Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2009/0153(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0184/2010

Dezbateri :

PV 22/11/2010 - 16
CRE 22/11/2010 - 16

Voturi :

PV 23/11/2010 - 6.21
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0423

Dezbateri
Marţi, 23 noiembrie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

9. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
  

Explicații orale privind votul

 
  
  

Raport: David Casa (A7-0325/2010)

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dle președinte, ați avea încredere într-un analist economic care a afirmat recent următoarele: „Moneda euro a făcut mai mult pentru respectarea disciplinei bugetară în restul Europei decât orice îndemnuri de la FMI sau OCDE”? Sau următoarea afirmație: „Moneda euro a creat deja o importantă stabilitate internă a zonei euro”? Sau aceasta: „Dacă vom elimina lira sterlină și vom adopta moneda euro, vom evita, de asemenea, crizele generate de lira sterlină și supraaprecierea acesteia. Aceasta ne va oferi un control real asupra mediului nostru economic.”

Toate aceste trei citate reprezintă afirmații ale unor foști colegi ai acestei Camere, Nick Clegg și Chris Huhne – în prezent, fapt îngrijorător, miniștri în guvernul britanic. Pe de altă parte, noi, cei care ne-am opus monedei euro – și nu există o altă modalitate de a o afirma cu modestie – am avut întrutotul dreptate. Am afirmat întotdeauna că o rată a BCE stabilită în funcție de necesitățile centrului ar fi dezastruoasă pentru periferie.

Personal, nu aștept nicio recunoaștere din partea celor care au greșit atât de lamentabil. Sunt sigur că vor fi în continuare promovați de BBC ca experți imparțiali, în timp ce noi vom fi prezentați drept doctrinari inflexibili. Credeți-mă, nu îmi arog merite doar de dragul de a face aceasta. Un prieten de-al meu tocmai a afirmat că nu există nimic mai iritant decât să fii înțelept pe parcursul derulării unui eveniment. Vă rog ca, data viitoare, să ne ascultați. Moneda unică forțează națiunile să adopte politica monetară greșită, cu rezultate dezastruoase pentru beneficiarii „bailout-urilor” și pentru cei care contribuie.

 
  
MPphoto
 
 

  Syed Kamall (ECR). – Dle președinte, împărtășesc îngrijorarea exprimată de colegul meu cu privire la această obsesie pentru armonizare. Dacă analizăm măsurile adoptate în direcția instituirii unei baze comune de impunere a TVA, ne referim și la deputații din cadrul acestei Camere, care susțin o mai mare armonizare în ceea ce privește impozitarea, ignorând faptul că lucrul de care avem nevoie la nivelul UE este o mai mare concurență fiscală. De asemenea, avem nevoie de acest lucru la nivel global, pentru a ne asigura că, atunci când avem în vedere economia și competitivitatea economică, nu impozităm cetățenii noștri în detrimentul capacității și al forțelor de producție. Ceea ce facem, de fapt, este să ne asigurăm că avem suficienți antreprenori și factori inovatori într-o țară, iar una din cele mai adecvate modalități de a realiza aceasta este prin intermediul concurenței fiscale.

Această obsesie spre armonizare ne-a condus la o monedă unică ce nu ține cont de diferențele naționale și cele existente în ciclurile economice. Acesta este motivul pentru care țările suferă. de aceea suferă și Irlanda; și este momentul să încurajăm mai mult concurența, în loc să creăm baze comune de impozitare.

 
  
  

Raport: Burkhard Balz (A7-0314/2010)

 
  
MPphoto
 

  Clemente Mastella (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor si domnilor, raportul analizează raportul anual și activitatea desfășurată pe parcursul acestui an. Acțiunile economice și financiare și, într-o mare măsură, cele politice, sunt încă dominate, în mare parte, de criza financiară internațională.

Evenimentele din Grecia și din alte țări din zonă au, în mod firesc, cauze complexe. În mare măsură, problemele sunt de natură internă, întrucât sunt generate de absența reformelor structurale.

Fără nicio urmă de îndoială, uniunea monetară europeană nu a funcționat conform concepției inițiale. Principiile Pactului de stabilitate și de creștere nu au fost întotdeauna respectate, iar încălcările care inițial au părut minore s-au dovedit, în timp, o amenințare serioasă la adresa pactului, în ansamblul său.

Prin urmare, trebuie să învățăm din această experiență. Trebuie să reechilibrăm uniunea monetară europeană, să realizăm o mai mare transparență și o gestionare mai eficace a crizei de pe piețele financiare și să refacem încrederea publică de la zero. Aceasta este o provocare importantă, dar și o oportunitate pe care suntem datori să o fructificăm.

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dle președinte, putem observa modul în care moneda euro a adus Republica Irlanda în situația dificilă actuală. Încă din 2001, economiștii irlandezi alarmați lansau avertismente cu privire la faptul că Irlanda avea nevoia disperată de a ridica ratele dobânzilor pentru a stopa boom-ul nesustenabil. Dar, desigur, nu existau rate ale dobânzilor irlandeze; era doar Banca Centrală Europeană care, oferind membrilor principali ceea ce aceștia aveau nevoie, a acordat membrilor periferici o doză dublă din ceea ce aceștia nu aveau nevoie, respectiv acces artificial la finanțare ieftină.

Problemele din Irlanda vor continua atâta timp cât participă la moneda unică. Bailout-ul îi va permite să supraviețuiască, însă, în viitor, politica sa monetară trebuie să fie diferită față de cea a restului zonei euro. Este o nebunie ca în aceste momente, când propria mea țară deja datorează 850 de miliarde GBP, să împrumutăm alte 7 miliarde GBP pentru Irlanda. Acești bani nu vor fi doar inutili, ci vor dăuna foarte mult prin faptul că Republica Irlanda va cădea în capcana propriilor nemulțumiri.

Dacă vrem să ajutăm, am putea oferi prietenilor și vecinilor noștri ajutorul imediat și mult mai practic de a le permite o uniunea monetară temporară cu lira sterlină, care să facă posibilă denominarea împrumuturile în lire sterline și să deschidă, din nou, calea spre creștere.

 
  
  

Raport: Christian Ehler (A7-0308/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE).(FI) Dle președinte, aș dori să subliniez importanța formării. În alte privințe, această propunere de rezoluție este excelentă, dar aș dori să subliniez faptul că, din perspectiva de gen, UE și alte țări implicate în aceste operațiuni de gestionare a crizelor civile, în ceea ce privește formarea, ar face bine dacă ar învăța din exemplul unor țări nordice ca Suedia și Finlanda.

De asemenea, aș dori să subliniez importanța faptului că, în realitate, cooperarea funcționează, precum și a faptului că realizăm sondaje și studii cu privire la rezultatele acestor operațiuni. În prezent, încă există deficiențe ale sistemului.

 
  
  

Raport: Pat the Cope Gallagher (A7-0296/2010)

 
  
MPphoto
 

  Jim Higgins (PPE). – Dle președinte, doresc să explic motivele pentru care am votat împotriva amendamentelor 30 și 31 aduse articolului 5 din raportul Gallagher: pentru simplul motiv că ar separa captura totală admisibilă (TAC) aferentă Golfului Biscaya de restul zonei. Justificarea a fost pur și simplu faptul că există multe bărci de pescuit mici locale în această regiune, care nu au un impact major asupra stocurilor de macrou din zonă.

Argumentul meu ar fi faptul că, orice comunitate de coastă, din practic orice țară, ar putea folosi același argument pentru protejarea intereselor propriilor pescari. Comitetul științific, tehnic și economic nu pare să sugereze că putem separa stocurile de pește din ape. Peștii sunt o specie tranzitorie, se deplasează, iar această separare nu este conformă cu Tratatul de la Lisabona.

Nu ar trebui să tratăm cu superficialitate planul de gestionare pe termen lung a stocurilor din Atlanticul de Nord. Dacă avem o politică comună în domeniul pescuitului, ar trebui să fie comună pentru toți, fără excepții, fără derogări, întrucât consecințele pe termen lung sunt foarte grave.

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE).(ES) Dle președinte, am votat în favoarea amendamentelor 30 și 31, întrucât, atât distribuirea zonală a capturilor totale admisibile (TAC), cât și stabilirea TAC, trebuie să ia în considerare caracteristicile și obiectivele diferitelor flote – flote mici și flote industriale – astfel încât posibilitățile de pescuit pe care le-au avut până în prezent să poată fi menținute.

Schimbarea acestora ar putea însemna modificări în cadrul privind pescuitul și ar putea provoca chiar dispute cu pescarii locali, care folosesc, în principal, stavrid, pentru a oferi consumatorilor pește de calitate.

TAC trebuie să fie diferențiate în funcție de zonă, atât în cazul stavridului, precum și în cazul altor populații de pești care fac, de asemenea, obiectul politicii comune în domeniul pescuitului.

 
  
  

Raport: Marek Józef Gróbarczyk (A7-0295/2010)

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dle președinte, problema stocurilor de pește în declin nu ne afectează doar pe noi, europenii, ci și pe pescarii și consumatorii din întreaga lume. Lipsa unui cadru adecvat pentru pescuit este o amenințare la adresa securității alimentare. De asemenea, poate afecta echilibrul ecosistemelor acvatice și, ca urmare, al întregului mediu al planetei noastre.

În ceea ce privește schimbările climatice, Marea Baltică este deosebit de expusă riscului dispariției anumitor specii de pești, iar lacunele legislației europene în domeniul pescuitului, care impune interdicții privind pescuitul, accentuează această situație. De aceea este atât de important să efectuăm o revizuire corespunzătoare a politicii comune în domeniul pescuitului, care garantează un pescuit durabil în apele din regiunea noastră. Votez raportul din motivele prezentate mai sus.

 
  
MPphoto
 
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dle președinte, am votat în favoarea acestui raport. De asemenea, consider că trebuie să ne asigurăm că stocurile de pește sunt stabile și că pescuitul este cu adevărat durabil, în regiunea Mării Baltice, de asemenea. Reducerea stocurilor de pește este, în prezent, o cauză majoră de îngrijorare. Aici, în mod evident, accentul a fost pus, în principal, pe cambulă și calcan, iar aceasta a fost în mod clar o reformă tehnică, în esență, o reformă necesară odată cu intrarea în vigoarea a Tratatului de la Lisabona. Cu alte cuvinte, vechiul sistem a fost revizuit.

Sfera de cuprindere a acestei dezbateri ar trebui extinsă. Sunt îngrijorat de stocurile de somon sălbatic, în special din regiunea baltică, și consider că ar trebui să asigurăm refacerea acestora și să începem să acordăm o atenție deosebită asigurării practicării unui pescuit durabil în Marea Baltică.

 
  
  

Raport: João Ferreira (A7-0184/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, propunerea Comisiei privind exceptarea de la obligația de autorizare a introducerilor și translocațiilor care implică utilizarea facilităților de acvacultură închise ar fi trebuit însoțită de o definire mai riguroasă a cerințelor pe care aceste facilități trebuie să le respecte. Prin urmare, îmi exprim întregul sprijin pentru raportul dlui Ferreira.

Aș dori, totuși, să profit de această ocazie pentru a sublinia lipsa de sprijin adecvat acordat cercetării științifice și dezvoltării tehnologice în domeniul creșterii speciilor indigene. Un sprijin mai accentuat acordat acestui sector este esențial pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii europene. Numai astfel vom reuși să diversificăm producția și oferta de alimente, garantând o îmbunătățire a calității și a siguranței în ceea ce privește mediul.

 
  
  

Raport: Bernhard Rapkay (A7-0324/2010)

 
  
MPphoto
 

  Giommaria Uggias (ALDE).(IT) Dle președinte, doamnelor si domnilor, piața unică reprezintă unul dintre pilonii Uniunii Europene. Nu există nicio îndoială că, în aceleași condiții generale, întreprinderile își pot produce și vinde produsele și serviciile fără sprijin public, însă nu toate sectoarele și domeniile funcționează în condiții de egalitate. Prin urmare, este echitabil, precum în acest caz, să corectăm situațiile de defavorizare economică și să permitem întreprinderilor productive să rămână pe piață și să mențină nivelurile ocupării forței de muncă, nu ca în Sulcis, de exemplu, unde 500 de familii au rămas fără un loc de muncă, fără venituri și fără demnitate.

Trebuie să înțelegem că, atunci când vorbim de cărbune, ne referim la zone care nu au nicio altă alternativă la mine și ar trebui să aibă posibilitatea să adopte tehnologii de producție competitive și compatibile cu piața liberă și cu protecția mediului. În mod logic, amânarea termenul limită pentru anul 2018 trebuie să fie un imperativ; aceasta pentru a ne asigura că instituțiile și companiile adoptă măsuri imediate pentru a dezvolta condițiile necesare realizării compatibilității tehnologice, financiare și din punctul de vedere al protecției mediului, care să fie adaptate provocărilor viitoare.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dle președinte, atunci când vorbim despre ajutoare de stat, trebuie să avem în vedere, de asemenea, faptul că, în anumite cazuri, acestea pot denatura concurența.

Atunci când, în contextul pieței unice, sunt menționate în mod specific minele de cărbune și ajutoarele care trebuie acordate acestora, trebuie spus că noi, în Europa, trebuie să privim spre un viitor mai durabil. În prezent, cărbunele este unul dintre cei mai nocivi combustibili fosili; acesta ucide, de fapt, sute de mii de animale pe parcursul unui an, ca urmare a diferitelor emisii. Din acest motiv, sper că noi, în Europa, vom ajunge la stadiul în care vom putea reduce treptat utilizarea cărbunelui ca sursă de energie și vom trece la surse de energie regenerabile. Am înțeles că aceasta însemna că va trebui să existe o anumită perioadă de tranziție în zonele unde producția de cărbune este strâns legată de ocuparea forței de muncă, dar, în principiu, ar trebui să punem mai mult accent pe tehnologiile și energiile regenerabile.

 
  
MPphoto
 

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE).(FI) Dle președinte, nu cred ca UE ar trebui să sprijine minele de cărbune poluante. Ar trebui să sprijinim achiziționarea de energie regenerabilă și producerea acesteia. Nu putem apăsa accelerația și frâna în același timp. Susțin Grupul ALDE în această problemă, însă la votul final am comis o greșeală. Am remediat-o oficial, dar am vrut să o declar și în fața dvs.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Liberadzki (S&D).(PL) Dle președinte, iau cuvântul pentru că Polonia este una dintre acele țări care s-au confruntat cu cele mai mari probleme în ceea ce privește reducerea bruscă a cheltuielilor și a potențialului de extracție din industria mineritului. Acum zece ani, am introdus un program radical de închidere a minelor, însă pentru a înlocui cărbunele polonez, sunt importate 10 milioane de tone de cărbune din Rusia. Vreau să ofer asigurări că emisiile de CO2 din cărbunele polonez sunt aceleași ca și cele de la cărbunele din Rusia. Cu toate acestea, este un fapt pozitiv că avem un program de ajutor național și că acesta este posibil datorită Comisiei. Am aprobat acest raport. Cu toate acestea, trebuie sa păstrăm un echilibru. Obiectivul nu este acela de a închide minele doar să le știm închise, ci pentru a asigura securitatea energetică – și trebuie să privim minele ca pe niște întreprinderi.

 
  
  

Raport: Eva Joly (A7-0315/2010)

 
  
MPphoto
 

  Clemente Mastella (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, datorită calității muncii sale, Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE a reușit să-și consolideze poziția de jucător-cheie în cooperarea internațională pe axa nord-sud.

Consolidarea dimensiunii parlamentare a cooperării s-a dovedit esențială în ceea ce privește garantarea unei bune distribuiri a fondurilor, satisfacerii necesităților cetățenilor și realizării Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului în ceea ce privește sănătatea și educația.

Cu ceva timp în urmă, Comisia Europeană a introdus practica supunerii documentelor de strategie naționale și regionale controlului parlamentar, atât de către Parlamentul European, cât și de parlamentele naționale.

Am votat în favoarea acestui raport deoarece intenționez să sprijin activitatea desfășurată până în prezent de această Cameră, un rol care este cu atât mai important astăzi, având în vedere că supraveghem negocierile privind acordurile de parteneriat economic.

În 2009, Comisia Europeană a prezentat, împreună cu țările ACP, anumite propuneri pentru o a doua revizuire a acordului de parteneriat și sper să putem garanta supraviețuirea și dezvoltarea acesteia ca instituție esențială pentru acest proces de cooperare și democratizare a restului lumii.

 
  
MPphoto
 

  Licia Ronzulli (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor si domnilor, în primul rând, aș dori să o felicit pe dna Joly pentru raportul său.

Astăzi, trăim într-o lume în care istoria umană pare să evolueze pe două planuri separate. Pe unele continente, zilele sunt petrecute beneficiind de inovare, tehnologie și bunăstare obiectivă, în timp ce, pe altele, oamenii își petrec timpul, din zori până seara, într-o căutare disperată a mijloacelor minime de supraviețuire.

În 2009, Adunarea Parlamentară Paritară a depus eforturi în mod activ pentru a se asigura că numeroasele sale propuneri vor putea fi transpuse în angajamente concrete și obiective care trebuie realizate. Uniunea Europeană s-a arătat hotărâtă să întreprindă acțiuni specifice, coordonate și în timp util pentru a sprijini țările cele mai afectate, în special cele mai sărace și mai vulnerabile.

La 1 decembrie, la Kinshasa, va avea loc a douăzecea Adunare Parlamentară Paritară ACP-UE. În cadrul acesteia, va fi discutat un raport important cu privire la Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. În calitate de raportor și de vicepreședinte al adunării, mă voi angaja pe deplin pentru a asigura că măsurile adoptate nu sunt lipsite de conținut și că se vor transforma într-un angajament de continuare a eforturilor spre o lume mai bună și, mai presus de orice, o lume fără sărăcie.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE s-a dovedit un instrument esențial pentru realizarea unui dialog deschis și democratic, care a implicat cu succes parlamentele naționale ACP, autoritățile locale și organizațiile non-guvernamentale.

Sunt de acord cu abordarea generală a raportului și consider că invitația adresată Comisiei de a furniza mai multe informații parlamentelor țărilor ACP este deosebit de utilă. Este esențial să implicăm activ parlamentele acestor țări în pregătirea strategiilor naționale de dezvoltare.

Ofer sprijinul meu dnei Joly. Înainte de a putea discuta despre instituirea unei taxe pe tranzacțiile financiare internaționale, totuși, trebuie să realizăm un studiu privind posibilele sale efecte.

 
  
  

Raport: Luigi Berlinguer (A7-0252/2010)

 
  
MPphoto
 

  Clemente Mastella (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, scopul Programului de la Stockholm adoptat de către Consiliul European în decembrie, anul trecut, este de a crea un spațiu european al libertății, securității și justiției, în următorii cinci ani, pentru a garanta că cetățenii se pot bucura de toate drepturile lor fundamentale.

Scopul final al dreptului Uniunii trebuie să fie, prin urmare, facilitarea mobilității și garantarea faptului că acești cetățeni pot crea un spațiu judiciar european cât mai rapid posibil.

Planul de acțiune propus de Comisia Europeană preconizează un set de măsuri care rezultă din noile instrumente puse la dispoziție de către Tratatul de la Lisabona în scopul reconcilierii necesităților cetățenilor pieței unice cu diferitele tradiții juridice ale statelor membre.

Am votat în favoarea acestui raport întrucât, creând premisele necesare, invită statele membre să se angajeze în mod activ în punerea sa în aplicare, subliniind sectoarele care trebuie să fie tratate prioritar, respectiv, aspectele civile, recunoașterea reciprocă a documentelor oficiale și a hotărârilor judecătorești, un cadru comun de referință, activele debitorilor și formarea judiciară comună.

Subliniez încă o dată convingerea că Parlamentul European trebuie să fie asociat acestui proces de armonizare după o analiză atentă a sistemelor juridice în vigoare la nivel național. În prezent, armonizarea sistemelor juridice și a domeniului de aplicare corespondent al dreptului civil și penal în numeroase materii este corelată și a devenit parte integrantă a discuțiilor din negocierile comerciale internaționale, întrucât ridică o serie de probleme juridice care nu au fost încă rezolvate.

 
  
MPphoto
 

  Peter van Dalen (ECR).(NL) Dle președinte, cooperarea europeană în domeniul libertății, securității și justiției (LSJ) rămâne o problemă sensibilă care trebuie să fie abordată cu atenție. Cooperarea între autoritățile judiciare ar putea fi necesară în vederea prevenirii criminalității și pentru a oferi justiție și certitudine juridică pieței interne europene. Cu toate acestea, cooperarea în domeniul LSJ presupune un risc inerent ascuns că Europa se va ocupa de aspecte care, de fapt, aparțin sferei naționale de competență. Alineatul 40 al raportului Berlinguer evidențiază recunoașterea reciprocă a căsătoriei și dreptul familiei, fără a face referire la articolul 81 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acest articol prevede că fiecare stat membru trebuie să rămână suveran în materia dreptului familiei care are implicații transfrontaliere. Am refuzat să aprob acest raport întrucât acest principiu european nu a fost respectat în mod expres, și deoarece amendamentul Grupului ECR în acest sens a fost respins.

 
  
MPphoto
 
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). (SK)Dle președinte, m-am abținut de la vot pentru că eu nu sunt convins că subsidiaritatea în ceea ce privește statele membre a fost respectată în materia dreptului familiei. Uniunea Europeană trebuie să respecte pe deplin repartizarea competențelor între Uniune și statele membre atunci când elaborează legislația. Din acest motiv, susțin pe deplin o abordare care să ia în considerare în mod constant diferitele abordări juridice și tradiții constituționale bazate pe condițiile specifice din statele individuale, în special în domeniile privind valorile fundamentale ale unei anumite societăți, precum valorile înrădăcinate în legislația dreptului familiei.

Scopul abordării UE ar trebui să înțeleagă mai bine și să garanteze respectarea necesităților tuturor cetățenilor din toate statele și nu să creeze o societate monocromă. Prin urmare, este esențial să nu se depășească forțat cadrul necesar al măsurii, fapt ce ar putea amenința valorile fundamentale ale statelor membre în materiile specifice ale dreptului civil și familiei.

 
  
  

Raport: Bernhard Rapkay (A7-0324/2010)

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dle președinte, aș dori să spun despre cărbune că este o materie primă care este foarte importantă pentru bunăstarea societății și pentru securitatea energetică. În pofida muncii de cercetare depuse și a căutării unor surse alternative de energie, cererea pentru cărbune continuă să crească. Este evident, prin urmare, că ar trebui depuse eforturi pentru a asigura accesul permanent la rezervele de cărbune.

Cu toate acestea, atunci când o mină devine neprofitabilă, păstrarea acesteia în funcțiune cu folosirea ajutoarelor de stat distorsionează piața, afectează competitivitatea și destabilizează, în final, economia țării în cauză. Prin urmare, ceea ce este necesar, este legislația adecvată care să permită, în același timp, închiderea eficace și în condiții de siguranță a unei astfel de mine. Proiectul de regulament garantează realizarea acestor obiective, garantând menținerea competitivității pieței de energie și stimularea dezvoltării industriilor conexe. Inutil să mai precizez, am sprijinit raportul.

 
  
  

Explicații scrise ale votului

 
  
  

Raport: Reimer Böge (A7-0328/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea raportului colegului meu din Germania, dl Böge, referitor la propunerea de decizie privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în valoare de 13 milioane de euro, în scopul de a ajuta Irlanda, care a fost afectată de inundații grave în noiembrie 2009. Valoarea ajutorului mi se pare derizorie (2,5 % din valoarea daunelor totale estimate la 500 de milioane de euro) și a venit mult prea târziu. Vă sugerez să ne întrebăm dacă, în loc de a acorda sume derizorii, nu ar trebui să folosim o parte din ele pentru a finanța o forță europeană de protecție civilă pentru a veni în ajutorul statelor care sunt afectate de dezastre pentru care nu sunt pregătite să facă față (incendii, inundații, dezastre naturale, catastrofe transfrontaliere și așa mai departe), sau să depunem eforturi internaționale de cooperare în caz de dezastre grave, precum cel care a avut loc în Haiti, de exemplu.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. (GA) Sunt pe deplin de acord cu ceea ce se precizează în raport referitor la susținerea deciziei Comisiei de a aloca 13,02 milioane de euro din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene destinate Irlandei în scopul de a reabilita infrastructura și de a pune în aplicare măsuri de prevenire a inundațiilor în zonele afectate.

Inundațiile din Irlanda din noiembrie 2009 au produs pagube considerabile caselor, fermelor, întreprinderilor, infrastructurii, drumurilor și surselor de apă din zonele afectate. Acești bani de la Comisie vor contribui la acoperirea unor costuri care au apărut în momentul crizei. Măsura în care acești bani sunt direcționați către investiții pentru punerea în aplicare de măsuri de prevenire a inundațiilor în zonele în cauză este, de asemenea, extrem de importantă.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat pentru acordarea de asistență financiară Irlandei prin intermediul Fondului de solidaritate al UE. În 2009, ploile torențiale au condus la inundații grave care au provocat daune serioase sectorului agricol, proprietăților rezidențiale și întreprinderilor, rețelelor de drumuri și altor infrastructuri. Sprijinul pentru Irlanda a fost aprobat cu titlu de excepție, deoarece amploarea daunelor provocate de inundații nu a îndeplinit cerințele Fondului de solidaritate. Odată cu schimbarea climei în Europa și în întreaga lume, există un număr tot mai mare de catastrofe naturale care provoacă pierderi de vieți omenești și pagube majore. Prin urmare, Uniunea Europeană trebuie să instituie măsuri pentru a asigura finanțarea necesară în timp util atunci când au loc astfel de dezastre. În rezoluția sa din martie, Parlamentul European și-a exprimat în mod clar poziția potrivit căreia, pentru a rezolva problemele cauzate de catastrofele naturale într-un mod mai eficient, trebuie să existe un nou regulament privind Fondul de solidaritate. Cred că revizuirea regulamentului trebuie să aibă ca obiectiv instituirea unei măsuri mai puternice și mai flexibile, a cărei aplicare ne-ar permite să reacționăm mai eficient la noile provocări legate de schimbările climatice și să oferim rapid ajutor victimelor dezastrelor naturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Gerard Batten, John Bufton, David Campbell Bannerman, Derek Roland Clark, Trevor Colman și Nigel Farage (EFD), în scris. – Având în vedere lipsa de legitimitate, structura nedemocratică, corupția și motivația megalomană ulterioară a Uniunii Europene în general și a Comisiei în special, noi, cei din UKIP, nu putem accepta monopolizarea de către Comisie a fondurilor publice pentru orice scop și credem, prin urmare, că orice fonduri destinate reparării pagubelor produse de inundațiile de anul trecut din Irlanda nu vor fi utilizate în mod corect și nu vor răspunde nevoii de finanțare în situații de urgență, care să fie plătită în mod corect și distribuită de guverne alese în mod democratic.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, care este destinat să ajute țările forțate să facă față catastrofelor naturale, a fost mobilizat de 33 de ori de la crearea sa, acum opt ani. Și-a dovedit utilitatea, iar mobilizarea acestuia în cazul inundațiilor din Irlanda din noiembrie 2009, pe care și le amintește toată lumea, este, în opinia mea, pe deplin justificată.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI) , în scris. (BG) Aș dori să explic de ce am votat în favoarea acestei propuneri. Cred ca este absolut necesar să arătăm înțelegere față de probleme de acest tip, deoarece astfel de lucruri se pot întâmpla oricăruia dintre noi. Acționând în acest fel, demonstrăm solidaritatea și empatia în momentul producerii unor dezastre naturale. Sunt sigur că ajutorul nostru va fi cheltuit în cel mai bun mod posibil și va ajuta la depășirea consecințelor inundațiilor din Irlanda.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Consider importantă și binevenită solicitarea de asistență din partea Irlandei cu privire la fondul de solidaritate în urma ploilor torențiale și care au avut ca rezultat importante inundații în noiembrie 2009. Inundațiile au cauzat daune serioase sectorului agricol, locuințelor și întreprinderilor, rețelei de șosele și altor infrastructuri

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) În general, am votat în favoarea acestui raport, dat fiind faptul că Irlanda a depus o cerere de asistență și mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru a răspunde în fața unei catastrofe naturale cauzată de inundațiile grave din noiembrie 2009 și din cauza faptului că aceste inundații au cauzat daune considerabile pentru multe case, ferme, drumuri și rețele de alimentare cu apă și că ajutorul financiar prevăzut în cadrul fondului va permite autorităților irlandeze să recupereze o parte din costurile suportate în răspunsul la situații de urgență.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea mobilizării Fondului de solidaritate al Uniunii Europene destinat Irlandei în urma inundațiilor care au cauzat daune grave sectorului agricol, locuințelor și întreprinderilor, rețelei de drumuri și altor infrastructuri. Deși pierderile totale rămân sub pragul normal, cererea formulată de Irlanda intră sub incidența criteriului „catastrofe regionale extraordinare”, care stabilește condițiile pentru mobilizarea Fondului de solidaritate în temeiul „circumstanțelor excepționale”. Ar fi de dorit deblocarea de către Consiliu a noului regulament privind Fondul de solidaritate, care a fost aprobat de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Așa cum am afirmat anterior, cred că solidaritatea între statele membre ale UE și, în special, sprijinul european pentru statele afectate de catastrofe, este un semn clar că UE nu mai este doar o zonă de comerț liber. Într-un moment în care multe persoane pun sub semnul întrebării soliditatea proiectului nostru comun, instrumentele speciale de ajutor, precum Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, arată că suntem capabili de a rămâne uniți în situații dificile, chiar și atunci când sunt exercitate presiuni ridicate asupra resurselor umane și materiale. Inundațiile care au avut loc în luna noiembrie 2009 au afectat serios Irlanda și au cauzat pagube importante estimate la peste 520 de milioane de euro. Prin urmare, cred că mobilizarea fondului este pe deplin justificată pentru sprijinirea celor care au suferit cel mai mult de pe urma acestui dezastru natural și felicit președinta Comisiei pentru dezvoltare regională pentru rapiditatea cu care a emis avizul, evitând astfel întârzierile nejustificate din cadrul procedurii parlamentare.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest raport permite mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSE) pentru a ajuta Irlanda să gestioneze dezastrul cauzat de ploile torențiale și de inundațiile din 2009. Aceste inundații au cauzat daune importante sectorului agricol, locuințelor și întreprinderilor, rețelei de drumuri și altor infrastructuri. Deși pierderile totale rămân sub pragul normal, cererea formulată de Irlanda intră în sfera de aplicare a criteriului „catastrofe regionale extraordinare”, care stabilește condițiile pentru mobilizarea Fondului de solidaritate în temeiul „circumstanțelor excepționale”.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Raportul aprobă mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSE) pentru a ajuta Irlanda să gestioneze dezastrul cauzat de ploile și inundațiile din 2009. În ultimii ani, statele membre ale UE au fost lovite de un număr considerabil de dezastre. În decursul primilor șase ani de derulare a Fondului de solidaritate, Comisia a primit 62 de solicitări de sprijin financiar din partea a 21 de țări diferite. Dintre acestea, aproximativ o treime intră în categoria „dezastrelor majore”. Multe dintre aceste cereri nu au primit niciun sprijin. Alte dezastre nu au avut drept rezultat cereri de mobilizare a fondului, deși au avut un impact considerabil și, în multe cazuri, de lungă durată asupra populațiilor afectate, mediului și economiei.

Normele pentru mobilizarea acestui fond trebuie să fie adaptate pentru a permite mobilizarea mai flexibilă și în timp util, adresându-se unei game mai largi de dezastre cu impact semnificativ și reducerii timpului care se scurge între dezastru și momentul în care sunt puse la dispoziție fondurile. Cu toate acestea, este de asemenea important de subliniat faptul că, în primul rând, trebuie să existe un angajament pentru prevenirea dezastrelor, punerea în practică a recentelor recomandări aprobate de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Salut decizia Parlamentului European de a aproba cererea guvernului irlandez privind ajutorul financiar din partea Fondului de solidaritate al UE pentru ajutor acordat în caz de inundații. Inundațiile din Irlanda au provocat pagube mari în țară, în special în nord-vest. În cadrul Fondului de solidaritate al UE, Irlanda va primi 13 milioane de euro. Această sumă va fi folosită pentru a acoperi o parte din costurile pe care autoritățile locale au trebuit să le plătească în momentul crizei de la sfârșitul anului 2009.

Costul total al daunelor produse este de 520,9 milioane de euro și - credeți sau nu - această sumă este sub pragul în vigoare potrivit Fondului de solidaritate. Cu toate acestea, Comisia Europeană a aprobat cele 13 milioane de euro destinate Irlandei deoarece a recunoscut că inundațiile care au lovit Irlanda la sfârșitul anului 2009 au constituit un dezastru regional unic.

 
  
MPphoto
 
 

  Seán Kelly (PPE), în scris. – Am fost încântat să sprijin această propunere și aș dori să exprim aprecierea țării mele pentru finanțarea inspirată de solidaritate alocată țării noastre ca urmare a inundațiilor din noiembrie 2009. Săptămâna trecută am participat la un Forum privind inundațiile din Irlanda și au existat numeroase dovezi de recunoștință atunci când am precizat că trebuie să fie votat în Parlament astăzi.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea mobilizării Fondului de solidaritate al UE. De fapt, sunt de părere că fondul este un instrument valoros pentru a permite Uniunii Europene să își arate solidaritatea cu populațiile din regiunile afectate de catastrofe naturale, prin acordarea de sprijin financiar care să asigure o revenire rapidă la condiții de viață normale.

Cererea aprobată în timpul votului de astăzi a fost făcută de către Irlanda și se referă la ploile torențiale care au provocat inundații grave în noiembrie 2009. Inundațiile au provocat daune importante sectorului agricol, proprietăților rezidențiale și întreprinderilor, rețelei de drumuri și altor infrastructuri. Autoritățile irlandeze estimează la 520,9 milioane de euro daunele directe totale cauzate de dezastru.

Deși acest lucru este sub pragul prevăzut de regulament, Comisia a analizat cererea pe baza criteriului așa-numitei „catastrofe regionale extraordinare”. Conform acestui criteriu, o regiune poate beneficia de asistență din partea fondului în cazul în care regiunea a fost afectată de o catastrofă naturală, în principal una naturală care afectează majoritatea populației, cu repercusiuni grave și durabile asupra condițiilor de viață și stabilității economice a regiunii. În cele din urmă, aș adăuga că fondul a fost mobilizat pentru o sumă totală de 13 022 500 de euro.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut acest raport care aprobă acordarea de fonduri UE pentru a ajuta victimele inundațiilor din Irlanda. Irlanda a solicitat asistență de la Fondul european de solidaritate în urma ploilor abundente care au condus la inundații grave în noiembrie 2009. Inundațiile au cauzat daune sectorului agricol, proprietăților rezidențiale, întreprinderilor, rețelelor rutiere și infrastructurilor. După evaluarea cererii, Comisia a propus mobilizarea Fondului de solidaritate al UE pentru o sumă totală de 13 022 500 de euro. Este demn de remarcat faptul că aceasta este prima propunere aprobată pentru mobilizarea de fonduri în 2010, după alocarea sumei propuse, rămânând disponibil cel puțin 98 % din Fondul european de solidaritate, pentru restul anului 2010.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, din care face parte și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor care apar în contextul globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă dintr-o serie de țări, în special China și India, afectând țările care respectă drepturile lucrătorilor. Scopul FEG este de a-i ajuta pe lucrătorii care sunt victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental în a le facilita accesul la noi locuri de muncă în viitor. FEG a fost folosit în trecut și de alte țări ale UE și este corect să acordăm acum Irlandei această asistență care a depus o cerere de asistență din partea fondului în urma ploilor abundente care au provocat inundații în luna noiembrie 2009. Inundațiile au cauzat pagube severe sectorului agricol, locuințelor și întreprinderilor, rețelei de drumuri și altor infrastructuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În ultimii ani, am fost martorii unui număr crescut de dezastre naturale. În special ploile abundente au provocat frecvent inundații care au avut consecințe devastatoare pentru mediu și au provocat pagube care necesită sume imense pentru a fi acoperite.

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene este mobilizat pentru a repara daunele provocate de inundațiile din Irlanda în 2009 (sectorului agricol, locuințelor, afacerilor, rețelei de drumuri și altor infrastructuri). Costul total al daunelor care au fost cauzate de dezastru este estimat la aproximativ 520 de milioane de euro. Contribuția în valoare de 13 milioane de euro de la bugetul UE va ajuta eforturile de reconstrucție. Am votat în favoarea oferirii acestui sprijin.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Comisia a procedat corect prin mobilizarea sumei de 13 022 500 de euro din Fondul de solidaritate, cu prezentarea în paralel a unui proiect de buget rectificativ (PBR nr. 8/ 2010), în urma cererii de asistență prezentate de Irlanda în legătură cu inundațiile din noiembrie 2009, care au provocat pagube masive infrastructurii naționale în valoare de aproximativ 520,9 de milioane de euro. Dezastrele și calamitățile naționale trebuie să fie o prioritate și sper ca în viitor, Comisia Europeană să adopte acțiuni imediate, mai prompte.

Inundațiile din Irlanda au avut loc în noiembrie 2009, iar Parlamentul nu și-a dat aprobarea până în prezent, la mai mult de un an de la eveniment. Regiunea Veneto a suferit recent de pe urma inundațiilor și sper foarte mult că acțiunea Comisiei va fi mai rapidă și mai promptă decât în trecut.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dlui Böge, deoarece consider că Uniunea Europeană are datoria să ofere ajutor și sprijin regiunilor afectate de dezastre și catastrofe naturale.

Consider că noțiunea de solidaritate este legată de ideea și valorile care stau la baza Uniunii Europene. Este una dintre valorile fundamentale care au condus la crearea Uniunii și care a asigurat prosperitatea și extinderea acesteia de-a lungul timpului. Acesta este motivul pentru care această alocare nu este numai justificată și bine întemeiată, ci este practic o datorie.

Prin urmare, sper că o astfel de asistență va fi, de asemenea, acordată regiunilor italiene grav afectate de recentele inundații, care le-au îngenuncheat economiile.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Sunt de acord cu dl Böge, pe care îl felicit cu privire la necesitatea de mobilizare a Fondului de solidaritate în favoarea Irlandei, pe baza punctului 26 din acordul interinstituțional din 17 martie 2006. Acesta din urmă permite mobilizarea Fondului de solidaritate în limita unui plafon anual de 1 miliard de euro. Aceasta este prima propunere de mobilizare a fondului în 2010.

Susțin și subliniez recomandările raportorului adresate Comisiei și, având în vedere dificila situație economică din Europa și, în special din Irlanda, sunt de acord că trebuie să arătăm solidaritate.

În cele din urmă, aș dori să subliniez aici că, dat fiind faptul că a existat, de asemenea, un dezastru în nordul Italiei, trebuie să luăm măsuri imediate pentru a ajuta și aceste regiuni afectate.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am sprijinit această rezoluție în baza propunerii Comisiei de mobilizare a Fondului european de solidaritate în favoarea Irlandei, în temeiul punctului 26 din Acordul interinstituțional (IIA) din 17 mai 2006. IIA permite mobilizarea Fondului de solidaritate în limita unui plafon anual de 1 miliard de euro. Prezenta propunere este prima propunere de mobilizare a Fondului de solidaritate în 2010.

În paralel cu această propunere, Comisia a prezentat un proiect de buget rectificativ (PBR nr. 8/ 2010 din 24 septembrie 2010), în scopul de a înscrie în bugetul pentru 2010 angajamentul și creditele de plată corespunzătoare, astfel cum se prevede la punctul 26 din IIA. Irlanda a solicitat asistență de la fond ca urmare a ploilor masive care au condus la inundații grave în noiembrie 2009. Inundațiile au cauzat pagube grave sectorului agricol, proprietăților rezidențiale și întreprinderilor, rețelei de drumuri și altor infrastructuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Prezenta propunere privind mobilizarea Fondului european de solidaritate (FSE) prevede necesitatea de a oferi ajutor Irlandei ca urmare a inundațiilor din noiembrie 2009, care au cauzat pierderi imense sectorului agricol și industrial, infrastructurii, în special drumurilor și alimentării cu apă și zonelor rezidențiale. Având în vedere acest lucru și reamintind dezastrul care a lovit insula Madeira în februarie 2010 și efectele uraganului Xynthia în Europa, salut propunerea Comisiei de a acorda un total de 13 022 500 de euro ca ajutor Irlandei, pe baza criteriului „dezastru regional extraordinar”. Acest criteriu este folosit ori de câte ori se dovedește că prejudiciul cauzat a afectat majoritatea populației din regiune și a avut repercusiuni grave și de durată asupra condițiilor de viață și stabilității economice în regiunea în cauză. Cu toate acestea, aș dori să reiterez necesitatea de a revizui sistemul actual de FSE, în scopul de a-l face mai rapid și mai eficace în atenuarea efectelor permanente ale dezastrelor naturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Leszek Wałęsa (PPE), în scris. – Am votat în favoarea mobilizării Fondului de solidaritate al UE: Irlanda - inundațiile din noiembrie 2009. Așa cum a fost cazul țării mele Polonia, inundațiile devastatoare au distrus atât de multe comunități și familii, încât este vital să se acorde sprijin prietenilor noștri din Irlanda. Fondurile vor proveni din Fondul de solidaritate, care este alocat pentru catastrofe majore, cum ar fi aceasta. Fondurile vor fi acordate acelor comunități care au fost afectate cel mai puternic și vor sprijini acele familii și întreprinderi care au fost cele mai afectate de aceste inundații și va contribui la procesul de reconstrucție și recuperare a unei părți din veniturile pierdute ca urmare a perturbării grave a activităților acestora. Este important ca UE să continue să sprijine statele sale membre în momente dificile și să invoce ideea de solidaritate.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0318/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) În calitate de membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, a trebuit pur și simplu să votez în favoarea celor șase rezoluții depuse de dna Matera, în scopul sprijinirii lucrătorilor olandezi concediați ca urmare directă a crizei economice globale. Fondul european de ajustare la globalizare este un instrument eficient, axat pe reintegrarea pe termen lung a lucrătorilor care suferă de efectele nocive ale globalizării. Prin urmare, cred că utilizarea acestui instrument, în anumite cazuri, este pe deplin justificată. În timpul dezbaterilor asupra bugetului, unele persoane au dorit ca Fondului european de ajustare la globalizare să fie desființat imediat: putem observa în situația de față că este încă foarte util în anumite cazuri, deoarece consecințele crizei globale se resimt încă și astăzi.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Iată explicația votului meu. Având în vedere faptul că Țările de Jos au solicitat asistență în ceea ce privește cazurile celor 821 de concedieri efectuate în cadrul a 70 de întreprinderi care își desfășoară activitatea în diviziunea 18 NACE Rev. 2 (tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor) în două regiuni învecinate NUTS II din Brabantul de Nord și Zuid din Olanda, am votat în favoarea rezoluției deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta prezentate de Parlament. De asemenea, sunt de acord cu cererea către instituțiile implicate în proces de a depune eforturile necesare pentru a accelera mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSE).

