Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/0106(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0345/2010

Dezbateri :

PV 13/12/2010 - 16
CRE 13/12/2010 - 16

Voturi :

PV 14/12/2010 - 9.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0464

Dezbateri
Luni, 13 decembrie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

16. Acordul dintre Uniunea Europeană și Georgia privind facilitarea acordării vizelor - Acordul dintre Uniunea Europeană și Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală - Regimul de liberalizare a vizelor în Serbia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei - Punerea în aplicare a acordului privind acordarea de vize între UE și Rusia (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președintele. Următorul punct este dezbaterea comună privind

– recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Georgia privind facilitarea eliberării vizelor (11324/2010 – C7-0391/2010 – 2010/0106(NLE)) (Raportoare: Nathalie Griesbeck) (A7-0345/2010),

– recomandarea referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală (15507/2010 – C7-0392/2010 – 2010/0108(NLE)) (Raportoare: Nathalie Griesbeck) (A7-0346/2010),

– întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de către Kristiina Ojuland, în numele Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, referitoare la punerea în aplicare a acordului privind acordarea de vize între UE și Rusia (O-0140/2010 – B7-0568/2010),-

– întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de către Manfred Weber, Simon Busuttil, Elmar Brok, Alojz Peterle, în numele Grupului Partidului Popular European, referitoare la punerea în aplicare a acordului privind acordarea de vize între UE și Rusia (O-0172/2010 – B7-0656/2010),

– întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de către Simon Busuttil, Manfred Weber, Anna Maria Corazza Bildt, Monika Hohlmeier, în numele Grupului Partidului Popular European, referitoare la preocupările cu privire la aplicarea corectă a regimului UE de liberalizare a vizelor în Serbia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (O-0181/2010 – B7-0654/2010).

 
  
MPphoto
 

  Nathalie Griesbeck, raportoare.(FR) Domnule președinte, doamnă comisar, stimați colegi, am plăcerea de a introduce aceste două rapoarte în seara aceasta; rapoarte pe care le voi prezenta în comun, referitoare la acordurile dintre Uniune și Georgia. Primul tratează facilitarea eliberării vizelor, iar al doilea readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală.

Vă aduc aminte că primul acord privind obligațiile referitoare la readmisie prevede aplicarea reciprocității totale cetățenilor naționali și cetățenilor din țări terțe. Stabilește, desigur, modalitățile de readmisie – cereri de readmisie, informații, documente furnizate, dovezi, mijloace de a face dovada, termene limită, modalități de transfer, de transport, de tranzit etc., în opoziție cu acordul de admisie dintre Uniunea Europeană și Pakistan, pe care vi-l amintiți, poate, și căruia m-am opus categoric în urmă cu câteva luni. De data aceasta aș dori să-mi exprim aprobarea totală față de acest acord căci acesta respectă într-adevăr drepturile omului și punerea sa în aplicare ar trebui să poată să fie garantată, deoarece Georgia este semnatară a Convenției de la Geneva privind refugiații și a Convenției europene a drepturilor omului. Acestea sunt două condiții prealabile esențiale, după părerea mea, pentru aprobarea unui acord de acest fel.

Al doilea acord care vizează facilitarea eliberării vizelor ar trebui să le permită cetățenilor georgieni, în special celor care călătoresc – studenți, jurnaliști etc. – să obțină mai ușor vize de scurtă ședere pentru a călători în Uniunea Europeană, și deci să simplifice semnificativ toate cerințele referitoare la documentele solicitate pentru acest tip de cerere.

Aș dori să vă reamintesc, de asemenea, că, în mod evident, aceste două acorduri merg mână în mână deoarece, conform abordării comune, un acord care vizează facilitarea eliberării vizelor nu poate, în principiu, să fie încheiat decât dacă există un acord de readmisie.

Există două aspecte importante care trebuie menționate. Este vorba despre o etapă esențială în aprofundarea relațiilor dintre Uniune și Georgia, care a demonstrat, în ultimii ani, dorința foarte clară de a se apropia de noi. Aceste acorduri constituie un prim pas în sensul unor relațiilor privilegiate, un semnal puternic din partea Uniunii față de Georgia.

Desigur, aceste acorduri prezintă interes și la nivel regional. Vor contribui la eforturile întreprinse de Uniune pentru consolidarea cooperării cu alte țări din regiunea Caucazului de Sud. Cred, desigur, ca de altfel noi toți, că este vorba despre o modalitate de a încuraja Georgia să pună în aplicare toate reformele necesare pe care ni le-a amintit președintele, în urmă cu câteva zile, în materie de libertate, securitate și justiție. Acest lucru ne va permite să luptăm și mai eficient împotriva imigrației clandestine și să promovăm dezvoltarea globală a democrației.

Vă invit, prin urmare, stimați colegi, să aprobați cele două acorduri încheiate cu Georgia. Totuși, în concluzie, aș dori să vă reamintesc, doamnă comisar, că, chiar dacă relațiile noastre sunt excelente, în urmă cu câteva luni, când discutam despre acordul de readmisie cu Pakistanul, ați declarat solemn că vă angajați să faceți o evaluare a acordurilor de readmisie actuale, precum și un raport periodic pentru Parlament cu privire la aceste acorduri, indiferent dacă acestea au fost deja încheiate sau sunt în curs de negociere. Și aș dori să confirmați din nou, solemn sau nu, în fața adunării noastre, că nu vom fi ținuți la distanță, că nu vom fi implicați prea puțin sau informați insuficient cu privire la începerea și derularea negocierilor acordurilor de la declarația dvs. Consider că este esențial să avansăm împreună, eficace, ținând cont de valorile noastre.

 
  
MPphoto
 

  Kristiina Ojuland, autoare. – Domnule președinte, trebuie să mărturisesc că sunt foarte bucuroasă că această dezbatere privind acordul de scutire de vize dintre UE și Rusia are loc astăzi în această Cameră, deoarece această chestiune este de mult timp pe agenda politică comună dintre UE și Rusia.

Salut orice progres politic care a fost făcut în această privință la summitul de săptămâna trecută. Totuși, voi rămâne vigilentă cu privire la modul în care este pus în practică.

În ceea ce privește întrebarea adresată Comisiei referitoare la punerea în aplicare a acordului privind facilitarea eliberării vizelor dintre UE și Rusia, pe care am adresat-o în numele Grupului ALDE, am dorit să aflu ce progrese s-au făcut până acum și dacă ne aflăm, în acest moment, în poziția de a ne aștepta la un progres în soluționarea problemelor tehnice precum cerința ca cetățenii UE să se înregistreze la autorități în termen de trei zile dacă stau într-o casă privată din Rusia.

Sprijin în totalitate acordul de scutire a vizelor ca măsură pentru a le permite cetățenilor ruși să călătorească în UE cu cât mai puține formalități, însă aș dori ca partea rusă să adopte aceeași poziție față de cetățenii Uniunii Europene.

O altă preocupare pe care trebuie să o abordăm este securitatea la granițele externe ale Federației Ruse, păstrând în minte fluxurile de imigranți ilegali din sud și de pretutindeni. Partea rusă ar trebui să-și securizeze complet granițele, iar Uniunea Europeană trebuie sa facă controale vamale stricte. Viitorul acord de scutire de vize trebuie să excludă orice amenințări suplimentare pentru Uniunea Europeană.

Doamnă comisar, aștept cu nerăbdare răspunsul dvs.

 
  
MPphoto
 

  Manfred Weber, autor.(DE) Domnule președinte, doamnă comisar, stimați colegi, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) ar dori să profite de dezbaterea de astăzi pentru a discuta despre politica în domeniul vizelor în Uniunea Europeană.

În primul rând, este important să subliniem și să devenim conștienți de valoarea importantă a acestei politici în domeniul vizelor pentru Uniunea Europeană. Deoarece suntem o Europă comună, un spațiu comun pentru oameni, putem să creăm o politică comună în domeniul vizelor. Politica noastră în domeniul vizelor este, prin urmare, un semn de unitate europeană – un semn de succes al unității europene – și este important să subliniem acest lucru, mai ales în vremuri de criză.

În al doilea rând, solicităm existența unor reguli de joc clare când vine vorba despre facilitarea eliberării vizelor. Standardele tehnice care vor trebui menținute – la granițele externe și la eliberarea pașapoartelor și documentelor de identitate – sunt stabilite clar. Nu putem să facem concesii politice în ceea ce privește respectarea acestor standarde. În 2010, am aflat că în Balcani s-a pus inițial accentul pe standardele tehnice, însă argumentele politice au fost avansate atunci din ce în ce mai energic. Totuși, când vine vorba despre facilitarea eliberării vizelor, nu putem să ne oprim la o țară; trebuie să avem în vedere zona ca întreg. Da, este întotdeauna dificil să cântărim lucrurile pentru fiecare caz în parte. Totuși, miezul problemei este că standardele tehnice trebuie respectate; trebuie să păstrăm criteriile. Prin urmare, o sprijin pe doamna comisar când afirmă că aceste standarde pe care le cerem trebuie să fie și puse în aplicare în realitate. Aceasta este o sarcină importantă a Comisiei, deoarece doar atunci va fi politica noastră în domeniul vizelor acceptată de cetățenii noștri.

