Index 
Dezbateri
PDF 4998k
Miercuri, 20 octombrie 2010 - Strasbourg Ediţie JO
1. Deschiderea ședinței
 2. Măsuri de executare (articolul 88 din Regulamentul de procedură): consultați procesul-verbal
 3. Pregătirea Consiliului European (28-29 octombrie) - Pregătirea Summitului G-20 (11-12 noiembrie) - Criza financiară, economică și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate (raport la jumătatea perioadei) - Îmbunătățirea guvernanței economice și a cadrului de stabilitate al Uniunii, în special în zona euro (dezbatere)
 4. Votare
  4.1. Revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie (A7-0279/2010, Paulo Rangel) (vot)
  4.2. Adaptarea Regulamentului de procedură al Parlamentului la acordul-cadru revizuit referitor la relațiile dintre Parlamentul European și Comisie (A7-0278/2010, Paulo Rangel) (vot)
  4.3. Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, în ceea ce privește Serviciul european pentru acțiune externă (A7-0263/2010, Ingeborg Gräßle) (vot)
  4.4. Modificarea Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților (A7-0288/2010, Bernhard Rapkay) (vot)
  4.5. Proiect de buget rectificativ nr. 6/2010: secțiunea II - Consiliul European și Consiliul; secțiunea III - Comisia; secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă (A7-0283/2010, Roberto Gualtieri) (vot)
 5. Ședință solemnă - Discurs la jumătatea mandatului susținut de Jerzy Buzek, Președintele Parlamentului European
 6. Votare (continuare)
  6.1. Bugetul rectificativ nr. 3/2010: secțiunea III - Comisia - BAM (măsuri de însoțire pentru sectorul bananelor) (A7-0281/2010, László Surján) (vot)
  6.2. Proiectul de buget general al Uniunii Europene - exercițiul financiar 2011 (vot)
  6.3. Poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2011, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile (A7-0284/2010, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska) (vot)
  6.4. Calendarul perioadelor de sesiune ale Parlamentului European - 2012 (vot)
  6.5. Îmbunătățirea securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (A7-0032/2010, Edite Estrela) (vot)
  6.6. Combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale (A7-0136/2010, Barbara Weiler) (vot)
  6.7. Rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți incluzive în Europa (A7-0233/2010, Ilda Figueiredo) (vot)
  6.8. Criza financiară, economică și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate (raport la jumătatea perioadei) (A7-0267/2010, Pervenche Berès) (vot)
  6.9. Îmbunătățirea guvernanței economice și a cadrului de stabilitate al Uniunii, în special în zona euro (A7-0282/2010, Diogo Feio) (vot)
 7. Explicații privind votul
 8. Corectările voturilor și intențiile de vot: a se vedea procesul-verbal
 9. Aprobarea procesului-verbal al ședinței anterioare: consultați procesul-verbal
 10. Instrumentul de stabilitate - Instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare - Instrumentul de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială - Instrumentul financiar pentru cooperarea cu țările industrializate - Instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (dezbatere)
 11. Ucraina (dezbatere)
 12. Timpul afectat întrebărilor (întrebări adresate Consiliului)
 13. Componența comisiilor: consultați procesul-verbal
 14. Ajutorul pentru Pakistan și eventuale consecințe pentru sectorul industrial european (dezbatere)
 15. Indicarea țării de origine pentru anumite produse importate din țări terțe (dezbatere)
 16. Acordul comercial împotriva contrafacerii (ACTA) (dezbatere)
 17. Ordinea de zi a următoarei ședințe: consultați procesul-verbal
 18. Ridicarea ședinței


  

PREZIDEAZĂ: JERZY BUZEK
Președinte

 
1. Deschiderea ședinței
Înregistrare video a intervenţiilor
 

(Ședința a fost deschisă la ora 9.05)

***

 
  
MPphoto
 

  Edit Herczog (S&D). – Dle Președinte, ieri am avut o discuție cu privire la buget. A reieșit clar, de-a lungul dezbaterii, că raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) nu a ajuns la serviciile relevante. Am făcut verificările necesare. Raportul a fost finalizat și trimis corect, așa că, probabil, au intervenit greșeli pe parcursul procedurii.

Totuși, important nu este să aflăm cine poartă responsabilitatea și ce s-a întâmplat mai exact. Lucrul cel mai important este că dorim să fim siguri că raportul nostru, care a reprezentat și baza pentru discuția dintre cele trei părți și în care este limpede diferența față de documentul Consiliului, să fie transmis ca document oficial la Consiliu. Ca urmare, l-am adus cu mine și vi-l înmânez dvs., cât și Consiliului. Vă rugăm din suflet să faceți tot posibilul pentru ca propunerea Comisiei ITRE, adoptată în unanimitate, să ajungă la Consiliu la timp. Vă mulțumesc foarte mult pentru sprijinul dvs. în această problemă.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Vom face așa cum doriți. Este extraordinar. Începutul discuției de astăzi este extraordinar!

 

2. Măsuri de executare (articolul 88 din Regulamentul de procedură): consultați procesul-verbal

3. Pregătirea Consiliului European (28-29 octombrie) - Pregătirea Summitului G-20 (11-12 noiembrie) - Criza financiară, economică și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate (raport la jumătatea perioadei) - Îmbunătățirea guvernanței economice și a cadrului de stabilitate al Uniunii, în special în zona euro (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 

  Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea comună privind următoarele:

- declarațiile Consiliului și ale Comisiei referitoare la pregătirile pentru summitul G20 (11-12 noiembrie),

- declarațiile Consiliului și ale Comisiei referitoare la pregătirile pentru reuniunea Consiliului European (28-29 octombrie),

- raportul A7-0267/2010, elaborat de dna Berès, referitor la criza financiară, economică și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate (raport la jumătatea perioadei) și

- raportul A7-0282/2010, elaborat de dl Feio, referitor la îmbunătățirea guvernanței economice și a cadrului de stabilitate al Uniunii, în special în zona euro.

 
  
MPphoto
 

  Olivier Chastel, Președinte în exercițiu al Consiliului.(FR) Dle Președinte, dle Barroso, dle comisar, doamnelor și domnilor, în numele Consiliului aș dori să vă mulțumesc, dle Președinte, pentru șansa acordată de a vorbi despre pregătirile ce au loc în cadrul Consiliului, pentru următorul Consiliu European.

Acest Consiliu European va avea un program încărcat. Tema sa centrală va fi, fără îndoială, guvernanța economică. După cum știți, membrii echipei de lucru prezidate de dl Van Rompuy s-au reunit luni și au aprobat raportul lor final.

Acest raport cuprinde recomandări și propuneri importante și precise, care ne vor permite să facem un salt calitativ în domeniul guvernanței economice europene. Mai exact, recomandările sale au drept scop îmbunătățirea disciplinei fiscale, extinderea monitorizării economice, dezvoltarea și extinderea coordonării, întărirea cadrului de gestionare a crizei și întărirea instituțiilor.

Toate aceste recomandări pot fi puse în aplicare rapid cu ajutorul legislației. Desigur, sperăm că și Consiliul European le va susține, pentru a permite Comisiei, Parlamentului și Consiliului să facă progrese rapide în aceste domenii extrem de importante. Vom transmite astfel, în orice caz, un semnal pozitiv privind intenția noastră de a aplica măsurile necesare pentru găsirea unei soluții la provocarea importantă cu care ne confruntăm.

Este adevărat, au existat și persoane care au ridicat problema explorării altor opțiuni, care să meargă mai departe decât aceste recomandări și dincolo de domeniul de aplicare a tratatelor. Eu mă refer aici la probleme cum sunt suspendarea dreptului de vot sau introducerea unor reguli noi de vot, de exemplu majoritatea inversă.

Desigur, aceste probleme nu sunt ușor de abordat, nici din punct de vedere tehnic, nici politic. Ele vor fi discutate la Consiliul European de săptămâna viitoare.

Un alt subiect important pe agenda Consiliului European îl reprezintă pregătirile pentru summitul G20. Într-adevăr, Consiliul European va trebui să clarifice poziția Uniunii pe baza lucrărilor pregătitoare desfășurate ieri de Consiliul ECOFIN. În general, e important ca summitul G20 de la Seul să marcheze o accelerare a eforturilor de punere în aplicare a cadrului stabilit pentru promovarea unei creșteri mai puternice, mai durabile și mai echilibrate. Mai exact, trebuie să găsim o soluție pentru principalele dezechilibre economice globale ce riscă să compromită această creștere.

Din 2008, de la instalarea crizei și măsurile luate pentru rezolvarea acesteia - cu alte cuvinte, odată cu mult așteptata creștere în importanță a G20 - lucrurile s-au schimbat radical. Motivul este foarte simplu: relevanța. Însuși specificul multor decizii care au consecințe directe asupra concetățenilor noștri s-a schimbat, în doar câteva luni, de la nivel local sau național la nivel internațional. Globalizarea înseamnă că, acum, trebuie să acționăm simultan la nivel european și la nivel internațional în cazul majorității problemelor.

Știm cu toții că Uniunea Europeană a avut nevoie de timp pentru a ajunge la consens în privința unui nou tratat, care avea și rolul de a întări rolul Uniunii pe scena internațională. A fost nevoie de aproape 10 ani pentru ca acest tratat să prindă formă, dar abia în ultimele 10 luni am înțeles cât este de important.

De la crearea sa, G20 a obținut unele succese, dar eu consider că testul cel mai greu și cel mai important este cel care ne așteaptă în următoarele câteva săptămâni și luni, când va trebui să ne confruntăm cu riscul grav de pierdere a momentului favorabil.

Actualmente, Uniunea Europeană pregătește două reuniuni importante, ambele în Coreea de Sud, prima dintre acestea urmând să aibă loc peste două zile. Este vorba despre reuniunea G20 a miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale, a doua fiind summitul G20 de la jumătatea lunii noiembrie.

În esență, contribuția Uniunii în direcția unei creșteri economice puternice, durabile și echilibrate se bazează pe: 1) planuri de consolidare fiscală diferențiate și care să susțină creșterea; 2) strategia Europa 2020 pentru reforme structurale, necesare pentru susținerea, între altele, a creării de locuri de muncă; 3) programul de reformare a sectorului financiar și a piețelor; și 4) consolidarea guvernanței economice a Uniunii. Cu privire la acest ultim punct, am putea prezenta rezultatele cercetării realizate de grupul de lucru la summitul din noiembrie, după adoptarea lor de către Consiliul European.

Aș adăuga că Uniunea Europeană este profund interesată de procesul de evaluare inter pares în cadrul G20. Ca europeni, suntem obișnuiți cu acest tip de exercițiu și știm cât de interesant și de util poate el să fie. Evident, fiecare dintre noi trebuie să își joace propriul rol și să își demonstreze dorința sinceră de a contribui la cadrul de creștere.

Războiul împotriva protecționismului nu se câștigă într-o singură bătălie, ci prin menținerea unei stări permanente de alertă, zi de zi. În rest, deși activitatea organismelor tehnice, cum este Consiliul de Stabilitate Financiară, condus de Mario Draghi, face progrese remarcabile și o integrare totală, în special în anumite domenii este, în opinia mea, pe drumul cel bun, este de asemenea importantă realizarea unei reforme pe termen lung a Fondului Monetar Internațional.

Europenii sunt gata să își onoreze angajamentele de până acum, în special pe acelea asumate anul trecut la Pittsburgh, pentru a se asigura că noul FMI este mai relevant pentru noile realități economice internaționale și, deci, că economiile emergente joacă un rol mai important și vocea lor se face mai clar auzită. Totuși, vreau să fie clar un lucru: Nimeni nu trebuie să se aștepte ca Europa să fie singura care face concesii în acest sens.

Toate țările dezvoltate trebuie să își aducă o contribuție. Am arătat deja, explicit, care sunt problemele asupra cărora dorim să negociem, în ceea ce privește reprezentarea, guvernanța și distribuția voturilor. Credem că aceasta este o bază corectă pentru a se ajunge la un compromis. Așadar, nimeni să nu arunce vina asupra Europei dacă, în această privință, nu se schimbă nimic.

Ca Uniune, am negociat între noi toate acestea și un număr de probleme-cheie și termeni de referință, pentru reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 care urmează să aibă loc în această săptămână. Am făcut toate acestea pentru a fi siguri, nu numai că europenii vorbesc într-un glas, ci și că se concentrează asupra apărării și promovării acelor lucruri care reprezintă interesele lor cele mai importante. Președinția și Comisia vor face tot ce le stă în puteri pentru apărarea și susținerea acestor interese ce rezultă din poziția noastră comună, rodul eforturilor depuse pe parcursul mai multor luni de către toate statele membre.

Cât despre schimbările climatice, teoretic, intenționăm să evităm o discuție detaliată la Consiliul European, deoarece Consiliul Mediu a adoptat deja, la 14 octombrie, un text foarte cuprinzător care conține concluziile ce fundamentează poziția europeană. Este tot mai stringent să facem progrese în direcția punerii în aplicare a proiectului ambițios de combatere a schimbărilor climatice după 2012 și, în acest scop, Uniunea Europeană continuă să fie susținătoarea unei abordări pas cu pas, care se bazează pe Protocolul de la Kyoto și pe rezultatele Conferinței de la Copenhaga și care pune bazele unui cadru global cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic, deoarece ține cont de orientările politice conturate în documentul final de la Copenhaga.

Conferința de la Cancún trebuie să ajungă la un rezultat echilibrat, care să ofere o soluție la preocupările părților și să ne permită confirmarea progreselor realizate până acum. Uniunea și-a exprimat preferința pentru un instrument cu efecte juridice, care să cuprindă principalele elemente din Protocolul de la Kyoto. Totuși, ea ar putea accepta o a doua perioadă de angajament în baza Protocolului de la Kyoto, cu câteva condiții. Ar trebui ca acest lucru să se producă în contextul unui acord mai larg, la care să subscrie toate economiile importante și care să pună în operă ambiția și eficiența acțiunilor internaționale și să satisfacă nevoia urgentă de a proteja integritatea mediului.

Aș dori să menționez, pe scurt, pregătirea poziției Uniunii Europene în vederea summiturilor cu Statele Unite, Rusia și Ucraina. Va fi pentru prima dată când pregătirile pentru reuniunile la nivel înalt cu partenerii-cheie ai Uniunii sunt discutate, în prealabil, cu șefii de stat sau de guvern, în consens cu concluziile Consiliului European din 16 septembrie. Ideea este ca șefii de stat sau de guvern să aibă o dezbatere liberă privind principalele provocări în relațiile cu partenerii noștri. Fără intenția de a anticipa această dezbatere, permiteți-mi să detaliez pe scurt problemele-cheie ale acestor viitoare summituri.

Cu siguranță, va fi important ca summitul cu Statele Unite să se axeze pe câteva probleme-cheie. În general vorbind, acesta va trebui să marcheze o întărire a cooperării transatlantice,ca mijloc fundamental pentru găsirea unor soluții eficiente la provocările comune care ne așteaptă. În plus, a doua zi după summitul G20, summitul Europa-Statele Unite va reprezenta o șansă importantă pentru ca aceste rezultate să fie adoptate și pentru ca, în timp, să se ajungă la o abordare comună în privința mai multor probleme economice actuale. Ar trebui, de asemenea, să ajungem la o abordare comună în privința economiilor emergente.

Summitul va face posibilă – sau cel puțin așa sperăm - reactivarea Consiliului Economic Transatlantic, prin transformarea acestuia într-un forum economic implicat mult mai profund decât în simple probleme de reglementare. Consiliul și-ar putea demonstra utilitatea studiind modalități de abordare a crizei și de promovare a creșterii economice și a locurilor de muncă, pe baza unui mandat mai extins.

Dorim, de asemenea, să profităm de summit ca să ne pregătim pentru Cancún și, evident, așteptăm un semnal pozitiv de la partenerii noștri din SUA.

În sfârșit, pe agendă se vor afla și subiecte importante de politică externă, în special cu privire la Sudan și Iran.

Cât privește summitul cu Ucraina, o altă dezbatere este planificată pentru această după-amiază, cu participarea Înaltului Reprezentant, așa că mă veți ierta dacă nu voi spune mai multe pe această temă în această dimineață.

În cadrul summitului cu Rusia, Uniunea Europeană intenționează să își exprime susținerea pentru parteneriatul în direcția modernizării, care ne va permite întărirea cooperării noastre în toate domeniile, în special în domenii-cheie cum sunt inovarea și energia.

Acestea, dle Președinte, dle Barroso, doamnelor și domnilor, sunt principalele puncte ce urmează a fi discutate la Consiliul European de săptămâna viitoare: un program într-adevăr plin și important.

 
  
MPphoto
 

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei. – Dle Președinte, astăzi dezbatem, în primul rând, problemele de care Consiliul European se va ocupa săptămâna viitoare. Mă voi concentra asupra subiectelor pe care le consider cele mai importante: guvernanța economică în Uniunea Europeană și, desigur, în exterior – pe lângă summitul foarte important cu Statele Unite și summitul cu Rusia – summiturile pe care le consider esențiale: summitul G20 de la Seul și, de asemenea, conferința de la Cancún privind schimbările climatice.

Reforma guvernanței noastre economice este o piatră de temelie a redresării noastre durabile și a credibilității noastre. Iată de ce Comisia a adoptat o abordare foarte ambițioasă de la începutul acestor discuții. Propunerile prezentate de Comisie luna trecută încearcă să transforme urgența ce decurge din criză într-o realitate juridică ambițioasă. Ele abordează problemele-cheie referitoare la amplificarea influenței Uniunii Europene în politica economică printr-o monitorizare fiscală corespunzătoare, coordonată și găsirea soluțiilor pentru dezechilibrele macroeconomice, astfel încât, așa cum am mai afirmat adeseori, se creează acum o adevărată Uniune economică în Europa.

Salut cu entuziasm atenția pe care acest Parlament o acordă acestor propuneri. Un acord rapid, în primă lectură, ar demonstra că Uniunea Europeană este angajată în transformarea viziunii sale în acțiune. Trebuie să facem în așa fel încât aceste reglementări să fie aplicate până cel târziu la jumătatea anului viitor. Așadar, solicit statelor membre să facă totul pentru îndeplinirea acestor obiective importante și să urmeze de urgență acest program.

Până acum am făcut pași importanți în direcția unui consens economic mai puternic în domeniile-cheie unde era nevoie de acțiune, consolidând Pactul de stabilitate și creștere și abordând dezechilibrele macroeconomice, aceasta și datorită activității echipei de lucru sub președinția lui Herman Van Rompuy.

După ce toate discuțiile se vor încheia și se vor lua toate deciziile, rezultatul acestui dublu proces ar trebui să fie o viziune a guvernanței economice mult mai cuprinzătoare, mult mai bine adaptată la necesitatea evitării problemelor înainte ca acestea să apară și cu o bază mult mai solidă, prin aplicarea de sancțiuni.

Dar dați-mi voie să clarific un lucru. Rezultatul, în ansamblul său, trebuie să reprezinte o schimbare reală față de situația actuală. Trebuie să le arătăm cetățenilor noștri că Uniunea Europeană a tras concluziile necesare și și-a învățat lecția ca urmare a crizei.

Mai sunt și alte probleme care trebuie clarificate. Un subiect deosebit de important este modul în care trebuie înlocuit actualul mecanism de criză convenit în luna mai cu un mecanism mai durabil, atunci când acesta se va încheia, în 2013. Vom face totul pentru a evita ca, vreodată, să ne mai confruntăm cu astfel de crize, dar vom face totul și pentru a fi mai bine pregătiți decât ultima dată pentru situații critice. Pregătirea și prezența unui mecanism de criză puternic și permanent pot face ca astfel de situații să nu mai aibă loc în viitor.

Comisia ia act de opiniile exprimate de statele membre care sunt în favoarea unei schimbări a tratatului, pentru care, așa cum știm cu toții, este necesară unanimitatea statelor membre. În această etapă, Comisia se va concentra pe fondul problemei. Prin aceasta, dorim să ne referim la proiectul unui mecanism permanent care să ne asigure apărarea în momente critice și, în același timp, să reducă la minimum pericolul, asigurându-ne că un astfel de instrument nu va fi folosit decât ca ultimă opțiune, în interesul tuturor.

Dacă și atunci când va fi dus la bun sfârșit, rezultatul tuturor acestor eforturi va fi ceea ce ne dorim: un sistem care oferă statelor membre stimulente pentru desfășurarea unor politici economice și fiscale solide și un sistem care oferă stimulente investitorilor, pentru ca aceștia să aplice practici de împrumut responsabile.

În mare, cred că suntem pe drumul cel bun. Ne-am învățat lecția din criză. De dragul cetățenilor săi, Uniunea Europeană pune în operă un sistem de guvernanță complet înnoit în comparație cu situația dinainte de criză, iar acum așezăm tot acest sistem pe o bază mult mai solidă.

Rezultatele noastre de până acum cu privire la guvernanța economică, dar și la Europa 2020 și la reglementările financiare ne oferă platforma potrivită pentru a merge la summitul G20 de la Seul. Acest summit vine într-un moment-cheie. Va fi un adevărat test să vedem dacă G20 poate oferi coordonarea de care are nevoie economia mondială, prin soluții de cooperare la nivel global. Eu consider că poate și cred că Uniunea Europeană va juca un rol determinant, astfel încât întâlnirea de la Seul să devină un succes.

Ce vrem să obținem la Seul? În primul rând, dorim să ne reamintim că G20 a jucat, cu adevărat, un rol important în abordarea crizei. Acest lucru s-a realizat printr-o acțiune colectivă și, pe măsură ce trecem într-o nouă fază, trebuie să continuăm să acționăm împreună, să colaborăm. Asta înseamnă să acceptăm faptul că dezechilibrele globale ne privesc pe toți și că economia principalelor țări ale lumii joacă un rol în găsirea soluției. Și da, nu putem ignora realitatea, faptul că, în acest caz, ratele de schimb sunt un factor important.

În al doilea rând, și instituțiile financiare internaționale trebuie să acționeze. Reforma FMI, în special, e de multă vreme necesară. Și alții trebuie să ajungă la flexibilitatea de care dă deja dovadă Uniunea Europeană.

În al treilea rând, cu susținerea acestui Parlament, ne aflăm în plină reformă profundă a propriului nostru sistem financiar și, din nou, doresc să vă mulțumesc pentru faptul că ați pus accentul pe necesitatea de a o duce la bun sfârșit cât mai curând posibil.

Trebuie să profităm de momentul favorabil și în cazul G20. S-au făcut progrese semnificative, dar acum trebuie să fim siguri că va fi pusă în aplicare.

Vreau ca sectorul financiar să joace un rol în această acțiune. Iată de ce Uniunea Europeană trebuie să își mențină angajamentul de a insista pentru introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare internaționale. Între timp, Comisia dorește să caute alte modalități prin care să asigure obținerea unei contribuții echitabile din partea sectorului financiar la nivel european, de exemplu sub forma impozitării activităților financiare.

Pentru prima dată, următorul summit G20 va include pe agenda sa și tema dezvoltării. Va fi adoptat un plan de acțiune multianual care să ne ghideze eforturile comune în acest domeniu. De la bun început, Comisia a fost un susținător puternic al acestei idei, împreună cu organizatorii coreeni. Trebuie să arătăm că agenda G20 privind creșterea cuprinde și țările în curs de dezvoltare, în beneficiul acestora. În același timp, dorim să angajăm economiile emergente într-un cadru internațional de dezvoltare, conform principiilor-cheie ale politicii de dezvoltare și permițând o mai bună coordonare.

Ieri, când am discutat aici, la Strasbourg, cu Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, dumnealui a menționat tocmai această problemă și s-a declarat extrem de recunoscător pentru susținerea acestei agende de către Uniunea Europeană.

În sfârșit, G20 trebuie să se afle în fruntea eforturilor de impunere a agendei comerciale. Departe de a fi o alternativă pentru OMC, acordul nostru cu Coreea de Sud trebuie să constituie un izvor de inspirație pentru partenerii noștri, pentru a se ajunge la o finalizare rapidă a rundei de negocieri de la Doha, profitându-se de momentul favorabil.

În această perioadă premergătoare întâlnirii de la Cancún, doresc să spun câteva cuvinte despre această conferință foarte importantă. Trebuie să ne concentrăm asupra obiectivelor noastre de aici, să fim ambițioși pentru Europa și, de asemenea, ambițioși pentru întreaga lume. Trebuie să punem în mișcare acest proces, la nivel internațional. Nu este ușor. Știm că, în cazul unora dintre partenerii noștri principali, ritmul schimbării s-a încetinit în loc să se accelereze.

Să nu uităm că, între timp, se pune la punct sistemul cel mai eficient și mai concret de reducere a emisiilor în lume. Acesta este atuul nostru cel mai puternic și cu cât ne vom apropia mai mult de punerea în aplicare a noului sistem de comercializare a emisiilor, cu atât el va deveni mai puternic. Avem o credibilitate fără egal, bazată pe un puternic consens între Parlament, statele membre și Comisie cu privire la ceea ce avem de făcut.

Când vom ajunge la Cancún nu trebuie să ne lăsăm tulburați de argumente formale. Trebuie să ne implicăm în acțiunile ONU cu multă încredere și hotărâre. Cancún nu va constitui o încheiere, nu va fi o împlinire finală, dar el poate fi un pas important pe acest drum. UE trebuie să transmită un mesaj clar și coerent pentru ca negocierile să progreseze. Trebuie să ne propunem ca obiectiv un set de măsuri concrete, orientate spre acțiune, care să aducă încredere și să ne apropie de obiectivul nostru final.

Iată de ce, săptămâna trecută, le-am scris membrilor Consiliului European. Am exprimat o poziție pe care o consider echilibrată, realistă – o poziție care ne îndeamnă să mergem mai departe, fără a crea așteptări nerealiste. Este timpul ca Europa să devină un lider, arătând modul în care Cancún poate face o serie de pași importanți înainte, prin angajamente importante ca, de exemplu, finanțarea inițială rapidă și, mai presus de toate, subliniind faptul că vom continua să dăm un exemplu.

Economia Uniunii Europene va crește și mai mult în acest an decât s-a prevăzut anterior, dar redresarea nu este încă suficient de sigură; nu ne putem mulțumi cu atât, așa cum am mai afirmat de mai multe ori, mai ales când vedem cifrele încă foarte mari referitoare la șomaj.

Știm cu toții că, în ultimele luni, ne-am confruntat cu provocări reale, fapt exprimat cu claritate în raportul dnei Berès, pe care urmează să îl discutați acum. Salut ambiția și consensul larg din această Cameră cu privire la aceste subiecte importante, dar știm cu toții că ne aflăm într-un moment în care șomajul ne lovește puternic, în care cheltuielile publice se reduc dramatic. Cetățenii noștri își manifestă îngrijorarea și noi trebuie să ținem cont de ea.

Mai știm, totuși, că am reușit să găsim răspunsuri în postura de Uniune Europeană. Am propus câteva acte legislative importante privind guvernanța economică. Am prezentat strategia Europa 2020. Cu alte cuvinte, doresc să vă reamintesc acest punct, o strategie pentru creștere, deoarece creșterea – o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii – este răspunsul. Această îngrijorare își găsește ecourile și în raportul dlui Feio.

Am propus o gamă largă de măsuri de reglementare a pieței financiare. Permiteți-mi să salut acordul legislativului privind propunerile de supraveghere financiară. Realitatea este că, dacă acum doi ani majoritatea observatorilor ar fi fost întrebați dacă Uniunea Europeană era pregătită pentru un sistem european de supraveghere, cei mai mulți dintre ei ar fi răspuns „nu, nu este posibil”. Acum am demonstrat că este posibil.

Urmărim o abordare holistă, pentru a nu omite niciunul din elementele implicate. Așadar, permiteți-mi să subliniez și acordul la care Consiliul a ajuns ieri, în legătură cu propunerea Comisiei privind fondurile speculative. Sper că această poziție ne va putea îndrepta acum spre negocieri concludente în Parlamentul European, astfel încât Uniunea Europeană să poată beneficia în sfârșit de acest regulament pe care îl așteptăm de multă vreme și, din nou, vom deține poziția de lideri în această privință, la Seul.

De asemenea, progresăm și în alte domenii, deoarece trebuie să avem în vedere economia reală. Permiteți-mi să felicit această Cameră și pentru efortul depus în favoarea unei noi directive privind combaterea arieratelor în tranzacțiile comerciale. Directiva va oferi o mai bună protecție creditorilor care, în cele mai multe cazuri, sunt IMM-uri, respectând, în același timp, libertatea contractuală. Autoritățile publice vor fi obligate să plătească în cel mult 30 de zile sau, în caz contrar, să achite o rată a dobânzii de 8 %. Știți cu câtă nerăbdare așteaptă această reglementare IMM-urile, care rămân sectorul cel mai important al economiei noastre.

Munca noastră nu s-a sfârșit. Toate propunerile trebuie duse la bun sfârșit, dar ele încep să își arate rezultatele. Obiectivul nostru este de a ieși din criză și de a depăși etapa de redresare, pentru a atinge din nou acele rate de creștere care vor permite crearea de noi locuri de muncă și care ne vor asigura că economia noastră socială de piață va fi pregătită pentru secolul al XXI-lea. Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: GIANNI PITTELLA
Vicepreședinte

 
  
MPphoto
 

  Pervenche Berès, raportoare.(FR) Dle președinte, dle Chastel, dle Barroso, criza financiară, economică și socială în care se află globul de mai mulți ani va avea un cost de 60 de trilioane de dolari la nivel mondial, ceea ce este echivalentul unui punct procentual de creștere anuală. Trebuie să facem ceva în această privință. Va avea drept rezultat o rată a șomajului de 11 % în Uniunea noastră Europeană până la sfârșitul anului. Aceasta se desfășoară pe fundalul unui nou război al monedelor, cauzat de riscul unei recesiuni în formă de W, după spusele economiștilor noștri.

În fața acestei situații, am avut un sentiment, în acest Parlament, că este de datoria noastră să transmitem un mesaj puternic celorlalte instituții, Comisiei și Consiliului, spunându-le că trebuie să ne unim din nou forțele în jurul valorii adăugate a proiectului european, și că aspectul în discuție poate fi rezumat în câteva cuvinte: avem o responsabilitate colectivă și trebuie să punem în aplicare o strategie la nivelul UE care ne va permite, în domeniul energiei, să fim puternici în interior și, prin urmare, puternici în exterior. Trebuie să contăm pe propria noastră putere și, pentru a face acest lucru, avem nevoie de nivelul european.

Cu toate acestea, dle Barroso, în opinia noastră, guvernanța economică nu este o viziune. Este un mijloc de a promova această strategie și pe baza acestei strategii decidem noi ce resurse sunt necesare. Acestea sunt, în primul rând, resursele financiare. Există provocarea de a aduce revizuirea perspectivei financiare în conformitate cu această atenție asupra unei strategii pentru o comunitate energetică europeană. Există nevoia de a valorifica o propunere pe care dvs. o respingeți: taxarea tranzacțiilor financiare. Există nevoia de a acorda un împrumut european substanțial pentru finanțarea investițiilor pe termen lung. Există nevoia de a restabili echilibrul impozitării în Europa, astfel încât aceasta să promoveze munca și locurile de muncă în loc să promoveze capitalul și să fie, prin urmare, ecologică. Există nevoia de a coordona bugetele statelor membre cu proiectul european, astfel încât eforturile să fie orientate în aceeași direcție.

În termeni de guvernanță, vă sugerăm numirea unui „Mister Euro” care să asigure o guvernanță economică armonioasă și echilibrată. De asemenea, sugerăm să nu ne concentrăm exclusiv asupra situației țărilor care au deficit, ci să o echilibrăm cu o evaluare a țărilor care au excedent. Mai mult decât atât, sugerăm că, în cadrul unei uniuni monetare, deficitul ar trebui, de asemenea, să fie gestionat în comun și că ar trebui să putem preconiza emisiuni reciproce legate de datoria publică. Am dori ca reforma financiară, pentru realizarea căreia lucrați din greu, dle Barroso, să se concentreze asupra nevoilor europenilor și nu numai asupra obiectivelor privind stabilitatea financiară. Dorim să vedem piețele financiare reformate într-un mod care să relanseze noțiunile de etică și valori morale, care să contribuie la crearea de locuri de muncă și la investiții pe termen lung.

Niciun proiect european nu poate reuși dacă nu este susținut de statele membre. Singura cale pentru ca Uniunea Europeană să arate tot ce poate face este să le determine pe statele membre să dorească să o susțină. O dezbatere care se concentrează exclusiv pe corvoada aplicării de sancțiuni nu îi va determina pe europeni să dorească să se implice din nou cu statele lor membre în proiect. Ceea ce cerem noi este acțiune fermă bazată pe valoarea adăugată a proiectului european astfel încât să putem scoate europenii din această recesiune și să asigurăm că, în viitor, toată lumea din Europa are un loc de muncă, este în afara sărăciei și poate avea din nou încredere în proiectul european.

Aceasta este ambiția noastră. Sper, dle Barroso, că veți putea să împărtășiți acest lucru și să preluați multe dintre sugestiile pe care le facem aici, în numele acestui întreg Parlament.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Diogo Feio, raportor.(PT) Dle președinte, dle Barroso, dle Rehn, aș dori să vă felicit în special pentru dialogul pozitiv pe care Parlamentul l-a avut cu Comisia. Stimați reprezentanți ai Consiliului, aș dori să încep prin a mulțumi tuturor celor care au lucrat la acest raport și l-au făcut posibil, în special tuturor raportorilor alternativi, cu care am avut ocazia să schimb opinii și să construiesc un consens. Construirea consensului a fost adesea dificilă, existând mai multe tendințe în cadrul Parlamentului: de la stânga la dreapta, susținători ai unei suveranități mai pronunțate sau ai unui tip mai modern de suveranitate și susținători ai anumitor instituții. Așadar, au fost exprimate multe opinii, dar acestea au fost exprimate cu un singur scop în minte: acela de a găsi soluții pentru criza actuală.

Criza a demonstrat că Europa nu a răspuns cu promptitudine și, adesea, nu a răspuns bine. Criza a arătat că multe guverne din cadrul Uniunii Europene susțineau în continuare o politică nebazată pe fapte reale. Tocmai din acest motiv sunt necesare soluții, iar Parlamentul European trebuie să prezinte aceste soluții cu o voce fermă și adecvată. Unele dintre aceste soluții vor fi pe termen scurt, iar altele pe termen lung.

În esență, prezentăm opt recomandări. Ideea supravegherii multilaterale a evoluțiilor macroeconomice în Uniune și în statele membre este în curs de depunere, pentru o mai bună realizare a obiectivelor strategiei Europa 2020, pentru realizarea unei Europe a creșterii și pentru consolidarea unui pact care este despre stabilitate, dar și despre creștere.

De asemenea, sunt formulate propuneri pentru consolidarea Pactului de stabilitate și de creștere și pentru analiza deosebit de detaliată a ceea ce se întâmplă în ceea ce privește datoria, pentru consolidarea guvernanței economice în zona euro de către Eurogrup și pentru stabilirea unui mecanism robust și credibil de prevenire și soluționare privind acumularea excesivă de datorii pentru zona euro, care ar putea implica crearea unui Fond Monetar European. Au fost depuse, de asemenea, idei de revizuire a instrumentelor bugetare, financiare și fiscale ale UE, de reglementare și supraveghere a pieței financiare, cu o dimensiune macroeconomică clară, precum și de ameliorare a credibilității statisticilor UE.

În cele din urmă, a fost sugerată o mai bună reprezentare a Uniunii în domeniul afacerilor economice și monetare. Parlamentul European demonstrează sau ar putea demonstra o voce fermă cu privire la toate aceste probleme. Avem drept scop o mai bună coordonare instituțională între Parlamentul European și parlamentele naționale. Putem ajuta ca această soluție să fie în măsură să ofere soluții mai bune pentru situațiile de criză sau dificultățile viitoare. De acum înainte, Europa deține instrumentele necesare pentru a răspunde mai bine în domeniul economiei; Parlamentul a contribuit foarte mult la acest lucru și va continua în acest sens.

Începem în prezent o dezbatere legislativă privind șase propuneri care au fost depuse de Comisie și în privința cărora cred că Parlamentul își va menține poziția. Din acest motiv aș dori de asemenea să îmi exprim surprinderea pentru faptul că nu a existat nicio mențiune a poziției Parlamentului și a dialogului pe care acest Parlament l-a avut cu Consiliul într-un document recent al Consiliului depus ieri.

Cu toate acestea, aș dori să închei prin a spune un singur lucru: Parlamentul European are propriile sale poziții, indiferent de divergențele noastre. Parlamentul European s-a angajat pentru o Europă puternică și o mai bună guvernanță economică, cu o creștere mai mare și o prosperitate mai accentuată.

 
  
MPphoto
 

  Marta Andreasen, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru bugete. – Dle președinte, în avizul meu cu privire la raportul elaborat de dl Feio referitor la îmbunătățirea guvernanței economice și a cadrului de stabilitate al Uniunii, am subliniat trei puncte.

Primul a fost nevoia de a privi cu seriozitate sancționarea statelor membre care încalcă Pactul de stabilitate. Cu doar câteva zile în urmă, prim-ministrul francez și cancelarul german au convenit chiar să modifice tratatul pentru a introduce sancțiuni mai dure împotriva țărilor care amenință stabilitatea monedei euro. De asemenea, am subliniat necesitatea de a acorda prioritate cheltuielilor bugetare în cazul în care trebuie salvat un stat membru. În cele din urmă, am atras atenția asupra necesității de a evalua impactul asupra ratingului de credit al Uniunii Europene întrucât aceasta a acționat în calitate de garant al mecanismului european de stabilizare financiară.

Alineatele relevante au fost modificate și nu mai fac parte din avizul meu. În aceste circumstanțe, mă simt obligată să îmi reneg avizul.

 
  
MPphoto
 

  David Casa, raportor pentru aviz al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.(MT)Nu există nicio îndoială că Uniunea Europeană a fost exemplară în modul în care a ales să procedeze cu măsurile de reglementare și supraveghere. Acest lucru este reflectat în noul pachet de supraveghere care permite să fie identificate anumite riscuri sistematice și să fie făcut acest lucru în timp util.

Pe de altă parte, atunci când vine vorba de conceptul de guvernanță economică, nimeni nu poate nega faptul că există încă un drum lung de parcurs. Orice stat membru care își ignoră obligațiile și responsabilitățile, în special cu privire la Pactul de stabilitate și de creștere, creează probleme grave pentru alte state membre. Prin urmare, suntem obligați să facem tot posibilul pentru a încuraja respectarea cu seriozitate a normelor care au fost convenite, astfel încât să se garanteze stabilitatea în cadrul statelor membre, atât din punct de vedere financiar, cât și fizic.

Sunt foarte satisfăcut de recomandările din aviz, pe care le-am prezentat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă, și mulțumit că acestea au fost luate în considerare. Cred că raportul a adus argumente pentru o mai bună supraveghere a locurilor de muncă în Uniunea Europeană, precum și pentru consolidarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă.

 
  
MPphoto
 

  António Fernando Correia De Campos, raportor pentru aviz al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor.(PT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, cu toții recunoaștem că monitorizarea variabilelor macroeconomice pe termen scurt și pe termen lung nu a reușit în Uniunea Europeană, mai ales în ceea ce privește cadrele bugetare și datoriile naționale acumulate. Criza a făcut tot mai urgentă nevoia de a consolida piața unică, ținând seama de propunerile dlui Monti și ale dlui Grech. Este esențial să se dezvolte comerțul electronic și transnațional, să se simplifice procedurile de plată online, să se standardizeze produsele și serviciile, precum și să se armonizeze instrumentele fiscale, astfel încât să se consolideze încrederea consumatorilor și să se stimuleze economia.

Uniunea trebuie să iasă din criză într-un mod care să fie durabil, garantând o creștere robustă și bugete responsabile, dar și obiective privind ocuparea forței de muncă. Ar trebui să fie obligatoriu ca indicatori precum rata șomajului și rata de ocupare în rândul populației active să facă parte din sistemul de supraveghere.

Nu pot fi uitați nici indicatorii care vor măsura progresul strategiei Europa 2020. Studiul de fezabilitate privind eliberarea de euroobligațiuni în comun ar putea constitui o oportunitate de a examina mai detaliat instrumentele financiare pentru protecția împotriva speculațiilor, precum și de a le pune în practică.

Ne-ar plăcea dacă acesta ar putea fi mai mult decât un studiu. Crearea Fondului Monetar European merită sprijinul nostru și îl vedem nu ca un simplu instrument de disciplinare, ci, mai presus de toate, ca un mijloc de reducere a manipulării speculative de pe piețele cu datorie suverană. Cooperarea noastră cu raportorul, dl Feio, a fost profitabilă și a făcut posibilă obținerea unui text care este cuprinzător, echilibrat și bogat.

 
  
MPphoto
 

  Martin Schulz , în numele Grupului S&D.(DE) Dle președinte, dacă vă uitați la lista de vorbitori, veți vedea că următorul vorbitor este colegul meu, dl Jáuregui Atondo. Înainte ca acesta să ia cuvântul, vă rog să îmi permiteți, în calitate de președinte al grupului nostru, să informez Parlamentul că, în această dimineață, dl Jáuregui Atondo a fost numit de guvernul spaniol drept președinte al guvernului. După cum vă puteți imagina, este o onoare deosebită pentru grupul nostru. Îi transmit felicitările mele sincere.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Ramón Jáuregui Atondo, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri constituționale.(ES) Dle președinte, aș dori să îi mulțumesc prietenului meu, dl Schulz. Am doar un minut să vă spun că eu cred că, în ultimele luni, Europa a făcut progrese extraordinare în termeni de guvernanță economică.

În mod curios, summitul dintre Franța și Germania, de alaltăieri, a deschis, de asemenea, calea unei noi speranțe: posibilitatea de a ne revizui cadrele și tratatele privind guvernanța economică.

Știu că aceasta este o problemă care a speriat un pic statele membre. Cu toate acestea, cred că, în calitate de proeuropeni, știm că, în vederea realizării guvernanței economice pe care trebuie să o construim, va trebui probabil să existe reforme, care vor trebui să fie reforme convenite.

Totuși, eu cred sincer că acest acord între Franța și Germania deschide posibilitatea ca raportul elaborat de dl Feio, pe care îl vom adopta mai târziu - așa cum a propus Comisia pentru afaceri constituționale - să ia în considerare necesitatea de a adapta cadrul nostru constituțional la guvernanță, ceea ce nu este doar un pact de stabilitate. Aceasta este guvernanța detaliată, în scopul de a reuni economiile într-un mod care încearcă să fie competitiv, să creeze locuri de muncă și să producă redistribuirea la care noi, în calitate de social-democrați, am aspirat mereu.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Joseph Daul, în numele Grupului PPE.(FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, punctul comun între reuniunile Consiliului European și G20 este necesitatea de a face adaptările necesare după criza financiară.

Pentru Uniunea Europeană, aceste adaptări constau în punerea în ordine a finanțelor noastre publice naționale și comunitare și protejarea monedei noastre, euro, prin consolidarea acesteia pe plan intern și prin protejarea valorii sale în raport cu celelalte monede importante. Consiliul European va fi dominat de discuții privind guvernanța economică și financiară a Europei. Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) salută orientările inițiale pe care le-a adoptat grupul de lucru condus de dl Van Rompuy, inclusiv planurile pentru un sistem de sancțiuni împotriva statelor membre care nu respectă criteriile Pactului de stabilitate.

Cu toate acestea, sunt încă multe de făcut, cu mai multă metodă comunitară și mai puțină metodă interguvernamentală. Salut activitatea desfășurată de Comisie conform acestor orientări. Aș solicita Consiliului să își amintească faptul că acest Parlament este acum colegiuitor și va juca un rol important în definirea reformelor viitoare. Cu cât Parlamentul este informat mai devreme, cu atât vom avea mai multe șanse de a obține un rezultat satisfăcător și rapid. Solicit dlui președinte Van Rompuy să acorde atenție acestui mesaj.

Doamnelor și domnilor, Europa trebuie să își facă auzită vocea în dezbaterea privind valorile monetare relative, iar Consiliul European trebuie să stabilească poziția noastră cu privire la subiectul de săptămâna viitoare, înaintea summitului G20 de la Seul. Europa trebuie să se alăture partenerilor săi, în special Statelor Unite, în a le aminti țărilor emergente de responsabilitățile lor. Dumpingul monetar și consecințele sociale pe care le presupune nu trebuie să mai fie permise.

Trei subiecte principale vor fi dezbătute la summitul de la Seul: reforma sistemului monetar internațional, desigur, dar și stabilitatea mărfurilor - în special alimentele și energia - și guvernanța mondială. Europa are un mesaj de transmis pentru fiecare dintre aceste subiecte, dar acest mesaj va fi credibil doar dacă introducem instrumente interne eficace la nivel comunitar care să reglementeze și să gestioneze finanțele noastre publice.

Doamnelor și domnilor, nu vom fi capabili să influențăm guvernanța mondială și nu vom avea cu adevărat un loc pe scena internațională dacă nu putem face efortul adesea nepopular de a face ordine în finanțele noastre și dacă nu rămânem la prioritățile noastre privind lupta împotriva schimbărilor climatice și politica de dezvoltare.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Martin Schulz, în numele Grupului S&D.(DE) Dle președinte, aș dori să citez un pasaj din declarația făcută de șefii de stat sau de guvern la summitul G20 de la Pittsburgh desfășurat la 24-25 septembrie 2009 - cu alte cuvinte, în urmă cu un an. Șefii de guvern s-au angajat în cadrul summitului la următorul lucru: „Să lansăm un cadru care să stabilească politicile și modul în care vom acționa împreună pentru a genera o creștere puternică, durabilă și echilibrată la nivel mondial. Avem nevoie de o redresare durabilă care să creeze locurile bune de muncă de care au nevoie cetățenii noștri”. Minunat! Presupun că un pasaj similar va fi scris din nou în acest an la următorul summit și, de asemenea, la toate celelalte summituri. Acest lucru mă determină să întreb ce s-a făcut între timp pentru a genera creșterea puternică, durabilă și echilibrată care le va aduce cetățenilor noștri locurile de muncă de care au nevoie. Descrierea este corectă, dar ceea ce rezultă este o filozofie la nivel european - în cadrul Consiliului European - care afirmă că reducerile unilaterale în serviciile publice prin reducerile de buget sunt un remediu universal pentru stabilizarea continentului nostru, în loc să ia în considerare faptul că investițiile care stimulează creșterea reprezintă o condiție de bază pentru a crea mai multe locuri de muncă și, printr-o creștere economică mai mare, pentru a susține veniturile statului - cum este atât de urgent necesar pentru a consolida bugetele de stat și pentru a permite statelor să își îndeplinească obligațiile. Ceea ce vedem în Europa este că, drept consecință a unui proces maniheist mai mult sau mai puțin alb-negru în care toate cheltuielile sunt rele și toate reducerile sunt bune, ne aflăm într-o situație în care țările cel mai rău afectate de criză - Irlanda și Grecia - sunt în recesiune sau au o creștere zero. De fapt, ceea ce se face în practică este opusul a ceea ce a fost descris aici ca obiectiv. Aceasta este o evoluție dramatică. Este cu atât mai dramatică atunci când cei care au fost sursa crizei, care au provocat criza - sectorul financiar, cei care au speculat cu degajare extremă - nu au fost trași la răspundere prin obligația de a contribui la veniturile statului prin măsuri cum ar fi o taxă pe tranzacțiile financiare. Se poate ca acest lucru să fi fost susținut la nivel european, dar chiar și în momentul în care era susținut, era deja amânat, pe motiv că „Nu vom trece de G20”. Cu siguranță nu vom trece de G20 dacă nici măcar nu încercăm mai întâi la nivel european!

Aceasta este o nedreptate care este deosebit de dramatică întrucât lipsa de acțiune din partea șefilor de stat sau de guvern - faptul că ei ne conduc în direcția greșită a dezechilibrului social - este continuu întărită. Oamenii care protestează pe străzi au dreptate că acel dezechilibru social din Europa nu este combătut, ci este mai degrabă intensificat în continuare prin politici incorecte. Este sarcina acestui Parlament să dezvăluie acest lucru și să dezvolte strategii pentru a-l remedia. De aceea insistăm asupra unei taxe pe tranzacțiile financiare. Raportul elaborat de dna Berès și raportul elaborat de colega mea, dna Podimata, ne vor arăta dacă acest Parlament este pregătit să spună: „Știm că nu va fi ușor, dar insistăm ca Uniunea Europeană să înceapă să perceapă taxe asupra sectorului financiar la nivel transnațional dacă acesta nu poate fi impozitat la nivel național”.

Există o altă evoluție îngrijorătoare. Ce s-a întâmplat la Deauville între dl Sarkozy și dna Merkel transformă fundamental structura instituțională a Uniunii Europene. Mă întreb când va trage dl Van Rompuy concluzia adecvată. I s-a cerut să lucreze cu grupul său de lucru pentru detalierea reformelor necesare - aceasta ar fi trebuit de fapt să fie treaba dvs., așa că a fost un pic deplasat să îi cerem dlui Van Rompuy să facă acest lucru - dar, pe lângă aceasta, bietul om lucrează în secret și înainte de a putea prezenta ceva, fermecătorul nostru cuplu valsează la Deauville și anunță: „Am decis deja totul”. Ce au făcut Nicolas și Angela - această comisie de gestionare franco-germană autoproclamată - este un atac la adresa instituțiilor Uniunii Europene.

(Aplauze)

Dacă aș fi în locul dlui Van Rompuy, le-aș spune ce să facă cu munca lor. Nu puteți să fiți un preș de șters picioarele pentru totdeauna și să suportați un astfel de abuz. Totuși, mai este un lucru: dacă drăguțul cuplul ar fi aruncat o privire peste canalul de la Deauville, ar fi văzut stâncile albe ale coastei britanice, unde este cerut un referendum pentru amendamentele lor la tratat - cel puțin, dacă îl credem pe dl Cameron. Crede cineva cu adevărat că dl Cameron ar accepta amendamentul fără a include alte piedici în tratat pentru a încetini legislația europeană? Acest lucru chiar ar deschide o cutie a Pandorei. Sper că fermecătorul nostru cuplu nu se va prăbuși la podea.

Prin urmare, repet: Europa este condusă în direcția greșită, atât din punct de vedere instituțional, cât și în esență.

 
  
MPphoto
 

  Guy Verhofstadt, în numele Grupului ALDE. – Dle președinte, aș putea începe de unde s-a oprit dl Schulz. Poate am putea cere o convenție acum dacă ei doresc să modifice tratatul. În mod normal, ce trebuie să facem noi este să cerem o convenție. Acesta este primul lucru care trebuie făcut, dar lucrurile nu sunt chiar atât de avansate, cred. Este necesar acum este să ajungem la o înțelegere urgentă în cadrul Consiliului European privind guvernanța economică și consolidarea Pactului de stabilitate.

Se împlinește aproape un an de la începutul crizei datoriei elene. A început în decembrie 2009, iar acum este momentul să ajungem la o concluzie, la un acord, în acest sens. De fapt, există trei propuneri depuse în acest moment. Haideți să clarificăm acest lucru. Am primit propunerea din partea Comisiei, propunerea din partea grupului de lucru și, ieri, propunerea în urma a ceea ce noi numim „înțelegerea de la Deauville”. Aceasta este a treia propunere depusă. Și este bine, cred, că acest Parlament analizează diferențele dintre cele trei propuneri pentru a decide dacă acestea sunt adecvate.

Comisia a făcut, cred eu, propuneri bune, îndrăznețe și coerente în urmă cu câteva săptămâni. Propunerea grupului de lucru diferă de acestea în sensul că propune ca Consiliul să acționeze pe baza recomandărilor, și nu a propunerilor din partea Comisiei. Aceasta este o diferență mare, deoarece recomandările pot fi schimbate, dar propunerile din partea Comisiei nu. În plus, există o procedură mai îndelungată pentru analiză în propunerea grupului de lucru, ceea ce, de asemenea, o diferențiază de propunerea Comisiei.

Cu toate acestea, trebuie să spunem că propunerea grupului de lucru păstrează caracterul semiautomat al sancțiunilor și menține regula majorității inverse care a fost propusă de Comisie.

Începând de ieri, avem o a treia propunere, „înțelegerea de la Deauville”. Trebuie să spun că un acord între Franța și Germania poate fi adesea util pentru activitatea Consiliului, însă că, de această dată, dimpotrivă, nu este. Acest lucru se datorează faptului că propunerea franco-germană de la Deauville se bazează pur și simplu pe păstrarea votului cu majoritate calificată de generație veche în cadrul Consiliului, astfel încât, mai degrabă decât să fie nevoie să se găsească o majoritate pentru a bloca automat sancțiunile Comisiei, propunerile lor necesită o astfel de majoritate pentru inițierea sancțiunilor propuse de Comisie. Cred că este o diferență enormă, deoarece caracterul semiautomat al sancțiunilor din propunerea Comisiei nu este prezent în propunerea Deauville.

Nu știu dacă dvs. cunoașteți Deauville, dar, în afară de plajă și câteva hoteluri frumoase, există un cazinou. Prin urmare, nu ar trebui să vorbim de înțelegerea de la Deauville, ci mai degrabă de compromisul franco-german de la cazinou, pentru că este într-adevăr un compromis de la cazinou. Conform acestei propuneri, statelor membre li se permite să se joace în continuare cu euro și cu zona euro.

Dacă aveți suficient sprijin în Consiliu, puteți încerca acest lucru; puteți face exact ce a făcut Grecia. Dacă aveți suficient sprijin în Consiliu, încercați. Faites vos jeux! Puteți încerca.

Prima parte a înțelegerii de la Deauville slăbește, pur și simplu, nu numai propunerea grupului de lucru, ci, mai presus de toate, pachetul Comisiei. Mi se pare complet de neînțeles acest lucru, din partea Germaniei, desigur. De zece luni reclamă sancțiuni mai dure și, ieri, au făcut exact opusul. Aceasta înseamnă o slăbire a propunerilor îndrăznețe ale Comisiei. Și acest lucru vine exact în momentul în care dl Trichet, președintele Băncii Centrale Europene, cere soluții mai îndrăznețe, propuneri mai îndrăznețe, chiar mai îndrăznețe decât propunerile inițiale ale Comisiei.

Concluzia mea este că Parlamentul are o misiune: să inverseze înțelegerea de la Deauville sau compromisul de la cazinou. Să ne rezumăm la propunerile bune din partea Comisiei și să ne îndeplinim sarcina legislativă necesară.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Cohn-Bendit, în numele Grupului Verts/ALE.(FR) Dle președinte, dle Chastel, dle Barroso, doamnelor și domnilor, dl Verhofstadt a obosit azi! Cu toate acestea, ce a avut de spus dumnealui este important, cum a fost și discursul dlui Schulz. Și eu am opiniile mele pe care doresc să vi le împărtășesc.

Știți filmul „Jules și Jim”? Ei bine, este o femeie - dna Merkel. Știm cine este Jules - este dl Sarkozy. Problema este cine este Jim? Dl Cameron sau dl Barroso? Aceasta este dilema Comisiei.

Cred că Parlamentul și Comisia trebuie să își vorbească sincer acum, deoarece politica Consiliului - dl Verhofstadt are dreptate în legătură cu acest punct - și cea a consiliului său de administrație franco-german sunt împotriva Uniunii Europene. Politica lor nu reflectă esența UE, iar rolul nostru de astăzi este de a merge dincolo de divergențele care ne pun unul împotriva celuilalt - dl Daul are dreptate în legătură cu acest punct - și de a salva Uniunea Europeană și metoda comunitară. În acest sens, Comisia, acest Parlament și noi toți trebuie să înțelegem că nu vor exista câștigători în acest joc dacă nu vom găsi o abordare comună între Comisie și Parlament, între Parlament și Comisie.

Dle Barroso, vă cred când spuneți că doriți o taxă pe tranzacțiile financiare sau pe activitățile financiare. Nu aceasta este problema; problema este cum facem acest lucru? Nu este suficient să spunem „vreau”. Fiul meu în vârstă de patru ani spune „Vreau”. Problema este să descoperim modul în care ne putem atinge obiectivul și cred că nu ar trebui să fie cerut încă un studiu de către Comisie, întrucât Consiliul European Mediu a făcut acest lucru ieri pentru a afla dacă degradarea climatului este într-adevăr așa de gravă încât ar trebui să accelerăm reducerea de CO2 din Europa - chiar dacă este complet ridicol să solicităm un nou studiu. Nu. Ce contribuție ar aduce un studiu important asupra tranzacțiilor financiare în Europa și ce ar aduce o taxă pe aceste operațiuni? O taxă de 0,01 % pe tranzacțiile financiare ar însemna 80 de miliarde de euro. Dacă puneți deoparte 30 de miliarde de euro pentru o reducere a contribuțiilor naționale și, prin urmare, o reducere în bugetele naționale, obțineți un plus de 50 de miliarde de euro pentru bugetul UE. 120 de miliarde de euro minus 30 de miliarde înseamnă 90 de miliarde, plus 50 înseamnă 140 de miliarde. Așadar, este posibilă punerea în aplicare a politicilor europene pe care trebuie să le punem în aplicare în perioada post-Lisabona, iar statele membre și Europa vor fi câștigătorii. Totuși, aceasta presupune că avem o viziune europeană.