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Ajutorul acordat lucrătorilor disponibilizați ca urmare a restructurării sau relocalizării trebuie să fie dinamic și flexibil, astfel încât să fie pus în aplicare rapid și într-un mod eficace. Având în vedere modificările structurale din comerțul internațional, este vital ca economia europeană să poată pună în aplicare în mod eficace instrumentele necesare sprijinirii lucrătorilor afectați în acest mod și să asigure reconversia profesională a acestora pentru a-i ajuta să se reintegreze rapid pe piața muncii. Asistența financiară ar trebui să fie furnizată pe baze individuale. De asemenea, este important să subliniem faptul că asistența nu înlocuiește responsabilitățile care, în mod normal, aparțin companiilor, și nici nu vizează finanțarea și restructurarea companiilor. Votez în favoarea acestui raport, având în vedere solicitarea Țărilor de Jos pentru asistență în ceea ce privește cazurile celor 821 de concedieri efectuate în cadrul a 70 de întreprinderi care își desfășoară activitatea în diviziunea 18 NACE Rev. 2 (tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor) în regiunile din Brabantul de Nord și Zuid din Olanda.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) 821 de concedieri efectuate în cadrul a 70 de întreprinderi din sectorul grafic din regiunile Brabantul de Nord și Zuid din Olanda din Țările de Jos arată că criza economică și financiară globală nu ocolește sectoarele de rezervă care, la prima vedere, par a fi mai la adăpost de efectele sale. Această vizează la reducerea îngrijorătoare a numărului de imprimerii și edituri din Țările de Jos și, prin urmare, chiar procesul de recesiune a economiei în ansamblul său. Comisia Europeană consideră justificată această cerere pentru companiile de imprimare și înregistrare a mass-mediei și a fost susținută cu o majoritate covârșitoare de către comisia parlamentară de resort. Prin urmare, cred că sunt îndeplinite toate condițiile pentru a-mi permite să sprijin mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în acest caz. Sper că acest sprijin temporar va ajuta pe lucrătorii disponibilizați să se integreze cu mai mult succes pe piața muncii.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței a numeroase persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, furnizând, în același timp, resurse noi pentru satisfacerea cererilor întreprinderilor și pentru relansarea economiei. Acest plan de intervenție în Țările de Jos pentru a ajuta 821 de persoane disponibilizate din 70 de întreprinderi care își desfășoară activitatea în regiunile din Brabantul de Nord și Zuid din Olanda se înscrie în același cadru. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor dubla eforturile de punere în aplicare a măsurilor care accelerează și îmbunătățesc nivelurile de utilizare a acestei resurse importante cum este FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri de mobilizare foarte reduse. Anul acesta, s-au solicitat doar 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Au fost înaintate alte șase cereri pentru mobilizarea Fondului de solidaritate, fiecare corespunzând închiderii a mai multor sute de fabrici din Europa. În total, mai mult de 3 000 de muncitori au fost concediați. Au fost demult depășite estimările inițiale în ceea ce privește numărul persoanelor care ar fi putut beneficia de fond la momentul creării sale. Dincolo de mobilizarea sistematică a acestui instrument, este necesar în mod clar să renunțăm la politicile neoliberale care provoacă un dezastru economic și social în statele Uniunii Europene, chiar sub ochii noștri. Măsurile paliative sunt într-adevăr necesare în caz de dezastre, însă trebuie să abordăm, în primul rând, cauzele.

Fiecare nouă cerere de mobilizare a acestui fond crește urgența măsurilor pe care le susținem, care au ca scop combaterea șomajului în mod eficient, impulsionarea activității economice, eliminarea locurilor de muncă nesigure și reducerea programului de lucru fără reducerea plății. Acestea sunt măsuri care combat,de asemenea, relocarea companiilor. În sfârșit, ca și în alte cazuri, nu putem trece cu vederea lipsa de corectitudine a unui regulament care avantajează mai mult statele cu venituri mai mari, mai ales pe cele cu niveluri mai ridicate ale salariilor și ajutoarelor de șomaj.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Țărilor de Jos întrucât consider acest instrument o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate în condițiile crizei economice.

FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi sprijin concret lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive legate de relocalizarea întreprinderilor, fie, după amendamentele din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața forței de muncă.

Votul de astăzi viza o cerere de asistență pentru 821 de lucrători disponibilizați din 70 de întreprinderi care își desfășoară activitatea în diviziunea 18 NACE Rev. 2 (tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor) în două regiuni învecinate NUTS II din Brabant de Nord și Zuid din Olanda, care se ridică la suma de 2 890 027 de euro, finanțată de FEG. Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut acest raport care sprijină o propunere a Comisiei de mobilizare a 2 890 027 de euro de la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) cu scopul de a sprijini reintegrarea lucrătorilor disponibilizați de pe piața muncii ca urmare a crizei economice. Această aplicație se referă la 821 de concedieri efectuate în cadrul a 70 de întreprinderi (tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor) pe o perioadă de nouă luni. Fondul european de ajustare la globalizare a fost creat pentru a contribui la atenuarea unor astfel de evenimente nefericite.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, iar Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este o expresie a acestei solidarități. Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor care apar în contextul globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă dintr-o serie de țări, în special China și India, afectând țările care respectă drepturile lucrătorilor. Scopul FEG este de a-i ajuta pe lucrătorii care sunt victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental pentru facilitarea accesului acestora la noi locuri de muncă în viitor. FEG a fost folosit în trecut de alte țări din UE, prin urmare. în prezent,, este oportună acordarea de ajutor Țărilor de Jos care au depus o cerere de asistență în ceea ce privește concedierile a 821 de lucrători din 70 de companii care își desfășoară activitatea în diviziunea 18 NACE Rev. 2 (imprimare și reproducerea pe suport a înregistrărilor), în două regiuni învecinate NUTS II din Brabantul de Nord și Zuid din Olanda.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost creat cu scopul de a sprijini reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați ca urmare a procesului actual de globalizare pe piața mondială. Cererile de ajutor ale FEG sunt evaluate de către Comisie, care, în acest caz, a fost în favoarea cererii privind eligibilitatea. În prezent, este necesară aprobarea din partea autorității bugetare.

Cererile analizate de raport, care este al nouăsprezecelea în cadrul exercițiului bugetar pentru anul 2010, se referă la mobilizarea FEG pentru o sumă de 453 632 de euro (am remarcat faptul că fondul anual nu trebuie să depășească 500 de milioane de euro) solicitată de către Țările de Jos pentru 140 de concedieri din sectorul presei din regiunea Drenthe. Criza economică pune multe companii în dificultate și tot mai mulți angajați își pierd locurile de muncă. Trebuie să îi protejăm pe acești lucrători. Nu aș fi putut vota decât pozitiv.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare va sprijini 70 de întreprinderi diferite și va salva 821 de locuri de muncă. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Încă o dată ne aflăm în acest Parlament pentru a aproba o alocare bugetară excepțională în interiorul propriilor noastre frontiere. Numai în cadrul reuniunii de astăzi, aprobăm șase alocări. Afirm acest lucru cu regret, deoarece această măsură este asociată cu situații de criză și o serie de probleme care au repercusiuni asupra economiei, pieței forței de muncă, lucrătorilor și familiilor acestora. Cu toate acestea, din fericire, dispunem de o astfel de resursă.

Tocmai în acest gen de situații, Uniunea Europeană își demonstrează valorile și calitățile care o fac specială. Solidaritatea europeană și protejarea nevoilor europene reprezintă valori care trebuie apărate și protejate. Acesta este mesajul pe care Parlamentul și Uniunea Europeană doresc să îl transmită și sper că va exista o sensibilitate mai mare în transmiterea acestui mesaj, nu numai pentru a combate retorica demagogică antieuropeană și pentru a arăta, în schimb, cât de esențiale sunt, într-adevăr, sprijinul și asistența la nivel european.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cererea depusă de Țările de Jos pentru asistență în cadrul Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în legătură cu 821 de concedieri efectuate în cadrul a 70 de întreprinderi care își desfășoară activitatea în diviziunea 18 NACE Rev. 2 (tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor) în cele două regiuni învecinate NUTS II din Brabantul de Nord și Zuid din Olanda care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate stabilite prin lege.

De fapt, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, domeniul de aplicare a FEG a fost extins temporar pentru a acoperi intervenții în astfel de situații în care, ca urmare a crizei financiare și economice globale, există „cel puțin 500 de concedieri pe o perioadă de nouă luni, mai ales în întreprinderile mici și mijlocii, într-o diviziune NACE 2 dintr-o regiune sau din două regiuni învecinate la nivelul NUTS II”. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții și sper că mobilizarea FEG va contribui la integrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. − Am votat pentru Rezoluția Parlamentului European privind mobilizarea FEAG în ceea ce privește acordarea de ajutor persoanelor disponibilizate. În decembrie 2009, Țările de Jos au depus o cerere de asistență pentru utilizarea Fondului European de Ajustare la Globalizare (FEAG) în legătură cu disponibilizările efectuate în opt regiuni, în întreprinderi care își desfășoară activitatea în domeniul lucrărilor grafice. Cererea privește 821 de concedieri din 70 de întreprinderi având ca activitate tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate. Concedierile au avut loc în perioada cuprinsă între 1 aprilie și 29 decembrie 2009 în două regiuni învecinate din „Nordul Brabant” și „Zuid Holland”.

De asemenea, criza economică și financiară a dus la scăderea cererii în industria tiparului și a activităților editoriale cu aproximativ 32% în cazul materialelor publicitare tipărite și cu un procent variind între 7,5 și 18,2% în cazul revistelor și al ziarelor. Pentru a putea rămâne competitivă, comparativ cu industrii similare din Turcia, China și India, industria tiparului și a activităților editoriale din Țările de Jos a suferit un proces semnificativ de restructurare. Consider că este necesar ca procedura acordării acestor fonduri să fie simplificată astfel încât FEAG să fie ușor de accesat de către întreprinderile afectate

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0321/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Aceasta este explicația votului meu. Având în vedere faptul că Țările de Jos au solicitat asistență în ceea ce privește cazurile celor 140 de concedieri din două întreprinderi care funcționează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire, (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din regiunea NUTS II Drenthe, am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta depuse de Parlament. De asemenea sunt de acord că ajutorul FEG nu înlocuiește măsurile care sunt de competența firmelor, conform legislației naționale sau acordurilor colective și nu finanțează restructurarea firmelor sau sectoarelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) În ciuda sprijinului meu către toate cererile de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare prezentate de către Țările de Jos cu privire la severul val de concedieri care a lovit două zone ale domeniului lucrărilor grafice – tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate și activități editoriale – cred că autoritățile olandeze ar putea oferi mai multe detalii despre domeniul de aplicare al măsurilor și exactitatea lor, astfel încât să permită evaluarea mai eficientă a acestor măsuri. Sper că sectorul se poate redresa și că lucrătorii concediați, în special cei mai în vârstă, sunt capabili să își reconstruiască viața și să își reia poziția pe piața muncii.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței pentru multe persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea profesională, dezvoltând, în același timp, o nouă forță de muncă calificată care să îndeplinească nevoile întreprinderilor și să relanseze economia.

Acest plan de intervenție din Țările de Jos de a ajuta 140 de persoane concediate din două întreprinderi din Drenthe se încadrează în același cadru. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor redubla acțiunile de punere în aplicare a măsurilor care accelerează și îmbunătățesc ratele utilizării acestei resurse importante cum este FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri de mobilizare foarte reduse. Anul acesta, s-au solicitat 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Țărilor de Jos deoarece consider acest instrument o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor în dificultate din cauza crizei economice.

FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi un sprijin practic lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive asociate cu relocalizarea întreprinderilor, fie, după modificarea din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața muncii.

Votul de astăzi a vizat o cerere de asistență pentru 140 de lucrători concediați de către două întreprinderi care operează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din regiunea NUTS II Drenthe, atingând valoarea de 453 632 de euro finanțată de FEG. Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport, care susține o cerere de mobilizare a Fondului european de globalizare în ceea ce privește 140 de concedieri din 2 întreprinderi (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) pe o perioadă de nouă luni în divizia Drenthe din Țările de Jos. Aceasta face parte dintr-un pachet de șase cereri interdependente care se ocupă cu disponibilizările în opt regiuni diferite din Țările de Jos. A existat o scădere substanțială a cererii în sectorul activităților de tipărire și cele editoriale ca urmare a crizei economice. Salut solidaritatea pe care o demonstrăm cu lucrătorii care se confruntă cu o perioadă dificilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Am votat proiectele de raport ale colegei Barbara Matera privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în favoarea Țărilor de Jos deoarece consider că Uniunea Europeană trebuie să vină în sprijinul lucrătorilor concediați, punându-le la dispoziție o asistență financiară dinamică și eficientă. În contextul actual de criză economică și socială, acțiunea noastră trebuie să fie îndreptată înspre acordarea de ajutor celor care au nevoie de el. Știm cu toții că prioritatea trebuie să o reprezinte protejarea cetățenilor UE de efectele globalizării și ale recesiunii economice. Consider că Uniunea poate contribui semnificativ la combaterea efectelor crizei economice și la reducerea șomajului în rândul cetățenilor săi.

Aș dori, pe această cale, să atrag atenția asupra faptului că statele membre ale UE pot și trebuie să apeleze la ajutorul acordat prin Fondul european de ajustare la globalizare. În acest context, vreau să precizez că țara mea, România, este un exemplu de solidaritate în Uniunea Europeană, în situații de criză, fie că vorbim de Grecia, Țările de Jos etc. ca o confirmare a faptului că suntem împreună o mare familie: Familia Europei Unite.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, din care face parte și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor care apar într-o lume globalizată. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă în mai multe țări, în special în China și India, cu efecte devastatoare asupra țărilor care respectă drepturile lucrătorilor.

FEG are drept scop ajutarea lucrătorilor care sunt victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental în a le facilita accesul la noi locuri de muncă în viitor. FEG a fost folosit în trecut de către celelalte țări ale UE, astfel încât acum este necesar să se prevadă acest ajutor pentru Țările de Jos, care a depus o cerere de asistență în ceea ce privește un număr de 140 de concedieri din două întreprinderi care operează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din regiunea NUTS II Drenthe.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Un număr tot mai mare de persoane devin șomeri ca urmare a unor măsuri ale globalizării. În perioada de referință de nouă luni, cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 29 decembrie 2009, au avut loc 140 de concedieri în două întreprinderi din regiunea olandeză Drenthe. Acum Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este mobilizat pentru a furniza o contribuție de 453 632 de euro. Am votat în favoarea raportului, deoarece permite FEG să își îndeplinească obligațiile.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) De mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare ar putea beneficia două întreprinderi diferite și ar salva 140 de locuri de muncă. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Această cerere se bazează pe articolul 2 litera (c) din Regulamentul privind Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) și este parte a unui pachet mai mare de șase cereri interdependente, toate privind concedierile efectuate în opt regiuni diferite NUTS II din Țările de Jos în întreprinderi care își desfășoară activitatea în domeniul lucrărilor grafice, care au fost grav afectate de criza economică și financiară mondială. Mai precis, aceasta se referă la 140 de concedieri de la două întreprinderi care operează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din regiunea NUTS II Drenthe, o provincie care se confruntă cu o situație foarte dificilă, atât datorită faptului că are cea de-a treia cea mai ridicată rată a șomajului din Țările de Jos (7,5 %) și întrucât are un venit de pe cap de locuitor care este cu mult sub media națională. Prin urmare, cred că în acest caz, sunt îndeplinite toate condițiile pentru mobilizarea FEG, și sper că asistența va fi pusă rapid și eficient la dispoziția lucrătorilor concediați.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0323/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Aceasta este explicația votului meu. Având în vedere faptul că Țările de Jos au solicitat asistență în ceea ce privește cazurile celor 129 de concedieri din nouă întreprinderi care funcționează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire, (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din regiunea NUTS II Limburg, am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta depuse de Parlament

Sunt, de asemenea, de acord cu propunerea Comisiei referitoare la o alternativă din sursele neutilizate ale Fondului social european (FSE), ca sursă de plată a angajamentelor în legătură cu mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), în urma avertismentelor repetate ale Parlamentului că FEG a fost creat separat ca un instrument specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, este necesar să identificăm capitolele bugetare adecvate pentru transferuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Domeniul activităților de tipărire și reproducere de suporturi imprimate, care face parte din sectorul lucrărilor grafice, a fost deosebit de afectat în Țările de Jos, astfel cum se arată prin diversele cereri de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG). Regiunea Drenthe, care are a treia cea mai mare rată a șomajului din țară, nu a rămas imună la această tendință. Este demn de subliniat necesitatea ca acest fond să fie mobilizat rapid și eficient, fără birocrație excesivă, astfel încât să contribuie la o mai bună formare a lucrătorilor concediați și facilitând astfel procesul de reintegrare pe piața forței de muncă în condiții mai bune decât cele în care au plecat.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței pentru multe persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, dezvoltând, în același timp, o nouă forță de muncă pentru îndeplinirea nevoilor întreprinderilor și relansarea economiei.

Acest plan de intervenție din Țările de Jos de a ajuta 129 de persoane concediate din 9 întreprinderi active din regiunea Limgurg se încadrează în același cadru. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor redubla acțiunile de punere în aplicare a măsurilor care accelerează și îmbunătățesc ratele utilizării acestei resurse importante cum este FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri de mobilizare foarte reduse. Anul acesta, s-au solicitat 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Țărilor de Jos deoarece consider acest instrument o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor în dificultate din cauza crizei economice.

FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi un sprijin practic lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive asociate cu relocalizarea întreprinderilor, fie, după modificarea din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața muncii.

Votul de astăzi a vizat o cerere de asistență pentru 129 de lucrători concediați de nouă companii care operează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din regiunea NUTS II Limburg, ajungând la o valoare de 549 946 de euro finanțată de FEG. Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Susțin această măsură a solidarității europene cu cei 129 lucrători din 9 întreprinderi (tipărire și reproducere), care se confruntă cu problema disponibilizării. 549 946 de euro va oferi unora asistență pentru a fi reintegrați pe piața muncii.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, din care face parte și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor care apar într-o lume globalizată. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă în mai multe țări, în special în China și India, cu efecte devastatoare asupra țărilor care respectă drepturile lucrătorilor.

FEG are drept scop ajutarea lucrătorilor care sunt victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental în a le facilita accesul la noi locuri de muncă în viitor. FEG a fost folosit în trecut de alte țări din UE, astfel încât acum este oportun a oferi ajutor Țărilor de Jos, care au depus o cerere de asistență în ceea ce privește 129 de concedieri în nouă întreprinderi care operează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărire și reproducere de suporturi imprimate) din regiunea NUTS II Limburg.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Efectele pe termen lung ale globalizării rezultă în pierderea locurilor de muncă a unui număr din ce în ce mai mare de persoane. Pierderea locurilor de muncă devine din ce în ce mai comună. În perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 29 decembrie 2009, 129 de muncitori au fost concediați de către un producător de mașini și echipamente din Limburg din Țările de Jos. Acum s-a prezentat o cerere de asistență la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) pentru o contribuție în valoare de 549 946 de euro cu scopul de a-i ajuta pe cei afectați. Am votat în favoarea raportului, deoarece va preveni pe acele persoane care și-au pierdut locurile de muncă de a suferi de alte probleme financiare.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare poate salva 129 locuri de muncă în nouă întreprinderi diferite. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Această cerere se bazează pe articolul 2 litera (c) din Regulamentul privind Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) și este parte a unui pachet mai mare de șase cereri interdependente, toate privind concedierile efectuate în opt regiuni diferite NUTS II din Țările de Jos în întreprinderi care își desfășoară activitatea în domeniul lucrărilor grafice, care au fost grav afectate de criza economică și financiară mondială. Mai precis, aceasta se referă la 129 de concedieri de la nouă întreprinderi care operează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din regiunea NUTS II Limburg, o provincie care se confruntă cu o situație foarte dificilă, atât datorită faptului că are cea de-a treia cea mai ridicată rată a șomajului din Țările de Jos (8 %) și întrucât are un venit de pe cap de locuitor care este cu mult sub media națională. Prin urmare, cred că în acest caz, sunt îndeplinite toate condițiile pentru mobilizarea FEG, și sper că asistența va fi pusă rapid și eficient la dispoziția lucrătorilor concediați.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0322/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere faptul că Țările de Jos au solicitat asistență în ceea ce privește cazurile celor 650 de concedieri din 45 de întreprinderi care funcționează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate), din regiunile NUTS II Gelderland și Overijssel, am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta depuse de Parlament. Sunt de asemenea de acord cu poziția Parlamentului care regretă lacunele grave ale Comisiei cu privire la punerea în aplicare a programelor referitoare la competitivitate și inovare, care intensifică semnificativ nevoia de un astfel de sprijin.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) 650 muncitori și-au pierdut locurile lor de muncă la 45 de întreprinderi din domeniul tipăririi și reproducerii de suporturi imprimate din sectorul lucrărilor grafice în regiunile olandeze Gelderland și Overijssel, ceea ce face ca situația lor dificilă să se adauge la cea a altor lucrători și întreprinderi din întreaga țară. Confruntându-se cu toate cererile făcute pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, este important să se stabilească modul în care muncitorii vor fi ghidați și măsura în care noi locuri de muncă și stimulente pentru începerea auto-ocupării forței de muncă sunt durabile, sau dacă acestea vor avea aceleași riscuri ca cele care au eșuat. Inventivitatea și spiritului antreprenorial au fost pentru mult timp calitățile specifice societății olandeze, și acestea merită să fie amintite și reînviate în timpurile grele cu care ne confruntăm.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței pentru multe persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea profesională, dezvoltând, în același timp, o nouă forță de muncă calificată pentru îndeplinirea nevoilor întreprinderilor și relansarea economiei.

Acest plan de intervenție din Țările de Jos de a ajuta 650 de persoane concediate din 45 de întreprinderi din regiunile Gelderland și Overijssel se încadrează în același cadru. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor redubla acțiunile de punere în aplicare a măsurilor care accelerează și îmbunătățesc ratele utilizării acestei resurse importante cum este FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri de mobilizare foarte reduse. Anul acesta, s-au solicitat 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Țărilor de Jos deoarece consider acest instrument o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor în dificultate din cauza crizei economice.

FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi un sprijin practic lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive asociate cu relocalizarea întreprinderilor, fie, după modificarea din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața muncii.

Votul de astăzi a vizat o cerere de asistență pentru 650 de lucrători disponibilizați de către 45 de întreprinderi care operează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din regiunile NUTS II Gelderland și Overijssel, ajungând la o valoare de 2 013 619 de euro finanțată de FEG. Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut raportul care susține planurile de a elibera o sumă de 2 013 619 de euro pentru a ajuta lucrătorii din Overijssel concediați din cauza crizei din industria tipografică. Acest sprijin din Fondul european de Fondul ar trebui să ajute reintegrarea lucrătorilor pe piața forței de muncă și mă bucur să văd solidaritatea europeană funcționând.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, din care face parte și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor care apar într-o lume globalizată. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă în mai multe țări, în special în China și India, cu efecte devastatoare asupra țărilor care respectă drepturile lucrătorilor.

FEG are drept scop ajutarea lucrătorilor care sunt victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental în a le facilita accesul la noi locuri de muncă în viitor. FEG a fost folosit în trecut de către celelalte țări ale UE, astfel încât acum este necesar să se prevadă acest ajutor pentru Țările de Jos, care a depus o cerere de asistență în ceea ce privește de 650 de concedieri din 45 de întreprinderi care operează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din regiunile NUTS II Gelderland și Overijssel.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În perioada de referință de nouă luni, cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 29 decembrie 2009, au avut loc 650 de concedieri în 45 de întreprinderi din regiunile olandeze Gelderland și Overijssel. Concedierile au fost o consecință a crizei economice și a schimbărilor din structura comerțului mondial. În scopul de a îmbunătăți perspectivele de viitor ale persoanelor care și-au pierdut locurile de muncă, Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost creat cu o finanțare anuală de 500 de milioane de euro, pentru a interveni în cazuri precum acestea. Am votat în favoarea raportului, deoarece lucrătorii disponibilizați merită să primească sprijin de la FEG.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare poate salva 650 de locuri de muncă în 45 de întreprinderi diferite. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Această cerere prezentată de Țările de Jos de asistență în temeiul Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) privind 650 concedieri din 45 de întreprinderi active în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din două regiuni apropiate NUTS II Gelderland și Overijssel îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. De fapt, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, aria de aplicare a FEG a fost extinsă temporar pentru a include intervențiile în astfel de situații, ca rezultat direct al crizei economice și financiare globale, dacă existau cazuri de concediere „într-o perioadă de nouă luni a cel puțin 500 de salariați, în special în întreprinderile mici și mijlocii, într-o diviziune 2 din NACE într-o regiune sau două învecinate la nivel NUTS II”. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții, și sper că mobilizarea FEG va contribui la integrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0319/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere faptul că Țările de Jos au solicitat asistență în ceea ce privește cazurile celor 720 de concedieri din 79 de întreprinderi care funcționează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din regiunile NUTS II Noord Holland și Utrecht, am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta depuse de Parlament.

Sunt, de asemenea, de acord cu propunerea Comisiei referitoare la o alternativă din sursele neutilizate ale Fondului social european (FSE), ca sursă de plată a angajamentelor în legătură cu mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), în urma avertismentelor repetate ale Parlamentului că FEG a fost creat separat ca un instrument specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, este necesar să identificăm capitolele bugetare adecvate pentru transferuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Criza din sectorul lucrărilor grafice din Țările de Jos a afectat un număr de regiuni ale țării, inclusiv Noord Holland și Utrecht. În acest caz, au existat 720 de concedieri în 79 de întreprinderi. Aceasta este una din cele șase cereri care au fost prezentate de către Țările de Jos și au meritat sprijinul Comisiei Europene și a Comisiei pentru bugete. Eu, de asemenea, le sprijin și sper că acest sector este capabil să se reorganizeze și că lucrătorii concediați pot găsi noi locuri de muncă, fie în același domeniu de tipărire și reproducere de suporturi imprimate, sau în altele în care sunt sau ar putea deveni potriviți. Sprijinul acordat ar putea fi pas înainte.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței pentru multe persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, dezvoltând, în același timp, o nouă forță de muncă calificată pentru îndeplinirea nevoilor întreprinderilor și relansarea economiei.

Acest plan de intervenție în Țările de Jos de a ajuta 720 de persoane concediate din 79 de întreprinderi din regiunile Noord Holland și Ultrecht se încadrează în același cadru Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor redubla acțiunile de punere în aplicare a măsurilor care accelerează și îmbunătățesc ratele utilizării acestei resurse importante cum este FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri de mobilizare foarte reduse. Anul acesta, s-au solicitat 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Acesta este unul dintre rapoartele privind cele șase cereri ale Țărilor de Jos pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), pentru a sprijini reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați ca urmare a crizei economice și financiare. Există unele aspecte specifice ale acestor șase cereri care sunt importante pentru a fi subliniate, în plus față de întârzierea în legătură cu procesul de aprobare de către Comisia Europeană, care, cu toate acestea, este acum norma, din păcate. Aceste aspecte specifice se referă la conținutul acestor șase cereri, toate privind concedierile din opt regiuni diferite ale Țărilor de Jos, în special în companiile mici din sectorul lucrărilor grafice, tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate și activități editoriale. De data aceasta, un total de 2 266 625 de euro din FEG a fost mobilizat în beneficiul Țărilor de Jos.

 
  
MPphoto
 
 

  Estelle Grelier (S&D), în scris. (FR) Avem aici un caz de sincronizare întâmplătoare: Parlamentul a fost solicitat să își dea avizul de azi asupra a șase cereri de asistență pentru Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) care au fost prezentate de către Țările de Jos în timp ce, în același timp, negocierile bugetare din 2011 stagnează din cauza refuzului Țărilor de Jos și a altor două state membre să se angajeze într-un dialog responsabil și constructiv cu privire la viitorul buget european. Voturile de azi sunt, prin urmare, în opinia mea, o oportunitate de a sublinia faptul că bugetul european nu este doar un instrument contabil pe care toată lumea îl constată descurajant: este, în primul rând, „puterea” din spatele Uniunii Europene, care îi permite să lucreze zi de zi pentru a-și proteja cetățenii, și în special prin intermediul FEG, pentru a proteja șomerii.

Votul privind alocarea de ajutor FEG lucrătorilor olandezi, ar fi putut fi folosit ca „votul de protest” împotriva guvernului olandez, care critică pe de o parte ceea ce reprezintă un beneficiu de pe de altă parte. În schimb, a fost o oportunitate pentru Parlament să reamintească faptul că principiul solidarității trebuie să fie fundamentul în temeiul căruia sunt luate toate deciziile UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Țărilor de Jos deoarece consider acest instrument o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor în dificultate din cauza crizei economice.

FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi un sprijin practic lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive asociate cu relocalizarea întreprinderilor, fie, după modificarea din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața muncii. Votul de astăzi a vizat o cerere de asistență pentru 720 de lucrători concediați de către 79 întreprinderi care operează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din cele două regiuni NUTS II Noord Holland și Utrecht, ajungând la o valoare de 2 266 625 de euro finanțată de FEG.

Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Mă bucur că suma de 2 266 625 de euro a fost alocată prin Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) pentru a sprijini reintegrarea lucrătorilor disponibilizați de pe piața muncii ca urmare a crizei economice și financiare globale. Această cerere se referă la 720 de concedieri în 79 de întreprinderi din diviziunile Noord Holland și Utrecht a Țărilor de Jos.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, din care face parte și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor care apar într-o lume globalizată. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă în mai multe țări, în special în China și India, cu efecte devastatoare asupra țărilor care respectă drepturile lucrătorilor.

FEG are drept scop ajutarea lucrătorilor care sunt victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental în a le facilita accesul la noi locuri de muncă în viitor. FEG a fost folosit în trecut de alte țări din UE, astfel încât acum este oportun de a oferi ajutor către Țările de Jos, care au depus o cerere de asistență în ceea ce privește 720 de concedieri în 79 de întreprinderi care operează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din două regiuni învecinate regiuni NUTS II Noord Holland și Utrecht.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) De mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare ar putea beneficia 79 de întreprinderi diferite și ar salva 720 de locuri de muncă. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Această cerere prezentată de Țările de Jos de asistență în temeiul Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) privind 720 de concedieri din 79 de întreprinderi care operează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din două regiuni apropiate NUTS II Noord Holland și Utrecht îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. De fapt, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, aria de aplicare a FEG a fost extinsă temporar pentru a include intervențiile în astfel de situații, ca rezultat direct al crizei economice și financiare globale, dacă existau cazuri de concediere „într-o perioadă de nouă luni a cel puțin 500 de salariați, în special în întreprinderile mici și mijlocii, într-o diviziune 2 din NACE într-o regiune sau două învecinate la nivel NUTS II”. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții, și sper că mobilizarea FEG va contribui la integrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0320/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere faptul că Țările de Jos au solicitat asistență în ceea ce privește cazurile celor 598 de concedieri din opt întreprinderi care funcționează în diviziunea 58 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din cele două regiuni învecinate NUTS II Noord Holland și Zuid Holland, am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta depuse de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord cu cererea către instituțiile implicate în procesul de a face eforturile necesare pentru a accelera mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (FSE).

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Oricine care monitorizează numărul și distribuția geografică a disponibilizărilor din sectorul lucrărilor grafice din Țările de Jos, care sunt motivul pentru diverse cereri de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), va fi cu siguranță alarmat să vadă cât de numeroase și larg răspândite sunt aceste disponibilizări. Doar în regiunile învecinate Noord Holland și Zuid Holland, 598 de muncitori și-au pierdut locurile de muncă în domeniul activităților editoriale într-o perioadă de doar nouă luni. Concurența cu țările terțe, împreună cu criza financiară și economică devastând întreaga Europă, este un factor crucial în ceea ce s-a întâmplat, devenind clar că trebuie căutate soluții la problemele imediate ale oamenilor: reintegrarea lor pe piața forței de muncă, și subzistența acestora pe termen mediu și pe termen lung. FEG are un rol paliativ și poate servi ca un stimulent, dar este evident insuficient pentru a rezolva în mod singular problemele grave care afectează atât de multe familii.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței pentru multe persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea profesională, dezvoltând, în același timp, o nouă forță de muncă calificată pentru îndeplinirea nevoilor întreprinderilor și relansarea economiei.

Acest plan de intervenție în Țările de Jos de a ajuta 598 de persoane concediate din 8 întreprinderi din regiunile Noord Holland și Zuid Holland se încadrează în același cadru. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor redubla acțiunile de punere în aplicare a măsurilor care accelerează și îmbunătățesc ratele utilizării acestei resurse importante cum este FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri de mobilizare foarte reduse. Anul acesta, s-au solicitat 11% din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Țărilor de Jos deoarece consider acest instrument o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor în dificultate din cauza crizei economice.

FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi un sprijin practic lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive asociate cu relocalizarea întreprinderilor, fie, după modificarea din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața muncii. Votul de astăzi a vizat o cerere de asistență pentru 598 de lucrători concediați de către opt întreprinderi care operează în diviziunea 58 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din cele două regiuni NUTS II Noord Holland și Zuid Holland, ajungând la o valoare de 2 326 459 de euro finanțată de FEG.

În cele din urmă, trebuie să subliniez faptul că adoptarea de azi a celor șase rapoarte arată că FEG este o resursă utilă și eficace pentru combaterea șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut acest raport și sprijinul pe care Fondul european de globalizare îl oferă lucrătorilor concediați. Această propunere este în sensul că suma de 2 326 459 de euro trebuie să asiste 598 de lucrători din 8 întreprinderi din sectorul activităților de tipărire și reproducere de suporturi imprimate care își pierd locurile de muncă din cauza crizei economice. Acesta este un exemplu important de solidaritate europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, din care face parte și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor care apar într-o lume globalizată. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă în mai multe țări, în special în China și India, cu efecte devastatoare asupra țărilor care respectă drepturile lucrătorilor.

FEG are drept scop ajutarea lucrătorilor care sunt victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental în a le facilita accesul la noi locuri de muncă în viitor. FEG a fost folosit în trecut de către celelalte țări ale UE, astfel încât acum este necesar să se prevadă acest ajutor pentru Țările de Jos, care a depus o cerere de asistență în ceea ce privește de 598 de concedieri din opt întreprinderi care operează în diviziunea 58 din NACE a doua revizuire (activități editoriale) din cele două regiuni învecinate NUTS II Noord Holland și Zuid Holland.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În perioada de referință de nouă luni, cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 29 decembrie 2009, au avut loc 598 de concedieri într-un total de opt întreprinderi din Noord Holland și Zuid Holland. Fiecare din acești lucrători a fost o victimă a globalizării. Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost creat pentru a amortiza impactul nedreptăților sociale de acest fel. Am votat în favoarea raportului, pentru că au fost îndeplinite toate cerințele pentru mobilizarea FEG.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare poate salva opt întreprinderi și ar salva 598 de locuri de muncă. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Această cerere prezentată de Țările de Jos de asistență în temeiul Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) privind 598 de concedieri din opt întreprinderi active din diviziunea 58 din NACE a doua revizuire (activități editoriale) din cele două regiuni învecinate NUTS IINoord Holland și Zuid Holland îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. De fapt, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, aria de aplicare a FEG a fost extinsă temporar pentru a include intervențiile în astfel de situații, ca rezultat direct al crizei economice și financiare globale, dacă existau cazuri de concediere „într-o perioadă de nouă luni a cel puțin 500 de salariați, în special în întreprinderile mici și mijlocii, într-o diviziune 2 din NACE într-o regiune sau două învecinate la nivel NUTS II”. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții, și sper că mobilizarea FEG va contribui la integrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
  

Rapoarte: Barbara Matera (A7-0318/2010), (A7-0319/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) primește o finanțare anuală în valoare de 500 de milioane de euro în vederea furnizării de sprijin financiar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore din comerțul mondial. Potrivit estimărilor, între 35 000 și 50 000 de lucrători ar putea beneficia anual de pe urma acestui sprijin. Banii pot fi utilizați pentru asistență în vederea găsirii de noi locuri de muncă, formare profesională adaptată, asistență în vederea desfășurării de activități independente sau în vederea deschiderii unei afaceri, mobilitate și sprijin pentru lucrătorii dezavantajați sau pentru cei mai în vârstă. Am votat în favoarea raportului deoarece mobilizarea fondului este complet justificată.

 
  
  

Rapoarte: Barbara Matera (A7-0328/2010), (A7-0318/2010), (A7-0321/2010), (A7-0323/2010), (A7-0322/2010), (A7-0319/2010), (A7-0320/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Având în vedere faptul că Țările de Jos au solicitat asistență în ceea ce privește cazurile celor 140 de concedieri din două întreprinderi care funcționează în diviziunea 18 din NACE a doua revizuire (tipărirea și reproducerea de suporturi imprimate) din regiunea Drenthe, mă refer la toate argumentele expuse în declarația mea de vot cu privire la raportul A7-0318/2010 pentru a justifica votul meu în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Goebbels (S&D), în scris. (FR) M-am abținut cu privire la toate rapoartele dnei Matera privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare pentru a ajuta diferite regiuni olandeze, nu pentru că mă opun acestor planuri, ci pentru a emite un avertisment pentru guvernul olandez, care are o politică populistă și anti-europeană. Țările de Jos se opun creșterii bugetului european, dar nu are mustrări privind acceptarea ajutorului european. Mai mult, Țările de Jos este beneficiarul principal, după Germania, al pieței interne. Este timpul ca politica olandeză să se întoarcă la propriile rădăcini. Țările de Jos sunt, până la urmă, unul din statele membre fondatoare ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Ca și în mai multe rânduri în trecut, am susținut acest text care: 1. solicită instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a accelera mobilizarea FEG 2. reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o procedură rapidă pentru adoptarea deciziilor privind mobilizarea FEG, oferind un sprijin unic, limitat în timp, destinat sprijinirii lucrătorilor care au fost disponibilizați din cauza globalizării și a crizei economice și financiare; subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea lucrătorilor disponibilizați pe piața muncii; 3. subliniază faptul că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, trebuie să se garanteze că FEG sprijină reintegrarea lucrătorilor individuali în muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care sunt responsabilitatea întreprinderilor în virtutea legislației naționale sau a acordurilor colective, nici măsurile de restructurare a societăților sau sectoarelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Pachetul de șase cereri din Țările de Jos de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) a primit sprijinul Parlamentului. Desigur, de asemenea, am votat în favoarea cererilor olandeze, deoarece este important pentru noi să oferim un sprijin rapid pentru cetățenii unui stat membru care și-au pierdut locurile de muncă și acesta este motivul pentru care FEG a fost creat. Cu toate acestea, mi-am oferit sprijinul pentru cele șase cereri cu destulă zgârcenie, în funcție de atitudinea extrem de obstructivă a guvernului olandez în timpul negocierilor privind bugetul de săptămâna trecută, care a avut loc luni, la Bruxelles. În opinia mea, refuzând categoric să permită Parlamentului să organizeze o discuție serioasă privind implicarea sa în cadrul financiar viitor și, în același timp, solicitând Parlamentului să voteze în favoarea sprijinului financiar pentru Țările de Jos, sunt două lucruri complet incompatibile.

 
  
  

Raport: Paolo De Castro (A7-0305/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris. (BG) Doamnelor și domnilor, rapoartele Comisiei nu au stabilit o singură încălcare a concurenței prin monopolul german al alcoolului pe piața internă. De aceea, susțin această propunere. Raportul subliniază, de asemenea, importanța acestor dispoziții pentru economia rurală din Germania, în special în ceea ce privește micile distilerii.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Având în vedere faptul că este important pentru toate distileriile de mici dimensiuni să ia parte la monopol și este necesară continuarea tranziției către piață, precum și faptul că rapoartele prezentate nu demonstrează nicio încălcare a regulilor de concurență pe piața unică, consider că perioada de prelungire a monopolului ar fi trebuit să ia sfârșit cel târziu în 2013, data intrării în vigoare a noii PAC.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece cred că trebuie alocat mai mult timp pentru adaptarea distileriilor mici ale Germaniei, astfel încât acestea să poată supraviețui pe piața liberă. Sunt de acord cu propunerea Comisiei Europene pentru o prelungire de câțiva ani pentru a finaliza procesul de eliminare a monopolului, precum și a ajutorului, și pentru a permite eliminarea definitivă a acestuia în 2017.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) În calitate de raportor, mi se pare regretabil faptul că politica agricolă comună după 2013 va trebui să moștenească situații vechi, cum ar fi acest aranjament special în cadrul Regulamentului unic privind organizarea comună a pieței în ceea ce privește ajutoarele acordate în cadrul monopolului german al alcoolului. Cu toate acestea, înțeleg necesitatea de a prelungi perioada pentru eliminarea monopolului, având în vedere nevoile economice ale economiei rurale germane, în special în unele dintre statele federale ale țării. De fapt, în timp ce normele europene trebuie să fie previzibile și imparțiale, acestea ar trebui să introducă, de asemenea, flexibilitatea necesară pentru a satisface nevoile specifice ale piețelor și ale publicului european, în acest caz, proprietarii de distilerii din Germania.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Sunt de acord cu poziția Comisiei, deoarece nicio încălcare a concurenței pe piața internă nu a fost demonstrată. Consiliul a ajuns la un consens cu privire la sprijinul său pentru această propunere, care este semnificativă pentru economia rurală din Germania. Propunerea Comisiei este însoțită de un program de reducere a cantităților de alcool produs sub monopol până la eliminarea totală a acestora la data de 1 ianuarie 2018.

În conformitate cu articolul 182 alineatul (4) din Regulamentului unic privind organizarea comună a pieței (OCP), și ca o excepție de la normele privind ajutoarele de stat, Germania poate acorda ajutor de stat în cadrul monopolului german al alcoolului pentru produsele comercializate, după o nouă transformare de monopol, precum cea a alcoolului etilic de origine agricolă. Cantitatea totală permisă a fi acordată ca ajutor de stat este limitată la 110 milioane de euro pe an și este destinată mai ales agricultorilor care furnizează materia primă și distileriilor care o folosesc. Cu toate acestea, bugetul actual folosit a fost mai mic decât acea sumă și a fost în continuă scădere începând cu anul 2003. Mai mult decât atât, un număr mare de distilerii au făcut deja eforturi pentru a pregăti intrarea lor pe piața liberă, prin crearea de cooperative, investind în echipamente mai eficiente din punct de vedere energetic și comercializând tot mai mult alcoolul în mod direct.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, în ciuda dezacordului cu argumentele prezentate de Comisie și raportor pentru a justifica extinderea ajutorului. Ambii cred că unele măsuri de intervenție care rămân trebuie încă să fie complet eliminate treptat, supunând agricultura „pieței libere”. Prin urmare, aceștia se limitează la a declara că „este necesar mai mult timp pentru facilitarea procesului de adaptare, și pentru a permite distilatorilor să supraviețuiască pe piața liberă”. Spre deosebire de poziția raportorului, credem că intervenția pe piețe și instrumentele de reglementare ar trebui, de fapt, să fie mai degrabă regula, decât excepția.

Aceasta este singura modalitate de a garanta un venit de trai pentru agricultori, în special producătorilor mici și mijlocii. Prin urmare, aceasta este singura modalitate de a garanta viitorul agriculturilor mici și mijlocii, precum și dreptul de a produce și dreptul fiecărei țări la securitate alimentară și suveranitate alimentară. În locul unei excepții făcute pentru Germania referitor un anumit produs, alte țări și alte produse ar trebui să fie, de asemenea, luate în considerare pentru intervenție.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE), în scris. (DE) În primul rând, aș dori să adresez mulțumiri sincere președintelui comisiei, dl De Castro, și raportoarei alternative pentru Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat), dna Jeggle, pentru activitatea intensă. Extinderea finală a monopolului german al alcoolului, care a fost adoptată astăzi reprezintă un important pas înainte. Acesta oferă distileriilor noastre de fructe, în special, siguranța de a planifica pentru viitor, dincolo de anul 2010.