În al treilea rând, aș dori să menționez că salutăm faptul că ultimul Consiliu Justiție și Afaceri Interne al UE a discutat posibilitatea ca facilitatea eliberării vizelor să fie ridicată sau retrasă rapid statelor membre dacă acestea nu pun în aplicare standardele. Exemplul Serbiei ne-a demonstrat că rezultatul a fost un aflux semnificativ de persoane în căutare de azil.

Trecând la ultimul aspect pe care doresc să-l menționez – când discutăm despre Ucraina și Rusia – grupul nostru este extrem de sceptic în ceea ce privește deschiderea ușilor rapid, deoarece tocmai am văzut în cazul Serbiei că vor exista și efecte negative. Prin urmare, ar trebui să procedăm cu mare prudență când vine vorba despre politica în domeniul vizelor.

 
  
MPphoto
 

  Cecilia Malmström, membră a Comisiei. – Domnule președinte, stimați membri, voi răspunde tuturor întrebărilor. Vă mulțumesc că ați pus această dezbatere foarte importantă pe ordinea de zi.

Permiteți-mi să încep prin a-i mulțumi doamnei Griesbeck pentru sprijinul său și pentru activitatea din cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne referitoare la acordul dintre UE și Georgia, cu adoptarea unei opinii favorabile. Ca urmare a crizei din Georgia din vara anului 2008, s-a decis la o reuniune extraordinară a Consiliului Uniunii Europene să se accelereze relațiile cu Georgia, inclusiv în ceea ce privește măsurile de facilitare a eliberării vizelor.

După cum ați menționat, doamnă Griesbeck, politica standard UE este că un acord de facilitare a acordării vizelor nu poate fi oferit unei țări terțe fără un acord de readmisie, astfel încât decizia Consiliului European a sugerat că cele două ar trebui negociate și încheiate în paralel.

Sunt foarte recunoscătoare doamnei Griesbeck pentru că a menționat, de asemenea, importantul pas înainte în relațiile dintre Georgia și UE pe care-l reprezintă aceste două acorduri. Acordul este, în mare măsură, în linie cu acordul de readmisie UE standard, apărând interesele cetățenilor UE, precum și ale cetățenilor țărilor terțe, și protejând, de asemenea – după cum s-a precizat deja – respectarea drepturilor omului printr-o clauză „non-efectivă” și un articol privind protecția datelor.

Acordul prevede și înființarea unei comisii de readmisie comune, însărcinate cu monitorizarea punerii în aplicare a acordului. Acesta este un pas important în direcția unei mobilități mai optime între persoanele din Georgia și cele din Uniunea Europeană.

Georgia a renunțat deja la obligativitatea vizelor pentru cetățenii UE, și acest acord va facilita mobilitatea pentru cetățenii georgieni. Acest acord le va da cetățenilor georgieni – peste 60 000 pe an – posibilitatea de a obține o viză Schengen mai ușor, mai ieftin și mai repede.

Va aduce și alte beneficii concrete: se va stabili un termen limită de 10 zile pentru procesarea cererilor și taxa de viză va fi redusă de la 60 de euro la 35 de euro. Vor exista anumite categorii de solicitanți care nu vor trebui să plătească: studenți, jurnaliști, copii, pensionari, persoane cu handicap etc. Aceștia pot să beneficieze și de simplificarea obligativității documentelor justificative și de viză cu intrări multiple dacă trebuie să călătorească. De asemenea, deținătorii de pașapoarte diplomatice vor fi scutiți în întregime de obligativitatea vizelor, fapt ce va consolida și mai mult contactele oficiale dintre UE și Georgia.

Doamna Griesbeck a menționat evaluarea. Aceasta a fost ușor amânată, însă o voi prezenta la începutul anului viitor – sper că nu mai târziu de februarie. O voi discuta cu plăcere cu Comisia pentru libertăți civile și Parlamentul. V-ați referit și la programul pentru Pakistan. Acesta a devenit operațional în urmă cu 13 zile și, așadar, este cam devreme să-l evaluăm, însă vă vom ține, desigur, la curent, cu cea mai mare plăcere.

În ceea ce privește chestiunea adusă în discuție de doamna Ojuland referitoare la acordul privind facilitarea acordării vizelor dintre UE și Rusia, acesta este în vigoare de la 1 ianuarie 2007. Este unul dintre cele opt acorduri privind facilitarea acordării vizelor pe care le-am încheiat. Un element foarte important este că se aplică, pe baza reciprocității, și cetățenilor UE care au în prezent nevoie de viză pentru a călători în Rusia.

Este un acord important și în termeni cantitativi. Potrivit statisticilor furnizate de Rusia, peste 1,5 milioane de vize au fost acordate cetățenilor UE în 2008 și, în același stat, consulatele statelor membre au eliberat 3,5 milioane de vize pentru cetățenii ruși. Această cifră reprezintă mai mult de un sfert din vizele Schengen eliberate la nivel global.

Toți cetățenii din UE și Rusia beneficiază de facilitatea generală pusă la dispoziție de acest acord de facilitare, cum ar fi taxa redusă de 35 de euro. Anumite categorii sunt scutite în baza unor facilitări specifice; există o scutire de vize și o viză cu intrări multiple

Comisia a evaluat această facilitate și a constatat că funcționează destul de bine. Totuși, există unele neajunsuri pe care le-am menționat. Pentru a le soluționa am adoptat în urmă cu o lună o recomandare pentru directive pentru renegocierea facilitării eliberării vizelor cu Rusia. Această măsură este corelată perfect cu facilitarea privind dovezile justificative și durata procedurii de cerere de viză, extinderea dispozițiilor pentru eliberarea vizelor cu intrare multiplă și o scutire de vize pentru mai multe categorii bine definite de solicitanți.

În ceea ce privește aspectul concret referitor la punerea în aplicare a articolului 10 din acordul privind facilitarea eliberării vizelor, care prevede simplificarea procedurii de înregistrare, am notat în evaluarea noastră că Rusia a adoptat unele măsuri de simplificare; acum înregistrarea se poate face și prin poștă, de exemplu. Taxa de înregistrare va fi abrogată până anul viitor, însă unele dintre celelalte măsuri, precum traducerea înregistrărilor în limba engleză și posibilitatea de înregistrare on line nu s-au concretizat încă. Discutăm această chestiune cu omologii noștri ruși și în diverse forumuri și sperăm că aceste măsuri vor fi adoptate în curând.

Cât despre celelalte țări din cadrul Parteneriatului estic, au existat și alte măsuri. Și acest aspect a fost abordat în întrebarea dvs. Avem acorduri privind facilitarea eliberării vizelor cu Moldova și Ucraina, începând de la 1 ianuarie 2008, însă renegociem și aceste acorduri.

În ceea ce privește Belarusul, propunerile de directive negociate pentru facilitarea eliberării vizelor au fost adoptate de Comisie în urmă cu o lună și vom recomanda vize cu intrare multiplă cu o perioadă de valabilitate lungă pentru călătorii de bună credință și vom fixa termene limită pentru procesarea cererilor de viză, precum și posibile scutiri de la obligativitatea vizelor pentru deținătorii pașapoartelor diplomatice.

Vom adopta, de asemenea, propunerile de directive negociate pentru un acord privind facilitarea eliberării vizelor cu Azerbaidjanul și Armenia anul viitor.

Cât despre aplicarea corectă a sistemului de liberalizare a vizelor la care s-a referit dl Weber, respectiv cel aplicabil Serbiei și Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Consiliul a decis, după cum s-a și spus, să pună în aplicare regimul de călătorii fără viză pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia în 2009. Decizia a apărut ca urmare a unui dialog stimulator și a progresului considerabil înregistrat de aceste țări cu privire la principalele aspecte discutate în dialogurile despre liberalizarea vizelor. Dialogurile s-au dovedit eficiente pentru punerea în aplicare a numeroase reforme importante, însă, după cum s-a subliniat, de asemenea, regimul de călătorii fără viză vine cu responsabilități, iar țările vizate ar trebui să ia măsurile care se impun pentru a se asigura că nu se abuzează de scutirea de vize.

Unele state membre s-au confruntat cu un număr mai mare de cereri de azil din aceste țări – mai ales din Serbia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Acestea trebuie evaluate individual, în conformitate cu legislația noastră. Am luat mai multe măsuri pentru a soluționa această situație: am avut reuniuni la nivel înalt cu miniștrii de interne referitoare la aceste două aspecte și a existat o vizită la nivel înalt în cele două capitale din partea Președinției belgiene și a Comisiei.

Autoritățile din aceste țări au luat unele măsuri. Au fost organizate noi campanii de informare pentru a informa cetățenii. Poliția de frontieră a fost instruită să efectueze mai multe controale asupra persoanelor care părăsesc țara și să informeze călătorii despre riscul cererilor de azil nejustificate.

Când, la începutul toamnei, am propus abrogarea cerinței de obligativitate a vizelor pentru cetățenii din Albania și Bosnia-Herțegovina, ambele părți s-au angajat să organizeze campanii de informare pentru cetățeni despre drepturile și obligațiile care rezultă din scutirea de vize și s-au ținut de cuvânt. Acestea sunt campanii foarte ambițioase. În plus, după aprobarea de către Parlamentul European și Consiliu, Comisia și-a luat angajamentul de a intensifica monitorizarea ulterioară liberalizării vizelor pentru toate țările din Balcanii de Vest.

