Stenograma dezbaterilor

Joi, 11 noiembrie 2010 - Bruxelles

4. Modificarea Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei (dezbatere)

  Preşedintă. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul elaborat de dna Van Brempt, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistenţă financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei (COM(2010)0283 – C7-0139/2010 – 2010/0150(COD)) (A7-0246/2010).

  Kathleen Van Brempt, raportoare. – (NL) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, aveţi în faţa dvs. un raportor foarte fericit deoarece cred că noi – şi subliniez cu putere acest noi – am elaborat un raport care, sperăm, va fi adoptat în curând aproape în unanimitate, dat fiind că toate grupurile politice din Parlament au lucrat intens la el şi în strânsă cooperare.

Raportul şi regulamentele vizate de acesta au o poveste lungă în acest Parlament. Povestea începe, mai exact, cu planul de redresare lansat în anul 2009, determinat de criza economică. În acea vreme, 4 miliarde de euro fuseseră eliberaţi la nivel european, şi aceste fonduri au fost alocate, în mod specific, pentru redresarea economică. Obiectivul era ca banii să servească şi proiectelor în domeniul energiei, în special pentru: proiecte de mare amploare în domeniul energiei, vizând captarea şi stocarea carbonului, infrastructura şi o serie de mari proiecte de energie eoliană offshore.

În acea perioadă, Parlamentul aprobând, desigur, aceste proiecte, au existat câteva obiecţii din partea unor diferite cercuri şi din partea Parlamentului însuşi, în special în ceea ce priveşte caracterul amplu al activităţii şi chestiunea creării unui număr suficient de locuri de muncă printr-un proiect sau altul. Cu toate acestea, cea mai importantă critică a vizat eficienţa energetică. A urmat un acord politic, iar situaţia actuală este rezultatul acelui acord.

Credeaţi că, dacă Parlamentul, Consiliul şi Comisia au ajuns la un acord politic privind investirea tuturor excedentelor în eficienţa energetică, raportul şi negocierile au fost uşor de realizat. Nu a fost cazul. Am desfăşurat negocieri dificile, mai ales cu Consiliul. Cu toate acestea, pot spune că noi – şi a trebuit să ajungem la un compromis, să fim clari în această privinţă – am reuşit să înregistrăm succese cu privire la aproape toate punctele. Aş dori să le trec rapid în revistă pentru că sunt esenţiale pentru o înţelegere adecvată a situaţiei actuale privind fondurile şi modalitatea în care acestea ar trebui puse în aplicare în viitorul foarte apropiat.

În primul rând, este vorba despre proiecte în domeniul energiei regenerabile, dar, în special, despre cele ce vizează eficienţa energetică. Acest fapt, dlor comisari, este subiectul central în cadrul dezbaterii privind energia, desfăşurată în aceste zile. Susţin cu tărie energia regenerabilă, dar ştim că, dacă dorim rezultate cu adevărat rapide, trebuie să investim toate eforturile noastre în eficienţa energetică: este o soluţie bună dacă dorim să reducem consumul; aceasta contribuie la diminuarea problemei majore a aprovizionării cu energie şi – un punct foarte important – asigură costuri mai mici la energie pentru întreprinderi şi familii. Acest fapt este extrem de important. Ne ocupăm, de asemenea, de politica industrială şi, cu siguranţă, vom reveni cu informaţii pe această temă.

În al doilea rând, şi acesta se leagă foarte mult de eficienţa energetică, nivelul local. Foarte des, Europa lucrează aproape exclusiv cu statele membre şi chiar şi planul anterior de redresare s-a axat, în principal, pe proiecte majore. Ei bine, acesta este mult mai diferit. Se concentrează pe nivelul local, pe oraşe şi municipalităţi, pe proiecte la scară mică, care pot fi puse în aplicare imediat, oferind rezultate imediate şi având, prin urmare, un impact major nu numai asupra eficienţei energetice, ci şi asupra locurilor de muncă. Acesta rămâne un considerent foarte important.

În al treilea rând, finanţarea. Planul anterior de redresare a constat în ceea ce numim finanţare preliminară; simpla subvenţionare a proiectelor mari, prin cofinanţare sau fără cofinanţare, pentru că aceasta este specifică Europei. Este modul tipic în care Europa funcţionează. Cu toate acestea, nu este cazul cu acest fond şi, din acest motiv, este foarte inovator. Aici, resursele se folosesc pentru a asigura susţinere în vederea finanţării acelor proiecte prin garanţii şi alte mijloace financiare. Cu excepţia asistenţei tehnice, care încă primeşte finanţare preliminară, aceasta înseamnă că veţi avea o stimulare majoră. Trebuie să înmulţiţi cele 146 de milioane de euro cu aproximativ opt pentru a avea o idee despre amploarea impactului.

Am ajuns la ultimul punct, în privinţa căruia ne certăm de multă vreme. limita banilor; adică, banii de care dispunem. Parlamentul ar fi dorit să vadă o altă soluţie; aceasta, într-adevăr, este ceea ce am convenit, să fie clar. Orice fonduri restante trebuie investite în acest proiect. Am ajuns la un compromis: toate fondurile nefolosite astăzi au fost înregistrate şi cred cu tărie că acest lucru va însemna că acest proiect va avea asigurată o viaţă lungă – şi consider că, în cazul în care continuăm să colaborăm ca până în prezent, vom putea asigura şi faptul că proiectul devine incredibil de reuşit pentru noi.

Încă un moment, dnă preşedintă. Ştiu că timpul alocat s-a scurs. Aş dori, încă o dată, să transmit mulţumiri tuturor celor care au lucrat la acest proiect, în special, tuturor raportorilor alternativi. Sunt deosebit de mulţumită de cooperarea noastră şi nu spun acest lucru din politeţe, ci, pur si simplu, pentru că a fost un exemplu de cooperare foarte plăcută şi eficientă. Vă mulţumesc.

  Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, astăzi discutăm despre revizuirea intermediară a programului de succes privind susţinerea redresării economice în sectorul energetic. Până la acest punct, ca parte a aplicării programului stabilit pentru noi de Parlament şi Consiliu, am adoptat 43 de decizii de finanţare pentru proiecte privind gazele, infrastructura energetică, energia offshore şi captarea şi stocarea carbonului. Acest lucru ne-a permis să cheltuim aproximativ 98 % din întregul buget de 3,98 de miliarde de euro şi să asigurăm că programul şi-a atins, în mare măsură, obiectivele. Nu au fost decât câteva proiecte care nu au putut fi puse în aplicare. Introducem acest regulament de modificare în vederea respectării cerinţelor Parlamentului şi iniţierii proiectelor-pilot pentru energie regenerabilă, dar, un aspect important, şi pentru eficienţa energetică. Consider aceste proiecte-pilot drept o oportunitate de a ne evalua activităţile în domeniul eficienţei energetice, ceea ce reprezintă unul dintre punctele esenţiale ale activităţii mele de anul viitor.

Aş dori să mulţumesc foarte călduros dnei Van Brempt. De asemenea, aş dori să mulţumesc tuturor membrilor din acest Parlament, care au avut opinii diferite, precum şi Preşedinţiei belgiene pentru eforturile depuse în acest domeniu în ultimele săptămâni şi pentru că am putut prezenta astăzi un document care, cu siguranţă, va asigura un stimul pentru domeniul eficienţei energetice.

Pentru a asigura că acest regulament de modificare, care trebuie să intre în vigoare acum, are efect rapid, oficialii noştri au făcut deja pregătiri pentru punerea acestuia în aplicare. În următoarele câteva zile, 146 de milioane de euro vor fi puse la dispoziţie pentru proiecte care sunt importante pentru toţi. Partenerii noştri în aceste proiecte, alese de dvs., sunt autorităţile municipale, locale şi regionale care au legături strânse cu proiectele vizate. Aceşti parteneri locali vor asigura că fondurile sunt folosite în cel mai bun mod posibil, pentru clădiri publice, clădiri private, facilităţi combinate de încălzire şi energie, reţele de încălzire districtuale, surse descentralizate de energie regenerabilă, sisteme de transport urban şi infrastructuri locale mai ecologice, precum şi reţele inteligente, sisteme eficiente de iluminat public şi de măsurare inteligentă. Aceasta înseamnă că facem ceva care va avea un impact local imediat şi care va acţiona ca reper pentru viitoarele mele activităţi legate de proiectele urbane inteligente.

Dacă luaţi decizia adecvată astăzi, birourile noastre vor demara imediat punerea în aplicare a regulamentului de modificare. Anul viitor, în luna martie sau aprilie, vom putea, cu siguranţă, să raportăm că programul nostru de redresare economică are un efect pozitiv sub forma atât a proiectelor mari, cât şi a proiectelor mici, descentralizate şi că ne permite să desprindem învăţăminte care vor fi importante în următorii ani financiari. Aş dori să mulţumesc încă o dată tuturor celor implicaţi.

  Jens Geier, raportor pentru aviz al Comisiei pentru bugete. – (DE) Dnă preşedintă, dle Oettinger, în calitate de raportor pentru aviz al Comisiei pentru bugete referitor la raportul dnei Van Brempt, pot spune că membrii comisiei au apreciat foarte mult acest raport. L-am analizat nu numai dintr-o perspectivă bugetară, ci şi, într-o anumită măsură, din punctul de vedere al conţinutului său şi am propus spre analiză o chestiune pe care dna Van Brempt a fost amabilă să o includă. Acest instrument este destinat municipalităţilor şi aşa este corect pentru că aici se pot atinge cele mai mari creşteri la nivelul eficienţei.

Cu toate acestea, vin dintr-o zonă a Germaniei în care municipalităţile nu pot recurge la împrumuturi suplimentare pentru că deja au datorii mult prea mari. Aceasta poate fi o problemă specifică Germaniei, din cauza principiilor autorităţilor locale, dar dl Oettinger, ca fost şef al unui stat federal german, este cât se poate de familiar cu acest subiect. Prin urmare, în Germania suntem în situaţia în care acele autorităţi locale care ar trebui să folosească acest program nu au permisiunea de a face acest lucru pentru că organismul responsabil cu supravegherea lor le-a împiedicat să acumuleze şi mai multe datorii. Suntem foarte îngrijoraţi din această cauză. Ar putea conduce la o ineficienţă a programului în acele regiuni. Salutăm acest program şi am fi mulţumiţi dacă ar putea fi continuat. Am solicitat ca programul să aibă o linie bugetară separată şi am dori să transferăm programului cele 15 milioane de euro disponibile în domeniul politicii agricole, dar care nu pot fi accesate în respectivul domeniu pentru că nu există un temei juridic pentru acest lucru. În această privinţă este necesar ca bugetul să fie mai flexibil.

  Antonio Cancian, în numele Grupului PPE. – (IT) Dnă preşedintă, dlor comisari, doamnelor şi domnilor, cred că decizia de a folosi într-un mod diferit cele câteva fonduri restante în cadrul Planului de redresare demarat în 2009 şi de a profita de această oportunitate pentru a introduce un nou principiu odată cu instituirea unui fond ad-hoc vizează un termen lung şi este compatibilă cu ceea ce discutăm de ceva vreme în acest Parlament, dar nu am putut pune în practică.

Am observat câteva semne timide, încă neactualizate, în Fondul Marguerite. Aceasta reprezintă, pentru noi şi pentru PPE, o metodă-reper ce trebuie urmată pentru o utilizare inteligentă a bugetului Uniunii Europene. Instrumentul este un fond ad-hoc care pune în aplicare diverse metode, precum împrumuturi, garanţii, acţiuni sau cofinanţare şi va fi administrat de o entitate specială de gestionare a activelor.

Fondul a fost înfiinţat cu suma iniţială de 147 de milioane de euro şi nu înţelegem de ce nu putem include şi alte reziduuri provenite din planul de redresare. O sumă semnificativă ar putea fi strânsă prin aplicarea de stimulente semnificative de către BEI, KfW, bănci de depozite şi de credite şi alte instituţii financiare şi acest fapt ar putea avea un impact major asupra lansării proiectelor considerate valabile şi cărora li s-a acordat prioritate din punct de vedere economic şi al mediului.

Din punctul meu de vedere, aspectul central al fondului care va înfiinţat până la sfârşitul acestui an este că ar putea deveni un fel de virtuos proiect-pilot pentru organizarea viitoare a unui fond mai mare în domeniul energiei, vizând includerea adecvată în următoarea perspectivă financiară, 2014-2020. Acest principiu ar putea fi, de asemenea, repetat pentru alte sectoare, precum reţelele TEN sau eTEN. Dacă îmi permiteţi, câteva semne tangibile, în această perioadă dificilă, în faţa unei crize vizând ocuparea forţei de muncă ne-ar face pe toţi puţin mai fericiţi.

  Teresa Riera Madurell, în numele Grupului S&D. – (ES) Dnă preşedintă, dlor comisari, aş dori, mai întâi, să felicit raportoarea cu privire la excelenta activitate, pentru că, dincolo de cele 146 de milioane de euro asupra cărora s-a convenit, al căror impact sperăm că va fi de opt ori mai mare, această iniţiativă are o importantă valoare simbolică.

Astfel cum a explicat raportoarea, vom aloca fonduri microproiectelor viabile din domeniul energiei, ceea ce nu numai că va permite atingerea obiectivelor importante, precum securitatea aprovizionării şi reducerea emisiilor de CO2, dar va şi îndeplini un obiectiv care are un impact foarte direct asupra populaţiei: va reduce sărăcia energetică.

Textul asupra căruia vom vota este, de asemenea, important pentru că introduce un instrument financiar inovator. Acest mecanism va contribui la depăşirea rezistenţei unor entităţi financiare faţă de acest tip de proiect, pentru că vor avea susţinerea instituţiilor financiare internaţionale.

În cele din urmă, încă o dată ar trebui să fim mulţumiţi că am fost suficient de flexibili pentru a respecta bunele practici create în statele membre în vederea structurării utilizării energiei regenerabile şi a eficienţei energetice.

Sper că punerea în aplicare a acestui regulament va permite dezvoltarea întregului potenţial al acelor organisme, fără obstacolele care tind să apară din cauza birocraţiei excesive.

  Pat the Cope Gallagher, în numele Grupului ALDE. – (GA) Dnă preşedintă, aş dori să prezint mulţumirile mele raportoarei pentru pregătirea acestui raport privind proiectele în domeniul energiei şi pentru fondurile suplimentare furnizate acum de Comisie. 146 de milioane de euro au fost furnizate pentru proiecte care vor fi esenţiale pentru Europa şi pentru diverse ţări şi, în special, după cum a spus dl comisar, pentru autorităţile locale şi regionale care, sper, vor gestiona aceşti bani sau aceste subvenţii.

în numele Grupului ALDE – În primul rând, doresc să felicit raportoarea pentru prezentarea raportului său privind asistenţa financiară destinată proiectelor din domeniul energiei.

Apreciez mult această iniţiativă, care prevede crearea unui instrument financiar dedicat, menit să susţină dezvoltarea de proiecte în domeniul eficienţei energetice şi al energiei regenerabile. Finanţarea proiectelor din acest domeniu va contribui la stimularea redresării economice în Europa şi, într-adevăr, în ţara mea, Irlanda, precum şi la crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi la combaterea schimbărilor climatice.

În toată Europa, în prezent, şi, în special, în propria mea ţară cu un nivel foarte ridicat al şomajului, dorim să asigurăm că toate fondurile pot fi deviate către zone în care pot fi create locuri de muncă. Fondul de 146 de milioane de euro, care este disponibil în baza propunerii modificate, trebuie orientat către proiecte care vor avea un impact rapid, real şi măsurabil asupra redresării economice. 146 de milioane de euro reprezintă finanţarea pe care o avem la dispoziţie, dar investiţia totală va fi de cel puţin şase sau şapte ori mai mare decât această sumă.

Cred că înfiinţarea unui instrument financiar dedicat va permite acestui fond să fie administrat în cel mai eficient mod, iar beneficiarii, după cum am spus în limba mea maternă, vor include autorităţile locale şi regionale. Cu toţii avem responsabilitatea de a atrage atenţia autorităţilor asupra acestui fapt, iar guvernul nostru va depune o candidatură individuală şi, ulterior, va intra în legătură cu autorităţile regionale.

  Claude Turmes, în numele Grupului Verts/ALE. – Dnă preşedintă, astăzi sărbătorim victoria, chiar dacă este mică, a politicii privind energia ecologică şi a unei politici energetice mai europene. În primul rând, doresc să mulţumesc excelentei noastre delegaţii formată din membri ai tuturor partidelor, sub conducerea lui Kathleen. Consider că am făcut o treabă bună.

în numele Grupului Verts/ALE Group. – (DE) Aş dori, de asemenea, să îl felicit pe dl Oettinger. Din nefericire, pe durata prezentării de ieri a agendei pentru energie, am fost obligaţi să fim foarte critici. Cu toate acestea, acest instrument a fost creat, de asemenea, pentru că aţi depus un efort personal, în parte faţă de opoziţia guvernului german şi a partenerilor dvs. din Uniunea Creştin-Democrată din Germania, pentru a vă asigura că putea fi creat.

în numele Grupului Verts/ALE. – De ce este o victorie mică şi amară? Pentru că – şi unii au spus acest lucru – aceasta înseamnă 150 de milioane de euro pentru investiţii în domeniul energiei, descentralizate, locale, iar, pe de altă parte, avem miliarde – un miliard pentru sechestrarea carbonului, de exemplu. Încă mă întreb dacă acest miliard va fi utilizat. Primim din ce în ce mai multe indicii potrivit cărora acest proiect nu va funcţiona. Nu există un echilibru între proiectele locale, descentralizate, la un nivel apropiat de cetăţeni şi proiectele mari, dintre care cred că unele vor eşua.

De ce votăm totuşi noi, cei din Grupul Verzilor, pentru acest proiect? Pentru că suntem optimişti. Suntem optimişti că aceste 150 de milioane de euro, bine gestionate, vor crea baza pentru un instrument mult mai mare, pe care îl vom obţine în cadrul următoarei perspective financiare. Trebuie respectate două condiţii în acest sens. Prima condiţie este calitatea proiectelor. Cred că BEI şi KfW, care îl vor gestiona, vor avea în vedere proiecte de renovare de mare amploare şi nu numai de renovare superficială. Trebuie să progresăm, mai ales când este vorba despre clădiri şi eficienţă. Cea de a doua condiţie este reducerea birocraţiei pentru autorităţile locale care vor depune cereri pentru a obţine cofinanţarea proiectelor.

Aceste două aspecte sunt esenţiale. Prin urmare, întrebările pe care vi le adresez, dlor comisari, sunt: ce măsuri va întreprinde Comisia pentru a se asigura că acest fond va finanţa sau va furniza credite pentru proiecte de calitate? Şi în ce mod va acţiona Comisia pentru a reduce birocraţia, astfel încât autorităţile locale să aibă un acces facil la aceste fonduri?

  Zbigniew Ziobro, în numele Grupului ECR. – (PL) Dnă preşedintă, voi susţine fiecare propunere de majorare a fondurilor Uniunii vizând sprijinul pentru proiectele în domeniul energiei. Energia ecologică ar trebui, de asemenea, să fie susţinută. Cu toate acestea, trebuie spus cu sinceritate că ideea potrivit căreia energia ecologică este soluţia pentru toate problemele Europei în domeniul energiei – un gen de idei care sunt adesea exprimate aici – este o iluzie. Cu toate acestea, Uniunea are, într-adevăr, nevoie de investiţii mari şi subliniez, mari. Scopul de bază al acestora este să asigure diversificarea aprovizionării cu combustibili. O astfel de soluţie este posibilă, de exemplu, prin construirea conductei de gaze Nabucco în vederea conectării imenselor depozite de gaze din regiunea Asiei Centrale la clienţii din Europa şi prin dezvoltarea reţelelor de transmisie şi construirea de noi interconexiuni în Europa Centrală şi de Est.

Dorim să dezvoltăm energia ecologică, dar, în acelaşi timp, din nefericire, dezvoltarea metodelor de extracţie a gazului de şist este cu totul omisă şi nu i se acordă finanţarea adecvată. Acesta este un gaz neconvenţional, care joacă deja un rol important în extracţie în Statele Unite şi oferă Americii independenţă completă în ceea ce priveşte accesul la gaze. Cantităţi mari din acest gaz au fost găsite în Franţa, Polonia şi Bulgaria. Aici, în faţa oportunităţii de a folosi acest mare potenţial, se observă o atitudine de completă pasivitate. Solidaritatea europeană impune ca Uniunea să susţină aceste proiecte la fel de strategice pentru viitorul ei ca şi proiectele care garantează dezvoltarea uniformă a tuturor statelor europene. Este păcat că nu vorbim astăzi despre mari investiţii care să soluţioneze cu adevărat problemele noastre în domeniul energetic şi să unească şi să dezvolte Uniunea Europeană. Deşi discutăm despre măsuri importante legate de energia ecologică, să ne amintim totuşi că ideea potrivit căreia energia ecologică ne va soluţiona problemele în materie de energie este o iluzie.

PREZIDEAZĂ: DIANA WALLIS
Vicepreşedintă

  Marisa Matias, în numele Grupului GUE/NGL. – (PT) Şi eu aş dori să încep prin a felicita raportoarea pentru munca pe care a realizat-o în legătură cu acest subiect. Suntem aici pentru a discuta un program foarte specific de ajutor pentru redresare economică, care, în acest caz, este în domeniul crucial al energiei. În situaţia de criză actuală prin care trecem, propuneri ca aceasta, care contribuie la crearea de locuri de muncă, sunt esenţiale. Nu există nicio şansă de restructurare a economiei, dacă nu facem din crearea locurilor de muncă prioritatea noastră. Acest raport transmite un mesaj foarte pozitiv atrăgându-ne atenţia asupra modului în care să răspundem în acest domeniu la nivel local: cum să răspundem nevoilor locale în particular. Ne aflăm într-o perioadă când dezbatem, şi vom dezbate mult mai mult, o serie de propuneri legislative în domeniul energiei, şi de multe ori tindem să ne concentrăm prea mult asupra proiectelor şi reţelelor de mare anvergură, uitând alte cauze în care intervenţia este absolut esenţială.

De aceea, cred că acest raport ne-ar putea ajuta nu numai să investim în eficienţa energetică şi energia regenerabilă, ceea ce este foarte important, ci şi să oferim beneficii concrete comunităţilor locale, ceea ce înseamnă, în mod firesc, beneficii concrete pentru publicul european în ansamblu. De aceea, dnă preşedintă, aş dori să închei cu două remarci finale: este important să nu uităm niciodată că eficienţa energetică este, de asemenea, realizată, în mare măsură, prin reducerea consumului de energie cu ajutorul proiectelor de microgenerare cum sunt cele incluse în acest raport; şi, în cele din urmă, a fost o mare victorie pentru acest Parlament să asigure că volumul finanţării care urmează să fie alocată acestor proiecte va fi specificat. Nu este acesta lucrul pe care îl vizam, deoarece aveam nevoie de mult mai mult. Prin urmare, aş dori să îl întreb pe dl comisar ce încearcă şi ce intenţionează să facă pentru a aduce garanţii în ceea ce priveşte aceste nevoi.

  Jaroslav Paška, în numele Grupului EFD. – (SK) Propunerea depusă de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 este un răspuns la solicitările repetate ale Parlamentului European de a crea un instrument financiar nou, exclusiv, pentru a susţine eficienţa energetică şi iniţiativele din domeniul energiilor regenerabile. Sprijinul acordat măsurilor din domeniul construcţiilor pentru a creşte eficienţa energetică a clădirilor, care consumă anual până la 40 % din energie în UE, arată justificarea şi înţelepciunea acestei iniţiative.

Finanţarea necesară pentru acoperirea activităţilor acestui instrument financiar poate fi obţinută prin transferul resurselor neutilizate dintr-o serie de programe în care nu este posibilă, în mod obiectiv, utilizarea, în timp, în măsura planificată, a fondurilor alocate. Un exemplu în acest sens ar fi Programul energetic european pentru redresare, care are o rezervă financiară de aproximativ 150 de milioane de euro, precum şi programul multianual GR pentru sectorul climatic, care a fost creat cu un scop similar. Prin urmare, cred că ar fi foarte raţional să luăm în considerare modul în care am putea folosi cel mai bine resursele financiare economisite în scopul de a extinde domeniul de aplicare a Programului energetic european pentru redresare pentru a include un instrument financiar nou, exclusiv, şi, se pare, necesar, în vederea sprijinirii eficienţei energetice şi iniţiativelor din domeniul energiilor regenerabile.

Putem facilita, pentru organismele publice de la nivel local, municipal şi regional, punerea în aplicare de proiecte în domeniul economisirii energiei şi al energiei regenerabile datorită acestui nou instrument financiar eficient.

  Arturs Krišjānis Kariņš (PPE). – (LV) Dnă preşedintă, mă bucur că Uniunea Europeană a învăţat să împuşte doi iepuri dintr-o lovitură. Primul „iepure” este ajutorul pentru întreprinderi. Într-un moment când statele membre sunt obligate să reducă cheltuielile şi băncile se tem să acorde credite, Uniunea Europeană a venit cu o soluţie specifică sub forma unui instrument financiar nou. Cel de-al doilea „iepure” este dependenţa mare a Europei de energia importată. Scopul acestui nou instrument este de a reduce consumul de energie şi de a creşte utilizarea surselor proprii de energie, precum energia eoliană, solară, hidraulică şi energia produsă pe bază de biomasă, reducând astfel dependenţa noastră generală de energia importată. Doamnelor şi domnilor, fac apel la dvs. să sprijiniţi crearea acestui nou instrument financiar pentru a asista proiectele în domeniul energiei. Acest lucru va ajuta întreprinderile noastre în vremuri grele şi va reduce dependenţa noastră generală de resursele energetice importate. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

  Zigmantas Balčytis (S&D). – (LT) Mai întâi de toate, aş dori să o felicit pe colega mea de grup pentru munca semnificativă de negociere a acestui document şi de includere a acestuia în problemele care sunt deosebit de importante pentru piaţa energetică a întregii Uniuni Europene. În contextul securităţii energetice, este deosebit de importantă promovarea eficienţei energetice şi dezvoltarea energiei regenerabile, precum şi asigurarea finanţării necesare pentru astfel de proiecte. Punerea în aplicare cu succes a acestor proiecte ar contribui direct la îndeplinirea obiectivelor energetice stabilite de Uniunea Europeană.

Aceşti bani suplimentari vor ajuta autorităţile publice locale şi regionale să îmbunătăţească finanţarea pentru proiectele în materie de energie durabilă şi să pună în aplicare scheme inovatoare de stimulare financiară, cum ar fi garanţiile şi creditele preferenţiale. Până în prezent, planurile de promovare a eficienţei energetice, cum ar fi renovarea clădirilor, care a fost deja discutată, nu au fost pe deplin puse în aplicare. Prin urmare, cred că această finanţare suplimentară va deveni un bun stimulent pentru accelerarea iniţiativelor şi proiectelor în materie de energie durabilă, în special la nivel regional şi local.

  Bart Staes (Verts/ALE). – (NL) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, aş dori să o felicit pe dna Van Brempt şi pe raportorii săi alternativi în special pentru această iniţiativă legislativă importantă. Cred că acest regulament are un potenţial real de a fi un stimulent puternic pentru proiectele în materie de eficienţă energetică şi exploatare a energiei regenerabile.

Regulamentul înscrie un punct pentru energia durabilă şi salut, în special, un număr de domenii speciale de interes, cum ar fi: conservarea energiei, microcogenerarea şi integrarea în reţelele de electricitate a surselor de energie regenerabile descentralizate, încorporate în mediul local; şi, de asemenea, microcogenerarea din surse de energie regenerabile, precum şi utilizarea surselor regenerabile de energie pentru sectorul de transport în comun, vehiculele electrice şi vehiculele alimentate cu hidrogen.

Accentul pe care dna Van Brempt şi raportorii săi alternativi l-au introdus în ceea ce priveşte iluminatul exterior eficient al infrastructurilor publice şi, în sfârşit, căutarea de soluţii de stocare a energiei electrice, este promiţător. Vă mulţumesc pentru eforturi. Sper că acest lucru poate fi un nou pas spre o veritabilă „nouă ordine ecologică”.

  Ryszard Czarnecki (ECR). – (PL) Dnă preşedintă, este vorba, în acest moment, despre un lucru care este absolut fundamental, nu numai atunci când ne ocupăm de problemele economice, ci şi atunci când tratăm, în termeni mai largi, problema solidarităţii europene. Acest lucru se datorează faptului că energia este, de fapt, cea mai mare provocare şi cel mai mare test. Poate solidaritatea europeană să funcţioneze în practică, sau va fi doar un slogan sau un cuvânt la modă? Sau din nou - şi acest lucru este cu siguranţă ceva aşteptat de către contribuabilii şi alegătorii europeni - va fi pusă în practică în cadrul proiectelor specifice care vor construi unitatea europeană şi care vor arăta că, în Europa, diferite ţări se ajută reciproc, lucrează la proiecte împreună şi nu acceptă situaţii în care anumite state din afara Uniunii Europene încheie acorduri cu alte state peste autoritatea Uniunii Europene? Cred că acest lucru ar trebui, în sfârşit, spus foarte clar şi direct.

  Jan Březina (PPE). – (CS) Fără îndoială, datorită acestui Parlament volumul de resurse pentru proiecte în domeniul eficienţei energetice şi al energiei regenerabile a atins 146 de milioane de euro. Dacă ar fi la latitudinea statelor membre, această cifră ar fi substanţial mai mică. Din păcate, cu toate acestea, forma juridică şi structura fondului rămân incerte, cum rămâne şi chestiunea proiectelor financiare pe care acesta le va oferi. În interesul transparenţei, candidaţii potenţiali ar trebui să ştie cine va decide cu privire la candidaturi şi la modul în care vor fi numite comisiile de selecţie.

Dacă dorim să înlăturăm suspiciunea că fondul nou-înfiinţat se adresează în principal celor care nu au utilizat resursele alocate în cadrul pachetului de 5 miliarde de euro al programului de redresare economică din cauza nepunerii în aplicare a proiectelor, în procesul de selecţie ar trebui de asemenea să fie incluşi reprezentanţi ai noilor state membre. Fondul poate fi destinat în primul rând autorităţilor locale şi regionale, dar ar trebui să ia în considerare, de asemenea, dacă nu ar fi adecvat să se permită şi entităţilor private să înainteze candidaturi, şi nu numai în cazurile în care acestea acţionează în numele organismelor publice. Creşterea eficienţei energetice şi a ponderii energiilor regenerabile ar trebui să fie o responsabilitate împărtăşită atât de sectorul public, cât şi de cel privat, şi, prin urmare, fondurile europene ar trebui să fie disponibile pentru ambele sectoare. Văd oportunităţi deosebite în producţia combinată de căldură şi energie electrică şi în transportul urban nepoluant.

  Patrizia Toia (S&D). – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, nu este uşor să găseşti o unanimitate atât de mare în Parlament. Aceasta înseamnă că activitatea a fost cu adevărat remarcabilă şi că dna Van Brempt şi toţi ceilalţi raportori alternativi ar trebui să fie conştienţi de acest lucru.

S-a spus că instrumentul rezultat este unul foarte pozitiv din mai multe motive. Este pozitiv deoarece procedurile şi intervalul său de timp sunt rapide. pozitiv deoarece este orientat către categorii de proiecte foarte calificate; pozitiv deoarece este orientat către contextele urbane, cu alte cuvinte, către autorităţile locale care, prin luarea de decizii specifice, sunt în măsură să aducă schimbări reale în starea lucrurilor şi să îmbunătăţească calitatea aerului, calitatea locuinţelor şi calitatea transportului urban; pozitiv deoarece vizează proiecte profitabile şi, prin urmare, poate determina un randament al resurselor; şi pozitiv, în ultimul rând, deoarece strategia va aduce în joc mult mai multe resurse.

În faţa tuturor acestor lucruri, însă, referindu-mă la o obiecţie ridicată de mulţi deputaţi, printre care dl Geier, dl Turmes şi dl Cancian, aş dori să îi spun dlui comisar că punctele nevralgice vor fi punerea în aplicare, alegerea intermediarilor financiari, relaţia cu autorităţile locale şi modul în care sunt tratate dificultăţile financiare ale acestora. Dle comisar, acest instrument oferă posibilitatea de a deschide calea pentru alte proiecte, pentru o stabilizare a acestui instrument şi extinderea acestuia la alte sectoare. Subiectul este crucial. Nu trebuie să se întâmple acelaşi lucru care s-a întâmplat cu planul de redresare şi cu întreprinderile mici şi mijlocii, care aşteaptă încă cele 30 de miliarde de euro aprobate de Parlament şi Comisie la sfârşitul anului 2008.

  Ioannis A. Tsoukalas (PPE). – (EL) Dnă preşedintă, şi eu doresc, la rândul meu, să felicit raportoarea pentru activitatea sa foarte eficientă la un raport atât de important. Raportul oferă un instrument important pentru finanţarea şi punerea în aplicare de proiecte în sectorul energetic, care vor ajuta redresarea economică în momentele dificile şi vor contribui la finalizarea pieţei interne a energiei şi la atingerea obiectivelor legate de climă şi energie, stabilite de Uniunea Europeană pentru anul 2020.

Crearea unui fond pentru a sprijini eficienţa energetică şi iniţiativele în materie de energii regenerabile este deosebit de importantă, chiar şi cu o dotare iniţială mică de 146 de milioane de euro. Mă bucur că Parlamentul European şi-a susţinut angajamentul de a promova sursele regenerabile de energie şi eficienţa energetică.

În cele din urmă, aş dori să comentez cu privire la necesitatea unei distribuţii geografice echilibrate a viitoarelor programe, astfel încât toate statele membre să poată beneficia de acestea. Grecia a primit doar 1,5 % din programul pentru conductele de gaze naturale. Am încredere că vom avea o distribuţie mai echitabilă în viitor.

  Edit Herczog (S&D). – (HU) Dnă preşedintă, este o realizare uriaşă faptul că raportoarea Parlamentului şi comisarul au reuşit în comun să convingă Consiliul să păstreze aceşti bani în fondurile disponibile. Acesta este un eveniment foarte important şi extrem de semnificativ din punctul nostru de vedere. Avem speranţa că, mai târziu, vom putea să extindem acest lucru la alte capitole bugetare, de asemenea. Este la fel de important faptul că am reuşit să cheltuim banii pentru scopul iniţial pentru care au fost alocaţi şi, mai presus de toate, prin intermediul întreprinderilor mici şi mijlocii şi al autorităţilor locale, pentru proiecte care afectează publicul.

Acesta este un pas înainte cu adevărat important. Rar se întâmplă ca sistemul instituţional european să ajungă la întreprinderile publice sau la întreprinderile mici şi mijlocii în mod direct. Acesta este motivul pentru care este foarte important să finalizăm aceste proiecte de succes până în 2014 şi ar fi de importanţă similară să examinăm eficienţa în anul 2014, în scopul de a îmbunătăţi şi eficienţa acestui sistem instituţional. Felicit raportoarea şi îi doresc succes în cheltuirea banilor.

  Herbert Reul (PPE). – (DE) Dnă preşedintă, dle Oettinger, doamnelor şi domnilor, a fost disponibilă finanţare, care ar fi trebuit investită în sectorul energetic, printre alte domenii. Am discutat acest lucru în detaliu în comisie şi nu eram siguri dacă puteau fi cheltuiţi toţi banii. La acea vreme, comisarul ne-a promis că va garanta că toţi banii vor fi utilizaţi şi nu vor fi returnaţi în locul de unde au provenit. Cel mai important lucru pentru mine este faptul că dl comisar s-a ţinut de cuvânt. El ne-a prezentat destul de repede un document care ne-a permis să ne asigurăm că fondurile, care altfel ar fi fost pierdute, ar putea fi utilizate pentru sectorul energetic. Acesta a fost primul pas.

Al doilea pas a fost că dna Van Brempt a reuşit să ghideze membrii comisiei către o soluţie şi un compromis. Merită mulţumirile noastre pentru acest lucru. Acest lucru nu a fost uşor, deoarece este mai simplu doar să ne promovăm opinia proprie, mai degrabă decât să găsim o soluţie. În cele din urmă, acest lucru a asigurat, din moment ce eram, de asemenea, sub presiunea timpului, că ar putea fi disponibilă finanţarea şi că ar putea fi utilizată.

Nu în ultimul rând, am reuşit, în cele din urmă, cu ajutorul Consiliului, şi trebuie să recunoaştem acest lucru cu toată onestitatea, să găsim un compromis care ne-a permis să asigurăm toată finanţarea pentru sectorul energetic până la ultimul euro în timpul specificat şi, ca urmare, să ne asigurăm că aceasta nu a fost pierdută. Acesta a fost cel mai important lucru pentru mine şi rezultatul cel mai productiv şi, prin urmare, aş dori să le mulţumesc tuturor celor implicaţi.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - (RO) Îmi aduc aminte că în 2009, atunci când s-a discutat pentru prima dată despre planul de redresare economică a Uniunii Europene, Comisia s-a angajat că va aloca un miliard de euro eficienţei energetice în domeniul locuinţelor. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat la momentul potrivit, iar iniţiativa „smart cities” a avut doar o sumă mică alocată, urmând ca, ulterior, Comisia, dacă rămân fonduri neutilizate, să aloce aceşti bani iniţiativei „smart cities”, lucru care se întâmplă prin acest regulament.

Am solicitat printr-un amendament ca nivelul cheltuielilor de gestionare şi a costurilor legate de crearea şi implementarea instrumentului să nu depăşească 5% din valoarea fiecărei utilizări, astfel încât cea mai mare parte a sumei să nu ajungă la intermediarii financiari, ci să meargă în investiţii pentru proiecte legate de eficienţa energetică a locuinţelor şi utilizarea energiilor regenerabile.

De asemenea, am solicitat mai multă transparenţă, utilizarea site-ului www.buildup.eu şi am solicitat de asemenea ca, ori de câte ori se utilizează acest instrument, modelul aplicat să fie pus la dispoziţie în mod gratuit tuturor celor interesaţi, astfel încât să putem beneficia de cele mai bune practici.

O felicit pe doamna Van Brempt pentru raportul domniei sale şi consider că eficienţa energetică trebuie să se afle în vârful priorităţilor strategiei energetice a Uniunii Europene.

  Elena Băsescu (PPE). - (RO) Strategia „Energie 2020”, lansată ieri de către Comisia Europeană, reprezintă un pas important către o piaţă energetică sigură şi competitivă în Europa. Ea oferă soluţii unor probleme importante, precum diversificarea rutelor şi surselor de aprovizionare, reducerea consumului de energie sau coordonarea cu ţările terţe. Există totuşi deficienţe vizibile la nivelul finanţării. Programul energetic european pentru redresare are ca obiectiv principal întocmai facilitarea finanţării investiţiilor în acest domeniu. Aplicarea lui eficientă presupune ca întreaga legislaţie de mediu să fie respectată, iar promotorii de proiecte să îşi respecte angajamentul de finanţare. Sunt de părere că o cooperare activă între autorităţile naţionale, regionale şi locale ar facilita eliberarea autorizaţiilor necesare.

În încheiere, aş dori să subliniez importanţa parteneriatului public-privat, care reprezintă un element-cheie în implementarea soluţiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

  Francesco De Angelis (S&D). – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, aş dori să mulţumesc raportoarei, dna Van Brempt, pentru activitatea sa excelentă şi pentru un acord care, în cele din urmă, va face posibilă eliberarea unor resurse importante pentru dezvoltarea energiilor regenerabile şi eficienţa energetică în contextul provocării dezvoltării ecologice.

Programul include priorităţi pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare, în special în realizarea obiectivului de modernizare competitivă a infrastructurilor noastre din domeniul energiei. În cele din urmă, aş dori să subliniez ceea ce am considerat a fi punctele de calificare ale criteriilor de acces al autorităţilor publice la finanţare, în special, angajamentul de a lucra cu privire la strategiile multianuale printr-un sistem de guvernanţă pe mai multe niveluri de la teritorii la autorităţile locale, până la instituţiile regionale şi instituţiile Uniunii Europene, chiar şi în contextul de raţionalizare a instrumentelor financiare disponibile. Acesta este un rezultat important pentru public şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

  Bairbre de Brún (GUE/NGL). – (GA) Dnă preşedintă, asistenţa financiară pentru eficienţa energetică şi energia regenerabilă în scopul redresării economice reprezintă o investiţie judicioasă şi valoroasă.

Sunt complet de acord cu cei care au spus că sprijinul pentru investiţiile în energia durabilă poate fi foarte eficient şi foarte benefic, în special atunci când este concentrat la nivel local. Prin acest mijloc, putem oferi un viitor mai durabil din punct de vedere economic, social şi ecologic. Trebuie să profităm de această ocazie pentru a evolua către o economie cu emisii reduse de carbon şi pentru a facilita schimbarea pentru cei care doresc să schimbe. Descentralizarea este foarte importantă pentru energia durabilă.

Prin urmare, aceasta este o utilizare raţională, funcţională a fondurilor necheltuite din Programul energetic european pentru redresare, dacă se oferă posibilitatea de a facilita finanţarea proiectelor de investiţii în materie de eficienţă energetică şi energii regenerabile prin intermediul autorităţilor locale şi regionale. Mulţumesc raportoarei pentru munca sa extrem de importantă.

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). – (LT) Asistenţa pentru proiectele de infrastructură energetică din banii alocaţi pentru stimularea economiei Uniunii Europene a fost dezbătută şi alocată cu un an în urmă. La acel moment, banii au fost destinaţi doar pentru două tipuri de proiecte, care au ca scop reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă, şi anume captarea şi stocarea carbonului (CSC) şi fermele eoliene din Marea Nordului.

În ceea ce priveşte această asistenţă şi asistenţa pentru energia regenerabilă în ansamblu, noi, în general, nu putem avea o abordare unică pentru întreaga Uniune Europeană. Trebuie să luăm în considerare situaţia din fiecare stat membru, în special, în ceea ce priveşte independenţa energetică. De aceea, salut propunerea Comisiei Europene de a revizui procedurile de alocare a banilor conform programului menţionat, ţinând seama de promovarea eficienţei energetice.

Cu toate acestea, consider că nu ar trebui să vorbim despre acest lucru numai în contextul crizei financiare, deoarece chiar şi după ce ciclul normal economic a fost restaurat, problema eficienţei energetice va rămâne. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a reacţiona cu o mai mare flexibilitate la circumstanţele în schimbare, promovând astfel eficienţa energetică, diversificarea surselor de energie şi o creştere a independenţei energetice.

  Mario Pirillo (S&D). – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, în dificilul scenariu economic şi financiar actual, Europa trebuie să continue să sprijine proiecte în sectorul eficienţei energetice şi energiei regenerabile pentru o economie competitivă, durabilă şi socială.

Mijloacele de operare a instrumentului financiar trebuie să fie îmbunătăţite cu scopul de a investi în proiecte descentralizate pentru a asigura echilibrul geografic şi pentru a promova chiar redresarea. Acest instrument financiar trebuie să fie înfiinţat imediat şi îndreptat spre proiecte cu o dimensiune locală, pentru a exercita un impact asupra ocupării forţei de muncă, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 663/2009. Sunt necesare linii de credit care pot completa iniţiativele locale valoroase. Predilecţia noastră trebuie să fie pentru finanţarea unor proiecte care să garanteze, de asemenea, inovarea tehnologică care să sporească competitivitatea industriei. Fondurile neutilizate în cadrul programului multianual al DG Politici Climatice ar putea fi alocate pentru instrument şi apoi îndreptate spre proiecte din domeniul energiei durabile. Aş dori să îi mulţumesc dnei Van Brempt pentru munca sa excelentă.

  Bogusław Sonik (PPE). – (PL) În ianuarie 2009, ca răspuns la criza financiară, Comisia Europeană a propus realocarea a 5 miliarde de euro din fonduri necheltuite ale Uniunii Europene, mai ales pentru a sprijini proiectele energetice care ar putea contribui la redresarea economică în Uniunea Europeană. Programul energetic european pentru redresare, care este propus acum, ar trebui salutat. Problemele prioritare în acest proiect sunt, în opinia mea, sprijinul pentru proiectele transfrontaliere de infrastructură în domeniul gazelor şi al electricităţii, inclusiv interconexiunile, şi, de asemenea, sprijinul pentru proiectele de captarea şi stocare a carbonului. Consider, de asemenea, că este necesar să insistăm ca proiectul de rezoluţie să includă, de asemenea, proiecte în domeniul eficienţei electrice şi al surselor regenerabile de energie, care stimulează dezvoltarea economică prin crearea de oportunităţi pentru locuri de muncă suplimentare şi ajută în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Investiţiile în proiecte de acest gen sunt cel mai eficiente atunci când sunt efectuate pe teren la nivel districtual, regional şi local. Proiectele locale implică un volum mare de muncă şi acest lucru contribuie la crearea unui număr mare de noi locuri de muncă.

  Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, cu aceste 146 de milioane de euro, intrăm împreună într-un laborator experimental. În primul rând, aş dori să vă mulţumesc, pentru că v-aţi luptat să garantaţi că nu au fost 114 milioane de euro, ci 146 de milioane de euro, şi că statele membre au fost pregătite să depăşească uşor limita lor destul de restrictivă.

În ceea ce priveşte laboratorul experimental, avem patru probleme interesante de rezolvat. Prima problemă este cum putem obţine rezultate de succes în domeniul eficienţei energetice. Eu cred că, dintre cele trei cerinţe referitoare la emisiile de CO2, energia regenerabilă şi eficienţa energetică, creşterea cu 20 % a eficienţei energetice prezintă provocarea cea mai dificilă şi complexă. Nu este vorba doar despre cerinţele naţionale obligatorii, ci despre proiecte specifice. Practic, folosim acest program flexibil pentru a evalua care dintre proiecte, cum ar fi proiectele de renovare a clădirilor şi cele referitoare la domeniul energiei, în general, vor fi fezabile. Sper că în doi sau trei ani, prima evaluare a acestor proiecte pentru perioada bugetară următoare va arăta că am avut unele experienţe utile, pozitive şi negative, în ceea ce priveşte eficienţa energetică. Aş dori să precizez clar că, în doi-trei ani, vom avea cu siguranţă mai multe cunoştinţe decât avem astăzi şi că vom fi avut unele experienţe bune şi vom fi făcut unele greşeli. Dacă va fi aşa, vom fi investit banii cu înţelepciune.

În al doilea rând, acest program permite Uniunii Europene să intre într-un parteneriat direct cu municipalităţile. Acest lucru este ceva ce nu se întâmplă în fiecare zi. Este clar că cerinţele şi consumul de energie în clădirile publice şi în clădirile private care pot fi renovate, cu alte cuvinte, o abordare de oraş inteligent, pot fi influenţate numai de UE prin intermediul municipalităţilor. Aceasta înseamnă a avea contact direct cu ceea ce se întâmplă de fapt.

În al treilea rând, sper că vom fi în măsură să demonstrăm prin intermediul acestui program faptul că există o valoare adăugată europeană pentru toată lumea. Dacă am obţine bani de la statele membre, fără a furniza valoare adăugată, am fi inutili. Trebuie să oferim o valoare adăugată sub formă de experienţă, eficacitate şi competenţă. În acest caz, în termen de doi ani, acest program ne va oferi argumente bune pe care le putem utiliza în dezbaterile privind bugetul - un joc de poker cu implicarea Comisiei, a Parlamentului European şi a statelor membre - pentru a obţine mai mulţi bani de la statele membre în interesul tuturor cetăţenilor Uniunii Europene. Adică, acest lucru este, de asemenea, un laborator experimental pentru o mai mare finanţare bugetară. Această problemă controversată ne va afecta pe fiecare dintre noi în următorii doi ani.

În al patrulea rând, avem nevoie de un laborator experimental pentru parteneriatul nostru cu băncile structurale - Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Grupul bancar KfW (KfW Bankengruppe) - şi cu investitorii şi fondurile private externe. Acest lucru înseamnă un parteneriat, care merge dincolo de birourile Comisiei, cu societăţile care au o relaţie apropiată cu noi, dar care trebuie să demonstreze că pot face mai mult decât numai să gestioneze banii publici.

Acest lucru poate părea ca un volum mare de finanţare, dar, de fapt, este foarte mic. Nu este vorba despre cele 146 de milioane de euro. Este vorba despre un test cu patru laturi al parteneriatului nostru cu municipalităţile, cu BEI şi KfW, pe subiectul eficienţei energetice la nivel local, şi cu dovada că la nivel european, acesta este domeniul potrivit pentru o mai mare finanţare de la buget.

Cu aceasta în minte, aş dori să vă mulţumesc foarte mult. Să ţinem legătura. Sunt sigur că, în doi ani, vom şti cu toţii mult mai multe decât ştim acum.

(Aplauze)

  Nicole Sinclaire (NI). – Dnă preşedintă, constat cu recunoştinţă că astăzi este o sărbătoare publică în Belgia pentru a comemora milioanele de oameni care au murit în cele două războaie mondiale. Sunt oarecum uimită că acest Parlament nu face la fel, comemorând acele milioane, prin urmare, invit cu respect la un moment de reculegere pentru a îi comemora pe toţi cei care au murit în război în numele democraţiei.

  Preşedintă. – Dră Sinclaire, ar trebui să ştiţi că este programat ca Preşedinta să facă un anunţ, înainte de votul din Parlament de astăzi şi apoi programul va fi respectat,după cum ar şi trebui să fie.

  Kathleen Van Brempt, raportoare. – (NL) Dnă preşedintă, în calitate de deputat belgian în acest Parlament, a fost o adevărată plăcere pentru mine să vin aici să lucrez într-o zi de sărbătoare. Drept consecinţă, am putut ajunge din oraşul meu natal la Parlamentul European în doar 50 de minute, în treacăt fie spus.

În calitate de raportoare, voi fi succintă. Permiteţi-mi să mulţumesc, fără excepţie, tuturor celor care au contribuit la dezbaterea de astăzi. Am auzit unele comentarii şi au fost date foarte multe exemple bune. Cu toate acestea, firul de legătură aici este entuziasmul pentru ceea ce am realizat. Nu fără critici, pentru că am putut critica foarte uşor limita care a fost stabilită asupra banilor.

Există mult entuziasm, deoarece acesta este un fond bun, deoarece banii sunt disponibili, deoarece este vorba despre eficienţă energetică şi energie regenerabilă şi deoarece acest lucru ne dă posibilitatea, în calitate de deputaţi în Parlamentul European, de a lua măsuri locale, de asemenea, prin acest proiect. De aceste lucruri avem nevoie.

Care este responsabilitatea noastră comună? În primul rând, desigur, responsabilitatea revine Comisiei, Băncii Europene de Investiţii şi altor parteneri din această poveste. Cu toate acestea, Parlamentul şi noi, politicienii, suntem, de asemenea, responsabili pentru asigurarea că acest proiect devine un succes, că are un efect de prospectare, şi că implicarea la nivel local devine atât de mare încât cele 146 de milioane de euro nu se multiplică cu opt, ci cu 80, să zicem, pentru că am pus multe lucruri în mişcare. În această privinţă, am foarte multă încredere în Comisie şi în dl comisar. Ştiu că acesta este un proiect care este aproape de sufletul dlui comisar. El are, de asemenea, un personal foarte eficient - aşa cum am constatat singură în ultimele câteva luni - şi acest lucru va fi foarte important pentru rezultatul acestui proiect.

În încheiere - am uitat să o spun mai devreme, ceea ce este foarte neglijent, mai ales pentru un cetăţean belgian - aş face observaţia că Preşedinţia belgiană s-a prezentat într-un mod excepţional aici. În primul rând, de la bun început, o largă majoritate din cadrul Consiliului a fost, de fapt, împotriva acestui proiect. Mulţumită eforturilor majore ale dlui ministru, Paul Magnette, şi echipei sale, avem acum un compromis foarte bun şi unul pe care în curând, cred, îl vom adopta, de asemenea, cu mare entuziasm.

  Preşedintă. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc în scurt timp.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Sergio Berlato (PPE), în scris. – (IT) În luna ianuarie 2009, Comisia Europeană a propus realocarea unei părţi din finanţarea europeană neutilizată pentru a sprijini proiectele din sectorul energetic ca răspuns la criza economică şi financiară. Discuţia noastră de astăzi cu privire la raportul de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 este de o importanţă deosebită: propunerea de a utiliza resurse financiare altfel nefolosite pentru sprijinirea proiectelor din sector reprezintă o oportunitate în aceste vremuri de acces dificil la finanţare. În opinia mea, Programul energetic european pentru redresare, care urmăreşte să finanţeze iniţiative şi proiecte din sectorul eficienţei energetice, al economisirii de energie şi al energiilor regenerabile, sprijinind investiţiile autorităţilor publice europene, în special, în mediul urban, poate da un stimulent tangibil pentru redresarea economiei europene şi crearea de oportunităţi de locuri de muncă pentru tineri. Sunt încurajat de măsurile privind eficienţa energetică în sectorul construcţiilor, care utilizează 40 % din energia din UE, şi acest lucru ar reprezenta un sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii la nivel local şi regional. Această asistenţă ar favoriza, de asemenea, dezvoltarea de iniţiative promiţătoare în sectorul eficienţei energetice la nivelul autorităţilor locale, care, drept urmare a crizei recente, au suferit o reducere drastică a veniturilor.

  András Gyürk (PPE), în scris. – (HU) Doamnelor şi domnilor, anul trecut, de asemenea, am salutat alocarea a aproape 4 miliarde de euro pentru proiecte în domeniul energiei, ca parte a pachetului Uniunii de stimulare economică. De asemenea, am subliniat faptul că pachetul de măsuri de ajutor a neglijat regiunea Europei Centrale şi de Est, care este cea mai ameninţată la nivelul securităţii energetice, şi că proiectele de eficienţă energetică nu au beneficiat nici ele de ajutor. Cu toate acestea, tocmai prin proiecte în materie de eficienţă energetică ar fi putut fi realizat obiectivul principal al pachetului, şi anume crearea rapidă şi eficientă de locuri de muncă. Mă bucur că noua propunere alocă fondurile încă neutilizate chiar pentru acest domeniu. Proiectele în materie de energie regenerabilă şi de eficienţă energetică nu sunt doar printre principalele mijloace de realizare a obiectivelor 20/20/20, ci, de asemenea, sporesc securitatea aprovizionării şi competitivitatea. De asemenea, aceste proiecte aduc rezultate impresionante pe termen scurt. Ele creează noi locuri de muncă într-un mod divers punct de vedere geografic şi dinamizează în mod eficient actorii economici. Cheltuirea fondului de 146 de milioane de euro pentru proiecte în materie de energie regenerabilă şi eficienţă energetică este un început bun, dar trebuie să recunoaştem că această sumă este nesemnificativă chiar şi la nivelul statelor membre. Suntem foarte încântaţi că strategia Energie 2020, prezentată de către Comisie ieri, prevede crearea unei Europe a consumului redus de energie ca fiind una dintre priorităţile sale principale. Avem încredere că angajamentul strategic pentru eficienţa energetică va fi, de asemenea, reflectat în distribuţia altor fonduri.

  Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris. – (RO) Programul energetic european pentru redresare economică acordă un pachet financiar în valoare de 3,98 miliarde EUR pentru 2009 și 2010. Crearea unui instrument financiar special destinat utilizării fondurilor din acest Program energetic care nu au putut fi angajate până la sfârșitul lui 2010 a fost imperativ necesară pentru a nu se pierde restul pachetului financiar. Un aspect deosebit de important menţionat în Regulamentul referitor la Programul energetic european este repartizarea geografică echilibrată a proiectelor, lucru care reprezintă un element esențial pentru a se putea asigura impactul prezentului regulament asupra redresării economice peste tot în Uniune și prin care se recunoaşte faptul că în anumite state membre au existat proiecte care ori nu au fost finanțate, ori au fost finanțate doar parțial. Şi nu în ultimul rând subliniez importanţa reînnoirii acestor tipuri de instrumente financiare care vizează eficiența energetică pe termen lung a Uniunii. Solicit Comisiei să evalueze îndeaproape eficacitatea reînnoirii acestor tipuri de instrumente și să analizeze potențialul de utilizare a unei abordări similare pe viitor, în cazul altor fonduri necheltuite din bugetul UE.

  Algirdas Saudargas (PPE), în scris. – (LT) Posibilitatea de a direcţiona fondurile necheltuite în conformitate cu prevederile directivei în vederea dezvoltării proiectelor în materie de energie regenerabilă şi eficienţă energetică a fost deja prevăzută în regulament, dar salut faptul că a fost posibil să se ajungă la un consens în ceea ce priveşte punerea sa specifică în aplicare. Eficienţa energetică şi energia regenerabilă au fost frecvent numite ca priorităţi ale UE care contribuie la punerea în aplicare a strategiei UE 2020 şi la asigurarea securităţii energetice. Investiţiile în acest sector în timpul crizei economice sunt foarte importante, deoarece acestea vor crea posibilităţi de noi locuri de muncă şi vor promova competitivitatea, răspândirea inovaţiilor şi stabilitatea economică. Mai mult, instrumentul financiar planificat - cum ar fi înfiinţarea unui fond pentru instituţiile financiare europene - va creşte suma disponibilă de mai multe ori, majorând astfel oportunităţile de finanţare a proiectelor. Este regretabil doar că instrumentul financiar planificat nu este continuu, dar sperăm că va stabili un stimulent adecvat pentru o mai mare eficienţă energetică şi promovarea continuă a energiei regenerabile.