Acest lucru este important deoarece le permite acestora să se pregătească pentru trecerea la piața liberă și să mențină unul din peisajele culturale unice dintre Germania. Cu toate acestea, este acum esențial a face uz în mod intens de această perioadă de timp pentru a pune în aplicare măsurile necesare de adaptare, pentru că nu vor mai exista alte prelungiri ale monopolului. Acesta este mesajul raportului de astăzi.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Aș dori să-mi exprim sprijinul pentru acest raport, în principal deoarece ajutorul guvernului german pentru monopolul alcoolului ajunge în special la agricultori și micile distilerii. Acest ajutor nu prezintă vreo încălcare a principiilor concurenței și este o formă de sprijin pentru întreprinderile mici. În ciuda faptului că ajutorul este acordat într-un mod adecvat, sprijin propunerea de informații care urmează să fie puse la dispoziție cu privire la toate evenimentele legate de acest sprijin. Nu trebuie să existe încălcări de niciun fel, deoarece acest lucru ar fi nedrept față de alți producători de multe ori mai slabi și mai săraci. Cu toate acestea, am anumite îndoieli cu privire la faptul dacă un stat membru ce își sprijină economia în acest fel nu va reduce stabilitatea pe piața europeană. Acest tip de instrument ar trebui să fie extins la alte state membre, astfel încât acestea, de asemenea, să fie în măsură să-și sprijine economiile.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris.(DE) Monopolul german al alcoolului drept concept va fi eliminat. Agricultorii afectați s-au pregătit pentru deschiderea pieței. Astfel, ca pregătire pentru această deschidere a pieței, ajutorul nu mai este utilizat în întregime și au fost luate măsuri precum crearea de cooperative și modificări survenite în metodele de comercializare directă. Cu toate acestea, o cantitate suficientă de timp este necesară pentru ca aceste măsuri să fie luate. În final, nu întreprinderile mari sunt cele afectate de prezentul acord, ci mulți agricultori mici din zonele rurale. Din acest motiv, sprijin prelungirea acordului.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. În prezent, ca o excepție de la normele privind ajutoarele de stat, autoritățile germane pot acorda ajutoare de stat în cadrul monopolului german al alcoolului pentru produsele comercializate ca alcool de origine agricolă. Prezenta derogare se încheie la 31 decembrie 2010 și proiectul de regulament extinde aplicarea derogării și propune ca producția/monopolul de vânzare să se reducă treptat, astfel încât producția/monopolul va înceta în cele din urmă să existe începând cu 1 ianuarie 2018. Salut această eliminare.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Urmărirea constantă a unei piețe unice de funcționare este incompatibilă cu prezența monopolurilor în orice sector. În cazul special al monopolului german al alcoolului, există anumite circumstanțe atenuante care permit acestuia să existe în continuare. Cu toate acestea, în conformitate cu recomandările din acest raport, trebuie să ne îndreptăm spre eliminarea totală a distileriilor agricole sub sigiliu începând cu 2013 și a distileriilor de mici dimensiuni în regim forfetar începând cu 2017.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Dacă și în ce formă monopolul german al alcoolului va fi păstrat și ce modificări vor fi făcute cu privire la acesta sunt factori care vor avea un impact în primul rând asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). UE susține în mod constant că dorește să ofere mai mult sprijin pentru IMM-uri, care sunt motorul economiei și principalii furnizori de locuri de muncă. În acest context, avem nevoie de certitudine juridică și, prin urmare, de o extindere a monopolului pe o perioadă mai lungă. Aceasta este singura modalitate prin care întreprinderile mici și mijlocii își pot permite să facă achiziții necesare pentru a se pregăti pentru de-reglementarea viitoare, de exemplu, prin stabilirea de cooperative, modernizarea echipamentului sau extinderea activităților acestora de comercializare directă. Desigur, problema monopolului ar fi putut fi combinată cu eliminarea treptată a politicii agricole comune și noile reglementări care se vor aplica începând cu 2013.

Cu toate acestea, nu au existat motive presante pentru a face acest lucru. Cel mai important lucru este să se asigure că procesul de adaptare este astfel conceput încât să permită distileriilor să supraviețuiască după ce monopolul a încetat. Sunt de acord cu raportorul în această privință. Oricum, nu sunt în favoarea procedurii interne, care nu îndeplinește în mod adecvat cerințele de transparență și democrație. Din acest motiv, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Sunt în favoarea propunerii, dar cred că o întreagă gamă de factori trebuie să fie luată în considerare.

În primul rând, cred că o evaluare a impactului ar fi trebuit efectuată în mod regulat și că perioada de prelungire a monopolului nu ar fi trebuit să depășească 2013, data intrării în vigoare a noii politici agricole comune (PAC).

Cu toate acestea, având în vedere importanța distileriilor mici privind participarea lor la monopol și necesitatea de tranziție suplimentară spre economia de piață și ținând cont de faptul că rapoartele prezentate nu demonstrează o încălcare a concurenței pe piața unică, am sprijini prelungirea.

Sper, totuși, că astfel de detalii vor fi luate în considerare ca parte a reformei noii PAC și că se va găsi o soluție echilibrată pentru a deschide piața, protejând în același timp activitățile tradiționale locale.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece cred că nevoile economiei rurale germane justifică extinderea perioadei inițiale de valabilitate a excepției prevăzute la articolul 182 alineatul (4) din Regulamentul unic privind organizarea comună a piețelor (OCP), astfel încât să se asigure cele mai bune condiții posibile pentru distileriile mici pentru a pregăti în mod corespunzător intrarea acestora pe piața liberă.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Grupul nostru a sprijinit acest text și acțiunea adoptată de către raportor, în sensul că este în favoarea propunerii prezentate, considerând în același timp că mai multe puncte trebuie să fie luate în considerare pentru punerea în aplicare a regulamentului. Raportorul crede că o evaluare a impactului regulat ar fi trebuit efectuată și că perioada de prelungire a monopolului nu ar fi trebuit să depășească 2013, data intrării în vigoare a noii PAC. Cu toate acestea, având în vedere importanța distileriilor mici privind participarea lor la monopol și necesitatea de tranziție suplimentară spre economia de piață, și ținând cont de faptul că rapoartele prezentate nu demonstrează o încălcare a concurenței pe piața unică, raportorul este pregătit pentru a susține propunerea.

 
  
  

Raport: Vital Moreira (A7-0316/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, care autorizează adăugarea a încă 718 de produse farmaceutice și chimice la lista existentă de 8 619 de produse care beneficiază de tratamentul de scutire de taxe vamale la importul în UE, care urmează să fie pusă în aplicare la 1 ianuarie 2011, deoarece cred că este vital ca tratamentul de scutire de taxe să înceapă imediat anul viitor, dat fiind faptul că Statele Unite vor condiționa punerea în aplicare a formei actualizate de intrarea sa în vigoare la 1 ianuarie.

Aș dori să felicit raportorul pentru raportul său excelent, care arată cât de importantă este a patra evaluare (Pharma IV), lansată în 2009, pentru a ține pasul cu mediul în rapidă schimbare a produselor din industria farmaceutică. Având în vedere că listele sunt elaborate de industrie și stabilite prin consens de către participanți, salut acordul care a fost atins de către toate statele membre care au susținut recenzii anterioare și au sprijinit, de asemenea, gama de produse a acestei a patra revizuiri.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Îl felicit pe raportor, dl Moreira, pentru că a subliniat necesitatea de a efectua revizuiri periodice ale listei de produse farmaceutice și chimice care intră în Uniunea Europeană în regim scutit de taxe.

Susțin această măsură – de fapt, am votat în favoarea acesteia – pentru că scenariul de fabricație în care operează industria farmaceutică se desfășoară într-un ritm frenetic și, prin urmare, este esențial să se actualizeze lista, care include în prezent mai mult de 8 000 de produse în mod constant. Toate statele membre care au fost deja în favoarea modificărilor precedente, și-au dat acordul pentru propunerea de a extinde această listă, incluzând 718 de noi produse. În cele din urmă, sprijin mecanismul pus în aplicare, care protejează interesele și sănătatea consumatorilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Sunt în favoarea raportului, cu condiția efectuării testelor științifice corespunzătoare, iar lista de medicamente, de intermediari și de ingrediente active acoperite de acordul privind regimul de scutire de taxe vamale să fie extinsă.

Propunerea transmite un semnal puternic piețelor. De fapt, servește în primul rând pentru a confirma angajamentul anumitor membri importanți ai Organizației Mondiale a Comerțului pentru piața liberă. De asemenea, are efectul de a extinde limitele pieței potențiale pentru rezultatele din anumite sectoare de cercetare științifică, încurajând astfel investițiile în aceste sectoare și, astfel, lupta împotriva bolilor pentru care nu există încă niciun tratament eficient. În sfârșit, propunerea stabilește un exemplu pentru acele țări pentru care produsele farmaceutice reprezintă un element necesar de cheltuieli, dacă acestea vor garanta un viitor pentru generațiile mai tinere, și un apel să adopte o poziție în favoarea adoptării politicilor de dezvoltare și de creare a bunăstării.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece susțin adăugarea a încă 718 de produse farmaceutice și chimice la lista de produse care beneficiază de scutire de taxe vamale la importul în UE. Revizuirea acestei liste de produse este necesară pentru a ține pasul cu mediul produselor în rapidă schimbare din industria farmaceutică.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Având în vedere importanța comerțului cu produse farmaceutice, nu doar pentru sănătatea publică, ci, de asemenea, pentru economie, salut decizia de a include 718 de noi substanțe pe lista produselor eligibile care pot beneficia de scutire de taxe. Acordul este sprijinit în unanimitate de către industria farmaceutică, deoarece elimină tarifele la importuri și intermediari care trebuie să fie plătite chiar și în legătură cu schimburile comerciale între companii, facilitând astfel comerțul internațional cu aceste produse și aducând beneficii companiilor farmaceutice. Acest acord ar putea, în ultimă analiză, să se reflecte în prețul de vânzare cu amănuntul al medicamentelor vândute către public.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Prezenta propunere a invitat Consiliul și Parlamentul să autorizeze adăugarea a încă 718 de produse farmaceutice și chimice la lista existentă de 8 619 de produse care beneficia de scutire de taxe vamale la importul în UE. Este clar, însă, că există un consens între părțile interesate, și există susținere din partea statelor membre.

Listele sunt create împreună de către industrie și sunt stabilite prin consens de către participanți. Această adăugare de produse este necesară pentru a răspunde la mediul produselor în schimbare din industria farmaceutică. Data planificată pentru punerea în aplicare este 1 ianuarie 2011. SUA au condiționat punerea în aplicare a actualizării de punerea în aplicare la 1 ianuarie. Alți participanți sunt așteptați să urmeze acest exemplu, cu excepția Japoniei, care a anunțat o întârziere așteptată de 6 luni în legătură cu punerea în aplicare.

 
  
MPphoto
 
 

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Normele OMC de scutire de drepturi pentru ingredientele farmaceutice sunt universal acceptate de către industria farmaceutică. Aceasta este o industrie care este importantă pentru Scoția, incluzând aproximativ 5 000 de angajați la nivel național. UE în ansamblul său este un important producător și utilizator de produse farmaceutice și m-am bucurat să susțin acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Prezenta propunere invită Consiliul și Parlamentul să autorizeze adăugarea a încă 718 de produse farmaceutice și chimice la lista deja existentă de 8 619 de produse care beneficiază de scutire de taxe vamale la importul în UE. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Comerțul cu produse farmaceutice este o parte importantă a comerțului mondial. Includerea a încă 718 de produse pe lista de tratament care beneficiază de scutire de taxe vamale este o măsură benefică, atât la nivel economic, cât și de sănătate publică. Decizia de a adăuga aceste produse la cele 8 619 deja existente în listă poate avea, de asemenea, un impact asupra prețului final al medicamentelor, care este benefic pentru toată lumea.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Ca parte a acordului Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), UE, SUA, Japonia, Canada, Elveția, Norvegia și Macao în China au decis să reducă taxele pentru anumite produse farmaceutice și ingrediente active la zero. Desigur, lista de produse este în permanență modificată și extinsă pentru a ține pasul cu rezultatele cercetării și cele mai recente evoluții în lumea farmaceutică. Lista de produse care beneficiază de scutire de taxe vamale, care conținea inițial 6 000 de articole și care a fost creată de către industrie și revizuită de către statele în cauză, va fi acum extinsă pentru a include peste 8 600 de produse farmaceutice și chimice.

Este important să se justifice beneficierea de scutire de taxe vamale a ingredientelor farmaceutice și chimice și a substanțelor active. Cu toate acestea, întregul sistem pare să fie extrem de complicat și va duce la birocrație suplimentară pentru autoritățile vamale. Cu această ocazie, extinderea treptată a listei cu această ocazie cu mai mult de o treime, va însemna, la un moment dat, că sistemele vamale ajung la limitele capacității lor de date. Prin urmare, solicit o simplificare a principiului fundamental și, pentru acest motiv, m-am abținut.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Pe lângă felicitarea raportorului, dl Moreira, cu care sunt de acord asupra necesității de revizuire periodică pentru a actualiza listele de produse farmaceutice care pot beneficia de scutire de taxe vamale, trebuie să subliniez că, datorită noului mecanism introdus, consumatorii finali vor fi cei care vor beneficia.

Într-adevăr, am votat în favoarea raportului, deoarece cred că este important să se revizuiască periodic lista de produse farmaceutice care sunt scutite de taxe vamale, având în vedere mediului produselor în rapidă schimbare din industria farmaceutică. Toate statele membre au susținut revizuirile anterioare și sprijină gama de produse a celei de a patra revizuiri. Apreciez, prin urmare, munca depusă și confirm votul meu pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Adăugarea acestor noi 718 de substanțe la lista existentă de 8 619 de produse care beneficiază de scutire de taxe vamale la importul în UE a atins un consens în industria farmaceutică și cu alte părți interesate în procesul de revizuire, și merită astfel sprijinul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Acest text se referă practic la propunerea ce invită Consiliul și Parlamentul să autorizeze adăugarea a încă 718 de produse farmaceutice și chimice la lista deja existentă de 8 619 de produse care beneficiază de scutire de taxe vamale la importul în UE. Este mai degrabă un text tehnic. Grupul nostru a votat în favoarea sa.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Suntem în favoarea propunerii de regulament care prevede scutirea de taxe vamale pentru ingrediente active specifice, deoarece acestea vizează produsele farmaceutice și chimice care sunt esențiale pentru industria farmaceutică. Revizuirea a devenit necesară atât pentru a include noi produse și a elimina altele. Această decizie a fost luată de comun acord cu părțile interesate și cu acordul unanim al tuturor participanților și toate statele membre.

 
  
  

Raport: Herbert Reul (A7-0306/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Sunt de acord că Acordul de cooperare în domeniul științei și tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Ucraina ar trebui să fie reînnoit pentru încă o perioadă de cinci ani. Această decizie va oferi atât Comunității cât și Ucrainei posibilitatea de a continua în această direcție, pentru a îmbunătăți și consolida cooperarea în domenii științifice și tehnologice de interes comun. Acest obiectiv al cooperării este de a ajuta Ucraina să fie implicată mai activ în Spațiul European de Cercetare. O astfel de cooperare va ajuta Ucraina să-și susțină sistemele de gestionare a științei și reformei și să restructureze instituțiile de cercetare, creând astfel condițiile pentru instituirea unei societăți economice și bazată pe cunoaștere competitivă.

Atât Ucraina și Uniunea Europeană ar trebui să obțină beneficii reciproce din progresele științifice și tehnologice, punând în aplicare programe speciale de cercetare. Prin aplicarea acestei decizii va fi posibil schimbul de cunoștințe specifice și transmiterea experienței practice în beneficiul comunității de cercetare, al industriei și al cetățenilor. Prin urmare, sunt de acord cu tărie că Ucraina și Uniunea Europeană ar trebui să continue să coopereze strâns în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Cooperarea în domeniul științei și tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și alte țări este vitală pentru dezvoltarea tehnologică, cu toate avantajele sale, inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Din acest motiv, am votat în favoarea reînnoirii acordului dintre Comunitatea Europeană și Ucraina.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Acordul de cooperare în domeniul științei și tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Ucraina a fost semnat la Copenhaga la 4 iulie 2002 și a intrat în vigoare la 11 februarie 2003. Având în vedere importanța sectoarelor științifice și tehnologice pentru UE, capacitatea acesteia în aceste domenii și rolul important pe care îl poate juca alături de Ucraina, cred că reînnoirea acordului este în interesul Uniunii, în sensul de a continua să promoveze cooperarea cu Ucraina în domeniile științei și tehnologiei, care sunt priorități împărtășite și sunt benefice pentru ambele părți. Sper că acest acord care tocmai a fost reînnoit să continue a se dovedi avantajos pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acordul de cooperare în domeniul științei și tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Ucraina a fost încheiat la Copenhaga la 4 iulie 2002 și a intrat în vigoare la 11 februarie 2003 cu scopul de a încuraja, dezvolta și facilita activitățile de cooperare în domenii de interes comun, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea în știință și tehnologie. Am votat în favoarea acestui acord deoarece cred că reînnoirea acestuia contribuie la consolidarea creării Spațiului European Comun de Cercetare, prin faptul că servește ca un catalizator pentru parteneriatul strategic dintre UE și Ucraina. De aceea, sperăm că această reînnoire va da rezultate pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care se referă la noile consultări ale Parlamentului cu privire la deciziile anterioare ale Consiliului privind reînnoirea Acordului de cooperare în domeniul științei și tehnologiei dintre Uniunea Europeană și Ucraina. La summitul din Ucraina în noiembrie 2008, ambele părți au confirmat interesul lor cu privire la reînnoirea acordului pentru încă cinci ani și salut acest lucru.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Salut aprobarea în Parlamentul European a proiectului de decizie prin care se va reînnoi Acordul de cooperare cu Ucraina în domeniul științei și al tehnologiei. Este recunoscută importanța pe care o au aceste domenii pentru dezvoltarea economică și socială, atât în Uniunea Europeană cât și în Ucraina, prin cooperarea în diverse arii de interes comun: mediul înconjurător și schimbările climatice, sănătatea, energia verde, societatea informațională, industria și agricultura etc. Accesul la infrastructura de cercetare, dar și schimburile de experiență bilaterale și multilaterale între cercetătorii din state ale Uniunii și Ucraina pot contribui la creșterea eficienței financiare a proiectelor realizate, reducând astfel duplicarea eforturilor și resurselor folosite.

Comunitatea academică din Ucraina trebuie să-și evalueze cu seriozitate avantajele competitive în colaborarea cu UE și să utilizeze fondurile europene ca mijloc pentru dezvoltarea punctelor forte și nu doar ca sursă alternativă de finanțare. Cooperarea în domeniul științei este, fără îndoială, un element-cheie al Spațiului european al cercetării și va deschide calea către accesul la rețelele mondiale în domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Acordul de cooperare în domeniul științei și tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Ucraina, în vigoare din februarie 2003, a fost un succes și a jucat un rol important pentru ambele părți. Reînnoirea acestuia confirmă, prin urmare, acest succes și sperăm că va continua să facă acest lucru în viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Timp de mulți ani, Ucraina a existat într-o situație de tulburare constituțională și politică. În sfârșit, are un președinte capabil de a lua decizii. Sprijin dispoziția dlui Yanukovych de a face ordine în Ucraina. Trebuie să utilizăm toate oportunitățile disponibile pentru a ajuta industria ucraineană să se integreze în Uniunea Europeană cât mai curând posibil. În acest context, Acordul de cooperare în domeniul științei și tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Ucraina este avantajos pentru ambele părți. În al doilea rând, reprezintă un semnal politic important pentru toate forțele politice din Ucraina că sprijinim politica de a ne pune în ordine legile și regulamentele.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În lumea modernă de astăzi în care evoluțiile tehnice sunt de o atât de scurtă durată, a face cooperarea în domeniile științei și tehnologiei mai ușoară va fi benefică pentru ambele părți. Întrucât reînnoirea acordului aduce aparent avantaje economice și sociale pentru ambele părți, acesta este, de asemenea în interesul Uniunii Europene. Costurile de punere în aplicare a acordului, sub forma unor ateliere de lucru, seminarii, reuniuni etc. vor fi imputate liniilor bugetare relevante ale programelor specifice din bugetul UE.

În vederea promovării progresului tehnic în fața concurenței într-o lume globalizată, precum și în funcție de beneficiile pe care evoluțiile tehnologice le aduc nu numai în viața noastră de zi cu zi, ci și, de exemplu, în domeniul medicinii, am sprijinit reînnoirea a acordului de cooperare în domeniul științei și tehnologiei cu Ucraina.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece consider că reînnoirea Acordului de cooperare în domeniul științei și tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Ucraina va permite părților să realizeze progrese semnificative și beneficii reciproce.

 
  
MPphoto
 
 

  Teresa Riera Madurell (S&D), în scris. (ES) Reînnoirea acordului de cooperare în domeniul științei și tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Ucraina este extrem de importantă pentru a continua facilitarea cooperării atât în domeniile prioritare comune ale științei și cât și ale tehnologiei, care aduc beneficii socioeconomice pentru ambele părți. Acesta este motivul pentru care, în ședința plenară, am acordat Parlamentului sprijinul meu, aprobând reînnoirea acordului, în conformitate cu ceea ce am decis în Comisia pentru industrie, cercetare și energie.

Acest acord ar trebui să permită Ucrainei și UE să beneficieze reciproc de progresele științifice și tehnice realizate prin intermediul programelor de cercetare a acestora, permițând în același timp transferul de cunoștințe în beneficiul comunității științifice, al industriei și al europenilor.

Cu privire la rezultatele specifice, reînnoirea acordului va permite continuarea schimburilor de informații privind politicile științei și tehnologiei între UE și Ucraina. Acesta va permite, de asemenea, Ucrainei să participe la anumite domenii din cadrul Programului european pentru cercetare și dezvoltare tehnologică și permite formarea prin intermediul programelor de mobilitate pentru cercetători și specialiști din ambele părți, printre alte lucruri.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – A fost un vot chiar simplu de această dată. Era pur și simplu firesc să fim de acord, și am fost.

 
  
  

Raport: Herbert Reul (A7-0303/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Cooperarea științifică și tehnologică dintre Uniunea Europeană și alte țări este esențială pentru dezvoltarea tehnologică, cu toate avantajele sale, inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Din acest motiv, am votat în favoarea reînnoirii acordului dintre UE și Insulele Feroe.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) UE și Insulele Feroe au încheiat negocierile privind stabilirea unui acord de cooperare științifică și tehnologică, parafat la 13 iulie 2009. Acordul se bazează pe principiul avantajului reciproc, al reciprocității oportunităților de acces la programele și activitățile relevante pentru obiectul acordului, al nediscriminării, al protejării eficace a proprietății intelectuale și al repartizării echitabile a drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul de asociere în domeniul științific și tehnologic va contribui la structurarea și îmbunătățirea cooperării privind aceste aspecte între UE și Insulele Feroe, prin intermediul reuniunilor periodice ale comisiei sale mixte, în cadrul cărora pot fi planificate activitățile specifice de cooperare. Sper ca acordul care tocmai a fost adoptat să se dovedească avantajos pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) UE și Insulele Feroe au încheiat negocierile privind încheierea unui acord de cooperare științifică și tehnologică cu scopul de a facilita libera circulație și rezidența cercetătorilor implicați în activitățile vizate de acest acord, precum și circulația transfrontalieră a bunurilor destinate acestor activități. Am votat în favoarea acestui acord deoarece consider că reînnoirea sa contribuie la consolidarea creării Spațiului european comun de cercetare. Prin urmare, sper că reînnoirea acordului va fi fructuoasă pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 
 

  Elie Hoarau (GUE/NGL), în scris. (FR) Am votat împotriva Acordului dintre Uniunea Europeană și Guvernul Insulelor Feroe privind cooperarea științifică și tehnologică nu pentru că sunt împotriva cooperării științifice dintre Uniune și Insulele Feroe, ci deoarece consider că ar trebui să înceapă să se pună presiune asupra Insulelor Feroe, astfel încât uciderea delfinilor-pilot – aproximativ 1 000 de delfini-pilot sunt uciși în fiecare an – să înceteze pentru totdeauna. Atât timp cât aceste masacre sunt săvârșite, în viitor, voi vota împotriva oricărui acord sau ajutor financiar încheiat între Uniunea Europeană și Insulele Feroe.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – În iunie 2010, Comisia a negociat în numele Uniunii un acord cu Guvernul Insulelor Feroe privind cooperarea științifică și tehnologică. Am votat în favoarea acestui raport care aprobă propunerea.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Acordul dintre Uniunea Europeană și Guvernul Insulelor Feroe privind cooperarea științifică și tehnologică, care este în vigoare din luna iulie 2009, a fost un succes și a jucat un rol important pentru ambele părți. Prin urmare, reînnoirea acestuia confirmă acest succes și sperăm că va continua în acest sens în viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Intrarea în vigoare a Acordului dintre Uniunea Europeană și Guvernul Insulelor Feroe privind cooperarea științifică și tehnologică va permite Insulelor Feroe să participe pe deplin la cel de al șaptelea program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative al Uniunii Europene. Deși Insulele Feroe au o comunitate mică de cercetare, cercetătorii de aici au participat deja cu succes la proiecte finanțate de UE. Aceștia sunt specializați în domenii de cercetare legate de poziția geografică a Insulelor Feroe, în special de resursele marine și de mediu. Acordul va permite acestor cercetători să lucreze în alte domenii, cum ar fi cel energetic, alimentar, agricol, piscicol și în biotehnologie. Reuniunile periodice vor ajuta la identificarea priorităților comune în ceea ce privește cercetarea, precum și a domeniilor în care eforturile comune pot fi avantajoase pentru ambele părți. În plus, acordul va promova mobilitatea studenților și a cercetătorilor din învățământul superior.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase în domeniul tehnologiei, și nu doar în contextul Strategiei de la Lisabona. În prezent, aceste obiective au fost consolidate în planul privind viitorul apropiat, și anume strategia Europa 2020. Acest lucru face cooperarea în știință și tehnologie chiar mai importantă. În acest context, ar trebui să salutăm faptul că o serie de acorduri au fost încheiate cu alte țări pentru a promova această cooperare prin intermediul atelierelor, reuniunilor și seminariilor, de exemplu. Acest aspect are o importanță atât de mare pentru UE, încât, în cadrul celui de al șaptelea program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative, a fost inclusă posibilitatea subvenționării.

Acum suntem pe cale să reînnoim acordul nostru cu un grup de insule din Atlanticul de Nord, și anume cu Insulele Feroe. Spre deosebire de Danemarca, Insulele Feroe nu sunt membre ale Uniunii Europene și nu fac parte din uniunea vamală. În schimb, acestea au creat un spațiu economic unic cu Islanda. Pentru a încuraja progresul tehnologic, am votat în favoarea reînnoirii acordului de cooperare științifică și tehnică cu Insulele Feroe.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea încheierii Acordului dintre Uniunea Europeană și Guvernul Insulelor Feroe privind cooperarea științifică și tehnologică deoarece sunt convins că alinierea eforturilor noastre în aceste domenii strategice poate fi avantajoasă pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Având în vedere proiectul de Decizie a Consiliului (11365/2010), proiectul de acord dintre Uniunea Europeană și Guvernul Insulelor Feroe privind cooperarea științifică și tehnologică prin care Insulele Feroe sunt asociate la cel de al șaptelea program-cadru de cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (2007-2013) (05475/2010) al Uniunii și cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 186 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0184/2010).

Având în vedere, de asemenea, articolul 81, articolul 90 alineatul (8) și articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Parlamentului și recomandarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0303/2010), am convenit următoarele:

1. aprobă încheierea acordului;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția sa Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Insulelor Feroe.

 
  
  

Raport: Herbert Reul (A7-0302/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI) , în scris.(BG) Inovarea și globalizarea sunt două surse principale de dezvoltare economică pe întreg globul. Acestea au un efect direct asupra productivității, ocupării forței de muncă și bunăstării cetățenilor și oferă oportunitatea de a rezolva unele dintre provocările cu care se confruntă lumea, de exemplu, asistența medicală și mediul. Deoarece rolul acestora devine din ce în ce mai vizibil și caracteristicile lor sunt mai clare, politicile trebuie să fie adaptate la acestea. Japonia este o țară cu tradiție în domeniul științei și al tehnologiei. Prin urmare, am votat în favoarea colaborării cu această țară.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Cooperarea științifică și tehnologică dintre Comunitatea Europeană și alte țări este vitală pentru dezvoltarea tehnologică, cu toate avantajele sale, inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții persoanelor. Din acest motiv, am votat în favoarea încheierii acordului privind acest aspect dintre UE și Guvernul Japoniei.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Importanța științei și a tehnologiei pentru dezvoltarea Europei și a Japoniei și faptul că amândouă se confruntă cu provocări asemănătoare în ceea ce privește creșterea economică, competitivitatea industrială, ocuparea forței de muncă, dezvoltarea durabilă și schimbările climatice înseamnă că atât UE, cât și Japonia și-au exprimat dorința de a intensifica și îmbunătăți cooperarea lor în domenii de interes comun, cum ar fi știința și tehnologia. În anul 2003, au început negocierile privind viitorul acord de cooperare științifică și tehnologică, care au condus la proiectul de text pe care tocmai l-am votat. Nu putem uita faptul că acest parteneriat ar putea avea un avantaj imens pentru Europa deoarece Japonia este una dintre principalele țări ale lumii în ceea ce privește investițiile în cercetare, care reprezintă 3,61 % din produsul intern brut în 2008, peste 81,6 % din acesta provenind din sectorul privat. Sper ca acordul care tocmai a fost adoptat să se dovedească avantajos pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană și Japonia se confruntă în prezent cu provocări comune în ceea ce privește creșterea economică, competitivitatea industrială, ocuparea forței de muncă, coeziunea socială și regională, dezvoltarea durabilă și, poate cel mai important, cu nevoia de a-și adapta economiile la societățile lor în curs de îmbătrânire și la criza financiară din prezent.

De asemenea, acestea au priorități de cercetare similare, cum ar fi științele vieții și științele comunicării, prin urmare, acest acord va contribui la îmbunătățirea cooperării în domenii de interes comun, cum ar fi științele vieții, tehnologiile informației și comunicațiilor și tehnologia de mediu legată de schimbările climatice și energia regenerabilă. Am votat în favoarea acestui acord deoarece consider că adoptarea sa contribuie la consolidarea creării Spațiului european comun de cercetare, dat fiind că acționează ca un catalizator pentru parteneriatul strategic dintre UE și Japonia, care este deja una dintre principalele țări ale lumii în ceea ce privește investițiile în cercetare (atingând 3,61 % din produsul intern brut în 2008, peste 81,6 % din acesta provenind din sectorul privat).

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Comisia a negociat un acord de cooperare științifică și tehnologică cu Japonia, semnat la 30 noiembrie 2009. Salut acest raport care aprobă acest acord, dar consider că UE trebuie să depună eforturi pentru a-și intensifica relațiile cu Japonia.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Acordul de cooperare în domeniul științei și tehnologiei dintre Comunitatea Europeană și Japonia a fost în curs de negociere din 2003 și tocmai a fost încheiat. Având în vedere importanța considerabilă a Japoniei în ceea ce privește cercetarea științifică și tehnologică, acordul care tocmai a fost încheiat este foarte semnificativ pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Acest acord dă undă verde Uniunii Europene să utilizeze tehnologia Japoniei care este una dintre cele mai progresive națiuni industriale. Acesta este un mare pas înainte al Uniunii Europene. Cu toate acestea, aș dori să sper că această cooperare se va desfășura în ambele sensuri, deoarece experiența lucrului cu întreprinderile japoneze indică faptul că partea japoneză nu respectă întotdeauna acest principiu. Votez în favoare în speranța că nu numai Japonia, ci și Uniunea Europeană vor beneficia de această cooperare.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Japonia este un model de urmat în domeniul dezvoltării tehnologice. Tehnologia japoneză este întotdeauna de cel mai înalt nivel, fie că implică sisteme hibrid, fie produse de divertisment. Această țară nu este renumită numai pentru exportul de produse de tehnologie avansată; acestea sunt, de asemenea, de o importanță majoră pentru cetățenii săi. De exemplu, în Japonia, este deja posibil să se plătească pentru bunuri și servicii folosind un telefon mobil. Penuria de așa-numitele pământuri rare care sunt esențiale pentru componentele electronice ale celor mai recente produse tehnologice este rezultatul strategiei chineze de a asigura că oferta de aceste substanțe este redusă și de a păstra prețurile acestora ridicate în mod artificial. Toate acestea vor accelera căutarea de alternative.

Cooperarea în domeniul științei și tehnologiei și reînnoirea acordului în cauză merită sprijinul nostru nu numai din aceste motive. Cerințele Strategiei de la Lisabona și strategia Europa 2020, în care Uniunea Europeană și-a stabilit obiective ambițioase în domeniul tehnologiei, joacă, de asemenea, un rol aici.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Europa și Japonia se confruntă cu provocări comune în termeni de creștere economică și dezvoltare durabilă, astfel încheierea acestui acord merită să fie sărbătorită deoarece permite consolidarea cooperării lor în domeniul științei și al tehnologiei, cu avantaje considerabile pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 
 

  Teresa Riera Madurell (S&D), în scris. (ES) UE și Japonia se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește creșterea economică și competitivitatea industrială.

În plus, nevoia de ajustări socioeconomice din cauza îmbătrânirii populațiilor lor și din cauza crizei economice actuale înseamnă că acestea se confruntă amândouă cu situații similare și au priorități asemănătoare în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea și inovarea.

Votez în favoarea acestei recomandări care acordă aprobarea Parlamentului pentru încheierea unui acord între UE și Japonia de cooperare în domeniul științei și tehnologiei, din cauza nevoii de a maximiza potențialul de cooperare între cele două părți în domeniul științei și al tehnologiei.

Acordul, prevăzut pentru o perioadă de cinci ani, vizează beneficiile reciproce ale ambelor părți și prevede reuniuni periodice între UE și Japonia în vederea planificării de activități specifice de cooperare, inclusiv solicitări coordonate de propuneri. Toate acestea ar trebui să permită UE și Japoniei, care cooperează deja în proiecte semnificative, cum ar fi reactorul termonuclear experimental internațional, să-și consolideze în continuare cooperarea în domenii de interes comun, cum ar fi științele vieții, ale informației și ale comunicațiilor, tehnologii de fabricare și mediul, inclusiv schimbările climatice și sursele de energie regenerabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Cu acest vot, Parlamentul European, având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (11363/2010), având în vedere proiectul de acord dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei de cooperare în domeniul științei și tehnologiei (13753/2009), având în vedere cererea de aprobare prezentată de către Consiliu în conformitate cu articolul 186 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0183/2010), având în vedere articolul 81, articolul 90 alineatul (8) și articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură, având în vedere recomandarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0302/2010),1. aprobă încheierea acordului; 2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția sa Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Japoniei.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Ulmer (PPE), în scris.(DE) Am votat în favoarea raportului deoarece consider că este corect și necesar să mobilizăm Fondul de solidaritate pentru victimele inundațiilor care au avut loc în anii precedenți. În acest caz, fondurile UE îi vor avantaja direct pe cei afectați.

 
  
  

Raport: Herbert Reul (A7-0304/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Cooperarea științifică și tehnologică dintre Comunitatea Europeană și alte țări este vitală pentru dezvoltarea de tehnologii, cu toate avantajele sale, inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Din acest motiv, am votat în favoarea încheierii acordului în acest domeniu, dintre CE și Regatul Hașemit al Iordaniei.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Cooperarea între Uniunea Europeană și Iordania în domeniul cooperării științifice și tehnologice este una din prioritățile colaborării dintre UE și țările din zona mediteraneană prin politica europeană de vecinătate și strategia UE de consolidare a relațiilor cu țările vecine și este în strânsă concordanță cu programul executiv al Guvernului iordanian privind promovarea unui proces de reformă socio-economică durabilă a țării. Consider benefică cooperarea dintre cele două părți în cadrul unor activități comune de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrație în diferite domenii de interes comun, rezultatele cooperării urmând să fie folosite în funcție de interesele economice și sociale comune.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) UE a promovat un parteneriat strâns cu Iordania, țară care încearcă să acționeze ca o forță moderatoare și de reformare într-o regiune agitată din punct de vedere politic. UE vizează să sprijine Iordania în eforturile sale prin intermediul unei relații care subliniază cooperarea strânsă în materie de reformă democratică și modernizare economică. În calitate de președinte al Delegației pentru relațiile cu țările Mashrek, sunt încântat să votez în favoarea acestui raport, al cărui scop este de a consolida cooperarea în domeniul științei și al tehnologiei între Uniunea Europeană și Iordania.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Începând din anul 2008, UE și Iordania au negociat un acord de cooperare științifică și tehnologică care, în prezent, trebuie adoptat. Parteneriatul cu Iordania este de mare interes în contextul relațiilor euro-mediteraneene deoarece, pe lângă potențialul său imens, țara poate acționa ca o platformă pentru cooperarea științifică cu celelalte țări din regiune. În plus, Iordania are o rețea bine dezvoltată de universități și instituții de învățământ superior, precum și centre de cercetare și de aplicații tehnologice bine dotate în domenii foarte importante pentru Europa, cum ar fi agricultura și agronomia. De asemenea, țara este bine integrată în rețelele științifice internaționale și regionale. Sper ca acordul care tocmai a fost adoptat să se dovedească avantajos pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Cooperarea în domeniul științific și tehnologic dintre Uniunea Europeană și Iordania a fost una dintre prioritățile acordului de asociere euro-mediteranean care este în vigoare din anul 2002. Am votat în favoarea acestui acord deoarece consider că reînnoirea sa contribuie la consolidarea creării Spațiului european comun de cercetare, deoarece acționează ca un catalizator pentru parteneriatul strategic dintre UE și Iordania, care, datorită poziției sale strategice în Orientul Mijlociu, poate avea un impact asupra promovării cooperării științifice cu țările din această regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Comisia a negociat un acord între UE și Iordania de cooperare științifică și tehnologică. Acesta a fost semnat la 30 noiembrie 2009. Am votat în favoarea acestui raport care aprobă acordul.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Hașemit al Iordaniei de cooperare științifică și tehnologică a fost în curs de negociere din anul 2008 și a fost încheiat tocmai acum. Acest acord este important având în vedere posibilitățile de schimb dintre Europa și acest regat din Orientul Mijlociu. De asemenea, trebuie subliniat faptul că există un grad mare de dezvoltare în Iordania în ceea ce privește învățământul superior, care ar putea contribui semnificativ la succesul acestei cooperări.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În pofida faptului că problemele de mediu sunt umbrite de conflictul din Orientul Mijlociu, probabil va fi nevoie de soluții tehnologice avansate în aceste regiuni. Strategiile privind apa potabilă atât pentru Iordania, cât și pentru Israel conduc treptat la o reducere a fluxului râului Iordan și la o creștere a poluării apei. În acest context, va exista un nivel ridicat al cererii de dezvoltare de instrumente tehnologice, de exemplu, în domeniul apei și al uzinelor de epurare a apelor reziduale.

Cooperarea științifică și tehnică este importantă pentru a permite schimbul de cunoștințe și pentru a pune bazele unei noi dezvoltări tehnologice. De aceea, am votat în favoarea reînnoirii acordului cu Regatul Iordaniei.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cooperarea în domeniul cercetării științifice și tehnologice dintre Uniunea Europeană și Iordania este considerată o prioritate a Acordului euro-mediteranean de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora și Regatul Hașemit al Iordaniei care este în vigoare din anul 2002. Prin urmare, consider că încheierea acestui acord de cooperare științifică și tehnologică între UE și Iordania trebuie salutată deoarece reprezintă un pas înainte spre consolidarea acestui parteneriat. Sper că alinierea eforturilor noastre în aceste domenii strategice va fi benefică pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 
 

  Teresa Riera Madurell (S&D), în scris. (ES) Cooperarea științifică și tehnologică dintre UE și Iordania este considerată o prioritate în cadrul acordului euro-mediteranean de asociere dintre cele două părți, care a intrat în vigoare în anul 2002.

Prin urmare, negocierile de încheiere a unui acord între UE și Iordania de cooperare științifică au început în anul 2007. Aprobarea Parlamentului pentru încheierea acordului este un pas în direcția cea bună. Sprijinul meu pentru încheierea acordului se bazează pe convingerea mea că aceasta va aduce UE mai aproape de Iordania, care are capacități semnificative în domeniul științei și al tehnologiei. Iordania are o rețea imensă de universități și centre de cercetare.

În plus, se speră ca Iordania să acționeze ca un catalizator pentru cooperarea științifică în regiunea sa. Aceasta are planuri strategice în domeniul cercetării și este în măsură să coopereze la nivel internațional în sectoare cum ar fi energia, dezvoltarea durabilă, sănătatea și agricultura, printre altele.

Aceste domenii sunt în conformitate cu prioritățile europene prevăzute în cel de al șaptelea program-cadru. De aceea, este important ca acest acord să fie aprobat, deoarece va permite UE să se apropie de partenerul său mediteranean în domeniul științei și al tehnologiei, astfel creând beneficii reciproce.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Cu acest vot, Parlamentul European, având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (11362/2010), având în vedere proiectul de acord între Comunitatea Europeană și Regatul Hașemit al Iordaniei de cooperare științifică și tehnologică (11790/2009), având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 186 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0182/2010), având în vedere articolul 81, articolul 90 alineatul (8) și articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură, având în vedere recomandarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0304/2010),1. aprobă încheierea acordului; 2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția sa Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului Hașemit al Iordaniei.

 
  
  

Raport: Maria do Céu Patrão Neves (A7-0292/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece abordează rezoluția adoptată de Parlament la 25 februarie și Cartea verde privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului cu privire la nevoia de cooperare regională și sustenabilitate dincolo de apele UE. Această rezoluție abrogă acordul de parteneriat în domeniul pescuitului care a intrat în vigoare la 9 octombrie 2006 pentru o perioadă de trei ani și face posibilă continuarea activităților de pescuit ale navelor comunitare, lucru de interes deosebit pentru UE deoarece contribuie la viabilitatea sectorului pescuitului de ton al acesteia în Oceanul Pacific. De asemenea, aceasta permite reducerea drastică a posibilităților de pescuit de ton în Atlanticul de Est datorită măsurilor de conservare și de gestionare adoptate de către Comisia interamericană pentru tonul tropical (CIATT).

În plus, ar trebui remarcat faptul că acest acord va permite venituri garantate pentru Insulele Solomon, care vor fi utilizate pentru a sprijini punerea în aplicare a politicilor sale naționale în domeniul pescuitului, astfel contribuind la principiul sustenabilității și al gestionării solide a resurselor piscicole.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) O felicit pe dna Patrão Neves pentru că a adus în atenția acestui Parlament reînnoirea acordului de parteneriat cu Insulele Solomon.

Cu noul Tratat de la Lisabona, Parlamentul European a dobândit competențe sporite în ceea ce privește acordurile de parteneriate în sectorul pescuitului, iar cu reforma politicii comune în domeniul pescuitului noile acorduri implică angajamentul de a promova pescuitul responsabil și durabil în toată lumea.

Am votat în favoare deoarece acest acord implică promovarea cooperării la nivel subregional, astfel respectând obiectivul european de consolidare a cadrului organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului ca mijloc de promovare a guvernanței pescuitului.

De asemenea, sunt convins că relațiile Uniunii Europene cu Insulele Solomon, regiune în care marea este plină de ton, reprezintă un interes economic considerabil. Astfel, este posibil să fie sprijinită eficiența economică a lanțului Uniunii Europene de aprovizionare cu ton din Oceanul Pacific, garantând accesul la 4 000 de tone de pește, o cantitate considerabilă pentru această industrie și pentru piața europeană și compensând parțial reducerea previzibilă a posibilităților de pescuire a tonului în Atlanticul de Est.

 
  
MPphoto
 
 

  Ole Christensen, Dan Jørgensen, Christel Schaldemose și Britta Thomsen (S&D), în scris.(DA)Noi, patru deputați social-democrați danezi din Parlamentul European, am ales să votăm împotriva Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Insulele Solomon. Decizia noastră se bazează pe teama reală că tonul va fi exploatat și pescuit în exces. Două specii în special – tonul cu aripioare galbene și tonul obez – sunt în pericol și, prin urmare, pescuitul acestor specii ar trebui, pe cât posibil, să fie întrerupt. Aceste acorduri în domeniul pescuitului amenință stocurile de ton deoarece dă undă verde pescuitului în general, atât timp cât pescarii europeni oferă compensații financiare pentru fiecare tonă de ton prinsă. Foarte probabil acest lucru va avea ca rezultat, în cel mai rău caz, pescuitul excesiv și necontrolat și poate amenința supraviețuirea tonului în regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Tratatul de la Lisabona consolidează competențele Parlamentului European privind acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului (APP), solicitând aprobarea prealabilă a Parlamentului. În acest context, am votat în favoarea raportului privind APP dintre UE și Insulele Solomon deoarece consider că sprijină obiectivul de promovare a pescuitului responsabil și durabil, astfel servind intereselor legitime ale ambelor părți.

 
  
MPphoto
 
 

  Göran Färm, Anna Hedh, Olle Ludvigsson și Marita Ulvskog (S&D), în scris.(SV) Noi, social-democrații, am ales să votăm împotriva Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului cu Insulele Solomon. Considerăm că monitorizarea acordului este inadecvată și că acordul nu ia în considerare, în mod corespunzător, mediul în relație cu stocurile supraexploatate.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) În prezent, 16 acorduri de parteneriate în domeniul pescuitului (APP) ale UE sunt în vigoare. Prin acestea, flota UE are acces la stocurile de pește pe care, dintr-un motiv sau altul, partenerii nu pot sau nu intenționează să le captureze. În prezent, vizăm să reînnoim APP cu Insulele Solomon pentru încă trei ani. Așa cum spune raportoarea, „UE propune ca noul acord să prevadă același ajutor financiar pentru Insulele Solomon ca și precedentul, în ciuda faptului că atât numărul de licențe de pescuit acordate, cât și volumul de pescuit pentru captură au scăzut”. Acest lucru este relevant mai ales când luăm în considerare că, în temeiul versiunii anterioare a APP, patru nave de pescuit cu paragate portugheze pescuiau în, zonă economică exclusivă a Insulelor Solomon, lucru care nu mai este posibil acum deoarece nu au fost negociate posibilitățile de pescuit pentru navele cu paragate. Totuși, este adevărat că a fost inclusă o clauză care permite introducerea de noi posibilități de pescuit, dacă este cazul.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Reforma din anul 2002 a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) a introdus conceptul de parteneriat cu obiectivul de a sprijini dezvoltarea sectorului național al pescuitului în țările partenere. Începând cu anul 2004, acordurile au fost denumite „acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului” (APP). Tratatul de la Lisabona a conferit Parlamentului competențe sporite în ceea ce privește APP. În conformitate cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), încheierea unui acord necesită aprobarea prealabilă a Parlamentului.

În februarie 2004, Insulele Solomon și Comunitatea Europeană au semnat un APP pe o perioadă de trei ani care a intrat în vigoare la 9 octombrie 2006. Sunt de acord cu faptul că acest acord ar trebui abrogat și înlocuit cu o versiune nouă care face parte dintr-o serie de trei acorduri cu regiunea Pacificului de Vest și Central, care cuprinde, de asemenea, acorduri de parteneriate cu Kiribati și Statele Federate ale Microneziei. În cadrul acordurilor cu țările din Africa și din Pacific, o parte din contribuția financiară a UE vizează să sprijine politicile naționale în domeniul pescuitului pe baza principiului durabilității.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Semnarea acordurilor bilaterale în domeniul pescuitului dintre UE și țările terțe garantează accesul flotelor UE la sursele de pește care sunt semnificative din punct de vedere al cantității și al calității, canalizând simultan resurse financiare spre aceste țări care adesea ajung să aloce o mare parte din bugetele lor pentru a urma și alte politici în numeroase domenii, nu numai politica în domeniul pescuitului. Acest lucru este adevărat, de asemenea, în cazul acestui acord. Am votat pentru acest raport, dar încă avem rezerve serioase în ceea ce privește modul în care acordul a fost pus în aplicare până în prezent, unele dintre acestea fiind împărtășite în mod corect de raportoare.

Mă refer, printre altele, la faptul că nu a existat nicio reuniune a comisiei mixte cât timp acordul a fost în vigoare; faptul că nu au fost stabilite condițiile de punere în aplicare a practicilor de pescuit responsabil în zona economică exclusivă a Insulelor Solomon; și incapacitatea de a stabili modul în care volumele de captură vor fi monitorizate. Acestea sunt eșecuri care pun în pericol atingerea obiectivelor acordului și nu trebuie repetate dacă acest acord va fi reînnoit. Comisia s-a angajat să facă tot posibilul pentru a nu mai permite ca acest lucru să se întâmple din nou: acum aceasta trebuie să își respecte angajamentul.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru această propunere de acord de parteneriat în domeniul pescuitului între UE și Insulele Solomon, având însă rezerve serioase. Politica UE de cooperare pentru dezvoltare și politica comună în domeniul pescuitului trebuie să fie puse într-o relație coerentă, complementară și coordonată, astfel încât, împreună, să ajute la reducerea sărăciei în țările care dispun de resurse piscicole neexploatate, pe care intenționează să le exploateze în mod durabil, făcând totodată eforturi de a dezvolta comunitățile lor locale.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE are mai multe acorduri de parteneriate în domeniul pescuitului care îi permit accesul la diferite zone de pescuit în schimbul finanțării care este canalizată spre economia țărilor cu care se încheie aceste parteneriate. Aceasta este o modalitate pentru ca UE să contribuie la dezvoltarea țărilor, în timp ce face accesibile pescarilor din UE zone de pescuit de bună calitate cu scopul de a îmbunătăți activitatea lor economică care este vitală pentru economia UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) În acest caz specific, există două probleme care trebuie rezolvate metodic și consecvent. Prima problemă se referă la cotele de pescuit, iar cea de-a doua la schimbul de cunoștințe și experiențe în ceea ce privește tehnologiile de prelucrare și conservare a capturilor și a producției din Oceanul Pacific. Sper că toate aspectele menționate în acord se vor concentra pe încurajarea cooperării și a schimbului reciproc de experiențe.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Acordurile bilaterale în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și țările terțe au un beneficiu economic semnificativ pentru UE. Un nou acord este în curs de negociere între UE și Insulele Solomon. Dezavantajele noului acord sunt reprezentate de creșterea contribuției plătite de armatori, un nivel mai scăzut al rentabilității pentru UE în comparație cu alte acorduri în domeniul pescuitului de ton și același sprijin financiar din partea UE pentru cote mai mici de captură.

Potrivit raportoarei, beneficiile acordului includ faptul că Insulele Solomon au nevoie de rezerve valutare pentru a menține stabilitatea lor macroeconomică, faptul că tonajul de referință convenit de 4 000 de tone de pește este o cantitate relativ mare pentru UE și faptul că există nevoia de a continua cooperarea la nivel regional cu scopul de a atinge durabilitatea dincolo de apele UE. M-am abținut deoarece avantajele pentru UE nu sunt suficient de clare în ceea ce privește costurile.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea propunerii de acord de parteneriat între Uniunea Europeană și Insulele Solomon deoarece consider că acest acord servește în mod esențial intereselor ambelor părți. Consider că o cooperare la nivel regional este un mod excelent de a atinge sustenabilitatea dincolo de apele UE și de a promova guvernanța în domeniul pescuitului.

Într-adevăr, pe lângă faptul că oferă un cadru juridic stabil pentru ambele părți, acordul va oferi Insulelor Solomon venituri garantate pentru cel puțin trei ani, iar acestea vor fi utilizate parțial pentru a finanța punerea în aplicare a politicii lor naționale în domeniul pescuitului. Menținerea relațiilor în domeniul pescuitului cu Insulele Solomon este, în foarte mare măsură, în interesul UE deoarece acest lucru va contribui la îmbunătățirea viabilității sectorului de ton al UE în Oceanul Pacific, acordând acces la o cantitate mare de pește.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) O felicit pe dna Patrão Neves pentru că a adus în atenția acestui Parlament reînnoirea Acordului de parteneriat cu Insulele Solomon.

Am votat în favoare deoarece, în temeiul acordului, cooperarea va fi promovată la nivel subregional, îndeplinind astfel obiectivul european de consolidare a organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului și, în acest mod, promovând guvernanța în domeniul pescuitului. În final, sprijin recomandările raportoarei adresate Comisiei, în special pentru a asigura că Parlamentul European și Consiliul primesc un tratament egal în ceea ce privește dreptul la o informare corespunzătoare, astfel încât să poată monitoriza și evalua în mod adecvat punerea în aplicare a acordurilor internaționale în domeniul pescuitului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea încheierii acestui acord de parteneriat deoarece consider că servește, în principal, intereselor ambelor părți, pe de o parte, prin faptul că permite accesul UE la 4 000 de tone de ton pe an, o cantitate destul de semnificativă pentru industria și piața UE și, pe de altă parte, prin faptul că furnizează Insulelor Solomon resurse financiare substanțiale care vor fi canalizate parțial către punerea în aplicare a propriilor lor politici sectoriale în domeniul pescuitului. Totuși, consider că trebuie făcut tot posibilul pentru a remedia problemele subliniate în mod just în raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Acordul în domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeană și Insulele Solomon a expirat în octombrie anul trecut. Noul protocol este valabil de la 9 octombrie 2009 până la 8 octombrie 2012 și este deja aplicat provizoriu până la finalizarea procedurii de aprobare a Parlamentului European. În conformitate cu articolul 43 alineatul 2 și cu articolul 218 alineatul 6 litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul European poate aproba sau poate refuza să își dea aprobarea. Deși majoritatea deputaților a votat în favoare, grupul nostru, Grupul Verts/ALE, a votat împotrivă.

 
  
  

Raport: David Casa (A7-0325/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Împărtășesc preocuparea raportorului în ceea ce privește examinarea de către Comisie atât a problemei specifice reprezentate de cota standard și de alte cote ale taxei pe valoare adăugată (TVA), cât și problema mai amplă reprezentată de strategia în materie de TVA, inclusiv domeniul său de aplicare și derogările. Având în vedere complexitatea tot mai mare a cotelor, sistemul de TVA nu ține pasul cu dezvoltarea pieței interne, dezavantajând întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii. Ar trebui să se amintească faptul că Parlamentul a avertizat Comisia că sistemul de TVA, astfel cum este conceput și pus în aplicare în prezent de statele membre, are puncte slabe care sunt exploatate de defraudatori, având ca urmare pierderi de venituri fiscale în valoare de miliarde de euro. Salut intenția Comisiei de a publica o Carte verde cu privire la revizuirea sistemului de TVA, cu scopul de a crea un mediu mai favorabil pentru întreprinderi și un sistem care este mai simplu și mai robust pentru statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport. În propunerea sa, Comisia sugerează să prelungească cu 5 ani cerința actuală pentru țările UE de a avea o cotă standard minimă de TVA de 15 %. Prin urmare, propunerea nu va avea consecințe în ceea ce privește cotele taxelor. Comisia propune ca prelungirea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2011 pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2015. Pentru a menține gradul de armonizare a cotelor deja atinse, Comisia a prezentat de două ori propuneri care prevăd un interval al cotelor standard, cota minimă fiind de 15 %, iar cea maximă de 25 %. Intervalul a fost determinat pe baza cotelor aplicate în realitate în statele membre, în care cotele standard au variat întotdeauna între 15 % și 25 %. În ambele cazuri, propunerile de aproximare a cotelor au fost modificate de către Consiliu, care a menținut doar principiul cotei minime. Sunt de acord cu Comisia că obiectivul acestei prelungiri nu este doar de a oferi întreprinderilor certitudinea juridică necesară, ci și de a permite evaluarea în continuare a nivelului adecvat al cotei standard de TVA în cadrul UE. Consider că în viitoarea Carte verde privind revizuirea sistemului de TVA, Comisia ar trebui să analizeze nu numai problema specifică a cotei standard de TVA și a altor cote, ci și problema mai amplă a noi strategii în materie de TVA, inclusiv domeniul său de aplicare și derogările.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Îl felicit pe raportor, dl Casa, pentru că a elaborat acest raport care ne permite să ne formăm o viziune nouă cu privire la un subiect atât de fundamental ca TVA-ul și armonizarea fiscală.

Sprijin raportorul în afirmația sa că sistemul actual de TVA, parțial din cauza unei creșteri a complexității sale, nu a ținut pasul cu creșterea înregistrată pe piața internă și dezavantajează, de fapt, companiile și întreprinderile mici și mijlocii afectând, considerabil competitivitatea acestora. Legile fiscale actuale prezintă, de asemenea, numeroase lacune care pot fi utilizate în avantajul ilegal al evazioniștilor.

Prin urmare, sprijin propunerea Comisiei de a amâna crearea unui sistem comun de TVA cu scopul de a da întreprinderilor certitudinea juridică necesară, dar, totodată, solicit Comisiei să își finalizeze cât mai repede posibil analiza și să elaboreze o Carte verde privind revizuirea sistemului de TVA, implicând acest Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta prezentate de către Parlament. Sunt de acord cu propunerea Comisiei referitoare la prelungirea cu cinci ani a cerinței actuale pentru ca statele membre să aibă o cotă standard minimă a taxei pe valoare adăugată de 15 %, conform articolului 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În ceea ce privește amendamentele prezentate de către Parlament, consider că este deosebit de pertinent ca noua strategie în materie de TVA să vizeze reducerea sarcinii administrative, eliminarea obstacolelor fiscale și îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru cele cu forță de muncă intensivă, asigurând în același timp soliditatea sistemului împotriva fraudei.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Consider necesară o reglementare precisă privind cota minimă a TVA, în condițiile în care dispoziția tranzitorie privind nivelul de 15% urmează a fi prelungită din nou. De asemenea, cred că ar trebui să ne preocupe într-o mai mare măsură faptul că tot mai multe guverne ale țărilor UE recurg la majorarea TVA până la pragul maxim, pentru a face față provocărilor crizei economice. Este o măsură care dovedește lipsa de soluții viabile și care sufocă economia și cetățenii. În acest sens, pledez, în perspectiva adoptării unui sistem definitiv de armonizare fiscală, pentru evitarea supraimpozitării.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat pentru acest raport deoarece consider că Uniunea Europeană are nevoie de o nouă strategie în ceea ce privește TVA. Prin intermediul acesteia, UE trebuie să țintească la reducerea birocrației și la înlăturarea piedicilor financiare care stau în calea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. De asemenea, consider că prelungirea dispoziției tranzitorii privind cota minimă a TVA până la 31 decembrie 2015 poate să prevină dezechilibrele structurale în Uniunea Europeană

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Reînnoirea cotei standard minime a taxei pe valoare adăugată (TVA) de 15 % în statele membre, care a fost propusă de către Comisie, se bazează pe certitudine juridică. Nu sunt împotriva acestui principiu, așadar, am votat în favoarea propunerii. Totuși, trebuie să subliniez urgența unor măsuri mai cuprinzătoare în ceea ce privește această taxă. Aceste măsuri trebuie să vizeze competitivitatea fiscală a Uniunii Europene și protecția necesară a întreprinderilor mici și mijlocii. Este tot mai evident faptul că politicile fiscale nu sunt neutre. Povestea de succes a TVA-ului nu poate și nu trebuie să o împiedice să se adapteze la noile vremuri.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) În această propunere, care se bazează pe articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia sugerează o prelungire cu cinci ani a cerinței actuale pentru ca statele membre ale UE să impună cota standard minimă a taxei pe valoare adăugată (TVA) de 15 %; prin urmare, aceasta nu va avea niciun efect asupra cotele taxelor.

Comisia propune ca prelungirea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2011 pentru o perioadă care se va încheia la 31 decembrie 2015. Scopul acestei prelungiri nu este numai de a oferi întreprinderilor certitudinea juridică necesară, ci și de a permite o evaluare mai bună a nivelului adecvat al cotei standard de TVA la nivelul UE. Actualul sistem de TVA, cu complexitatea sa ridicată nu numai în ceea ce privește cotele, nu ține pasul cu evoluția pieței interne și dezavantajează întreprinderile europene, în special întreprinderile mici și mijlocii. În plus, așa cum a subliniat Parlamentul, sistemul de TVA, astfel cum este conceput și aplicat în prezent de statele membre, are puncte slabe pe care defraudatorii le folosesc în avantajul lor, cauzând pierderi de miliarde de euro din veniturile fiscale.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Acest raport se referă la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind cota standard minimă a taxei pe valoare adăugată de 15 %, care prelungește pentru încă cinci ani perioada actuală – care trebuia să expire la sfârșitul acestui an – deoarece nu au putut ajunge la un acord privind standardizarea definitivă a cotelor de TVA.

Totuși, raportorul a profitat de ocazie și a prezentat Consiliului unele sugestii, în special în ceea ce privește noua strategie în materie de TVA despre care consideră că ar trebui să vizeze „eliminarea obstacolelor fiscale și ameliorarea mediului de afaceri, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru cele care utilizează intensiv forța de muncă, asigurând în același timp soliditatea sistemului în fața fraudei”. De asemenea, acesta profită de ocazie ca să insiste asupra faptului că, înainte de 31 decembrie 2015, Consiliul ar trebui să treacă la un sistem definitiv, timp în care Comisia ar trebui să prezinte propuneri legislative pentru a înlocui cota actuală de tranziție până în anul 2013.

Vom monitoriza acest aspect foarte îndeaproape, având în vedere potențialele implicații negative pe care le-ar putea avea propunerea din 2013.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport care analizează propunerea Comisiei de a prelungi cu 5 ani, până la 31 decembrie 2015, cerința ca țările UE să impună o cotă standard minimă a TVA de 15 %. Acest lucru este de dorit în perioade normale, dar în contextul crizei economice din prezent este chiar mai necesar. Concurența fiscală, care a coborât cotele de TVA, ar ruina țările care încearcă să mențină un nivel acceptabil de servicii publice.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Ar trebui să ne amintim că sistemul actual de TVA, din ce în ce mai complex nu numai în ceea ce privește cotele, nu ține pasul cu evoluția pieței interne. Acest lucru dezavantajează întreprinderile europene, în special pe cele mici și mijlocii (IMM-uri).

În plus, așa cum a subliniat Parlamentul în trecut, sistemul de TVA, astfel cum este conceput și aplicat în prezent de statele membre, are puncte slabe pe care defraudatorii le utilizează în avantajul lor, cauzând pierderi de miliarde de euro din veniturile fiscale. Obiectivul noii strategii în materie de TVA ar trebui să fie, prin urmare, reformarea normelor privind TVA într-un mod care promovează activ obiectivele pieței interne. Noua strategie în materie de TVA ar trebui să vizeze reducerea sarcinilor administrative, eliminarea obstacolelor fiscale și îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri și întreprinderile care utilizează intensiv forța de muncă, asigurând în același timp soliditatea sistemului împotriva fraudei.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Acesta este un aspect extrem de important pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial european în ansamblu. Trebuie să existe un sistem armonizat al cotelor de TVA, aplicabil tuturor țărilor Uniunii Europene. Trebuie să existe un sistem de impozitare cuprinzător, pe termen lung, în ceea ce privește toate tipurile de activități antreprenoriale și industrie. Numai atunci vom putea recunoaște succesul politicii fiscale. În prezent în Letonia, anumiți politicieni nu reușesc să aprecieze pericolul unui sistem de impozitare instabil atunci când blochează deficitul bugetar, modificând în continuu legislația fiscală. Acest lucru pune în pericol în mod semnificativ o viitoare reducere a sarcinilor fiscale și conduce la lichidarea în masă a întreprinderilor mici și mijlocii. Consider că inițiativa Comisiei Europene este oportună.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Cotele minime ale taxei pe valoare adăugată reprezintă un aspect al eforturilor de a armoniza ratele de impozitare europene. Totuși trebuie să respingem aceste mișcări în direcția armonizării. Pe de o parte, acestea ar putea duce la încercări de a introduce suveranitatea fiscală pentru UE pe ușa din spate și, pe de altă parte, reglementările de acest fel reprezintă o intruziune în suveranitatea statelor membre. Statele membre trebuie să își păstreze competența de a stabili propriile lor rate de impozitare, deoarece fiecare țară trebuie să decidă pentru sine în funcție de propriile priorități, întrucât acest lucru depinde de măsura în care statul cheltuiește banii în diferite domenii. Toate acestea sunt, de asemenea, o expresie a evoluției istorice a Europei. Trebuie să respingem solicitările privind ratele de impozitare minime, astfel încât presiunea de a se conforma, precum și nivelul de birocrație din UE și centralismul Bruxelles-ului să poată fi reduse.

Mă opun cu fermitate prelungirii aplicării taxei obligatorii privind cota standard minimă de TVA de 15 % pentru încă cinci ani. UE ar trebui să se concentreze pe cooperarea privind frauda fiscală, deoarece se pierd miliarde de euro îndeosebi în sistemul de TVA. Există unele abordări în acest domeniu care merită să fie discutate în continuare.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Raportul extinde sistemul de tranziție inițiat de Directiva 92/77/CEE a Consiliului, care a introdus o cotă minimă de TVA, stabilind că rata standard nu poate fi mai mică de 15 %.

În prezent este o practică comună stabilirea cotelor minime, deoarece nu am realizat încă un sistem permanent de armonizare fiscală în Uniune pentru impozitarea indirectă. În ceea ce privește TVA-ul, acesta ne permite să împiedicăm ca diferențele din ce în ce mai mari dintre cotele standard aplicate în statele membre să cauzeze dezechilibre structurale și denaturări ale concurenței. Diferențele dintre cotele standard aplicate în prezent variază între 15 % și 25 % și sunt suficiente pentru a garanta funcționarea corectă a pieței interne.

Amânarea va permite asigurarea, pentru companii, a certitudinii juridice necesare, dar și desfășurarea de evaluări suplimentare în ceea ce privește un nivel satisfăcător al cotelor standard de TVA pe întreg teritoriul UE. De asemenea, se solicită Comisiei să publice o Carte verde privind noua strategie în materie de TVA cât mai curând posibil și să înceapă consultările privind viitoarea armonizare fiscală. Am votat în favoare, în așteptarea unui sistem de armonizare fiscală care va conduce la o cotă unică de TVA pe întreg teritoriul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dlui Casa pe care îl felicit pentru activitatea și colaborarea în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare.

Scopul acestui raport este de a extinde cu încă cinci ani cerința actuală ca țările UE să impună o cotă standard minimă de TVA de 15 %. Pe lângă faptul că accentuează importanța cotei standard minime, raportul merge mai departe și subliniază nevoia de a elabora o nouă strategie în materie de TVA, deoarece, până în prezent, actualul sistem, care are o complexitate crescută nu numai în ceea ce privește cotele, nu ține pasul cu evoluția pieței interne.

Așa cum dl Monti a subliniat, de asemenea, în raportul său privind relansarea pieței unice, lipsa unor cote uniforme și costuri diferite ale traiului în numeroase state membre ar crea condițiile care să submineze spiritul pieței unice. Acest lucru dezavantajează companiile europene, în special IMM-urile.

În plus, sistemul european de TVA, astfel cum este conceput și aplicat de statele membre în prezent, face adesea obiectul fraudei transfrontaliere, lucru ce conduce la pierderi de miliarde de euro din veniturile fiscale.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Îl felicit pe raportor, dl Casa, pentru că a elaborat acest raport care ne permite să abordăm din nou aspectele fundamentale ale TVA-ului și armonizarea fiscală.

Sunt de acord cu argumentele raportorului, și anume că sistemul actual de TVA nu ține pasul cu evoluția pieței interne ci, dimpotrivă, dezavantajează companiile și IMM-urile, afectând semnificativ competitivitatea acestora.

Prin urmare, sprijin propunerea de extindere a Comisiei de a crea un sistem comun de TVA cu scopul de a acorda companiilor certitudinea juridică necesară, dar, în același timp, îndemn Comisia să finalizeze analiza cât mai curând posibil și să elaboreze, cu ajutorul acestui Parlament, o Carte verde privind revizuirea sistemului de TVA.

 
  
MPphoto
 
 

  Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. (PT) Votez în favoarea acestui raport. Cu toate acestea, trebuie să subliniez faptul că amânarea succesivă a reglementării definitive a taxei pe valoare adăugată (TVA) este simptomatică pentru impasul în care se află integrarea europeană. Deși Comisia a prezentat o propunere de revizuire a sistemului de TVA de curând, suntem cu toții conștienți că diferitele interese ale statelor membre, așa cum au fost exprimate în Consiliu, vor sfârși prin a bloca propunerea de a face cotele mai uniforme. Ar fi bine să ne amintim că, în ciuda faptului că este o taxă regresivă, TVA-ul a fost și continuă să fie măsura fiscală de urgență pusă în slujba politicilor de austeritate impuse de către Consiliu și de către Comisie.

Presiunea pentru așa-numita „consolidare bugetară” a statelor membre constituie, în prezent, un obstacol major pentru convergența cotelor de TVA. Dacă ne amintim că sugestia privind un „TVA european”, prezentată de către Comisie ca sursă de venit pentru Uniune, a fost imediat respinsă de numeroase state membre, va trebui să recunoaștem că o solicitarea adresată Comisiei de a crea „o nouă strategie în materie de TVA” nu pare să aibă prea mult sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport care se concentrează pe propunerea Comisiei de prelungire cu cinci ani a cerinței actuale ca statele membre ale UE să impună o cotă standard minimă a taxei pe valoare adăugată (TVA) de 15 %. În conformitate cu afirmațiile raportorului, este important să se recunoască faptul că sistemul de TVA în sine trebuie să fie complet revizuit pentru a promova în mod activ obiectivele pieței interne, astfel contribuind la crearea unui mediu de afaceri mai favorabil, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Prin urmare, salut din toată inima intenția exprimată de Comisie de a publica o Carte verde privind revizuirea sistemului de TVA.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Noi, majoritatea din Parlament, votăm în favoarea acestui text care afirmă că Parlamentul European, având în vedere propunerea Comisiei către Consiliu [COM(2010)0331], având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în conformitate cu care Consiliul a consultat Parlamentul (C7-0173/2010), având în vedere avizul Comitetul Economic și Social European, având în vedere articolul 55 din Regulamentul de procedură și având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0325/2010), aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată; invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta; solicită Consiliului să consulte Parlamentul din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei; încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția sa Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilja Savisaar-Toomast (ALDE), în scris. (ET) Acest raport referitor la sistemul comun al taxei pe valoare adăugată și durata obligației de a respecta cota standard minimă nu trebuie decât salutat. Acesta va stabili cota standard minimă la 15 % până la sfârșitul anului 2015. În timp ce Comisia Europeană a propus în mod repetat introducerea unei cote maxime de 25 %, Consiliul European nu susține acest lucru. În același timp, cota standard nu depășește în prezent 25 % în niciun stat membru. Estonia, unde cota standard de TVA este de 20 % se află printre cele 19 state membre în care cota este de 20 % sau mai mare. În ceea ce privește acest aspect, doresc să evidențiez faptul că sprijin cu fermitate prelungirea aplicării cotei minime de 15 %, care va da fiecărui stat membru posibilitatea de a decide cât de ridicată să fie propria sa cotă de TVA. În plus, acest raport asigură certitudinea juridică pentru antreprenorii noștri care vor ști că, pentru următorii cinci ani, legislația europeană va împiedica majorarea cotei standard de TVA.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Propunerea Comisiei Europene prevede o prelungire cu cinci ani pentru cerința actuală ca statele membre ale UE să impună cota standard minimă de taxă pe valoare adăugată (TVA) de 15 % până la 15 decembrie 2015. Scopul este de a menține o structură armonizată fiscală cu două cote obligatorii de TVA și o armonizare în cadrul intervalului de 10 %: cu alte cuvinte, între 15 % și 25 %. Statele membre se angajează să evite extinderea intervalului actual peste cea mai scăzută cotă standard din prezent aplicată de acestea. Sunt de acord cu raportorul că, prin complexitatea sa tot mai mare, sistemul actual de TVA nu ține pasul cu evoluția pieței interne. De asemenea, sper că, în viitor, Comisia Europeană va analiza nu numai acest aspect al cotei standard de TVA, ci și aspectul general referitor la revizuirea sistemului actual, inclusiv domeniul său de aplicare și derogările și se va angaja să elaboreze o nouă strategie pentru această taxă. Am votat pentru raport din motivele prezentate mai sus.

 
  
MPphoto
 
 

  Marianne Thyssen (PPE), în scris. (NL) Evident, am votat în favoarea raportului dlui Casa. În plus, sunt de acord, nu numai cu poziția raportorului privind directiva, ci și cu respectivul conținut al comentariilor privind raportul său. Încă din anul 1993, Uniunea Europeană a utilizat un sistem de tranziție în materie de TVA. Încercările de a trece la ceea ce este cunoscut ca un sistem definitiv au eșuat până acum. Totuși, acesta nu este un motiv pentru care să nu mai încercăm.

Sistemul de TVA nu se referă numai la cote și la intervale, ci și la o schemă simplă, sigură din punct de vedere legal, care funcționează bine pe piața internă, care este adaptată pentru IMM-uri și este rezistentă la fraudă. Faptul că se plănuiește de către Comisie să se abordeze această cale este o veste bună. Aș dori să îl încurajez pe comisarul în cauză să abordeze acest aspect dificil.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Consider că, în noua strategie în materie de TVA, ar trebui să se acorde o atenție deosebită reformei normelor privind TVA în conformitate cu principiile care promovează în mod activ atingerea obiectivelor pieței interne. Așa cum subliniază raportorul, sistemul actual de TVA, cu complexitatea sa crescută nu numai în ceea ce privește cotele, nu ține pasul cu evoluția pieței interne. În ianuarie 2009, cota de TVA în Lituania a crescut de la 18 % la 19 %, iar în septembrie la 21 %. Este important ca viitoarele schimbări să nu reducă interesul investitorilor străini pentru Lituania. Trebuie să propunem oportunități fiscale favorabile.

Conform noii strategii în materie de TVA, ar trebui să vizăm reducerea sarcinilor administrative, eliminarea obstacolelor fiscale și îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Înainte de adoptarea deciziei finale, Comisia ar trebui să consulte în totalitate sectoarele publice și private. Cotele de TVA ar trebui discutate în timpul acestor consultări, precum și aspecte mai ample, cum ar fi obiectivul de a stabili o cotă maximă și alternative de structurare și de funcționare a TVA. Prin urmare, aștept cu nerăbdare Cartea verde a Comisiei privind revizuirea sistemului de TVA.

 
  
  

Raport: Burkhard Balz (A7-0314/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului anual al Băncii Centrale Europene (BCE) deoarece consider că măsurile pentru menținerea unei rate scăzute a inflației, de aproape 2 %, concomitent cu sporirea lichidității piețelor, au prevenit prăbușirea multor instituții financiare. Cu toate acestea, recunosc faptul că potențialul de redresare al măsurilor BCE nu s-a realizat pe deplin, pentru că lichiditatea nu a fost transferată întotdeauna în economia reală. Ar trebui reamintit că ceea ce a început ca o criză financiară a devenit mai târziu o criză economică, de asemenea.

Guvernele statelor membre și BCE au fost nevoite să reacționeze în fața celei mai grave crize din anii '30. Am fost martorii unei contracții a produsului intern brut, unei scăderi a activității economice și unei creșteri a deficitelor bugetare care a dus la venituri fiscale scăzute și la crearea unei datorii publice imposibil de susținut: cifrele comparabile cu cele de dinainte de criză sunt dificil de atins. Această situație este rezultatul lipsei reformelor structurale din UE, lipsă atât de evidentă în cazul evenimentelor din Grecia și din alte țări din zona euro. Prin urmare, consider că este important să tratăm slăbiciunile sistemului financiar la nivel global și să ne însușim toate lecțiile crizei prin îmbunătățirea calității gestionării riscurilor și a transparenței piețelor financiare.

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Raportul privind raportul anual al Băncii Centrale Europene arată Parlamentul European ca fiind cel mai consecvent apărător și susținător al atacului capitalului la adresa lucrătorilor din întreaga Uniune Europeană. Acesta repetă practic deciziile antipopulare ale summitului UE din octombrie, care creează un mecanism de faliment controlat, introduce condiții mai stricte în cadrul Pactului de stabilitate, aplicându-l în cele mai mici detalii și impunând sancțiuni pentru statele membre care nu reușesc să se conformeze acestor condiții. Raportul salută pachetul de fonduri puse la dispoziție la nivelul UE și al statelor membre pentru bursa de valori și pentru alte sectoare de capital, în scopul de a asigura profitabilitatea acestora și în timpul crizei capitaliste. Acesta susține toate măsurile barbare luate împotriva clasei muncitoare și populației, și aplicate de guvernele burgheze din toate statele membre ale UE. Pentru ca UE să iasă din criza economică capitalistă, reprezentanții politici ai capitalului propun ca rata restructurărilor capitaliste din toate statele membre să crească, astfel încât să se mențină rentabilitatea grupurilor de monopol pe cheltuiala lucrătorilor, care sunt chemați să plătească pentru criză. Irlanda reprezintă cel mai recent exemplu și nu va fi, cu siguranță, ultimul exemplu de consecințe tragice care îi așteaptă pe lucrători, ca urmare a încurajării suveranității monopolurilor și a profitabilității acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea rezoluției privind raportul Băncii Centrale Europene pe baza raportului excelent elaborat de colegul meu german, dl Balz. Întrucât a devenit o instituție europeană, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, BCE, deși este independentă, nu poate fi indiferentă față de dorințele populației Europei, reprezentată de parlamente, sau ale guvernelor statelor membre. Prin urmare, susțin solicitarea ca activitatea și procesul decizional al BCE să fie transparente. În timpul crizei, BCE a modificat ratele dobânzilor până la 1 % și a continuat să ia măsuri fără precedent, nonstandard, pentru a sprijini creditarea pe întreg parcursul anului 2009. Aceste măsuri au dat roade. Susțin ideea că ridicarea acestor măsuri trebuie să fie bine sincronizată și coordonată cu guvernele naționale. În special, ar fi util dacă BCE ar efectua o evaluare globală, mai degrabă decât regională, a inflației în politica sa monetară de stabilire a ratelor de intervenție pentru ieșirea din criză.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) În rezoluția Parlamentului European privind raportul anual al BCE pentru 2009 se remarcă faptul că principiile Pactului de stabilitate și creștere nu au fost întotdeauna pe deplin respectate în trecut și, prin urmare, este necesar să ne asigurăm că în viitor acest pact va fi aplicat într-un mod mai coerent și mai eficient în statele membre. Am susținut această rezoluție și consider că o uniune monetară are mare nevoie de coordonarea politicilor economice și de eliminarea lacunei actuale în supravegherea macroprudențială prin înființarea Comitetului european pentru riscuri sistemice (CERS). Consider că, în situația în care CERS oferă doar avertismente și recomandări, fără punere în aplicare efectivă, este imposibil să fie respectate principiile aplicării eficiente și responsabilității, iar CERS nu poate declara o situație de urgență de la sine. Prin urmare, trebuie conferite competențe sporite CERS. Este deosebit de important să se solicite Comisiei Europene să nu se limiteze pur și simplu la modificarea regulamentului privind agențiile de rating al creditelor, ceea ce ar spori răspunderea acestor agenții, ci să prezinte o propunere privind înființarea unei agenții europene de rating al creditelor, care ar facilita o evaluare obiectivă a situației economice și financiare a statelor membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției Parlamentului, deoarece sunt de acord că criza financiară din unele țări ale zonei euro este o chestiune serioasă și reflectă o anumită disfuncție a zonei euro și pentru că sunt de părere că acest lucru demonstrează necesitatea reformei și a unei mai bune coordonări între diferitele politici economice. De asemenea, sunt de acord cu apelul la aplicarea fără restricții și mai coerentă a Pactului de stabilitate și creștere, deoarece cred că pactul ar trebui completat prin dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie, pentru a detecta eventualele inconsecvențe, cum ar fie de exemplu sub forma unui „semestru european”, nu numai pentru a întări supravegherea și coordonarea politicilor economice în vederea consolidării fiscale, ci – dincolo de dimensiunea bugetară – pentru a aborda alte dezechilibre macro-economice și pentru a consolida procedurile de punere în aplicare.

Uniunea monetară are nevoie de o coordonare sporită și robustă a politicilor economice. Aș dori să invit Comisia să prezinte propuneri de consolidare a Pactului de stabilitate și creștere, inclusiv obiective specifice pentru reducerea decalajului de competitivitate dintre economiile europene, pentru a stimula creșterea generatoare de locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Apreciez foarte mult eforturile Băncii Centrale Europene. Consider, de fapt, că BCE a demonstrat că este capabilă să îndeplinească obiectivele pe care și le-a stabilit, și că nivelul său de competență tehnică s-a dovedit a fi totdeauna la înălțimea situațiilor cu care se confruntă, inclusiv în perioadele de criză gravă, precum cea de acum.

Cu toate acestea, existența variațiilor neașteptate a indicatorilor macroeconomici-cheie ar trebui să ne determine să medităm la mecanismele intermediare care acționează între politica monetară și economia reală. Prin urmare, cred că nu este necesar doar să înființăm alte autorități de supraveghere și control pentru a sprijini BCE, ci și, mai presus de toate, să acoperim acele sfere de responsabilitate care nu au fost considerate a fi importante până în prezent.

În special, viitoarea aderare a Estoniei la zona euro reprezintă o sursă de îngrijorare. O uniune monetară extinsă necesită, de fapt, o mai mare coeziune internă. Lăsând la o parte performanțele macroeconomice ale acestui stat baltic, în conformitate cu standardele obligatorii ale UE, între țările zonei euro trebuie să existe o mai mare convergență, nu în ultimul rând în sensul creșterii capacității de acțiune a instituțiilor, care protejează stabilitatea și valoarea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Am votat în favoarea raportului anual BCE pe 2009. BCE și-a continuat politica sa din 2008, țintind o rată a inflației apropiată de nivelul de 2%, concomitent cu creșterea lichidităților pe piețe. Așadar, BCE a ajustat ratele dobânzilor până la 1% și a continuat măsurile neconvenționale, introduse în 2008, pe parcursul anului 2009. Cele cinci elemente-cheie ale unei sprijiniri sporite a creditării au fost atribuirea integrală a fondurilor cu o rată fixă, extinderea listei de garanții, scadențe mai îndelungate pentru operațiunile de refinanțare, furnizarea de lichidități în monedă străină și sprijinirea pieței financiare printr-un program controlat, dar substanțial de achiziționare de obligațiuni garantate. Este necesară o coordonare riguroasă cu guvernele naționale din țările UE privind programele lor proprii, mai ales prin prisma crizelor ce au afectat Grecia și, acum, Irlanda, precum și a perspectivei sumbre a propagării lor.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat în favoarea „Raportului anual pe 2009 al Băncii Centrale Europene”, considerând că acesta propune o serie de măsuri care ar putea fi benefice pentru economia Uniunii Europene. Printre acestea se numără un mecanism permanent pentru apărarea zonei euro de atacuri speculative, supravegherea activităților actualelor agenții de rating al creditului și gândirea unei eventuale Agenții europene de rating al creditului. În calitate de raportor al grupului meu politic, am subliniat, de asemenea, limitele Pactului de stabilitate și creștere în forma sa actuală. Pactul ar trebui complementat cu un sistem de alarmă care să întărească coordinarea politicilor economice în cadrul Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru acest raport, deoarece susțin reforma și o coordonare mai puternică a politicilor economice din cadrul zonei euro, având în vedere disfuncția provocată de criza financiară în sistemul actual. Propunerile care vizează consolidarea Pactului de stabilitate și creștere trebuie să țină cont de decalajul de competitivitate dintre economiile europene, pentru a stimula în special creșterea generatoare de locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Criza cu care ne confruntăm reprezintă o oportunitate de a revizui și de a îmbunătăți lucrurile care au mers prost în trecut. Consolidarea Pactului de stabilitate și creștere și monitorizarea respectării acestuia sunt esențiale pentru prevenirea dezechilibrelor viitoare din zona euro. Crearea unui Comitet european pentru riscuri sistemice și înlocuirea comisiilor de supraveghere cu trei noi autorități de supraveghere sunt măsuri care vor fi benefice în ceea ce privește mai buna supraveghere economică. Sunt de acord cu raportorul atunci când acesta a vorbit despre nevoia de prudență în privința inițiativelor de reglementare a piețelor financiare. Este așa cum s-a argumentat: o mai bună reglementare nu înseamnă neapărat mai multă reglementare.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Tratatul de la Lisabona a acordat Băncii Centrale Europene (BCE) statutul de instituție a UE, ceea ce sporește responsabilitatea Parlamentului, ca instituție a UE prin intermediul căreia BCE este responsabilă față de publicul european. Raportul anual al BCE pentru 2009 tratează în principal reacția BCE la criză, strategia de ieșire din criză și subiecte referitoare la guvernanță. Criza financiară care a început acum aproape doi ani cu criza creditelor ipotecare subprime din SUA, s-a răspândit rapid la UE și s-a transformat și într-o criză economică, care a lovit economia reală. PIB-ul real din zona euro s-a redus cu 4,1 % în 2009, media ratei generale a deficitului public a crescut la aproximativ 6,3 %, iar ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 69,4 % în 2008 la 78,7 % în 2009.

BCE a acționat corect prin scăderea ratelor dobânzilor până la 1 % și continuând cu măsuri substanțiale, nonstandard și fără precedent pentru a sprijini creditarea. Acest lucru a prevenit prăbușirea multor instituții financiare. Cu toate acestea, lichiditatea nu a trecut întotdeauna în economia reală. Această criză a demonstrat în mod clar nevoia unei transparențe sporite și a unei gestionări mai bune a riscurilor pe piețele financiare, a unor finanțe publice solide și nevoia urgentă de recâștigare a credibilității. -

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Sistemul financiar internațional este într-adevăr amoral si imoral. Cele mai recente evoluții ale crizei irlandeze au asigurat băncile că vor putea continua să își răsplătească într-un mod generos acționarii și să își asume riscuri pe termen lung, deoarece statele membre și contribuabilii europeni vor fi întotdeauna acolo pentru a le salva. Privatizarea profiturilor și dreptul public de proprietate asupra pierderilor la scară largă. [...] Cap, câștig eu, pajură, pierzi tu [...]. Este paradoxal și într-adevăr scandalos că turbulențele de pe piața de capital cauzate de datoria publică a Irlandei reprezintă consecința directă a ajutorului pe care țara l-a acordat băncilor sale – ajutor care a sporit deficitul mai mult decât oricând și a făcut să explodeze datoria acesteia. Mai mult decât atât, băncile pe care le-a salvat sau băncile surori ale acestora sunt cele care astăzi fac speculații împotriva ei. Totuși, principala lecție de învățat din toate acestea este faptul că euro reprezintă o piatră de hotar legată de gâtul statelor membre și că politica Băncii Centrale Europene, ca și cursul de schimb al monedei euro, este orientată exclusiv spre Germania. Statele membre care s-au descurcat cel mai bine sunt cele care și-au păstrat o oarecare flexibilitate cu privire la monedă și la cursurile lor de schimb. Mă refer la moneda lor națională! Este timpul ca toată lumea să învețe din aceasta.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Această inițiativă a Parlamentului este deosebit de importantă în acest an, deoarece oferă deputaților europeni o șansă de a-și exprima opinia în legătură cu modul în care Banca Centrală Europeană a reacționat la criza bancară. Votul în această privință ne-a oferit, de asemenea, o șansă de a ne expune punctul de vedere privind alte aspecte ale climatului economic actual, cum ar fi cauzele crizei, guvernanța și reforma pieței financiare. Este important ca vocea aripii populare a Uniunii Europene să se audă în legătură cu un subiect atât de important.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Mann (PPE), în scris. (DE) Am votat în favoarea sprijinirii raportului anual al Băncii Centrale Europene (BCE) pentru 2009, deoarece acesta subliniază în mod clar acțiunile coerente adoptate de BCE și obiectivul său principal de menținere a stabilității prețurilor. În criza din 2009, BCE a acționat și a reacționat în mod eficient. Cu independență și determinare, aceasta a pus bazele unui climat de încredere de durată. Propunerea noastră cea mai importantă pentru îmbunătățire ar trebui să fie pusă în practică în mod consecvent. Cu alte cuvinte, BCE ar trebui să facă activitățile sale mai transparente, în scopul de a-și spori legitimitatea. Noul Tratat de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a transformat BCE într-un organism al Uniunii Europene. Apreciez foarte mult acest lucru, deoarece BCE este în primul rând răspunzătoare în fața Parlamentului, fapt de care multe persoane nu sunt conștiente. Aceasta trebuie să fie în continuare în măsură să ia deciziile de politică financiară într-un mod independent de influența politică și să le justifice cetățenilor pe care îi reprezintă.