În al doilea rând, dle Barroso, deficitele: în opinia mea, există deficite și deficite. Se aseamănă cu colesterolul: există un indicator pozitiv și unul negativ. Un deficit care investește și, prin urmare, oferă perspective unei țări, sau Europei, nu este un lucru negativ. Dacă vom investi, așa cum am făcut înainte, în industriile neproductive ale trecutului - mă refer la cărbune - investim într-un lucru care irosește bani, deoarece este inutil, și, prin urmare, pierdem mult. Cu toate acestea, dacă investim în energiile viitorului și în producția viitorului, câștigăm.

Prin urmare, ce trebuie să facem noi, și cer acest lucru și liberalilor, nu este pur și simplu să vorbim despre „stabilitate, stabilitate”, ci și să diferențiem între ceea ce ar trebui să facem și ceea ce nu ar mai trebui să facem; nu doar să vorbim despre un „deficit”, ci să spunem, „acesta este productiv”, „acesta nu este productiv”. Dacă vom fi de acord, deși va fi dificil, dacă vom reuși să ajungem la un acord, vom fi în măsură să ne opunem manipulării constante a Consiliului.

Problema actuală este că multe guverne doresc să reducă aspectul politicii europene, în timp ce rolul nostru este de a apăra și de a crește aspectul politicii europene, pentru că fără el, nu vom putea ieși din această situație.

Vedeți, dle Barroso, avem un interes comun, dar trebuie să îl conducem spre finalizare. Nu asupra Parlamentului ar trebui să faceți presiuni, ci asupra Consiliului European.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – După cum puteți observa, am fost destul de flexibil cu privire la distribuirea timpului, în parte pentru că toate discursurile au fost foarte plăcute, precum și foarte ferme - FMI-ul, cazinourile și colesterolul -, toate stimulente importante pentru această discuție.

 
  
MPphoto
 

  Michał Tomasz Kamiński, în numele Grupului ECR.(PL) Am povestit cu toții diferite anecdote în cursul acestor dezbateri de astăzi, care mi-au adus în minte, de asemenea, o asociere istorică. Timp de 18 ani din viața mea, am trăit într-o țară a socialismului adevărat, unde congrese după congrese ale partidului stabileau continuu obiective economice noi, iar cetățenilor din țara mea - și același lucru este valabil pentru alte țări ale socialismului adevărat - li se spunea, în congresele partidului, că lucrurile se vor îmbunătăți și cum se vor îmbunătăți acestea. Mai mult, exista un minister al comerțului intern în țara mea la acel moment, chiar dacă nu exista comerț intern.

Ascultând unele dintre discursurile de astăzi, impresia mea este că propunerea pe care am auzit-o din partea Comisiei Europene este una care are drept scop restabilirea priorității acordate gândirii economice în defavoarea celei politice. În defavoarea mentalității politice care ar împiedica orice acțiune economică sănătoasă, deoarece, în prezent, politicienilor de la nivel național și - așa cum am auzit - din considerente populiste, le place foarte mult să arate cu degetul spre Europa. Ei spun că trebuie să facem reduceri în Europa și că Europa nu este soluția, întrucât acest lucru, într-o oarecare măsură, îi eliberează de responsabilitate în ochii alegătorilor lor. Dacă nu vom pune în aplicare un lucru care să determine țările să își dea seama că vor exista consecințe dure în cazul în care vor desfășura politici economice iraționale, nu vom ajunge nicăieri. Totuși, este nevoie și de solidaritate. În propunerea franco-germană, văd pericolul real de a ajunge într-o situație în care țările mai puternice vor avea un spațiu de mișcare mai mare și în care Grecia nu va putea depăși anumite limite. Grecia va trebui să reducă cheltuielile, dar când vine vorba de țările mai puternice, acestea vor fi norocoase și brusc vom descoperi că li se va permite să încalce aceste reguli din motive politice. Ce vreau să spun este că: avem nevoie de solidaritate europeană și acesta este motivul pentru care avem nevoie de solidaritate europeană.

În concluzie, dle președinte, aș dori să spun că știu că dvs. stați de pază pentru această solidaritate europeană. Cea mai recentă decizie a Comisiei Europene cu privire la acordul privind comerțul cu gaze între Polonia și Rusia - pentru care aș dori să vă mulțumesc - este un bun exemplu al modului în care aspectul comunitar este un lucru care funcționează și care acționează în interesul unor țări precum Polonia. Aș dori să mai spun încă o dată, dle președinte, că nu putem îndepărta realitatea cu o baghetă magică. Dacă vom ajunge la un punct în care soluțiile politice, împreună cu doza de populism care există în unele părți ale Europei de astăzi, domină peste gândirea economică, atunci planurile dvs. ambițioase de a intensifica piața - pe care eu îl consider un plan foarte bun (frază neterminată). Eu cred că, în calitate de deputați în Parlamentul European, suntem conștienți de cât de departe suntem încă de o piață comună, doar din facturile de telefonie mobilă pentru roaming pe care le primim în fiecare lună. Dacă avem o piață europeană comună, dar tot trebuie să plătim facturi de roaming, se arată destul de clar că avem încă un drum lung de parcurs înainte de a ne atinge scopul de integrare economică.

 
  
MPphoto
 

  Patrick Le Hyaric, în numele Grupului GUE/NGL.(FR) Dle președinte, dle Chastel, dle Barroso, dacă v-am înțeles corect, dle Barroso, începem de la analize complet opuse, deoarece ați spus că criza economică este în urma noastră, în timp ce grupul nostru, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, consideră că aceasta se înrăutățește. Pentru a rezolva criza, dvs. recomandați austeritate cu Pactul de stabilitate, iar acum, înăsprirea sancțiunilor. Cred că ar trebui să procedăm invers: creșterea salariilor, o nouă abordare fiscală pentru susținerea acestora și o taxă pe tranzacțiile financiare, sporirea bunăstării sociale, protecția serviciilor publice și o politică îndrăzneață de ocupare a forței de muncă.

Din păcate, mă tem că strategia dvs. ar putea face ca Uniunea Europeană să ajungă să aibă probleme mari. Nu ați auzit protestele vehemente ale popoarelor pe întreg teritoriul Uniunii Europene? Pentru a șasea zi ieri, milioane de oameni au mărșăluit în toată Franța, cu susținerea a 70 % din populație. Nu observați pericolul care ne amenință astăzi? Întrucât se bazează pe concurență și pe o politică a comerțului complet liber, ideea europeană se ciocnește frontal cu banii în aceste războaie economice, iar acum în aceste războaie ale valutei. De ce nu avem în vedere un sistem nou: un fond de dezvoltare umană și socială în locul Pactului de stabilitate, în colaborare cu Banca Centrală Europeană, care ar trebui să poată refinanța datoriile statelor membre și băncile naționale prin crearea de bani, la rate ale dobânzii care să fie favorabile criteriilor sociale?

După cum văd eu lucrurile, Uniunea Europeană trebuie să ia inițiativa în crearea unei noi ordini monetare mondiale, începând cu adoptarea propunerii Chinei pentru o monedă comună în comerțul internațional. Ca Thailanda și Brazilia, de ce nu începe Europa prin introducerea unei taxe pe valută, pentru a reduce tensiunile legate de monedă?

Dle președinte al Comisiei, dlor reprezentanți ai Consiliului, cred că este momentul să ne gândim la noi inițiative și să ne ascultăm proprii cetățeni.

 
  
MPphoto
 

  Nigel Farage, în numele Grupului EFD. – Dle președinte, ei bine, dle președinte Barroso, cu siguranță vă încordați mușchii, utilizând competențele acordate dvs. de Tratatul de la Lisabona pe care l-ați finalizat prin utilizarea unor mijloace nelegitime. Acum faceți tot ce puteți pe scena mondială și în cadrul UE pentru a dobândi toate atributele suveranității statale.

Nicăieri nu ar putea fi mai evident acest lucru decât în propunerea dvs. recentă pentru o taxă directă care urmează să fie percepută de instituțiile europene de la popoarele acestui continent.

Desigur, în trecut, a existat o mișcare de independență de mare succes, care a militat cu sloganul „nicio impozitare fără reprezentare” și dvs. cu siguranță nu sunteți un reprezentant al acesteia. Noi nu am votat pentru dvs. și nu vă putem înlătura, deci cred că, de fapt, ați făcut o greșeală cu această taxă directă.

Și cât de costisitor devine. Cu doar doi ani în urmă, contribuția netă a Marii Britanii era de 3 miliarde de lire sterline pe an. Anul acesta, este de 6 miliarde. Anul viitor, va fi de 8 miliarde. Peste doi ani, urmează să fie 10 miliarde și, acum, auzim că doriți să retrageți corecția în favoarea Regatului Unit. Vreți să eliminați corecția în favoarea Regatului Unit, ceea care va însemna că, până în 2013, contribuția noastră va fi de 13 miliarde de lire sterline. Aceasta se va fi mărit de patru ori în decursul a șase ani.

Contribuabilii din Marea Britanie, realizând toate acestea, văzând taxa dvs. directă, vor concluziona că pur și simplu nu ne putem permite Uniunea Europeană.

Însă văd o rază de speranță: înțelegerea de la Deauville dintre Merkel și Sarkozy, lucru de care toți sunteți atât de îngroziți astăzi. Sper că se va întâmpla. Haideți să avem un nou tratat. Chiar și dvs. păreți aproape dispus să îl sprijiniți. Haideți să avem un nou tratat european și să îl supunem la un referendum în multe țări, în special în Marea Britanie, iar poporul britanic va ajunge la concluzia că aceasta este o afacere foarte proastă pentru Marea Britanie. Ei vor vota ca noi să părăsim Uniunea Europeană și să începem să ne descurcăm.

Vă mulțumesc. Suntem fericiți să plecăm.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 

  Martin Schulz (S&D).(DE) Dle președinte, am o întrebare pentru dvs., dle Farage. Poate că sunteți amabil să ne răspundeți. Sunteți atât de preocupat de vistieria britanică. La fel ca mine, la începutul acestui mandat, ați avut posibilitatea de a alege de la care vistierie să vă fie plătită diurna: din vistieria Regatului Unit sau din cea a Uniunii Europene. Vă rugăm, ați putea spune Parlamentului dacă diurna dvs. este plătită din bugetul UE sau dacă ați optat pentru sistemul național din Regatul Unit?

 
  
MPphoto
 

  Nigel Farage (EFD). – Dle președinte, cred că ar trebui să desființăm această noțiune de bani europeni. Înainte de a exista o taxă directă, nu există, chiar în timp ce vorbim, un astfel de lucru ca banii europeni: sunt banii noștri. Suntem un contributor net masiv la această Uniune Europeană pentru niciun fel de beneficiu economic primit în schimb! Sunt banii noștri!

 
  
MPphoto
 

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei. – Dle președinte, eu nu intervin de obicei, dar există o chestiune de procedură pe care doresc să o menționez.

Aceasta nu este prima dată când dl Farage mi-a spus atunci când mi s-a adresat „Nu ați fost ales”. Cu siguranță nu am fost ales de dvs., dar am fost ales de acest Parlament.

(Aplauze)

Am fost ales de acest Parlament cu vot secret, iar dvs. faceți parte din acest Parlament. Consider că a afirma în mod repetat că eu sau Comisia nu am fost aleși constituie o lipsă de respect pentru Comisie și pentru Parlamentul căruia îi aparțineți.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Francisco Sosa Wagner (NI).(ES) Dle președinte, vom vedea dacă pot aduce puțin calm în această dezbatere aprigă.

Este regretabil faptul că, pe lângă Uniunea Europeană, unele dintre statele sale membre sunt încă părți la G20. În ciuda acestei anomalii, care slăbește cu siguranță imaginea Europei în lume, ar fi bine dacă ar exista cel puțin o poziție comună de ansamblu în acest forum global.

În opinia mea, care ar fi acea poziție comună? În umila mea părere, cred următoarele: în primul rând, adoptarea unui acord global pentru a face față consecințelor crizei nu poate fi amânată prin adoptarea exclusivă a unui acord financiar; în al doilea rând, Europa trebuie să mențină euro ca monedă de referință sau, dacă este de preferat, ca o ancoră pentru a împiedica turbulențele de pe piață să ne tragă după ele și să ne provoace să repetăm greșelile făcute pe parcursul secolului XX; în al treilea rând, moneda euro trebuie să vestească ceea ce trebuie să reprezinte Europa în lumea valorilor democratice și a libertăților publice.

Pe scurt, trebuie să fim conștienți de faptul că, într-o lume globală, în acest joc global, cei care joacă doar cărți naționale pierd.

 
  
MPphoto
 

  Othmar Karas (PPE).(DE) Dle președinte, dle Barroso, doamnelor și domnilor, această dezbatere arată un singur lucru: înțelegerea de la Deauville ne împiedică să depășim criza, înțelegerea de la Deauville este un pas înapoi pentru Uniunea Europeană și înțelegerea de la Deauville ne arată că niciun membru al acestui cuplu fermecător nu a învățat nimic din comportamentul inadecvat al Franței și Germaniei în 2002 și 2005, când aceste țări au început să submineze Pactul de stabilitate. În schimb, vedem acum o continuare a unui astfel de comportament inadecvat.

Vrem să depășim greșelile din trecut. Vrem un răspuns european la naționalismul și la vetourile care au fost construite în majoritatea reglementărilor europene. Am făcut acest lucru în cazul supravegherii piețelor financiare. Facem acest lucru cu raportul, ca răspuns la criză. Facem acest lucru cu raportul elaborat de dl Feio și facem acest lucru cu activitatea noastră legislativă zilnică. Să ne concentrăm asupra acestui lucru și să nu ne permitem să ne abatem în continuare de la obiectivele noastre, inclusiv în această dezbatere. Trebuie să mergem înainte. Trebuie să găsim răspunsurile. Raportul elaborat de cele cinci grupuri trimite un mesaj clar. Încă nu am depășit criza. Politicile fiscale și monetare nu substituie reformele structurale. Declarăm în mod clar că ne dorim ca deficitele să fie reduse ca o condiție prealabilă pentru asigurarea viitorului. Nu puteți reduce deficitele doar cu o pereche de foarfeci. Trebuie să se întâmple ca urmare a reformelor, a investițiilor, a economisirii și a schimbărilor. Acest raport trimite un răspuns clar că ne dorim să avem o Europă mai mare ca parte a soluției. Să pătrundem până la următorul pas în procesul de integrare - crearea unei uniuni economice, crearea unei uniuni sociale, crearea unei uniuni de securitate și apărare, și să facem ca piața internă să fie o piață internă a tuturor cetățenilor noștri. Comunitatea europeană - inițiativa Uniunii Europene - este răspunsul. Grupul de lucru și ruta Deauville au eșuat.

 
  
MPphoto
 

  Stephen Hughes (S&D). – Dle președinte, după cum am auzit, grupul de lucru prezidat de dl Herman Van Rompuy a elaborat acum raportul său. Acesta conține propuneri pentru soluționarea crizei și disciplina bugetară: cu alte cuvinte, doar o parte a ansamblului.

Aș dori să subliniez faptul că acestea sunt doar propuneri. Sunt sigur că miniștrii ECOFIN care au condus acțiunile grupului de lucru ar dori să fie punctul final, dar nu este. Este începutul. Ne aflăm chiar la începutul procesului legislativ. Sper că toate instituțiile își vor da seama că activitatea Parlamentului European cu privire la propunerile legislative ale Comisiei va trebui acum să se desfășoare într-un proces pe deplin democratic cu Consiliul.

Grupul de lucru a spus că scopul său a fost de a realiza un salt cuantic în termeni de guvernanță economică mai eficientă. Cred că ceea ce propune este, de fapt, mai degrabă un potențial pas înapoi în termeni de prosperitate și bunăstare pentru Europa. Propune o consolidare a instrumentelor, dar numai a instrumentelor care se concentrează asupra disciplinei fiscale. Aceasta este o problemă. Coordonarea economică este mai mult decât disciplină fiscală și nu va fi realizată uniunea economică atâta timp cât acest echilibru nu este recunoscut în mod corespunzător. Aceasta va duce în mod inevitabil la politici economice denaturate care țin insuficient seama de alte obiective ale politicilor necesare pentru realizarea politicii macroeconomice și prin aceasta mă refer la creștere, investiții și ocuparea forței de muncă.

Dle președinte Barroso, nu avem nevoie ca un alt grup de lucru să vină cu un set echilibrat de măsuri politice. Avem nevoie ca Comisia să facă uz de dreptul său de inițiativă pentru a prezenta propuneri care să abordeze creșterea, investițiile și ocuparea forței de muncă.

În ceea ce privește propunerile depuse în prezent, cred că Parlamentul are o responsabilitate enormă în lunile următoare. Trebuie să facem unele modificări în conformitate cu orientările din raportul elaborat de dl Feio care urmează să fie votat astăzi. Cred că avem nevoie de trei modificări principale: procedura soldurilor excesive trebuie să fie suficient de amplă pentru a acoperi piețele forței de muncă, inclusiv nivelurile șomajului și, prin urmare, Consiliul pentru ocuparea forței de muncă trebuie să fie inclus acolo unde este cazul; evaluarea calitativă a nivelului datoriei publice și a evoluțiilor în componenta corectivă a Pactului de stabilitate și de creștere ar trebui să acorde o atenție deplină și nivelurilor și evoluției investițiilor publice; iar legătura cu 2020 în cadrul noului sistem trebuie să fie explicită și operaționalizată cât mai complet posibil.

În ceea ce privește guvernanța, aș dori să menționez doar două puncte în acest stadiu timpuriu. Consiliul trebuie să ghideze sistemul și să își asume răspunderea politică finală pe tot parcursul, precum și să asigure implicarea corespunzătoare a tuturor formațiunilor relevante ale Consiliului - nu doar ECOFIN - ori de câte ori este necesar.

În cele din urmă, Parlamentul European trebuie să fie implicat pe deplin pe parcursul procesului, în scopul de a asigura cel mai înalt nivel de legitimitate democratică. Doar uitați-vă la propunerea pentru semestrul european pentru a vedea în ce măsură rolul Parlamentului lipsește în toate acestea. Unii dintre noi, din toate grupurile politice, lucrează la propunerile consolidate pentru implicarea parlamentară. Sper că vor fi acceptate de celelalte instituții pentru a conferi acestui proces legitimitatea democratică de care are nevoie.

 
  
MPphoto
 

  Olle Schmidt (ALDE).(SV) Ultimul an a arătat că UE poate lua decizii importante în situații dificile. Din păcate, ultimele câteva zile au fost o dezamăgire. Când UE are nevoie de reguli bugetare clare și stricte, Franța și Germania ezită. Acest lucru ne îngrijorează. Mesajul nostru este: lăsați în pace propunerea dlui Rehn!

Aș dori să mulțumesc fără rezerve dnei Berès și colegilor mei din Comisia specială privind criza financiară, economică și socială, care au arătat că noi, cei din Parlamentul European, putem să depășim limitele dintre partide și să găsim soluții comune în interesul Europei. Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa a propus un amendament în sensul că, dacă este introdusă o taxă pe tranzacții financiare, acest lucru trebuie, în mod necesar, să fie făcut la scară mondială. Este important în acest caz să fie făcut la nivel mondial.

Nu trebuie să i se permită naționalismului să câștige din nou un punct de sprijin în Europa. Aceasta este o economie de piață cu limite clare și comerț liber care creează prosperitate. Avem nevoie de o Europă mai unificată, de o Europă mai deschisă, de o Europă mai puternică - pur și simplu avem nevoie de o Europă mai mare.

Opțiunile propuse privind sancțiunile se vor aplica inițial doar pentru țările din zona euro. În acest sens, am dori să vedem o formulare care să le includă pe toate cele 27 de state membre. Aș dori, prin urmare, să prezint un amendament oral la raportul elaborat de dl Feio pe care sper că Parlamentul va fi în măsură să îl sprijine. Raportorul și Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European au declarat că sunt dispuși să facă acest lucru. Voi citi textul în limba engleză:

– Pe cât posibil, toate cele 27 de state membre ar trebui să aplice la maximum toate propunerile de guvernanță economică, recunoscând că pentru statele membre din afara zonei euro, aceasta se va realiza în mod facultativ.

(SV) Astăzi nu este momentul să creăm o Uniune Europeană ce riscă să dezbine Uniunea.

 
  
MPphoto
 

  Pascal Canfin (Verts/ALE).(FR) Dle președinte, dle Barroso, dle Rehn, sper sincer că vă veți uita la activitatea desfășurată de Parlamentul European cu privire la subiectele de care ne-am ocupat astăzi - raportul elaborat de dna Berès și raportul elaborat de dl Feio - pentru că, desigur, acum lucrăm în calitate de colegiuitori privind guvernanța economică. Pot să vă spun că, împreună cu cel puțin patru grupuri proeuropene din Parlament, am depus un efort considerabil pentru a lucra la compromisuri care vor realiza ceva. Tocmai am venit de la discuții pentru a încerca să reunim problemele.

Unii vorbesc despre buget, unii vorbesc despre măsuri fiscale, iar alții vorbesc despre guvernanță. Lucrul de care avem nevoie astăzi este propunerea din partea Comisiei - și este rolul dvs. să faceți acest lucru, noi încercăm să îl facem și este și rolul dvs. să îl faceți - a unui pachet de ansamblu: în spiritul raportului elaborat de dl Monti, care să fie, de asemenea, în conformitate cu orientările a ceea ce Michel Barnier a încercat să realizeze în contextul pieței interne. Aștept un pachet de ansamblu de la dl Barroso, care ar trebui să ne arate cum să ieșim din criza economică. Nu ar trebui să fie doar despre guvernanța macroeconomică, ci ar trebui să fie în conformitate cu orientările care implică lectura a trei sau patru dosare privind macroeconomia, fiscalitatea și bugetul și apoi să spunem „iată pachetul”.

Sunt sigur că dacă faceți acest lucru, veți avea o foarte mare majoritate în Parlamentul European care să sprijine inițiativa. Dacă avem în vedere doar problema finanțelor publice, de exemplu, din urmă cu doi sau trei ani, Comisia și serviciile sale spuneau ele însele că, dintre toate țările, Spania respecta Pactul de stabilitate și de creștere cel mai îndeaproape și că finanțele Spaniei erau în ordine. Problema este că instabilitatea a venit din altă parte și Spania este, acum, într-o situație îngrozitoare, precum Irlanda. Putem observa clar că faptul că ne concentrăm atenția doar asupra finanțelor publice nu ne va ajuta să depășim criza.

Compromisurile pe care le-am propus în diversele rapoarte care au fost prezentate astăzi și care vor fi votate mâine reprezintă suma acestor probleme. Ele sunt un mod de a spune că, da, trebuie să consolidăm disciplina bugetară. Desigur. Cu toate acestea, pentru a garanta că această disciplină bugetară nu conduce la un colaps social, ci numai la reduceri ale cheltuielilor publice, avem nevoie, în același timp, de un pachet bugetar european care să finanțeze investițiile și de un pachet fiscal care să permită statelor membre să impună anumite taxe.

Ultima mea întrebare pentru dl Rehn, și pentru dl Barroso în special, este, prin urmare: sunteți cu adevărat în favoarea bazei comune a impozitului pe profit? O susțineți cu adevărat? A fost pusă la dosar de Comisie de 10 ani și de 10 ani nu ați reușit să vă ocupați de problemă. Este timpul să o faceți.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Roberts Zīle (ECR).(LV) Vă mulțumesc, dle președinte, dle Barroso (care a părăsit Parlamentul).

În primul rând, aș dori să mulțumesc raportorului, colegilor mei, raportorilor alternativi, și președintelui comisiei, dl Klintz, pentru compromisul la care am reușit în sfârșit să ajungem. Voi vorbi numai în legătură cu două articole din raport, de care eu nu sunt mulțumit, iar acestea nu se referă nici la Germania, nici la Franța. În primul rând, ca urmare a investițiilor transfrontaliere agresive, începând cu anul 2004, datoria gospodăriei private și datoria întreprinderilor în multe state membre noi a crescut, chiar de 10 ori mai mult. Mai mult decât atât, majoritatea absolută a acestor împrumuturi au fost obținute în condiții care au lăsat întregul risc al ratei de schimb în seama debitorului. La rândul său, aceasta înseamnă că guvernele acestor țări au puțin spațiu de manevră în politica lor macroeconomică în afară de reducerea cheltuielilor publice și creșterea impozitelor. În același timp, principala preocupare a gospodăriilor este numai de a face rambursări de împrumuturi în euro. Din păcate, există referiri insuficiente la acest lucru în raport.

Cel de-al doilea punct, care are legătură cu primul, este acesta. Să ne imaginăm un astfel de stat membru nou, al cărui PIB a scăzut la un nivel de preaderare, la un nivel anterior anului 2004, doar cu o datorie privată de 10 ori mai mare și cu o datorie publică de cinci ori mai mare, iar acest stat membru poate deduce din acest raport că chiar și politica de coeziune poate fi modificată, modificată în așa fel încât principalul criteriu nu va mai fi PIB-ul per capita, ci gestionarea crizelor într-un anumit teritoriu, ceea ce ar putea avea consecințe politice extrem de semnificative. Vă mulțumesc.

 
  
MPphoto
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL).(PT) Dle președinte, declarațiile Germaniei și Franței în așa-numita înțelegere de la Deauville sunt inacceptabile și arată adevăratele fețe ale celor care trag sforile în apărarea grupurilor de interese economice și financiare. Aceste declarații demonstrează, de asemenea, nerăbdare, aroganță și agresivitate față de răspunsul lucrătorilor și populațiilor afectate de politicile lor neoliberale și îndreptate împotriva societății - Pactul de stabilitate și de creștere și politica în domeniul concurenței - în Grecia, Franța, Spania sau Portugalia, unde există deja o grevă generală planificată pentru 24 noiembrie.

Este timpul ca cei care conduc Uniunea Europeană să recunoască eșecul acestor politici neoliberale: creșterea șomajului, inegalitățile sociale și sărăcia, care provoacă recesiune în țările cu economii mai slabe, unde impunerile UE ar putea provoca un adevărat dezastru social.

Din păcate, nu se întâmplă acest lucru. Toate promisiunile de a pune capăt paradisurilor fiscale, de a taxa în mod corespunzător tranzacțiile financiare și de a pune capăt produselor financiare speculative s-au prăbușit.

De aceea protestăm aici: pentru a conferi o voce multelor milioane de lucrători amenințați cu sărăcia, șomerilor, persoanelor în vârstă cu pensii patetice, tinerilor fără loc de muncă, precum și copiilor expuși riscului de sărăcie cărora ei doresc să le refuze un viitor demn.

Este timpul să întrerupem aceste politici, astfel încât să putem avea o Europă cu adevărat socială: o Europă a progresului și a dezvoltării.

 
  
MPphoto
 

  Juozas Imbrasas (EFD).(LT) Aș dori să spun câteva cuvinte despre activitatea Comisiei speciale privind criza. A făcut într-adevăr o treabă excelentă și a făcut recomandări și propuneri bune. Desigur, în mod ideal, ar exista un loc pentru toate acestea în documentele care sunt în curs de elaborare de către Comisie. Este esențial ca Comisia să nu uite problemele fundamentale și cele mai importante. Una dintre acestea este stabilirea unui sistem de reglementare și supraveghere, care nu lasă nicio piață financiară, niciun instrument financiar și nicio instituție financiară în afara registrului. Comisia ar trebui să își orienteze acțiunile către crearea de noi locuri de muncă și să le lege de măsurile de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale. Toate eforturile în această direcție trebuie, mai presus de toate, să se concentreze asupra angajării tinerilor. Deciziile urgente legate de infrastructură privind sursele regenerabile de energie, energia ecologică, eficiența energetică în sectoarele construcțiilor și transporturilor, precum și o rețea energetică europeană, sunt necesare pentru a depăși criza. Ar fi bine dacă, după exact un an de la această întâlnire de astăzi, Comisia ar putea veni să spună: „Dispozițiile rezoluției pe care ați propus-o nu au rămas doar pe hârtie; am adaptat aceste propuneri specifice elaborate de Comisia specială privind criza, iar acestea au avut deja un impact real”.

 
  
MPphoto
 

  Krisztina Morvai (NI). (HU) Cum a fost cazul în dezbaterea anterioară majoră a acestei săptămâni, aici, în Parlamentul European, și anume dezbaterea asupra sărăciei, politicienii Uniunii Europene sunt din nou surprinși și triști să vadă că situația cetățenilor europeni nu se îmbunătățește, ci mai degrabă se deteriorează în mod constant. Sărăcia este în continuă creștere, și la fel sunt suferința, șomajul și numărul persoanelor fără adăpost. Și ei sunt atât de surprinși de acest lucru, ca și când ar fi consecința unor catastrofe naturale sau a unor tsunamiuri regretabile. Nu, acest lucru este rezultatul deciziilor luate de către politicienii europeni. Suferința și sărăcia în creștere provin direct din politica neoliberală pe care dvs. - cu excepția celor care s-au opus - ați urmărit-o, iar această tendință va continua. Sărăcia și suferința vor continua să crească dacă nu vom opta pentru un sistem diferit de valori.

Aceste două rapoarte pot fi asemănate cu un scenariu în care o comisie medicală hotărăște că terapia folosită pentru un pacient până la un punct i-a cauzat prejudiciu și i-a agravat starea, iar apoi continuă să spună că terapia prescrisă pe baza diagnosticului trebuie să fie continuată, că ei trebuie să continue ceea ce au făcut înainte, dar cu o supraveghere mai strictă și pedepsind pacientul dacă acesta nu se conformează, dacă, de exemplu, nu își ia medicamentele. Miza actuală este o alegere conștientă între sisteme de valori. Până în prezent, Uniunea Europeană a ales în mod deliberat un sistem de valori în care aceasta urmărește întotdeauna decizia corectă din perspectiva banilor și a profitului, decizia corectă din punct de vedere al companiilor multinaționale și al băncilor, dar niciodată din perspectiva oamenilor și a comunității. A căutat întotdeauna ce este corect din punct de vedere al unei concurențe necontrolate care nu este frânată de preocupări pentru dreptate și moralitate, dar niciodată ce este corect din perspectiva justiției sociale și a solidarității. Acest lucru trebuie schimbat, iar de acum înainte trebuie luate decizii bune.

 
  
MPphoto
 

  Corien Wortmann-Kool (PPE).(NL) Dle președinte, în ciuda unor semnale pozitive, riscul de agravare a crizei nu a dispărut. Sistemul bancar rămâne instabil și o serie de state membre se confruntă cu amenințarea ca deficitele publice să scape de sub control dacă nu se face nimic. Prin urmare, avem nevoie urgentă de o uniune economică.

Dle președinte, grupul de lucru trebuie încă să aducă rezultate concrete, dar, în calitate de raportoare a acestui Parlament pentru Pactul de stabilitate și de creștere, aș dori să îi spun dlui comisar Rehn: putem lucra rapid. Adresez aceste cuvinte și Consiliului. Putem lucra rapid, dar numai pe baza propunerilor Comisiei. Este Consiliul pregătit să accepte acest lucru?

Aș dori, de asemenea, să trag un semnal de avertizare împotriva schimbărilor din tratat care au fost solicitate, pentru că ar putea fi o momeală care să ne forțeze doar să amânăm măsurile necesare până la o altă dată. Trebuie să facem acum tot ce este posibil în conformitate cu Tratatul de la Lisabona. În prezent, Parlamentul are un nou rol colegislativ în Pactul de stabilitate și de creștere și va profita din plin de acest rol, cu scopul de a produce o uniune economică robustă, cu un Pact robust de stabilitate și de creștere.

 
  
MPphoto
 

  Sergio Gaetano Cofferati (S&D).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, criza a avut un impact foarte mare asupra societății în toate țările europene. Dacă privim consecințele din punct de vedere social, vom ajunge rapid la concluzia - una care conduce o mare parte din activitatea Comisiei - că ce este cel mai rău trebuie încă să vină. Se preconizează că șomajul va crește, iar semnele slabe de redresare observate în unele țări nu sunt suficiente pentru a garanta crearea de noi locuri de muncă. Prin urmare, trebuie să acceptăm că va fi esențial să facem față celui mai acut aspect social al acestei crize, care a fost provocată de sistemul financiar, dar care s-a răspândit rapid în domeniile economic și social.

Din acest motiv, trebuie să ne înarmăm cu alte instrumente pentru a apăra oamenii care sunt cel mai grav afectați. Suntem pe cale de a discuta o propunere de directivă-cadru privind un venit minim garantat în toate țările europene, pe care eu o consider foarte importantă pentru combaterea sărăciei, pe de o parte, și pentru ajutorarea celor care vor fi loviți de efectele acestei crize în următoarele săptămâni și luni, pe de altă parte.

Cu toate acestea, cel mai bun mod de a combate o criză este prin intermediul politicilor de creștere. Creșterea necesită resurse, investiții direcționate și o agendă clară a priorităților către care ar trebui să fie îndreptată o parte semnificativă a resurselor disponibile. Bugetul Uniunii nu este de ajuns. Din acest motiv, Comisia a afirmat în mod clar o nevoie ca resurse suplimentare să fie cheltuite pe investiții în infrastructură și pe investiții alocate pentru calitatea concurenței și ocuparea forței de muncă. Această cale duce la crearea de euroobligațiuni și la o taxă pe tranzacții financiare. Nu există nicio alternativă. Acesta este motivul pentru care soluțiile pe care le-am indicat - și sper că Parlamentul va aproba formularea lor - sunt importante și inovatoare.

 
  
MPphoto
 

  Wolf Klinz (ALDE).(DE) Dle președinte, doamnelor și domnilor, la apogeul crizei financiare, țările G20 au promis o acțiune comună pentru stabilizarea piețelor financiare. Astăzi, doi ani mai târziu, suntem încă departe de un răspuns mondial. În multe cazuri, măsurile adoptate urmăresc interesele și considerațiile naționale. Energia inițială s-a disipat și, mult prea adesea, ne întoarcem la „treburile obișnuite”. Dl Mervy King de la Banca Angliei a declarat succint că: „Nevoia de a acționa în interesul comun nu a apărut încă”. În raportul său intermediar, Comisia specială privind criza financiară, economică și socială evidențiază faptul că Europa se află la o răscruce critică. Trebuie să ne intensificăm procesul de integrare, trebuie să ne armonizăm mai mult politicile economice și bugetare, avem nevoie de proiecte europene de infrastructură în domeniul energiei, al transporturilor și al telecomunicațiilor. Avem nevoie de o piață internă și de o piață a forței de muncă funcționale și avem nevoie de resursele necesare pentru a îndeplini obiectivele dificile de creștere, stabilite în strategia UE 2020. Avem nevoie de surse inovatoare de finanțare dacă vrem să fim în măsură să exploatăm potențialul sectorului IMM-urilor. Avem nevoie într-o măsură mai mare de metodă comunitară și într-o măsură mai mică de interguvernamentalism. O stagnare în acest punct este un pas înapoi; nu va păstra status quo-ul.

Criza datoriilor din Europa demonstrează în mod clar faptul că stabilitatea și încrederea nu pot fi realizate fără disciplină. Propunerile făcute de dl comisar Rehn și de grupul de lucru condus de dl Van Rompuy sunt menite să asigure că statele membre acționează într-un mod disciplinat. Regret să spun că, la Luxemburg, zilele trecute, miniștrii de finanțe au renunțat la aceste propuneri la ordinul cuplului nostru franco-german - o ocazie ratată și o zi proastă pentru cetățenii noștri, care se simt pe bună dreptate trădați din nou de politică.

 
  
MPphoto
 

  Kay Swinburne (ECR). – Dle președinte, subiectele combinate din dezbaterea din această dimineață au o temă comună puternică a răspunsului nostru continuu la criza financiară și la identificarea de modalități de a face administrarea riscului mai eficientă, fie că este vorba de administrarea riscului aferent datoriei publice, de administrarea riscului aferent piețelor și produselor noastre financiare, fie de administrarea riscului aferent dezechilibrelor globale. Fie că este vorba de conduita băncilor noastre sau de conduita departamentelor de trezorerie ale statelor membre, trebuie să garantăm un standard comun ridicat de conduită în ceea ce privește aderarea la un set convenit de reguli.

Trebuie să fie aplicată o disciplină financiară și fiscală mai severă atât de sectorul privat, cât și de cel public. Trebuie să asigurăm că, în căutarea unor oportunități de creștere de către UE, instrumentele de finanțare utilizate de UE și de statele membre sunt de cel mai înalt nivel și cât se poate de transparente. Utilizarea finanțării inovatoare trebuie să fie abordată cu prudență, iar acțiunile UE pentru stimularea propriului buget trebuie să fie luate în considerare, cunoscând toate riscurile și potențialul de pericol moral.

Fondul european de stabilizare financiară este un vehicul mare în afara bilanțului care se bazează pe un rating de credit. Pentru a stimula bugetul UE, emisiunea de obligațiuni pentru proiecte de către BEI trebuie să fie supusă unui control intens. După cum știm cu toții, instrumentele financiare complexe și efectul de levier presupun propriul risc. Nu există bani oferiți gratuit și nu există scurtături.

 
  
MPphoto
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL).(EL) Dle președinte, vorbind despre raportul referitor la criză elaborat de dna Berès, în numele Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, pentru a explica de ce nu vom vota, aș vrea să spun, întrucât există un exces de referințe istorice, că textul de astăzi, în comparație cu textul inițial prezentat de raportoare, arată ca un papirus vechi, ca un pergament vechi pe care textul inițial a fost șters, noul text scris lăsând urme ale textului anterior; ceea ce noi numim un palimpsest. „Scrijelirile” sălbatice, făcute de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și dreapta europeană, asupra încercării inițiale, cinstite și onorabile, a raportoarei de a prezenta cauzele crizei și de a oferi propuneri îndrăznețe, au dat naștere unui text care nu mai este un text al Parlamentului European, singura instituție democratică din Uniunea Europeană; acesta este un text al Comisiei, un text care ascunde cauza crizei și angajează politica UE la inițiativele lui Merkel, Sarkozy și grupului de lucru.

Am făcut propuneri de îmbunătățire a textului. Am criticat Pactul de stabilitate și funcționarea Băncii Centrale Europene. Am depus amendamente pentru a vedea dacă faptul că toată lumea vorbește și astăzi despre direcția greșită a Uniunii Europene însemna același lucru. Propunerea noastră a fost inspirată de demonstrațiile de astăzi din Franța, de demonstrațiile lucrătorilor din Germania, ale căror venituri sunt reduse astfel încât Siemens să aibă bani pentru mită, de demonstrațiile lucrătorilor din Grecia, care sunt în prezent tratați ca niște cobai, un text, cu alte cuvinte, care a ajuns să aibă o formă pe care nu o putem accepta.

 
  
MPphoto
 

  Mario Borghezio (EFD).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, ar fi trebuit să ascultăm sfatul laureatului Premiului Nobel, Maurice Allais, care a cerut o separare clară între băncile comerciale, băncile de credit și băncile de investiții, în conformitate cu principiile legii Glass-Steagall, care nu este discutată în acest raport.

În ceea ce privește propunerea de a taxa contribuabilii europeni, răspunsul meu este „Nicio taxă în Europa!” Dacă această propunere a Uniunii Europene merge mai departe, puteți fi siguri că vom avea propria noastră petrecere și aici: va fi un protest în masă. Publicul european nu are nicio intenție de a plăti pentru un serviciu pe care nu îl primește și are perfectă dreptate.

Continuăm să finanțăm băncile. Cu toate acestea, ce fac băncile în mijlocul acestei crize economice și financiare? Cumpără titluri de valoare, chiar și unele care conțin instrumente derivate periculoase și așa mai departe. Tot le cumpără. Și ce face BCE în timp ce se întâmplă acest lucru? BCE - înființată cu scopul de a fi un organism categoric - permite acest lucru. Mi se pare clar că Europa aceasta este pentru bancheri. Dacă și liderii masonici pretind că acest lucru este adevărat, nu văd de ce nu îl putem pretinde și noi.

Noi credem că există doar un singur mod de a combate speculațiile în mod eficient: tranzacțiile efectuate în același timp când sunt plătite negocierile, și numai în numerar. Dna Merkel a îndrăznit să spună acest lucru și a fost făcută să tacă. Trebuie să existe un motiv pentru acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Sirpa Pietikäinen (PPE). – Dle președinte, sunt doar doi ani de când a izbucnit criza financiară și doar șase luni de la problema greacă, iar noi vedem cum toată voința se estompează în statele noastre națiuni.

Astăzi, avem un mesaj clar din partea Parlamentului European în raportul elaborat de dna Berès și în cel elaborat de dl Feio. Avem nevoie de mai multe politici economice și financiare actuale. Avem nevoie de o Europă mai mare și de un Pact de stabilitate și de creștere mai bun cu mecanismele sale consolidate. Decizia cea mai recentă a Consiliului ECOFIN este o palmă dată cetățenilor europeni. Nu este potrivit. Trebuie să consolidăm strategia pentru creștere, astfel încât, în acest mediu, aceasta să fie durabilă și responsabilă din punct de vedere social, și avem nevoie de mecanisme mai bune de guvernanță pentru UE 2020. Avem nevoie de guvernanță economică europeană mai mare și mai bună pentru acțiuni naționale ca să sprijinim această orientare, inclusiv taxa pe tranzacții financiare pe care Comisia trebuie să o analizeze foarte atent, inclusiv într-un context european. Avem nevoie de o Europă unită, mai bună și mai puternică, care să vorbească cu o singură voce la nivel mondial. Avem nevoie de o mai bună reglementare financiară și mai este un drum lung de parcurs.

În încheiere, avem nevoie de o inițiativă a Comisiei. Comisia trebuie să acționeze în interesul cetățenilor europeni, și nu al unei serii de grupuri de lucru.

 
  
MPphoto
 

  Udo Bullmann (S&D).(DE) Dle președinte, dle Chastel, dle comisar, acesta ar fi putut fi de fapt momentul unor răspunsuri importante, dar în retrospectivă, nu arată astfel. Ceea ce a fost depus pentru așa-numita reformă a Pactului de stabilitate și de creștere nu reprezintă niciun răspuns important; încă o dată, este cel mai mic numitor comun - cea mai mică parte asupra căreia s-ar fi putut de fapt conveni. Felicit Comisia. Sunteți încă la masă - statele membre nu merg singure. Felicit, de asemenea, Consiliul. Un succes a fost înregistrat, Franța și Germania au un acord - nu știm dacă este unul bun sau unul rău, dar cel puțin ele nu se mai află în dificultate.

Ce înseamnă toate acestea? Înseamnă că anul viitor, în cazul în care cifrele de creștere se prăbușesc din nou, vom sta în fața tuturor și nu vom avea niciun răspuns la situația economică. Unde este secțiunea, statutul juridic, în care propuneți modul în care putem învăța împreună să ieșim din criza datoriei? Aici simte grupul meu că există un decalaj și aceasta este dezbaterea pe care o vom avea în acest Parlament. Da, suntem de acord cu acei deputați care doresc un mai mare angajament pentru reformă. Și noi dorim acest lucru. Cu toate acestea, ulterior trebuie să discutăm despre fond. Dacă nu sunteți pregătiți să oferiți o bază mai solidă pentru orientarea reală a politicii noastre bugetare, atunci nu vedem niciun motiv pentru a continua să discutăm despre UE 2020. Este deja un tigru de hârtie - îl putem arunca în coșul de deșeuri de hârtie astăzi dacă nu vreți să îi dezbateți fondul cu noi mai convingător.

Vrem să schimbăm lucrurile. Da, contează dacă investim în birocrația neputincioasă sau în sursele de energie și locurile de muncă ale viitorului. Unde se află în propunerile dvs. posibilitatea de a schimba lucrurile? Aceasta este ceea ce așteptăm noi. Această dezbatere trebuie să aibă loc. Acesta va fi lucrul decisiv pentru noi.

Mai mult decât atât, nu vom accepta un catalog de indicatori care se bazează pe legislație. Parlamentul nu va accepta să i se arunce praf în ochi. Vrem să dezbatem dacă ocuparea forței de muncă și șomajul sunt o caracteristică importantă a dezvoltării bugetare sau nu și vrem să facem acest lucru înainte ca legislația să fie adoptată.

 
  
MPphoto
 

  Ramon Tremosa i Balcells (ALDE). – Dle președinte, criza financiară actuală oferă posibilitatea de a face progrese clare în procesul de integrare europeană. Vreau să concentrez intervenția mea pe crearea unui trezorerii europene comune pentru țările din zona euro. Acest lucru ar fi o îmbunătățire evidentă a cadrului instituțional pentru guvernanța economică europeană.

Știu că aceasta este o problemă foarte delicată pentru unele țări, dar va trebui să ne ocupăm de ea în următorii ani. Trezoreria europeană ar îmbunătăți coordonarea politicilor de stimulare puse în aplicare de statele membre. Trezoreria europeană ar putea, de asemenea, să emită euroobligațiuni pentru a finanța construcția de infrastructuri europene. UE are nevoie de resurse proprii în contextul bugetelor viitoare în scădere în statele membre ale UE. O trezorerie europeană comună de colectare a unor taxe la nivel european ar permite reducerea transferurilor naționale către UE.

Fără o autonomie reală a veniturilor, nu va exista o autonomie reală a cheltuielilor. Crearea unei trezorerii comune europene este o decizie politică. Punctul nevralgic în această discuție este lipsa de voință politică sau, pentru a fi mai precis, lipsa de voință politică din partea Germaniei. În anii 1990, Germania a avut viziunea politică să exercite presiuni pentru lansarea monedei euro, în ciuda dificultăților întâmpinate în urma procesului său de reunificare. În opinia mea, Germania ar trebui să conducă acum și să se orienteze către o trezorerie europeană comună.

 
  
MPphoto
 

  Ivo Strejček (ECR). (CS) Dacă ați ascultat această dezbatere de la început, atunci cred că toți cei care afirmă că Uniunea Europeană este la o răscruce de drumuri au dreptate. Pe de o parte, sunt cei care susțin o abordare comunitară fermă. Pe de altă parte, este corect să spunem, există o minoritate în acest Parlament care crede că Uniunea Europeană ar trebui să lucreze mai mult de acum înainte în privința unui principiu interguvernamental. De asemenea, propunerea de a introduce diferite forme de taxe europene se potrivește cu acest lucru, chiar dacă este numită finanțare inovatoare. Aceasta repetă apelurile la consolidarea Uniunii Europene, la transferul mai multor competențe către Comisia Europeană în detrimentul statelor membre. Este păcat că încă nu a spus nimeni că Uniunea Europeană și Comisia Europeană ar trebui să înceapă să își reducă programele, să reducă numărul agențiilor sale adesea controversate și să reformeze politica agricolă comună.

 
  
MPphoto
 

  Jürgen Klute (GUE/NGL).(DE) Dle președinte, guvernanța economică, așa cum este elaborată aici, se concentrează exclusiv asupra economisirii și a politicii în domeniul concurenței. După cum tocmai a fost menționat de către onorabilul deputat din Spania, nu a fost abordată deloc problema orientării Germaniei spre export. Totuși, acest lucru este în mod clar o problemă centrală, atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană per ansamblu. Politica germană în domeniul concurenței se desfășoară în detrimentul cererii interne din Germania. Acest lucru nu este discutat deloc. Mai presus de toate, totuși, este desfășurată în detrimentul salariilor. Este o bătălie a salariilor – o concurență a salariilor. Această concurență a salariilor exercită o presiune enormă asupra țărilor noastre vecine europene, asupra sindicatelor europene și a lucrătorilor europeni. Nici Comisia și nici raportul elaborat de dl Feio nu au abordat această problemă. Orice guvernanță economică demnă de acest nume trebuie mai degrabă să ia măsuri corective în acest domeniu decât să fie rezervată.

 
  
MPphoto
 

  Jean-Paul Gauzès (PPE).(FR) Dle președinte, dle Chastel, dle comisar, în 1968, prietenii colegului nostru deputat, dl Cohn-Bendit, au scris „vorbe, nu fapte” pe zidurile Parisului. Astăzi, cetățenii reclamă contrariul: fapte, nu vorbe. Auzim multe vorbe, dar cetățenii noștri nu văd rezultatele. Încetineala Uniunii Europene de a răspunde nu este suficient de bună, date fiind imperativele cu care trebuie să ne confruntăm.

Trebuie să mergem mai departe împreună, cu un spirit european unit. În acest sens, aș dori să spun un cuvânt despre rolul Parlamentului. Aici, de asemenea, trebuie lucrat încă în ceea ce privește respectarea principiului codeciziei. Președintele Comisiei a mulțumit de mai multe ori Parlamentului pentru sprijinul său, dar Parlamentul nu este aici să joace pur și simplu un rol secundar, de sprijin, sau să ratifice deciziile luate de Consiliu, fără a avea șansa de a le discuta mai întâi. Parlamentul este la egalitate cu Consiliul. Este timpul să recunoaștem acest lucru, iar dezbaterea privind guvernanța economică va fi un test în acest sens.

În sfârșit, în ceea ce privește summitul G20 viitor, Uniunea Europeană trebuie să prezinte un front unit pentru a se asigura că acest organism internațional joacă rolul care se așteaptă de la el și nu se complace numai în discuții nesfârșite.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: STAVROS LAMBRINIDIS
Vicepreședinte

 
  
MPphoto
 

  Elisa Ferreira (S&D).(PT) Dle președinte, dle comisar, doresc să încep prin a-i mulțumi dlui Feio pentru eforturile sale de cooperare și pentru spiritul de compromis impregnat în raportul său. Cu toate acestea, am ajuns la concluzia că, în ceea ce privește anumite chestiuni – și acest lucru a fost valabil și în cazul supravegherii financiare –, Parlamentul este capabil să se coalizeze și să adopte o poziție fermă în vederea apărării interesului public și că această poziție fermă trebuie recunoscută de către Comisie și Consiliu. Această chestiune este importantă în special acum în momentul lansării unui pachet de șase propuneri legislative deosebit de sensibile și în privința cărora Parlamentul deține competențe de codecizie.

Vom fi la fel de activi, însă nu vom face concesii. Suntem deschiși să purtăm dialoguri, însă nu în detrimentul obiectivelor pe care intenționăm să le apărăm. În raportul său, dl Feio evidențiază câteva aspecte privind această chestiune. Unul dintre ele este faptul că guvernanța economică reprezintă mai mult decât un set de sancțiuni. Este nevoie de adoptarea unor inițiative în domeniul creșterii economice și al ocupării forței de muncă. Inițiativele sunt necesare în vederea combaterii divergențelor interne din ce în ce mai mari în cadrul Uniunii Europene. Este nevoie de propuneri specifice privind Fondul Monetar European. Este nevoie de soluții stabile în vederea acoperirii datoriei suverane.

Am ajuns la un punct în care încrederea depinde de abilitatea Comisiei și a Consiliului de a răspunde la îngrijorările reale ale publicului, și anume, ocuparea forței de muncă, creșterea economică și coeziunea.

 
  
MPphoto
 

  Vicky Ford (ECR). – Dle președinte, este necesară o guvernanță economică mai bună cu avertismente și acțiuni timpurii. Multe țări au depășit limitele cu privire la datoriile obișnuite și la deficit, însă acest lucru a constituit un avertisment cu privire la criza din Spania sau din Irlanda. Alte măsuri sunt, de asemenea, necesare.

Cu toate acestea, economia nu este o știință exactă și nu implică doar cifre. Istoria sovietică ne amintește că numărătoarea centrală a producției de tractoare nu aduce în sine o economie consolidată și că taxele centralizate sau o trezorerie centralizată nu reprezintă nici ele o soluție utopică.

Există multe întrebări cu privire la măsurile care trebuie adoptate. A amenința cu amenzi un stat aproape falit este un lucru lipsit de sens, iar promisiunile de salvare financiară repetată a zonei euro vor constitui întotdeauna un risc moral. Sunt conștientă de faptul că cetățenii sunt preocupați de înțelegerile franco-germane, însă acestea au probabil un temei. Dacă piața împrumută banii, poate că piața ar trebui să sufere pierderile, nu contribuabilii.

 
  
MPphoto
 

  Danuta Maria Hübner (PPE). – Dle președinte, ca de obicei, există atât aspecte pozitive, cât și negative în lumea noastră și în tot ceea ce întreprindem. Este important să se înțeleagă trecutul și cauzele crizei și cred că Uniunea a luat măsuri în acest sens, însă, la momentul actual, trebuie să ne concentrăm asupra viitorului. Clădim această guvernanță economică globală și europeană pentru viitor; prin urmare, aceasta nu reprezintă doar o măsură în vederea combaterii acestei crize.

Europa nu se află într-un vid. Încercăm să redresăm situația din Europa în contextul unei lumi care astăzi este diferită față de cum era în 2008. G20 s-a unit acum doi ani în favoarea salvării fiscale, însă unanimitatea acestuia a fost determinată de teamă. La momentul actual este divizat. Binele global comun nu există. Multe forțe sunt implicate în procesul de redresare globală și de reechilibrare a economiei mondiale. Schimbarea structurală fundamentală joacă un rol major, fapt care influențează foarte mult competitivitatea europeană. Cu toate acestea, rolul monedelor și al schimburilor valutare ca mecanisme globale de ajustare a crescut foarte mult. Un nou sistem monetar global apare cu o viteză fără precedent, iar numărul celor implicați este în creștere.

În vederea evitării unui dezastru cauzat de ajustări asimetrice, trebuie să inițiem urgent un dialog și să adoptăm măsuri colective. Dacă realizăm acest obiectiv, întrebarea este dacă Europa va fi capabilă să își îndeplinească rolul în cadrul acestor măsuri colective. În mod clar, ceea ce îi lipsește în acest sens este o reformă îndrăzneață a reprezentării externe a zonei euro. Amânând această reformă, renunțăm la o posibilă influență. În contextul mondial actual, Europa nu își poate permite acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Robert Goebbels (S&D).(FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, Europa trece printr-o perioadă grea și nici în lume lucrurile nu stau mai bine.

Mai devreme, Președintele în exercițiu al Consiliului a subliniat faptul că globalizarea înseamnă că trebuie să acționăm la nivel european și internațional. Cu toate acestea, dacă luăm în considerare ceea ce se petrece la nivelul Uniunii Europene și la nivel internațional, este destul de clar faptul că exact această acțiune concretă lipsește.

Summit după summit, iluștrii și mai puțin iluștrii care ar trebui să ne conducă, își afișează egourile exagerate și se îmbată cu propriile lor vorbe pompoase, în timp ce principala concluzie a fiecărui summit este că va fi convocat din nou.

În plus, această așa-numită guvernanță globală pe care se presupune că o reprezintă G20 nu are absolut nicio bază în legislația internațională și operează în afara sistemului Națiunilor Unite. G20 este autoproclamat; nu funcționează pe baza unor legi scrise și este un club de națiuni bogate care au atras de partea lor câteva așa-numite state în curs de dezvoltare, inclusiv democrații exemplare precum Arabia Saudită.

Mai devreme, Martin Schulz a citat un fragment din cadrul acestor declarații lipsite de fond ale G20. Am putea proceda la fel și cu privire la declarațiile publicate în urma summiturilor europene. Promisiuni fără sfârșit și cuvinte goale, niciodată urmate de măsuri concrete. În plus, Europa se află pe lista subiectelor de discuție în cadrul summiturilor restrânse franco-germane, în cadrul cărora acest cuplu ciudat făcut de Merkel și Sarkozy pretinde că ne arată calea care trebuie urmată.

Guy Verhofstadt tocmai a vorbit despre jocurile de cazinou. Sunt tentat să adaug „gata cu pariurile!” Comisia și Parlamentul trebuie să coopereze astfel încât să nu irosească jetoanele Europei și să mențină metoda comunitară.

 
  
MPphoto
 

  Regina Bastos (PPE).(PT) Dle președinte, voi începe prin a o felicita pe dna raportoare, dna Berès, pentru raportul pe care îl dezbatem astăzi, precum și pe toți ceilalți implicați în elaborarea lui. În calitate de membru al Comisiei speciale privind criza financiară, economică și socială, am avut o contribuție referitoare la chestiunea privind întreprinderile mici și mijlocii (IMM), subliniind rolul crucial al acestora ca motor principal al redresării Uniunii Europene și al creșterii economice și a bunăstării viitoare a acesteia.

De fapt, în cadrul Uniunii Europene există peste 20 de milioane de IMM-uri. Prin urmare, dacă fiecare dintre acestea ar putea crea un loc de muncă, ar determina o reducere echivalentă a șomajului. Acest raport prezintă recomandări referitoare la strategii economice în vederea depășirii crizei: le voi sublinia acum pe cele mai importante.

Prima este nevoia de consolidare a economiei de piață sociale, evitând restricțiile referitoare la concurență și asigurând accesul IMM-urilor la credite. Apoi este vorba despre acordarea de stimulente fiscale IMM-urilor și chiar de subvenții în vederea menținerii și creării de locuri de muncă. După aceea, crearea unui nou „Small Business Act” cu o dimensiune socială mai bine pronunțată. De asemenea, stabilirea unei rețele europene de consultanți superiori în vederea răspândirii cunoștințelor pe care le dețin. În continuare, vin inovarea ca cel mai puternic motor al creșterii economice și, prin urmare, importanța crucială a unei legături fundamentale dintre industrie și inovare. De asemenea, stabilirea de noi parteneriate între industrie și lumea academică. În cele din urmă, crearea de sisteme educaționale care să vină în întâmpinarea cerințelor de pe piața muncii, dar, de asemenea, și a nevoii de a crea noi calificări pentru noi locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 

  Liisa Jaakonsaari (S&D).(FI) Dle președinte, președintele Comisiei, dl Barroso, a afirmat la început că guvernanța economică a înregistrat progrese atât de rapid încât nimeni nu le-ar fi putut prevedea în urmă cu doi ani. Acest lucru este adevărat și acesta este motivul pentru care merită întotdeauna să se verifice dacă trenul se află pe linia cea bună, când viteza nu reprezintă un scop în sine. Raportul Berès face o astfel de analiză, care este excelentă.

