Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 24 noiembrie 2010 - Strasbourg

9. Explicații privind votul

Explicații orale privind votul

Raport: Christofer Fjellner (A7-0290/2010)

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Domnule președinte, pentru a proteja în mod eficient sănătatea publică, este esențial să asigurăm accesul extins al pacienților la informații de calitate superioară referitoare la medicamente. Armonizarea legii în acest domeniu ne va permite să asigurăm un nivel ridicat de sensibilizare în rândul pacienților europeni și ne va ajuta să atenuăm diferențele cu privire la situația din domeniul sănătății în toate statele membre. În plus, detalierea legislației și în special obligația de a asigura accesul pacienților la informații ne vor permite să împiedicăm companiile farmaceutice să promoveze neloial propriile produse. În prezent, această procedură nu este supravegheată în mod adecvat. Este, de asemenea, necesar să introducem o legislație specială privind agenții farmaceutici și să asigurăm aplicarea sa efectivă în toate statele membre. Am aprobat raportul.

  Jens Rohde (ALDE). – (DA) Domnule președinte, întâi de toate, aș dori să îl felicit pe domnul Fjellner pentru rezultatul splendid. Liberalii danezi au ales să voteze în favoarea directivei privind medicamentele eliberate pe bază de prescripție medicală. Este important ca cetățenii UE să aibă acces la informații relevante privind aceste medicamente și considerăm, prin urmare, că acesta este un raport bun care pune pacienții pe primul loc.

Acestea fiind spuse, ne-am simțit obligați să nu votăm regulamentul în sine. Aceasta nu se datorează faptului că nu suntem în favoarea accesului cetățenilor UE la informații relevante privind aceste medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală, ci faptului că anumite părți din propunere contravin unor constituții naționale. Chiar înainte ca pachetul privind medicamentele să fie prezentat, mai multe țări au adus deja la cunoștința Comisiei faptul că există o problemă juridică în ceea ce privește constituțiile lor naționale. În mai multe țări, verificarea prealabilă de către autorități a informațiilor diseminate publicului general contravine definiției libertății de exprimare. Prin urmare, nu putem vota în favoarea verificării de către Agenția Europeană pentru Medicamente a anumitor tipuri de informații înainte ca acestea să fie diseminate publicului general. Cu toate acestea, ne așteptăm ca atât Consiliul, cât și Comisia să găsească modalități de rezolvare a acestei probleme înainte de a doua lectură și, prin urmare, sperăm că atunci vom putea vota în favoarea regulamentului în sine.

  Licia Ronzulli (PPE). – (IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, propunerea legislativă votată astăzi, pe care eu am susținut-o, subliniază importanța industriilor farmaceutice în ceea ce privește rolul lor delicat de surse de informații nepromoționale înscrise pe produsele lor.

Informarea mai bună a pacienților trebuie să ofere industriei farmaceutice un simț al responsabilității și aceasta trebuie să îndeplinească această sarcină cu precizie și rigurozitate, contribuind la evitarea consumului excesiv de medicamente provocat din motive comerciale. De fapt, acest vot subliniază că este important ca informațiile referitoare la medicamente să fie disponibile și pe internet sau în variantă printată, conform unor norme specifice care să se aplice în toate statele membre.

Totuși, acest fapt nu îi privează pe specialiștii din domeniul sănătății de rolul lor fundamental în calitate de sursă primară și neînlocuibilă de informații pentru cetățeni în ceea ce privește sănătatea și tratamentele. Relația de tip formal dintre medic și pacient este în continuare unică și neînlocuibilă și comunicarea verbală este considerată baza oricărui tratament medical. Mai mult, aceasta le permite pacienților să fie mai bine informați cu privire la produsele pe care le consumă și îi implică în tratamentele pe care trebuie să le urmeze ca participanți activi la propria lor recuperare.

  Paolo Bartolozzi (PPE). – (IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, rapoartele domnului Fjellner vizează integrarea și completarea normelor existente ale Uniunii Europene referitoare la acest subiect, actualizându-le și dându-le capacitatea de a face față provocărilor pentru sănătatea publică create de dezvoltarea tehnologică.

În opinia noastră, în centrul acesteia se află pacientul care are dreptul de a fi informat și de a avea acces la informații științifice, devenite în prezent mai bune atât calitativ, cât și cantitativ și care trebuie monitorizate, începând cu o distincție mai precisă și mai adecvată între informație științifică și publicitate.

Într-adevăr, rapoartele utilizează criterii precise și standardizate pentru stabilirea informațiilor de furnizat, date care pot fi opționale sau nu, precum și a canalelor prin care acestea pot fi puse la dispoziție, stabilind astfel obligațiile companiilor farmaceutice și ale statelor membre.

Conform acestei percepții, ne exprimăm sprijinul în favoarea prezentului raport, recunoscându-i meritele nu doar din punctul de vedere al sănătății, ci și al societății.

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Domnule președinte, desigur că am votat în favoarea raportului domnului Fjellner care, pe lângă discutarea informațiilor pentru pacienți înscrise pe prospectele produselor și ambalajul individual al medicamentelor, se concentrează în principal pe comportamentul companiilor farmaceutice. Până nu demult, multe dintre acestea au combinat informațiile referitoare la medicament cu propria publicitate. După părerea mea, acestea influențau pacienții într-un mod lipsit de obiectivitate să ia act de un anumit produs.

Sunt în favoarea faptului ca pacienții să beneficieze de informațiile cele mai bune și mai actualizate, care să fie aprobate în același timp cu aprobarea unui nou medicament, de exemplu, și consider că am contribuit substanțial la acest lucru. De asemenea, este necesar să furnizăm informații de calitate superioară în limba maternă pe internet, care este modul modern de comunicare. Sunt mulțumit de faptul că, prin adoptarea acestui raport, am redus efectiv discrepanțele dintre țările UE care sunt mai puțin dezvoltate în acest domeniu și sunt mulțumit de faptul că relațiile doctor-pacient nu au fost afectate în niciun mod. Aceasta este principala sursa de informații.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Domnule președinte, în primul rând, doresc să îi mulțumesc domnului Fjellner pentru raportul excelent. Trebuie spus că este foarte important ca legislația existentă să fie modificată și actualizată. Dacă ne referim în mod specific la medicamente și la rezultatele cercetărilor referitoare la conținutul lor, acest lucru este foarte important și pentru siguranța pacientului.

Acum când publicitatea și-a asumat un rol și mai mare, este esențial să stabilim criteriile care să le permită consumatorilor și pacienților să fie pe deplin conștienți și siguri de tipurile de efecte pe care le au aceste medicamente. Aceste informații trebuie să se bazeze pe rezultatele cercetărilor, nu pe date ireale sau pe modalitățile și mijloacele de promovare. O astfel de legislație, actualizată și favorabilă siguranței pacientului, este necesară la un nivel mai general în Uniunea Europeană.

  Sonia Alfano (ALDE). – (IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, problema informațiilor referitoare la medicamentele eliberate doar pe bază de prescripție medicală este un subiect sensibil, deoarece are un efect semnificativ asupra protecției dreptului tuturor cetățenilor la sănătate și bunăstare.

Comisia Europeană ne-a trimit o propunere referitoare la revizuirea directivei, care a fost pe punctul de a crea o lacună în legislație ce ar fi permis companiilor farmaceutice să exploateze o distincție neclară între definițiile informației și a publicității pentru a-și promova propriile medicamente eliberate doar pe bază de prescripție medicală, în detrimentul oamenilor.

Desigur, sunt încă multe de făcut în ceea ce privește o strategie corespunzătoare pentru informațiile referitoare la medicamente, dar, din fericire, de această dată Parlamentul European a reacționat așa cum ar trebui să o facă mereu. Parlamentul a adoptat o poziție pentru protejarea și apărarea dreptului pacientului la o informare mai bună și nu a cedat presiunilor din partea companiilor farmaceutice.

  Daniel Hannan (ECR). – Domnule președinte, interzicerea și, în unele cazuri, prescrierea de medicamente alternative, remediile naturiste, suplimentele de vitamine și minerale în doză ridicată au constituit unul dintre marile scandaluri privind reglementarea europeană.

Habar nu am de eficacitatea acestor tratamente. Soția mea garantează pentru ele, eu sunt puțin mai sceptic în ceea ce le privește, însă, după cum a spus înțeleptul rege Solomon, mai bună e o farfurie de ierburi amare într-o casă în care este iubire decât un bou în grajd și ură pe lângă asta. Se întâmplă rar ca proverbul despre ierburi amare să fie mai potrivit decât în acest caz.

Dar fie că sunt inutile sau folositoare, cu siguranță acestea nu sunt dăunătoare sănătății. Așadar, de ce a condamnat Uniunea Europeană o activitate desfășurată în mod inofensiv de aproape 20 de milioane de europeni? Răspuns: promovarea intereselor câtorva corporații farmaceutice mari, care au zărit oportunitatea de a scoate de pe piață micii naturiști – lucru care s-a întâmplat deja în toată circumscripția mea. Aceste regulamente nu ar fi trecut niciodată de parlamentarii naționali. Din nou, putem observa cum mecanismul de la Bruxelles s-a transformat într-o afacere necinstită deschisă marilor corporații.

  Philip Claeys (NI). – (NL) Domnule președinte, aș dori să profit de această ocazie pentru a contesta decizia dumneavoastră de a interzice accesul domnului Bloom în Parlament. Este adevărat că a folosit un limbaj neadecvat Parlamentului. De data aceasta, domnul Schulz este cel căruia i-a fost adresat acest gen de limbaj. El însuși folosește foarte des cuvântul fascist...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Președinte. – Domnule Claeys, aceasta nu este o luare de cuvânt referitoare la raportul domnului Fjellner și nu vă voi permite să continuați. I-am spus domnului Gollnisch că poate lua cuvântul data viitoare când va prezida Președintele și așa va fi.

Raport: Christofer Fjellner (A7-0289/2010)

  Anna Rosbach (EFD). – (DA) Domnule președinte, de fapt aș dori să vorbesc despre raportul domnului Fjellner (A7-0289/2010) privind înființarea unei Agenții Europene pentru Medicamente, care conține câteva inițiative bune și importante. Tocmai de aceea am votat în favoarea acestuia. Mi-a fost destul de greu să fac acest lucru, întrucât de fapt mă opun înființării de alte noi agenții UE. Cu toate acestea, mi se pare perfect logică înființarea unei agenții globale pentru evaluarea medicamentelor și pentru furnizarea de informații publicului general cu privire la medicamentele pentru oameni și pentru animale eliberate pe bază de prescripție medicală, în special întrucât medicamentele de azi sunt fabricate tot mai mult atât în interiorul, cât și în exteriorul granițelor UE.

  Daniel Hannan (ECR). – Domnule președinte, anul trecut, când unii dintre noi ridicam pancarte cu textul „referendumuri”, domnul Watson spunea că purtarea noastră îi amintește de național-socialiștii din Reichstag-ul german. Domnul Schulz însuși a spus că comportamentul nostru i-a adus aminte de Adolf Hitler. Observ că sunteți în dificultatea...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Președinte. – Domnule Hannan, văd unde vreți să ajungeți cu asta. Am spus că domnul Gollnisch a solicitat luarea de cuvânt cu privire la aceste chestiuni. Va avea cuvântul atunci când Președintele va fi prezent. Cred că acesta este modul corespunzător de a rezolva acest lucru. Dacă nu aveți nimic de spus cu privire la raportul Fjellner, voi trece la domnul Březina.

Am auzit ce ați spus. Ați spus că domnul Gollnisch nu vorbește în numele dumneavoastră. Voi raporta acest lucru Parlamentului. Domnul Gollnisch este un membru al grupului membrilor independenți. Independenții nu constituie un grup, dar el vorbește în numele unui număr semnificativ al acestora. Accept acest lucru și acesta este motivul pentru care i-am sugerat domnului Gollnisch să solicite luarea de cuvânt atunci când Președintele va fi prezent.

Nu voi propune să vi se permită să vorbiți, domnule Hannan, deoarece dacă vă voi permite asta, atunci toată lumea va dori să spună ceva cu privire la această chestiune sensibilă și importantă, așa că îmi pare rău. Acum vom merge mai departe cu explicarea votului privind raportul Evans.

Raport: Jill Evans (A7-0196/2010)

  Jan Březina (PPE). – (CS) Domnule președinte, această directivă reprezintă, fără îndoială, un pas înainte pe calea prevenirii creării de deșeuri și a reducerii utilizării de materiale periculoase. Totuși, consider că este oarecum discutabilă introducerea PVC-ului în domeniul de aplicare a directivei în rândul materialelor propuse pentru o revizuire a priorității. Nici PVC-ul, cu alte cuvinte policlorura de vinil, nici deșeurile din PVC nu sunt clasificate de legislația UE ca fiind periculoase. Chiar dacă am admite obiecția că legislația și studiile privind materialele periculoase sunt acum vechi de 10 ani și că ar putea fi învechite în anumite privințe, cercetările anterioare indică în mod clar că PVC-ul poate fi reciclat și că ar putea exista un impact negativ asupra mediului dacă acesta ar fi înlocuit cu materiale alternative. Prin urmare, este imposibil să fim de acord cu argumentul frecvent auzit că descurajarea utilizării PVC-ului în echipamentele electrice și electronice este justificată datorită emisiilor de dioxine produse la arderea în exterior. Acest argument ignoră în totalitate faptul că arderea oricărui tip de deșeuri este de nedorit.

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). – (LT) Domnule președinte, mai devreme sau mai târziu, echipamentele electronice se transformă în deșeuri, care încă mai conțin, din păcate, anumite substanțe periculoase. Statelor membre le este uneori dificil să rezolve problema acestor echipamente electronice reziduale, așadar este esențial să ne ghidăm treptat după așa-numitul principiu „mai bine previi decât să tratezi”. Cel puțin, prin unificarea substanțelor chimice în baza Regulamentului privind înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice (REACH) și al Directivei privind interzicerea substanțelor periculoase (RoHS), ne îndreptăm în direcția unificării altor substanțe periculoase din echipamentele electrice și electronice. Este clar că acest fapt nu armonizează pe deplin toate sistemele și lasă loc de interpretări pentru statele membre, însă această armonizare elimină cel puțin diferențele semnificative care există în prezent în rândul statelor membre. Interzicerea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electronice și măsurile adoptate astăzi nu trebuie să depășească două limite. În primul rând, acestea nu trebuie să cauzeze dificultăți prea mari pentru micile întreprinderi. În al doilea rând, lista de substanțe interzise nu trebuie să împiedice dezvoltarea tehnologiilor. Nu trebuie să creăm prejudecăți împotriva substanțelor care în prezent sunt doar în curs de testare, dar care în viitor pot aduce realizări în lumea tehnologiei și a electronicii.

  Sonia Alfano (ALDE). – (IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, am votat în favoarea raportului doamnei Evans referitor la reformarea directivei deoarece regret cu adevărat faptul că, în textul de compromis, care a fost adoptat datorită presiunilor puternice din partea grupurilor de interese din domeniul industriei, toate mențiunile referitoare la PVC și materiale ignifuge au dispărut, deși toate studiile efectuate de Comisie au demonstrat încă din 2000 că eliminarea acestor substanțe prezintă riscuri grave pentru sănătate și mediu.

Transferul costurilor de industrie către mediu și cetățeni este o abordare pe care nu putem sub nicio formă să o sprijinim deoarece, pe lângă denaturarea pieței libere, acest lucru reprezintă un schimb inacceptabil între calitatea vieții oamenilor și profiturile întreprinderilor.

Sper că data viitoare când va fi actualizată directiva, peste trei ani, dreptul cetățenilor la sănătate și protecția mediului va fi pus direct în prima linie.

  Daniel Hannan (ECR). – Domnule președinte, poate îmi veți permite să fac remarca generală că, într-o societate deschisă, dreptul la liberă exprimare este mai valoros decât dreptul de a nu fi jignit și, într-o democrație, singurele persoane care ar trebui să hotărască dacă vom fi sau nu într-un Parlament și vom legifera sunt alegătorii noștri.

Înlăturarea unui membru poate afecta în mod real rezultatul.

Dacă tot nu ne va interesa modul în care aplicăm normele, atunci ar trebui să cenzurăm aluziile nesuferite, indiferent de la cine provin, dar cred că este ceva arbitrar și nedrept să permitem ca euroscepticii să fie numiți naziști...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Președinte. – Nu, domnule Hannan, ați trecut de la general la particular. Domnule Kamall, vorbiți despre raportul Evans sau vă voi întrerupe.

  Syed Kamall (ECR). – Domnule președinte, nu am nicio îndoială că veți încerca să mă întrerupeți, cum se întâmplă de obicei când este vorba despre libertatea de exprimare, dar chiar aș dori să vorbesc despre substanțele periculoase și toxicitate. Cred că suntem toți de acord și, în calitate de fost inginer electronist, cunosc nivelul de substanțe periculoase și toxice din interiorul acestui echipament. Este foarte bine că încercăm să rezolvăm această problemă. Dar aș dori să vorbesc și despre toxicitatea care a pătruns dezbaterea și democrația astăzi aici, în Parlamentul European. Cu siguranță că atunci când un naționalist german, un socialist vorbește...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Domnule președinte, am votat cu plăcere versiunea de compromis a Directivei privind substanțele periculoase din echipamentele electrice și electronice. Cu toții ne-am luat un angajament pentru protejarea naturii și a sănătății publice, dar este necesară și menținerea unui simț al echilibrului. Astăzi, în mijlocul unei crize economice, nu este chibzuit să creștem sarcina financiară asupra întreprinderilor mici și a consumatorilor prin dispoziții stricte. Prin urmare, am apreciat faptul că echipa interinstituțională a însărcinat Comisia cu revizuirea listei inițiale de substanțe periculoase, în locul interzicerii lor imediate, ceea ce ar avea un impact negativ asupra IMM-urilor și a situației sociale și economice din UE.

Propunere de rezoluție B7-0617/2010 (Acordul comercial privind combaterea contrafacerii)

  Clemente Mastella (PPE). – (IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție deoarece reprezintă rezultatul unor negocieri extrem de dificile între Comisia Europeană și câteva țări terțe, printre care Canada, Japonia, Statele Unite, Australia și Mexic.

Lupta împotriva contrafacerii trebuie să fie una dintre prioritățile noastre și un obiectiv al tuturor politicilor naționale și internaționale. În consecință, pentru a ajunge la rezultate eficiente, este esențială cooperarea între statele membre.

Acordul la care s-a ajuns cu siguranță nu va putea să rezolve situația complexă referitoare la piețele internaționale, dar reprezintă un pas în direcția corectă. Sarcina noastră de acum este de a continua să lucrăm pentru protecția civilă și vamală a denumirilor noastre de origine afectate de concurența care este cel puțin neloială, datorită utilizării constante a numelor și acronimelor care aparțin celor mai cunoscute firme europene. Daunele cele mai evidente se vor acumula pentru industriile și producătorii din sectoarele agroalimentar, design, modă și produse de lux.

Cred că Comisia a depus eforturi pentru informarea pe deplin a Parlamentului European pe parcursul tuturor etapelor negocierilor privind acordurile internaționale. Aș dori să repet aici solicitarea noastră de a acorda publicului și Parlamentului European acces la texte. În concluzie, îndemn Comisia Europeană să continue să informeze pe deplin și imediat Parlamentul referitor la toate inițiativele viitoare pe care intenționează să le adopte cu privire la această chestiune.

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Domnule președinte, în ceea ce privește protecția drepturilor de proprietate intelectuală, cred că ar trebui acordată o atenție deosebită garantării dreptului la sănătate, care este strâns legat de dreptul real la viață.

Consider inacceptabilă o situație în care, sub pretextul protecției stricte a drepturilor de proprietate intelectuală - care, în unele cazuri, pare aproape exagerată - se refuză accesul la medicamente pentru grupuri întregi de populație, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Prin urmare, solicit Comisiei să promoveze principiile fundamentale de protecție a sănătății publice și de acces la medicamente în cadrul negocierilor privind detaliile tehnice ale acordului comercial de combatere a contrafacerii.

  Peter Jahr (PPE). – (DE) Domnule președinte, combaterea contrafacerii este o problemă extrem de importantă. În urmă cu douăzeci de ani, încă puteam râde de cineva care a cumpărat un ceas Rolex cu 10 USD. Piața din această categorie de prețuri mari nu era afectată de acest lucru. În prezent, situația este complet diferită. Mai precis, și produsele din categoriile de prețuri scăzute și medii sunt contrafăcute. Tricourile, jucăriile și îmbrăcămintea de protecție este contrafăcută, la fel și proprietatea intelectuală. În acest caz, nu este vorba numai despre o chestiune de interese financiare, ci și de siguranță la locul de muncă, protecția mediului și a sănătății, precum și de standardele sociale. Toți cei care doresc o lume corectă trebuie să lupte cu greu pentru a combate contrafacerea.

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Domnule președinte, situația în care competiția neloială invadează piața europeană cu bunuri contrafăcute din întreaga lume este nedreaptă și evident inacceptabilă. Aș dori, de asemenea, să atrag atenția asupra formulării insuficient de clare referitoare la impunerea unei obligații de monitorizare a furnizorilor de servicii internet. Aceasta contravine dreptului la intimitate și pare să fie o tentativă de cenzură. De asemenea, acționează împotriva e-comerțului, care constituie o parte din economie pe care încercăm să o dezvoltăm într-un mod foarte dinamic prin utilizarea unor metode tot mai inovatoare, pe de o parte, continuând în același timp să impunem restricții în acest domeniu, pe de altă parte. Deciziile luate astăzi aici, cu privire la această chestiune, îmbunătățesc puțin situația.

  Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Domnule președinte, am sprijinit rezoluția comună privind ACTA, deși am votat diferit față de grupul meu politic, deoarece și eu cred că trebuie să încurajăm Comisia să realizeze studii care să elimine semnul de întrebare final referitor la impactul ACTA asupra cetățenilor și să abordăm lacuna de informații provocată în trecut de lipsa disponibilității de a furniza textele negociate. Acest fapt implică în principal avizul Autorității Europene de Protecție a Datelor, studiile de impact asupra legislației europene existente și garanții că exceptările pentru furnizorii de conexiuni de internet nu vor fi afectate. Totuși, consider că este scandalos faptul că acordul are în vedere posibilitatea examinării la graniță a calculatoarelor și a altor obiecte personale ale călătorilor individuali.

Am sprijinit cu plăcere și rezoluția PPE, care a oferit o versiune echilibrată și de un standard foarte ridicat, desigur - fără a exercita presiuni considerabile asupra Comisiei înainte de negocierile importante referitoare la forma finală a acordului.

  Syed Kamall (ECR). – Domnule președinte, presupun că degetul dumneavoastră va fi pe lângă buton. Multe persoane mă întreabă ce reprezintă ACTA și am fost unul dintre raportorii alternativi pentru Acordul comercial pentru combaterea contrafacerii.

Știu că după ziua de azi unii vor pune la îndoială nivelul nostru de transparență, de democrație și libertate a exprimării, dar vreau să mă concentrez pe cele cinci motive pentru care nu am fost de acord cu rezoluția. Am fost foarte recunoscător pentru obținerea rezoluției comune PPE/ECR. În primul rând, aceasta nu depășește acquis-ul comunitar. În al doilea rând, Comisia a fost transparentă. În al treilea rând, acesta nu se negociază la nivelul OMC, deoarece China și India s-au opus acordului de la început. În al patrulea rând, acesta nu afectează medicamentele generice aflate în tranzit în UE și, în sfârșit, țările în curs de dezvoltare au libertatea de a se alătura ACTA dacă doresc acest lucru. Numai că au ales să nu o facă. Acesta este un mecanism deschis și țările pot participa dacă vor. Este însă păcat că nu respectăm aceleași principii privind libertatea de exprimare atunci când este vorba de prezentul Parlament.

Explicații scrise privind votul

Raport: László Surján (A7-0327/2010)

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) În urma inundațiilor din 2002, care au provocat pierderi umane și materiale semnificative în Germania, Austria, Republica Cehă și Franța, Consiliul Uniunii Europene a creat un instrument care să permită eliberarea rapidă de fonduri destinate asistării regiunilor afectate de dezastrele naturale. Astăzi, Irlanda este cea care, ea însăși afectată de inundații, va beneficia de aceste fonduri. Am votat în favoarea acestei modificări a bugetului UE, întrucât permite ca acest ajutor să fie acordat prietenilor noștri irlandezi. Acest vot simbolizează solidaritatea europeană în fața dezastrelor naturale. Această solidaritate este demonstrată azi în Irlanda și mâine în Franța. De fapt, țara noastră va primi în curând un ajutor substanțial pentru a face față consecințelor furtunii Xynthia din februarie 2010.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Inundațiile care au avut loc în noiembrie 2009 au afectat grav Irlanda și au provocat daune considerabile estimate la peste 520 de milioane de euro. Bugetul rectificativ prevede mobilizarea Fondului de solidaritate pentru a acoperi pierderile suferite până la un total de 13 022 500 EUR în credite de plată și de angajament. După cum am avut ocazia să spun și ieri, consider că mobilizarea fondului este pe deplin justificată întrucât îi ajută pe cei care au suferit cel mai mult din cauza acestui dezastru natural și, astfel, modificarea este în conformitate cu bugetul UE.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) La 24 septembrie 2010, Comisia Europeană a înaintat o propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate, pe baza dispozițiilor de la punctul 26 din acordul interinstituțional (AII) din 17 mai 2006. Aceasta a fost prima propunere de mobilizare a Fondului de solidaritate din exercițiul financiar 2010. AII permite mobilizarea Fondului de solidaritate cu o limită anuală maximă de 1 miliard de euro. Este important de menționat faptul că scopul Fondului nu este de a acorda compensații pentru pierderile private, ci de a repara infrastructura, și că Fondul este un instrument de refinanțare.

Autoritățile irlandeze estimează că pierderile totale provocate în mod direct de dezastru sunt de 520,9 milioane de euro. Comisia propune mobilizarea a 13 022 500 EUR din limita maximă de 1 miliard de euro în credite de angajament și de plată cu privire la consecințele inundațiilor din Irlanda. Cerințele juridice fiind îndeplinite, sunt de acord cu acest buget rectificativ.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Am votat în favoarea mobilizării Fondului de solidaritate pentru Irlanda, ca urmare a inundațiilor care au afectat această țară în noiembrie anul trecut. Din nou, am dori totuși să criticăm întârzierile în ceea ce privește mobilizarea fondului. Se scurg multe luni între momentul dezastrului și punctul în care statele membre primesc efectiv ajutorul: în acest caz a fost vorba de peste un an. În funcție de circumstanțele fiecărui caz, acest fond și poate și altele trebuie să fie mobilizate mai rapid pentru a grăbi un răspuns eficient și în timp util la situațiile de urgență. Ar trebui să existe o dimensiune de coeziune a capacității de gestionare a consecințelor dezastrelor, prin reducerea diferențelor dintre diferitele regiuni și state membre ale UE. Dorim din nou să accentuăm faptul că este, de asemenea, importantă consolidarea prevenirii dezastrelor prin punerea în practică a recomandărilor adoptate recent de către Parlament.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Am votat aprobarea proiectului de buget rectificativ nr. 8/2010 deoarece acesta este esențial în cazul în care dorim să alocăm 13 022 500 EUR pentru mobilizarea Fondului de solidaritate în favoarea Irlandei, cu privire la precipitațiile abundente care au provocat inundații grave în noiembrie 2009.

Cred că Fondul de solidaritate este un instrument valoros care îi permite UE să dea dovadă de solidaritate față de populațiile regiunilor afectate de dezastre naturale, oferind sprijin financiar pentru a ajuta la asigurarea unei întoarceri rapide la condiții de viață cât mai normale posibil. Bugetul total disponibil pentru Fondul de solidaritate este de 1 miliard de euro. Încă nu s-a alocat nicio sumă în 2010 pentru solicitările anterioare, așadar întreaga sumă de 1 miliard de euro este încă disponibilă.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru această propunere de a transfera 13 022 500 din FSE către o linie bugetară destinată acordării de sprijin Irlandei în urma inundațiilor grave suferite în noiembrie 2009.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Acest proiect de buget rectificativ este complet logic, având în vedere scopul fondurilor mobilizate prin Fondul de solidaritate. Inundațiile din Irlanda din noiembrie 2009 au provocat daune grave, în special în ceea ce privește sectorul agricol, casele și întreprinderile, rețeaua rutieră și alte infrastructuri. Totuși, aș dori să subliniez întârzierea în mobilizarea acestui tip de sprijin. Procesul trebuie să devină mai puțin birocratic și mai rapid pentru a răspunde în timp util viitoarelor situații de dezastru.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – (LV) Am votat pentru, întrucât consider că fiecare națiune UE trebuie să simtă că face parte din sistemul unei Uniuni Europene unite. Cu toate acestea, ar fi de dorit ca, data viitoare, raportorul nu doar să facă publică alocarea de resurse, ci și să explice foarte clar care sunt lucrările și măsurile specifice pe care s-au cheltuit resurse financiare atât de mari (13 022 500 EUR). În caz contrar, utilizarea necorespunzătoare și alte încălcări sunt inevitabile. Suma trebuie să fie specifică și justificabilă.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) 1 miliard de euro este pus anual la dispoziția Fondului european de solidaritate. În anul calendaristic actual, încă nu a existat nicio cerere de mobilizare a acestui fond. Normele privind mobilizarea acestui Fond, care nu poate fi sub nicio formă utilizat pentru a compensa pierderi private, ci mai degrabă pentru refacerea infrastructurilor, sunt stabilite cu precizie. Irlanda a solicitat acum ajutor care să fie utilizat pentru a repara daunele provocate de inundații. Votez în favoarea raportului, întrucât nu a existat încă o mobilizare a Fondului anul acesta, iar bugetul chiar ar trebui să fie folosit într-un mod benefic. Mai mult, Irlanda îndeplinește toate criteriile.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea prezentului raport. După cum am declarat și ieri, în cursul votului în favoarea raportului domnului Böge, consider că este datoria Uniunii Europene să ofere ajutor și sprijin anumitor regiuni afectate de dezastre și catastrofe naturale. Consider că conceptul de solidaritate este legat de ideea și valorile care stau la baza Uniunii Europene. Aceasta este una dintre valorile centrale care au dus la înființarea Uniunii și care au asigurat că aceasta va prospera și se va extinde în timp. Acesta este motivul pentru care această alocare nu este doar justificată și bine-fondată, ci practic o îndatorire. Prin urmare, sper că această asistență va fi acordată și regiunilor italiene afectate în mod grav de inundațiile recente, care au pus la pământ economiile locale.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 8/2010 referitor la bugetul general pentru 2010 acoperă mobilizarea Fondului de solidaritate al UE în valoare de 13 022 500 EUR în credite de angajament și de plată, ca urmare a inundațiilor care au avut loc în Irlanda, și reducerea corespunzătoare a creditelor de plată în valoare de 13 022 500 EUR de la linia 04 02 01 – Finalizarea Fondului social european (FSE) – Obiectivul nr. 1 (2000-2006), am votat în favoarea exprimării acordului față de poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 8/2010.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Aș dori să îi mulțumesc domnului Surján pentru munca sa excelentă. Am votat în favoarea raportului și sunt de acord cu proiectul de buget rectificativ nr. 8/2010, care acordă sume de ajutor pentru Fondul de solidaritate și Fondul de solidaritate al Uniunii Europene – statele membre, și care alocă credite de plată în valoare de 13 022 500 EUR din domeniul politic 4 „Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale”.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Felicit acest proiect de buget rectificativ care asigură mobilizarea Fondului de solidaritate european (FSE) pentru o sumă de 13 022 500 EUR în credite de angajament și de plată, cu scopul de a asista Irlanda în urma inundațiilor care au avut loc în noiembrie 2009, care au provocat pierderi substanțiale pentru sectorul agricol și economic și pentru infrastructură, în special rețelele rutiere și de aprovizionare cu apă, precum și pentru zonele rezidențiale, care se ridică la un total de peste 520 de milioane de euro.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Conform articolului 37 alineatul (1) din Regulamentul financiar, Comisia are dreptul de a prezenta proiecte de bugete rectificative în „circumstanțe inevitabile, excepționale sau neprevăzute”. În ceea ce privește diferitele puncte ale proiectului de buget rectificativ nr. 8/2010, raportul pe care l-am adoptat se referă la mobilizarea Fondului de solidaritate al UE. Comisia Europeană a propus la 24 septembrie 2010 o decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate, bazată pe dispozițiile de la punctul 26 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006. Condițiile de eligibilitate pentru Fond sunt detaliate aici, precum și în Regulamentul nr. 2012/2002 al Consiliului de înființare a FSUE. Este important de menționat faptul că obiectivul Fondului nu este acoperirea daunelor private, ci repararea infrastructurii, și că acesta este un instrument de refinanțare.

Recomandare: Graham Watson (A7-0300/2010)

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Comisia Europeană inițiază discuții cu privire la o revizuire a politicii europene de vecinătate, cu scopul de a defini viitoarele relații ale UE cu vecinii săi de la sud și de la est. Obiectivul urmărit al inițiativei Parteneriatului estic al UE ar trebui să fie promovarea valorilor europene comune, punând accentul pe funcționarea unor instituții democratice și respectarea drepturilor și libertăților europene. Am sprijinit acest raport care stabilește principiile generale pentru participarea Republicii Moldova în programele și agențiile comunitare. Consider că încheierea Protocolului ar permite deschiderea treptată sau consolidarea participării Moldovei la anumite programe comunitare, oferind o oportunitate de promovare în continuare a legăturilor culturale, educaționale, de mediu, tehnice și științifice și de consolidare a relațiilor politice. Este esențial ca Moldova să continue punerea în aplicare a planului de acțiune în cadrul politicii europene de vecinătate și a reformelor, pentru a realiza obiectivele de stabilitate politică și dezvoltare democratică.

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − (RO) Am votat în favoarea recomandării domnului Watson deoarece încheierea protocolului oferă Republicii Moldova noi oportunități de a se alătura programelor comunitare de interes. Deschiderea graduală a programelor și agențiilor UE către țările incluse în Politica europeană de vecinătate va încuraja eforturile de reformă și modernizare ale acestor state. Astfel, va fi promovată cooperarea cu UE în domenii importante cum sunt cel vamal, transporturile sau competitivitatea. Consider că participarea Republicii Moldova la inițiativele respective va contribui la articularea politicilor naționale cu cele europene. Totodată, va da un impuls procesului de negociere referitor la semnarea noului Acord de asociere, direcție în care s-au înregistrat deja progrese mulțumitoare. Salut, de asemenea, intenția Consiliului de a aloca în continuare asistență macrofinanciară Republicii Moldova și de a furniza expertiză guvernului de la Chișinău.

Cum s-a arătat și în raportul de progres al Comisiei Europene, Republica Moldova a depus eforturi considerabile pentru a implementa în mod eficient reformele structurale, în conformitate cu recomandările UE. În plus, platforma de integrare europeană a guvernării actuale a creat o dinamică fără precedent în relațiile cu UE. Intensificarea participării Republicii Moldova în programele și agențiile comunitare constituie așadar un pas firesc în procesul de racordare la standardele europene.

  Corina Crețu (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru încheierea protocolului care va permite intensificarea participării Republicii Moldova la anumite programe comunitare, oferind oportunitatea de a promova cooperarea în domeniile culturii, educației, mediului, precum și în cel tehnico-științific, alături de consolidarea relațiilor politice prin intermediul Parteneriatului estic și accelerarea negocierilor privind noul Acord de asociere. Stabilitatea politică și dezvoltarea democratică reprezintă elemente esențiale pentru implementarea cuprinzătoare a protocolului și facilitarea încheierii tuturor MoU necesare. Actualul impas constituțional din Republica Moldova reprezintă, prin urmare, un motiv de îngrijorare, ce trebuie abordat în mod prompt și eficient. Este esențial ca Republica Moldova să continue implementarea Planului de acțiune din cadrul PEV și a reformelor prevăzute în documentul „Rethink Moldova” („Regândiți Moldova”). Organizarea de alegeri, prevăzută în constituție, este esențială pentru stabilitatea și prosperitatea viitoare a Republicii Moldova și pentru dezvoltarea relațiilor acesteia cu UE.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − (RO) Aspirațiile Republicii Moldova la un parcurs european în cadrul Uniunii și pregătirea acestuia sunt facilitate de existența acordului de parteneriat și cooperare UE - Republica Moldova, inclus în Politica europeană de vecinătate. Consider binevenită participarea Republicii Moldova la anumite programe comunitare, lucru care permite promovarea cooperării în domenii precum cultură, educație, mediu, precum și în cel tehnico-științific, precum și consolidarea relațiilor politice prin intermediul Parteneriatului estic și accelerarea negocierilor privind noul Acord de asociere.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Rata scăzută a participării la referendumul recent referitor la modul de alegere a președintelui Republicii Moldova și faptul că țara este condusă de un președinte interimar ilustrează problemele de guvernare ale țării și deziluzia din rândul publicului. Situația din Transnistria se înrăutățește, exercitând o presiune deosebită asupra autorităților și publicului moldovean. Această țară mai are de parcurs un drum lung până la stabilizarea instituțională și instituirea deplină a statului de drept. Prin urmare, merită sprijin și o atenție deosebită din partea Uniunii Europene. Implicarea Moldovei în programele UE este un pas important în această direcție.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acordul de parteneriat și cooperare dintre Republica Moldova și comunitățile europene a fost semnat la 28 noiembrie 1994 și, din 2004, Moldova a fost inclusă în politica europeană de vecinătate. Subiectul proiectului de recomandare este participarea Republicii Moldova la programele Uniunii. La 18 iunie 2007, Consiliul a publicat orientări destinate Comisiei referitoare la negocierea acordurilor cadru cu privire la principiile generale ale participării la programele Uniunii cu treisprezece țări învecinate. Negocierile cu Republica Moldova au început în martie 2008.

Republica Moldova va contribui financiar la programele specifice în care participă. Această contribuție financiară variază de la program la program și este stabilită în cadrul memorandumului de înțelegere. Semnarea Protocolului îi va permite Moldovei să se deschidă treptat sau să își sporească participarea în anumite programe ale Uniunii, în măsura în care acest fapt îi va oferi oportunitatea de promovare a unor legături culturale, educaționale, de mediu, tehnice și științifice mai puternice, precum și de consolidare a relațiilor politice prin Parteneriatul estic și de sprijinire a negocierilor pentru un nou acord de asociere. Stabilitatea politică și democrația sunt esențiale pentru punerea completă în aplicare a Protocolului.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acordul de parteneriat și de cooperare dintre CE și Moldova a fost semnat la 28 noiembrie 1994 și, din 2004, Moldova a fost inclusă în politica europeană de vecinătate.

La 18 iunie 2007, Consiliul a publicat orientări destinate Comisiei referitoare la negocierea acordurilor cadru cu privire la principiile generale ale participării în programele Uniunii cu treisprezece țări învecinate, iar în martie 2008, negocierile cu Republica Moldova au început.

Protocolul include un acord cadru privind principiile generale care reglementează participarea Republicii Moldova la agențiile și programele UE. Republica Moldova a contribuit financiar la programele specifice la care participă. Această contribuție diferă de la program la program și este stabilită în memorandumul de înțelegere.

Totuși, problema care apare este solicitarea pe care UE o face în numele „stabilității politice și al democrației”, căutând să intervină în afacerile interne ale unei țări, sprijinind în mod fățiș în Moldova forțele care apără interesele grupurilor economice europene și atentând la independența și suveranitatea țării, precum și la dorințele poporului său. Din acest motiv nu suntem de acord cu rezoluția adoptată.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Am sprijinit recomandarea domnului Watson și salut cooperarea continuă dintre UE și Moldova.

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris. – Dintotdeauna am susținut și încurajat țelurile europene ale Republicii Moldova. Cred în cooperarea puternică cu o țară care a dovedit recent că este pregătită să urmeze o cale europeană. Participarea în anumite programe comunitare pentru Moldova va încuraja această țară vecină să își pună în aplicare reformele, oferind o ocazie de promovare în continuare a legăturilor culturale, educaționale, de mediu, tehnice și științifice, pe lângă consolidarea relațiilor politice prin Parteneriatul estic și negocierea noului acord de asociere. Sprijin această recomandare a lui Graham Watson de sprijinire a eforturilor țării vecine de a se reforma și moderniza, deoarece încurajează participarea Moldovei în cadrul câtorva programe și agenții ale Comunității Europene.

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris. – (PL) Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa. Cercetările au arătat că majoritatea evidentă a populației trăiește în sărăcie extremă. Reformele interne care ar putea ajuta economia sunt blocate de obicei de conflicte politice sau etnice. Prin urmare, Uniunea Europeană ar trebui să ajute Moldova și să aducă o îmbunătățire a situației țării în ceea ce privește stabilitatea, securitatea și prosperitatea.

O politică europeană ar putea rezolva problema constituțională cu care se confruntă Republica Moldova, iar acest lucru ar putea, la rândul său, să ducă la alte schimbări benefice. Republica Moldova își exprimă dorința de a participa la programele politicii europene de vecinătate, iar contribuțiile sale financiare dovedesc acest fapt. Uniunea Europeană ar trebui să sprijine aceste țări cu un angajament tot mai mare, așadar consolidarea cooperării cu Republica Moldova este absolut întemeiată.

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Încheierea acestui protocol ar permite cooperarea sporită cu Moldova cu privire la anumite programe. Acesta va duce la o integrare mai rapidă între Moldova și UE. Având în vedere numărul de moldoveni care trăiesc și muncesc în Irlanda și contribuie la societatea irlandeză, acesta reprezintă un pas binevenit pentru viitorul Europei.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Pentru promovarea reformelor, modernizarea și tranziția în țările din imediata vecinătate a Uniunii Europene, printre care și Republica Moldova, principala măsura o reprezintă deschiderea progresivă a anumitor programe, instituții și agenții comunitare către participarea țărilor partenere la politica europeană de vecinătate. Am votat în favoarea acestui raport, deoarece consider că Uniunea Europeană trebuie sa sprijine Republica Moldova și trebuie sa îi faciliteze acesteia accesul la anumite programe comunitare. Astfel, se va promova o bună cooperare între Uniune și Republica Moldova în diverse domenii, cum ar fi cel economic, științific, cultural și educațional.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest protocol privind acordul de parteneriat și de cooperare dintre CE și Moldova. Deși sunt foarte preocupat în ceea ce privește drepturile omului în Moldova, m-au încurajat observațiile Amnesty International, în special cu privire la ratificarea din octombrie a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, ceea ce reprezintă un pas foarte pozitiv.

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. – (CS) În calitate de membru al delegației la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova, salut fiecare pas care duce sau poate duce la o consolidare a situației politice din Moldova și la un standard de viață mai bun pentru locuitorii săi. Recomandările pe care le votăm astăzi și a căror punere în aplicare ar putea fi o consolidare a unei politici europene de vecinătate integrante în mod corespunzător ar putea fi considerate un astfel de pas. Sunt de acord cu opinia raportorului că criza actuală din Moldova este o problemă care trebuie rezolvată rapid și, mai presus de toate, prin mijloace legale. Expresia complet obscură și înșelătoare „o soluție europeană” trebuie eliminată. Este evident că raportorul se gândește la o soluție care corespunde acordurilor și documentului Consiliului Europei și normelor democratice general acceptate. Oricum, trebuie să respingem împreună și cu hotărâre orice formă de intervenție intenționată în afacerile interne ale Republicii Moldova. Oricare altă abordare va duce pur și simplu la o creștere a tensiunii în Moldova, și nu la o rezolvare pozitivă a problemelor care au fost provocate parțial de UE în trecut prin abordarea sa inechitabilă.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Indicele de dezvoltare umană al Moldovei este unul dintre cele mai scăzute din regiune. Politicile de liberalizare accelerată menite să aducă beneficii elitelor financiare ale Uniunii Europene sunt în mare măsură responsabile pentru acest fapt. Controlul exercitat de Comisia Europeană și de Fondul Monetar Internațional, promis de asistența macrofinanciară care va urma, nu va face decât să înrăutățească situația.

În aceste condiții, să permitem ca guvernul moldovean să forțeze populația să finanțeze agenții și programe europene atât de nesigure precum Programul cadru pentru competitivitate și inovație sau Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR), când Moldova nici măcar nu este membră a Uniunii Europene, este de un cinism notoriu. Votez împotriva acestui raport.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Moldova a făcut eforturi în ultimii ani pentru a se apropia și mai mult de standardele europene de libertate, democrație și bună guvernare. Eforturile descrise au fost coerente și au demonstrat preocuparea Moldovei de a continua pe calea către o posibilă integrare în UE.

Alegerile recente nu s-au petrecut în cel mai bun mod posibil, iar faptul că țara are în prezent un președinte interimar nu este cel mai bun indiciu că gradul de consolidare al culturii sale democratice este pe calea cea bună. La aceasta trebuie să se adauge chestiunea Transnistriei, care ar putea provoca o anumită instabilitate. UE ar trebui să continue să depună toate eforturile pentru ca reformele care trebuie puse în aplicare în Moldova să continue pe drumul cel bun, adică direcția acestui protocol de parteneriat și de cooperare.

  Louis Michel (ALDE), în scris. – (FR) Sporirea implicării Moldovei în programele comunitare va oferi oportunitate de promovare în continuare a legăturilor culturale, educaționale, de mediu, tehnice și științifice și de consolidare a relațiilor politice și, pe lângă aceasta, de consolidare a relațiilor politice prin Parteneriatul estic și a negocierilor pentru un nou acord de asociere. Stabilitatea politică și dezvoltarea democratică în Moldova sunt totuși esențiale pentru punerea în aplicare a protocolului. Eșecul referendumului constituțional din 5 septembrie 2010 este regretabil. Este esențial ca Moldova să inițieze punerea în aplicare a planului de acțiune pentru politica europeană de vecinătate și a reformelor pe care le-a stabilit în documentul „Rethink Moldova”. Organizarea alegerilor legislative de la 28 noiembrie este esențială pentru viitoarea stabilitate și prosperitate a Moldovei și a dezvoltării relațiilor sale cu Uniunea Europeană. Aceste alegeri trebuie să ajute țara să progreseze de-a lungul acestor linii și trebuie să fie în deplină conformitate cu standardele internaționale privind organizarea de alegeri libere și egale.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – (LV) Din păcate, Moldova se află astăzi într-o zonă complet instabilă de schimbări economice și politice. Protocolul la Acordul de parteneriat și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Moldova privind participarea Republicii Moldova la programele UE le oferă persoanelor din Moldova speranța unei schimbări pozitive. Încheierea Protocolului încurajează consolidarea cooperării în domeniul cultural, educațional și în alte domenii. Am votat pentru, întrucât sper că parteneriatul va contribui la integrarea Moldovei în UE.

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − (RO) Am votat la fel ca majoritatea Parlamentului în favoarea recomandării, pe care o salut, având în vedere faptul că reprezintă un semnal puternic în susținerea și încurajarea orientării pro-europene a Republicii Moldova. Acest stat, aflat la frontiera Uniunii Europene, nu va putea traversa impasul actual în lipsa unor astfel de mesaje care să insufle cetățenilor moldoveni încrederea în corectitudinea opțiunii lor europene, iar momentul nu putea fi mai potrivit astăzi, la doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare anticipate care au loc în această țară.

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. – (LT) Am sprijinit Protocolul care stabilește principiile generale de participare a Republicii Moldova la agențiile și programele comunitare. Acesta oferă Moldovei noi oportunități de promovare a legăturilor culturale, educaționale, de mediu, tehnice și științifice cu statele membre UE. Am convingerea că relațiile politice din UE și Moldova vor fi consolidate prin Parteneriatul estic și negocierile privind noul acord de asociere. Stabilitatea politică și dezvoltarea democratică în Moldova sunt esențiale pentru participarea deplină la programele comunitare; prin urmare, este important ca perioada prelungită de neliniște și instabilitate să ia sfârșit după alegerile parlamentare.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Din 1994, există un canal preferențial pentru relațiile cu Moldova, data semnării Acordului de parteneriat și cooperare dintre CE și Moldova. În 2004, Moldova a fost inclusă în politica europeană de vecinătate. Cooperarea interinstituțională dintre UE și țările învecinate ar putea sau nu să ducă la o procedură de aderare a unei țări la UE. Indiferent de acest rezultat, UE, în calitate de entitate supranațională, este guvernată de valori bazate pe pace, libertate și democrație, pe care le consideră fundamentale pentru prosperitatea continentului european.

Este esențial ca cooperarea cu țările învecinate să fie însoțită de o atenție deosebită din partea Uniunii pentru stabilitatea acestor țări, fără a se amesteca, sprijinind instituțiile în punerea în aplicare eficientă a statului de drept și în respectarea deplină a drepturilor omului. Ratificarea de anul acesta de către Moldova a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale este un pas foarte bun în această direcție.

În acest context, am votat în favoarea acestei rezoluții legislative referitoare la semnarea unui protocol suplimentar la Acordul de parteneriat și de cooperare UE-Moldova și a unui Acord cadru UE-Moldova privind principiile generale care reglementează participarea Moldovei în programele Uniunii.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Aș dori să îi mulțumesc domnului Watson pentru munca sa excelentă. Am votat pentru deoarece sunt de acord cu faptul că este esențial ca Moldova să continue cu punerea în aplicare a planului de acțiune în cadrul politicii europene de vecinătate și a reformelor pe care le-a stabilit în documentul „Rethink Moldova”.

Conform cerințelor din constituție, organizarea de alegeri este esențială pentru viitoarea stabilitate și prosperitate a Moldovei și pentru dezvoltarea relațiilor sale cu UE. Toate partidele ar trebui să se unească pentru a găsi o soluție și pentru a demonstra încrederea poporului moldovean într-o soluție europeană. UE și Consiliul Europei au oferit o asistență semnificativă și ar trebui să continue să facă acest lucru pentru a depăși repede acest impas.

  Mario Pirillo (S&D), în scris. – (IT) Adoptarea protocolului privind principiile generale pentru participarea Republicii Moldova în programele Uniunii Europene este extrem de importantă pentru a putea continua în direcția unei colaborări mai structurate care, în mod rezonabil, ar trebui să rezulte în viitor într-un acord de asociere.

Impasul constituțional actual din Moldova ar putea afecta punerea în aplicare completă a protocolului și a memorandumurilor de înțelegere conexe. După eșecul de la referendumul din septembrie anul trecut, este foarte important ca toate forțele politice să acționeze în mod responsabil înaintea viitoarelor alegeri de la 28 noiembrie 2010. Stabilitatea politică este o condiție sine qua non pentru o implicare sporită în programele UE. În egală măsură, o alegere decisivă pro-europeană ar putea contribui la netezirea căii de dezvoltare economică și democratică în Moldova.

Acesta, domnule președinte, este motivul pentru care am votat azi în favoarea acestei rezoluții a Parlamentului European, în speranța că toate procesele activate în Moldova vor fi însoțite de un sprijin tehnic și științific din partea Europei.

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − (RO) În cadrul politicii europene de vecinătate, deschiderea progresivă a anumitor programe și agenții ale Uniunii către participarea țărilor partenere la politica europeană de vecinătate reprezintă una dintre numeroasele măsuri menite să promoveze reforma, modernizarea și tranziția în țările vecine Uniunii Europene. În martie 2008 s-a decis începerea negocierilor cu Republica Moldova, negocieri care acum au fost încheiate. Prezenta propunere de protocol conține un acord-cadru privind principiile generale de participare a Republicii Moldova la mai multe programe și agenții comunitare, precum cele din domeniul transporturilor, securității alimentare, vămii, siguranței aviatice și altele. Am votat acest raport deoarece această inițiativă sprijină eforturile de reformă și modernizare ale statului din vecinătatea UE, Republica Moldova.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea semnării prezentului Protocol la Acordului de parteneriat și cooperare dintre UE și Moldova deoarece înțeleg că asistența pe care UE a oferit-o Moldovei este esențială pentru ca această țară să poată fi capabilă să implementeze reformele necesare și să obțină stabilitatea politică dorită, în deplină conformitate cu principiile statului de drept democratic.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Acest raport se referă la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui Protocol la Acordul de parteneriat și cooperare care stabilește un parteneriat între comunitățile europene și statele lor membre, de o parte, și Republica Moldova, de cealaltă parte, privind un acord cadru între Uniunea Europeană și Moldova referitor la participarea Republicii Moldova în programele Uniunii. Votând pentru, PE este de acord cu încheierea Protocolului.

  Traian Ungureanu (PPE), în scris. – În calitate de raportor alternativ din partea Grupului PPE privind acordurile dintre Republica Moldova și UE, salut călduros votul cu o majoritate covârșitoare în favoarea încheierii Protocolului la Acordul de parteneriat și cooperare UE-Republica Moldova referitor la participarea Republicii Moldova în programele Uniunii. Chiar înainte de încheierea unui acord de asociere cu Republica Moldova, acesteia i s-a oferit deja oportunitatea juridică de a participa la programele și agențiile interne ale UE și de a continua astfel să se apropie de standardele UE, în special în domenii precum transportul, siguranța alimentară, vama și siguranța aviatică. În ajunul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, Parlamentul European trimite un semnal puternic că sprijină reformele pro-europene din această țară învecinată și necesitatea de a le urma cu hotărâre. Mă bucur să observ că Parlamentul European a exprimat o unanimitate transpartinică în fiecare etapă a examinării problemei în acest Parlament, conturând astfel o poziție unică referitoare la necesitatea încheierii unui Protocol cât mai curând posibil, oferind astfel Republicii Moldova toate ocaziile posibile de a beneficia de avantajele relațiilor sale cu UE.

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. – (LT) Uniunea Europeană, inclusiv statele membre noi precum Lituania, sunt responsabile cu respectarea intereselor vecinilor noștri din est. Consolidarea cooperării dintre UE și Moldova și includerea Moldovei în programele comunitare va contribui la apropierea acestei țări de standardele și normele UE. Acordul de parteneriat și cooperare ar permite promovarea unor noi legături apropiate între UE și Moldova în domeniile culturii, educației și tehnologiei. Este deosebit de important ca UE să demonstreze tinerilor din Moldova beneficiile viitoarei aderări la UE. Anul trecut, imigranții moldoveni care lucrau în alte țări europene, câteodată ilegal, au fost responsabili de 19 % din PIB-ul Moldovei. Sărăcia, corupția și traficul de persoane sunt probleme pe care trebuie să le rezolvăm împreună. Pe măsură ce se pregătește pentru aderarea la UE, Moldova se confruntă cu numeroase reforme structurale grave.

UE trebuie să continue să sprijine eforturile pe care le-a făcut Moldova. Este deosebit de important ca democrația și statul de drept să fie consolidate. Conflictul din Transnistria este o problemă pentru Europa, însă este și o oportunitate pentru UE să coopereze mai îndeaproape cu Moldova, Rusia și Ucraina. Nu trebuie să ignorăm acest fapt. Sper că alegerile parlamentare din 28 noiembrie îi vor permite Moldovei să avanseze.

Raport: Christofer Fjellner (A7-0290/2010)

  Damien Abad (PPE) , în scris. – (FR) Parlamentul a adoptat azi două rapoarte legislative în primă lectură: un regulament referitor la aspectele specifice Uniunii Europene și o directivă privind normele de aplicat de către statele membre la nivel național. Statele membre vor fi responsabile pentru asigurarea în temeiul legislației naționale a accesului publicului larg la informații obiective și imparțiale. Aceasta cuprinde furnizarea de informații cu privire la ambalare, un raport de evaluare a produsului și informarea cu privire la modalitățile de prevenire a bolilor. Pacienții trebuie să dispună de un acces mai bun la informații cu privire la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă. Acest fapt implică furnizarea de informații cu privire la caracteristicile unui medicament și la bolile pe care le tratează. Avem datoria de a proteja consumatorii și de a-i informa în mod transparent. Rolul nostru în calitate de deputați în Parlamentul European este, de asemenea, de a construi o Europă care protejează și informează și, din acest motiv, am votat în favoarea acestor două texte.

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Directiva 2001/83/CE stabilește un cod comunitar referitor la medicamentele pentru uzul uman. Aceasta stabilește norme privind informațiile care trebuie anexate la medicamente referitoare la caracteristicile și utilizarea acestora. Totuși, aceasta nu oferă un cadru armonizat cu privire la conținutul și calitatea informațiilor nepublicitare destinate pacienților. În plus, experiența a arătat că interpretările diferite ale textelor ar putea duce la situații în care publicul ar fi expus unei publicități mascate, mai ales pe internet. Comisia a propus o directivă care modifică legislația existentă cu scopul de a ameliora diseminarea către publicul larg a informațiilor referitoare la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă. Aceasta vizează stabilirea unui cadru juridic care să reglementeze diseminarea informațiilor specifice privind medicamentele de către titularii autorizației de punere pe piață. Parlamentul European a pregătit o rezoluție legislativă mai ambițioasă decât propunerea Comisiei. Am votat pentru acest text deoarece îmbunătățește informațiile oferite pacienților și le face și mai sigure.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT)Am votat pentru această rezoluție importantă care vizează informarea mai bună a pacienților cu privire la medicamentele care le sunt prescrise. Există probleme considerabile în cadrul juridic actual și cu situația din Europa atunci când este vorba de accesul pacienților la informații cu privire la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă. Interpretările diferite ale directivei de către statele membre oferă pacienților din diferite părți ale UE un nivel de acces diferit la informații de calitate și cuprinzătoare privind produsele farmaceutice. În unele state membre, pacienții nu au un acces ușor nici măcar la cele mai fundamentale informații cu privire la medicamentele care le sunt prescrise. Având în vedere interpretarea diferită a directivei în statele membre, consider că este necesară o clarificare sporită a dispozițiilor astfel încât toți cetățenii UE să poată primi informațiile de care au nevoie cu privire la produsele farmaceutice. Amendamentele adoptate de Parlamentul European garantează, de asemenea, că informațiile cu privire la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă sunt furnizate publicului numai prin canale de comunicare specifice, inclusiv site-uri internet specializate și acreditate care protejează interesele pacienților și vizează limitarea oportunităților de promovare pentru companiile farmaceutice.

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − (RO) Un mai mare acces al pacienților la informații de calitate în ceea ce privește tratamentul ce li se administrează crește șansele ca aceștia să înțeleagă deciziile ce îi privesc direct. Intenția, așadar, este foarte bună, însă ea trebuie să facă parte dintr-o strategie mai complexă privind educația în domeniul sănătății, care să pună accent pe pacient și nu pe compania farmaceutică. Există multe probleme la nivelul cadrului juridic actual și al situației din Europa în ceea ce privește accesul pacienților la informațiile privind medicamentele eliberate doar pe bază de prescripție medicală. Diferențele la nivelul interpretării directivei de către statele membre oferă pacienților din diverse părți ale Europei un acces diferit la informații de înaltă calitate privind produsele farmaceutice. În anumite state membre este dificil inclusiv accesul la informațiile de bază privind produsul farmaceutic prescris. Acest lucru creează inegalități privind sănătatea. În câteva secunde, pacienții au, prin Internet, acces infinit la informații necontrolate și adeseori incorecte privind medicamentele eliberate doar pe bază de prescripție medicală. Este nevoie însă ca aceștia să aibă acces la informații controlate și sigure pentru a nu complica și mai tare lucrurile. Este necesară, așadar, actualizarea dispozițiilor privind informațiile referitoare la produsele farmaceutice prescrise.

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. – (IT) Aș dori să felicit raportorul, colegul meu, domnul Fjellner, pentru munca depusă pentru acest raport. Am votat în favoarea acestuia deoarece consider că este esențială garantarea accesului pentru pacienți la informațiile cu privire la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă.

Atât Parlamentul European, cât și organizațiile pacienților solicită de ceva timp o ajustare a reglementărilor actuale care, în forma actuală, nu garantează informațiile necesare. În fapt, dezvoltarea tehnică și disponibilitatea ușoară pe internet a informațiilor cu privire la utilizarea medicamentelor se dovedesc adesea a fi iluzorii și false.

Sunt de acord cu ideea fundamentală a acestui raport care vizează plasarea „dreptului pacientului de a ști” în centrul legislației și, în consecință, recomandă companiilor farmaceutice să furnizeze pacienților unele informații de bază.

Prin urmare, sper să existe mai multă certitudine în legislație, care adesea este lacunară, parțial datorită gradelor diferite în care statele membre au pus în aplicare directiva anterioară. Dispozițiile referitoare la furnizarea de informații cu privire la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă trebuie, prin urmare, să fie actualizate și este necesară adoptarea de noi norme care să promoveze îmbunătățirea competențelor cetățenilor în materie de sănătate și să implice în mai mare măsură industria sănătății pentru îndeplinirea unui rol fundamental în îmbunătățirea sănătății publice.

  Alain Cadec (PPE), în scris. – (FR) În domeniul sănătății, accesul la o informare completă și de calitate reprezintă garanția rezultatelor mai bune, în măsura în care pacienții sunt mai dispuși să urmeze un tratament pe care îl înțeleg. Mă alătur raportorului pentru a sublinia dificultatea accesului la informații de acest gen în anumite țări europene, din cauza unei interpretări eterogene de către statele membre a directivei privind furnizarea de informații cu privire la medicamente, precum și a lipsei de fiabilitate și claritate a acestor date. Trebuie să asigurăm un acces mai bun la aceste informații, în conformitate cu dreptul pacienților la informare. Cu toate acestea, pentru a evita crearea de dezechilibre între statele membre, este esențială identificarea mijlocului de diseminare a acestor informații, fără a privilegia unul în detrimentul celorlalte. În sfârșit, este esențial să se facă o distincție clară între informație și reclamă și să se prevină exploatarea acestor campanii de informare de către companiile farmaceutice pentru a-și promova produsele.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE) , în scris. – (PT) Amendamentele pe care le-a prezentat Parlamentul European la o propunere a Comisiei referitoare la furnizarea de informații cu privire la medicamente au obținut votul meu favorabil, întrucât cred că este esențial ca publicul larg să aibă un acces ușor la informațiile cu privire la medicamente, în special prin furnizarea de informații pe internet în toate limbile europene.

  Françoise Castex (S&D), în scris. – (FR) Am votat împotriva acestui text deoarece nu le putem permite companiilor farmaceutice și Comisiei să transforme sănătatea într-o marfă ca oricare alta. Legătura dintre industria farmaceutică în Europa și farmacovigilența este din nou în centrul dezbaterii. Nu putem lăsa firmele farmaceutice să informeze cetățenii după cum doresc, nici să autorizăm publicitatea directă către publicul larg a medicamentelor eliberate numai pe bază de rețetă. De fapt, preocupările lor comerciale sunt incompatibile cu obiectivele de interes general urmărite de politicile noastre din domeniul sănătății și ar fi periculos să ignorăm acest lucru.

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. – (EL) Propunerea inițială a Comisiei Europene de directivă privind informarea publicului larg cu privire la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă a dat companiilor farmaceutice posibilitatea de a-și promova liber medicamentele. Astăzi, membrii Parlamentului reuniți în ședință plenară au modificat propunerea inițială a Comisiei, care era destinată industriei farmaceutice. Am votat în favoarea tuturor amendamentelor care au îmbunătățit considerabil textul original deplasând centrul atenției legislației de la dreptul industriei farmaceutice de a-și promova produsele la dreptul pacienților la informații sigure, obiective și independente. Am votat, de asemenea, în favoarea amendamentelor care interzic furnizarea de informații cu privire la medicamente la televiziune și radio și în presă. Totuși, în ciuda îmbunătățirilor, linia despărțitoare dintre informare și publicitate este încă neclară și textul are încă numeroase puncte slabe și lacune. M-am abținut de la votul final deoarece consider că cea mai bună soluție ar fi ca Comisia să își revizuiască propunerea de directivă pe baza orientărilor pe care le-am furnizat azi. Nu este o coincidență nici faptul că statele membre au luat aproape în unanimitate o poziție indiferentă în Consiliu privind acest dosar.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − (RO) Consider că pacienții trebuie să aibă acces la informații mai bune privind medicamentele eliberate pe bază de rețetă, aceasta presupunând informații obiective privind caracteristicile medicamentelor și bolile pentru care sunt recomandate, precum și prevenirea informațiilor nesolicitate sau a publicității mascate.

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. – (FR) Stabilirea unei distincții între informare și publicitate este esențială pentru protecția cetățenilor. Din acest motiv am votat în favoarea raportului domnului Fjellner, care solicită includerea unei descrieri obiective pentru pacienți pe ambalajul medicamentelor. De altfel, accesul la informații clare și sigure va fi consolidat, făcându-le accesibile în toate limbile Uniunii Europene pe site-urile aprobate și în broșurile oficiale. Salut adoptarea acestei propuneri care marchează un progres real către mai multă transparență în ceea ce privește sănătatea.

  Anne Delvaux (PPE), în scris. – (FR) Am votat împotriva acestui raport căruia m-am opus puternic întotdeauna. Deși aprob ideea furnizării unor informații mai bune pentru pacienți, nu sunt de acord cu mijloacele folosite în acest scop. Industria farmaceutică nu va avea niciodată un scop filantropic. Mai mult, există o linie foarte delicată între informare și publicitate. Este adevărat că textul care a fost aprobat aproape în unanimitate nu are nicio legătură cu ideea inițială a Comisiei. Aceasta ar fi deschis pur și simplu ușa publicității mascate sub eticheta „informație”. Acea propunere corespundea, de altfel, unei așteptări evidente a sectorului farmaceutic de a putea scăpa de interdicția juridică privind publicitatea pentru medicamente. În forma în care a fost adoptat astăzi, raportul include mult mai multe garanții: că informația furnizată de firmele farmaceutice destinată diseminării va fi, în special, verificată în prealabil și că aceasta nu va fi transmisă prin mass-media. Cu toate acestea, autorizația de publicare a rezumatelor prospectului înseamnă că vor exista elemente care vor fi puse în prim-plan, iar altele, precum efectele nedorite, ar putea foarte bine să fie excluse cu regularitate din rezumate, întrucât nu „se vând” bine. Nu este acesta deja un demers publicitar? Acesta era de fapt scopul propus? Chiar a meritat efortul?

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare, în ceea ce privește furnizarea către publicul larg de informații cu privire la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă, Directiva 2001/83/CE. Prezenta directivă stabilește un cod comunitar referitor la medicamentele de uz uman și ajută la garantarea dreptului pacienților la informații sigure, accesibile și independente, validate de autoritățile competente, cu privire la medicamentele existente.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (ES) Directiva 2001/83/CE, care stabilește un cod comunitar referitor la medicamentele de uz uman, furnizează un cadru armonizat pentru promovarea medicamentelor la nivel comunitar, a cărui aplicare este în continuare responsabilitatea statelor membre. Această legislație interzice promovarea către publicul larg a medicamentelor eliberate numai pe bază de rețetă.

Totuși, dispozițiile referitoare la furnizarea de informații cu privire la medicamente nu sunt reglementate, întrucât stipulează că furnizarea de informații cu privire la anumite activități de aprovizionare este scutită de la dispozițiile privind publicitatea. Prin urmare, legislația Uniunii nu împiedică statele membre să stabilească propriile abordări pentru furnizarea de informații cu privire la medicamente, sub rezerva conformității cu reglementările privind publicitatea menționate mai sus. Sunt de acord cu propunerea raportorului de a elimina posibilitatea ca informațiile de la firmele farmaceutice să fie publicate în ziare, reviste și alte publicații similare sau la televiziune ori radio.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Prezenta propunere de directivă modifică directiva anterioară în ceea ce privește informarea publicului larg cu privire la medicamentele eliberate pe bază de rețetă. În general, aceasta se concentrează, în primul rând, pe responsabilitatea firmelor farmaceutice de a furniza informații publicului, garantând că informațiile nu sunt de natură publicitară. În al doilea rând, Comisiei îi este atribuit rolul de monitorizare și de luare de decizii prin acte delegate cu privire la definirea a ceea ce reprezintă informație și ceea ce reprezintă publicitate. Considerăm că această abordare înseamnă că în mâinile firmelor farmaceutice și ale Comisiei sunt concentrate prea multe roluri de furnizare de informații și că aceste roluri ar trebui să fie îndeplinite în baza suveranității, coordonate și aprobate de autoritățile naționale specifice, cu scopul de a îmbunătăți informațiile oferite pacienților și publicului și de a proteja drepturile acestora.

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. – (IT) Aprobarea noii legislații privind informațiile referitoare la medicamente reprezintă încă un pas înainte către garantarea unei informări mai clare și mai eficiente a pacienților cu privire la medicamentele pe care aceștia le iau și care le sunt prescrise.

Avem nevoie de un cadru juridic armonizat la nivel european care să cuprindă nu numai interzicerea publicității medicamentelor eliberate pe bază de rețetă, dar care să țină cont și de dreptul pacientului la informare. Aceasta nu este o problemă neglijabilă deoarece granița neclară dintre „promovarea produsului” și „furnizarea de informații cu privire la produs” poate să creeze confuzie pentru pacienți.

Trebuie să ne amintim faptul că pacienții joacă un rol din ce în ce mai activ în sectorul sănătății din întreaga Uniune Europeană. Un acces mai bun la informațiile nepublicitare ar putea, prin urmare, să ajute publicul să dobândească o mai bună înțelegere a tratamentelor prescrise și să ajute la însănătoșirea lor, toate acestea fiind, desigur, în interesul sănătății lor.

Pentru a încheia, aș dori să subliniez importanța definirii într-un mod transparent a tipurilor de informații cu privire la medicamente și a canalelor prin care pot fi diseminate aceste informații. Trebuie să reducem riscul de publicitate mascată și, acolo unde este necesar, riscul excesului de informații necontrolate și înșelătoare.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea propunerii de directivă în ceea ce privește informarea publicului larg cu privire la medicamentele pentru uzul uman eliberate pe bază de rețetă deoarece consider că armonizarea legislațiilor în acest sector constituie un mijloc fundamental de protejare a cunoștințelor pacienților europeni. Aceasta este de fapt o problemă foarte sensibilă deoarece se referă la protecția sănătății, care este un drept fundamental al omului. Sprijin în totalitate solicitarea acestui Parlament de a face o distincție clară între furnizarea de informații în scop terapeutic și publicitate. Companiile farmaceutice nu trebuie de fapt să folosească dreptul pacienților la informare ca mijloc de mascare a scopurilor lor promoționale, ci trebuie să îl folosească pentru a garanta consumatorilor europeni o înțelegere reală a produselor, prin indicarea științifică a caracteristicilor lor, prin etichetare și prin rapoarte de evaluare. Ar trebui menționat, de asemenea, că un acces mai mare la informații, atât în variantă electronică, disponibilă pe internet, cât și în variantă imprimată, poate contribui la obținerea unor rezultate medicale mai bune, întrucât un pacient care este informat cu privire la medicamentele prescrise joacă un rol activ și mai conștient în procesul de recuperare terapeutică.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care face parte dintr-un pachet de modificare a directivei actuale 2001 privind medicamentele pentru uzul uman. Acesta se concentrează în mod specific pe furnizarea de informații către public cu privire la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă. Scopurile declarate ale directivei sunt de a permite un acces mai bun la informații pentru pacienți și de a clarifica normele, care sunt în prezent interpretate în mod diferit în întreaga UE, ceea ce duce la inegalități în materie de sănătate. Acesta vizează și furnizarea de informații pe internet, care nu este tratată în prezent și care este un subiect deosebit de dificil, întrucât este atât de greu de reglementat.

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. – (PT) Prezenta propunere, adoptată azi de marea majoritate din Parlament, reprezintă o îmbunătățire considerabilă a propunerii inițiale prezentate de Comisie, întrucât apără mai bine drepturile pacienților la informare. Totuși, în ciuda îmbunătățirilor evidente din raportul Parlamentului, m-am abținut, deoarece unele dintre garanțiile necesare pentru ca oamenii să aibă acces la o informare clară și independentă cu privire la medicamente sunt încă slabe.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Nu toate modificările pe care această Adunare le-a făcut la propunerea Comisiei și Consiliului merg în direcția cea bună. Acestea aderă cu strictețe la principiul unei piețe unice a medicamentelor și continuă să considere că produsele care nu se eliberează pe bază de rețetă sunt mărfuri ca oricare altele; autorii ajung chiar să vorbească despre „consumatori” în loc de pacienți. Amendamentele nu propun ca firmele farmaceutice să fie oprite de la a produce informații cu privire la medicamentele lor destinate publicului larg.

Acestea au însă meritul de a încerca să permită statelor membre să reglementeze cât mai mult posibil diseminarea informațiilor publicate de aceste firme. Ele acordă în special dreptul de a denunța public firmele care publică informații care nu sunt conforme datelor oficiale ale statului sau care le furnizează în mod înșelător. E mai bine decât nimic. Nu pot totuși să votez un text atât de slab. Prin urmare, mă voi abține.

  Nuno Melo (PPE) , în scris. – (PT) Accesul la informații de calitate cu privire la medicamentele eliberate pe bază de rețetă va contribui la obținerea unor rezultate mai bune în ceea ce privește sănătatea pacientului, în măsura în care, cu cât aceștia sunt mai bine informați, cu atât vor înțelege mai bine deciziile referitoare la tratamentul lor. Prin urmare, obiectivul acestei propuneri nu se poate limita la armonizarea legislației europene, ci ar trebui să promoveze și sănătatea, prin îmbunătățirea cunoștințelor din domeniul sănătății. Industria farmaceutică joacă un rol important în promovarea competențelor în domeniul sănătății, dar acest rol ar trebui să fie clar definit, iar participarea sectorului strict reglementată, pentru a preveni ca aspectele comerciale să ducă la un consum excesiv de medicamente.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Persoanelor în vârstă și bolnavilor cronici, în special, li se prescriu o multitudine de medicamente care pot avea efecte adverse între ele – deoarece, desigur, un doctor nu știe ce a prescris colegul său. Între timp, tot mai multe produse, de la aspirină la remedii pentru răceală și remedii pentru somn sunt eliberate fără rețetă. Ține cineva cont de posibilitatea ca până și produsele naturiste să poată interacționa cu diferite medicamente? Pacienții, de asemenea, contribuie la confuzie: nu se spune nimic despre medicamentele prescrise pe care le-am luat la momentul nepotrivit sau medicamentele pe care am stabilit noi înșine să nu le mai luăm sau să le schimbăm și așa mai departe. Daunele economice care rezultă din nerespectarea instrucțiunilor privind tratamentul se ridică la miliarde. Prin urmare, distincția clară între reclamă și informații solicitată de raportor este importantă. Sperăm că aceasta va avea ca rezultat o clarificare mai bună a faptului că și medicamentele eliberate fără rețetă pot interacționa cu cele eliberate pe bază de rețetă. Medicul care prescrie medicamentele trebuie să rămână principala sursă de informare, întrucât este singurul care alege un medicament adecvat vârstei, greutății, intoleranțelor cunoscute ale pacientului și așa mai departe. Având în vedere aceste considerente, m-am abținut de la vot.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului domnului Fjellner, întrucât consider că mesajul și orientările furnizate sunt extrem de importante. Consumatorii europeni sunt adesea derutați în fața prospectelor medicamentelor deoarece le consideră complicate și conțin informații care sunt de multe ori confuze.

Scopul propunerii de directivă în ceea ce privește informarea publicului larg cu privire la medicamentele eliberate pe bază de rețetă este de a furniza informații simple care să fie ușor de înțeles și de folosit, dar care să evite formele de publicitate. Este, de asemenea, important ca informațiile să fie accesibile prin intermediul altor canale, pe lângă prospecte, și, prin urmare, salut publicarea acestora pe internet.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE) , în scris. – (PT) Cred că stabilirea distincției între informație și reclamă făcută în ceea ce privește medicamentele este fundamentală pentru protejarea cetățenilor. Votul meu în favoarea raportului Fjellner a fost rezultatul îmbunătățirilor clare introduse în Directiva 2001/83/CE. Marea majoritate care a aprobat acest document a fost convinsă de apărarea dreptului pacientului la informație. Munca depusă de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară pentru îmbunătățirea propunerii prezentate inițial de Comisia Europeană merită scoasă în evidență.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Aș dori să îi mulțumesc domnului Fjellner pentru munca sa excelentă. Am votat în favoarea acestui raport deoarece sunt de acord că informațiile nepublicitare privind medicamentele trebuie puse la dispoziția pacienților și a publicului larg de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață după un principiu conform căruia pacienții/publicul au acces la informații dacă au nevoie de ele, contrar principiului conform căruia deținătorii autorizațiilor de punere pe piață diseminează informațiile în rândul pacienților și al publicului larg.

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − (RO) Informațiile oferite pacienților ar trebui să îndeplinească următoarele caracteristici principale:

- Fiabilitate: informațiile oferite pacienților ar trebui să se bazeze pe cele mai recente cunoștințe științifice și ar trebui să existe trimiteri clare la sursele din care provin aceste cunoștințe;

- Independență: trebuie precizat clar cine oferă și cine finanțează informația, astfel încât consumatorii să poată identifica potențialele conflicte de interese;

- Informațiile ar trebui să fie ușor accesibile pentru consumatori și orientate către pacienți: ele trebuie să fie ușor de înțeles și disponibile, ținând seama de nevoile specifice ale consumatorilor (vârstă, diferențe culturale și disponibilitatea în toate limbile europene). Informațiile referitoare la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă furnizate pacienților ar trebui să facă parte dintr-o strategie mai cuprinzătoare privind „informarea pacienților” și dintr-o strategie mai amplă de educare în domeniul sănătății.

Pacienții și toate persoanele interesate ar trebui să poată găsi informații exacte și obiective referitoare la un stil de viață sănătos, la prevenirea îmbolnăvirii și a bolilor specifice și la diferitele posibilități de tratament. De aceea, consider că prezenta propunere trebuie să fie completată cu un cod de conduită referitor la informațiile puse la dispoziția pacienților și elaborat în colaborare cu organizațiile de pacienți. Astfel, „vocea pacienților” va fi auzită.

  Paulo Rangel (PPE) , în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raport întrucât salut faptul că modificările de compromis introduse în propunerea prezentată inițial de Comisie vor contribui în mod decisiv la garantarea accesului pacientului la informații sigure și independente cu privire la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă disponibile pe piață.

  Frédérique Ries (ALDE), în scris. – (FR) Publicitatea pentru medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă este și rămâne interzisă în Uniunea Europeană. Companiile farmaceutice trebuie să respecte norme clare de obiectivitate în furnizarea informațiilor nepublicitare pe care de difuzează. Acestea sunt cele două mesaje importante transmise azi la prânz împreună cu adoptarea pachetului legislativ privind furnizarea de informații pentru pacienți. Un vot consensual al Parlamentului (558 voturi pentru, 48 împotrivă) care nu face decât să confirme votul unanim, mai puțin un vot din partea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Sunt prevăzute numeroase garanții. Comisia Europeană a propus interzicerea transmiterii de informații cu privire la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă la televiziune sau radio, iar Parlamentul European a decis extinderea acesteia și la presa scrisă. Producătorii sunt supuși unor obligații multiple: descrierea caracteristicilor produselor, consolidarea etichetării, autorizarea prealabilă de către autoritățile de securitate sanitară. Nu înțeleg toată „agitația” provocată de această problemă, mai ales în Belgia francofonă, în rândul asociațiilor de consumatori și a societăților mutuale sprijinite de anumiți aleși europeni care, chiar înainte de începerea discuțiilor, au condamnat deja aceste două acte legislative. Aceasta este o postură politică pe care o consider regretabilă, având în vedere așteptările foarte mari ale pacienților care se confruntă cu boli și faptul că, fără aceste legi, cetățenii ar fi la mila vânătorilor de pe internet.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am decis că vom vota pentru sau ne vom abține, în funcție de rezultatul părții a treia a amendamentului 31, care asigură că firmele farmaceutice pot furniza materiale informaționale specialiștilor din domeniul sănătății doar pentru uzul personal, nu pentru pacienți prin intermediul unor specialiști din domeniul sănătății. Acesta era un aspect esențial pentru Verts/ALE. Întrucât a fost adoptat până la urmă, am decis să sprijinim acest raport la votul final.

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE), în scris. – (IT) Votul nostru în favoarea acestei măsuri este o consecință a distincției formale făcută între informație și reclamă în ceea ce privește medicamentele și publicitatea.

Sprijinim diseminarea sporită a informațiilor cu privire la medicamente, dacă acest fapt crește sensibilizarea pacienților. Nu suntem de acord, și nu vom fi niciodată, cu o măsură care încearcă în mod evident și pe furiș să introducă forme de publicitate, transformând un medicament în produs comercial. Faptul că informațiile cu privire la medicamente nu vor putea fi publicate în ziare sau reviste, cu atât mai puțin transmise la radio sau televiziune, este, prin urmare, de apreciat.

Este, de asemenea, un lucru benefic faptul că prezenta propunere de directivă clarifică tipul de informație și modul în care aceasta poate și trebuie să fie diseminată, inclusiv informațiile științifice, și că exclude fără echivoc materialul promoțional.

Amendamentul care introduce certificarea și monitorizarea site-urilor internet care publică informațiile menționate ne asigură în continuare că informațiile nu constituie publicitate. Farmacia este și trebuie să rămână o structură fundamentală de asistență medicală și, prin urmare, trebuie să fie protejată în ceea ce privește normele de comercializare și concurența. Considerăm că această legislație ajută farmaciile să își îndeplinească rolul dificil pe care îl joacă în ceea ce privește farmacovigilența și educația privind utilizarea corectă a medicamentelor.

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. – (NL) Într-o epocă în care oamenii caută singuri informații, pacienții trebuie să fie informați în mod clar, obiectiv, sigur și bine cu privire la efectele produselor medicinale. Deși publicitatea medicamentelor este interzisă în Uniune, Comisia a creat o breșă. Propunerea acesteia – pe care nu am sprijinit-o – nu a avea o strategie de acest gen, iar distingerea față de reclamă era prea vagă. În plus, Comisia acorda prea multe drepturi și prea multă responsabilitate industriei farmaceutice. Totuși, după schimbările majore efectuate acum de Parlament, pot sprijini propunerea. Utilizarea documentelor oficiale de către companii (informații succinte despre produse, rapoarte de evaluare) și canalele prin care acestea oferă informația sunt restricționate: ziarele și revistele de sănătate, site-urile internet și scrisorile adresate pacienților nu mai sunt permise. Toate instrucțiunile referitoare la medicamente trebuie monitorizate și aprobate în prealabil de autoritățile competente. Acest fapt exclude autoreglementarea, ceea ce nu făcea propunerea originală. Încă mai am îndoieli cu privire la fezabilitatea acestei propuneri, întrucât o strategie guvernamentală obligatorie privind furnizarea de informații tot va fi mai puternică decât supravegherea de către guvern a politicilor companiilor. Cu toate acestea, am votat în favoarea propunerii legislative întrucât, până la urmă, asigură cu adevărat informarea mai bună a pacienților.

  Marc Tarabella (S&D), în scris. – (FR) Raportul Fjellner referitor la furnizarea de informații cu privire la medicamente ridică preocupări legitime privind posibilitatea pentru companiile farmaceutice de a se promova în rândul pacienților. Colegii mei din Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au îmbunătățit cu siguranță textul refuzând să sprijine unele tipuri de reclamă mascată și propunând ca autoritățile statelor membre din domeniul sănătății să verifice comunicările companiilor farmaceutice către publicul larg în ceea ce privește medicamentele acestora eliberate numai pe bază de rețetă. Cu toate acestea, rămân foarte precaut în ceea ce privește limita extrem de neclară dintre informație și reclamă.

Mă opun cu tărie, de exemplu, ideii de autorizare a companiilor pentru a face reclamă medicamentelor lor prin intermediul personalului medical. Nu vreau ca medicii să fie puși sub presiune și să devină agenți de vânzări pentru industria farmaceutică. Din acest motiv, în ciuda supravegherii stricte stabilite de colegii mei, m-am abținut de la votarea unui text pe care l-am considerat profund problematic.

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. – (DE) Am votat în favoarea raportului deoarece oferă o îmbunătățire clară și durabilă a informării pacienților cu privire la produsele medicinale. Publicitatea pentru produsele medicinale continuă să fie interzisă. Relația doctor-pacient nu va fi afectată negativ de directivă, iar competența furnizorului de servicii pentru prescrierea de medicamente rămâne clară. În general, avem o propunere de directivă foarte reușită din pachetul farmaceutic pentru a doua lectură.

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Această directivă va introduce pentru prima oară reglementări uniforme referitoare la furnizarea anumitor informații către publicul larg cu privire la medicamentele eliberate pe bază de rețetă. Informațiile necesare cuprind explicarea pentru pacienți a beneficiilor și riscurilor asociate cu medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă pentru a le permite să ia decizii informate. În urma consultării cu organizațiile pacienților și cu specialiști din domeniul sănătății, printre alții, Comisia va adopta criterii calitative privind furnizarea de informații. Aceste criterii vor garanta siguranța datelor furnizate – inclusiv pe site-uri și site-uri internet – și va trage la răspundere companiile farmaceutice pentru informațiile pe care le furnizează.

Amendamentele domnului Fjellner recomandă, de asemenea, realizarea de campanii de informare pentru sensibilizarea publicului larg cu privire la riscurile medicamentelor contrafăcute, care au avut deja consecințe fatale în state membre precum Regatul Unit. De câțiva ani, autoritățile vamale ale UE observă o creștere rapidă a importului de medicamente contrafăcute, în special antibiotice, analgezice și chiar medicamente împotriva cancerului. Contrar unor relatări din mass-media, directiva se referă numai la medicamentele eliberate pe bază de rețetă. Nu trebuie să se teamă nimeni în privința ceaiului său de plante.

Raport: Christofer Fjellner (A7-0289/2010)

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Regulamentul (CE) nr. 726/2004 stabilește procedurile comunitare pentru autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și instituie o Agenție Europeană pentru Medicamente. Modificarea Directivei 2001/83/CE pune accentul pe informarea mai bună a pacienților, în special cu privire la distincția dintre informație și reclamă. În urma acestei modificări, regulamentul ar trebui, la rândul său, să fie modificat astfel încât și anumite informații cu privire la produsele pe care le vizează să fie supuse monitorizării prealabile de către Agenția Europeană pentru Medicamente. În acest scop, Comisia Europeană a depus o propunere de modificare a regulamentului în ceea ce privește diseminarea către publicul larg a informațiilor cu privire la medicamentele de uz uman eliberate numai pe bază de rețetă. Parlamentul European, solicitat să exprime o opinie referitoare la propunere, a depus o serie de amendamente la textul Comisiei Europene. Acestea sunt motivele care m-au determinat să votez în favoarea rezoluției de modificare a Directivei 2001/83/CE. Cele două seturi de legislație lucrează împreună pentru a îmbunătăți informarea pacienților în privința medicamentelor care le sunt prescrise.

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. – (EL) Partidul Comunist Grec a votat atât împotriva propunerilor de regulament, cât și a rapoartelor corespunzătoare ale Parlamentului European, deoarece acestea transferă responsabilitatea informării responsabile, sigure și precise a pacienților de la departamentele guvernelor la companiile farmaceutice multinaționale. Informarea pacienților este o responsabilitate guvernamentală, nu individuală. Profiturile obținute de grupurile farmaceutice monopol și protejarea sănătății publice se exclud reciproc. Farsa recentă referitoare la vaccinarea împotriva pandemiei de „gripă nouă” este un exemplu tipic al modului în care informarea specifică se transformă în profituri de miliarde pentru companiile de medicamente internaționale. Susținem în continuare că responsabilitatea informării cetățenilor în privința medicamentelor în general, nu doar a medicamentelor eliberate pe bază de rețetă, așa cum este prevăzută în regulament, ar trebui să rămână numai de competența statului. Acesta este minimul necesar pentru a proteja pacienții și lucrătorii. Medicamentele, cercetările privind medicamentele și mijloacele de diseminare a cunoștințelor și informațiilor se află în mâinile multinaționalelor, al căror singur criteriu este profitul. Lucrătorii și specialiștii din domeniul sănătății nu pot fi siguri de calitatea și eficiența medicamentelor și de cunoștințele și informațiile pe care le primesc. Această politică trebuie combătută pentru a elimina afacerile din domeniul sănătății și medicamentelor. Avem nevoie de agenții guvernamentale pentru medicamente și de servicii de sănătate naționale gratuite.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport care se străduiește să realizeze obiectivul principal al UE de a asigura funcționarea corespunzătoare a pieței interne de medicamente de uz uman și protecția mai bună a sănătății cetățenilor UE. Documentul adoptat azi va crea condițiile planificării unui cadru clar pentru furnizarea de informații cu privire la medicamente eliberate numai pe bază de rețetă către pacienți, cu scopul de a încuraja multiplicarea alegerilor informate efectuate de consumatori, și va asigura că publicitatea directă a medicamentelor prescrise consumatorilor va continua să fie interzisă. În conformitate cu propunerea Parlamentului European, trebuie creată o bază de date farmaceutică disponibilă public în UE în toate limbile oficiale ale Uniunii, obținându-se garanții că va fi actualizată și administrată independent de interesele economice ale companiilor farmaceutice. Crearea bazei de date va facilita căutările de informații și va permite ca informațiile să fie înțelese de publicul nespecialist.

  Anne Delvaux (PPE), în scris. – (FR) Am votat împotriva acestui raport căruia m-am opus mereu cu tărie. Deși aprob ideea furnizării unor informații mai bune pentru pacienți, nu sunt de acord cu mijloacele folosite în acest scop. Industria farmaceutică nu va avea niciodată un scop filantropic. Mai mult, există o linie foarte delicată între informare și publicitate. Este adevărat că textul care a fost aprobat aproape în unanimitate nu are nicio legătură cu ideea inițială a Comisiei. Aceasta ar fi deschis pur și simplu ușa publicității mascate sub eticheta „informație”. Acea propunere corespundea, de altfel, unei așteptări evidente a sectorului farmaceutic de a putea scăpa de interdicția juridică privind publicitatea pentru medicamente. În forma în care a fost adoptat astăzi, raportul include mult mai multe garanții: că informația furnizată de firmele farmaceutice destinată diseminării va fi, în special, verificată în prealabil și că aceasta nu va fi transmisă prin mass-media. Cu toate acestea, autorizația de publicare a rezumatelor prospectului înseamnă că vor exista elemente care vor fi puse în prim-plan, iar altele, precum efectele nedorite, ar putea foarte bine să fie excluse cu regularitate din rezumate, întrucât nu „se vând” bine. Nu este acesta deja un demers publicitar? Acesta era de fapt scopul propus? Chiar a meritat efortul?

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare, în ceea ce privește informarea publicului larg cu privire la medicamentele de uz eliberate pe bază de rețetă, a Regulamentului (CE) nr. 726/2004. Prezentul regulament stabilește procedurile comunitare pentru autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar, înființează Agenția Europeană pentru Medicamente și contribuie la garantarea dreptului pacienților la informații sigure, accesibile și independente, validate de autoritățile competente, cu privire la medicamentele disponibile.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Având în vedere importanța conformității și administrării corecte de medicamente pentru reușita tratamentului, este vital ca publicul, adică pacienții, să aibă acces la informații de calitate, nepublicitare, care să fie adevărate, actuale și neînșelătoare, în conformitate cu rezumatul caracteristicilor produsului. Organismul cel mai indicat pentru furnizarea de informații actualizate și precise cu privire la fiecare produs medicinal este deținătorul autorizației de punere pe piață. Parlamentul a decis pe bună dreptate să se concentreze pe interesele pacienților și să le protejeze. Nu pot decât să fiu de acord cu această abordare, deși nu consider că este necesară limitarea posibilităților acordate de propunerea Comisiei în ceea ce privește difuzarea de informații de către industria farmaceutică. Aceasta a fost o propunere echilibrată care a ținut cont de interesele tuturor părților, implicând specialiști din domeniul sănătății și protejând publicul de publicitatea pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă, care rămâne pe bună dreptate interzisă. Nu cred că textul care tocmai a fost adoptat va schimba cu adevărat realitatea accesului pacienților la informații, pe care o consider o ocazie ratată.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Este important ca pacienții să fie mai bine informați în privința tuturor medicamentelor pe care le iau. Este, de asemenea, important ca toate informațiile pe care aceștia le primesc să fie obiective și ca industria farmaceutică să nu altereze linia de demarcație dintre informație și reclamă. Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) a făcut un lucru bun prin modificarea prezentei propuneri și astfel am putut sprijini acest raport.

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Nu sunt de acord cu publicitatea directă către consumator referitoare la medicamente. Este important ca pacienții să aibă acces la informații cu privire la medicamentul pe care îl iau, dar cred că acest gen de publicitate ar afecta rolul de apărător al medicului și ar putea dăuna responsabilității lor față de pacienți.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Îl felicit pe domnul Fjellner pentru munca sa importantă în ceea ce privește furnizarea de informații cu privire la medicamentele de uz uman eliberate pe bază de rețetă și, în special, la procedurile UE privind autorizarea și monitorizarea medicamentelor.

Cadrul juridic actual al UE referitor la informațiile științifice furnizate consumatorilor europeni prezintă multe probleme, mai ales în ceea ce privește diferitele interpretări ale directivei de către statele membre.

Raportul aprobat azi vizează ameliorarea nivelului de armonizare a reglementărilor din sector, încercând să completeze lacunele și să elimine discrepanțele care există azi în ceea ce privește protecția dreptului la sănătate. Toate acestea sunt situate în cadrul unei strategii mai vaste privind competențele în domeniul sănătății, care vizează să se asigure că publicul european poate, de fapt, să acceseze cu ușurință informații științifice cu privire la medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − (RO) Am votat în favoarea acestui raport întrucât temele de sănătate prezintă un interes deosebit pentru mine, în special, accesul egal al pacienților la îngrijiri medicale și informații. În prezent, în Europa, gradul de informare asupra medicamentelor disponibile pe piață este foarte variat, aș putea spune chiar nedrept față de pacienți. Pacienții trebuie să aibă dreptul să obțină informații corecte și complete privind medicamentele, iar propunerile colegului meu Christofer Fjellner au mers exact în această direcție, dându-se astfel prioritate pacientului. Modificările aduse de Parlamentul European la propunerea legislativă a Comisiei Europene subliniază faptul că firmele care produc medicamente trebuie să furnizeze informații de bază, precum caracteristicile produsului, eticheta, prospectul și o versiune accesibilă în mod public a raportului de evaluare. Pentru a ne asigura însă de fiabilitatea informațiilor, consider că autoritățile naționale trebuie să monitorizeze strict site-urile de specialitate care pun la dispoziție astfel de detalii.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acest raport reamintește ceea ce ar trebui să fie Agenția Europeană pentru Medicamente. Nu ne putem opune unui proiect care descrie aspecte evidente precum necesitatea de „a pune accentul pe drepturile și interesele pacienților”, necesitatea de a obliga firmele să anunțe public efectele nedorite ale medicamentelor sau necesitatea de a publica informații în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Putem totuși să fim descurajați de faptul că astfel de lucruri evidente trebuie să fie evidențiate la 15 ani după crearea acelei agenții. Parlamentul ar trebui să denunțe lipsa de transparență a agenției și să declare răspicat că aceasta trebuie reformată în interesul tuturor.

  Nuno Melo (PPE) , în scris. – (PT) Accesul la informații de calitate referitoare la medicamentele eliberate pe bază de rețetă va contribui la obținerea unor rezultate mai bune în ceea ce privește sănătatea pacienților, deoarece cu cât aceștia sunt mai bine informați, cu atât este mai posibil să înțeleagă mai bine deciziile legate de tratamentul lor. Prin urmare, obiectivul acestei propuneri nu se poate limita la armonizarea legislației europene, ci ar trebui să promoveze și sănătatea, prin îmbunătățirea cunoștințelor din domeniul sănătății.

Industria farmaceutică joacă un rol important în promovarea competențelor în domeniul sănătății, dar acest rol ar trebui să fie clar definit, iar participarea sectorului strict reglementată, pentru a preveni ca aspectele comerciale să ducă la un consum excesiv de medicamente. Este, de asemenea, necesar să se evite publicitatea înșelătoare și să se încerce furnizarea de informații mai bune pentru consumatorul (pacientul) care are acces la informații necontrolate pe internet, ceea ce nu este cazul în privința informațiilor sigure furnizate de laboratoarele farmaceutice.

  Louis Michel (ALDE), în scris. – (FR) Pentru a asigura respectarea drepturilor și intereselor pacienților, aceștia din urmă trebuie să poată dispune de informații de calitate, obiective, sigure și nepublicitare cu privire la medicamente. Dacă dorim să protejăm sănătatea, prospectele farmaceutice trebuie să fie cât mai clare și mai complete posibil, răspunzând criteriilor de calitate esențiale. Având aceeași preocupare pentru protecția pacienților și informarea publicului larg, trebuie să promovăm un acces la informație cât mai ușor posibil, în special rezumând caracteristicile produsului și furnizând un prospect în variantă electronică și în variantă imprimată. Din acest motiv va trebui să asigurăm disponibilitatea unor site-uri internet certificate și înregistrate care să ofere informații independente, obiective și nepublicitare.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – (LV) Raportul domnului Fjellner a sosit la un moment foarte oportun. Publicitatea mascată a medicamentelor este inacceptabilă. Medicii trebuie să le poată oferi pacienților recomandări în privința medicamentelor. Medicii trebuie să reglementeze și să prescrie medicamente pacienților, pentru a evita speculațiile și concurența dintre producătorii de medicamente. Companiile farmaceutice trebuie să se limiteze la a oferi sprijin sub formă de informații, dar în niciun caz nu trebuie să li se permită să testeze pe pacienți și să le impună acestora medicamentele lor. Medicii sunt responsabili cu tratamentul; aceștia trebuie, de asemenea, să decidă care medicamente ar trebui să fie administrate pacientului pe durata tratamentului respectiv.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Având în vedere faptul că numai în Germania mor anual în jur de 25 000 de oameni ca urmare a reacțiilor adverse și a interacțiunilor și că 3 % din accidente pot fi puse pe seama medicamentelor eliberate numai pe bază de rețetă, este clar că trebuie să oferim pacienților o informare mai bună. De pildă, putem urma exemplul Franței, în care orice incapacitate funcțională este clar indicată pe pachet. Trebuie să le furnizăm informații pacienților, dar trebuie, de asemenea, să îi ajutăm în jungla medicamentelor, de exemplu stabilind o rutină zilnică sau convenind asupra designului aspectul pachetelor ori a etichetării speciale. Acest fapt va economisi miliarde din buzunarul public și va cruța pacienții de reacțiile și interacțiunile adverse. Această propunere conține câteva inițiative care vizează să permită pacienților o informare mai bună în privința medicamentelor care le-au fost prescrise și a utilizării acestor medicamente. Dacă pacienții vor profita sau nu de acest acces îmbunătățit este incert, având în vedere comportamentul multor pacienți. Cu toate acestea, este desigur important ca informația să fie pusă la dispoziție în întreaga UE. Din acest motiv, am votat în favoarea acestui raport.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Întrucât se concentrează pe dreptul pacientului la informare, sprijin în totalitate raportul care include unele inovări importante.

Prima se referă la internet: Parlamentul intenționează să sensibilizeze consumatorii cu privire la cumpărarea de medicamente online, deși insistă pentru propunere de legislație ad-hoc privind această metodă de comercializare.

A doua se referă la interzicerea publicității pentru medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă, deoarece este important să se stabilească o limită între medicamente generice și negenerice, nu doar din punctul de vedere al informării pacienților, ci, mai presus de toate, în ceea ce privește conformitatea cu bunele practici în materie de producere a substanțelor active, mai ales în afara Europei.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE) , în scris. – (PT) Raportul referitor la regulamentul propus al Parlamentului European și al Consiliului, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 în ceea ce privește informarea publicului larg cu privire la medicamentele de uz uman eliberate pe bază de rețetă, introduce noi reglementări cu privire la transparența și eficiența furnizării de informații, punând accentul pe interesele pacienților, protejându-i, aspect care a stat la baza votului meu favorabil. Puncte importante sunt instituirea unei Agenții Europene pentru Medicamente și contribuțiile clare la garantarea dreptului pacienților la informații sigure, accesibile și independente, validate de autoritățile relevante pentru medicamentele disponibile.

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − (RO) Există multe surse de informații independente bazate pe probe referitoare la opțiunile terapeutice disponibile în cadrul Uniunii Europene. Aceste resurse țin seama de particularitățile de ordin cultural și de contextele în care se află populația, inclusiv de factorii determinanți pentru sănătate. Un mai mare acces la informații de calitate va contribui la îmbunătățirea sănătății pacienților, deoarece un pacient bine informat este mult mai înclinat să continue un tratament necesar și are mult mai multe șanse să înțeleagă deciziile luate cu privire la tratamentul său. Prin urmare, dacă propunerea este bine formulată și pusă în aplicare, ea va crea o valoare adăugată.

Regulamentul în discuție nu ține seama de evoluțiile tehnice și de posibilitățile și provocările create de internet. În câteva secunde, pacienții din Europa au deja acces infinit la informații necontrolate și adeseori incorecte privind medicamentele eliberate doar pe bază de prescripție medicală. Accesul prin internet la informații controlate și sigure privind produsele farmaceutice este însă foarte limitat pentru majoritatea pacienților. Această problemă privește mai ales persoanele care au nevoie de informații în limba lor maternă. Așadar, obiectivul propunerii nu poate fi doar armonizarea legislației europene, ci și îmbunătățirea sănătății prin intermediul îmbunătățirii cunoștințelor legate de sănătate.

  Paulo Rangel (PPE) , în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind regulamentul propus al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește informarea publicului larg cu privire la medicamentele de uz uman eliberate pe bază de rețetă, a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente. Consider că este esențial să se garanteze accesul pacienților la informații sigure și independente privind medicamentele eliberate pe bază de rețetă care sunt disponibile pe piață.

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. – (IT) La ședința de azi, am votat în primă lectură propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului referitor la furnizarea de informații cu privire la medicamente (procedurile UE pentru autorizarea și supravegherea medicamentelor). Parlamentul și organizațiile de pacienți solicită de mult timp o propunere de acest gen, pentru a permite pacienților să fie mai bine informați în privința medicamentelor care le sunt prescrise și pe care le iau.

Regulamentul actual nu este în conformitate cu dezvoltarea tehnică sau cu posibilitățile și provocările create de internet. Pacienții din Europa au deja acces nelimitat în câteva secunde la informații necontrolate și adesea greșite privind medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă.

Raportorul a propus schimbarea atenției propunerii și acordarea unui mandat companiilor farmaceutice de furnizare a anumitor informații pacienților și, astfel, plasarea „dreptului pacienților de a ști” în centrul legislației. Accesul sporit la informații de calitate va contribui la obținerea unor rezultate mai bune pentru pacienți în domeniul sănătății, deoarece cu cât pacienții sunt mai informați, cu atât este mai posibil ca aceștia să continue tratamentul și să înțeleagă mai bine deciziile cu privire la tratamentul lor. Propunerea va aduce, prin urmare, un plus de valoare.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Prezentul raport salută propunerea Comisiei privind furnizarea către pacienți de informații privind medicamentele eliberate numai pe bază de rețetă (COM(2008)0662-0663). Parlamentul și organizațiile de pacienți solicită de mult timp o propunere de acest gen, pentru a le permite pacienților să fie mai bine informați în privința medicamentelor care le sunt prescrise și pe care le iau. Accesul sporit la informații de calitate va contribui la obținerea unor rezultate mai bune pentru pacienți în domeniul sănătății, deoarece cu cât pacienții sunt mai informați, cu atât este mai posibil ca aceștia să continue tratamentul și să înțeleagă mai bine deciziile cu privire la tratamentul lor; așadar propunerea, dacă este formulată și pusă în aplicare corespunzător, va aduce un plus de valoare. Prin urmare, obiectivul propunerii nu poate fi doar armonizarea legislației Europene, ci și îmbunătățirea sănătății prin îmbunătățirea cunoștințelor în materie de sănătate. Industria farmaceutică joacă un rol important în promovarea competențelor în domeniul sănătății și al bunei sănătăți, însă rolul acestora trebuie să fie clar definit, iar implicarea lor reglementată strict, pentru a evita consumul excesiv de medicamente indus de publicitate.

  Christel Schaldemose (S&D), în scris. – (DA) Noi, Social-Democrații Danezi din Parlamentul European (Dan Jørgensen, Christel Schaldemose, Britta Thomsen și Ole Christensen), ne-am abținut de la votul asupra raportului privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare, în ceea ce privește informarea publicului larg cu privire la medicamentele de uz uman eliberate pe bază de rețetă, a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente. Deși raportul conține câteva propuneri bune, nu credem că putem vota o propunere care contravine constituției daneze.

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente, în ceea ce privește informarea publicului larg în privința medicamentelor de uz uman care se eliberează pe bază de prescripții medicale, astfel încât acesta să asigure pe viitor un cadru legal comunitar care să permită cetățenilor europeni acces egal la informații corecte și clare privind medicamentele.

Raportul prezentat de Comisie la 20 decembrie 2007 privind „practicile actuale în furnizarea către pacienți de informații referitoare la medicamente” arată că statele membre au adoptat norme și practici divergente referitoare la furnizarea de informații privind medicamentele, ceea ce a dus la un acces inegal al pacienților și al publicului larg la aceste informații. Cetățenii europeni au dreptul să aibă acces la informații corecte și clare privind medicamentele. Consider că este important ca regulamentul să protejeze interesele pacienților și să asigure utilizarea mijloacelor moderne de comunicații pentru a realiza o informare corectă, accesibilă și ușor de înțeles publicului larg, într-un mod transparent și independent de interesele comerciale ale companiilor farmaceutice.

Raport: Christofer Fjellner (A7-0290/2010), (A7-0289/2010)

  Göran Färm (S&D), în scris. – (SV) Având în vedere faptul că, anterior, am fost consultant pentru una dintre părțile interesate de această chestiune, astăzi m-am abținut de la vot pentru aceste rapoarte, cu alte cuvinte, A7-0289/2010 și A7-0290/2010.

Raport: Jill Evans (A7-0196/2010)

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Anual, în Europa se produc în jur de 9,3 milioane de tone de deșeuri de echipamente electronice. Adevărul este că aceste echipamente conțin adesea o cantitate considerabilă de materiale extrem de poluante. Aceste deșeuri prezintă o provocare considerabilă pentru mediu. Fără a lua în considerare reprocesarea, pare vital ca utilizarea acestor substanțe periculoase să fie restricționată de la bun început. Marile grupuri industriale au început deja să limiteze utilizarea lor. Cu toate acestea, avem nevoie de reglementări clare pentru a asigura un cadru comun pentru această sarcină esențială. Prin urmare, am votat pentru rezoluția legislativă a Parlamentului European privind adoptarea unei directive de limitare a utilizării acestor substanțe. Cu toate acestea, nu a fost un vot ușor. De fapt, propunerea conține un anumit număr de derogări, în special în ceea ce privește panourile solare. Întrucât acestea permit reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, am considerat că este oportună tolerarea substanțelor pe care le conțin. Acest fapt a devenit totuși subiectul unei dezbateri, desigur, asupra priorităților politicii de mediu a Uniunii care se confruntă, din păcate, cu chestiuni care se contrazic reciproc.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am susținut acest raport. Anual, numai în Uniunea Europeană se vând aproximativ 9,3 milioane de tone de echipamente electrice și electronice (EEE), mare parte dintre acestea reprezentând aparate de uz casnic și echipamente IT și de telecomunicații. Pe măsură ce piața continuă să se dezvolte și ciclurile de inovare devin din ce în ce mai scurte, înlocuirea echipamentelor se accelerează, ceea ce face ca deșeurile de echipamente electrice și electrocasnice (DEEE) să constituie sursa de deșeuri cu cea mai mare creștere. Se estimează că incidența DEEE se va ridica la 12,3 milioane de tone până în 2020. DEEE include câteva substanțe periculoase care pot fi eliberate în mediu și pot dăuna sănătății oamenilor și mediului, mai ales dacă nu sunt tratate corespunzător. Aceste probleme nu au fost rezolvate de directiva privind limitarea substanțelor periculoase 1.0.

Susțin propunerile din document conform cărora Comisia Europeană ar trebui să consolideze prevenirea utilizării substanțelor dăunătoare și să examineze periodic interzicerea altor substanțe periculoase și înlocuirea acestora cu substanțe alternative mai ecologice sau cu tehnologii care să asigure un nivel de protecție corespunzător pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu.

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Parlamentul European a ratificat acordul cu Consiliul în cadrul procedurii legislative ordinare prin adoptarea, în primă lectură, a reformării directivei referitoare la limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice. Acestea sunt vești bune pentru consumatorii europeni: echipamentele electrice și electronice vândute în Uniunea Europeană constituie o proporție considerabilă din bunurile de consum vândute, cantitatea de echipamente electrice și electronice vândută anual numai în Uniunea Europeană fiind estimată la 9,3 milioane de tone. Înlocuirea tot mai frecventă a acestor diverse echipamente ridică problema deșeurilor și a substanțelor periculoase prezente în acestea. Din motive de siguranță și de sănătate publică, este necesară limitarea utilizării lor. Ideea de la baza modificării directivei actuale care datează din 2003, este de a înregistra noi progrese în ceea ce privește limitarea utilizării de substanțe periculoase. Comisia are, de asemenea, datoria de a revizui legislația în termen de trei ani, pentru a adapta și mai mult legislația la viitoarele inovări.

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. – (IT) Aș dori să felicit raportoarea, doamna Evans, pentru munca sa și pentru compromisul bun la care a reușit să ajungă în rândul grupurilor noastre politice.

Textul adoptat, care modifică directiva actuală în vigoare, vizează stabilirea unor parametri mai ambițioși pentru utilizarea echipamentelor electrice și electronice (EEE). Ar trebui menționat faptul că, în ultimii ani, instituțiile europene au făcut, cu mari eforturi, progrese considerabile în ceea ce privește eliminarea și producerea de echipamente electronice care să respecte mai mult mediul și sănătatea oamenilor.

Am votat în favoarea acestei măsuri care se încadrează în acest context și reprezintă cu siguranță atât o povară, cât și o oportunitate pentru companii și pentru întreprinderile mici și mijlocii. De fapt, capacitatea de a oferi consumatorilor produse mai puțin poluante este o ocazie bună pentru întreprinderi să își îmbunătățească procesele de afaceri și competitivitatea la nivel mondial. În sfârșit, noii parametri examinați în prezentul raport vor garanta o protecție sporită pentru consumatorii europeni și respectarea într-o măsură mai mare a mediului.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (reformată), întrucât consider că acordul la care s-a ajuns cu Consiliul îndeplinește obiectivul privind contribuirea la protecția sănătății oamenilor și a mediului, simplificând și oferind mai multă coerență legislației existente.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Potrivit Comisiei, anual se vând 9,3 milioane de tone de echipamente electrice și electronice (EEE) numai în UE, cea mai mare parte dintre acestea incluzând aparate de uz casnic de mari dimensiuni și echipamente de IT și telecomunicații. Pe măsură ce piața continuă să crească și ciclurile de inovare devin din ce în ce mai scurte, înlocuirea echipamentelor se accelerează, ceea ce face ca deșeurile de echipamente electrice și electrocasnice (DEEE) să constituie sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere. Se estimează că, până în 2020, volumul DEEE va crește până la 12,3 milioane de tone. Modificarea directivei privind limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase vizează extinderea domeniului de aplicare a directivei și consolidarea dimensiunii sale preventive, astfel încât daunele provocate mediului să poată fi remediate la sursă ca prioritate, în conformitate cu articolul 174 alineatul (2) din tratat. Totuși, această directivă se concentrează pe marii distribuitori, neglijând impactul bugetar pe care l-ar avea asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) producătoare de EEE și nu oferă soluții în lumina propunerii de COM(2008)0809 și a raportului referitor la biointeligență, care prevede că, în cadrul noului regim, este posibil ca IMM-urile care produc echipamente de supraveghere și monitorizare medicală să se confrunte cu probleme.

  José Manuel Fernandes (PPE) , în scris. – (PT) Această reformare referitoare la limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamente electrice și electronice este necesară, potrivit Comisiei, din cauza incertitudinii în ceea ce privește domeniul de aplicare, a lipsei de claritate cu privire la dispozițiile juridice și a diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește conformitatea produselor în cauză.

Înainte de votare, am primit mai multe solicitări de respingere a includerii PVC-ului pe lista substanțelor identificate pentru revizuirea prioritară în cadrul anexei III la Directiva referitoare la limitarea substanțelor periculoase. Aș dori să declar că nu sunt de acord cu această includere, întrucât enumerarea fără niciun temei a unei serii de produse suspecte, inclusiv PVC, nu are logică. A considera că un produs este susceptibil a priori de a fi interzis în viitor fără a avea niciun temei științific dă naștere la o situație inacceptabilă de absență a definiției legislative. În cazul PVC-ului, o evaluare inițială efectuată în conformitate cu Regulamentul REACH arată că acesta nu este foarte periculos și că nu este o substanță prioritară pentru includerea în anexa III. Am votat în favoarea acestui raport deoarece, în cursul negocierilor care au precedat votul în plen, această listă a fost retrasă. Comisia ar trebui acum să efectueze o reexaminare, la trei ani de la intrarea în vigoare a acestei legislații.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Volumul vânzărilor de echipamente electrice și electronice în UE și creșterea inevitabilă a volumului de deșeuri de la aceste echipamente înseamnă că există nevoia de a înlocui anumite substanțe periculoase din compoziția lor, astfel încât să se reducă impactul acestora asupra mediului și să se asigure protecția consumatorilor și a sănătății publice. Conștientizăm că acest lucru este necesar și considerăm că este important să căutăm soluții care ar putea oferi un răspuns. Prin urmare, am votat pentru acest raport. Pe durata procesului de discuții care a avut loc în cursul lunilor recente, Consiliul a ajuns la un acord cu Parlamentul, în urma negocierilor privind anumite chestiuni mai controversate și mai tulburătoare. Considerăm că excluderea policlorurii de vinil din domeniul de aplicare a directivei din textul final propus, care permite menținerea anumitor sectoare industriale producătoare, este un factor pozitiv, deoarece aceste sectoare ar fi putut fi grav afectate de includerea acesteia, așa cum s-a propus.

  Robert Goebbels (S&D), în scris. – (FR) M-am abținut de la raportul Evans referitor la substanțele periculoase din echipamentele electrice și electronice deoarece consider că abordarea Parlamentului este bizară. Pe de o parte, raportul se opune cu îndârjire fără niciun temei științific nanoparticulelor care, din cauza faptului că sunt mici, trebuie neapărat să fie periculoase. De cealaltă parte, propunerea de directivă, pretinzând că dorește să încurajeze dezvoltarea de tehnologii de energii regenerabile, exclude deșeurile care provin de la panourile fotovoltaice. Substanțele electrice ba sunt, ba nu sunt periculoase. Dacă scopul este de a impune „principiul precauției”, acesta ar trebui să se aplice și tehnologiei fotovoltaice.

  Matthias Groote (S&D), în scris. – (DE) Am votat în favoarea limitării utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice deoarece extinderea domeniului de aplicare pentru a include toate echipamentele electronice constituie o îmbunătățire clară. Cu toate acestea, consider că existența atâtor exceptări este problematică. În special în domeniul energiilor regenerabile, modulele fotovoltaice, care sunt compuse parțial din componente din cadmiu-telur, nu sunt incluse în directivă. Această substanță nu numai că este dăunătoare sănătății, dar este și periculoasă, și, prin urmare, chiar ar trebui să fie plasată în domeniul de aplicare a Directivei privind limitarea substanțelor periculoase. Prin urmare, nu ar exista riscul ca instalațiile fotovoltaice să trebuiască să dispară complet de pe acoperișuri. Mai degrabă, există multe alternative fără cadmiu-telur pe piață. Prin urmare, nu sunt de acord în această privință cu decizia majorității din Parlament și Consiliu.

  Françoise Grossetête (PPE), în scris. – (FR) Deșeurile de echipamente electrice și electronice sunt mereu în creștere și adună mai multe substanțe periculoase. Aceste substanțe se pot eliminate în mediu și pot dăuna sănătății oamenilor dacă nu sunt tratate corespunzător.

Prezenta directivă va permite unui număr mare de companii să facă și mai multe progrese în ceea ce privește proiectarea de noi echipamente electrice și electronice mai sigure prin încurajarea inovării tehnologice. Reducerea substanțelor periculoase, în amonte, va duce, de asemenea, la o scădere a costurilor de reciclare. În sfârșit, și ceea ce este esențial, am obținut excluderea panourilor fotovoltaice pentru a favoriza dezvoltarea de tehnologii pentru energia regenerabilă pe teritoriul european.

  Małgorzata Handzlik (PPE), în scris. – (PL) Polonia este unul dintre cei mai mari producători de televizoare, aparate radio și de uz casnic din Europa. Aceasta este, de asemenea, țara în care vânzarea acestui gen de aparate crește de la an la an. Dezvoltarea de tehnologii și creșterea cererilor pentru produse de acest tip duce, de asemenea, la o creștere a cantităților a ceea ce este cunoscut sub numele de e-deșeuri și există o problemă cu procesarea acestor deșeuri și cu efectele acestui proces asupra poluării mediului. Prin urmare, noile dispoziții din Directiva referitoare la limitarea substanțelor periculoase sunt extrem de importante pentru producătorii acestui tip de aparatură. Acestora li se cere eliminarea substanțelor dăunătoare și ridicarea standardelor de siguranță pentru aparaturile destinate uzului zilnic. Acestea sunt vești bune și pentru consumatori, deoarece noile norme introduc obligația de a folosi substanțe care sunt sigure pentru sănătate și mediu, iar acest lucru se aplică tuturor producătorilor de aparate electrice din întreaga Uniune Europeană.

  Jutta Haug (S&D), în scris. – Deși nu este foarte ambițios, compromisul de la prima lectură îmbunătățește legislația actuală – prin urmare, am votat pentru. Pe lângă noua metodologie referitoare la limitarea substanțelor, domeniul de aplicare deschis constituie o îmbunătățire importantă: toate echipamentele electrice și electronice, inclusiv echipamentele pentru generația de curenți electrici vor cădea în termen mediu sub incidența legislației privind limitarea substanțelor periculoase. Un defect major este totuși lista lungă de exceptări, inclusiv cea privind panourile fotovoltaice. Excluderea acestei tehnologii „curate” decisive din legislația privind mediul va transmite un semnal greșit, la nivel UE și mondial. Scopul este stabilirea cadrului de reglementare potrivit unor investiții durabile coerente! Chiar dacă fabricarea de panouri fotovoltaice cu substanțe periculoase precum cadmiu-telur ar putea fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, există de mult timp alternative mai puțin problematice care au demonstrat că funcționează excelent. Prin urmare, nu consider că este necesar să ne umplem acoperișurile și câmpurile cu deșeuri posibil periculoase, transmițând provocarea eliminării deșeurilor către generațiile viitoare. Din acest punct de vedere, mă opun cu tărie poziției și deciziei PE și a majorității din Consiliu.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Compromisul negociat de colega mea, Jill Evans, marchează un progres în acest domeniu al legislației. Certitudinea juridică pe care o oferă va duce la îmbunătățiri ale protecției mediului și, în consecință, am votat în favoarea raportului.

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris. – (PL) Fabricarea în creștere continuă de televizoare, aparate radio și aparate de uz casnic este rezultatul dezvoltării tehnologiilor moderne și al creșterii cererilor pentru acest tip de produs. În calitate de consumatori, ne așteptăm ca aceste aparate să fie funcționale și ergonomice, însă, mai presus de toate, ar trebui să cerem ca diferitele tipuri de produse să fie în conformitate cu normele corespunzătoare care reglementează standardele de siguranță atât pentru utilizator, cât și pentru mediu. Schimbăm aparatele vechi cu unele noi, producând cantități alarmante de deșeuri, iar substanțele periculoase folosite la fabricarea lor provoacă deteriorarea ireversibilă a ecosistemului.

Prin urmare, este indispensabil să introducem reglementări legislative care să limiteze utilizarea de substanțe periculoase în fabricarea aparatelor care ajung în casele noastre și care să susțină în același timp producătorii în ceea ce privește introducerea de măsuri inovatoare, ecologice.

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Directiva RoHS actuală restricționează utilizarea a șase materiale periculoase care erau mai demult în componența anumitor echipamente electrice și electronice. Aceasta este modificată pentru a fi simplificată și pentru a facilita identificarea de către producători a substanțelor interzise, astfel încât să se evite confuziile inutile care ar putea fi periculoase pentru companii și ar putea irosi resursele companiilor.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Uniunea Europeană avea nevoie de un set detaliat de norme privind utilizarea anumitor substanțe considerate periculoase din echipamentele electrice și electronice. Această cerință este clarificată în datele de la Comisie, care arată că, anual, numai în UE, se vând aproximativ 9,3 milioane de tone de echipamente electrice și electronice (EEE).

Pe măsură ce piața continuă să crească și ciclurile de inovare devin din ce în ce mai scurte, înlocuirea echipamentelor se accelerează, ceea ce face ca deșeurile de echipamente electrice și electronice să devină sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere. După o perioadă scurtă de tranziție pentru a le permite companiilor să se adapteze la legislație, utilizarea substanțelor periculoase va fi interzisă în toate echipamentele electrice și electronice, deși cu unele excepții precum panourile fotovoltaice. Această măsura va presupune, de asemenea, ca industriile concurente din țările terțe să respecte aceleași obligații impuse întreprinderilor noastre, cu cerința expresă ca produsele importate să fie în conformitate cu aceleași standarde de siguranță garantate de normele UE.

Prin urmare, în cele din urmă, cred că protejarea anumitor bunuri primare precum sănătatea publică și mediul constituie o prioritate, deși avem în vedere faptul că operăm în condiții definite în mare parte de criza economică gravă care a afectat Europa și întreaga lume.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport referitor la limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice. Directiva actuală referitoare la limitarea substanțelor periculoase restricționează utilizarea a șase materiale periculoase în fabricarea anumitor echipamente electrice și electronice. Aceasta vizează evitarea deșeurilor toxice rezultate în urma aruncării acestor echipamente, pentru a se asigura că telefoanele mobile, calculatoarele și frigiderele nedorite din Europa nu afectează mediul sau sănătatea oamenilor prin infiltrațiile de substanțe chimice în depozitele de deșeuri sau prin emisiile de fumuri toxice la incinerare. Directiva este în curs de simplificare.

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. – (PT) Utilizarea substanțelor periculoase în echipamentele electrice și electronice reprezintă o problemă majoră pentru sănătatea publică, pentru mediu și pentru administrarea deșeurilor. Aceste riscuri sunt și mai mari în operațiunile de reciclare și recuperare efectuate în condiții precare în țările în curs de dezvoltare, mai ales în cazul exportului ilegal pentru depozitarea în țările mai sărace. Cu acest proiect de legislație, toate materialele în cauză vor fi incluse în această directivă. Prin urmare, pe viitor, toate materialele vor trebui să fie în conformitate cu dispozițiile directivei dacă, în cadrul unei evaluări de mediu, se consideră că acest lucru este necesar.

Prezenta directivă contribuie la stabilirea unor norme clare în statele membre în ceea ce privește punerea pe piață a acestor substanțe și ulterior, reutilizarea lor. Această directivă va duce la o îmbunătățire semnificativă a situației actuale, acesta fiind motivul pentru care am votat pentru. Totuși, consider că unele substanțe periculoase care au fost omise de directivă ar trebui să fie incluse în cursul următorilor trei ani, în urma unei revizuiri și examinări a impactului acestora.

  Nuno Melo (PPE) , în scris. – (PT) Utilizarea sporită de echipamente electrice și electronice, în combinație cu dezvoltarea tehnologică semnificativă, a dus la un ciclu de viață tot mai scurt. Acest fapt a provocat, la rândul lui, probleme grave în ceea ce privește utilizarea de substanțe periculoase în aceste echipamente, precum și dificultăți de gestionare a volumului tot mai mare de deșeuri. Prin urmare, această directivă referitoare la limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase vizează lărgirea domeniului său de aplicare și consolidarea dimensiunii sale preventive, astfel încât deteriorarea mediului să poată fi remediată la sursă ca măsură prioritară, în conformitate cu articolul 174 alineatul (2) din tratat. Prezenta modificare este esențială pentru o limitare reușită a substanțelor periculoase din acest tip de echipament.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – (LV) Susțin în totalitate raportul doamnei Evans. Cu toate acestea, aș dori să adaug faptul că ar trebui să se acorde mai multă atenție acestei probleme. Utilizarea plumbului, a magneziului, a mercurului și a metalelor rare în electronice și în tehnologia industrială este inevitabilă. Sarcina noastră este de a obliga producătorii să treacă la materiale mai puțin dăunătoare. Acolo unde acest lucru nu este posibil, este esențial ca publicul să fie informat în privința efectelor dăunătoare asupra consumatorilor ale tuturor substanțelor periculoase folosite.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Directiva referitoare la limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice reglementează utilizarea de substanțe periculoase în aparate și componente. Aceasta este, de asemenea, un instrument important pentru stabilirea unui standard european, precum și mondial, pentru producători. Extinderea domeniului de aplicare a directivei este menită să țină seama și de tratarea deșeurilor de substanțe periculoase. M-am abținut de la vot, deoarece raportul nu rezolvă încă în totalitate toate problemele asociate cu administrarea substanțelor periculoase.

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) A existat cu siguranță o creștere rapidă a pieței de echipamente electrice, în special în domeniile IT și de telecomunicații. Acest fapt și ciclurile de inovare tot mai scurte duc, de asemenea, la creșterea continuă a cantităților de deșeuri electrice. Modificarea Directivei privind limitarea substanțelor periculoase vizează prevenirea utilizării de substanțe periculoase care ar putea afecta mediul sau sănătatea oamenilor. Câteva dintre propuneri sunt controversate: pe de o parte, marii producători de calculatoare precum HP, ACER sau Sony Ericsson s-au declarat în favoarea interzicerii tuturor bifenililor polibromurați din echipamentele electrice și electronice. Pe de altă parte, este clar că rezultatele studiilor Comisiei nu sunt foarte concludente, cel puțin în ceea ce privește potențialele daune aduse mediului. În plus, industria și-a exprimat preocuparea cu privire la interzicerea PVC-ului, în special în domeniul cablurilor. Proprietățile negative ale PVC-ului sunt controversate și există temerea că, în cazul interzicerii cablurilor acoperite cu PVC, va exista o creștere a costurilor. Aceste argumente trebuie analizate înainte de stabilirea unor restricții specifice. Prin urmare, m-am abținut de la vot.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului din diverse motive. Sunt de acord cu faptul că instalațiile fixe și panourile fotovoltaice ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare a directivei. M-am bucurat, de asemenea, de adoptarea unei metodologii de revizuire a substanțelor periculoase incluse la anexa IV, deoarece acest fapt înseamnă că lista de substanțe care trebuie examinate de Comisie (anexa III) poate fi eliminată. Cred, de asemenea, că definiția nu prea vastă a „dependenței” ca fiind nevoia de electricitate pentru funcționarea echipamentelor este corectă. Consider, în egală măsură, că este devreme ca legislația să acopere evaluarea nanomaterialelor care sunt examinate în prezent de către Comisie. În sfârșit, aplaud faptul că domeniul de aplicare este „deschis” pentru a include toate echipamentele electrice și electronice.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE) , în scris. – (PT) Votul meu în favoarea raportului referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (reformare) s-a datorat îmbunătățirilor introduse de acordul reciproc cu Consiliul, care ar trebui să contribuie la îmbunătățiri majore în domeniul protecției sănătății publice și a mediului și în gestionarea deșeurilor. Doresc să subliniez simplificarea și consecvența sporită a noii legislații. Reorganizarea și limitarea utilizării substanțelor periculoase a fost imperativă având în vedere creșterea substanțială a vânzărilor de echipamente electrice și electronice în cadrul UE.

Prin prezenta legislație, contribuim la prevenirea deteriorării mediului și a sănătății oamenilor de către deșeurile pe care le producem cu echipamentele electrice și electronice precum telefoanele mobile, calculatoarele și frigiderele, prin introducerea de produse chimice în mediu, fie din gropile de gunoi, fie prin emisiile de gaze toxice în urma incinerării.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Aș dori să îi mulțumesc doamnei Evans pentru munca sa excelentă. Am votat pentru deoarece sunt de acord cu faptul că directiva privind limitarea substanțelor toxice modificată trebuie plasată în contextul obligațiilor internaționale ale UE de a reduce emisiile totale de dioxine și furan cu scopul reducerii continue și, acolo unde este posibil, a eliminării acestora.

Soarta finală a cantităților mari de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) rămâne neclarificată. Incinerarea la temperatură ridicată rămâne excepția. Tratarea DEEE sub standard – în UE sau în țările terțe – riscă să rămână o realitate pentru cantități considerabile. Emisiile de dioxine și furan pot fi rezolvate prin intermediul alegerii materialelor din etapa de proiectare.

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − (RO) Anual, numai în UE se vând aproximativ 9,3 milioane de tone de echipamente electrice și electronice (EEE), cea mai mare parte dintre acestea reprezentând aparate de uz casnic de mari dimensiuni și echipamente de IT și telecomunicații. Pe măsură ce piața continuă să se dezvolte și ciclurile de inovare devin din ce în ce mai scurte, înlocuirea echipamentelor se accelerează, ceea ce face ca deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) să constituie o sursă complexă de deșeuri, cu cea mai rapidă creștere, estimându-se că, până în 2020, volumul de noi DEEE va crește până la 12,3 milioane de tone.

Aspectele esențiale ale prezentei reformări a directivei sunt:

- domeniul de aplicare deschis;

- diferențierea dintre RoHS și REACH;

- modificarea criteriilor pentru exceptări;

- criteriile de decizie cu privire la durata perioadelor de exceptare/grație;

- codecizia pentru viitoarele restricții în locul comitologiei;

- dispoziții specifice privind nanomaterialele.

Salut obținerea acordului din prima lectură. Am votat acest raport deoarece noua propunere de directivă este mai simplă, va oferi producătorilor un instrument mai ușor de utilizat la încadrarea produselor lor în categoriile prevăzute de directivă și va ține seama de impactul socio-economic corelat cu protecția sănătății și a mediului, la modificarea criteriilor pentru exceptări.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Potrivit Comisiei, este recomandabil să se reformuleze directiva actuală privind limitarea utilizării de substanțe periculoase în echipamente electrice și electronice, adoptată în 2003, având ca temei claritatea și certitudinea juridică. Această modificare necesită, în mod normal, extinderea domeniului de aplicare a directivei, astfel încât să contribuie la protecția sănătății oamenilor și la reciclarea și eliminarea corectă din punct de vedere ecologic a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. În ceea ce privește această chestiune, acum este esențial să se ia în considerare potențialul impact al soluțiilor recomandate asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

  Frédérique Ries (ALDE), în scris. – (FR) În urmă cu aproape opt ani, Parlamentul European a adoptat o directivă privind limitarea substanțelor periculoase (directiva RoHS), răspunzând, prin aceasta, la o cerere puternică a consumatorilor pentru produse de consum zilnic sigure și nedăunătoare. Această abordare privind siguranța s-a concretizat în principal prin interzicerea utilizării de plumb, mercur și cadmiu în produse diverse precum aparatele de uz casnic, aparatele radio și televizoarele și chiar în trenulețele electrice și jocurile video. Aprob revizuirea adoptată azi, care extinde domeniul de aplicare a directivei la alte produse, fără a aduce totuși atingere substanțelor atât de importante precum PVC-ul. În același mod, era important să se revină la poziția restrictivă privind nanomaterialele luată în iunie de către Comisia pentru mediu. Această revoluție a lucrului infinit de mic merită mai mult decât o poziție simplificată: pentru sau împotrivă, ca în cazul OMG-urilor. Practicabilitatea Directivei RoHS este, de asemenea, importantă și, în această privință, salut faptul că s-au luat în considerare potențialele efecte ale acestor substanțe asupra sănătății și a mediului, instituirea unei metodologii și complementaritatea garantată prin regulamentul REACH.

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. – (IT) În cadrul ședinței de azi am votat în favoarea revizuirii directivei privind limitarea substanțelor periculoase în echipamentele electrice și electronice.

Parțial ca urmare a rezultatelor noilor cunoștințe științifice în ceea ce privește subiectul, textul – o modificare a directivei din 2003 – încearcă să introducă restricții asupra utilizării de materiale precum cadmiu, clor, mercur și policlorură de vinil (PVC), care s-a demonstrat că pun în pericol sănătatea oamenilor.

În ciuda conștientizării opoziției puternice din parte producătorilor din acest sector, în special împotriva limitărilor privind utilizarea PVC-ului, consider că este datoria primară a politicii și, prin urmare, a politicienilor aleși în mod democratic să încerce să controleze utilizarea de substanțe care, chiar dacă numai la un nivel potențial, pot dăuna sănătății publice. În același timp, trebuie să încurajăm utilizarea de substanțe alternative și înlocuitoare în limitele tehnologiei disponibile.

Consider că rezultatul final privind deșeurile de echipamente electrice și electronice este de o importanță deosebită, în special în cazurile în care acestea conțin materiale identificate ulterior ca fiind periculoase. În asemenea cazuri, de fapt, eliminarea trebuie să fie chiar și mai riguroasă și mai atentă.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Potrivit Comisiei, anual, numai în UE se vând aproximativ 9,3 milioane de tone de echipamente electrice și electronice (EEE), cea mai mare parte dintre acestea reprezentând aparate de uz casnic de mari dimensiuni și echipamente de IT și telecomunicații. Pe măsură ce piața continuă să se dezvolte și ciclurile de inovare devin din ce în ce mai scurte, înlocuirea echipamentelor se accelerează, ceea ce face ca deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) să constituie o sursă complexă de deșeuri, cu cea mai rapidă creștere, estimându-se că, până în 2020, volumul de noi DEEE va crește până la 12,3 milioane de tone. Aceste substanțe, sau produsele în care sunt transformate, pot fi eliberate în mediu și pot să dăuneze sănătății oamenilor, mai ales dacă nu sunt tratate corespunzător. Riscurile pentru sănătatea oamenilor și mediu sunt crescute și mai mult de operațiunile de reciclare/recuperare din țările în curs de dezvoltare. Conform articolului 174 alineatul (2) din tratat, deteriorarea mediului ar trebui, ca măsură prioritară, să fie remediată la sursă. Ierarhia deșeurilor din directiva cadru privind deșeurile acordă prioritate principală prevenției, care este definită, printre altele, ca stabilirea de măsuri de prevenție care reduc volumul de substanțe dăunătoare din materiale și produse. Sper cu adevărat că acest raport va ajuta la rezolvarea acestor probleme.

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. – Echipamentele electronice constituie sursa de deșeuri cu cea mai mare creștere din Europa, iar reducerea substanțelor carcinogene și toxice din această sursă trebuie să fie o prioritate principală. Domeniul deschis de aplicare a legislației, astfel cum a recomandat Comisia pentru mediu, este o abordare mult mai bună decât cea propusă de Comisia Europeană. O listă definitivă de produse specifice ar putea exclude noi produse din legislație și trebuie să ne asigurăm că legislația nu numai facilitează, ci și ține pasul cu inovarea din industrie. Este încurajator să vedem că unele companii elimină treptat utilizarea câtorva dintre aceste substanțe posibil dăunătoare din produsele lor. Dar încă mai trebuie să adoptăm o legislație ambițioasă care să încurajeze restul industriei să urmeze modelul altora și să inoveze pentru a asigura o mai bună protecție a mediului.

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. – (NL) Am aprobat raportul referitor la limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice. Prezentul raport este un pas în direcția corectă. Acesta extinde categoria de echipamente la, inter alia, aparatele medicale. Pe lângă metalele grele precum mercurul sau plumbul, se interzic unii bifenili polibromurați. Mai mult, raportul asigură un domeniu de aplicare deschis, permițând ca toate echipamentele electronice, cu unele excepții definite specific și alte substanțe periculoase să fie incluse în directivă pe viitor. Se stabilesc criterii clare pentru acest lucru. Cu toate acestea, regret că interzicerea PVC-ului nu a fost inclusă în această directivă, după cum a propus Grupul Verts/ALE. Este foarte important să se realizeze o reducere a substanțelor periculoase din deșeurile electronice. Deși legislația europeană interzice exportul de deșeuri periculoase pentru reciclare, studiile au arătat că peste două treimi din deșeurile electronice din Europa se exportă. Adesea, aceste e-deșeuri sunt depozitate ilegal în locuri precum Africa de Vest, unde tratarea deșeurilor este cu mult sub standard și provoacă probleme de sănătate îngrozitoare și poluare a mediului. Se pot face mulți bani din această piață a deșeurilor în creștere rapidă, așadar este nevoie de o supraveghere și monitorizare strictă pentru a stopa exportul ilegal de deșeuri electronice.

  Marianne Thyssen (PPE), în scris. – (NL) A devenit imposibil să ne imaginăm viața cotidiană fără echipamente electrice și electronice. Sistemul european de limitare a substanțelor periculoase (RoHS) care reglementează utilizarea de substanțe periculoase în aceste echipamente electronice a devenit de fapt un sistem universal utilizat în nu mai puțin de 28 de țări non-UE. Până în prezent, s-au impus deja restricții pentru mercur, plumb, cadmiu și o serie de bifenili în temeiul Directivei actuale RoHS. Progresul tehnologic rapid și cunoștințele științifice mai bune ne-au determinat să modificăm această legislație. Modificarea directivei este necesară și pentru a face ca RoHS să fie un instrument eficient și flexibil. Într-adevăr, de acum înainte, excluderea substanțelor periculoase va putea fi posibilă mai repede, în avantajul oamenilor și al mediului. Se stabilește, de asemenea, relația dintre Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și Directiva RoHS, evitându-se astfel reglementarea dublă. Din aceste motive, azi am aprobat cu convingere acordul pe care Parlamentul a putut să îl încheie cu Consiliul. Sper să se ajungă repede și la un acord referitor la Directiva privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Până la urmă, cele două instrumente legislative sunt obligatoriu interconectate.

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. – (DE) Acesta este un raport bun care ține seama în mod echilibrat de majoritatea preocupărilor industriei și de cele privind protecția mediului. Deși nu va fi cu siguranță posibil să se rezolve în mod complet satisfăcător o problemă atât de complexă, prezentul raport se apropie foarte mult de soluție.

  Kathleen Van Brempt (S&D), în scris. – (NL) Am votat în favoarea raportului Evans deoarece echilibrul general acordului la care s-a ajuns cu Consiliul este pozitiv. Cu toate acestea, în calitate de raportoare alternativă, aș dori să îmi exprim dezacordul față de faptul că panourile solare au fost excluse din domeniul de aplicare a directivei în urma promovării intense a intereselor din sector. În consecință, cadmiul va fi permis în continuare în panourile solare plasate pe piața europeană timp de (cel puțin) încă zece ani, în timp ce acest lucru nu va fi permis pentru niciun alt echipament electric sau electronic. Dezaprob în mod explicit o situație în care un sector care ar trebui să constituie o forță motrice în evoluția noastră către o economie ecologică este nerăbdătoare să evite această legislație de mediu importantă și în care majoritatea din Parlament și Consiliu cedează intereselor unui tip de tehnologie în special (utilizarea de telurură de cadmiu în panourile solare cu peliculă subțire).

  Artur Zasada (PPE), în scris. – (PL) La votul de astăzi am aprobat raportul referitor la limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice. Recent, am putut observa semnificația problemei abordate de legislația pe care am adoptat-o, întrucât câteva milioane de gospodării din întreaga Uniune Europeană și-au schimbat televizoarele CRT cu ecrane moderne LCD. Azi, aceleași gospodării se gândesc să își schimbe televizoarele LCD cu cele LCD-LED.

Experții spun că echipamentele electrice și electronice devin sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere. În plus, analizele efectuate de institutul de cercetare Öko-Institut au demonstrat efectele adverse ale PVC-ului și ale substanțelor ignifuge cu halogen asupra mediului și a sănătății umane. Sunt sigur că documentul adoptat astăzi va contribui la o reducere a cantităților de substanțe periculoase de acest gen.

Propunere de rezoluție B7-0617/2010 (Acordul comercial privind combaterea contrafacerii)

  Damien Abad (PPE) , în scris. – (FR) Astăzi a fost votată în Parlament propunerea de rezoluție privind acordul internațional ACTA pentru a asigura o mai bună aplicare internațională a măsurilor de combatere a contrafacerii. ACTA este un instrument care oferă o protecție mai bună împotriva încălcării drepturilor de autor, a mărcilor înregistrate, a brevetelor de modele și a indicațiilor geografice. Am votat în favoarea acestei rezoluții, depusă de grupul meu politic, PPE, deoarece consider că ACTA este un scut protector pentru industria europeană. Astfel, vom putea asigura protecția drepturilor de autor, precum și a creativității și inovării domeniul culturii și al științei. De fapt, astăzi ar trebui să ne oprim și să reflectăm la modul în care am putea lupta mai bine împotriva pirateriei, iar prezentul acord reprezintă un pas către o mai bună aplicare a măsurilor de combatere a contrafacerii.

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Am votat în favoarea rezoluției comune propusă de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) și de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor referitoare Acordul comercial privind combaterea contrafacerii, cunoscut sub numele de „ACTA”. Prezentul acord vizează combaterea proliferării contrafacerii și a creșterii pirateriei de produse supuse „drepturilor de autor” prin instituirea unei noi structuri de guvernanță internațională. Consider că este fundamental să protejăm creația de furt, deoarece asta înseamnă pirateria și contrafacerea. Uniunea, care dorește să devina economia bazată pe cunoaștere cea mai competitivă din lume, nu poate rămâne indiferentă la această problemă majoră. De aceea salut adoptarea prezentei rezoluții. Acesta este un text puternic care ar fi trebuit să unească toți deputații în PE. Din păcate, acesta a fost adoptat doar de o mică majoritate. În timp ce Comisia Europeană oferea garanții puternice referitoare la respectarea drepturilor fundamentale, stânga din Parlament a preferat să se limiteze la slogane de protest fără niciun temei. În opinia mea, Uniunea Europeană trebuie să fie vârful de lance al acestei lupte împotriva neglijenței și a lipsei de angajament de care Rusia și China se fac adesea vinovate în acest domeniu. Competitivitatea noastră în economia globalizată este în joc.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Combaterea contrafacerii este un element esențial al strategiei politice a UE care vizează să asigure echitate, condiții uniforme pentru producătorii noștri, locuri de muncă pentru cetățeni și respectarea principiilor statului de drept. Emergența tehnologiilor digitale au dus la o dimensiune internațională incontrolabilă a contrafacerii, așadar cooperarea internațională este principalul instrument pentru combaterea acestei probleme. Am susținut această propunere de rezoluție care stabilește obiectivele și prioritățile Parlamentului European în negocierile multilaterale privind Acordul comercial privind combaterea contrafacerii care vizează, pentru prima oară, stabilirea unui cadru internațional cuprinzător de combatere mai eficientă a încălcării drepturilor de proprietate intelectuală. Consider că este important să ne asigurăm că măsurile de punere în aplicare privind DPI nu reprezintă un obstacol pentru inovare și concurență și că nu se aduce nicio atingere la limitările DPI și la protecția datelor cu caracter personal, sau că fluxul de informații nu este restricționat sau comerțul legitim împiedicat în mod nejustificat.

  Françoise Castex (S&D), în scris. – (FR) Am votat împotriva acestui text: dreapta europeană a cedat solicitărilor anumitor guverne și presiunilor din partea industriilor de cultură, în detrimentul libertăților fundamentale ale cetățenilor europeni. Toate garanțiile pe care le-am solicitat Comisiei au fost respinse dintr-o lovitură de către Partidul Popular European. Acest fapt transmite un semnal greșit Comisiei în perspectiva negocierilor de la Sydney de săptămâna viitoare. Mai mult, definiția vagă a termenului „scară comercială” asociată creșterii de sancțiuni penale din domeniul încălcării drepturilor de autor ar putea determina statele să adopte legislații care vor duce la sancționarea utilizatorilor privați și a intermediarilor tehnici. ACTA nu trebuie să aibă ca efect realizarea de către Uniunea Europeană de anchete asupra persoanelor sau introducerea unor sisteme flexibile de răspuns sau a altora asemănătoare. În sfârșit, Comisia trebuie să efectueze rapid o evaluare a impactului – mai degrabă înainte, și nu după punerea în aplicare a ACTA – privind punerea sa în aplicare și consecințele acesteia asupra drepturilor fundamentale, a protecției datelor și a Directivei privind e-comerțul.

  Carlos Coelho (PPE), în scris. – (PT) Acest fapt va permite consolidarea cooperării internaționale pentru combaterea contrafacerii prin crearea unui instrument de protecție eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). Acesta nu este destinat să creeze noi drepturi, ci să asigure respectarea drepturilor existente prin intermediul măsurilor represive și crearea unui cadru internațional cuprinzător pentru asistența părților. Acesta este un acord dificil, cu interese aflate în conflict care lasă loc de interpretări controversate în ceea ce privește efectele sale. Protecția DPI este esențială, însă, de cealaltă parte, este vital să se asigure un echilibru astfel încât să nu fie amenințate libertatea de exprimare și inovarea și astfel încât abilitatea individului de a-și exercita libertățile civile și fundamentale să nu fie constrânsă. Contrafacerea este o problemă foarte gravă care prezintă riscuri enorme pentru industria europeană, economie și inovare.

Sper că acest acord va constitui un pas în direcția corectă și că în cadrul negocierilor viitoare se vor putea clarifica ambiguitățile și omisiunile care încă denaturează textul, precum cele din mențiunea la indicațiile geografice false. Doresc să felicit Comisia pentru eforturile sale depuse în vederea creșterii transparenței negocierilor și sper că aceasta își va menține poziția, informând pe deplin Parlamentul cu privire la progresul negocierilor.

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − (RO) Am votat în favoarea rezoluției comune privind „Acordul comercial împotriva contrafacerii” propusă de Grupul socialiștilor și democraților din Parlamentul European împreună cu alte trei grupuri politice ale legislativului european. Prin această rezoluție se dorea atât respectarea libertăților fundamentale și a drepturilor individuale, cât și menținerea accesului liber la internet. Rezoluția urmărea totodată garantarea accesului la medicamente în țările în curs de dezvoltare. Este regretabil faptul că această rezoluție nu a trecut de votul din ședința plenară, deoarece poziția socialistă venea în sprijinul intereselor cetățenilor europeni.

  Mário David (PPE) , în scris. – (PT) Sunt pe deplin de acord cu această propunere de rezoluție care se referă la Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA), aprobat după luni îndelungate de dezbateri și eforturi de a găsi o soluție de compromis între diferite grupuri politice, la care nu s-a ajuns din păcate. Pentru funcționarea sănătoasă a piețelor, protecția pieței unice, competitivitatea companiilor europene în cadrul unei economii globale și crearea și păstrarea de locuri de muncă în UE, este important ca Uniunea să facă din combaterea contrafacerii în diversele sale forme o prioritate pentru politica sa internă și internațională. Deși sunt conștient că ACTA nu recomandă o soluție la o problemă complexă și multidimensională precum contrafacerea, după cum se declară la paragraful 3, consider totuși că ACTA constituie un instrument valid de eficientizare a standardelor existente, oferind astfel beneficii pentru exporturile din UE și protejând deținătorii de drepturi atunci când operează în cadrul pieței mondiale, în care diferiți deținători de drepturi de proprietate industrială și intelectuală sunt în prezent victimele încălcării sistematice și răspândite ale drepturilor de autor, brevetelor, desenelor și indicaților geografice.

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Am votat împotriva acestei rezoluții care declară poziția Parlamentului European înaintea parafării Acordului comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA) deoarece majoritatea conservatoare din acest Parlament a refuzat să pună problema nevoii de garanții fundamentale pentru cetățenii noștri în ceea ce privește prezentul acord global referitor la drepturile de autor. Parlamentul încă nu are dovezi că temeiul juridic pentru această negociere este în conformitate cu Tratatul de la Lisabona înaintea parafării acordului. Comisia trebuie, de asemenea, să ne demonstreze că cooperarea dintre furnizorii de servicii și deținătorii de drepturi nu va încălca drepturile fundamentale ale cetățenilor, în special dreptul la viață privată, dreptul la liberă exprimare și dreptul la un proces echitabil. Acest fapt necesită o evaluare a impactului ACTA asupra protecției datelor și a drepturilor fundamentale. Avem nevoie de o garanție a Consiliului și a Comisiei că ACTA nu va necesita nicio modificare a legislației UE în ceea ce privește măsurile penale referitoare la punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală. Dispozițiile de executare civilă referitoare la brevete ar putea, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra accesului la medicamentele generice, iar Comisia ar trebui să abordeze această preocupare. Ar trebui să nu ne exprimăm acordul față de ACTA până când nu vom primi garanții în scris referitoare la aceste chestiuni.

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Rămâne un semn de întrebare referitor la conținutul Acordului comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA). Scopul principal al acestui acord, care a fost negociat timp de mulți ani în deplină discreție între 10 țări aproximativ, este de a combate contrafacerea și de a proteja drepturile de proprietate intelectuală. Cu toate acestea, ar trebui menționat faptul că nici China, nici Brazilia sau India nu au participat la aceste negocieri. Mai mult, deși contrafacerea trebuie combătută, bine-cunoscutele dispoziții din tratatul în cauză presupun instituirea unor măsuri care ar putea fi considerate atentate la libertățile individuale: supravegherea furnizorilor de acces la internet, intensificarea controalelor la granițe și dificultățile sporite în transportul medicamentelor generice cu preț scăzut pentru țările în curs de dezvoltare. Toate aceste preocupări au fost aduse la cunoștință de către numeroși parlamentari care nu doresc să creadă orbește în negocierile conduse de Comisia Europeană. Rezoluția adoptată cu o majoritate mică, și pe bună dreptate, nu poate, de fapt, să fie considerată un sprijin, întrucât există dubii privind conformitatea textului cu acquis-ul comunitar și compatibilitatea acestuia cu respectarea drepturilor fundamentale.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) M-am abținut de la votul asupra rezoluției referitoare la Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA) deoarece cred că, deși textul atinge unele puncte importante, acesta este excesiv de critic la adresa acordului în cauză. În general, cred că ACTA este favorabil intereselor economice ale UE și stabilește un echilibru între protecția drepturilor de proprietate intelectuală și garantarea drepturilor fundamentale.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) După multe insistențe din partea Parlamentului, s-a înregistrat o creștere substanțială a gradului de transparență a negocierilor referitoare la Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA) și, de la runda de negocieri din Noua Zeelandă, Parlamentul a fost informat pe deplin în mod constant. Textul negociat reflectă preocupările principale ale Parlamentului, mai ales în ceea ce privește problemele precum respectarea drepturilor fundamentale, a dreptului la viață privată și la protecția datelor, respectarea importanței unui internet gratuit, utilitatea protecției rolului furnizorilor de servicii și nevoia de a proteja accesul la medicamente. Combaterea contrafacerii este o prioritate și cooperarea internațională este fundamentală pentru atingerea acestui obiectiv. Având în vedere posibilitatea ca țările noi și țările emergente să adere la acord, asigurând astfel protecția răspândită a drepturilor de proprietate intelectuală, ACTA va putea să asigure caracterul multilateral necesar.

  José Manuel Fernandes (PPE) , în scris. – (PT) Acordul negociat reprezintă un pas important în combaterea contrafacerii și este un element esențial al strategiei politice a UE pentru a garanta justiția, condiții echitabile pentru producătorii europeni, păstrarea locurilor de muncă pentru cetățeni și respectarea statului de drept. Combaterea contrafacerii ar trebui să fie una dintre prioritățile strategiei politice interne și internaționale, iar cooperarea internațională este fundamentală pentru atingerea acestui obiectiv.

ACTA este un instrument de eficientizare a standardelor, aducând astfel beneficii pentru exporturile din UE și protejând deținătorii de drepturi atunci când operează pe piața mondială. Aș dori să subliniez importanța protecției indicațiilor geografice pentru companiile europene și pentru locurile de muncă din cadrul UE și salut eforturile depuse de Comisie pentru includerea protecției indicațiilor geografice în domeniul de aplicare a ACTA. În sfârșit, aș dori să accentuez importanța confirmării de către Comisie a faptului că punerea în aplicare a ACTA nu va avea niciun impact asupra drepturilor fundamentale și a protecției datelor ori asupra eforturilor pe care le depune UE în prezent pentru armonizarea măsurilor de punere în aplicare referitoare la drepturile de proprietate intelectuală.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) Dacă nu m-aș fi hotărât să boicotez ședința după lamentabilul episod de totalitarism social-eurocratic pe care tocmai l-am trăit, aș fi votat în favoarea rezoluției comune a grupurilor de stânga referitoare la acordul privind contrafacerea. Aș fi făcut aceasta nu pentru că mi-aș fi schimbat convingerile politice, ci pentru că eu consider că acest acord este insuficient pentru a ne proteja industriile împotriva contrafacerii, pentru că acesta nu garantează respectarea indicațiilor geografice, pentru că nu servește la mare lucru dacă nu include China, cea mai mare producătoare de contrafaceri din lume și pentru că pune în pericol drepturile și libertățile cetățenilor, fiind vorba despre drepturi de proprietate „necorporale”. Sunt, de asemenea, în favoarea tuturor solicitărilor de informații prealabile, studii, evaluări ale impactului și așa mai departe, stabilite în prezenta rezoluție. Pe scurt, acest acord este, în forma sa actuală, inutil și potențial dăunător. Acesta nu ar trebui nici măcar să fie în curs de negociere, cu atât mai puțin având în vedere problemele abordate, numai de către Comisia Europeană.

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. – (FR) Am votat împotriva rezoluției referitoare la Acordul comercial privind combaterea contrafacerii depusă de PPE și ECR deoarece acest text este absolut insuficient pentru a proteja libertățile individuale. Parlamentarii și-au exprimat periodic numeroasele preocupări în ceea ce privește negocierea acestui acord internațional și, înaintea semnării definitive a acordului de către statele membre și Uniunea Europeană, era important să se sublinieze câteva probleme, în special referitor la accesul la medicamente, responsabilitatea furnizorilor de acces la internet sau controlarea bagajelor personale ale călătorilor la graniță. Din păcate, rezoluția comună depusă de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, de Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, de Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa și Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, pentru care am votat și care exprima aceste preocupări, nu a putut fi adoptată din lipsă de câteva voturi.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Sunt dezamăgit de faptul că rezoluția susținută astăzi de propriul meu grup nu a fost adoptată. Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA) are potențialul unui efect deosebit de negativ asupra libertăților civile și votul de astăzi nu face nimic pentru a diminua aceste temeri.

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție depusă de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) și de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni cu privire la Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA). Rezoluția exprimă aceleași preocupări exprimate de cetățenii UE în ceea ce privește protecția datelor. Aceasta respinge în mod intenționat un regulament din trei etape care a fost discutat ca măsură de utilizat în eventualitatea încălcării drepturilor de autor. Această rezoluție subliniază, de asemenea, faptul că regulamentul trebuie să fie în conformitate cu acquis-ul comunitar, cu alte cuvinte, corpul comun al dreptului european. Produsele contrafăcute și încălcările drepturilor de autor internaționale dăunează economiei europene, punând astfel în pericol și locurile de muncă europene. Trebuie să se ia măsuri decisive pentru a combate acest lucru.

  Edvard Kožušník (ECR), în scris. – (CS) Aplaud faptul că dispozițiile cele mai controversate au fost eliminate din forma finală a acestui acord internațional, precum responsabilitatea părților terțe, verificarea obligatorie a memoriilor calculatoarelor la trecerea graniței și aplicarea obligatorie a „ghilotinei digitale”. Deși salut efortul depus aici pentru a asigura o protecție mai bună a drepturilor de proprietate intelectuală, nu sunt convins de faptul că forma acordului care ne-a fost prezentat astăzi este în totalitate optimă. Sunt foarte preocupat de faptul că țările precum China și Rusia nu sunt semnatare. Faptul că acordul pune un accent mai mare pe protecția deținătorilor de drepturi și nu pe autorii de fapt mă îngrijorează în măsura în care nu știu dacă acordul va servi într-adevăr la protecția drepturilor generale de proprietate intelectuală, nu numai la protecția drepturilor unui grup restrâns de entități stabilite în principal în SUA.

Mai mult, faptul că includerea indicațiilor geografice în acord nu a fost posibilă nu face decât să îmi confirme temerile. Poate că nu este necesară comentarea din nou a modalității de negociere a acordului, însă cred că o formă de negociere netransparentă similară celei alese pentru ACTA nu se va mai repeta și că Parlamentul va fi informat din timp pe viitor cu privire la procedura de negociere pentru acordurile similare și conținutul acordurilor.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA) a sporit și continuă să sporească eficiența normelor care promovează exporturile Uniunii Europene și protejează acele persoane care sunt tot mai expuse încălcărilor răspândite ale drepturilor lor de proprietate intelectuală atunci când operează pe piața mondială.

După cum se evidențiază în mod eficient în propunerea de rezoluție comună, combaterea contrafacerii la nivel global reprezintă un aspect esențial al strategiei politice a Uniunii Europene, cu scopul de a putea oferi condiții standard de concurență pentru toți producătorii europeni. Cred că în acest sector, ca și în altele, aspectul esențial al cooperării între statele membre a fost acum clar acceptat. Protecția drepturilor de autor, a mărcilor înregistrate, a brevetelor, a desenelor și a indicațiilor geografice reprezintă cu siguranță o problemă delicată deoarece vizează drepturile fundamentale ale omului, însă propunerea de astăzi constituie o solicitare serioasă de a continua în direcția corectă. Comisia trebuie, de fapt, să se angajeze în sensul garantării includerii unor metode eficiente pentru punerea efectivă în aplicare a protecției indicațiilor geografice, deoarece acest lucru este esențial pentru companii și pentru ocuparea forței de muncă a cetățenilor europeni.

  Constance Le Grip (PPE) , în scris. – (FR) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție depusă de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) și de Conservatorii și Reformiștii Europeni cu privire la Acordul comercial privind combaterea contrafacerii. Rezoluția PPE/ECR reamintește că lupta împotriva contrafacerii este o prioritate în cadrul strategiei politice interne și internaționale a Uniunii și că cooperarea internațională este un element esențial în urmărirea acestui scop la nivel mondial. Răspunzând preocupărilor Parlamentului European și ale concetățenilor noștri precum respectarea drepturilor fundamentale, protecția vieții private și a datelor personale, recunoașterea rolului esențial al internetului gratuit, importanța protecției rolului furnizorilor de servicii și nevoia de a proteja accesul la medicamente, actul face ca normele actuale să fie mai eficiente. Acesta vizează garantarea unei protecții mai bune împotriva tuturor încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, mărcilor înregistrate, desenelor și brevetelor, în interesul exporturilor comunitare și al deținătorilor acestor drepturi. Contrar spuselor detractorilor săi, acordul este pe deplin compatibil cu acquis-ul comunitar. Acesta nu introduce, de exemplu, așa numita procedură de „ripostă în trei etape”.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − (RO) Am votat favorabil pentru Rezoluția privind Acordul comercial împotriva contrafacerii (ACTA) întrucât aceasta: 1. este în deplină concordanță cu acquis-ul comunitar; 2. va avea ca rezultat un efect pozitiv asupra măsurilor de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală la nivel internațional și protecție față de alte teritorii precum Asia, Australia, Pacific etc.; 3. va proteja concurența la nivelul UE, diversitatea culturală și va contribui la crearea de locuri de muncă.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru această rezoluție referitoare la Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA). ACTA vizează punerea în aplicare a legislației privind PI la nivel internațional și încălcările drepturilor de autor comerciale. Acesta este un subiect foarte delicat în cazul căruia trebuie să asigurăm deținătorilor de drepturi o protecție adecvată și o rentabilitate a investițiilor lor fără a încălca, de cealaltă parte, libertățile civile prin restricționarea accesului la medicamente sau prin sancționarea persoanelor pentru încălcări banale ale drepturilor de autor. Locul potrivit pentru efectuarea acestei evaluări este în cadrul Comisiei pentru comerț atunci când va decide să acorde sau nu avizul conform al Parlamentului pentru ACTA.

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. – (CS) Protecția împotriva contrafacerii și protecția proprietății intelectuale constituie, fără îndoială, un element important la nivel internațional. Cu toate acestea, nu reiese o semnificație clară din acordul ACTA propus în ceea ce privește protecția de înaltă calitate și mai ales echilibrată a intereselor cetățenilor din toate statele membre UE. Acest acord, care a luat mult timp pentru a fi redactat, a dus lipsă de transparență la diferite niveluri ale etapelor pregătitoare și conținutul său este direcționat mai mult către interesele unui grup. Deși acordul declară, de asemenea, printre altele, consolidarea monitorizării de către organismele competente a bunurilor în tranzit și a regimului de exporturi sau a negocierilor ex officio, se ridică un semn de întrebare aici în ceea ce privește domeniul de aplicare și celelalte posibilități de punere în aplicare a acordului, întrucât efectele sale par a fi discutabile în lipsa unei ratificări convenite de către un număr semnificativ de țări din toată lumea.

În ceea ce privește garantarea efectivă a protecției proprietății intelectuale, se poate spune că, la nivel mondial, există acum o întreagă gamă de instrumente recunoscute, funcționabile și experimentate suficient, instituții și aranjamente contractuale care asigură în prezent protecția împotriva contrafacerilor. În același timp, asigurarea că nu este necesară modificarea acquis-ului comunitar ar trebui, în cazul unui document de asemenea importanță și caracter, să fie supusă unei analize juridice mai riguroase.

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. – (PT) Am votat în favoarea prezentei propuneri de rezoluție întrucât aceasta reprezintă un pas important în combaterea contrafacerii fără a contesta probleme precum transportul medicamentelor generice și garantează drepturile fundamentale precum dreptul la viață privată și la protecția datelor.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA) a fost negociat fără știința cetățenilor noștri și contrar ONU și Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, singura în măsură să pună în aplicare acest tip de acord. În cazul ACTA, o mână de țări au negociat între ele normele care vor predomina în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală. Această confiscare a dreptului internațional în interesul țărilor celor mai bogate și a aliaților apropiați ale acestora este total inacceptabilă.

În plus, având în vedere faptul că există un grad de incertitudine cu privire la posibila brevetare a ființelor vii și a potențialelor obstacole în calea circulației medicamentelor generice, important este să nu ne preocupăm de un lucru sau să regretăm altul, acceptând că ne aflăm în fața unui fait accompli. Votez împotriva acestui text.

  Nuno Melo (PPE) , în scris. – (PT) Introducerea proiectului de Acord comercial privind combaterea contrafacerii la 2 octombrie 2010, în urma rundei de negocieri de la Tokyo, este foarte importantă. Comisia trebuie, de asemenea, să pună la dispoziția Parlamentului și a publicului textul definitiv referitor la acordul ACTA, în urma reuniunii privind negocierea aspectelor tehnice care a avut loc la Sydney între 30 noiembrie și 3 decembrie 2010.

Combaterea contrafacerii este una dintre principalele priorități ale strategiei politice interne și internaționale și cooperarea este fundamentală pentru atingerea acestui obiectiv. Suntem pe deplin conștienți de faptul că acordul negociat nu va rezolva problema complexă și multidimensională a contrafacerii, însă acesta reprezintă un pas în direcția corectă spre stoparea acestei probleme grave, care a provocat pierderi substanțiale pentru economia UE și produsul intern brut al statelor membre.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – (LV) Este esențial ca acest acord să intre în vigoare cât mai curând posibil. Orice întârziere va deschide porțile furtului efectiv de proprietate intelectuală. Costurile producătorilor depășesc toate sumele imaginabile. Pirateria pe internet este o problemă extrem de actuală în zilele noastre. Mulți dintre furnizorii de servicii de internet și cetățenii Uniunii Europene sunt implicați în activități lipsite de etică. În acest context, trebuie să reglementăm toate operațiunile asociate cu descărcarea și așa-numitul schimb de informații. Lipsa luării de măsuri în ceea ce privește prevenirea contrafacerii promovează impunitatea și pare cinică. Sprijin pe deplin această propunere de rezoluție.

  Vital Moreira (S&D), în scris. – (PT) M-am abținut de la votul asupra propunerii de rezoluție comună depusă de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa și Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică referitoare la Acordul comercial privind combaterea contrafacerii, întrucât consider că textul în cauză este prea critic și ar trebui să fie mai echilibrat. În versiunea propusă există o mențiune clară a faptului că poziția noastră finală se va opune adoptării acordului. Cred că acordul este în general favorabil intereselor economice ale Uniunii Europene, în special având în vedere faptul că dorim ca economia noastră să se bazeze pe inovare, cercetare și dezvoltare, sau „creștere inteligentă”.

Prin urmare, consider că protecția sporită a drepturilor de proprietate industrială, inclusiv a brevetelor, este esențială pentru competitivitatea Europeană. De cealaltă parte, cred că problemele inițiale cu privire la medicamentele generice, protecția dreptului la acces la internet și protecția indicațiilor geografice, sau denumirile de origine, au fost depășite în mod satisfăcător la negocierile finale. Nu putem ignora progresul făcut. Evident, nu totul este satisfăcător, dar un acord internațional trebuie să fie evaluat în termeni generali.

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − (RO) Am votat în favoarea rezoluției PPE/ECR și împotriva celorlalte pentru că acordul internațional ACTA permite combaterea mai eficientă a luptei împotriva contrafacerii, ceea ce va aduce o mai bună protecție a drepturilor de autor și, implicit, va contribui la protejarea industriei europene. De asemenea, ACTA va contribui la protejarea consumatorilor de produsele falsificate, din ce în ce mai prezente pe piețele europene.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție a Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat) privind ACTA, în măsura în care consider că este esențial ca acordul să fie pus în aplicare. Acest lucru trebuie realizat repede fără alte întârzieri sau pierderi de timp, altfel riscăm un impas al negocierilor în detrimentul producătorilor și al consumatorilor europeni în egală măsură.

Europa are o obligație de a continua să-și concentreze eforturile pe două chestiuni. Prima chestiune se referă la faptul că trebuie să fie obligatoriu ca indicațiile geografice europene să fie protejate atât în termeni civili, cât și vamali, deoarece acestea suferă astăzi un prejudiciu care afectează nu numai industria agroalimentară, ale cărei produse contrafăcute suferă o concurență neloială prin utilizarea de nume care copiază și evocă mărci europene cunoscute, ci și industriile care operează în sectoarele de design și modă. A doua chestiune este nevoia obligatorie de norme comune pentru a controla vânzările online. Acest sector a cunoscut o creștere a vânzărilor de cărți, filme, muzică și milioane de produse contrafăcute care dăunează nu numai consumatorilor, ci și producătorilor europeni.

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. – (EL) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție depuse de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) și de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni cu privire la Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA), întrucât acesta este un acord destinat să protejeze justiția și concurența sănătoasă. Acordul introduce un cadru internațional complet pentru consolidarea măsurilor împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală; promovează aderarea altor țări în curs de dezvoltare la acord, întrucât participarea la ACTA nu este restricționată.

Negocierile asupra acordului țin acum seama de principalele probleme ale UE, inclusiv: respectarea drepturilor fundamentale și a vieții private; protecția datelor cu caracter personal; respectarea rolului internetului gratuit; apărarea rolului furnizorilor de servicii și nevoia de a proteja accesul la medicamente și de a proteja sănătatea publică.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE) , în scris. – (PT) Sunt convinsă că această propunere de rezoluție reprezintă un pas important în combaterea contrafacerii, păstrând în același timp echilibrul necesar între valori conflictuale. Aceasta nu contestă chestiunea libertății de exprimare și inovarea și garantează drepturile fundamentale precum dreptul la viață privată și la protecția datelor.

Există interese opuse care fac dificilă ajungerea la un consens, dar ceea ce s-a realizat aici cu oarecare succes este un acord care unește, în principal, dorințe comune. Transparența adoptată de Comisie în ceea ce privește informarea PE pe durata negocierilor trebuie felicitată și sper că în cursul negocierilor viitoare va fi posibilă rezolvarea ambiguităților și omisiunilor pe care le subliniază încă toate partidele. Consider că acordul la care s-a ajuns va consolida cooperarea internațională pentru combaterea contrafacerii, prin crearea unui instrument de protecție eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală și prin garantarea drepturilor fundamentale. Este esențial, de asemenea, să asigurăm respectarea drepturilor existente prin măsuri represive și prin crearea unui cadru internațional cuprinzător de asistență pentru părțile implicate.

  Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. – (PT) Am votat în favoarea prezentei propuneri de rezoluție deoarece aceasta reprezintă un pas important în combaterea contrafacerii fără a contesta problemele precum transportul medicamentelor generice și garantează drepturile fundamentale precum dreptul la viață privată și la protecția datelor.

  Paulo Rangel (PPE) , în scris. – (PT) Combaterea contrafacerii, care este un fenomen global, necesită o abordare multilaterală, bazată pe consolidarea cooperării dintre părțile principale implicate la nivel mondial. În consecință, deși sunt conștient de faptul că acordul negociat nu va rezolva problema complexă a contrafacerii, sunt convins că acesta reprezintă un pas în direcția corectă.

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. – (IT) Am votat astăzi pentru Acordul comercial internațional privind combaterea contrafacerii (ACTA) finalizat recent.

Scopul noului ACTA multilateral dintre Uniunea Europeană, Statele Unite, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud și Elveția este de a consolida protecția proprietății intelectuale și de a contribui la combaterea contrafacerii și a pirateriei cu produse precum îmbrăcămintea creată de firme renumite, muzica și filmele.

Sunt conștient de faptul că acordul negociat nu va rezolva problema complexă și multidimensională a contrafacerii, dar cred că acesta constituie un pas în direcția corectă. Oricum, solicit Comisiei Europene să confirme că textul nu are niciun efect asupra libertăților fundamentale și a legislației Uniunii Europene. Aș dori să menționez și faptul că Parlamentul are drept de veto asupra acordurilor internaționale.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Parlamentul European a ratat cu puțin adoptarea unei rezoluții prin care solicită Comisiei să ofere clarificări și să evalueze consecințele Acordului comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA). Cifrele au fost 306 pentru, 322 împotrivă și 26 de abțineri. Rezoluția a fost depusă de Grupul Verzilor (inclusiv partidul pirat), de Social-Democrați, de Liberali și de Stânga. În schimb, Grupul PPE Creștin Democrat și Grupul Conservatorilor au propus o rezoluție alternativă. Această rezoluție salută în principal ceea ce au făcut negociatorii până în prezent, fără a adresa Comisiei nicio solicitare specifică de mai multe clarificări sau evaluări. Acest fapt a constituit o înfrângere, dar nu e nici pe departe ultimul cuvânt spus referitor la această problemă. Rezoluția nu are niciun efect formal, ci este numai o exprimare a sentimentelor Parlamentului. Votul decisiv va avea loc (probabil) cândva la începutul anului viitor, atunci când i se va cere Parlamentului să își exprime acordul cu privire la acord. Dacă atunci vom da un vot negativ, acordul va fi aruncat. Votul de astăzi a reamintit faptul că trebuie să continuăm să lucrăm din greu pentru a obține mai multe informații cu privire la efectele ACTA, astfel încât Parlamentul European să poată lua o decizie informată la votul final pentru obținerea acordului Parlamentului.

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (PPE), în scris. – (FR) Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA) este un acord care ne protejează cetățenii, creatorii, artiștii și întreprinderile și din acest motiv îl susțin. De fapt, acesta permite clarificarea mijloacelor de remediere posibile în cazul încălcărilor flagrante ale proprietății intelectuale într-una dintre țările părți la acord. Comisia a fost transparentă, ACTA nu poate merge dincolo de acquis-ul comunitar, nu poate depăși măsurile luate în cadrul directivelor europene și nu poate în niciun caz să încalce drepturile fundamentale. Acordul a fost negociat în afara instituțiilor internaționale tradiționale (OMC și așa mai departe) deoarece China și India s-au opus oricărui acord. În sfârșit, ACTA este un acord deschis și toate statele care doresc să participe liber la acesta ni se pot alătura, pentru că, împreună, ne putem proteja cetățenii, pe plan juridic, dar și fizic, împotriva daunelor provocate de contrafacere. Prin urmare, am votat pentru această propunere de rezoluție.

  Olle Schmidt (ALDE), în scris. – (SV) Parlamentul European și-a exprimat în numeroase ocazii opinia cu privire la acordul ACTA. De exemplu, am votat în favoarea propunerii de rezoluție a Parlamentului în martie 2010 referitoare la lipsa controlului public și a transparenței din cadrul negocierilor și am semnat declarația scrisă a Parlamentului cu privire la ACTA. La acea vreme, Comisia merita să fie criticată, ca și acum, pentru lipsa de transparență a negocierilor atât față de deputații din acest Parlament, cât și față de cetățenii Europei. Cred că, după cum stau lucrurile acum, avizele anterioare ale Parlamentului sunt adecvate și am votat împotriva tuturor propunerilor din rezoluție. Este important ca Parlamentul să își ia foarte în serios responsabilitatea pentru acordurile internaționale. Comisia negociază și semnează acordurile. Parlamentul are dreptul de a fi informat pe deplin și imediat pe durata procesului și, după semnarea acordului de către Comisie, acesta are dreptul de a-l aproba sau respinge. Este rezonabil ca Parlamentul să își exprime în mod clar poziția, ceea ce am făcut în diverse moduri, pentru a asigura că Comisia nu negociază acorduri care nu sunt susținute de Parlament. Propunerea de rezoluție comună a solicitat Comisiei să prezinte o serie de analize îndelungate înainte de semnarea acordului, ceea ce poate prezenta riscul creării unei situații în care alte părți vor începe să se îndoiască de faptul că Europa este într-adevăr un partener serios cu care se pot încheia acorduri comerciale internaționale. Acest lucru ar putea afecta șansa Europei de a participa la negocieri cu privire la acordurile comerciale internaționale de liber schimb pe viitor.

  Bogusław Sonik (PPE), în scris. – (PL) Am susținut propunerea de rezoluție a Parlamentului European referitoare la Acordul comercial privind combaterea contrafacerii (ACTA), deoarece consider că, făcând parte din lupta împotriva pirateriei, este important să se stabilească principii comune pentru punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală. Problema contrafacerii mărfurilor și utilizarea neautorizată a proprietății intelectuale a altor persoane este încă răspândită. Aceasta este deosebit de dificilă în cazul proprietății necorporale, precum drepturile de autor pentru opere muzicale și literare și brevete. ACTA va fi un instrument bun de stabilire a unei platforme juridice comune al cărei obiectiv va fi combaterea contrafacerii și a pirateriei.

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. – (DE) Sunt foarte bucuros de faptul că raportul depus de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) și de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni a fost adoptat. În consecință, lucrarea înveninată și demagogică a opoziției nu a avut nicio șansă. Felicitări autorilor, coordonatorului nostru, domnul Caspary, și întregului grup pentru demonstrarea unității aici cu privire la această problemă importantă.

  Dominique Vlasto (PPE), în scris. – (FR) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție depusă de grupul meu deoarece combaterea contrafacerii este esențială și trebuie aplicată la nivel mondial pentru a fi eficientă. Contrafacerea este o economie paralelă în creștere și permite spălarea de bani la scară mare. Mai mult, industriile noastre, deja sancționate în materie de exporturi de subevaluarea yuan-ului și slăbiciunea dolarului, nu poate, pe lângă aceasta, să tolereze situația în care contrafacerile fabricate în afara UE concurează în mod neloial cu produsele lor de pe piața internă. Acest furt organizat la nivel global are un efect grav asupra creativității și inovării și consecințe dezastruoase pentru locurile noastre de muncă și pentru siguranța consumatorilor înșelați. Modelul nostru de dezvoltare, astfel cum este concentrat pe economia bazată pe cunoaștere, solicită protecția, la nivel internațional, a dreptului fundamental reprezentat de proprietatea intelectuală. Acest vot deschide pe viitor calea către ratificarea Acordului comercial privind combaterea contrafacerii, care va facilita posibilitatea de recurs juridic în cazul încălcării drepturilor de proprietate în una dintre țările semnatare. În acest mod, stabilim fundamentele unei strategii multilaterale care va proteja ceea ce se reprezintă dinamismul dezvoltării noastre economice: invențiile noastre, mărcile noastre și operele noastre artistice.