BCE a fost și este un aliat de încredere în găsirea unui echilibru între caracterul solid al finanțelor publice și reducerea necesară a datoriei în statele membre. Aceasta a subliniat în mod constant faptul că zona euro are nevoie de un pact de stabilitate cu autoritate. Acesta trebuie aplicat întocmai și nu trebuie să fie eludat sau subminat.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport, care analizează raportul anual al BCE pentru 2009. Grupul meu (Grupul S&D) a folosit raportul pentru a propulsa politicile macroeconomice fundamentale, inclusiv: coordonarea politicilor macroeconomice de către statele membre; un cadru permanent de gestionare a crizelor; un Pact de stabilitate și creștere consolidat; posibilitatea creării unei agenții europene de rating al creditelor; credite pentru IMM-uri; și desprindere ușoară de sprijinul guvernamental în urma crizei.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Criza economică gravă răspândită în întreaga lume s-a făcut simțită foarte acut în UE. Reacția Băncii Centrale Europene la criză a fost eficace, deși uneori aceasta a fost găsită vinovată că acționează cu întârziere sau fără fermitate, în special în ceea ce privește politica de reducere a ratei dobânzilor, care a fost mai radicală și mai eficientă în Regatul Unit și pentru Rezerva Federală a Statelor Unite.

Trebuie să învățăm din greșelile făcute, astfel încât acestea să poată fi evitate în viitor. Criza financiară din unele țări ale zonei euro este, prin urmare, o problemă serioasă pentru zona euro ca întreg și reflectă o disfuncție a acesteia. Acest lucru demonstrează necesitatea reformei și a unei coordonări mai puternice a politicilor economice din zona euro. Acesta este un obiectiv fundamental pentru toate statele care fac parte din zona euro, astfel încât aceasta să poată fi consolidată și să poată scăpa repede de presiunea cu care se confruntă în prezent.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Raportul dlui Balz nu a reușit să clarifice problema modului în care Banca Centrală Europeană (ECB) a supravegheat și a reglementat tranzacțiile și politica monetară în timpul crizei. Aceasta este doar o încercare de a îmbrăca operațiunile băncii în fraze vagi și prudente. În realitate, acest lucru este esențial nu numai pentru a defini starea lucrurilor, ci și pentru a preveni orice simptome care amenință dezvoltarea economiei. Numai atunci se pot realiza pregătiri din timp și datoriile financiare, precum deficitul bugetar de 110 de miliarde de euro al Greciei, deficitul de 28 de miliarde de euro al Ungariei și cel de 7,8 milioane de euro al Letoniei pot fi evitate întrutotul. Cu toate acestea, consider că raportul BCE privit în ansamblu reprezintă un pas pozitiv.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dlui Balz, cu care am avut șansa de a lucra în această privință în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare.

Banca Centrală Europeană a jucat un rol important și fundamental în timpul crizei economice din ultimii ani, iar reprezentanții săi au avut deseori un rol esențial în evidențierea problemelor din zona euro. Statele membre nu au ascultat întotdeauna, însă coordonarea oferită de către instituția de la Frankfurt poate fi privită doar într-o lumină pozitivă. Pachetul de ajutor constituit și pus la dispoziția Greciei și reacțiile rapide, de asemenea, nu ar fi fost posibile fără o autoritate și un organism precum BCE.

Mai mult, odată cu recenta aprobare a pachetului de măsuri privind autoritățile de supraveghere din Europa, BCE va dobândi puteri mai mari și autoritatea de a monitoriza și de a evidenția anomalii din sistem. Acest lucru este esențial, la fel cum este esențial pentru BCE să își mențină independența și să nu se afle sub influența vreunui stat membru.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Raportul anual al BCE cuprinde reacția la și strategia de ieșire din criză aplicate de bancă pe parcursul anului 2009. Pe de altă parte, în raportul său, în favoarea căruia am votat, Parlamentul European are așteptări deosebit de mari în privința retragerii treptate a măsurilor de urgență ale BCE aplicate în 2008, ca urmare a crizei financiare (1 % rata dobânzii, facilități cantitative și inflație sub 2 %).

Acest lucru este deosebit de important pentru Grecia și pentru celelalte state din zona euro deoarece, în aceste cazuri, nu numai că recesiunea nu s-a încheiat în 2009; dimpotrivă, aceasta s-a transformat într-o criză bugetară gravă. Prin urmare, orice schimbare de poziție a BCE va trebui să țină cont de noua situație și să fie aplicată în strânsă cooperare cu statele membre afectate în prezent de criza datoriei.

 
  
MPphoto
 
 

  Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat împotriva acestui raport. Acesta ignoră, sau cel puțin subestimează, efectul de recesiune al unei politici de reducere a cheltuielilor publice aplicate simultan de majoritatea statelor membre ale UE, într-un moment în care UE este pe punctul de a lăsa în urmă marea recesiune care a început în 2008. Acceptarea acestui raport înseamnă un vot în favoarea abandonării politicii de stimulare concertate, care a fost pusă în aplicare în 2009. Ideologia neoliberală care domină Banca Centrală Europeană (BCE), ideologie care implică o amenințare continuă a inflației, chiar și atunci când există capacitate de producție neexploatată, transformă zona euro într-un ostatic al piețelor financiare. Această ideologie a revenit pentru a ne reaminti că austeritatea nu este suficientă, că trebuie să existe o reducere nominală a salariilor și că trebuie să continue dereglementarea pieței forței de muncă.

Având în vedere că scăderea cererii generale va afecta punerea în aplicare a bugetului de către Grecia și Irlanda în 2011, BCE va veni apoi și ne va spune că politica de austeritate a fost una corectă, însă nu a mers suficient de departe sau suficient de profund. Acest raport susține o adevărată înșelătorie intelectuală.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Actuala criză economică și financiară a evidențiat nevoia de a pune în aplicare reforme UE care pot consolida supravegherea și coordonarea politicilor economice în zona euro și pot restabili încrederea în finanțele publice europene.

Se iau măsuri importante în această direcție, în special prin crearea unui Comitet european pentru riscuri sistemice (CERS), care va elimina lacuna actuală în supravegherea macroprudențială a sistemului financiar al UE, însă este vital să mergem mai departe cu propuneri pentru consolidarea Pactului de stabilitate și creștere, pentru a asigura consolidarea bugetară, pentru a aborda alte dezechilibre macroeconomice și pentru a consolida procedurile de aplicare. Acest raport, pentru care am votat în favoare, atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că pachetele de măsuri de austeritate adoptate de guvernele statelor membre nu ar trebui să compromită capacitatea acestora de a promova redresarea economică, punând accent pe asigurarea unui echilibru între procesul de consolidare a finanțelor publice și satisfăcând nevoia investițiilor în locuri de muncă și în dezvoltare durabilă, precum și utilizând măsuri și instrumente care pot oferi o direcție sacrificiilor impuse publicului și care vizează un anumit scop.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Acest raport evaluează raportul anual pentru 2009 al Băncii Centrale Europene (BCE) și activitatea desfășurată de către BCE în anul respectiv. Întrucât declarația Parlamentului European privind raportul anual al BCE pentru 2008 a fost amânată din cauza alegerilor din 2009, nu a trecut mult timp de la ultima declarație a Parlamentului European cu privire la activitatea BCE. Raportul pe anul 2008 trata în principal performanța BCE din timpul crizei financiare și economice. Din păcate, situația nu s-a schimbat de atunci. Totuși, acțiunile economice, financiare și, într-o măsură tot mai mare, acțiunile politice sunt larg dominate de criză. Prin urmare, raportul anual al BCE pentru 2009 încă tratează în primul rând reacția BCE la criză, strategia de ieșire din criză și subiecte ce țin de guvernanță.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris.(PL) Recent, activitatea Băncii Centrale Europene s-a concentrat pe lupta împotriva crizei financiare și pe încercările de reconstruire a stabilității uniunii economice și monetare. Depășirea efectelor unei crize atât de grave necesită adoptarea de către țările individuale a unui nou model de guvernanță economică. Banca Centrală Europeană ar trebui să sprijine măsuri care să aibă drept rezultat recuperarea echilibrului bugetar prin încurajarea rambursării împrumuturilor existente, în locul acordării de noi credite economiilor care au datorii uriașe.

Criza financiară din statele membre individuale ale Uniunii Europene reprezintă o amenințare importantă la adresa stabilității monedei euro. Aceasta arată, de asemenea, deficiențele de funcționare a zonei euro și atrage atenția asupra necesității reformei și a unei consolidări economice mai eficiente în țările Uniunii. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție dezvoltării de mecanisme preventive în cazul agravării crizei actuale sau în cazul în care ar trebui să se treacă la o nouă fază. Uniunea Europeană și zona euro pot ieși din criză chiar mai puternice decât au fost, însă trebuie să tragem concluziile corespunzătoare din experiențele ultimelor luni. Sunt convins că rolul Băncii Centrale Europene și al guvernelor din statele membre individuale ale UE va fi crucial în acest proces.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE)Raportul anual al Băncii Centrale Europene (BCE) este în primul rând o anchetă a modului în care BCE a reacționat la criza financiară și economică. BCE a reacționat rapid și a intervenit cu succes. Luând o serie de măsuri extraordinare, aceasta a fost în măsură să reducă presiunea lipsei lichidităților de pe piețe. Cu toate acestea, acum aceste măsuri trebuie să fie demontate cu precauție și treptat, deoarece prin definiție, „măsurile extraordinare” nu trebuie să devină o regulă. Băncile și în același timp statele membre care, din cauza pierderii încrederii între actorii de pe piețele financiare, au ajuns să se bazeze pe intervenția BCE ca intermediar pentru a avea acces la finanțare, trebuie să își recâștige independența. Banca centrală evidențiază în mod constant faptul că este independentă, însă în timpul crizei recente se pare că acest lucru nu a mai fost suficient de important pentru a ne permite să ne referim la ea ca independență. Ca urmare a injecției masive de capital în Irlanda, sub formă de împrumuturi de urgență pentru sistemul bancar irlandez și sub forma cumpărării de obligațiuni guvernamentale, BCE însăși se bazează acum pe Irlanda pentru a accepta pachetul de salvare al UE, astfel încât aceasta să poată plăti din nou dobândă pentru împrumuturile de la BCE. BCE trebuie să se opună tuturor eforturilor de a fi transformată într-un organism politic.

 
  
  

Raport: Christian Ehler (A7-0308/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Raportul Parlamentului European referitor la dezvoltarea unor capacități civile-militare ale UE evidențiază fața imperialistă respingătoare a UE și a reprezentanților politici ai capitalului. Este un manual macabru pentru punerea în aplicare a intervențiilor imperialiste ale UE și pentru comiterea de crime împotriva umanității. Acesta susține în mod deschis „noua doctrină” a NATO de a „ împleti securitatea internă și cea externă”, invitând UE să își organizeze și să își planifice forțele civile și militare, astfel încât să poată interveni în mod direct, prin mijloace combinate civile și militare, în fiecare colț al planetei, în numele așa-numitei „gestionări a situațiilor de criză” și al „menținerii păcii”. Fără menajamente, reprezentanții politici ai monopolurilor propun o serie de măsuri pentru sporirea eficacității misiunilor militare ale UE, în vederea consolidării poziției sale în lupta dintre imperialiști, care are o intensitate fără precedent, atât la nivel global, cât și în cadrul UE. Propunerile includ un centru de operațiuni UE permanent, sub forma unui „cartier general comun pentru gestionarea situațiilor de criză”, noi „Unități Integrate de Poliție”, o mai bună utilizare a Forței europene de jandarmerie, noi „echipe de intervenție civilă”, o colaborare mai strânsă cu NATO, posibilitatea ca NATO să se poată baza pe „capacitățile civile ale UE” și armonizarea „capacităților de dezvoltare” ale UE cu standardele NATO.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Devine evident că securitatea pe plan intern și extern sunt tot mai interdependente și, în aceste condiții, dezvoltarea politicilor și a capacităților de gestionare a crizelor, de prevenire a conflictelor este, de fapt, o investiție în securitatea cetățenilor Uniunii Europene. Serviciul european de acțiune externă ar trebui să fie un factor principal în dezvoltarea unei abordări europene cu adevărat cuprinzătoare a gestionării crizelor civile și militare pe plan european, a prevenirii conflictelor, punând la dispoziția UE suficiente structuri, resurse umane și resurse financiare pentru a-și îndeplini responsabilitățile pe plan mondial. În condițiile înființării SEAE, este necesară transferarea structurilor PSAC, inclusiv a Direcției de gestionare a crizelor și de planificare, Capacitatea civilă de planificare și conducere, Statul Major al UE și Centrul de situații, sub umbrela SEAE, sub autoritatea și responsabilitatea directă a Înaltului Reprezentat pentru Afaceri Externe.

Este datoria directă a acestuia de a se asigura că aceste structuri vor fi integrate și vor funcționa coerent. Pentru a stimula dezvoltarea abordării cuprinzătoare a UE, este nevoie de o strânsă colaborare între SEAE și toate celelalte unități relevante din cadrul Comisiei, în special cu cele care se ocupă de problemele legate de dezvoltare, ajutoarele umanitare, protecția civilă și sănătatea publică.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Îl felicit pe raportor, dl Ehler, pentru că a atras atenția acestui Parlament asupra unui subiect fundamental pentru Uniunea Europeană, și anume, cooperarea civilă și militară.

Am votat în favoarea acestui raport, deoarece susțin necesitatea unei cooperări mai strânse între capacitățile civile și militare, în scopul de a oferi reacții eficiente la crizele actuale și la amenințările la adresa securității, inclusiv dezastre naturale.

De asemenea, aprob ideea de elaborare a unei Cărți albe a Uniunii Europene privind securitatea și apărarea, bazată pe rapoarte sistematice și riguroase privind securitatea și apărarea realizate de către state, în funcție de criterii comune și de un calendar comun, care ar defini obiectivele de securitate și de apărare ale Uniunii, interesele și nevoile într-un mod mai clar în ceea ce privește mijloacele și resursele disponibile.

Recenta situație de urgență din Haiti a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Uniunea Europeană să ofere o mai bună coordonare și o desfășurare mai rapidă a activelor militare în contextul ajutorului în caz de catastrofe, în special a capacităților de transport aerian. Având în vedere importanța acestor misiuni, consider că este necesar ca fondurile să fie analizate mai rapid și, din motive de transparență, să se creeze o linie bugetară pentru fiecare misiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris. (FR) Raportorul susține cu succes nevoia unei mai bune coordonări și partajări a sarcinilor între forțele civile și militare în gestionarea crizelor. Distincția între dimensiunea strategică și cea operațională este încă vagă în prezent. Prin urmare, sprijin propunerea raportorului de a crea un cartier general permanent responsabil cu planificarea operațională și cu desfășurarea operațiunilor militare. În ceea ce privește desfășurarea capacităților civile-militare, statele membre ar trebui să stabilească obiective care corespund resurselor lor în materie de desfășurare a personalului. Ar fi, de asemenea, o idee bună să se stabilească o solidaritate financiară reală între statele membre. În sfârșit, o mai mare sinergie între cercetarea civilă și militară ar fi un mare avantaj, deoarece ar contribui la prevenirea repetării, duplicării și, prin urmare, a costurilor inutile.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Si vis pacem, para bellum („Dacă îți dorești pace, pregătește-te de război”), au spus străbunii. Din fericire, zilele curselor de înarmare au apus. Cu toate acestea, principiul care a inspirat dictonul latin este valabil și în prezent. Nu poate exista niciun angajament serios și credibil față de pace în cazul în care condițiile nu sunt propice pentru ca aceasta să fie menținută, în conformitate cu norme serioase, obiective.

Fără a căuta să intervină în orice dispută care poate apărea, UE, în calitate de mare putere economică și politică, ar trebui să își facă simțită prezența în cazuri ce implică interesele de orice fel sau natura, dacă este necesar, de asemenea, prin utilizarea mijloacelor militare pentru a restabili ordinea și pentru a restabili condiții de pace, ca o exigență prealabilă pentru rezolvarea conflictelor. Rezultă că o mai mare autonomie, împreună cu o legătură mai strânsă cu NATO și cu alte organisme existente, poate doar să sporească autoritatea, credibilitatea și coeziunea Europei.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Este de dorit ca instituirea Serviciului european de acțiune externă (SEAE) să contribuie la dezvoltarea unei abordări europene cu adevărat cuprinzătoare a gestionării crizelor civile și militare pe plan european, a prevenirii conflictelor și a consolidării păcii, punând la dispoziția UE suficiente structuri, resurse umane și resurse financiare pentru a-și îndeplini responsabilitățile pe plan mondial în conformitate cu Carta ONU. Întrucât Consiliul de Securitate al ONU are ca responsabilitate principală menținerea păcii și a securității internaționale, este necesară o cooperare strânsă între UE și ONU în domeniul gestionării civile și militare a crizelor, în special în ceea ce privește operațiunile de acordare de ajutor, în care Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (UNOCHA) are primul rol. Totodată, e de dorit consolidarea acestei cooperări, în particular în acele zone în care o organizație urmează să preia atribuțiile celeilalte, în special prin prisma experienței contradictorii din Kosovo.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru acest raport, deoarece cred că reacțiile efective la crizele de azi și la amenințările la adresa securității, inclusiv la catastrofele naturale, trebuie să implice adesea atât capacitățile civile, cât și cele militare și necesită o cooperare mai strânsă între acestea.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Trăim într-o lume în care, în primul rând, ne așteptăm din ce în ce mai puțin la un atac convențional asupra Uniunii Europene sau asupra oricăruia dintre statele sale membre și, în al doilea rând, amenințările sunt tot mai răspândite în întreaga lume, fie acestea atacuri din partea terorismului internațional, atacuri cibernetice asupra unor sisteme IT cruciale, atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra obiectivelor europene sau piraterie în apele internaționale. În calitate de organizație dedicată conservării păcii, prevenirii conflictelor, reconstrucției postconflict și consolidării securității internaționale, este deci esențial ca UE să fie capabilă să acționeze ca un actor global în acest domeniu, capabil de a garanta securitatea cetățenilor din cadrul teritoriului său. Prin urmare, cred că este esențial ca UE să se angajeze față de cooperarea în cadrul Organizației Națiunilor Unite și în spațiul euroatlantic cu NATO, care a aprobat în acest weekend noul concept strategic, care vizează întărirea capacității Alianței de a face față amenințărilor neconvenționale și consolidarea legăturilor sale cu Uniunea Europeană; acesta include intensificarea unei „cooperări practice în operațiuni din tot spectrul situațiilor de criză, de la planificare coordonată la sprijin reciproc în teren”.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) UE s-a angajat în vederea definirii și urmăririi politicilor comune și acțiunilor pentru menținerea păcii, prevenirea conflictelor, consolidarea reabilitării postconflict și consolidarea securității internaționale, în conformitate cu principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite. Prin gestionarea civilă a crizelor, UE face deja o contribuție clară la securitatea globală, aceasta reflectând valorile și principiile sale fundamentale. Înființarea Serviciului european de acțiune externă (SEAE) ar trebui să contribuie în continuare la dezvoltarea unei abordări europene cu adevărat globale pentru gestionarea civilă și militară a crizelor, prevenirea conflictelor și consolidarea păcii, și să ofere UE structuri adecvate, niveluri de personal și resurse financiare pentru a-și satisface responsabilitățile la nivel mondial. În această privință, aș dori să subliniez necesitatea de a accelera furnizarea finanțării pentru misiuni civile și de a simplifica procedurile decizionale și aranjamentele de punere în aplicare. Prin urmare, Consiliul trebuie să ia rapid deciziile corespunzătoare pentru constituirea fondului de lansare, astfel cum se subliniază la articolul 41 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), după consultarea Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Acest raport reflectă bine criza capitalismului și diplomația canonierelor cu care UE dorește să răspundă la aceasta, în parteneriat cu NATO și SUA.

Încă de la început, portavocele intereselor marelui capital – majoritatea deputaților acestui Parlament – au încercat să acopere responsabilitățile istorice și actuale ale UE față de problemele de securitate existente ale lumii. Prin urmare, această rezoluție susține teza războaielor preventive cu argumentul derutant că „securitatea” cetățenilor din țările UE este garantată de o politică de intervenție, încălcând suveranitatea țărilor și popoarelor și participând la război oriunde și ori de câte ori sunt în joc interesele grupurilor economice ale UE; această situație se va amplifica doar odată cu crearea Serviciului european de acțiune externă.

În realitate, este tot mai clar faptul că UE face acum parte din amenințarea care plutește peste populație. Într-un moment în care lucrătorii sunt privați de drepturi importante și se impun măsuri draconice oamenilor sub pretextul lipsei de resurse, canalizarea fondurilor către achizițiile de arme și către consolidarea industriei de război ar trebui să fie condamnată.

 
  
MPphoto
 
 

  Richard Howitt (S&D), în scris. – În ceea ce privește votul asupra rezoluției privind raportul Ehler, deputații europeni laburiști și-au oferit sprijinul cu bucurie. Eu și colegii mei laburiști suntem bucuroși să sprijinim cooperarea civilă și militară pozitivă și consolidarea unei capacități mai mari, în scopul de a contribui la menținerea păcii, prevenirea conflictelor și întărirea reabilitării postconflict. În acest moment de luptă financiară în Europa, punem la îndoială, cu toate acestea, nevoia de a înființa un cartier general permanent al operațiunilor UE și valoarea adăugată pe care ar aduce-o activității pozitive deja desfășurate.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut unele aspecte ale acestui raport care tratează cooperarea civilă-militară și dezvoltarea capacităților civile-militare. Salut în special cooperarea în cazul crizelor umanitare și al dezastrelor naturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Sunt necesare răspunsuri eficiente la crizele actuale și la amenințările la adresa securității, inclusiv catastrofele naturale, astfel încât adesea trebuie să ne bazăm atât pe capacitățile civile, cât și pe cele militare și să solicităm o cooperare mai strânsă între acestea. Dezvoltarea abordării globale a UE și capacitățile sale militare și civile combinate de gestionare a situațiilor de criză au fost caracteristici distinctive ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și reprezintă nucleul său valoare adăugată. Înființarea Serviciului european de acțiune externă (SEAE) contribuie în continuare la dezvoltarea unei abordări europene cu adevărat globale pentru gestionarea civilă și militară a situațiilor de criză, la prevenirea conflictelor și la consolidarea păcii, și oferă UE structurile adecvate, nivelurile de personal și resursele financiare necesare pentru a-și îndeplini responsabilitățile la nivel mondial, în conformitate cu Carta ONU.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Am votat împotriva raportului referitor la cooperarea civilo-militară și dezvoltarea unor capacități civile-militare. Raportul descrie în detaliu evoluțiile actuale din politica de securitate. Cu toate acestea, în opinia mea, acesta nu oferă răspunsuri clare, decisive și pozitive la întrebările importante, precum dacă UE va putea să se mențină pe propriile picioare pe termen lung sau dacă își va menține legăturile sale foarte strânse cu NATO și, prin urmare, va preda responsabilitățile sale de politică externă către SUA.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. – Având în vedere că războaiele civile și etnice înlocuiesc treptat războaiele interstatale, dominând scena conflictelor secolului XXI, linia de demarcație dintre menținerea păcii și consolidarea păcii este din ce în ce mai neclară. Natura schimbătoare a conflictelor solicită o cooperare mai vastă între capacitățile civile și militare. Misiunea de monitorizare de mare succes din Aceh (MMA), condusă de UE între 2005 și 2006, reprezintă un exemplu important și amintește modul în care sinergii civile-militare pot ancora pacea și pot consolida încrederea într-un mediu instabil, în mod eficient și oportun. În timp ce echipa de dezafectare, dominată de experți militari, a monitorizat procesul de dezarmare rapid și încununat de succes, echipa civilă a MMA a lucrat pentru a transforma procesul într-o platformă pentru continuarea dialogului politic și pentru ca ambele părți să se angajeze în mod credibil față de pacea permanentă. Punerea în aplicare a competenței civile și militare nu ar trebui să fie limitată de etichetarea tehnică a naturii operațiilor, însă ar trebui să fie decisă în schimb pe baza oportunității și eficienței costurilor. Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că joacă un rol esențial în facilitarea continuării dezvoltării unei fețe neagresive, însă coerente și competente a politicilor externe ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dlui Ehler, deoarece consider că aceasta este o problemă importantă și că raportul o tratează într-un mod serios și ia în considerare o serie de aspecte.

Cooperarea, după cum se are în vedere în raport, este o activitate tipică pentru operațiunile de menținere a păcii, în sfera căreia componenta militară cooperează cu componenta civilă (autoritățile locale, organizațiile naționale, internaționale și non-guvernamentale și agențiile), în scopul de a restabili condiții de trai acceptabile și de a începe reconstrucția. Astfel de activități contribuie la asigurarea și menținerea cooperării depline între forțele militare, populația civilă și instituțiile locale, cu scopul de a crea condițiile necesare ce contribuie la realizarea obiectivelor stabilite. Prin urmare, este important ca Uniunea Europeană să sprijine și să promoveze acest tip de cooperare.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece sunt de acord că, pentru ca UE să își îndeplinească responsabilitățile de menținere a păcii, prevenire a conflictelor, consolidare a securității internaționale și de asistență pentru populațiile care se confruntă cu dezastre, este vital să încurajeze o mai bună coordonare între resursele civile și militare și să se asigure că resursele necesare sunt disponibile pentru a întări capacitățile de gestionare a situațiilor de criză la nivel mondial.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Ne-am abținut în privința acestui raport deoarece observăm în continuare prea multe eforturi concentrate asupra capacităților militare și prea puține asupra activităților civile și de prevenire.

 
  
MPphoto
 
 

  Rafał Trzaskowski (PPE), în scris. (PL) Încă o dată, Parlamentul și-a exprimat sprijinul puternic pentru dezvoltarea politicii de securitate și de apărare comune a UE, în ciuda faptului că îi este refuzat în mod constant un rol activ în modelarea acestei politici. Suntem cu toții conștienți de valoarea adăugată a politicii, care, mai presus de toate, reprezintă o oportunitate de a combina capacitățile militare și civile, deși în practică, după cum s-a subliniat în raport, încă mai rămân multe de făcut. Susțin integrarea structurilor instituționale ale acestei politici în Serviciul european de acțiune externă, deși aș reitera afirmațiile raportorului, subliniind necesitatea ca SEAE să coopereze îndeaproape cu structurile rămase în cadrul Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Geoffrey Van Orden (ECR), în scris. – Deși am putea sprijini în mod clar principiul cooperării civilo-militare sporite în cazul anumitor activități, acest raport are o orientare complet diferită. Acesta se referă în esență la materializarea ambițiilor UE în domeniul apărării, în scopul de a promova integrarea în UE. Nu susținem aceste obiective. În special: ideea unei Cărți albe a UE care ar „identifica în mod explicit oportunități pentru punerea în comun a resurselor de apărare la nivelul UE”; cererea de creșteri ale numărului de angajați pentru dotarea cu personal a structurilor duplicat militare ale UE; înființarea unui „sediu operațional permanent al UE, responsabil cu planificarea operațională și cu desfășurarea operațiunilor militare ale UE”; și ideea unui grup de avangardă al națiunilor, pentru a duce mai departe integrarea apărării folosind mecanismul de „cooperare structurată permanentă” al Tratatului de la Lisabona. Există mult mai multe exemple. Din toate aceste motive, am votat împotriva rezoluției.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Tratatul de la Lisabona a transformat stabilirea unei politici de apărare comune într-unul dintre obiectivele concrete ale UE. Scopul este acela de a îmbunătăți capacitatea Uniunii Europene de a acționa într-un rol de gestionare a situațiilor de criză, permițând furnizarea și utilizarea mai eficientă a resurselor financiare, civile și militare. Capacitățile militare vor fi dezvoltate la nivelul UE între acele state membre care doresc acest lucru, prin intermediul unei cooperări structurate permanente (CSP). Raportul dlui Ehler solicită stabilirea condițiilor cooperării militare și definirea clară a CSP. Pentru mine, în calitate de cetățean austriac, definițiile clare sunt de mare interes, în special, în ceea ce privește punerea în aplicare a clauzei de solidaritate, astfel cum se subliniază la articolul 222 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a clauzei de asistență reciprocă, astfel cum se subliniază la articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană, care sunt, de asemenea, menționate în raport. Clauza de asistență reciprocă precizează în mod precis faptul că nu va aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre, ceea ce garantează menținerea neutralității.

Ca și înainte, clauza de solidaritate lasă la latitudinea autorităților naționale decizia referitoare la solicitarea asistenței UE și la forma acesteia. Totuși, cetățenii din Austria au devenit foarte preocupați în urma unei serii de rapoarte diferite în mass-media și, prin urmare, avem nevoie de informații definitive cu privire la aceste noi componente militare ale UE.

 
  
  

Raport: Izaskun Bilbao Barandica (A7-0299/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui plan pe termen lung pentru stocul de hamsii din Golful Biscaia și pentru pescăriile care îl exploatează, deoarece acesta ar trebui să contribuie la menținerea stocurilor de biomasă la niveluri care vor permite exploatarea durabilă pe baza avizelor științifice.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Având în vedere importanța pescuitului de hamsii din Golful Biscaia, daunele provocate de închiderea pescuitului pentru grupurile dependente de acesta (pescari, reparatori de plase, industria conservelor etc.), precum și faptul că pierderea veniturilor nu a fost acoperită de ajutoarele compensatorii acordate de statele membre, este esențială stabilirea unui plan pe termen lung pentru refacerea stocului de hamsii, astfel încât pescarii să poată începe să utilizeze aceste resurse, fără a pune în pericol această specie vitală pentru industria europeană a pescuitului și a conservelor. În ceea ce privește reducerea cu 10 % a cotelor de pescuit și modul în care se calculează exploatarea, consider că astfel de măsuri sunt excesive, deoarece nu țin cont de impactul economic și social pe care l-ar putea avea asupra industriilor și populațiilor implicate.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Obiectivul acestei propuneri de regulament este acela de a stabili un plan pe termen lung pentru stocul de hamsii din Golful Biscaia și pentru pescăriile care îl exploatează. Pescuitul de hamsii din Golful Biscaia a fost închis din 2005 din cauza stării proaste a stocului. Pentru a aduce stocul de hamsii din Golful Biscaia la un nivel care permite exploatarea în mod durabil este necesar să se pună în aplicare măsuri de gestionare pe termen lung, pentru ca exploatarea acestui stoc să fie compatibilă cu exploatarea durabilă, asigurând pe cât posibil stabilitatea pescuitului concomitent cu menținerea unui risc redus de colaps al stocului. Salut aprobarea unui plan pe termen lung în acest raport, mai degrabă decât măsuri ad hoc anuale pentru alocarea posibilităților de pescuit, astfel încât să se asigure stabilitatea sectorului pescuitului și consolidarea monitorizării și punerii în aplicare. Sunt de acord cu sprijinirea administrațiilor regionale competente în activitatea de monitorizare, control și supraveghere, deoarece acestea sunt mai aproape de ceea ce se întâmplă, precum și cu necesitatea elaborării și publicării unui raport înainte de începerea sezonului de pescuit.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Starea îngrijorătoare a conservării stocului de hamsii din Golful Biscaia a dus la închiderea pescuitului în 2005. Rezultatul acestei închideri – care a avut consecințele economice și sociale tragice și inevitabile pe care trebuie să le prevenim și să le atenuăm întotdeauna cât mai mult posibil în acest caz și în altele – este acela că stocurile de hamsii s-au redresat, făcând posibilă reînceperea exploatării. Considerăm că deciziile cu privire la închiderea pescuitului, redeschiderea acestuia și stabilirea condițiilor de exploatare a resurselor trebuie să se bazeze întotdeauna, în primul rând, pe cunoștințe și recomandări științifice cu privire la starea resurselor. Prin urmare, este esențial ca aceste cunoștințe să fie cât mai riguroase și mai actualizate posibil, în sensul că trebuie să existe finanțare suficientă în acest scop, în special prin intermediul instrumentelor financiare ale politicii comune în domeniul pescuitului.

Planurile pe termen lung constituie un instrument important în gestionarea pescuitului, permițând combinarea menținerii esențiale a resurselor piscicole la niveluri durabile cu perspective garantate pe termen mediu pentru exploatarea acestor resurse, ceea ce este indispensabil pentru a conferi stabilitate economică și socială pescuitului și comunităților locale care depind de acesta.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Pescuitul de hamsii din Golful Biscaia este închis din 2005 din cauza stării proaste a stocului. Acest raport detaliază obiectivele unui plan pentru menținerea biomasei stocului de hamsii din Golful Biscaia la un nivel care să permită exploatarea durabilă a acestuia, în conformitate cu producția maximă durabilă, pe baza recomandărilor științifice, și asigurând concomitent cât mai multă stabilitate și rentabilitate posibilă pentru sectorul pescuitului. Planul este similar cu alte planuri pe termen lung pentru pescuitul pelagic (cum ar fi cel recent convenit pentru stocul de hering din vestul Scoției), în măsura în care prevede o normă de control pentru exploatare cu producții mari pe termen lung, protejând în același timp împotriva riscului de colaps al stocului.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Suspendarea pescuitului de hamsii în Golful Biscaia din anul 2005 a provocat mari probleme pentru operatorii economici al căror trai depindea de această activitate economică. Acum, la cinci ani după suspendarea pescuitului, stocul acestei specii din Golful Biscaia a revenit la niveluri acceptabile, astfel încât acum este posibilă reluarea pescuitului, însă pe baza unui plan pe termen lung pentru menținerea stocului de hamsii peste nivelul la care este în pericol de a deveni specie pe cale de dispariție, pentru ca această activitate să se poată adăuga din nou acestui sector economic din zonă.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Deși au fost introduse cote de captură pentru pescuitul de hamsii din Golful Biscaia, acest lucru nu se aplică speciilor pelagice și tonului. Numărul de vase de pescuit din zonă a scăzut de la 391 de vase în 2005 la 239 de vase în 2009, ceea ce a avut o influență semnificativă asupra economiei din zonă. Cu toate acestea, potrivit raportoarei, stocul de hamsii încă nu s-a redresat. Este necesar un plan de gestionare nou pentru a rezolva această problemă care este legată de stocul de hamsii și care să nu necesite renegocieri în fiecare an.

Raportoarea consideră că noul plan ar trebui să definească, de asemenea, mecanismele de control folosite pentru a inspecta nivelul capturilor. M-am abținut, pentru că raportoarea a explicat că articolele din planul cu privire la controale sunt susceptibile de a fi modificate printr-un nou regulament de control din partea Consiliului și dumneaei nu cunoaște exact ce presupune acest lucru.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Pescuitul de hamsii din Golful Biscaia are o importanță socială și economică semnificativă. Acest tip de pescuit a fost închis din 2005, iar flota a scăzut de la 391 de vase în 2005 la 239 de vase în 2009, afectând în mod direct peste 2 500 de familii. Închiderea a provocat daune grave grupurilor vizate (pescari, reparatori de plase, industria conservelor etc.). Pierderea veniturilor nu a fost acoperită de ajutoarele compensatorii acordate de către statele membre.

Introducerea acestui plan va face posibilă eliminarea gestionării stocului de hamsii prin negocierile politice din luna decembrie a fiecărui an, orientând-o în direcția atingerii obiectivelor de gestionare a resurselor europene pe termen lung, garantând astfel durabilitatea și producția maximă.

Regulamentul de exploatare definește CTA (sau captura totală admisibilă) în pescuit pentru fiecare an (din iulie până în luna iunie a anului următor) imediat după evaluarea stocurilor, în conformitate cu sezoanele de pescuit din luna mai a fiecărui an, profitându-se astfel la maxim de aceste informații. Toate afacerile de producție și locale implicate așteaptă redeschiderea acestei activități de pescuit și au făcut o contribuție semnificativă la elaborarea documentului. Din aceste motive, sunt hotărât să votez în favoarea dispoziției ca întreg.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Pescuitul de hamsii din Golful Biscaia are o mare importanță socioeconomică. Cu toate acestea, pescuitul a fost închis timp de cinci ani, iar acest lucru a afectat în mod direct pescarii și familiile acestora, precum și veniturile din acest sector al ocupării forței de muncă, care include reparatorii de plase și industria conservelor. Din păcate, ajutorul acordat de statele membre nu a compensat pierderea semnificativă a veniturilor. Deci această închidere ar trebui să fie revizuită și ar trebui stabilit un plan pe termen lung pentru găsirea unei soluții care să ia în considerare diferitele cereri.

Din acest motiv, am votat în favoarea raportului dnei Bilbao Barandica. Am făcut acest lucru în primul rând pentru că introduce un regulament de exploatare care va maximiza capturile pe baza principiului prudenței și va oferi nivelurile economice maxime așteptate pentru acest domeniu al pescuitului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Pescuitul de hamsii din Golful Biscaia are o mare importanță socioeconomică, iar închiderea acestuia în 2005 a provocat daune mari pentru grupuri ce depind de pescuit (pescari, reparatori de plase, industria conservelor etc.). Am votat în favoarea acestui raport, deoarece cred că stabilirea unui plan pe termen lung va aborda necesitatea de a raționaliza exploatarea acestei resurse, asigurând durabilitatea pe termen lung a pescuitului concomitent cu atenuarea riscului ca stocul de hamsii să intre în colaps.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. (ES) Această dezbatere privind situația stocurilor de hamsii și planul de redresare este, după cum s-a spus, un punct de cotitură, atât pentru specii, cât și pentru relațiile dintre Consiliu, Parlament și Comisie.

În acest sens, grupul nostru a sprijinit propunerile prudente făcute de Comisie de la început, în special în ceea ce privește: 1) norma de exploatare, (care considerăm că nu ar trebui să fie mai mare de 0,3); 2) captura totală admisă (CTA) ar trebui să țină seama de momeala vie; și 3) faptul că orice reducere a CTA, dacă este considerată necesară, ar trebui să fie de minim 25 %.

Aceste trei aspecte au fost în cele din urmă acceptate de majoritatea membrilor Comisiei pentru pescuit și am încredere că se va întâmpla același lucru când vom vota în plen. Acesta este în mod clar un caz paradigmatic, și am încredere că ne vom învăța lecția, și că măcar o dată vom acționa ca niște medici holiști care vindecă, în loc să acționăm ca niște medici legiști.

 
  
  

Raport: Pat the Cope Gallagher (A7-0296/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, întrucât consider că sunt necesare măsurile prezentate de Comisie pentru monitorizarea și supravegherea zonelor de pescuit. Această rezoluție reprezintă o încercare de a soluționa lipsa de informații privind stocurile de stavrid negru prin stabilirea unei formule destinate navelor care pescuiesc stavridul negru, în ceea ce privește pragul anual al debarcărilor și al capturilor maxim admisibile din zone stabilite.

În cadrul sectorului, acest plan va afecta în principal proprietarii, operatorii și echipajele navelor de pescuit pelagic active în zona de distribuție a stocurilor vestice de stavrid negru de Atlantic, mai precis în Marea Nordului, în zonele aflate la vest de Insulele Britanice, în partea vestică a Canalului Mânecii, în apele din vestul Bretaniei, Golful Biscaya și nordul și nord-vestul Spaniei, scopul central fiind acela de a garanta că exploatarea resurselor acvatice vii se face în condiții economice, de mediu și sociale durabile. De asemenea, este important de reținut că Portugalia a reușit să își mențină interesele în materie de pescuit și să beneficieze de dreptul său istoric de a pescui în acele zone. Aș dori să evidențiez soluția pozitivă în favoarea activității de pescuit costier la scară mică, care este perfect compatibilă cu protejarea resurselor.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris.(BG) Economic vorbind, stocurile vestice sunt cele mai semnificative stocuri de stavrid negru din apele UE. Din această cauză, trebuie să gândim atât în termeni de exploatare pe termen lung a resurselor acvatice vii care vor furniza condițiile necesare pentru durabilitate și dezvoltare, cât și din punct de vedere social - în ceea ce privește proprietarii, operatorii și echipajele vaselor de pescuit. De aceea, sunt de acord cu propunerea Comisiei de a stabili un plan pe termen lung pentru stocurile vestice de stavrid negru de Atlantic și modul în care acestea urmează să fie pescuite.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului privind propunerea de stabilire a unui plan pe termen lung pentru stocul vestic de stavrid negru de Atlantic și pentru unitățile piscicole care îl exploatează, deoarece aceasta contribuie la garantarea exploatării stocurilor în condiții economice, de mediu și sociale durabile. Această propunere, care este de interes pentru Portugalia, ia în considerare, de asemenea, caracteristicile și scopurile specifice ale flotelor implicate, nu mai puțin important flota de pescuit artizanal, în vederea furnizării de pește proaspăt de înaltă calitate publicului larg.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Apărarea pescuitului și a intereselor economice și sociale implicate - dincolo și mai presus de interesele alimentare - nu este același lucru cu apărarea dreptului de a pescui fără reguli sau limite. Știm că resursele piscicole nu sunt infinite și că pescuitul intensiv înseamnă că nu mai există timp pentru ca populațiile exploatate să se reproducă într-un număr suficient. Prin urmare, este important să elaborăm planuri pentru menținerea și conservarea stocurilor halieutice, urmărind o conciliere a intereselor economice și sociale aflate în pericol și conservarea speciilor, care este esențială pentru menținerea pe termen lung a posibilităților de pescuit. Alături de amendamentele care au fost depuse și adoptate, acest raport susține pescuitul tradițional de stavrid negru și, în special, permite ca 30 de nave portugheze să continue pescuitul în Golful Biscaya, care este esențial pentru interesul național, astfel cum arată în mod clar dna Patrão Neves, raportorul alternativ al Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat) pentru acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această propunere reprezintă o încercare de a soluționa lipsa de informații privind stocurile de stavrid negru prin stabilirea unei formule destinate navelor care pescuiesc acest pește, în ceea ce privește pragul anual al debarcărilor și al capturilor maxim admisibile de stavrid negru din zone definite. Această formulă se bazează pe cei mai siguri indicatori științifici și biologici disponibili în prezent aplicabili evoluției stocului. Salut includerea respectului pentru activitatea flotelor de pescuit artizanal, care sunt specializate, în mod tradițional, în acest tip de pescuit destinat consumului local de pește proaspăt, prin urmare zonele nu ar trebui stabilite prea departe de coastă. Aș dori să subliniez rolul important pe care l-a jucat Parlamentul în abrogarea și modificarea actelor delegate ale Comisiei pe această temă.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Planurile multianuale reprezintă instrumente importante în gestionarea pescuitului, permițând combinarea conservării durabile fundamentale a resurselor de pescuit cu prognoze garantate pe termen mediu pentru exploatarea acestor resurse, lucru indispensabil în conferirea unei stabilități economice și sociale pescuitului și comunităților locale care depind de acesta. Prin urmare, salutăm adoptarea acestui raport, precum și adoptarea amendamentului depus de grupul nostru privind distribuirea zonală a capturilor maxime admisibile (TAC), pe care o considerăm crucială pentru o abordare corectă din punct de economic și social a gestionării stocurilor. În stabilirea limitelor aplicabile activității de pescuit, pescuitul de coastă și pescuitul artizanal, al căror scop este de a furniza pește proaspăt pentru consum, nu ar trebui tratate în același mod ca și pescuitul industrial, care este destinat prelucrării industriale și exportului.

Pentru ca gestionarea resurselor de pescuit să țină în mod hotărât seama de problemele biologice și de mediu, precum și de cele economice și sociale, este necesar ca aspectele specifice privind flotele și destinația peștilor să fie recunoscute ca fiind aspecte de care trebuie să se țină seama la stabilirea TAC.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Acest raport oferă un plan pe termen lung de gestionare a unuia din cele mai importante stocuri halieutice din Europa. Planul pe termen lung privind stavridul negru va asigura că stocurile vor putea atinge în viitor nivelul maxim de durabilitate. Propunerea a fost înaintată inițial de Consiliul consultativ regional pentru stocurile pelagice și sublinia importanța sectorului pelagic european în ceea ce privește gestionarea durabilă a stocurilor halieutice.

Deputații din Spania și Portugalia au vrut să creeze două zone pentru captura maximă admisibilă; această recomandare nu are sens și ar fi în detrimentul flotei irlandeze pelagice. Am reușit să modific aceste amendamente în cadrul votului final.

Acest raport este una din primele inițiative legislative în domeniul pescuitului adoptate în temeiul Tratatului de la Lisabona și, prin urmare, s-a produs o anumită întârziere procedurală.

 
  
MPphoto
 
 

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Problema stavridului negru de Atlantic a devenit tot mai importantă în circumscripția mea, iar anul trecut numai navele străine au debarcat în porturile scoțiene pește în valoare de aproximativ 2 milioane de lire sterline. Această cifră arată că este o problemă majoră pentru mai multe națiuni și că este important ca stocurile să fie gestionate în mod corespunzător. Sunt întru totul de acord cu dl Gallagher că stocul vestic ar trebui considerat drept un singur stoc și cred că națiunile care îl exploatează ar trebui să aibă dreptul de a coopera în gestionarea acestei resurse importante.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Această propunere urmărește să asigure o exploatare a resurselor acvatice vii în condiții economice, de mediu și sociale durabile. Fiind abia la prima lectură, există o posibilitate de a introduce modificări în etapele ulterioare. Direcția generală a acestei propuneri este una pozitivă și, prin urmare, ar trebui să i se acorde timp pentru ca și alții să își spună părerea în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Propunerea stabilește un plan pe termen lung pentru stocul vestic de stavrid negru de Atlantic și pentru unitățile piscicole care îl exploatează. Comisia a stabilit un instrument juridic de gestionare pentru stocul de stavrid negru, în conformitate cu punctele de referință disponibile privind conservarea și considerațiile privind durabilitatea pe termen lung. Propunerea are ca scop garantarea unei exploatări a resurselor acvatice vii în condiții economice, de mediu și sociale durabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Stabilirea unui plan pe termen lung pentru stocul vestic de stavrid negru de Atlantic și pentru unitățile piscicole care îl exploatează este esențială pentru utilizarea eficientă și adecvată a resurselor halieutice. În acest mod și cu condiția ca normele să fie respectate, stocurile de pește nu vor scădea drastic și va fi posibilă exploatarea durabilă a acestor resurse. În acest raport, un alt element important este că Portugalia are posibilitatea de a menține nivelul anterior al capturilor efectuate, întrucât este esențială menținerea unui sector al pescuitului robust, sector care a suferit multe lovituri în ultima vreme.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Într-o perioadă în care supraexploatarea stocurilor este tot mai răspândită, sunt necesare mai multe dezbateri cu privire la introducerea unor cote de pescuit și, în consecință, și cu privire la respectarea și monitorizarea acestora. Cu toate acestea, oamenii de știință nu au reușit încă să stabilească cu acuratețe nivelul stocurilor halieutice, în acest caz, de stavrid negru de Atlantic. Prin urmare, toate măsurile care sunt luate se bazează pe estimări. Totuși, aceste estimări trebuie să fie utilizate pentru stabilirea capturilor maxime admisibile. M-am abținut, deoarece raportul nu se concentrează suficient de atent pe aspectele economice ale pescuitului de stavrid negru.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dlui Gallagher, deoarece sunt de acord cu abordarea și conținutul acestuia.

Consider de fapt că, pe măsură ce știința evoluează, valorile utilizate pentru fixarea referințelor biologice ar putea face obiectul unor avize științifice noi și diferite. În aceste împrejurări, este evident că planul ar trebui să prevadă posibilitatea de adaptare a acestor factori de referință.

Sunt de acord cu raportorul în ceea ce privește accesul în zonele specifice al navelor care pescuiesc stavrid negru. De fapt, se recomandă crearea unei reguli mai flexibile decât cea sugerată de Comisie. Trebuie să existe posibilitatea ca navele care au pescuit într-o zonă să debarce capturile într-un port dintr-o altă zonă. Prin urmare, consider că un sistem conform căruia comandantul unei nave de pescuit are obligația de a înregistra capturile și locul unde au avut loc aceste capturi este fezabil și corect.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Planurile multianuale reprezintă un instrument fundamental pentru garantarea faptului că exploatarea resurselor acvatice vii se face în condiții economice, de mediu și sociale durabile. În consecință, am susținut acest raport referitor la propunerea de instituire a unui plan multianual pentru gestionarea stocului de stavrid negru de Atlantic și salut faptul că amendamentul propus de dna Avril Doyle a fost adoptat, deoarece este esențial pentru asigurarea protecției pescuitului artizanal, alături de interesele Portugaliei în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Dezacordul dintre instituții pleacă de la stabilirea acelei părți a planului de gestionare a pescuitului care se referă la fixarea TAC și, prin urmare, ține de competența exclusivă a Consiliului. Câteva state membre consideră că responsabilitatea de a decide cu privire la întregul plan ar trebui să îi revină exclusiv Consiliului, însă această opinie nu se bucură de un sprijin larg, nici măcar din partea serviciului juridic al Consiliului. Marea majoritate consideră că regula matematică prin care se fixează TAC ar trebui să fie decisă mai degrabă de Consiliu decât prin codecizie. La 1 decembrie 2009, data la care Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare, Comisia pentru pescuit a organizat un „vot orientativ” privind amendamentul care a fost depus de dl Gallagher și alții și nu a procedat la votul final privind proiectul de raport, astfel cum a fost modificat. Scopul a fost acela de le conferi raportorilor (dlui Gallagher în ceea ce privește stavridul negru și dnei Bilbao Barandica în ceea ce privește anșoa) un mandat politic de a negocia cu Consiliul. În cele din urmă, după aproximativ un an de tergiversări din partea Consiliului, Comisia pentru pescuit a hotărât să procedeze la un vot definitiv în interiorul său pentru a constrânge Consiliului să acționeze.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Din punct de vedere economic, stocul vestic de stavrid negru este cel mai important din apele UE. Propunerea Comisiei Europene stabilește un plan pe termen lung pentru acest stoc și pentru unitățile piscicole care îl exploatează. Este de dorit să se garanteze că exploatarea resurselor acvatice vii se face în condiții economice, de mediu și sociale durabile. Această propunere ar putea constitui chiar un exemplu pentru planurile multianuale viitoare referitoare la reglementarea posibilităților de pescuit în apele Uniunii Europene. Sprijin amendamentele depuse de Comisia pentru pescuit a Parlamentului în vederea unei mai mari flexibilități în fixarea factorilor biologici de referință și a modalității de calcul al tuturor părților prevalate din stoc prin stabilirea unor limite maxime și minime, precum și a unei mai bune coordonări cu legislația de instituire a unui sistem de control la nivelul Comunității pentru asigurarea respectării normelor politicii comune din domeniul pescuitului. Prin urmare, votez în favoarea acestui raport.

 
  
  

Raport: Marek Józef Gróbarczyk (A7-0295/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Marea Baltică a fost clasificată drept o „zonă maritimă extrem de sensibilă” (Particularly Sensitive Sea Area -PSSA) de către Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale. Această clasificare plasează Marea Baltică printre cele mai valoroase și sensibile ecosisteme marine din lume. Am votat în favoarea dispozițiilor incluse în acest document și potrivit cărora trebuie să punem bazele pentru exploatarea durabilă a stocurilor de pește fără să fie necesară o scădere a normelor de comercializare. Pentru a limita în mod eficient aruncarea înapoi în mare a unui număr excesiv de capturi de pești tineri sau subdimensionați care aparțin speciei vizate sau nevizate, este important ca sectorul pescuitului să fie încurajat să utilizeze echipamentele de pescuit cele mai selective și să nu pescuiască în zone în care există un număr mare de pești subdimensionați sau din specii nevizate. Trebuie să procedăm la o revizuire a sistemului de aruncare înapoi în mare a capturilor și consider că aceasta va constitui o temă majoră în anul 2011, întrucât dezbatem reforma politicii comune a UE în domeniul pescuitului.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris. (BG) Cu toții urmărim cu o profundă îngrijorare efectele pe care le au asupra mediului activitățile umane și pescuitul masiv, îngrijorare pe care o împărtășim cu privire la reducerea stocurilor și pescuitul industrial necontrolat. Având în vedere acest lucru, votez în favoarea introducerii unei exploatări durabile a resurselor acvatice vii și a unei revizuiri a zonelor protejate din Marea Baltică.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat pentru acest raport, deoarece reclamă impunerea de restricții la pescuitul de cambulă și de calcan în Marea Baltică. Există o nevoie stringentă de stopare a pescuitului industrial în Marea Baltică. Având în vedere lipsa de date științifice pe baza cărora capturile de pește din unitățile piscicole industriale să poată fi evaluate, este esențială introducerea imediată a întregii documentații a capturilor, împreună cu monitorizarea completă a navelor angajate în astfel de activități de pescuit. Sunt de acord cu poziția Parlamentului European că este necesar să se ia măsuri imediate în cadrul politicii comune din domeniul pescuitului pentru a soluționa problema pescuitului industrial în Marea Baltică, ținând seama că, din punct de vedere ecologic, un astfel de pescuit este dăunător pentru ecosistemul Mării Baltice.

Trebuie să ținem cont de faptul că Marea Baltică reprezintă unul din cele mai valoroase ecosisteme din lume și că această regiune a fost clasificată drept o „zonă maritimă extrem de sensibilă” (PSSA). Mai mult, schimbările climatice în zona Mării Baltice antrenează adaptarea diferitelor specii de pești, ceea ce înseamnă că are loc și o schimbare a obiceiurilor lor de migrare și de reproducere. Din acest motiv, sunt de acord cu solicitarea lansată Comisiei de către Parlament de a proceda la o revizuire a zonelor maritime protejate din Marea Baltică.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Pentru Uniunea Europeană și, în special, pentru o țară cum e Portugalia, care are o chemare pentru mare și pentru pescuit, precum și pentru un pescuit pe scară largă și pentru o industrie de conserve, este esențială menținerea pescuitului ca activitate economică viabilă și durabilă. Portugalia are nevoie de pescuit și, prin urmare, este necesar ca marea să ne poată oferi în continuare pește, iar speciile să se poată reproduce. Din acest motiv, sunt de acord cu raportorul atunci când acesta afirmă că „pentru a preveni în mod eficace capturile accidentale și pentru a limita aruncarea unui număr excesiv de pești tineri și subdimensionați care aparțin speciei vizate sau nevizate, este absolut esențial ca sectorul pescuitului să fie încurajat să utilizeze echipamentele de pescuit cele mai selective și să nu pescuiască în zone în care există un număr mare de pești subdimensionați sau din specii nevizate”.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Pentru a preveni respingerea selectivă și pentru a limita aruncarea înapoi în mare a unui număr excesiv de pești tineri și subdimensionați, este absolut esențial ca sectorul pescuitului să fie încurajat să utilizeze echipamentele de pescuit cele mai selective și să nu se pescuiască în zone în care există un număr mare de pești subdimensionați sau din specii nevizate.

Consider că introducerea unei interdicții totale privind aruncarea înapoi în mare a capturilor de cambulă sau de alți pești din aceeași familie este nepotrivită, întrucât acest lucru ar avea un impact negativ asupra stocurilor de cambulă. Această interdicție privind capturile aruncate înapoi în mare ar putea, de asemenea, să aibă efectul contrariant de a fi folosită drept argument în favoarea legalizării pescuitului pe scară largă de cod subdimensionat în Marea Baltică. Merită evidențiat faptul că Marea Baltică a fost clasificată drept o „zonă maritimă extrem de sensibilă” (PSSA) de către Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport care sprijină o propunere concepută pentru a simplifica partea administrativă, dar care nu aduce schimbări substanțiale în ceea ce privește restricțiile privind pescuitul de cambulă și de calcan în Marea Baltică.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Pescuitul trebuie să fie o activitate economică sustenabilă pe termen lung, iar acest lucru este posibil numai prin gestionarea atentă a resurselor halieutice. Preocupările evidențiate de către raportor sunt, prin urmare, legitime și iau în considerare necesitatea protejării speciilor și a conservării biodiversității. Astfel, sunt de acord cu interdicțiile și restricțiile adoptate aici.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Având în vedere că stocurile de pește din Marea Baltică sunt limitate, reglementările privind capturile de specii valoroase de pește trebuie să fie foarte stricte. În acest sens, este important să se definească în mod clar misiunile organizațiilor competente ale Uniunii Europene, astfel încât să se poată pune în practică monitorizarea și impune restricții în privința exploatării iraționale a resurselor marine. Este esențial să se impună cote pentru a permite resurselor halieutice din Marea Baltică să se refacă. Un semnal clar ar trebui transmis tuturor părților implicate în domeniul pescuitului cu privire la exploatarea irațională a resurselor halieutice care ar putea avea consecințe grave.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Specii de pești din Marea Baltică sunt direct amenințate într-un număr tot mai mare. De exemplu, capturile de cod sunt mai reduse astăzi în Marea Baltică decât în urmă cu 15 ani, iar peștii sunt mai mici și de o calitate inferioară. Unul din factorii majori care au contribuit la acest declin este pescuitul industrial și modul în care se gestionează capturile accidentale. Unitățile piscicole costiere tradiționale și de mici dimensiuni sunt, în anumite împrejurări, capabile să garanteze gestionarea durabilă a stocurilor de pește. M-am abținut, deoarece acest raport menționează în mod clar că nu există date științifice sigure disponibile privind această chestiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea rezoluției.

Experiența dobândită prin utilizarea în Marea Baltică a unui sistem de aruncare înapoi în mare a capturilor arată că sistemul funcționează bine și că este practicabil pentru anumite specii de pește. Speciile care fac obiectul capturilor accidentale pot avea o valoare mică pe piață, pot fi complet inadecvate pentru consumul uman sau debarcarea lor ar putea fi ilegală. Prin urmare, se pun bazele pentru exploatarea durabilă a stocurilor de pește fără să fie necesară o reducere a normelor de comercializare. Pentru a preveni în mod eficace capturile accidentale și pentru a limita aruncarea unui număr excesiv de pești tineri sau subdimensionați care aparțin speciei vizate sau nevizate, este absolut esențial ca sectorul pescuitului să fie încurajat să utilizeze echipamentele de pescuit cele mai selective și să nu pescuiască în zone unde există un număr mare de pești subdimensionați sau din specii nevizate.

Ar trebui totodată introduse perioade de extrasezon variabile, în funcție de ciclurile de reproducere ale peștilor. Schimbările climatice în zona Mării Baltice antrenează adaptarea diferitelor specii de pești, ceea ce înseamnă că are loc și o schimbare a obiceiurilor lor de migrare și de reproducere. În lumina acestor considerații, ar părea necesară o revizuire a zonelor protejate.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece consider că este esențial să se promoveze gestionarea durabilă a resurselor marine, astfel încât să corespundă cu obiectivul de prezervare a stocurilor de pește din Marea Baltică, care reprezintă unul din cele mai valoroase și sensibile ecosisteme din lume.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Normele tehnice detaliate pentru pescuitul în Marea Baltică (dimensiunea ochiului de plasă, zonele închise etc.) sunt incluse în Regulamentul 2187/2005 al Consiliului. Cu toate acestea, anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Consiliul a luat adesea măsuri care au înlesnit adoptarea rapidă a unor astfel de norme, prin includerea lor în reglementările privind cotele. De exemplu, Regulamentul (CE) nr. 1226/2009 al Consiliului, care stabilește cotele pentru 2010, conține dispoziții referitoare la măsurile tehnice, în special la articolul 7 privind interzicerea respingerii selective și în anexa III privind restricțiile la pescuitul de cambulă și de calcan. După Lisabona, acest lucru nu mai este legal, deci Regulamentul nr. 2187/2005 al Consiliului trebuie modificat. Acesta a fost unicul scop al acestei propuneri și a fost adoptată în unanimitate în cadrul Comisiei pentru pescuit.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Anul viitor, Parlamentul European va dezbate reforma politicii comune din domeniul pescuitului (PCP). Sunt de acord că acest proces trebuie să includă măsuri în vederea unei mai bune exploatări durabile a resurselor halieutice și a gestionării eficiente a resurselor marine. Astfel cum a arătat Organizația Maritimă Internațională, Marea Baltică reprezintă o „zonă maritimă extrem de sensibilă”. Acest fapt plasează Marea Baltică printre cele mai sensibile ecosisteme marine din lume, însă nu trebuie să uităm nici latura umană a acestei probleme, care nu este menționată în raport. Industria pescuitului este una de tradiție în Lituania. Cu toate că sectorul pescuitului reprezintă un procent relativ mic în PIB-ul Lituaniei, acesta are o importanță deosebită pentru economia lituaniană. Regiunile care sunt dependente de pescuit au suferit dificultăți economice și sociale majore în ultimii ani, din cauza scăderii nivelurilor de pescuit și a politicii de conservare a stocurilor.

În Lituania, este din ce în ce mai dificil să îți câștigi existența din activități în domeniul pescuitului. Din cauza salariilor mici, această activitate nu este atractivă pentru tineri. În consecință, Lituania și alte state membre UE trebuie să continue să pună în aplicare majoritatea politicilor definite în cadrul Fondului european pentru pescuit. Acest sprijin va contribui la crearea de noi locuri de muncă, va mări valoarea produselor pescărești, va promova turismul ecologic etc.

 
  
  

Rapoarte: Izaskun Bilbao Barandica (A7-0299/010), Pat the Cope Gallagher (A7-0296/2010), Marek Józef Gróbarczyk (A7-095/2010), João Ferreira (A7-0184/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Andrew Henry William Brons și Nick Griffin (NI), în scris. – Ne-am abținut cu privire la rapoartele Bilbao Barandica, Gallagher și Ferreira pe motiv că acestea conțineau atât propuneri avantajoase, cât și propuneri dezavantajoase în cadrul aceluiași instrument. Totuși, am votat în favoarea raportului Gróbarczyk, în ciuda unor îndoieli pe care le-am avut în legătură cu conținutul său (de exemplu, a sugerat că sistemul de aruncare înapoi în mare a unor capturi ar putea funcționa bine în cazul anumitor specii de pești - noi ne opunem întru totul sistemului de aruncare înapoi în mare a capturilor). Am votat în favoarea acestuia, deoarece promitea o revizuire a sistemului de aruncare înapoi în mare a capturilor. Cam atât putem spera în limitele politicii comune din domeniul pescuitului.

 
  
  

Raport: João Ferreira (A7-0184/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Pe ansamblu, sunt de acord cu amendamentele propuse, având în vedere că introducerea de specii exotice este unul din principalele motive pentru care ecosistemele nu mai funcționează normal, pe lângă distrugerea habitatelor naturale, care este unul din principalii factori implicați în pierderea biodiversității la nivel mondial, situație confirmată de Comisie. Prin urmare, sprijin propunerile care stabilesc condițiile de introducere a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local, prin definirea strictă a cerințelor pe care trebuie să le întrunească instalațiile închise pentru acvacultură, precum și necesitatea de a supraveghea instalațiile, scopul fiind acela de a asigura condițiile tehnice propuse de specialiști.

Cu atât mai mult într-o perioadă în care se lansează o nouă strategie europeană în acest domeniu, acvacultura necesită un sprijin substanțial pentru cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică în domeniul culturii speciilor indigene astfel încât să permită o diversificare mai mare. Sunt de acord cu amendamentele în vederea asigurării implicării Parlamentului în acest domeniu, prin adaptarea vechilor dispoziții de comitologie la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Mai întâi aș dori să îl felicit pe raportor, dl Ferreira, pentru elaborarea acestui raport, în favoarea căruia am votat.

Studiile recente au evidențiat necesitatea de a dezvolta sectorul acvaculturii europene și de a intensifica cercetarea științifică în domeniul reproducerii speciilor indigene. Astfel, se va putea garanta o mai mare siguranță, calitate și diversitate a produselor oferite consumatorilor și, prin urmare, se va putea asigura o mai mare protecție a mediului.

În ceea ce privește introducerea de specii exotice în instalațiile închise pentru acvacultură, care, potrivit Comisiei, vizează în principal „practicile de acvacultură și de refacere a stocurilor”, consider că această practică trebuie să fie însoțită de o monitorizare strictă a acestor instalații, a sistemelor și a condițiilor în care se efectuează transportul acestor animale, astfel încât să se împiedice o evadare a acestora, ceea ce ar putea genera dezordine în ecosistemele indigene și în habitatele naturale, acesta fiind unul din factorii majori care contribuie decisiv la pierdea biodiversității la scară mondială.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport referitor la utilizarea speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local în acvacultură, întrucât aceasta va face posibilă consolidarea cerințelor pe care ar trebui să le respecte instalațiile închise pentru acvacultură și transportul speciilor, astfel încât să fie minimizat impactul asupra ecosistemelor și a biodiversității.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Sectorul acvicol european cuprinde peste 16 500 de întreprinderi, cu o cifră de afaceri anuală totală ce depășește 3,5 miliarde de euro și care contribuie la ocuparea forței de muncă, în mod direct sau indirect, cu aproximativ 64 000 de locuri de muncă. Mai mult, având în vedere că stocurile de pește se diminuează, acvacultura creează nenumărate oportunități pentru industria europeană. Relaxarea procedurii de introducere de specii exotice și de specii absente la nivel local în acvacultură, astfel cum se propune, trebuie să fie echilibrată prin definirea cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească instalațiile închise pentru acvacultură, precum și supravegherea obligatorie a instalațiilor, scopul fiind acela de a asigura că cerințele tehnice propuse de specialiști vor fi luate în considerare și respectate în mod corespunzător.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Amendamentul propus de Comisie la actualul regulament se bazează pe rezultatul proiectului IMPASSE, o acțiune concertată axată pe impactul asupra mediului al speciilor exotice din acvacultură. Proiectul propune o definiție operațională a unei instalații închise pentru acvacultură, restrângând și aprofundând definiția utilizată în prezent, potrivit căreia „gradul de risc asociat speciilor exotice ar putea fi redus considerabil, posibil chiar până la un nivel acceptabil, dacă se limitează potențialul de evadare, în timpul transportului, al organismelor vizate și nevizate și dacă, la instalația destinatară, se aplică protocoale bine definite”. Am votat pentru acest raport, deoarece sunt de acord cu necesitatea de a elimina condiția deținerii unui permis pentru acțiunile de introducere și de transfer către instalațiile închise de acvacultură, scutind astfel operatorii de această formalitate administrativă.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) În ceea ce privește tema esențială a acestui raport, astfel cum am arătat și în cursul dezbaterii - relaxarea procedurii de introducere a speciilor exotice în acvacultură, în „instalații închise” - trebuie să meargă mână în mână cu definirea cât mai exactă a cerințelor pe care astfel de instalații trebuie să le respecte, în acord cu cele mai recente informații de natură științifică și tehnică. Monitorizarea instalațiilor trebuie, de asemenea, asigurată înainte de deschidere și în timpul funcționării. În vederea dezvoltării durabile a acvaculturii, este necesar un sprijin substanțial pentru cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică în domeniul culturii speciilor indigene. Aceste specii trebuie să aibă întâietate față de speciile exotice, astfel încât să permită diversificarea producției și furnizarea de produse alimentare, alături de o îmbunătățire a calității, contribuind, de asemenea, la o mai mare securitate ecologică.

În ceea ce privește elaborarea raportului, salut faptul că propunerile adoptate de Comisia pentru pescuit au fost integrate de Comisie în propunerea sa de regulament. Singurul aspect pe care îl socotesc regretabil este acela că s-a considerat că este obligatoriu să se depună formal o nouă propunere, ceea ce a cauzat o întârziere în oficializarea acordului în primă lectură.

 
  
MPphoto
 
 

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – În timp ce acvacultura reprezintă o sursă importantă atât de locuri de muncă, cât și de hrană, este important ca mediul în general să fie protejat împotriva posibilelor amenințări. Legislația existentă încearcă din răsputeri să facă acest lucru, iar propunerea de astăzi nu va submina aceste eforturi. Prin urmare, am sprijinit acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris.(DE) În timp ce stocurile de pești din oceane se epuizează încet, iar volumul capturilor tinde să își atingă limitele, piscicultura și cochiliocultura au câștigat teren în ultimii ani. Producția de acvacultură este deci un sector de creștere, căruia i se acorda atenția necesară cu ocazia acestui raport. Procentul instalațiilor de acvacultură înființate pe uscat, cum ar fi iazurile piscicole sau sistemele de circulare continuă a apei, arată rate mai mari de creștere decât alte sectoare de producție alimentară, iar producția din aceste instalații o depășește deja pe cea din instalațiile maritime. Iazurile piscicole, în special, au deja o tradiție îndelungată: cultura de pești și crustacee există de sute de ani, mai ales în iazuri artificiale. Sistemele închise pentru acvacultură conferă în mod clar avantaje enorme din puncte de vedere ecologic, precum și avantaje în ceea ce privește problema antibioticelor. Sprijin acest raport, care solicită importante condiții-cadru pentru instalațiile închise pentru acvacultură și definește cu strictețe premisele pentru introducerea speciilor exotice de pești. Pentru a preveni distrugerea ecosistemelor indigene prin introducerea optimă a speciilor exotice, este important să fie sprijinită cultura în sisteme închise.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Raportul Fereirra vizează modificarea Regulamentului nr. 708/2007 a Consiliului care a stabilit un cadru de reglementare a practicilor din sectorul acvaculturii în ceea ce privește speciile exotice și speciile absente la nivel local. Acest cadru se află actualmente în curs de revizuire, după încheierea așa-numitului proiect IMPASSE al cărui scop a fost acela de a elabora orientări cu privire la practicile ecologice pentru activitățile de introducere și de transfer în acvacultură. Am votat pentru raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. (PT) Introducerea speciilor exotice este unul din principale cauze ale pierderii diversității la nivel mondial și ale perturbării ecosistemelor pe planetă. Introducerea speciilor exotice în acvacultură trebuie, prin urmare, să genereze o definiție exactă a cerințelor pe care instalațiile închise pentru acvacultură trebuie să le respecte, precum și supravegherea acestor instalații. Transportul speciilor vizate și nevizate ar trebui, de asemenea, să facă obiectul unor norme și al unei supravegheri stricte. Din aceste motive, am votat în favoarea acestui raport. Totuși, consider că ar trebui intensificate activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul culturii speciilor indigene, astfel încât să se reducă riscurile asociate cu introducerea de specii exotice și să se promoveze o producție durabilă mai mare.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Introducerea speciilor exotice este unul din principalii factori ai perturbării ecosistemelor, alături de distrugerea habitatelor naturale, precum și una din cauzele pierderii biodiversității la nivel mondial. Relaxarea procedurii de introducere de specii exotice și de specii absente la nivel local în acvacultură trebuie să fie echilibrată printr-o definire strictă a cerințelor pe care instalațiile închise pentru acvacultură trebuie să le îndeplinească, în conformitate cu rezultatele proiectului IMPASSE, fiind, de asemenea, supuse supravegherii, scopul fiind acela de a asigura că cerințele tehnice propuse de specialiști vor fi luate în considerare și respectate în mod corespunzător.

În dezvoltarea durabilă a sectorului european al acvaculturii, este necesar un sprijin substanțial pentru cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică în domeniul culturii de specii indigene, astfel încât să se permită diversificarea producției și furnizarea de produse alimentare, alături de o îmbunătățire a calității, garantând, în același timp, o mai mare securitate ecologică.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Pe lângă distrugerea habitatelor naturale, introducerea speciilor exotice în ecosisteme reprezintă unul din cauzele pierderii biodiversității la nivel mondial. Tot mai multe specii pier în acvaculturi, ceea ce duce la prejudicierea pe termen lung a întregului ecosistem. M-am abținut, deoarece acest raport nu detaliază suficient problemele reale.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT)Introducerea de specii exotice este unul din principalele motive pentru care ecosistemele nu mai funcționează normal, pe lângă distrugerea habitatelor naturale, care este unul din principalii factori implicați în pierderea biodiversității la nivel mondial. Introducerea de specii exotice în apele costiere și în apele interioare din Europa se datorează, de cele mai multe ori, „practicilor de acvacultură și de refacere a stocurilor”.

Relaxarea procedurii de introducere de specii exotice în acvacultură trebuie să fie perfect corelată cu definirea cât mai exactă a cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească instalațiile închise pentru acvacultură, precum și cu supravegherea necesară a instalațiilor, scopul fiind acela de a asigura că cerințele tehnice propuse de specialiști vor fi luate în considerare și respectate în mod corespunzător.

În dezvoltarea durabilă a sectorului european al acvaculturii, este necesar un sprijin substanțial pentru cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică în domeniul culturii de specii indigene, astfel încât să se permită diversificarea producției și furnizarea de produse alimentare, alături de o îmbunătățire a calității acestora, contribuind, de asemenea, la o mai mare securitate ecologică. Prin urmare, sper că realizarea acestui lucru va beneficia de o puternică încurajare.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru acest raport, având în vedere faptul că rezultatele proiectului IMPASSE au evidențiat că „gradul de risc asociat speciilor exotice ar putea fi redus considerabil, posibil chiar până la un nivel acceptabil, dacă se limitează potențialul de evadare, în timpul transportului, al organismelor vizate și nevizate și dacă, la instalația destinatară, se aplică protocoale bine definite”. Prin urmare, este perfect logic să eliminăm condiția deținerii unui permis pentru introducerea de specii exotice în instalații închise pentru acvacultură.

Reducerea costurilor administrative și a costurilor generate de cererile de permis reprezintă un stimulent important pentru sectorul acvaculturii. În cazul în care va fi însoțită de o definiție strictă a cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească instalațiile închise pentru acvacultură, precum și de o monitorizare corespunzătoare a conformității, aceasta nu va aduce atingere protecției biodiversității și mediului.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Propunerea Comisiei abordează modificări la un regulament referitor la utilizarea speciilor exotice în acvacultură pe baza proiectului IMPASSE, care s-a axat pe impactul asupra mediului al speciilor exotice. În cadrul acestui proiect a s-a obținut o definiție operațională a unei instalații închise pentru acvacultură, care restrânge și aprofundează definiția utilizată în prezent, reprezentând o abordare potrivit căreia gradul de risc asociat speciilor exotice ar putea fi redus considerabil. În lumina rezultate de mai sus, Comisia propune ca acțiunile de introducere și de transfer către instalațiile închise de acvacultură să fie scutite de condiția deținerii unui permis, scutind astfel operatorii de această formalitate administrativă. Conform observațiilor raportorului, introducerea de specii exotice este unul din principalele motive pentru care ecosistemele nu mai funcționează normal, pe lângă distrugerea habitatelor naturale, care este unul din principalii factori implicați în pierderea biodiversității la nivel mondial. Multe din aceste activități de introducere de specii exotice în apele costiere și în apele interioare din Europa se datorează „practicilor de acvacultură și de refacere a stocurilor”. Ținând seama de acest lucru, raportorul a depus un amendament pentru a preciza faptul că „instalațiile închise pentru acvacultură” erau limitate la cele de pe uscat, pentru a reduce riscul eventualei supraviețuiri a specimenelor care au evadat. Alte amendamente au vizat dispozițiile de comitologie.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local distruge ecosistemele naturale, care trebuie să fie protejate de către UE, cauzând, în special, pierderea biodiversității la nivel mondial. Proiectul IMPASSE reprezintă o acțiune concertată privind impactul asupra mediului al speciilor exotice din acvacultură, care a demonstrat necesitatea de a preveni evadarea în timpul transportului a speciilor respective și a materialului biologic. Salut raportul Parlamentului European, deoarece este dedicat biosecurității și, în același timp, accelerării formalităților administrative legate de condiția deținerii unui permis pentru activitățile de introducere și de transfer în instalațiile închise pentru acvacultură. Definirea clară și riguroasă a "instalației închise pentru acvacultură", precum și actualizarea permanentă a listelor cu astfel de instalații de către statele membre, va duce la dezvoltarea durabilă a acestui sector. Statele membre trebuie să supravegheze instalațiile și mijloacele cu care se realizează transportul speciilor. De asemenea, susțin angajamentul față de cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică ca mijloace de reducere a efectelor negative ale sectorului asupra ecosistemelor naturale. În final, aș dori să evidențiez faptul că acest regulament a fost modificat prin procedura legislativă ordinară de codecizie, potrivit dispozițiilor Tratatului de la Lisabona.

 
  
  

Raport: Bernhard Rapkay (A7-0324/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  William (The Earl of) Dartmouth (EFD), în scris. – UKIP se opune oricărei gestionări a industriilor noastre de către UE, întrucât guvernele naționale alese ar trebui să fie cele care decid cu privire la viitoarele și eventualele subvenții destinate minelor de cărbune. Totuși, în acest caz, UE ia măsuri speciale pentru guverne pentru o mai mare flexibilitate în vederea gestionării subvențiilor destinate minelor de cărbune, în afară de normele obișnuite ale ajutorului de stat. Amendamentele 25 și 36 solicită o perioadă mai mare de flexibilitate înainte de aplicarea normelor obișnuite ale ajutorului de stat - lucru pe care UKIP îl poate sprijini într-o anumită măsură. UKIP s-a abținut în ceea ce privește aceste două amendamente și votul final pentru că, deși noi nu sprijinim o legislație a UE privind ajutorul de stat (întrucât guvernele naționale ar trebui să fie cele care decid nivelurile subvențiilor), acordarea unei mai mari flexibilități statelor membre și prelungirea acestei perioade reprezintă un lucru benefic și mult mai responsabil din punct de vedere democratic, restituind guvernelor competența de a lua astfel de decizii.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am susținut acest raport. Deși reprezintă în continuare doar o mică parte din piața energetică a UE, industria minieră asigură locuri de muncă pentru cetățenii UE care lucrează în acest domeniu și dezvoltarea economică în regiunile slab populate și îndepărtate, unde sunt situate cele mai multe companii miniere de cărbune. Am fost de acord cu amendamentele potrivit cărora termenul pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive va fi prelungit până în 2018, cu posibilitatea de a menține deschise minele în cazul în care nu reușesc să devină competitive în termenul stabilit. Când minele necompetitive vor fi închise, este important să se garanteze alocarea finanțării necesare pe termen lung pentru a asigura protecția mediului și reabilitarea fostelor exploatări miniere. În unele regiuni, minele reprezintă singura formă de industrie, iar închiderea acestora va însemna disponibilizarea multor persoane. Prin urmare, este esențial să se garanteze că acestora li se acordă asistență în sistem multianual și că diferite măsuri pe piața forței de muncă, cum ar fi reconversia, sunt puse în aplicare cu scopul de a crea condițiile pentru ca aceste persoane să fie reinserate pe piața forței de muncă. Am susținut așadar propunerea Comisiei Europene de a aloca o astfel de asistență până în 2026.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat in favoarea raportului Domnului Rapkay deoarece susțin, printre altele, prelungirea datei limită pentru operarea închiderilor minelor de cărbune necompetitive. În acest sens, consider că se va încerca evitarea unei pierderi masive de locuri de muncă, România, Spania și Germania reprezentând statele UE lovite cel mai puternic de noul regulament. Consider cǎ încetarea activității minelor necompetitive trebuie efectuată în acord cu planul de închidere, numai dacă acestea nu vor deveni rentabile până la data limită stabilită.

Doresc să încurajez acordarea ajutoarelor degresive destinate acoperirii pierderilor de producție în contextul unui plan bine definit de închidere a minelor. Începând cu 1 ianuarie 2011, jumătate din minele existente în România vor intra într-un plan de închidere. În acest context, consider că ajutoarele vor trebui îndreptate mai mult spre acoperirea consecințelor sociale și de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Gerard Batten, John Bufton, Derek Roland Clark, Trevor Colman și Nigel Farage (EFD), în scris. –UKIP se opune oricărei gestionări a industriilor noastre de către UE, întrucât guvernele naționale alese ar trebui să fie cele care decid cu privire la viitoarele și eventualele subvenții destinate minelor de cărbune. Totuși, în acest caz, UE ia măsuri speciale pentru guverne pentru o mai mare flexibilitate în vederea gestionării subvențiilor destinate minelor de cărbune, în afară de normele obișnuite ale ajutorului de stat. Amendamentele 25 și 36 solicită o perioadă mai mare de flexibilitate înainte de aplicarea normelor obișnuite ale ajutorului de stat - lucru pe care UKIP îl poate sprijini într-o anumită măsură. UKIP s-a abținut în ceea ce privește aceste două amendamente și votul final pentru că, deși noi nu sprijinim o legislație a UE privind ajutorul de stat, întrucât guvernele naționale ar trebui să fie cele care decid nivelurile subvențiilor, acordarea unei mai mari flexibilități statelor membre și prelungirea acestei perioade reprezintă un lucru benefic și mult mai responsabil din punct de vedere democratic, restituind guvernelor competența de a lua astfel de decizii.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) După ce a fost consultat de către Comisie, i s-a solicitat Parlamentului European să dea verdictul, în această zi de marți, 23 noiembrie, pe tema ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive. Problema cea mai spinoasă a reprezentat-o data limită pentru acordarea ajutorului de stat. Comisia a propus data de 1 octombrie 2014. Din motive de mediu, cred că este important să se diversifice sursele de producție a energiei și să se promoveze metode de producție durabile. Prin urmare, 2014 pare să fie o dată limită rezonabilă. Cu toate acestea, având în vedere impactul social al închiderii minelor și dificultățile pe care le implică reconversia profesională a minerilor, trebuie să se acorde sprijin în timpul procesului de închidere. Prin urmare, majoritatea Parlamentului European a decis să prelungească acordarea ajutorului de stat până la 31 decembrie 2018. Am decis să mă abțin de la acest vot final, deoarece consider că cel mai important lucru este să se acorde prioritate surselor de energie durabile, dar, în același timp, este de asemenea important să se țină seama de consecințele economice și sociale ale închiderii minelor.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am ales să votez în favoarea raportului Bernhard Rapkay privind „Ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive.” Acesta propune amânarea termenului de închidere a minelor de cărbune necompetitive cu 4 ani: din 2014, așa cum era inițial prevăzut în propunerea Comisiei Europene, până în 2018.

Totodată, prin intermediul acestui raport, Comisia Europeană este încurajată să elaboreze o strategie de recalificare a lucrătorilor care vor fi afectați de aceste închideri. Trebuie să avem în vedere faptul că anumite regiuni din Uniunea Europeană sunt complet dependente de sectorul minier din punct de vedere economic și social, printre ele aflându-se și Valea Jiului din România. Sectorul minier oferă locuri de muncă pentru 100 000 de oameni în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Luigi Ciriaco De Mita (PPE), în scris. (IT)Prin faptul că afectează grav economiile țărilor occidentale „dezvoltate”, criza economică și financiară actuală a arătat că paradigma economică a eficienței și a capacității de autoreglementare a piețelor nu se mai bazează pe realitate, deoarece realitatea impune tuturor operatorilor economici și de piață, în special operatorilor de pe piața financiară, să acționeze în mod responsabil și etic, lucru pe care nu au reușit să îl facă deloc în ultimul timp. Problemele cauzate din punct de vedere financiar pentru întreaga economie arată că sectorul industrial necesită un nivel de sprijin extrem de mare, întrucât reprezintă încă un sector de importanță fundamentală pentru economie, în special pentru economia reală. Atunci când se iau în considerare avantajele și dezavantajele competitive și comparative între regiuni, în special la nivel internațional, nu trebuie să uităm că industria minieră este prezentă în zone în care dezvoltarea de alternative economice și profesionale solide ar trebui să fie încurajată ca un pas preliminar și pentru care ar trebui promovate dispoziții de sprijinire a bunăstării cu scopul de a preveni creșteri alarmante ale numărului șomerilor a căror reconversie profesională presupune dificultăți. Raportul privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, pe care l-am votat, mi se pare că se încadrează cel puțin parțial în aceste direcții.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Am votat pentru acest raport întrucât consider că minele de cărbune necompetitive trebuie să poată beneficia de aportul ajutoarelor de stat având în vedere că lipsa acestora ar duce la închiderea lor și, deci, la concedieri masive și probleme sociale foarte grave. Perioada tranzitorie acordată pentru rentabilizarea sau închiderea acestor mine este importantă și are rolul, pe de o parte, de a realiza recalificarea profesională a populației implicată in industria carboniferă, iar pe de alta parte de a realiza o trecere treptată către surse de energie mai puțin poluante

 
  
MPphoto
 
 

  Göran Färm, Anna Hedh, Olle Ludvigsson și Marita Ulvskog (S&D), în scris.(SV) Noi, social-democrații suedezi, credem că este absurd, din motive legate atât de mediu, cât și de concurență, să se păstreze subvențiile pentru minele de cărbune necompetitive. În același timp, considerăm că este necesar să se pună în aplicare inițiative ample privind mediul înconjurător și ocuparea forței de muncă în regiunile afectate de închiderea minelor, care va rezulta probabil din întreruperea acordării subvențiilor. În general, credem că propunerea Comisiei cu privire la această chestiune este echilibrată și ia în considerare ambele aspecte. Subvențiile vor fi eliminate treptat, dar acest lucru va fi gestionat cu atenție, luând în considerare atât locurile de muncă, cât și mediul înconjurător. Prin urmare, am ales să votăm în mod constant în favoarea poziției Comisiei.

În ceea ce privește chestiunea permiterii posibilității de funcționare în continuare a minelor care devin rentabile în perioada de închidere, noi credem, asemenea Comisiei, că ar fi greșit să includem această opțiune. Pentru ca ajutorul acordat să fie folosit în mod corect, acesta trebuie să se bazeze pe un plan de închidere definitivă. În ceea ce privește anul exact în care ajutorul de închidere nu va mai fi acordat, nu avem preferințe concrete, dar, cu toate acestea, credem că propunerea Comisiei pentru anul 2014 este mai adecvată decât propunerea raportorului pentru anul 2018.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) În lipsa unui regulament specific privind acordarea ajutorului de stat pentru industria cărbunelui, întrucât regulamentul în vigoare expiră la 31 decembrie 2010, trebuie stabilite norme care să permită unor state membre care au fost obligate să își închidă minele de cărbune să minimizeze impactul economic și social al acestei închideri. Întrucât minele de cărbune sunt concentrate în anumite regiuni (în Germania, Spania și România), impactul social al închiderii simultane a minelor ar putea fi semnificativ. Din punctul de vedere al ocupării forței de muncă, locurile de muncă a aproximativ 100 000 de mineri ar putea fi în pericol; aceștia ar putea fi în imposibilitatea de a găsi locuri de muncă în alte sectoare cât mai repede cu putință și riscă să devină șomeri pe termen lung. Din acest motiv, prezenta propunere are drept scop să ofere statelor membre un cadru legal care să le permită să rezolve mai eficient potențialele efecte negative ale închiderii minelor care ar putea să apară ca urmare a retragerii treptate a subvențiilor, în special efectele sociale și de mediu. De asemenea, vizează să reducă la minimum denaturarea concurenței pe piața internă.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Ajutorul pentru industria europeană a cărbunelui este reglementat prin Regulamentul (CE) nr. 1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002, care expiră la 31 decembrie 2010. În absența unui nou cadru legal care să permită tipuri specifice de ajutor de stat pentru industria cărbunelui, statele membre vor putea acorda ajutor numai în limitele prevăzute în normele generale privind ajutorul de stat aplicabile în toate sectoarele. Comparativ cu regulamentul privind cărbunele, normele generale privind ajutorul de stat reduc semnificativ șansele ca ajutorul de stat să fie acordat industriei cărbunelui. Prin urmare, este posibil ca unele state membre să fie obligate să își închidă minele de cărbune și să facă față consecințelor sociale și regionale ale acestei decizii. Cred că, din cauza concentrării regionale a minelor de cărbune, impactul social al închiderii simultane ar putea fi semnificativ. Luând în considerare locurile de muncă din industria minieră, acest lucru ar putea pune în pericol până la 100 000 de locuri de muncă. Prin urmare, sunt de acord că planul de închidere ar trebui să fie prelungit până la 31 decembrie 2018, împreună cu închiderea definitivă a unităților de producție, în cazul în care nu devin competitive până la această dată, și numai dacă necesitățile energetice ale UE nu impun existența acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Acest raport evaluează și aduce schimbări pozitive la propunerea Comisiei Europene de modificare a prezentului regulament, care ea însăși a schimbat perioada de acordare a ajutorului de stat pentru industria cărbunelui. Fără acest amendament, perioada ar fi expirat la 31 decembrie 2010.

În prezent, noua propunere a Comisiei Europene sugerează prelungirea ajutorului până în 2014. Cu toate acestea, Parlamentul European a adoptat o propunere privind extinderea ajutorului până în 2018, pentru care am votat. Scopul este de a lua în considerare problema socială - prevenirea concedierilor lucrătorilor și a dificultăților de integrare a acestora pe piața forței de muncă - și problema de mediu, împreună cu ajutorul pe care îl sprijină pentru a rezolva aceste probleme.

Angajamentul pentru protejarea menținerii industriilor cărbunelui care au devenit competitive în timpul acestui proces, asigurând în același timp și protecția aspectelor de mediu și de sănătate publică, este de asemenea pozitiv.

Necesitatea de reabilitare a fostelor exploatări de cărbune este de asemenea evidențiată, în special: eliminarea din mină a echipamentelor miniere vechi, asigurarea condițiilor de siguranță, curățarea șantierului minier și evacuarea apelor uzate.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Goebbels (S&D), în scris. (FR) Am votat în favoarea raportului Rapkay și a subvențiilor de stat pentru industria cărbunelui. Cărbunele rămâne o componentă esențială a producției de energie electrică la nivel mondial. Dacă nu ar mai putea fi exploatat în Europa, ar trebui să importăm cărbune din Statele Unite ale Americii sau din Australia.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE), în scris. (DE) Este nevoie de timp și de multă încredere pentru a se adapta la schimbările din structurile sociale. Prin urmare, Uniunea Europeană și Germania intenționează să nu mai acorde subvenții pentru minele de cărbune necompetitive. Perioada de acum până în 2018 va fi utilizată pentru punerea în aplicare a măsurilor de restructurare necesare. Acesta este un compromis de succes, care reprezintă o dovadă de abordare pe termen lung a tuturor părților implicate.

Având în vedere numărul mare de persoane angajate în industrie, este important pentru Uniunea Europeană și statele membre să depună toate eforturile pentru a amortiza impactul social și regional negativ al acestei schimbări și pentru a menține impactul la un nivel minim. Prin urmare, sunt foarte mulțumit că Parlamentul European și-a arătat astăzi sprijinul pentru această chestiune. Acest lucru va permite ca procesele de adaptare dificile, dar necesare să fie puse în aplicare în special în Europa și în Germania, într-un mod echilibrat și pe baze politice solide.

 
  
MPphoto
 
 

  Karin Kadenbach (S&D), în scris. (DE) În ceea ce privește acordarea în continuare de subvenții pentru minele de cărbune nerentabile, sunt împotriva poziției adoptate de grupul meu și m-am abținut. În opinia mea, votul în Parlament se bazează pe un reflex naționalist și pe o gândire pe termen scurt. Mă opun subvențiilor, deoarece cred că, în principiu, utilizarea cărbunelui și emisiile de dioxid de carbon aferente 2 sunt contrare tuturor eforturilor noastre de a combate schimbările climatice. Banii pe care am putea să îi investim în surse de energie regenerabilă sunt literalmente aruncați într-o groapă fără fund. În opinia mea, ar trebui să căutăm alternative durabile în domeniul producției energiei.

Cu toate acestea, avem nevoie, de asemenea, de soluții alternative pe piața forței de muncă. Este evident că s-au făcut greșeli în trecut și că a existat o abordare pe termen scurt privind politica ocupării forței de muncă. Dat fiind faptul că sunt în joc multe locuri de muncă, aș prefera să observ că sunt puse la dispoziție fonduri pentru reconversia profesională a lucrătorilor care sunt afectați, mai degrabă decât o continuare a subvențiilor în domeniul cărbunelui. Din acest motiv, am decis mai degrabă să mă abțin de la vot decât să votez împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport întrucât sunt de acord cu punctul fundamental potrivit căruia ar trebui să existe un regulament „de tranziție” în acest sector. Deși cărbunele și exploatarea acestuia contribuie enorm la poluare, în unele țări, acestea oferă, de asemenea, foarte multe locuri de muncă. Prin urmare, încetarea atât de bruscă a acordării unora dintre aceste ajutoare ar putea avea un efect grav asupra unor state membre ale UE, dar este important pentru sector să înțeleagă că nu trebuie să se bazeze exclusiv pe aceste ajutoare în viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT)Deoarece sursele locale de energie în cadrul Uniunii sunt rare, cred că sprijinul pentru industria minieră este justificat în cadrul politicii Uniunii de a încuraja combustibilii fosili regenerabili și cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru producția de energie. Cu toate acestea, nu cred că acest lucru justifică sprijinul pe durată nedeterminată acordat minelor de cărbune care se dovedesc necompetitive. Având în vedere consecințele socioeconomice grave ale închiderii minelor, îndeosebi în regiuni slab populate, trebuie luată în considerare posibilitatea de a oferi ajutor și sprijin.

Cu toate acestea, în scopul de a reduce la minimum denaturarea concurenței pe piața internă, rezultată în urma acordării ajutorului, Comisia va trebui să se asigure că sunt stabilite, menținute și respectate condiții precise și eficiente privind concurența. În ceea ce privește protecția mediului, statele membre vor trebui să prezinte un program de măsuri care au scopul de a atenua impactul asupra mediului al utilizării cărbunelui, în domeniul eficienței energetice, al energiei regenerabile sau al captării și stocării de carbon.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Marie Le Pen (NI), în scris. (FR) Proeuropenii doresc să faciliteze închiderea ultimelor mine de cărbune rămase în Europa prin intermediul unui ajutor de stat pe termen scurt. Având în vedere că Germania și România generează mai mult de 40 % din electricitate prin arderea cărbunelui, acest lucru înseamnă că peste 100 000 de persoane vor fi sacrificate pe altarul ultraliberalismului sub pretextul concurenței loiale și al corectitudinii politice „verzi”, lucru care ne-ar conduce către generarea de electricitate prin energie eoliană. În căutare de energii „regenerabile”, aceste țări vor fi obligate fără îndoială să înlocuiască cărbunele prin cumpărarea de la vecinii lor de electricitate de origine nucleară.

Întrucât eu însumi sunt un fost miner, sunt destul de emoționat când mă gândesc la toate minele de cărbune franceze și europene care au fost închise, provocând multă suferință și lăsând regiuni întregi în ruină – regiuni care au devenit, astfel, maidane economice și sociale și care de multe ori nu și-au revenit. Prin urmare, din păcate, nu pot conchide decât că, în acest domeniu, ca și în multe altele, Europa reprezentată la Bruxelles nu a încercat să protejeze industriile și, prin urmare, locurile noastre de muncă, preferând în schimb să irosească sume imense de bani pentru proiecte globaliste, care nu au legătură cu problemele concetățenilor noștri.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Mann (PPE), în scris. (DE) Am votat în favoarea raportului dlui Rapkay pentru că planul de a elimina progresiv subvențiile pentru minele de cărbune până în 2018 este, din fericire, susținut de o majoritate largă în toate grupurile. Exemplul Germaniei arată cum un pact privind cărbunele între guvernul central, statele federale, sindicatele și patronat poate duce la producție eficientă de cărbune fără a fi nevoie de concedieri. În prezent există o siguranță mai mare pentru 100 000 de locuri de muncă în întreaga Europă. Pentru a evita orice neînțelegeri, este important să conștientizăm că aceste subvenții nu sunt permanente și că scopul nu este acela de a sprijini întreprinderile necompetitive. Este vorba despre a avea o abordare responsabilă față de o industrie europeană tradițională. Utilizarea cărbunelui poate fi ușor justificată, fie drept combustibil pentru generarea de electricitate sau drept materie primă în industria chimică, mai ales în momentele în care resursele precum petrolul și gazele sunt din ce în ce mai puține. Producția unei cantități minime de cărbune contribuie la securitatea noastră energetică și ne împiedică să fim dependenți de importuri. Este greșit să se afirme că stoparea acordării subvențiilor pentru industria minieră va contribui la protecția mediului.

Din punct de vedere climatic, nu există nicio diferență dacă folosim materii prime proprii sau de import. Trebuie să continuăm să sprijinim tehnologia ecologică de ardere a cărbunelui și o aprovizionare cu energie sigură folosind produse interne. O politică industrială activă nu este de domeniul trecutului, ci o sarcină pentru viitor, pe baza unei strategii în domeniul concurenței coerente și a unei politici sociale adecvate care implică securitatea locurilor de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris. − Expirarea la 31 decembrie 2010 a Regulamentului privind industria cărbunelui ar fi obligat unele state membre să își închidă minele de huilă. Am votat pentru prelungirea acestui regulament până la 31 decembrie 2030, față de 31 decembrie 2026 cât propunea Comisia Europeană. Din păcate, acest amendament nu a fost susținut de majoritatea necesară. A fost însă susținut punctul prin care se diminuează tendința descrescătoare abruptă a cuantumului total al ajutorului pentru închidere acordat de un stat membru. De asemenea, exploatarea unităților de producție în cauză vor face parte dintr-un plan de închidere definitivă cu un termen limită ce ar fi trebuit fixat la 31 decembrie 2020, deoarece anul 2020 se încadrează în contextul proiectelor de captare, transport și stocare a carbonului, în curs de elaborare în mai multe state membre.

Termenul limită rezultat în urma votului majorității a fost 31 decembrie 2018. Precizez ca acest termen limită obținut pentru operațiunile de subvenționare este totuși o realizare a Parlamentului European care prelungește cu 4 ani termenul inițial de 2014 propus de Comisia Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport referitor la ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive. Cărbunele a fost exceptat de la normele privind ajutorul de stat timp de 35 de ani. Comisia a propus un sfârșit pentru această scutire, ceea ce ar permite ajutorul de stat doar pentru minele de cărbune care sunt programate pentru închidere până în 2014. Orice mină de cărbune care nu se închide până la data respectivă trebuie să returneze ajutorul de stat, iar toate țările care acordă ajutor de stat trebuie să prezinte un plan de atenuare a schimbărilor climatice. Germania prevede închiderea minelor necompetitive până în 2018, iar raportorul a propus un amendament pentru a prelungi propunerea până în 2018. Mi s-a părut de cuviință să sprijin propunerea acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece, deși se referă la aspecte importante de mediu, precum sursele de energie și schimbările climatice, și la aspecte economice, precum durabilitatea unităților de producție necompetitive în economie, într-un moment de criză economică și socială, este important să susținem problemele sociale. Nu trebuie luate măsuri în cazul în care acestea accentuează criza. Răspunsul la criză se face prin investiții și protecția populației, care în acest caz înseamnă asigurarea condițiilor care să permită închiderea acestor mine într-o perioadă de timp după preconizata rezolvare a crizei, protejând astfel locuri de muncă și luptând împotriva șomajului.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Ajutorul prevăzut în prezentul raport este vital pentru a-i sprijini pe cei care își pot pierde locurile de muncă în această industrie. Reconversia profesională trebuie să fie asigurată imediat lucrătorilor afectați de închiderea minelor și trebuie explorate toate căile posibile de finanțare din fonduri regionale, naționale și ale UE.

Pe termen lung, finanțarea unor măsuri care vizează protecția mediului și a costurilor generate de închiderea minelor ar trebui să fie continuată după anul 2014. Încetarea anticipată a subvențiilor pentru industria cărbunelui de către statele membre ar putea cauza grave probleme financiare și de mediu în regiunile afectate și ar putea deveni chiar mai costisitoare decât o eliminare treptată a acestor subvenții.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Este esențial să continuăm să sprijinim industria cărbunelui în Europa pentru a permite închiderea treptată a minelor necompetitive. Cu toate acestea, propunerea Comisiei nu merge suficient de departe. Mineritul este concentrat doar în câteva regiuni care vor trebui să își restructureze complet economiile în următorii câțiva ani. Am observat destul de des în trecut că regiunile miniere care au devenit necompetitive au suferit un declin social și economic sever într-o perioadă scurtă de timp. În trecut, multe din aceste regiuni au fost „perlele negre” ale performanței economice din Europa.

Dacă le acordăm timp pentru a se adapta la schimbările de circumstanțe, acestea pot continua să fie puteri economice. Totuși, dacă le lăsăm la ananghie, vom suporta costuri considerabile ca urmare a șomajului și a falimentelor. Argumentul invocat de Verzi conform căruia acest proces este dăunător pentru mediu este doar o invenție. Cărbunele intern este mult mai ecologic decât cărbunele importat. Din acest motiv, am votat în favoarea acestui raport care este foarte clar formulat.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport pentru că măsurile conținute vor permite, în cazul în care vor fi aprobate de Consiliu, evitarea unor consecințe grave cu caracter social în multe din statele membre ale Uniunii Europene. Termenul propus de Comisia Europeană este prea apropiat și nerealist, de aceea se impunea prelungirea subvențiilor pentru producția de huilă până în 2018. România, statul membru din care provin, are experiența dimensiunilor unei astfel de provocări sociale și consider că prelungirea termenului este necesară și binevenită.

 
  
MPphoto
 
 

  Sławomir Witold Nitras (PPE), în scris. (PL) Sunt încântat de poziția adoptată astăzi de Parlamentul European privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive.

Trebuie remarcat faptul că ajutorul de stat acordat în astfel de cazuri trebuie să aibă un caracter excepțional și ar trebui să fie în conformitate cu reglementările, care, în realitate, permit ca minele să nu fie închise în urma acordării ajutorului și nu impun în mod explicit ca ajutoarele publice să fie returnate în cazul în care minele nu sunt închise. Nu putem ajunge la o situație în care fondurile de la bugetul de stat sunt folosite de mine pentru a obține profituri. Astăzi, am propus un mecanism pentru a obliga statele membre să pună în aplicare limite coerente privind ajutoarele publice, precum și o trecere treptată la dispozițiile generale care se aplică tuturor sectoarelor economiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dlui Rapkay deoarece sunt de acord cu prelungirea termenului până în 2018. Termenul limită 2014 propus de Comisie nu este justificat, nici de evaluarea impactului realizată de Comisie.

Pe baza evaluării impactului realizate de Comisie, și ca o urmare logică a Regulamentului (CE) nr. 1407/2002, termenul 2018 este unul potrivit, asigurând o soluție acceptabilă din punct de vedere social, fără să presupună concedieri în masă într-o serie de state membre. În aceste vremuri de criză, nu cred că minele ar trebui să fie închise, iar mii de lucrători să fie concediați în întreaga Europă.

În plus, problemele legate de poluare nu ar trebui să fie abordate ca parte a acestei chestiuni. Într-adevăr, închiderea acestor mine de cărbune nu ar rezolva problema, pentru că în loc de cărbunele provenit din aceste mine, ar trebui importat cărbune din străinătate. Dacă dorim să găsim o soluție pentru a preveni schimbările climatice, trebuie să o găsim în centralele care utilizează cărbune. Emisiile vor fi reduse doar prin convertirea acelor tipuri de centrale.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Sunt recunoscător dlui Rapkay pentru munca sa excelentă și susțin amendamentele depuse. Am votat în favoarea proiectului, întrucât sunt de acord cu măsurile necesare pentru a preveni consecințele socioeconomice extrem de grave ale închiderii minelor, îndeosebi în regiuni slab populate.

Având în vedere că sursele locale de energie din Uniune sunt restrânse, este justificat sprijinul pentru industria minieră în cadrul politicii Uniunii de a încuraja combustibilii fosili regenerabili și cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru producția de energie. Prin urmare, sprijin eforturile depuse, care sunt în conformitate cu strategia mai generală 20/20/20.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Avizul PE referitor la propunerea de regulament prelungește termenul limită pentru subvenționarea producției de cărbune până la 31 decembrie 2018 (cu 4 ani mai mult decât propunerea Comisiei) și vizează numai huila. Sectorul cărbunelui oferă locuri de muncă pentru aproximativ 100 000 de oameni. Minele care se bazează pe ajutor pentru operare se află mai ales în regiunea Ruhr din Germania, în nord-vestul Spaniei și în Valea Jiului din România. Aproximativ 40%, din producția de electricitate din România se bazează pe cărbune, din care majoritatea este huilă. Data de 2014 (propusă de Comisie) pentru planul de închidere a minei este arbitrară și nu se justifică prin evaluarea de impact efectuată de executivul UE însuși. Prin urmare, 2018 garantează o soluție acceptabilă, ținând seama de această evaluare a impactului.

Raportorul este în favoarea unei reduceri treptate a ajutorului, reducerea anuală nu trebuie să fie sub nivelul a 10% din ajutorul acordat în primul an și numai pe baza unui plan de închidere monitorizat foarte bine. Am votat acest raport deoarece aplicarea regulamentului în forma propusă de PE va reduce consecințele sociale negative ale unor astfel de închideri de mine, de această măsură fiind afectate și minele din Valea Jiului.

 
  
MPphoto
 
 

  Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece, deși se referă la aspecte importante de mediu, precum sursele de energie și schimbările climatice, și la aspecte economice, precum durabilitatea unităților de producție necompetitive în economie, într-un moment de criză economică și socială, este important să susținem problemele sociale. Nu trebuie luate măsuri în cazul în care acestea accentuează criza. Răspunsul la criză se face prin investiții și protecția populației, care în acest caz înseamnă asigurarea condițiilor care să permită închiderea acestor mine într-o perioadă de timp după preconizata rezolvare a crizei, protejând astfel locuri de muncă și luptând împotriva șomajului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Regulamentul (CE) nr. 1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui expiră la 31 decembrie 2010. Acest lucru ar obliga unele state membre să își închidă minele de cărbune la data respectivă și să se confrunte cu impactul social și regional considerabil al acestor închideri simultane. Propunerea Comisiei a sugerat să se ofere statelor membre un cadru legal pentru a le permite să prelungească sprijinul acordat până la 31 decembrie 2014, iar Parlamentul a prelungit acest termen până la 31 decembrie 2018, asigurându-se astfel condițiile pentru rezolvarea acestei probleme într-un mod durabil la nivel social și de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Teresa Riera Madurell (S&D), în scris. (ES) Stoparea acordării ajutorului pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive în 2014 - data propusă de Comisie - ar avea consecințe socioeconomice grave în anumite regiuni din UE unde mineritul continuă să fie o sursă semnificativă de locuri de muncă. Acesta este motivul pentru care poziția Parlamentului care solicită amânarea datei respective până în 2018 este atât de importantă.

Votul meu reflectă convingerea mea că închiderea acestor mine ar trebui să fie amânată pentru a acorda regiunilor și statelor membre în cauză - în special Spaniei, Germaniei și României - timpul de care au nevoie pentru a efectua restructurarea necesară în perioada actuală de criză.

Restructurarea respectivă trebuie să implice, pe de o parte, o tranziție spre activități economice durabile, care creează locuri de muncă de înaltă calitate, și, pe de altă parte, ori de câte ori este posibil, stabilirea unei exploatări miniere mai competitive și mai durabile și o utilizare a cărbunelui mai puțin poluantă.

În acest sens, Comisia pentru industrie, cercetare și energie trebuie să sprijine cercetarea și inovarea în domenii precum captarea și stocarea de carbon 2 și utilizarea unor metode de ardere mai ecologice.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédérique Ries (ALDE), în scris. (FR) Ar trebui Uniunea Europeană să continue să subvenționeze sectoarele industriale care sunt menite în cele din urmă să dispară din Europa? Aceasta este întrebarea dificilă la care a trebuit să răspundem odată cu adoptarea raportului Rapkay privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive. Comisia Europeană a propus un termen programat pentru sfârșitul acordării subvențiilor în octombrie 2014. Aceasta este o propunere rezonabilă care ia în considerare impactul negativ asupra mediului al ajutorului acordat pentru industria cărbunelui și necesitatea ca statele membre să elaboreze un plan de măsuri corespunzătoare, de exemplu în domeniul eficienței energetice, al energiei regenerabile sau al captări și stocării de carbon.

Faptele sunt condamnabile: ajutorul pentru producție în valoare de 1 288 de milioane de euro, reprezentând un total al subvențiilor în valoare de 2,9 miliarde de euro pentru industria cărbunelui între anii 2003 și 2008, nu a contribuit deloc la limitarea pierderii cotei de piață și nici nu a asigurat că cei 100 000 de lucrători din industrie vor primi sprijin util pentru reconversie profesională. Prin urmare, regret că Uniunea Europeană nu a avut curajul în această după-amiază să spună „nu” prelungirii acordării ajutorului pentru minele de cărbune până la sfârșitul anului 2018 sau să se orienteze cu fermitate către noi surse de energie, lucru care ar oferi locuri de muncă populației europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Votul de astăzi este în conflict cu interesele economice, energetice și privind schimbările climatice ale UE. Subvenționarea minelor de cărbune necompetitive este o pierdere de miliarde de euro din banii publici, mai ales în contextul presiunilor actuale privind finanțele publice. Prelungirea ajutorului operațional pentru minele de cărbune nu răspunde preocupărilor legitime ale lucrătorilor din sectorul minier pentru viitorul acestora. În schimb, riscă să întârzie trecerea la o economie verde - cu un viitor sector energetic bazat pe eficiență energetică și energie regenerabilă - care va asigura crearea de mii de noi locuri de muncă durabile în fostele regiuni producătoare de cărbune.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Deși industria minieră nu are un impact mare asupra economiei din Lituania, acest raport este important pentru țara mea. Odată cu expirarea Regulamentului (CE) nr. 1407/2002, unele state membre vor fi obligate să își închidă imediat minele de cărbune și să se confrunte cu consecințe sociale și regionale majore legate de închiderea acestora. Lituania cunoaște prea bine tipul de probleme cărora trebuie să le facă față după aceste închideri. Închiderea centralei nucleare de la Ignalina în Lituania a dus la pierderi de afaceri și de locuri de muncă. A însemnat, de asemenea, o lovitură la adresa independenței noastre în domeniul energiei și, prin urmare, nu trebuie să uităm că Uniunea Europeană este fondată pe solidaritate energetică. În prezent, Lituania și țările baltice sunt insule de energie, separate de rețelele de gaze naturale și de electricitate ale Europei. Am fost încântat să aud, în această lună, rapoarte conform cărora Comisia Europeană sprijină Planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică.

Sper că proiecte precum cele privind centrala nucleară de la Visaginas și interconectarea rețelelor de gaze ale Lituaniei și Poloniei vor beneficia de asistență financiară din partea UE. Întreaga Europă ar beneficia de acest lucru. În cele din urmă, este important să avem în vedere siguranța minerilor și a lucrătorilor din alte ramuri ale industriei energetice. Accidentele recente din Chile și Noua Zeelandă nu ne vor permite să uităm acest lucru.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. (SK) Exploatarea cărbunelui în Europa nu este eficientă și trebuie să fie subvenționată. Cu toate acestea, așa-numitele surse alternative de energie sunt la fel de - dacă nu chiar și mai - ineficiente. Prin urmare, centralele energetice care utilizează cărbune au un lucru în comun cu centralele solare sau eoliene. Energia pe care o produc este pur și simplu prea scumpă. Prin urmare, statele subvenționează exploatarea cărbunelui sau cumpără energia electrică produsă la un preț mai mare decât prețul plătit de către utilizatorul final. Fiecare metodă de producție a energiei electrice prezintă avantaje și dezavantaje. Cu toate acestea, experiența ne-a învățat că nu este bine să ne bazăm pe o singură sursă de energie. Dacă securitatea energetică a Europei este o prioritate pentru noi, atunci ar fi o greșeală să renunțăm la una dintre sursele de energie posibile. Statul nu ar trebui să folosească banii contribuabililor pentru a sprijini întreprinderile nefuncționale. Nu toate minele care, în prezent, se află în imposibilitatea de a supraviețui pe piață fără subvenții sunt în mod inevitabil sortite eșecului. Unele dintre acestea pot deveni competitive dacă li se acordă timp pentru a se transforma. Raportul dlui Rapkay dorește să le permită acest lucru. Sunt din regiunea Prievidza, care are o puternică tradiție în minerit. Sunt conștientă câte familii ar cădea pradă sărăciei în cazul în care părinții și-ar pierde locul de muncă din mină. Și în numele acestora am votat în favoarea raportului, care creează o oportunitate de a salva mii de locuri de muncă într-o regiune minieră tradițională din Slovacia.

 
  
  

Raport: Eva Joly (A7-0315/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului privind lucrările Adunării Parlamentare Paritare (APP) a grupului de state din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și UE în 2009, deoarece cred că este vital ca acestea să joace în continuare un rol de monitorizare în cadrul negocierilor privind acordurile de parteneriat economic (APE) și să favorizeze interacțiunea între parlamentari, cu scopul de a aduce o mai mare transparență pentru toate procesele.

În acest sens, cred că este esențial să se consolideze dimensiunea parlamentară a activităților de cooperare, recunoscându-se faptul că înființarea Uniunii Africane și puterea în creștere a APP reprezintă, fără îndoială, o provocare pentru cooperarea ACP-UE și, în consecință, pentru APP ACP-UE. Având în vedere că, în 2009, Comisia și statele ACP au prezentat propuneri pentru o a doua revizuire a Acordului de parteneriat de la Cotonou, este vital ca APP să supravegheze evenimentele pentru a garanta supraviețuirea și progresul său ca instituție. Această cooperare între Parlamentul European și APP a început în 2007, iar anul trecut a dus la crearea unei Delegații pe deplin funcționale pentru relațiile cu APP.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat pentru această rezoluție, care evaluează lucrările Adunării Parlamentare Paritare a grupului de state din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și UE în 2009. Lucrările acestei adunări sunt deosebit de importante, prin consolidarea proceselor democratice în aceste țări, și, prin urmare, sunt de acord cu observațiile făcute în rezoluție conform cărora trebuie să implicăm strâns parlamentele în procesul democratic și în strategiile naționale de dezvoltare. Cred că revizuirea Acordului de parteneriat de la Cotonou va contribui la abordarea noilor modificări care au apărut în deceniul care a urmat semnării pentru prima dată a acestui acord și va spori participarea parlamentelor naționale, a societății civile și a sectorului privat în viața economică și politică a țărilor respective. Sunt, de asemenea, de acord cu propunerea privind integrarea Fondului european de dezvoltare în bugetul Uniunii Europene pentru a consolida coerența, transparența și eficiența politicii de cooperare pentru dezvoltare și pentru a garanta controlul adecvat al acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. Susțin acest raport referitor la lucrările Adunării Parlamentare a grupului de state din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și UE. Răspunsul pozitiv al Comisarului pentru comerț la cererea adresată de unele țări ACP de a revizui elementele litigioase apărute în cadrul negocierilor pentru Acordul de parteneriat economic (APE) este binevenit. Viitoarele negocieri APE, precum și eventualele puneri în aplicare ar trebui să facă obiectul unui control parlamentar mai îndeaproape. Parlamentele țărilor ACP ar trebui să insiste pentru implicarea lor în adoptarea și punerea în aplicare a documentelor de strategie națională și regională, deoarece acestea sunt principalele instrumente privind programarea asistenței pentru dezvoltare. Pentru a contribui la abordarea preocupărilor Adunării Parlamentare cu privire la repercusiunile crizei actuale asupra lumii în curs de dezvoltare, trebuie să ne concentrăm asupra surselor suplimentare de finanțare, mai ales asupra unor taxe pe tranzacțiile financiare internaționale. Pe de altă parte, guvernele ACP trebuie să dea dovadă de un angajament crescut pentru combaterea paradisurilor fiscale, a evaziunii fiscale și a scurgerii ilicite de capital. Crearea, la începutul prezentului mandat, a unei Delegații permanente pentru relațiile cu Parlamentul Panafrican a Parlamentului European reprezintă un pas pozitiv, care va contribui la consolidarea angajamentului politic al Adunării Parlamentare ACP-UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris. (FR) Salut adoptarea acestui raport, deoarece Adunarea Parlamentară Paritară (APP) a reușit, prin calitatea lucrărilor sale, să se impună drept participant indispensabil la cooperarea nord-sud. De exemplu, Adunarea a jucat și continuă să joace un rol major în monitorizarea negocierilor de încheiere a acordurilor de parteneriat economic (APE). Mai mult, au fost adoptate unele amendamente importante, cum ar fi cel care încurajează APP să exploreze surse suplimentare și inovatoare de finanțare a dezvoltării, cum ar fi taxele pe tranzacțiile financiare internaționale, și care solicită, în plus, APP să abordeze subiectul eradicării paradisurilor fiscale.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru raportul referitor la lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE în 2009, deoarece cred că această Adunare continuă să ofere un cadru important pentru un dialog deschis, democratic și aprofundat între Uniunea Europeană și grupul de state din Africa, Caraibe și Pacific (ACP). Pentru ca procesul de cooperare să fie mai eficient și mai democratic, este nevoie de o mai mare implicare a parlamentelor țărilor ACP în elaborarea și redactarea planurilor strategice de cooperare și ca acestea să participe mai activ la negocierea acordurilor de parteneriat economic alături de autoritățile europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Fără a pune sub semnul întrebării importanța activității desfășurate de Adunarea Parlamentară Paritară (APP) ACP-UE în 2009 sau contribuția sa incontestabilă la cooperarea pentru dezvoltare, nu pot să nu îmi exprim îngrijorarea cu privire la conținutul punctului 6 al raportului Joly: „îndeamnă APP să continue să lucreze în acest domeniu și să exploreze surse suplimentare și inovatoare de finanțare pentru dezvoltare, precum taxele pe tranzacțiile financiare internaționale”. Nu cred că taxele pe tranzacțiile financiare internaționale ar aduce multe beneficii pentru grupul de state din Africa, Caraibe și Pacific.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Adunarea Parlamentară Paritară (APP) a fost convocată de două ori în 2009, anul în care Comisia și grupul de state din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) au prezentat propuneri pentru negocierea în cursul anului 2010 a celei de-a doua revizuiri a Acordului de parteneriat de la Cotonou. În vederea regionalizării grupului ACP înfăptuite prin procesul acordului de parteneriat economic (APE), este important ca APP să monitorizeze evoluția foarte îndeaproape pentru a garanta supraviețuirea și progresul său ca instituție. Aș dori să subliniez preocuparea APP pentru repercusiunile crizei financiare actuale, pentru adoptarea în Luanda a unei rezoluții privind impactul crizei financiare asupra statelor ACP, precum și pentru rezoluțiile privind impactul acesteia și abordarea crizei în statele ACP.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT)Pentru ca Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE să își îndeplinească în mod corespunzător rolul său - menționat de către raportoare - în cooperarea nord-sud și în consolidarea aspectului parlamentar al acestei cooperări, trebuie apărate o parte din caracteristicile sale fundamentale. Măsura reprezentării acesteia constituie atât valoarea sa cea mai importantă, cât și o cerință esențială dacă își îndeplinește rolul în mod corespunzător. Prin urmare, orice încercare de a diminua această reprezentativitate pe motiv de reducere a costurilor trebuie să fie respinsă, protejând în același timp valoarea multiplă a adunării, fără de care unele dintre principiile sale ar fi grav denaturate, iar unele dintre obiectivele sale de bază ar fi serios compromise. Trebuie să fie garantate toate mijloacele necesare pentru a ajunge la participarea extinsă efectivă a tuturor parlamentarilor, fie că aceștia reprezintă UE sau, în special, grupul de state din Africa, Caraibe și Pacific (ACP).

Prin urmare, am fost martori în mod repetat cu îngrijorare la eșecul de a asigura condițiile necesare pentru a realiza această participare, în special în ceea ce privește serviciile de interpretare. Se renunță în mod frecvent la limbile oficiale ale UE și ale țărilor ACP, precum a fost cazul cu limba portugheză în mai multe rânduri. Aceasta este o eroare gravă, a cărei corectare este importantă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR) Ca membră a Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE (grupul de state din Africa, Caraibe și Pacific-Uniunea Europeană), am votat hotărât în favoarea acestui raport cu privire la activitatea desfășurată de adunare în 2009. Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE este o instituție unică care a reușit să se impună drept participant indispensabil la relațiile Europa-Africa și la relațiile nord-sud. A reușit să demonstreze calitatea înaltă a lucrărilor sale, care se bazează pe principiile de cooperare, consultare, transparență și dialog democratic, precum și pe interacțiunea tot mai mare între parlamentarii europeni și cei ai țărilor ACP. Întrucât cea de-a douăzecea sesiune a acestei adunări se deschide la Kinshasa, aș dori să încurajez APP să își continue activitatea și această cooperare. Am votat, desigur, în special, pentru alineatul care solicită depunerea eforturilor pentru stabilirea unor taxe pe tranzacțiile financiare internaționale și pentru eradicarea paradisurilor fiscale.

 
  
MPphoto
 
 

  Filip Kaczmarek (PPE), în scris.(PL)Am aprobat raportul Joly privind lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE în 2009. Problema pe care ar trebui să o analizăm mai amănunțit se referă la reuniunile regionale ale APP. Nu există nicio îndoială că aceste reuniuni sunt necesare. Cred totuși că ar trebui să elaborăm și să clarificăm programul acestor întâlniri.

Ar trebui să specificăm mai clar metodele de lucru care urmează să fie folosite în timpul reuniunilor regionale. Importanța acestor reuniuni rezultă din faptul că acestea permit o mai mare concentrare pe probleme regionale. O mai clară specificare a procedurilor formale va consolida șansele ca reuniunile regionale ale APP ACP-UE să fie influente. Tocmai de aceea ar trebui să ne ocupăm de această problemă. Vă mulțumesc foarte mult.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Grupul din care fac parte în Parlamentul European a modificat destul de mult raportul inițial. Acum invită guvernele ACP să includă clauze mai puternice de nediscriminare și să contribuie la combaterea evaziunii fiscale și a paradisurilor fiscale. Este necesară o mai mare implicare a parlamentelor naționale ACP și a societății civile - prin acordarea de sprijin financiar și tehnic - pentru a consolida cooperarea ACP-UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru aprobarea raportului privind lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE în 2009, pentru că eu consider fundamentală contribuția acesteia la cooperarea nord-sud. De fapt, APP a jucat și continuă să joace un rol-cheie în implicarea autorităților locale și a organismelor în negocierile privind acordurile de parteneriat economic.

Din aceste motive, mă alătur apelurilor adresate de colegii mei deputați care solicită Comisiei să depună toate eforturile pentru a furniza informații în timp util cu privire la negocieri, pentru a se asigura că Parlamentul poate participa pe deplin la monitorizarea acordurilor și pentru a-i acorda asistență în acest sens. În sfârșit, consider că este vital pentru Parlamentul European să joace un rol în cunoștință de cauză - și spun acest lucru nu doar cu referire la negocierile în acest domeniu - deoarece este o instituție capabilă să asigure transparența procesului și să exprime necesitățile comunităților locale.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport referitor la lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE în 2009. Consolidarea supravegherii parlamentare este vitală pentru a garanta că fondurile UE pentru dezvoltare sunt folosite cât mai bine și contribuie în mod eficient la atingerea obiectivelor mileniului. Adunarea a jucat și continuă să joace un rol-cheie în monitorizarea negocierilor privind acordurile de parteneriat economic (APE), permițând deputaților europeni să asculte direct preocupările parlamentarilor ACP și contribuind, astfel, la o mai mare supraveghere din partea Parlamentului European a negocierilor Comisiei și a punerii în aplicare a APE.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT)Adunarea Parlamentară Paritară (APP) a grupului de state din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și UE a fost convocată de două ori în 2009 și a ajuns la decizii importante cu privire la diverse probleme în cadrul acestor reuniuni, în special privind criza alimentară și financiară, situația din Somalia, schimbările climatice și situația din Madagascar. De asemenea, mai multe grupuri de lucru s-au întâlnit pentru a dezbate o serie de subiecte relevante, inclusiv: formarea pentru o mai bună guvernanță, proiecte de construcții și reconstrucția de locuințe în mediul urban, persoanele cu handicap, turismul rural și drepturile minorităților în Republica Cehă. Aceste întâlniri regulate au devenit importante datorită diversității lor și dezbaterilor pe teme importante pentru ambele părți, cu scopul de a încerca să se găsească soluții pentru problemele cu care se confruntă regiunile cele mai defavorizate.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Am votat în favoarea raportului excelent al dnei Joly referitor la lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, care este - repet - o instituție unică în lume datorită componenței sale și dorinței sale de a lucra împreună pentru a promova interdependența nord-sud, nu doar prin mijloace legislative, ci și prin dialog și cooperare democratică. Aș dori să profit de acest raport pentru a pleda în favoarea taxelor pe tranzacțiile financiare internaționale, cu scopul de a ajuta anumiți donatori să își onoreze angajamentele în materie de ajutor oficial pentru dezvoltare și de a ajuta țările în curs de dezvoltare să efectueze modificările necesare pentru a face față schimbărilor climatice. Aș sublinia faptul că Consensul de la Monterrey din 2002, Conferința ulterioară de la Doha din 2008 și Reuniunea plenară la nivel înalt privind obiectivele de dezvoltare ale mileniului care a avut loc la New York în septembrie 2010 au emis un aviz favorabil cu privire la sursele inovatoare și alternative de finanțare pentru dezvoltare și au subliniat necesitatea unei abordări echilibrate între aspectele economice, sociale și de mediu ale dezvoltării.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Am votat împotriva raportului referitor la lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE în 2009, deoarece este foarte vag, iar formularea sa este imprecisă. În plus, acesta nu conține niciun plan privind o cooperare pentru dezvoltare mai eficientă în viitor cu grupul de state din Africa, Caraibe și Pacific (ACP). Ajutorul pentru dezvoltare, în forma sa actuală, este un eșec în 80 % din cazuri. Acesta a crescut pur și simplu dependența statelor în cauză de ajutorul extern. Trebuie să ajutăm aceste țări să se ajute singure. Trebuie să fie posibil ca acestea să dezvolte treptat o economie națională funcțională. Capacitatea de a se autofinanța joacă un rol major în acest context. Totuși, acest raport sprijină cu încăpățânare status quo-ul, motiv pentru care am votat împotriva sa.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. (PL)Cooperarea cu țările din Africa, Caraibe și Pacific este unul dintre cele mai importante aspecte ale politicii externe a Uniunii Europene. Prin urmare, regret să aflu despre problemele financiare care afectează grupul ACP. Indiferent de aceste probleme, Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE este unul dintre cele mai importante foruri de azi pentru dialogul nord-sud. Salut dezvoltarea integrării regionale între țările africane, pe de o parte, și țările din Caraibe, pe de altă parte, lucru care facilitează dialogul eficient între Parlamentul European și regiunea de sud în general. Având în vedere aceste aspecte, și susținând în totalitate dezvoltarea dialogului între UE și țările din sud, am decis să votez în favoarea raportului referitor la lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE în 2009.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului privind lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, deoarece consider că adunarea a jucat un rol-cheie și a încercat să găsească soluții pentru ceea ce, uneori, reprezintă probleme complicate. Deși rolul său este acela de organism consultativ, este un forum important și un punct de întâlnire pentru discuții și încercări de a răspunde diferitelor cerințe.

Dintre toate rapoartele și rezoluțiile importante adoptate, trebuie să le menționăm doar pe cele privind situația din Madagascar, schimbările climatice, situația din Niger și a doua revizuire a Acordului de la Cotonou. În sfârșit, merită să fie menționată rezoluția privind consecințele crizei financiare asupra țărilor ACP, în care se subliniază că aceste țări, deși nu sunt în niciun fel responsabile pentru turbulențele globale, au ajuns, din păcate, să plătească cel mai mare preț, prin creșterea costurilor, reducerea ajutorului din partea țărilor bogate și scumpirea mărfurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului privind lucrările Adunării Parlamentare Paritare (APP) a grupului de state din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și UE în 2009. Este important să se evidențieze rolul APP, întrucât a reușit să se impună drept participant indispensabil la cooperarea nord-sud, contribuind la consolidarea dialogului deschis și democratic între UE și grupul de state ACP.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. (IT)Am votat astăzi, în plen, pentru o propunere de rezoluție referitoare la lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE în 2009.

În cursul anului 2009, Adunarea Parlamentară Paritară s-a reunit de două ori. Cu aceste ocazii, s-au adoptat zece rezoluții și Declarația de la Luanda referitoare la a doua revizuire a Acordului de parteneriat de la Cotonou. De asemenea, au avut loc două reuniuni regionale în cursul anului în Guyana (regiunea Caraibe) și, respectiv, în Burkina Faso (regiunea Africii de Vest).

În ciuda acestui fapt, anul 2009 a fost umbrit de decizia Consiliului de Miniștri al ACP din decembrie 2008 de a face reduceri masive în bugetul Secretariatului ACP pentru misiunile personalului. Această decizie a avut un impact considerabil asupra capacității acestuia de a organiza reuniunile APP desfășurate în afara orașului Bruxelles.

În decembrie 2009, Consiliul ACP a luat măsuri pentru a garanta că fondurile bugetare pentru 2010 vor fi suficiente pentru a acoperi două sesiuni plenare, o reuniune regională și până la două misiuni suplimentare. Având în vedere contextul, este oportun să se continue lucrările în acest sector și să se examineze surse suplimentare și inovatoare de finanțare a dezvoltării, cum ar fi taxele pe tranzacțiile financiare internaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. –Apreciez această rezoluție, condusă de colega noastră, Eva Joly, în care se precizează că salută faptul că APP a continuat să ofere în 2009 un cadru pentru un dialog deschis, democratic și aprofundat între Uniunea Europeană și țările ACP și solicită un dialog politic consolidat, salută răspunsul pozitiv al noului Comisar pentru comerț la cererea adresată de mai multe țări și regiuni ACP de a revizui chestiunile litigioase apărute în cadrul negocierilor pentru APE, în conformitate cu declarațiile făcute de Președintele Comisiei, și subliniază că este nevoie de o monitorizare parlamentară atentă a negocierii și punerii în aplicare a APE.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Ca membră a Delegației pentru Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE, am aprobat raportul referitor la lucrările APP în 2009. Am o părere bună despre lucrările adunării din acest an, inclusiv în special despre rezoluțiile adoptate cu privire la efectul crizei globale asupra condițiilor sociale și cu privire la schimbările climatice.

Săptămâna viitoare, în cadrul celei de-a douăzecea sesiuni a adunării, ne vom ocupa, printre altele, de realizarea obiectivelor mileniului. Ca membră a Comisiei pentru afaceri sociale și mediu a APP, cred că este esențial să se organizeze o analiză cuprinzătoare și o dezbatere amplă pentru anul viitor cu privire la mediu și la situația socială în țările ACP. O revizuire a măsurilor existente ne va permite să planificăm mai eficient obiectivele pentru următorii ani. În conformitate cu avizul Comitetului Economic și Social European, și eu sunt în favoarea unui sprijin și a unei recunoașteri mai mari pentru economia socială din Africa.

Integrarea economiei sociale africane în cadrul programului UE poate genera o consolidare a cooperării cu organizațiile internaționale, precum Organizația Internațională a Muncii și Banca Mondială, și poate conduce, de asemenea, la un sprijin mai mare din partea opiniei publice europene pentru consolidarea ajutorului extern al UE printr-o mai mare implicare a celor mai importanți actori din economia socială europeană. Cred că APP ar putea, de asemenea, să analizeze mai bine rolul economiei sociale africane în eliminarea sărăciei. Sper că APP va fi implicată activ în punerea în aplicare a strategiei UE-Africa.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. (FR) Am votat în favoarea acestui raport, care analizează lucrările întreprinse cu statele din Africa, Caraibe și Pacific (ACP). Prin acest text, Parlamentul European atrage atenția asupra faptului că succesul Adunării Parlamentare Paritare este legat de un dialog deschis, democratic și aprofundat între Uniunea Europeană și țările ACP.

Raportul reiterează, de asemenea, principiul universalității drepturilor omului și reamintește Consiliului că Parlamentul European a solicitat în mod repetat includerea unei clauze mai puternice de nediscriminare în procesul de revizuire a Acordului de la Cotonou.

Salut, în special, votul pentru un amendament care solicită taxele pe tranzacțiile financiare ca un posibil răspuns la criză, chiar dacă eu nu îmi fac nicio iluzie privind voturile contradictorii din Parlamentului European pe această temă. Cu acest amendament, Parlamentul European face apel pentru analizarea unor surse suplimentare și inovatoare de finanțare a dezvoltării, cum ar fi taxele pe tranzacțiile financiare internaționale, și „solicită, în plus, APP să abordeze subiectul eradicării paradisurilor fiscale”.

Să sperăm că acest raport nu va fi complet neglijat și că toate instituțiile europene vor putea să se refere la acesta în scopul de a dezvolta alte relații cu țările ACP.

 
  
  

Raport: Luigi Berlinguer (A7-0252/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. - (PT) Aprob acest raport, subliniind articolul 67, referitor la diversele sisteme și practici juridice și la accesul la justiție, chestiuni la care recunoașterea reciprocă trebuie să contribuie pentru o cunoaștere mai bună a diferitelor sisteme și practici juridice. Consider că s-au făcut deja progrese enorme în ceea ce privește justiția civilă din UE și că acest plan ambițios pentru adoptarea unei abordări a dreptului civil care este mai strategică și mai puțin fragmentată trebuie să reflecte nevoile reale ale cetățenilor și ale întreprinderilor. De asemenea, trebuie să ținem cont de dificultățile legislației într-un domeniu de jurisdicție comună, cu armonizarea unei opțiuni unde există suprapuneri.

Prin urmare, dedicarea față de diferitele abordări juridice și tradiții constituționale ale diverselor state membre trebuie să fie menținută, iar în același timp trebuie să fie gândită o abordare la nivelul UE pentru a soluționa problemele generale. Trebuie menționată necesitatea asigurării faptului că măsurile care au fost puse în practică funcționează și că progresul deja realizat trebuie să fie consolidat, astfel încât să putem să ne deplasăm coerent către o punere în aplicare corectă și funcțională a Programului de la Stockholm.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. - (IT) Programul de la Stockholm stabilește politici europene ambițioase referitoare la justiție și securitate pentru a construi o Europă a cetățenilor.

Obiectivele includ o propunere legislativă privind cooperarea consolidată cu privire la legislația aplicabilă divorțului. În Europa, 20% dintre divorțuri implică cupluri internaționale. Astfel de divorțuri sunt uneori marcate de birocrație nesfârșită și de o lipsă de răspunsuri clare din partea sistemelor naționale. În multe cazuri, copiii și cel mai slab dintre soți suferă cel mai mult din cauza stresului emoțional și a tensiunilor care apar din acțiunea legală. Unde este posibil, cea mai bună soluție ar fi înființarea unui sistem de mediere, și anume un acord amiabil între părți. Ar fi adecvat să ne referim în acest scop la conceptele definite în Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială și la Codul european de conduită pentru mediatori.

De asemenea, va fi important ca toți cetățenii să obțină acces la informații actualizate, de înaltă calitate, disponibile în prezent în baza de date a Comisiei, despre aspectele esențiale ale legislației naționale și a UE, precum și la procedurile referitoare nu numai la separare și divorț, ci și la mediere.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. -(LT) Programul de la Stockholm încearcă să creeze un spațiu european de libertate, securitate și justiție care va garanta drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv libera inițiativă, astfel încât să dezvolte antreprenoriatul în toate sectoarele economice. De când Uniunea Europeană a obținut prima dată competența pentru justiție și afaceri interne și crearea ulterioară a spațiului de libertate, securitate și justiție, s-au făcut progrese imense în domeniul justiției civile și armonizarea normelor de drept internațional privat a avansat rapid. Acest lucru este foarte important, deoarece acest domeniu al dreptului reprezintă mijloacele prin excelență ale recunoașterii și respectului reciproc față de sistemele juridice ale fiecăruia. Simt că planul de acțiune prezentat de Comisia Europeană este ambițios, dar, în același timp, este necesară evaluarea corectă a eficienței și conformității cu obiectivele stabilite ale măsurilor deja impuse, pentru a satisface nevoile cetățenilor, ale întreprinderilor și ale practicienilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris. - (BG) Susțin propunerea Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor de includere a textului referitor la piața unică europeană în rezoluția referitoare la dreptul civil, dreptul comercial, dreptul familiei și dreptul internațional privat. În opinia mea, piața unică sprijină spațiul european în ceea ce privește libertatea, securitatea și justiția și contribuie la consolidarea modelului european al unei economii sociale de piață, dar, în același timp, protejează consumatorii. Bulgaria, care este la periferia UE, se află adeseori sub amenințarea importului de mărfuri periculoase sau potențial periculoase contrafăcute. Chiar recent, pe piața din Bulgaria s-a găsit carne de miel veche de 20 de ani. Și acesta este doar unul dintre multele cazuri. Crearea unui spațiu european de libertate, securitate și justiție va consolida piața unică, în special protecția drepturilor consumatorilor, și vă îndemn, doamnelor și domnilor, să sprijiniți Comisia în luarea în considerare și furnizarea unei legislații care va asigura funcționarea corectă a pieței unice în interesul consumatorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. - (LT) Am votat pentru acest raport deoarece Parlamentul European solicită Comisiei să asigure cât mai eficient și mai rapid posibil faptul că Planul de acțiune de la Stockholm reflectă cu adevărat nevoile cetățenilor Europei, în special în privința liberei circulații în cadrul Uniunii Europene, alături de drepturile în materie de ocupare a forței de muncă, nevoile întreprinderilor și șanse egale pentru toți. Aș dori să subliniez faptul că legislația Uniunii trebuie să fie în serviciul cetățenilor, în special în domeniile dreptului familiei și dreptului civil și, prin urmare, sunt mulțumit că, de când Uniunea a obținut pentru prima dată competența pentru justiție și afaceri interne și crearea ulterioară a spațiului de libertate, securitate și justiție (SLSJ), s-a realizat un progres major în domeniul justiției civile.

Trebuie subliniat faptul că Programul de la Stockholm încearcă să creeze un spațiu european de libertate, securitate și justiție care va garanta drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv libera inițiativă, astfel încât să se dezvolte antreprenoriatul în toate sectoarele economice. Este un moment prielnic pentru a reflecta asupra dezvoltării viitoare a SLSJ și, prin urmare, Parlamentul European solicită Comisiei să inițieze o dezbatere amplă care să implice toate părțile interesate, în special, judecătorii și practicienii.

 
  
MPphoto
 
 

  Zuzana Brzobohatá (S&D), în scris. - (CS) Raportul conține o serie întreagă de recomandări în materie de drept civil, drept comercial și dreptul familiei, cât și de drept internațional privat. Se referă, în principal, la măsurile pentru îmbunătățirea aplicării legislației în litigiile transfrontaliere și, în spiritul Programului de la Stockholm, la măsurile care au ca obiectiv un nivel mai mare de cooperare între autoritățile judiciare ale statelor membre. Planul de acțiune propune, de asemenea, o inițiativă legislativă de întocmire a unei dispoziții de îmbunătățire a eficienței punerii în aplicare a hotărârilor referitoare la transparența activităților debitorilor și dispoziții similare privind înghețarea conturilor bancare. Consider chestiunea standardizării informațiilor referitoare la circumstanțele personale în documentele cetățenilor statelor membre ale UE ca o etapă naturală, deoarece va elimina barierele de călătorie.

De asemenea, raportul solicită Comisiei, care a înființat un grup de lucru pentru arbitraj, să consulte orice propunere legislativă înainte de a o prezenta, deoarece chestiunile de arbitraj au un impact semnificativ asupra comerțului internațional. Măsurile propuse în raport vor sprijini îmbunătățirea aplicabilității legii în UE și, prin urmare, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlo Casini (PPE), în scris. - (IT) M-am abținut de la votul final asupra rezoluției Berlinguer, deoarece amendamentul 2 a fost respins. Acest lucru a fost extrem de important pentru excluderea posibilelor interpretări eronate ale punctului 40, care menționează că Parlamentul „susține ferm planurile de realizare efectivă a recunoașterii reciproce a efectelor documentelor de stare civilă”. Expresia poate sugera, de exemplu, o obligație la nivelul Uniunii Europene de a recunoaște o uniune între persoane de același sex înregistrată într-un stat membru unde o astfel de uniune este permisă.

În realitate, trebuie să distingem între efectele unei acțiuni juridice finalizate (în cazul căsătoriei) și efectele unui document de înregistrare oficial. Cel din urmă poartă mărturia completă a ceea ce este documentat (de exemplu, că o căsătorie între homosexuali a fost înregistrată în Țările de Jos) și această mărturie publică este efectul documentului oficial de stare civilă. Cu toate acestea, efectele unui document oficial de înregistrare sunt diferite și recunoașterea lor (de exemplu, o pensie de urmaș) nu este permisă într-un stat care nu le recunoaște. În orice caz, chestiunile în materie de dreptul familiei fac parte din identitatea fiecărui stat și nu pot fi atinse de legislația UE. Posibilitatea unei interpretări diferite mă determină să mă abțin.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. - (PT) Salut progresul uriaș care s-a făcut în domeniul justiției civile de când Uniunea a obținut pentru prima dată competența pentru justiție și afaceri interne și a fost creat spațiul de libertate, securitate și justiție. În plus, aș felicita Comisia pentru planul său foarte ambițios, care răspunde la un număr substanțial de cereri formulate de Parlament. Este esențial să adoptăm o abordare mai strategică și mai puțin fragmentată bazată pe nevoile reale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, resimțite atunci când aceștia își exercită drepturile și libertățile pe piața unică.

Planul de acțiune de la Stockholm trebuie să reflecte nevoile în ceea ce privește mobilitatea, dreptul muncii, nevoile antreprenoriale și egalitatea de șanse, printre altele, concomitent cu promovarea siguranței juridice și a accesului la o justiție rapidă și eficientă. Nu putem ignora dificultățile procesului legislativ într-un domeniu de competență comună, unde armonizarea este doar rar o opțiune și trebuie evitate suprapunerile. Divergențele dintre abordările legale și tradițiile constituționale ale diverselor sisteme juridice pot servi ca sursă de inspirație pentru o cultură juridică europeană, dar nu trebuie să constituie o barieră pentru dezvoltarea ulterioară a dreptului european.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. - (IT) În prezent, există anumite diferențe în dreptul civil al celor 27 de state membre și al celor care sunt candidate să adere la UE în viitorul apropiat. Planul de acțiune prezentat este un pas înainte; subliniază asemănările și diferențele, astfel încât să atragă atenția asupra necesității de a reduce aceste diferențe.

În special, în privința subiectelor acoperite de comisiile în care sunt membră, consider că sunt esențiale crearea unor norme comune și punerea în aplicare a unui sistem juridic integrat pentru garantarea supraviețuirii pieței unice. În timp ce tradițiile juridice și caracteristicile specifice ale tuturor trebuie respectate, provocările din prezent necesită, de fapt, un efort comun pentru armonizarea legislațiilor europene.

Prin urmare, salut reportul, care invită Comisia Europeană să încerce să elimine barierele juridice în exercitarea drepturilor statelor membre și să reducă impactul negativ al acestor bariere asupra cetățenilor implicați în chestiuni juridice transfrontaliere, ambele fiind condiții esențiale pentru înființarea unei „culturi judiciare europene”, care singură poate garanta crearea unui spațiu comun de libertate, securitate și justiție în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Maria Corazza Bildt (PPE), în scris. - (SV) Explicarea votului: la data de 23 noiembrie 2010, conservatorii suedezi au votat în favoarea raportului (A7-0252/2010) referitor la aspecte de drept civil, drept comercial, dreptul familiei și drept internațional privat ale Planului de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm. Cu toate acestea, aș dori să subliniez că noi considerăm că trebuie să fim precauți în privința armonizării diferitelor tipuri de formare pentru profesii juridice în cadrul statelor membre și să insistăm asupra faptului că o astfel de armonizare nu intră sub incidența Programului de la Stockholm. De asemenea, nu considerăm că trebuie să fie o cerință cunoașterea a două limbi pentru a putea practica profesia de avocat. În final, dorim să subliniem faptul că autonomia părților este de cea mai mare importanță în dreptul comercial al contractelor și trebuie, de asemenea, să fie menținută.

 
  
MPphoto
 
 

  Luigi Ciriaco De Mita (PPE), în scris. - (IT) Programul de la Stockholm reprezintă următorul pas esențial în dezvoltarea spațiului european de libertate, securitate și justiție axat pe cetățeni. O concentrare mai mare care contribuie nu doar la o perspectivă mai cuprinzătoare asupra cetățeniei, incluzând respectul pentru oameni și demnitatea umană, ci și la o perspectivă asupra dreptului și justiției care o face accesibilă pe întreg teritoriul Uniunii, astfel încât indivizii să își poată exercita drepturile fără nicio frontieră internă. O concentrare asupra cetățenilor, care trebuie să fie garantată la nivel general, inclusiv în ceea ce privește fenomenul în creștere al imigrației și azilului, deși în strictă conformitate cu normele privind armonia civilă, inclusiv securitatea. Planul de acțiune al Comisiei reprezintă o materializare consecventă a Programului de la Stockholm. Cu toate acestea, în dezvoltarea spațiilor europene de libertate, securitate și justiție trebuie să se respecte în permanență principiul subsidiarității, care încurajează respectul pentru cetățeni și pentru tradițiile care formează o parte integrantă din istoria lor. Raportul referitor la aspecte de drept civil, drept comercial, dreptul familiei și drept internațional privat ale Planului de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm, asupra căruia am votat, mi se pare că urmărește aceeași direcție.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Am votat pentru acest raport întrucât consider că este foarte importantă implementarea reală a măsurilor prevăzute prin Programului de la Stockholm în ceea ce privește ameliorarea Spațiului de libertate, securitate și justiție. Acest lucru se poate face prin îmbunătățirea cooperării judiciare dintre statele membre, prin promovarea unei culturi judiciare europene, prin rezolvarea diferitelor probleme de incompatibilitate dintre diversele modele de drept procedural ce există la nivelul statelor membre. Planul de acțiune al Comisiei pentru implementarea Programului de la Stockholm trebuie să țină cont de toate aceste aspecte semnalate în raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. - (PT) Am votat pentru acest raport deoarece susține măsuri specifice de promovare a siguranței juridice și a accesului la o justiție rapidă și eficientă. Conform Planului de acțiune de la Stockholm, este necesar să se asigure faptul că, în cadrul schimbului de bune practici între sistemele juridice, se acordă o atenție specială nevoilor cetățenilor și întreprinderilor, facilitând mobilitatea în UE, drepturile forței de muncă și egalitatea de șanse.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. - (PT) Domeniile dreptului civil, dreptului comercial, dreptului familiei și dreptului internațional privat constituie unul dintre cele mai sensibile domenii ale dreptului aplicabil în fiecare stat membru al UE. Prin urmare, consider că orice schimbare a acestora trebuie se facă cu cea mai mare atenție și cu cea mai mare considerație acordată principiului subsidiarității. Legiuitorii europeni trebuie să respecte întotdeauna diferitele sisteme juridice, pentru consensul creat în jurul lor în fiecare comunitate politică respectivă și pentru opțiunile lor legitime; nu pot și nu trebuie să ignore faptul că se ocupă de oameni și de națiuni cu sisteme juridice stabile, consacrate și adânc înrădăcinate. Prin urmare, recomand efectuarea de schimbări corespunzătoare și proporționale cu nevoile reale ale oamenilor și controale stricte privind planurile și inițiativele propuse. În timp ce monitorizez cu atenție adoptarea de măsuri în această privință, sunt conștient că există raporturi juridice care, din cauza naturii lor, sunt mai susceptibile de a apela la legislațiile mai multor țări. Recunosc că o mare parte din ceea ce se susține este pozitiv și are ca scop schimbul de bune practici și realizarea unui spațiu adevărat de libertate, securitate și justiție.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. - (PT) Programul de la Stockholm, adoptat de Consiliu în decembrie 2009, stabilește priorități pentru dezvoltarea unui spațiu european de libertate, securitate și justiție în următorii cinci ani. Dreptul Uniunii facilitează mobilitatea și permite cetățenilor să își exercite dreptul la libera circulație, consolidând astfel încrederea în spațiul juridic european. Planul de acțiune al Comisiei privind punerea în aplicare a Programului de la Stockholm implică folosirea instrumentelor care au devenit disponibile după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, pentru a simplifica viața de zi cu zi și afacerile pentru cetățenii UE, prin reconcilierea nevoilor cetățenilor și ale pieței interne cu diversitatea tradițiilor juridice ale statelor membre. Susțin acest raport, dar aș remarca faptul că anumite domenii trebuie să aibă prioritate, cum ar fi chestiunile civile și recunoașterea reciprocă a documentelor oficiale.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. - (PT) Acest raport din proprie inițiativă abordează subiecte complexe variate, bazate pe aspecte de drept civil, drept comercial, dreptul familiei și drept internațional privat ale Planului de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm. În consecință, opiniile noastre despre sugestiile raportorului sunt, de asemenea, diverse.

Unele dintre acestea ni se par pozitive, în special când mă refer la nevoia de a promova dezbaterea despre problemele referitoare la dreptul maritim, dreptul comercial și dreptul familiei. Există încă în Portugalia o chestiune nerezolvată, și anume, specializarea magistraților în respectivele domenii. În mod firesc, din cauza tipului de chestiuni în cauză, magistrații au nevoie de o formare specifică pentru a lucra în instanțe specializate în dreptul familiei.

Există câteva probleme și în domeniile comerciale, dar probabil că este mai important să se asigure protecția mărcilor prin recursul la jurisdicția civilă decât la cea penală. În acest domeniu și în Portugalia, întârzierile sunt foarte lungi și se admite că mulți magistrați consideră dificilă luarea unei decizii cu privire la subiecte foarte specifice.

 
  
MPphoto
 
 

  Christofer Fjellner, Gunnar Hökmark și Anna Ibrisagic (PPE), în scris.(SV) Explicarea votului: la data de 23 noiembrie 2010, conservatorii suedezi au votat în favoarea raportului (A7-0252/2010) referitor la aspecte de drept civil, drept comercial, dreptul familiei și drept internațional privat ale Planului de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm. Cu toate acestea, aș dori să subliniez că noi considerăm că trebuie să fim precauți în privința armonizării diferitelor tipuri de formare pentru profesii juridice în cadrul statelor membre și să insistăm asupra faptului că o astfel de armonizare nu intră sub incidența Programului de la Stockholm. De asemenea, nu considerăm că trebuie să fie o cerință cunoașterea a două limbi pentru a putea practica profesia de avocat. În final, dorim să subliniem faptul că autonomia părților este de cea mai mare importanță în dreptul comercial al contractelor și trebuie, de asemenea, să fie menținută.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. - (FR) Am votat împotriva acestui raport. Este inacceptabilă crearea unui al 28-lea regim, chiar dacă este opțional, în anumite domenii ale dreptului civil, ca alternativă la sistemele naționale. În plus, este cea mai mare ipocrizie să afirmi că diversitatea acestor sisteme este un lucru bun, când „emulația legislativă” este, de asemenea, recomandată pentru a permite convergența lor - sau, cu alte cuvinte, standardizarea lor eventuală. Este inacceptabil, mai presus de orice, ca libera circulație a persoanelor și accesul nediscriminatoriu la beneficiile de securitate socială ale țărilor de reședință să fie folosite ca un pretext pentru solicitarea recunoașterii reciproce a documentelor de stare civilă, deoarece scopul real din spatele acestei propuneri nu este să simplifice viața familiilor europene care s-au mutat în altă țară a UE. Scopul real este să impună căsătoria între persoane de același sex și autorizarea adopțiilor de către cupluri homosexuale în acele state membre care nu le recunosc în legislația lor internă. Dreptul familiei este responsabilitatea strictă și exclusivă a statelor membre și trebuie să rămână așa. Cu toate acestea, trebuie să oprim deciziile unilaterale ale sistemului judiciar german în privința custodiei copiilor atunci când cupluri de naționalitate mixtă divorțează, precum și puterea excesivă, absolută a Jugendamt, denunțată în petițiile prezentate nouă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. - (FR) Sunt mulțumită de adoptarea acestui raport, care salută Planul de acțiune de la Stockholm și, mai exact, elementele pe care le conține în legătură cu dreptul civil, dreptul comercial, dreptul familiei și dreptul internațional privat. Uniunea Europeană lucrează la crearea unui „spațiu juridic european” și spațiul respectiv se bazează pe ideea că hotărârile, ca și oamenii, trebuie să poată să „se deplaseze” în cadrul Uniunii, pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni să aibă acces la justiție. Acest „spațiu juridic comun” implică principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor emise de statele membre și această chestiune a recunoașterii reciproce este crucială în domenii cum sunt dreptul familiei, contractele, succesiunea și testamentele, proprietatea matrimonială, și așa mai departe. Acestea sunt domenii cruciale în viețile tuturor. Raportul nostru insistă, printre alte lucruri, pe importanța formării în domeniul judiciar, a educației juridice, a creării de rețele între judecători și a introducerii programelor de schimburi. Sprijin în întregime aceste obiective.

 
  
MPphoto
 
 

  Martin Kastler (PPE), în scris. - (DE) Am votat în favoarea amendamentelor și împotriva raportului Berlinguer, deoarece nu sunt sigur că oferă un suport adecvat subsidiarității. Nu cred că putem omite detalii importante, doar din cauză că acesta este un pachet mare de directive. Aceasta este o strategie care se va întoarce împotriva noastră. Pentru mine, miezul problemei este punctul 40, care, în forma în care a fost adoptat astăzi, împreună cu alte componente ale Programului de la Stockholm, va provoca conflicte de jurisdicție. În termeni specifici, există îndoieli cu privire la faptul dacă ar trebui să folosim dreptul familiei pentru recunoașterea reciprocă a documentelor de stare civilă, cu alte cuvinte, certificatele de căsătorie, și, prin urmare, dacă ar trebui să ținem cont de autoritatea decizională a statelor membre în ceea ce privește definiția căsătoriei, conform procedurii de la articolul 81 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Concomitent cu neclaritatea persistentă a acestui aspect, există riscul unui conflict între procedurile simple ale dreptului civil și procedurile complexe ale dreptului transfrontalier al familiei. O propoziție corespunzătoare amendamentului 3 ar fi fost suficientă pentru a dezamorsa acest conflict. Acesta este un detaliu care, din păcate, nu a fost susținut de majoritatea din Parlament astăzi. Rămân la opinia că viața de familie și căsătoria se află sub protecția specifică a statului. Sunt exclusiv o chestiune ce ține de statele membre. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport din proprie inițiativă.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. - Această rezoluție solicită Comisiei și Consiliului să se asigure că Parlamentul este consultat pe deplin în privința organizării și pregătirii formării juridice. Această inițiativă va sprijini conceptul de cultură judiciară europeană, astfel încât toți cetățenii UE vor fi tratați corect și cu demnitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. - (IT) Am votat în favoarea raportului referitor la Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm, deoarece consider că progresul realizat în legătură cu spațiul de libertate, securitate și justiție este crucial. De la crearea sa, de fapt, s-a făcut un progres uriaș în domeniul justiției, inclusiv al justiției civile.

Consider că abordările juridice diferite și tradițiile constituționale ale statelor membre trebuie respectate, dar consider, de asemenea, că existența unor astfel de diferențe trebuie considerată un avantaj asupra căruia trebuie să ne concentrăm pentru a realiza obiectivul de a dezvolta și mai mult legislația europeană. În acest sens, comunitatea juridică europeană trebuie să fie implicată, din moment ce contribuția sa poate consolida ideea unei reale culturi judiciare europene, prin schimbul de cunoștințe și studierea dreptului comparativ.

Prin urmare, susțin cu tărie propunerea de creare a unui forum în care judecătorii care se ocupă în mod frecvent cu chestiuni transfrontaliere, precum cauzele de drept maritim, comercial, al familiei și cauze privind vătămarea corporală, pot discuta și își pot extinde cunoștințele. În cele din urmă, consider că, pe baza acestor precondiții, Planul de acțiune de la Stockholm trebuie să se concentreze pe satisfacerea completă a solicitării unei justiții europene exprimate de fiecare cetățean și întreprindere în exercitarea drepturilor și libertăților lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Marine Le Pen (NI), în scris. - (FR) Privit din perspectiva cooperării în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție (SLSJ), Programul de la Stockholm (2010-2015) pune, de fapt, bazele viitoare ale supremației europene în multe domenii în scopul eliminării oricăror obstacole rămase în calea „liberei circulații” între statele membre ale UE. Fie că este vorba de drepturile fundamentale, de viața privată, de drepturile minorităților, de „cetățenia Uniunii Europene” sau de politica privind azilul și imigrația, această varietate confuză servește de fapt ca pretext pentru încurajarea ambiției federaliste a unui superstat european birocratic. Susțin faptul că dreptul și toate tradițiile și obiceiurile sunt o parte fundamentală a spiritului și a identității unui popor și a unei națiuni suverane. Susținerea ideii de armonizare europeană obscură, în special în privința dreptului civil și al familiei, ar fi echivalentă cu negarea sacrificiilor făcute și a terenului câștigat de-a lungul secolelor. Deoarece, pentru moment, încă se bucură de unele dintre cele mai înalte standarde de protecție juridică și socială din lume, Franța nu va beneficia de progresul realizat continuând să fie victima încăpățânării pro-europene, globaliste și ultraliberale.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. - Apreciez adoptarea acestui raport referitor la Programul de la Stockholm, care subliniază nevoia de a asigura recunoașterea reciprocă a documentelor oficiale eliberate de administrațiile naționale. Acest lucru va include uniunile între persoane de același sex, însemnând că partenerii din aceste uniuni pot acționa ca rudă, în caz de accidente în străinătate și, unde este cazul, au drepturi egale la beneficii fiscale în timp ce trăiesc și muncesc în alt stat membru.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. - (CS) Scopurile Programului de la Stockholm și planul său de punere în aplicare sunt pozitive. În opinia mea, unul dintre motivele principale este faptul că scopul programului este crearea unui fundament și a condițiilor în care cetățenii UE își pot folosi din plin și aplica drepturile și libertățile. Punerea în aplicare a Programului de la Stockholm are, și va continua să aibă, dificultățile sale. Pe de o parte, există necesitatea obiectivă de a unifica legislația (de exemplu, în domeniul dreptului la libera circulație) și, pe de altă parte, există pericolul abuzului prin interpretări diferite ale normelor juridice unificate. Inițiativa Programului de la Stockholm care a avut drept scop asigurarea recunoașterii documentelor oficiale de către statele membre poate fi salutată. Cu toate acestea, acest mecanism nu trebuie să intre în conflict direct cu reglementările de bază ale statelor membre, în special în domeniul dreptului familiei. Având în vedere faptul că dreptul familiei reflectă o tradiție datând de mulți ani și un consens social câștigat cu greu, nu se poate accepta ca suveranitatea statelor membre în acest domeniu să fie încălcată, nici măcar de sisteme de unificare bine intenționate. Dezvoltarea ulterioară trebuie să aibă ca scop asigurarea faptului că legislația unificată nu duce la standarde reduse în ceea ce privește drepturile (civile, sociale etc.) care există în statele membre la niveluri diferite. De asemenea, este necesar să se asigure faptul că unificarea reglementărilor nu duce la posibilitatea de a revendica proprietăți și a încălca integritatea statului și trebuie să existe o definiție clară a modului în care va fi asigurată aplicarea reglementărilor europene unificate și a autorităților competente în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. - (PT) Domeniile dreptului civil, dreptului comercial, dreptului familiei și dreptului internațional privat constituie unele dintre cele mai sensibile domenii ale dreptului aplicabil în diferite state membre ale UE. M-am abținut de la votarea acestui raport, deoarece consider că este vital ca principiul subsidiarității să fie prezent mereu în aceste chestiuni, în special în cele care se referă la dreptul familiei și atunci când sunt abordate chestiuni precum recunoașterea reciprocă a dreptului matrimonial și a dreptului familiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Alajos Mészáros (PPE), în scris. - (HU) Ce intenționăm să îmbunătățim la nivelul cooperării juridice europene, așa cum o cunoaștem în prezent? Documentul adoptat pune în lumină cele mai importante părți ale planurilor Comisiei. Subliniază sarcinile care ne așteaptă în perioada următoare din perspectiva cetățenilor. Ca politician și profesor, sunt de acord cu faptul că comunicarea între instituțiile de învățământ superior necesită îmbunătățire continuă, astfel încât noile generații de juriști să se poată familiariza cu diversitatea culturii judiciare europene deja din perioada studiilor lor universitare. Este în interesul statelor membre să perfecționeze în continuare spațiul judiciar. Energia investită în educație are un impact asupra eficienței sistemului de justiție. Trebuie să facem eforturi pentru a ne asigura că resursele necesare pentru perfecționare sunt disponibile oriunde. Principalii factori care contribuie la eliminarea obstacolelor din calea cooperării transfrontaliere pot fi acei profesioniști care au experiență câștigată în străinătate, alături de competențe lingvistice corespunzătoare. Încrederea în sistemele statelor membre poate fi îmbunătățită prin studierea acestora. Studenții trebuie să fie sensibilizați să participe în programe de schimb la nivel internațional.

Este deosebit de important să sprijinim forurile al căror scop este dezvoltarea dialogului profesional. Reprezentanților profesiilor juridice trebuie să li se acorde o oportunitatea de a-și exprima în permanență opinia cu privire la un domeniu bazat pe libertate, securitate și justiție. Ei sunt cei care se confruntă cu probleme relevante în practică. Ei sunt cei cărora le adresăm întrebările noastre referitoare la rezultatele măsurilor luate până în prezent. În calitate de reprezentanți ai intereselor cetățenilor, trebuie să ne străduim să asigurăm faptul că UE nu creează imaginea unui labirint legislativ în mințile oamenilor. Legislația cu privire la consumatori și întreprinderi trebuie să fie cu adevărat pentru aceștia și despre aceștia.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. - (DE) Punctul 40 al raportului referitor la aspecte de drept civil, drept comercial, dreptul familiei și drept internațional privat ale Planului de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm reprezintă o gravă intruziune în dreptul național, prin solicitarea ca parteneriatele și căsătoriile între persoane de același sex, încheiate într-un stat membru, să fie recunoscute în toate celelalte state membre. Formularea inteligentă este folosită pentru a introduce această măsură prin ușa din spate. În versiunea germană a propunerii și, presupun, în multe alte versiuni lingvistice, scopul actual al acestui punct nu este atât de clar pe cât ar trebui să fie. Deoarece mă opun căsătoriei dintre homosexuali din principiu și, în special, acestui stil de politică înșelătoare, am votat împotriva acestui punct și împotriva raportului. Raportul poate deveni un stimulent pentru turismul în scopuri de parteneriat, așa cum s-a întâmplat deja cu adopția și inseminarea artificială.

Încheierea unui parteneriat într-o țară în care drepturile și pretențiile echivalente celor care decurg dintr-o căsătorie au putere de lege va permite partenerilor să aibă pretenții în țara lor de origine în care acestea se aplică doar în cazul căsătoriei. Consecința finală a acestei rezoluții ar fi să facă existența diferitelor reglementări din diferite țări total absurdă.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Raportul abordează o temă de maximă importanță, cea a modului în care UE răspunde necesităților cetățenilor și ale societăților comerciale în domeniul dreptului, în special litigiilor transfrontaliere cu caracter civil și comercial. Regret, însă, faptul că în conținutul raportului nu am găsit nicio referire la acțiunile necesare pentru a-i informa pe cetățeni sau pe administratorii societăților cu privire la posibilitățile pe care li le oferă legislația europeană în ceea ce privește urmărirea intereselor lor în procedurile judiciare. Aceste posibilități sunt insuficient cunoscute și, în consecință, insuficient exploatate. Atenția acordată magistraților și avocaților este importantă, dar nu garantează accesul deplin al cetățenilor la aceste informații.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. - (PL) Am votat în favoarea adoptării raportului referitor la aspecte de drept civil, drept comercial, dreptul familiei și drept internațional privat ale Planului de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm. De când UE a dobândit competențe în domeniul justiției și al afacerilor interne și de la crearea spațiului de libertate, securitate și justiție, pentru care UE și statele membre sunt în prezent competente împreună, s-a făcut un progres semnificativ în domeniul dreptului civil. Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor” (COM(2009)0262) a propus un plan ambițios pentru dezvoltarea spațiului menționat mai sus în perioada 2010-2014.

Fără îndoială, progresul ulterior în acest spațiu va necesita o abordare mai strategică, orientată în primul rând către nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor în ceea ce privește exercitarea drepturilor și libertăților pe piața unică. Armonizarea, aproximarea și standardizarea progresivă sunt necesare, de exemplu, în domeniul protecției consumatorilor. Este de la sine înțeles că sistemele juridice și tradițiile radical diferite trebuie respectate și reconciliate pentru a asigura funcționalitatea măsurilor deja introduse. Totuși, consider că această coexistență trebuie privită mai degrabă ca un avantaj și o sursă de inspirație, decât ca un obstacol, atunci când se creează soluții comune pentru legislația europeană. Pentru a răspunde provocărilor, Comisia ar trebui să organizeze o discuție deschisă cu diferiți reprezentanți ai sistemului juridic, în special, cu profesioniști din domeniul juridic.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. - (IT) Am votat în favoarea raportului Berlinguer în măsura în care se referă la aspecte de importanță fundamentală pentru trecerea la o Europă a cetățenilor și pentru promovarea dezvoltării unei culturi judiciare europene.

În special, raportul abordează, într-un mod echilibrat și exhaustiv, chestiuni care se referă la formarea judecătorilor, cooperarea dintre autoritățile judiciare, dreptul contractual european, drepturile fundamentale, inclusiv libera inițiativă, astfel încât să dezvolte antreprenoriatul în toate sectoarele economice și recunoașterea reciprocă a documentelor oficiale eliberate de administrațiile naționale, inclusiv recunoașterea efectelor documentelor de stare civilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. - (EL) Programul de la Stockholm are ca scop protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor într-un spațiu de libertate, securitate și justiție. Cu toate acestea, diferențele dintre diversele sisteme juridice ale statelor membre creează bariere în dezvoltarea legislației europene. Acesta este motivul pentru care am votat în favoarea rezoluției Parlamentului European, care propune convergența și armonizarea dreptului civil, comercial, al familiei și internațional privat și se concentrează pe cooperarea dintre diversele sisteme juridice ale statelor membre prin:

• cultivarea unei culturi judiciare europene comune;

• educarea și formarea judecătorilor și a altor funcționari ai instanțelor judecătorești, în scopul construirii unei înțelegerii mutuale a sistemelor juridice ale altor state membre și în scopul soluționării litigiilor transfrontaliere;

• crearea unui forum permanent, astfel încât judecătorii specializați în domenii ale dreptului în care apar probleme transfrontaliere să poată examina domenii controversate sau dificile din punct de vedere juridic în scopul construirii unui climat de încredere mutuală;

• introducerea unui drept contractual european;

• introducerea cooperării între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă și comercială.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. - (PT) Programul de la Stockholm adoptat în decembrie 2009 stabilește prioritățile pentru dezvoltarea unui spațiu european de libertate, securitate și justiție în următorii cinci ani. În acest context, este important să subliniem rezultatele semnificative obținute deja și să sperăm că măsurile recomandate pot contribui la furnizarea unui răspuns la necesitățile reale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, facilitându-le mobilitatea și exercitarea drepturilor și libertăților lor pe piața unică, fără a pune în pericol cerințele principiului subsidiarității și respectarea diversității abordărilor juridice și a tradițiilor constituționale ale diferitelor state membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. - (IT) Astăzi, am votat în plen cu privire la o propunere de rezoluție referitoare la aspecte pozitive de drept ale Planului de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm, cu alte cuvinte, referitoare la prioritățile Uniunii Europene pentru dezvoltarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție în perioada 2010-2014, în special cu privire la aspecte de drept civil, drept comercial și drept internațional privat.

Dosarul invită Comisia să îmbunătățească propunerea prezentată într-o încercare de a depăși anumite probleme și domenii critice care apar în special în practica judiciară internațională. Asistarea judecătorilor naționali în anumite aspecte tehnice ale măsurilor propuse în timpul redactării legislației și înființarea unui instrument european independent pentru creanțe, care, printre alte lucruri, ar face posibilă soluționarea, cel puțin parțială, a problemelor ridicate de diferențele de opinie în dreptul procedural național, sunt exemple specifice ale abordării constructive și aprobatoare pe care o propunere de rezoluție comună și discutată pe larg o poate avea asupra legislației europene.

Într-un domeniu atât de important pentru cetățeni ca dreptul civil, este necesar să se respecte și să se reconcilieze abordări juridice și tradiții constituționale radical diferite, dar este, de asemenea, necesar să se contracareze și consecințele juridice negative pentru cetățeni care decurg din această diferență.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. - Aceasta este o reglementare bună, care solicită, în principal, folosirea fiecărui mijloc posibil de promovare a unei culturi judiciare europene, în special prin educație și formare juridică.

 
  
MPphoto
 
 

  Marco Scurria (PPE), în scris. - (IT) Sper că acțiunile identificate în planul de acțiune vor fi reportate în intervalul de timp planificat având în vedere importanța lor pentru îmbunătățirea vieților cetățenilor europeni. În special, Italia a susținut mereu necesitatea dezvoltării încrederii mutuale dintre statele membre ale Uniunii și este în favoarea continuării extinderii reglementărilor UE în domeniul justiției și al afacerilor interne.

Din această perspectivă, susținem cu tărie ca abordarea întregului plan de acțiune, care depinde de principiul recunoașterii reciproce a deciziilor, să fie realizată prin consolidarea încrederii reciproce. De asemenea, aș accentua nevoia de a folosi toate mijloacele posibile pentru a favoriza o cultură judiciară europeană, în special prin învățare și formare juridică.

 
  
MPphoto
 
 

  Debora Serracchiani (S&D), în scris. - (IT) Aș dori să îmi exprim satisfacția față de importanța atribuită chestiunilor referitoare la dreptul civil, cum ar fi propunerea legislativă de cooperare consolidată în domeniul legislației privind divorțurile și recunoașterea și crearea de documente publice oficiale privind moștenirea. Sunt foarte mulțumită să constat că se pune accent pe nevoia de a introduce acțiuni și programe specifice pentru promovarea unei culturi judiciare europene eficiente, bazată pe furnizarea de măsuri de formare, care se vor desfășura în cadrul sistemelor Erasmus pentru judecători și toți operatorii juridici.

Acțiunile identificate în plan sunt foarte importante pentru îmbunătățirea garanțiilor cetățenilor europeni în ceea ce privește legea, dar este necesar să se adopte o abordare mai strategice și mai puțin fragmentară, bazată pe nevoile reale ale cetățenilor și ale întreprinderilor în exercitarea drepturilor lor. În timp ce, pe de o parte, trebuie să ținem cont de dificultățile intrinsece ale acțiunii de a legifera într-o manieră armonizată într-un domeniu de responsabilitate comună, pe de altă parte, trebuie să extindem reglementările UE în domeniul justiției și al afacerilor interne. În acest fel, parametrii siguranței juridice vor fi din ce în ce mai clari și mai susținuți și vom facilita calea către o teorie și o practică juridică cu adevărat comune în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris. - (PL) Grație Programului de la Stockholm, cetățenii statelor membre vor putea să își revendice drepturile în Uniunea Europeană în domeniile dreptului civil, comercial și al muncii. Programul oferă avantaje și transparență mai mare pentru cetățeni. De asemenea, îmbunătățește consecvența sistemului nostru de reglementări juridice în Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, pentru a construi sisteme mai uniforme, este esențial să existe o coordonare mai mare a acțiunilor noastre și să se facă schimb de experiență între țările Uniunii. Acest lucru se referă, într-o mare măsură, la sistemul judiciar, inclusiv la chestiunile extrem de importante ale imigrației și combaterii crimei organizate. O chestiune foarte importantă, în special pe fondul problemelor economice actuale, va fi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de acțiune în domeniul consolidării pieței unice și al integrării economice, prin care înțeleg principii mai liberale pentru schimburile comerciale dintre țările Uniunii Europene și introducerea de norme privind schimburile comerciale dintre țări terțe. Din punctul de vedere al participanților la procesele economice, este necesar, mai presus de orice, să se specifice drepturile de protecție ale întreprinderilor și ale consumatorilor și să se continue monitorizarea eficientă a punerii în aplicare și a executării reglementărilor juridice din domeniul pieței unice.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. - (DE) De când Uniunea Europeană a obținut competența comună în domeniul justiției și al afacerilor interne, s-a făcut un progres uriaș în domeniul justiției civile. Articolul 67 din Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene stabilește importanța respectării diferitelor sisteme și tradiții juridice din cadrul UE, iar raportul dlui Berlinguer subliniază acest aspect ca unul dintre punctele forte ale UE. Subsidiaritatea este unul dintre principiile de bază ale legislației UE și se bazează pe condiția că membrul subordonat poate soluționa probleme și îndeplini sarcini în mod independent. Domeniile justiției și afacerilor interne sunt, în mod tradițional, responsabilitatea statelor membre. Fiecare stat membru are propriile sale trăsături și tradiții care reflectă diversitatea culturală a Europei. Cu toate acestea, pentru a ține pasul cu realitatea în schimbare a lumii de astăzi, responsabilitatea comună cu Uniunea Europeană este necesară.

În zilele noastre, tratatele cu implicații transfrontaliere sunt regula, iar parteneriatele sau familiile în care partenerii provin din diferite state membre sunt lucruri obișnuite. Totuși, acestea implică provocări pentru legislația civilă națională care vor trebui depășite. După cum recomandă raportorul, este timpul să dezvoltăm o cultură judiciară europeană alături de culturile judiciare naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. - (SK) Este păcat că acest Parlament a decis pur și simplu să retragă dezbaterea asupra Programului de la Stockholm de pe ordinea de zi. Unde nu există nicio oportunitate de a dezbate, nu există nicio oportunitate de a pune întrebări. De asemenea, dacă nu permitem un schimb critic de păreri asupra procesului de integrare, acest lucru nu va face decât să accentueze preocupările multor cetățeni ai statelor membre. Una dintre aceste preocupări este discuția despre crearea unui statut juridic civil al căsătoriei. Multe asociații familiale din toate statele membre evidențiază faptul că mecanismul Programului de la Stockholm poate, prin urmare, să avantajeze cuplurile de persoane de același sex. Această chestiune poate fi soluționată nu doar în cadrul procedurilor de drept civil și drept internațional privat, ci și prin procedura complexă a dreptului familiei conform articolului 81 alineatul (3) din Tratatului privind funcționarea UE. Folosirea abuzivă a Programului de la Stockholm în acest scop ar echivala cu o modificare indirectă a legislației, ceea ce reprezintă tocmai aspectul împotriva căruia Uniunea luptă de mult timp. Prin urmare, Comisia și Consiliul trebuie să explice că nici mecanismele sociojuridice, nici Protocolul de la Stockholm nu vor duce vreodată la crearea unui statut al căsătoriei pentru cuplurile de același sex. Dacă dorim să construim o Uniune puternică, nu trebuie să facem acest lucru cu prețul limitării competențelor statelor membre sau în detrimentul binelui comun. Grupul ECR a prezentat propuneri de amendamente care subliniază competențele statelor membre. Cu excepția cazului în care aceste propuneri sunt adoptate, voi vota împotriva raportului prezentat.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate