Preşedinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul elaborat de Maria Da Graça Carvalho, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, referitor la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare (2010/2079(INI)) (A7-0274/2010).
Maria Da Graça Carvalho, raportoare. – (PT) Ştiinţa, educaţia şi inovarea reprezintă pilonii creşterii economice şi ai creării de locuri de muncă. Europa trebuie să investească mai mult în ştiinţă, să-şi deschidă sistemele ştiinţifice, să promoveze libera circulaţie a cercetătorilor şi să sporească şi promoveze excelenţa. De fapt, astăzi suntem martorii unei lumi din ce în ce mai multipolare în toate sectoarele, inclusiv ştiinţa. Câteva cifre sunt suficiente pentru a demonstra acest lucru: de exemplu, la nivel mondial, 80 % din cercetători lucrează în afara Europei iar 69 % dintre brevete sunt înregistrate în afara Europei.
Europa investeşte mai puţin în educaţie şi inovare decât Japonia, Coreea de Sud şi SUA, iar această diferenţă se datorează în special investiţiilor din sectorul privat. Sistemul nostru ştiinţific şi de inovare are puncte slabe care trebuie depăşite, de la finanţare redusă la fragmentare, lipsă de condiţii pentru dezvoltarea inovării şi birocraţie excesivă. Sistemul ştiinţific european trebuie să fie mai eficient, începând cu simplificarea normelor de finanţare. În acest context, am avut onoarea de a fi numită raportoare pentru simplificarea normelor de participare în cadrul programelor europene prezente şi viitoare pentru ştiinţă şi inovare.
Acest raport poate juca un rol esenţial la nivel european şi vine la momentul oportun, având în vedere faptul că ne aflăm la începutul revizuirii celui de-al şaptelea program cadru şi al pregătirilor pentru cel de-al optulea. În calitate de raportoare, am decis deschiderea dezbaterii pe acest subiect şi organizarea unei consultări publice. Am trimis peste 8 000 de invitaţii către o gamă largă de organisme. A existat un număr imens de contribuţii care indică importanţa pe care instituţiile noastre şi cetăţenii o acordă acestui subiect.
Raportul propune simplificarea controlului şi a monitorizării financiare şi consolidarea evaluării tehnice şi ştiinţifice prin intermediul unei evaluări inter pares bazată pe excelenţă. Scopul acestui raport îl reprezintă o toleranţă mai ridicată la risc, simplificarea mecanismelor birocratice de monitorizare şi crearea unei mai mari încrederi în comunitatea ştiinţifică şi de afaceri. Totuşi, raportul marchează doar începutul unui proces care nu este simplu. Comisia va fi responsabilă pentru aplicarea recomandărilor şi va avea nevoie de monitorizare şi de sprijin politic din partea Parlamentului şi a Consiliului în vederea îndeplinirii cu succes a acestei sarcini.
În viitor, procesul de simplificare poate fi extins la alte programe europene, în special fondurile structurale. Programele care beneficiază de norme mai simple vor fi mai transparente şi mai eficiente. Aş dori, de asemenea, să le mulţumesc colegilor mei, Preşedinţiei belgiene, Comisiei şi tuturor celor care au contribuit la consultarea publică, pentru asistenţa acordată. Este imperativ să simplificăm accesul la fondurile de cercetare şi să dezvoltăm o cultură de evaluare bazată pe un parteneriat de încredere între toţi cei implicaţi în vederea consolidării cercetării şi inovării în Europa, transformând-o într-un loc atractiv pentru cei care îşi doresc să locuiască, să muncească şi să fie fericiţi aici.
Ilda Figueiredo (GUE/NGL). – (PT) Aş dori să încep prin a o felicita pe raportoare pentru activitatea desfăşurată, întrucât simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare este necesară şi, aşa cum raportoarea a evidenţiat, reprezintă doar una dintre multiplele reforme necesare pentru îmbunătăţirea finanţării cercetării în cadrul UE, pentru ca aceasta să devină mai eficientă şi să faciliteze promovarea dezvoltării şi a progresului social.
Raportul propune extinderea domeniului de aplicare a propunerii iniţiale a Comisiei pe care o considerăm corectă, în special în ceea ce priveşte aspecte importante precum regulamentul financiar şi prezentarea de propuneri concrete pentru simplificarea calculării costurilor medii cu personalul şi eliminarea mecanismelor de înregistrare a timpului, inclusiv fişele de pontaj. Este la fel de important ca Comisia să permită rambursarea costurilor generate de prezentarea proiectului, după selecţionarea cu succes a acestuia, în vederea facilitării participării partenerilor industriali, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii.
Dacă se doreşte ca ştiinţa, inovarea şi educaţia să reprezinte pilonii creşterii economice şi ai creării de locuri de muncă, este esenţial să avem în vedere propunerile incluse în acest raport, precum şi axarea preponderentă pe ştiinţă şi cercetare.
Jean-Pierre Audy (PPE). – (FR) Dle preşedinte, aş dori să îi mulţumesc dnei Carvalho pentru activitatea extraordinară, precum şi Comisiei Europene. V-aş ruga, de asemenea, dnă comisar să îi transmiteţi mulţumirile mele dnei Geoghegan-Quinn, care a înţeles acest proces de simplificare şi comunicare. Trebuie să simplificăm viitorul şi, de asemenea, să facem ordine în trecut. Auditorii Comisiei nu ar fi trebuit să aplice niciodată norme mai stricte decât cele deja aprobate, şi din acest motiv trebuie să facem ordine în trecut, dnă comisar.
Am scăpat ca prin urechile acului de dezastru în cazul institutelor de cercetare care şi-au exprimat suspiciunea faţă de Uniunea Europeană. Astăzi, cu discernământ şi respectând principiul bunei gestiuni, utilizând riscuri admisibile de eroare, având în vedere totodată reauditările independente, iar dacă este cazul – după cum am propus şi a fost acceptat – intervenţia unui mediator independent, trebuie să recâştigăm încrederea tuturor institutelor noastre de cercetare printr-o monitorizare şi finanţare europeană adecvate, desigur. Apoi, în baza unei relaţii de încredere între statele membre şi Uniunea Europeană, vom începe negocierile privind următoarea perspectivă financiară pentru o mai bună stabilire a scopului cercetării noastre şi europenizarea acestuia.
Marisa Matias (GUE/NGL). – (PT) Întâi de toate, aş dori să încep prin a o felicita pe dna Carvalho pentru raportul excelent pe care ni l-a prezentat astăzi, aici, şi, de asemenea, pentru modul democratic în care a coordonat acest proces, atât în Parlament, cât şi în afara acestuia. Consider că acest fapt ar trebui recunoscut, prin urmare aş dori să-i ofer mulţumirile mele.
Al şaptelea program-cadru este cel mai mare şi cel mai important program de cercetare la nivel mondial, simplificarea propusă de Comisie fiind foarte binevenită în acest sens. Totuşi, propunerea prezentată astăzi, aici, de Parlament îmbunătăţeşte cu mult propunerea Comisiei prin recunoaşterea faptului că simplificarea nu este suficientă, prin distincţia clară şi esenţială între cercetare şi inovare, prin aprecierea diferitelor domenii de cercetare, prin sporirea clarităţii, transparenţei, participării şi democraţiei, prin asigurarea de oportunităţi egale de accesare a fondurilor disponibile, prin alegerea unui model mai puţin axat pe birocraţie şi control birocratic şi orientat mai mult către excelenţă în cercetare, prin recunoaşterea importanţei diferitelor domenii ştiinţifice şi prin susţinerea faptului că partenerii trebuie să fie aleşi, iar alianţele cu partenerii trebuie să fie construite în condiţii egale.
Prin urmare, dle preşedinte, aş dori să închei afirmând că aplicarea acestei propuneri ar determina o îmbunătăţire clară a condiţiilor de lucru pentru toţi cercetătorii din Europa, precum şi un mai mare prestigiu şi îmbunătăţiri suplimentare pentru cercetarea europeană. De aceea este nevoie să cooperăm.
Seán Kelly (PPE). – Dle preşedinte, o foarte mare parte din activitatea bună a Uniunii Europene este distrusă de poveşti mult prea complicate şi în special de oameni care încearcă să obţină finanţare însă sunt incapabili s-o acceseze, în ciuda unor eforturi uriaşe cum ar fi ocuparea timpului persoanelor pentru câteva luni pentru a depune o cerere care mai apoi se dovedeşte un eşec. Am auzit mai multe poveşti în acest sens.
Acelaşi lucru este valabil şi în cazul cererilor de finanţare a programelor educaţionale şi culturale. Dacă putem face un lucru, acela este atingerea ţintei de reducere a birocraţiei cu 25 % până în 2020. De fapt, ţinta ar trebui ridicată la 50 % dacă s-ar putea deoarece, după cum s-a afirmat, în domeniul auditării şi al depunerii de cereri, mare parte din activitatea excelentă depusă a fost distrusă de poveşti privind dificultăţile cauzate de complicaţii inutile.
Simplificarea reprezintă calea spre viitor.
Cecilia Malmström, membră a Comisiei. – Dle preşedinte aş dori să o felicit pe raportoare, dna Carvalho, pentru acest raport foarte cuprinzător. Dumneaei atrage atenţia asupra unor preocupări majore în domeniul cercetării europene: problema complexităţii normelor pentru beneficiari şi uriaşa povară administrativă.
În luna aprilie a acestui an, Comisia a adoptat o comunicare pe această temă, prezentând o listă lungă de opţiuni de simplificare pe termen scurt şi lung. Acestea au declanşat o dezbatere interinstituţională foarte importantă. Comisia este foarte recunoscătoare Parlamentului care s-a ocupat în mod prioritar de această problemă. De asemenea, Comisia este foarte recunoscătoare că raportul sprijină majoritatea propunerilor şi conţine chiar unele propuneri proprii ale Parlamentului, care sunt foarte interesante.
Un sprijin similar a venit din partea Consiliului şi, în baza consensului interinstituţional foarte larg, ar trebui acum să-l punem în practică. Suntem pe deplin angajaţi în realizarea simplificării şi aderarea la principiile de simplificare, aşa cum s-a afirmat în raportul dvs.: simplitate, transparenţă, certitudine juridică, consecvenţă, excelenţă şi, aşa cum dl Audy a afirmat, o abordare bazată mai mult pe încredere faţă de instituţiile noastre de cercetare, reprezintă, desigur, o linie directoare importantă pentru gestionarea activităţilor.
Unele propuneri din raport şi din concluziile Consiliului pot fi aplicate şi în cadrul curent. Serviciile Comisiei caută în prezent soluţii care pot fi rapid aplicate. Avem în vedere soluţii pentru o acceptarea mai largă a metodologiilor costurilor medii cu personalul şi pentru o abordare mai flexibilă a dobânzii aferente prefinanţării, precum şi pentru opţiunea privind suma forfetară destinată costurilor de personal ale proprietarilor/directorilor de IMM-uri.
De asemenea, analizăm cu mare seriozitate preocupările privind interpretarea inconsecventă de către diferitele servicii a normelor şi procedurilor în momentul aplicării PC7. Lucrăm intens la aplicarea unor măsuri care să asigure o interpretare şi o aplicare mai uniformă a normelor.
Vom lucra, de asemenea, la reducerea întârzierilor în acordarea subvenţiilor şi efectuarea plăţilor. Nu trebuie să uităm că schimbările cele mai profunde necesită o revizuire a Regulamentului financiar şi a normelor sale de aplicare. Doar atunci vom putea elimina câteva dintre constrângerile majore.
Actuala strategie de control privind cheltuielile de cercetare a fost concepută să identifice şi să corecteze erorile pentru a reduce nivelul erorilor reziduale la mai puţin de 2 %. Comisia este de acord că acest lucru este costisitor şi impune o mare povară administrativă, atât asupra beneficiarilor, cât şi a Comisiei. Astfel, un nivel mai ridicat al riscului admisibil de eroare, susţinut de raportul dvs., ar putea permite Comisiei să adapteze efortul de control, să optimizeze eficienţa costurilor şi să echilibreze nevoia de control efectiv prin stabilirea unei relaţii cu cercetătorii bazată mai mult pe încredere.
Vă mulţumesc foarte mult pentru raport şi le mulţumesc tuturor celor implicaţi în elaborarea acestuia. Acesta a deschis calea pentru o activitate viitoare foarte importantă şi foarte utilă.
Preşedinte. – Dezbaterea a fost închisă.
Votarea va avea loc mâine, joi, 11 noiembrie 2010, la ora 12.00.
Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)
Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Inovarea şi cercetarea reprezintă în prezent elementele esenţiale ale noii strategii de dezvoltare pentru continentul nostru: strategia UE 2020. Angajamentul pentru cercetare şi dezvoltare are un impact concret asupra activităţii economice, întrucât doar inovarea oferă garanţii pentru o producţie viitoare cu o puternică valoare adăugată şi, prin urmare, pentru crearea de locuri de muncă şi sporirea competitivităţii Uniunii Europene la nivel internaţional. Întotdeauna am susţinut faptul că nivelul regional este cel mai adecvat pentru stimularea cercetării şi a inovării deoarece favorizează universităţile, organismele publice de cercetare, marile companii, întreprinderile mici şi mijlocii şi autorităţile publice locale şi regionale care colaborează îndeaproape, şi anume ca grupuri. În regiunea mea, Azore, acest fapt este vizibil în caracterul predominant al cercetării marine şi oceanice desfăşurate de Departamentul de oceanografie şi pescuit al Universităţii din Azore. Încurajarea inovării la nivel regional contribuie, de asemenea, la atenuarea discrepanţelor sociale şi regionale, pentru ca politica de coeziune să continue finanţarea acestor activităţi în regiunile ultraperiferice, precum Azore.
Roberta Angelilli (PPE), în scris. – (IT) Având în vedere revizuirea de la mijlocul perioadei a celui de-al şaptelea program-cadru de cercetare şi pregătirea viitoarelor norme pentru următorul program-cadru, trebuie să găsim soluţii de eliminare a anumitor obstacole care împiedică accesul părţilor interesate la finanţarea UE.
Dacă ne dorim crearea unei economii europene bazate pe cunoaştere şi inovare, trebuie să investim în cercetare, permiţând astfel IMM-urilor, organismelor publice de cercetare şi autorităţilor regionale şi locale să beneficieze de resursele financiare puse la dispoziţie de UE.
Totuşi, accesul la finanţare în domeniul cercetării necesită o importantă capacitate tehnică şi o cunoaştere solidă a procedurilor administrative şi financiare. De asemenea, acesta este caracterizat de tendinţa de favorizare a proiectelor „bazate pe rezultate”, ceea ce indică o toleranţă scăzută pentru risc, care descurajează lansarea de proiecte foarte inovatoare.
Această situaţie descurajează participarea sectorului privat şi transformă lumea cercetării într-o simplă colecţie de proiecte neinteresante, diminuând astfel competitivitatea Europei în cadrul economiei mondiale.
Susţin propunerile făcute în acest raport care îndeamnă Comisia Europeană să încurajeze abordarea „orientată spre utilizator” pentru a îmbunătăţi accesul la finanţare şi documentele îndrumătoare care ar trebui reunite într-un manual şi traduse în limbile oficiale ale UE şi să acorde o încredere mai mare comunităţilor ştiinţifice şi de afaceri.
Ioan Enciu (S&D), în scris. – (RO) Cercetarea şi inovarea sunt două elemente ce stau la baza Strategiei Europa 2020 privind ameliorarea competitivității, creşterea economică durabilă şi crearea de noi locuri de muncă. În acest context, implementarea celui de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare trebuie ameliorată, în special prin accelerarea şi simplificarea procedurilor administrative, prin reducerea timpilor de aşteptare, prin fluidizarea gestionării aplicaţiilor.
Însă aş vrea să subliniez că, în ceea ce priveşte noile state membre, disfuncţionalităţile Programului-cadru depăşesc sfera strict administrativă şi de gestionare. Problema principală în aceste state este legată de lipsa infrastructurii pentru cercetare, ceea ce duce la imposibilitatea structurală de a accesa fondurile alocate prin acest program. Prin urmare, Comisia ar trebui să includă în viitoarea propunere de simplificare şi anumite măsuri concrete în vederea dezvoltării infrastructurilor pentru dezvoltare în noile state membre, în vederea asigurării unei oportunităţi egale în accesarea programelor de cercetare.
Edit Herczog (S&D), în scris. – (HU) Alaltăieri, colegii deputaţi împreună cu mine am adoptat, cu o majoritate covârşitoare, propunerea de rezoluţie depusă de dna Maria da Graça Carvalho referitoare la simplificarea normelor de finanţare a programelor-cadru de cercetare. Propunerea de rezoluţie progresează într-o direcţie foarte bună, cu toate acestea este nevoie de un progres mai decisiv. Sistemul nostru de reglementare actual implică un grad de pregătire birocratică atât de avansat încât exclude tocmai iniţiativele TI, întreprinderile mici şi mijlocii şi instituţiile mici de cercetare din cadrul celor capabile să obţină finanţare. Astfel, sprijinul financiar nu este direcţionat către cei mai buni cercetători, ci mai degrabă către institutele cu cei mai buni contabili. Monitorizarea financiară actuală pare incapabilă de a gestiona orice risc, fapt intolerabil când vine vorba de cercetare şi dezvoltare care implică de cele mai multe ori investiţii cu rezultate nesigure. Riscul trebuie gestionat, nu exclus. Există soluţii de reglementare adecvate pentru această situaţie, care trebuie respectate cu stricteţe. Totuşi, reglementările incompatibile din punct de vedere structural cu natura cercetării trebuie modificate. O altă deficienţă la fel de importantă o reprezintă asimetria geografică în distribuirea fondurilor pentru programele-cadru de cercetare. În comparaţie cu cercetătorii din statele membre mai vechi, posibilitatea de a obţine sprijin a cercetătorilor din noile state membre este infimă. Atât timp cât scopul programului-cadru de cercetare al Uniunii Europene este de a permite tuturor talentelor europene să atingă excelenţa, o astfel de diferenţiere în ceea ce priveşte aplicarea programului nu poate fi permisă.
Richard Seeber (PPE), în scris. – (DE) În cadrul societăţii actuale bazate pe cunoaştere, experienţa joacă un rol important, în special din perspectiva celei mai acute crize economice din istoria recentă. Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea sunt extrem de importante pentru menţinerea poziţiei Europei de partener economic mondial, precum şi a competitivităţii acesteia. Iniţiativele europene de finanţare publică a programelor de cercetare sunt încă foarte birocratice şi asociate cu costuri administrative ridicate. Simplificarea celui de-al şaptelea program-cadru (PC7), cel mai mare program actual pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică finanţat din fonduri publice, este prin urmare esenţială pentru stimularea corespunzătoare a cercetării ştiinţifice. Finanţarea pentru cercetare ar trebui să se bazeze mai mult pe încredere şi, în acelaşi timp, să fie mai tolerantă la risc faţă de participanţi pentru a păstra atractivitatea proiectelor cu un potenţial de risc mai ridicat şi a promova cercetarea de înalt nivel.