Acum, dat fiind faptul că această comisie condusă de dna Berès își continuă activitatea, s-ar putea să se merite, de asemenea, să ascultăm ce au de spus și disidenții politicii economice: de exemplu, câștigătorul premiului Nobel, Paul Krugman. Acesta pretinde că miniștrii de finanțe sunt șamani care sacrifică pe altar locuri de muncă. Ar trebui să ascultăm ce au de spus aceste persoane dacă ne dorim să trecem de la o economie imaginară la una reală, și apoi avem nevoie, de asemenea, de indicatori ai economiei reale, și anume, ocuparea forței de muncă și sărăcia.

Am fost dezamăgit de sugestia dlui Schmidt cu privire la faptul că impozitul pe transferul de capital nu ar putea fi testat și introdus în Europa. Acest fapt reprezintă o dezamăgire enormă, îndeosebi deoarece concluzia acestuia a fost „mai multe acțiuni la nivel european”.

 
  
MPphoto
 

  Iliana Ivanova (PPE).(BG) În cadrul raportului Comisiei speciale privind criza financiară, economică și socială solicităm, în primul rând, un răspuns european, o conducere politică și spirituală fermă cu o dimensiune europeană, o integrare mai amplă și finalizarea pieței europene unice în beneficiul cetățenilor europeni.

Am ajuns la un compromis de o importanță primordială privind aspecte fundamentale precum Pactul de stabilitate și creștere, mecanismul său de penalizare, calea reformelor structurale, consolidare bugetară și investițiile strategice ale Uniunii Europene. Printre acțiunile prioritare de o importanță deosebită se numără cele referitoare la politica de coeziune și la întreprinderile mici și mijlocii.

Politica de coeziune trebuie să constituie unul dintre pilonii de bază ai politicii noastre economice. Aceasta va susține dezvoltarea eficienței energetice și a rețelelor transeuropene care, la rândul lor, vor contribui la revitalizarea economiei europene și la promovarea creșterii durabile a acesteia. În ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii, acestea au o importanță fundamentală în vederea dezvoltării, creșterii și prosperității noastre viitoare. Trebuie elaborată o nouă definiție pentru întreprinderile mici și mijlocii, care vor furniza, de asemenea, oportunități atât în vederea unui antreprenoriat mai bine orientat către sprijinirea politicii, cât și în vederea adoptării de măsuri adecvate cu scopul de a reduce sarcina administrativă și birocrația.

Sper cu sinceritate că propunerile și recomandările noastre se vor reflecta în acțiuni concrete adoptate de Comisia Europeană și în principal de către statele membre deoarece nu avem timp de pierdut. Le datorăm cetățenilor noștri un răspuns adecvat, rapid astfel încât să putem depăși mai repede și energic această criză.

 
  
MPphoto
 

  Ivailo Kalfin (S&D).(BG) Recesiunea economică a lovit statele membre, afectându-le într-o măsură mai mică sau mai mare. Cu toate acestea, diferența nu depășește frontierele zonei euro, cum s-ar putea presupune din punct de vedere economic. Din păcate, până acum, moneda unică nu a dus la o aliniere din punct de vedere economic. De fapt, s-a întâmplat chiar invers. Acum între statele din zona euro există mult mai multe diferențe decât existau în momentul introducerii monedei euro. Acest fapt este deosebit de periculos.

În mod clar, indicatorii Pactului de stabilitate și creștere nu sunt preciși și nu funcționează. Acesta este motivul pentru care un regim automat de sancțiuni nu va duce la rezultate pozitive. Acest fapt va avea un impact și mai mic asupra tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. S-ar putea întâmpla chiar contrariul, stereotipurile economice, scopuri în sine, putând da naștere unor noi probleme.

Soluția este clară. Economiile statelor membre trebuie să coopereze pe cât posibil astfel încât să utilizeze aceleași măsuri în vederea atingerii acelorași rezultate peste tot. Aceasta înseamnă o politică aplicată în mod generalizat la nivelul UE, mai multe instrumente la dispoziția instituțiilor europene, un buget mai mare și o independență bugetară mai mare a Uniunii Europene, inclusiv prin intermediul sporirii proporției propriului său venit.

 
  
MPphoto
 

  Frank Engel (PPE) . – (FR) Dle președinte, criza nu e nici pe departe încheiată, iar tulburările din state precum Franța reprezintă o dovadă în acest sens. Cred că, în Europa, criza a devenit o criză de integrare. Încă o dată, un exemplu perfect, îl constituie acordul de la Deauville, care subminează metoda comunitară și care reprezintă o reflectare a megalomaniei pe care anumite state membre încă o mai au. La urma urmei, totuși, care dintre noi mai este încă mare?

Înțeleg că, în 2050, Europa încă va continua să reprezinte 6-7 % din populația lumii, iar puterea sa economică se va prăbuși. Vom reuși să facem față provocărilor concurenței internaționale dacă vom continua să concurăm astfel unii cu ceilalți sau permițând o guvernare prin metoda comunitară și acționând împreună? Europa va avea nevoie de resurse pentru a putea face față provocărilor: resurse noi și inovatoare. Dezbaterea privind perspectiva financiară viitoare reprezintă o bună oportunitate de a discuta și de a încerca să identificăm aceste resurse: din punctul de vedere al cercetării și dezvoltării și, de asemenea, al serviciului de acțiune externă.

Care este scopul creării celui de-al 28-lea corp diplomatic european dacă acesta doar se alătură organismelor existente, fără însă a reduce numărul acestora? Ar trebui să facem acest lucru pentru a le oferi statelor membre o marjă astfel încât acestea să se poată consolida și ar trebui să îi oferim Europei resursele de care are nevoie pentru ca aceasta să poată în cele din urmă să guverneze politici care să aibă un sens pentru cetățenii noștri. Asta doresc ei de la noi.

 
  
MPphoto
 

  Burkhard Balz (PPE).(DE) Dle președinte, nu vreau să par impertinent, însă, ascultând dezbaterea din dimineața aceasta, cred că putem concluziona că în ultimele luni s-au depus anumite eforturi. Comisia specială privind criza financiară, economică și socială a realizat, de asemenea, multe lucruri anul trecut. Acest fapt rezultă de pe urma celor 1 600 de amendamente la proiectul de raport original care au fost depuse. Mandatul comisiei a fost acum prelungit cu încă un an. După părerea mea, acest lucru este destul de corect. Criza este departe de a se încheia. Irlanda de-abia a scăpat de faliment, în Grecia bugetul de stat cu siguranță nu se află încă într-o stare bună, iar luând în considerare situația globală, nu avem niciun motiv să credem că ne-am restabilit. Prin urmare, reformele financiare și economice trebuie să continue și este încă prea devreme să încheiem dezbaterea privind cauzele crizei și concluziile care trebuie desprinse.

Prin urmare, nu ar fi corect să declarăm mai mult sau mai puțin îndeplinite activitățile Comisiei privind criza și să punem capăt mandatului acesteia. În schimb, trebuie să depunem în continuare eforturi pe baza a ceea ce s-a realizat până la momentul actual. De aceea consider că raportul interimar depus este acceptabil pentru toți. Acest fapt este demonstrat și de aprobarea largă de care s-a bucurat raportul în cadrul Comisiei privind criza. Cu siguranță, în ceea ce privește anumite aspecte, textul ar fi putut fi formulat de o manieră mai concisă și succintă, însă trebuie să privim raportul în ansamblu, pentru ceea ce reprezintă el – un răspuns provizoriu.

Mult mai important decât formularea pasajelor individuale este faptul că în cea de-a doua parte a activităților comisiei folosim rezultatele muncii prealabile. Trebuie să ne gândim la modalitatea și contextul în care discuțiile Comisiei privind criza pot fi sprijinite în cadrul dezbaterilor viitoare de către comisiile legislative.

 
  
MPphoto
 

  Antonio Cancian (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, în această dimineață am ascultat cu foarte mare atenție diverse discursuri însă consider că ar necesare unele clarificări în vederea diferențierii dintre instrumente, pe care vreau să spun că le consider bine definite și aliniate, și strategie și unitatea noastră internă în Uniunea Europeană.

Cu privire la instrumente, consider că s-a înregistrat un progres decisiv și că, prin urmare, ne mergem în direcția bună. Ceea ce nu pot înțelege este strategia. Cu alte cuvinte: urmăm cu toții aceeași abordare? Întotdeauna am discutat despre stabilitate, însă acum a sosit momentul – de fapt, este deja târziu – să discutăm despre creșterea economică. Sunt întru totul de acord cu ce s-a discutat referitor la stabilitate și sacrificii, însă, dacă în același timp nu aspirăm la creștere economică prin crearea de locuri de muncă – un subiect crucial în această perioadă –, consider că nu ne-am îndeplinit misiunea.

Nu cu mult timp în urmă, dl președinte Barroso a venit aici pentru a ține un discurs privind starea Uniunii – și cred că trebuie să îi reamintim acest lucru –, în cadrul căruia a prezentat în mod clar strategia Uniunii cu privire la piața financiară. În această dimineață, nu am auzit pe nimeni amintind de această strategie.

De asemenea, permiteți-mi să spun că ar fi o eroare de neiertat să încercăm să ascundem anarhia evidentă dintre statele membre în spatele conceptului de subsidiaritate, la care se face referire mult prea des și, de obicei, în mod necorespunzător.

 
  
MPphoto
 

  Arturs Krišjānis Kariņš (PPE).(LV) Dle președinte, dle comisar, membri ai Consiliului, în ultimii doi ani, foarte mulți cetățeni din Uniunea Europeană au suferit direct ca urmare a crizei economice. De asemenea, un număr deloc mic de cetățeni din statul din care provin, Letonia, a avut de suferit. O reducere cu 20 % a cifrei de afaceri economice și o creștere la fel de abruptă a șomajului. Compatrioții și compatrioatele mele au înțeles că în aceste circumstanțe extraordinare, trebuie adoptate soluții extraordinare. Care au fost aceste soluții? În vederea restabilirii finanțelor noastre publice, populația din țara mea, letonii, a acceptat cu răbdare reduceri salariale de peste 30 %, precum și o mărire a impozitelor. Prin urmare, în Letonia, am reușit să readucem stabilitatea financiară. Deci, de unde provine indignarea mea? Sunt indignat când citesc la momentul actual că Germania și Franța în niciun caz nu doresc consolidarea supravegherii financiare în cadrul Uniunii Europene ci, de fapt, doresc slăbirea acesteia. În situația dată, înseamnă că eforturile compatrioților și compatrioatelor mele au fost în zadar? Doamnelor și domnilor, nu putem permite o astfel de situație, în care anumite state membre mari doresc să continue să trăiască iresponsabil și să domine. Trebuie să consolidăm propunerea Comisiei, astfel încât în Europa să existe o supraveghere financiară puternică. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
  
MPphoto
 

  Gunnar Hökmark (PPE). – Dle președinte, cred că trebuie să clarificăm un anumit aspect, și anume, că în centrul acestei crize economice globale se află în principal economiile Statelor Unite și cele europene. În alte părți ale lumii nivelurile de creștere sunt ridicate, însă nu este cazul Europei și al Statelor Unite. Această situație este determinată, mai mult decât orice, de cheltuieli excesive și de absența creșterii economice. Consider că aceasta este una dintre cele mai importante provocări.

Este necesară relansarea creșterii economice, însă pentru acest lucru avem nevoie de o stabilitate a finanțelor publice. De aceea, consider îngrijorător – pe lângă celelalte aspecte menționate deja de ceilalți vorbitori – faptul că anumiți lideri europeni discută acum despre norme mai flexibile și mai puțin severe cu privire la Pactul de stabilitate și optează pentru o modificare a tratatului. Nu cred că Europa are nevoie de zece ani de discuții cu privire la modificările tratatului. Este vorba mai mult de o politică de dezintegrare, decât de integrare și competitivitate.

Trebuie să consolidăm Pactul de stabilitate cu cât mai multe sancțiuni automate posibile. Trebuie să asigurăm reducerea deficitelor bugetare, în condiții bune și de confidențialitate, în același timp în care realizăm reforme pentru a fi pregătiți în vederea unei mai mari creșteri economice – deschiderea frontierelor europene și deschiderea către o concurență mai acerbă. Acestea sunt acțiunile viitoare și pe acestea trebuie să le apărăm în cadrul G20. De asemenea, acesta este și obiectivul agendei europene.

 
  
MPphoto
 

  Theodoros Skylakakis (PPE).(EL) Dle președinte, raportul Berès privind criza economică, ce constituie subiectul uneia dintre dezbaterile noastre de astăzi, subliniază la punctul 32 că anumite state membre, printre care se numără, în mod evident, și țara mea, Grecia, nu dețin la momentul actual oportunitățile necesare în vederea creării de planuri de redresare reale și că, până în 2012, toate opțiunile sunt limitate la reduceri ale cheltuielilor publice, sporirea taxelor și reducerea datoriilor. Această poziție are o semnificație majoră pentru Grecia și pentru alte state, deoarece în țară există forțe care susțin exact contrariul.

Eu, personal, doresc să sprijin această poziție din cadrul raportului Berès, deoarece statele care au un deficit imens și datorii de proporții și, în special, statele care nu mai au acces la piața de capital internațională, trebuie să își reducă mai întâi deficitele pentru a își putea reveni de pe urma crizei. Nu există altă cale. Dacă nu își reduc deficitul, nu pot avea acces la piețele internaționale. Dacă nu au acces la piețele internaționale, nu se pot redresa din punct de vedere economic. Este o măsură greu de acceptat, în special de către cetățeni, însă trebuie să avem curaj să le comunicăm cetățenilor adevărul.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE). – Dle președinte, permiteți-mi doar un minut. În această dimineață au fost făcute două afirmații asupra cărora doresc să mă opresc. Una de către Danuta Hübner cu privire la faptul că Europa nu se află într-un vid, iar cea de-a doua de către dl Chastel care a afirmat că Europa nu poate acorda singură toate concesiunile.

Cred că a sosit vremea ca Uniunea Europeană să devină mai rezistentă, în special în fața statelor din cadrul G20 și al Organizației Națiunilor Unite. Ne aflăm în situația în care șomajul a ajuns la 11 %, șomajul în rândul tinerilor se ridică la 20 %, avem datorii publice masive, iar milioane de cetățeni se luptă cu sărăcia și, dacă celelalte state din întreaga lume nu sunt pregătite să împartă povara cu noi, atunci trebuie să precizăm că nu vom permite statelor țărilor să devină necompetitive și să contribuie la sporirea nivelului de sărăcie din cadrul Uniunii Europene.

În al doilea rând, doresc să menționez că în Europa nu este suficient să ajungem la un consens ci, de asemenea, trebuie să și acționăm ca organism unitar; consiliului autoproclamat al guvernatorilor, care a fost menționat în această dimineață în cadrul acestor dezbateri, nu i se mai poate permite să își continue activitatea. Guvernatorii din cadrul acestuia au posibilitatea de a aduce argumente în favoarea lor în fața Consiliului.

 
  
MPphoto
 

  Jan Kozłowski (PPE).(PL) Doresc să încep prin a-mi exprima satisfacția față de raportul privind îmbunătățirea cadrului de guvernanță economică și stabilitate al Uniunii, precum și recunoștința față de efortul deosebit depus de raportor, dl Feio. Sunt convins de faptul că noi inițiative, precum pachetul privind supravegherea financiară și semestrul european, ne vor ajuta să evităm crizele viitoare, sau măcar să atenuăm impactul acestora.

Cu toate acestea, consider că este fundamental să insistăm să adoptăm măsuri care vizează o coordonare îmbunătățită și o transparență sporită a strategiilor politice privind economiile statelor membre. Doresc să subliniez importanța creării unui cadru adecvat de cooperare bugetară la nivelul UE și al statelor membre, inclusiv alinierea categoriilor de cheltuieli ale bugetelor naționale cu cele ale bugetului UE. Acest lucru va face posibilă realizarea unor analize pătrunzătoare și sistematice ale cheltuielilor publice europene.

 
  
MPphoto
 

  Gilles Pargneaux (S&D).(FR) Dle președinte, doresc să încep prin a spune câteva cuvinte privind propunerile franco-germane. Cred că reacția noastră ar trebui să fie pozitivă în cele din urmă. Deseori spunem că din 2007 ne-a lipsit motorul franco-german. În același timp, este regretabil faptul că există un element de aservire pentru Franța în aceste propuneri franco-germane, având în vedere faptul că acestea au fost elaborate pentru a ajuta Franța în preîntâmpinarea unor dificultăți dată fiind starea sa financiară și economică precară.

De asemenea, este important de subliniat faptul că, spre deosebire de raportul Berès, aceste propuneri nu fac sugestii pozitive care să ne permită cu adevărat să avem o guvernanță economică reală în cadrul Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D).(SK) Criza reprezintă un fenomen foarte complex; deci, permiteți-mi numai câteva comentarii, dat fiind faptul timpul redus.

În primul rând, se pune un accent prea mare pe criteriul privind datoriile publice în cadrul economiilor naționale, deși există și alți indicatori la fel de importanți. În același timp, pe timp de criză este inevitabil un anumit cuantum al datoriei publice, în măsura în care guvernele trebuie să compenseze deficitele din sectorul privat cu activitatea economică desfășurată în sectorul public, sau, și mai precis, prin stimuli publici pentru sectorul privat care ar putea încetini creșterea șomajului. Deoarece, doamnelor și domnilor, când ne referim la toate aceste numere, uităm de persoanele care nu au cauzat criza; uităm de șomaj și de agravarea situației sociale. De asemenea, doresc să subliniez faptul că, fără o coordonare la nivelul întregii Europe privind politicile economice și normele din sectorul financiar, va fi foarte greu să ieșim din criză.

În concluzie, fac un ultim apel sau o ultimă solicitare. Dle comisar. Timp de mai mulți ani am solicitat adoptarea unor măsuri concrete cu privire la situația referitoare la paradisurile fiscale.

 
  
MPphoto
 

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE). – Dle președinte, propun ca pe viitor să avem un singur reprezentant pentru problemele economice. Ar trebui să avem un înalt reprezentant pentru afaceri economice la fel cum avem un înalt reprezentant pentru afaceri externe. Pe viitor am putea uni posturile pe care le ocupă dl Rehn și dl Barnier.

Pe de altă parte, este rușinos faptul că nu putem exprima o părere unanimă în cadrul reuniunilor G20. Uniunea Europeană ajută Franța, îl ajută pe Sarkozy și ajută președinția G20. Pe viitor, Uniunea Europeană ar trebui să aibă un singur post, o singură persoană care să o reprezinte în cadrul acestei reuniuni, iar noi ar trebui să avem o poziție unică.

 
  
MPphoto
 

  Sven Giegold (Verts/ALE). – Dle președinte, ieri seară am suferit cu adevărat alături de dl Rehn în timpul conferinței de presă când am văzut cum dumnealui a fost nevoit să prezinte acest acord, care nu era bazat în totalitate pe propunerile sale. În urma învățămintelor desprinse privind pachetul de supraveghere, cred că am văzut că Parlamentul și Comisia pot colabora în vederea obținerii unui rezultat bun. Cred că exact asta trebuie să facem și acum.

Analizând procedurile privind deficitul și datoriile, precum și propunerile dvs. adecvate privind dezechilibrele macroeconomice, este cu adevărat crucial ca, pentru a realiza un avantaj, țările care au atât surplusuri, cât și deficite să își asume responsabilitatea care le revine pentru a readuce moneda euro pe drumul cel bun. Pot afirma că o majoritate din cadrul acestui Parlament este gata să sprijine propunerile dvs.

 
  
MPphoto
 

  Miguel Portas (GUE/NGL).(PT) Dle președinte, dat fiind faptul că directoratul franco-german nu se mai află în cadrul acestui Parlament, voi adresa Comisiei și Consiliului cele trei întrebări pe care le am, privind nebunia recentă a sancțiunilor.

Prima se referă la ideea privind depozitele cu dobândă: cum vă puteți gândi oare să adăugați un deficit unui alt deficit în vederea combaterii deficitului?

Cea de-a doua întrebare se referă la posibilitatea de suspendare a fondurilor structurale, a cărei consecință unică va fi periclitarea creșterii pe termen mediu și pe termen lung, prin urmare, sporirea dobânzii datoriilor, deci sporirea deficitului pe termen scurt.

Asta mă duce la cea de-a treia întrebare: ce spuneți despre penalizări pentru prostie și aroganță?

 
  
MPphoto
 

  Andrew Henry William Brons (NI). – Dle președinte, ni s-a promis creștere economică, însă concurența cu care se confruntă statelor europene din partea economiilor în curs de dezvoltare va conduce la distrugerea bazelor de producție și a locurilor de muncă în țările noastre.

Nu putem concura cu acestea decât prin diminuarea nivelului de trai al lucrătorilor noștri. Trebuie să respingem globalizarea, să ne protejăm economiile și să încetăm să sporim puterea concurenților noștri.

Ni s-a promis o îmbunătățire a guvernanței economice în Europa. Cu toate acestea, economiile statelor membre sunt diferite, iar o singură recomandare privind economia nu va fi potrivită pentru toate cele 27 de state. Fiecare țară trebuie să stabilească forma de guvernanță de care are nevoie.

Criza economică s-a declanșat afectând activitățile băncilor, însă, ca răspuns, guvernele au sărit în ajutorul acestora. Trebuie să ținem sub control activitățile de credit, de exemplu activitățile prin care băncile produc bani. Băncile trebuie să fie la dispoziția economiilor noastre și nu trebuie să li se permită acestora să acționeze după bunul plac și, cu siguranță, nu trebuie să fie beneficiarii noștri favorizați.

 
  
MPphoto
 

  Alajos Mészáros (PPE). (HU) Ne confruntăm cu cea mai gravă criză socială și economică din istoria Uniunii Europene, printre cauzele principale ale acesteia figurând și inegalitatea globală, lipsa unei reglementarea financiare stricte și politica financiară permisivă a Statelor Unite. Cred că Uniunea Europeană a reacționat puțin cam târziu la consecințele crizei. Primele reacții ale statelor membre nu au fost consonante. Pe viitor vom avea nevoie de mecanisme de gestionare economică adecvate pentru a putea face față unor vremuri de criză. Pentru propria noastră securitate, trebuie să ne asigurăm că Uniunea Europeană se poate baza pe propria sa forță. După părerea mea, munca depusă de Comisia specială privind criza financiară, economică și socială este încă necesară, dat fiind faptul că această criză încă persistă și că piețele financiare nu s-au stabilizat. Statele membre trebuie să își armonizeze politicile bugetare și să facă schimb între ele. Piața internă reprezintă una dintre pârghiile indispensabile ale creșterii și, prin urmare, strategia UE 2020 trebuie să se axeze pe investiții pe termen lung și pe ocuparea forței de muncă. Trebuie să consolidăm poziția IMM-urilor deoarece activitatea lor de bază reprezintă motorul principal din spatele cercetării, inovării și creșterii.

 
  
MPphoto
 

  Antigoni Papadopoulou (S&D).(EL) Dle președinte, Uniunea Europeană se află, într-adevăr, la o răspântie. Criza economică internațională a dus la o temperare a creșterii economice și a sporit șomajul, sărăcia și excluziunea socială. Măsurile de salvare au fost pozitive, în ciuda punctelor slabe grave. Cu toate acestea, în mod clar avem nevoie de mai multă solidaritate comunitară și de o coordonare mai mare între planurile naționale de redresare.

Parlamentul European dorește mai multe acțiuni la nivel european din partea Comisiei, mai puțină birocrație, sprijin acordat întreprinderilor mici și mijlocii, mai multe locuri de muncă noi, mai multe fonduri în vederea finanțării proiectelor în cadrul sectoarelor vitale și un sistem mai sever de reglementare, supraveghere și coordonare a politicilor economice, fiscale și sociale ale Uniunii Europene.

Eu, de asemenea, susțin înființarea unui Fond monetar comun destinat efectuării unui control eficient al guvernanței economice europene. În cele din urmă, sunt mândru de câștigătorul cipriot al premiului Nobel, Christoforos Pissalides, și solicit Parlamentului European să îl invite pe aceste pentru a-și prezenta opiniile cu privire la modul în care șomajul și provocările vremurilor în care trăim ar trebui abordate.

 
  
MPphoto
 

  Philippe Lamberts (Verts/ALE).(FR) Dle președinte, doresc să mă adresez Comisiei și Consiliului pentru a sublinia trei lacune pe care le putem observa în cadrul propunerilor privind guvernanța europeană.

Prima se referă la disciplina extrem de strictă existentă privind deficitele și datoriile și la disciplina deloc strictă a investițiilor, și mă refer la Europa 2020. Avem cu adevărat nevoie de o disciplină la fel de riguroasă în ambele domenii, deoarece austeritatea singură nu va regenera activitatea economică.

Cea de-a doua lacună se referă la faptul că, dacă noi suntem atât de dornici să deținem controlul asupra cheltuielilor, ar trebui, de asemenea, să garantăm că vom produce și venitul necesar. Am subliniat de multe ori până acum acest aspect: nu putem coordona bugetul dacă nu coordonăm taxele.

Cea de-a treia lacună privește ceea ce noi considerăm a fi o lacună democratică și consider acest aspect frapant în cadrul propunerilor elaborate de grupul de lucru. Se pare că, în ceea ce privește grupul de lucru, Parlamentul nu există și consider acest lucru inacceptabil.

 
  
MPphoto
 

  Constance Le Grip (PPE).(FR) Dle președinte, doresc să mă axez în cadrul discursului meu pe pregătirile pentru viitoarele summituri ale G20. Vorbitorii anteriori au spus tot ce era de spus despre guvernanța economică, despre nevoia de consolidare a guvernanței economice europene, de consolidare a Pactului de stabilitate și creștere și de implicare mai îndeaproape a Parlamentului European și, bineînțeles, de asemenea, a parlamentelor naționale în acest proces.

Doresc să menționez rapid două provocări cu care se confruntă națiunile noastre și membrii G20; provocări care, în opinia mea, trebuie abordate în cadrul viitoarelor reuniuni ale G20.

Acestea sunt războiul monedelor și volatilitatea prețurilor materiilor prime. În privința acestor două chestiuni, care constituie o amenințare reală la adresa creșterii globale și care cauzează dezechilibre semnificative pe planeta noastră, consider că Uniunea Europeană trebuie să fie unită și să adopte poziții comune, astfel încât să fie capabilă să exprime o părere unanimă în cadrul viitoarelor summituri ale G20, atât în cadrul celui de la Seoul, cât și în cadrul celor care vor urma, și într-o manieră globală pe scena internațională.

 
  
MPphoto
 

  Petru Constantin Luhan (PPE). - Se pare că efectele crizei sunt departe de a fi îndepărtate în momentul de față, de aceea aș vrea în acest context să reamintesc rolul important pe care îl joacă politica de coeziune economică și socială și, nu în ultimul rând, condiția sine qua non pe care aceasta o reprezintă.

Această politică a devenit un element esențial al pachetului de redresare economică, generând valoare adăugată și susținând eforturile de modernizare și de creștere economică durabilă, demonstrând astfel, în același timp, solidaritate europeană. Consider că avem nevoie, în primul rând, de investiții majore în infrastructura de orice tip, fie că este vorba de transport, energie sau telecomunicații. Avem nevoie de investiții de capital substanțiale din mai multe surse de finanțare atât publice, cât și private, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public - private, care, din punctul meu de vedere, încă nu sunt utilizate la maximul potențial

 
  
MPphoto
 

  Rachida Dati (PPE).(FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, mai întâi doresc să îl felicit pe colegul nostru, dl Feio, pentru calitatea raportului dumnealui și pentru propunerile ambițioase din cadrul acestuia. Acest lucru demonstrează, de asemenea, că Parlamentul European joacă un rol important în cadrul unei dezbateri decisive pentru viitorul Europei și nu putem decât să fim încântați de acest lucru.

În plus, criza din Grecia a dezvăluit deficiențe care subminează guvernanța economică a Uniunii Europene. În acest sens, prin urmare, iau notă de propunerea dlui Feio privind înființarea unui mecanism permanent de stabilitate financiară. De asemenea, trebuie să ne ocupăm de această problemă încă de la sursă.

Consider că soluția rezidă în consolidarea Pactului de stabilitate și creștere și, în special, a sancțiunilor acestuia. Acest lucru este esențial dacă dorim să realizăm o reabilitare de durată a bugetelor naționale, ceea ce nu este întotdeauna posibil. Este restrictiv, însă nu avem de ales.

 
  
MPphoto
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D).(LT) Criza financiară, economică și socială a afectat fiecare cetățean al Europei. Cu toate acestea, vremurile grele au scos și mai mult în evidență faptul că diferitele planuri naționale de redresare economică au fost slab coordonate și nu au fost destul de eficiente. În plus, anumite state membre chiar nu au avut oportunități pentru a elabora reale planuri naționale de redresare economică, inclusiv măsuri de stimulare a creșterii economice și a ocupării forței de muncă, deoarece acestea au redus și mai mult cheltuielile publice în perioada recesiunii și au majorat impozitele pentru a reduce datoriile naționale. Din păcate, în anumite state membre acest lucru s-a petrecut în detrimentul cetățenilor de rând. Doresc să atrag atenția asupra faptului că această criză a subliniat foarte clar inegalitățile sociale dintre diferite categorii sociale. De exemplu, femeile sunt expuse mai mult decât bărbații riscului de a se ajunge sub limita sărăciei. Prin urmare, Uniunea Europeană trebuie să tragă concluzii de pe urma acestei crize și să pună în aplicare inițiativele pe care le-a adoptat în toate domeniile prin coordonarea de acțiuni comune cu statele membre.

 
  
MPphoto
 

  Andreas Mölzer (NI).(DE) Dle președinte, de-abia am reglementat pe jumătate problema rechinilor financiari care dețin monopolul pieței bursiere, că ne și confruntăm deja cu problema privind cursa globală de devalorizare a monedelor care, în ciuda slabei ajustări de astăzi a Chinei, încă nu a fost evitată. Un lucru care pentru noi este o oroare în Europa – și anume devalorizarea piețelor valutare sau intervenția în cadrul acestora – reprezintă acum o problemă cu care ne confruntăm din cauza globalizării. Statele Unite doresc reducerea datoriilor publice, Japonia dorește stimularea economiei, iar China dorește intensificarea exporturilor. Această politică valutară deloc strictă, aplicată de alte puteri economice dăunează Europei, precum și altor state și, prin urmare, după părerea mea, trebuie să se numere printre subiectele importante de dezbatere în cadrul summitului G20.

În definitiv, o avalanșă de importuri ieftine din China ar putea invada cu ușurință piețele lumii dacă moneda este subapreciată în mod artificial. O astfel de intervenție de durată distorsionează piața; constituie un joc extrem de periculos care, în cel mai rău caz, ar putea conduce la prăbușirea economiei globale.

Chiar dacă perspectivele de reușită sunt îndoielnice, este esențial ca planurile pentru o taxă pe tranzacțiile financiare să fie abordate în cadrul reuniunii la nivel înalt.

 
  
MPphoto
 

  Pervenche Berès, raportoare.(FR) Dle președinte, doresc să mulțumesc deputaților care au luat cuvântul pentru contribuția proprie. Doresc să ofer un răspuns la două sau trei dintre aceste discursuri.

Mai întâi, dlui Zīle. Consider că ceea ce a afirmat dumnealui este un lucru foarte important în realizarea reformei politicii de coeziune. Trebuie să efectuăm o evaluare a acestei politici de coeziune, să stabilim dacă, de-a lungul anilor care au trecut de la aderare, riscul privind posibilitatea de echilibrare parțială a inegalităților interne prin intermediul aplicării acestor fonduri s-a dovedit a fi corect și să facem o evaluare obiectivă, astfel încât să tragem concluzii pentru viitor.

Mulți dintre deputați – cărora le mulțumesc – au vorbit despre reprezentarea Uniunii Europene și despre guvernanța mondială. Aceasta este în întregime o chestiune de strategie pentru a noastră Uniune Europeană, într-un moment în care războiul monedelor este pe cale să izbucnească. Noi, europenii, trebuie să exprimăm o părere unanimă atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Haideți să profităm de forța pe care o avem pe plan intern pentru a fi puternici și uniți în cadrul reprezentărilor noastre în fața lumii.

În continuare, reamintesc ce a spus colegul meu Robert Goebbels, și anume că este adevărat că G20 nu reprezintă ultima soluție la care aspirăm pentru guvernanța mondială, unde fiecare are locul său și unde există posibilitatea creării autorităților de mediere de care avem nevoie. Aceasta ne duce cu gândul înapoi la discursul de ieri al Secretarului General al Națiunilor Unite, în sensul că trebuie să urmăm cursul viitor în cadrul Națiunilor Unite, organizând o reformă cuprinzătoare a acestei instituții și a guvernanței sale.

În cele din urmă, dle președinte, ca să închei această dezbatere, doresc să revin la chestiunea referitoare la investițiile publice și fac referire la ceea ce a afirmat colegul meu deputat, dl Lamberts. În cadrul raportului nostru, solicităm o revizuire anuală de către Comisie a nevoilor de investiții publice și private și introducerea de indicatori de performanță care să ne permită într-adevăr să avem o strategie de investiții pe termen lung în beneficiul locurilor de muncă și, prin urmare, în beneficiul cetățenilor europeni. Această strategie ar avea la bază o viziune durabilă și conceptul solidarității, care constituie nucleul Uniunii Europene.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Diogo Feio, raportor.(PT) Dle președinte, doresc să încep prin a mulțumi tuturor deputaților care și-au adus contribuția, chiar și celor care vor lua cuvântul de acum încolo, înainte de finalul dezbaterii. A sosit momentul să trecem de la vorbe la fapte. De acum înainte, în urma acestui vot, care sper că va fi în favoarea raportului, Parlamentul va avea propria poziție cu privire la guvernanța economică. Această poziție va susține spiritul Uniunii: o transparență mai mare și o publicitate mai intensă. Ea va susține guvernanța economică ca obiectiv în vederea dezvoltării tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene și a unei mai bune coordonări între acestea, cu o uniune monetară și economică mai strânsă.

Pe scurt, va susține o Europă cu o solidaritate, o formare și o eficiență mai mari; o Europă a tuturor, cu voci diferite care însă servesc aceeași cauză; o Europă în care Consiliul, Comisia și Parlamentul au un cuvânt de spus. Europa guvernanței economice nu este Europa summiturilor bipartite: este Europa vocilor instituționale, a Parlamentului European și a publicului care are un cuvânt de spus.

Se remarcă rolul fundamental pe care acest Parlament și parlamentele naționale trebuie să îl aibă în acest domeniu. Acestea trebuie să aibă propria viziune cu privire la supravegherea macroeconomică necesară a statelor membre, trebuie să aibă propriul cuvânt de spus privind modul de aplicare a strategiei Europa 2020 și trebuie să acorde o atenție sporită problemei legate de consolidarea Pactului de stabilitate și creștere. Parlamentul are o serie de propuneri diferite cu privire la celelalte instituții.

Prin urmare, am ajuns – dle președinte, închei aici – la momentul în care trebuie să dezbatem chestiunile supuse atenției noastre într-un mod ferm și unitar.

 
  
MPphoto
 

  Olli Rehn, membru al Comisiei. – Dle președinte, permiteți-mi să încep prin a le mulțumi raportorilor Berès și Feio, precum și dlor deputați pentru această dezbatere profundă și extrem de importantă.

Apreciez faptul că volumul contribuțiilor corespunde importanței chestiunilor dezbătute. Doresc să prezint câteva comentarii, răspunsuri și observații privind dezbaterea și rapoartele și voi începe cu scena internațională.

În cadrul economiei mondiale, își fac din nou apariția dezechilibrele anterioare crizei, amenințând o redresare durabilă și crearea de locuri de muncă. Prin urmare, este esențial ca G20, mai întâi în cadrul reuniunii ministeriale care are loc săptămâna aceasta și apoi în cadrul summitului care va avea loc peste două săptămâni, să fie capabil să urmărească o coordonare eficientă a politicii internaționale în vederea reechilibrării creșterii economice la nivel mondial.

Toate statele trebuie să-și aducă contribuția la această reechilibrare: statele care înregistrează surplus, prin consolidarea cererii locale, iar statele cu deficit, prin acțiuni de intensificare a exporturilor. Este vorba aici de milioane de locuri de muncă în economia mondială și în Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană depune eforturi pentru realizarea unui sistem financiar internațional consolidat și stabil, în cadrul căruia ratele de schimb să reflecte principiile de bază ale economiei. Acesta reprezintă un element fundamental al obiectivului G20 de reechilibrare a creșterii economice globale în vederea unei redresări durabile și a creării de locuri de muncă.

Din aceleași motive, este vital ca UE să reformeze și să își consolideze propria guvernanță economică. Rapoartele elaborate de dna Berès și de dl Feio constituie contribuții importante în acest sens, iar propunerile legislative ale Comisiei, odată adoptate, vor determina un salt considerabil în vederea unei adevărate uniuni monetare și economice care să funcționeze în mod eficient.

Au existat câteva întrebări privind opiniile Comisiei referitoare la impozitele și taxele asupra instituțiilor financiare. Am discutat acest aspect cu președintele Barroso și ne-am gândit că ar fi bine să clarificăm poziția noastră în acest sens deoarece au existat anumite declarații derutante referitoare la această chestiune.

Ne aflăm în mijlocul unei reforme fundamentale a propriului nostru sistem financiar și trebuie să ne păstrăm avântul și în cadrul G20. Comisia a prezentat o propunere, mai întâi privind o taxă pentru stabilitate sau o taxă impusă băncilor, astfel încât sectorul privat, sectorul bancar și cel financiar să participe în vederea costurilor cauzate de criză și în vederea soluționării crizelor viitoare.

Această propunere se află în dezbatere, iar în anumite state membre este pusă în aplicare.

În al doilea rând, Comisia dorește ca sectorul financiar să contribuie la acoperirea costurilor crizei și acesta este motivul pentru care UE – precum și Comisia – și-a luat angajamentul de a depune eforturi în vederea unei taxe pe tranzacțiile financiare la nivel global.

În al treilea rând, Comisia a prezentat în același timp ca opțiune pentru resursele proprii în bugetul UE o propunere potrivit căreia sectorul financiar să aibă o contribuție echitabilă la nivelul UE, respectiv o taxă pe activitățile financiare.

Aceasta este opinia noastră. Am propus o taxă impusă băncilor sau o taxă pentru stabilitate; am adus în discuție posibilitatea unei taxe pe activitățile financiare ca sursă a propriilor resurse; și, în al treilea rând, ne-am luat angajamentul de a depune eforturi în vederea unei taxe pe tranzacțiile financiare la nivel global.

În cadrul raportului elaborat de dl Feio, există o propunere privind stabilirea unui Fond monetar european. Comisia este în favoarea stabilirii unui mecanism permanent destinat prevenirii crizelor și soluționării acestora, care trebuie să încorporeze două aspecte, două elemente, două dimensiuni. Trebuie să se pună accent atât pe prevenirea crizelor, precum și pe soluționarea acestora, pentru că paza bună trece primejdia rea.

În ceea ce privește soluționarea crizelor, în luna mai am afirmat deja în mod clar că este necesar un cadru ferm pentru gestionarea crizelor în zona euro, iar Comisia intenționează să facă propuneri în vederea elaborării în timp util a unui mecanism permanent de soluționare a crizelor.

Au apărut câteva principii generale, în special cu privire la faptul că soluționarea crizelor trebuie să fie însoțită de măsuri de prevenire a acestora și că orice sprijin financiar trebuie să fie supus unor condiții stricte.

Un astfel de mecanism permanent trebuie să minimalizeze riscurile morale și să ofere stimulente atât pentru ca statelor membre să urmărească o politică fiscală responsabilă, cât și pentru ca investitorii să urmărească practici responsabile în acordarea de împrumuturi.

Dl Schmidt a propus un amendament privind participarea voluntară în cadrul regimului de sancțiuni a statelor membre care nu fac parte din zona euro. Cunoașteți faptul că, în prima etapă, propunem un regim pentru statele membre din zona euro și, în cea de-a doua etapă, pentru toate cele 27 de state membre. Comisia poate accepta și promova acest amendament al cărui scop este implicarea voluntară a statelor membre din afara zonei euro în cadrul regimului de sancțiuni.

Am înregistrat progrese satisfăcătoare în contextul grupului de lucru și am obținut convergență privind inițiativele Comisiei pentru consolidarea guvernanței economice, îndeosebi punând accentul pe acțiuni de prevenire, pe sustenabilitatea datoriilor, ajungând la un acord privind o metodă în vederea soluționării dezechilibrelor macroeconomice și a stabilirii unui mecanism de aplicare eficient.

Chiar dacă a existat o convergență de opinii privind propunerile Comisiei din cadrul grupului de lucru, procesul legislativ normal de-abia începe. Până acum, nu am văzut decât primii pași. Ne aflăm probabil la sfârșitul primei etape, însă procesul legislativ normal real de-abia începe, iar Parlamentul European, în calitate de colegislator, deține, într-adevăr, rolul fundamental și decisiv.

Dorim să colaborăm cu dvs. și invităm Consiliul și Parlamentul să adopte deciziile legislative până în vara anului 2011, când va avea loc următoarea rundă majoră de evaluare a acțiunilor efective, astfel încât până atunci să putem pune în aplicare noul sistem de guvernanță economică.

Aceasta reprezintă, într-adevăr, o chestiune de credibilitate pentru Uniunea Europeană din punctul de vedere al consolidării guvernanței economice și sunt pe deplin de acord cu dvs. cu privire la faptul că, într-adevăr, prin metoda comunitară Uniunea Europeană funcționează și să își duce la îndeplinire misiunile.

V-am ascultat cu foarte mare atenție când ați discutat despre aceste aspecte. Apreciez angajamentul dvs. ferm față de metoda comunitară, începând cu discursurile dlor Daul, Schulz, Verhofstadt și Cohn-Bendit, deși nu pot atinge o astfel de eleganță oratorică, precum „acordul de la Deauville” sau „compromisul cazinourilor”.

Cu toate acestea, haideți să demonstrăm împreună încă o dată că metoda comunitară poate îndeplini, și acum trebuie să îndeplinească, obiectivul privind noul sistem de guvernanță economică și haideți să completăm uniunea monetară puternică cu o uniune economică puternică și eficientă pentru a forma o uniune economică și monetară completă și reală.

 
  
MPphoto
 

  Olivier Chastel, Președinte în exercițiu al Consiliului.(FR) Dle președinte, voi fi scurt și voi începe prin a le mulțumi celor doi raportori, dnei Berès și dlui Feio, în numele Consiliului. Ei întruchipează implicarea Parlamentului într-un domeniu atât de important. De asemenea, aș dori să vă îndemn să analizați cât mai curând inițiativele privind guvernanța economică – inițiativele Comisiei care ar trebui să ne permită să punem în aplicare guvernanța economică -– și, îndeosebi, cu privire la principiul codeciziei.

După părerea mea, Consiliul trebuie să se afle la dispoziția Parlamentului astfel încât să se poată înregistra cu adevărat un progres real asupra acestor propuneri.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc astăzi, miercuri, 20 octombrie 2010.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Paolo Bartolozzi (PPE), în scris.(IT) Doresc să îmi exprim aprecierea față de contribuția semnificativă pe care o vor avea aceste eforturi în vederea identificării unui set de măsuri care trebuie adoptate pentru a depăși actuala criză și pentru a preveni declanșarea unor crize viitoare.

După ce recenta criză financiară a scos în evidență nivel îngrijorător al limitelor unui sistem de autoreglementare, avem tot mai mult nevoie să adoptăm un sistem global de control. Actuala etapă de instabilitate economică și financiară, cea mai gravă din ultimele decenii, a condus la o criză socială și a ocupării forței de muncă de o asemenea amploare încât sunt necesare măsuri decisive în vederea eliminării repercusiunilor negative ale acesteia și a organizării în ordinea priorităților a oportunităților care se ivesc într-o economie globalizată.

Criza din ultimii ani a afectat în mod grav majoritatea economiilor avansate. Chiar și la momentul actual, redresarea se realizează cu pași mărunți în anumite state, iar fragilitatea piețelor financiare face din coordonarea globală și alegerea de economii adecvate și de strategii industriale aspecte-cheie în vederea combaterii crizei financiare. De fapt, supravegherea la nivel global ar trebui să promoveze stabilizarea piețelor financiare solide și să sprijine actuala redresare, garantând o creștere masivă a nivelurilor cererii și de ocupare a forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE) , în scris.(RO) Actuala criză economică demonstrează faptul că modelul de guvernanță economică existent în UE nu a funcționat suficient de bine, nefiind realizată astfel o convergență deplină între statele membre. În acest context este necesară o îmbunătățire a cadrului economic și înființarea unor instrumente ambițioase de monitorizare mai clare și mai bine focalizate. Este esențial ca statele membre să respecte reglementările și deciziile stabilite la nivelul european, în special cele ale Pactului de creștere și stabilitate. În acest sens, doresc să salut inițiativa Domnului Feio prin care sunt încurajate, printre altele, elaborarea mai multor controale precum și monitorizarea mai atentă a evoluției datoriei și a veniturilor publice.

În final, doresc să adaug faptul că, recent, Guvernul României a adoptat strategia fiscal-bugetară pe perioada 2011-2013 care include măsurile necesare pentru revenirea la un deficit bugetar sub 3% și menținerea datoriei sub pragul de 60%. Acest proces de reformă va asigura crearea premiselor necesare relansării economice.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Baudis (PPE), în scris.(FR) Criza financiară, economică și socială ne dă de furcă de doi ani. În urma acesteia, rata șomajului a ajuns la peste 10 % în cadrul UE și, de asemenea, ne pândește riscul unei noi recesiuni. Aceasta este o criză pe care nu suntem capabili să o ținem sub control.

Următorul summit al G20 va avea loc între 11 și 12 noiembrie la Seoul și va fi prezidat de Franța. Înființarea G20 a fost ideea președintelui Sarkozy, care consideră că, în zilele noastre, economia globală nu mai este reglementată de cele 8, ci, de asemenea, de către toate țările importante în curs de dezvoltare. Acest cadru permite dezvoltarea unei ambiții care își are bazele într-o viziune pe termen lung. Această criză impune o guvernanță economică reală, norme de restricționare a dumpingului țările în statele în curs de dezvoltare, o reglementare financiară și o reformă a sistemului monetar internațional. Pentru a atinge aceste obiective, Europa trebuie să știe să adopte o poziție unanimă și fermă.

 
  
MPphoto
 
 

  Ivo Belet (PPE), în scris.(NL) Dle președinte, una dintre cele mai interesante chestiuni din cadrul acestor recomandări este cea cu privire la taxa pe tranzacțiile financiare. O astfel de măsură ne va permite să împușcăm mai mulți iepuri dintr-o foc: este un instrument eficient împotriva speculației iar venitul ne va permite să acoperim deficitele publice și să finanțăm proiecte sociale urgente (privind mediul, ajutorul pentru dezvoltare, infrastructura etc.). Parlamentul a afirmat în mod clar că noi, în Europa, trebuie să continuăm astfel de măsuri, chiar dacă restul lumii, pentru moment, nu acționează deoarece și-a pierdut curajul. Următorul pas este un studiu de fezabilitate efectuat de Comisia Europeană. Astăzi am decis cu privire la o intervenție specifică și la un răspuns la criza financiară. De asemenea, cetățenilor europeni li se transmite un mesaj clar cu privire la faptul că am tras concluzii de pe urma tuturor lucrurilor care nu au mers așa cum ne-am așteptat în ultimii câțiva ani și că acum abordăm criza pentru a face o Europă mai puternică, îndeosebi în interesul cetățenilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. – (RO) Structurile de reglementare existente înaintea crizei economice și monetare în Uniunea Europeană și Statele Unite au fost lipsite de coerență și s-au bazat preponderent pe analize macroeconomice dispersate. În lipsa unei coerențe la nivel global a acestor structuri de reglementare, statele au reacționat pe cont propriu. Ele nu au ținut cont de faptul că, într-o lume globalizată, politicile monetare adoptate la nivel național au un efect considerabil asupra altor economii. Prin crearea Comitetului european pentru riscuri sistemice și a Sistemului european al supraveghetorilor financiari este consolidată supravegherea financiară în cadrul UE. Cu toate acestea, încă nu există reglementări suficiente la nivel internațional privind gestionarea crizelor din sectorul financiar. La întâlnirea G20 din noiembrie 2010, Uniunea trebuie să sublinieze importanța unui sistem de supraveghere și reglementare care să impună, printre altele, obligativitatea înregistrării tranzacțiilor și instrumentelor financiare. Avem o responsabilitate economică și trebuie să fim întâi puternici la nivelul Uniunii Europene pentru a putea fi lideri la nivel mondial

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Odată pentru totdeauna, UE și conducătorii săi vor trebui să recunoască faptul că această criză severă cu care ne confruntăm acum nu a venit din SUA! Este o criză sistemică, ce a apărut din actuala fază de dezvoltare a capitalismului: neoliberalismul. Astfel, criza din UE provine chiar de la bazele UE, neoliberalismul fiind una dintre doctrinele sale fundamentale. Confruntându-se cu rezultatele dezastruoase ale politicilor sale, puterile care au determinat în mod esențial direcția UE dau semne de o aroganță și de o agresivitate îngrijorătoare, încercând să impună obstacole inacceptabile în calea progresului, în special pentru lucrătorii și cetățenii din țările cele mai vulnerabile, printr-un atac intolerabil asupra suveranității acestora. Acesta este sensul declarației comune pe care Germania și Franța au decis să o facă în Deauville înainte de întâlnirea Consiliului European cu G20. Acestea par să ignore faptul că, persistând pe calea care ne-a adus aici, nu vom face decât să ajungem într-o situație rușinoasă. Acesta este mesajul care se aude în întreaga Europă în cadrul protestelor lucrătorilor și ale publicului. Este timpul ca acestea să asculte! Răspunsul real la criză constă în valorificarea muncii și într-o distribuire mai echitabilă a venitului, și anume prin impozitare, fiind astfel în avantajul muncii, nu în avantajul capitalului.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. – Ne aflăm în mijlocul unei crize, care, într-o mare măsură, a dăunat sectoarelor financiar, economic și social și a avut un impact negativ asupra procesului de integrare a pieței interne. Piața unică ar putea constitui catalizatorul necesar în vederea inițierii unei redresări economice și financiare europene reale în urma crizei și a clădirii încrederii atât de necesare în rândul cetățenilor. Criza în sine poate servi drept o oportunitate în vederea punerii în aplicare a măsurilor care vor stimula creșterea economică, progresul social și competitivitatea în Europa, plasând cetățenii în centrul economiei europene. Sprijin angajamentul raportorului privind furnizarea de indicații clare în vederea unei modalități de a ieși din criză: adoptarea de măsuri și inițiative concrete care se axează pe importanța pieței interne, a ocupării forței de muncă și a rolului IMM-urilor. În plus, trebuie adoptată o nouă abordare holistică și globală, potrivit căreia obiectivele cetățenilor, mai ales cele legate de problemele economice, sociale, de sănătate și mediu, sunt pe deplin integrate în economie. Avem nevoie de o nouă paradigmă privind gândirea politică, în care cetățeanul european să fie principala variabilă politică în cadrul determinării și formulării legislației și politicii Uniunii.

 
  
MPphoto
 
 

  Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris. – (RO) Europa a început să se redreseze economic, însă contextul rămâne incert. Refacerea economică globală este în continuare fragilă, iar ritmul procesului diferă de la țară la țară. Prioritatea zero rămâne crearea unei baze stabile care să determine regulat o creștere economică susținută și echilibrată. În acest scop, trebuie să creăm un sistem care să permită concomitent răspunsul la criză, prevenirea și cooperarea pe termen mediu și lung. Uniunea Europeană trebuie să fie un partener puternic, capabil să-și impună experiența în integrarea economică și politică, dar și să contribuie substanțial la guvernarea economică globală. Avem nevoie de crearea unor politici economice credibile și viabile pe termen mediu și de coordonarea unei politici macroeconomice care să aibă la bază un Cadru pentru creștere susținută și echilibrată, elaborat de G20. O strategie a politicilor economice ale Uniunii trebuie să cuprindă: un plan de acțiune privind folosirea reformelor structurale în vederea întăririi creșterii economice și a ocupării forței de muncă, o reformă fiscală consolidată și întărirea guvernării economice asupra EU și a zonei euro. Este necesară adoptarea unei agende pentru dezvoltare a G20, cu un plan de acțiune multi-anual, care să promoveze creștere economică și flexibilitate pentru țările aflate în curs de dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris.(LV) În situația la care s-a ajuns, cel mai important lucru este să punem un diagnostic și să identificăm cauzele care ne-au condus la această criză. Cetățenii din diferite state ale UE au resimțit efectele crizei în diferite moduri. Este esențial să identificăm cu precizie greșelile, neglijențele și comportamentul neprofesional al guvernelor naționale în vederea prevenirii înrăutățirii pe viitor a situației în care se regăsesc cetățenii statelor respective. Guvernul Letoniei, de exemplu, a împrumutat deja de la instituții financiare internaționale o sumă care depășește de două ori bugetul său anual. Pe zi ce trece, guvernul leton adoptă măsuri privind sistemul taxelor și politica fiscală, care, în general, sunt în detrimentul cetățenilor și care conduc la lichidări de întreprinderi și la emigrarea întreprinzătorilor letoni. Guvernul leton încearcă în mod constant să modifice legislația privind pensiile, astfel încât să reducă plățile către pensionari. Aceste măsuri conduc la o explozie socială și la nedreptăți profunde. Trebuie să transmitem un mesaj ferm guvernelor naționale privind faptul că reducerea plăților sociale și a pensiilor în vremuri de criză constituie o infracțiune împotriva populației. Sunt convins că păturile sociale neprotejate și dezavantajate nu trebuie să suporte responsabilitatea pentru greșelile guvernelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Sławomir Witold Nitras (PPE), în scris.(PL) Doresc să îi mulțumesc dlui Feio pentru contribuția sa la proiectul de raport. Mi se pare că revenim la activitatea noastră ca de obicei cam prea repede în ceea ce privește amenințările cu care se confruntă Europa. Nu acordăm atenția necesară semnalelor de alarmă transmise de piețele financiare, sau de persoane precum președintele Trichet, care, într-adevăr, a afirmat că propunerea Comisiei este o propunere bună, dar, în același timp, nu este un pas potrivit în vederea consolidării Pactului de stabilitate și creștere. La momentul actual, rolul nostru, în calitate de Parlament European, este de a susține propunerile Comisiei Europene în fața guvernelor statelor membre care, se pare că nu au învățat nimic din această criză.

Dacă Consiliul European ar fi respectat în mod corespunzător prevederile pactului, criza europeană ar fi afectat într-o măsură mult mai mică finanțele publice. Dacă astăzi permitem guvernelor și, îndeosebi, guvernelor Germaniei și Franței, să atenueze propunerile Comisiei, criza se va adânci și ne vom vedea nevoiți să ne întrebăm dacă întregul proiect privind moneda comună are vreun rost în forma sa actuală și dacă vom demonstra fără să vrem că euro este un experiment nereușit. Parlamentul se confruntă cu o sarcină majoră. Trebuie să protejăm moneda euro și să ne opunem oricăror obiective politice pe termen scurt. Trebuie să determinăm toate statele membre să aplice politici bugetare responsabile, indiferent cât de dureros ar fi acest lucru. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Cuvântul „criză” provine de la cuvântul grecesc „Krino” ,care înseamnă „a decide”, „a alege”. Prin urmare, indică un moment care separă o etapă de cealaltă. Trebuie să privim dincolo de acest moment și să ținem cont de evenimentele din trecut pentru a pune în aplicare schimbările structurale care vor spori competitivitatea întreprinderilor noastre mici și mijlocii, făcându-le capabile să facă față presiunii mai mari într-un mediu globalizat.

În acest sens, trebuie, de asemenea, să garantăm locuri de muncă pentru o proporție considerabilă a lucrătorilor noștri mai vulnerabili și pentru familiile acestora. Uniunea Europeană are nevoie de o nouă guvernanță economică care să asigure stabilitatea și rigurozitatea finanțelor publice naționale. O criză financiară și economică precum cea cu care ne confruntăm în prezent nu trebuie să se mai producă niciodată. Noua guvernanță economică a Europei trebuie să ia în considerare nu doar nivelul datoriilor publice, ci și sustenabilitatea acestora pe termen mediu și lung. Datoriile sectorului privat și sustenabilitatea sistemelor de securitate socială sunt la fel de importante pentru stabilitatea finanțelor publice ca și datoria publică. Într-adevăr, țările care au ținut datoria publică sub control s-au afundat într-o criză severă tocmai din cauza îndatorării considerabile a familiilor și întreprinderilor, în timp ce țările cu datorii publice mari au depășit momentul cu bine.

 
  
MPphoto
 
 

  Richard Seeber (PPE), în scris.(DE) Criza economică și financiară a dezvăluit foarte clar deficiențele și punctele slabe ale instrumentelor și metodelor actuale de coordonare a politicii economice și valutare. În trecut, anumite state membre, în special Franța și Germania, erau extrem de nehotărâte în privința introducerii unor reglementări mai stricte. Depășirea crizei economice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care ne-am confruntat, care nu poate primi decât un răspuns european, nu unul național. Acest lucru se aplică, de asemenea, în cazul mecanismelor de sancțiuni, care încă sunt blocate de anumite state membre. Totuși, conform noilor norme ale pieței financiare interne, nu mai putem întârzia consolidarea uniunii monetare, concomitent cu reducerea datoriei publice, în special, pentru a asigura viitorul zonei economice europene. Parlamentele naționale, cu precădere, trebuie să se implice mai intens în acest proces în vederea europenizării dezbaterii în statele membre. Numai atunci se va putea găsi un răspuns european cu ajutorul căruia vom putea combate criza și vom putea înfăptui o uniune economică fermă și puternică.

 
  
MPphoto
 
 

  Jutta Steinruck (S&D), în scris.(DE) Încă de la începutul crizei financiare declanșate în anul 2008, șefii de stat sau de guvern din cadrul G20 s-au reunit periodic la fiecare șase luni pentru a dezbate chestiuni economice și financiare și pentru a susține cooperarea în vederea unei creșteri economice stabile și durabile la nivel mondial în folosul tuturor. Cu toate acestea, consider că, în vederea unui răspuns viabil și corespunzător la problemele financiare, economice sau sociale apărute din cauza crizei, avem nevoie de o abordare mai cuprinzătoare și de o perspectivă mai echilibrată asupra acestora. Miniștrii de finanțe ai statelor membre nu se află în poziția de a evalua situația de pe piața muncii și de a oferi răspunsuri la problemele urgente legate de politica socială și politica privind piața muncii, care să ia în considerare nevoile lucrătorilor sau ale cetățenilor în general. Prin urmare, solicit ca miniștrii pentru ocuparea forței de muncă și probleme sociale din cadrul G20 să se reunească periodic. În plus, solicit Uniunii Europene și statelor membre care sunt de asemenea membre ale G20 să dezvolte această idee în continuare și să coopereze mai îndeaproape în domeniul politicii sociale și a forței de muncă și să vizeze o abordare mai echilibrată în cadrul summiturilor. Nu putem permite concurenței să submineze protejarea drepturilor lucrătorilor. Trebuie să punem în aplicare aceste drepturi, nu numai pentru cetățenii Uniunii Europene, ci și pentru cetățenii altor state ale lumii.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. – (RO) UE, cu cei 500 milioane de cetățeni, reprezentând 7% din populația lumii, realizează 30% din PIB-ul mondial. Conform ultimelor statistici, UE a înregistrat în luna august 2010 un deficit comercial de 17,3 miliarde EUR. În primul semestrul al acestui an, UE a înregistrat cele mai importante creșteri ale exporturilor în relația cu Brazilia (+57%), cu China (+41%) și Turcia (+38%), iar pentru importuri cele mai importante creșteri s-au înregistrat în relația cu Rusia (+43%), China și India (ambele cu +25%).

Pentru atingerea obiectivelor „Strategiei UE 2020”, UE ar trebui să își reducă dependența energetică față de furnizorii săi tradiționali. În primul semestru al acestui an, deficitul comercial al UE27 în domeniul energiei a crescut cu 34,3 miliarde EUR față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, Uniunea are nevoie de o politică industrială eco-eficientă care să asigure legătura dintre capacitatea de inovare și unitățile de producție ale UE, permițând astfel crearea de locuri de muncă pe teritoriul său și păstrarea competitivității UE pe plan mondial.

De aceea, Consiliul European ar trebui să includă, pe agenda sa din 28-29 octombrie, viitoarea politică industrială și siguranța energetică a UE, precum și propuneri privind reducerea efectelor schimbărilor climatice și demografice.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: JERZY BUZEK
Președinte

 
  
MPphoto
 

  Janusz Wojciechowski (ECR).(PL) În cursul zilei de ieri, în Łódź, Polonia, un angajat al biroului electoral al Parlamentului European a fost ucis la locul de muncă. Era asistentul meu, Marek Rosiak. Afirmațiile criminalului în timp ce a comis crima nu a pus la îndoială faptul că motivul său a fost ura pentru Partidul Lege și Justiție, principalul partid de opoziție din Polonia. Campania de ură purtată împotriva acestui partid în ultima perioadă a culminat în această tragedie. Pe lângă actul de crimă, Parlamentul European trebuie să condamne, de asemenea, ura și violența, care nu își au locul în politica și democrația europeană. Dle Președinte, vă invit să ținem un minut de reculegere în memoria lui Marek Rosiak, o persoană care a murit în timp ce lucra pentru Parlamentul European.

 
  
 

(Deputații din Parlament s-au ridicat și au ținut un minut de reculegere)

 
  
MPphoto
 

  Ria Oomen-Ruijten (PPE).(NL) Dle Președinte, tocmai am demonstrat cât de demni putem fi, ca deputați în Parlament. Cu toate acestea, când am intrat în Parlament cu puțin timp în urmă, prima dată am fost hărțuit de persoane care cred că ar trebui să semnăm anumite rezoluții si apoi, înconjurați de baloane, să promovăm anumite amendamente. Dle Președinte, consider că un astfel de comportament este dăunător pentru demnitatea acestui Parlament și aș dori să vă rog să vă gândiți de două ori la acest lucru și să vedem cum putem să rămânem curați.

 
  
MPphoto
 

  Gerard Batten (EFD). –Dle Președinte, pot să vă rog să pronunțați o hotărâre, vă rog? Observăm că sunt baloane în Parlament. Puteți pronunța o hotărâre legată de faptul dacă acestea sunt permise sau nu? În cazul în care acestea nu sunt permise, pot fi înlăturate? Dacă sunt permise, eu și colegii mei avem câteva baloane foarte drăguțe cu sigla Partidului Independent al Regatului Unit, de culoare purpurie și galbenă, pe care am dori să le aducem data viitoare.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Dragi colegi, astăzi vom vota asupra acestei chestiuni foarte importante. Această chestiune are legătură cu demonstrația dvs. de aici. Vă rog să părăsiți această demonstrație până în momentul votului, care va avea loc peste aproximativ 40 de minute. Vă rog să faceți acest lucru. Este un gest nesemnificativ pentru noi toți. Vorbind la modul general, vă susțin, dar vă rog să nu faceți demonstrația în Parlament.

(Aplauze)

 

4. Votare
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 

  Președinte. – Următorul punct de pe ordinea de zi îl reprezintă votarea.

(Pentru rezultate și alte detalii cu privire la vot: a se vedea procesul-verbal)

 

4.1. Revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie (A7-0279/2010, Paulo Rangel) (vot)

4.2. Adaptarea Regulamentului de procedură al Parlamentului la acordul-cadru revizuit referitor la relațiile dintre Parlamentul European și Comisie (A7-0278/2010, Paulo Rangel) (vot)
MPphoto
 

  Președinte. – Aș dori să menționez că acesta a fost rezultatul negocierilor noastre îndelungate cu Comisia Europeană. În mod special, aș dori să felicit raportorul, dl Rangel și de asemenea, pe dl Lehne, care a negociat în numele Comisiei Europene. Dl Swoboda, dna Wallis, dna Harms, dna Roth-Berendt și dl Rangel au luat parte de asemenea și aș dori să le mulțumesc foarte mult pentru rezultatul negocierilor. Adresez mulțumiri, de asemenea, președintelui Barroso și vicepreședintelui Šefčovič. Am fost cu toții foarte sinceri unii cu alții. Rezultatul a fost foarte bun, așadar felicit ambele părți. Aștept cu nerăbdare colaborarea fructuoasă din viitor.

 

4.3. Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, în ceea ce privește Serviciul european pentru acțiune externă (A7-0263/2010, Ingeborg Gräßle) (vot)

4.4. Modificarea Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților (A7-0288/2010, Bernhard Rapkay) (vot)

4.5. Proiect de buget rectificativ nr. 6/2010: secțiunea II - Consiliul European și Consiliul; secțiunea III - Comisia; secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă (A7-0283/2010, Roberto Gualtieri) (vot)
MPphoto
 

  Președinte. – Doamnelor și domnilor, am terminat acum procesul legislativ referitor la Serviciul european de acțiune externă. Aș dori să mulțumesc în mod special persoanelor care sunt acum cu noi în Parlament, deputaților, pentru munca foarte dificilă și interesantă. Președinții câtorva comisii din cadrul Parlamentului European au jucat un rol foarte important în această activitate. Aș dori să mulțumesc președinților pentru munca lor excelentă, dar aș dori să adresez mulțumiri, în special unui număr de persoane care au reprezentat Parlamentul, atât în calitate de negociatori, cât și în calitate de raportori, și ale căror nume aș dori să le menționez aici. Numele lor sunt: Elmar Brok, Guy Verhofstadt, Roberto Gualtieri, Ingeborg Gräßle, Crescenzio Rivellini și Bernhard Rapkay, precum și alți deputați în Parlamentul European, László Surján și Sidonia Jędrzejewska, care și-au adus aportul la elaborarea bugetului.

I-am menționat, în mod special, deoarece aceștia au lucrat foarte mult pentru a se asigura că am obținut un acord bun privind Serviciul european de acțiune externă. Considerăm că acest acord va fi util pentru Uniunea Europeană. Aș dori să transmit felicitări tuturor, dar în mod special, aș dori să o felicit pe dna Ashton și pe cei care au negociat alături de dumneaei și aș dori să felicit Consiliul pentru rezultatul obținut. Și printre noi se află ambasadorul Christoffersen, care, de asemenea, a luat parte la negocieri. Aplauze, vă rog.

(Aplauze)

 
  
 

Am niște flori pentru dna Ashton, dar nu este prezentă. Ca de obicei, doamnele se lasă așteptate! Nu mă așteptam, însă trebuie să fim pregătiți pentru acest lucru – noi, ca bărbați, trebuie să fim pregătiți pentru orice!

(Aplauze)

 

5. Ședință solemnă - Discurs la jumătatea mandatului susținut de Jerzy Buzek, Președintele Parlamentului European
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 

  Președinte. – Dragi colegi, am un discurs scurt, așa cum v-am promis acum un an.

Ne aflăm la mijlocul președinției mele. La început, am promis că vă voi informa cu privire la activitățile mele.

În calitate de Președinte al Parlamentului European, vă reprezint pe voi toți. Oriunde aș merge, orice aș face, simt întotdeauna onoarea și responsabilitatea de a acționa în numele acestui prestigios Parlament.

Dar acest discurs nu este despre mine: acest discurs este despre dvs. și activitatea pe care o desfășurați. Este despre noi toți, despre ceea ce am realizat împreună în Parlamentul European în ultimele 15 luni și despre ceea ce ne așteaptă în viitor.

 
  
 

Doamnelor și domnilor, primul punct este criza. În mod deosebit, cetățenii noștri așteaptă de la noi, politicienii, să depășim criza: să combatem sărăcia și excluziunea socială și, mai ales, în acest an. Criza nu a început în Europa, dar este aici, în Europa, și trebuie să o depășim. Parlamentul a solicitat reforme ambițioase din partea Comisiei Europene și a Consiliului. Cu toate acestea, în plus, am adoptat reforme financiare importante, precum Pachetul de măsuri de supraveghere financiară la nivel european, regulamente privind limitarea bonusurilor bancherilor ș regulamente privind cerințele de capital deținute de bănci. Procedând astfel, am clădit fundația zidurilor care ne vor proteja cetățenii de viitoarele crize viitoare.

Cu toate acestea, trebuie să facem mai multe: trebuie să integrăm piețele noastre europene mai bine, deoarece acest lucru va garanta creștere economică și prețuri mai mici. Raportul elaborat de profesorul Monti trebuie să devină lege. Merită să observăm că părți importante din raport au pornit din inițiativa dvs. – inițiativa deputaților în Parlamentul European și în comisiile noastre.

Când am reprezentat acest Parlament în fața Consiliului European, am spus că trebuie să fim sinceri cu cetățenii în ceea ce privește necesitatea de a strânge cureaua în aceste vremuri dificile, necesitatea de a lucra mai mult și de a ieși la pensie mai târziu. Aceasta este singura modalitate de a putea menține prosperitatea Europei. Este vorba despre un program de reforme structurale pe termen lung, care nu poate fi realizat de la o zi la alta. Acest lucru ne va ajuta să punem în aplicare strategia Europa 2020 și să asigurăm competitivitate și locuri de muncă, care reprezintă cele mai importante lucruri pentru cetățenii noștri. Depășirea crizei și un plan de dezvoltare pe termen lung sunt sarcinile noastre cele mai urgente.

Al doilea punct este solidaritatea. Criza a arătat cât de importantă este solidaritatea europeană. Am fost în locuri care au fost lovite foarte puternic – Lituania, Letonia, România și Grecia. Am trimis mesaje de solidaritate, dar am subliniat, de asemenea, că nu există solidaritate fără responsabilitate. Am reușit să prevenim criza într-o mare măsură. Am salvat pacientul, dar acum trebuie să ne asigurăm că acesta poate părăsi spitalul pe propriile picioare. Lucrul de care avem nevoie, așadar, astfel cum am spus mai devreme, este o strategie pe termen lung pentru a ieși din criză. De asemenea, avem nevoie de management economic corect. Avem nevoie de schimbări structurale, sociale și educaționale. În vremuri de criză, trebuie să fim realiști, dar și sensibili.

Al treilea punct îl reprezintă politica energetică și schimbările climatice. Energia este un lucru vital în economie. Energia și protecția climei sunt câteva dintre prioritățile noastre principale și elementele politice-cheie pentru alte inițiative economice. Securitatea energetică, corelată cu protecția mediului și electricitatea care este cât mai ieftină cu putință, au devenit problema principală a secolului 21, așa cum știm cu toții. De aceea, la 5 mai 2010, împreună cu Jacques Delors, am anunțat Declarația privind crearea unei Comunități Europene a Energiei. Ne-ar plăcea ca numele „Comunitatea Europeană Energetică” să devină o marcă pentru toate întreprinderile Uniunii Europene care activează în acest domeniu. Repet: Comisia, Parlamentul și Consiliul au muncit deja mult în acest domeniu și încă depun eforturi în ceea ce privește aceste chestiuni de actualitate, dar este important, de asemenea, să se ofere un stimulent suplimentar și să se furnizeze acestor activități o „umbrelă”, care le-ar permite să fie puse în practică în mod corespunzător. Sunt încântat că astăzi voi semna un nou regulament privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale pe care l-am adoptat împreună.

Trebuie făcute încă multe eforturi până când piața energetică va deveni o piață unică comună. Voi continua să lucrez la acest lucru alături de dvs. Cel mai important lucru este ca activitățile pe care le desfășurăm în domeniul energetic să protejeze clima. Suntem lideri în acest domeniu și dorim să rămânem lideri. Noi, în calitate de deputați în Parlamentul European, am semnat un acord privind Sistemul de management de mediu și audit (EMAS), prin crearea unui „parlament ecologic” care va economisi energie și va începe să folosească surse alternative de energie.

Al patrulea punct: afacerile externe. În calitate de deputați în Parlamentul European, suntem ambasadorii democrației și contribuim la organizarea alegerilor libere și corecte, ca parte a misiunii noastre. Nu trece nici măcar o săptămână fără ca unul dintre noi să promoveze valorile noastre fundamentale împreună cu propriile noastre interese de afaceri. Suntem una dintre cele mai mari economii din lume și cea mai mare sursă de ajutor, dar nu ne utilizăm la maxim forțele. Trebuie să revizuim modalitatea în care ne atingem scopurile și trebuie să integrăm susținerea democrației și a drepturilor omului în negocierile comerciale pe care le purtăm. Nu ar trebui să aplicăm standarde duble, indiferent dacă partenerii noștri de negocieri sunt mari și puternici sau mici și slabi.

Rolul meu de Președinte este de a consolida vocea noastră comună și de a comunica părerile cetățenilor dincolo de frontierele Uniunii Europene. Astfel, consolidăm democrația noastră parlamentară. V-am reprezentat la reuniunile parlamentare G8. Am făcut vizite oficiale în China și SUA. Relațiile noastre cu Congresul Statelor Unite ale Americii, unde avem un birou reprezentativ, s-au îmbunătățit din punct de vedere calitativ. Am fost primul Președinte al Parlamentului care a vizitat Rusia în 12 ani.

Grație eforturilor noastre comune, am înființat un Secretariat pentru Adunarea Parlamentară pentru Uniunea pentru Mediterana și cooperăm cu succes cu America Latina prin intermediul EUROLAT. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că mai avem mult de lucru până când cooperarea parlamentară va fi în curs de desfășurare în EURONEST, care face parte din Parteneriatul estic.

Doamnelor și domnilor, tocmai am terminat de votat asupra Serviciului european de acțiune externă. În curând – și cred cu adevărat – acest lucru va deveni atuul nostru principal și va crea potențial european. Am negociat cu fermitate cu Consiliul să facem ca acest serviciu să fie unul modern care să reprezinte punctul de vedere al Uniunii și interesele comune ale Europei. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că toate părțile au fost foarte deschise la compromis și, astfel, felicitările noastre trebuie să fie reciproce. Cu toții am luat parte la discuții.

Doamnelor și domnilor, să rămânem la afaceri externe pentru moment și permiteți-mi să revin la ceea ce am făcut în acest an: am respins acordul SWIFT. Acesta a fost un moment foarte important. Guvernul Statelor Unite ale Americii consideră că acest Parlament de după Lisabona înseamnă afaceri. În viitor, nu doar SUA, ci și guvernele altor multor țări vor afla acest lucru. Atunci când viitorii istorici vor evalua acest vot, ei vor spune că au făcut ceea ce trebuia pentru a urmări interesele cetățenilor noștri. Am ajuns la un echilibru între securitate și protecția libertății personale. Acest lucru este important, deoarece, noi, în calitate de deputați în Parlamentul European, reprezentăm cetățenii noștri.

Al cincilea punct: drepturile omului. Acestea reprezintă o prioritate pentru Parlamentul nostru și pentru mine, de asemenea. Întotdeauna ridic această problemă, ori de câte ori este necesar. Știu că 735 de apărători ai drepturilor omului stau în spatele meu și că în spatele lor sunt 500 de milioane de cetățeni. În Rusia, l-am întrebat pe președintele Medvedev despre uciderea activiștilor pentru drepturile omului și a jurnaliștilor precum Anna Politkovskaya și Sergey Magnitsky. Atunci când lui Liu Xiaobo i s-a acordat premiul Nobel, am repetat solicitarea mea de a-l elibera imediat și necondiționat. Mâine, vom decide cui i se va acordat premiul Saharov anul acesta. Sunt, de asemenea, hotărât să folosesc rețeaua Saharov a câștigătorilor premiilor Saharov, precum și forumul foștilor președinți ai Parlamentului European, ca o unealtă eficientă în lupta noastră pentru demnitate umană, drepturile omului și democrație în întreaga lume. Activiștii pentru drepturile omului pot fi siguri că soarta lor este importantă pentru noi. Ei contează pentru noi! Parlamentul European este un loc unde oamenii contează.

Al șaselea punct: drepturile femeilor. Am solicitat în mod repetat să fie alese mai multe femei în funcțiile cele mai înalte din Uniunea Europeană. Beneficiez de susținerea tuturor deputaților din acest Parlament. De asemenea, am susținut inițiativa de a introduce cote pe listele electorale. Un sistem politic care nu poate asigura reprezentarea adecvată de 52 % din populația sa în cadrul organismelor de decizie pierde contactul cu societatea. Europa trebuie să fie unită într-o coaliție pentru muncă și, în același timp, viață de familie. Este important, în special în vremurile de criză economică, ca maternitatea să nu devină victima practicilor nesigure legate de muncă. Tocmai am ținut o dezbatere privind această chestiune și, de asemenea, acest lucru are legătură cu depășirea crizei demografice în Europa. Astfel cum am confirmat cu 15 minute în urmă, am susținut în mod decisiv orice acțiune întreprinsă în acest Parlament, cu toate că poate Parlamentul nu este cel mai bun loc pentru astfel de acțiuni.

Aristotel a spus că excesul și defectul sunt caracteristice viciului, și semnificația acestei virtuți. Trebuie să asigurăm participarea egală a bărbaților și a femeilor în viața publică. Să mergem pe urmele lui Aristotel.

Al șaptelea punct: reforma instituțională. Întrucât am fost conștient de importanța Tratatului de la Lisabona, am fost în Irlanda, așa cum ați fost mulți dintre dvs., pentru a convinge irlandezii să susțină tratatul. De asemenea, împreună cu președintele Klaus al Republicii Cehe, am solicitat ratificarea acestuia. Am depus multe eforturi pentru ca tratatul să intre în vigoare și am reușit.

Doamnelor și domnilor, una dintre cele mai importante schimbări a fost consolidarea puterii legislative a Parlamentului nostru. Avem acum drepturi noi, dar și noi responsabilități. Tratatul, prin consolidarea rolului Parlamentului, ne permite încă să luăm decizii, folosind metoda interguvernamentală. Din acest motiv, trebuie încă să promovăm metoda comunitară ca o unealtă eficientă pentru controlul cetățenilor. Totuși să ne amintim că deciziile privind direcția pe care Uniunea Europeană o va lua depinde încă într-o mare măsură de statele membre, de șefii guvernului, de președinți și de cancelari. Posibilitatea cooperării pentru consolidarea instituțiilor europene care în trecut a oferit forță Europei este foarte importantă și sunt convins că acest lucru se va întâmpla și în viitor.

În calitate de Președinte al Parlamentului European, mi-am concentrat toate energia asupra consolidării poziției Parlamentului nostru în ceea ce privește alte instituții europene pe baza Tratatului de la Lisabona. Am făcut acest lucru întrucât noi reprezentăm cetățenii și suntem aleși în mod direct de ei, așadar, și noi le datorăm reprezentare deplină în fața instituțiilor europene.

Am înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește creșterea responsabilității Comisiei față de acest Parlament. De asemenea, am introdus schimbări cu privire la modalitatea în care funcționează Parlamentul. Pentru prima dată, vom avea o sesiune lunară de întrebări și răspunsuri cu președintele Comisiei Europene, prima dezbatere privind starea Uniunii a avut deja loc, avem reuniuni regulate ale Conferinței președinților de comisii și ale Colegiului comisarilor și, de asemenea, am fixat reuniuni cu Comisia și Colegiul comisarilor.

Am inițiat un dialog cu Președinția Consiliului pe tema planificării legislative. Mă întâlnesc în mod regulat cu șeful guvernului responsabil de președinția rotativă. Pentru prima dată, președintele Consiliului European nu numai că nu a apărut la o sesiune plenară, dar s-a și întâlnit cu Conferința președinților de comisie imediat după Consiliul European. În încheiere, și consider că acest lucru este foarte important, construim un parteneriat strâns cu parlamentele naționale. Aș dori să mulțumesc, așa cum dorește toata lumea, parlamentelor naționale pentru cooperarea lor binevoitoare. De acum vom fi parțial responsabili de legislația la nivel european. Aceasta este responsabilitatea noastră comună pentru viitorul Europei.

Al optulea punct și aici închei, este bugetul – cel mai important obiectiv al nostru pentru viitor. Este datoria noastră să ne asigurăm că bugetul pe 2011 contribuie la creșterea economică. Structura bugetului determină lista priorităților politice. Trebuie să avem mare grijă ca acesta să conțină banii promiși cetățenilor noștri. „Tăierile” nu trebuie dictate de populism gol. Acestea nu trebuie să priveze cetățenii noștri în domenii precum educația, formarea, cercetarea științifică sau proiecte de infrastructură. Trebuie întotdeauna să punem întrebări referitoare la repercusiunile financiare ale cheltuielilor mai mici la nivel european. Vor însemna repercusiunile financiare o Europă mai mică?

Ultimul nostru coleg deputat, Egon Klepsch, fost președinte al acestui Parlament, atunci când a discutat despre primul vot al Parlamentului asupra bugetului, a spus că Parlamentul definea „ interesul public” european, despre care a afirmat că reprezintă testul real. În ziua de astăzi, ne confruntăm cu toții cu un astfel de test.

Voi trece acum la concluzie.

 
  
 

Ne așteaptă încă multă muncă legislativă urgentă. În final, aș dori să vorbesc încă o dată despre cele mai importante chestiuni. Obiectivul nostru este să depășim această criză și să protejăm cetățenii de o nouă criză. Repet: această criză nu a luat naștere în Europa, însă trebuie să fie eradicată de aici din Europa. Nu putem depăși criza folosind metodele tradiționale. De aceea în Europa, dezbaterile – dezbateri foarte ample – și imaginația cetățenilor săi sunt atât de importante.

Pe lângă piața unică, este important să consolidăm piața ideilor și a valorilor noastre fundamentale. Trebuie să discutăm rolul statului și viitorul Europei, transferul de cunoștințe, sistemele alternative de securitate socială, noile metode de educație, cultură.

În calitate de reprezentant al dvs., am avut privilegiul să particip la evenimente importante: a 65-a aniversare a eliberării de la Auschwitz, a 60-a aniversare a Declarației Schuman, a 30-a aniversare a creării uniunii comerciale Solidaritatea și a 20-a aniversare a reunificării Germaniei. Să spunem, de la întregul coșmar al războiului la spiritul solidarității și reunificării Europei.

În discuțiile mele cu partenerii noștri din afara Uniunii Europene, observ că se respectă modelul european în întreaga lume. Să fim mândri de metoda noastră comunitară de cooperare – în ultimii 60 de ani, ne-a oferit pace, iar, acum, o Europă unită.

Dacă credem în Europa, trebuie să credem în noi. Pentru a pune capăt tuturor îndoielilor despre Uniunea Europeană, trebuie să ne întoarcem la originile sale. Apoi, vom înțelege că pacea, stabilitatea, prosperitatea și o societate deschisă nu ni se oferă odată pentru totdeauna. Lucrurile periculoase și de neconceput se pot întâmpla din nou dacă nu dăm dovadă de populism și dacă nu ne pasă de valorile noastre fundamentale ale libertății și solidarității pentru toți.

În amintirea trecutului, să avem grijă de prezent și să ne gândim la viitor. Strămoșii noștri politici au ales calea dreaptă. Acum depinde de noi să vedem cum va arăta secolul 21 în Europa și în întreaga lume. Aceasta este o luptă pentru care se merită să luptăm. Cu colegi ca voi, nu îmi este frică să începem lupta.

Vă mulțumesc foarte mult.

(Aplauze)

 
  
  

PREZIDEAZĂ: GIANNI PITELLA
Vicepreședinte

 

6. Votare (continuare)
Înregistrare video a intervenţiilor

6.1. Bugetul rectificativ nr. 3/2010: secțiunea III - Comisia - BAM (măsuri de însoțire pentru sectorul bananelor) (A7-0281/2010, László Surján) (vot)

6.2. Proiectul de buget general al Uniunii Europene - exercițiul financiar 2011 (vot)
 

- Înainte de votare:

 
  
MPphoto
 

  Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, raportoare. – Dle președinte, în cadrul Comisiei pentru bugete, am votat peste 1 600 de amendamente la proiectul de buget pentru anul 2011. Inevitabil, există câteva ajustări tehnice care ar trebui votate în plen. În ceea ce privește integrarea scrisorii rectificative nr. 1 pentru 2011 în etapa de lectură de către Parlament, trebuie efectuate câteva ajustări tehnice atât în cadrul noii secțiuni „Serviciul european de acțiune externă”, cât și în secțiunea „Comisia”, pe baza transferurilor de credite între secțiuni care au fost propuse.

În secțiunea „Serviciul european de acțiune Externă”, acestea privesc în mod considerabil bugetarea ajustării salariale de 1,85 % pentru acest nou serviciu, similar celorlalte instituții. Sumele afectate prin scrisoarea rectificativă secțiunii „Comisia” vor trebui să fie și ele modificate corespunzător. Același lucru este valabil, de asemenea, în cazul unor amendamente ale Parlamentului privind liniile administrative, care trebuie ajustate pentru a corespunde cu sumele finale prezentate în liniile bugetare din Secțiunea III.

În cazul agențiilor, remarcile care urmează liniilor bugetare anumitor agenții vor fi ajustate tehnic pentru a fi în concordanță cu cifrele finale adoptate. La linia 02 01 04 04, remarcile adoptate în amendamentul 996 ar trebui adăugate ca atare în amendamentul 1010 privind linia operațională 02 02 01(în cadrul pachetului privind proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare). La linia 19 05 01, cuvintele „altele decât Statele Unite” ar trebui eliminate din titlu și din remarci , conform celor decise de Comisia pentru bugete. La linia 19 09 01, ar trebui introdus în remarci amendamentul oral adoptat de Comisia pentru bugete. Ar trebui adăugate următoarele cuvinte: „o parte din aceste credite sunt destinate susținerii, printre altele, a inițiativelor precum fundația UE-ALC, asupra căreia s-a decis la summitul UE-ALC al șefilor de stat și de guvern și la forumul Biarritz”.

Este necesară renumerotarea unor linii bugetare pentru a evita numerotarea contradictorie a unor linii create și pentru a respecta regulile nomenclaturii. Acest lucru nu va afecta nici cadrul financiar multianual, nici capitolul bugetar al amendamentelor adoptate în Comisia pentru bugete. Acest lucru se referă la amendamentele 386, 389, 521, 833, 997, 998, 999, 1016, 1018, 1021, 1022, 1023 și 1024.

 
  
 

- Înainte de votarea asupra amendamentului 700:

 
  
MPphoto
 

  María Muñiz De Urquiza (S&D).(ES) Dle președinte, îmi pare rău, însă este imposibil să urmăresc procesul de votare la viteza cu care citiți amendamentele.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Nu mă deranjează deloc să continuăm într-un ritm mai lent... Vom încerca să împăcăm nevoia de rapiditate cu drepturile tuturor deputaților de a-și îndeplini sarcinile și de a vota.

- Înainte de votarea asupra blocului 3:

 
  
MPphoto
 

  József Szájer (PPE). – Dle președinte, îmi cer scuze față de colegii deputați, însă lista de vot a Grupului PPE este greșită în ceea ce privește amendamentul 967. Votul corect este „da”.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Acest lucru se aplică unui vot ulterior. De acord. Aceasta este o informație internă pentru grup.

- Înainte de votarea asupra amendamentului 987:

 
  
MPphoto
 

  Göran Färm (S&D). – Dle președinte, asemeni colegului meu din Grupul PPE puțin mai devreme, doresc să subliniez o greșeală pe lista noastră de vot. Lista de vot S&D ar trebui să sune în felul următor: minus, plus, plus. Nimic altceva.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Aceasta este o informație internă de grup.

- În urma votării asupra bugetului:

 
  
MPphoto
 

  Olivier Chastel, Președinte în exercițiu al Consiliului.(FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, această satisfacție se datorează faptului că tocmai ați adoptat amendamentele la poziția Consiliului privind Proiectul de buget rectificativ nr. 3/2010 și privind proiectul de buget pentru exercițiul financiar 2011.

Drept rezultat, am luat notă de diferențele dintre cele două instituții și, conform articolului 314 alineatul 4 litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sunt bineînțeles de acord cu convocarea comitetului de conciliere de către Președintele Parlamentului European.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Nu este vorba de o concesie din partea Consiliului, ci de respectarea dispozițiilor tratatului. Noi, Parlamentul European, evident că ne vom îndeplini rolul pe deplin.

 

6.3. Poziția Parlamentului privind proiectul de buget 2011, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile (A7-0284/2010, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska) (vot)

6.4. Calendarul perioadelor de sesiune ale Parlamentului European - 2012 (vot)
 

- Înainte de votare:

 
  
MPphoto
 

  Joseph Daul (PPE).(FR) Dle președinte, grupul meu a dezbătut aseară amendamente despre care serviciile ne-au spus că sunt inacceptabile. Drept rezultat și ca urmare a discuției pe care am avut-o în această dimineață cu șefii delegațiilor și cu liderii de grup, solicit ca votarea programată să fie amânată.

 
  
MPphoto
 

  Martin Schulz (S&D).(DE) Dle președinte, nu am avut ocazia să discutăm despre acest lucru în cadrul grupului. Dl Daul m-a informat acum câteva minute despre acest lucru, în timpul dezbaterii din această dimineață, și am discutat chestiunea cu liderii altor grupuri, și anume cu dna Harms și cu dl Verhofstadt. Doresc, de asemenea, să adresez această problemă și în cadrul grupului meu, deoarece nu am avut până acum posibilitatea să o discutăm. Consider că printr-o amânare vom avea o ocazie foarte bună de a ajunge la un consens larg asupra agendei pe anul 2012. Din acest motiv consider că trebuie să votăm astăzi pentru amânare.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Dl Schulz s-a pronunțat pentru propunerea dlui Daul. Acum voi da cuvântul dlui Fox care este împotriva acestei propuneri.

 
  
MPphoto
 

  Ashley Fox (ECR). – Dle președinte, luni seara mă aflam în sală când Grupul Verts a solicitat o amânare. Dl Daul și dl Schulz erau și ei de față și au votat amândoi împotriva amânării.

(Aplauze)

Așadar, ce s-a schimbat? Este cu adevărat vorba de vreo chestiune juridică importantă sau este vorba de faptul că își dau seama că sunt în mare pericol de a pierde amendamentul nr. 4 și doresc să îl amâne, astfel încât să facă presiune asupra membrilor propriilor grupuri?

(Aplauze)

Acest lucru nu are nimic de-a face cu motivele fictive care au fost invocate și aș dori să îi invit pe colegi mei să voteze împotriva acestei amânări și să voteze pentru amendamentul nr. 4.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Voi supune la vot solicitarea de amânare a votării, făcută de dl Daul.

(Parlamentul a aprobat solicitarea de amânare a votării)

 

6.5. Îmbunătățirea securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (A7-0032/2010, Edite Estrela) (vot)
 

- Înainte de votarea asupra amendamentelor 50 și 125:

 
  
MPphoto
 

  Carl Schlyter (Verts/ALE).(SV) Există mai multe greșeli de traducere în versiunea suedeză a acestui raport. Printre altele, s-au încurcat termenii barnledighet (concediu pentru creșterea copilului) și mammaledighet (concediu de maternitate). Cu toate acestea, în special în amendamentul 125 există o greșeală foarte gravă de traducere. Conform versiunii suedeze a amendamentului 125, în timpul concediului de paternitate salariul ar trebui să fie plătit integral. Nu se spune nimic despre acest lucru în alte versiuni. Ceea ce înseamnă că nu există nicio diferență între amendamentul 50 și amendamentul 125 în versiunea suedeză. Ar fi bine dacă ar putea fi corectat acest lucru.

 

6.6. Combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale (A7-0136/2010, Barbara Weiler) (vot)

6.7. Rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți incluzive în Europa (A7-0233/2010, Ilda Figueiredo) (vot)

6.8. Criza financiară, economică și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate (raport la jumătatea perioadei) (A7-0267/2010, Pervenche Berès) (vot)

6.9. Îmbunătățirea guvernanței economice și a cadrului de stabilitate al Uniunii, în special în zona euro (A7-0282/2010, Diogo Feio) (vot)
 

- Înainte de votare:

 
  
MPphoto
 

  Olle Schmidt (ALDE). – Dle președinte, acesta este un amendament oral important: „întrucât toate cele 27 de state membre ar trebui să urmărească pe cât posibil toate propunerile de guvernanță economică, recunoscând faptul că pentru statele membre din afara zonei euro aceasta, în parte, se va realiza ca un proces voluntar”.

A fost acceptat de către Grupul PPE, a fost acceptat de către Grupul S&D și chiar și comisarul l-a acceptat. Sper să puteți accepta cu toții acest amendament oral. Este important pentru mine, este important pentru Grupul ALDE și este cu precădere important pentru țara mea, Suedia, în cazul în care vom adopta vreodată moneda euro.

 
  
  

(Amendamentul oral a fost acceptat)

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Aici se încheie votarea.

Deoarece votarea a durat atât de mult, drept rezultat al excelentei dvs. activități, aș dori să îi invit pe cei care au solicitat să dea explicații privind votarea să transforme aceste explicații orale în explicații scrise sau să își amâne explicațiile pe mâine, deoarece au fost înaintate 62 de solicitări și nu putem da curs la toate.

 
  
MPphoto
 

  Michał Tomasz Kamiński (ECR). – Dle președinte, doresc să vă felicit pentru activitatea dvs. excelentă de astăzi. Apreciez foarte mult modul în care v-ați exercitat rolul de președinte și sper că vă veți împărtăși abilitățile admirabile și cu alți vicepreședinți ai Parlamentului.

 
  
MPphoto
 

  Nicole Sinclaire (NI). – Dle președinte, am votat astăzi, iar alegătorii mei pot vedea cum am votat astăzi, de aceea ar trebui să aibă posibilitatea să primească și explicația votului meu de astăzi.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Am făcut o solicitare prin care vă rog să vă schimbați explicațiile orale în explicații scrise. Acest lucru vă va permite totuși să prezentați alegătorilor dvs. motivele care v-au îndemnat să votați într-un anume fel asupra diferitelor chestiuni. Nu dorim să vă privăm în niciun fel de drepturile pe care le aveți. Vă invit doar să vă alăturați celorlalți deputați care renunță la dreptul lor de a face o explicație orală pentru a face una scrisă. Asta este tot.

 
  
MPphoto
 

  Barbara Matera (PPE).(IT) Dle președinte, mă voi conforma solicitării dvs.: dl Mastella și cu mine vom da explicațiile în scris. În al doilea rând, mă alătur colegilor mei pentru a vă felicita din nou, dle președinte.

 
  
MPphoto
 

  Licia Ronzulli (PPE).(IT) Dle președinte, dacă sunteți de acord, și pentru ca toată lumea să fie fericită, putem amâna explicațiile orale pe mâine.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Da, sunt întru totul de acord. Dacă este de acord și dna Sinclair. Contez pe bunăvoința deputaților, invitându-i să dea explicațiile orale mâine sau pe cele scrise astăzi, iar dnei Sinclair îi vom da posibilitatea să-și dea explicația acum.

 

7. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
  

Explicații orale privind votul

 
  
  

Proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011

 
  
MPphoto
 

  Nicole Sinclaire (NI). – Dle președinte, doresc să adresez următoarele comentarii colegilor mei deputați.

Astăzi a fost prima oară după Lisabona când am votat bugetul. V-ați aplaudat cu toții și credeți că ați făcut treabă bună, însă de fapt, în timp ce alte țări din Uniunea Europeană sunt nevoite să reducă serviciile publice și trebuie să își micșoreze bugetele publice, voi ați vrut să le măriți pe ale voastre.

V-ați sporit bugetul pentru cheltuielile de reprezentare cu 2 milioane de euro, o creștere de 85 %. Este acesta adevăratul mesaj pe care vreți să-l transmiteți populației Europei? Ați adoptat, de asemenea, dispoziții privind alocația de maternitate care vor avea un impact dur asupra alegătorilor mei din Regatul Unit. Acest lucru va costa locuri de muncă; va afecta serviciile publice. Sper că sunteți mândri de dvs. Nu acesta este modul în care trebuie condusă Europa.

 
  
MPphoto
 

  Licia Ronzulli (PPE).(IT) Dle președinte, în aceste condiții, pentru echitate, voi da o explicație a votului în favoarea rezultatului privind raportul Estrela.

 
  
MPphoto
 
 

  Președinte. – Să nu ne lungim totuși prea mult. Am dat cuvântul la doi deputați. În privința celorlalte explicații – sunt 61 în total și mai avem încă 59 –, haideți să hotărâm dacă urmează a fi făcute în scris or mâine la sfârșitul votării.

 
  
  

Explicații scrise privind votarea

 
  
  

Raport: Paulo Rangel (A7-0279/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru revizuirea acordului-cadru care reglementează relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană în lumina Tratatului de la Lisabona, deoarece cred că această revizuire creează o relație de o mai mare transparență și de dinamism în relația dintre Parlament și Comisie. Înainte de Tratatul de la Lisabona și conform temeiului juridic al articolului 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, tratatele nu au încurajat în mod explicit instituțiile UE să încheie tratate interinstituționale. Din aceste motive consider că revizuirea acordului-cadru reflectă echilibrul instituțional care a fost creat de către Tratatul de la Lisabona și consolidează realizările avute cu acest tratat nou. Acest text reprezintă astfel un compromis între cele două părți și asigură o punere în aplicare mai coerentă și mai practică a Tratatului de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris. (IT) În toate sistemele democratice, controlul parlamentar al activităților executivului reprezintă o chestiune fundamentală, exact așa cum comunicarea reciprocă dintre guvern și reprezentanții cetățenilor este de mare importanță. Acordul interinstituțional dintre Parlament și Comisie răspunde – în măsura posibilului, într-un sistem complex și aflat în continuă schimbare, precum cel al Uniunii Europene – unora dintre cerințele înaintate, în mod justificat, de Parlament cu privire la Comisia Europeană. De aceea, facilitarea controlului parlamentar asupra Comisiei este un lucru bun, întrucât Comisia este un organ tehnic care nu poate reprezenta creierul unui întreg continent și care trebuie să răspundă pentru esența acțiunilor sale, pentru motivele care stau la baza acestora și pentru metodele utilizate. Un aspect pozitiv este, fără îndoială și încercarea de a crea posibilitatea unei și mai mari implicări a Comisiei în activitatea Parlamentului, mai ales în ședințele plenare, astfel încât să poată răspunde cerințelor reprezentanților cetățenilor Uniunii Europene și să asume poziția Comisiei în chestiuni politice, economice, sociale și internaționale curente într-o manieră oportună. Ceea ce este sigur este că dacă UE dorește să se îndrepte către o structură democratică diferită de cea actuală, va trebui ca relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană să se îmbunătățească și să se intensifice. Am votat în favoarea raportului dlui Rangel.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT)Această propunere a realizat primul acord-cadru constructiv. Competențele sporite ale Parlamentului European conform Tratatului de la Lisabona sunt foarte importante pentru cooperarea mai strânsă cu Comisia Europeană și pentru relațiile viitoare privind punerea în aplicare a acordurilor ulterioare. Astfel, acest document stabilește alte orientări pentru cooperarea dintre cele două instituții. Parlamentul European și Comisia Europeană vor putea dezvolta un dialog mai strâns privind programul de lucru al Comisiei și acordurile internaționale. Parlamentul va avea dreptul de a obține documente confidențiale. Parlamentul va fi informat despre progresele făcute în negocierile internaționale și, în plus, va avea posibilitatea de a deveni un expert care să facă propuneri Comisiei privind chestiunile respective. Acordul-cadru prevede, de asemenea, un control parlamentar cuprinzător și conține dispoziții consolidate privind alegerea președintelui Comisiei și a acesteia ca organism, privind componența acesteia, posibilitatea de modificare, precum și de remaniere a acesteia. Parlamentul urmărește o mai bună și mai transparentă cooperare cu alte instituții. Salut faptul că o cooperare mai strânsă între aceste două instituții va ajuta statele membre să transpună legislația Uniunii Europene în legislația națională pe cât de repede și de eficient posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Arhitectura constituțională a Uniunii Europene ia din ce în ce mai mult forma unui stat național. Pe lângă considerațiile care au rezultat despre viitorul Uniunii, trebuie să admitem această similaritate. De fapt, modelarea relațiilor dintre Comisie și Parlament este determinată – pe drept, din punctul meu de vedere – de această situație, în sensul că a fost deja încercată și formată de-a lungul deceniilor (dacă nu a secolelor) în fiecare dintre statele membre. Cu deosebire rolul de control și de interogare al Parlamentului ar trebui apreciat, deoarece ajută la reducerea așa-numitului deficit democratic și face relația dintre cetățeni și Comisie mai transparentă.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Salut succesul negocierilor și compromisurile realizate în acest nou acord-cadru, al cincilea acord interinstituțional dintre Parlamentul European și Comisie. Acest nou acord marchează în mod incontestabil un pas înainte important în privința relațiilor cu Comisia. Deși compromisul stabilit nu reprezintă o realizare a obiectivului Parlamentului, avem un acord care asigură o punere în aplicare coerentă și practică a Tratatului de la Lisabona. Aș dori să subliniez importanța negocierilor privind dimensiunea interinstituțională a relațiilor internaționale ale UE, permițând Parlamentului să fie informat pe deplin și la timp, astfel încât să aibă un cuvânt de spus asupra acordurilor internaționale în timpul procesului de negociere. În cele din urmă, cu privire la datoria de a furniza informații aș dori să subliniez că o cooperare timpurie cu Parlamentul în privința solicitărilor de inițiative legislative bazate pe cererile cetățenilor va fi crucială pentru asigurarea legăturii dintre Parlament și public. Prin urmare, votez în favoarea volumului de propuneri din acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Dušek (S&D), în scris.(CS) Proiectul de raport referitor la revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană urmărește atingerea echilibrului instituțional între Parlamentul European și Comisie, prevăzut de Tratatul de la Lisabona. Cu toate că acordurile interinstituționale nu modifică punerea în aplicare a legislației primare, în acest caz ele clarifică relațiile dintre instituțiile UE. Versiunea finală a propunerii este, conform raportorului, un compromis echilibrat între punctele de vedere și pozițiile ambelor părți instituționale, deși negocierile cele mai spinoase au fost în domeniul relațiilor internaționale ale UE. Parlamentul ar trebui să fie pe deplin informat, astfel încât să faciliteze acordarea avizului conform și astfel încât să nu avem din nou de-a face cu o lipsă ar acordurilor internaționale. Negocierile referitoare la acestea s-au încheiat deja.

Prin Tratatul de la Lisabona, Parlamentul a dobândit noi competențe pentru o mai bună și mai atentă monitorizare a transpunerii și aplicării dreptului Uniunii în dreptul național – un lucru binevenit. Legislația europeană comună nu înseamnă prea mult dacă unele state membre nu reușesc să o pună în aplicare la nivel național. Susțin formulările din acest raport și voi vota în favoarea adoptării sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Acordurile interinstituționale din cadrul Uniunii Europene sunt cruciale pentru o monitorizare, un control și un echilibru eficient al competențelor. Astfel, urmărind adaptările necesare stabilitate prin Tratatul de la Lisabona, sunt încântat să observ competențele sporite ale Parlamentului în relațiile sale cu Comisia. Așa cum este oglindit în raport, acest lucru înseamnă un control mai mare și mai eficient asupra propunerilor Comisiei, alături de o mai mare transparență a procesului legislativ.

Acesta a reprezentat încă un pas spre o putere democratică exercitată cu eficiență și va contribui la o apropiere a Europei față de cetățenii săi. În plus, nu ar trebui să uit să subliniez marile competențe de negociere de care a avut nevoie această propunere, mai ales din partea raportorului, dl Rangel. Aș dori acum să îl felicit la rândul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Salut adoptarea acestui raport și munca admirabilă depusă de raportor, dlui Rangel. Acest raport reflectă și dă o formă echilibrului instituțional stabilit de Tratatul de la Lisabona, având ca rezultat o îmbunătățire clară și semnificativă a relațiilor cu Comisia. Proiectul revizuit al acordului-cadru privind relațiile dintre Parlament și Comisie reprezintă al cincilea acord de acest fel care urmează încheiat între cele două instituții. Din punctul de vedere al procedurii legislative și al planificării, este important ca modificările referitoare la abordarea privind „o mai bună reglementare” și anunțarea revizuirii acordului interinstituțional privind această chestiune să fie semnalate alături de noile reglementări privind impactul evaluărilor efectuate de Comisie. Cu privire la dimensiunea interinstituțională a relațiilor internaționale ale UE, obiectivul Parlamentului este de a avea dreptul de a fi informat, astfel încât să-și poată da acordul în deplină cunoștință de cauză și să prevină neaprobarea acordurilor internaționale după ce negocierile au fost încheiate deja. Aș dori, de asemenea, să subliniez atribuirea statutului de observator al deputaților în cadrul conferințelor internaționale, aceștia putând participa acum la toate ședințele corespunzătoare. Acest rol este crucial pentru consolidarea competențelor democratice parlamentare, mai ales în timpul negocierilor din cadrul marilor conferințe internaționale, precum conferințele Națiunilor Unite privind schimbările climatice.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR) Miercurea trecută am votat revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, o revizuire ce stabilește în acest acord noile competențe ale Parlamentului care rezultă din Tratatul de la Lisabona.

Aceste noi competențe ale Parlamentului European sunt esențiale și reprezintă o schimbare radicală în procedura instituțională europeană. Controlul parlamentar mai riguros asupra Comisiei, competența Parlamentului de aprobare a acordurilor internaționale, participarea Parlamentului la programul de lucru al Comisiei, participarea Parlamentului la alegerea președintelui Comisiei Europene constituie pași extrem de importanți în construcția unui spațiu european mai democratic.

Garanțiile suplimentare pe care le obținem în ceea ce privește obligația de a informa Parlamentul mi se par, de asemenea, fundamentale: vom avea un acces mai larg la documentele confidențiale privind acordurile și negocierile internaționale. Parlamentul European trebuie și ar trebui implicat în aceste „proceduri internaționale” și înainte și după. Acest acord stabilește astfel un nou echilibru pentru un spațiu european mai democratic și este bine că toate acestea sunt prevăzute de un acord oficial.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) Acordul-cadru revizuit, care a fost adoptat cu o largă majoritate, indică progresul incontestabil în relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană.

Este, într-adevăr, momentul ca echilibrul instituțional instituit prin Tratatul de la Lisabona să fie reflectat atent. Trebuie să salutăm în special egalitatea de tratament dintre Parlament și Consiliu ca unul dintre elementele-cheie ale acestei revizuiri, mai ales în ceea ce privește schimburile de informații și accesul la reuniuni. Sub acest aspect, îmi exprim mulțumirea față de dispozițiile introduse privind negocierea acordurilor internaționale. Cum și-ar putea da Parlamentul acordul în deplină cunoștință de cauză, dacă nu este informat pe tot parcursul procedurii de negociere?

Deputații sunt ferm hotărâți să pună integral în aplicare competențele sporite de care dispun odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona: o dovadă în acest sens a fost respingerea acordului Swift în februarie. Un lucru este sigur; va trebui să fim vigilenți pentru a menține această nouă procedură instituțională.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE), în scris. (DE) Tratatul de la Lisabona acordă într-o măsură considerabilă Parlamentului European noi competențe de codecizie. Drept rezultat, ar trebui să existe, nu în ultimul rând, o aprofundare a democrației în Uniunea Europeană și o participare mai intensă a cetățenilor europeni.

Prin codificarea și recunoașterea acestor drepturi, noul acord-cadru ține cont de acestea și de noul echilibru dintre Comisie și Parlament. Acest lucru este de apreciat pe deplin, întrucât Parlamentul va fi mai în măsură să își îndeplinească rolul de reprezentant al cetățenilor UE. Acum ține de noi să aplicăm în mod responsabil aceste drepturi care ne revin.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Aceasta este o mare realizare pentru Parlament și un cadru pozitiv pentru relațiile dintre Parlament și Comisie. Salut în mod deosebit recunoașterea statutului de egalitate dintre Parlamentul și Consiliu și implicațiile pe care acest statut le are asupra accesului Parlamentului la documente confidențiale, asupra dreptului său de a fi informat despre reuniunile Comisiei cu experții naționali, precum și asupra participării sale la conferințe internaționale. Sunt, de asemenea, încântat că Parlamentul va juca un rol important în programarea legislativă și va avea frecvent posibilitatea de a dezbate și de a cerceta aceste chestiuni cu Comisia, în ședință plenară și în comisie.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană s-au schimbat mult în urma adoptării Tratatului de la Lisabona, competențele Parlamentului fiind consolidate în diverse domenii, mai ales în cele referitoare la procedura legislativă ordinară și la chestiunile bugetare, acesta având și un rol mai puternic în politica externă a UE. Aceste schimbări dovedesc faptul că publicul european are acum un nou rol în luarea deciziilor la nivelul UE. De aceea este necesar și oportun să se revizuiască acordul-cadru care reglementează relațiile dintre Parlament și Comisie.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Sunt întru totul de acord cu raportul dlui Rangel. Până acum, Comisia Europeană nu a luat de multe ori în seamă rezoluțiile Parlamentului European. Din punctul meu de vedere acest lucru este inacceptabil. Rezoluția Parlamentului European de la 11 martie 2004, de exemplu, în care Parlamentul European recomandă ca Republica Letonia să le acorde persoanelor care nu sunt cetățeni dreptul de a vota la alegerile locale și să simplifice procesul de naturalizare pentru persoanele în vârstă, nu a fost pusă în aplicare până acum. Aș dori să știu de ce comisarii europeni de resort trebuie încă să mai adreseze întrebări guvernului leton. De ce se ignoră această rezoluție a Parlamentului European? Poate că drept rezultat al semnării noului acord-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie, acest tip de inactivitate din partea Comisiei va fi judecat în mod corespunzător de Parlamentul European, iar persoanele care nu își vor îndeplini activitatea cum se cuvine vor fi excluse cu prima ocazie din Comisie.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Salut cu căldură elaborarea raportului privind revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie. Salut, de asemenea, adoptarea sa în plen – la care am contribuit și eu – drept un cadru esențial pentru aprofundarea democratizării Uniunii Europene prin repartizarea puterilor între Comisie și Parlament, competențele specifice ale acestora fiind mai atent respectate.

Acest acord-cadru este deosebit de important deoarece este primul de acest gen de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care a conferit competențe sporite Parlamentului, mai ales la nivel legislativ.

Cred că, în conformitate cu acest nou acord-cadru, Parlamentul este un partener mai activ în construcția proiectului european, întrucât își poate îndeplini mai bine, mai eficient și cu mai multă responsabilitate atribuțiile care îi revin.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris. (FR) În ciuda măsurilor importante pe care le propune rezoluția dnei Figueiredo privind rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți favorabile incluziunii în Europa, regret că majoritatea Parlamentului European nu a fost mai ambițioasă. Ca socialist, cred că o directivă-cadru este indispensabilă în lupta eficientă împotriva sărăciei, care afectează 17 % din populația europeană.

Această directivă-cadru, propusă de colegul meu Frédéric Daerden, ar institui principiul venitului minim adecvat în Europa, stabilit pe baza criteriilor comune tuturor statelor membre și conform practicilor naționale de negociere colectivă și legislației naționale. Este îndatorirea noastră să fim ambițioși pentru a avea o Europă mai socială.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Înainte de adoptarea Tratatului de la Lisabona și a noului temei juridic pentru articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, tratatele nu încurajau în mod special instituțiile Uniunii Europene să încheie acorduri interinstituționale. Aceste acorduri nu pot modifica dispozițiile legislației primare, însă adesea le clarifică.

Sunt convins că acest proiect reflectă strict echilibrul instituțional stabilit de Tratatul de la Lisabona. Îmi dau adeziunea, întrucât acest acord reprezintă o îmbunătățire clară și semnificativă a relațiilor cu Comisia. Ca toate acordurile, textul final tinde să fie un compromis între cele două părți; acest compromis final oferă totuși o judecată echilibrată și o punere în aplicare rațională și coerentă a Tratatului de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Raportul Rangel subliniază cele mai importante realizări ale Parlamentului European, care sunt cuprinse în revizuirea acordului-cadru după cum urmează:

În ceea ce privește „Procedura și planificarea legislativă: cooperarea reciprocă”, aceasta include îmbunătățirea participării Parlamentului, revizuirea tuturor propunerilor pendinte la începutul unui nou mandat al Comisiei, ținând seama în măsura cuvenită de punctele de vedere exprimate de Parlament, și angajamentul asumat de Comisie de a informa cu privire la acțiunile concrete ulterioare oricăror solicitări de inițiativă legislativă adresate în conformitate cu articolul 225 din TFUE.

În ceea ce privește „Controlul parlamentar”, acesta include noile norme privind participarea comisarilor la campaniile electorale, obligația Comisiei de a solicita avizul Parlamentului atunci când intenționează să revizuiască Codul de conduită, precum și obligația candidaților desemnați pentru posturile de director executiv de a se prezenta în fața comisiilor parlamentare responsabile pentru audieri.

Aceasta stabilește, de asemenea, obligația de a oferi informații, precum și condiția prezenței Comisiei în Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris. (PL) Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona le-a conferit atât Comisiei Europene, cât și Parlamentul European noi drepturi. Proiectul textului revizuit al acordului-cadru este expresia unei implementări mai eficiente a schimbărilor determinate de tratat, pe baza relațiilor dintre cele două instituții. Acesta introduce modificări favorabile privind procedura legislativă, controlul parlamentar și obligația de a oferi informații. Reprezintă un progres major în relațiile cu Comisia și este un pas important înainte spre o colaborare mai strânsă. Schimburile de informații și dialogul constructiv ne vor permite să obținem rezultate mai eficiente și mai transparente, ceea ce este o problemă cheie din punctul de vedere al cetățenilor UE, ale căror interese le reprezentăm. De aceea consider că este extrem de importantă prioritatea pe care o dă acordul participării membrilor Comisiei în ședințele plenare și în alte reuniuni legate de activitatea parlamentară. Sunt deosebit de încântat deoarece Comisia s-a angajat să coopereze strâns cu Parlamentul privind propunerile de inițiative legislative ale cetățenilor într-o etapă inițială.

Datorită acestui fapt, noi, parlamentarii, putem fi mai aproape de cetățenii noștri, fapt care va consolida democrația. Cu toate acestea, pentru a coopera eficient în interesul cetățenilor UE, Comisia ar trebui să acorde statutul de observator deputaților în Parlamentul European la toate conferințele internaționale și, dacă este posibil, să ne faciliteze prezența la alte reuniuni importante într-o și mai mare măsură, precum și să informeze Parlamentul despre pozițiile de negociere adoptate de Comisie în cadrul unor astfel de reuniuni și conferințe.

 
  
MPphoto
 
 

  Eva-Britt Svensson (GUE/NGL), în scris. – Am votat pentru raportul Rangel A7-279/2010. Cu toate acestea, nu sunt deloc de acord cu ideea raportorului că „Tratatul de la Lisabona aprofundează în mod semnificativ democrația în UE, acordând cetățenilor Uniunii, în special prin intermediul Parlamentului, o competență sporită de control asupra Comisiei”.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Acest nou acord-cadru privind relațiile ar putea consolida realizările Tratatului de la Lisabona, iar acest lucru ar putea reprezenta o reușită semnificativă. Deosebit de importante sunt amendamentele care îmbunătățesc procedurile juridice și care consolidează controlul parlamentar. Sunt de acord cu toate amendamentele care contribuie la îmbunătățirea schimbului de informații și la susținerea eficienței relațiilor dintre Parlamentul European și Comisia Europeană. Este important să se asigure o cât mai redusă birocrație a acestui parteneriat instituțional. Noul acord-cadru privind relațiile reglementează „parteneriatul special” dintre Parlament și Comisia Europeană. Nu trebuie să uităm că cel mai important parteneriat dintre toate este parteneriatul dintre Uniunea Europeană și cetățenii săi. Uniunea Europeană trebuie să își dea mai mult silința să găsească o bază comună cu cetățenii săi și să își dovedească importanța în viața lor de zi cu zi.

Raportorul a indicat în mod corect că acest acord reprezintă un „nou echilibru interinstituțional”, și anume un compromis judicios. Totuși, există câteva chestiuni asupra cărora Uniunea Europeană nu poate negocia: drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Competențe sporite înseamnă o mai mare responsabilitate. Una este să se vorbească despre valorile comune și alta este aplicarea și protejarea acestor valori. Dacă acest lucru nu este realizat, diferitele domenii ale sistemului instituțional al Uniunii Europene nu își vor putea pune în valoare întregul potențial. Uniunea Europeană trebuie să fie credibilă pentru a putea fi o forță de coeziune.

 
  
  

Raport: Paulo Rangel (A7-0278/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Acum că revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană a fost adoptat, o adaptare ulterioară a Regulamentului de procedură al Parlamentului la acordul-cadru menționat mai devreme constituie un pas normal. Din acest motiv votez pentru acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Sunt de acord cu amendamentele la Regulamentul de procedură al Parlamentului în vederea adaptării acestuia la revizuirea acordului-cadru privind relațiile dintre Parlament și Comisie. Dată fiind deschiderea Comisiei de a oferi mai multe informații deputaților din Parlamentul European, există un acord conform căruia deputații sunt obligați să respecte normele parlamentare referitoare la folosirea datelor confidențiale. Spiritul de deschidere al Comisiei privind furnizarea mai multor informații deputaților din Parlamentul European impune adoptarea comună de măsuri adecvate de către președinții și raportorii comisiei competente și ai comisiilor asociate pentru a garanta că Parlamentului i se furnizează imediat și regulat informații complete, în mod confidențial, dacă este necesar, în toate stadiile de negociere și încheiere a acordurilor internaționale, inclusiv a proiectelor și textelor adoptate definitiv ale directivelor de negociere.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Relațiile dintre Parlament și Comisie au fost modificate mult în urma adoptării Tratatului de la Lisabona, oferind Parlamentului mai multe competențe în diferite domenii, mai ales în cele referitoare la procedura legislativă ordinară și în materie de buget, și un rol sporit în domeniul politicii externe a UE. Aceste schimbări dovedesc faptul că publicul european are acum un nou rol în luarea deciziilor la nivelul UE. De aceea este necesar și urgent să adaptăm Regulamentul de procedură la acordul-cadru revizuit privind relațiile dintre Parlament și Comisie.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Adaptarea Regulamentului de procedură al Parlamentului la Acordul-cadru revizuit privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană rezultă în mod natural din revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, permițând ca acordul-cadru să fie adoptat imediat, astfel încât să poată intra în vigoare așa cum trebuie, și cum va fi astfel asigurat. Faptul că am aprobat acest acord este justificat, de asemenea, de informațiile de fond și de consensul care se regăsesc în cele două rapoarte.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Raportul Rangel subliniază cele mai importante realizări ale Parlamentului European cuprinse în acordul-cadru revizuit cu privire la următoarele:

În ceea ce privește „Procedura și planificarea legislativă: cooperarea reciprocă”, aceasta include îmbunătățirea participării Parlamentului, revizuirea tuturor propunerilor pendinte la începutul unui nou mandat al Comisiei, ținând seama în măsura cuvenită de punctele de vedere exprimate de Parlament, și angajamentul asumat de Comisie de a informa cu privire la acțiunile concrete ulterioare oricăror solicitări de inițiativă legislativă adresate în conformitate cu articolul 225 din TFUE.

În ceea ce privește „Controlul parlamentar”, acesta include noile norme privind participarea comisarilor la campaniile electorale, obligația Comisiei de a solicita avizul Parlamentului atunci când intenționează să revizuiască Codul de conduită, precum și obligația candidaților desemnați pentru posturile de director executiv de a se prezenta în fața comisiilor parlamentare responsabile pentru audieri.

Acesta stabilește, de asemenea, obligații de informare și condiția prezenței Comisiei în Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Eva-Britt Svensson (GUE/NGL), în scris. – Am votat pentru raportul Rangel A7-0278/2010. Cu toate acestea, nu sunt deloc de acord cu ideea raportorului că „Tratatul de la Lisabona aprofundează în mod semnificativ democrația în UE, acordând cetățenilor Uniunii, în special prin intermediul Parlamentului, o competență sporită de control asupra Comisiei”.

 
  
  

Rapoarte: Paulo Rangel (A7-0279/2010), (A7-0278/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Bairbre de Brún și Søren Bo Søndergaard (GUE/NGL), în scris. – Am votat pentru rapoartele Rangel A7-0278/2010 și A7-0279/2010. Cu toate acestea, nu sunt deloc de acord cu ideea raportorului că „Tratatul de la Lisabona aprofundează în mod semnificativ democrația în UE, acordând cetățenilor Uniunii, în special prin intermediul Parlamentului, o competență sporită de control asupra Comisiei”.

 
  
MPphoto
 
 

  Joe Higgins (GUE/NGL), în scris. – M-am abținut de la votarea rapoartelor Rangel A7-0278/2010 și A7-0279/2010. În ciuda faptului că susțin multe dintre măsurile menționate în rapoarte, precum rolul sporit al Parlamentului în elaborarea Codului de conduită pentru comisari și rolul mai important al Parlamentului în negocierile internaționale, nu sunt deloc de acord cu ideea raportorului conform căreia „Tratatul de la Lisabona aprofundează în mod semnificativ democrația în UE, acordând cetățenilor Uniunii, în special prin intermediul Parlamentului, o competență sporită de control asupra Comisiei”.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. – Am votat pentru rapoartele Rangel A7-0278/2010 și A7-0279/2010. Cu toate acestea, nu sunt deloc de acord cu ideea raportorului conform căreia Tratatul de la Lisabona aprofundează în mod semnificativ democrația în UE, acordând cetățenilor Uniunii, în special prin intermediul Parlamentului, o competență sporită de control asupra Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Dl Rangel propune amendamente foarte importante la Regulamentul de procedură al Parlamentului European. Este posibil ca problemele pe care le dezbatem să fie rezolvate mai repede, drept rezultat direct al acestor adaptări ale Regulamentului de procedură al Parlamentului European. Aș dori mai ales să văd aceste decizii și recomandări ale Parlamentului European concretizate în statele membre ale UE. Doar dacă facem ordine în propria noastră casă, recomandările UE către țările terțe vor avea considerabil mai multă greutate. De exemplu, recomandările din rezoluția Parlamentului European din data de 11 martie 2004 privind situația persoanelor care nu sunt cetățeni ai Letoniei încă nu au fost puse în aplicare. Sper că Regulamentul de procedură revizuit al Parlamentului European va ajuta instituțiile UE să dea o imagine clară a încălcărilor drepturilor de bază ale omului care au loc în Letonia.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Prin acest acord Parlamentul s-a „îmbunătățit” și consolidat, iar democratizarea Uniunii Europene a fost întărită. Adoptarea acestui raport reprezintă un semnal puternic al dorinței de a consolida principiul separării puterilor. Acordul-cadru este de mare importanță, deoarece definește relațiile dintre Parlament și Comisie într-un moment când Parlamentul a obținut puteri sporite, mai ales în procesul legislativ, acum la nivel egal cu Consiliul. Într-adevăr, în ciuda tratatelor și a protocoalelor suplimentare și de aplicare, a fost nevoie de o legislație mai aprofundată care să precizeze și să definească mai bine unele probleme. În special, îmi exprim mulțumirea față de faptul că acordul-cadru clarifică punctele referitoare la răspunderea politică a ambelor instituții, la circulația informațiilor, la relațiile externe, la extindere și la acordurile internaționale, la execuția bugetară, la programul politic și legislativ al Comisiei și la programul multianual al Uniunii Europene, la competența legislativă a Comisiei și la exercitarea competențelor sale specifice, la monitorizarea punerii în aplicare a legislației UE și la participarea Comisiei la lucrările Parlamentului.

 
  
  

Raport: Ingeborg Gräßle, Crescenzio Rivellini (A7-0263/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  George Becali (NI), în scris. − Am votat în favoarea regulamentului. Acesta cuprinde detalii tehnice, financiare și administrative și clarifică relațiile interinstituționale pe care acest serviciu european și structurile lui trebuie să le aibă. Ne-am dorit și ne dorim cu toții ca UE să fie un actor puternic și recunoscut în politica externă. Pentru aceasta avem nevoie inclusiv de reguli, de regulamente europene adaptate misiunii.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris. (FR) La instituirea Serviciului european de acțiune externă a fost necesară modificarea regulamentului financiar în vederea îmbunătățirii controlului și a urmăririi aplicării SEAE.

Raportul Gräßle-Rivellini sporește răspunderea bugetară și financiară, îmbunătățește transparența și promovează eficiența SEAE. Îmbunătățirile propuse vor contribui la crearea unei culturi de integritate financiară, necesară promovării încrederii în funcționarea corectă a SEAE.

Salut, de asemenea, acele părți ale raportului prin care se solicită să i se acorde Parlamentului o putere de control semnificativă. Astfel, sunt de acord cu raportorii care cer ca Parlamentul să își poată exercita pe deplin drepturile de descărcare de gestiune și ca șefii delegațiilor să prezinte rapoartele de execuție bugetară Comisiei pentru control bugetar.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Votez pentru măsurile propuse în acest raport, care au drept obiectiv introducerea culturii de integritate financiară necesară pentru crearea încrederii în viitoarea funcționare eficientă și incontestabilă a SEAE. Mediile diferite de proveniență și formare ale personalului vor transforma SEAE într-un creuzet de diverse culturi instituționale, urmând ca acesta să-și creeze treptat propria cultură de acest tip. La instituirea structurii noului Serviciu, este important să se definească reglementările financiare și să se elaboreze un număr optim de măsuri de protecție care să asigure încă de la început probitatea financiară, astfel încât integritatea financiară să devină o caracteristică intrinsecă a culturii instituționale a Serviciului. Aș dori, de asemenea, să subliniez că pentru a asigura controlul democratic și pentru a spori încrederea cetățenilor europeni în instituțiile europene, în fiecare an ar trebui să i se prezinte Parlamentului o declarație de asigurare cu privire la sistemele interne de gestiune și control din delegațiile Uniunii.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. (FR) Serviciul european de acțiune externă (SEAE) este bine organizat acum pentru a deveni un corp diplomatic operațional. Parlamentul a asigurat că 60 % din personal va veni din alte instituții europene, ceea ce va asigura un anumit grad de independență față de statele membre. Principiul echilibrului geografic a fost introdus, astfel încât să se garanteze un număr corespunzător și semnificativ de cetățeni din toate statele membre.

Acest vot a consolidat rolul Parlamentului: șefii delegațiilor Uniunii Europene numiți în regiuni „importante din punct de vedere strategic” vor fi, într-adevăr, audiați de Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului. În plus, Parlamentul va avea drept de control asupra felului în care este folosit bugetul SEAE, iar personalul acestuia va trebui să urmeze o pregătire specială în domeniul gestiunii bugetare.

 
  
MPphoto
 
 

  Philippe de Villiers (EFD), în scris. (FR) Parlamentul European a fost invitat să își prezinte avizul asupra propunerii de regulament depuse de Ingeborg Gräßle și Crescenzio Rivellini, care se referă la crearea unui buget general al Comunităților Europene pentru Serviciul european de acțiune externă (SEAE).

Este imposibil să se susțină crearea unui viitor serviciu diplomatic european care se va afla sub controlul administrativ, bugetar și politic al Comisiei. Franța, care se poate mândri că deține cel mai vechi serviciu diplomatic din lume, va trebui să transmită încă o dată prerogative diplomatice Uniunii Europene ai cărei cetățeni sunt complet indiferenți față de pozițiile pe care le adoptă aceasta.

Acest serviciu diplomatic, pe care și l-a dorit Comisia cu atâta ardoare, va fi o deviere completă de la moștenirile naționale. Funcționarii SEAE nu vor putea primi instrucțiuni de la statele membre și vor trebui să lucreze pentru beneficiul „mai mare” al Uniunii Europene, care reprezintă o referință doar pentru eurocrați.

 
  
MPphoto
 
 

  Diane Dodds (NI), în scris. – Dle președinte, m-am opus întotdeauna creării SEAE – și nimic nu mă face să îmi schimb părerea. Sunt conștientă însă de asigurările date când UE s-a ocupat de campania sa de convingere, adunând sprijin pentru SEAE.

Ni s-a spus că SEAE va fi neutru din punct de vedere bugetar. Și totuși unde ne aflăm acum? Neutralitatea bugetară este acum o altă promisiune pompoasă a UE. Avem acum 34 de milioane peste bugetul planificat din cauza cererilor unui număr și mai mare de personal și a altor cheltuieli aferente începerii activității, iar SEAE nici măcar nu funcționează!

SEAE reprezintă un alt exemplu al risipirii banilor contribuabililor pentru un serviciu pe care alegătorii mei nu îl doresc, dar care le-a fost impus de către birocrații care încearcă să stoarcă și mai multă putere de la guvernele naționale pentru a o transmite UE. O astfel de birocrație este inacceptabilă și trebuie redusă, nu sporită, în aceste vremuri de criză economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Propunerea de regulament are drept obiectiv modificarea regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, datorită instituționalizării Serviciului european de acțiune externă (SEAE), care rezultă din adoptarea Tratatului de la Lisabona de către statele membre. Acestei noi entități îi lipsește cadrul bugetar, de unde nevoia acestui amendament. Asimilarea SEAE ca instituție îi permite să aibă autonomie bugetară și îi conferă puterea să-și administreze propriile cheltuieli administrative supuse descărcării de gestiune care trebuie făcută de Parlament.

Sper că SEAE își va desfășura activitățile cu competență și în mod eficient și complementar și, mai presus de toate, pe bază neconcurențială față de reprezentanțele diplomatice ale statelor membre. În această privință, Comisia a declarat că dorește să asigure că SEAE poate îndeplini această misiune de acțiune externă unificată, fără a duce la o slăbire a bunei gestiuni financiare, a răspunderii și a protecției intereselor financiare ale Uniunii. Îmi exprim speranța că toate acestea se vor materializa.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. (DE) Serviciul european de acțiune externă (SEAE) va fi viitorul purtător de cuvânt în politica externă a Uniunii Europene. În acest serviciu, diferitele puncte de vedere vor converge într-o părere unanimă – comunicând un mesaj puternic – și este important să îi acordăm sprijinul nostru. Pentru ca SEAE să funcționeze eficient, un control financiar eficient este necesar. Poate fi asigurat cel mai bun control posibil doar dacă SEAE va face parte din Comisie. Repartizarea clară a drepturilor și a obligațiilor îi va permite să funcționeze fără probleme. Susțin raportul reușit al dnei Gräßle și al dlui Rivellini și am votat bineînțeles pentru această contribuție constructivă din partea Parlamentului European.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru raportul dnei Gräßle și al dlui Rivellini de stabilire a Regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene în ceea ce privește Serviciul european de acțiune externă (SEAE), deoarece cred că promovarea integrității financiare este importantă pentru a asigura că instituțiile europene sunt gestionate în mod corespunzător și transparent. Crearea acestui nou serviciu diplomatic, prevăzut de Tratatul de la Lisabona, reprezintă un mare pas pentru Uniunea Europeană, care poate beneficia în sfârșit de un singur organ diplomatic, care are misiunea de a facilita acțiuni al căror obiectiv este acela de a face relațiile externe ale Uniunii Europene mai coerente, sigure și eficiente. În cele din urmă, este important să punem accentul pe faptul că Serviciul european de acțiune externă își va gestiona propriul buget administrativ și că va fi, de asemenea, responsabil pentru acele părți ale bugetului de funcționare care țin de competența acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Noul Serviciu european pentru acțiune externă, creat în urma adoptării Tratatului de la Lisabona, are nevoie de un buget pentru a își derula activitățile și pentru a își atinge obiectivele stabilite prin tratat. Având în vedere acest lucru, este necesar să fie modificate anumite dispoziții din regulamentul financiar pertinent, cu scopul de a ține cont de schimbările introduse de Tratatul de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat împotriva acestei rezoluții legislative a Parlamentului European, deoarece crearea serviciului pe care acesta dorește să-l finanțeze reprezintă încă un alt pas către militarizarea politicii externe a Uniunii Europene. Alături de opunerea mea față de această filosofie militaristă a afacerilor externe, motivul pentru care am votat împotriva acesteia este că principiile de transparență și de democrație au lipsit complet pe parcursul procesului de creare a Serviciului european de acțiune externă (SEAE). Organizarea și finanțarea acestui serviciu nu includ controlul strict necesar asupra angajării personalului și a finanțării de către Parlamentul European, ceea ce înseamnă că, în mod îngrijorător, SEAE nu se bucură de democrație și transparență. De aceea, nu este surprinzător că structura propusă pentru SEAE împinge Parlamentul European pe o poziție secundară, irelevantă în cadrul politicii externe a UE, fapt pe care eu, alături de grupul meu, îl resping cu hotărâre. Din acest motiv am votat împotrivă. Nu pot accepta bugetele propuse pentru acest tip de serviciu cu tendințe militariste.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Alături de structurile duble care vor fi create de către Serviciul european de acțiune externă (SEAE), cheltuielile de personal vor crește vertiginos în maniera risipitoare și birocrată tipică UE. Din cele 1 643 de posturi cu care va porni SEAE la 1 decembrie, 50 sunt, dacă vă vine să credeți, posturi de director general, iar în timpul fazelor inițiale abia dacă se vor afla 30 de membri ai personalului sub conducerea unui director general. Când structura finală va fi completă nu vor fi nici măcar 80 de angajați. Directorii generali menționați mai sus vor câștiga în medie 17 000 de euro pe lună. Sub acești directori generali, se află un alt nivel care cuprinde 224 de directori și 235 de șefi de unitate. Pe lângă acestea, încă mai așteptăm să fie definite sarcini și obiective specifice pentru personalul SEAE. Dorim ca UE să aibă o voce puternică în lume, însă acest fapt nu necesită cu siguranță un aparat administrativ umflat, care să-i coste pe cetățenii Uniunii Europene miliarde din cauza structurilor duble și a personalului care se va bucura de o sursă de venit foarte profitabilă. De aceea am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. (LT) În negocierile cu reprezentanții Consiliului European și ai Comisiei, Parlamentul și în special negociatorii Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților au reușit să asigure că bugetul pentru noul serviciu diplomatic al UE va fi folosit cu mai multă transparență. Parlamentul va aproba descărcarea sa anuală de gestiune bugetară, iar Comisia va pune la dispoziția deputaților, în mod periodic, informații detaliate privind cheltuielile sale. Am votat pentru acest raport deoarece subliniază că, alături de reprezentarea adecvată și semnificativă a cetățenilor din toate statele membre, va fi asigurată acoperirea unei arii geografice mai mari pentru angajarea cetățenilor din statele membre ale UE.

Sunt de acord cu raportorul că trebuie să avem drept obiectiv asigurarea faptului că personalul este selectat pe bază de aptitudini și că se ține cont de egalitatea dintre genuri. Este important ca Serviciul european de acțiune externă, menit să fie lansat la 1 decembrie, să intre rapid în vigoare și să întruchipeze mai presus de toate interesele UE și, dacă este necesar, interesele naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Serviciul european de acțiune externă (SEAE) își va gestiona și va fi responsabil de propriul buget administrativ. De fapt, la crearea noului serviciu și, în mod deosebit, la stabilirea dispozițiilor sale financiare, este necesară dispunerea de la început a unor garanții economice corespunzătoare.

De aceea, pentru a promova probitatea lor financiară, este important să asigurăm o bună interacțiune între diferitele servicii responsabile pentru monitorizarea aspectelor financiare, mai ales în cadrul delegațiilor Uniunii Europene. Consolidând aceste garanții sperăm să sporim încrederea cetățenilor europeni în instituțiile europene. În consecință, îmbunătățirile structurale prezentate în această propunere au drept obiectiv impunerea integrității financiare necesare pentru crearea încrederii în viitoarea funcționare eficientă și incontestabilă a SEAE.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – A fost un drum anevoios, însă grație eforturilor Parlamentului, Serviciul european de acțiune externă al UE are acum potențialul de a fi forța motrice a unei politici externe a UE mai eficiente și mai legitime. Salutăm faptul că preocupări majore ale Grupului Verzilor – precum cele privind echilibrul de gen și standardele de formare pentru a crea un spirit de solidaritate – au fost în mare abordate și că Parlamentul va efectua un control democratic mai intens asupra funcționării SEAE, mai ales prin introducerea liniilor bugetare individuale pentru operațiunile majore de peste ocean ale UE. PE a reușit, de asemenea, să protejeze metoda comunitară, precum și, grație presiunii exercitate de Grupul Verts, prioritățile de dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Pentru a putea reprezenta mai eficient interesele statelor europene pe scena internațională, acțiunile de politică externă trebuie discutate în avans și apoi comunicate lumii exterioare printr-o poziție unanimă. Acum se încearcă reunirea instrumentelor politicii externe a Uniunii într-un cadru coerent prin Serviciul european de acțiune externă (SEAE) – resursele existente sunt puse laolaltă și completate de resurse noi. Dată fiind noutatea acestei structuri, trebuie aplicate dispoziții de înaltă calitate privind transparența și răspunderea bugetară și financiară. Întrucât autoritatea bugetară a Parlamentului include SEAE, serviciul trebuie integrat în structura Comisiei. În caz contrar, va imposibil să acorde descărcarea de gestiune în înțelesul tratatelor. Rapoartele de activitate anuale sunt, de asemenea, puse la dispoziția autorităților bugetare.

 
  
  

Raport: Bernhard Rapkay (A7-0288/010)

 
  
MPphoto
 
 

  George Becali (NI), în scris. − (RO) Cred și eu, ca și alți colegi, că SEAE are nevoie de autonomie în cadrul Statutului funcționarilor europeni. Susțin prevederea potrivit căreia funcționarii Uniunii și agenții temporari care provin din statele membre, respectiv din serviciile diplomatice, trebuie să aibă aceleași drepturi și să fie eligibili pentru ocuparea noilor posturi. Sper că recrutarea pe bază geografică cât mai amplă, și mă refer la noile state membre, să devină reală.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Serviciul european de acțiune externă este un instrument esențial pentru o Uniune Europeană care este mai deschisă lumii și poate stabili contacte fructuoase cu multe regiuni și țări diferite. Pentru ca acest serviciu să funcționeze, este crucial să atribuim angajaților săi roluri adecvate și să clarificăm statutul acestora și ale personalului temporar din serviciile diplomatice naționale care au un rol în cadrul acestui serviciu. Această modificare a Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților arată, prin urmare, că acest lucru este pe deplin justificat. Sper ca serviciul să opereze în paralel cu serviciile diplomatice naționale și să acționeze ca factor pozitiv de consolidare a performanței acestora. Sper că prioritățile principale ale politicii europene nu vor neglija componenta externă a acestora și ca, pe durata acțiunilor lor, serviciul nu neglijează rolul esențial al limbilor europene în cadrul comunicării universale și nici limbile europene globale cele mai adecvate stabilirii unei comunicări directe cu mari părți ale lumii.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Serviciul european de acțiune externă face, în prezent, parte integrantă din administrația europeană: este deschis, eficient și independent, în conformitate cu articolul 298 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În ceea ce privește modificarea Statutului funcționarilor și Regimului aplicabil celorlalți agenți, aș dori să subliniez statutul egal acordat oficialilor Uniunii Europene și personalului temporar din serviciile diplomatice ale statelor membre, în special la nivelul eligibilității de preluare a tuturor sarcinilor în condiții egale și al promovării șanselor egale pentru genul minoritar.

 
  
MPphoto
 
 

  Tunne Kelam (PPE), în scris. – M-am abținut de la votul final privind raportul Rapkay din 20 octombrie 2010. Susțin integral formarea Serviciului european de acțiune externă și apreciez eforturile dlui Elmar Brok și ale altor deputați în Parlamentul European, care au reușit să finalizeze cu succes proiectul original prezentat de Înalta Reprezentantă. Intenția mea a fost să atrag atenția asupra faptului că modificarea privind reprezentarea geografică, care a fost susținută de comisiile AFET și BUDG, nu a fost adoptată de comisia JURI. Drept urmare, există dubii privind măsura în care versiunea finală a reportului poate furniza Parlamentului European un temei legal în ceea ce privește echilibrul la nivel geografic.

 
  
MPphoto
 
 

  Andrey Kovatchev (PPE), în scris. (BG) Vă doresc, doamnă Ashton și noului SEAE, de la care sperăm atât de mult, ca un alt vis european să devină realitate, mult succes și sper că Europa se va adresa lumii printr-o părere unanimă, puternică și autoritară. Este ceea ce dorește cea mai mare parte din acest Parlament. Puteți fi siguri că vă vom ajuta.

Aș dori să explic de ce m-am abținut de la votul privind modificarea Statutului funcționarilor Comunităților Europene. Cred că obiectivele orientative pentru echilibrul geografic sunt benefice pentru noua instituție. Avem nevoie de un serviciu diplomatic cu înalte calificări, cu personal din fiecare stat membru, care să poată consolida reprezentarea UE la nivel mondial.

Sunt sigur că serviciul va fi un succes dacă poate beneficia de experiențele tuturor statelor membre. Îmi dau seama că numărul de state membre a crescut de mai mult de patru ori de la demararea procesului de integrare europeană. Este de înțeles că țările care au aderat recent prezintă întârzieri în această etapă la nivelul reprezentării. Cu toate acestea, trebuie să se dea dovadă de fermitate și să existe texte legislative clar definite pentru a depăși această situație.

Cred în dorința și în hotărârea dvs. – pe care le-ați exprimat cu mai multe ocazii – de a acționa în vederea stabilirii unei reprezentări geografice autentice și adecvate pentru noul serviciu, astfel încât să puteți deveni Înalta Reprezentantă a întregii Uniuni Europene. Vom urmări îndeaproape activitatea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Edvard Kožušník (ECR), în scris. (CS) Apreciez faptul că am reușit să asigurăm, sub forma amendamentelor, un nivel de protecție în cadrul raportului, care va garanta că, la ocuparea posturilor din cadrul Serviciului european de acțiune externă, funcționarii din anumite state membre nu vor avea un avantaj față de cei din alte state. Politica externă a Uniunii Europene este, în fond, numai un domeniu specific și, prin urmare, pe lângă calificările și vasta reprezentare geografică, trebuie să se aplice un principiu, potrivit căruia oficialii de stat din toate statele membre vor fi reprezentați în mod corespunzător în cadrul personalului Serviciului european de acțiune externă. Așadar, cred că este foarte important faptul că Parlamentul a propus eliminarea dispozițiilor care au permis transferul funcționarilor de la Consiliu sau Comisie la Serviciul european de acțiune externă, fără desfășurarea unui concurs pentru posturile vacante.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Serviciul european de acțiune externă colaborează cu serviciile diplomatice din statele membre și este format din angajați ai serviciilor competente din cadrul Secretariatului General al Consiliului și al Comisiei, precum și din membri ai personalului detașați de la serviciile diplomatice naționale din statele membre. Prin urmare, în înțelesul Statutului funcționarilor Comunităților Europene și al Regimului aplicabil celorlalți agenți, SEAE ar trebui tratat ca instituție a Uniunii Europene. În acest sens, funcționarii UE și agenții temporari din serviciile diplomatice ale statelor membre ar trebui să aibă aceleași drepturi și obligații și să fie tratați în condiții de egalitate, în special în ceea ce privește eligibilitatea pentru ocuparea tuturor posturilor în condiții egale. În consecință, modificarea prevăzută în această rezoluție este necesară.

 
  
MPphoto
 
 

  Alajos Mészáros (PPE), în scris.(HU) Am susținut acest raport care a fost precedat de dezbateri foarte serioase, în primul rând cu privire la ocuparea posturilor vacante din cadrul Serviciului european de acțiune externă. Principiul echilibrului geografic a fost motivul principal al acestor dezbateri, un principiu care – împreună cu prioritățile privind echilibrul instituțional și de gen – a fost, în cele din urmă, inclus în raport într-o formă mult atenuată.

Cu siguranță, noile state membre nu sunt pe deplin mulțumite, dar este totuși un lucru bun faptul că s-a ajuns la un compromis și credem că, în viitor, acesta va fi revizuit pentru a deveni și mai corect. În acest scop, trebuie să facem tot posibilul pentru a asigura că diplomații desemnați de fiecare stat membru au calificări înalte și comparabile. Ar trebui să fim mulțumiți totuși că am făcut un important pas către o reprezentare externă unificată și efectivă a Uniunii Europene, având în vedere, în contextul dificultăților actuale și viitoare, faptul că acesta este unul dintre cele mai importante aspecte ale politicii Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am adoptat cu o largă majoritate pachetul de compromis care reflectă poziția Grupului Verts, la care grupul nostru a contribuit în mod substanțial:

 
  
MPphoto
 
 

  György Schöpflin (PPE), în scris. – Pentru aceia dintre noi care provin din noile state membre, omiterea oricărui angajament cu forță juridică obligatorie privind echilibrul geografic în cadrul Serviciului european de acțiune externă reprezintă o dezamăgire. Este adevărat că au existat mai multe declarații politice în care se promitea luarea în considerare a intereselor noilor state membre. Oricât de pozitiv ar fi un angajament politic, absența unei dispoziții juridice este regretabilă. Fără o dispoziție juridică, este dificil să vedem modul în care vor simți alegătorii din noile state membre că dispun de acest Serviciu. De aceea o parte dintre noi am avut îndoieli cu privire la susținerea deplină a raportului Rapkay.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris. (PL) Ne apropiem de finalul dezbaterilor, mai degrabă tumultoase, privind forma pe care trebuie să o îmbrace Serviciul european de acțiune externă și asupra căreia urmează să votăm astăzi. Am discutat mult despre dezvoltarea durabilă din punctul de vedere al genului și al geografiei, dar și despre transparența procesului de recrutare, bazat pe norme și regulamente predefinite, însă cea mai importantă chestiune este cât de bun și eficient va fi SEAE și, de aceea, criteriile pe bază de merit sunt atât de importante în recrutarea personalului. Aș dori să subliniez cerința, chiar necesitatea, de a asigura că angajați ai direcțiilor Comisiei Europene, competenți în domeniu, precum și ai Consiliului și Parlamentului, fac parte din aceste servicii.

Problema nu este reprezentarea instituțiilor europene, ci faptul că aceste persoane ar trebui să aibă calificările potrivite în diverse sfere de activitate ale UE, precum aspectele complexe ale domeniului energetic, comerțul, agricultura și alte chestiuni, fără a mai menționa drepturile omului sau terorismul. Sunt îngrijorat că marea majoritate a persoanelor implicate în SEAE vor avea competențe diplomatice generale, dar nu vor fi familiarizate cu aspectele reale complexe de care vor trebui să se ocupe.

 
  
MPphoto
 
 

  Róża Gräfin von Thun und Hohenstein (PPE), în scris.(PL) Abținerea de la vot nu este o soluție. Cei care lipsesc greșesc mereu. Cred că în cadrul rezoluției în ansamblu există mai multe măsuri bune decât măsuri mai puțin importante. Avem nevoie de Serviciul european de acțiune externă. Aceasta ar trebui să își înceapă activitatea cât de curând posibil pentru a spori importanța Europei în lume.

Rezoluția care a fost adoptată precizează faptul că toate statele membre vor fi reprezentate în cadrul Serviciului. Acum trebuie să avem grijă ca acest lucru să se întâmple cu adevărat. Aceasta creează încredere în procesul de înființare a Serviciului de acțiune externă. Ar trebui să se reamintească faptul că Uniunea Europeană a fost construită pe încredere reciprocă, iar Polonia a beneficiat în mare măsură de acest lucru. Voi supraveghea cu mare atenție procesul.

 
  
MPphoto
 
 

  Rafał Trzaskowski (PPE), în scris.(PL) În urmă cu doar un an, introducerea conceptului de echilibru geografic în dezbaterea privind Serviciul european de acțiune externă a fost întâmpinată de o imensă opoziție, chiar din partea Parlamentului European. Astăzi, nimeni nu se mai îndoiește că aceasta este o problemă și că trebuie soluționată. Angajamentul, menționat în toate documentele cele mai importante, referitoare la SEAE, privind efectuarea de demersuri pentru a asigura reprezentarea egală a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul noului serviciu diplomatic al Uniunii este un succes. Revizuirea planificată pentru anul 2013 ne va permite să apreciem dacă aceste demersuri au fost efectuate.

 
  
MPphoto
 
 

  Traian Ungureanu (PPE), în scris. – Rezultatele votului privind raportul Rapkay arată că un număr considerabil de deputați în Parlamentul European din noile state membre fie s-au abținut de la vot, fie au votat împotriva raportului. Am fost unul dintre deputații care s-au abținut. Îngrijorarea mea cea mai mare a fost lipsa de ambiție din formularea referitoare la principiului privind echilibrul geografic la nivelul politicii de ocupare a forței de muncă și al personalului pentru viitorul Serviciu european de acțiune externă (SEAE). Raportul nu a reușit să introducă angajamente cu forță juridică obligatorie cu privire la echilibrul geografic în cadrul SEAE, bazându-se astfel numai pe promisiunile politice ale decidenților politici reprezentativi ai UE în materie de afaceri externe. De aceea, cele mai multe dintre noile state membre nu au un sentiment de siguranță în ceea ce privește aplicarea adecvată a principiului echilibrului geografic în cadrul viitorului SEAE. Este regretabil faptul că raportorul a ales o abordare atât de minimalistă, reluctanța Consiliului de a accepta în mod explicit acest angajament obligatoriu ridicând și mai multe semne de întrebare. Invit Consiliul și Comisia să analizeze îndeaproape rezultatele votului privind acest raport și să își țină promisiunile privind respectarea principiului echilibrului geografic în cadrul recrutării noului personal pentru SEAE. Monitorizarea cu atenție a acestui proces va fi, pe viitor, una dintre prioritățile deputaților în Parlamentul European.

 
  
  

Raport: Roberto Gualtieri, László Surján (A7-0283/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției Parlamentului pentru că sunt de acord că este vital ca UE să poată să exploateze întreaga sa gamă de instrumente externe în cadrul unei structuri coerente și că furnizarea resurselor bugetare în anul 2010 pentru instituirea unei astfel de structuri, în faza sa inițială, este scopul politic al acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat împotriva raportului care se referă la instituirea Serviciului european de acțiune externă în temeiul Tratatului de la Lisabona. Ajutorul financiar sau de orice altă natură pentru acest serviciu nu este acceptabil pentru că utilizează resurse politice și militare pentru acțiuni greșit orientate sub acoperirea politicii externe a Uniunii, rezultând, în cele din urmă, în consolidarea militarizării Uniunii Europene. În același timp, îndepărtează Europa de rolul independent și pacific pe care aceasta ar trebui să îl joace în soluționarea problemelor internaționale. Această situație o face să contribuie la tensiuni și să devină o forță participantă la intervențiile militare, cu efect de separare, în zonele conflictuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Adaptarea instrumentelor bugetare la noua realitate a Serviciului european de acțiune externă (SEAE) devine necesară. Cu toate acestea, cred că eforturile de a asigura fondurile adecvate pentru capacitățile sale și pentru funcționarea eficientă și efectivă în conformitate cu scopul inițial, precum și monitorizarea efectivă a costurilor implicate, sunt în mare măsură justificate.

În prima sa perioadă de existență efectivă, instituțiile europene și statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită SEAE, astfel încât să poată monitoriza în mod corespunzător activitățile acestuia și identifica problemele sale majore.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această propunere de buget rectificativ decurge din aplicarea Tratatului de la Lisabona și vizează facilitarea punerii în aplicare și a operării Serviciului european de acțiune externă (SEAE). Prin urmare, susțin această inițiativă și este important să se asigure că este pusă în aplicare în cadrul principiilor de gestionare eficientă a resurselor europene, subliniind, în același timp, buna relație dintre costuri și beneficii, alături de cerințele pentru o restricționare bugetară, determinată de impactul crizei economice asupra finanțelor publice.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Votul nostru împotriva acestui raport, care reprezintă încă un pas către înființarea și utilizarea Serviciului european de acțiune externă (SEAE), este o poziție consecventă cu opoziția pe care o manifestăm cu privire la crearea acestui serviciu. Punct central în Tratatul de la Lisabona și element fundamental al federalismului Uniunii Europene, acesta va implica peste 5 000 de persoane în viitoarele 130 de ambasade ale UE în diverse țări.

O megastructură diplomatică care, inevitabil, va subordona reprezentanții și interesele statelor membre, impunându-le, și aici, interesele puterilor care au determinat evoluția UE. În plus, nu există nicio garanție că SEAE nu va fi legat de structurile militare și de serviciile de informații. Prin urmare, există posibilitatea unei militarizări îngrijorătoare a Uniunii Europene și a relațiilor internaționale, împotriva căreia vom lupta cu tărie.

Ar trebui să întrebăm, de asemenea, dat fiind că bugetul UE este extrem de redus, de unde vor veni contribuțiile necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli? Toate acestea, într-un moment în care efectele crizei se înrăutățesc, așa-numitele politici „de austeritate” exercitând o presiune enormă asupra bugetelor naționale; în care salariile și prestațiile de securitate socială sunt reduse, iar impozitele pe venituri din activități sunt în creștere.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) După modificarea Statutului funcționarilor și a regulamentului financiar, astfel încât înființarea Serviciului european de acțiune externă să fie inclusă în aceste documente, este necesar acum să aprobăm un buget pentru buna funcționare a acestuia. Așadar, pentru ca acest serviciu să funcționeze corespunzător și să își atingă obiectivele pentru care a fost creat, trebuie să i se acorde un buget suficient pentru resursele materiale și umane, necesare efectuării activităților sale în mod adecvat.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat împotriva acestei rezoluții legislative a Parlamentului European, deoarece înființarea serviciului pe care doresc să îl finanțeze reprezintă încă un pas către militarizarea politicii externe a Uniunii Europene. Pe lângă opoziția mea față de această filosofie militaristă a afacerilor externe, motivul pentru care am votat împotrivă se bazează pe faptul că principiile fundamentale ale transparenței și democrației au lipsit pe durata întregului proces de înființare a Serviciului european de acțiune externă (SEAE). Nici organizarea și nici finanțarea acestui serviciu nu includ controlul strict necesar al desemnării personalului și al finanțării primite din partea Parlamentului European, adică SEAE duce o lipsă îngrijorătoare de democrație și transparență. Prin urmare, nu este surprinzător că structura propusă pentru SEAE clasează Parlamentul European pe o poziție secundară, irelevantă în cadrul politicii externe a Uniunii Europene, idee pe care eu și grupul meu o respingem cu tărie. În consecință, am votat împotrivă. Nu pot fi în favoarea bugetelor propuse pentru acest tip de serviciu cu tendințe militariste.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Desigur, trebuie să acordăm atenție formei exacte a Serviciului european de acțiune externă (SEAE) care urmează să fie înființat. Un sistem în cadrul căruia fiecare dintre cei 50 de directori generali ar dispune inițial de 30 și mai târziu de 80 de membri de personal ar însemna o administrație scumpă și excesivă.

În același fel, se anticipează că înființarea SEAE va genera o serie de promovări. Câteva aspecte nu au fost încă clarificate suficient. Posibilele efecte asupra costurilor de construcție trebuie supuse unei analize prealabile. Alți factori, precum acordarea efectivă a ponderii corespunzătoare limbii germane ca limbă de lucru, astfel cum este prevăzut în tratate, au fost ignorați. Din aceste motive, cred că, în forma actuală, finanțarea pentru SEAE trebuie respinsă.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției Parlamentului pentru că sunt de acord că este vital ca UE să își poată folosi toate instrumentele externe în cadrul unei structuri coerente și că acordarea de resurse bugetare în 2010 în vederea creării acestei structuri, în fază inițială, reprezintă scopul politic al acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Înființarea Serviciului european de acțiune externă (SEAE) necesită modificarea bugetului pentru anul 2010 și a bugetului propus pentru anul 2011. Trebuie creată o nouă secțiune X în buget, iar bugetul pentru 2010 trebuie modificat pentru a asigura 100 de posturi suplimentare în planul de înființare a SEAE, alături de un pachet financiar pentru finanțarea a 70 de agenți contractual suplimentari. Majoritatea resurselor necesare vor fi pur și simplu transferate de la secțiunile Consiliului European, ale Consiliului și ale Comisiei. Sentimentul predominant în cadrul Comisiei pentru afaceri externe (AFET) este că Înalta Reprezentantă, Baroneasa Ashton, nu și-a respectat pe deplin promisiunile făcute Parlamentului European cu privire la înființarea SEAE. AFET consideră că Parlamentul European ar trebui consultat cu privire la prioritățile referitoare la alocarea personalului în cadrul Serviciului (de exemplu, în ceea ce privește echilibrul geografic) și că problema echilibrului de gen ar fi mai bine abordată în cadrul procedurilor de recrutare pentru SEAE. Din punctul de vedere al Verts/ALE, faptul că, până în prezent, Baroneasa Ashton nu a transferat către SEAE personalul Comisiei din DG RELEX care se ocupă de procesele de consolidare a păcii și de reacții la situații de criză este considerat o greșeală majoră, mai ales că Înalta Reprezentantă a transmis mesaje de asigurare Parlamentului European cu privire la acest transfer.

 
  
  

Rapoarte: Ingeborg Gräßle, Crescenzio Rivellini (A7-0263/2010), Bernhard Rapkay (A7-0288/2010), Roberto Gualtieri, László Surján (A7-0283/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Ne opunem cu tărie creării Serviciului european de acțiune externă. Afacerile externe și diplomația intră sub incidența suveranității naționale și de aceea am votat împotriva tuturor rapoartelor pe această temă.

O politică externă comună condusă în unicul interes al Uniunii Europene va intra obligatoriu, mai devreme sau mai târziu, în contradicție cu interesele fundamentale ale unuia, ale mai multora sau ale tuturor statelor membre. De exemplu, dacă există un conflict în care li se solicită țărilor să se implice, dar cetățenii acestora se opun. Sau dacă o politică deosebit de ostilă sau de favorabilă față de o țară sau un grup de țări este promovată, opunându-se tradițiilor străvechi ale unor servicii diplomatice sau intereselor vitale ale unor state membre.

Și mai rău chiar: tratatele stipulează deja că, orice s-ar întâmpla, toate acestea vor face obiectul altor angajamente sau constrângeri la o scară și mai mare, posibil globală: NATO, ONU și cine mai știe ce altceva. Prin urmare, nu se propune nici măcar un serviciu diplomatic independent și puternic, ci un instrument de supunere față de o conducere neeuropeană.

 
  
  

Raport: László Surján (A7-0281/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Dat fiind că alocarea anuală de asistență financiară pentru măsuri de monitorizare din sectorul bananelor s-a ridicat la 75 de milioane de euro în anul 2010, o mare parte din această asistență financiară provenind din realocarea rubricii nr. 4 din buget, în valoare de 55,8 milioane de euro și că, în anul 2011 această rubrică este de numai 875 530 de euro, suntem de acord cu propunerea Parlamentului de a invita Comisia să depună o nouă propunere de utilizare a instrumentului de flexibilitate pentru suma rămasă de 74 124 470 de euro. Această propunere este justificată de faptul că este nevoie de asistență financiară pentru măsurile de monitorizare din sectorul bananelor, în special dacă luăm în considerare că asistența financiară din partea UE destinată țărilor ACP furnizoare de banane, afectate de liberalizarea aferentă clauzei națiunii celei mai favorizate (MFN) în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) trebuie asigurată, dacă UE dorește să își mențină influența ca actor global. De asemenea, ar trebui să menționăm faptul că este cu totul logică punerea în aplicare a acestei propuneri, având în vedere că aceste măsuri sunt prevăzute la punctul 27 din acordul interinstituțional privind folosirea instrumentului de flexibilitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord că asistența financiară acordată de UE țărilor ACP furnizoare de banane, afectate de liberalizarea aferentă clauzei națiunii celei mai favorizate (MFN) în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) nu ar trebui pusă sub semnul întrebării, iar efortul bugetar nu ar trebui întârziat. Prin urmare, sunt de acord cu propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1905/2006 pentru a permite finanțarea măsurilor de însoțire pentru sectorul bananelor (BAM) în perioada 2010-2013, cu un buget total de 190 de milioane de euro, care poate fi completat cu 10 milioane de euro, dacă marjele permit acest lucru.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. (FR) Sectorul bananelor este un sector vital pentru unele regiuni ale Uniunii Europene, în special pentru teritoriile și departamentele franceze de peste mări; de aceea, în fața concurenței din partea țărilor din America latină, exacerbată prin acorduri în curs de negociere, Parlamentul a adoptat măsuri de finanțare menite să susțină acest sector deficitar.

Deputații în Parlamentul European ar dori să vadă instrumentul de flexibilitate mobilizat în valoare de 74,12 milioane de euro. Acesta este un semnal puternic adresat de Parlament Comisiei și Consiliului, care au furnizat numai 18,3 milioane. În mod similar, este o oportunitate pentru Parlament să sublinieze că este momentul să încetăm să cheltuim din bugetul UE destinat acțiunilor externe pentru a finanța măsurile de însoțire pentru sectorul bananelor. Cele 190 de milioane de euro promise ca ajutor pentru perioada 2010-2013 vor trebui finanțate din fonduri noi și Parlamentul va solicita acest lucru pe durata noii perspective financiare.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Comisia propune modificarea Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1905/2006 pentru finanțarea măsurilor de însoțire pentru sectorul bananelor în perioada 2010-2013, cu un buget total de 190 de milioane de euro. Defalcarea anuală propusă prevede o sumă de 75 de milioane de euro pentru anul 2010. Trebuie reținut faptul că marja disponibilă conform rubricii 4 este de numai 875 530 de euro. Cea mai importantă parte din această asistență financiară pentru anul 2010 provine din alocarea, în cadrul rubricii 4 din buget, a 55,8 milioane de euro dintr-un total de 75 de milioane de euro, ceea ce afectează instrumente și acțiuni pe care Uniunea Europeană și Parlamentul, în special, le consideră a fi de interes major. În plus, nevoia de asistență financiară legată de măsurile de însoțire pentru sectorul bananelor nu a fost prevăzută în momentul adoptării cadrului financiar multianual (CFM) în vigoare. Cu toate acestea, asistența financiară acordată de Uniunea Europeană țărilor ACP furnizoare de banane afectate de liberalizarea aferentă clauzei națiunii celei mai favorizate (MFN) în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) nu ar trebui pusă sub semnul întrebării, iar efortul fiscal nu ar trebui întârziat. Prin urmare, sunt de acord cu schimbarea proiectului de buget rectificativ nr. 3/2010, astfel cum propune raportorul.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Raportul are ca scop stabilirea măsurilor necesare asistenței financiare destinate grupului de țări din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), care vor fi afectate de liberalizarea comerțului cu banane dintre UE și 11 țări din America Latină, în cadrul căreia UE s-a angajat să nu aplice restricții cantitative sau măsuri echivalente cu privire la importurile de banane pe teritoriul său.

Odată cu semnarea Acordului de la Geneva, care prevede această liberalizare, Uniunea Europeană s-a angajat să afecteze 200 de milioane de euro țările ACP ca despăgubire pentru impactul pe care această măsură l-ar avea asupra exporturilor acestora către UE. Am criticat acest acord la momentul respectiv, dat fiind că, în principal, societățile multinaționale americane care domină piața globală în sector vor beneficia de acesta.

Mai multe țări ACP, precum și unii producători de banane din aceste țări, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele acordului, fiind de părere că suma de 200 de milioane de euro nu va compensa toate efectele acestuia. Acum, raportul prevede „un buget total de 190 de milioane, care poate fi completat cu 10 milioane de euro, dacă marjele permit acest lucru”. În plus, nu au existat avertismente corespunzătoare cu privire la impactul asupra țărilor și regiunilor din UE, producătoare de banane, precum Regiunea Autonomă Madeira. Din aceste motive ne-am abținut de la votul asupra raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Propunerea de rezoluție a Parlamentului European referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 3/2010 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, secțiunea III – Comisia, alocă noi resurse pentru finanțarea măsurilor de însoțire pentru sectorul bananelor din țările ACP (Africa, Caraibe, Pacific). Propunerea Comisiei, realizată, de fapt, fără implicarea niciunei componente a autorității bugetare, prevede un credit de 75 de milioane de euro înscris în rezerva ce așteaptă adoptarea regulamentului de modificare relevant. Sunt obligat să subliniez faptul că Parlamentul și Consiliul nu au reușit să ajungă la un acord în această privință. De fapt, Parlamentul a luat în considerare utilizarea instrumentului de flexibilitate, care s-a dovedit excelent în tratarea unor situații similare, pentru că fondurile în chestiune sunt pregătite pentru mobilizare și au o bază legală. Pe de altă parte, Consiliul a avut o idee diferită, determinată de reluctanța statelor membre de a utiliza instrumentul de flexibilitate, ceea ce a condus, în consecință, la creșterea contribuțiilor acestora. Din aceste motive, Comisia pentru bugete a recunoscut imposibilitatea de a ajunge la un acord privind bugetul pentru anul 2010.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană s-a concentrat, întotdeauna, pe ajutorarea țărilor aflate în curs de dezvoltare, în special a țărilor ACP. Cazul specific vizat de această propunere de buget rectificativ este cel al țărilor ACP producătoare de banane. Acest ajutor special îmbracă forma liberalizării comerțului cu banane dintre UE și 11 țări din America Latină, producătoare de banane. Acest tip de ajutor este, în opinia noastră, mai bun și mai eficient decât ajutorul direct, în cadrul căruia fondurile se aplică fără discreție. Ajutând sectorul bananelor din aceste țări, le ajutăm să își dezvolte economia, să creeze locuri de muncă și să combată sărăcia.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Ideea este că, pentru a depăși criza economică, trebuie puși la dispoziție câți mai mulți bani posibil pentru a finanța prioritățile UE pentru anul 2010. Acest lucru a fost posibil prin realocarea fondurilor bugetare. Ajutorul financiar pentru măsurile de însoțire destinate sectorului bananelor nu a fost vizată în momentul elaborării actualului cadru financiar multianual.

Pentru a atenua șocul liberalizării comerțului la nivelul OMC și al reducerii tarifelor asociate statutului națiunii celei mai favorizate, ni se spune că ajutorul financiar oferit de UE țărilor ACP care furnizează banane trebuie acum menținut. Mai ales în vremuri în care UE însăși luptă împotriva crizei economice, această manieră de utilizare a instrumentului de flexibilitate trebuie respins.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Din cauza mecanismelor comerciale în schimbare, mai ales a liberalizării comerțului în cadrul OMC, reducerea marjei preferențiale pentru țările ACP exportatoare de banane a avut un impact negativ.

Comisia Europeană propune, prin urmare, susținerea principalelor țări ACP, exportatoare de banane, prin stabilirea de măsuri de însoțire pentru sectorul bananelor (BAM), cu un buget total de 190 de milioane de euro pentru o durată de 4 ani (2010-2013). Obiectivul acestei asistențe este susținerea exportatorilor de banane din țările ACP în vederea lansării de programe de ajustare. Deși chestiunea sectorului de banane este una de termen lung, finanțarea BAM rămâne problematică.

Comisia și Consiliul nu au integrat această chestiune în rubrica 4 a cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2007-2013, iar Comisia pentru dezvoltare consideră că propunerea nu este compatibilă cu plafonul prevăzut pentru rubrica 4 din cadrul financiar multianual și solicită Comisiei să efectueze modificări substanțiale la această rubrică ori să o înlocuiască cu un alt text.

 
  
  

Proiect de buget general al Uniunii Europene – exercițiul financiar 2011

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Sunt încântată de proiectul de buget pentru anul 2011, care se află astăzi în discuție, pentru că tratează exact prioritățile menționate. Pentru prima dată, Parlamentul se află pe picior de egalitate cu Consiliul cu privire la aceste chestiuni. Acesta este primul buget ulterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Din acest motiv și din cauza crizei prin care trece Europa, este important ca procesul de reconciliere se va încheia cu succes. Este vital ca Uniunii Europene să îi fie alocat un buget pentru punerea în aplicare a domeniilor prioritare și a noilor competențe conferite acesteia prin tratat. Este important să luptăm pentru convingerile noastre și pentru un buget vizionar în perioada de criză. Propunerea Parlamentului reflectă această ambiție. Pe de altă parte, valorile propuse de Consiliu ilustrează austeritatea bugetelor adoptate la nivel național în cadrul Uniunii Europene. Cu toate acestea, Uniunea Europeană trebuie să aibă capacitatea de a reacționa la schimbări ale politicii cauzate de dificultăți majore. UE are datoria de a prezenta un buget european ambițios, care poate contribui la redresarea economică. Numai prin consolidarea unor domenii, precum știința și inovarea, și prin contribuția la creșterea economică și la crearea mai multor locuri de muncă de calitate, putem transforma Europa într-un spațiu de viață și de muncă mai atractiv.

 
  
MPphoto
 
 

  Ole Christensen, Dan Jørgensen, Christel Schaldemose și Britta Thomsen (S&D), în scris.(DA) Noi, social-democrații danezi din Parlamentul European, am votat în favoarea amendamentelor 700, 701 și 706 la buget. Am făcut acest lucru, chiar dacă în comentarii există un pasaj în care se indică faptul că UE ar trebui să se îndrepte către o economie cu emisii scăzute de carbon. Suntem cu toții conștienți că susținătorii energiei nucleare încearcă să folosească acest termen pentru a ascunde faptul că vorbesc, de fapt, despre o economie în care energia nucleară joacă un rol predominant ca sursă de energie. Am dori să subliniem faptul că noi credem că este o idee foarte nepotrivită să folosim resursele UE pentru energia nucleară și cu această condiție am votat în favoarea modificării.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne E. Jensen (ALDE), în scris. (DA) În votul privind bugetul UE pentru anul 2011, Partidul Liberal Danez a votat împotriva unei serii de amendamente privind eliminarea banilor pentru restituirile la export. Cheltuielile pentru restituirile la export sunt stabilite prin lege și, prin urmare, vor fi plătite indiferent de suma specificată în buget. Cu toate acestea, dacă nu sunt specificate în bugetul UE, aceste cheltuieli vor trebui plătite de către fiecare stat membru. Într-un moment în care bugetele naționale sunt reduse, ar fi iresponsabil, din punct de vedere economic, să împovărăm statele membre cu aceste cheltuieli suplimentare semnificative. Partidul Liberal Danez este încântat de reducerea considerabilă a subvențiilor UE pentru export din ultimii ani și va continua să depună eforturi pentru a determina modificarea legislației aferente astfel încât eliminarea progresivă să poată continua. De asemenea, Partidul Liberal Danez a votat împotriva declarației care împiedică plata unei prime speciale pentru masculii din specia bovină folosiți în coride.

Motivul pentru care Partidul Liberal Danez a votat împotriva acestei propuneri este că această primă se plătește numai în Danemarca, Suedia și Slovenia, unde, după cum știm, nu au loc coride. În cele din urmă, Partidul Liberal Danez a votat împotriva alocării sumei de 300 de milioane de coroane daneze fondului european pentru produsele lactate. Prețurile produselor lactate au crescut în ultimul an și, în acest context, Comisia a concluzionat că, în temeiul normelor actuale, nu va fi posibil ca banii să fie plătiți dintr-un astfel de fond.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea amendamentului la buget, care plasează în rezervă o parte din bugetul pentru 2011 destinat Colegiului European de Poliție (CEPOL). Salut votul în sesiune plenară care, cu 611 voturi pentru, 38 împotrivă și 6 abțineri, consolidează poziția Parlamentului cu privire la CEPOL. Într-adevăr, Parlamentul va permite eliberarea creditelor rezervate, dacă primește informații satisfăcătoare din partea agenției cu privire la verificarea descărcării de gestiune pentru anul 2008.

Aceste cerințe sunt clare: informarea Parlamentului cu privire la rezultatele anchetei derulate de OLAF; publicarea listei cu membrii Consiliului de administrație; furnizarea unui raport final întocmit de un auditor extern cu privire la creditele utilizate pentru finanțarea cheltuielilor private; și efectuarea de modificări în cadrul Consiliului de administrație în vederea evitării repetării acestei situații pe viitor. Sper mult că CEPOL va reacționa cu promptitudine și își va dovedi bunăvoința de a coopera pe deplin cu Parlamentul.

 
  
MPphoto
 
 

  Marit Paulsen, Olle Schmidt și Cecilia Wikström (ALDE), în scris.(SV) O Europă modernă și puternică are nevoie de un buget orientat spre viitor și spre creștere, situația economică necesitând, în același timp, reflecție și moderație. Prin urmare, am ales să păstrăm o linie ce vizează restricționarea bugetului, concentrându-ne pe investiții ample în cercetare, dezvoltare și inovare, care conduc la creștere economică și la crearea de locuri de muncă, în conformitate cu strategia Europa 2020. Dat fiind că dorim să vedem o Europă sustenabilă din punct de vedere economic, social și climatic, am votat în favoarea investițiilor în mediu și în capitalul uman și a controlului piețelor financiare, dar întotdeauna în limitele resurselor existente.

Un procent nejustificabil de mare din buget este încă utilizat pentru politica agricolă a UE, iar dificultățile viitoare nu vor fi soluționate aplicând politici desuete. Prin urmare, am votat împotriva fondului propus pentru produse lactate, în valoare de 300 de milioane de euro și am prezentat propunerea noastră de a aboli subvențiile UE pentru export destinate produselor agricole, de exemplu, precum și subvențiile pentru cultivarea tutunului. Având în vedere că fiecare trebuie să facă un efort în această perioadă economică dificilă, am votat și în favoarea reducerii costurilor de administrare a UE.

 
  
  

Raport: Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Helga Trüpel (A7-0284/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Având în vedere redresarea fragilă a zonei euro și nivelul redus al finanțelor publice din multe state membre, bugetul, dacă este folosit cu atenție, poate stimula redresarea economică, dar trebuie să știm cum să facem acest lucru la nivel optim. În ceea ce privește cetățenii, trebuie remarcată creșterea din cadrul rubricii „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” și al rubricii „Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, deși există reduceri la nivelul educației și formării. Există o creștere notabilă în cadrul Fondului social european (FSE), dar este regretabil că numai 1,4 % din fonduri se alocă punerii în aplicare a politicii sociale, în care domeniul sănătății cunoaște o reducere de 15,77 de milioane de euro în anul 2010. În domeniul dezvoltării regionale, există o creștere de aproximativ 3,2 %, considerată a fi esențială. În ceea ce privește agricultura, trebuie notată extrema volatilitate din sectorul produselor lactate, subliniind nevoia unei abordări permanente în vederea soluționării acestei chestiuni, și anume printr-un fond destinat acestui sector. În ceea ce privește pescuitul, există o reducere regretabilă a sumelor alocate politicii comune din domeniul pescuitului (PCP).

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Bugetul UE pentru anul 2011 este creat să susțină profitabilitatea marilor întreprinderi și atacul brutal al monopolurilor și guvernelor burgheze asupra drepturilor la muncă și a drepturilor sociale ale lucrătorilor. Acesta asigură chiar și mai mult capital mobil, subvenții și facilități pentru grupurile de monopol, pe lângă cele aproximativ 5 trilioane deja oferite acestora de către guvernele burgheze naționale în vederea consolidării poziției lor în cadrul inexorabilei concurențe dintre imperialiști, cu scopul clar al revitalizării sistemului capitalist. Abordarea de bază în cadrul bugetului vizează, pe de o parte, asigurarea fondurilor pentru capital și, pe de altă parte, reducerea oricăror cheltuieli – deja derizorii – cu lucrătorii, cu întreprinderile comerciale și artizanale mici, cu fermele de nivel mediu și cu tinerii, precum și asigurarea chiar și a mai multor fonduri pentru intervenția imperialistă a UE și pentru mecanismele pe care aceasta le folosește pentru a reprima și persecuta oamenii.

Primul buget aprobat de Parlamentul European, cu pretinsele sale competențe consolidate prin Tratatul de la Lisabona, este demn de natura sa reacționară. Încă o dată se dovedește că Parlamentul European servește cu încredere nevoile și interesele monopolurilor și este profund ostil lucrătorilor și nevoilor de bază. Mișcarea clasei muncitoare, clasa populară, trebuie să se intensifice, astfel încât lucrătorii să nu plătească prețul crizei capitaliste.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward, Brian Crowley și Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) În ultimii ani nivelul volatilității pe piețele internaționale ale produselor lactate a fost în creștere. Fondul excepțional de 300 de milioane de euro acordat sectorului produselor lactate în bugetul pentru anul 2010 a fost folositor, în special, pentru producătorii de produse lactate, care au fost foarte afectați de criză. Am votat în favoarea unei noi linii bugetare astfel încât să existe un fond pentru produse lactate care să susțină inovarea, diversificarea și restructurarea și să crească capacitatea de negociere a producătorilor de produse lactate, astfel încât să fie soluționate dezechilibrele din lanțul de aprovizionare cu alimente. În plus, salutăm ceea ce spune raportul cu privire la susținerea acordată programului de distribuire a laptelui în școli, precum și propunerea Comisiei cu privire la majorarea fondurilor aferente acestui program și a fondurilor pentru programul de distribuire a fructelor în școli.

Scopul politicii agricole comune este de a asigura securitatea aprovizionării cu alimente, de a proteja mediul și biodiversitatea și de a asigura un venit corespunzător pentru producătorii agricoli. În această privință, salutăm ceea ce se menționează în raport cu privire la solicitarea adresată Comisiei în vederea includerii unei rezerve de lichidități în bugetul pentru anul 2011 în cazul unei volatilități sporite pe piețe în acest an, precum și a reducerii sarcinii birocratice și a îmbunătățirii și clarificării accesului la finanțare.

 
  
MPphoto
 
 

  George Becali (NI), în scris. − (RO) Sunt de acord cu colegii deputați care nu susțin reducerile bugetare propuse de Consiliu. Cel mai bun argument este situația statelor membre care au procedat așa în plan intern. Mă refer în mod special la România. Presiunea asupra consumului, înghețarea lui, nu ne-a scos din criză, ci a generat o presiune socială fără precedent. Sunt de acord apoi cu creșterea de 300 de milioane de euro pentru fondul de lapte. Am avut aceeași atitudine de susținere a alocărilor financiare suplimentare de-a lungul întregii perioade de criză europeană la acest produs. Susțin puternic ideea mecanismului de stabilizare europeană și nevoia ca cele două noi linii bugetare create să fie concrete, acoperite cu cifre și nu goale ca acum, pentru ca acest instrument de intervenție europeană să devină concret, nu doar teoretic. Sper ca, în cadrul concilierii, punctul de vedere al Parlamentului să fie respectat, să se ajungă un acord cu Consiliul și să putem da votul în noiembrie pentru bugetul Uniunii pe anul 2011.

 
  
MPphoto
 
 

  Zuzana Brzobohatá (S&D), în scris. (CS) Pentru prima dată în istoria sa, Parlamentul European a discutat proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru anul 2011 în conformitate cu noile norme stabilite prin Tratatul de la Lisabona. O serie de modificări adoptate de către plenul Parlamentului arată clar faptul că nivelul de control și de funcționare democratică a Uniunii Europene a crescut. În ceea ce privește îmbunătățirea procedurilor democratice, dar și structura bugetului, am susținut această propunere.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției Parlamentului pentru că sunt de acord cu prioritățile orizontale stabilite de acesta pentru anul 2011 în domeniile tineretului, educației și mobilității, care necesită, în temeiul a diferite politici, o investiție intersectorială specifică ca mijloc de promovare a creșterii economice și a dezvoltării în UE. Sunt de acord cu propunerea de creștere a finanțării pentru toate programele legate de aceste priorități, și anume pentru programele Învățare continuă, PESSOA și Erasmus Mundus. De asemenea, sunt de acord că mobilitatea în cadrul ocupării forței de muncă a tinerilor este un instrument esențial pentru asigurarea dezvoltării unei piețe a muncii competitive și dinamice și, în stadiul actual, necesită consolidare. Salut majorarea fondurilor destinate Serviciului european pentru ocuparea forței de muncă și, prin urmare, susțin cu tărie lansarea acțiunii pregătitoare „Primul tău loc de muncă în străinătate”, al cărei scop este de a ajuta tinerii să intre pe piața forței de muncă și să câștige acces la locuri de muncă pentru lucrători calificați în alt stat membru, ca un prim pas către un program neuniversitar specific, destinat mobilității tinerilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Castex (S&D), în scris. (FR) Acest buget nu se ridică la nivelul necesităților Uniunii Europene pentru a ieși din recesiune, pentru a conduce la redresare economică și pentru a face față responsabilităților care îi revin în ceea ce privește solidaritatea. Din acest punct de vedere, regret faptul că propunerea înaintată de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European în vederea creării unei linii de „resurse proprii” finanțate dintr-un impozit pe operațiunile financiare a fost respinsă, destul de ușor, de către Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat). Această diferență între ceea ce spune și ceea ce face dreapta este revoltătoare, dat fiind că de luni de zile aceasta spune cetățenilor și mediei că susține acest impozit. Cu toate acestea, când este vorba despre vot și când Parlamentul European are puterea de a o materializa, chiar aceștia sunt oamenii care vor să vadă această propunere îngropată. Deși Uniunea Europeană se extinde și îi sunt conferite din ce în ce mai multe competențe, resursele de care aceasta dispune scad. Acesta este un semnal negativ pentru redresarea economică, pentru ocuparea forței de muncă în Europa, în general, și pentru cetățenii europeni, în special.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Maria Corazza Bildt, Christofer Fjellner, Gunnar Hökmark și Anna Ibrisagic (PPE), în scris.(SV)Am dori ca prioritățile UE privind bugetul să se concentreze mai mult pe viitor, pe concurența sporită, pe investiții în infrastructură și cercetare, decât pe sprijinirea politicii agricole. Astăzi am aderat la prioritățile noastre, votând pentru securitate juridică, credite mai mari pentru cercetare și mai mulți bani pentru măsuri în domeniul schimbărilor climatice, dar și pentru reducerea creditelor destinate subvențiilor agricole, subvențiilor pentru export și fondurilor pentru produsele lactate și cultivarea tutunului. Deși nu a cuprins toate prioritățile pe care ne-ar fi plăcut să le vedem, am votat, desigur, în favoarea bugetului UE pentru anul 2011.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. (FR) Tocmai am adoptat bugetul pentru anul 2011, pe care l-a dorit Parlamentul European. Acest vot ne-a permis să ne reafirmăm prioritățile orientate către categoriile cele mai sărace, pentru care s-a solicitat un pachet de 100 de milioane de euro,și către producătorii de lactate, pentru care am dori ca fondul destinat sectorului laptelui să se aplice în continuare.

Întreprinderile aflate în situații dificile ar trebui, de asemenea, să primească în continuare sprijin de la Fondul european de ajustare la globalizare, care ar trebui să fie permanent și să aibă buget propriu. În cele din urmă, am dori să vedem că bugetului european îi sunt acordate resurse proprii și că se introduce, în cele din urmă, un impozit pe operațiunile financiare.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. (FR) Într-un moment în care statele, comunitățile locale, contribuabilii și întreprinderile acceptă sacrificii financiare, Uniunea nu poate evita implicarea sa în acest proces just. Creșterile disproporționate, pe care unii doresc să le vadă în cadrul bugetului Uniunii, nu sunt acceptabile. Aceasta nu înseamnă că este momentul să reducem cheltuieli esențiale din punct de vedere strategic, precum cele pentru politica agricolă comună, datorită căreia ne bucurăm de independență la nivelul produselor alimentare și beneficiem de o sursă de export (și, prin urmare, de venituri).

Pe de altă parte, acesta ar fi un moment bun pentru a pune sub semnul întrebării scutirile de contribuții de care se bucură anumite state din motive istorice și a căror existență nu mai este justificată astăzi. Ideea unui impozit european nu poate fi luată în considerare în contextul actual: mai întâi trebuie redusă presiunea fiscală exercitată asupra statelor membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Philippe de Villiers (EFD), în scris. (FR) Parlamentul European a vorbit despre proiectul de rezoluție legislativă referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011.

Analiza efectuată de Parlamentul European cu privire la bugetul general al Uniunii Europene ne-a permis întotdeauna să vedem mai clar în ce fel competențele acestei Uniuni au fost extinse în timp și, invers, cum statele membre și-au pierdut suveranitatea.

Acest raport ilustrează clar presiunea fiscală la care vor fi supuși contribuabilii. Deși este clară deziluzia cetățenilor în ce privește Uniunea Europeană, aceasta își majorează totuși bugetul cu 6 % pentru a finanța politici pe care și le-a arogat. De ce este necesară această majorare, când între 10 % și 15 % din resurse rămân nefolosite, iar Comisia solicită moderație în toate statele membre?

 
  
MPphoto
 
 

  Diane Dodds (NI), în scris. – Cred că orice propunere de majorare a bugetului UE este inacceptabilă, pe baza faptului că nu pot justifica alegătorilor mei o creștere a cheltuielilor Uniunii Europene cu aproximativ 6 % în anul 2011. Astăzi, ministrul de finanțe al Regatului Unit planifică reduceri drastice în cadrul sectorului public – reduceri pe care UE le-a recomandat statelor membre. Totuși, în același timp, aceeași UE consideră adecvată majorarea bugetului său cu 6 %. „Faceți cum spun, nu cum fac eu”, pare să fie politica oficială a Uniunii Europene. Consider această politică inacceptabilă.

Nu aș putea să îmi privesc în ochi alegătorii, dintre care unii își vor pierde, cu siguranță, locurile de muncă ca urmare a reducerilor cheltuielilor din Regatul Unit, și să le spun că deputații în Parlamentul European au cheltuit și mai mult din banii lor în mod judicios – și să nu uităm că sunt banii lor –, umplând visteriile SEAE, Europol și reglementând tot mai mult serviciile financiare. Și cu siguranță nu aș putea justifica nici creșterea bugetului de reprezentare pentru Parlament. De aceea, am votat împotriva acestui buget. Ceilalți vor trebui să justifice motivele pentru care l-au susținut.

 
  
MPphoto
 
 

  Lena Ek (ALDE), în scris.(SV) O Europă modernă și puternică are nevoie de un buget orientat spre viitor și spre creștere, situația economică necesitând, în același timp, reflecție și moderație. Prin urmare, am ales să păstrez o linie care vizează restricționarea bugetului, concentrându-mă pe investiții ample în cercetare, dezvoltare și inovare, care conduc la creștere economică și la crearea de locuri de muncă, în conformitate cu strategia Europa 2020. Dat fiind că doresc să văd o Europă sustenabilă din punct de vedere economic, social și climatic, am votat în favoarea investițiilor în mediu și în capitalul uman și în favoarea controlului piețelor financiare, dar întotdeauna în limitele resurselor existente.

Un mare parte din buget este alocată politicii agricole a Uniunii Europene. Din nefericire, structura actuală a politicii agricole comune este rar axată pe soluționarea dificultăților din viitor. Zonele rurale prospere sunt foarte importante. Cu toate acestea, continuarea subvențiilor la export și a subvențiilor pentru cultivarea tutunului nu reprezintă calea de urmat. Avem nevoie, în schimb, de condiții rezonabile de producere a alimentelor în Europa, de o protecție decentă a animalelor și de stimulente pentru agricultori pentru a produce energie verde. Având în vedere că fiecare trebuie să facă un efort în această perioadă economică dificilă, și eu am votat și în favoarea reducerii costurilor de administrare a UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Göran Färm, Anna Hedh, Olle Ludvigsson și Marita Ulvskog (S&D), în scris.(SV) Noi, social-democrații suedezi, am votat astăzi în favoarea proiectului de buget al UE pentru anul 2011. Este un buget moderat, dar cuprinde, de asemenea, investiții necesare în domeniile cercetării, energiei și inițiativelor pentru tineret, permițând instituirea noului Serviciu de acțiune externă al UE și a unor noi autorități de supraveghere financiară.

Cu toate acestea, este și un buget în cadrul căruia multe dintre noile priorități ale UE duc lipsă de finanțare rezonabilă, de exemplu noua strategie a UE pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (UE 2020), politica în domeniul schimbărilor climatice, politica externă a UE și politica privind ajutoarele, în special ajutoarele pentru Palestina.

Pentru a menține bugetul la un nivel redus, am propus mai multe reduceri în ceea ce privește ajutorul pentru agricultura UE, dar acestea au fost respinse în cadrul votului. Am votat și pentru examinarea sistemului de resurse proprii al UE, inclusiv a taxei pe tranzacțiile financiare. Indiferent de forma pe care o poate lua, un nou sistem privind venitul UE trebuie să fie neutru din punctul de vedere al bugetului și să respecte competențele statelor membre în domeniul impozitării.

În ceea ce privește bugetul propriu al Parlamentului, credem că acele comisii cărora le revine un volum mai mare de muncă ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona trebuie consolidate. Acest lucru justifică o creștere la nivelul personalului din cadrul secretariatelor Parlamentului și ale grupurilor. Cu toate acestea, nu suntem de părere că deputații au nevoie de mai mult personal. Parlamentul a decis acum să mențină creditele pentru o creștere la nivelul indemnizațiilor asistenților în rezervă, iar acestea nu ar trebui eliberate dacă nu sunt îndeplinite toate condițiile. Am fi preferat să fi văzut resursele Parlamentului majorate prin redistribuiri și măsuri de creștere a eficienței, nu prin majorarea bugetului total.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Bugetul UE este vital pentru derularea activităților UE și, mai ales în vremuri de criză, pentru alocarea eficientă a fondurilor legate de politica de coeziune.

Cred că Consiliul nu ar trebui să reducă aceste fonduri în mod arbitrar, după cum s-a remarcat în ceea ce privește unele priorități, cum ar fi fondurile alocate pentru inovare, și obiective de creștere economică și competitivitate. Consiliul a redus creditele de angajament cu 0,55 % și creditele de plată cu 2,77 %, aprobând un buget final de 141,8 miliarde de euro pentru creditele de angajament și de 126,5 miliarde de euro pentru creditele de plată, ceea ce poate fi deosebit de grav dacă influențează creșterea economică și competitivitatea din Europa.

Prin urmare, susțin decizia Parlamentului de menținere a fondurilor inițiale alocate acestor domenii.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, distincția dintre cheltuielile obligatorii și cele neobligatorii a fost eliminată, ceea ce înseamnă că Parlamentul și Consiliul devin coresponsabili pentru toate cheltuielile Uniunii Europene, asupra cărora decid împreună. În plus, procedura bugetară anuală devine o procedură legislativă specială cu un buget aprobat printr-un regulament, care poate fi considerată drept o procedură de codecizie specială sau, pentru a nu exista confuzii, drept o decizie comună a Parlamentului și a Consiliului. Bugetul pentru anul 2011 propus de Parlament este ambițios, inteligent și respectă angajamentele asumate de acesta într-un mod riguros și realist. Considerăm ca fiind prioritare politicile privind tineretul, educația, mobilitatea, formarea, cercetarea, competitivitatea și inovarea. Aș dori să subliniez acțiunea pregătitoare în care am fost implicat personal: „Primul tău loc de muncă în străinătate” Aceasta va spori mobilitatea tinerilor în UE și va contribui la combaterea șomajului. Acest buget al UE continuă să se ridice la aproximativ 1 % din venitul național brut. Aceasta demonstrează clar nevoia de revizuire a cadrului financiar multianual, date fiind marjele strânse privind rubricile acestuia și, în special, privind rubricile 1A, 3B și 4. De asemenea, este evident că trebuie să aibă loc urgent o dezbatere privind necesitatea unor noi resurse pentru bugetul Uniunii.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Suntem de acord cu criticile aduse reducerilor arbitrare și a celor efectuate de Consiliu cu privire la proiectul de buget, aducându-l în 2011 la o valoare cu aproximativ 7 miliarde de euro mai mică decât s-a convenit în cadrul financiar multianual (CFM), stabilit pentru perioada 2007-2013. Este cu atât mai mult de neacceptat cu cât suma convenită în cadrul financiar multianual este deja una extrem de mică, compromițând, încă de la început, orice coeziune economică și socială. Astfel, acesta accentuează efectele dăunătoare ale politicilor aplicate de UE.

Așadar, suntem de părere că reevaluarea substanțială a bugetului este absolut necesară, alături de revizuirea imediată a limitelor maxime ale cadrului financiar multianual actual. Totuși, această critică nu ne poate convinge să acceptăm intenția de a „lisaboniza” bugetul menționat în raport, ceea ce ar conduce la menținerea acestuia în subordinea pilonilor fundamentali ai Tratatului de la Lisabona: neoliberalismul, federalismul și militarismul. Cu alte cuvinte, să servească în continuare, în mod esențial, acelorași politici care au determinat criza profundă cu care se confruntă în prezent lucrătorii și populația Europei. Avem nevoie – începând cu consolidarea imperioasă a bugetului Uniunii, bazată pe contribuții din partea statelor membre în funcție de venitul lor intern brut – de abandonarea acestor politici și de un angajament autentic față de coeziune, progres social și conservarea mediului.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare la data de 1 decembrie anul trecut. Acesta conferă noi competențe Uniunii Europene: deci, noi ocazii de a cheltui bani. Nimeni sau aproape nimeni de aici nu are decența de a sublinia faptul că este scandalos să se ceară o majorare a resurselor alocate Uniunii Europene sau crearea unui nou impozit, în momentul în care statelor membre li se comandă să practice austeritatea și să îți reducă propria protecție socială.

În Franța, Europa are un cost direct enorm: 8 miliarde de euro pe an, o cifră aflată în permanentă creștere. Cu alte cuvinte, aceasta reprezintă cea mai mare parte din deficitul securității sociale, de exemplu. Costurile indirecte sunt și mai mari, în ceea ce privește șomajul, ritmul moderat al creșterii economice, strămutarea și așa mai departe, asociate cu politicile europene. Bugetul european nu este complementar bugetelor naționale; este în concurență cu acestea și le atacă. Sistemele de cofinanțare din cadrul politicii structurale, care nu sunt nimic altceva decât o manifestare a patronajului, reprezintă, de asemenea, un stimulare a cheltuielilor. O circumstanță agravantă este aceasta: timp de 15 ani, Curtea de Conturi Europeană nu a putut aproba gestiunea, de către Comisie, a acestor zeci de miliarde de euro. Cred că este momentul să punem capăt acestei situații.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) Am susținut rezoluția Parlamentului European privind proiectul de buget general al UE pentru anul 2011. Dacă dorim să putem aborda prioritățile politice ale Uniunii Europene, noile cheltuieli determinate de criza economică și noile competențe conferite prin Tratatul de la Lisabona, trebuie să susținem un proiect de buget ambițios, capabil să asigure investițiile necesare creării unui număr mai mare de locuri de muncă și revenirea la o creștere economică sustenabilă sau, cu alte cuvinte, un buget corespunzător unei Europe așa cum ne-o dorim.

Consiliul ar dori să reducă bugetul Uniunii pentru că statele membre se confruntă cu deficite substanțiale. De aceea am introdus o nouă rubrică în buget pentru resursele proprii ale Uniunii, astfel încât bugetul să nu depindă atât de mult de contribuțiile naționale. Regretăm faptul că modificarea privind stabilirea unui impozit pe operațiunile financiare a fost, încă o dată, respinsă de cei de dreapta.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris.(DE) Susțin propunerile Parlamentului European cu privire la proiectul de buget pentru anul 2011. Domeniile politice importante și opiniile individuale au fost luate în considerare în cadrul raportului. Parlamentul recunoaște că, în viitor, Uniunea Europeană nu își poate îndeplini misiunile extinse și diverse cu mai puțin resurse financiare. Acest lucru este valabil, mai presus de toate, în agricultură. În avizul său privind bugetul pentru anul 2011, Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și-a exprimat deja îngrijorarea privind ipotezele prea optimiste ale Comisiei în ceea ce privește planificarea și utilizarea resurselor nefolosite. Proiectele europene de cercetare de mare amploare sunt legate, din punct de vedere financiar, de recuperări, al căror volum nu este cunoscut în avans. Comisiei i se solicită asigurarea, pe viitor, a unei finanțări pe termen lung a cercetării și dezvoltării, precum și elaborarea de planuri exacte de finanțare. Recuperările financiare din domeniul agricol ar trebui folosite în scopul lor inițial.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − (RO) Am votat pentru acest raport întrucât Parlamentul European identifică printre cele mai importante priorități ale sale politicile din domeniul tineretului, educației și mobilității. La rândul meu, am susținut în mai multe rânduri că acestea sunt părți esențiale și necesare ale strategiei UE de redresare economică și ale Strategiei Europa 2020. Tineretul, educația și mobilitatea necesită investiții transsectoriale specifice în cadrul politicilor corespunzătoare pentru a favoriza creșterea și dezvoltarea UE.

Susțin așadar necesitatea majorării creditelor pentru toate programele legate de aceste priorități, și anume „Învățarea de-a lungul vieții”, „Oameni” și „Erasmus Mundus”. La fel de necesară este și majorarea creditelor pentru Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă. Sprijin în acest scop lansarea acțiunii pregătitoare „Primul tău loc de muncă EURES”, destinată să ajute tinerii să intre pe piața muncii sau să aibă acces la posturi specializate într-un alt stat membru, ca un prim pas în direcția unui program neacademic de mobilitate a tinerilor.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – În ceea ce privește voturile individuale, am votat împotriva dispozițiilor care, în opinia mea, au consecințe negative pentru cetățenii și populația Uniunii Europene din țările în curs de dezvoltare. Este inclusă aici finanțarea UE pentru producția de tutun, precum și subvențiile acordate de UE exporturilor de produse agricole, care dăunează țărilor în curs de dezvoltare. De asemenea, am votat împotriva majorărilor liniilor bugetare legate de cheltuieli, de costurile de deplasare și de administrare. Cu toate acestea, salut elementele pozitive în prima lectură a Parlamentului, inclusiv finanțarea dezvoltării economice în regiunile noastre, susținerea pentru cercetare și dezvoltare esențiale și ajutorul sporit pentru teritoriile de peste mări, în conformitate cu obiectivul Regatului Unit de a intensifica asistența destinată dezvoltării. Cred că bugetul UE trebuie să asigure stabilitate pe termen lung față de măsurile de austeritate care sunt introduse de guvernele naționale în Europa. În timp ce guvernele pun în aplicare reduceri drastice, în unele cazuri, cu o perspectivă pe termen scurt, bugetul UE poate asigura stabilitate și planificare pe termen lung pentru a ajuta – prin fonduri precum cele structurale și de coeziune – la crearea de locuri de muncă, poate pune la dispoziție formare la locul de muncă și poate susține economiile europene în procesul de redresare, în special prin asigurarea de fonduri structurale destinate zonelor sărace, afectate cel mai profund.

 
  
MPphoto
 
 

  Barbara Matera (PPE), în scris. (IT) Pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, bugetul european a fost adoptat într-o singură lectură. De asemenea, este prima dată când Parlamentul a exercitat un impact mai mare decât Consiliul asupra procesului decizional. Această competență sporită trebuie totuși să fie însoțită de un înalt simț al răspunderii și de realism, impuse de criza economică persistentă.

Din acest punct de vedere, Comisia pentru bugete a transmis un semnal clar, optând pentru respectarea marjelor impuse de situația financiară actuală și punând în aplicare o politică dură, bazată pe priorități în vederea încurajării creșterii economice, axându-se pe cercetare, inovare și tineret. Salut decizia acestei camere de a urma orientările Comisiei pentru bugete și ale statelor membre, care adesea sunt forțate să se îndatoreze ca urmare a avansurilor excesive de numerar către UE.

Bugetul Uniunii trebuie totuși reanalizat în lumina noilor competențe conferite prin Tratatul de la Lisabona și a nevoii de resurse proprii. Aceste chestiuni necesită fermitate în procesul de conciliere, astfel încât să asigure o susținere financiară adecvată unui astfel de proiect ambițios cum este strategia UE 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Intrarea în vigoare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) a consolidat politicile UE și a creat noi domenii de competență – mai ales Politica externă și de securitate comună (PESC), competitivitate și inovare, spațiu, turism, lupta împotriva schimbărilor climatice, politica socială, politica energetică, justiție și afaceri interne. Aceste noi competențe presupun un buget care va permite punerea lor în aplicare și astfel, va solicita tuturor organismelor cu autoritate bugetară să fie coerente și consecvente în ceea ce privește competențele lor financiare sporite. Prin urmare, trebuie să asigurăm Comunității un buget cu fondurile necesare care să îi permită să își atingă obiectivele stabilite pentru 2014, astfel încât strategia Europa 2020 să nu fie compromisă. Desigur, în această situație de criză, statele membre opun o anumită rezistență față de mărirea contribuțiilor, dar trebuie să recunoască intențiile UE și nevoia de a nu pune în pericol tot ce s-a realizat în domeniile coeziunii și al integrării.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) O schimbare adusă de Tratatul de la Lisabona vizează structurile financiare ale UE, în special cadrul financiar multianual (CFM) și procedura bugetară anuală. Tratatul transformă CFM într-un act obligatoriu din punct de vedere juridic și stipulează că acesta trebuie prevăzut de Consiliu, hotărând în unanimitate după obținerea avizului conform al Parlamentului European. Nu mai există distincția între cheltuielile obligatorii și cele neobligatorii în cadrul deciziilor pentru care autoritățile bugetare sunt, în prezent, coresponsabile, procesul fiind simplificat corespunzător. Faptul că Parlamentul are acum drept de codecizie cu privire la întregul buget consolidează controlul democratic.

Sunt, de asemenea, luați în considerare, pași suplimentari în vederea simplificării birocrației. Este important ca Parlamentul European, în calitate de unică instituție a UE aleasă prin sufragiu universal, să aibă competențe bugetare consolidate, astfel încât să poată influența deciziile importante ale UE, precum solicitarea de reducere a costurilor în cazul noului Serviciu de acțiune externă. Cu toate acestea, nu pot susține tendințele de centralizare.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea proiectului de buget pentru că sunt de acord cu poziția generală și cu conținutul acestuia. Sunt de acord cu plafoanele restabilite în corelație cu reducerile aplicate de Consiliu. Cred că acest vot este extrem de important și aplaud poziția exprimată de Parlament, care, își folosește cu adevărat noile prerogative. Într-adevăr, datorită noii proceduri bugetare introduse odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul își poate afirma importanța și competențele în legătură cu Consiliul, apărând un buget solid și ambițios care, în același timp, este robust, fiind conștient de faptul că, pentru a relansa economia Uniunii Europene – greu încercată de recenta criză economică și financiară – sunt necesare investiții importante în sectoare-cheie, precum cercetare și inovare tehnologică.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Proiectul inițial de buget înaintat Comisiei pentru cultură și educație de către Comisia pentru bugete s-a dovedit insuficient pentru că nu a reușit să adopte măsuri ambițioase în vederea atingerii obiectivelor primordiale ale strategiei UE 2020 în domeniile educației, formării și mobilității. Pentru mai multă precizie, comisia competentă a adoptat inițial poziția Comisiei și a Consiliului și a propus înghețarea creditelor pentru programele de învățare continuă, educație și de dezvoltare a unui spirit întreprinzător în rândul tinerilor. Cu toate acestea, este încurajator faptul că, în urma opoziției și a îngrijorării exprimate de membrii Comisiei pentru cultură și educație cu privire la degradarea politicilor privind instruirea și formarea, în special într-un moment în care șomajul este în creștere și cauzează probleme în numeroase state membre ale Uniunii Europene, Comisia pentru bugete a depus amendamentele necesare – pe care le-am susținut –, aceasta majorând creditele planificate inițial (de exemplu, în cazul articolului 150202 privind programele de învățare continuă).

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției Parlamentului European, întrucât sunt de acord cu prioritățile orizontale ale Parlamentului pentru anul 2011, în special în domeniile referitoare la tineret, educație și mobilitate, care necesită, în cadrul diverselor politici, investiții specifice între sectoare, ca mijloc de promovare a creșterii și dezvoltării în UE. Sunt de acord cu majorarea propusă pentru finanțarea tuturor programelor referitoare la aceste priorități, și anume programele PESSOA, Erasmus Mundus și în domeniul învățării continue.

De asemenea, consider că mobilitatea ocupării forței de muncă tinere este un instrument esențial pentru asigurarea dezvoltării unei piețe a muncii competitive și dinamice în Europa și că trebuie astfel consolidată. De aceea, salut creșterea fondurilor destinate Serviciului european pentru ocuparea forței de muncă și sprijin întru totul lansarea proiectului pilot „Primul tău loc de muncă în străinătate”, care are ca scop ajutorarea tinerilor să intre pe piața muncii sau să obțină acces la locuri de muncă calificate în alt stat membru, ca un prim pas spre un program neuniversitar special pentru mobilitatea tinerilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédérique Ries (ALDE), în scris. (FR) 142 650 de miliarde de euro – acesta este bugetul pentru exercițiul financiar 2011, adoptat de Parlamentul European astăzi la prânz. Un buget restrâns, care este practic identic cu cel propus de Comisia Europeană și adoptat potrivit situației de austeritate. Cu toate acestea, știm cu toții că Europa nu poate face mai multe și mai bine cu bani mai puțini.

De aceea, eu, alături de alți câțiva deputați și de comisarul european pentru programare financiară și buget, dl Lewandowski, solicit ca Uniunea Europeană să își aloce propriile resurse. Un mecanism financiar care să garanteze autonomia și libertatea de acțiune în ceea ce privește statele membre care, în situație de criză sau nu, au abandonat demult ideea de a oferi Europei mijloacele pentru ambițiile sale. Văd cel puțin două motive pentru a nu mai reduce bugetul european.

Primul decurge din intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și din noile competențe ale Europei în domeniile politicii externe, al energiei, al supravegherii financiare, pentru a menționa doar câteva dintre acestea. Al doilea se referă la noua strategie 2020, al cărei scop este de a readuce Europa pe calea cea bună spre o creștere durabilă, proiecte importante și inovare. Noi provocări și competențe vor trebui să fie bine finanțate. Acest lucru ne duce înapoi către unica soluție – finanțarea directă a Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Dezbaterea privind bugetul din acest an subliniază din nou necesitatea de a conveni asupra unui sistem serios de resurse proprii pentru UE. Disputele anuale între instituțiile europene asupra bugetelor duc la o luare haotică a deciziilor și creează o abatere neplăcută, care ar putea fi atât de ușor evitată printr-un sistem de resurse proprii, cum ar fi alocarea unei părți din veniturile provenite de la o taxă europeană asupra tranzacțiilor financiare, de la o taxă pe carburantul de aviație sau o taxă pentru emisiile de carbon pentru a finanța bugetul UE. În ciuda acestui fapt, votul de astăzi reprezintă, în linii mari, un echilibru între răspunsurile la cererile suplimentare create de Tratatul de la Lisabona și limitarea sporirii bugetelor UE, ca reacție la dificultățile bugetare actuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Eva-Britt Svensson (GUE/NGL) , în scris.(SV) Am ales să mă abțin în ceea ce privește decizia referitoare la proiectul de buget al Parlamentului. Consolidarea programului Daphne, care abordează violența împotriva femeilor, este un lucru îmbucurător. De asemenea, sunt încântată de faptul că Parlamentul respinge propunerea Comisiei și a Consiliului de reducere a asistenței financiare acordată Autorității Palestiniene. Cu toate acestea, aș dori să subliniez de asemenea că eu consider că Parlamentul acționează în mod iresponsabil prin acordarea în favoarea sistemului UE și a lui însuși sume atât de mari sub formă de programe și subvenții și ajutoare pentru birocrație, în timp ce statele membre sunt obligate să facă reduceri dure pentru a îndeplini cerințele Pactului de stabilitate – cu alte cuvinte, pactul neoliberal, pe care majoritatea din Parlament îl susține fără rezerve.

Câștigătorul principal este sectorul agricol, în special prin stabilirea unui fond pentru produse lactate de 300 de milioane de euro. Ne va fi penibil de greu, nouă ca deputați europeni, să justificăm această decizie acelor oameni care se luptă cu adversitățile și care demonstrează în țară după țară. De ce aceștia trebuie să aibă de suferit, în timp ce cheltuielile sistemului bugetar al UE sunt total neafectate de realitate?

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Acesta este primul buget al UE pentru care s-a votat în conformitate cu normele prevăzute de Tratatul de la Lisabona chiar în primă lectură. Salut această propunere, deși încă rămân pentru conciliere unele puncte sensibile legate de probleme pe care eu le consider de o importanță majoră, cum ar fi alocarea de fonduri pentru coeziune și agricultură.

Documentul aprobat restabilește propunerea inițială a Comisiei referitoare la secțiunea privind coeziunea pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, după ce Consiliul a redus suma alocată. Deși suma pentru anul 2011 este deja stabilită în cadrul financiar multianual (CFM), cu o limită superioară de 50,65 de miliarde de euro la prețurile actuale, este de remarcat faptul că raportoarea afirmă că această poziție va necesita un nivel al plăților mai ridicat.

De asemenea, salut alocările pentru secțiunea „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, care prevede finanțare pentru cele mai multe dintre propunerile Parlamentului, cum ar fi cele referitoare la întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și la programele pentru tineri, educație și mobilitate.

Votez în favoarea acestui document, deși nu include propunerile făcute de către Partidul Popular European (PPE) cu privire la măsurile de intervenție pentru depozitarea de cereale, lapte și produse lactate și lapte praf, care, din păcate, au fost respinse de Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI).

 
  
MPphoto
 
 

  Róża Gräfin von Thun und Hohenstein (PPE), în scris.(PL) Abținerea de la vot nu reprezintă o soluție. Cei care sunt absenți greșesc întotdeauna. Cred că rezoluția în ansamblul său cuprinde mult mai multe măsuri bune decât măsuri de o importanță mai mică. Avem nevoie de Serviciul european de acțiune externă. Acesta ar trebui să devină operațional cât mai curând posibil, pentru a spori importanța Europei în lume.

Rezoluția adoptată afirmă că toate statele membre vor fi reprezentate în cadrul serviciului. Acum trebuie să avem grijă ca acest lucru să se întâmple cu adevărat. Acest lucru creează încredere în procesul de instituire a Serviciului de acțiune externă. Ar trebui amintit că Uniunea Europeană a fost construită pe încredere reciprocă și că Polonia a beneficiat foarte mult de pe urma acestui lucru. Am de gând să supraveghez foarte atent procesul.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Salut elementele pozitive ale bugetului pentru anul 2011, care includ finanțare pentru dezvoltare economică în Țara Galilor, sprijin pentru cercetare și dezvoltare și ajutor internațional. Recunosc faptul că sunt necesare cheltuieli suplimentare ca rezultat al înființării Serviciului european de acțiune externă și a unor noi autorități europene de supraveghere, precum și faptul că acestea trebuie susținute în cadrul Consiliului de către toate statele membre, inclusiv de Regatul Unit. Cu toate acestea, mă preocupă cheltuielile într-o serie de domenii, care nu reflectă o utilizare optimă a resurselor sau au consecințe negative pentru cetățenii UE și pentru populația țărilor în curs de dezvoltare. Acestea includ finanțarea europeană pentru producția de tutun și alcool, care intră în conflict cu obiectivele de sănătate ale UE, subvențiile UE pentru exporturile din sectorul agricol, care dăunează țărilor în curs de dezvoltare, precum și creșterile liniilor bugetare referitoare la cheltuieli, deplasări, publicații și alte costuri administrative. În mediul economic actual, este mai important decât oricând să justificăm cheltuielile pentru prioritățile noastre, prin abordarea tuturor cheltuielilor excesive din alte sectoare. Nu m-am simțit în măsură să mă opun acestui buget. În timpul perioadelor economice dificile, să votezi împotriva finanțării vitale pentru o varietate de priorități ar fi o măsură contraproductivă. Cu toate acestea, cred de asemenea că unele creșteri nu sunt justificate și, prin urmare, am luat decizia de a mă abține.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Punctele-cheie ale bugetului UE pentru anul 2011 sunt investițiile în activități de formare, cercetare și inovare, care reprezintă o necesitate, având în vedere situația actuală de pe piața muncii. Reducerea ratei actuale a șomajului în Europa trebuie să fie în centrul fiecărei decizii – inclusiv atunci când vine vorba de punerea efectivă în aplicare a obiectivelor ambițioase ale strategiei Europa 2020. Plasarea tineretului printre priorități în corelație cu programele de formare și de mobilitate este o investiție foarte valoroasă, cu bune oportunități de dezvoltare pentru piața muncii. Există unele creșteri, dar și reduceri – bugetul este un compromis, ca orice decizie luată de mai multe părți. Cu toate acestea, redirecționarea banilor în cercetarea nucleară nu poate fi în interesul cetățenilor din Europa și această sumă ar fi mai bine investită, de exemplu, în sursele de energie regenerabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Glenis Willmott (S&D), în scris. – Grupul EPLP salută elementele pozitive din poziția Parlamentului în primă lectură, inclusiv finanțarea dezvoltării economice în regiunile noastre, sprijinul pentru cercetare și dezvoltare de o importanță majoră și ajutorul umanitar sporit în teritoriile de peste mări, în conformitate cu obiectivul Regatului Unit de mărire a ajutorului umanitar total pentru dezvoltare în teritoriile de peste mări. De asemenea, recunoaștem că și cheltuielile suplimentare care rezultă din crearea Serviciului european de acțiune externă și a noilor autorități europene de supraveghere sunt esențiale pentru punerea în aplicare a acestor activități noi importante, iar acestea sunt susținute în cadrul Consiliului de către toate statele membre, inclusiv de Regatul Unit. Cu toate acestea, suntem profund preocupați de cheltuielile într-o serie de domenii, care nu reflectă o utilizare optimă a resurselor sau au consecințe negative pentru cetățenii UE și pentru populația țărilor în curs de dezvoltare. Acestea includ finanțare europeană pentru producția de tutun și alcool, care intră în conflict cu obiectivele de sănătate ale UE și subvențiile UE pentru exporturile din sectorul agricol, care dăunează țărilor în curs de dezvoltare, precum și creșterile liniilor bugetare referitoare la cheltuieli, deplasări, publicații și alte costuri administrative. În mediul economic actual, este mai important decât oricând să justificăm cheltuielile pentru prioritățile noastre, prin abordarea tuturor cheltuielilor excesive din alte sectoare. EPLP a votat împotriva rezoluției bugetului final în acest stadiu, pentru a trimite un mesaj clar înaintea negocierilor dintre instituții.

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris. (PL) Am marea plăcere de a felicita raportoarea, dna Jędrzejewska, pentru raportul său foarte bine elaborat. Astăzi, pentru prima dată, am adoptat un buget al UE conform dispoziției prevăzute de Tratatul de la Lisabona și, de asemenea, pentru prima dată, nu am depășit limitele financiare stabilite în perspectiva financiară actuală. Cred că soluțiile propuse de dna Jędrzejewska exprimă o abordare realistă și pragmatică într-o perioadă dificilă de criză economică. De asemenea, sunt încântat să observ că bugetul adoptat astăzi întărește prioritățile Parlamentului din punct de vedere financiar.

 
  
  

Raport: Edite Estrela (A7-0032/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Prelungirea concediului de maternitate de la 14 la 20 de săptămâni ar trebui considerată un drept fundamental. Această nouă perioadă nu ar trebui percepută ca o amenințare, chiar și luând în considerare introducerea drepturilor pentru tați. Implicațiile sale pentru cadrul legislativ din diferite state membre sunt neînsemnate, inclusiv impactul acestora asupra economiei, în cazul în care, de exemplu, luăm în considerare posibilitatea de a crea la nivel european locuri de muncă temporare care să promoveze mobilitatea profesională, măsură care poate stimula schimbul de cele mai bune practici și continuarea atribuțiilor profesionale ale femeilor aflate în concediu de maternitate. Garanția unui salariu lunar plătit 100 % în timpul concediului de maternitate, împreună cu prelungirea de la șase luni la un an a perioadei de interzicere a concedierii nu ar trebui puse sub semnul întrebării, ținând seama atât de preocupările demografice, cât și de climatul economic actual. Alte măsuri simple, dar semnificative reprezintă, de exemplu, posibilitatea unui program de lucru flexibil în perioada următoare concediului de maternitate, măsuri de prevenire în ceea ce privește sănătatea și siguranța, precum și extinderea acestor drepturi pentru cuplurile care adoptă copii, promovând astfel un cadru juridic mai echitabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. (IT) Din păcate, în Europa, rata natalității variază de la țară la țară și, de multe ori, nu depinde doar de garantarea protecției drepturilor, dar și de serviciile sociale disponibile mamelor care lucrează, cum ar fi, de exemplu, creșele. Avem încă multe de făcut pentru a concilia viața de familie cu viața profesională.

Sistemul de protecție a maternității în vigoare în Italia este, per ansamblu, în conformitate cu parametrii noi propuși în cadrul directivei, nu doar în ceea ce privește numărul de săptămâni de concediu de maternitate obligatoriu, dar, de asemenea, în ceea ce privește plata 100 % a indemnizației pentru acoperirea veniturilor în timpul perioadei de absență. Este semnificativ faptul că directiva introduce în mod clar concediul de paternitate: un obiectiv important pentru a garanta egalitatea drepturilor între bărbați și femei și pentru a consolida responsabilitățile împărțite între părinți.

 
  
MPphoto
 
 

  George Becali (NI), în scris. − (RO) Sunt de acord cu extinderea concediului de maternitate la minim 20 de săptămâni și să fie plătit 100%, oferind însă o anumită flexibilitate statelor care dispun deja de prevederi privind acest tip de concediu. Lucrătoarele care își iau concediu de maternitate trebuie să primească salariul integral, 100% din salariul ultimei luni lucrate sau media salariilor lunare. Amendamentele adoptate vor preveni concedierea femeilor însărcinate, de la începutul sarcinii și până la șase luni de la sfârșitului concediului de maternitate. Mai mult, femeile trebuie să aibă dreptul de a se întoarce la poziția lor, sau la o poziție cu aceeași remunerație, aceeași categorie profesională și aceeași fișă a postului ca acele avute înaintea începerii concediului de maternitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) Concediu de maternitate prelungit, condiții de muncă îmbunătățite ... femeile au fost în centrul dezbaterii de astăzi din Parlamentul European. Optsprezece ani de la prima directivă privind lucrătoarele gravide și lucrătoarele care au născut de curând și/sau care alăptează, situația economică și demografică din Europa s-a schimbat în mod cert. Prin urmare, am votat astăzi în plen pentru modificarea legislației în vigoare privind concediul de maternitate cu scopul de a încuraja ocuparea forței de muncă feminine, permițându-le, în același timp, femeilor să aibă o familie în cele mai bune condiții posibile.

Posibilitatea acordată femeilor de a reconcilia viața de familie cu viața lor profesională, precum și îndeplinirea obiectivelor egalității de gen: este ceea ce oferim astăzi tuturor femeilor europene. Parlamentul European a susținut, cu o majoritate, o perioadă de 20 de săptămâni a concediului de maternitate cu plata integrală a salariului. Prin urmare, acum trebuie să negociem cu statele membre pentru a ajunge la un compromis cu privire la acest text.

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. (ES) Dacă ar trebui să dăm un titlu rezultatelor acestei inițiative, aflând rezultatele votului, acesta ar fi „Rebellion in the halls” („Protest în sălile de ședințe”). Înainte de vot, eram conștienți de rezistența din rândul deputaților din diferite grupuri față de adoptarea prelungirii concediului de maternitate la 20 de săptămâni, față de obligația de a le plăti persoanelor aflate în această situație salariul integral, față de extinderea măsurilor în cazul copiilor cu handicap, și față de includerea concediului de paternitate. Toate semnele indicau că aceste măsuri nu vor fi adoptate, dar nu s-a întâmplat așa. Faptul că mulți deputați nu au respectat listele de vot ale grupului lor a făcut posibil miracolul. Astăzi Parlamentul a răspuns așteptărilor bărbaților și femeilor din Europa. Acest lucru reprezintă de asemenea încă un pas înainte în drumul spre egalitate, pe care suntem încă departe de a o atinge, dar pe care trebuie să o transformăm în realitate, lucrând împreună ca bărbați și femei.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Salut faptul că, în urma discuțiilor anticipate de multă vreme, Parlamentul European a aprobat astăzi această directivă foarte importantă. Pe baza acestei noi directive, durata concediului de maternitate va fi extinsă de la 14 la 20 de săptămâni,cu plata integrală a salariului. Astăzi, în scopul de a rezolva cât mai curând posibil problemele demografice cu care ne confruntăm din cauza ratei scăzute a natalității și din cauza îmbătrânirii populației, trebuie să împărțim angajamentele de familie. Prin urmare, este foarte important ca această directivă să stabilească dreptul bărbaților de a-și lua cel puțin două săptămâni de concediu de paternitate. De asemenea, un copil are dreptul de necontestat de a stabili o legătură cu ambii părinți. Această propunere ne va permite să creăm un echilibru mai mare în cadrul familiei și va îmbunătăți integrarea pe piața muncii. Parlamentul a demonstrat că poate îndeplini obiectivele stabilite în strategia Europa 2020 de a permite familiilor să stabilească un echilibru mai bun între muncă și viața personală, în timp ce luptă pentru creșterea economică, pentru bunăstare, pentru competitivitate și pentru egalitatea de gen. Sper cu adevărat că această directivă adoptată de Parlament va fi aprobată și de către Consiliu cât mai curând posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − (RO) UE se confruntă în prezent cu dificultăți demografice, determinate de scăderea ratei de natalitate și creșterea numărului persoanelor în vârstă. Îmbunătățirea dispozițiilor care favorizează un echilibru între viața profesională și cea familială este una dintre metodele prin care se poate răspunde acestui declin demografic. Este clar că stereotipurile de gen persistă în societate, reprezentând un obstacol pentru accesul femeilor la locuri de muncă, și, mai ales, la locuri de muncă de calitate. Femeile sunt în continuare văzute ca fiind principalele persoane responsabile pentru îngrijirea copiilor și a altor persoane dependente, de multe ori confruntându-se cu necesitatea de a opta între maternitate și cariera profesională.

Femeile sunt frecvent percepute ca lucrătoare cu „risc ridicat”, „de categoria a doua” sau „nepotrivite”, având în vedere probabilitatea ridicată de a rămâne însărcinate și de a apela la dreptul de concediu de maternitate. Astfel, este fundamental ca noile forme de concediu să nu reflecte sau să consolideze stereotipurile existente în societate. Implicarea părinților în viața copilului, încă din primele luni de viață ale acestuia, este foarte importantă pentru dezvoltarea sănătoasă din punct de vedere fizic, emoțional și psihologic a copilului.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Rata natalității în multe state membre este încă, fără îndoială, foarte scăzută. Prin urmare, instituțiile trebuie să încurajeze natalitatea prin intermediul unei politici de sprijin familial corespunzătoare. Am votat în favoarea raportului dnei Estrela, întrucât acesta urmează această direcție. De fapt, consider potrivită armonizarea drepturilor de maternitate între statele membre (luând în considerare întotdeauna în primul și în primul rând starea de sănătate a mamelor și a nou-născuților), pentru a evita discrepanțele și o reducere a competitivității statelor care au adoptat cu mult timp în urmă măsuri avansate de protecție a maternității.

În acest sens, apreciez propunerea de prelungire a concediului de maternitate la 18 săptămâni în toate țările UE, o practică care este deja în vigoare în mai multe state membre: în Italia, de exemplu, sunt acordate douăzeci și una de săptămâni și jumătate. În sfârșit, consider că este esențial să se garanteze dreptul de reluare a aceluiași loc de muncă sau de atribuire a unui loc de muncă echivalent.

 
  
MPphoto
 
 

  David Casa (PPE), în scris. – Sunt împotriva conceptului de 20 de săptămâni de plată integrală și am votat împotriva acestui amendament. Cu toate acestea, am decis să votez în favoarea textului final astfel cum a fost modificat din cauza introducerii unei clauze care a fost negociată de către PPE, clauză care permite un grad de flexibilitate în timpul ultimelor patru săptămâni. Prin urmare, am decis să sprijin grupul meu politic în atingerea acestui compromis.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Castex (S&D), în scris. (FR) Mă bucur că Parlamentul European a făcut progrese în această chestiune, de la dezbaterea privind provocarea demografică pentru care am fost raportoare în 2007. Acest vot dovedește că în prezent este încă posibil să realizăm un nou acquis social: cu mobilizare și acțiune politică putem proteja realizările victoriilor din trecut, dar putem, de asemenea, obține noi drepturi. Astăzi, prin acest concediu de paternitate, am consolidat drepturile femeilor, dar și pe cele ale bărbaților. Acesta reprezintă o schimbare reală de atitudine și, în viitor, va contribui la îmbunătățirea alocării rolurilor între părinți.

 
  
MPphoto
 
 

  John Bufton, William (Contele de) Dartmouth și Nigel Farage (EFD), în scris. –În ceea ce privește amendamentul 9: UKIP a votat în favoarea acestui amendament care afirmă pur și simplu că „Orice părinte are dreptul de a se îngriji de copilul său”. UKIP în nici într-un caz nu sprijină legitimitatea acestei directive, întrucât guvernele naționale ar trebui să fie cele care iau decizii în cadrul politicilor sociale și de bunăstare. Cu toate acestea, guvernul britanic este mult prea nepăsător pentru a lua copiii în grija statului, astfel încât votul în favoarea acestei directive va fi un avertisment. În ceea ce privește propunerea în general: UKIP nu acceptă legitimitatea prezentei directive, întrucât guvernele naționale alese ar trebui să ia decizii în cadrul politicilor sociale și de bunăstare. Această directivă va aduce costuri foarte mari pentru angajatori și guvern, pe care nu ni le permitem prea bine în acest moment. Acest lucru va menține, de asemenea, discriminarea femeilor, făcându-le chiar mai costisitoare ca angajate decât sunt deja, în special pentru întreprinderile mici, care sunt coloana vertebrală a economiei din Regatul Unit. UKIP se arată, de asemenea, plin de înțelegere față de părinții copiilor cu dizabilități și față de cei care aleg să adopte copii. Cu toate acestea, UE nu are dreptul să creeze astfel de norme privind concediul de maternitate și nu i se poate permite legitimitatea de a face acest lucru. UKIP a votat împotriva acestei directive pentru a se asigura că legislația este aprobată prin vot, și nu prin birocrații de la Bruxelles.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat în favoarea raportului deoarece este foarte important pentru egalitatea de gen și pentru apărarea drepturilor lucrătorilor – bărbați și femei – în ceea ce privește drepturile la maternitate și la paternitate. Acesta este un important pas înainte în apărarea și promovarea drepturilor femeilor și a egalității la locul de muncă în general, având în vedere că, potrivit raportului „vulnerabilitatea lucrătoarelor gravide și a lucrătoarelor care au născut de curând sau care alăptează face necesar ca acestora să li se acorde dreptul la concediu de maternitate de cel puțin 20 de săptămâni consecutive, repartizate înainte și/sau după naștere, făcând necesară și obligativitatea unui concediu de maternitate de cel puțin șase săptămâni repartizat după naștere”.

Am votat, de asemenea, în favoarea raportului pe baza unui element suplimentar, foarte important al acestuia: recunoașterea dreptului tatălui la concediu de paternitate de două săptămâni.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Roland Clark and Paul Nuttall (EFD), în scris. – În ceea ce privește propunerea în general, UKIP nu acceptă legitimitatea acestei directive întrucât guvernele naționale alese ar trebui să ia decizii în cadrul politicilor sociale și de bunăstare. Această directivă va aduce costuri foarte mari pentru angajatori și guvern, pe care nu ni le permitem prea bine în acest moment. De asemenea, acest lucru va menține discriminarea femeilor, făcându-le chiar mai costisitoare ca angajate decât sunt deja, în special pentru întreprinderile mici, care sunt coloana vertebrală a economiei din Regatul Unit.

Mai mult, UKIP se arată plin de înțelegere față de părinții copiilor cu dizabilități și față de cei care aleg să adopte. Cu toate acestea, UE nu are dreptul să creeze astfel de norme privind concediul de maternitate și nu i se poate permite legitimitatea de a face acest lucru. UKIP a votat împotriva acestei directive pentru a se asigura că legislația este aprobată prin vot, și nu prin birocrații de la Bruxelles.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Prezenta propunere are ca scop îmbunătățirea condițiilor de securitate și de sănătate asociate maternității / paternității. În acest sens, aș spune că asimetriile dintre bărbați și femei trebuie să fie reduse și că trebuie promovată o reconciliere echilibrată a vieții profesionale cu viața de familie și privată. Aceasta va fi singura modalitate de a promova o maternitate / paternitate cu responsabilități comune. Pornind de la această supoziție, sunt de acord cu propunerea raportoarei și cred că prelungirea concediului de maternitate la 20 de săptămâni, dintre care șase trebuie să fie după naștere și care pot fi împărțite între părinți, ar fi o perioadă corespunzătoare.

De asemenea, salut propunerea inclusă în raport care are ca scop garantarea plății integrale a salariului lunar în timpul concediului de maternitate, care reprezintă 100 % din ultimul salariu lunar sau din salariul mediu lunar. În cele din urmă, mi s-ar părea oportun să se aplice aceleași măsuri la adoptarea copiilor sub 12 ani și să se aplice aceste măsuri femeilor care desfășoară activități independente.

Declar că am votat în favoarea acestui raport pentru motivele menționate mai sus.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT)Egalitatea de gen este adesea un slogan, o declarație de drepturi lipsită de sens care nu este întotdeauna însoțită de împărțirea responsabilităților și de argumente solide. Pe de altă parte, acest proiect de directivă marchează un echilibru corect între rolul biologic al femeii și drepturile datorate celor care îndeplinesc pe deplin acest rol. Cu problemele demografice care încep să semene din ce în ce mai mult cu o situație de urgență și care necesită o rată mai mare de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, aceste măsuri sunt un răspuns bun simț. Recunoașterea egalității este completă atunci când anumite drepturi sunt, de asemenea, extinse taților, permițând repartizarea obligațiilor familiale în maniera cea mai potrivită, și atunci când flexibilitatea de organizare este lăsată la latitudinea fiecărei familii.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru o creștere a securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide atât în virtutea principiului egalității în drepturi a sexelor și a nediscriminării pe bază de gen, cât și pentru a stimula o mai bună implicare a femeilor pe piața muncii.

Unul dintre efectele acestei măsuri constă în crearea pentru femei a unui echilibru între planul familial și cel profesional. De asemenea, femeile au nevoie de acest suport legislativ pentru protecția sănătății lor și a copilului. Un alt aspect important, vizând siguranța profesională a femeilor, ține de interzicerea concedierii în perioada decurgând de la începutul sarcinii până la cel puțin șase luni după terminarea concediului de maternitate. Tot în întâmpinarea nevoii de siguranță socială vine și stabilirea unui plafon de salarizare pe perioada concediului de maternitate.

Nu în ultimul rând, un argument determinant în susținerea acestui vot îl reprezintă sporirea natalității, problemă deosebit de gravă cu care se confruntă statele membre din Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − (RO) Statisticile arată că rata natalității în UE este în scădere. Cu această rată scăzută a natalității și cu îmbătrânirea populației, ne vom confrunta cu o problemă reală în viitor privind plățile pentru pensii și plata drepturilor de asistență medicală în Europa. Familiile, în special femeile, nu ar trebui să fie penalizate dacă doresc să aibă copii. Lucrătoarele gravide și cele care alăptează nu trebuie să efectueze activități care, în urma evaluărilor, prezintă riscul unei expuneri la anumiți agenți sau la condiții de muncă deosebit de nocive, care pun în pericol securitatea sau sănătatea acestor lucrătoare. De aceea susțin ideea aplicării de măsuri pentru a promova îmbunătățirea securității și sănătății lucrătoarelor care au născut de curând sau care alăptează, măsuri care nu trebuie să defavorizeze femeile pe piața muncii și nici să acționeze în detrimentul directivelor privind egalitatea tratamentului aplicat femeilor și bărbaților.

 
  
MPphoto
 
 

  Michel Dantin (PPE), în scris. (FR) Franța este una dintre țările Uniunii cu cele mai mari rate ale natalității. Acest lucru se datorează unui set de măsuri cuprinse într-o politică atotcuprinzătoare privind familia. Rezoluția, așa cum se prezintă după voturile asupra amendamentelor, nu aduce nicio îmbunătățire reală. Dimpotrivă, aceasta va repune totul în discuție, deoarece sarcina bugetară a acestor măsuri nu poate fi suportată în acest moment. Acestea sunt motivele care m-au determinat să refuz aprobarea textului, care este, de altfel, plin de intenții bune.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Per ansamblu, sunt de acord cu măsurile propuse în acest raport, deoarece cred că această problemă este una dintre provocările majore pe care va trebui să le depășească Europa în următoarele decenii: îmbătrânirea populației. Acesta este, de exemplu, cazul Portugaliei, unde observ acest lucru îndeaproape. Totuși, ca și alte țări din UE, rata natalității nu este suficient de mare pentru a asigura înlocuirea generațiilor, iar această situație dificilă pune în pericol viitorul. Cred că mai multe politici flexibile în ceea ce privește concediul de maternitate și de paternitate pot ajuta la inversarea acestor tendințe. Prin urmare, este important să se trimită familiilor un mesaj coerent de sprijin al maternității și paternității, împreună cu măsuri concrete pentru o mai bună conciliere a vieții profesionale, private și de familie. Soluționarea acestei provocări este vitală pentru atingerea obiectivelor economice și sociale prevăzute în strategia Europa 2020 și ca o modalitate de a încerca inversarea procesului de îmbătrânire demografică pe continentul nostru. Și în Portugalia concediul de maternitate este deja plătit 100 % din venitul pentru 120 de zile. Prin urmare, aș spune că salariile femeilor ar trebui să fie asigurate în timpul concediului de maternitate în modul descris în acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Luigi Ciriaco De Mita (PPE), în scris. (IT) S-a votat asupra unei propuneri de rezoluție legislativă de modificare a Directivei 92/85/CEE nu numai pentru a sprijini măsurile noi și mai bune pentru securitatea și sănătatea la locul de muncă a lucrătoarelor gravide și a lucrătoarele care au născut de curând sau care alăptează, dar, de asemenea, în general, pentru a sprijini măsuri noi în vederea promovării unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată. Chiar dacă sistemul juridic italian este mai inovator, creșterea la nivel european a numărului de săptămâni de concediu de maternitate reprezintă un impuls puternic în favoarea asistenței familiale pentru nou-născuți. Sprijinul pentru concediul de paternitate este, de asemenea, un pas în aceeași direcție, deși făcându-l obligatoriu nu este probabil cel mai bun mod de a urmări obiectivul lăudabil de a asigura o prezență efectivă mai intensă a ambilor părinți în perioada cea mai solicitantă pentru noul cămin și de a se asigura că tatăl este mai informat și mai implicat. Sprijinul și extinderea drepturilor copiilor adoptați permite o consolidare și de asemenea, se așteaptă cu încredere, o simplificare a procesului de adopție. În cele din urmă, cu scopul de a atinge un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, simt că este, de asemenea, important să se susțină apelul către statele membre de a consolida serviciile pentru copii, cu facilități de îngrijire pentru cei de până la vârsta obligatorie de școlarizare.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. (FR) Votul asupra raportului Estrela privind drepturile femeilor gravide și a tinerelor mame la locul de muncă va face posibilă armonizarea duratei și plății concediului de maternitate la un nivel minim. Parlamentul European a ales să aibă o poziție puternică în negocierea cu Consiliul și, prin urmare, a sprijinit principiul unei perioade de 20 de săptămâni de concediu plătit 100 % (permiteți-mi să subliniez că în Suedia concediul de maternitate poate fi de până la 75 de săptămâni, cu 14 săptămâni exclusiv pentru mamă, iar restul putând fi împărțit cu tatăl).

Aceasta este o măsură importantă în favoarea părințiilor din Europa și, ca urmare, femeile și bărbații vor fi ajutați în găsirea unui echilibru mai bun între viața de familie și viața profesională. Rămâne acum la latitudinea guvernelor europene să examineze posibilitatea bugetară de a asuma o astfel de schimbare și de a o accepta. În final, concediul minim va fi probabil cel propus de către Comisia Europeană și sprijinit de către delegația MODEM, și anume o perioadă de 18 săptămâni de concediu, care ar fi în conformitate cu recomandările Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris. (FR) Eu cred că acest vot, care reprezintă o largă majoritate, constituie un semnal puternic care este trimis Consiliului: în plus față de prelungirea concediului de maternitate de la 14 la 20 de săptămâni de plată integrală a salariului, am votat în favoarea introducerii concediului de paternitate de două săptămâni. Este de datoria noastră să ne asigurăm că nimeni nu va trebui să aleagă să renunțe la copii pentru muncă sau la muncă pentru copii.

În plus, salut faptul că Parlamentul a votat pentru măsuri care vor permite ca mamele adoptive să fie tratate în mod egal în fața legii cu mamele biologice. Acesta este un parlament care a acordat, în sfârșit, drepturi egale mamelor adoptive și mamelor biologice. Părinții adoptivi sunt părinți în înțelesul deplin al cuvântului și merită să fie tratați ca atare. Legislația nu mai poate continua să discrimineze acest tip de maternitate / paternitate.

Prin urmare, aceasta este o zi mare pentru multe familii care sunt în imposibilitatea de a concilia viața de familie cu viața profesională. În plus, condițiile economice dificile nu sunt un motiv pentru a decide să lăsăm într-o situație defavorabilă, timp de zeci de ani în viitor, toate familiile care aduc, de asemenea, o contribuție semnificativă societății noastre.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. (FR) Prelungirea concediului de maternitate la 20 de săptămâni cu plata integrală a salariului este un lucru înșelător. O astfel de măsură legislativă va afecta inserția profesională a femeilor în întreprinderi, care o vor considera o povară prea mare în caz de maternitate. De asemenea, va compromite revenirea unei femei în câmpul muncii, ocupând exact aceeași funcție pe care a deținut-o înainte de a fi în concediu. În cele din urmă, optarea pentru remunerația de 100 % pe o perioadă lungă de timp reprezintă o cheltuială pentru sistemele de securitate socială (într-un context în care instituțiile europene fac intens apel la statele membre pentru a-și reduce deficitele bugetare).

Din aceste motive nu am putut sprijini acest raport și astfel consider că trebuie să păstrăm un simț al realității și să permitem statelor membre să păstreze un anumit grad de flexibilitate în această chestiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Harlem Désir (S&D), în scris. (FR) Parlamentul tocmai a votat în primă lectură pentru prelungirea concediului de maternitate în toată Europa până la minim 20 de săptămâni, cu plata integrală a salariului, exceptând persoanelor cu venituri mari, precum și pentru posibilitatea ca tații să își ia cel puțin două săptămâni de concediu după nașterea copilului. Aceasta este o victorie pentru susținătorii unei Europe sociale și un pas spre o mai mare egalitate între bărbați și femei în Europa.

O parte dintre cei de dreapta au folosit viitorul cost al acestor măsuri drept scuză pentru a respinge acest progres. Cu toate acestea, sprijinirea părinților în concilierea vieții de familie cu cea profesională va facilita întoarcerea acestora la locul de muncă, va spori ratele europene de natalitate și va proteja sănătatea mamelor și a copiilor.

Stânga Parlamentului, cu raportoare socialistă de cetățenie portugheză, dna Estrela, și-a păstrat poziția, dreapta europeană a fost împărțită și calea spre progres a avut câștig de cauză. Lupta trebuie câștigată acum în Consiliu, unde mai multe guverne amenință să blocheze această directivă. Deputații în parlamentele naționale ar trebui să se ocupe de acest lucru și să intervină pe lângă guvernele proprii, astfel încât acestea să nu anuleze ceea ce propune Parlamentul European pentru o Europă care protejează drepturile cetățenilor săi.

 
  
MPphoto
 
 

  Diane Dodds (NI), în scris. – Deși sprijin drepturilor femeilor gravide, eu nu pot sprijini acest raport în condițiile climatului economic actual. Impactul pentru Regatul Unit, în cazul în care concediul de maternitate este prelungit la 20 de săptămâni, este estimat în medie la aproape 2,5 miliarde de lire sterline pe an. Acest lucru ar conduce la dublarea costurilor pentru concediul de maternitate în Regatul Unit. Dovezile arată că, în prezent, femeile beneficiază considerabil de pe urma dispozițiilor deja în vigoare în Regatul Unit, 9 din 10 femei iau cele 20 de săptămâni concediu de maternitate, iar 3 din 4 femei își iau tot concediul plătit. Cu un nivel de absorbție atât de ridicat, este evident că în Regatul Unit nu este nevoie de mai multă birocrație europeană pe lângă legislația existentă.

În plus, cerința propusă pentru plata integrală pentru 20 de săptămâni ar avea ca rezultat un regres social. Acest lucru se datorează faptului că femeile cu cele mai mari salarii vor primi indemnizațiile cele mai mari. Eu susțin pe deplin nevoia unui concediu de maternitate adecvat, flexibil, dar cred că guvernul Marii Britanii este în măsură să decidă, cu aportul părinților și al angajatorilor acestora, cât de mult își poate permite propria noastră economie să dea și cum va fi pus în aplicare pachetul privind maternitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Lena Ek, Marit Paulsen, Olle Schmidt și Cecilia Wikström (ALDE), în scris.(SV) Eforturile de înfăptuire a unei societăți în care bărbații și femeile sunt egali este o chestiune de principiu extrem de importantă – nimeni nu ar trebui să fie discriminat pe motivul că este părinte. Ar trebui să adăugăm că este extrem de important din punct de vedere socio-economic ca femeile și bărbații să fie în măsură să combine viața de familie cu viața profesională în scopul de a atinge un grad ridicat de ocupare a forței de muncă.

Prin urmare, cred că este regretabil faptul că raportul nu constituie un pas înainte clar pentru egalitate în Europa. Acesta reflectă o viziune învechită asupra egalității, conform căreia mama trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru copii, în loc ca ambii părinți să împartă responsabilitatea. De asemenea, este greșit să se propună, așa cum se face în raport, ca interdicția adresată mamelor de a lucra timp de șase săptămâni după naștere să fie obligatorie.

Prin urmare, am ales să votăm în favoarea acelor părți pe care le considerăm pozitive, cum ar fi amendamentul care protejează sistemele naționale de asigurare pentru creșterea copilului mai ambițioase, creșterea duratei minime a concediului de maternitate și includerea concediului de paternitate în directivă. Cu toate acestea, ne-am abținut de la vot privind raportul luat în ansamblu, întrucât considerăm că este prea vag, ambiguu și învechit. Principalul motiv este lipsa unei perspective clare și fără ambiguitate privind egalitatea de gen.

 
  
MPphoto
 
 

  Göran Färm, Anna Hedh, Olle Ludvigsson și Marita Ulvskog (S&D), în scris.(SV) Noi, social-democrații din Suedia am ales să susținem raportul dnei Estrela privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 92/85/CEE a Consiliului privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide și lucrătoarele care au născut de curând sau care alăptează.

Am fi preferat ca directiva să se concentreze mai degrabă pe concediul pentru creșterea copilului, decât pe concediul de maternitate. Am fi preferat, de asemenea, să fie mai puțin detaliată și mai flexibilă – mai ales pentru că este o directivă minimă – de exemplu, în ceea ce privește nivelul remunerației și limita de timp pentru perioada de imediat după naștere. Cu toate acestea, credem că raportul este important sub aspectul îmbunătățirii directivei actuale, care oferă posibilități foarte limitate pentru concilierea vieții profesionale cu maternitatea / paternitatea în multe state membre ale UE. Cu această decizie avem acum o primă ofertă de negociere asupra căreia Consiliul trebuie să adopte o poziție.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Centrul Democratic și Social – Partidul Popular (CDS-PP) a considerat de mult timp problema ratei natalității o prioritate de stat și recunoaște că este imposibil să se stimuleze natalitatea fără protejarea părințiilor. Capitolele dedicate familiei și ratei natalității nu sunt nou-incluse în programele noastre. De asemenea, faptul că apărăm drepturile mamelor și ale taților de a construi o familie, fără ca acest lucru să fie considerat o povară suplimentară sau o cauză a dificultăților la lucru, nu este o noutate.

Politicile care sprijină familiile și rata natalității, ca cele pe care le susținem, au totuși un caracter transversal și nu sunt limitate la prelungirea concediului de maternitate. Însă, aceasta este o măsură pe care o salutăm, având în vedere că am susținut o prelungire a concediului pentru creșterea copilului la șase luni în programul nostru de guvernare din anul 2009. De aceea ne-am dori să avem Partidul Socialist de partea noastră în Parlament în acțiunile de protecție a mamelor și a taților. Aceasta ar fi o poziție foarte diferită față de cea pe care a luat-o acest partid în politica națională, în cadrul căreia reduce alocația pentru copii, rambursarea costurilor medicamentelor pentru bolnavii cronici și deducerile impozitelor pe venit pentru cheltuielile pentru educație și sănătate și în cadrul căreia a mărit drastic sarcina fiscală asupra veniturilor publice ale familiilor cu copii, în special a celor cu venituri mai mici.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) UE se confruntă cu o provocare demografică marcată de rate scăzute ale natalității și un procent tot mai mare de persoane vârstnice. Îmbunătățirea dispozițiilor pentru a promova un echilibru între viața profesională și cea familială ajută în abordarea acestui declin demografic. În Portugalia, rata natalității nu este suficient de mare pentru a asigura înlocuirea generațiilor, iar această situație pune în pericol viitorul. Prin urmare, aș spune că, pentru a contracara această tendință, ar trebui încurajată îmbunătățirea sănătății și siguranței pentru lucrătoarele care sunt gravide, care au născut de curând sau care alăptează, lucru care solicită promovarea unei concilieri echilibrate a vieții profesionale cu viața privată și de familie. Sunt de acord cu poziția raportoarei și cu modificările introduse, cum ar fi prelungirea perioadei minime pentru concediul de maternitate de la 14 la 20 de săptămâni, principiul unei indemnizații echivalente cu veniturile integrale, stabilirea cerințelor de sănătate și siguranță la locul de muncă și interzicerea concedierii. De asemenea sunt de acord că, dacă este adoptat, trebuie recunoscut dreptul de a împărți o perioadă de concediu pentru creșterea copilului între ambii membri ai cuplului.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Votul în favoarea raportului privind îmbunătățirile securității și sănătății la locul de muncă pentru lucrătoarele gravide, care au născut de curând sau care alăptează, este punctul culminant al unui îndelung proces de dezbatere în Parlamentul European, care a fost deja amânat de la ultima ședință și la care am participat activ, contribuind la adoptarea raportului.

Deși suntem încă în cursul primei lecturi a propunerii de directivă, este pozitivă în domeniul drepturilor femeilor datorită semnalului pe care îl trimite, în special țărilor care încă nu au 20 de săptămâni de concediu de maternitate cu plata integrală a salariului și care încă nu aplică concediul de paternitate de două săptămâni, de asemenea cu remunerare integrală.

Adoptarea prezentei propuneri de negociere cu Consiliul recunoaște valoarea socială fundamentală a maternității și paternității, respectând drepturile femeilor care lucrează și care doresc să devină mame.

Adoptarea acestei propuneri reprezintă, de asemenea, o victorie asupra pozițiilor celor mai conservatoare, care încă mai există în cadrul Parlamentului European, ceea ce înseamnă că lupta pentru apărarea drepturile femeilor, a drepturilor de maternitate și de paternitate și a drepturilor copiilor va continua.

Sperăm că acum Consiliul va accepta poziția Parlamentului European, care mărește propunerea Comisiei de la 18 la 20 de săptămâni, și are drept obiectiv modificarea directivei care este în vigoare în prezent și care stabilește doar 14 săptămâni pentru concediul de maternitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Goebbels (S&D), în scris. (FR) Am susținut apelurile colegei mele, dna Estrela, pentru o îmbunătățire a sănătății și securității la locul de muncă a lucrătoarelor gravide și lucrătoarele care au născut de curând sau care alăptează. „Femeia este viitorul bărbatului”, a scris Louis Aragon. Copiii sunt o comoară. Trebuie să fie protejați. La fel și mamele lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR)Votând în favoarea unui concediu de maternitate minim de 20 de săptămâni (în prezent acesta este de 14 săptămâni) cu plata integrală a salariului și aprobând un concediu paternal obligatoriu de două săptămâni în Uniunea Europeană, Parlamentul European a trecut în direcția progresului social incontestabil.

Acestea fiind spuse, am votat pentru prelungirea concediului de maternitate la 18 săptămâni, mai degrabă decât 20 de săptămâni. Într-adevăr, mi se pare că o perioadă de 20 de săptămâni, deși reprezintă o propunere extrem de generoasă, ar putea fi în dezavantajul femeilor și ar putea fi utilizat ca argument suplimentar pentru a nu le recruta sau pentru a face complicată revenirea lor la locul de muncă. Mai mult, regret că această dispoziție care viza prelungirea concediului de maternitate în caz de complicații (naștere prematură, handicap etc.) a fost respinsă.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Grossetête (PPE), în scris. (FR) Regret rezultatul acestui vot. Împărtășim cu toții dorința de a permite mamelor să stabilească o legătură puternica cu copiii lor în timpul perioadei de convalescență după naștere. Cu toate acestea, sunt profund îngrijorată de impactul economic al unei astfel de măsuri, care va reprezenta 1,5 miliarde de euro pentru țara noastră.

În această perioadă de criză economică, nu demagogia va plăti cheltuielile. Întreprinderile nu vor putea să le plătească, cu atât mai puțin bugetele statelor membre. Astfel de măsuri ar putea penaliza anumite cariere sau ar putea stopa ocuparea forței de muncă a femeilor tinere. Perpetuarea unui sistem tradițional, în care tatăl aduce acasă salariul și femeia are grijă de copii, dorit de unii, reprezintă un pas înapoi. Libertatea de alegere este, de asemenea, un drept pentru femei.

Negocierile care vor începe acum între cele 27 de state membre în cadrul Consiliului vor fi dificile.

 
  
MPphoto
 
 

  Pascale Gruny (PPE), în scris. (FR) Nu am dorit să susțin acest raport în măsura în care o creștere de la 14 la 20 de săptămâni cu plata integrală a salariului ar avea consecințe financiare catastrofale pentru mai multe state membre. Studiul realizat de OCDE arată că vor exista costuri foarte importante pentru bugetele sociale ale statelor membre.

Pentru Franța, suma anuală este de 1,3 miliarde de euro, iar pentru Regatul Unit este de 2,4 miliarde de lire sterline. În situația economică actuală, creșterile acestor bugete nu pot fi absorbite. În plus, întreprinderile ar trebui să suporte aceste costuri suplimentare, ceea ce este imposibil. Cu toate acestea, este esențială susținerea femeilor în timpul maternității. Aplicarea acestor măsuri reprezintă un risc foarte mare pentru încadrarea în muncă a femeilor. Studiul OCDE arată, de asemenea, că prelungirea concediului de maternitate ar duce la o scădere a ocupării forței de muncă feminine.

În dorința de a ajuta femeile, există un risc de a le penaliza pe piața muncii. Doresc să ajut femeile la încadrarea lor pe piața muncii și să le sprijin în timpul maternității. Prelungirea de la 14 la 18 săptămâni propusă de către Comisie a fost un adevărat pas înainte. Un alt progres ar fi fost să avem măsuri progresive în ceea ce privește metodele de îngrijire a copiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) Am votat în favoarea raportului Estrela și mă bucur că Parlamentul a luat o astfel de poziție progresivă în favoarea mamelor, a viitoarelor mame și a taților. Prelungirea concediului de maternitate la 20 de săptămâni este un progres social incontestabil care întruchipează Europa socială pe care o dorim cu sinceritate. Acest text îmbunătățește echilibrul între viața de familie și viața profesională.

Introducerea unui concediu de paternitate obligatoriu de două săptămâni reprezintă, de asemenea, un mare pas înainte în schimbarea atitudinilor și în împărțirea rolurilor între părinți. Argumentul costurilor suplimentare pe care le implică această măsură ar fi valabil în cazul în care femeile nu și-ar fi suplimentat deja concediul de maternitate cu concediul medical și / sau concediul plătit. Întreprinderile și sistemele de protecție socială plătesc deja aceste costuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Richard Howitt (S&D), în scris. – Sunt mândru că am votat pentru extinderea drepturilor de maternitate și condamn deputații europeni conservatori și liberal democrați, care mai întâi au conspirat pentru a împiedica atingerea unui acord parlamentar asupra prezentei directive și care astăzi au votat pentru a nega drepturile decente ale forței de muncă feminine. Vreau să subliniez ca am dorit să votez pentru un alt compromis privind durata perioadei plății concediului de maternitate, dar respect faptul că această opțiune a căzut, întrucât majoritatea din Parlament a votat pentru 20 de săptămâni. Sunt conștient că vor mai fi negocieri privind această chestiune înaintea adoptării finale a directivei și faptul că era foarte important ca acest Parlament să fie de acord asupra unui text pentru a permite continuarea procesului. Sunt întru totul de acord cu colegii mei laburiști din Regatul Unit care doresc să protejeze în special femeile cu salarii mici și, în acest sens, solicită guvernului britanic de a respecta integral clauza de neregresiune a directivei.

 
  
MPphoto
 
 

  Romana Jordan Cizelj (PPE), în scris. (SL) Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) a subliniat că multe propuneri (amendamente) prezentate depășesc sfera de aplicare și scopul directivei. Sunt de acord cu aceștia, dar în privința deciziei modului de vot, am făcut o excepție de data aceasta. Poziția femeilor în UE din punctul de vedere al ocupării forței de muncă, nivelul de salarizare, de expunere la sărăcie ..., este semnificativ mai slabă decât cea a bărbaților. Eu cred că egalitatea de șanse reprezintă unul dintre principiile de bază care stau la baza activității UE și, din acest motiv, voi folosi orice oportunitate pentru a face egale pozițiile femeilor și bărbaților. Votul de astăzi nu este cel final, dar ne va oferi o poziție de negociere puternică în cadrul Consiliului.

 
  
MPphoto
 
 

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris. − (RO) Extinderea concediului de maternitate la o perioadă de 20 de săptămâni și plata de 100% pentru această perioadă sunt măsuri care restaurează demnitatea mamelor. De aceea, am votat fără rezerve pentru propunerea de raport, cu încrederea că statele membre se vor apleca asupra deciziei noastre și o vor pune în aplicare în legislațiile naționale.

Dincolo de susținerea pentru mame, acest raport recomandă statelor și introducerea concediului parental plătit integral, fapt ce recunoaște rolul ambilor părinți în creșterea copilului. Am dat prin votul de astăzi un semnal important, care face apel la o viață decentă, depășind limitele ideologice și sistemele sociale naționale

 
  
MPphoto
 
 

  Philippe Juvin (PPE), în scris. (FR) Nu am dorit să susțin acest raport deoarece prelungirea perioadei de concediu de maternitate de la 14 săptămâni (după cum prevede actuala directivă) la 20 de săptămâni cu plata integrală a salariului ar avea un impact financiar considerabil asupra statelor membre (1,3 miliarde de euro pentru Franța), într-o perioadă de criză economică care nu prea este favorabilă creșterii bugetare.

În al doilea rând, costurile suplimentare pentru întreprinderile din statele membre în care acestea din urmă finanțează parțial concediul de maternitate (de exemplu, Germania) ar fi foarte mari. În al treilea rând, consecințele negative pentru posibilitatea de angajare a femeilor sunt reale, nu mai puțin atunci când vine vorba de a se întoarce pe piața muncii.

În cele din urmă, Parlamentul European, prin adoptarea unor măsuri care nu sunt posibile din punct de vedere financiar și care ar putea fi chiar contraproductive în ceea ce privește participarea femeilor pe piața muncii, își reduce credibilitatea în procesul decizional european. Prelungirea concediului de maternitate la 18 săptămâni, astfel cum a propus Comisia, ar fi fost un pas important în îmbunătățirea situației femeilor, prin evitarea capcanelor din textul adoptat în final de către Parlamentul European, când ceea ce este cu adevărat important este să permitem femeilor să concilieze viața lor profesională cu viața familială.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris. (PL) În contextul îmbătrânirii populației și al dificultăților cu care se confruntă economia europeană, trebuie să folosim toate oportunitățile disponibile pentru a încuraja femeile să aibă copii și să le ușurăm întoarcerea la locul de muncă. Multe femei sunt specialiste eminente în domeniile lor, iar economia Europei nu poate renunța la serviciile acestei forțe de muncă înalt calificate. Situația este similară pentru femeile care trăiesc și lucrează în mediul rural. Adesea, acestora nu le este acordat concediul de maternitate în înțelesul deplin al cuvântului, ci trebuie să se întoarcă la locul de muncă cât mai curând posibil. Acest lucru, în mod evident, pune în pericol atât sănătatea lor, cât și pe cea a copiilor acestora. Acesta este motivul pentru care ar trebui să se bucure de aceleași privilegii precum femeile care lucrează în afara sectorului agricol.

 
  
MPphoto
 
 

  Sandra Kalniete (PPE) , în scris. (LV) Am votat în favoarea prelungirii perioadei minime obligatorii a concediului de maternitate la 18 săptămâni, dar am votat împotriva prelungirii acesteia la 20 de săptămâni. Apreciez pe deplin necesitatea de a asigura condiții adecvate pentru mamele care au născut de curând. Cu toate acestea, pe termen lung, prelungirea perioadei minime de concediu la 20 de săptămâni ar fi dezavantajoasă pentru femeile tinere care intenționează să aibă o familie și o carieră profesională. În plus, statele membre se vor afla pur și simplu în imposibilitatea de a face față cheltuielilor suplimentare prin bugetele lor. Întreprinderile s-au opus unei perioade minime de 20 de săptămâni de concediu de maternitate, deoarece aceasta va determina costuri suplimentare, care nu pot fi acoperite în situația economică actuală. Prin urmare, există riscul ca mulți angajatori pur și simplu să nu angajeze femei tinere. Putem observa deja că tinerilor le este dificil să găsească locuri de muncă, iar prelungirea concediului de maternitate va reduce capacitatea femeilor de a concura mai departe cu bărbații pe piața locurilor de muncă. Cred că nu trebuie să permitem să se întâmple acest lucru și că trebuie să gândim pe termen lung. Stabilirea concediului de maternitate la 20 de săptămâni ar reprezenta miliarde de euro în cadrul costurilor bugetare în întreaga Europă. Acestea sunt costuri pe care în prezent nu și le pot permit nici guvernele naționale, nici contribuabilii. Desigur, vom fi criticați de o parte a societății, dar noi ne aflăm aici pentru a lucra și pentru a lua decizii care sunt cât se poate de bune și care sunt în interesul tuturor europenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Rodi Kratsa-Tsagaropoulou (PPE), în scris. (EL) Mi-am exprimat o opinie diferită prin voturile asupra chestiunii concediului. Prefer propunerea Comisiei de 18 săptămâni.

Propunerea este realistă și echilibrată în ceea ce privește condițiile pieței, nu doar din cauza crizei economice, dar și din cauza cerințelor, a obligațiilor profesionale și a ambițiilor chiar a femeilor încadrate în muncă.

Femeile nu ar trebui să fie ființe supraprotejate, ocolite de piața muncii.

Mai mult decât atât, după cum am susținut în mod constant, eforturile de conciliere a vieții familiale cu viața profesională și creșterea copiilor necesită practic infrastructuri sociale și o responsabilitate socială a întreprinderilor pe tot parcursul carierei unei femei.

 
  
MPphoto
 
 

  Constance Le Grip (PPE) , în scris. (FR) Am votat împotriva raportului Estrela, deoarece prelungirea concediului de maternitate la 20 de săptămâni este în realitate o idee bună doar la prima vedere. Într-adevăr, această prelungire este prezentată ca acordarea mai multor drepturi pentru femei, în timp ce, în opinia mea, aceasta ar avea repercusiuni negative pentru femeile care încearcă să acceseze piața muncii.

Este de temut că această propunere, dacă ar fi să fie pusă în aplicare, ar putea fi în dezavantajul femeilor și, ca urmare, le-ar face mai puțin eligibile la angajare. Contrar a ceea ce pretinde raportoarea și cei care sprijină acest text, nu există nicio legătură evidentă între rata natalității și durata concediului de maternitate.

În plus, propunerea de a prelungi de la 14 la 20 de săptămâni cu plata integrală a salariului nu reprezintă o poziție acceptabilă din punct de vedere financiar pentru multe țări. Într-adevăr, costurile suplimentare suportate de această prelungire nu pot fi acordate nici de către întreprinderi, nici de către statele membre. Propunerea inițială a Comisiei Europene, și anume creșterea de la 14 la 18 săptămâni, a fost un pas înainte destul de mare.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris. (PL) Aș dori să subliniez că, în privința raportului dnei Estrela, am votat în favoarea normelor privind concediul de maternitate de 20 de săptămâni, care protejează femeile împotriva concedierii abuzive la șase luni după revenirea la locul de muncă și în favoarea plății integrale și protecției femeilor în perioada în care alăptează, dar, în acest caz, fără recomandări specifice, deoarece cred că aceste norme ar trebui să rămână de competența statelor membre.

În cazul mai multor nașteri, consider corespunzătoare extinderea concediului. Eu sprijin permanent orice idee care ajută femeile să aibă o experiență a maternității în condiții de siguranță și le garantează acestora condiții mai bune pentru reintrarea pe piața locurilor de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Toine Manders (ALDE), în scris. (NL) Delegația partidului popular olandez pentru libertate și democrație (VVD) în Parlamentul European a votat astăzi împotriva propunerii pentru o directivă de prelungire a concediului de maternitate (plătit) la 20 de săptămâni. Suntem de părere că minimul de 14 săptămâni, stabilit anterior, este suficient. Femeile care constată că sunt încă în imposibilitatea de a reveni la locul de muncă la sfârșitul concediului de maternitate își pot lua concediu în conformitate cu dispozițiile legii concediului medical a țării acestora. Această propunere ar implica o prelungire a securității sociale, o chestiune asupra căreia statele membre ar trebui să fie în măsură să ia propriile decizii, mai ales în astfel de perioade în care toate statele membre trebuie să facă economii. Există și alte modalități, mai puțin riguroase prin care ar putea fi puse în aplicare măsuri care să permită un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată. Propunerea comportă riscul ca femeile tinere talentate să aibă mai puține oportunități pe piața muncii, deoarece angajatorii nu vor dori să își asume riscul de a fi obligați să plătească angajatelor concediul de maternitate timp de mai multe luni. Nici creșterea numărului de nașteri în UE, care este soluția dorită pentru problema îmbătrânirii populației, nu trebuie să fie reglementată la nivelul UE. În ceea ce privește opinia VVD, normele Uniunii Europene pentru reglementarea scutirii de muncă în vederea alăptării sunt de prisos. Grupul VVD din Parlamentul European: Hans van Baalen, Jan Mulder și Toine Manders

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Întrucât toți cetățenii UE au dreptul de a trăi și de a lucra pe întreg teritoriul UE, este vital să oferim femeilor un drept minim la concediu de maternitate în cazul în care sunt încadrate în muncă în momentul când nasc un copil. Concedii de maternitate decente reprezintă doar o parte a unui subiect mai larg privind participarea femeilor pe piața muncii și abordează implicațiile financiare ale îmbătrânirii societății. Obiectivul UE este o participare pe piața muncii de 75 % până în 2020 și, ca un element crucial, tuturor mamelor le va fi oferită capacitatea de a-și lua concediul de maternitate pe care și-l pot permite și apoi să revină la locul de muncă. Într-o societate îmbătrânită, în care cererea de asistență socială este în creștere și numărul de persoane care acordă asistență este în scădere, este nevoie de un concediu de maternitate mai realist. Femeile nu trebuie să simtă că faptul de a avea copii este incompatibil cu activitatea lor – politicile noastre trebuie să permită îngrijire pentru persoanele mai tinere și mai vârstnice. Punerea în aplicare a acestui lucru nu va intra în vigoare timp de cel puțin 5 ani. În plus, cu o creștere de doar 1,04 % a participării femeilor pe piața muncii, sunt acoperite și costurile suplimentare pentru concediul de maternitate prelungit.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris. – (IT) Una dintre prioritățile incluse în agenda socială a UE o constituie necesitatea promovării unor politici care să faciliteze echilibrul dintre viața profesională și cea privată, destinate deopotrivă bărbaților și femeilor. Un echilibru îmbunătățit între viața profesională și cea privată este unul dintre cele șase domenii prioritare identificate în „Foaia de parcurs privind egalitatea între femei și bărbați 2006-2010”.

Îmbunătățirea acestor prevederi constituie, așadar, o parte integrantă a politicii europene ca reacție la populația în scădere înregistrată recent. Maternitatea și paternitatea sunt cu certitudine drepturi inalienabile fundamentale asigurării unui echilibru social. Sperăm că revizuirea directivei respective va fi atât în avantajul femeilor, cât și al bărbaților aflați în câmpul muncii care doresc să își asume responsabilitatea pentru îngrijirea familiei.

Nu putem să separăm respectarea unui echilibru mai bun între principiul protecției sănătății și siguranței de respectarea egalității de tratament. Alături de alte aspecte, acestea mă determină să sprijin totuși necesitatea de a acorda statelor membre suficientă flexibilitate în stabilirea reglementărilor privind concediile în cazurile în care acest lucru este necesar. Aceasta se datorează exclusiv unor rațiuni de durabilitate economică, pentru a acoperi costurile suplimentare apărute.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. (PT) Raportul adoptat propune un concediu de maternitate cu o durată de 20 de săptămâni fără a suferi pierderi de venituri. Această măsură în sine ar putea aduce o îmbunătățire socială substanțială a vieții femeilor în aproximativ două treimi din țările Uniunii Europene. Acesta este cazul Portugaliei, unde femeile au dreptul la doar 16 săptămâni de concediu plătit integral. Includerea unui concediu de paternitate de două săptămâni constituie la rândul său un pas important în lupta pentru stabilirea egalității între bărbați și femei. Un aspect și mai important este faptul că acest raport a fost aprobat, chiar dacă se opune măsurilor recent adoptate ca urmare a politicilor de austeritate care favorizează restricții ale cheltuielilor publice și reducerea drepturilor sociale. Sper, așadar, ca acest raport să poată contribui la consolidarea drepturilor muncii și a drepturilor sociale în cadrul UE și al tuturor statelor membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Părerea unanimă în cadrul UE este faptul că una dintre problemele sale principale o constituie sporul demografic scăzut datorat ratei scăzute a natalității. Prin urmare, orice lucru care poate contribui la modificarea acestei situații este important. Protecția la locul de muncă a femeilor însărcinate și a mamelor care alăptează, precum și reducerea dezechilibrului dintre bărbați și femei constituie pași semnificativi în această direcție. În ciuda crizei prin care trecem la ora actuală, măsurile adoptate astăzi aici sunt foarte importante pentru inversarea tendinței descrescătoare a numărului populației cu care se va confrunta UE în viitorul apropiat.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat în favoarea rezoluției legislative a parlamentului european privind „introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează”, deoarece consider că îmbunătățirea drepturilor femeilor la locul de muncă constituie un pas real către asigurarea egalității de gen într-un domeniu în care, din nefericire, există multe obstacole. Discriminarea de pe urma căreia au de suferit femeile pe piața muncii este extrem de îngrijorătoare deoarece, în cele mai multe cazuri, ele sunt cele care trebuie să-și asume îndatoririle vieții de familie și să jongleze atât cu acestea, cât și cu rigorile vieții profesionale. Situația este exacerbată în lunile premergătoare și imediat următoare nașterii, necesitând o protecție sporită, cu scopul de a împiedica discriminarea de care femeile suferă în prezent. Din câte am înțeles, extinderea duratei concediului de maternitate neîntrerupt la cel puțin 20 de săptămâni înainte și/sau după naștere, cu o durată minimă obligatorie de șase săptămâni după naștere, constituie un progres în ceea ce privește dreptul femeilor de a reconcilia viața personală și cea profesională.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Prelungirea duratei concediului de maternitate constituie un proiect important în ceea ce privește prioritatea acordată noilor-născuți și rolului părinților în societatea noastră. Sprijin propunerea de acordare a unui concediu de maternitate de 18 săptămâni, precum și principiul concediului de paternitate. Trebuie să evităm efectele negative ale unor măsuri care se dovedesc a fi prea generoase și riscă să conducă la discriminare în ceea ce privește încadrarea în muncă. În plus, sprijin acordarea unei libertăți de alegere sporite femeilor însărcinate sau celor care au născut de curând. Acestea trebuie să poată decide când anume doresc să beneficieze de perioada neobligatorie a concediului de maternitate. Aceasta ar trebui să le ajute să dobândească un echilibru mai bun între muncă, familie și viața privată și să rămână încadrate în muncă.

Este în egală măsură important să creăm un statut adecvat pentru femeile care doresc să revină la lucru după o întrerupere a carierei profesionale. De asemenea, aș dori să atrag atenția asupra faptului că dreptul la concediul parental și garantarea unui loc de muncă la care să se poată reveni trebuie să fie fiabile pentru angajatori, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; în caz contrar, acestea pot ezita să angajeze sau să promoveze femeile aflate la vârsta la care pot avea copii.

 
  
MPphoto
 
 

  Miroslav Mikolášik (PPE), în scris. (SK) Luând în considerare schimbările demografice cu efecte pe termen lung și îmbătrânirea societății europene, Uniunea Europeană trebuie să ia în mod activ măsuri de sprijinire a maternității și a paternității.

Părerea mea este că prelungirea duratei minime a concediului de maternitate va asigura condițiile necesare pentru faptul că primele luni din viața unui copil sunt cruciale pentru dezvoltarea sănătoasă și echilibrul mental ale acestuia. Prin urmare, sprijin plata integrală a salariului pe durata concediului de maternitate. Aceasta ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra femeilor, astfel încât acestea să poată deveni mame fără a-și face griji privind riscurile de sărăcie și excluziune socială. Trebuie garantat dreptul de a reveni după naștere pe același post de lucru sau unul echivalent, cu condiții de muncă egale. În plus, trebuie acordată posibilitatea de a cere modificarea programului sau a modalităților de lucru, precum și posibilitatea de a refuza efectuarea de ore suplimentare la scurt timp după naștere.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Morin-Chartier (PPE), în scris. (FR) Mă opun proiectului de extindere a concediului de maternitate la 20 de săptămâni cu plată integrală. Adoptarea acestei scheme ar avea consecințe majore asupra bugetelor statelor membre și ale întreprinderilor; în cazul Franței, costurile anuale suplimentare s-ar ridica la 1,3 miliarde de euro, o povară financiară de nesuportat într-o perioadă de reduceri bugetare. Deși este o idee frumoasă, consecințele asupra ocupării forței de muncă în rândul femeilor ar putea fi negative. Nu dorim ca această măsură să însemne un pas înapoi pentru femei. Femeile ce revin la locul de muncă după sarcină și tinerele aflate în căutarea unui loc de muncă riscă să fie sever sancționate de această măsură. Spre deosebire de aceasta, propunerea privind un concediu de maximum 18 săptămâni era totuși echitabilă din punct de vedere social. Fac apel la aplicarea cât mai rapid posibil a unor idei inovatoare privind îngrijirea copiilor și echilibrul dintre viața profesională și cea de familie, pentru a oferi posibilitatea atât mamelor, cât și taților să își îndeplinească integral rolul de părinți.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Decizia mea de a vota în favoarea acestei propuneri se bazează pe necesitatea de a îmbunătăți siguranța și sănătatea ocupațională a lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează. Amendamentul la directivă se adresează de fapt promovării egalității de gen la locul de muncă, promovării unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată a femeilor. Femeile sunt frecvent percepute ca persoane „cu risc” sau „a doua opțiune”, dată fiind probabilitatea ridicată de a rămâne însărcinate sau de a intra în concediu de maternitate. Este important să sprijinim anumite forme de concediu pentru a combate anumite prejudecăți și stereotipuri. Însă dacă dorim să asigurăm un echilibru între viața profesională și viața privată, nu trebuie să uităm că maternitatea și paternitatea constituie drepturi esențiale. Există în mod evident anumite aspecte legate de unele amendamente față de care mi-am exprimat o opinie contrară. Consider că legislația europeană trebuie să stabilească un cadru general care să ofere garanții și protecții minime și în care statelor membre li se poate da mână liberă să decidă asupra măsurilor celor mai adecvate la alegerea lor. Există de fapt diferențe legate de cultură, protecție socială și sistemele de asigurări sociale care trebuie luate în considerare, respectându-se totodată principiul subsidiarității.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 92/85/CEE a Consiliului privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează. Doi factori importanți au fost decisivi în ceea ce privește votul meu privind unele amendamente: cel dintâi îl constituie importanța garantării siguranței și sănătății tinerelor sau viitoarelor mame, iar cel de-al doilea, faptul că Grecia are o legislație specifică destinată protejării femeilor însărcinate.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerilor de introducere a unor măsuri de încurajare a îmbunătățirii siguranței și sănătății ocupaționale a lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează, măsuri ce includ un concediu de maternitate de 20 de săptămâni și un concediu de paternitate de două săptămâni, ambele fără nicio reducere a veniturilor.

Acestea constituie măsuri sociale care se încadrează în Europa pe care ne-o dorim, precum și în obiectivul de sprijinire a ratei natalității, a familiei, a sănătății noilor-născuți și a locurilor de muncă ale părinților.

Însă este un proiect dificil de realizat și ar putea în mod pervers să exacerbeze discriminarea împotriva femeilor de pe piața muncii deoarece: (1) exercită o presiune suplimentară asupra sistemelor de asigurări sociale, care în anumite cazuri sunt deja la limita sustenabilității; și (2) introduce noi constrângeri pe piața muncii, care deja nu mai răspunde necesităților forței de muncă actuale. Prin urmare, temerile mele sunt că aceste măsuri de sprijinire a părinților încadrați în muncă ar putea duce la creșterea nivelului șomajului și/sau a muncii precare în rândul tinerelor mame.

Negocierile Parlamentului cu Consiliul trebuie să fie realiste și pragmatice, dar și ambițioase, pentru ca viitoarea lege, la intrarea sa în vigoare, să poată cu adevărat îndeplini și promova valorile propunerii votate în plen săptămâna aceasta.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Prin votul meu, fac apel la o nouă abordare globală care va face posibilă transmiterea unui mesaj puternic întreprinderilor, în sensul că reproducerea umană privește în egală măsură bărbații și femeile. Acordul-cadru privind concediul parental constituie un aspect important al politicii de egalitate de șanse, care promovează reconcilierea vieții profesionale, a vieții private și a celei de familie, dar se limitează la stabilirea cerințelor minime și poate fi considerată, prin urmare, doar primul pas în acest sens.

Sunt de acord cu acest comunicat care consideră drepturile copiilor drept o prioritate a Uniunii și face apel la statele membre să respecte Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului și protocoalele sale opționale, precum și Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. În ceea ce privește această directivă, aceasta înseamnă garantarea pentru toți copiii a posibilității de a primi o îngrijire adecvată necesităților acestora de dezvoltare, precum și accesul la asistență medicală de calitate ridicată.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − (RO) Parlamentul European a făcut azi o investiție în viitorul Uniunii Europene, promovând maternitatea prin extinderea concediului la 20 de săptămâni, cu plata integrală. Se poate vorbi atât de un progres cantitativ, cât și calitativ. Argumentul simplist al beneficiilor economice pe termen scurt nu a ținut, prevalând sustenabilitatea societății europene, imposibil de obținut fără o demografie sănătoasă, deci implicit fără o protecție mai mare pentru mame și copii.

Am redactat avizul din partea Comisiei EMPL și am votat pentru ca maternitatea să nu fie penalizată, să fie plătită integral, lucrătoarele gravide să nu fie concediate de la începutul sarcinii și până la șase luni de la terminarea concediului de maternitate; să aibă dreptul de a se întoarce la poziția lor sau la un „post echivalent” - o poziție cu aceeași remunerație, aceeași categorie profesională și aceeași fișă a postului ca acelea avute înaintea începerii concediului de maternitate; luarea concediului de maternitate să nu afecteze schema de pensie; lucrătoarele să nu fie obligate să desfășoare muncă de noapte și ore suplimentare în decursul celor 10 săptămâni premergătoare datei la care urmează să nască pe durata restului perioadei de sarcină, în cazul în care acest lucru este necesar pentru sănătatea mamei sau a fătului și în timpul întregii perioade de alăptare.

 
  
MPphoto
 
 

  Cristian Dan Preda (PPE), în scris. − (RO) Am votat împotriva acestei rezoluții deoarece consider că remunerarea concediilor de maternitate este un subiect care trebuie decis la nivel național, aplicându-se principiul subsidiarității. Mai mult decât atât, consider că într-o perioadă de criză adoptarea acestei măsuri poate avea efecte perverse, acționând ca un factor disuasiv pentru firmele care doresc să angajeze femei

 
  
MPphoto
 
 

  Evelyn Regner (S&D), în scris. (DE) Sprijin îmbunătățirea standardului european minim pentru concediul de maternitate. Cu toate acestea, până la urmă am votat împotriva acestui raport, deoarece provin dintr-o țară care a instituit deja o combinație specială concediu de maternitate și concediu parental cu/fără plată. Pe lângă 16 săptămâni de concediu cu plată integrală și o interdicție absolută de desfășurare a unei activități profesionale, femeile au de asemenea dreptul la concediu de maternitate fără plată cu prestații pentru copii. Cuantumul alocației pentru copii plătite de parcursul concediului de maternitate fără plată depinde de durata acestuia și de cel mai recent nivel al venitului. Reglementările austriece depășesc standardele minime stipulate în acest raport.

De asemenea, sunt în favoarea introducerii concediului de paternitate cu plată integrală, deși ar trebui ales un temei juridic diferit în acest scop. Consider că un astfel de concediu de paternitate nu ar trebui să fie reglementat de directiva privind concediul de maternitate, ci ar trebui reglementat în cadrul unei directive speciale, care să nu aibă ca scop protecția sănătății mamelor și a copiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Mitro Repo (S&D), în scris. (FI) Am votat în favoarea unui concediu de maternitate cu o durată de 20 de săptămâni. Concediile de maternitate de durată mai îndelungată sunt importante pentru dezvoltarea și bunăstarea copiilor, care reprezintă cea mai bună formă de capital al societății. În Finlanda există un sistem viabil pentru concediul de maternitate și cel parental. Un sistem asemănător celui de la noi nu este însă disponibil tuturor în Europa. Din acest motiv, este important să ne asigurăm că femeile nu au de suferit din punct de vedere financiar în cazul în care se decid să aibă copii. Întreprinderile nu ar trebuie să fie încărcate în exclusivitate cu povara financiară a concediului de maternitate: sectorul public trebuie fără discuție să partajeze aceste costuri. Întreprinderile mici și mijlocii, în special, riscă să se confrunte cu dificultăți. Pe de altă parte, nici sectoarele dominate de angajate nu ar trebui să se încline în fața presiunii economice. Poziția femeilor privind retribuția financiară este alarmantă. Nu trebuie să fie slăbită și mai mult. Este crucial să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. (ES) În fârșit, Parlamentul a acordat importanță mamelor angajate din Uniunea Europeană, deși este departe de a fi importanța cuvenită. A fost un proces îndelungat. La sfârșitul mandatului parlamentar anterior, am fost pe punctul de a adopta un text în Parlament care ar fi însemnat un pas uriaș înainte pentru drepturile mamelor care au un loc de muncă. Nu am putut vota deoarece Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) (PPE) și Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și-au unit forțele împotriva acestuia și au decis ca raportul să fie retrimis Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen.

Astăzi, după câteva luni de lucru, am votat încă o dată pe marginea unui text care, deși nu este atât de ambițios precum cel respins anterior de Grupurile PPE și ALDE, dă dovadă de curaj: le permite mamelor să își mențină salariul pe durata concediului de maternitate; sporește protecția legală a acestora împotriva concedierii; permite o flexibilitate sporită în ceea ce privește programul de lucru, pentru a putea echilibra mai bine calitatea de mamă cu viața profesională; prelungește durata concediului de maternitate la cel puțin 20 de săptămâni (deși unii dintre noi ar fi dorit să fie 24 de săptămâni, conform recomandării Organizației Mondiale a Sănătății); facilitează mobilitatea mamelor angajate în cadrul UE și înregistrează un progres în ceea ce privește responsabilitatea comună a taților, deși nu în măsura în care unii dintre noi și-ar fi dorit.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Votul de astăzi încurajează lucrătoarele care doresc să fie mame, marcând un important pas înainte către o protecție sporită care va ajuta milioane de femei din Europa să reconcilieze mai eficient rolul de mamă cu viața profesională. Interesele economice nu au fost de ajutor: acum ne angajăm pe o cale care se îndreaptă către îndeplinirea necesităților noilor familii. Rezultatul votului indică o societate care plasează creșterea, pregătirea profesională și educația în centrul acțiunii politice. Consider nefondate temerile conform cărora prelungirea duratei concediului de maternitate cu plată integrală de la 14 la 20 de săptămâni va sancționa femeile: este datoria noastră specifică să protejăm lucrătoarele cele mai vulnerabile, permițându-le să stea acasă alături de copii. Victoria de astăzi din Parlament reprezintă și o satisfacție personală, date fiind eforturilor pe care le-am întreprins personal pentru a ne asigura că nicio lucrătoare care alăptează nu trebuie să execute îndatoriri grele sau periculoase, scutindu-le de ore suplimentare și ture de noapte. Acum transmitem mai departe ștafeta statelor membre și sper ca acestea să se angajeze pe deplin în acest sens. Prin decizia de astăzi, Parlamentul European a arătat că nu-și mai dorește ca femeile să fie chinuite de dileme, ci să fie libere și conștiente de rolul lor în societatea noastră.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Într-o Uniune Europeană care îmbătrânește, politicile favorabile femeilor care doresc să aibă copii sunt esențiale. Având în vedere legislația fragmentară din ziua de azi, există prea multe diferențe între statele membre în ceea ce privește sprijinirea maternității, ceea ce împiedică multe femei să poată deveni mame. Această directivă instituie o durată minimă a concediului de maternitate de 20 de săptămâni, dintre care cel puțin șase cu plată integrală.

Este evident faptul că în țări precum Italia, această lege este superfluă deoarece durata concediului cu plată integrală este mult mai mare decât perioada minimă stipulată în directivă, iar perioada în care femeile pot absenta de la serviciu pentru îngrijirea copiilor se prelungește până la vârsta de opt ani. În alte țări, însă, această directivă înseamnă în sfârșit crearea unei fundații pe baza căreia se poate garanta demnitatea mamelor. Propunerea are de asemenea în vedere tații, care pot lua două săptămâni de concediu cu plată pentru a putea fi alături de soții pe durata perioadei imediat următoare nașterii.

 
  
MPphoto
 
 

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. (RO) Am votat astăzi pentru sprijinirea unor drepturi îmbunătățite și a unui echilibru mai bun între cariera profesională și viața personală ale părinților care au un loc de muncă. Prevederile privind femeile care alăptează la locul de muncă sunt de o importanță specială în cadrul acestui raport. Pauzele pentru alăptare permit mamelor timpul necesar pentru a oferi copiilor în creștere cea mai bună formă de alimentație naturală. Alimentația este un factor determinant-cheie al sănătății pe parcursul vieții. Sunt încântată că acest raport este în favoarea acelor mame care au revenit la locul de muncă și au ales totuși să continue alăptarea copiilor, asigurându-le astfel beneficiile alimentare.

 
  
MPphoto
 
 

  Carl Schlyter și Isabella Lövin (Verts/ALE), în scris.(SV) Considerăm că un concediu parental statutar bine instituit este de o importanță crucială pentru fiecare țară. Totuși, în cadrul votului final, nu am dorit să votăm în favoarea propunerii legislative a Parlamentului deoarece aceasta contravine mai multor principii foarte importante pentru noi. În primul rând, propunerea dorește introducerea unui concediu obligatoriu de șase săptămâni exclusiv pentru mamă.

Considerăm că părinții în sine trebuie să poată alege modalitatea în care își iau concediu parental, iar această propunere ar însemna un pas în direcția greșită în ceea ce privește egalitatea de gen în Suedia. În al doilea rând, nu considerăm că este rezonabil ca nivelul remunerației pentru concediul parental să fie plata integrală. În ceea ce privește Suedia, acest lucru ar putea forța reducerea duratei asigurării parentale pentru a finanța un sistem atât de costisitor. Suntem de părere că organizarea sistemelor de securitate socială este o problemă care ține de competența parlamentelor naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Brian Simpson (S&D), în scris. – EPLP sprijină pe deplin necesitatea de a spori protecția oferită femeilor care sunt însărcinate, au născut recent sau alăptează, și a votat prin urmare în favoarea unei serii de propuneri-cheie din cadrul directivei. Acestea includ prelungirea duratei concediului de maternitate la 20 de săptămâni, plata integrală pentru mame a primelor șase săptămâni obligatorii de concediu postnatal și două săptămâni de concediu de paternitate cu plată integrală. Însă EPLP își exprimă temerile legate de faptul că propunerile adoptate de Parlament ar putea avea consecințe neintenționate în țările care au deja un set mai complex de prevederi privind maternitatea. Suntem preocupați în special de faptul că propunerile ar putea permite unui guvern care dorește să aplice o protecție socială mai scăzută să reducă prestațiile pentru concediul de maternitate, astfel încât femeile care au salariul minim pe economie să aibă de pierdut în realitate pe durata concediului de maternitate. Deși anumite aspecte ale acestui raport vor constitui o îmbunătățire neprețuită în statele membre cu niveluri scăzute ale prevederilor privind maternitatea, aceste amendamente pot conduce, în alte țări, la aplicarea unei protecții sociale mai scăzute decât cea existentă.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Sonik (PPE), în scris. (PL) Parlamentul European a adoptat astăzi un raport destinat asigurării sănătății mamelor însărcinate și a celor aflate în concediu de maternitate. Prin adoptarea unei poziții comune sub această formă, transmitem un semnal clar de sprijinire a schimbărilor destinate îmbunătățirii standardelor europene privind protecția tinerelor mame. Li se garantează femeilor o durată minimă a concediului de maternitate, care de acum înainte va fi plătit integral. Am sporit, de asemenea, protecția locurilor de muncă pentru femeile care revin la lucru după concediul de maternitate, împiedicând concedierea neechitabilă.

Schimbările introduse de directivă constituie un pas în direcția cea bună, garantând femeilor din Uniunea Europeană un minim de drepturi la concediul de maternitate. De asemenea, sunt încântat de faptul că tații vor fi încurajați să aibă grijă de copii prin introducerea unui concediu de paternitate de două săptămâni.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Soullie (PPE), în scris. (FR) Votul pe marginea raportului dnei Estrela este de o importanță vitală. Poziția adoptată este una complet demagogică și iresponsabilă. Cerând un concediu de maternitate de 20 de săptămâni discredităm Parlamentul European. Noi suntem vocea cetățenilor; prin adoptarea unei poziții atât de nerealiste nu li s-ar face dreptate acestora. Bugetele sociale ale statelor membre vor suferi costuri semnificative: în ceea ce privește Franța, de exemplu, suma s-ar ridica la 1,3 miliarde de euro.

Situația economică actuală nu ne permite să absorbim o astfel de creștere în cadrul bugetelor de stat, ca să nu mai pomenim de consecințele asupra companiilor care vor fi nevoite să suporte o parte din aceste costuri suplimentare. Trebuie să sprijinim și să încurajăm femeile să reconcilieze maternitatea și activitatea profesională, nu să-și irosească șansele de a găsi un loc de muncă.

Prelungirea duratei de la 14 la 18 săptămâni propusă de Comisie a constituit un adevărat pas înainte; un pas care ar fi putut fi capitalizat acordându-se atenție unor noi opțiuni de îngrijire a copilului. Mesajul transmis de acest text poartă o responsabilitate uriașă: maternitatea ar deveni în mod clar un obstacol în calea dezvoltării personale la locul de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris. (FR) Salut adoptarea acestui raport referitor la propunerea de directivă privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează, precum și a măsurilor destinate sprijinirii lucrătoarelor să dobândească un echilibru mai bun între cariera profesională și viața privată. Am prelungit durata concediului de maternitate și am oferit o plată mai bună pe durata acestuia și am introdus, pentru prima oară în istoria Europei, concediul de paternitate. Acest vot se va evidenția în istoria drepturilor fundamentale ale părinților europeni.

Celor care doreau să sacrifice drepturile sociale pe altarul crizei economice le spun să se ducă și să obțină banii de unde aceștia există și să înceteze să sancționeze suplimentar cetățenii. Un concediu de maternitate îmbunătățit și introducerea concediului de paternitate; acestea sunt totodată niște bătălii pentru o societate mai umană, în care familia devine din ce în ce mai mult ultima protecție în calea transformărilor vieții.

 
  
MPphoto
 
 

  Keith Taylor (Verts/ALE), în scris. – Am votat în favoarea propunerii legislative prin care se garantează un concediu de paternitate/maternitate cu plată îmbunătățit și extins. Am procedat astfel în urma lobby-ului din partea susținătorilor și oponenților acestei propuneri. Sunt perfect conștient de condițiile financiare din Regatul Unit, care se vor înrăutăți și mai mult în urma anunțurilor recente referitoare la noi reduceri de cheltuieli de la buget. Cu toate acestea, Parlamentul European s-a pronunțat în favoarea unui concediu de maternitate cu o durată de 20 de săptămâni, plătit integral, și a unui concediu de paternitate de două săptămâni, ceea ce consider a fi o investiție rațională în economie, care va contribui la atingerea obiectivului de 75 % ca rată de participare a forței de muncă până în anul 2020. Îmbunătățește sănătatea nou-născuților și protejează sănătatea și bunăstarea mamelor. Este un pas înainte în ceea ce privește reducerea diferențelor de remunerare între bărbați și femei. În UE femeile câștigă în medie cu 17 % mai puțin decât bărbații. Dacă nu garantăm un salariu decent pe durata concediului de maternitate, femeile resimt o penalizare la venit pentru că au copii. Constituie și o încurajare a implicării taților în îngrijirea copiilor. În afară de moarte și taxe, nașterea rămâne singura certitudine în viață. Copiii sunt viitorul nostru, iar îmbunătățirile pe care le-am votat astăzi le vor oferi un început mai bun și mai sigur în viață.

 
  
MPphoto
 
 

  Marianne Thyssen (PPE), în scris. (NL) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, dacă dorim să ne păstrăm prosperitatea și să fim în situația de a ne putea plăti pensiile, avem nevoie de mai mulți bărbați și femei care să aibă un loc de muncă și să ne asigurăm că își păstrează acel loc de muncă. Mai mult, într-o perioadă de concurență internațională ridicată și de restrângeri bugetare, trebuie să avem așadar curajul de a lua măsuri care investesc în familii și care preiau o parte din presiunea asupra celor care se luptă să realizeze un echilibru între cariera profesională și viața de familie. Prelungirea concediului de maternitate constituie unul dintre mijloace în acest sens. Din acest motiv, sprijin prelungirea concediului de maternitate. Cu toate acestea, într-o perioadă de dificultăți bugetare, trebuie să fim realiști. Un concediu de maternitate cu durata de 20 de săptămâni, plătit integral, nu constituie o soluție fezabilă pentru sistemele noastre de asigurări sociale și pentru bugetele guvernamentale. Din aceste motive, m-am abținut de la votul final, deși sprijin prelungirea concediului de maternitate. Pe de altă parte, sprijin totuși propunerea originală a Comisiei privind prelungirea concediului de maternitate la 18 săptămâni, cu condiția punerii în aplicare a schemei actuale de compensații nereduse. Sper ca această propunere să aibă mai multe șanse în cea de-a doua lectură în Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru raportul referitor la propunerea de directivă privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează.

Consider că este extrem de important ca lucrătoarelor aflate în concediu de maternitate să li se plătească salariul integral, iar indemnizația de maternitate să fie de 100% din ultimul salariu lunar sau din salariul mediu, dacă salariul lunar este inferior acestuia. Astfel, femeile nu vor fi penalizate la pensie pentru perioada concediului de maternitate.

Având în vedere evoluțiile demografice din Uniune, este necesară stimularea natalității prin intermediul unei legislații specifice și a unor măsuri menite să contribuie la o mai bună conciliere a vieții profesionale, a vieții private și a celei de familie. Pentru a ajuta lucrătorii să-și reconcilieze viața profesională cu cea familială, este esențial să se prevadă concedii de maternitate și de paternitate mai lungi, inclusiv în cazul adoptării unor copii cu vârsta mai mica de 12 luni. Stabilirea duratei legale a concediului de maternitate la 20 de săptămâni este în conformitate cu recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății din 16 aprilie 2002 privind o strategie globală pentru alimentația sugarilor și a copiilor mici.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. (DE) Am votat împotriva acestui raport deoarece nu respectă cu strictețe principiul subsidiarității și intervine în aranjamentele naționale de plăți și obligațiile statelor membre. În plus, acesta cuprinde elemente cum ar fi avortul și libertatea reproducerii la care nu pot fi părtaș din motive religioase.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Doamnelor și domnilor, femeile nu trebuie să fie pedepsite pe motiv că au decis să aibă o familie. Nu este numai o problemă de etică, ci și una strategică – UE trece la ora actuală prin schimbări demografice datorate ratei scăzute a natalității și numărului în creștere de persoane în vârstă. În special în aceste vremuri dificile trebuie să nu îndepărtăm femeile de piața muncii. Avem nevoie de mai multe femei cu locuri de muncă dacă dorim ca UE să își sporească competitivitatea la nivel global. A venit vremea să combatem stereotipurile care s-au înrădăcinat în societate. Femeile sunt deseori percepute ca lucrătoare „cu risc ridicat” sau „de mâna a doua”. Prin urmare, este esențial ca noile prevederi privind concediul prezentate în acest raport să contribuie la distrugerea acestor stereotipuri. De asemenea, ar trebui să oferim asistență suplimentară femeilor abandonate de societate. Statisticile UE demonstrează că în Lituania mamele singure se confruntă cu cel mai ridicat risc de sărăcie. Riscul de sărăcie pentru persoanele angajate din cadrul acestui grup este de 24 %. A durat mult până când UE a garantat legal egalitatea de gen. Însă trebuie să obținem și mai mult și să transformăm egalitatea de gen teoretică în egalitate de gen reală, tangibilă, aplicată în viața de zi cu zi.

 
  
MPphoto
 
 

  Frank Vanhecke (NI), în scris. (NL) Am votat în favoarea raportului Estrela deoarece nu vreau să existe nicio neînțelegere în ceea ce privește următoarele aspecte: se înțelege de la sine că femeile au necesități speciale în timpul și în perioada imediat următoare sarcinii, că este în interesul societății per ansamblu ca aceste necesități să fie îndeplinite și că, prin urmare, societatea trebuie să-și asume o mare parte din responsabilitatea în acest sens. Totuși, aș dori să adresez câteva întrebări de principiu. În primul rând, este rezonabil din partea noastră să impunem, din turnurile de fildeș ale Uniunii Europene, reglementări obligatorii care să se aplice în întreaga Uniune, inclusiv în acele state membre care, din punct de vedere economic, încă mai au un drum lung de parcurs?

Cine va plăti aceste cheltuieli? Și astfel ajung la al doilea comentariu important: este rezonabil oare să plasăm povara acestor măsuri, ca să mă exprim așa, exclusiv pe umerii angajatorilor? Nu se va ajunge astfel la o situație diametral opusă celei intenționate; și anume, vor exista mai puține locuri de muncă disponibile pentru tinere deoarece angajatorii nu se vor simți înclinați să suporte de unii singuri consecințele cu care riscă să aibă de-a face în cazul în care tinerele lor angajate rămân însărcinate? Este foarte bine și frumos să acordăm un vot „social” în acest Parlament, dar nu noi suntem cei care trebuie să purtăm povara votului social.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), ]n scris. (FR) În sfârșit astăzi, la 20 octombrie a fost votată în Parlamentul European directiva privind concediul de maternitate. Am votat în favoarea acestui text, care reprezintă un real progres pentru femei.

Mai rămâne ca directiva să fie acceptată de Consiliu. Textul votat astăzi are drept obiectiv să acorde femeilor din Uniunea Europeană dreptul la un concediu de maternitate de 20 de săptămâni, cu patru săptămâni mai mult decât în Franța, unde femeile au dreptul la ora actuală la un concediu de maternitate de 16 săptămâni.

Textul adoptat asigură, de asemenea, dreptul la 20 de zile de concediu de paternitate (mai mult decât cele 11 zile oferite în momentul de față în Franța).

Directiva stipulează, de asemenea, faptul că femeile trebuie să-și primească salariul integral pe durata concediului: un semnal important, având în vedere criza economică actuală.

În plus, textul include o clauză de menținere a nivelului de protecție socială, ceea ce înseamnă că în cazurile în care legislația din statele membre este mai generoasă sub anumite aspecte, aceasta va continua să se aplice. Prin urmare, aceasta este în mod clar o măsură progresistă, pe care o salut.

 
  
  

Raport: Barbara Weiler (A7-0136/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece există o discrepanță flagrantă în multe țări în ceea ce privește condițiile de plată către firme în cazurile care implică statul, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și societățile comerciale mari. Suntem perfect conștienți de criza economică actuală și, date fiind dificultățile sporite aduse de aceasta, societățile comerciale se confruntă din ce în ce mai mult cu probleme legate de lichidități, iar în multe state membre acestea sunt chiar expuse unui risc ridicat de faliment. Directiva care a încercat să reglementeze această problemă a avut un efect limitat, iar propunerea pe care am adoptat-o acum reprezintă un pas important în ceea ce privește stabilirea și respectarea termenelor-limită pentru plăți, nu numai în relațiile dintre societățile comerciale și organismele publice, ci și în relațiile care se stabilesc între cele dintâi. Vom avea acum o legislație care ne oferă o eficiență sporită în respectarea termenelor de plată, cu un sistem clar de sancțiuni pentru întârzierea plăților, ceea ce reprezintă și o îmbunătățire eficientă în contracararea abuzului frecvent de către stat și marile societăți comerciale de poziția lor dominantă în relația cu IMM-urile. Această directivă trebuie pusă în aplicare acum rapid de statele membre, astfel încât problemele grave provocate de stabilirea unor termene de plată generoase și de tergiversarea plăților să fie în sfârșit soluționate.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. (IT) Îndeplinirea obligațiilor contractuale în cazul tranzacțiilor comerciale atât de administrațiile publice, cât și de cele private nu este doar o problemă de datorie civică, ci și de asumare a responsabilității pentru o serie de aspecte negative care ar putea afecta societățile comerciale creditoare, în special IMM-urile. Faptul că aceste societăți pot conta pe plăți efectuate cu promptitudine garantează stabilitatea, dezvoltarea, locurile de muncă și investițiile acestora.

Din nefericire, conform datelor obținute de Comisia Europeană, întârzierea plăților este frecventă în Europa și afectează competitivitatea. Autoritățile publice se fac în mod special vinovate de crearea unor dificultăți, deseori din cauza gestionării incorecte a bugetelor proprii și a fluxului monetar sau ca urmare a birocrației excesive de care dă dovadă aparatul administrativ. Uneori, se ia o decizie de lucru pe baza unor noi structuri de cheltuieli, fără a se lua în considerare angajamentele anterioare, care ar trebui onorate în termenii stipulați în contracte.

Prin urmare, consider că este de datoria noastră să adoptăm măsuri care să compenseze deficiențele Directivei anterioare 2000/35/CE, căutând astfel să descurajăm fenomenul întârzierii plăților prin adoptarea unor măsuri care să îi inducă pe debitori să nu întârzie plata, precum și a altor măsuri care să permită creditorilor să-și exercite pe deplin și în mod eficient drepturile în situații de întârziere a plăților.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. (GA) Am votat în favoarea acestui raport și a stabilirii unui termen-țintă de efectuare a plății facturilor de 30 de zile. IMM-urile constituie o piatră de temelie a economiei europene; aceste societăți comerciale de dimensiuni mai mici constituie 99,8 % din totalul firmelor din UE și sunt responsabile pentru crearea a 70 % din totalul locurilor de muncă în Uniune. Măsurile de abordare a întârzierii plăților cuprinse în acest raport sunt măsuri practice de sprijinire a IMM-urilor, prin care ne asigurăm că firmele mai mici nu au de pierdut din cauza facturilor neplătite.

Noile reglementări ar putea da naștere unor condiții mai bune pentru investiții și ar trebui să ofere IMM-urilor posibilitatea de a se concentra asupra inovației și a dezvoltării. În plus, salut conținutul raportului care se asigură că noile măsuri nu vor conduce la sporirea nivelului actual al birocrației și că nu se vor crea probleme birocratice sau administrative suplimentare pentru IMM-uri.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport și sunt încântat să constat că Parlamentul European și Consiliul au reușit să ajungă la acest acord, care are o importanță deosebită, în special pentru micile întreprinderi. Deși întreprinderile mici și mijlocii constituie piatra de temelie a competitivității Uniunii Europene și sunt cel mai important furnizor de locuri de muncă, criza a demonstrat foarte clar faptul că, în același timp, deținătorii întreprinderilor mici și mijlocii sunt cei mai vulnerabili, iar politica urmărită de statele membre nu este deosebit de favorabilă promovării și dezvoltării acestora, deoarece legislația UE, cum ar fi inițiativa Small Business Act, nu este pusă în aplicare și aplicată integral. Multe societăți comerciale au dat faliment pe durata crizei, ceea ce constituie o pierdere colosală. Sunt așadar foarte încântat de acest pas care, oricât de mic ar fi, este de o mare importanță pentru micile întreprinderi, clarificând termenele de plată. Vom începe să creăm cu adevărat un mediu transparent și inteligibil pentru micile întreprinderi și vom contribui la stabilirea unei culturi de afaceri.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris. (IT) Odată cu adoptarea noii directive privind întârzierea efectuării plăților, o măsură ce reprezintă un sprijin tangibil acordat societăților comerciale și în special întreprinderilor mici și mijlocii, Parlamentul European aduce o contribuție decisivă în beneficiul cetățenilor și a sistemului de producție european. Directiva modificată stabilește în fapt termeni de plată categorici, precum și sancțiuni adecvate, pentru a încuraja efectuarea cu promptitudine în Uniune a plăților de către autoritățile publice și societățile comerciale private. Conform estimărilor, această măsură ar trebui să repună în circulație în economie aproximativ 180 de miliarde de euro: aceasta este suma reală datorată de autoritățile publice sectorului întreprinderilor din Uniune.

Problema întârzierii plăților este resimțită acut în special în Italia, unde durează 128 de zile până la efectuarea plăților de către autoritățile publice, spre deosebire de media europeană care este de 67 de zile. Efectele negative ale întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale sunt așadar considerabile. Sper ca această directivă să fie pusă în aplicare cât mai rapid posibil de guvernele naționale, pentru a înlătura unul dintre cele mai mari obstacole în calea dezvoltării pieței unice europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris. (IT) Am ajuns, în sfârșit, în acest punct, după luni de amânări: am votat pe marginea unui raport care aduce un adevărat suflu proaspăt pentru viitorul societăților noastre comerciale. Întârzierea efectuării plăților este un fenomen care, în special în Italia, a îngenunchiat zeci de mii de societăți comerciale și a costat sistemul economic italian din regiune 30 de miliarde de euro, conform calculelor efectuate de asociații profesionale. Lăsând deoparte considerentele specifice și situațiile naționale, votez în favoarea raportului, care stabilește reglementări categorice, odată pentru totdeauna, atât pentru operatorii publici, cât și pentru societățile private. Criza economică a dus deja la un număr dramatic de falimente și de închideri a unor unități de producție, societăți comerciale, precum și la încetarea activităților comerciale. Prin intermediul acestei măsuri, Uniunea Europeană poate acorda cu adevărat o mână de ajutor micilor întreprinderi, care sunt în permanență sufocate de împrumuturi bancare datorate crizei și care poate se află deja în ape tulburi din pricina creanțelor neplătite care întârzie să sosească. Odată cu aplicarea acestei directive, vom evita cel puțin numeroasele cazuri în care societățile comerciale sunt forțate să dea faliment din pricina datoriilor provocate de alți operatori publici sau privați.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − (RO) În contextul unei economii instabile, plățile întârziate pot avea efecte extrem de negative pentru întreprinderile mici și mijlocii, care au nevoie de bani pentru a-și plăti angajații și furnizorii. Noile reguli privind întârzierea efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale, asupra cărora au căzut de acord Parlamentul și Consiliul pe 5 octombrie, ar trebui să faciliteze și să accelereze recuperarea de către companii a banilor ce li se cuvin. Întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care țin economia în funcțiune, chiar și în momente de criză. Acest lucru se întâmplă în toate economiile europeneParlamentul European s-a asigurat că toate părțile se vor situa pe picior de egalitate și că regulile se aplică tuturor, în beneficiul multor întreprinderi mici și mijlocii europene.

Grație acestui acord, IMM-urile nu vor mai servi drept bănci pentru întreprinderile publice sau marile companii Alături de recomandarea Parlamentului European de a se încasa TVA-ul de la întreprinderile mici și mijlocii numai odată cu încasarea facturilor, impunerea unui termen clar de plată a facturilor vine în ajutorul celor care se chinuie să supraviețuiască într-un moment de scădere a piețelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului deoarece consider că este de o importanță fundamentală să întreprindem toate acțiunile posibile cu scopul de a consolida competitivitatea IMM-urilor. În plus, combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale, ceea ce reprezintă un abuz inacceptabil, constituie un punct care trebuie promovat, în special într-o perioadă de recesiune economică precum cea prin care trecem acum. Efectele negative ale întârzierii efectuării plăților sunt considerabile, cuprinzând costuri semnificative pentru societățile comerciale creditoare, reducerea fluxului monetar și a posibilității de a investi și având un impact asupra competitivității IMM-urilor.

Această directivă include pe bună dreptate măsuri care să descurajeze debitorii să efectueze cu întârziere plățile, măsuri care le permit creditorilor să-și exercite drepturile și care identifică reglementări specifice și precise privind plata datoriilor, cum ar fi avizul de neîndeplinire a obligațiilor, compensația pentru costurile de recuperare și termenul de plată de 30 de zile, cu excepția cazurilor în care se aplică derogări specifice. Acestea creează obligații pentru autoritățile publice și descurajează acele forme de comportament care ar putea avea un impact negativ asupra IMM-urilor, ceea ce ar compromite credibilitatea politicilor adoptate.

Efectuarea rapidă a plăților constituie de asemenea o condiție necesară și preliminară pentru realizarea investițiilor, pentru dezvoltare și furnizarea de locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Castex (S&D), în scris. (FR) Mă declar la rândul meu mulțumită de soluția găsită privind termenele de efectuare a plăților și sunt încântată să constat că a fost preluată propunerea Alianței Socialiștilor și Democraților de a permite un interval de timp mai mare pentru serviciile de sănătate publică, în cazul cărora procedurile bugetare complexe conduc la termene de plată mai extinse. În plus, dacă se respectă libertatea contractuală între societățile comerciale private, se introduce o protecție substanțială prin interzicerea termenelor de plată excesive în relația cu creditorii, care sunt deseori IMM-uri.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) M-am abținut de la votul pe marginea raportului deoarece acesta consolidează eforturile Comisiei de a face presiuni asupra statelor debitoare, propunând măsuri stricte într-o perioadă în care finanțele publice ale acestora sunt într-o situație proastă. Presiunea de a soluționa imediat datoriile, sub amenințarea unor sancțiuni financiare grave sub formă de dobânzi, servește mai ales intereselor societăților comerciale care profită de criză pentru a căuta reduceri în ceea ce privește protecția socială și blocarea sau reducerea remunerațiilor lucrătorilor. Argumentul că raportul ar veni în ajutorul IMM-urilor nu este valabil deoarece, date fiind cifrele citate în reglementare, societățile comerciale în cauză nu sunt IMM-uri. Acest gen de acțiune ar fi justificat dacă ar fi precedat de acordarea unui sprijin îndrăzneț în favoarea adevăratei economii a salariaților și de acțiuni care să promoveze coeziunea socială și economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Sprijin necesitatea de a consolida Directiva 2000/35/CE și de a identifica instrumentele necesare eliminării sau reducerii întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale. Punctul meu de interes îl constituie IMM-urile, care reprezintă o parte esențială a pieței europene în ceea ce privește crearea prosperității și furnizarea de locuri de muncă. Această alegere politică a Comisiei Europene constituie un pas în direcția cea bună, cu scopul de a face climatul de afaceri mai favorabil IMM-urilor. În ceea ce privește acea dobândă disuasivă de 8 %, am motive de îngrijorare, într-o anumită măsură, în privința rezultatelor provenite din anumite regiuni ale țării mele și din alte state europene care depun realmente eforturi pentru a respecta noile reglementări. Sper ca această nouă abordare să reprezinte o adevărată ocazie de schimbare. Acum trebuie să ne concentrăm asupra punerii în aplicare a directivei în cadrul sistemelor judiciare interne, cu implicarea autorităților locale și regionale, pentru a ne asigura că aceasta este aplicată în mod standardizat pretutindeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − (RO) Sper că prin intrarea în vigoare a Directivei privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale cele mai avantajate vor fi întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană, care vor fi astfel mai protejate și vor dispune de lichidități în vederea dezvoltării de investiții și crearea de noi locuri de muncă. Sper, totodată, că directiva va permite dezvoltarea de mecanisme de recuperare a creanțelor, întârzierea plăților din partea autorităților publice determinând dezechilibre în funcționarea întreprinderilor mici și mijlocii și, implicit, a pieței

 
  
MPphoto
 
 

  Luigi Ciriaco De Mita (PPE), în scris. (IT) Întârzierea efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale dintre întreprinderi și dintre întreprinderi și autoritățile publice constituie unul dintre obstacolele care împiedică la ora actuală redresarea creșterii economice. Aprobarea noii directive privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale reprezintă o inovație majoră, care va necesita o pregătire adecvată a sectorului public, înainte de toate, atât din punct de vedere administrativ, cât și politic. Din punct de vedere politic, astfel încât planificarea financiară și bugetară să poată lua în considerare nu numai impactul reglementărilor Uniunii Europene asupra Pactului de stabilitate și de creștere, ci și impactul noilor reglementări asupra întârzierii efectuării plăților care, dacă nu este gestionată în mod satisfăcător, poate avea un efect direct și reflex asupra spațiului de manevră al guvernelor la diferite niveluri. Din punct de vedere administrativ, este necesară o pregătire adecvată pentru gestionarea financiară corectă a organismelor publice, începând cu raportul dintre pasive și cheltuieli, astfel încât veniturile provenite din impozite și, prin urmare, populația, să nu fie împovărate de sarcini, cum ar fi plata unor dobânzi, care ar putea un efect semnificativ asupra finanțelor publice. În sfârșit, mi se pare important să existe o conștientizare și o flexibilitate aparte în ceea ce privește câteva sectoare, cum ar fi cel al sănătății, în cadrul căruia autoritățile publice au acumulat plăți întârziate importante datorate întreprinderilor, pentru bunuri și servicii furnizate în mod normal.

 
  
MPphoto
 
 

  Diane Dodds (NI), în scris. – Având în vedere climatul economic actual, le este deja destul de dificil întreprinderilor mici și mijlocii să supraviețuiască, fără povara suplimentară a plăților întârziate din cadrul tranzacțiilor comerciale. Prin urmare, orice mecanism care contribuie la protejarea acestor societăți comerciale de costurile suplimentare și implicațiile financiare ale întârzierii efectuării plăților ar trebui să fie binevenit.

Cu toate acestea, consider că este de competența guvernului britanic, nu a Uniunii Europene, să reglementeze acest aspect, să se asigure că firmele și organismele guvernamentale își respectă obligațiile de plată. Acest raport, deși demn de merit, are nevoie de clarificări suplimentare ale anumitor aspecte și am ales, așadar, să mă abțin de la vot în acest moment.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale deoarece acesta va oferi posibilitatea adoptării de măsuri armonizate, ceea ce ar putea fi deosebit de important pentru desfășurarea activității companiilor – în special a întreprinderilor mici și mijlocii – în situația actuală de criză economică. Cu toate acestea, consider că garantarea unui sistem de excepții pentru sectorul sănătății este un aspect pozitiv.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Întârzierea efectuării plăților constituie o problemă cu consecințe extrem de grave asupra sănătății economiei globale, precum și un impact devastator în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Efectele acesteia sunt cu atât mai dăunătoare în perioada actuală de criză economică și financiară. Exemplul negativ pe care îl oferă administrația publică este inacceptabil, deoarece acest lucru se desfășoară într-o măsură foarte gravă în Portugalia. Este nevoie de măsuri care să țină în frâu întârzierea efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale astfel încât să se protejeze sănătatea economiei europene, evitându-se situațiile în care structurile de producție sunt sufocate din punct de vedere financiar, iar produsele financiare sunt oferite la suprapreț, sporind astfel dependența de sectorul bancar. Aș dori să evidențiez cazul special al producătorilor agricoli, care se confruntă deseori cu întârzierea efectuării plăților datorate acestora de către supermarketuri și distribuitori. Termenul maxim de 30 de zile – care poate fi prelungit prin excepție până la 60 de zile – în cazul efectuării plății după furnizarea serviciilor și facturarea acestora este relativ rezonabil pentru echilibrul relațiilor comerciale și va fi crucial pentru instituirea unei culturi de îndeplinire la timp a angajamentelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. – Adoptarea astăzi a raportului Weiler marchează o schimbare importantă în pragul dimensiunii plăților în relațiile comerciale. La ora actuală, este un comportament obișnuit – și, un aspect și mai îngrijorător, un comportament acceptat – al autorităților publice să exercite presiuni asupra IMM-urilor pentru a semna acorduri prin care se permite întârzierea plății facturilor.

Malta este un caz în acest sens. Numeroase IMM-uri, care asigură peste 70 % din locurile de muncă din sectorul privat, s-au confruntat cu dificultăți grave de flux monetar datorate întârzierii efectuării plăților din partea întreprinderilor, în special a autorităților publice, inclusiv din partea guvernului.

Într-o serie de state membre, termenul-limită de 60 de zile acordat autorităților publice va juca rolul unei clauze de protecție importante pentru IMM-uri și cetățeni. Cu toate acestea, directiva trebuie corect transpusă și aplicată în fiecare stat membru, în corelație cu o monitorizare strictă din partea Comisiei, astfel încât aceasta să fie cu adevărat eficientă. Abia atunci va putea această nouă reglementare să fie transpusă în beneficii tangibile pentru cetățeni și în special pentru IMM-uri.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris. (PL) Termenele de plată în cazul tranzacțiilor comerciale constituie un aspect prioritar în ceea ce privește funcționarea corectă a economiilor din Uniunea Europeană. Din nefericire, există discrepanțe considerabile între statele membre în ceea ce privește respectarea termenelor de plată, iar acestea conduc la necesitatea verificării atente a Directivei 2000/35/CE din 8 august 2002, aflată în vigoare la ora actuală.

Lipsa de disciplină din cadrul tranzacțiilor constituie o amenințare în special la adresa întreprinderilor mici și mijlocii din țările care au fost afectate de criza economică. Întârzierea efectuării plăților duce la dificultăți, atât pe piața internă, cât și în activitatea comercială transfrontalieră. Din acest motiv, sprijin propunerea raportoarei de a consolida legislația, de a introduce instrumente destinate protecției întreprinderilor și de a introduce compensația obligatorie pentru a reglementa întârzierea plății facturilor și a dobânzilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. (DE) Salut decizia raportului de a susține ferm întreprinderile mici și mijlocii. Întârzierea efectuării plăților constituie o problemă economică majoră în cazul tranzacțiilor comerciale din UE. Aceasta constituie de asemenea o problemă gravă și în sectorul agricol, în cazul în care problemele legate de lichidități sunt transferate asupra întreprinderilor agricole. Prin intermediul unor termene de plată clar definite se va pune capăt acestor metode. Sprijin termenul-limită standard de 30 de zile propus în raport, precum și introducerea unei limite superioare generale de 60 de zile. Mi se pare de neînțeles faptul că, în multe state membre, plățile de la bugetul public legate de tranzacțiile din administrația publică sunt efectuate cu întârziere. Întârzierea efectuării plăților afectează grav mediul de afaceri și piața internă și au un efect direct asupra statelor membre. Indemnizația forfetară care a fost cerută și care urmează a fi plătită începând cu prima zi de întârziere a plății reprezintă o metodă tangibilă de prevenire a acestor efecte.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dnei Weiler deoarece consider că este esențial să protejăm creditorii administrației publice, care reprezintă în mare parte întreprinderi mici și mijlocii. Această măsură va permite repunerea în circulație a unor fonduri lichide de aproximativ 180 de miliarde de euro: acesta este cuantumul global al sumei datorate de administrațiile publice societăților comerciale din cadrul UE. Este un pas cu adevărat important deoarece societăților comerciale li se va oferi dreptul automat de a cere plata dobânzilor acumulate și de a obține o sumă fixă de 40 de euro drept compensație pentru costurile recuperării datoriei. Societățile comerciale vor putea, de asemenea, să ceară rambursarea tuturor costurilor rezonabile aferente în acest sens. Consider că această inițiativă va constitui o motivație pentru statele membre să redacteze coduri de efectuare cu promptitudine a plăților. S-ar putea chiar să mențină sau să introducă legi și reglementări cuprinzând prevederi cu termeni mai favorabili creditorilor decât cei stabiliți de directivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Erminia Mazzoni (PPE), în scris. (IT) Din rândul multiplelor propuneri cuprinse în inițiativa Small Business Act, cea referitoare la modificarea Directivei 2000/35/CE era una dintre cele mai urgente, după părerea mea. Întârzierea efectuării plăților a devenită o practică de rutină pentru autoritățile publice din multe țări (printre care în mod sigur și Italia). Dacă media europeană este de 180 de zile de la termenul de plată, ne putem imagina întârzierile extreme din anumite cazuri, precum și consecințele asupra celor care administrează IMM-uri.

Paradoxal, statul pretinde plata cu promptitudine a taxelor și impozitelor, aplicând sancțiuni și dobânzi din prima zi de întârziere, dar își ignoră propriile angajamente atunci când se află în situația de a fi debitor. Amendamentul pe care îl votăm este foarte important, înainte de toate, în această perioadă de greutăți economice serioase, dar nu va fi suficient de unul singur pentru a rezolva problema. În cazul în care statele membre nu își modifică procedurile de recuperare a datoriilor de la autoritățile publice, în sensul de a le scurta și de a le eficientiza, prevederile aprobate se vor dovedi ineficiente.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Întârzierea efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale, fie între societăți comerciale, fie între societățile comerciale și organismele publice, se face responsabilă de problemele de flux monetar ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), ceea ce contribuie deseori la întârzierea suplimentară a plăților, declanșând astfel un cerc vicios dificil de contracarat. Suntem convinși că punerea în aplicare a noilor reglementări propuse aici va reprezenta un pas important către eliminarea acestei situații și va ajuta astfel societățile comerciale să facă față acestei perioade de criză economică și financiară. Sancțiunile propuse sunt proporționale și necesare și este de sperat că vor descuraja comportamentele comerciale incorecte adoptate de operatorii comerciali.

 
  
MPphoto
 
 

  Alajos Mészáros (PPE), în scris.(HU) Era esențială adoptarea Directivei „Plăți întârziate” și acesta este motivul pentru care am votat în favoarea rezoluției. De asemenea, dezbaterea din această dimineață a dezvăluit faptul că efectele crizei, care nu a ocolit recent nici statele membre, se resimt încă acut. Avem nevoie să facem numeroase schimbări pentru a asigura funcționarea fără sincope a pieței interne. Raportul recomandă, pe bună dreptate, tranziția la o cultură a efectuării la timp a plăților ca parte a acestor schimbări. Acesta va face posibilă declanșarea unor consecințe ale întârzierii efectuării plăților care vor determina ca aceasta să fie dezavantajoasă.

Conform evaluării impactului anterioară revizuirii, autoritățile din mai multe state membre sunt de notorietate în ceea ce privește comportamentul de plată necorespunzător. Sper sincer ca decizia de astăzi să poată schimba și acest aspect. În sfârșit, facilitarea situației IMM-urilor se poate situa printre preocupările noastre principale și în acest sens. Mecanismele alternative propuse de soluționare a litigiilor pot oferi o soluție, la fel ca și aducerea la cunoștința publicului a comportamentelor statelor membre. Profitând cât mai mult posibil de oportunitățile oferite de portalul european al e-justiției, creditorii și societățile comerciale pot funcționa cu mai puține griji.

 
  
MPphoto
 
 

  Miroslav Mikolášik (PPE), în scris. (SK) Salut propunerea Comisiei prin care se abordează problema plăților întârziate, care tinde să devină una serioasă, în special în ceea ce privește tranzacțiile transfrontaliere, deoarece încalcă securitatea juridică.

Pentru ca întârzierea efectuării plăților să aibă consecințe de natură să o descurajeze, este necesară introducerea unor proceduri rapide de recuperare a datoriilor restante nedisputate legate de întârzierea plăților, în cadrul instituirii unei culturi de efectuare cu promptitudine a plăților. Propunerea de modificare, destinată punerii în aplicare a plăților unor astfel de creanțe financiare împotriva unei societăți comerciale sau unei autorități publice prin intermediul unei proceduri online cu acces larg, va constitui un pas către o recuperare simplificată și mai rapidă a acestui gen de datorii restante. Acest lucru va fi în special în beneficiul IMM-urilor, care au cel mai mult de suferit de pe urma întârzierii efectuării plăților și a procedurilor greoaie de recuperare.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Datoriile restante reprezintă un risc financiar considerabil, în special pentru IMM-uri. Absența unei etici a plăților, în special în perioade de criză, poate diminua serios lichiditățile. Există în mod sigur beneficii de câștigat de pe urma măsurilor care duc la o etică mai bună a plăților. M-am abținut de la vot deoarece nu sunt convins că are sens să reglementăm acest lucru la nivel paneuropean sau că, procedând astfel, am avea o influență pozitivă asupra eticii plăților.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Raportul abordează problema întârzierii efectuării plăților, o problemă care destabilizează piața și care, înainte de toate, aduce daune IMM-urilor, pentru care am un interes deosebit. Votul meu în favoarea propunerii ar trebuie perceput drept o speranță în nașterea unei noi culturi comerciale, care să fie înclinată către efectuarea la timp a plăților și în care întârzierea plăților să fie percepută drept un abuz inacceptabil al poziției clientului și o încălcare a contractului, nu drept un comportament normal.

 
  
MPphoto
 
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei legislații deoarece consider că procedurile de plată gestionate mai bine sunt în beneficiul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) și culturii de afaceri în general. Consider că una dintre prevederile stipulate în acest document are cu precădere un caracter progresiv: solicitarea privind publicarea rapidă a listelor cu entități raportoare. Aceste măsuri nu numai că ar încuraja societățile comerciale (în special IMM-urile) să efectueze plăți reciproce la timp, reducând astfel riscurile privind problemele legate cu lichiditățile, dar ar spori și credibilitatea și, prin urmare, competitivitatea unor astfel de societăți comerciale.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dnei Weiler, deoarece consider că este necesară stabilirea unui termen-limită maxim în care societățile comerciale trebuie plătite. Această necesitate este cu atât mai presantă și mai importantă în această perioadă de criză. IMM-urile, deopotrivă cu întreprinzătorii, joacă un rol important în economiile noastre și constituie furnizori-cheie de locuri de muncă și venituri, precum și factori esențiali de inovație și creștere. Din nefericire, recent am constatat de prea multe ori situații în care autoritățile publice datorează mai multe milioane unor societăți comerciale, dar acestea sunt obligate să se închidă sau să declare faliment tocmai din cauza acestei întârzieri a plăților. Sper, așadar, că vor fi luați în considerare și alți factori în stadiul de punere în aplicare, prin care să se relaxeze constrângerile pactului de stabilitate și, în același timp, să se reducă treptat termenele de plată. Acest lucru ar reuni ambele cerințe, iar întregul sistem național ar avea de câștigat. Sper ca această directivă să fie rapid transpusă de statele membre, astfel încât să poată fi pusă în aplicare cât mai repede posibil. Acest lucru este datoria noastră, ca legiuitori, dar și un drept datorat companiilor creditoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. (FR) Întârzierea efectuării plăților poate avea ca efect dificultăți financiare și chiar falimentul unor societăți comerciale, în special în cazul IMM-urilor: conform Comisiei Europene, întârzierea efectuării plăților costă economia europeană aproximativ 180 de miliarde de euro anual. Alte studii menționează 300 de miliarde de euro, o sumă echivalentă cu datoria publică a Greciei. Având în vedere climatul economic actual, mă bucur să constat că Parlamentul și Consiliul au putut cădea de acord de la bun început asupra unei revizuiri ambițioase a legislației europene din acest domeniu. Parlamentul European a adus o contribuție importantă în acest sens. Am reușit să ne asigurăm că textul final se inspiră din numeroasele amendamente votate în cadrul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, în special: dobânzi legale mai ridicate de achitat în caz de întârziere; în cazul tranzacțiilor între societăți comerciale, o normă de 30 de zile și o extindere a termenului de până la 60 de zile, care poate fi prelungită în anumite condiții; în cazul instituțiilor publice, un termen-limită de maxim 60 de zile; o flexibilitate sporită în cazul instituțiilor de sănătate publică și a instituțiilor medicale și sociale publice; și, în sfârșit, simplificarea compensației pentru costurile de recuperare (o sumă forfetară de 40 de euro).

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. (IT) Aș dori să o felicit pe dna Weiler pentru munca sa excelentă. Parlamentul European și-a dat acordul pentru noi legi care să limiteze întârzierea efectuării plăților de către autoritățile publice furnizorilor săi, dintre care majoritatea sunt IMM-uri. Parlamentul a stipulat că autoritățile publice au obligația de a efectua plata pentru serviciile sau bunurile achiziționate în termen de 30 de zile. În cazul în care nu procedează astfel, acestea trebuie să plătească sancțiuni pentru întârzierea plăților de 8 %.

Principiul remunerării la timp a muncii este unul fundamental pentru un comportament corect, dar și foarte important pentru determinarea solidității unei societății comerciale, a fondurilor sale disponibile și a accesului la credite și finanțare. Această nouă directivă, care va fi pusă în aplicare în sistemele judiciare naționale în termen de 24 de luni de la adoptare, va aduce așadar beneficii pentru întreaga economie europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Dat fiind faptul că întârzierea efectuării plăților este un fenomen cu numeroase cauze inter-relaționate, acesta poate fi combătut doar prin intermediul unei game largi de măsuri complementare. Prin urmare, Parlamentul consideră că o abordare pur legală cu scopul de a îmbunătăți remediile pentru întârzierea efectuării plăților este necesară, dar nu suficientă. Abordarea „aspră” a Comisiei, concentrată asupra unor sancțiuni grave și a unor mecanisme disuasive, trebuie lărgită pentru a cuprinde măsuri „blânde”, concentrate asupra oferirii unor stimulente pentru combaterea efectuării întârzierii plăților.

În plus, ar trebui încurajate măsurile practice, cum ar fi utilizarea facturilor electronice, în paralel cu aplicarea directivei.

 
  
MPphoto
 
 

  Marco Scurria (PPE), în scris. (IT) Italia este țara în care societățile comerciale au de suferit în special de pe urma întârzierii plăților datorate de autoritățile publice, având o medie a termenului de plată a furnizorilor de 180 de zile, spre deosebire de media europeană de 67 de zile. Aceasta conduce la probleme financiare, la reducerea drastică a oportunităților de investiții și la pierderea competitivității, în special în cazul IMM-urilor.

Directiva votată astăzi descurajează debitorii să întârzie efectuarea plăților și le permite creditorilor să-și protejeze efectiv interesele împotriva unor astfel de întârzieri, introducând dreptul la plata unor sancțiuni legale în caz de întârziere, chiar dacă acestea nu sunt specificate în contract. De asemenea, obligă autoritățile publice să efectueze plăți în termen de maxim 60 de zile de la cererea de plată, cu condiția furnizării satisfăcătoare a serviciilor.

Adoptarea acestei directive este într-adevăr de mare ajutor societăților noastre comerciale: în ziua de astăzi, o companie din patru se închide ca urmare a problemelor generate de absența lichidităților financiare suficiente. Aceste noi reglementări privind efectuarea plăților vor însemna că societățile comerciale își vor recâștiga competitivitatea pe piață și nu se vor pierde locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris. (FR) Prin adoptarea cu o majoritate răsunătoare a raportului realizat de colega mea, Barbara Weiler, referitor la propunerea de directivă privind plățile întârziate, Parlamentul European a introdus reglementări echilibrate și clare, care promovează solvabilitatea, inovația și locurile de muncă. Micile întreprinderi și spitalele publice vor beneficia de pe urma măsurilor pe care le propunem.

Cele dintâi nu se vor mai confrunta cu dificultăți financiare provocate de întârzierea plăților, iar cele din urmă vor putea beneficia de un termen de plată prelungit de 60 de zile din cauza statutului lor special, prin care finanțarea provine din rambursări în conformitate cu sistemele de asigurări sociale. Mai mult, acordul pe care ar trebui să-l încheiem cu Consiliul va permite intrarea în vigoare rapidă a directivei și transpunerea acesteia de către statele membre chiar începând cu ianuarie 2011. Salut eficiența acestui vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Salvatore Tatarella (PPE), în scris. (IT) Pe parcursul ultimilor ani, întârzierea efectuării plăților a devenit o povară din ce în ce mai importantă în cadrul administrării financiare a societăților comerciale. Acest aspect reprezintă o problemă gravă și periculoasă care afectează calitatea sistemului de licitații, subminând serios supraviețuirea IMM-urilor și contribuind la pierderea competitivității economiei europene. Statisticile sunt alarmante, în special în ceea ce privește Italia, unde plățile sunt efectuate în medie în termen de 186 de zile, ajungând la un maxim de 800 de zile în cazul administrației regionale în relația cu sectorul de sănătate. Este o adevărată rușine, care a forțat deseori multe IMM-uri să se închidă. Prin intermediul acestui raport facem un pas înainte semnificativ prin stabilirea limitei de 60 de zile pentru efectuarea plăților de către sectorul public către sectorul privat. Evident, adoptarea acestei legislații nu va soluționa problema ca prin farmec, dar reprezintă în mod clar un punct de plecare în stabilirea unui ciclu etic, în special în ceea ce privește relația cu autoritățile publice. Eficiența și rapiditatea cu care autoritățile publice își vor achita facturile constituie un pas important, care va avea la rândul său beneficii pentru economia europeană. Sper ca statele membre, în special Italia, să transpună legislația foarte rapid.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Acest raport a adus o contribuție importantă la soluționarea problemei întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale dintre societăți comerciale sau dintre societăți comerciale și entități publice. Inițiativa are ca scop creșterea lichidităților societăților comerciale din Uniunea Europeană prin intermediul armonizării. Combaterea întârzierii efectuării plăților este cu atât mai binevenită în perioada actuală de criză, deoarece întârzierile ridicate au repercusiuni asupra activităților societăților comerciale. Măsura intenționează să contribuie la funcționarea fără sincope a pieței interne prin intermediul reformei urgente a termenului-limită cerut și a sancțiunilor aplicabile în cazul nerespectării acestuia.

În acest context, salut propunerea legislativă, a cărei stipulare privind un termen de plată general de 30 de zile în cazul plăților între societăți comerciale și între societăți comerciale și entități publice – cu posibilitatea ca cele din urmă să beneficieze de 60 de zile în cazuri excepționale – s-a bucurat de un sprijin larg din partea Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), al cărui membru sunt.

De asemenea, privesc favorabil stabilirea unei dobânzi care să fie aplicată ca sancțiune, la întârzierea plăților, pe baza ratei de referință a Băncii Centrale Europene plus 8 %. Părerea mea este că această măsură este echivalentul unei impulsionări puternice a activității economice a IMM-urilor, care se confruntă deseori cu o diminuare gravă a performanței economice din pricina obstacolelor birocratice.

 
  
MPphoto
 
 

  Marianne Thyssen (PPE), în scris. (NL) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, am votat în favoarea revizuirii directivei privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale. Am sprijinit pe deplin acest acord. Termenele de plată excesiv de lungi și, mai ales, întârzierea efectuării plăților, constituie o amenințare la adresa gestionării sănătoase a unei societăți comerciale, afectează competitivitatea și profitabilitatea acesteia și pot pune în cele din urmă în pericol continuarea existenței firmei respective. Întrucât directiva actuală nu pare să fie suficient de eficientă pentru a descuraja întârzierea efectuării plăților, sprijin, de asemenea, consolidarea reglementărilor existente. În ceea ce privește termenele-limită de plată, vom institui garanții suplimentare pentru societățile comerciale deoarece, în principiu, plățile trebuie efectuate în termen de 30 de zile. Această măsură este de o importanță deosebită în cazul plăților efectuate între societățile comerciale și organismele guvernamentale. Până la urmă, de acum înainte, statele membre și guvernele vor fi nevoite să ofere exemple demne de urmat. Aceasta constituie o problemă de credibilitate, în sensul că în viitor, instituțiile europene vor fi nevoite să se conformeze acelorași termene-limită legale valabile pentru toți ceilalți. Faptul că directiva stipulează clar că orice derogare contractuală de la termenii de plată standard va fi posibilă exclusiv pe baza unor motive obiective și echitabile va constitui un factor important în punerea sa în practică. În concluzie, sper ca suma forfetară plătită drept compensație pentru costurile de recuperare a plăților să oblige datornicii să o ia pe drumul cel bun și, chiar și mai bine, să continue pe acesta. Aceasta ar fi un lucru bun pentru societățile noastre comerciale și pentru locurile de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dnei Weiler privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale.

Activitățile comerciale sunt îngreunate semnificativ de datorii sau de plăți întârziate, care reprezintă deseori motivul pentru care societăți comerciale de altfel solvabile eșuează din cauza unui fel de efect de domino. Întârzierea efectuării plăților reprezintă o situație frecventă în Europa care afectează societățile comerciale, în special micile întreprinderi.

Mai mult, în majoritatea statelor membre, autoritățile publice își fac un obicei din a întârzia efectuarea plăților în situații de dificultăți financiare. A apărut, așadar, necesitatea de a consolida măsurile legale existente prin combaterea întârzierii efectuării plăților cu scopul de a sprijini societățile comerciale, în special IMM-urile, și de a stabili termeni de plată exacți și sancțiuni adecvate pentru cei care încalcă acești termeni.

 
  
  

Raport: Ilda Figueiredo (A7-0233/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, având în vedere că sărăcia este o problemă foarte gravă care afectează 85 de milioane dintre concetățenii noștri europeni, prin urmare nimeni nu ar trebui să rămână indiferent în privința acesteia. Trebuie să se situeze printre primele noastre priorități și merită o reacție colectivă care să asigure că cei care se găsesc într-o situație de vulnerabilitate socială se bucură de un minimum de demnitate. Sărăcia ne afectează tinerii și bătrânii, dar, din ce în ce mai mult, și lucrătorii. Numai în ultimii doi ani s-au pierdut 6 milioane de locuri de muncă, iar nivelul scăzut și instabilitatea salariilor lucrătorilor s-au agravat, chiar dacă aceștia reușesc să își păstreze locurile de muncă. Avem nevoie de o abordare sistemică care să vizeze și să soluționeze cauzele problemelor, eliminând problemele incipiente încă de la apariția acestora. Cu toate acestea, în același timp, nu putem asigura, în prezent, reacții imediate și urgente la consecințele acestora. Având în vedere acest lucru, asigurarea unui venit minim de subzistență pentru persoanele vulnerabile din societatea noastră și luarea de măsuri imediate care să le permită să iasă din această situație nu reprezintă numai o necesitate, ci și o cerință pe care ar trebui să o susținem și care trebuie îndeplinită într-un cadru de responsabilitate și necesitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. (IT) Uniunea Europeană și-a demonstrat angajamentul asumat cu privire la combaterea sărăciei în Europa în cadrul inițiativelor promovate pentru anul 2010, Anul european de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, precum și în ceea ce privește atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului ale Organizației Națiunilor Unite. Luând în considerare gravitatea crizei economice și sociale și impactul acesteia asupra creșterii nivelului de sărăcie și de excluziune socială, unele grupuri sociale vulnerabile, precum femeile, copiii, persoanele în vârstă și tinerii au experimentat efectele negative ale situației într-un mod mai profund. În această situație, chiar dacă poate constitui un sistem adecvat pentru protejarea acestor categorii, venitul minim nu ia totuși în considerare principiul subsidiarității și, prin urmare, faptul că acest subiect cade în responsabilitatea fiecărui stat membru.

Din cauza inegalităților dintre salarii și nivelurile sociale din Europa, este dificilă stabilirea unui prag al venitului minim comun. Cred că ar fi util, în schimb, să încurajăm fiecare stat membru în direcția îmbunătățirii reacțiilor la nivel de politică în ceea ce privește combaterea sărăciei, promovarea incluziunii active, a unui venit adecvat și a accesului la servicii de calitate, precum și distribuirea echitabilă a bogăției. Totuși, mai presus de toate, statele membre ar trebui încurajate în vederea utilizării mai eficiente a fondurilor structurale de care dispun.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − (RO) Comunitatea internațională și-a confirmat în mai multe rânduri angajamentul față de combaterea sărăciei. O asemenea abordare globală este necesară deoarece sărăcia nu se limitează la țările subdezvoltate din Africa sub-sahariană sau Asia, ci afectează 17% din populația UE.

Consider că summitul ONU de luna trecută marchează o evoluție importantă, conducând la adoptarea unui plan de acțiune concret pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. UE și-a propus, la rândul ei, reducerea cu un sfert până în 2020 a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie și alocarea a 0.7% din venitul național brut ajutorului pentru dezvoltare. În plus, prin adoptarea acestui raport, Parlamentul European încurajează incluziunea activă a grupurilor defavorizate și asigură o coeziune economică și socială eficientă.

Aș dori să menționez contribuția importantă a României la programele de combatere a sărăciei ale ONU, în valoare de 250 milioane EUR. Deoarece asistența pentru dezvoltare trebuie să fie reciprocă, țara mea va continua să își respecte angajamentele. Totuși consider necesară acordarea unei atenții sporite grupurilor expuse unui risc de sărăcie ridicat, precum populația din zonele rurale sau minoritatea de etnie romă.

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. (ES) Scopul acestei inițiative este adoptarea de diverse măsuri la nivel european în vederea eliminării sărăciei și a excluziunii sociale. Criza economică a exacerbat situația multor europeni. Nivelul șomajului a crescut și, în aceste circumstanțe, situația celor mai vulnerabile persoane, precum femeile, copiii, tinerii și bătrânii, este mai precară. De aceea trebuie să adoptăm măsuri la nivel național și european, iar veniturile minime reprezintă un bun instrument pentru a fi siguri că cei care au nevoie de ele pot trăi în demnitate. Totuși, obiectivul cel mai important este integrarea deplină pe piața muncii, ceea ce permite adevărata coeziune socială. În acest sens, sper că vom putea asigura ca dezvoltarea economică să fie însoțită de dezvoltare socială și, în special, că vom putea influența dezvoltarea economiei sociale. Sper, de asemenea, că vom putea îndeplini obiectivele strategiei Europa 2020 vizând reducerea cu 20 de milioane a numărului de persoane care se confruntă cu riscul de sărăcie.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport pentru că, în pofida tuturor declarațiilor privind combaterea sărăciei, cetățenii europeni trăiesc în continuare în sărăcie, inegalitățile sociale au crescut, iar numărul de lucrători săraci este, de asemenea, în creștere. Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai active de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, acordând o atenție specială persoanelor cu locuri de muncă precare, șomerilor, familiilor, bătrânilor, femeilor, mamelor singure, copiilor defavorizați și persoanelor bolnave sau cu handicap de diverse grade. Venitul minim este una dintre măsurile de bază de combatere a sărăciei, contribuind la scoaterea acestor persoane din sărăcie și garantându-le dreptul la un trai decent. Aș dori să atrag atenția asupra faptului că venitul minim își va atinge obiectivul în cadrul combaterii sărăciei numai dacă statele membre iau măsuri concrete prin care să garanteze un venit minim și pun în aplicare programe naționale de luptă împotriva sărăciei. În plus, în unele state membre sistemele de venit minim nu respectă pragul sărăciei relative. Prin urmare, Comisia Europeană ar trebui să țină seama de bunele practici și de practicile necorespunzătoare în cadrul evaluării planurilor de acțiune naționale. Așadar, venitul minim - elementul principal de protecție socială - este, cu siguranță, important în asigurarea protecției persoanelor care se confruntă cu sărăcia și a egalității de șanse a acestora în societate.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − (RO) Aproape 300 000 de familii primesc în România un venit minim garantat din partea statului, printr-o lege care este în vigoare încă din 2001, și pentru care se face un efort bugetar de aproape 300 de milioane de euro. În actualele condiții de criză economică, ce este resimțită mai ales de către populația din statele mai puțin dezvoltate economic, recomandarea făcută de Parlamentul European de a se introduce un sistem de venit minim în toate statele membre vine ca o măsură firească. Deși nimeni nu poate disputa necesitatea unui astfel de sistem de venit minim garantat, este clar că sistemul poate fi expus abuzurilor.

O bună temporizare și control al sistemului sunt necesare pentru că există riscul ca acest sistem să încurajeze ne-munca. Tocmai pentru ca acest lucru să nu se întâmple, este recomandabil ca persoanele ce primesc acest venit și sunt în putere să presteze ore de muncă în folosul comunității. 85 de milioane de persoane trăiau, în întreaga Uniune, la finele anului 2008, sub pragul sărăciei. Sunt cifre care confirmă faptul că un sprijin este necesar, mai ales atunci când vorbim despre tineri sau vârstnici.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris. (FR) Criza economică a condus la creșterea considerabilă a nivelului sărăciei. Peste 85 000 de persoane trăiesc astăzi sub pragul sărăciei în Uniunea Europeană. În contextul Anului european de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, salut angajamentul politic asumat de Parlamentul European în vederea asigurării unei coeziunii economice și sociale puternice și efective.

Raportul Figueiredo subliniază faptul că introducerea unui venit minim la nivel național este una dintre cele mai eficiente modalități de abordare a sărăciei. Cu toate acestea, mă opun stabilirii unui venit minim la nivelul Uniunii Europene. O astfel de măsură ar fi demagogică și cu totul nepotrivită în situația actuală. Si fondurile structurale joacă un rol esențial în soluționarea excluziunii sociale. Fondul social european, în special, este o investiție europeană solidă, menită să mărească accesul pe piața muncii pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți. Ar trebui să rămână un instrument puternic al politicii de coeziune în perioada 2014-2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat în favoarea acestui raport extrem de bun pentru că insistă pe necesitatea adoptării unor măsuri specifice de eliminare a sărăciei și a excluziunii sociale, prin promovarea unei distribuiri echitabile a venitului și a bogăției, garantând astfel un venit adecvat și asigurând o semnificație reală Anului european de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale. Acesta solicită statelor membre să își reexamineze politicile destinate garantării unui venit adecvat, știind că, pentru a combate sărăcia, trebuie create locuri de muncă decente și viabile. Consideră că obiectivele sociale ar trebui să facă parte integrantă din strategia de ieșire din criză, iar crearea de locuri de muncă trebuie să fie o prioritate pentru Comisia Europeană și pentru guvernele statelor membre, ca prim pas către reducerea sărăciei. Consideră că sistemele de venit minim adecvat trebuie să stabilească venituri minime la un nivel echivalent cu cel puțin 60 % din venitul mediu din statul membru în cauză. De asemenea, subliniază importanța existenței indemnizațiilor de șomaj care garantează un standard de viață decent, precum și nevoia de a reduce durata absențelor de la muncă, printre altele, eficientizând serviciile de ocupare a forței de muncă ale statului. De asemenea, pune în evidență nevoia de adoptare a unor norme privind asigurările, astfel încât să se stabilească o legătură între pensia minimă plătită și pragul de sărăcie corespunzător.

 
  
<
MPphoto
 
 

  Ole Christensen (S&D), în scris.(DA) Noi, social-democrații danezi din Parlamentul European (Dan Jørgensen, Christel Schaldemose, Britta Thomsen și Ole Christensen), am votat în favoarea raportului din proprie inițiativă referitor la rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți incluzive în Europa. Credem că toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să adopte obiective de reducere a sărăciei și să introducă sisteme de venit minim. În același timp, credem că aceste obiective și sisteme ar trebui adaptate la circumstanțele din fiecare stat membru. Suntem de părere că există multe modalități de evaluare a sărăciei, iar găsirea celei mai bune modalități în acest sens și a celei mai bune variante de a construi un sistem de venit minim în funcție de fiecare stat membru ar trebui să depindă de fiecare stat membru în parte.