Această măsură va avea două componente. Pe de o parte, vom continua să evaluăm punerea în aplicare durabilă a reformelor de către țările vizate, printr-un proces de stabilizare și asociere – mai ales în domeniul justiției, libertății și securității. Pe de altă parte, vom acționa și ca mecanism de prevenire a situațiilor noi de fluxuri de persoane din regiune. La începutul acestui an s-au adunat informațiile operaționale necesare care ar putea să contribuie la prevenirea acestor situații și vom avea participarea activă a Frontex, a Europol, a ofițerilor de legătură pentru imigrare, a ofițerilor de legătură din cadrul poliției din Balcanii de Vest și a secretariatului Convenției corporative a poliției pentru Europa de Sud-Est, cu sprijinul președințiilor care vor urma – a Ungariei și a Poloniei.

Toate informațiile schimbate și colectate vor fi împărtășite de statele membre ale UE și, desigur, când va fi cazul, cu țările din Balcanii de Vest. Aceste informații vor fi trecute și în evaluarea care urmează să fie efectuată de Comisie în primul semestru al anului viitor cu privire la monitorizarea ulterioară liberalizării vizelor. Consider că aceste măsuri ar trebui să contribuie la evitarea utilizării greșite a regimului de călătorii fără viză și sunt încrezătoare că cooperarea strânsă dintre țările de origine și țările de destinație UE, sprijinită de Comisie, oferă un răspuns eficient. Vom continua, desigur, să le raportăm periodic Parlamentului European și Consiliului privind rezultatele mecanismului de monitorizare, pentru prima dată în iunie 2011.

 
  
MPphoto
 

  Krzysztof Lisek, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri externe.(PL) Domnule președinte, în calitate de raportor permanent al Parlamentului European pentru cooperarea Uniunii Europene cu Georgia, precum și în calitate de raportor pentru avizul Comisiei pentru afaceri externe cu privire la rapoartele doamnei Griesbeck, aș dori să spun câteva cuvinte despre aceste două acorduri – acordul de readmisie și acordul privind facilitarea eliberării vizelor între Uniunea Europeană și Georgia. Simt că am datoria să spun că aceste rapoarte au fost adoptate de Comisia pentru afaceri externe cu o majoritate covârșitoare de voturi.

Aș dori să adaug că, în cadrul precedentei sesiuni parlamentare de aici de la Strasbourg, am ascultat un discurs al președintelui Saakashvili; un discurs care a fost considerat, chiar și de cei care nu se numără printre fanii domniei sale, ca fiind pertinent, echilibrat și rațional. Președintele Saakashvili, în timpul discursului domniei sale, a declarat nu numai că renunță la utilizarea forței și că este dispus să poarte negocieri cu Rusia privind chestiuni dificile, ci și că principalul obiectiv al politicii externe a Georgiei ar fi, desigur, integrarea europeană și aderarea la NATO.

După părerea mea, trebuie să ne amintim că Georgia și georgienii sunt astăzi țara și națiunea cea mai pro-europeană dintre toate țările care sunt incluse în programul Parteneriatului estic, deși nu trebuie, desigur, să vorbim despre termene limită, deoarece a discuta despre termene limită astăzi ar fi un semn sigur de nebunie. Uniunea Europeană ar trebui să aibă un răspuns obiectiv și pozitiv pentru ambițiile georgienilor. Ar trebui să fim deschiși cooperării cu Georgia.

Aceste acorduri despre care vorbim astăzi nu constituie, desigur, o revoluție, însă le vom privi ca pe un pas în direcția bună. Important este să le punem în aplicare cât mai repede posibil deoarece, după părerea mea, ar fi greșit ca oamenii care locuiesc în Abhazia sau Osetia de Sud, regiuni care s-au separat de Georgia și ai căror rezidenți dețin pașapoarte rusești, să beneficieze de mai multe facilități în prezent în materie de vize decât persoanele care locuiesc în Georgia.

 
  
MPphoto
 

  Monica Luisa Macovei, în numele Grupului PPE. – Domnule președinte, Grupul PPE este în favoarea celor două propuneri pentru acordurile dintre UE și Georgia: acordul de readmisie și acordul privind facilitarea eliberării vizelor. Aș dori să mă refer la acesta din urmă, respectiv acordul privind facilitarea eliberării vizelor.

Acesta simplifică cererea de vize pentru georgieni: statele membre vor aplica proceduri uniforme și simplificate. O viză va costa 35 de euro, mai puțin decât în prezent, și va permite o ședere de până la 90 de zile la fiecare șase luni. Cererile de vize for fi procesate în termen de 10 zile pentru anumite categorii sau chiar în mai puțin în caz de urgență. Nu va fi nevoie de vize pentru pașapoartele diplomatice.

Libera circulație este o modalitate de a învăța democrația și de a vedea cum funcționează. Contactul interpersonal direct implică împărtășirea valorilor și responsabilităților. Creează încredere. De aceea sper că vor exista mai mulți cetățeni europeni care vor călători în Georgia și mai mulți georgieni care vor călători în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 

  Kinga Göncz, în numele Grupului S&D.(HU) Domnule președinte, aș dori să-i mulțumesc doamnei comisar Malmström pentru informațiile pe care ni le-a pus la dispoziție. Politica în domeniul vizelor este un instrument foarte important de care dispunem prin aceea că ne poate ajuta să facilităm contactele dintre oameni și să aducem țările vizate mai aproape de Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, acest acord dintre Uniunea Europeană și Georgia este unul foarte important. Aș dori să spun câteva cuvinte despre liberalizarea vizelor în țările din Balcanii de Vest, îndeosebi despre problemele care apar cu privire la Serbia și Macedonia. Am sprijinit acest acord cu o majoritate covârșitoare în Parlament și considerăm că este important din motivele menționate mai sus.

Aceste țări au depus eforturi considerabile pentru a se ridica la înălțimea așteptărilor, chiar dacă vedem adesea că viețile lor politice sunt divizate. Am văzut cooperare în aceste țări în acest domeniu. Este mulțumitor să observăm că numărul de persoane care călătoresc în Uniunea Europeană a crescut. Avem impresia că problemele din Serbia și Macedonia se datorează în mare parte traficului de persoane și că acest fenomen afectează în mod cert un număr mic de persoane, chiar dacă provoacă probleme grave. Cred că avem o responsabilitate comună. Avem responsabilitatea comună de a ne asigura că și aceste țări fac tot ceea ce le stă în putință, atât în ceea ce privește informarea cetățenilor, cât și cu privire la luarea unor măsuri decisive. Apropo, Serbia a luat măsuri foarte repede și foarte eficient.

Cred totuși că și propria noastră responsabilitate în această privință este destul de mare. Este responsabilitatea Comisiei să ajute țările să combată traficul de persoane, precum și să furnizeze informații, să monitorizeze evenimentele care au loc în zonă și să sporească într-adevăr eficiența acestui instrument de altminteri foarte important pe care intenționăm să continuăm să-l utilizăm în viitor, atât pentru țările din Balcanii de Vest, cât și pentru alte țări. În plus, vă rog să-mi permiteți să spun în câteva cuvinte că suntem încântați că, deși ceva mai târziu și cu o întârziere de un an, Albania și Bosnia-Herțegovina se vor alătura, de asemenea, grupului de țări scutite de vize în acest an.

 
  
MPphoto
 

  Sarah Ludford, în numele Grupului ALDE. – Domnule președinte, sunt de acord cu dl Weber de la PPE cu privire la faptul că politica UE în domeniul vizelor este extrem de valoroasă și că standardele tehnice și condițiile pentru facilitarea eliberării vizelor și scutirea de vize trebuie respectate.

Totuși, nu cred că, în cazul scutirii de vize a țărilor balcanice, considerațiile politice au avut precedent asupra standardelor tehnice. Comisia a lucrat din greu pentru ca integritatea documentelor, punerea în aplicarea a legilor și controalele vamale să fie fără cusur. Ne-am subaprecia poziția dacă am crede că standardele tehnice nu au fost respectate, deoarece am votat în favoarea sprijinirii acestei scutiri de vize.

Desigur, abuzarea de aceste concesii ar fi un lucru îngrijorător, însă răspunsurile trebuie să fie măsurate și echilibrate. Țările vizate – după cum a precizat doamna comisar Malmström – au responsabilități și trebuie să li se reamintească acest lucru. Doamna comisar ne-a explicat că s-a lucrat foarte mult, prin reuniuni la nivel înalt cu miniștrii de interne, vizite în capitale, încurajarea de a organiza campanii de informare – și Bosnia-Herțegovina și Albania s-au angajat în mod concret să-și informeze cetățenii. Desigur, dacă există probleme cu un acord privind scutirea de vize, acesta le subminează pe celelalte, astfel încât există o anumită obligație de responsabilitate și solidaritate și toți cetățenii trebuie să fie conștienți de faptul că ar putea afecta șansele altor persoane de a circula liber.

Personal, sunt liniștită – și cred că și grupul meu va fi – deoarece Comisia va intensifica monitorizarea respectării condițiilor contractuale și va pune bazele unui mecanism pentru identificarea problemelor în strânsă colaborare cu partenerii noștri. Sper că toate grupurile vor considera că aceste măsuri sunt reconfortante și adecvate. După cum a afirmat vecina mea, doamna Macovei din PPE, contactele interpersonale creează încredere. Aceasta este concluzia finală. Acesta este motivul pentru care sprijinim facilitarea eliberării vizelor și scutirea de vize.

Această propunere s-a bucurat de sprijinul mai multor partide din Parlament deoarece se bazează pe experiența și valorile noastre europene. Așadar să nu exagerăm. Au existat probleme, însă Comisia este stăpână pe situație. Propun să ne asigurăm că nu subminăm nici dreptul la azil și nici acordurile privind scutirea de vize.

 
  
MPphoto
 

  Tatjana Ždanoka, în numele Grupului Verts/ALE. – Domnule președinte, grupul nostru politic sprijină acordul privind facilitarea eliberării vizelor dintre UE și Georgia.

Totuși, avem unele rezerve față de acordul de readmisie. Am votat împotriva acestuia în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și am depus un aviz minoritar scris, deoarece acordul conține numeroase ambiguități care ar putea fi clarificate în Comisia comună privind readmisia. Nu include măsuri de protecție stricte referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale, care să garanteze standarde de primire ridicate, căci acestea sunt nesatisfăcătoare în Georgia. Își propune să retrimită oamenii într-o țară în care violența sexuală și cea bazată pe gen sunt în floare, iar tratamentul necorespunzător al poliției este tolerat. Se aplică și foștilor rezidenți ai Abhaziei și Osetiei de Sud, care nu au niciun fel de legături de facto cu Georgia.

Și acum câteva cuvinte despre acordul privind vizele încheiat cu Rusia. În urmă cu trei ani, a fost adoptat un raport privind facilitarea eliberării vizelor pentru Rusia, acord care a adoptat propriul meu amendament care spunea că cerința privind procedura de înregistrare obligatorie este un obstacol serios în calea circulației în interiorul Rusiei și al UE. Din păcate, de atunci nu s-a schimbat nimic și acest lucru este extrem de important pentru electoratul meu care călătorește în Rusia în scopuri private.

 
  
MPphoto
 

  Paweł Robert Kowal, în numele Grupului ECR.(PL) Domnule președinte, în prezent Georgia este o țară care, în ciuda faptului că se confruntă cu numeroase probleme, trece prin schimbări economice și sociale foarte dinamice. Ar trebui să salutăm cu bucurie și în mod clar orice modalitate de a-i arăta societății georgiene că puterea acestor schimbări se reflectă în reacțiile noastre în calitate de instituții ale Uniunii Europene. Cât despre Rusia, ar trebui să reflectăm asupra contextului în care ne imaginăm regimul de vize cu Rusia. Consider că acest lucru nu ar trebui tratat ca un element de prestigiu pentru autorități – în sensul că, dacă abrogăm cerința obligativității vizelor, atunci autoritățile ruse vor negocia bine cu Uniunea Europeană. Ar trebui să adoptăm o altă abordare în contextul asigurării modernizării și în contextul relațiilor noastre cu cetățenii obișnuiți din Rusia.

Din acest motiv, ar trebui să se precizeze în mod explicit că procesul de abrogare a vizelor, de deschidere pe baza condițiilor stabilite, este unul foarte pozitiv, care aduce o contribuție pozitivă la relațiile noastre cu societățile estice. Mitul că vizele sunt un fel de element crucial pentru securitatea noastră ar trebui destrămat și ar trebui afirmat, poate cât se poate de clar în Parlamentul European, și repetat cu fiecare ocazie: vizele construiesc ziduri, ziduri inutile. În cadrul Comisiei parlamentare de cooperare UE-Ucraina pe care o prezidez, am examinat un raport special împreună cu organizațiile neguvernamentale și am analizat acest aspect. Raportul arată clar că vizele nu sunt, de fapt, un instrument de securitate important; vizele sunt o modalitate de a separa societățile din Uniunea Europeană de cele din Est, deși ar trebui să avem întotdeauna deschidere. Aceasta este datoria noastră în calitate de parlamentari.

 
  
MPphoto
 

  Alfreds Rubiks, în numele Grupului GUE/NGL.(LV) Domnule președinte, în numele grupului meu pot afirma că sprijinim facilitarea eliberării vizelor însă, în același timp, trebuie să se ia toate măsurile pentru a asigura conformitatea cu cerințele tehnice prevăzute în regulamente. În numele electoratului meu din Letonia, sprijin, de asemenea, facilitățile referitoare la călătoriile din Rusia către Uniunea Europeană, căci această chestiune este foarte importantă în situații precum posibilitatea unei familii de a se reuni, deoarece în Letonia există numeroase familii mixte și cazuri în care unele rude trăiesc într-o țară, iar celelalte într-o altă țară. Această măsură este esențială și pentru turism, care se dezvoltă foarte puternic în ultima vreme. În plus, există deja un feedback pozitiv cu privire la ceea ce s-a realizat deja în materie de facilitare a eliberării vizelor. Această măsură este esențială și pentru afaceri. Dacă analizăm relațiile comerciale dintre Letonia și Rusia, acestea au crescut de șapte ori în materie de importuri și de opt ori în materie de exporturi. Toate acestea sunt aspecte foarte pozitive. Îi urez Comisiei succes în punerea în aplicare a acestor acorduri.

 
  
MPphoto
 

  Nikolaos Salavrakos, în numele Grupului EFD.(EL) Domnule președinte, așa cum știm cu toții, scutirea de vize se aplică deținătorilor de pașapoarte biometrice din FYROM, Serbia și Muntenegru din 19 decembrie 2009. Cu toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene își exprimă îngrijorarea – și doamna comisar Malmström și-a exprimat astăzi îngrijorarea – cu privire la creșterea numărului de cereri de azil din partea cetățenilor sârbi și din FYROM și la posibilitatea apariției unei situații care ar pune în pericol eliberarea vizelor și esența acestei măsuri.

Țara mea, Grecia, a susținut perspectiva abrogării obligativității vizelor pentru cetățenii țărilor din Balcanii de Vest ca dovadă reală a perspectivelor lor europene. Această inițiativă a fost pusă pe ordinea de zi pentru prima dată la Salonic în iunie 2003 și în spiritul inițiativei grecești pentru Agenda 2014. Fără a aduce atingere acestui lucru, trebuie să-mi exprim îngrijorarea față de aplicarea criteriilor foii de parcurs de către aceste țări și controlarea acestor fluxuri de imigranți din aceste țări către statele membre ale Uniunii Europene, mai ales acum, când familia europeană este zguduită de criza financiară și nu poate purta povara și mai multor imigranți. Trebuie să înțelegem că un număr mare de acorduri privind facilitarea eliberării vizelor este menit să faciliteze călătoriile în Uniunea Europeană, și nu imigrarea sau alte activități ilegale precum traficul de persoane.

 
  
MPphoto
 

  Daniël van der Stoep (NI).(NL) Domnule președinte, luna trecută Comisia Europeană a trimis pe bună dreptate guvernelor Serbiei și Macedoniei o scrisoare de avertisment privind creșterea alarmantă a cererilor de azil din aceste două țări. Domnule președinte, faptul că, în aceeași lună, acest Parlament a decis să acorde scutire de vize Albaniei și Bosniei lasă un gust amar. Desigur, aceste două țări au început imediat să se comporte într-un mod asemănător comportamentului care a dus la această primă scrisoare de avertisment.

Domnule președinte, acest lucru nu ar fi trebuit permis, însă nu este prea târziu. Renunțarea la obligativitatea vizelor vine și cu o anumită responsabilitate și, dacă această responsabilitate nu este asumată, trebuie să luăm măsuri. Comisia trebuie să le ceară explicații ambasadorilor sârb și macedonean și să le solicite să ia măsuri. Dacă ar fi după mine, am revoca această scutire de vize chiar astăzi, însă Comisia nu va fi probabil în favoarea acestei măsuri, astfel încât doresc ca Comisia să spună că va avea curajul să sancționeze orice tratament necorespunzător continuu din partea acestor state balcanice.

Serbia și Macedonia sunt predecesorii Bosniei și Albaniei. Este timpul să trimitem un semnal clar acestor două țări balcanice și am face un lucru bun dacă am proceda astfel.

 
  
MPphoto
 

  Agustín Díaz de Mera García Consuegra (PPE).(ES) Domnule președinte, creșterea numărului de cereri de azil din partea cetățenilor Serbiei și Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei impune luarea de măsuri pentru protejarea modificării Regulamentului (CE) nr. 539/2001.

Vizele sunt un instrument inclus în cadrul general al politicilor din domeniul imigrației; scopul lor este să legalizeze intrarea și șederea temporară într-o țară în care solicitantul nu este nici cetățean, nici rezident.

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 stabilește un mecanism de evaluare a prelungirii vizei, în care trebuie îndeplinite anumite cerințe referitoare la imigrație, ordine și securitate publică, relațiile externe ale UE, coeziune teritorială și principiul reciprocității. Acest mecanism ar putea să funcționeze și în direcția opusă.

Azilul, pe de altă parte, este un instrument de protecție pe care nu trebuie să-l folosim incorect. Trebuie subliniat faptul că scopul politicii comune a Uniunii Europene în acest domeniu este să păstreze integritatea azilului ca instrument de protecție pentru persoanele persecutate, acordând prioritate principiilor Convenției de la Geneva și protocolului de la New York, aplicând criterii comune pentru identificarea persoanelor care au într-adevăr nevoie de protecție internațională și de un nivel minim comun de prestații garantat în toate statele membre pentru bunăstarea acestor persoane.

Prin urmare, azilul este un instrument al umanitarismului și solidarității și, ca atare, are un scop și un caracter exclusiv. De aceea este important ca Uniunea Europeană să reacționeze și să ajute autoritățile din Serbia și din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei să adopte suficiente măsuri în ceea ce privește cerințele care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de statutul de refugiat sau statutul de protecție subsidiară, evitând astfel utilizarea lor necorespunzătoare sau frauduloasă.

 
  
MPphoto
 

  Corina Crețu (S&D). - Mulțumesc, doamnă comisar, pentru informațiile pe care ni le-ați oferit în legătură cu reglementările de ușurare a regimului de vize, mai ales în ceea ce privește Georgia, Republica Moldova și țările din spațiul fostei Iugoslavii. De altfel, dezbaterea noastră coincide cu eliminarea vizelor pentru cetățenii din Bosnia, Herțegovina și Albania, cu posibilitatea suspendării rapide a acordului în cazul unor probleme, precum avalanșa cererilor de azil.

Cred că orice încercare de a da timpul înapoi în politica Uniunii Europene față de Balcanii de Vest ar fi o greșeală. Eliminarea barierelor în calea liberei circulații poate avea un rol important în închiderea rănilor trecutului. Totodată, consider că se impune o colaborare mai strânsă între Uniunea Europeană și aceste state, pentru a descuraja afluxul cererilor de azil, întărirea controalelor la frontieră, informarea corectă a localnicilor, combaterea rețelelor criminale organizate implicate în traficul de ființe și în exportul de infracționalitate și prostituție. Toate acestea pot contribui la diminuarea acestui fenomen.

 
  
MPphoto
 

  Marije Cornelissen (Verts/ALE).(NL) Domnule președinte, ne confruntăm cu o situație în care mai mulți sârbi și macedoneni îndrumați greșit au solicitat azil în Belgia, Suedia și Germania de la introducerea regimului de călătorii fără viză. Sprijin solicitarea Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat) de a ne asigura că locuitorii din statele balcanice sunt informați mai bine, însă există încă un aspect important care trebuie avut în vedere.

În primul rând, există și alte persoane care nu înțeleg ceea ce implică de fapt regimul călătoriilor fără viză. Am auzit deputați olandezi din acest Parlament spunând, cu toată seriozitatea, că vom avea acum hoarde de căutători de azil care vor veni să ne ia slujbele, așa cum au făcut-o și polonezii, și nici nu mai vorbesc despre delegația Partidului Libertății din Olanda (PVV). Această sugestie nu este complet ridicolă, însă ar putea să facă foarte mult rău. Se joacă cu teama și ignoranța cetățenilor noștri.

În al doilea rând, aceste persoane care au solicitat azil erau aproape exclusiv membre ale minorităților etnice. Dacă există vreun aspect pentru care trebuie să le cerem socoteală Serbiei și Macedoniei, acesta ar consta în faptul că aceste țări ar trebui să facă mult mai multe pentru a îmbunătăți poziția acestor minorități etnice. Prin urmare, propun să ne asigurăm că locuitorii din Balcani sunt informați mai bine, însă propun de asemenea ca deputații din această Cameră și cetățenii și miniștrii UE să fie informați mai bine cu privire la ceea ce presupune regimul călătoriilor fără viză.

 
  
MPphoto
 

  Jaroslav Paška (EFD). (SK) Domnule președinte, analizăm dacă acordul actual încheiat între Rusia și Uniunea Europeană se află la înălțimea așteptărilor și dacă această circulație în două sensuri a oamenilor este pe măsura interesului lor de a călători.

Doamnă comisar, vă pot spune fără nicio urmă de ezitare că actualul regim al vizelor este deficitar și dăunează mai ales UE. Rusia s-a schimbat enorm de pe vremea fostei Uniuni Sovietice. Clasa mijlocie este solvabilă și este interesantă să afle despre lume, să călătorească, să se relaxeze și să meargă la cumpărături. Când țara mea a aderat la spațiul Schengen, a trebuit să le impunem restricții cetățenilor europeni care călătoreau spre Slovacia, în conformitate cu normele UE. Impactul financiar a fost grav, iar agențiile de turism și magazinele au pierdut numeroși clienți buni. Regimul european în domeniul vizelor descurajează cetățenii ruși respectabili de la a călători în Slovacia, însă nu limitează deloc categoriile mai puțin respectabile care emigrează. Prin urmare, cred cu fermitate că dacă ne pasă câtuși de puțin de rușii respectabili, vom încerca să deschidem spațiul nostru economic și să folosim potențialul care există în Rusia pentru a extinde și intensifica cooperarea dintre țările noastre.

 
  
MPphoto
 

  Anna Maria Corazza Bildt (PPE). – Domnule președinte, sunt foarte bucuroasă că peste două zile cetățenii din Albania și Bosnia și Herțegovina vor putea să sărbătorească în sfârșit acordarea regimului de călătorii fără viză în spațiul Schengen – chiar înaintea Crăciunului. Fericirea lor este fericirea mea. M-am angajat pe deplin în sprijinirea și accelerarea procesului de liberalizare a vizelor pentru toate țările din Balcanii de Vest și, în cele din urmă, aproape toate vor putea să se bucure de oportunitatea de a vizita și studia în țările noastre timp de trei luni.

Întrebarea noastră cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei trebuie văzută într-o lumină pozitivă. Este menită să se asigure că această nouă libertate nu este pusă în pericol. Regimul călătoriilor fără viză nu se referă la azil din motive politice sau economice. Nu se referă la ședere permanentă. Nu se referă la permisele de lucru.

Aș dori să salut măsurile luate deja de doamna comisar Malmström – mai ales în raport cu autoritățile din Serbia și FYROM – care demonstrează determinarea Comisiei de a menține procesul pe drumul cel bun și de a asigura aplicarea corectă a regimului. Vă mulțumesc pentru răspunsul dvs.

Acum trebuie să continuăm să colaborăm pentru a preveni și soluționa orice interpretare greșită, neînțelegere sau utilizare necorespunzătoare. Responsabilitatea continuă să aparțină autorităților din regiune. Salutăm faptul că Albania și FYROM au lansat deja cu succes o campanie de informare și încurajăm toate statele din Balcanii de Vest să procedeze la fel și să accelereze măsurile de prevenire a abuzurilor.

Îi solicităm Comisiei să continue monitorizarea, așa cum face și în prezent, și să ne prezinte rapoarte. Dezvoltarea contactului interpersonal, după cum ați precizat deja, este esențială pentru democrație și stabilitate în regiune. Propun să nu punem acest lucru în pericol într-o perspectivă europeană. Continui să susțin această cauză cu devotament.

 
  
MPphoto
 

  Elena Băsescu (PPE). - O condiție fundamentală pentru eliminarea completă a vizelor dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană este respectarea angajamentelor asumate prin acordul din 2007. Autoritățile ruse au solicitat în mod repetat ridicarea obligativității vizelor de scurt sejur, însă UE a preferat o abordare graduală, tradusă printr-o listă de pași comuni. Consider important ca toate condițiile tehnice să fie îndeplinite înainte de a implementa o decizie de liberalizare – de exemplu, ameliorarea standardelor în managementul frontierelor, securitatea documentelor sau lupta împotriva corupției.

Este de asemenea necesar ca Rusia să confirme prin fapte intenția de a obține rezultate tangibile în reglementarea conflictelor înghețate din regiune. Ea are o responsabilitate consistentă în această direcție. Soluționarea conflictului din Transnistria reprezintă o prioritate politică pentru țara mea. Sprijinim continuarea discuțiilor formale în cadrul de negociere 5+2, în vederea identificării unei soluții durabile. Ea trebuie să respecte pe deplin dreptul internațional și suveranitatea Republicii Moldova.

Doresc să fac referire și la cazul țărilor din Parteneriatul estic, printre care Georgia și Republica Moldova. Acestea așteaptă de multă vreme liberalizarea regimului de vize și au implementat numeroase reforme în acest sens și precizez că Republica Moldova este campioană la acest capitol în cadrul Parteneriatului estic. Subliniez că obținerea unui regim de vize relaxat de către Rusia înaintea statelor din vecinătatea apropiată ar însemna pentru acestea din urmă o descurajare. S-ar dovedi, în acest fel, că statutul de țări ale Parteneriatului estic contează foarte puțin atunci când sunt în joc concesii strategice din partea Uniunii.

 
  
MPphoto
 

  Marek Siwiec (S&D).(PL) Domnule președinte, ar trebui să discutăm despre vize; ar trebui să discutăm despre vize din punctul de vedere al statisticilor și al măsurilor luate de Uniunea Europeană. Toată lumea din această sală este mulțumită. Aș dori ca toți cei care ați vorbit cu atâta satisfacție aici astăzi să încercați să vă imaginați cum e să stai 10 sau mai multe ore la coadă, să suporți umilințe și lipsa de confort și să stai în ploaie și în condiții îngrozitoare pentru a obține o viză. Oamenii trebuie să o facă și să plătească o treime din salariul lor pentru a obține o viză. Trebuie, de asemenea, să audă că diplomații din țara lor nu au nevoie de vize și, în cele din urmă, după ce încearcă să obțină o viză de mai multe ori, obțin o viză cu o singură intrare, în ciuda faptului că doresc o viză Schengen, însă măcar au reușit să obțină o viză pentru țara respectivă.

Procedura în domeniul vizelor ar trebui să ne apese mult pe conștiință. Este pur și simplu umilirea a milioane de oameni – a oamenilor care stau la aceste cozi. Să nu uităm acest lucru când ne exprimăm mulțumirea atât de răspândită în această sală astăzi. Înțeleg că folosim procedura în domeniul vizelor ca recompensă și pedeapsă, însă acest comportament ar trebui să se aplice guvernelor și ar trebui să simpatizăm cu persoanele care stau la cozi.

Doamnă comisar, dvs. sunteți din Suedia. După cum știți, în anii '70, țara dvs., împreună cu Austria, a fost una dintre cele două țări în care exista un regim de călătorie fără viză pentru țările comuniste. Ca cetățean al Poloniei, v-am vizitat țara în 1976. De ce? Deoarece nu aveam nevoie de viză pentru a călători în Suedia. Desigur, îl iubesc pe regele dvs., libertatea și economia suedeză, însă nu trebuie să uităm că atâta timp cât avem vize, nu ar trebui să ne simțim confortabil.

 
  
MPphoto
 

  Simon Busuttil (PPE). – Domnule președinte, luând cuvântul în numele Grupului PPE, privim politica în materie de facilitare a eliberării vizelor și de liberalizare a vizelor ca fiind foarte pozitivă, deoarece considerăm că acesta este un instrument foarte pozitiv cu care putem să tratăm cu țări terțe, mai ales cu acele țări care se află în vecinătatea noastră apropiată. Așadar, perspectiva noastră inițială este vădit pozitivă.

Facilitarea eliberării vizelor este o primă etapă și săptămâna aceasta o acordăm Georgiei. Este o primă etapă, însă este o primă etapă importantă în ceea ce colega mea, Anna Maria Corazza Bildt, a numit contact interpersonal. Facilitarea eliberării vizelor este legată, de regulă, de acordurile de readmisie. Doamnă comisar, acordăm o importanță deosebită și acordurilor de readmisie deoarece dorim să ne asigurăm că persoanelor care stau ilegal pe teritoriul UE li se cere să plece. Acesta este singurul mod în care putem să câștigăm încrederea publică pentru facilitarea eliberării vizelor și, eventual, pentru liberalizarea vizelor. Cele două merg mână în mână și, prin urmare, vă solicităm să depuneți eforturi pentru a extinde rețeaua de acorduri de readmisie pe care le avem cu terțe țări.

Cât despre liberalizarea vizelor, am făcut acest lucru anul trecut pentru Serbia, Macedonia și Muntenegru. Ne bucură să vedem că prietenii noștri din Albania și Bosnia și Herțegovina vor beneficia și ei de această măsură. Acceptăm această propunere din toată inima și considerăm că acesta este un pas foarte important în direcția continuării integrării europene și pentru a aduce cetățenii din aceste țări mai aproape de noi.

Când decidem cu privire la aceste dosare, suntem întotdeauna atenți să luăm o decizie care să nu fie politică și care să fie luată în primul rând în funcție de standardele tehnice – ceea ce înseamnă că țările trebuie să îndeplinească mai întâi criteriile tehnice înainte de a beneficia de decizia noastră pozitivă. Decizia ar fi, desigur, și politică, însă trebuie să se bazeze în primul rând pe evaluări tehnice.

Subliniez acest aspect deoarece depinde în mare parte de Comisie să vină la noi și să ne spună că o anumită țară a trecut criteriile tehnice. Prin urmare, când avem cazuri de abuz cu persoane care vin dintr-o țară care a beneficiat de liberalizarea vizelor, precum Serbia sau Macedonia, și care cer azil în țările UE, trebuie să ne întrebăm dacă evaluarea tehnică a fost efectuată complet și corect, deoarece intrarea unor persoane în Uniunea Europeană cerând azil este în mod vădit incompatibilă cu liberalizarea vizelor. Ajungem astfel la concluzia că ceva, undeva, nu a mers cum trebuia. Avem dreptul să întrebăm ce nu a mers bine și să primim un răspuns.

În cele din urmă, trebuie să profităm de această oportunitate pentru a trimite un mesaj clar țărilor implicate – mai ales celor precum Serbia și Macedonia, implicate în cazuri de abuz – și anume că ar trebui să le explice în mod clar cetățenilor lor ce anume înseamnă liberalizarea vizelor. Nu se referă la a merge în țările UE, a se stabili acolo sau a căuta de lucra, ci este o simplă scutire de vize pentru o perioadă limitată de timp – doar pentru o vizită. Acest lucru este valabil și pentru Comisia Europeană. Este important ca Comisia să lucreze în colaborare cu aceste țări pentru a se asigura că acest mesaj este transmis.

 
  
MPphoto
 

  Lara Comi (PPE).(IT) Domnule președinte, stimați colegi, sprijin cererea colegilor mei deputați privind efectuarea de către Comisie a unei evaluări privind punerea în aplicare a acordului de facilitare a eliberării vizelor dintre UE și Rusia.

Aceasta demonstrează intenția comună a părților de a tinde spre abrogarea completă a obligativității vizelor pe termen lung, având în vedere impactul pe care l-ar putea avea punerea în aplicare corespunzătoare a obiectivelor și simplificarea procedurilor de eliberare a vizelor atât pentru cetățeni, cât și pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale.

Prin urmare, consider că este important să monitorizăm punerea în aplicare a acestui acord; acest lucru ar permite dezvoltarea semnificativă a unor legături personale, culturale, științifice și economice între Uniunea Europeană și principalul său partener de negociere din Europa Occidentală.

 
  
MPphoto
 

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D).(HU) Domnule președinte, răspunsul doamnei comisar Malmström ne-a liniștit în ceea ce privește cazurile Serbiei și Macedoniei în sensul că nu intenționăm să renunțăm la o măsură care are și părți bune din cauza unei greșeli. Ar fi o greșeală gravă să reintroducem obligativitatea vizelor pentru Serbia și Macedonia doar pentru că au existat probleme cu privire la aceste două țări. Doamna Malmström a menționat acest lucru și sunt convins că Președinția ungară se va implica în această chestiune în mandatul următor, deoarece, pentru Ungaria, în calitate de vecină a Serbiei, este important să se soluționeze aceste probleme pentru binele relațiilor de vecinătate, precum și pentru comunitatea de 300 000 de unguri care locuiesc în Serbia. Este evident că majoritatea sarcinilor vor trebui întreprinse de guvernele Serbiei și Macedoniei și, așa cum a menționat doamna Malmström, guvernele sunt cele care trebuie să-și informeze cetățenii. Totuși, doresc să subliniez că vechile state membre care se confruntă cu aceste probleme referitoare la azil trebuie să analizeze și dacă politicile lor în domeniul azilului sunt adecvate, căci și ele oferă azil unor solicitanți cărora nu ar trebui să-l acorde.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: SILVANA KOCH-MEHRIN
Vicepreședintă

 
  
MPphoto
 

  Andrew Henry William Brons (NI). – Doamnă președintă, facilitatea eliberării vizelor și liberalizarea vizelor se doresc a fi, cu siguranță, clauze favorabile. Sunt întotdeauna apărate pe motiv că nu au legătură cu imigrația, ci cu educația și turismul – încă două condiții favorabile.

Mă puteți face cinic, însă studenții nu vin întotdeauna la studii și turiștii nu vizitează întotdeauna pentru o perioadă limitată. Uneori vin în UE pentru a munci și pentru a trăi. Ideea că oamenii sunt întotdeauna sinceri cu privire la intențiile lor nu s-a născut din experiență.

În criza actuală, locurile de muncă sunt puține – în special cele pentru necalificați – și cererea de locuințe depășește întotdeauna oferta. Locurile de muncă pe care le ocupă imigranții ilegali sunt deseori locuri de muncă care ar putea fi ocupate de cetățenii statelor membre, iar condițiile și plata sunt deseori sub valoarea minimă. Nu trebuie nici măcar să pretindem că, făcându-ne că nu observăm migrația ilegală, săvârșim un act de generozitate. Aceasta duce la salarii la limita sărăciei, condiții nesigure, exploatare și abuz.

 
  
MPphoto
 

  Georgios Papanikolaou (PPE).(EL) Doamnă președintă, și eu am luat cuvântul pentru a susține ceea ce au spus colegii mei deputați cu privire la acceptarea noastră în principiu și abordarea pozitivă privind scutirea de vize. Se înțelege de la sine că am văzut abuzuri și exemple negative, texte redactate prost pe care le-am identificat și ne-am grăbit să le rectificăm, încă de când a început această exceptare. Este esențial ca Comisia și doamna comisar în persoană să coopereze cu autoritățile din țările de unde au apărut probleme; Fac referire, bineînțeles, atât la Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, cât și la Serbia. Tocmai din cauză că ne îndreptăm spre exceptări pentru alte țări – ia aceasta, repet, este o mișcare în direcția bună – ar trebui să ne orientăm spre: cooperare mai strânsă cu autoritățile din aceste țări, poate și măsuri concrete care ne pot ghida în viitor, împreună cu punerea în aplicare a acestor acorduri de control.

 
  
MPphoto
 

  Csanád Szegedi (NI).(HU) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, relațiile dintre Rusia și UE au fost întotdeauna speciale, având în vedere pozițiile de mari puteri ale ambelor țări. Desigur, din cauza acestui statut, vor exista neînțelegeri cu privire la unele chestiuni și numeroase aspecte vor fi abordate diferit. Totuși, nu trebuie să uităm faptul că, și țin neapărat să subliniez acest aspect, Rusia nu aparține Europei doar din perspectivă geopolitică, ci și din punctul de vedere al culturii și istoriei sale. Aceste legături fac ca măsurile de facilitare a eliberării vizelor dintre cele două părți să fie indispensabile, iar Mișcarea pentru o Ungarie Mai Bună susține aceste măsuri. La fel ca alte state membre ale UE, Rusia poate să-și stabilească propriile obligații administrative cu privire la vize în mod independent, și acestea trebuie să se bazeze pe reciprocitate. Situația Serbiei este mult mai ambiguă, deoarece, din păcate, minoritățile maghiare și alte grupuri minoritare continuă să fie dezavantajate pe mai multe planuri în prezent. În orice caz, Parlamentul European și Uniunea Europeană trebuie să investigheze această chestiune.

 
  
MPphoto
 

  Lena Kolarska-Bobińska (PPE). (PL) Doamnă președintă, în același timp cu liberalizarea regimului vizelor, ar trebui, de asemenea, să trimitem semnale clare cu privire la valorile noastre. Nu este vorba doar despre a deschide uși, deoarece ar trebui să le deschidem cât se poate de larg; este vorba, de asemenea, despre promovarea democrației în țările învecinate cu Uniunea Europeană. Prin urmare, ar trebui să susținem aceste țări care luptă, într-adevăr, pentru democrație și statul de drept și care respectă valorile europene. Cu toate acestea, consider că ar trebui, în primul rând, să liberalizăm regimul de vize pentru țările post-sovietice și doar apoi pentru Rusia.

În această privință sunt de acord cu cei care au spus că, dacă vom liberaliza regimul de vize pentru Rusia înainte de a face acest lucru pentru rezidenții din Ucraina și din alte țări post-sovietice, vom trimite un semnal foarte negativ. În Georgia, este posibil ca în zonele ocupate în prezent de Rusia, mulți oameni să vrea să obțină cetățenie rusă și ca cererea să le fie aprobată, căci acest lucru ar reprezenta un bilet gratuit pentru Rusia. Propun să abordăm regimul de vize și ca instrument pentru promovarea democrației.

 
  
MPphoto
 

  Cecilia Malmström, membră a Comisiei. – Doamnă președintă, doresc să le mulțumesc onorabililor deputați pentru această dezbatere. Sunt de acord în întregime cu dumneavoastră cu privire la faptul că facilitatea eliberării vizelor și liberalizarea vizelor sunt un instrument foarte puternic pentru intensificarea contactului interpersonal. Nu afectează doar cetățenii obișnuiți, studenții, turiștii; sporește, de asemenea, posibilitățile de afaceri, și acesta este un lucru foarte bun.

Am hotărât în Uniunea Europeană să luăm măsuri în direcția liberalizării vizelor cu Balcanii de Vest. Aceasta este o decizie politică. Dă dovadă de voință politică, și acest lucru este foarte important, însă îndeplinirea acestui obiectiv poate să fie doar foarte tehnică și foarte strictă. Nu putem aboli vizele decât dacă avem criterii foarte stricte.

Aceste criterii sunt deschise. Sunt transparente. Sunt aceleași pentru toată lumea și duc la reforme importante în țările care doresc să obțină facilitarea eliberării vizelor și liberalizarea vizelor. Și da, domnule Busuttil, Comisia supraveghează acest aspect cu foarte mare atenție și misiunile experților sunt formate și din experți din statele membre. Toate aceste rapoarte sunt elaborate și toată această muncă este realizată într-un mod foarte transparent.

Acestea fiind spuse, au existat câteva cazuri de abuz, mai ales în Serbia și în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Acest lucru nu trebuie, însă, să umbrească eforturile noastre; decurg bine, însă există abuzuri. Comisia s-a ocupat de acest aspect. Am fost acolo. Am vorbit cu interlocutorii noștri. Președinția belgiană a fost foarte activă.

Încercăm să evaluăm această problemă. Este vorba, în principiu, despre un grup mic de rețele infracționale care încurajează oamenii din zonele îndepărtate să călătorească în Uniunea Europeană, amăgindu-i că vor primi azil. Vom evalua, desigur, toate aceste cereri individual, însă foarte multe dintre ele sunt neîntemeiate și din acest motiv trebuie să ne ocupăm de aceste rețele. Se iau măsuri în acest sens și suntem în dialog cu autoritățile din aceste țări.

Personal am fost la Tirana și la Sarajevo în urmă cu doar o lună, împreună cu ministrul belgian, pentru a retransmite mesajul că aceste măsuri sunt foarte importante, însă trebuie să fim atenți la abuzuri. Am spus acest lucru tuturor miniștrilor, membrilor parlamentului, membrilor societății civile, universităților și, cred, tuturor posturilor de televiziune pe care le-am putut găsi în aceste țări, pentru a sublinia în mod clar că aceasta este o oportunitate fantastică, însă nu trebuie să se abuzeze de ea.

Avem un mecanism de evaluare și monitorizare și aș fi fericită să vă raportez mai târziu în primăvara aceasta cum funcționează.

Cât despre Rusia, această măsură a dus, într-adevăr, la multe lucruri bune, la creșterea mobilității dintre țările noastre. Potrivit tuturor evaluărilor, confirmate de statele membre, nu există semne cum că facilitarea eliberării vizelor a condus la o creștere a pericolelor pentru securitate sau la creșterea imigrației nereglementate. În prezent, identificăm o listă a pașilor comuni pe care trebuie să-i parcurgă Rusia și Uniunea Europeană pentru a deschide posibilitatea continuării discuțiilor în direcția liberalizării vizelor.

Cu privire la Georgia, doresc doar să le spun din nou prietenilor mei din Partidul Ecologist ceea ce a spus și raportorul, și anume că au aderat la Consiliul Europei și Convenția europeană a drepturilor omului în ceea ce privește acordul de readmisie. Legislația UE le solicită statelor membre să evalueze individual orice cerere de azil și, în cazul în care este nevoie de protecție internă, acestea trebuie, în conformitate cu legislația UE, să respecte acest lucru și principiul nereturnării, ceea ce înseamnă că nu trebuie să returneze o persoană într-o țară dacă există posibilitatea ca această persoană să fie supusă persecutării sau să i se aducă prejudicii grave.

Consider că aceasta a fost, în ansamblu, o dezbatere foarte bună. Aștept cu nerăbdare să vă prezint un raport cu privire la evaluarea acordului de readmisie. Sunt, într-adevăr, foarte greu de negociat, domnule Busuttil, dar lucrăm în acest sens. După cum am spus mai devreme în această dezbatere, va avea loc o evaluare la începutul anului viitor și voi fi bucuroasă să vin în Parlament și să discut concluziile sale și cum putem să progresăm în direcția facilitării acestor tipuri de acorduri cu țările terțe.

 
  
MPphoto
 

  Nathalie Griesbeck, raportoare.(FR) Doamnă președintă, și eu, la fel ca doamna comisar, sunt mulțumită de calitatea dezbaterii noastre care a demonstrat adevărata responsabilitate a instituțiilor noastre în general.

Această responsabilitate a fost exprimată și prin răspunsurile date de doamna comisar, angajamentele luate și reiterate în contextul diverselor reuniuni pentru evaluare programate pentru februarie și iunie 2011. Desigur, în ceea ce privește Pakistanul, nu am dorit un acord imediat. Vă reaminteam, de fapt, poziția noastră fundamentală. Am dorit, de asemenea, să-i mulțumesc pentru disponibilitatea exprimată în ceea ce privește securitatea reciprocă, răspunsurile la întrebări, deschidere și cooperare, ajustări și luptă împotriva abuzurilor și respectarea acestor situații juridice diferite.

Deși aceste acorduri oferă un cadru juridic pentru organizarea procedurilor de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie, în condiții exacte și stricte, nu trebuie să confundăm acest lucru cu necesitatea absolută de a defini condițiile și parametrii unui drept european la azil.

În concluzie, cred că această politică seamănă cu zeul cu două capete, Janus Bifrons. Am vorbit despre politică și despre procedură. În ceea ce mă privește, Janus reprezintă două aspecte, procedură și politică, ale unei singure fețe. Are o față tehnică, cea a procedurilor, cea a condițiilor de drept și a respectării lor, dar și un profil politic caracterizat, după cum au afirmat unii dintre colegii mei, de consolidare, cooperare, deschiderea Uniunii spre țări terțe, semn al valorilor noastre, dar este vorba și despre înregistrarea unei forme de răspuns la disponibilitatea europenilor de a crea această deschidere.

În încheiere, aș dori să spun că trebuie să echilibrăm aceste elemente și trebuie să facem totul pentru a le explica cetățenilor noștri. Trebuie să le explicăm ce înseamnă de fapt o viză pentru trei luni și să evităm astfel ambiguitățile și alte neînțelegeri care ar putea să apară. Contez pe dumneavoastră, doamnă comisar.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Dezbaterea comună a fost închisă.

Votul va avea loc joi, 14 decembrie.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Kinga Gál (PPE), în scris.(HU) Menținerea exceptării de la obligativitatea vizelor nu este doar un aspect tehnic, ci și, desigur, un aspect politic. Totuși, exceptările de la obligativitatea vizelor se bazează întotdeauna pe încredere și angajamente reciproce. Dezbaterea de astăzi transmite țărilor îngrijorate mesajul că lista lungă de sarcini care le așteaptă ca urmare a angajamentului luat nu se termină după primirea exceptării de la obligativitatea vizelor și că trebuie să continue să le ofere cetățenilor informații despre ceea ce implică călătoriile fără viză pentru a evita să se abuzeze de această oportunitate. Exceptarea de la obligativitatea vizelor acordată Serbiei și Muntenegrului va oferi ocazia de a dobândi o perspectivă europeană în primul rând tinerilor pe care se va baza construirea viitorului Europei. Exceptarea acordată în urmă cu doi ani a transmis un mesaj politic important acestor țări, și retragerea acesteia ar avea consecințe grave. La fel de importantă este menținerea exceptării de la obligativitatea vizelor pentru maghiarii care trăiesc în Vojvodina, pentru acei cetățeni care trăiesc pe oricare dintre părțile graniței, vorbesc aceeași limbă și întrețin relații familiale și culturale strânse. Pentru țările care se grăbesc să adere la UE, crearea condițiilor de coexistență, indiferent de frontiere, are o importanță deosebită.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) Orice liberalizare a obligativității vizelor se îndreaptă spre întrunirea așteptărilor oamenilor care trăiesc în țările afectate de liberalizare. Aș dori să subliniez faptul că acordul de facilitare a eliberării vizelor dintre UE și Georgia nu poate fi analizat separat de acordul de readmisie a imigranților ilegali. Vorbim de mult timp despre acest aspect în Europa, deoarece politica în domeniul vizelor este foarte importantă pentru UE.

Liberalizarea vizelor înseamnă că țările UE se deschid cetățenilor din țările balcanice, creând astfel posibilități de a participa la dialogul UE și de a învăța despre democrație. Totuși, împreună cu liberalizarea, trebuie să luăm în considerare faptul că facilitarea trecerii granițelor ar putea ușura viața imigranților ilegali și a grupurilor infracționale. Statele membre ar trebui să aplice proceduri uniforme de eliberare a vizelor, deoarece Albania și Bosnia și Herțegovina își așteaptă rândul. Comisia Europeană trebuie să respecte condițiile pentru liberalizarea vizelor și să monitorizeze situația astfel încât soluțiile bune să nu dea naștere dificultăților în interiorul statelor membre UE. În plus, este important ca țările să coopereze și să folosească experiența câștigată până în prezent cu privire la procedurile de eliberare a vizelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris. – Cred că Serbia a făcut până acum eforturi mari pentru a răspunde la așteptările UE și a continua drumul spre integrare. În cursul lui 2009 și 2010 a obținut: liberalizarea vizelor, lansarea procesului de ratificare a Acordului de stabilizare și asociere, și acceptul Comisiei Europene de a pregăti avizul referitor la candidatura de aderare la UE a Serbiei.

Este regretabil, însă, că autoritățile sârbe nu au mediatizat și explicat îndeajuns în ce constă acordarea regimului de călătorii fără viză introdus în 2009, astfel încât cetățenii să nu utilizeze în mod abuziv acest regim. Sper ca această creștere îngrijorătoare a cererilor de azil în UE, provenite din partea cetățenilor sârbi, să nu fie în detrimentul procesului de integrare a Serbiei. Sunt convins că autoritățile sârbe vor reacționa fără întârziere și țin să reamintesc că drumul către aderare depinde de eforturile individuale ale Serbiei de a respecta criteriile de la Copenhaga și Acordul de stabilizare și asociere.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. (CS) Cu privire la subiectul general al acestei dezbateri (vizele), aș dori să vorbesc despre două chestiuni care sunt concrete, însă, după părerea mea, de o importanță deosebită. Ambele chestiuni sunt foarte sensibile din perspectiva punerii în aplicare cu succes a politicii europene a bunei vecinătăți. În primul rând, avem chestiunea referitoare la punerea în aplicare a acordului de facilitare a eliberării vizelor dintre UE și Rusia. După părerea mea, nu este suficient doar să criticăm – din perspectiva unei evaluări de ansamblu a felului în care funcționează acordul – unele măsuri pe care Rusia a trebuit, din păcate, să le aplice împotriva cetățenilor care călătoresc din țările UE. Acestea au fost necesare din cauza situației securității generale din țară, și măsurile, cum ar fi, de exemplu, obligativitatea înregistrării, nu complică, în principiu, facilitatea eliberării vizelor. Al doilea aspect vizează grija aparentă față de punerea în aplicare corectă a sistemului pentru relaxarea regimului vizelor al UE în Serbia, Macedonia și Muntenegru. Această îngrijorare a fost generată, din câte se pare, de o creștere a numărului de cereri de azil din partea cetățenilor acestor țări, și măsurile împotriva organelor interne competente au fost propuse drept soluție. Această măsură a fost înșelătoare și pe lângă subiect. UE și NATO au avut mult timp o influență majoră asupra situației politice generale în Balcani. Aceste organizații ar trebui, mai întâi de toate, să adopte în Balcani măsuri și politici care să nu oblige oamenii să părăsească această regiune crunt încercată.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Nu trebuie să ne numărăm puii înainte de a ieși din ou. Vom crede în acordul cu Moscova privind eliminarea obstacolelor comerciale doar după ce va fi ratificat și pus în aplicare. În acest context, este suficient să ne gândim la decizia Rusiei de a se retrage din semnarea Cartei energiei. Vom înțelege, de asemenea, dacă Kremlinul intenționează cu adevărat să respecte cererile UE cu privire la facilitatea eliberării vizelor. Liberalizarea vizelor pentru Balcanii de Vest, o zonă care reprezintă doar o fracțiune din dimensiunea Rusiei, a provocat un val de solicitanți de azil, așadar la ce ne putem aștepta când restricțiile privind acordarea vizelor pentru a șaptea țară din lume ca număr de locuitori vor fi ridicate? Dacă un număr mare de islamiști din Caucaz au cetățenie rusă, le vom permite potențialilor teroriști să intre în țară fără viză? Fie că vorbim despre Serbia, Georgia sau Macedonia, trebuie să analizăm cu atenție situația și, în cazul în care este necesar, să lucrăm în continuare la acordurile de readmisie adecvate. Trebuie să evaluăm cazurile de anulare a reglementărilor privind regimul de vize pentru statele balcanice, să actualizăm Sistemul de Informații Schengen de a doua generație (SIS II) și să supraveghem punerea în aplicare a cerințelor în domeniul vizelor în Moscova. Trebuie, de asemenea, să supraveghem creșterea numărului de refugiați care părăsesc Caucazul și țările din centrul Asiei în favoarea Rusiei, precum și creșterea numărului de solicitanți de azil din acele țări care doresc eliminarea restricțiilor în domeniul vizelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris.(LT) Conform datelor deținute de agențiile de statistică din Rusia, în 2008 peste 1,5 milioane de vize rusești au fost acordate cetățenilor UE și 3,5 milioane de vize UE au fost acordate cetățenilor ruși. Asta înseamnă mai mult de un sfert din toate vizele Schengen acordate în lumea întreagă. Politica UE-Rusia în domeniul vizelor este un instrument important pentru a consolida relațiile interpersonale și pentru a permite Rusiei să se apropie de UE. Aș dori să vă atrag atenția asupra dificultăților cu care se confruntă locuitorii din regiunea Kaliningrad a Federației Ruse. Majoritatea locuitorilor acestei insule rusești înconjurate de state membre ale UE primesc o vize Schengen de ședere de scurtă durată cu o singură intrare. Majoritatea locuitorilor din Kaliningrad care călătoresc în statele membre UE învecinate trebuie să plătească o taxă de viză de fiecare dată și să stea la rând la consulatele statelor membre UE. Recent, reprezentanții organizațiilor sociale din Kaliningrad, pichetând sediul Comisiei Europene din Bruxelles, au solicitat introducerea condițiilor speciale de călătorie în statele membre UE pentru locuitorii enclavei, fără a lega acest aspect de discuțiile UE-Rusia referitoare la regimul de călătorii fără viză.

 
  
MPphoto
 
 

  Iuliu Winkler (PPE), în scris.(HU) În ultimii ani au fost demarate procese favorabile în țările din Balcanii de Vest, ceea ce pare să șteargă din memorie faptul că, în urmă cu cincisprezece ani, regiunea era încă o zonă de război în Europa. Asistența exemplară oferită de UE în procesul de dezvoltare democratică în Balcanii de Vest și faptul că a menținut deschisă perspectiva aderării pentru țările din această regiune, a contribuit, cu siguranță, la această evoluție. Decizia privind liberalizarea vizelor luată în urmă cu un an a introdus practica europeană a libertății de circulație spre Macedonia, Muntenegru și Serbia, un semn clar de atenție din partea Europei. Fără îndoială, problema imigrației devine, încă o dată, o chestiune de politică internă gravă în unele state membre, și este agravată de criza economică. Totuși, cred că solidaritatea europeană trebuie exercitată în pofida crizei, dacă dorim să evităm o reapariție a naționalismului și protecționismului. Deși Balcanii de Vest nu aparțin încă UE, stabilitatea în Europa de Sud-Est poate fi obținută doar prin extinderea UE în Balcani. UE trebuie să monitorizeze cu strictețe respectarea cerințelor tehnice legate de protecția frontierei dar, în același timp, trebuie să ofere asistență pentru a se asigura că cetățenii statelor din Balcanii de Vest au o șansă reală ca viața lor să se îmbunătățească și că ei consideră aderarea la UE un obiectiv realizabil. Trebuie să ajutăm această regiune în călătoria sa spre dezvoltare economică și socială prin informații eficiente, și mai multă solidaritate, și mijloace financiare suplimentare, astfel încât acești cetățeni să găsească prosperitate în țările lor natale.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate