Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2007/0229(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0265/2010

Dezbateri :

PV 13/12/2010 - 18
CRE 13/12/2010 - 18

Voturi :

PV 14/12/2010 - 9.18
CRE 14/12/2010 - 9.18
Explicaţii privind voturile
PV 24/03/2011 - 6.12
CRE 24/03/2011 - 6.12

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0115

Dezbateri
Marţi, 14 decembrie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

10. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președintele. – Vom trece acum la explicațiile privind votul.

 
  
  

Explicații orale privind votul

 
  
  

Raport: Claude Moraes (A7-0347/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dle președinte, nu este pentru prima dată în acest hemiciclu când simt că intru într-un continuum spațiu-timp, într-un fel de tunel care mă duce înapoi în anii '70. Trăim într-o lume a controlului de stat asupra industriei, asupra politicilor în materie de prețuri și venituri, asupra orelor de lucru limitate și asupra subvențiilor acordate întreprinderilor neprofitabile.

Nu pot decât să citesc lista de vot a ceea ce am votat astăzi: subvenții pentru SI/Mura în Slovenia, pentru Heidelberger Druckmaschinen AG în Germania, pentru industria auto din Wielkopolskie în Polonia, pentru comerțul cu amănuntul în Aragón în Spania, pentru sectorul textil din Comunidad Valenciana în Spania, pentru fabricarea de produse din piatră naturală din Comunidad Valenciana în Spania, pentru Lear în Spania și pentru H. Cegielski-Poznań în Polonia. În anii '70 vorbeam despre faptul de a alege câștigători. Ceea ce facem noi aici este, de fapt, să alegem perdanți. Dorim ca UE să contribuie cu fonduri acolo unde piața liberă a decretat falimentul.

De ce procedăm astfel? Pentru că UE este acum un mecanism de redistribuire a bogăției în rândul unor grupuri de clienți favorizați. Dle președinte, știți la fel de bine ca și mine că acest lucru este absurd. Ați fost un lider conservator strălucit în Catalonia. Cunoașteți importanța popoarelor libere și a piețelor libere, la fel cum și votanții dumneavoastră o știu. Rămânem fără bani. Vom ajunge într-un moment în care, ca în metafora minunată a lui George Orwell, oamenii se vor descotorosi de sistem precum un cal care se scutură de muște.

 
  
  

Raport: Nathalie Griesbeck (A7-0345/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE).(LT) Dle președinte, astăzi, Parlamentul European a demonstrat o poziție puternică prin pasul făcut în direcția unei cooperări mai strânse între Uniunea Europeană și Caucazul de Sud. Caucazul de Sud și Georgia sunt regiuni de importanță strategică pentru UE. Țara mea, Lituania, a avut dintotdeauna o relație specială cu Georgia. Am sprijinit-o în cele mai dificile momente și nu numai la nivel de stat în calitate de guvern. Această țară s-a bucurat de un sprijin public uriaș. Cred că întreaga Uniune Europeană își dorește ca Georgia să se alăture familiei națiunilor europene. Această țară a făcut eforturi enorme pentru a face parte din Europa și, de aceea, trebuie să le evaluăm în consecință. Facilitarea vizelor va contribui la asigurarea mobilității cetățenilor, a cooperării lor și, în același timp, va crea legături economice și culturale. Prin decizia adoptată astăzi în Parlamentul European, țin să adresez bun venit Georgiei și poporului său. Mesajul nostru este că îi așteptăm să devină membri ai Uniunii Europene.

 
  
  

Raport: Ramona Nicole Mănescu (A7-0280/2010)

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dle președinte, nu putem permite ca suma uriașă de bani alocată politicii de coeziune să fie irosită sau risipită. De aceea, este vital să se îmbunătățească modul în care sunt gestionați banii și, de asemenea, să se garanteze că sunt cheltuiți mai eficient. Autoritățile locale, care cunosc cel mai bine nevoile regiunii lor, dețin un rol esențial în această privință. De asemenea, trebuie acordată atenție regiunilor transfrontaliere, pentru a facilita integrarea lor. În vederea realizării unei cooperări verticale și orizontale adecvate, procedurile trebuie raționalizate și trebuie cheltuiți mai mulți bani pentru formarea de specialiști în cadrul organelor de punere în aplicare din fiecare stat membru. Trebuie totodată să sprijinim modernizarea și extinderea sistemului informatic, ceea ce va asigura un acces facil și egal la informații pentru toți beneficiarii.

 
  
MPphoto
 

  Mario Pirillo (S&D).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, sunt de acord cu raportoarea că ar trebui să mergem în direcția unei guvernanțe pe mai multe niveluri, pentru o mai mare implicare a autorităților subnaționale în definirea politicilor de dezvoltare, în special în domeniile care au ca obiectiv convergența, care să fie interesate să își dezvolte capacitatea de a se alinia domeniilor de interes ale statelor membre și de a concura pe piața globală.

Pentru ca politicile de dezvoltare regională să fie mai eficiente, trebuie să îi implicăm pe cei care își cunosc propriile regiuni și care pot dirija dezvoltarea acestora. Aceasta este legătura dintre guvernanța pe mai multe niveluri și coeziunea teritorială evidențiată de raportoare.

În ceea ce privește simplificarea normelor, cu cât este mai mică presiunea exercitată de birocrație, cu atât se accelerează procesul și crește calitatea investițiilor europene pentru dezvoltare regională. O mai mare asistență din partea Comisiei pentru autoritățile de gestionare ar contribui la reducerea erorilor făcute în trecut în cadrul controalelor de la primul nivel.

 
  
MPphoto
 

  Alajos Mészáros (PPE).(HU) Dle președinte, controlabilitatea și eficacitatea politicii regionale contribuie la securitatea statutului economic și social al cetățenilor UE. Am votat în favoarea bunei guvernanțe propuse de Parlament, deoarece sunt de acord că o cooperare regională mai strânsă reprezintă cheia progresului țărilor noastre. De aceea, este de dorit să invităm statele membre să valorifice mai bine formele disponibile de cooperare la nivel de frontiere regionale. O guvernanță prioritară pe mai multe niveluri este exact liantul care poate aduce împreună autoritățile regionale locale și sectoarele publice și private.

Ideea formulată în ceea ce privește punerea în aplicare, potrivit căreia autoritățile locale și regionale trebuie și ele să fie implicate în elaborarea politicilor, merită, de asemenea, sprijinul nostru. Numărul mare de participanți implicați în această politică la nivel comunitar, național regional și local prezintă atât oportunități, cât și incertitudini. Cadrul definit de UE trebuie să asigure un echilibru adecvat între cele două.

 
  
MPphoto
 
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dle președinte, doresc să-i mulțumesc în primul rând dnei raportoare Mǎnescu pentru raportul său excelent. Este foarte important să subliniem că politica regională are nevoie de o bună guvernanță. În opinia mea, buna guvernanță implică, în principal, principiul echității și al imparțialității. Trebuie să privim Uniunea Europeană ca pe o entitate, nu să alegem doar ceea ce ne convine și să oferim sprijin numai în anumite domenii. Întreaga Europă trebuie dezvoltată imparțial, iar noi trebuie să ne asigurăm că acest lucru poate fi și va fi realizat, utilizând instrumentele politicii regionale.

De asemenea, sunt îngrijorat de faptul că, atunci când analizăm criteriile pentru politica regională și finanțare, nu ar trebui să luăm în considerare doar PIB-ul. Acesta nu este un criteriu durabil în sine, din moment ce vom examina regiuni periferice din UE, motiv pentru care este important să luăm în considerare zonele puțin populate și distanțele lungi.

Atunci când vorbim despre buna guvernanță, vorbim, înainte de toate, de o guvernanță echitabilă și imparțială în cadrul politicii regionale a Uniunii Europene.

 
  
  

Raport: Agustín Díaz de Mera García Consuegra (A7-0342/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dle președinte, problema imigrației este de foarte mare actualitate în întreaga Uniune Europeană. Din acest motiv, este foarte important să creăm o rețea de ofițeri de legătură. De asemenea, trebuie să acționăm astfel încât să dăm dovadă de mai multă obiectivitate în aceste chestiuni.

Din nefericire, au fost martori recent la situații îngrijorătoare, în care eforturile noastre au eșuat în ceea ce privește unele aspecte ale politicii din domeniul imigrației. Persoanele care au sosit în Europa și care s-au stabilit aici nu au fost pregătite să accepte valorile europene fundamentale. De aceea, în calitate de europeni, trebuie să ne asigurăm, în special, că aceste valori fundamentale pe care s-a construit întreaga Uniune Europeană sunt păstrate și respectate. Acestea includ democrația, drepturile omului și libertatea de opinie. Iată valorile pe care trebuie să le consolidăm în mod deosebit.

Din acest motiv, în paralel cu crearea unei rețele de ofițeri de legătură, este la fel de important să se instituie coduri de etică și valori aferente acesteia, ca punct de referință atunci când se elaborează o politică în materie de imigrație. Este important ca migrații să poată asimila și accepta valorile europene fundamentale în momentul în care aleg să locuiască în Uniunea Europeană.

 
  
  

Raport: Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Carmen Romero López (A7-0354/2010)

 
  
MPphoto
 

  Andrea Češková (ECR). (CS) Dle președinte, aș dori să vorbesc despre votul asupra ordinului european de protecție, deoarece eu consider că acest instrument este extrem de important. Mă gândesc la situația femeilor în cazul cărora se aplică în principal ordinul și care se află în situații în care sunt efectiv persecutate, care vor să se deplaseze și care necesită protecție. Din acest motiv, sunt îngrijorată de faptul că textul pe care l-am votat nu se fundamentează pe un temei juridic credibil. Cu toate acestea, sunt perfect convinsă că textul poate fi modificat și consider că această inițiativă bună va fi pusă în aplicare în totalitate. Din aceste motive, m-am abținut până acum de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Jens Rohde (ALDE). – Dle președinte, doresc să vă spun doar că terminalul meu de vot nu a funcționat în timpul votării ordinului european de protecție, dar aș fi votat pentru, deoarece este vorba de o chestiune foarte importantă și era important ca Parlamentul să adopte astăzi ordinul european de protecție.

Această legislație este esențială pentru Europa. Recunoașterea reciprocă a hotărârilor și deciziilor judecătorești este esențială într-un spațiu de libertate, securitate și justiție. Pentru a evita comiterea unei infracțiuni sau a unei noi infracțiuni împotriva unei persoane protejate, statul de executare dispune acum de o bază juridică pentru recunoașterea unei decizii adoptate anterior într-un alt stat membru.

Această legislație este necesară pentru a preveni violența împotriva femeilor și pentru a proteja celelalte victime ale violenței. Este un pas important și esențial pentru a permite victimelor să își exercite dreptul de reședință sau ședere oriunde doresc acestea pe teritoriul UE și, astfel, să își exercite libertatea de circulație.

 
  
  

Raport: Edit Bauer, Anna Hedh (A7-0348/2010)

 
  
MPphoto
 

  Diane Dodds (NI). – Dle președinte, traficul de persoane este o chestiune foarte serioasă. Din 2008, 35 de persoane din circumscripția mea din Irlanda de Nord au fost salvate de la exploatare; În 2009 au fost salvate 25. Cu toate acestea, nimeni nu a fost până în prezent condamnat pentru această infracțiune. Este o formă de sclavie modernă, o infracțiune gravă și o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. De fapt, multe dintre femeile aduse sau salvate în Irlanda de Nord provin din Orientul îndepărtat și ajung aici prin intermediul bandelor de crimă organizată care obțin profituri uriașe și care exploatează aceste persoane pentru muncă forțată și în scopuri sexuale.

Cu toate că raportul conține numeroase aspecte importante, fiind un domeniu în care se impune o cooperare considerabilă între organele naționale de poliție - de fapt, forțele de poliție au acționat primele în acest sens -, m-am abținut la votul final, deoarece sunt ferm convinsă că stabilirea unor tarife minime este de competența statelor membre.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dle președinte, în momentul de față, traficul de persoane este una dintre cele mai mari și mai cruciale probleme și una dintre cele mai grave amenințări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Trebuie să recunoaștem problema și să admitem că ea există, cu toate că, de multe ori, ne ascundem în spatele iluziei că am rezolvat-o deja. Din păcate, nu este așa. Trebuie să ne asigurăm că drepturile fundamentale ale fiecărei persoane pot deveni o prioritate.

Noțiunea de „trafic de persoane” este oarecum improprie, deoarece tratamentul aplicat nu este corespunzător unor persoane. Este o afacere abominabilă, în care oamenii sunt privați de șansa vieții și a demnității umane. Femeile și copiii fac parte din grupul de risc specific. Prostituția și comerțul cu organe sunt cele mai grăitoare exemple în acest sens.

Fac apel la Uniunea Europeană să înceapă efectiv să acționeze - nu doar să vorbească, ci să acționeze - pentru a pune capăt definitiv traficului de persoane în Uniunea Europeană, având ca punct de plecare acest raport. Trebuie să îl combatem în mod corespunzător, prin sancțiuni care să garanteze că fiecare persoană va avea șansa de a trăi o viață demnă.

 
  
MPphoto
 

  Anna Záborská (PPE). (SK) Dle președinte, am susținut directiva, deoarece traficul de persoane este o negare a libertății în sensul cel mai larg al cuvântului.

Mă bucur că directiva impune statelor membre să-și amelioreze legislația în scopul combaterii eficiente a acestei infracțiuni, dar aș dori, de asemenea, să adaug că, înainte de a urmări traficanții, trebuie să condamnăm această formă de exploatare la nivelul întregii Comunități. Orice comerț implică un cumpărător, iar cumpărătorii sunt deseori persoane din țări democratice bogate, care pot fi vecinii noștri. Raportul acordă atenție victimelor, însă noi trebuie să facem mai mult, trebuie să deschidem ochii și să ne dăm seama de ce se întâmplă în jurul nostru, astfel încât oamenii care nu văd nicio cale de ieșire din sărăcie să nu devină niciodată victime.

Trebuie să ne concentrăm asupra educării copiilor și tinerilor, să informăm părinții și profesorii și să mediatizăm acest fenomen, căci cea mai eficientă formă de prevenție este eliminarea cererii.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE).(IT) Dle președinte, am cerut cuvântul pentru o clarificare a votului privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Firește, am votat în favoarea raportului Bauer, deoarece lupta împotriva traficului de persoane este și trebuie să rămână una dintre prioritățile noastre. Acest fenomen a atins proporții atât de mari încât poate fi definit ca fiind o nouă formă de sclavie. Persoanele cele mai vulnerabile ale societății - femeile și copiii - sunt luate în alte țări și exploatate prin cele mai abominabile forme de prostituție, sclavie și pornografie.

Acest fenomen implică în fiecare an un milion de victime în toată lumea, 500 000 numai în Europa. Cei care profită de acest fenomen comit o faptă penală, prin faptul că finanțează traficul de persoane și se folosesc de persoane ca și cum ar fi o marfă care se cumpără și se vinde.

După cum subliniază raportul, trebuie să acționăm în țările din care provin victimele traficului, dar și în țările în care acestea sunt apoi transferate. Nu vom putea găsi o soluție decât printr-un efort comun, prin acțiuni de sensibilizare colectivă și prin acordarea de sprijin și asistență victimelor, dar, înainte de toate, prin abordarea cauzelor profunde ale acestui fenomen, pentru a ajuta țările implicate să elaboreze o legislație adecvată destinată combaterii oricărei forme de sclavie.

 
  
  

Raport: Nathalie Griesbeck (A7-0346/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Dle președinte, sunt mulțumit că am discutat astăzi în Parlament atât despre acordul dintre Uniunea Europeană și Georgia cu privire la facilitarea eliberării vizelor, cât și despre acordul dintre Uniunea Europeană și Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală.

În această privință, este important să abordăm nu numai lucrurile plăcute din viață, ci și chestiunile grave și sper că, probabil într-un an, Parlamentul va primi un raport provizoriu cu privire la modul în care a fost pus în aplicare acest acord dintre Uniunea Europeană și Georgia și, cel mai important, referitor la cât de bine a funcționat. Aș dori, de asemenea, ca data următoare, Parlamentul European să se implice mai mult în discuțiile inițiale.

 
  
  

Raport: Iva Zanicchi (A7-0332/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Nirj Deva (ECR). – Dle președinte, voiam să explic de ce eu și grupul meu ne-am abținut de la votul privind instituirea unei capacități de reacție rapidă a UE. Înmulțirea numărului catastrofelor majore în afara UE în ultimii ani a condus la înmulțirea apelurilor formulate în vederea îmbunătățirii eficacității capacității de reacție a UE în caz de catastrofe. Cu toate că sunt de acord cu multe din punctele excelente ridicate în acest raport, nu pot să sprijin instituirea unei noi forțe de protecție civilă a UE.

Deși sprijin apelurile adresate UE de a-și coordona reacția în caz de catastrofe naturale cu comunitatea lărgită pentru dezvoltare, nu pot să sprijin asemenea evoluții decât atunci când acestea au loc în cadrul unor mecanisme deja existente, cum ar fi mecanismul de protecție civilă al Comunității. Cu toate că este extrem de important ca UE să reacționeze eficient în caz de catastrofe umanitare, este la fel de important să nu fim singurii care reacționează.

Pe lângă concentrarea atenției noastre asupra ameliorării reacției UE, trebuie să ne concentrăm și asupra consolidării capacității țărilor și regiunilor în curs de dezvoltare și a capacității subregionale din zona afectată, astfel încât să acționăm împreună în acest sens, ca o comunitate internațională. În caz contrar, noi vom fi cei care vom duce tot greul, în timp cei ele nu vor face nimic.

 
  
  

Raport: Petru Constantin Luhan (A7-0309/2010)

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dle președinte, mulți dintre cetățenii UE nu cunosc încă semnificația politicii de coeziune pentru dezvoltare, nu numai a anumitor regiuni, ci și a unor țări întregi. Misiunea sa principală este să creeze condiții echitabile pentru regiunile din cadrul Uniunii Europene. Drept urmare, populațiile din regiuni defavorizate, cu condiții neprielnice pentru agricultură și un acces scăzut la comunicații, beneficiază de același nivel de acces la servicii sociale, de educație, transport și energie precum cetățenii din zonele care se bucură de o poziție economică și socială mai bună. Prin urmare, semnificațiile ideii de coeziune nu pot fi supraestimate.

Așadar, trebuie să sprijinim toate măsurile destinate unei mai bune utilizări a banilor acordați din fondurile structurale și unei valorificări mai eficiente a rolului lor de integrare, cu atât mai mult cu cât efectele măsurilor politicii de coeziune se resimt cel mai bine la nivel local și, de aceea, într-o măsură considerabilă, și în zonele rurale. Acestea sunt motivele pentru care am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). (SK) Dle președinte, doresc să vorbesc despre raportul Luhan, care este ultimul punct al dezbaterii de astăzi.

Competitivitatea și coeziunea sunt elemente care se completează și se sprijină reciproc. Cu toate acestea, competitivitatea Uniunii Europene în ansamblul său nu poate fi asigurată decât dacă creșterea economică este cu adevărat durabilă. Multe investiții cofinanțate din fondurile structurale s-au dovedit viabile și aș menționa printre acestea dezvoltarea infrastructurilor, deoarece acest lucru a avut drept rezultat atragerea de investiții străine în multe regiuni, contribuind la dezvoltarea economică. Totuși, politica de coeziune și-a dovedit viabilitatea într-o perioadă de criză financiară ca un instrument eficient destinat să răspundă în mod flexibil noilor provocări socio-economice.

De asemenea, împărtășesc viziunea raportorului potrivit căreia competitivitatea economică a regiunilor UE este strâns legată de nivelul mediu al ocupării forței de muncă, de educația și calificarea forței de muncă, de securitatea socială și accesul la serviciile publice, deoarece sprijinirea coeziunii sociale prezintă o importanță crucială pentru competitivitatea regională generală, chiar la nivel global.

 
  
  

Explicații scrise ale votului

 
  
  

Raport: Reimer Böge (A7-0335/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (după inundațiile din Madeira, Portugalia, și o furtună în Franța). Portugalia a solicitat asistență din partea Fondului de solidaritate după precipitațiile neobișnuite și anormale din insula Madeira din februarie 2010 care au provocat alunecări de teren și inundații, cauzând daune grave infrastructurilor publice și private, întreprinderilor și agriculturii. Autoritățile portugheze au estimat oficial daunele provocate de inundațiile din Madeira la 1,08 miliarde de euro. Fondul de solidaritate contribuie cu aproximativ 31 de milioane de euro. Eu însumi am fost în Madeira și am constatat necesitatea ca acest fond să fie mai flexibil și mai generos în sprijinul său, în special pentru regiunile insulare și mai îndepărtate care sunt adeseori afectate de intemperii.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris. (FR) Pe baza raportului stimatului meu coleg german, Reimer Böge, am votat propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene cu o sumă de 67 de milioane de euro pentru a veni în sprijinul Madeirei (Portugalia), grav afectate de alunecările de teren și de inundații, dar și în sprijinul Franței, afectate de inundații în urma furtunii Xynthia din februarie 2010. Constat că suma reprezintă 2,7 % din totalul daunelor directe estimate la 2,5 miliarde de euro. Firește, aceasta este o sumă considerabilă, dar nu pot să nu mă întreb dacă, având în vedere procentul relativ scăzut din daunele totale (2,7 %), Uniunea Europeană nu ar trebui să folosească acest fond pentru a finanța o forță europeană de protecție civilă care să poată interveni imediat în sprijinul sinistraților, pentru a face față unor situații de o violență extremă, care depășesc capacitățile de intervenție naționale. Această forță nu ar implica sume foarte mari, deoarece ar fi vorba, într-o fază inițială, de coordonarea forțelor de protecție civilă naționale existente. În plus, ea ar putea să intervină în misiuni desfășurate în străinătate (de exemplu, Haiti).

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris. (PT) Salut adoptarea raportului prin care i se atribuie Portugaliei 31 255 790 EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, în urma inundațiilor care au avut loc în Madeira, în februarie anul acesta. Ploile torențiale care s-au abătut asupra insulei Madeira au provocat haos și daune materiale extrem de grave: alunecări de teren, poduri rupte, autostrăzi închise și case și autovehicule măturate de viituri.

Tragedia care a lovit Madeira a provocat moartea a 42 de persoane și dispariția altor 13. Astăzi, Parlamentul European de aici de la Strasbourg a fost martorul unei adevărate demonstrații de solidaritate europeană, una dintre cele mai importante valori ale proiectului european și una care merită evidențiată.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece sunt de acord că, în ceea ce privește bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene ar trebui mobilizat pentru furnizarea sumei de 66 891 540 EUR în credite de angajament și credite de plată, pentru a răspunde cererii prezentate de Portugalia, în vederea unei reacții la catastrofa provocată de alunecările de teren și inundațiile din insula Madeira, precum și cererii Franței în legătură cu dezastrul provocat de furtuna Xynthia.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Aplaud, evident, mobilizarea Fondului de solidaritate pentru ajutorarea victimelor tragediei care s-a abătut asupra Madeirei în urma unor ploi torențiale fără precedent. Îl felicit pe colegul meu, dl Teixeira, pentru eforturile sale competente și continue în vederea sensibilizării instituțiilor europene și a stabilirii unei baze pentru acordarea sprijinului necesar. Îmi reafirm convingerea fermă că procedurile ar trebui simplificate și că Fondul de solidaritate poate fi mobilizat cu mai multă promptitudine în viitor. Ajutorul de urgență care ajunge prea târziu compromite imaginea unei Uniuni eficiente și subminează sentimentul de solidaritate europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Portugalia a solicitat asistență din partea Fondului de solidaritate în urma ploilor neobișnuite și anormale abătute asupra insulei Madeira în februarie 2010, care au cauzat alunecări de teren și inundații, provocând pagube uriașe infrastructurilor publice și private, întreprinderilor și agriculturii locale. Autoritățile portugheze, în colaborare cu conducerea regională din Madeira, au estimat prejudiciul direct total la 1,08 miliarde de euro, echivalentul a 0,68 % din produsul intern brut al Portugaliei. Inundațiile au provocat pagube considerabile multor locuințe, exploatații agricole, șosele și rețele de aprovizionare cu apă. Asistența financiară deblocată prin intermediul fondului va permite autorităților portugheze, în special guvernului regional din Madeira, să recupereze o parte din cheltuielile suportate ca răspuns la situația de urgență. Am votat, în general, în favoarea acestui raport dintr-un sentiment al responsabilității și angajamentului de a evita întârzieri inutile în mobilizarea ajutorului financiar acordat regiunilor din Portugalia și Franța afectate de catastrofe naturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. (FR) La zece luni după ce furtuna Xynthia a lovit coastele franceze, lăsând în urma sa 53 de morți, 80 de răniți și pagube materiale importante, Parlamentul a adoptat un amendament bugetar în vederea mobilizării Fondului de solidaritate al UE pentru o sumă de 35,6 milioane de euro. Cu toate acestea, dincolo de procesul de reconstrucție, câte tragedii vor mai trebui să se întâmple până să avem în cele din urmă o abordare comunitară în materie de prevenire a catastrofelor naturale? Dezastrele naturale și antropogene devin din ce în ce mai frecvente, de aceea trebuie să ne asigurăm că măsurile naționale sunt mai eficiente și mai bine coordonate și că măsurile europene sunt mai flexibile. De asemenea, doresc să semnalez că, din 2006, avem un raport elaborat de dl Barnier privind stabilirea unei forțe de reacție rapidă pentru a răspunde în caz de dezastre naturale: Ce ne oprește să-l adoptăm? Ce ne oprește să îl utilizăm?

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. (FR) Am votat astăzi în favoarea acestui raport care permite mobilizarea Fondului de solidaritate al UE în urma stricăciunilor provocate de inundațiile masive din Portugalia și de furtuna Xynthia în anul 2010. Acest lucru demonstrează legăturile strânse dintre statele membre ale Uniunii și subliniază importanța de a veni în ajutorul regiunilor lovite de catastrofe naturale. Mă bucur că au fost deblocate peste 35 de milioane de euro din Fondul de solidaritate pentru a repara stricăciunile considerabile cauzate de Xynthia în anumite zone de coastă, în principal în Charente-Maritime, Vendée și Côtes-d'Armor.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Comisia propune mobilizarea Fondului de solidaritate pentru a oferi o sumă totală de 66 891 540 EUR în favoarea Portugaliei și Franței: 31 255 790 EUR pentru Portugalia și 35 635 750 EUR pentru Franța. Portugalia a solicitat asistență în urma furtunii din Madeira, care, în februarie 2010, a provocat prejudicii grave infrastructurilor publice și private, întreprinderilor și agriculturii. De partea sa, Franța a solicitat asistență din Fondul de solidaritate ca urmare a furtunii Xynthia care, tot în februarie 2010, a afectat o parte importantă a țării, lăsând în urmă 53 de morți, 80 de răniți și daune considerabile pentru baraje și diguri, infrastructuri publice și private, rețele rutiere și feroviare, întreprinderi și agricultură.

Deși mă declar în totalitate în favoarea acestei mobilizări, nu în ultimul rând în virtutea importanței pentru Regiunea Autonomă Madeira, trebuie să îmi exprim dezamăgirea că ajutorul va fi pus la dispoziție abia în decembrie, la zece luni de la catastrofele care au lovit coastele franceze și insula Madeira. Trebuie să găsim de urgență modalități mai rapide prin care să facem să funcționeze Fondul de solidaritate, iar noi trebuie să ne concentrăm eforturile în această direcție.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat și noi, evident, în favoarea acestui raport, care propune mobilizarea Fondului de solidaritate pentru a acoperi prejudiciile enorme cauzate în insula Madeira, în urma furtunii care s-a abătut asupra regiunii în februarie 2010. Cu toate acestea, am dori să facem câteva observații.

În conformitate cu regulamentul privind Fondul de solidaritate, „în timpul catastrofelor majore, Comunitatea ar trebui să se arate solidară față de populația din regiunile afectate prin acordarea unui ajutor financiar care să contribuie, în cel mai scurt timp, la restabilirea condițiilor normale de viață în toate regiunile sinistrate”. Regulamentul mai precizează că acest instrument ar trebui să permită Comunității „să acționeze în mod urgent și eficient pentru a contribui, în timpul cel mai scurt, la preluarea serviciilor de ajutor destinate nevoilor imediate ale populației și la reconstrucția pe termen scurt a principalelor infrastructuri distruse”.

Cu toate acestea, normele și procedurile implicate în mobilizarea fondului au demonstrat deja că acest principiu de a ajuta populațiile afectate în cel mai scurt timp nu este respectat în practică. În cazul de față, acest Parlament votează mobilizarea fondului abia după 10 luni de la dezastru. De aceea am susținut - și o facem din nou - că normele pentru mobilizarea acestui fond trebuie să fie adaptate pentru a permite mobilizarea mai flexibilă și în timp util și pentru a reduce timpul care se scurge între dezastru și momentul în care sunt puse la dispoziție fondurile.

 
  
MPphoto
 
 

  Estelle Grelier (S&D), în scris. (FR) În opinia mea, Fondul de solidaritate, la fel ca și Fondul de ajustare la globalizare, este unul dintre instrumentele bugetare care concretizează cel mai mult valoarea de „solidaritate” pe care noi, în calitate de membri ai Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, am încercat din răsputeri să o promovăm în cadrul elaborării politicilor comunitare. La 27 și 28 februarie 2010, furtuna Xynthia a ucis 53 de oameni și a rănit aproape 80 în Vendée și Charente-Maritime. A fost o experiență absolut traumatizantă pentru regiune și întreaga națiune, impactul său economic și psihologic fiind încă resimțit, după 10 luni. De la sesiunea sa plenară din martie 2010, Parlamentul s-a mobilizat și a făcut apel, prin votarea unei rezoluții cu largă majoritate, la utilizarea fondului pentru a veni în ajutorul victimelor.

Votul de astăzi, care a confirmat deblocarea a 35,6 milioane de euro pentru aceste departamente, precum și 31,2 milioane de euro pentru Portugalia, care a fost afectată de inundațiile din Madeira cauzate de această furtună, este un exemplu al acestei voințe comune de a face dovada unei solidarități veritabile între cetățenii europeni. Aceasta este Europa pe care dorim să o construim, o Europă aproape de cetățenii săi, vigilentă la problemele lor și capabilă să răspundă acestora într-o manieră concertată.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea mobilizării Fondului de solidaritate al UE. De fapt, sunt de părere că fondul este un instrument valoros pentru a permite Uniunii Europene să își demonstreze solidaritatea față de populațiile din regiunile afectate de catastrofe naturale, prin acordarea sprijinului financiar care să asigure o revenire rapidă la condiții normale de viață. Votul de astăzi a vizat două cereri de asistență. Prima a fost prezentată de Portugalia, în urma precipitațiilor anormale din insula Madeira, care au provocat alunecări de teren și inundații grave, cauzând prejudicii infrastructurilor publice și private, întreprinderilor și agriculturii.

Cea de-a doua cerere de mobilizare a fost prezentată de Franța, în urma furtunii Xynthia, care a provocat moartea a 53 de oameni, a inundat suprafețe întinse, inclusiv cartiere de locuințe, și a cauzat daune grave pentru diguri și baraje, infrastructuri publice și private, rețele rutiere și feroviare, agricultură și întreprinderi. În fine, mai precizez că fondul a fost mobilizat pentru suma de 31 255 790 EUR pentru inundațiile din Madeira și 35 635 750 EUR pentru furtuna Xynthia, totalizând 66 891 540 EUR.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Aplaud acest raport, prin care se acordă 31 de milioane de euro Portugaliei și 35 de milioane de euro Franței din Fondul de solidaritate al UE. Este un gest important în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Portugalia, din februarie, și a distrugerilor cauzate de furtuna Xynthia, care s-a abătut asupra coastei franceze dinspre Atlantic.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea mobilizării Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru zonele afectate de inundațiile din Portugalia și regiunile franceze lovite de furtuna Xynthia în februarie 2010. Regiunile de pe coasta Atlanticului au fost cele mai afectate, furtuna inundând suprafețe întinse, inclusiv cartiere de locuințe, provocând pierderi importante de vieți omenești și pagube materiale uriașe. Votul de astăzi răspunde cererii autorităților franceze ca aceste regiuni să primească, printre altele, asistență financiară europeană pentru o „catastrofă ieșită din comun, în principal naturală, care a afectat majoritatea populației și a avut repercusiuni grave și durabile asupra condițiilor de viață și stabilității economice a regiunii”. Din suma estimată la 1 425,43 EUR reprezentând daunele directe cauzate de catastrofă, Franța va beneficia de 35 635 750 EUR. Mobilizarea Fondului de solidaritate este expresia vie a unei Europe care este aproape de cetățenii săi, așa cum și-o doresc aceștia. Instituțiile europene trebuie să acționeze în continuare pentru a realiza operațiuni și proceduri mai rapide, care să justifice caracterul urgent și amploarea fenomenelor naturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Ajutorul pe care Uniunea Europeană îl alocă Portugaliei și Franței ca urmare a intemperiilor din februarie 2010 este o veste bună. Cu toate acestea, este regretabil că UE nu intervine la fel de prompt când trebuie să vină în ajutorul cetățenilor devastați de consecințele schimbărilor climatice ca atunci când este vorba să salveze băncile.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană este un spațiu al solidarității, iar Fondul de solidaritate al UE este o expresie a acestei solidarități. Sprijinul din partea fondului este crucial pentru a veni în ajutorul zonelor afectate de catastrofe naturale, cum e cazul inundațiilor din Madeira (Portugalia) și al furtunii Xynthia în Franța. După ce s-a stabilit că ambele cereri îndeplinesc criteriile de eligibilitate enunțate în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002, Comisia a propus mobilizarea Fondului de solidaritate pentru o sumă de 31 255 790 EUR pentru Portugalia (inundațiile din Madeira) și de 35 635 750 EUR pentru Franța (furtuna Xynthia), în valoare totală de 66 891 540 EUR, sume care vor fi deduse din plafonul de 1 miliard de euro credite de angajament și credite de plată. Totuși, aș dori să subliniez întârzierea în mobilizarea acestui tip de sprijin. Procedura trebuie să devină mai puțin birocratică și mai simplificată, pentru a răspunde în timp util viitoarelor situații de dezastru.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Cu toate că am votat în favoarea acestei propuneri de acordare a ajutorului, consider că această măsură este analgezică și paliativă pentru consecințele modelului capitalist și că nu reprezintă niciun progres în lupta împotriva cauzelor profunde ale crizei. Sunt de acord cu mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) pentru cetățenii disponibilizați din cauza transformărilor structurale în ceea ce privește modelele comerciale și ca o consecință directă a actualei crize economice și financiare. Cred că suma de bani mai mare de 250 de milioane de euro cerută ca asistență și ajutor suplimentar pentru cei peste 600 de angajați disponibilizați din sectorul comerțului cu amănuntul din Țările de Jos ar putea fi utilizată pentru a realiza obiectivul esențial de a facilita reintegrarea acestor lucrători pe piața muncii. De asemenea, am votat pentru, deoarece sunt convins că această asistență completează ajutorul pentru disponibilizare prevăzut de orice legislație națională și convenție colectivă. De aceea, această mobilizare a fondurilor din FEG nu poate, în niciun caz, să înlocuiască răspunderea juridică a guvernelor și a întreprinderilor vizavi de angajații care au fost disponibilizați sau să permită eludarea acestei răspunderi.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) În astfel de situații, sprijinul este esențial, astfel încât toate statele membre ale UE să simtă că fac parte dintr-o familie unită. Eforturile financiare ar fi mult mai mici dacă fondurile UE ar fi acordate unor proiecte care să fie capabile să atenueze consecințele catastrofelor naturale. De exemplu, construcția de baraje și structuri de protecție sau investiții în campanii de informare a publicului sau în măsuri de avertizare. De asemenea, consider că ar fi util să se elaboreze regulamente în materie de construcții pentru regiunile cu risc ridicat. Dacă Uniunea Europeană se mulțumește doar să acorde fonduri și nu acționează în direcția prevenirii catastrofelor naturale, acestea pot avea consecințe și mai grave în viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Portugalia a solicitat asistență din Fondul de solidaritate în urma precipitațiilor fără precedent care au cauzat alunecări de teren și inundații grave în insula Madeira în februarie 2010, provocând pagube infrastructurii publice și private, întreprinderilor și agriculturii. Autoritățile portugheze estimează daunele directe totale la 1 080 de milioane de euro. Franța a solicitat asistență din Fondul de solidaritate după ce o mare parte a țării a fost lovită de furtuna Xynthia în februarie 2010, regiunea de coastă dinspre Atlantic, în special Charente-Maritime și Vendée, fiind cel mai grav afectată. Furtuna a lăsat în urmă 53 de morți și aproape 80 de răniți. Pentru zona în cauză, autoritățile franceze estimează daunele directe totale cauzate de dezastru la 1425,43 de milioane de euro.

După ce s-a stabilit că ambele cereri îndeplinesc criteriile de eligibilitate enunțate în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002, Comisia a propus mobilizarea Fondului de solidaritate pentru o sumă de 31 255 790 EUR pentru Portugalia (inundațiile din Madeira) și de 35 635 750 EUR pentru Franța (furtuna Xynthia), în valoare totală de 66 891 540 EUR. Întrucât sunt îndeplinite toate condițiile pentru acordarea asistenței, am votat în favoarea raportului, pentru a-mi exprima solidaritatea față de victimele și statele afectate.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Morin-Chartier (PPE), în scris. (FR) Am susținut votul Parlamentului European, care a aprobat astăzi, marți, 14 decembrie 2010, deblocarea a 35,6 milioane de euro pentru Franța, a cărei coastă atlantică a fost parțial devastată de furtuna Xynthia din februarie. Acești bani vor servi la finanțarea reabilitării infrastructurii afectate de catastrofă. În calitate de deputată în PE, responsabilă cu problemele legate de regiunile cele mai afectate, întâmpin cu bucurie deblocarea acestor fonduri pentru repararea daunelor cauzate de furtună; ea vine ca o adevărată ușurare pentru toate departamentele franceze afectate. Această mobilizare demonstrează că pentru Uniunea Europeană solidaritatea nu este un cuvânt golit de sens.

În concluzie, țin să amintesc că furtuna Xynthia din februarie 2010 a afectat o mare parte a Franței, departamentele Charente-Maritime și Vendée fiind cele mai lovite, lăsând în urmă 53 de morți și 80 de răniți. Daunele materiale au fost evaluate la 1 425,43 de milioane de euro. Au fost deblocate în total 35,6 milioane de euro din Fondul de solidaritate al UE pentru repararea daunelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Conform raportului Böge, au fost puse la dispoziție 66,9 milioane de euro pentru a combate efectele catastrofelor naturale grave din Franța și Portugalia. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece sunt de acord că, în ceea ce privește adoptarea bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene ar trebui mobilizat pentru furnizarea sumei de 66 891 540 EUR credite de angajament și de plată, pentru a răspunde cererilor prezentate de:

- Portugalia, pentru mobilizarea fondului ca reacție la catastrofa cauzată de alunecările de teren și inundațiile din insula Madeira; și

- Franța, pentru mobilizarea fondului cu privire la catastrofa cauzată de furtuna Xynthia.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Întâmpin cu căldură adoptarea acestui raport care prevede alocarea a 31 255 790 EUR Portugaliei, pentru a face față enormelor prejudicii cauzate de catastrofa care a lovit insula Madeira în februarie 2010. În această privință, aș dori să subliniez angajamentul major manifestat de delegația portugheză a Partido Social Democrata, în special munca depusă de dl Teixeira, care s-a dovedit decisivă în obținerea acestui rezultat.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Comisia a propus mobilizarea Fondului de solidaritate al UE în favoarea Portugaliei și Franței în temeiul articolului 26 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (AII). AII permite mobilizarea Fondului de solidaritate în limita unui plafon anual de 1 miliard de euro. În 2010, până acum, a fost prezentată Comisiei o singură propunere de mobilizare a Fondului de solidaritate, o propunere din 24 septembrie 2010 de a mobiliza 13,02 milioane de euro în urma gravelor inundații din Irlanda din noiembrie 2009 (COM(2010)0534). Această propunere și proiectul de buget rectificativ aferent (PBR nr. 8/2010) sunt încă în proces de adoptare de către cele două componente ale autorității bugetare. În paralel cu propunerea de mobilizare a Fondului de solidaritate în favoarea Portugaliei și Franței, Comisia a prezentat un proiect de buget rectificativ (PBR nr. 9/ 2010 din 13 octombrie 2010), în scopul de a înscrie în bugetul pentru 2010 creditele de angajament și de plată corespunzătoare, astfel cum se prevede la punctul 26 din AII.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Fondul de solidaritate a fost creat cu scopul de a demonstra solidaritatea Uniunii Europene față de oamenii din regiunile afectate de dezastre naturale. În luna februarie a acestui an, regiunea Madeira, de unde provin, a fost lovită de o catastrofă naturală cauzată de alunecări de teren și inundații. În urma acestei tragedii, Portugalia a prezentat o cerere de mobilizare a Fondului de solidaritate pentru a face față daunelor, în special prin refacerea infrastructurilor și reconstrucția zonelor afectate.

Autoritățile franceze au prezentat, la rândul lor, o cerere de mobilizare a fondului în urma furtunii Xynthia. Totalul daunelor cauzate de ambele catastrofe a fost evaluat la 66 891 540 EUR, iar această sumă va fi mobilizată în curând de îndată ce bugetul rectificativ va fi fost modificat în acest scop pentru a-l face disponibil. Efectele catastrofei din februarie s-au făcut simțite imediat, iar infrastructura publică și privată, întreprinderile și recoltele au suferit prejudicii severe uriașe. Cu toate acestea, chiar dacă efectele tragediei care a devastat regiunea au fost atât de grave, ajutorul european nu a venit imediat. Iată că au trecut zece luni. Întrucât subscriu necesității ca întreaga procedură să dureze mai puțin, votez în favoarea mobilizării fondului pentru regiunile afectate și cer ca acest lucru să se realizeze cât mai rapid posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Bernadette Vergnaud (S&D), în scris. (FR) Adoptarea astăzi în plen a unui amendament bugetar pentru mobilizarea Fondului de solidaritate al UE pentru o sumă de 35,6 milioane de euro în urma propunerii Comisiei este o veste bună. Acest lucru răspunde unei cereri a guvernului francez ca urmare a furtunii Xynthia, care a lovit coastele franceze la 27 și 28 februarie 2010, lăsând în urmă 53 de morți și 80 de răniți în Vendée și în Charente-Maritime. Procedura este fără îndoială lungă și trebuie îmbunătățită, dar mă bucur să văd că solidaritatea europeană se concretizează în acest mod în fața dramei pe care au trăit-o victimele. I-am adresat o scrisoare comisarului Hahn pentru a sprijini cererea de ajutor a guvernului francez, iar domnia sa și-a onorat angajamentul pe care mi l-a făcut în cadrul vizitei sale în La Rochelle de la începutul lui martie. Acest fond este mai mult decât o asistență financiară atât de necesară; el simbolizează valorile comune ale continentului nostru.

 
  
  

Raport: László Surján (A7-0341/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare regională și propunerea de a reduce creditele de plată de la linia „Proiecte energetice pentru sprijinirea redresării economice - Rețeaua europeană de energie eoliană offshore” în vederea sprijinirii țărilor (Portugalia și Franța) afectate de catastrofele naturale majore prin intermediul Fondului de solidaritate și, de asemenea, ținând cont de faptul că această decizie stabilește criteriile de bază pentru funcționarea Fondului de solidaritate, sunt de acord cu acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Cu toții ne aducem aminte de furtuna Xynthia, care a devastat coasta Vendée în urmă cu aproape un an. De atunci, acolo unde apa a distrus totul, a trebuit să se înceapă reconstrucția. Fondul de solidaritate al Uniunii Europene este instrumentul ideal pentru susținerea eforturilor locale. Votând în favoarea acestui text, am contribuit la deblocarea a 35 635 750 EUR, destinați nu doar compensării prejudiciilor suferite de persoanele private, ci și reabilitării infrastructurilor. Creat în urma inundațiilor din 2002 din Germania, Austria, Republica Cehă și Franța, Fondul de solidaritate este destinat să vină în ajutorul regiunilor europene afectate de catastrofe imprevizibile. Acest text alocă, de asemenea, o sumă echivalentă regiunilor afectate de recentele inundații din Portugalia.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Aplaud, desigur, mobilizarea Fondului de solidaritate pentru a ajuta victimele tragediei care a afectat Madeira în urma unor precipitații fără precedent. Îl felicit pe colegul meu, dl Teixeira, pentru eforturile sale competente și continue în vederea sensibilizării instituțiilor europene și a stabilirii unei baze pentru acordarea sprijinului necesar. Îmi reafirm convingerea fermă că procedurile ar trebui simplificate și că Fondul de solidaritate poate fi mobilizat cu mai multă promptitudine în viitor. Ajutorul de urgență care ajunge prea târziu compromite imaginea unei Uniuni eficiente și subminează sentimentul de solidaritate europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Proiectul de buget rectificativ nr. 9/2010 are drept unică finalitate înscrierea oficială în bugetul pe 2010 a ajustării bugetare care decurge din mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene. Am votat deja în favoarea unui proiect de raport paralel, care recomandă aprobarea Fondului de solidaritate pentru Portugalia (inundațiile din Madeira) și Franța (furtuna Xynthia), și tot dintr-un sentiment al responsabilității votez în favoarea acestui raport cu privire la bugetul rectificativ care vizează mobilizarea a 31 255 790 EUR pentru Portugalia și 35 635 750 EUR pentru Franța, în valoare totală de 66 891 540 EUR, sumă care urmează a fi dedusă din plafonul fondului.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) În pofida importanței proiectelor de investiții pentru infrastructuri energetice, în primul rând energie eoliană, votez în favoarea reducerii creditelor de plată de la linia bugetară 06 04 14 03, astfel încât fondurile să poată fi realocate la suma de 66 891 540 EUR credite de plată (linia 13 06 01), pentru a acoperi nevoile legate de mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) În momentul votării acestui proiect de buget rectificativ, care va permite mobilizarea Fondului de solidaritate în favoarea populației din Madeira și a regiunilor franceze afectate de furtuna Xynthia - proiect pe care, firește, l-am susținut -, este important să subliniem aici câteva aspecte, pe lângă cel referitor la întârzierea mobilizării fondului, care au fost menționate anterior.

Comisia consideră că au fost îndeplinite criteriile de eligibilitate pentru mobilizarea fondului, în special în cazul Madeirei, în ceea ce privește pragul prejudiciilor. Cu toate acestea, trebuie să precizăm că sprijinul Uniunii pus acum la dispoziție nu va acoperi decât 2,89 % din pagubele provocate de catastrofă. Madeira este o regiune ultraperiferică și, prin urmare, nevoită să facă față constrângerilor conexe. Aceasta urmărește, de asemenea, obiective de convergență (în ciuda modificărilor nefaste în acest domeniu, ca urmare a ultimei extinderi). Prin urmare, aceste caracteristici specifice trebuie luate în considerare printr-o intensificare a sprijinului acordat acestei regiuni, fie prin intermediul acestui fond, fie prin alte măsuri.

Din acest motiv, în momentul în care se discută normele aplicabile fondului, am propus să se aibă în vedere posibilitatea creșterii asistenței financiare acordate țărilor de coeziune și regiunilor de convergență, prin introducerea unei dimensiuni indispensabile de coeziune în această problematică a acordării de sprijin pentru pagubele provocate de catastrofe naturale. Aceasta ar reduce totodată discrepanțele dintre diferitele regiuni și state membre din Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris.(FR) Într-un moment în care ne confruntăm cu catastrofe naturale din ce în ce mai frecvente în Europa, Uniunea Europeană trebuie să fie în măsură să acorde un ajutor adecvat statelor sale membre atunci când unul dintre ele este lovit de un dezastru de acest gen. Astfel, după furtuna Xynthia din martie, care s-a abătut asupra zonelor costiere din Charente-Maritime și Vendée, și după inundațiile care au afectat insula Madeira în februarie, am considerat firesc să aprob mobilizarea Fondului de solidaritate al UE, destinat să compenseze prejudiciile cauzate de aceste catastrofe. În opinia mea, acest vot ilustrează solidaritatea care există între popoarele Europei și care ar trebui să se manifeste, de altfel, în multe alte domenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Atunci când ne confruntăm cu o catastrofă naturală - și avem de-a face cu tot mai multe catastrofe de acest gen - este imperativ ca Uniunea Europeană să vină în sprijinul statelor membre și regiunilor care fac față cu greu efectelor de durată ale unor asemenea tragedii. Fondul de solidaritate al UE a fost instituit tocmai în acest scop.

Fondul face posibilă acordarea de asistență financiară victimelor din zonele afectate de „catastrofe naturale majore”, cum ar fi insula portugheză Madeira, distrusă de inundații, sau regiunile franceze devastate de furtuna Xynthia. Având încă proaspete în memorie inundațiile de anul acesta care au brăzdat Polonia și alte părți ale Europei, mă alătur propunerii de a acorda sprijin țărilor care au avut de suferit, din solidaritate cu miile de cetățeni și regiuni afectate de asemenea cataclisme devastatoare.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport care aprobă transferul a 66 de milioane de euro de la rețeaua europeană offshore de energie eoliană către Fondul de solidaritate al UE, pentru a veni în ajutorul victimelor inundațiilor din Portugalia și ale furtunilor din Franța.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Acest proiect de buget rectificativ este justificat, având în vedere destinația fondurilor mobilizate prin intermediul Fondului de solidaritate, pentru a aborda efectele alunecărilor de teren și ale gravelor inundații care au avut loc în insula Madeira, Portugalia, și efectele furtunii Xynthia din Franța. După ce s-a stabilit că ambele cereri îndeplinesc criteriile de eligibilitate enunțate în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002, Comisia a propus mobilizarea Fondului de solidaritate pentru o sumă de 31 255 790 EUR pentru Portugalia (inundațiile din Madeira) și de 35 635 750 EUR pentru Franța (furtuna Xynthia), în valoare totală de 66 891 540 EUR, sume care vor fi deduse din plafonul de 1 miliard de euro în credite de angajament și credite de plată. Totuși, aș dori să subliniez întârzierea în mobilizarea acestui tip de sprijin. Procedura trebuie să devină mai puțin birocratică și mai simplificată, pentru a răspunde în timp util viitoarelor situații de dezastru.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) O majorare a bugetului în vremuri de criză economică și financiară ar trebui, în principiu, să fie respinsă. Însă în cazul de față este vorba de o ajustare în contextul intemperiilor din Franța și Portugalia cauzate de furtuna Xynthia. Ajutorul și asistența reciprocă în situații de catastrofe naturale sunt un semn clar al unei solidarități europene active și, de aceea, trebuie salutate și susținute. Din acest motiv, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Conform raportului, trebuie să se asigure că fondurile puse la dispoziția Portugaliei și Franței sunt destinate în parte reconstrucției infrastructurilor în ambele țări, iar ele urmează a fi folosite ca „instrumente de refinanțare”. Prin urmare, am votat în favoarea acestuia. Persoanele afectate trebuie ajutate, iar condițiile lor de trai și stabilitatea economică a regiunii trebuie ameliorate.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) Sprijin în totalitate mobilizarea Fondului de solidaritate al UE ca reacție la catastrofele naturale din Franța și Portugalia. Consider că acest fond este unul dintre cele mai importante mijloace prin care se poate construi o identitate europeană și un simț al comunității între cetățenii UE. În 2010, Polonia a fost una dintre țările care au beneficiat de Fondul de solidaritate, iar acest lucru s-a bucurat de un răspuns pozitiv din partea mijloacelor de informare în masă. Doresc să subliniez necesitatea sensibilizării publicului cu privire la Fondul de solidaritate și efectele utilizării sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece sunt de acord că, în ceea ce privește bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene ar trebui mobilizat pentru furnizarea sumei de 66 891 540 EUR în credite de angajament și credite de plată, pentru a răspunde cererilor prezentate de:

- Portugalia, pentru mobilizarea fondului ca reacție la catastrofa cauzată de alunecările de teren și inundațiile din insula Madeira; și

- Franța, pentru mobilizarea fondului cu privire la catastrofa cauzată de furtuna Xynthia.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Aplaud acest proiect de buget rectificativ care face posibilă mobilizarea Fondului de solidaritate al UE pentru o sumă totală de 66 891 540 EUR în credite de angajament și credite de plată, din care, suma de 31 255 790 este destinată să răspundă cererii de asistență prezentate de Portugalia ca urmare a pagubelor considerabile cauzate de furtuna care a lovit Regiunea Autonomă Madeira în februarie 2010.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Conform articolului 37 alineatul (1) din Regulamentul financiar, Comisia are dreptul de a prezenta proiecte de bugete rectificative în „circumstanțe inevitabile, excepționale sau neprevăzute”. Referitor la acest aspect și în contextul mobilizării Fondului de solidaritate al UE, Comisia propune mobilizarea Fondului de solidaritate al UE în favoarea Portugaliei și Franței, în temeiul punctului 26 din Acordul interinstituțional (AII) din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară. AII permite mobilizarea Fondului de solidaritate în limita unui plafon anual de 1 miliard de euro. Condițiile de eligibilitate pentru fond sunt detaliate aici, precum și în Regulamentul nr. 2012/2002 al Consiliului de instituire a FSUE. Este important de menționat faptul că obiectivul fondului nu constă în compensarea daunelor private, ci repararea infrastructurii, și că acesta este un instrument de refinanțare. În 2010, până acum, a fost prezentată Comisiei o singură propunere de mobilizare a Fondului de solidaritate, o propunere din 24 septembrie 2010 de a mobiliza 13,02 milioane de euro în urma gravelor inundații din Irlanda din noiembrie 2009 (COM(2010)0534).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Scopul acestui document al Parlamentului European este de a aproba poziția Consiliului cu privire la proiectul de buget rectificativ nr. 9/2010 în vederea punerii în aplicare a modificărilor necesare mobilizării Fondului de solidaritate. Catastrofele care au avut loc în Madeira și în Franța au fost considerate de Comisie ca fiind o „catastrofă naturală majoră”, respectiv o „catastrofă regională ieșită din comun”, iar ambele cereri prezentate de autoritățile naționale pentru mobilizarea fondului au fost acceptate.

În temeiul Regulamentului financiar, Comisia poate prezenta proiecte de bugete rectificative în „circumstanțe inevitabile, excepționale sau neprevăzute”. În cazul de față, Comisia a propus mobilizarea Fondului de solidaritate pentru a acorda 31 255 790 EUR Portugaliei și 35 635 750 EUR Franței, în valoare totală de 66 891 540 EUR. Astăzi, în numele solidarității europene, vom aproba redistribuirea acestui cuantum în credite de plată din linia bugetară 06 04 14 03: Proiecte energetice pentru sprijinirea redresării economice - Rețeaua europeană de energie eoliană offshore, pentru refacerea infrastructurilor și reconstrucția zonelor afectate de catastrofe.

Salut măsura care a fost adoptată, cu toate că regret încetineala întregii proceduri de mobilizare a fondului, având în vedere proporțiile tragediei care a devastat regiunea din care provin, Regiunea Autonomă Madeira.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0336/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris.(FR) Pe baza raportului întocmit de distinsa mea colegă italiancă, Barbara Matera, am votat în favoarea propunerii de decizie privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) pentru suma de 2,2 milioane de euro reprezentând ajutor pentru Slovenia, care se confruntă cu disponibilizări în sectorul textil. Este vorba de întreprinderea Mura European Fashion Design, care a disponibilizat 2 554 de angajați. Mi se pare curios faptul că, din totalul de 2 554 de muncitori disponibilizați, 583 de lucrători (adică 22,8 %) prezintă o problemă de sănătate de lungă durată sau un handicap. Nu sunt sigur că se îndeplinesc criteriile FEG. Trebuie amintit că din cei 2 554 de disponibilizați, 1 114 lucrători „nu au finalizat învățământul primar”. Suntem îndreptățiți să punem sub semnul întrebării nivelul de educație al persoanelor recrutate și capacitățile acestora în raport cu standardele industriale de astăzi. Am semne de întrebare vizavi de independența funcționarilor din Ministerul Muncii, Familiei și Afacerilor Sociale din Slovenia, care trebuie să își asume rolul de autoritate de certificare pentru controlul acestor cheltuieli.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) La fel ca propunerile pe care le-a prezentat în ultima sesiune plenară, rezoluțiile dnei Matera în favoarea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare în șase cazuri specifice sunt complet justificate. Acest fond va veni în ajutorul angajaților care sunt afectați în mod nefast de efectele globalizării în Slovenia, Germania, Polonia și Spania. Am considerat întotdeauna că utilizarea acestui fond este eficace, deoarece produce rezultate concrete și răspunde unor nevoi specifice, perfect identificabile. În calitate de membru al Comisiei pentru afaceri sociale, nu am putut decât să votez în favoarea adoptării acestor rezoluții.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere faptul că Slovenia a solicitat asistență în ceea ce privește cele 2 554 de concedieri de la Mura, European Fashion Design, o întreprindere care activează în sectorul articolelor de îmbrăcăminte, am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord că propunerea Comisiei, în expunerea sa de motive, ar trebui să includă informații clare și detaliate privind cererea, analizând criteriile de eligibilitate și explicând motivele care au dus la aprobarea sa, în conformitate cu cerințele exprimate de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Ajutorul acordat lucrătorilor disponibilizați ca urmare a restructurării sau relocalizării ar trebui să fie dinamic și flexibil, astfel încât să fie pus în aplicare rapid și într-un mod eficace. Având în vedere modificările structurale din comerțul internațional, este important ca economia europeană să poată pună rapid în aplicare politicile din domeniul asistenței în favoarea lucrătorilor afectați de aceste modificări, oferindu-le în același timp competențele de care au nevoie pentru a reveni rapid pe piața muncii. Asistența financiară ar trebui să fie furnizată pe baze individuale. De asemenea, este important să subliniem faptul că asistența nu înlocuiește responsabilitățile care, în mod normal, le aparțin companiilor, și nici nu vizează finanțarea și restructurarea companiilor. Având în vedere faptul că Slovenia a solicitat asistență în ceea ce privește cele 2 554 de concedieri de la Mura, European Fashion Design, întreprindere care activează în sectorul articolelor de îmbrăcăminte în regiunea Pomurje (regiune de nivel NUTS III), și că 7 % din toți salariații din regiunea Pomurje lucrau pentru Grupul Mura și că veniturile din această regiune erau deja sub media din Slovenia, votez în favoarea acestui raport cu privire la mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în favoarea Sloveniei.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Frecvența cu care, în ultimele luni, am aprobat în acest hemiciclu mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), care a fost instituit pentru a acorda sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele transformărilor majore în structura comerțului internațional, este, în opinia mea, extrem de elocventă în ceea ce privește criza prin care trece Europa. FEG nu este soluția la această criză, ci reprezintă un ajutor important și semnificativ. În cazul de față, ajutorul este destinat atenuării consecințelor disponibilizării a 2 554 de angajați de la Mura, European Fashion Design, o întreprindere din Slovenia care activează în sectorul articolelor de îmbrăcăminte. Acest sector a fost afectat deosebit de grav de transformările din structura comerțului internațional, fiind victima importurilor de textile la prețuri ieftine.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru alinarea suferinței a numeroase persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, furnizând în același timp, resurse noi și calificate pentru satisfacerea cererilor întreprinderilor și pentru relansarea economiei. În acest context a fost propus acest plan de intervenție pentru Slovenia, în legătură cu cele 2 554 de disponibilizări de la Mura, European Fashion Design, întreprindere care activează în sectorul articolelor de îmbrăcăminte. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor intensifica eforturile pentru a pune în aplicare măsuri care să accelereze și să îmbunătățească ratele de utilizare a acestei resurse importante reprezentate de FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri foarte reduse de mobilizare. Anul acesta, s-au solicitat doar 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Lună de lună, se succed cereri pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare. Astfel, au fost adresate încă opt cereri din partea a patru state membre: Slovenia, Germania, Polonia și Spania. Câteva sute de întreprinderi din diferite sectoare își închid porțile, de la sectorul auto la cel textil, incluzând chiar comerțul cu amănuntul. În total, peste 6 500 de muncitori (6 592, mai precis) au fost concediați. Se ajunge la aproximativ 10 000, dacă îi adăugăm și pe cei despre care s-a discutat aici în urmă cu o lună.

Dincolo de aprobarea mobilizării, nu pot să nu reamintesc că este necesar în mod clar să renunțăm la politicile neoliberale care provoacă dezastrul economic și social evident înregistrat în statele Uniunii Europene. Sunt într-adevăr necesare măsuri paliative în caz de dezastre, însă trebuie să abordăm cauzele.

A devenit din ce în ce mai urgent să concretizăm propunerea formulată în cadrul dezbaterii noastre cu privire la bugetul pentru 2011 de a crea un program european pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltare durabilă, căruia să-i fie alocat 1 % din produsul intern brut, la care să se adauge contribuții din partea statelor membre. Scopul acestuia va fi de a obține o convergență reală, promovând potențialul fiecărei țări, o utilizare durabilă a resurselor acesteia, investiții în producție și crearea de locuri de muncă cu drepturi.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Sloveniei, deoarece consider acest instrument ca fiind o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate în urma crizei economice. FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi sprijin concret lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive legate de relocalizarea întreprinderilor, fie, după amendamentele din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața forței de muncă.

Votul de astăzi a vizat o cerere de asistență pentru 2 554 de disponibilizați de la întreprinderea Mura, European Fashion Design, care activează în sectorul articolelor de îmbrăcăminte, fonduri FEG în valoare totală de 2 247 940 EUR. Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în vederea sprijinirii celor 2 554 de disponibilizați de la întreprinderea Mura, European Fashion Design, din Slovenia. Sper că cele 2,2 milioane de euro vor ajuta lucrătorii și regiunea să se redreseze rapid în urma transformărilor structurale cu care se confruntă.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Mă abțin din respect pentru lucrătorii sloveni ai Grupului Mura care au fost sacrificați pe altarul globalizării. În situația în care sunt dați afară ca rezultat al politicilor neoliberale promovate de Uniunea Europeană, am putea fi tentați să votăm împotrivă, având în vedere cuantumul jalnic al acestui ajutor. Cu toate acestea, puținul pe care li-l dăm le poate ușura suferința. Acest lucru nu face ca raționamentul Fondului european de ajustare la globalizare să fie mai tolerabil. Acesta pare să sprijine o logică care face ca fondurile de investiții care dețin acest grup și băncile care investesc în ele să obțină profituri pe spatele lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, iar Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este o expresie a acestei solidarități. Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor care apar în contextul globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă din mai multe țări, în special din China și India, cu efecte devastatoare asupra țărilor care respectă drepturile lucrătorilor. Scopul FEG este de a-i ajuta pe lucrătorii care sunt victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental pentru facilitarea accesului acestora la noi locuri de muncă. FEG a fost utilizat în trecut de alte țări ale UE, astfel încât acum se cuvine să acordăm acest ajutor Sloveniei, care a solicitat sprijin pentru 2 554 de disponibilizați de la întreprinderea Mura, European Fashion Design, care activează în sectorul articolelor de îmbrăcăminte.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Am votat în favoarea raportului, așa cum am procedat în dese rânduri în trecut în ceea ce privește mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare. Trebuie să sprijinim oamenii care și-au pierdut locurile de muncă și să le dăm șansa să-și valorifice potențialul în diferite domenii. Este păcat că, în ciuda demersului personal pe care l-am făcut premierului Republicii Letonia, atrăgându-i atenția asupra posibilității de a obține ajutor din Fondul european de ajustare la globalizare, Letonia nu a valorificat această șansă, în condițiile în care 15 % din populația Letoniei nu are un loc de muncă. Se pare că trebuie transmis un semnal conducerii Comisiei Europene în legătură cu lipsa de reacție din partea autorităților din Republica Letonia. Peste 100 000 de cetățeni letoni și-au părăsit deja țara natală. Se pare că guvernul Republicii Letonia nu se interesează de soarta acestor oameni.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Întreprinderea slovenă de confecții Mura, European Fashion Design a fost nevoită să disponibilizeze 2 554 de lucrători în perioada 21 octombrie 2009 - 20 februarie 2010, ca urmare a crizei economice și financiare. În consecință, Slovenia a solicitat 2 247 940 EUR din Fondul european de ajustare la globalizare pentru a putea lua măsuri în vederea unei reintegrări rapide pe piața muncii a lucrătorilor afectați. Am votat în favoarea raportului, deoarece mobilizarea fondului este complet justificată.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Potrivit raportului elaborat de dna Matera, este nevoie să sprijinim reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor din Slovenia care au fost disponibilizați ca urmare a crizei economice și financiare mondiale. Consider că acesta este un lucru pozitiv, motiv pentru care am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Slovenia a solicitat asistență pentru 2 554 de cazuri de disponibilizări de la întreprinderea Mura, European Fashion Design, companie care activează în sectorul articolelor de îmbrăcăminte, am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată de Parlament.

De asemenea, sunt de acord că:

- Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) ar trebui să sprijine reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și aș vrea să repet faptul că asistența de la FEG nu trebuie să înlocuiască măsurile care intră în responsabilitatea companiilor în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea societăților sau a sectoarelor;

- funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și diferitelor alte instrumente create de Acordul interinstituțional din 17 mai 2006.

Salut propunerea Comisiei de a stabili o sursă alternativă de angajamente de plată din resursele neutilizate ale Fondului social european, în urma avertismentelor repetate ale Parlamentului că FEG a fost creat ca un instrument separat, specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, trebuie să identificăm liniile bugetare adecvate pentru transferuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cererea prezentată de Slovenia pentru asistență din Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) pentru cei 2 554 de disponibilizați de la întreprinderea Mura, European Fashion Design, care activează în sectorul articolelor de îmbrăcăminte, în perioada 21 octombrie 2009 - 20 februarie 2010, îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. De fapt, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, domeniul de aplicare al FEG a fost extins temporar pentru a acoperi intervenția sa în astfel de situații, în care se înregistrează „concedierea într-o perioadă de patru luni a cel puțin 500 de salariați ai unei întreprinderi dintr-un stat membru” ca rezultat direct al crizei economice și financiare mondiale. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții în speranța că mobilizarea FEG va contribui la integrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0337/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Germania a solicitat asistență pentru 1 181 cazuri de disponibilizare în cadrul a patru unități de producție ale întreprinderii Heidelberger Druckmaschinen în Baden-Württemberg, o companie care activează în sectorul producției de utilaje tipografice, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele respective introduse de Parlament. De asemenea, sunt de acord că ar trebui asigurat faptul că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și aș vrea să repet faptul că asistența de la FEG nu trebuie să înlocuiască măsurile care cad în responsabilitatea companiilor în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea societăților sau a sectoarelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Ajutorul acordat lucrătorilor disponibilizați ca urmare a restructurării sau relocalizării trebuie să fie dinamic și flexibil, astfel încât să fie pus în aplicare rapid și într-un mod eficace. Având în vedere modificările structurale din comerțul internațional, este vital ca economia europeană să poată pună în aplicare rapid instrumentele necesare sprijinirii lucrătorilor afectați de astfel de schimbări, oferindu-le în același timp abilitățile necesare revenirii rapide pe piața muncii. Prin urmare, asistența financiară ar trebui să fie furnizată pe baze individuale. De asemenea, este important să subliniem faptul că asistența nu înlocuiește responsabilitățile care, în mod normal, le aparțin companiilor, și nici nu vizează finanțarea și restructurarea companiilor. Datorită faptului că Germania a solicitat asistență pentru cele 1 181 cazuri de disponibilizare din cadrul a patru unități de producție ale întreprinderii Heidelberger Druckmaschinen în Baden-Württemberg, o companie care operează în sectorul producției utilajelor tipografice, votez în favoarea acestui raport privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare pentru Germania.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Astăzi, aprobăm un pachet de asistență în valoare de 8 308 555 EUR finanțat de Fondul european de ajustare la globalizare în favoarea Germaniei, pentru a aborda consecințele celor 1 181 cazuri de disponibilizare din cadrul a patru unități de producție ale întreprinderii Heidelberger Druckmaschinen AG în Baden-Württemberg, o companie care operează în sectorul producției de utilaje tipografice. Astfel cum am subliniat întotdeauna, deși o astfel de asistență este extrem de importantă pentru a aborda simptomele prezente, aceasta nu reprezintă o soluție finală la problemele care afectează industriile europene, care se confruntă nu numai cu criza economică prin care trecem, dar care are nevoie și ca Europa să se adapteze la o lume în schimbare, o lume în care este esențial să fim competitivi.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței a numeroși cetățeni și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, furnizând, în același timp, resurse noi pentru satisfacerea cererilor întreprinderilor și pentru relansarea economiei. În acest context s-a prezentat acest plan de intervenție pentru Germania, referitor la cele 1 181 cazuri de disponibilizare din cadrul a patru unități de producție ale întreprinderii Heidelberger Druckmaschinen AG în Baden-Württemberg, o companie care activează în sectorul producției de utilaje tipografice. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor intensifica eforturile pentru a pune în aplicare măsuri care să accelereze și să îmbunătățească ratele de utilizare a acestei resurse importante reprezentate de FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri foarte reduse de mobilizare. Anul acesta, s-au solicitat doar 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE), în scris.(DE) Decizia de astăzi va avea drept rezultat faptul că lucrătorii din cadrul întreprinderii Heidelberger Druckmaschinen AG din Baden-Württemberg, care sunt amenințați cu disponibilizarea, vor primi suma de 8 milioane de euro drept asistență din partea Fondului european de ajustare la globalizare. Aceste fonduri se vor utiliza pentru a-i asista pe lucrători în a-și găsi locuri noi de muncă, cât mai curând posibil. Pentru mine este important ca aceste persoane să primească aceste fonduri repede și fără pierderi birocratice fricționale semnificative. Asistența este necesară în acest moment și nu peste șase luni. Uniunea Europeană și statele membre trebuie să se străduiască și să facă mai multe decât să cuantifice, pur și simplu, consecințele negative ale globalizării. Globalizarea este un proces al cărui progres îl putem și trebuie, într-adevăr, să-l controlăm.

 
  
MPphoto
 
 

  Wolf Klinz (ALDE), în scris.(DE) Abținerea mea de la acest vot nu este cauzată doar de atitudinea sceptică a Partidului Liber Democrat german față de Fondul european de ajustare la globalizare, dar se bazează și pe un posibil conflict de interese în calitate de acționar la întreprinderea Heidelberger Druckmaschinen AG.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Germaniei, deoarece consider că acest instrument este o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate din cauza crizei economice. FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi sprijin concret lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive legate de relocalizarea întreprinderilor, fie, după amendamentele din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața forței de muncă.

Votul de astăzi privește o solicitare de asistență pentru 1 181 cazuri de disponibilizare din cadrul a patru unități de producție ale întreprinderii Heidelberger Druckmaschinen AG din Baden-Württemberg, o companie care activează în sectorul producției utilajelor tipografice, în valoare de 8 308 555 EUR finanțați din FEG. Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost creat pentru a oferi asistență lucrătorilor care suferă ca urmare a consecințelor modificărilor structurale majore survenite în practicile comerciale mondiale. Cele 1 181 cazuri de disponibilizare din cadrul celor 4 unități de producție ale întreprinderii Druckmaschinen AG din Baden-Württemberg (sectorul de producție a utilajelor tipografice) intră exact în această categorie și, prin urmare, am sprijinit mobilizarea sumei de 8 308 555 EUR, destinată asistării acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Mă abțin din respect pentru lucrătorii germani ai Grupului Heidelberger Druckmaschinen, care au fost sacrificați pe altarul globalizării. În situația în care sunt dați afară ca rezultat al politicilor neoliberale promovate de Uniunea Europeană, am putea fi tentați să votăm împotrivă, având în vedere cuantumul jalnic al acestui ajutor. Cu toate acestea, puținul pe care li-l dăm le poate ușura suferința. Acest lucru nu face ca raționamentul Fondului european de ajustare la globalizare să fie mai tolerabil. Acesta susține raționamentul care a condus acest grup, un lider mondial al producției utilajelor tipografice, la relocalizare, în vederea creșterii profiturilor sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, iar Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este o expresie a acestei solidarități. Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor companiilor care apar în contextul globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă din mai multe țări, în special din China și India, cu efecte devastatoare asupra țărilor care respectă drepturile lucrătorilor. Obiectivul FEG este de a-i ajuta pe lucrătorii care devin victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental pentru facilitarea accesului acestora la noi locuri de muncă. FEG a fost utilizat în trecut și de alte țări ale UE, astfel că acum este corect să acordăm acest ajutor Germaniei, care a solicitat asistență pentru cele 1 181 cazuri de disponibilizare din cadrul a patru unități de producție ale întreprinderii Heidelberger Druckmaschinen din Baden-Württemberg, o companie care activează în sectorul producției utilajelor tipografice.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Efectele crizei economice încă se resimt în întreaga Europă. Și în Germania, o serie de întreprinderi încă se luptă să supraviețuiască și disponibilizează numeroase persoane. Între 26 ianuarie și 26 mai 2010, producătorul de utilaje tipografice Druckmaschinen AG, situat în Heidelberg, a fost forțat să disponibilizeze 1 181 lucrători ca urmare a crizei. Republica Federală Germană a solicitat, prin urmare, asistență în valoare de 8 308 555 EUR finanțată din Fondul european de ajustare la globalizare. Votez în favoarea raportului, pentru că au fost îndeplinite toate cerințele pentru mobilizarea fondului.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Sprijin mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare privind această solicitare, întrucât această măsură poate furniza asistență suplimentară lucrătorilor care suferă ca urmare a modificărilor structurale majore survenite în practicile comerciale mondiale și pentru a-i ajuta să se reintegreze pe piața muncii. Prin urmare, am votat în favoarea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Germania a solicitat asistență pentru 1 181 de cazuri de disponibilizare din cadrul a patru unități de producție ale Heidelberger Druckmaschinen AG din Baden-Württemberg, o companie care activează în sectorul producției utilajelor tipografice, am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele respective introduse de Parlament.

Sunt, de asemenea, de acord:

- că ar trebui asigurat faptul că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și aș vrea să repet faptul că asistența oferită în cadrul FEG nu trebuie să înlocuiască măsurile care cad în responsabilitatea companiilor în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea societăților sau a sectoarelor;

- că funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a diferitelor alte instrumente create de AII din 17 mai 2006.

Salut, de asemenea, propunerea Comisiei referitoare la stabilirea unei surse alternative de credite de plată la sursele neutilizate ale Fondului social european (FSE), în urma avertismentelor repetate ale Parlamentului conform cărora FEG a fost creat separat ca un instrument specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, este necesar să identificăm capitolele bugetare adecvate pentru transferuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cererea depusă de Germania pentru asistență din Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) în legătură cu 1 181 de concedieri efectuate în cadrul a patru unități de producție ale întreprinderii Heidelberger Druckmaschinen din Baden-Württemberg, o companie care activează în sectorul de producție a utilajelor tipografice, în perioada 26 ianuarie - 26 mai 2010, îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. De fapt, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, sfera de aplicare a FEG a fost extinsă temporar pentru a acoperi intervenția sa în situații similare acesteia, în care se înregistrează „concedierea într-o perioadă de patru luni a cel puțin 500 de salariați ai unei întreprinderi dintr-un stat membru”, ca rezultat direct al crizei financiare și economice globale. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții și sper că mobilizarea FEG va ajuta la integrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) În afară de solicitarea întreprinderii Heidelberger Druckmaschinen, am votat, fără rezerve, în favoarea tuturor solicitărilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare care au fost votate astăzi, deoarece susțin ideea generală a Fondului de ajustare la globalizare și în special sprijinul direct oferit persoanelor care, fără nicio vină, și-au pierdut locurile de muncă ca urmare a globalizării. Cu toate acestea, în ceea ce privește întreprinderea menționată anterior, Heidelberger Druckmaschinen, m-am abținut de la vot. În acest caz, am rezerve clare. Se știe foarte bine că Heidelberger Druckmaschinen este bijuteria sectorului ingineriei mecanice germane. Compania a realizat profituri excelente timp de mulți ani.

Apoi, se pare, a avut doi sau trei ani financiari grei. Heidelberger Druckmaschinen a reacționat cu reflexul tipic al marilor companii: a redus numărul de personal în zona în care salariile sunt ridicate, cu alte cuvinte, în Germania și, în același timp, a investit și a sporit numărul de personal în China, unde salariile sunt scăzute. Dacă pe parcursul unui astfel de proces se solicită mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, acest lucru reprezintă un exemplu negativ al modului în care o măsură comunitară semnificativă din punct de vedere social și extrem de responsabilă este exploatată de companiile internaționale pentru a se lăuda cu responsabilitatea lor socială.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0359/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris.(FR) Pe baza raportului elaborat de colega mea din Italia, Barbara Matera (PPE, IT), am votat în favoarea propunerii de decizie privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) pentru suma de 0,6 milioane de euro reprezentând ajutorul acordat Poloniei, care se confruntă cu disponibilizări în sectorul auto. Cinci sute nouăzeci de lucrători au fost disponibilizați din cadrul a două companii din industria auto. Sprijin faptul că acest ajutor este gestionat și controlat de două organisme responsabile pentru Fondul european social (FES) în Polonia, limitând astfel costurile de monitorizare la suma de 2 000 EUR. Ca și dna Matera, felicit Comisia privind faptul că, în contextul mobilizării FEG, aceasta a propus o sursă alternativă de credite de plată la resursele neutilizate din fondurile FES. Cu toate acestea, regret faptul că, pentru a mobiliza FEG în favoarea acestui caz, creditele de plată au fost luate de la o rubrică bugetară destinată sprijinirii IMM-urilor și inovării. Trebuie să deplângem lacunele Comisiei cu privire la punerea în aplicare a programelor referitoare la competitivitate și inovare, în special pe parcursul unei crizei economice care va crește semnificativ, probabil, nevoia de sprijin.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Polonia a depus o cerere de asistență în legătură cu 590 de disponibilizări de la 2 companii care încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 29 (fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor) din regiunea NUTS II Wielkopolskie, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei, astfel cum a fost amendată de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord cu propunerea Comisiei referitoare la mobilizarea FEG de a stabili o sursă alternativă de credite de plată la resursele neutilizate ale Fondului Social European, în urma avertismentelor repetate ale Parlamentului că FEG a fost creat separat, ca un instrument specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, este necesar să identificăm capitolele bugetare adecvate pentru transferuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Ajutorul acordat lucrătorilor disponibilizați ca urmare a restructurării sau relocalizării trebuie să fie dinamic și flexibil, astfel încât să fie pus în aplicare rapid și într-un mod eficace. Având în vedere modificările structurale din comerțul internațional, este vital ca economia europeană să poată pună în aplicare în mod prompt instrumentele necesare sprijinirii lucrătorilor afectați în acest mod și să asigure reconversia profesională a acestora pentru a-i ajuta să se reintegreze rapid pe piața muncii. Prin urmare, asistența financiară ar trebui să fie furnizată pe baze individuale. De asemenea, este important să subliniem faptul că asistența nu înlocuiește responsabilitățile care, în mod normal, le aparțin companiilor, și nici nu vizează finanțarea și restructurarea companiilor. Având în vedere că Polonia a depus o cerere de asistență în legătură cu 590 de disponibilizări de la două companii care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 29 (fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor ) din regiunea Wielkopolskie, am votat în favoarea raportului sau, cu alte cuvinte, pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în favoarea Poloniei.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Criza financiară și economică prin care trecem, combinată cu schimbările constante de pe piața muncii provocate de modificările structurale ale comerțului mondial, a avut drept urmare nenumărate victime ale șomajului, care, în multe cazuri, sunt pe termen lung. Fondul european de ajustare la globalizare a fost creat pentru a răspunde situațiilor precum cea de față. În acest caz, vorbim despre mobilizarea sumei suplimentare de 600 000 EUR în favoarea sprijinirii celor 613 cazuri de disponibilizare din cadrul a două companii din sectorul de producție a autovehiculelor din perioada 1 martie - 30 noiembrie 2009. Deoarece Comisia a evaluat această solicitare și consideră că este potrivită și că îndeplinește cerințele stabilite, recomandând aprobarea acesteia, sunt în favoarea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței a numeroase persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, furnizând în același timp resurse noi pentru satisfacerea cererilor întreprinderilor și pentru relansarea economiei. În acest context, s-a prezentat acest plan de intervenție pentru Polonia, referitor la 590 de cazuri de disponibilizare de la 2 întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 29 (fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor) din regiunea NUTS II Wielkopolskie. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor intensifica eforturile pentru a pune în aplicare măsuri care să accelereze și să îmbunătățească ratele de utilizare a acestei resurse importante reprezentate de FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri foarte reduse de mobilizare. Anul acesta, s-au solicitat doar 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Poloniei, deoarece consider că acest instrument este o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate din cauza crizei economice. FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi un sprijin concret lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive legate de relocalizarea întreprinderilor, fie, după amendamentele din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața forței de muncă.

Cererea de asistență a vizat 1 104 de lucrători concediați (dintre care 590 au fost cuprinși de asistență) de către două întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 29 (fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor), atingând valoarea de 633 077 EUR finanțată din FEG. Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Comisia a propus acordarea sumei de 633 077 EUR din Fondul european de ajustare la globalizare pentru a-i ajuta pe cei 1 104 lucrători disponibilizați în Polonia în două companii implicate în producția de autovehicule, remorci și semiremorci. Am votat în favoarea acestei propuneri.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Mă abțin din respect pentru lucrătorii polonezi din industria auto care au fost sacrificați pe altarul globalizării. În situația în care sunt dați afară ca rezultat al politicilor neoliberale promovate de Uniunea Europeană, am putea fi tentați să votăm împotrivă, având în vedere cuantumul jalnic al acestui ajutor. Cu toate acestea, puținul pe care li-l dăm le poate ușura suferința. Acest lucru nu face ca raționamentul Fondului european de ajustare la globalizare să fie mai tolerabil. Acesta susține raționamentul care a dus companii precum SEWS și Leoni Atokabel la relocalizarea nerușinată în vederea creșterii profiturilor lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, iar Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este o expresie a acestei solidarități. Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor companiilor care apar în contextul globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă din mai multe țări, în special din China și India, cu efecte devastatoare asupra țărilor care respectă drepturile lucrătorilor. Obiectivul FEG constă în a-i ajuta pe lucrătorii care devin victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental pentru facilitarea accesului acestora la noi locuri de muncă. FEG a fost folosit în trecut de către celelalte țări ale UE, astfel încât acum este normal să i se acorde acest ajutor Poloniei, care a depus o cerere de asistență în ceea ce privește un număr de 590 de concedieri de la două întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 29 (fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor) din regiunea NUTS II Wielkopolskie.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Pentru a putea preveni o creștere semnificativă a nivelului de șomaj drept urmare a crizei financiare și economice, statele membre ale UE au nevoie de fonduri pentru a putea pune în aplicare rapid măsurile politice eficiente. Fondul european de ajustare la globalizare pune la dispoziție o sumă anuală de 500 de miliarde de euro în acest scop. Dacă mai mult de 500 de lucrători din cadrul uneia sau mai multor întreprinderi sunt disponibilizați pe parcursul unei anumite perioade de timp, se poate depune o cerere de mobilizare a fondurilor. Votez în favoarea acestui raport, deoarece asistența în valoare de 633 077 EUR în ceea ce privește cazurile celor 1 104 de concedieri ale lucrătorilor polonezi de la întreprinderile care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 29 este pe deplin justificată.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Am votat în favoarea raportului, deoarece acesta vizează măsurile destinate sprijinirii lucrătorilor care suferă în urma crizei economice și a consecințelor acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Polonia a prezentat o cerere de asistență în legătură cu 590 de cazuri de disponibilizare de la 2 întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 29 (fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor) din regiunea NUTS II Wielkopolskie, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei, astfel cum a fost amendată de Parlament.

Sunt, de asemenea, de acord:

- că ar trebui asigurat faptul că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și aș vrea să repet faptul că asistența oferită în cadrul FEG nu trebuie să înlocuiască măsurile care cad în responsabilitatea companiilor în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea societăților sau a sectoarelor;

- că funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a diferitelor alte instrumente create de AII din 17 mai 2006.

Salut, de asemenea, propunerea Comisiei referitoare la stabilirea unei surse alternative de credite de plată la sursele neutilizate ale Fondului social european (FSE), în urma avertismentelor repetate ale Parlamentului conform cărora FEG a fost creat separat ca un instrument specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, este necesar să identificăm capitolele bugetare adecvate pentru transferuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cererea de asistență depusă de Polonia de la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) privind 590 de concedieri de la 2 întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 29 (fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor) din regiunea NUTS II Wielkopolskie îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. De fapt, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, sfera de aplicare a FEG a fost extinsă temporar pentru a acoperi intervenția sa în situații similare acesteia, în care se înregistrează „concedierea într-o perioadă de nouă luni a cel puțin 500 de salariați, în special în întreprinderi mici și mijlocii dintr-o diviziune NACE 2 dintr-o regiune sau două regiuni învecinate de la nivel NUTS II”, ca rezultat direct al crizei financiare și economice globale. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții și sper că mobilizarea FEG va ajuta la integrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0358/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. (ES) Am votat în favoarea acordării de ajutor Aragonului. Această comunitate autonomă are o densitate a populației mai mică decât media comunitară (112 locuitori pe kilometru pătrat); economia sa tradițională constă în cultivarea cerealelor și creșterea oilor; comerțul său cu amănuntul a disponibilizat 1 154 de lucrători din cadrul a 593 de întreprinderi pe o perioadă de nouă luni; 56 % dintre persoanele încadrate în sectorul de servicii sunt șomere din februarie 2010, dintre care 73 % sunt femei; 73,9 % dintre lucrătorii disponibilizați erau asistenți de vânzare în magazine sau piețe; 14,4 % erau muncitori necalificați. Este regretabil faptul că măsurile au început să fie adoptate prea târziu, la 11 luni după primele concedieri.

Ar fi interesant să analizăm rezultatele măsurilor de asistență temporară și extraordinară pentru cei disponibilizați, care se vor adopta pentru reintegrarea acestora pe piața muncii. Cu toate acestea, trebuie să fie clar că aceste măsuri nu înlocuiesc măsurile pe care întreprinderile sunt obligate să le adopte în conformitate cu legislația națională și acordurile colective.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Spania a depus o cerere de asistență în legătură cu 1 154 de disponibilizări de la 593 de companii care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 47 (comerțul cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor ) din regiunea NUTS II Aragón, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei, astfel cum a fost amendată de Parlament. De asemenea, sunt de acord că funcționarea și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și diferitelor alte instrumente create prin acordul interinstituțional din 17 mai 2006, în cadrul evaluării intermediare a cadrului financiar multianual 2007–2013.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Ajutorul acordat lucrătorilor disponibilizați ca urmare a restructurării sau relocalizării trebuie să fie dinamic și flexibil, astfel încât să fie pus în aplicare rapid și într-un mod eficace. Având în vedere modificările structurale din comerțul internațional, este vital ca economia europeană să poată pună în aplicare în mod prompt instrumentele necesare sprijinirii lucrătorilor afectați în acest mod și să asigure reconversia profesională a acestora pentru a-i ajuta să se reintegreze rapid pe piața muncii. Prin urmare, asistența financiară ar trebui să fie furnizată pe baze individuale. De asemenea, este important să subliniem faptul că asistența nu înlocuiește responsabilitățile care, în mod normal, le aparțin companiilor, și nici nu vizează finanțarea și restructurarea companiilor. Având în vedere că Spania a depus o cerere de asistență în legătură cu 1 154 de disponibilizări de la 593 de companii care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 47 (comerțul cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) din regiunea NUTS II Aragón, votez în favoarea acestui raport sau, cu alte cuvinte, pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în favoarea Spaniei.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Criza financiară și economică prin care trecem, combinată cu schimbările constante de pe piața muncii provocate de modificările structurale ale comerțului mondial, are drept urmare nenumărate victime ale șomajului, care, în multe cazuri, este pe termen lung. Fondul european de ajustare la globalizare a fost creat pentru a răspunde situațiilor precum cea de față. În acest caz, vorbim despre mobilizarea a 1,5 milioane de euro în favoarea Spaniei pentru sprijinirea a 1 154 de disponibilizări din cadrul a 593 de companii din sectorul comerțului cu amănuntul din perioada 1 iunie 2009 - 28 februarie 2010. Deoarece Comisia a evaluat această solicitare și consideră că este potrivită și că îndeplinește cerințele stabilite, recomandând aprobarea acesteia, sunt în favoarea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței a numeroase persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, furnizând în același timp resurse noi pentru satisfacerea cererilor întreprinderilor și pentru relansarea economiei. În acest context s-a prezentat planul de intervenție pentru Spania, referitor la 1 154 de disponibilizări din cadrul a 593 de companii care operează în Diviziunea 47 (comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) în regiunea NUTS II Aragón. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor intensifica eforturile pentru a pune în aplicare măsuri care să accelereze și să îmbunătățească ratele de utilizare a acestei resurse importante reprezentate de FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri foarte reduse de mobilizare. Anul acesta, s-au solicitat doar 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Spaniei, deoarece consider că acest instrument este o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate în urma crizei economice. FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi un sprijin concret lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive legate de relocalizarea întreprinderilor, fie, după amendamentele din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața forței de muncă.

Votul de astăzi a vizat o cerere de asistență pentru 1 154 de lucrători concediați de la 593 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 47 (comerțul cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor), atingând valoarea de 1 560 000 EUR finanțată din FEG. În cele din urmă, trebuie să subliniez importanța FEG, care s-a dovedit a fi o resursă utilă și eficace pentru combaterea șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Amploarea crizei globale este evidențiată de această cerere a Spaniei de mobilizare a 1 560 000 EUR din Fondul european de ajustare la globalizare pentru a-i ajuta pe cei 1 154 de disponibilizați din cadrul a 593 de întreprinderi diferite pe o perioadă de nouă luni. Am sprijinit această cerere.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, iar Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este o expresie a acestei solidarități. Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor companiilor care apar în contextul globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă din mai multe țări, în special din China și India, cu efecte devastatoare asupra țărilor care respectă drepturile lucrătorilor. Obiectivul FEG este de a-i ajuta pe lucrătorii care devin victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental pentru facilitarea accesului acestora la noi locuri de muncă. FEG a fost folosit în trecut și de alte țări ale UE, astfel încât acum este normal să se acorde acest ajutor Spaniei, care a depus o cerere de asistență în ceea ce privește un număr de 1 154 de concedieri de la 593 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 47 (comerțul cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) din regiunea NUTS II Aragón.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Au fost înregistrate 1 154 de concedieri care afectează 593 de întreprinderi spaniole care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 47 din regiunea NUTS II Aragón. Criza financiară și economică a dus la o criză drastică în vânzări în sectorul comerțului cu amănuntul. Această situație are consecințe grave, în special pentru regiunea Aragón, care are o densitate a populației mai mică decât media comunitară. Emigrările ulterioare din această regiune, care înainte de criză prezenta un ușor progres, sunt de temut. Votez în favoarea raportului, întrucât trebuie luate măsuri imediate pentru a găsi o soluție pentru nivelurile crescute de șomaj, în special în regiunile mici cu economii care se confruntă cu probleme.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) Întrucât aceasta este o problemă de asistență suplimentară pentru lucrătorii disponibilizați ca urmare a consecințelor crizei financiare și economice globale pentru a le oferi fonduri suplimentare pentru reintegrarea lor pe piața muncii, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Spania a depus o cerere de asistență în legătură cu 1 154 de cazuri de disponibilizare de la 593 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 47 (comerțul cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) din regiunea NUTS II Aragón, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei, astfel cum a fost amendată de Parlament.

Sunt, de asemenea, de acord:

- că ar trebui asigurat faptul că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și aș vrea să repet faptul că asistența oferită în cadrul FEG nu trebuie să înlocuiască măsurile care cad în responsabilitatea companiilor în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea societăților sau a sectoarelor;

- că funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a diferitelor alte instrumente create de AII din 17 mai 2006.

Salut, de asemenea, propunerea Comisiei referitoare la stabilirea unei surse alternative de credite de plată la sursele neutilizate ale Fondului social european (FSE), în urma avertismentelor repetate ale Parlamentului conform cărora FEG a fost creat separat ca un instrument specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, este necesar să identificăm capitolele bugetare adecvate pentru transferuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cererea de asistență depusă de Spania de la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) privind 1 154 de concedieri de la 593 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 47 (comerțul cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) din regiunea NUTS II Aragón îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. De fapt, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, sfera de aplicare a FEG a fost extinsă temporar pentru a acoperi intervenția sa în situații similare acesteia, în care se înregistrează „concedierea într-o perioadă de nouă luni a cel puțin 500 de salariați, în special în întreprinderi mici și mijlocii dintr-o diviziune NACE 2 dintr-o regiune sau două regiuni învecinate de la nivel NUTS II”, ca rezultat direct al crizei financiare și economice globale. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții și sper că mobilizarea FEG va ajuta la integrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0357/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. (ES) Am votat în favoarea asistenței Fondului european de ajustare la globalizare pentru Valencia deoarece, ca urmare a modificărilor structurale a comerțului mondial și a crizei financiare, au existat 544 de disponibilizări neașteptate în cadrul a 143 de întreprinderi între 13 aprilie 2009 și 12 ianuarie 2010 în industria textilă din Valencia, care au avut un serios impact la nivel local. Din rândul celor disponibilizați, 61,7 % sunt bărbați, 22 % au peste 55 de ani, 79,9 % au doar educație elementară, iar 4 prezintă un handicap.

Cred că formarea care li se va oferi pe parcursul a celor 14 luni de muncă cu jumătate de normă le va îmbunătăți calificările profesionale astfel încât să poată intra pe piața muncii. Ca și în cazul anterior, este regretabil că măsurile s-au aplicat prea târziu, la un an și două luni de la primele concedieri.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Spania a depus o cerere de asistență în legătură cu 350 de disponibilizări de la 143 de companii care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 13 (fabricarea produselor textile ) din regiunea NUTS II Comunidad Valenciana, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei, astfel cum a fost amendată de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord că propunerea Comisiei, în expunerea sa de motive, ar trebui să includă informații clare și detaliate privind cererea, analizând criteriile de eligibilitate și explicând motivele care au dus la aprobarea sa, în conformitate cu cerințele exprimate de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Ajutorul acordat lucrătorilor disponibilizați ca urmare a restructurării sau relocalizării trebuie să fie dinamic și flexibil, astfel încât să fie pus în aplicare rapid și într-un mod eficace. Având în vedere modificările structurale din comerțul internațional, este vital ca economia europeană să poată pună în aplicare în mod prompt instrumentele necesare sprijinirii lucrătorilor afectați în acest mod și să asigure reconversia profesională a acestora pentru a-i ajuta să se reintegreze rapid pe piața muncii. Prin urmare, asistența financiară ar trebui să fie furnizată pe baze individuale. De asemenea, este important să subliniem faptul că asistența nu înlocuiește responsabilitățile care, în mod normal, le aparțin companiilor, și nici nu vizează finanțarea și restructurarea companiilor. Având în vedere că Spania a depus o cerere de asistență în legătură cu 350 de disponibilizări de la 143 de companii care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 13 (fabricarea produselor textile) din regiunea NUTS II Comunidad Valenciana, am votat în favoarea acestui raport sau, cu alte cuvinte, pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în favoarea Spaniei.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Criza financiară și economică prin care trecem, combinată cu schimbările constante de pe piața muncii provocate de modificările structurale ale comerțului mondial, are drept urmare nenumărate victime ale șomajului, care, în multe cazuri, este pe termen lung. Fondul european de ajustare la globalizare a fost creat pentru a răspunde situațiilor precum cea de față. În acest caz, vorbim despre mobilizarea a 2 milioane de euro în favoarea Spaniei pentru sprijinirea a 544 de disponibilizări de la 143 de companii din sectorul textil între 13 aprilie 2009 și 12 ianuarie 2010. Deoarece Comisia a evaluat această solicitare și consideră că este potrivită și că îndeplinește cerințele stabilite, recomandând aprobarea acesteia, sunt în favoarea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței a numeroase persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, furnizând în același timp resurse noi pentru satisfacerea cererilor întreprinderilor și pentru relansarea economiei. În acest context, s-a prezentat planul de intervenție pentru Spania, referitor la 350 de cazuri de disponibilizare de la 143 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 13 (fabricarea produselor textile) din regiunea NUTS II Comunidad Valenciana. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor intensifica eforturile pentru a pune în aplicare măsuri care să accelereze și să îmbunătățească ratele de utilizare a acestei resurse importante reprezentate de FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri foarte reduse de mobilizare. Anul acesta, s-au solicitat doar 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoare Spaniei pentru că consider acest instrument ca fiind o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate în urma crizei economice. FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi sprijin concret lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive legate de relocalizarea întreprinderilor, fie, după amendamentele din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața forței de muncă.

Votul de astăzi a vizat o cerere de asistență pentru 544 de lucrători concediați (dintre care 350 au fost vizați de asistență) de către 143 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 13 (fabricarea produselor textile), atingând valoarea de 2 059 466 EUR finanțată din FEG. Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Industria textilă trece în prezent prin vremuri dificile în întreaga Europă. Comisia propune mobilizarea a 1 422 850 EUR drept răspuns la 528 de concedieri de la 33 de întreprinderi din acest sector din Spania. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, iar Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este o expresie a acestei solidarități. Acest sprijin este esențial pentru a putea ajuta șomerii și victimele relocalizărilor companiilor care apar în contextul globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă din mai multe țări, în special din China și India, cu efecte devastatoare asupra țărilor care respectă drepturile lucrătorilor. Obiectivul FEG este de a-i ajuta pe lucrătorii care devin victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental pentru facilitarea accesului acestora la noi locuri de muncă. FEG a fost folosit în trecut și de alte țări ale UE, astfel încât acum este normal să se acorde acest ajutor Spaniei, care a depus o cerere de asistență în ceea ce privește un număr de 350 de concedieri de la 143 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 13 (fabricarea produselor textile) din regiunea NUTS II Comunidad Valenciana.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Între 13 aprilie 2009 și 12 ianuarie 2010, 544 de lucrători spanioli au fost concediați de la 143 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 13 (fabricarea produselor textile). Pentru a-i putea asista pe 350 dintre aceștia, Spania a solicitat mobilizarea a 2 059 466 EUR din Fondul european de ajustare la globalizare. Votez în favoarea raportului, întrucât s-au îndeplinit toate criteriile de mobilizare a fondului.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Deoarece procentul de IMM-uri care se specializează în principal în fabricarea de mobilă, pantofi, textile, ceramică și jucării în Comunidad Valenciana este foarte ridicat, iar sectorul de servicii reprezintă 60 % din forța de muncă totală din această regiune, acest sector a fost afectat grav, în special de numărul ridicat de concedieri din ultimii doi ani. Acest lucru are un impact ridicat la nivel local. Prin urmare, este deosebit de important să consolidăm și să continuăm sprijinirea industriei textile. Prin urmare, am votat în favoarea acestei cereri.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Spania a depus o cerere de asistență în legătură cu 350 de disponibilizări de la 143 de companii care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 13 (fabricarea produselor textile) din regiunea NUTS II Comunidad Valenciana, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei, astfel cum a fost amendată de Parlament.

Sunt, de asemenea, de acord:

- că ar trebui asigurat faptul că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și aș vrea să repet faptul că asistența oferită în cadrul FEG nu trebuie să înlocuiască măsurile care cad în responsabilitatea companiilor în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea societăților sau a sectoarelor;

- că funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a diferitelor alte instrumente create de AII din 17 mai 2006.

Salut, de asemenea, propunerea Comisiei referitoare la stabilirea unei surse alternative de credite de plată la sursele neutilizate ale Fondului social european (FSE), în urma avertismentelor repetate ale Parlamentului conform cărora FEG a fost creat separat ca un instrument specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, este necesar să identificăm capitolele bugetare adecvate pentru transferuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cererea de asistență depusă de Spania de la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) vizează 544 de concedieri (dintre care 350 sunt eligibili pentru a primi asistență) de la 143 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 13 (fabricarea produselor textile) din regiunea NUTS II Comunidad Valenciana. Conform evaluării Comisiei, această cerere îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. De fapt, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, sfera de aplicare a FEG a fost extinsă temporar pentru a acoperi intervenția sa în situații similare acesteia, în care se înregistrează „concedierea într-o perioadă de nouă luni a cel puțin 500 de salariați, în special în întreprinderi mici și mijlocii dintr-o diviziune NACE 2 dintr-o regiune sau două regiuni învecinate de la nivel NUTS II”, ca rezultat direct al crizei financiare și economice globale. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții și sper că mobilizarea FEG va ajuta la integrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0356/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. (ES) Am votat în favoarea acestei inițiative, astfel încât 330 de persoane din cele 528 care au fost disponibilizate pe o perioadă de nouă luni de la 66 de companii din Valencia în sectorul de procesare a pietrei naturale să poată primi asistență suplimentară pentru a le facilita reintegrarea pe piața muncii. Dintre cei disponibilizați, 62 % au peste 45 de ani, trei prezintă un handicap, 51 % nu au nicio formare, iar 34,4 % au doar educație elementară.

Această comunitate a primit deja alt sprijin cu ocazia pierderilor locurilor de muncă din sectorul de producție. Prin urmare, trebuie adoptate urgent alte măsuri. Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare poate reprezenta doar o parte din acele măsuri. Pentru a încheia, menționez încă o dată că regret faptul că statul spaniol a aplicat măsurile prea târziu: la un an și trei luni de la concediere, când aceste tipuri de măsuri trebuie aplicate imediat și urgent.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Spania a depus o cerere de asistență în legătură cu 300 de disponibilizări de la 66 de companii care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 23 (fabricarea altor produse minerale nemetalice) din regiunea NUTS II Comunidad Valenciana, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei, astfel cum a fost amendată de Parlament. De asemenea, sunt de acord că funcționarea și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și diferitelor alte instrumente create prin acordul interinstituțional din 17 mai 2006, în cadrul evaluării intermediare a cadrului financiar multianual 2007–2013.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Asistența acordată lucrătorilor disponibilizați ca urmare a restructurării sau relocalizării trebuie să fie dinamică și flexibilă, astfel încât să fie pusă în aplicare rapid și într-un mod eficace. Având în vedere modificările structurale din comerțul internațional, este important ca economia europeană să poată pună în aplicare rapid instrumentele necesare sprijinirii lucrătorilor afectați de astfel de modificări și să asigure reconversia profesională a acestora pentru a-i ajuta să se reintegreze rapid pe piața muncii. Având în vedere aceste considerații, asistența financiară trebuie furnizată pe baze individuale. De asemenea, este important să subliniem faptul că asistența nu înlocuiește responsabilitățile care, în mod normal, aparțin companiilor și nici nu vizează finanțarea și restructurarea companiilor. Având în vedere că Spania a depus o cerere de asistență în legătură cu 300 de disponibilizări de la 66 de companii care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 23 (fabricarea altor produse minerale nemetalice) din regiunea Comunidad Valenciana, în ansamblu, am votat în favoarea acestui raport sau, cu alte cuvinte, pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în favoarea Spaniei.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Astăzi, aprobăm mobilizarea unui pachet de asistență în valoare de 1 422 850 EUR de la Fondul european de ajustare la globalizare în favoarea Spaniei, o țară care a fost grav afectată de criza economică și care, în special, a fost martora unei creșteri a șomajului peste media europeană. În acest caz specific, ajutorul vizează 528 de concedieri de la 66 de companii care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 23 (fabricarea altor produse minerale nemetalice). Sper că economia spaniolă va putea răspunde în mod adecvat la criză, mobilizarea acestui ajutor fiind doar o parte a acelui răspuns.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței pentru multe persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, furnizând în același timp resurse noi pentru îndeplinirea nevoilor întreprinderilor și relansarea economiei. În acest context, s-a elaborat planul de intervenție pentru Spania, un plan pus în aplicare în cazul a 66 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 23 (fabricarea altor produse minerale nemetalice) din regiunea NUTS II Comunidad Valenciana. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor intensifica eforturile pentru a pune în aplicare măsuri care să accelereze și să îmbunătățească ratele de utilizare a acestei resurse importante reprezentate de FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri foarte reduse de mobilizare. Anul acesta, s-au solicitat doar 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Spaniei, deoarece consider acest instrument ca fiind o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate în urma crizei economice. FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi sprijin concret lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive legate de relocalizarea întreprinderilor, fie, după amendamentele din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața forței de muncă.

Votul de astăzi a vizat o cerere de asistență pentru 528 de lucrători concediați (dintre care 300 au fost vizați pentru asistența fondului) de la 66 de companii care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 23 (fabricarea altor produse minerale nemetalice), atingând valoarea de 1 422 850 EUR finanțată din FEG.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Această cerere se referă la mobilizarea sumei totale de 1 422 850 EUR finanțată de FEG în favoarea Spaniei. Aceasta vizează 528 de concedieri de la 66 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 23, și anume „Fabricarea altor produse minerale nemetalice”, pe o perioadă de referință de nouă luni cuprinsă între 31 martie și 30 decembrie 2009. Evaluarea Comisiei s-a bazat pe: evaluarea legăturii dintre disponibilizări și modificările structurale majore înregistrate în practicile comerțului mondial sau criza financiară; natura imprevizibilă a concedierilor vizate; demonstrarea numărului de concedieri și conformitatea cu criteriile articolului 2 litera (a); explicarea naturii imprevizibile a disponibilizărilor respective; identificarea întreprinderilor care efectuează disponibilizări și a lucrătorilor vizați pentru asistență, teritoriul vizat și autoritățile și acționarii acestuia; impactul disponibilizărilor privind ocuparea forței de muncă la nivel local, regional sau național; pachetul coordonat de servicii personalizate care urmează a fi finanțat, inclusiv compatibilitatea sa cu măsurile finanțate din fondurile structurale; datele la care au debutat sau au fost planificate să debuteze serviciile personalizate către lucrătorii afectați; procedurile pentru consultarea partenerilor sociali și a sistemelor de gestionare și control. În conformitate cu evaluarea Comisiei, cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute de Regulamentul FEG și, prin urmare, o sprijin.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Mă abțin din respect pentru lucrătorii spanioli ai companiilor precum Levantina, care au fost sacrificați pe altarul globalizării. În situația în care sunt dați afară ca rezultat al politicilor neoliberale promovate de Uniunea Europeană, am putea fi tentați să votăm împotrivă, având în vedere cuantumul jalnic al acestui ajutor. Cu toate acestea, puținul pe care li-l dăm le poate ușura suferința. Acest lucru nu face ca raționamentul Fondului european de ajustare la globalizare să fie mai tolerabil. Acesta susține raționamentul care le-a permis fondurilor Charterhouse și Impala să-și sporească capitalul în detrimentul lucrătorilor de la Levantina din Comunidad Valenciana.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, iar Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este o expresie a acestei solidarități. Acest ajutor este esențial pentru a ajuta șomerii și victimele relocalizărilor care apar în contextul globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă dintr-o serie de țări, în special China și India, afectând țările care respectă drepturile lucrătorilor. FEG are drept scop să îi ajute pe lucrătorii care devin victimele relocalizării întreprinderilor și joacă un rol fundamental în facilitarea accesul la noi locuri de muncă. FEG a fost folosit în trecut de alte țări ale UE, astfel încât este normal să i se ofere ajutor Spaniei, care a depus o cerere de asistență în ceea ce privește 300 de concedieri de la 66 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 23 (fabricarea altor produse minerale nemetalice) din regiunea NUTS II Comunidad Valenciana..

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) 500 de milioane de euro este plafonul anual pentru fondurile care se pot mobiliza prin intermediul Fondului european de ajustare la globalizare. Întrucât s-au înregistrat în total 528 de disponibilizări de la 66 de întreprinderi din Spania între 31 martie și 30 decembrie 2009, nu este deloc surprinzătoare mobilizarea fondurilor finanțate din Fondul european de ajustare la globalizare, care se ridică la 1 422 850 EUR. Votez în favoarea raportului, deoarece utilizarea completă a Fondului european de ajustare la globalizare este extrem de binevenită.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Sprijin această cerere, care încearcă să atenueze efectele numeroaselor disponibilizări din acest sector și să faciliteze reintegrarea lucrătorilor pe piața muncii, lucrători care au fost disponibilizați ca urmare a crizei financiare și economice.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Spania a depus o cerere de asistență pentru 300 de concedieri de la 66 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 23 (fabricarea altor produse minerale nemetalice) din regiunea NUTS II Comunidad Valenciana, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele la aceasta depuse de Parlament.

Sunt, de asemenea, de acord:

- că ar trebui asigurat faptul că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și aș vrea să repet faptul că asistența oferită în cadrul FEG nu trebuie să înlocuiască măsurile care cad în responsabilitatea companiilor în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea societăților sau a sectoarelor;

- că funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a diferitelor alte instrumente create de AII din 17 mai 2006.

Salut propunerea Comisiei de a stabili o sursă alternativă de finanțare, în afara surselor neutilizate ale Fondului social european (FSE), drept răspuns la avertismentele repetate ale Parlamentului European care specifică faptul că FEG a fost creat separat ca un instrument specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, este necesar să se identifice mecanismele bugetare adecvate pentru transferurile de fonduri.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cererea de asistență depusă de Spania de la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) privind 300 de concedieri din 528 de la 66 de întreprinderi care se încadrează în sectorul NACE a doua revizuire diviziunea 23 (fabricarea altor produse minerale nemetalice) din regiunea NUTS II Comunidad Valenciana îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, domeniul de aplicare a FEG a fost extins temporar: s-au avut în vedere intervenții în astfel de situații în care, ca urmare directă a crizei financiare și economice globale, s-a înregistrat „concedierea într-o perioadă de nouă luni a cel puțin 500 de salariați, în special în întreprinderi mici și mijlocii dintr-o diviziune NACE 2 dintr-o regiune sau două regiuni învecinate de la nivel NUTS II”. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții și sper că mobilizarea FEG va contribui la reintegrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0351/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. (ES) Criza a dus la o scădere cu 28 % a înmatriculărilor vehiculelor. În Terres de l'Ebre (Catalonia), gradul de ocupare a forței de muncă în sectorul de servicii este de 60 %. Închiderea Lear Automotive a dus la o creștere a șomajului cu 4 % în zonă, care, în 2009, a stagnat la 22,7 %.

Acest ajutor vizează să furnizeze un pachet de servicii personalizate similar ajutorului acordat în aceeași regiune și aceluiași sector, în alt caz care a acoperit 1 429 din cele 2 330 de persoane disponibilizate. Acest caz este valabil și pentru 508 din 515 de concedieri înregistrate pe o perioadă de patru luni în 2010, cauzate de închiderea Lear Automotive. Am votat în favoarea acestei inițiative, astfel încât această cerere le va permite celor afectați să reintegreze pe piața muncii și va ajuta la reducerea șomajului.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Spania a depus o cerere de asistență pentru 508 de disponibilizări de la Lear Automotive (EEDS) Spania, S.L. Sociedad Unipersonal, o companie care operează în sectorul auto, am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei, astfel cum a fost modificată de Parlament. Sunt, de asemenea, de acord că propunerea Comisiei, în expunerea sa de motive, ar trebui să includă informații clare și detaliate privind cererea, analizând criteriile de eligibilitate și explicând motivele care au dus la aprobarea sa, în conformitate cu cerințele exprimate de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Ajutorul acordat lucrătorilor disponibilizați ca urmare a restructurării sau relocalizării trebuie să fie dinamic și flexibil, astfel încât să fie pus în aplicare rapid și într-un mod eficace. Având în vedere modificările structurale din comerțul internațional, este vital ca economia europeană să poată pună în aplicare în mod prompt instrumentele necesare sprijinirii lucrătorilor afectați în acest mod și să asigure reconversia profesională a acestora pentru a-i ajuta să se reintegreze rapid pe piața muncii. Prin urmare, asistența financiară ar trebui să fie furnizată pe baze individuale. De asemenea, este important să subliniem faptul că asistența nu înlocuiește responsabilitățile care, în mod normal, le aparțin companiilor, și nici nu vizează finanțarea și restructurarea companiilor. Având în vedere că Spania a solicitat asistență pentru 508 cazuri de disponibilizări de la Lear Automotive (EEDS), care operează în sectorul auto în regiunea Catalonia, votez în favoarea acestui raport sau, cu alte cuvinte, pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în favoarea Spaniei.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Ne aflăm astăzi aici pentru a adopta mobilizarea pachetului de asistență al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), însumând în total 382 000 EUR pentru sprijinirea industriei auto spaniole. În acest caz, în special, asistența se referă la 515 locuri de muncă care s-au pierdut la Lear Automotive (EEDS) Spania, S.L. Sociedad Unipersonal, o companie care operează în sectorul auto în Catalonia. Înainte de criză, sectorul auto era cea mai importantă sursă de export a Spaniei. Cu toate acestea, reducerea cererii pentru astfel de produse în Uniunea Europeană ca urmare a crizei ajunge să amenințe cu pierderea a și mai multor locuri de muncă, nu doar în Spania, ci în întreaga Uniune, și, în consecință, este important ca utilizarea FEG să poată asista eficient un sector care este atât de important pentru economia europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței pentru multe persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, furnizând în același timp resurse noi pentru îndeplinirea nevoilor întreprinderilor și relansarea economiei. În acest context, s-a elaborat acest plan de intervenție pentru Spania, un plan care va asista 508 de persoane care și-au pierdut locurile de muncă la Lear Automotive (EEDS) Spania, S.L. Sociedad Unipersonal, o companie care operează în sectorul auto. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor intensifica eforturile pentru a pune în aplicare măsuri care să accelereze și să îmbunătățească ratele de utilizare a acestei resurse importante reprezentate de FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri foarte reduse de mobilizare. Anul acesta, s-au solicitat doar 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Spaniei, deoarece consider acest instrument ca fiind o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate în urma crizei economice. FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi sprijin concret lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive legate de relocalizarea întreprinderilor, fie, după amendamentele din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața forței de muncă.

Raportul adoptat astăzi a vizat o cerere de asistență pentru 515 de disponibilizări (dintre care 508 au fost vizați pentru asistență finanțată din fond) de la Lear Automotive (EEDS) Spania, o întreprindere care operează în sectorul auto în Catalonia, însumând în total 382 200 EUR finanțați din FEG. Pentru a încheia, salut adoptarea raportului, care arată că FEG este o resursă utilă și eficace de combatere a șomajului cauzat de globalizare și criza economică.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Criza economică din sectorul auto a dus la 515 disponibilizări de la întreprinderea Lear Automotive (Spania). Susțin propunerea de mobilizare a 382 200 EUR din Fondul european de globalizare pentru sprijinirea acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Mă abțin din respect pentru lucrătorii spanioli ai Lear Automotive care au fost sacrificați pe altarul globalizării. În situația în care sunt dați afară ca rezultat al politicilor neoliberale promovate de Uniunea Europeană, am putea fi tentați să votăm împotrivă, având în vedere cuantumul jalnic al acestui ajutor. Cu toate acestea, puținul pe care li-l dăm le poate ușura suferința. Acest lucru nu face ca raționamentul Fondului european de ajustare la globalizare să fie mai tolerabil. Acesta susține raționamentul care a dus această companie multinațională americană și pe acționarii săi principali, Pezna Investment Management și Fondul de pensii al profesorilor din California, la relocalizare, fără a lua în considerare persoanele care i-au îmbogățit.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, iar Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este o expresie a acestei solidarități. Acest ajutor este esențial pentru a ajuta șomerii și victimele relocalizărilor care apar în contextul globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă dintr-o serie de țări, în special China și India, afectând țările care respectă drepturile lucrătorilor. FEG are drept scop să îi ajute pe lucrătorii care devin victimele relocalizării întreprinderilor și joacă un rol fundamental în facilitarea accesul la noi locuri de muncă. FEG a fost deja utilizat în trecut de alte țări din Uniunea Europeană și acum a venit momentul să acordăm acest ajutor Spaniei pentru a-i ajuta pe cei 508 disponibilizați de la Lear Automotive (EEDS) Spania, S.L. Sociedad Unipersonal, o companie care operează în sectorul auto în Catalonia.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Pentru a putea solicita fonduri din Fondul european de ajustare la globalizare și pentru ca cererea să fie, în consecință, aprobată, există criterii clar definite care trebuie îndeplinite. Fondul este destinat ajutorării lucrătorilor care au fost disponibilizați ca urmare a crizei financiare și economice globale, prin stabilirea unor măsuri care vor garanta reintegrarea rapidă a acestora pe piața muncii. Fondul pune la dispoziție anual o sumă de 500 de milioane de euro pentru astfel de cazuri. Cu toate acestea, o întreprindere trebuie să fi efectuat cel puțin 500 de disponibilizări – similar întreprinderii spaniole Lear Automotive, care îndeplinește toate criteriile – pentru ca Spania să poată solicita fonduri. Votez în favoarea raportului, deoarece acestea este exact motivul existenței Fondului european de ajustare la globalizare.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Spania a solicitat asistență privind cele 508 cazuri de disponibilizare de la Lear Automotive (EEDS) Spania, S.L. Sociedad Unipersonal, o companie care operează în sectorul auto, am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei și modificările aduse de Parlament.

Sunt, de asemenea, de acord:

- că ar trebui asigurat faptul că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și aș vrea să repet faptul că asistența oferită în cadrul FEG nu trebuie să înlocuiască măsurile care cad în responsabilitatea companiilor în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea societăților sau a sectoarelor;

- că funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a diferitelor alte instrumente create de AII din 17 mai 2006.

Salut propunerea Comisiei de a stabili o sursă alternativă de finanțare, în afara surselor neutilizate ale Fondului social european (FSE), drept răspuns la avertismentele repetate ale Parlamentului European care specifică faptul că FEG a fost creat separat ca un instrument specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, este necesar să se identifice mecanismele bugetare adecvate pentru transferurile de fonduri.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Solicitarea Spaniei în vederea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare pentru 508 de disponibilizări din cadrul companiei Lear Automotive (EEDS) Spain, S.L. Sociedad Unipersonal, o companie care operează în sectorul auto, îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, domeniul de aplicare a FEG a fost extins temporar: s-au avut în vedere intervenții în astfel de situații în care, ca urmare directă a crizei financiare și economice globale, s-a înregistrat „concedierea într-o perioadă de patru luni a cel puțin 500 de salariați ai unei întreprinderi dintr-un stat membru”. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții și sper că mobilizarea FEG va contribui la reintegrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0352/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Polonia a solicitat asistență pentru 189 de cazuri de disponibilizare de la H. Cegielski-Poznań și cei patru furnizori ai săi, care activează toți în sectorul de motoare diesel maritime, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele respective introduse de Parlament. De asemenea, sunt de acord că ar trebui asigurat faptul că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) trebuie să sprijine reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și aș vrea să repet faptul că asistența din cadrul FEG nu trebuie să înlocuiască măsurile care cad în responsabilitatea companiilor în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea societăților sau a sectoarelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Ajutorul acordat lucrătorilor disponibilizați ca urmare a restructurării sau relocalizării trebuie să fie dinamic și flexibil, astfel încât să fie pus în aplicare rapid și într-un mod eficace. Având în vedere modificările structurale din comerțul internațional, este important ca economia europeană să poată pună în aplicare rapid instrumentele necesare sprijinirii lucrătorilor afectați de astfel de modificări și să asigure reconversia profesională a acestora pentru a-i ajuta să se reintegreze rapid pe piața muncii. Având în vedere aceste considerații, asistența financiară trebuie furnizată pe baze individuale. De asemenea, este important să subliniem faptul că asistența nu înlocuiește responsabilitățile care, în mod normal, aparțin companiilor și nici nu vizează finanțarea și restructurarea companiilor. Având în vedere că Polonia a solicitat asistență pentru 189 de cazuri de disponibilizare de la H. Cegielski-Poznań, un producător de motoare diesel pentru nave și stații de electricitate și cei patru furnizori ai săi, în ansamblu, votez în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare pentru sprijinirea Poloniei.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Ne aflăm astăzi aici pentru a adopta mobilizarea pachetului de asistență al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), în valoare de 114 250 EUR pentru Polonia, pentru a-i permite să abordeze cele 658 de pierderi de locuri de muncă în patru unități de producție de la H. CegielskiPoznań, o companie implicată în producția de motoare diesel maritime, și patru dintre furnizorii săi din orașele și districtul Poznań. Astfel cum am avertizat întotdeauna, în timp ce o astfel de asistență este foarte importantă pentru abordarea simptomelor prezente, nu reprezintă soluția finală la problemele care afectează industriile europene legate nu doar de criza economică cu care ne confruntăm, dar și de nevoia ca Europa să se adapteze unei lumi în schimbare, o lume în care competitivitatea este fundamentală.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței pentru multe persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, furnizând în același timp resurse noi pentru îndeplinirea nevoilor întreprinderilor și relansarea economiei. În acest context, s-a elaborat planul de intervenție pentru Polonia, un plan cu privire la cele 189 de persoane care și-au pierdut locul de muncă la H. CegielskiPoznań, o companie care produce motoare diesel maritime, și patru dintre furnizorii săi. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor intensifica eforturile pentru a pune în aplicare măsuri care să accelereze și să îmbunătățească ratele de utilizare a acestei resurse importante reprezentate de FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri foarte reduse de mobilizare. Anul acesta, s-au solicitat doar 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Criza economică globală a dat naștere la modificări structurale majore în multe sectoare, având drept rezultat un număr uriaș de persoane care își pierd locul de muncă. Propunerea în curs de dezbatere se referă la asistența unui grup mare de lucrători disponibilizați în regiunea poloneză Wielkopolskie. O a doua propunere pentru asistență financiară pe care o votăm astăzi se referă la câteva sute de alte disponibilizări în aceeași regiune. Prin urmare, există un volum mare de modificări pe piața locală în această regiune din Polonia. Mă bucur că Comisia Europeană a confirmat faptul că cererea îndeplinește condițiile necesare acordării sprijinului financiar. Ca urmare, lucrătorii disponibilizați vor putea fie să-și reia vechile locuri de muncă sau să găsească altele noi, iar proprietarii companiei se vor folosi de sprijin pentru a diminua efectele negative ale crizei globale și a-și menține poziția pe piață.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Poloniei. FEG a fost înființat în 2006 pentru a oferi sprijin concret lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă fie din motive legate de relocalizarea întreprinderilor, fie, după amendamentele din 2009, din cauza crizei economice, pentru a sprijini reintegrarea lor pe piața forței de muncă. Votul de astăzi privește o cerere de asistență pentru 658 de disponibilizări (dintre care 189 au fost vizate pentru asistență) de la H. Cegielski-Poznań și patru dintre furnizorii săi, întreprinderi care operează în sectorul privind fabricarea motoarelor diesel maritime în orașul Poznań și Poviat, în valoare totală de 114 250 EUR finanțați din FEG.

În cele din urmă, aș sublinia faptul că adoptarea rapoartelor de azi arată importanța FEG, care este o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate din cauza crizei economice și este și un instrument eficace pentru combaterea șomajului.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestei cereri de asistență din cadrul Fondului european de ajustare la globalizare pentru 658 de disponibilizări de la întreprinderea H. Cegielski-Poznań și patru dintre furnizorii săi, care operează în sectorul de fabricare a motoarelor diesel maritime în Poznań și districtele înconjurătoare. Comisia a propus mobilizarea a 114 250 EUR și sprijin această propunere.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Mă abțin din respect pentru lucrătorii polonezi din industria auto care au fost sacrificați pe altarul globalizării. În situația în care sunt dați afară ca rezultat al politicilor neoliberale promovate de Uniunea Europeană, am putea fi tentați să votăm împotrivă, având în vedere cuantumul jalnic al acestui ajutor. Cu toate acestea, puținul pe care li-l dăm le poate ușura suferința. Acest lucru nu face ca raționamentul Fondului european de ajustare la globalizare să fie mai tolerabil. Acesta susține raționamentul care a dus la privatizarea companiilor de stat cum ar fi Cegielski-Poznań.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spațiu al solidarității, iar Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este o expresie a acestei solidarități. Acest ajutor este esențial pentru a ajuta șomerii și victimele relocalizărilor care apar în contextul globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă dintr-o serie de țări, în special China și India, afectând țările care respectă drepturile lucrătorilor. FEG are drept scop să îi ajute pe lucrătorii care devin victimele relocalizării întreprinderilor și joacă un rol fundamental în facilitarea accesul la noi locuri de muncă. FEG a fost folosit în trecut de alte țări din UE, astfel încât este normal să se ofere ajutor Poloniei, care a depus o cerere de asistență în ceea ce privește 189 de concedieri de la H. CegielskiPoznań, companie care produce motoare diesel maritime, și patru dintre furnizorii săi.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Pentru ca statele în care s-au disponibilizat lucrători, ca urmare a crizei financiare și economice globale, să le poată furniza asistență acestor lucrători, UE a stabilit Fondul european de ajustare la globalizare. Mobilizarea fondurilor este destinată facilitării reintegrării pe piața muncii a celor afectați. Votez în favoarea raportului, deoarece Polonia trebuie să sprijine 658 de lucrători care au fost disponibilizați de la întreprinderea H. Cegielski-Poznań.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că Polonia a solicitat asistență pentru 189 de cazuri de disponibilizare de la H. Cegielski-Poznań și patru dintre furnizorii săi, toți activând în sectorul motoarelor diesel maritime, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și cu amendamentele respective introduse de Parlament.

Sunt, de asemenea, de acord:

- că ar trebui asigurat faptul că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și aș vrea să repet faptul că asistența oferită în cadrul FEG nu trebuie să înlocuiască măsurile care cad în responsabilitatea companiilor în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea societăților sau a sectoarelor;

- că funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a diferitelor alte instrumente create de AII din 17 mai 2006.

Salut propunerea Comisiei de a stabili o sursă alternativă de finanțare, în afara surselor neutilizate ale Fondului social european (FSE), drept răspuns la avertismentele repetate ale Parlamentului European care specifică faptul că FEG a fost creat separat ca un instrument specific, cu propriile sale obiective și termene, și că, prin urmare, este necesar să se identifice mecanismele bugetare adecvate pentru transferurile de fonduri.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cererea prezentată de Polonia pentru mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) privind 189 concedieri din 658 de la H. CegielskiPoznań, companie care produce motoare diesel maritime, și patru dintre furnizorii săi, în perioada cuprinsă între 1 septembrie 2009 și 1 ianuarie 2010, îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, domeniul de aplicare a FEG a fost extins temporar: s-au avut în vedere intervenții în astfel de situații în care, ca urmare directă a crizei financiare și economice globale, s-a înregistrat „concedierea într-o perioadă de patru luni a cel puțin 500 de salariați ai unei întreprinderi dintr-un stat membru, inclusiv lucrătorii concediați în cadrul furnizorilor sau producătorilor din aval ai întreprinderii menționate anterior”. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții și sper că mobilizarea FEG va contribui la reintegrarea cu succes a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0336/2010), (A7-0337/2010), (A7-0359/2010), (A7-0358/2010), (A7-0357/2010), (A7-0356/2010), (A7-0351/2010), (A7-0352/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Prin adoptarea acestui text, PE le-a solicitat instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a accelera mobilizarea FEG. Parlamentul reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o procedură armonioasă și rapidă în vederea adoptării deciziilor privind mobilizarea FEG, oferind sprijin singular, limitat ca timp, individual, echipat pentru a ajuta lucrătorii care au suferit concedieri ca rezultat al globalizării și crizei financiare și economice. El subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea lucrătorilor disponibilizați pe piața muncii. În final, Parlamentul evidențiază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, ar trebui asigurat faptul că FEG sprijină reintegrarea fiecărui lucrător disponibilizat pe piața muncii și repetă faptul că asistența FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care sunt responsabilitatea întreprinderilor în temeiul dreptului național sau al acordurilor colective și măsurile de restructurare a întreprinderilor sau a sectoarelor.

 
  
  

Raport: Claude Moraes (A7-0347/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Este regretabil faptul că această propunere, care datează din 2003 și care intenționează să le ofere refugiaților statutul de rezident pe termen lung, după cinci ani de rezidență legală continuă, nu a fost pusă în aplicare între timp. Având în vedere amendamentele propuse de Parlamentul European în aprilie 2008, care prevăd, printre alte măsuri, normele de calcul pentru perioada de cinci ani ce precedă solicitarea statutului de rezident și dată fiind lipsa de unanimitate în Consiliu, această nouă propunere va reprezenta un ajutor direct pentru beneficiarii de protecție internațională, care locuiesc pe teritoriul UE de peste cinci ani, însă nu dețin încă statutul de rezident.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat pentru acest raport care susține aplicarea propunerii în cazul refugiaților în sensul Convenției de la Geneva și al beneficiarilor de protecție subsidiară. În raportul său, Parlamentul European susține propunerea Comisiei Europene și ia în considerare angajamentul de a proteja interesele beneficiarilor de protecție internațională. Aș dori să atrag atenția asupra faptului că, în prezent, situația cetățenilor țărilor terțe care beneficiază de protecție internațională este confuză și neclară deoarece condițiile pentru acordarea acestui statut nu sunt armonizate. Potrivit propunerii Comisiei, condițiile și procedura de acordare a statutului vor deveni mai simple și mai clare în Uniunea Europeană. Totodată, această nouă directivă le va permite beneficiarilor de protecție internațională care devin rezidenți pe termen lung să primească rezidență în alt stat membru decât cel în care au fost recunoscuți.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Această inițiativă a fost depusă în urma propunerii de directivă din anul 2007, privind extinderea statutului de rezident pe termen lung la refugiații și persoanele aflate sub protecție subsidiară, care nu a reușit să întrunească unanimitatea în Consiliu, necesară înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Scopul său este acela de a le oferi beneficiarilor de protecție internațională, care au petrecut cinci ani într-un stat membru ca locuitori legali, certitudine în legătură cu dreptul lor la rezidență într-un stat membru, precum și o serie de drepturi comparabile cu cele ale cetățenilor UE.

Compromisul la care s-a ajuns este deosebit de important, nu numai fiindcă le permite refugiaților din UE să dispună de un nivel ridicat de protecție și certitudine juridică, ci și fiindcă tratamentul discriminatoriu al tuturor cetățenilor din țările din afara UE a fost în sfârșit abolit.

Acesta reprezintă, totodată, un semnal politic important, fiindcă adoptarea acestei prime inițiative dintr-o serie de șase acte legislative nu reprezintă numai un prim pas, ci și o materializare a abordării constructive adoptate de cele trei instituții în crearea unui Sistem european comun de azil până în 2012.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Am votat pentru adoptarea acestei directive. Propunerea de directivă modifică o altă directivă din 2003, pentru a putea acorda și beneficiarilor de protecție internațională (refugiaților, în special) dreptul de a putea beneficia de un permis de ședere pe termen lung pe teritoriul UE, dacă persoana respectivă a locuit deja legal pe teritoriul UE pentru cel puțin 5 ani. Odată cu acest permis, ei vor beneficia de drepturi similare cu ceilalți cetățeni și vor putea, de exemplu, să circule și să se stabilească în oricare din statele UE (cu excepția UK, Danemarcei și Irlandei). Se mai prevede că acești beneficiari de protecție internațională pot fi în continuare expulzați de pe teritoriul UE, dar numai sub reguli foarte stricte, ținându-se seama de principiul nereturnării și de drepturile acordate în principal de Carta Drepturilor Fundamentale.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Această propunere vizează extinderea domeniului de aplicare a Directivei Consiliului 2003/109/CE privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung și cel al beneficiarilor ai unei protecții internaționale, care locuiesc legal într-un stat membru de peste cinci ani. Prin asigurarea unui tratament egal tuturor beneficiarilor protecției internaționale, în toate statele membre, o astfel de măsură pune capăt inegalităților existente până în prezent între statele membre și le va permite persoanelor în cauză să locuiască în alt stat membru decât cel în care au obținut recunoașterea oficială, ceea ce nu se întâmpla până acum. Aceste măsuri sunt importante tocmai deoarece construim un spațiu comun al libertății și securității în Europa, creăm un spațiu în care cetățenii recunoscuți drept beneficiari ai protecției internaționale trebuie să aibă aceleași drepturi în toate statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) După o primă încercare eșuată, era și momentul ca beneficiarii protecției internaționale să se bucure, în sfârșit, de un tratament egal cu alți cetățeni ai țărilor terțe, care sunt rezidenți pe termen lung. Într-adevăr, nu există motive pentru ca ei să fie tratați diferit sau pentru existența unei incertitudini cu privire la statutul lor în Uniune. Am susținut, așadar, raportul lui Claude Moraes, care, printre altele, a permis consolidarea garanțiilor împotriva returnării și, în pofida rezervelor exprimate, a condus la aprobarea unei perioade adecvate de rezidență, de cinci ani. Trebuie remarcat faptul că acesta este singurul text din pachetul legislativ privind azilul care a fost adoptat în ultima vreme, sub conducerea președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene, în pofida angajamentelor asumate la începutul mandatului. Prin urmare, trebuie să depunem eforturi pentru a ne asigura că Sistemul european comun de azil, întemeiat, inter alia, pe proceduri și condiții de primire comune, va deveni în sfârșit o realitate în interiorul Uniunii. Astăzi, obiectivele sunt evidente: nu vom putea avea un sistem comun decât prin armonizarea și îmbunătățirea sistemelor naționale de azil, atât de diversificate în prezent.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind modificarea Directivei 2003/109/CE, în vederea extinderii domeniului său de aplicare la beneficiarii unei protecții internaționale. Am procedat astfel deoarece consider că este important ca refugiații să se bucure de aceleași drepturi precum cetățenii statelor terțe care dețin un permis de rezidență pe termen lung.

Prin votul de astăzi, Parlamentul European a eliminat una dintre carențele Uniunii Europene, reglementând statutul juridic al rezidenților legali pe termen lung, care nu se aplica refugiaților și beneficiarilor de protecție internațională. Grație noilor reglementări, aceste persoane se vor bucura de o siguranță mai mare cu privire la statutul lor juridic în Uniunea Europeană și nu vor fi supuse inegalității de tratament față de cetățenii țărilor terțe.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestei propuneri, care are drept scop acordarea statutului de rezident pe termen lung beneficiarilor protecției internaționale, care locuiesc legal de peste cinci ani pe teritoriul UE. Această propunere le oferă șansa de a se integra, de a comunica într-una dintre limbile oficiale ale statului membru de rezidență, de a fi conștienți de drepturile și de obligațiile ce le revin, dar și de valorile de bază ale statului membru de rezidență. În acest scop, statul membru trebuie să asigure pregătirea lingvistică a rezidenților pe termen lung. Totodată, statele membre trebuie încurajate să dezvolte programe de pregătire în domeniul legislației fundamentale și al valorilor de bază ale statului membru de rezidență, precum și cu privire la principiile democrației, drepturile omului, egalitatea, drepturile și obligațiile individuale în statul membru respectiv.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece sunt convins că ar avea efecte pozitive pentru toți beneficiarii de protecție internațională care locuiesc legal pe teritoriul Uniunii Europene de peste cinci ani, însă care în prezent nu au dreptul la statutul de rezident pe termen lung.

Suntem convinși de necesitatea asigurării unei certitudini sporite privind situația lor juridică în UE, evitând eventualele diferențe de tratament față de cetățenii altor state terțe. Suntem conștienți de preocupările unor state membre, privind faptul că pe teritoriul lor se află un număr disproporționat de beneficiari ai unei protecții internaționale, din considerente demografice sau geografice.

Prin urmare, se pare că este nevoie mai mult ca oricând de măsuri suplimentare pentru abordarea eventualelor consecințe nedorite, inclusiv, de exemplu, de adoptarea unor măsuri pentru ca acestor persoane să le fie mai ușor să se mute și să se stabilească în alt stat membru decât cel care le-a acordat protecția internațională. Prin urmare, susținem toate garanțiile posibile propuse împotriva returnării (doar statul membru care a acordat protecția internațională trebuie să aibă dreptul de a efectua expulzări), susținând, unde este cazul, integritatea familială.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Intenția este aceea ca adoptarea acestui raport să extindă domeniul de aplicare al Directivei Consiliului 2003/109/CE privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung și beneficiarii protecției internaționale, care locuiesc legal într-un stat membru de peste cinci ani. De acum înainte, li se va asigura un tratament egal tuturor beneficiarilor protecției internaționale, în toate statele membre și li se va permite persoanelor în cauză să locuiască în alt stat membru decât cel în care au obținut recunoașterea oficială, ceea ce nu se întâmpla până acum. Importanța acestor măsuri este legată direct de obiectivul creării unui spațiu comun al libertății și securității în Europa, de crearea unui spațiu în care cetățenii recunoscuți drept beneficiari ai protecției internaționale trebuie să aibă aceleași drepturi în toate statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Dreptul internațional și principiile morale îi oferă Uniunii Europene șansa de a accelera acordarea statutului juridic acelor persoane cărora le este imposibil să trăiască în statul lor natal, în afara Uniunii Europene. Fiecare persoană are dreptul la un tratament uman. Cu toate acestea, statutul refugiaților trebuie definit în funcție de toate circumstanțele, interzicându-se orice fel de speculații, indiferent dacă ele sunt de natură financiară sau se referă la politica privind migrația. Din păcate, Uniunea Europeană și Parlamentul European acceptă frecvent drept adevărate fapte care nu au fost verificate detaliat. Uneori, declarațiile false ale apărătorilor drepturilor și ale altor cetățeni sunt considerate adevărate. Este important să nu tolerăm populismul. Altfel, în Europa s-ar putea stabili popoare întregi, sub acoperirea statutului de refugiat.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Statele membre trebuie să fie cele care decid dacă, în ce circumstanțe și după ce perioadă de rezidență legală li se acordă refugiaților un permis de rezidență pe termen lung. Aceste reglementări nu trebuie să fie impuse de UE. Faptul că această propunere a fost adoptată cu doi ani mai târziu, într-o formă revizuită, comportă o serie de probleme, fiindcă, dacă s-ar interpreta corect frecvent amintita Convenție de la Geneva, s-ar accepta doar o parte dintre solicitările de azil. Faptul că, după cinci ani de rezidență legală, beneficiarii unei protecții internaționale vor avea drepturi comparabile cu cele ale cetățenilor UE a ridicat o serie de probleme și întrebări, mai ales în acele state UE cu sisteme sociale puternice, deoarece acest lucru va conduce la costuri inestimabile.

Extinderea domeniului de aplicare pentru a include refugiații și beneficiarii unei protecții subsidiare nu va face altceva decât să împovăreze și mai mult contribuabilii. Trebuie să ținem în permanență cont de atractivitatea acestor măsuri pentru refugiați, adică de faptul că aceste măsuri, al căror scop este acela de a asigura protecție și siguranță financiară, vor determina numeroase migranți economici să imigreze ilegal în Europa, sub pretextul solicitării de azil din cauza unor condiții de trai periculoase și inumane. La fel de periculoasă este și propunerea de a acorda permisele de rezidență în funcție de durata procedurii de azil. Din aceste motive am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) După ce au locuit într-un stat membru timp de peste cinci ani, refugiații vor primi un permis de rezidență pe termen lung, care va fi ulterior valabil pe întregul teritoriu al UE. Deoarece sistemele de azil din diferitele state membre nu sunt uniforme din punctul de vedere al rigurozității, un refugiat chibzuit se va stabili mai întâi în acel stat membru care are cea mai tolerantă legislație privind azilul, cu cele mai multe lacune juridice. După cinci ani, el își poate părăsi locul de rezidență și se poate muta în orice alt stat membru al Uniunii Europene. Rezultatul va fi, deci, imigrația secundară, din țările cu standarde inferioare, în acele state membre cu sisteme sociale generoase. Refugiații vor alege statele membre, mai întâi în funcție de strictețea legislației privind azilul, iar apoi în funcție de nivelul serviciilor sociale. Un astfel de comportament ar afecta în mod deosebit țări precum Austria, Germania sau Țările de Jos. Acest raport nu prezintă metode corespunzătoare pentru soluționarea problemelor comunitare referitoare la azil sau pentru punerea în aplicare a unei politici adecvate de integrare. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece sunt de acord cu extinderea domeniului de aplicare al Directivei 2003/109/CE, în vederea acordării statutului de rezident pe termen lung beneficiarilor unei protecții internaționale, care locuiesc legal pe teritoriul unui stat membru, de o perioadă mai mare de cinci ani.

Aș dori să subliniez mai ales natura integratoare a politicii care ar rezulta din propunerea de față. Statutul de rezident pe termen lung oferă posibilitatea de integrare a acestor persoane, mai ales prin pregătirea lingvistică pe care statele membre trebuie să le-o asigure rezidenților pe termen lung.

Din aceleași motive, susțin propunerea raportorului de a încuraja statele membre să dezvolte programe educaționale privind valorile fundamentale și principiile juridice ale statului membru de rezidență, precum și privind principiile generale ale democrației, drepturilor omului și drepturilor și obligațiilor cetățenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Doresc să-i mulțumesc dlui Moraes pentru activitatea sa deosebită și împărtășesc ideea adoptării unei abordări constructive, care să includă majoritatea amendamentelor propuse de Comisie, precum și numeroasele amendamente tehnice aprobate în Consiliu pe parcursul negocierilor asupra acestui instrument. Proiectul de raport reflectă dorința de a lua în considerare unele preocupări ale statelor membre, în vederea ajungerii la un acord în primă lectură, precum și angajamentul de a proteja interesele beneficiarilor unei protecții internaționale, înainte și după obținerea statutului de rezident pe termen lung.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece consider că este complet justificată extinderea statutului de rezident pe termen lung la beneficiarii unei protecții internaționale care locuiesc legal într-un stat membru, de cel puțin cinci ani. Astfel, se va asigura un tratament egal tuturor cetățenilor țărilor terțe și se va promova coeziunea economică și socială a Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În 2001, Comisia a prezentat o propunere de directivă privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung. Această propunere prevedea inițial ca refugiații să poată primi statutul de rezident pe termen lung după cinci ani de ședere legală și continuă într-un stat membru. Pe parcursul negocierilor, statele membre au decis, însă, să excludă refugiații din domeniul de aplicare a directivei. Ulterior, prin Declarația comună a Consiliului și Comisiei, formulată în cadrul Consiliului JAI din 8 mai 2003, s-a stabilit că Comisia va prezenta o propunere de directivă privind extinderea statutului de rezident pe termen lung la refugiații și beneficiarii unei protecții subsidiare.

Această propunere a fost prezentată de Comisie în iunie 2007, folosind același temei juridic ca documentul legislativ pe care trebuia să îl modifice, și anume articolul 63, alineatul (3) litera (a) și alineatul (4) din Tratatul CE. Principalul obiectiv al propunerii a constat în a le oferi beneficiarilor unei protecții internaționale, care locuiesc legal într-un stat membru de peste cinci ani, certitudine juridică cu privire la dreptul lor de rezidență într-un stat membru, precum și o serie de drepturi comparabile cu cele ale cetățenilor UE.

 
  
  

Raport: Nathalie Griesbeck (A7-0345/010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – Am votat în favoarea acestei rezoluții care aprobă încheierea unui acord cu Georgia privind facilitarea eliberării vizelor. Acest acord reflectă o dorință clară de apropiere între Georgia și UE, exprimată în ultimii ani printr-o serie de acte politice semnificative, începând cu îmbunătățirea cooperării bilaterale între UE și Georgia și culminând cu aderarea Georgiei la Consiliul Europei și la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Am susținut această rezoluție, deoarece cred cu tărie că acordul privind facilitarea eliberării vizelor va facilita contactele interpersonale, care constituie o condiție foarte importantă pentru dezvoltarea legăturilor economice, sociale, umanitare, culturale, științifice și nu numai.

Consider că eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii Georgiei va marca un pas important în drumul acestui stat către integrarea europeană. Un regim de facilitare a vizelor are o mare importanță pentru viețile oamenilor, deoarece consolidează contactele dintre oameni și contribuie la materializarea ideii de liberă circulație, care este unul dintre drepturile fundamentale în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei recomandări a Parlamentului European privind facilitarea eliberării vizelor pentru Georgia, deoarece extinderea Uniunii Europene a reprezentat pentru Uniune o șansă de a crea un nou cadru de cooperare cu vecinii săi de la est și sud. În special, acordul privind facilitarea eliberării vizelor va facilita contactele interpersonale, care constituie o condiție importantă pentru dezvoltarea legăturilor economice, umanitare, culturale, științifice și nu numai. Totodată, un regim de facilitare a vizelor are o mare importanță pentru viețile oamenilor, deoarece el consolidează contactele dintre oameni și contribuie la materializarea ideii de liberă circulație, care este unul dintre drepturile fundamentale în Europa. Eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii Georgiei va marca un pas important în drumul acestui stat către integrarea Europeană. Sunt de acord cu opinia Parlamentului European, potrivit căreia acordurile încheiate între Uniune și Georgia, precum cele privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală și facilitarea eliberării vizelor, reprezintă, în primul rând, o evoluție foarte importantă, un pas înainte în relațiile dintre Uniunea Europeană și Georgia. Totodată, aceste acorduri sunt relevante din punct de vedere regional și vor susține eforturile UE de a-și accentua cooperarea cu alte state din regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Uniunea Europeană a accelerat deschiderea sa către statele din Caucazul de Sud încă de la extinderea sa spre estul Europei, atunci când din punct de vedere strategic, al stabilității și al securității această zonă a devenit foarte importantă. Europa are acum o datorie față de țările din regiune, iar angajamentul său este clar, mai ales având în vedere proximitatea acestora față de frontiera estică a Uniunii. Dincolo de potențialul economic și comercial al acestor state, acordul dintre UE și Georgia privind facilitarea acordării vizelor cetățenilor acestui stat este și o încurajare pentru democrația din această țară. Este important ca UE să exporte principiile bunei guvernanțe, ale unei justiții corecte și respectului absolut pentru drepturile omului. Acest lucru va fi impulsionat și de cele două acorduri încheiate recent cu Georgia, unul privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală și altul privind facilitarea acordării vizelor.

Eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii georgieni va marca o etapă importantă pe calea apropierii acestora de Europa. Un regim de facilitare a acordării vizelor are o mare importanță pentru viețile oamenilor, deoarece intensifică contactele interumane și concretizează ideea liberei circulații, unul dintre drepturile fundamentale în Uniunea Europeana.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Acțiunile Uniunii Europene trebuie să aibă la bază principiile unei bune guvernări și respectul pentru democrație și drepturile omului. În relațiile sale cu regiunea Caucazului de Sud, UE trebuie să se comporte ca un veritabil partener, să ofere asistență în ceea ce privește dezvoltarea economică și comercială, securitatea, stabilitatea, promovarea prosperității și soluționarea conflictelor. Acordul de facilitare a procesului de vize pentru Georgia va contribui la politica de vecinătate extinsă a UE, promovând cooperarea și schimburile interpersonale între cele două părți. Prin urmare, am votat în favoarea prezentei rezoluții.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Fără niciun dubiu, acest acord marchează un progres semnificativ în relațiile dintre UE și Georgia. După consolidarea cooperării bilaterale cu UE și după aderarea Georgiei la Consiliul Europei și la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acest acord reprezintă un nou pas în direcția îmbunătățirii funcționării justiției și a respectării sporite a libertăților fundamentale în Georgia. Sperăm că acest acord va determina Georgia să pună în aplicare reformele necesare în domeniul libertății, securității și justiției.

Totodată, acordul ar trebui să faciliteze deplasarea și menținerea legăturilor personale între cetățenii celor două părți implicate, acest lucru fiind esențial pentru asigurarea dezvoltării relațiilor economice, umanitare, culturale și nu numai. Sper, de asemenea, că în Georgia se vor desfășura campaniile de informare necesare pentru ca populația georgiană să fie informată privind intrarea în vigoare a acestui regim de facilitare a vizelor și privind noile oportunități pe care le are începând cu acest moment.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Tocmai s-au adoptat două acorduri importante pentru relațiile dintre Uniunea Europeană și Georgia: unul privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală și unul privind facilitarea vizelor. Aceste acorduri reprezintă un prim pas în procesul de consolidare a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Georgia. Astfel, UE dorește să încurajeze Georgia să pună în aplicare reformele necesare în domeniul libertății, securității și justiției. De asemenea, aceste acorduri sunt benefice și la nivel regional. Ele vor veni în completarea eforturilor depuse de Uniune în vederea consolidării cooperării cu alte țări în regiunea Caucazului de Sud, precum Armenia și Azerbaidjan.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Dezvoltarea relațiilor între Georgia și Uniunea Europeană, reflectată de o serie de acțiuni recente, este binevenită. Acordul privind facilitarea eliberării vizelor reprezintă un alt pas important în direcția integrării Georgiei în Europa. Libertatea de circulație a persoanelor este unul dintre cele mai importante drepturi pe care UE le asigură cetățenilor săi și, din acest motiv, consider favorabilă cooperarea între UE și Georgia. Combaterea imigrației ilegale și oferirea de stimulente pentru reforme în domeniul securității, libertății și justiției pot înregistra succese remarcabile dacă ambele părți dau dovadă de spirit de angajament.

 
  
MPphoto
 
 

  Sandra Kalniete (PPE) , în scris. (LV) Am declarat întotdeauna că Uniunea Europeană are obligația de a ajuta popoarele care simt și doresc să aparțină Occidentului și să ne accepte valorile. Prin Revoluția rozelor, poporul georgian a respins stagnarea, guvernarea nesinceră, trecutul și post-comunismul și a ales dezvoltarea, viitorul și valorile occidentale. Prin acțiunile sale, această țară a dovedit că dorește să fie partener al unei societăți internaționale moderne și că nu se teme să își asume responsabilități. Georgia a realizat multe într-o perioadă scurtă. Și-a îmbunătățit substanțial structurile de guvernare, a atras investiții semnificative și a redus semnificativ corupția. Consider că facilitarea eliberării vizelor reprezintă un pas esențial în deschiderea unor noi oportunități de studiu pentru cetățenii georgieni și în facilitarea contactelor dintre întreprinzătorii georgieni și cei din statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, vom câștiga cu toții, însă, mai ales, cetățenii Georgiei. Așa cum noi, europenii, ne mândrim cu realizările noastre, cu istoria și cu valorile noastre culturale, așa și georgienii se mândresc cu țara lor, cu frumusețile ei naturale și cu cultura ei străveche. Sper că facilitarea regimului de vize între UE și Georgia îi va încuraja și pe europeni să afle mai multe despre această țară.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am susținut acest raport privind acordul UE-Georgia de facilitare a eliberării vizelor. Procesul de intensificare a relațiilor între UE și statele din Caucazul de Sud, inclusiv Georgia, va contribui cu siguranță la îmbunătățirea funcționării justiției și la asigurarea respectului pentru libertățile individuale. Cele două acorduri încheiate recent cu Georgia, unul privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală și celălalt privind facilitarea eliberării vizelor, vor contribui la realizarea acestor obiective.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Georgia a depus eforturi remarcabile pentru a-și dezvolta relațiile cu Uniunea Europeană, după cum demonstrează o serie de acțiuni recente. Acordul de față, privind facilitarea eliberării vizelor, reprezintă un alt pas important în direcția integrării Georgiei în Europa. Libertatea de circulație a persoanelor este unul dintre cele mai importante drepturi pe care UE le asigură cetățenilor săi și, din acest motiv, cooperarea între UE și Georgia este foarte importantă. Cu toate acestea, sunt esențiale continuarea luptei împotriva imigrației ilegale și asigurarea în continuare a stimulentelor pentru reforme în domeniul securității, libertății și justiției în Georgia.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Regiunea Caucazului de Sud prezintă importanță strategică pentru Uniunea Europeană. Procesul de consolidare a relațiilor între Uniunea Europeană și țările din Caucazul de Sud, inclusiv Georgia, va contribui la îmbunătățirea funcționării justiției și a respectării libertăților. Acest acord reprezintă o fază importantă în relațiile dintre Uniunea Europeană și Georgia și un progres încurajator, având în vedere aspirațiile europene ale Georgiei. De asemenea, acordul este benefic la nivel regional și va contribui la eforturile depuse de Uniune în direcția consolidării cooperării cu alte țări din regiune.

Pentru Georgia, acest acord reprezintă un progres și o încurajare în direcția cooperării cu vecinii săi și cu Uniunea Europeană. Totodată, acest tip de acord va încuraja Georgia să pună în aplicare reformele necesare în domeniul libertății, securității și justiției, precum lupta împotriva imigrației ilegale, consolidarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) M-am abținut de la vot, deoarece cunosc foarte bine situația din Georgia și hotărârea președintelui georgian de a-și îmbunătăți reputația prin semnarea acestui acord. Consider că dl Saakashvili este un criminal de război. Regimul său este responsabil pentru morțile a mii de civili nevinovați. Am văzut acest lucru cu propriii mei ochi în august 2008, în orașul Țhinvali. Orice fel de apropiere față de un infractor îl va determina pe acesta să comită și mai multe infracțiuni.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Un acord cu Georgia ar conduce la o creștere fulminantă a numărului de falși solicitanți de azil. Astfel, trebuie să eliminăm mai întâi problemele în materie de securitate. După cum am văzut și în cazul zonei Balcanilor, circulația fără vize nu este utilizată doar pentru circulația în UE, ci declanșează un adevărat flux comercial de solicitări de azil. Mă tem că același lucru se va întâmpla și în cazul facilitării vizelor pentru cetățenii georgieni. În general, deciziile privind facilitarea eliberării vizelor pentru cetățenii statelor din afara UE nu trebuie luate prea în grabă. În prealabil trebuie să analizăm, cu foarte mare atenție, dacă acordurile adecvate de readmisie pentru falșii solicitanți de azil și migranții economici ar putea preveni utilizarea abuzivă a acestui sistem.

De asemenea, trebuie rezolvate înainte și problemele Sistemului de Informații Schengen II. În final, principalii beneficiari ai circulației fără vize nu trebuie să fie solicitanții de azil și cu atât mai puțin infractorii. Condițiile prealabile menționate nu au fost îndeplinite și, prin urmare, resping cu hotărâre ideea extinderii spațiului fără vize.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Potrivit raportului, liberalizarea vizelor pentru Georgia ar reprezenta un stimulent pentru reformele necesare în domeniul libertății, securității și justiției. Indiferent de oportunitățile de utilizare abuzivă a sistemului pe care le-ar oferi liberalizarea vizelor, această logică trebuie schimbată în totalitate: nu trebuie purtate negocieri privind vizele până nu au fost puse în aplicare toate reformele necesare. Fără doar și poate, siguranța cetățenilor UE trebuie apărată împotriva turiștilor cu vize și a crimei organizate. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Procesul de consolidare a relațiilor între Uniunea Europeană și țările din zona Caucazului de Sud, inclusiv Georgia, este vital dacă dorim crearea unei politici externe solide, coerente și eficiente. Încheierea unui acord de simplificare a procesului de acordare a vizelor a contribuit în mod clar la realizarea acestui obiectiv.

Proiectul de decizie privind încheierea acordului include elementele standard de facilitare a eliberării vizelor UE și stabilește termene pentru luarea deciziilor, precum și costurile și scutirile aferente, documentele necesare și o declarație comună privind cooperarea și documentele de călătorie. Susțin propunerea de includere a unei declarații comunitare privind facilitarea procesului pentru membrii familiilor, deoarece aceasta răspunde solicitărilor specifice formulate de Georgia și are drept scop îmbunătățirea mobilității unui număr semnificativ de persoane ce au legături familiale cu cetățenii georgieni care locuiesc legal pe teritoriul statelor membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) În ceea ce privește punerea în aplicare a celor două acorduri recent încheiate cu Georgia, susțin afirmația dnei Griesbeck, potrivit căreia populația trebuie informată în legătură cu noua situație și trebuie să beneficieze de noile posibilități ce rezultă din aceasta. De asemenea, modificările politicii privind vizele trebuie să apară cât mai repede pe site-urile instituțiilor europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea semnării acestui acord, deoarece consider că, împreună cu acordul privind readmisia rezidenților ilegali, el constituie un progres foarte semnificativ în relațiile dintre UE și Georgia, semnalând o fază importantă a integrării acestei țări în Europa și, totodată, stimulând-o să promoveze reformele necesare în domeniile libertății, securității și justiției.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Extinderea Uniunii Europene la 25 de state membre în 2004 și apoi la 27 în 2007 a reprezentat o șansă pentru Uniune de a crea un nou cadru de cooperare cu vecinii săi din est și sud. Uniunea Europeană s-a implicat, astfel, într-o politică de vecinătate lărgită, extinsă până la țările din zona Caucazului de Sud, cu scopul de a dezvolta relațiile cu țările aflate la granițele exterioare ale UE, de a le promova securitatea, stabilitatea și dezvoltarea și de a preveni noi scindări pe continentul european. Europa și-a semnalat, astfel, interesul sporit pentru țările din zona Caucazului de Sud și trebuie să-și respecte astăzi angajamentul asumat față de țările din această regiune ce urmează a fi protejată în apropierea noilor sale frontiere.

Procesul de dezvoltare a relațiilor dintre UE și țările din zona Caucazului de Sud, inclusiv Georgia, va contribui și la îmbunătățirea funcționării justiției și a respectului pentru libertate. Cele două acorduri încheiate recent cu Georgia – unul privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală și altul privind facilitarea eliberării vizelor – vor contribui la realizarea acestor obiective.

 
  
  

Raport: Iva Zanicchi (A7-0332/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind instituirea unei capacități de reacție rapidă a UE în cazul dezastrelor majore, naturale sau provocate de om, din afara Uniunii Europene în ultimii ani. Consider că trebuie îmbunătățită eficiența capacității de reacție a UE în cazul dezastrelor și că este tot mai multă nevoie de un plan de acțiune preventivă, ca reacție globală, integrată a UE. Dezastrul care a avut loc în Haiti a demonstrat necesitatea punerii în aplicare a unor reforme fundamentale la nivelul UE, în ceea ce privește reacția rapidă și eficientă la urgențe și catastrofe. Pentru asigurarea unei reacții rapide și eficiente, consider că este nevoie ca diferitele părți implicate să dea dovadă de mai multă voință politică. Totodată, trebuie realizată o restructurare a competențelor, pentru a asigura o coerență și o coordonare sporită a reacției UE în fața dezastrelor. Consider că este esențială punerea în aplicare a anumitor propuneri concrete incluse în raportul Barnier din 2008, privind crearea unei forțe europene de protecție civilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – Am susținut această rezoluție, deoarece este evident faptul că multiplicarea dezastrelor majore din afara Uniunii Europene în ultimii ani a condus la un număr sporit de solicitări privind îmbunătățirea eficienței capacității de reacție la dezastre a UE. Unul dintre principalii pași spre o reacție mai integrată a fost includerea protecției civile și a ajutorului umanitar în portofoliul unui singur comisar, pentru a crea oportunități pentru o mai bună coerență și coordonare a reacției UE în caz de dezastre naturale. Este, totuși, regretabil faptul că, la doi ani de la publicarea comunicării Comisiei în 2008, multe acțiuni din cadrul planului de acțiune încă așteaptă să fie implementate, din moment ce reacția UE față de crizele recente a dezvăluit problemele sistemului actual.

Deși în ultimul timp s-au depus eforturi pentru a consolida coerența și coordonarea dintre protecția civilă și dimensiunile ajutorului umanitar ale reacției UE, progresele privind crearea unei forțe europene de protecție civilă rămân minime. Prin urmare, un răspuns mai eficient și mai rapid în caz de urgență va necesita o voință politică puternică.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Susțin necesitatea asigurării unui răspuns coordonat, coerent și vizibil din partea UE în cazul unor dezastre și de aceea consider importantă dezvoltarea unor capacități civile ale UE, care să fie disponibile permanent și care să acționeze independent de structurile militare. Consider că forța de protecție civilă a UE ar trebui să reprezinte o optimizare a instrumentelor disponibile, fie în ceea ce privește instruirea în materie de reacție la catastrofe, fie în ceea ce privește gestionarea catastrofelor prin elaborarea de inițiative în cadrul măsurilor pregătitoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris. (FR) Având în vedere numeroasele dezastre majore din lume și frecvența lor din ce în ce mai mare, provocată în principal de schimbările climatice, am votat în favoarea raportului excelent al colegei mele din Italia, dna Zanicchi, conținând o propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind instituirea unei capacități de reacție rapidă a UE. A sosit momentul să îmbunătățim reacția UE în caz de dezastre, din punctul de vedere al eficienței, coordonării și vizibilității. Trebuie instituită cât mai urgent o capacitate de reacție europeană rapidă sau o forță europeană de protecție civilă, după cum a sugerat dl Barnier. Desigur, coordonarea forțelor naționale de protecție civilă pare o modalitate utilă de a ajuta un stat membru care nu poate face față de unul singur unui dezastru major (incendii, inundații, dezastre naturale și așa mai departe). Această forță europeană de protecție civilă ar fi foarte utilă și pentru a interveni în situații externe, precum cea din Haiti. Având în vedere că în 2011 vom sărbători Anul european al voluntariatului, o astfel de acțiune ar trezi interesul populației și ar putea contribui la consolidarea cetățeniei europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport. Dezastrele care provoacă daune umane, economice și ecologice sunt din ce în ce mai multe și mai dese în numeroase regiuni ale globului. Deși în ultima vreme s-au înregistrat progrese în direcția unei reacții mai coerente a UE față de dezastre, trebuie depuse eforturi în continuare pentru a asigura o acțiune eficientă, coerentă și coordonată a UE în acest domeniu.

Trebuie elaborat un plan de acțiune, cu o serie de acțiuni concrete, pentru asigurarea unei coordonări mai integrate între diferitele instrumente pentru reacția în fața dezastrelor și trebuie evaluate posibilele răspunsuri ale UE și ale statelor membre. Recent înființatul Serviciu european pentru acțiune externă trebuie inclus în aceste activități, pentru o coordonare mai eficientă a asistenței în exteriorul UE. Totodată, trebuie să ne asigurăm că există suficiente resurse financiare pentru finanțarea măsurilor de asistență necesare.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece multiplicarea dezastrelor majore, naturale sau provocate de om, din afara Uniunii Europene în ultimii ani a condus la un număr sporit de solicitări privind reformarea capacității UE de reacție la dezastre și îmbunătățirea eficienței capacității de reacție la dezastre a UE. De exemplu, lipsa vizibilității reacției UE a fost evidențiată drept una dintre principalele lacune ale reacției la dezastre. Prin urmare, trebuie stabilite acorduri și proceduri clare pentru asigurarea unei vizibilități duble (atât pentru statele membre, cât și pentru Uniunea Europeană) a activelor de protecție civilă utilizate de statele membre prin mecanismul de protecție civilă a UE. O altă problemă a reacției UE se referă la coordonare și, deci, Parlamentul European are încredere că, pe viitor, Serviciul european pentru acțiune externă va institui o reacție unică în caz de crize, care va necesita o raționalizare a platformelor de criză existente. Totodată, trebuie asigurate mecanisme clare de coordonare între Comisie și Consiliu, inclusiv în legătură cu coordonarea și utilizarea activelor militare ale UE în cazul unei reacții la dezastre.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Un organism de reacție rapidă în cazul unor situații de urgență ar da mai multă coerență și eficiență intervențiilor pe care Uniunea Europeană le are în cazul unor catastrofe naturale sau accidentale. Este clar că Uniunea Europeană a intervenit rapid și a răspuns unor nevoi reale în urma devastatorului cutremur din Haiti, dar la fel de clar este și că trebuie să învățăm din situațiile reale și să ne îmbunătățim prestația de fiecare dată. Cutremurul din Haiti a fost imediat urmat de o perioadă de confuzie legată de cine urma să se ocupe de coordonarea întregii acțiuni a UE. În viitor se așteaptă ca SEAE să creeze o singură reacție în caz de criză, care va necesita raționalizarea platformelor de criză existente.

Stabilirea unor responsabilități clare pentru fiecare stat membru în caz de catastrofă și pregătirea logistică a acestora astfel încât capabilitățile să poată fi mobilizate în cel mai scurt timp la cele mai înalte standarde. Intervenția din Haiti a arătat că acest tip de acțiuni devine eficient în momentul în care fiecare stat se specializează într-un anumit serviciu – cum a fost cazul Franței, cu unitatea de epurare a apei, și Italiei, cu unitatea medicală complexă.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris. (CS) Sper că recomandarea privind instituirea unui instrument de reacție rapidă a UE va conduce la o presiune sporită pentru îmbunătățirea eficienței capacității actuale a UE de reacție la catastrofe naturale sau provocate de om. Consider că mecanismul actual de apărare civilă al Comunității reprezintă un pas important, însă insuficient în direcția unui mecanism operațional cât mai eficient de apărare civilă. Limitele mecanismului actual de apărare civilă au fost evidente, de exemplu, în reacția față de criza din acest an din Haiti, care a fost relativ flexibilă și cuprinzătoare, însă, pe de altă parte, a dat dovadă de lipsă de eficiență, coordonare și vizibilitate. Nu a fost clar cine trebuia să dirijeze coordonarea operațiunii globale a UE. Având în vedere amploarea crizei, Înaltul Reprezentant Ashton a asigurat în final coordonarea asistenței UE, în strânsă cooperare cu dna comisar Georgieva, responsabilă cu asistența umanitară, apărarea civilă și cooperarea internațională. Din punctul meu de vedere, capacitatea operațională a UE de a face față catastrofelor poate fi extinsă mai ales prin crearea unei capacități civile permanent disponibile, care va funcționa independent de structurile militare, dar și prin instituirea unor bugete și a potențialului industrial și de cercetare (de exemplu, imagistică prin satelit în programul GMES).

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere frecvența tot mai ridicată și impactul dezastrelor naturale care au avut consecințe grave din punct de vedere uman, economic, social și ecologic, recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului privind instituirea unei capacități de reacție rapidă a UE este deosebit de importantă. Am votat în favoarea propunerii, deoarece consider că ea acoperă problemele fundamentale ce trebuie analizate. Printre aceste probleme, ea reiterează faptul că cooperarea dintre statele membre poate furniza beneficii operaționale și financiare și recunoaște că trebuie să existe o abordare integrată a gestiunii dezastrelor, care include, totodată, prevenirea, pregătirea și gestiunea dezastrelor, precum și reconstrucția după dezastre. De asemenea, consider că este importantă îmbunătățirea coordonării și eficienței reacției europene, inclusiv printr-o forță europeană de protecție civilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) M-am abținut de la votarea privind raportul privind instituirea unei capacități de reacție rapidă a UE la dezastrele umanitare, fiindcă, deși conține idei și elemente pozitive, el atașează acestei capacități mijloace militare și prezență militară. Este un lucru bun faptul că raportul menționează că „utilizarea resurselor de protecție civilă în cazul unei crize umanitare ar trebui impusă de necesități și ar trebui să fie complementară și coerentă cu ajutorul umanitar (...), în vederea asigurării conformității cu principiile umanitare ale neutralității, umanității, imparțialității și dependenței”. Cu toate acestea, raportul prezintă și aspecte care merg într-o direcție complet diferită. De aceea, m-am abținut de la vot. De exemplu, posibilitatea de a reacționa la „crize militare” sau de utilizare a „resurselor și a capacităților militare pentru intervenții în caz de dezastre”, chiar dacă este „excepțională”.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Recentele dezastre naturale care au îndurerat omenirea evidențiază necesitatea stringentă a unor mecanisme rapide și eficiente de reacție, pentru reducerea dezastruosului impact social, economic și cultural asupra regiunilor afectate.

Acest subiect este adus din nou în discuție, după rezoluțiile anterioare ale Parlamentului European, mai ales după cele referitoare la cutremurul din Haiti și prevenirea dezastrelor naturale sau provocate de om. În general, susțin raportul colegei mele, dna Zanicchi și subliniez că viitoarea capacitate a UE în ceea ce privește dezastrele trebuie să se bazeze pe mecanismele disponibile la nivel european și internațional, evitând orice duplicare, cu o utilizare optimă a resurselor și permițându-i forței europene de protecție civilă să se bazeze pe mecanismul comunitar de protecție civilă deja existent.

Salut faptul că, după tragedia din Haiti, s-a manifestat o voință politică mai puternică și s-au depus mai multe eforturi în sensul consolidării coerenței și coordonării între sectoarele de protecție civilă și asistență umanitară. Totodată, salut activitatea desfășurată de părțile implicate în realizarea acestui obiectiv. Totuși, este regretabil că încă nu au fost puse complet în aplicare propunerile anterioare ale Parlamentului European, mai ales cele referitoare la raportul Barnier.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Europa face multe, însă într-un mod dezorganizat, de fiecare dată când în lume are loc un dezastru, indiferent dacă este vorba despre cutremurul din luna ianuarie din Haiti sau despre inundațiile de vara aceasta din Pakistan. Fiecare stat membru își trimite propriul personal, propriii câini de salvare, propriile avioane și așa mai departe. Aceste reacții individuale, organizate în grabă, nu vor reuși niciodată să facă mai multe decât o reacție europeană bine organizată și planificată. În condițiile în care cele 27 de state membre acționează în mod colectiv, Uniunea Europeană este cel mai important organism care acordă asistență umanitară și pentru dezvoltare din lume. Avem la dispoziție o gamă vastă de resurse civile și militare, pentru satisfacerea necesităților de urgență și reconstrucție. Totuși, atât timp cât încă există reacții naționale reflexe, nu vom putea obține beneficii reale de pe urma acestei forțe colective virtuale. Avem nevoie de o capacitate reală de reacție rapidă. De asemenea, eficiența și viteza sporite în gestionarea unei urgențe necesită o voință politică puternică din partea diferitelor părți implicate.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) O reacție rapidă la catastrofe și la dezastrele naturale este esențială, deoarece în primele ore de la producerea unui astfel de eveniment pot fi salvate cele mai multe persoane. Mai mult, în ultimii ani am asistat la o creștere semnificativă a numărului dezastrelor naturale și provocate de om, iar acestea necesită un nivel ridicat de expertiză tehnică și de coordonare a diferitelor mijloace de reacție la dezastre. Crearea unui mecanism comunitar de protecție civilă poate reprezenta un prim pas, însă sunt de acord cu raportoarea, că mai sunt multe de făcut în acest domeniu. Coordonarea și cooperarea UE privind reacția rapidă și eficientă la dezastre pot avea mare succes, așa cum s-a întâmplat în cazul cutremurului din Haiti din luna ianuarie 2010. Este esențial ca reacția să fie una de acest gen.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Dezastrele naturale pot și trebuie să fie prevenite. Factori precum utilizarea intensivă a solurilor, creșterea urbană necontrolată, exodul rural și deșertificarea, printre altele, reprezintă cauzele unui pericol sporit de dezastre. Promovarea utilizării raționale a terenului și dezvoltarea economică și socială în armonie cu natura reprezintă un factor vital în prevenirea dezastrelor. În primul rând, UE trebuie să își intensifice eforturile în acest domeniu, punând în aplicare recomandările formulate într-un recent raport parlamentar și consolidând acest aspect al politicii sale de cooperare.

În ceea ce privește reacțiile la acele dezastre care nu pot fi prevenite, se pot consolida în continuare cooperarea, asistența reciprocă și intervenția, între statele membre și țările terțe.

Cele mai bune metode de realizare a acestui obiectiv trebuie să facă obiectul unei dezbateri în care să fie implicate autoritățile naționale de protecție civilă, dar și alte autorități, fără a fi, însă, afectată suveranitatea fiecărui stat membru. Aceasta trebuie să fie direcția propusă de raport, nu „înființarea imediată a unei forțe comunitare de protecție civilă” sau utilizarea mijloacelor militare ca reacție la situațiile de ajutor umanitar, despre care raportul recunoaște că ar putea acționa și în afara egidei sau a coordonării ONU.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. (IT) Acest vot reprezintă un pas important în direcția creării unei forțe europene de protecție civilă care ar putea interveni în mod rapid și eficient în cazul unei urgențe grave.

După cum ne amintim cu toții, deși reacția europeană în ajutorarea populației din Haiti a fost rapidă și de amploare, s-au evidențiat o serie de probleme critice la nivelul gestionării, coordonării și vizibilității operațiunii, datorate mecanismelor sistemului actual, bazat pe contribuții voluntare și ad hoc, supuse unor procese decizionale naționale diferite.

Comunicarea recentă a Comisiei Europene privind rolul protecției civile și al sprijinului umanitar vizează punerea bazelor unei sinergii eficiente și coerente a măsurilor deja luate la nivel național, regional și local. Tratatul de la Lisabona oferă oportunitatea dezvoltării unei capacități mai profunde, mai bine coordonate și mai funcționale de reacție la dezastre. A sosit, deci, momentul să accelerăm procesul care va echipa UE cu o capacitate modernă și eficientă de protecție civilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind instituirea unei capacități de reacție rapidă a UE, deoarece consider că Uniunea Europeană trebuie să depună eforturi semnificative pentru a asigura o reacție eficientă și coordonată față de diferitele dezastre majore la care am asistat recent.

Necesitatea unui astfel de angajament a fost subliniată în cea mai recentă comunicare a Comisiei privind „Consolidarea capacității de reacție a Uniunii Europene în caz de catastrofe”, care includea un plan de acțiune în vederea unei coordonări integrate între diferitele instrumente de reacție în caz de catastrofe. Totodată, sunt de acord cu dna Zanicchi că a sosit momentul să recunoaștem importanța politică a consolidării capacității UE de reacție în caz de dezastre și că trebuie mobilizate toate resursele necesare pentru atingerea acestui obiectiv.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut acest raport care: subliniază rolul esențial al Înaltului Reprezentant/Vicepreședinte în coordonarea operațiunilor UE în țările și regiunile terțe; subliniază că structura și metodele de lucru ale Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE) trebuie să aibă drept scop asigurarea coerenței și consecvenței acțiunilor UE în situații de criză; îi solicită Consiliului să îi acorde Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui un mandat permanent pentru activarea unei celule de criză care să reunească reprezentanți ai tuturor serviciilor competente din cadrul Comisiei și al Consiliului, precum și ai tuturor organismelor de planificare ale UE (CMI, CMPD, EUMS, CPCC), pentru a coordona reacția UE în caz de dezastre și a putea începe rapid activitatea, fără a fi nevoie să se apeleze sistematic la Consiliu; sugerează că această celulă ar putea fi susținută de o echipă, ar putea acționa în primele ore ale crizei, ar putea fi formată din experți civili (CRT, CMI), militari, civil-militari (EUMS, CPCC) și ar putea beneficia de cunoștințele SITCEN și SATCEN; subliniază necesitatea unei coordonări optime între reacția UE în caz de dezastre și alte instrumente comunitare, mai ales misiunile și instrumentele civile sau militare (precum grupurile de luptă) din cadrul politicii comune de securitate și apărare (PCSA).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Crearea unei modalități de a reacționa rapid la catastrofe și la dezastrele naturale este esențială, deoarece în primele ore de la producerea unui astfel de eveniment pot fi salvate cele mai multe persoane. Mai mult, în ultimii ani am asistat din păcate la o creștere semnificativă a numărului dezastrelor naturale și provocate de om, iar acestea necesită o capacitate importantă și rapidă de intervenție. Din aceste motive, crearea unui mecanism comunitar de protecție civilă este foarte importantă, însă mai sunt multe de făcut în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Numărul dezastrelor majore din țările UE și din țările terțe deopotrivă crește în permanență, inclusiv din cauza schimbărilor climatice și a urbanizării accentuate. Țările în curs de dezvoltare sunt cel mai grav afectate de dezastre, înregistrând, în consecință, un număr mare de decese. Costul economic al acestor dezastre este, de asemenea, mult mai mare în aceste țări. Instituirea unei forțe de reacție rapidă le va permite UE și statelor membre să își coordoneze mai bine eforturile și să ofere o vizibilitate mai bună activității UE. Acesta este motivul pentru care am susținut această recomandare. La fel ca și autoarea ei, solicit luarea în considerare a numeroaselor propuneri practice excelente formulate în raportul Barnier.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Raportoarea, dna Zanicchi, a prezentat cu întârziere noi informații privind posibilitatea unei reacții rapide, însă acest subiect rămâne unul de actualitate. Sunt convins că Uniunea Europeană are obligația de a majora semnificativ fondurile alocate pregătirii, furnizării și extinderii forțelor de reacție rapidă. Ca urmare a schimbărilor climatice, se vor produce tot mai des cataclisme naturale. Nu ne vom putea descurca fără ajutorul unei echipe profesioniste de salvare, a cărei pregătire profesională va permite localizarea rapidă și controlarea eficientă a incendiilor și dezastrelor tehnogenice. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) O unitate puternică de reacție rapidă ar reprezenta o idee bună și i-ar putea ajuta pe cetățenii Europei și ai altor state în perioadele cele mai dificile. Din păcate, se pare că raportoarea nu este interesată de consolidarea ajutorului umanitar sau de programul de protecție civilă al UE, ci doar de vizibilitatea acțiunilor Uniunii. Această unitate de reacție rapidă nu trebuie să aibă drept scop promovarea UE la nivel mondial. Având în vedere poziția de lider a ONU și implicarea forțelor militare în acordarea de ajutoare de urgență, riscăm să renunțăm și la independența noastră, iar eu nu susțin un astfel de demers. Acesta este motivul pentru care am votat împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Îmbunătățirea eficacității capacității existente de reacție la catastrofe a UE s-a dovedit necesară în multe situații cu care ne-am confruntat pe parcursul ultimilor ani și aș menționa doar inundațiile catastrofale sau incendiile de pădure care au lovit mai multe state europene. Un alt exemplu este recentul accident ecologic, de mare amploare, care a avut loc în Ungaria. În fața unor astfel de fenomene niciun stat nu are capacitatea de a reacționa la un nivel suficient de unul singur; de asemenea, între statele Uniunii există datoria solidarității. Raportul surprinde criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o forță de reacție rapidă și, de asemenea, condițiile de care aceasta ar avea nevoie pentru a-și desfășura activitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Se pare că raportul se referă mai puțin la creșterea eficienței ajutorului pentru dezvoltare sau la protecția cetățenilor și mai mult la promovarea și atragerea atenției asupra „mărcii UE”. Acesta este motivul pentru care am votat împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Necesitatea unei capacități eficiente de reacție a Uniunii Europene la dezastrele majore tot mai numeroase din ultimii ani m-a determinat să votez în favoarea acestui raport. Uniunii i s-a solicitat în repetate rânduri, în ultimii ani, să îmbunătățească eficacitatea reacției sale și, din punctul nostru de vedere, mai trebuie făcute multe pentru a asigura un progres mai coerent și mai vizibil. În opinia mea, trebuie să mobilizăm toate resursele disponibile pentru a atinge acest obiectiv, deoarece, din 2008 și de la ultima comunicare a Comisiei în această privință, am făcut progrese în direcția unei reacții integrate și cuprinzătoare a UE. Cu toții sperăm că punerea în aplicare a acestui raport va conduce la un plan de acțiune cu acțiuni concrete pentru realizarea treptată a unei coordonări mai integrate a diverselor instrumente pentru intervenții în caz de dezastru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Sunt de acord cu propunerea de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind instituirea unei capacități de reacție rapidă a UE în cazul dezastrelor naturale. De fapt, o analiză a lecțiilor învățate în urma situației din Haiti arată în mod clar necesitatea reformării capacității UE de reacție la dezastre, după cum menționasem deja în opinia mea privind „o abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om”.

O reacție rapidă și eficientă în situațiile de urgență este absolut esențială dacă dorim să ne asigurăm că UE dă dovadă de solidaritate față de statele membre sau față de țările terțe, iar aceasta necesită o voință politică puternică a diferitelor organisme decizionale.

Se știe că în prezent se depun eforturi în vederea consolidării coerenței și coordonării între forțele de protecție civilă și diferitele domenii ale ajutorului umanitar. Cu toate acestea, trebuie luate măsuri semnificative în direcția creării unei forțe europene de protecție civilă, după cum se menționează și în avizul meu privind „o abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om”. Sunt de acord cu raportoarea: A sosit momentul să înregistrăm progrese mai mari în această privință, mai ales în ceea ce privește punerea în aplicare a propunerilor concrete ale raportului Barnier din anul 2006.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Sunt de acord cu raportoarea, dna Zanicchi, privind faptul că a sosit timpul să recunoaștem importanța politică a consolidării capacității Uniunii Europene de reacție la dezastre și că trebuie mobilizate toate mijloacele pentru realizarea acestui obiectiv. Totodată, sunt de acord cu opinia dnei Zanicchi, potrivit căreia rezultatele încurajatoare ale acțiunii pregătitoare din 2008 ar trebui evaluate în continuare, iar ideea punerii în comun voluntare a resurselor statelor membre în așteptare pentru o desfășurare imediată a operațiunilor UE ar trebui dezvoltată în continuare.

În acest sens, raportoarea a dorit să le reamintească Consiliului și Comisiei de recomandarea din raportul dlui Barnier, potrivit căruia numai o organizare preventivă și punerea în comun a resurselor pot să determine crearea unei forțe europene de protecție civilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece sunt de acord că este esențial să punem în aplicare politici pentru consolidarea capacității UE de reacție la dezastre, promovând eficiența, coordonarea și vizibilitatea acestor activități.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Multiplicarea dezastrelor majore (naturale/provocate de om) din afara Uniunii Europene în ultimii ani a condus la un număr sporit de solicitări privind îmbunătățirea eficienței capacității existente de reacție la dezastre a UE. Deși capacitatea de reacție la dezastre a UE a evoluat în mod constant de la instituirea mecanismului comunitar de protecție civilă în 2001, raportoarea consideră că este nevoie de mult mai mult pentru a asigura un răspuns coordonat, coerent și vizibil din partea UE. Necesitatea unei reacții mai coerente a fost subliniată, de asemenea, în cea mai recentă comunicare a Comisiei privind consolidarea capacităților de reacție ale Uniunii în caz de catastrofe, care datează din martie 2008. Această comunicare a fost menită ca un prim pas în obținerea unei reacții globale și integrate din partea UE. Aceasta a inclus un plan de acțiune cu acțiuni concrete pentru realizarea treptată a unei coordonări mai integrate a diverselor instrumente pentru intervenții în caz de dezastru. Astăzi, am primit răspunsul Parlamentului în această privință.

 
  
MPphoto
 
 

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. (NL) Este absolut necesar ca Uniunea Europeană să poată acționa rapid, mai ales acum că, din cauza schimbărilor climatice, a crescut numărul dezastrelor naturale din lume și s-au înregistrat probleme umanitare, economice și ecologice grave. Crearea unei forțe europene de protecție civilă oferă o structură clară pentru o astfel de reacție rapidă. După cutremurul din Haiti, am învățat că trebuie să mărim eficiența, coordonarea și vizibilitatea Uniunii. Prin urmare, mă declar în favoarea reunirii protecției civile și a ajutorului umanitar sub conducerea unui singur comisar. Totodată, cred că, acolo unde este posibil, operațiunile de ajutor umanitar trebuie desfășurate în permanență sub coordonarea ONU.

În acest raport, Comisia a fost invitată să elaboreze programe în domeniile afectate, colaborând cu guvernele naționale, autoritățile locale și ONG-uri, pentru a permite comunităților locale să prevină și să gestioneze dezastrele. Resursele militare și de apărare civilă trebuie folosite în dezastre doar ca ultimă soluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Incidența dezastrelor naturale și provocate de om a crescut în ultima vreme, nu numai ca număr, ci și ca impact și amploare, inclusiv în ceea ce privește impactul uman, socio-economic și ecologic. UE se vede obligată să-și regândească strategia de reacție privind prevenirea, gestionarea și asistența, astfel încât ea să devină mai concertată și mai eficientă din punct de vedere operațional.

Salut adoptarea acestui raport, care folosește dezastrul recent din Haiti drept studiu de caz și solicită crearea unei forțe de protecție civilă a Uniunii Europene, capabilă să creeze sinergii între statele membre și instituțiile europene, pentru a preveni dezastrele și a ajuta țările terțe, mai ales orice țară în curs de dezvoltare care a fost lovită de o catastrofă. Natura umanitară a acestei inițiative este reprezentativă pentru natura tot mai concretă a dimensiunilor externe ale solidarității UE.

Cu toate acestea, consider că este extrem de important ca această inițiativă să fie considerată hotărâtoare și pentru coordonarea și gestionarea acelor catastrofe care au loc în interiorul Uniunii Europene. Îmi amintesc de dezastrul care a devastat insula Madeira în luna februarie anul trecut și, din acest motiv, consider că este esențială crearea acestei forțe de protecție civilă, cu o utilizare optimă a mecanismelor existente.

 
  
  

Raport: Kay Swinburne (A7-0326/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Se lucrează în continuare în domeniul reglementării financiare. Am votat în favoarea acestui raport din proprie inițiativă al Parlamentului European, care vizează supunerea tuturor produselor financiare supravegherii autorităților de piață. Lipsa de transparență este nocivă pentru eficiența pieței și a contribuit la exacerbarea crizei financiare. Directiva privind piețele de instrumente financiare a facilitat transferul activităților de piață în spații de negociere mai bine reglementate și mai transparente. Reiterând concluziile reuniunii la nivel înalt G20 din septembrie 2009, de la Pittsburgh, acest raport dorește să asigure „comercializarea tuturor contractelor cu instrumente financiare derivate extrabursiere pe platforme de schimb sau electronice”.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) De la punerea în aplicare a Directivei privind piețele de instrumente financiare, piețele financiare europene au înregistrat schimbări fără precedent, atât ca urmare a directivei, cât și din alte motive legate de criză. Drept urmare, nu s-au putut atinge obiectivele de reglementare dorite. Punerea în aplicare a DPIF a condus la fragmentarea piețelor, ceea ce a încurajat creșterea explozivă a strategiilor de tranzacționare de înaltă frecvență. Piața s-a adaptat la utilizarea platformelor de tranzacționare anonimă pentru tranzacționarea ordinelor cu valoare mare și la uzul derogărilor prevăzute în DPIF pentru astfel de operațiuni, atunci când acestea sunt efectuate în locuri de tranzacționare organizate (operațiuni „obscure”), deși în trecut tranzacțiile se desfășurau pe piețe reglementate. Este esențială aplicarea legislației, pentru a asigura o reglementare eficientă și transparența acestor progrese tehnologice, în vederea prevenirii creării oricăror riscuri sistemice pentru funcționarea generală a piețelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Parlamentul European adoptă în continuare rapoarte privind anumite aspecte ale reglementării financiare, însă nu ajunge niciodată la esența problemei. Desigur, este mai bine ca tranzacțiile financiare desfășurate de brokerii privați și/sau de instituțiile financiare să fie reglementate. Aceasta nu este, însă, problema fundamentală.

Raportul nu merge mai departe de argumentele pentru o reglementare sporită a platformelor de tranzacționare, menționând necesitatea „creșterii transparenței și siguranței piețelor de instrumente financiare” și necesitatea unui „tratament echitabil” al platformelor multilaterale de negociere și al piețelor reglementate.

Problema fundamentală se referă la existența în continuare a aceluiași vechi sistem speculativ, însă raportul abordează doar forma acestor speculații, nu și aspectul cel mai important: conținutul acestora.

Noi susținem în continuare desființarea pieței de instrumente derivate și a paradisurilor fiscale, precum și un control riguros al puterilor financiare de către puterile politice, nu vice versa. Până nu se vor lua aceste măsuri, orice altă politică va fi pur și simplu de aparență.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Se pare că o consecință semnificativă a concurenței determinate de punerea în aplicare a Directivei privind piețele de instrumente financiare (DPIF) a fost fragmentarea piețelor care, la rândul său, a încurajat creșterea explozivă a strategiilor HFT. Reglementările trebuie să reflecte faptul că acest progres tehnologic trebuie să facă obiectul unei legislații adecvate pentru a se evita lacunele normative care ar putea să conducă la riscuri sistemice pentru funcționarea generală a piețelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Prin punerea recentă în aplicare a Directivei privind piețele de instrumente financiare (DPIF), piețele financiare europene au suferit modificări fără precedent, atât ca urmare a directivei, cât și din alte motive legate de criză. Prin urmare, nu s-au putut realiza obiectivele de reglementare vizate prin adoptarea DPIF. Piața s-a adaptat la utilizarea platformelor de tranzacționare anonimă pentru tranzacționarea ordinelor cu valoare mare și la uzul derogărilor prevăzute în DPIF pentru astfel de operațiuni, atunci când acestea sunt efectuate în locuri de tranzacționare organizate (operațiuni „obscure”), deși în trecut tranzacțiile se desfășurau pe piețe reglementate. Din aceste motive, este esențial să începem să punem în aplicare documente legislative ce vizează reglementarea riguroasă și transparența acestui progres tehnologic, pentru a se evita lacunele normative care ar putea să conducă la riscuri sistemice pentru funcționarea generală a piețelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Costurile de achiziție a datelor sunt mult prea ridicate în Europa. Ele sunt uneori de zece ori mai mari decât cele din Statele Unite. Raportul conține o serie de propuneri binevenite pentru reducerea acestor costuri, dar și a altor costuri inutile. Mă tem, însă, că autoarea greșește dacă încearcă să atingă acest obiectiv al reducerii costurilor prin introducerea mai multor prevederi suplimentare. Există pericolul ca astfel de acțiuni să nu facă altceva decât să înlocuiască un obstacol birocratic cu altul. Din acest motiv, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Decizia mea de a vota în favoarea raportului A7-0326/2010 este în acord cu situația actuală a piețelor europene de capital, care trec printr-o perioadă de fluxuri fără precedent, grație noilor progrese tehnologice. Grație introducerii Directivei privind piețele de instrumente financiare (DPIF), care promovează concurența între locurile de tranzacționare pentru serviciile de execuție, a crescut eficiența procesului de formare a prețului, extinzându-se gama de opțiuni pe care o au la dispoziție investitorii. Totuși, fragmentarea pieței a condus la o transparență mediocră după tranzacționare în cazul derivatelor extrabursiere (OTC), iar aceasta înseamnă că este nevoie de un cadru de reglementare mai eficace pentru informațiile consolidate post-tranzacționare. Din punctul meu de vedere, autoritățile de reglementare trebuie să fie în măsură să reconstituie în orice moment orice detaliu al tranzacției pentru a înțelege dinamica pieței și implicarea participanților. Impactul noii tehnologii și apariția unor noi participanți pe piață au condus la creșterea vitezei de efectuare a tranzacțiilor și la sporirea accesului direct la piață al clienților membrilor platformelor de tranzacționare. Deși introducerea DPIF a fost inovatoare, se pare că ea a contribuit și la fragmentarea pieței. Am votat în favoarea raportului deoarece consider că acest progres tehnologic trebuie să facă obiectul unei legislații adecvate pentru a nu provoca riscuri sistemice pentru funcționarea generală a piețelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Susțin solicitarea adresată Comisiei, de a consolida infrastructurile pieței pe toate platformele de negociere și în toate sistemele de compensare, pentru ca acestea să poată face față viitoarelor riscuri printr-o mai mare transparență, soliditate și o supraveghere prudențială asupra tuturor tranzacțiilor aferente. Prin urmare, am votat în favoarea rezoluției Parlamentului, deoarece aceasta susține următoarele idei:

- platformele multilaterale de tranzacționare trebuie să fie supuse aceluiași tip de supraveghere și, în consecință, să fie reglementate într-o formă comparabilă;

- întreprinderile de investiții care furnizează un serviciu de gestiune a banilor trebuie să beneficieze de cea mai bună execuție prin companiile de investiții;

- Comisia trebuie să evalueze efectele stabilirii unui volum minim de tranzacții pentru toate tranzacțiile anonime;

- întreprinderile ce realizează strategii de arbitraj de mare frecvență trebuie supuse unei analize, pentru a se garanta că acestea dispun de mecanisme și de norme de control fiabile, ce implică revizuirea regulată a algoritmilor pe care acestea le utilizează.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Susțin contribuția raportoarei, dna Swinburne și ideea dumneaei de a promova concurența între locurile de tranzacționare pentru serviciile de executare. Aceasta a lărgit evantaiul opțiunilor oferite investitorilor, a redus costurile pentru tranzacții și a contribuit la o mai mare eficiență a procesului de formare a prețurilor. Există în prezent 136 de sisteme multilaterale de tranzacționare care operează în UE și care constituie, împreună cu bursele primare, locuri de tranzacționare organizate.

Aceste locuri organizate înregistrează aproximativ 60 % din volumul de tranzacții, restul fiind realizat de brokeri-dealeri, desemnați prin termenul generic de piață extrabursieră. Operațiunile bilaterale în care clientul transmite un ordin brokerului care găsește un alt client nu mai sunt realizate pe cale orală, ci, în principal, pe cale electronică. Deși, prin definiție, nu există transparență înainte de tranzacționare pentru operațiunile extrabursiere, aceste operațiuni trebuie totuși comunicate potrivit dispozițiilor Directivei privind piețele de instrumente financiare (DPIF).

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Sunt de acord că Comisia trebuie să evalueze impactul stabilirii unui volum minim pentru toate tranzacțiile anonime, precum și dacă poate fi aplicat riguros pentru a menține un flux adecvat de tranzacții pentru platformele care operează în transparență, pentru determinarea prețurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Se pare că o consecință semnificativă a concurenței determinate de punerea în aplicare a DPIF este fragmentarea pieței, care a încurajat creșterea explozivă a strategiilor de tranzacționare de înaltă frecvență. Autoritățile de reglementare trebuie să recunoască faptul că acest progres tehnologic trebuie să facă obiectul unei legislații adecvate pentru a se evita lacunele normative care ar putea să conducă la riscuri sistemice pentru funcționarea generală a piețelor. Aceasta este, pe scurt, propunerea din textul adoptat astăzi de PE.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Skinner (S&D), în scris. – Acest raport din proprie inițiativă stabilește cadrul de discuție pentru DPIF, la care se referă și Directiva privind operațiunile extrabursiere, dezvoltarea AEVMP și, desigur, EMIR. Însuși titlul acestui raport le permite oamenilor să înțeleagă natura modificărilor de reglementare necesare, însă deseori complicate.

Piețelor nereglementate li s-a permis accesul nefiltrat, în urma sponsorizării acordate locurilor organizate de tranzacționare. Acest lucru trebuie să se schimbe.

De asemenea, sunt de acord cu raportoarea, în ideea că transparența înainte și după tranzacționare trebuie îmbunătățită și mai ales că datele după tranzacționare pentru produsele ce nu reprezintă acțiuni trebuie să fie prezentate într-o formă consolidată.

Este esențial să înțelegem dinamica pieței și să le oferim autorităților de reglementare atât instrumente, cât și informații/date.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Băncile, bursele și fondurile dezvoltă noi produse financiare și practici de tranzacționare într-un ritm atât de rapid încât directiva privind piețele de instrumente financiare deja nu mai este de actualitate. Trebuie extins domeniul de aplicare al reglementărilor privind transparența, astfel încât să se includă și sistemele interne de tranzacționare ale băncilor, iar excepțiile trebuie restrânse, astfel încât instituțiile și produsele financiare să nu poată evita supravegherea.

Divulgarea datelor înainte și după tranzacționare, stipulată anterior doar pentru acțiuni, trebuie extinsă acum la obligațiuni, la instrumentele derivate compensate la nivel central, la produsele structurate, la fonduri și certificate, accentuându-se eficiența și transparența procesului de formare a prețurilor.

 
  
  

Raport: Ana Gomes (A7-0349/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece cred că este esențial ca UE să fie pregătită pentru riscurile de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN), care au dat o nouă dimensiune atacurilor teroriste, accidentelor industriale și dezastrelor naturale, dat fiind faptul că aceste riscuri nu cunosc granițe și se pot provoca numeroase victime. Răspunsul UE în fața acestui pericol nu trebuie să se rezume la programe de intervenție ex post facto, ci să înceapă mult mai devreme, o dată cu stocarea, limitarea accesului și controlul unor astfel de materiale. Cred că este esențial ca intervenția în urma unui incident să fie dublată de cooperarea semnificativă atât dintre diversele autorități ale statelor membre (protecția civilă, armata, poliția etc.), cât și dintre autoritățile naționale ale diverselor state membre și instituțiile europene. Cu alte cuvinte, consider că o abordare coordonată și complexă este obligatorie. Comisia a depus în iunie 2009 un Plan de acțiune al UE în domeniul CBRN pentru perioada 2010-2012, cu următoarele elemente: prevenire, detectare, pregătirea pentru intervenție și reacție. În acest sens, cred că recunoașterea fiecăreia dintre aceste etape este esențială atât pentru asigurarea implementării corespunzătoare a studiilor de evaluare a riscurilor, cât și pentru reacția și măsurile de contracarare.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – Am votat în favoarea acestei importante rezoluții deoarece este momentul cel mai potrivit pentru a acorda atenție riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) care reprezintă o nouă dimensiune a atacurilor teroriste, accidentelor,dezastrelor naturale și/sau pandemiilor, datorită caracterului lor transnațional și a potențialului de a produce un mare număr de victime. Trebuie să începem să ne ocupăm de astfel de materiale și de depozitarea lor corespunzătoare, limitarea accesului la acestea, instituirea de controale etc., încă de la început și nu doar să creăm programe de intervenție ex post facto. De asemenea, intervenția în perioada imediat următoare producerii incidentului impune o cooperare la scară largă între diferitele autorități naționale din interiorul unui stat membru. De aceea, Planul de acțiune în domeniul CBRN ar trebui să asigure interacțiunea eficientă între inițiativele UE și cele de la nivel național, atât în abordarea riscurilor CBRN cât și în pregătirea reacției necesare.

Având în vedere atât faptul că accidentele și atacurile CBRN reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității oamenilor care trăiesc în Uniunea Europeană și că pot distruge infrastructura de bază și funcționarea normală a societăților, în oricare sau doar în câteva dintre statele membre ale UE, cât și faptul că acestea nu țin cont de granițe, sprijin rezoluția Parlamentului European care solicită Consiliului și Comisiei să revizuiască rapid și să consolideze Planul de acțiune în domeniul CBRN conform recomandărilor din acest raport și să asigure de urgență implementarea acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Riscurile de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară sunt o nouă provocare pentru societate, reprezentând totodată și o nouă bază pentru posibile atacuri teroriste, accidente, dezastre naturale sau pandemii. Pe această cale, doresc să salut raportul dnei Gomes, deoarece prin intermediul acestui raport putem pune bazele unui mecanism de reacție adecvat în caz de catastrofe. Trebuie să ținem cont în procesul de reevaluare a Planului de acțiune al UE în domeniul CBRN și de sugestiile venite din partea Parlamentului, având ca scop îmbunătățirea domeniilor de bază care sporesc securitatea în cazul unor astfel de riscuri. Sunt de acord că este esențial schimbul de bune practici cu țările care au dezvoltat un mecanism de expertiză în materie de evaluare a riscurilor CBRN, de prevenire, depistare, comunicare și reacție.

Consider că este important să subliniem necesitatea menținerii unor rezerve bine gestionate, pentru a garanta că resursele pentru reacție în caz de dezastru, fie că este vorba de echipament medical sau de alte tipuri de echipament relevante, sunt pe deplin funcționale, moderne și actualizate. De aceea am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Dezastrele chimice, biologice, radiologice și nucleare, produse în mod accidental sau rezultând din atacuri teroriste, reprezintă amenințări serioase la adresa securității și sănătății cetățenilor UE și sunt cauza poluării și contaminării mediului. Deși numărul de incidente din UE, care implică materiale CBRN, a fost până în prezent relativ mic și s-a datorat fie accidentelor industriale, fie creșterii numărului de agenți patogeni periculoși și a răspândirii acestora în toată lumea, încă se menține riscul dezastrelor CBRN produse în mod accidental ori intenționat. Am votat în favoarea acestui raport, deoarece sunt de acord cu poziția exprimată de către raportoare, conform căreia Planul de acțiune în domeniul CBRN propus de Comisia Europeană, având drept obiectiv asigurarea interacțiunii eficiente a inițiativelor de la nivel european și național privind abordarea riscurilor CBRN și pregătirea reacției necesare, subestimează riscurile care nu se opresc la granițele UE. Cred că și riscurile CBRN de la nivel internațional trebuie evaluate în mod adecvat de Planul de acțiune în domeniul CBRN și trebuie incluse în acesta. Prin urmare este necesar ca acțiunile preventive să asigure o dimensiune internațională, scoțând în evidență implementarea acordurilor internaționale în domeniile armelor chimice și nucleare.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Este esențial să adoptăm un plan de acțiune eficient, astfel încât să putem contracara permanentul risc al producerii unor dezastre chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) pe teritoriul UE. Indiferent de natura accidentală sau intenționată aceste accidente reprezintă o amenințare serioasă și pot provoca efecte devastatoare și de perspectivă atât asupra securității, bunăstării și sănătății opiniei publice europene, cât și asupra mediului, patrimoniului nostru cultural și infrastructurii de bază. Din fericire, numărul incidentelor implicând materiale CBRN, inclusiv cel al actelor de terorism, a fost relativ scăzut.

Deoarece efectele produse de un dezastru CBRN nu țin cont de granițe, planul de acțiune indică necesitatea unui răspuns transnațional și complex care ar trebui să fie bazat pe următoarele elemente: prevenire, detectare, pregătirea pentru intervenție și reacție. De asemenea, acesta trebuie să asigure interacțiunea eficientă dintre inițiativele naționale și cele ale UE în vederea gestionării riscurilor CBRN și pregătirii capacităților de a reacționa și a limita consecințele. Ca și raportoarea, dna Gomes, nici eu nu mă îndoiesc de faptul că avem nevoie să adoptăm un plan de acțiune al UE, dar regret faptul că Comisia nu a fost mai ambițioasă deoarece planul de acțiune propus indică o lipsă de putere și coerență în anumite chestiuni.

 
  
MPphoto
 
 

  Cornelis de Jong (GUE/NGL), în scris. – Deși am agreat majoritatea aspectelor din raportul Gomes, am votat împotriva acestuia deoarece se concentrează prea mult pe coordonarea de către UE a cooperării dintre instituțiile civile și cele militare. Competențele militare ar trebui să revină statelor membre și nu UE sau Comisiei. Nu am nicio problemă cu cooperarea la nivel de egalitate a statelor membre în cazul unui eveniment CBRN – aceasta fiind esențială în cazul în care evenimentul declanșează un dezastru ecologic – dar am, totuși, o mare problemă cu acest raport, care poate conduce la militarizarea UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Am votat pentru acest raport întrucât consider că propune măsuri eficiente în domeniul prevenirii, combaterii și managementului incidentelor de ordin chimic, biologic, radiologic și nuclear (CBRN). Este foarte important că acest raport promovează ideea unui mecanism de reacție rapidă în caz de dezastru CBRN într-unul din statele membre și, în plus, acest mecanism se va baza pe un răspuns solidar din partea tuturor membrilor Uniunii. La fel de important este și faptul că raportul adoptat de Parlament sugerează crearea de echipe europene mixte de intervenție rapidă, care să fie compuse din personal militar, din polițiști și personal medical care să aducă un răspuns eficient în caz de dezastre de ordin chimic, biologic, radiologic sau nuclear.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris (PT) Ca urmare a compromisurilor obținute de colegul meu, dl Hankiss, raportorul alternativ din partea Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), textul pe care îl votăm astăzi este mult mai detaliat și mai echilibrat, acordând o prioritate importantă chestiunilor specializate referitoare la securitatea chimică, biologică, radiologică și nucleară, nu doar în privința prevenirii accidentelor și reacției adecvate la dezastrele naturale, dar și cu privire la pericolul clar și actual reprezentat de acest tip de terorism. Ne confruntăm din ce în ce mai mult cu amenințări difuze și neconvenționale, iar Europa, păstrând în vedere acest lucru, trebuie să aibă o strategie adecvată de prevenire, detectare și protejare, astfel încât siguranța și sănătatea europenilor să fie garantate. Comisia ar trebui să continue să acționeze în această direcție și de aceea votez în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Riscurile chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) au conferit o nouă dimensiune atacurilor teroriste, accidentelor industriale, dezastrelor naturale și pandemiilor, deoarece aceste amenințări nu cunosc granițe și pot provoca nenumărate victime. În iunie 2009, Comisia a depus Planul de acțiune al UE în domeniul CBRN care a fost amendat de Consiliu în noiembrie. Planul va fi implementat pe parcursul următorilor trei ani, în perioada 2010-2012, și se bazează pe trei elemente principale: prevenire, detectare, pregătirea pentru intervenție și reacție. Cu toate acestea, amendamentele introduse de Consiliu au diminuat robustețea planului de acțiune, reducând obligativitatea măsurilor preconizate, dar și pe cea a monitorizării și inspectării modului de aplicare a acestora. Prin urmare, salut adoptarea acestui raport care urmărește să acorde Comisiei un rol mai accentuat în reglementare, deoarece cred că acesta este singurul mod în care va fi posibilă completarea lacunelor existente în competențele conferite în acest domeniu de către diferitele state membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Dacă ar exista cu adevărat îngrijorări reale referitoare la amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), nu ar exista nici insistența unor țări ale UE de a menține arsenale nucleare extrem de puternice, care ar putea fi folosite în atacuri militare. Nici armele nucleare ale SUA nu ar fi staționate în diverse țări europene, aceasta fiind o situație care contrazice în mod flagrant unul dintre cei trei piloni ai Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (NPT), pe care, teoretic, îl susținem.

Raportul nu face nicio referire la anumite decizii, precum decizia luată recent de Regatul Unit, de a vinde tehnologie nucleară Indiei, o țară care nu este semnatară a NPT, ori cea luată de Franța și Germania de a coopera în domeniul întreținerii armelor lor nucleare, justificând decizia printr-o ipocrită „raționalizare a costurilor”. Nu se spune nimic nici despre asistența acordată de principalele puteri ale UE și NATO proiectului de instalare a sistemelor anti-rachetă în Europa sau despre decizia luată de NATO de a-și menține rolul de „alianță nucleară”.

Într-un moment în care criza capitalismului s-a intensificat, acest raport clarifică faptul că acțiunile concrete sunt cele ce contează și nu declarațiile de intenție: astfel de acțiuni demonstrează că armata ar putea fi și în continuare o resursă folosită de globalizarea economică capitalistă.

 
  
MPphoto
 
 

  Kartika Tamara Liotard (GUE/NGL), în scris. – Explicarea votului asupra raportului Gomes „Consolidarea securității chimice, biologice, radiologice și nucleare în Uniunea Europeană - un Plan de acțiune al Uniunii Europene în domeniul CBRN” (A7-0349/2010). Deși am agreat majoritatea aspectelor din raportul Gomes, am votat împotriva acestuia, deoarece se concentrează prea mult pe coordonarea de către UE a cooperării dintre instituțiile civile și cele militare. Competențele militare ar trebui să revină statelor membre și nu UE sau Comisiei. Nu am nicio problemă cu cooperarea la nivel de egalitate a statelor membre în cazul unui eveniment CBRN – aceasta fiind esențială în cazul în care evenimentul declanșează un dezastru ecologic – dar am, totuși, o mare problemă cu acest raport, care poate conduce la militarizarea UE.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Riscurile de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN) reprezintă o nouă dimensiune a posibilelor atacuri teroriste, accidente industriale, dezastre naturale și/sau pandemii, datorită caracterului lor transnațional și a potențialului de a produce numeroase victime. O reacție adecvată în fața acestui pericol nu trebuie să se limiteze la programe de intervenție ex post facto, ci să înceapă mult mai devreme, o dată cu tratarea acestor materiale, depozitarea lor corespunzătoare, limitarea accesului la acestea, exercitarea controalelor etc. În același timp, o intervenție în urma producerii incidentului necesită cooperarea la scară largă între diferitele autorități naționale dintr-un stat membru (protecția civilă, armata, organele de aplicare a legii, etc.), dar și cooperarea dintre autoritățile naționale din diferite state membre și organismele UE. De aceea, este necesară o abordare coordonată a tuturor pericolelor. Am votat pentru acest raport care stabilește o astfel de abordare coordonată.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Nu există nici un dubiu în privința faptului că trebuie să ne apărăm în fața oricărei folosirii ostile a produselor, materialelor și organismelor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Cu toate acestea, ceea ce trebuie să ne îngrijoreze mai mult este folosirea lor în mod uzual. Problema este că acest text nu menționează nici măcar o dată necesitatea de a găsi o alternativă la energia nucleară. În prezent, aceasta din urmă reprezintă o amenințare serioasă pentru concetățenii noștri. În ceea ce privește terorismului, asupra căruia se concentrează acest raport, de ce trebuie să apelăm la NATO, organizația care reprezintă cea mai mare amenințare la adresa păcii mondiale, ca să se ocupe de terorism? Toate acestea sunt inconsecvențe care mă împiedică să votez pentru acest text.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Cred că UE trebuie să fie pregătită să înfrunte orice atac sau accident care pune în pericol securitatea și sănătatea europenilor. Din acest motiv, Planul de acțiune în domeniul CBRN este necesar atât pentru a preveni, cât și pentru reacționa la orice tip de amenințare sau accident, care survine pe teritoriul UE. Amenințările actuale sunt diverse, ceea ce înseamnă că problema este una de natură complexă, dar noi avem acum un mecanism specific adecvat pentru a înfrunta cele mai diverse situații. De aceea am votat în acest mod.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Riscurile chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) reprezintă noua dimensiune a posibilelor atacuri teroriste, accidente, dezastre naturale și/sau pandemii datorită caracterului lor transnațional și potențialului lor de a produce un mare număr de victime. Un răspuns adecvat împotriva unui astfel de pericol trebuie să înceapă de la tratarea acestor substanțe, depozitarea lor, limitarea accesului la acestea și exercitarea controalelor. Intervențiile în urma producerii incidentelor necesită atât o cooperare la scară largă între autoritățile naționale dintr-un stat membru, cât și cooperarea între autoritățile naționale ale diverselor state membre și organismele europene. Prioritatea o constituie consolidarea regimului de neproliferare și dezarmare, prin implementarea deplină și universală a tuturor tratatelor și acordurilor internaționale relevante.

Este de asemenea important să luăm în considerare riscul de proliferare a actelor teroriste. Instituirea urgentă a mecanismului european de reacție la situații de criză este de asemenea necesară. Acesta ar trebui să coordoneze mijloacele civile și militare astfel încât să asigure Uniunii Europene o capacitate de reacție rapidă în abordarea unui dezastru CBRN. În final, ar trebui să fie adoptate și standarde europene de calitate și securitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Am votat în favoarea raportului deoarece, din păcate, la momentul actual, Uniunea Europeană nu va fi pe deplin conștientă de posibilele consecințe dacă nu va exista o îmbunătățire a securității de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară. Acest raport nu este un plan de acțiune, ci doar o mică notă explicativă. Pentru a întocmi un document complex în domeniul securității nucleare trebuie implicați specialiști cu o largă experiență în energia nucleară și în utilizările tehnologiei nucleare. O astfel de activitate durează câțiva ani, dar ea trebuie efectuată. Uniunea Europeană și, în special, Parlamentul European, nu poate întocmi un astfel de document de una singură. Am votat pentru, dar consider că acest raport este doar un epilog al unei cărți despre securitatea nucleară a UE. Sper că activitatea dedicată cărții înseși va începe în viitorul apropiat.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Securitatea populației civile în eventualitatea unor posibile incidente de natură chimică, biologică, radiologică sau nucleară este o chestiune foarte importantă și trebuie, mai presus de orice, să fie sprijinite ambițiile în această privință. Din nefericire, atunci când vine vorba despre acest raport, am sentimentul că se dorește combaterea unui spectru al terorii care, din fericire, nu există în Europa în această formă extrem de organizată. De aceea, intenția este aceea de a crea mai multă panică, pentru ca mai apoi să se poată pune în aplicare o anumită politică. Mai mult, raportul pare să se ocupe în mod predominant de subiectul solidarității. Cred că există un punct în care noi ar trebui să spunem „destul” atunci când este vorba despre măsurile de prevenire a terorii și același lucru este valabil și pentru solidaritatea UE. De aceea m-am abținut de la votul asupra acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris. (LT) Am votat în favoarea creșterii securității de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară în Uniunea Europeană și sunt încântată că am avut oportunitatea de a fi raportoare alternativă în această problemă. Cu toate că prevenirea și protejarea în fața dezastrelor cauzate de substanțele menționate reprezintă o problemă a statelor membre, avem nevoie de o abordare comună. Această comunicare a Comisiei Europene este un pas către un plan de acțiune comun îndreptat către protejarea cetățenilor din UE față de diverse dezastre. Trecem printr-o perioadă destul de instabilă, iar amenințările nu apar doar din cauza activității umane iresponsabile și a accidentelor, ci și ca urmare a unor acte intenționate. Această problemă este relevantă în mod special în țara mea, Lituania, care este înconjurată de pericole chimice și nucleare. În primul rând, pe fundul Mării Baltice există arme chimice din cel de al doilea război mondial, iar în al doilea rând, există planuri de construire a două centrale nucleare de producere a energiei electrice lângă granița lituaniană. Noi trebuie să evaluăm situația, standardele de securitate aflate în vigoare și măsura în care acestea sunt adecvate nevoilor actuale. Numai prin evaluarea situației existente putem stabili dacă avem nevoie de standarde noi de securitate. Această evaluare și instituirea cadrului de standardizare trebuie să fie suficient de flexibile astfel încât să poată fi adaptate tehnologiilor în schimbare, care pe lângă faptul că ne fac viața mai ușoară, pot să devină și o armă mortală atunci când se află în mâinile teroriștilor. Pe de altă parte, asigurarea securității nu trebuie să devină un motiv sau un pretext de centralizare a protecției civile. Deși stabilirea și supravegherea standardelor comune de securitate ar ajuta la asigurarea securității, nu ar trebui ca în orice caz să creăm noi instituții ori să complicăm în mod nejustificat procedurile.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului privind consolidarea securității chimice, biologice, radiologice și nucleare în Uniunea Europeană - un Plan de acțiune al Uniunii Europene în domeniul CBRN, pentru aceleași motive avansate de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat). Aș sublinia atât necesitatea unei abordări la nivelul UE pentru a preveni și detecta atacurile și/sau accidentele, deoarece amenințarea atacurilor CBRN este „globală”, cât și accentul pus pe necesitatea de a consolida securitatea CBRN, dacă vrem să prevenim atacurile teroriste.

De asemenea, doresc să evidențiez importanța compromisului realizat de cele două grupuri politice mai mari, privind reducerea măsurii în care întreaga industrie chimică a fost obligată să înlocuiască materialele de risc înalt, indiferent de riscurile implicate.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Pot doar să o sprijin pe raportoare, dna Gomes și să fiu întru totul de acord cu obiectivul Planului de acțiune adoptat în domeniul CBRN. Acesta ar trebui să asigure interacțiunea eficientă dintre inițiativele de la nivel național și cele de la nivelul Uniunii Europene în abordarea riscurilor CBRN și pregătirea reacției necesare.

Cu toate acestea, sunt de acord că, în anumite privințe, Planul de acțiune al UE în domeniul CBRN este slab și lipsit de coerență. Este de o importanță crucială să subliniem faptul că un Plan de acțiune în domeniul CBRN oferă o oportunitate valoroasă de implementare a clauzei de solidaritate consfințită de Tratatul de la Lisabona. Din nefericire, planul de acțiune adoptat de Consiliu nici măcar nu face referire la clauza de solidaritate.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Riscurile chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) dau o nouă dimensiune eventualelor atacuri teroriste, accidente, catastrofe naturale și/sau pandemii, din cauza aspectului lor transnațional și provocării unui mare număr de victime. O reacție adecvată la un astfel de pericol nu include doar programe de intervenție ex-post, ci trebuie prevăzută mult mai devreme, în cadrul etapelor de manipulare a acestor materiale, depozitare adecvată, acces limitat și control etc. În același timp, intervențiile posterioare unui incident necesită o vastă cooperare între diferitele autorități dintr-un stat membru (protecție civilă, militară, poliție etc.), precum și între autoritățile naționale din diferitele state membre și organismele UE. Prin urmare, este necesară o abordare coordonată pentru toate tipurile de catastrofe.

Am votat acest raport pentru că se solicită Comisiei și Consiliului să revizuiască și să consolideze rapid Planul de acțiune în conformitate cu recomandările formulate în cadrul acestuia și să garanteze implementarea rapidă a planului, având în vedere faptul că accidentele sau atacurile CBRN reprezintă amenințări serioase la adresa securității locuitorilor Uniunii Europene și pot perturba infrastructurile vitale și funcționarea normală a societăților în unul sau mai multe state membre, indiferent de frontiere.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Atacurile în care se folosesc materiale chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) constituie o amenințare gravă la adresa publicului european. Aceasta înseamnă că trebuie să se recunoască necesitatea punerii în aplicare a unui plan de acțiune eficient, pentru a asigura legăturile corespunzătoare între abordările și inițiativele unor state membre diferite și UE, în privința prevenirii și detectării incidentelor CBRN, precum și a pregătirii pentru intervenție și reacție.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Riscurile chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) reprezintă o nouă dimensiune a posibilelor atacuri teroriste, accidente, dezastre naturale și/sau pandemii, datorită caracterului lor transnațional și potențialului de a produce numeroase victime. O reacție adecvată împotriva acestui pericol nu include doar programe de intervenție ex post facto, ci începe mult mai devreme, cu tratarea unor astfel de materiale, depozitarea lor corespunzătoare, limitarea accesului la acestea, efectuarea controalelor, etc. În același timp, o intervenție imediat după producerea incidentului necesită cooperarea la scară largă între diferitele autorități naționale dintr-un stat membru (protecția civilă, armata, organele de aplicare a legii etc.) dar și cooperarea dintre autoritățile naționale din diferite state membre și organismele UE. De aceea, este necesară o abordare coordonată a tuturor pericolelor. Este ceea ce intenționăm să facem prin adoptarea acestui raport.

 
  
  

Raport: Ramona Nicole Mănescu (A7-0280/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea actualului raport, pe care îl consider a fi de o mare importanță într-o perioadă de criză economică și financiară, deoarece este necesar să asigurăm dezvoltarea armonioasă a tuturor regiunilor Uniunii Europene. Sunt de acord cu intenția generală de creare a unui acord tripartit între UE, statele membre și regiuni, deoarece modernizarea, infrastructura interconectată și asistența pentru planurile și proiectele de dezvoltare, care respectă caracteristicile fiecărei regiuni, sunt fundamentale. Cred de asemenea că, în multe regiuni europene, este esențială și continuarea investițiilor în infrastructură, în mod special în sud și în est. Având în vedere nivelurile diferite de descentralizare ale diverselor regiuni europene, trebuie găsit un echilibru atunci când se proiectează o abordare pe orizontală între diferitele niveluri de guvernare și între toate domeniile de activitate. Eforturile de modernizare administrativă și de reformare a regiunilor, combinate cu asistența tehnică de înaltă calitate din partea Comisiei, constituie premise esențiale pentru îmbunătățirea eficienței și eficacității investițiilor UE. Este esențială simplificarea procedurilor și alocarea resurselor din cadrul fondurilor structurale și a Fondului de coeziune într-o manieră care este accesibilă tuturor părților interesate. Aceasta va garanta, pe de o parte, participarea tuturor actorilor din societate și pe de altă parte, o mai bună aplicare a programelor, instrumentelor și politicilor UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – Am votat în favoarea acestei importante rezoluții, deoarece implementarea politicii de coeziune este, în mod predominant, descentralizată și bazată pe autorități de la nivel subnațional care își asumă responsabilitatea. Sunt de acord că o abordare pe mai multe niveluri trebuie aplicată nu doar pe verticală ci și pe orizontală, între actorii situați la același nivel, în cazul tuturor politicilor Uniunii cu competență partajată, inclusiv în cazul politicii de coeziune, care joacă rolul unui deschizător de drumuri în domeniul guvernanței pe mai multe niveluri, ca instrument de îmbunătățire a calității procesului decizional, prin implicarea activă a autorităților de la nivel subnațional încă din faza pre-legislativă a dezbaterilor.

De asemenea, trebuie să subliniez că procedurile de solicitare a finanțării sunt prea complicate și numărul excesiv de controale ar putea descuraja potențialii beneficiari ai politicii de coeziune de la absorbția eficientă a fondurilor și maximizarea impactului acestora. De aceea, trebuie să existe o capacitate administrativă suficientă, atât la nivelul UE cât și la nivel regional și local, pentru a majora valoarea adăugată a politicii de coeziune și a asigura sustenabilitatea acțiunilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Antonello Antinoro (PPE), în scris. (IT) Am decis să votez în favoarea acestui raport pentru că trebuie să transmitem un semnal puternic privind dorința Europei de a colabora cu administrațiile locale și în special cu cele regionale.

Atunci când în statele membre există diferite grade de descentralizare, trebuie să arătăm că Parlamentul European este pe deplin implicat în transformarea politicii regionale într-un instrument pentru o mai bună guvernare în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) În opinia mea, politica regională este una dintre cele mai importante politici ale UE. Fondurile pe care le distribuie pe tot cuprinsul Europei contribuie la coeziunea dintre diferitele regiuni și le ajută să devină competitive. Cu toate acestea, anumite lucruri pot fi îmbunătățite, în mod special în domeniul guvernanței pe mai multe niveluri; cu alte cuvinte, acțiunea coordonată a Uniunii, statelor membre și entităților locale și regionale. Politica regională suferă din cauza propriilor proceduri complexe, care de multe ori îi determină pe actorii locali să nu recurgă la aceasta. Totuși, în ciuda unor astfel proceduri, numărul neregulilor este încă prea mare. Am votat pentru această inițiativă a Parlamentului European care nu numai că relevă rolul hotărâtor pe care autoritățile locale îl joacă în implementarea politicii regionale, ci, în același timp, solicită îmbunătățirea guvernanței pe mai multe niveluri. De asemenea, recomandă o monitorizare mai bună din partea Comisiei, atât cu privire la sprijinirea actorilor regionali, cât și la utilizarea corespunzătoare a fondurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea raportului din proprie inițiativă al colegei mele din România, dna Mănescu, referitor la buna guvernanță în materie de politică regională a UE: procedurile de asistență și control exercitate de către Comisia Europeană. Salut solicitarea referitoare la simplificare, deoarece aceasta este o condiție necesară pentru înțelegerea și utilizarea mai bună a fondurilor europene de către funcționarii locali. La fel ca și covârșitoarea majoritate a colegilor mei deputați, sunt în favoarea unei politici de coeziune puternice, în cadrul căreia resursele financiare sunt menținute și după 2013, respingându-se în același timp orice tentative de renaționalizare. Politica de coeziune a Uniunii Europene este principalul mijloc de asigurare a dezvoltării regionale sustenabile. Implementarea politicii de coeziune este, într-o măsură predominantă, descentralizată și bazată pe autorități aflate la nivel subnațional care își asumă responsabilitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Politica de coeziune a Uniunii Europene este principalul mijloc de asigurare a dezvoltării regionale sustenabile. Implementarea politicii de coeziune este, într-o măsură predominantă, descentralizată și bazată pe autorități aflate la nivel subnațional care își asumă responsabilitatea. Tratatul de la Lisabona a permis autorităților teritoriale să fie mai profund implicate în procesul de luare a deciziilor, să faciliteze o mai bună și eficientă implementare a măsurilor de politică a coeziunii, adaptate necesităților regiunilor și populațiilor din acestea. Am votat în favoarea acestui raport. Am sentimentul că este necesar să maximizăm potențialul de cooperare teritorială care, în anumite regiuni, a rămas până în prezent neabordat și să promovăm aplicarea mai activă a principiului parteneriatului, asigurând cooperarea eficientă între sectoarele publice și cele private.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) Raportul dnei Mănescu caută să aducă Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi: el pledează în favoarea unui mai bun control exercitat de către Comisie asupra implicării autorităților locale în dezvoltarea politicii de coeziune. Acest document este o parte a unui proces de simplificare a procedurilor administrative foarte complexe, orientat către dezvoltarea regiunilor noastre și intensificarea colaborării dintre autoritățile locale din diverse state membre. Faptul că a fost adoptat cu o majoritate atât de largă confirmă importanța acordată îmbunătățirii utilizării fondurilor europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece, în politica de coeziune, procesele de luare a deciziilor sunt îmbunătățite prin aplicarea guvernării pe mai multe niveluri și implicarea autorităților de la nivel subnațional. Supravegherea de către Comisie, astfel cum aceasta este prevăzută în prezent, este considerată insuficientă și nu poate compensa sistemele ineficiente de control de la nivel național, care continuă pe tot parcursul perioadei multianuale. Prin urmare, pentru a îmbunătăți sistemul de control și a acorda mai multă asistență autorităților de la nivel subnațional, Comisia trebuie să își consolideze rolul și procedurile de supraveghere. Autoritățile însărcinate cu managementul programelor ar trebui să asigure investiții mai mari, atât în asistența financiară cât și în pregătirea profesională, astfel încât administrațiile naționale și regionale să-și dezvolte competențele și nivelul de cunoaștere a regulilor. Ar trebui de asemenea să se observe că procedurile actuale de solicitare a finanțării, care sunt prea complicate, pot descuraja potențialii beneficiari ai politicii de coeziune. De aceea, în viitor, trebuie să dezvoltăm o politică mai ușor de utilizat, cu reguli mai bine coordonate privind fondurile structurale.

 
  
MPphoto
 
 

  Philip Bradbourn (ECR), în scris. – Deputații conservatori s-au abținut de la votul final asupra raportului Mănescu din motivele următoare.

În primul rând, raportul promite menținerea unei politici de coeziune finanțate masiv, în timp ce noi credem că fondurile de coeziune și cele sociale nu ar trebui să fie protejate și că UE ar trebui să se concentreze pe cheltuieli destinate noilor provocări cu care se confruntă, în locul priorităților depășite cum este politica de coeziune. De asemenea, părerea noastră este că conținutul acestui raport nu reușește să asigure un progres coerent în ceea ce privește un control mai riguros și mai puternic asupra fondurilor alocate prin aceste programe; propunerile din acest raport nu fac decât să obstrucționeze în continuare mecanismele de transfer și să tulbure apele.

Ne-ar fi plăcut să vedem că raportul abordează în mod convingător aspectele semnalate de Curtea de Conturi Europeană referitoare la o astfel de finanțare, însă, din păcate, nu este cazul. În consecință, deputații conservatori ai PE s-au abținut de la votul final.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Descentralizarea competențelor statelor membre se bazează pe partajarea responsabilităților între diferite niveluri de guvernare. Din acest motiv, capacitatea autorităților locale și regionale de a implementa politica UE a fost consolidată. Sunt de acord cu adoptarea acestei rezoluții, atât pentru că se concentrează asupra naturii specifice a provocărilor locale și regionale, atrăgând atenția asupra necesității de a lua în considerare abordări integrate ce pun în lumină caracteristicile specifice ale regiunilor, cum sunt dezavantajele lor de ordin geografic sau natural, depopularea și caracteristicile specifice ale regiunilor ultra-periferice, cât și pentru faptul că recunoaște și procesele administrative diferite existente în diverse state membre. Aceste abordări trebuie să permită coordonarea intereselor diferiților actori implicați în facilitarea guvernării la mai multe niveluri. Totodată, rezoluția subliniază faptul că procedurile de aplicare sunt prea complicate și implică o serie de verificări care descurajează potențialii beneficiari ai politicii de coeziune, precum și obligația de a consulta opinia publică pentru a legitima procesul de luare a deciziilor. De asemenea, sunt de acord că un rol mai puternic la nivel regional și local trebuie să corespundă unui rol de supervizare consolidat al Comisiei, precum și unei coordonări crescute între politicile de coeziune și cele structurale.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am dat un vot favorabil prezentului raport, care propune consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri, în scopul unei mai bune implicări a autorităților subnaționale în faza de elaborare a politicilor. Consider că interesele cetățenilor vor fi mult mai bine reprezentate dacă nivelul regional sau local este implicat în procesul decizional încă de la început.

De asemenea, rolul Comisiei Europene în supravegherea modului în care sunt gestionate fondurile structurale este de necontestat. Însă este necesară consolidarea acestui rol de audit al CE.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Fondul de coeziune reprezintă mai mult decât o treime din bugetul UE. Obiectivul său final este acela de a reduce disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare economică din diverse regiuni, orientând resursele în mod specific către creștere economică și ocupare a forței de muncă. Cu toate acestea, ziarul Financial Times a publicat recent o anchetă jurnalistică privind modul în care resursele din Fondul de coeziune sunt cheltuite în realitate, iar scenariul descris este foarte îngrijorător: fondul este folosit în mod categoric în alte scopuri decât cele cărora le este destinat. Din același motiv, consider că este esențial să întărim procedurile de control ale Comisiei referitoare la aplicarea și folosirea Fondului de coeziune, consolidând mecanismele de bună guvernanță.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Suntem de acord cu necesitatea garantării respectului pentru criteriile referitoare la eficacitate, eficiență, rigoare și transparență „în toate fazele de programare și aplicare a fondurilor structurale”. Recunoaștem că „actuala simplificare a regulamentului financiar și a regulilor privind fondurile structurale” ar putea fi esențială pentru ridicarea anumitor bariere existente în calea accesării lor, în special în regiunile mai puțin dezvoltate. În ceea ce privește principiul cofinanțării, deși recunoaștem importanța asumării responsabilităților de către autoritățile naționale în aplicarea politicii de coeziune, considerăm totuși că, în lumina crizei actuale profunde, care a afectat în mod special anumite state membre și regiunile acestora, regulile referitoare la cofinanțare ar trebui să devină mai flexibile. Acest lucru ar permite o mai bună absorbție a fondurilor rezervate politicii de coeziune. Mai exact, rata maximă de cofinanțare ar trebui coborâtă la 10 % pentru toate fondurile structurale.

Totuși, nu suntem de acord cu anumite aspecte ale raportului. Un exemplu este buna guvernanță în cazul serviciilor publice care, conform opiniei raportoarei, poate fi obținută printr-un parteneriat al „părților publice și private”. Un alt exemplu este colajul de obiective ale strategiei Europa 2020, prezentat într-un mod aprobator. Această strategie este determinată de liberalizarea, privatizarea și flexibilitatea accentuată a pieței muncii, abordare complet nepotrivită cu obiectivele politicii de coeziune.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. (LT) Am aprobat acest raport, deoarece raportul din 2006 al Curții de Conturi Europene a arătat că sistemele existente pentru controlul politicii de coeziune nu erau suficient de eficiente, iar rata de eroare în rambursarea cheltuielilor a fost prea mare (12 %). Raportul din 2008 a confirmat aceste date, 11 % din fonduri fiind rambursate în mod nejustificat. Regulile excesiv de complexe care guvernează fondurile structurale sunt parțial responsabile pentru aceste erori. Sistemul de management partajat, care caracterizează politica de coeziune, implică un înalt grad de complexitate în interpretarea și aplicarea regulilor având în vedere numărul mare de actori implicați. Prin urmare, ar trebui ca regulile să fie simplificate pentru a asigura proceduri mai ușor de utilizat și pentru a nu îi descuraja pe potențialii beneficiari de la participarea în proiecte.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – În ultimele decenii, descentralizarea competențelor realizată în câteva state membre a consolidat în mod semnificativ competența autorităților regionale și locale în aplicarea politicilor comunitare. Încorporarea subsidiarității subnaționale în dreptul comunitar, prin Tratatul de reformă, în cazul politicilor cu competență partajată, le permite astăzi autorităților teritoriale să se implice mai profund în procesul decizional, atât pentru proiectarea, cât și pentru aplicarea politicilor, de pe picior de egalitate, precum și să participe la atingerea obiectivelor comunitare. Acest pas important către o mai bună guvernanță pe mai multe niveluri răspunde cererilor repetate ale Parlamentului de a consolida implicarea autorităților subnaționale în elaborarea politicilor, respectând întotdeauna valorile constituționale naționale diferite.

O implementare eficientă depinde într-o măsură importantă de modul în care sunt concepute politicile; implicarea autorităților regionale și locale încă din această fază – acestea fiind cele care cunosc cel mai bine necesitățile teritoriului și ale populației lor – constituie garanția unor rezultate mai eficiente într-o fază ulterioară. Este extrem de important să punem accentul asupra fazei pre-legislative a procesului de luare a deciziilor și asupra valorii adăugate pe care o oferă politicile și bunele practici implementate la nivel local și regional pentru perfecționarea strategiilor teritoriale în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Acest text acționează ca un obstacol în calea creării macroregiunilor europene. Pentru a impune în continuare acestor grupări competitive să servească interesele sacrosanctei piețe comune, Parlamentul propune ca acestea să fie controlate de către Comisie, în detrimentul guvernelor alese în mod democratic. Politica regională a UE trebuie să fie centrată pe reducerea inegalităților privind veniturile și condițiile de trai ale populației regiunilor europene. Suntem mult prea departe de acest obiectiv.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Dat fiind faptul că anumite regiuni au dezavantaje clare de ordin natural ori geografic, cum este depopularea, consider, printre altele, că această măsură este una fundamentală în cazul în care dorim o politică de coeziune mai eficientă. Este extrem de important să existe o mai mare rigoare în aplicarea Fondului de coeziune, astfel încât să poată fi reduse asimetriile dintre statele membre și regiunile UE. Vom crea în acest mod un proces care, din punctul de vedere al distribuirii fondurilor, va fi mai transparent, mai puțin birocratic și mai echitabil. Prin urmare, vor exista mai puține decalaje între nivelurile de competitivitate. De aceea am votat în acest mod.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) În sfârșit! În sfârșit cineva s-a gândit la ceea ce se înțelege prin politica regională. Luând exclusiv exemplul Letoniei, pot să spun cu sinceritate că nici măcar eu nu am fost în stare să obțin informații de la funcționarii ministerului economiei din Letonia cu privire la planurile pentru aplicarea fondurilor structurale ale UE. Aceste informații sunt păstrate în mare secret față de oamenii din Letonia. Totuși, cu ce fel de „recunoștință” este posibilă obținerea informațiilor despre planurile Comisiei cu privire la Letonia și, eventual, a finanțării? Am votat pentru, cu speranța că acest proces va deveni accesibil tuturor și că nimeni nu va mai face un secret din planurile Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Raportul își propune să întărească rolul Comisiei în sprijinirea autorităților regionale și locale. Aceasta este o încercare de a extinde competența generală a Comisiei și față de acest lucru trebuie să îmi exprim opoziția în cel mai hotărât mod. Prin urmare, am votat împotriva acestei propuneri.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) În ultimii ani, Uniunea Europeană a fost martora creșterii importanței autorităților locale în statele membre. Descentralizarea managementului teritorial către organisme locale mai mici a presupus ca, datorită principiului subsidiarității, acestea să dobândească o putere și o influență mai mare, în principal cu privire la competențele specifice delegate acestora de statele membre. Autoritățile regionale s-au găsit astfel în contact direct cu instituțiile europene. Am votat pentru raportul dnei Mănescu tocmai pentru că în această situație există necesitatea unui mai mare control și sprijin pentru politicile regionale ale Comisiei Europene. Raportul are de asemenea în vedere adoptarea unei cărți albe privind coeziunea teritorială, care ar constitui un progres concret pentru UE, în direcția unei noi guvernări pe mai multe niveluri, care se integrează perfect în competențele regionale, naționale și europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Principiul subsidiarității subnaționale introdus de Tratatul de la Lisabona pune în practică obiectivul implicării regiunilor în procesul european de luare a deciziilor. Intensificarea dialogului cu Comisia Europeană implică principiile bunei guvernanțe în relație cu politica regională și adoptarea altor proceduri de asistență și control. Am votat în favoarea prezentului raport care abordează competențele și rolul autorităților regionale și locale în procesul de implementare a politicii de coeziune. Autoritățile regionale pot participa acum mai direct și mai activ la procesul de luare a deciziilor. Aceasta include proiectarea și implementarea politicii și tratarea autorităților regionale drept adevărați parteneri în realizarea obiectivelor UE.

Salut acest progres important pentru guvernanță, care răspunde apelurilor repetate ale Parlamentului European pentru o creștere a participării entităților subnaționale la elaborarea și implementarea politicii europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Doresc să o felicit pe raportoare, dna Mănescu, pentru excelenta sa activitate și sunt de acord cu ea că potențialul cooperării teritoriale poate fi mai bine exploatat prin guvernanța la mai multe niveluri, datorită relațiilor stabilite între actorii publici și privați aflați de o parte și cealaltă a granițelor naționale. Sunt totodată de acord și cu promovarea schimbului de informații între grupările europene de cooperare teritorială (GECT) care au fost deja create, precum și între acelea aflate în curs de înființare în cadrul programelor existente.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − În cursul ultimelor decenii, descentralizarea autorităților în mai multe state membre a dus la consolidarea semnificativă a competențelor autorităților locale și regionale în elaborarea politicilor comunitare. Accentuarea etapei anterioare etapei legislative în cadrul procesului de luare a deciziilor și valoarea adăugată oferită de politicile și de cele mai bune practici aplicate la nivel local și regional pentru elaborarea strategiilor teritoriale ale UE contribuie la asigurarea eficacității și durabilității acestora. Următoarele aspecte trebuie luate în considerare în examinarea modului de a îmbunătăți abordarea guvernanței pe mai multe niveluri în domeniul politicii de coeziune: dimensiunile verticală și orizontală ale guvernanței, crearea de parteneriate reale cu autoritățile locale și regionale, coeziunea și cooperarea teritorială, simplificarea normelor la nivel comunitar și național (statele membre ar trebui să simplifice dispozițiile naționale și să creeze la toate nivelurile o cultură mai puternică a evaluării, cu scopul de a asigura controale eficiente și de a evita erorile – în 2008, 11 % din fonduri au fost greșit rambursate).

Trebuie să se consolideze rolul Comisiei în contextul sprijinirii autorităților regionale și locale, examinându-se cu atenție modalitățile de îmbunătățire a guvernanței și, prin urmare, a eficacității sistemului de administrare a fondurilor structurale în perioada de după 2013.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cred că este necesar să îmbunătățim guvernanța în domeniul politicii regionale, pentru ca managementul fondurilor structurale și al politicii de coeziune să fie nu doar mai eficient, ci și mai echilibrat. Sunt de acord cu raportoarea în aceea că trebuie să îi solicităm Comisiei elaborarea unei politici care, în viitor, să pună un accent mai mare asupra rezultatelor bazate în primul rând pe calitatea intervenției și dezvoltarea unor proiecte strategice. Cred de asemenea că rețelele europene pentru schimbul de bune practici ar trebui să-și consolideze inițiativele, pentru că acest lucru va contribui la a ne încredința că aceste proceduri se vor pune în practică.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În ultimele decenii, descentralizarea competențelor în câteva state membre a consolidat în mod considerabil competențele autorităților regionale și locale de aplicare a politicilor comunitare. Încorporarea de către tratatul de reformă a subsidiarității subnaționale în dreptul comunitar în cazul politicilor cu competență partajată le permite astăzi autorităților teritoriale să se implice mai profund în procesul decizional, pentru proiectarea și pentru aplicarea politicilor, de pe picior de egalitate, precum și să participe la atingerea obiectivelor comunitare. Acest pas important către o mai bună guvernanță pe mai multe niveluri răspunde cererilor repetate ale Parlamentului de a consolida implicarea autorităților de la nivel subnațional în elaborarea politicilor, respectând întotdeauna valorile constituționale naționale diferite.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris.(PL) Descentralizarea guvernării antrenează o responsabilitate sporită pentru autoritățile regionale și locale. Într-adevăr, autoritățile de la nivel local sunt acelea care înțeleg cel mai bine necesitățile regiunilor respective și pe cele ale oamenilor care trăiesc acolo, iar datorită acestui fapt ele pot adapta obiectivele generale propriilor posibilități și propriului potențial. Vom avea succes dacă statele membre se vor identifica cu activitatea pe care o desfășoară și dacă responsabilitatea pentru această activitate va reveni autorităților de la nivelul adecvat. Trebuie să sprijinim o abordare la nivel local care să fie flexibilă și integrată.

Este important ca politica de coeziune să fie ușor de utilizat. Trebuie reduse costurile administrative și trebuie simplificate procedurile. Natura lor complicată conduce la greșeli în numeroase rânduri și îi descurajează frecvent pe beneficiari să folosească asistența pe care o au la dispoziție. Discutăm despre reducerea riscului de eroare, dar nu ar trebui să uităm planurile și obiectivele asupra cărora am decis. Mă gândesc aici la măsurile inovatoare. Am plasat măsurile inovatoare pe un loc important, deci trebuie să ținem cont și de riscuri și de posibilitatea de a face greșeli. De aceea, trebuie să ne întrebăm pe noi înșine dacă dorim să efectuăm o activitate de natură experimentală în spiritul priorităților strategiei 2020 sau dacă am prefera să reducem numărul de greșeli, ceea ce ar însemna să îi descurajăm pe cetățenii noștri de la a întreprinde o activitate inovatoare, dar câteodată nesigură.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Buna guvernanță în cadrul politicii regionale europene este esențială pentru succesul acestei politici. Guvernanței trebuie să îi fie asigurată o prezență mai importantă la mai multe niveluri cu scopul de a spori participarea tuturor instituțiilor la procesul legislativ. Având în vedere acest lucru, este extrem de important să existe o sporire a implicării autorităților regionale și locale atât în faza pre-legislativă, cât și în fazele de implementare a unor astfel de politici. Aș sublinia faptul că Tratatul de la Lisabona recunoaște subsidiaritatea subnațională nu doar în sfera politicii regionale, dar și orizontal, adică în toate politicile europene.

Cred că obiectivul coeziunii teritoriale bazat pe o viziune a integrării va fi atins printr-o participare sporită și îmbunătățită la diverse niveluri de luare a deciziilor. Cu toate acestea, trebuie adoptată o perspectivă ascendentă, deoarece cele care pot înțelege cel mai bine caracteristicile și problemele regiunilor sunt autoritățile locale și regionale. Pactul teritorial al autorităților regionale și locale cu privire la strategia Europa 2020 poate accentua consolidarea acestei contribuții la obiectivele creșterii inteligente, sustenabile și integratoare. Principiile parteneriatului și cofinanțării vor contribui la creșterea responsabilității acestor instituții, iar Comisia Europeană trebuie să își vadă consolidat rolul de supraveghere, în principal prin perfecționarea sistemului său de control și audit.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport deoarece el îi solicită Comisiei să își întărească rolul de monitorizare pentru a reduce rata de eroare subliniată într-un raport recent al Curții de Conturi. Comisia ar trebui de asemenea să consulte autoritățile locale și regionale în toate etapele de elaborare a legislației referitoare la regiuni, pentru a le face mai responsabile în producerea unei politici mai orientate către rezultate. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să ajute la reducerea nivelului de eroare, să îmbunătățească sistemul de control și să sporească asistența acordată autorităților subnaționale și beneficiarilor. Am sentimentul că acest raport contribuie într-o mare măsură la promovarea unei mai bune cooperări între regiunile din state membre diferite, care nu poate avea decât un rol pozitiv în atingerea obiectivelor politicii de coeziune pe întreg cuprinsul Europei și în asigurarea dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor din Uniunea Europeană.

 
  
  

Raport: Agustín Díaz de Mera García Consuegra (A7-0342/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport care își propune să exploateze priceperea și experiența ofițerilor de legătură în materie de imigrație în beneficiul Frontex și viceversa. Acest aspect nu a fost abordat în regulamentul original adoptat în 2004. Pentru a îmbunătăți funcționarea Frontex, există necesitatea evidentă a adoptării unor amendamente și a includerii unor noi aspecte, precum exploatarea informațiilor obținute prin intermediul rețelei de ofițeri de legătură și schimbul acestora prin intermediul ICONet, (rețeaua de informare și coordonare securizată, conectată la internet, pentru serviciile statelor membre de gestionare a migrării), mai ales prin schimbul rapid de informații în cadrul combaterii imigrației ilegale, accesarea Fondului pentru frontierele externe pentru promovarea creării de rețele ale ofițerilor de legătură și facilitarea funcționării acestora și, în final, oficializarea sistemului de prezentare a rapoartelor bianuale. Sunt convinsă că acele amendamente sunt foarte oportune și necesare, deoarece UE trebuie să se confrunte cu și să gestioneze un flux mărit de imigrație legală, dar și ilegală.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 377/2004 din 19 februarie 2004 a pus bazele rețelei ofițerilor de legătură. Acești ofițeri sunt reprezentanți ai statelor membre detașați într-o țară terță și sunt responsabili cu facilitarea eforturilor UE de combatere a imigrației ilegale, în principal prin strângerea de informații pentru agenția europeană Frontex. Cu toate acestea, coordonarea în contextul acestei politici, care se află încă la început de drum, poate fi îmbunătățită. Trebuie să se desfășoare întâlniri între acești ofițeri de legătură, Comisie și reprezentanții Frontex. În plus, ar trebui încurajată o mai bună cooperare cu alte organisme, precum Biroul European de Sprijin pentru Azil și Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați. De aceea s-a considerat a fi necesară amendarea Regulamentului (CE) nr. 377/2004. Am sprijinit acest text care, pe lângă faptul că reiterează condițiile referitoare la drepturile fundamentale pe care să le îndeplinească această politică, pune la dispoziție mijloacele de control eficient al granițelor externe ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Sunt de acord cu amendarea regulamentului în scopul sporirii cooperării dintre Frontex și ofițerii de legătură în materie de imigrație. O cooperare mai activă ar ajuta Frontex să își desfășoare principalele sale funcțiuni de combatere a imigrației ilegale, adică prevenirea imigrației ilegale și returnarea imigranților ilegali. Din moment ce activitățile agenției se referă la migrația pe teritoriul UE, ofițerii de legătură detașați în țări terțe pot contribui în mod decisiv la atingerea obiectivelor pe care le are Frontex în afara Uniunii.

Agenția ar avea astfel șansa unui schimb de informații mai eficient cu autoritățile din țările terțe sau cu organizațiile internaționale în ceea ce privește chestiunile referitoare la controlul frontierelor, prin pregătirea profesională a agenților de poliție de frontieră, schimburile de informații operaționale și operațiunile comune. Ar putea fi posibil schimbul de informații prin intermediul ICONet (rețeaua de informare și coordonare securizată, conectată la internet, pentru serviciile statelor membre de gestionare a migrării).

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport al Parlamentului European pentru că este important ca, o dată cu creșterea fluxurilor de migrație, să creăm rețele ale ofițerilor de legătură. Având în vedere faptul că actuala criză economică, financiară și socială a încurajat tot mai mulți oameni să migreze, Uniunea Europeană trebuie să facă tot posibilul pentru a asigura gestionarea corespunzătoare a fluxurilor de imigrație. Crearea de rețele nu numai că ar ajuta la reglementarea imigrației legale, nereglementate și ilegale, dar ar facilita de asemenea și cooperarea operațională dintre statele membre și ar accelera sistemul de prezentare a rapoartelor bianuale. În plus, cooperarea mai strânsă între ofițeri ar garanta un schimb mai bun de cunoștințe tehnice și o legătură mai bună cu colegii care lucrează în țări terțe. Doresc să subliniez faptul că instituțiile Uniunii Europene trebuie să lupte în mod constant pentru a asigura un proces de imigrație sigur și rapid și pentru a garanta că cetățenii UE sunt protejați în fața pericolelor potențiale pe care le presupun migrația nereglementată și cea ilegală. Acest obiectiv poate fi atins doar prin folosirea tuturor instrumentelor eficiente ale cooperării interne și internaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Cred că poziția Parlamentului față de amendamentele aduse Regulamentului (CE) nr. 377/2004 al Consiliului privind crearea unei rețele de ofițeri de legătură în materie de imigrație contribuie la gestionarea adecvată a fluxurilor legale, precum și a celor ilegale sau clandestine de migranți. De fapt, este necesar să consolidăm strategiile și cooperarea operațională dintre statele membre și țările terțe, în special prin intermediul ofițerilor de legătură. De asemenea, cred că este esențial să analizăm activitățile rețelelor ofițerilor de legătură în materie de imigrație din regiuni și/sau țări care prezintă un interes special pentru Uniunea Europeană, în mod particular acolo unde circumstanțele acestor regiuni și/sau țări au un impact asupra imigrației ilegale și asupra chestiunilor referitoare la drepturile omului. În ceea ce privește Comisia, aceasta trebuie să elaboreze recomandări privind înființarea rețelelor de ofițeri de legătură în materie de imigrație.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat împotriva raportului privind crearea rețelelor de ofițeri de legătură în materie de imigrație, pentru că este conceput pentru a consolida și mai mult agenția Frontex, care face tot ceea ce îi stă în putință pentru a promova mitul Europei-fortărețe. Cu alte cuvinte, se urmărește înlocuirea progresului necesar în politicile referitoare la imigrație și azil cu politici represive, care nu numai că se află în conflict cu principiile și drepturile fundamentale, ci sunt și ineficiente și au un impact dezastruos asupra comunităților gazdă, asupra comunităților de origine și asupra vieților refugiaților și imigranților.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Am votat pentru acest raport, întrucât consider că aduce îmbunătățiri importante în domeniul gestionării fluxului imigrației în Uniunea Europeană. Ameliorarea mandatului ofițerilor de legătură în domeniul imigrației aflați în țările terțe va face ca agenția Frontex, în ansamblul său, să funcționeze mai eficient, dat fiind că se va putea baza pe informațiile și asistența acestora. La fel de important este și faptul că acești ofițeri de legătură vor avea obligația respectării drepturilor fundamentale pe durata misiunii lor, iar monitorizarea respectării acestor drepturi va fi subiectul unor rapoarte periodice examinate de Parlamentul European.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Ca urmare a creării oficiale a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex), a devenit necesar să folosim cât mai bine posibil resursele de frontieră ale Uniunii. În acest sens, a devenit indispensabilă asigurarea unei cooperări mai strânse între rețelele de ofițeri de legătură în materie de imigrație și Frontex. Utilizarea competențelor rețelelor de ofițeri de legătură în materie de imigrație și a competențelor Frontex, pe baza unui schimb de informații obținute de la rețelele de ofițeri de legătură în materie de imigrație prin intermediul rețelei de informare și coordonare securizată, pentru serviciile statelor membre de gestionare a migrării, va permite atât desfășurarea unei mai bune analize de risc de către Frontex, cât și o cooperare mai largă cu privire la imigrația legală și ilegală.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) În calitate de raportoare alternativă în acest dosar, am sprijinit raportul dlui Diaz de Mera, care ne-a permis să mergem dincolo de schimbările tehnice propuse de Comisie, înțelegând mai bine complexitatea și lipsa de transparență a activității desfășurate de ofițerii de legătură în materie de imigrație (OLI). În contextul unor fluxuri mixte de migrație, este cu adevărat esențial ca aceștia să includă în activitățile lor o abordare care acordă mai multă atenție și respect drepturilor omului. Activitățile efectuate de către OLI trebuie să reflecte o mai mare transparență și supraveghere democratică; aceasta este, actualmente, situația schimbului de informații dintre Parlamentul European, pe de o parte, și organizațiile precum Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (HCR) și Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), pe de altă parte. Având în vedere opoziția manifestată de Consiliu, compromisul găsit în cele din urmă pentru rezolvarea controversei de ordin terminologic (imigrația ilegală versus imigrația nereglementată) pare satisfăcător, dar nu poate fi decât primul pas. Instituțiile europene vor trebui să-și îndeplinească angajamentele.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Marie Le Pen (NI), în scris.(FR) Schimbul de bune practici dintre forțele de poliție ale diferitelor țări este câteodată necesar, iar obiectivele sale sunt lăudabile. Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că cooperarea la nivel internațional a poliției a existat încă din secolul al XIX-lea, cu mult timp înaintea integrării europene. Acest raport propune, în contextul Frontex (Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene), îmbunătățirea schimbului de informații privind fluxurile de migrație ilegală, imigrație ilegală și deportarea persoanelor a căror rezidență nu este autorizată, inclusiv introducerea rețelelor de ofițeri de legătură în domeniul imigrației. Această inițiativă, pe care marea majoritate a europenilor și-o doresc, ar fi putut fi salutată în situația în care era în mod real îndreptată către reducerea imigrației. Cu toate acestea, realitatea este în totalitate diferită, iar activitatea acestei agenții, ca și măsurile luate de guvernele naționale, a fost un eșec. Franța și Europa sunt inundate de imigranți. Aproape 900 000 de persoane intră în Uniunea Europeană în fiecare an în mod ilegal, conform cifrelor „oficiale” ale Uniunii Europene. Pentru că nici imigranții ilegali și nici măcar infractorii străini nu sunt trimiși înapoi în țările lor de origine, cineva se poate întreba cum ar putea să inverseze fluxurile de migrație un număr și mai mare de dispoziții fără un curaj politic susținut prin acțiune.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Propunerea de modificare a Regulamentului (CE) nr. 337/2004 al Consiliului își propune să valorifice priceperea și experiența ofițerilor de legătură în materie de migrație în beneficiul Frontex și viceversa, un aspect care nu a fost abordat în regulamentul original.

Propunerea de modificare are următoarele obiective: valorificarea cunoștințelor ofițerilor de legătură și ale Frontex, în beneficiul reciproc al acestora; utilizarea informațiilor obținute prin intermediul rețelelor de ofițeri de legătură în materie de migrație și schimbul acestora prin ICONet (rețeaua de informare și coordonare securizată, conectată la internet, pentru serviciile statelor membre de gestionare a migrării); accesarea Fondului pentru frontierele externe pentru promovarea și crearea rețelelor de ofițeri de legătură în materie de migrație și facilitarea funcționării acestora și, în final, accelerarea sistemului de prezentare a rapoartelor bianuale. Salut această măsură.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Ca urmare a înființării în mod oficial a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex), a devenit necesar să folosim cât mai bine cu putință resursele de frontieră ale Uniunii. În această privință, a devenit imperativ să instituim o cooperare mai strânsă între rețelele de ofițeri de legătură în materie de imigrație și Frontex. Schimbul de informații și competențe între rețelele de ofițeri de legătură în materie de imigrație și Frontex, prin intermediul rețelei de informare și coordonare securizată pentru serviciile statelor membre de gestionare a migrării, va permite atât desfășurarea unei mai bune analize de risc de către Frontex, cât și o cooperare mai largă cu privire la imigrația legală și ilegală.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Mă declar în favoarea acestui regulament care dorește modificarea regulamentului din 19 februarie 2004 privind crearea unei rețele de ofițeri de legătură în materie de imigrație. Aceste amendamente sunt necesare ca rezultat al modului în care a evoluat și este aplicat dreptul european în acest domeniu. Noul regulament prevede, printre altele: • un temei juridic între Frontex și ofițerii de legătură; • o folosire mai bună a ICONet și • raționalizarea crescută a sistemelor de raportare din cadrul activităților rețelei. Sperăm că, o dată cu acest nou regulament, rețeaua de ofițeri de legătură în materie de imigrație va deveni mai eficientă.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Frontex, agenția de protejare a frontierei, joacă un rol important în combaterea imigrației ilegale. Aceasta poate fi combătută în mod eficient doar în țările de tranzit. Ca urmare, o rețea densă de ofițeri de legătură și cooperarea strânsă dintre aceștia constituie o măsură inteligentă care să ne permită să combatem eficient imigrația în masă în Europa, cu toate consecințele ei negative pentru populația Europei. Totuși, acest lucru se va întâmpla doar dacă informațiile și evaluările asigurate de către ofițerii de legătură vor fi puse la dispoziția Frontex și a autorităților naționale cât mai rapid posibil și fără nici un fel de birocrație. În ceea ce privește cooperarea în special, încă există potențial de perfecționare iar acesta trebuie să fie exploatat în legătură cu chestiunea imigrației. De exemplu, competențele Frontex trebuie să fie consolidate, cu acordul statelor membre, cât mai repede, pentru a asigura o activitate uniformă și eficientă a acesteia, în special la frontierele externe.

Ar fi important să avem o strategie cuprinzătoare referitoare la modul în care frontierele externe ale UE pot fi mai bine protejate și la cum pot fi mai bine combătute cauzele emigrației din țările de origine. Aceasta este o îndatorire a Comisiei. Deși raportul nu se ocupă corespunzător de aceste aspecte, el reprezintă o îmbunătățire a situației actuale și din acest motiv am votat în favoarea sa.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Propunerea pentru un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 337/2004 privind crearea unei rețele de ofițeri de legătură în materie de imigrație introduce amendamente care își propun să valorifice cunoștințele și experiența ofițerilor de legătură în materie de imigrație, în beneficiul Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex) și vice versa. De fapt, Frontex încă nu ar fi putut fi pe deplin funcțional fără crearea unei astfel de rețele de ofițeri de legătură.

Sunt de acord cu obiectivele amendamentului propus, în special cu: acțiunile de valorificare a cunoștințelor și experienței ofițerilor de legătură și ale Frontex; folosirea informațiilor obținute prin rețelele de agenți de legătură prin intermediul rețelei de informare și coordonare securizată, conectată la internet, pentru serviciile statelor membre de gestionare a migrării; permisiunea de folosire a Fondului pentru frontierele externe în vederea promovării înființării de rețele de ofițeri de legătură și simplificării operațiunilor acestora; și în final, cu îmbunătățirea sistemului de trimitere a rapoartelor bianuale de activitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Sunt de acord cu dl Díaz de Mera García Consuegra în ceea ce privește contribuția decisivă pe care ofițerii de legătură în materie de imigrație detașați în țări terțe ar putea, pe baza propriilor merite, să contribuie la atingerea obiectivelor Frontex, având în vedere în mod special faptul că agenția nu are nici o reprezentare în afara Uniunii Europene.

De asemenea, sprijin propunerea de modificare, care va avea următoarele obiective: să valorifice cunoștințele ofițerilor de legătură și pe cele ale Frontex în beneficiul reciproc al acestora; să exploateze informațiile obținute prin rețelele de ofițeri de legătură în materie de imigrație și să le schimbe prin intermediul ICONet (rețeaua de informare și coordonare securizată, conectată la internet, pentru serviciile statelor membre de gestionare a migrării); să acceseze Fondul pentru frontierele externe în vederea promovării înființării de rețele de ofițeri de legătură și facilitării funcționării acestora; și în final, să accelereze sistemul de prezentare a rapoartelor bianuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cred că modificarea regulamentului este esențială pentru a pune la dispoziție o platformă reală de schimb de informații între ofițerii de legătură în materie de imigrație și Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene. Schimbul de informații va aduce în mod clar valoare activității ambelor părți.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Când regulamentul aflat acum în curs de modificare a fost adoptat, la data de 19 februarie 2004, Frontex nu fusese încă înființată în mod oficial. Opt luni mai târziu, la 26 octombrie 2004, Consiliul a adoptat regulamentul de înființare a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene. Conform competențelor stabilite în cadrul regulamentului său de procedură, Frontex se ocupă cu efectuarea analizelor de risc bazate pe informațiile culese de autoritățile competente din statele membre, cu facilitarea cooperării operaționale dintre statele membre și țările terțe și cu cooperarea cu autoritățile competente din țările terțe și cu organizațiile internaționale, de exemplu prin intermediul schimburilor de experiență pe probleme de control al frontierei, pregătirii profesionale a agenților de poliție de frontieră, schimbului de informații operaționale și operațiunilor comune. Amendamentele propuse aici sunt adecvate și necesare. Perioada tulbure pe care o traversează Uniunea Europeană impune o gestionare adecvată a fluxurilor de imigrație. Această problemă este una cu două aspecte: gestionarea imigrației legale și gestionarea imigrației ilegale și clandestine.

 
  
  

Raport: Véronique Mathieu (A7-0265/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece imigrația economică este o provocare din ce în ce mai mare pentru Uniunea Europeană. De aceea, Uniunea Europeană trebuie să dezvolte canale echilibrate de imigrație legală, care să acopere necesitățile piețelor noastre ale muncii, având în vedere provocările demografice și economice cu care Uniunea Europeană se va confrunta în viitorul apropiat. Sunt convinsă că adoptarea acestei directive va simplifica procedurile pentru admisia cetățenilor din țările terțe, în vederea angajării, va reduce costurile administrative și va simplifica verificarea persoanelor admise în teritoriul unui stat membru și autorizate să lucreze în acesta.

În ceea ce privește procedura simplificată, trebuie să subliniez că trebuie asigurate implementarea cerințelor legale și transparența luării deciziilor de către autoritățile naționale. Sunt de acord cu raportoarea că aceste decizii privind admiterea cetățenilor din țările terțe în vederea angajării au un impact puternic asupra vieții persoanelor în cauză și prin urmare trebuie adoptate într-un mod complet transparent.

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Directiva privind permisul unic de ședere și de muncă în toate statele membre ale Uniunii Europene și raportul Parlamentului European asupra acesteia prezintă imigranții ca pe o forță de muncă ieftină, la dispoziția crudei exploatări capitaliste. Un imigrant va avea dreptul de a rămâne pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene doar dacă muncește pentru a umple cuferele plutocrației. Altfel, va fi considerat ilegal și va fi tratat ca un obiect nedorit, închis pe o perioadă de până la 18 luni și expulzat. Nimic nu diferențiază imigranții de lucrătorii locali din statele membre ale Uniunii Europene. Cu toții sunt uniți de soarta comună a lucrătorului, a celui exploatat, a producătorilor bogăției aflate în slujba capitalului. Lupta pentru solicitările corecte ale imigranților, pentru legalizarea acestora, pentru abolirea pieței negre și a muncii neasigurate, pentru salarii și chenzine mai mari, pentru un salariu zilnic egal la o zi de muncă egală, pentru protejarea deplină a drepturilor sociale și civile și pentru abrogarea convenției de la Dublin este o luptă comună.

Problemele imigranților nu se vor soluționa decât integrându-i în mișcarea clasei muncitoare și intensificând lupta împotriva politicii antipopulare și șoviniste a Uniunii Europene și a guvernelor sale burgheze, care sunt răspunzătoare pentru sărăcia și nefericirea lucrătorilor locali și imigranți din Uniunea Europeană și din întreaga lume.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. (IT) Sunt convins că vom putea să luptăm eficient împotriva imigrației ilegale și a muncii nedeclarate, doar prin canale echilibrate de imigrație legală, care au în vedere necesitățile pieței muncii.

Avantajele care rezultă din adoptarea acestei directive sunt evidente: emiterea unui document unic care să autorizeze rezidența și accesul la piața muncii constituie o simplificare considerabilă a sistemului de admisie, va reduce costurile și perioadele necesare procedurii.

Adoptarea acestei directive este necesară pentru a introduce măsuri suplimentare cu privire la lucrătorii sezonieri și lucrătorii detașați la nivel de întreprindere și, prin urmare, sper ca acest lucru să aibă loc cât mai rapid posibil, ținându-se cont de competența statelor membre de a decide cotele maxime de lucrători admiși din țările terțe.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Am votat miercuri asupra propunerii de directivă a colegei mele, Véronique Mathieu, privind crearea unui permis unic de ședere și de muncă pentru lucrătorii imigranți. Am votat în favoarea acestui text. Din nefericire, el nu a fost adoptat. Acest text permitea alinierea sistemului aplicabil lucrătorilor străini și, astfel, combătea dumpingul social. Reglementând mai eficient imigrația ilegală, el i-a permis Uniunii să anihileze munca nedeclarată și sectoarele ilegale. Socialiștii s-au opus acestei directive sub pretextul că sfera sa de cuprindere excludea anumite categorii. Totuși, poziția Liberalilor a fost complet neașteptată și a dus la respingerea textului. Văzând că una dintre pozițiile lor figura pe un amendament respins, au votat împotriva întregului text fără a ne fi preveni înainte despre importanța pe care o acordaseră aspectului respectiv. Iată cum s-a risipit un an de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Oamenii trebuie să înțeleagă că Parlamentul European nu este subordonat Consiliului. De acum înainte, chiar și în ceea ce privește imigrația, statele membre trebuie să ia în serios membrii Parlamentului European. Procedura legislativă obișnuită este o realitate. Proiectul de directivă cu privire la permisul unic pentru cetățenii din țările terțe a fost respins în ședința plenară: acesta este un semnal puternic din partea Parlamentului, deoarece era vorba despre un aspect esențial. Ani la rând am vorbit despre crearea unui permis unic pentru cetățenii din țările terțe care doresc să locuiască și să muncească într-un stat membru. A fost o inițiativă lăudabilă la început, dar amendamentele depuse de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), așa cum sunt formulate, neagă însăși esența unui permis unic. Totodată, ele sunt împotriva egalității de tratament pentru toți cetățenii și creează diferite categorii de lucrători, ceea ce este pur și simplu inacceptabil.

Egalitatea de tratament nu poate fi compromisă. Astfel, drept răspuns la aceste amendamente ale PPE, am votat cu majoritate de voturi împotriva propunerii finale: ea a fost respinsă cu 350 voturi față de 306 și va trebui să fie trimisă înapoi la Comisia Europeană. Trebuie să procedăm mai bine: să spunem da unei politici comune responsabile în domeniul imigrației, nu uneia restrictive și discriminatorii!

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Atunci când a votat astăzi directiva privind permisul unic pentru cetățenii țărilor terțe, pentru a locui și munci pe teritoriul unui stat membru, Parlamentul European a blocat propunerea Comisiei Europene și a returnat-o comisiilor parlamentare competente pentru perfecționarea conținutului propunerii de directivă. Acest vot este o victorie pentru Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și pentru toți lucrătorii din Uniunea Europeană. Aș dori să subliniez că, din moment ce cadrul de directivă ce ne fusese promis era deja eliminat din propunerea Comisiei, fiindcă anumite categorii de lucrători, precum lucrătorii sezonieri, cei detașați la nivel de întreprindere și refugiații nu figurau în conținutul acesteia, Parlamentul European nu putea aproba o asemenea directivă. Această directivă ar trebui să fie o directivă cadru generală privind drepturile lucrătorilor din țările terțe și ar trebui să servească drept cadru pentru directive specifice, deoarece doar atunci va fi atins obiectivul Uniunii Europene de a avea o politică de migrație comună. Votând astfel, am demonstrat că Uniunea Europeană nu poate fi găzdui o piață dublă a muncii, cu standarde duble, deoarece acest lucru ar submina toate standardele sociale pe care le-am dobândit în prealabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Cornelis de Jong (GUE/NGL), în scris. – Am votat în favoarea Amendamentelor 30, 34, 65, 103, 109 și 114, deoarece, deși susțin pe deplin Convenția internațională a ONU privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și ale familiilor acestora, consider că regulamentul privind accesul la piața muncii, regimurile de securitate socială și locuințele sociale sunt aspecte care trebuie reglementate de statele membre și nu la nivel comunitar. Ratificând Convenția ONU menționată mai sus, statele membre s-au angajat să o pună în aplicare în sistemele lor locale fără a-i ceda Uniunii atribuții în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Luigi Ciriaco De Mita (PPE), în scris. (IT) Raportul privind permisul unic de ședere și de muncă în Uniunea Europeană ne-a oferit ocazia de reflecta și discuta rolul important pe care imigranții îi au în societățile noastre. Accesul legal, integrarea eficientă și respectarea legii sunt condiții esențiale pentru acest rol important și permit o participare mai bună a imigranților la dezvoltarea comună a comunităților adoptive. În acest sens, permisul unic asupra căruia am votat poate reprezenta un mod de a gestiona accesul și de a proteja drepturile și obligațiile tuturor persoanelor care constituie o comunitate. Am susținut propunerea de directivă, inclusiv părțile care nu afectează alte prevederi mai favorabile conținute de legislația Uniunii Europene și instrumentele internaționale. Regret că Parlamentul nu a adoptat propunerea discutată, despre care consider că ar fi contribuit în mod util la crearea unei zone europene de libertate și integrare a oamenilor care doresc să lucreze împreună pentru creșterea Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) De ani de zile vorbim despre crearea unui permis unic pentru cetățenii țărilor terțe care doresc să locuiască și să lucreze într-un stat membru. Aceasta este o inițiativă lăudabilă, al cărei obiectiv inițial este simplificarea cerințelor administrative pentru cetățenii din țările terțe, permițându-le să obțină un permis de muncă și un permis prin intermediul unei proceduri unice. Propunerea legislativă inițială stipula că lucrătorii din țările terțe ar trebui să beneficieze de același tratament ca și cetățenii Uniunii, cu privire la drepturile de angajare (cum sunt accesul la securitatea socială, educație și formare). Totuși, conform textului modificat de raportoare, statele membre ar fi autorizate să restricționeze unele dintre aceste drepturi. Acest lucru contravine principiului egalității de tratament și nu este acceptabil. Am votat, prin urmare, cu majoritate de voturi împotriva propunerii finale, care a fost respinsă. Formularea unei politici rezonabile de imigrație va fi o provocare fundamentală în următorii câțiva ani, dar ea poate fi realizată doar la nivel european pentru a evita agende electorale și reacții naționale adoptate din inerție.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Aspectul discutat în această propunere este introducerea unei proceduri unice de solicitare a unui permis unic de ședere și de muncă, pe teritoriul unui stat membru al Uniunii, pentru cetățeni ai țărilor terțe, precum și un set comun de drepturi pentru lucrătorii din țările terțe care locuiesc legal în Uniunea Europeană. Acest lucru presupune existența unor reguli comune pentru toate statele membre, care au menirea de a elimina diferențele actuale de abordare dintre diferitele țări ale Uniunii Europene și care ar accentua rapiditatea, uniformitatea și transparența procesului de asigurare a unui statut juridic pentru lucrători, la nivelul întregii Uniuni. Pe de altă parte, migrația legală a forței de muncă și, mai ales, a forței de muncă calificate, ajută la combaterea muncii clandestine și poate îmbunătăți competitivitatea economiei și depășirea insuficiențelor existente. Pe de altă parte, totuși, nu putem uita că într-o perioadă de criză și vulnerabilitate economică, când șomajul crește, politica migrației forței de muncă trebuie să fie flexibilă, conform afirmațiilor Comisiei, dar și durabilă și rezonabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlo Fidanza (PPE), în scris. (IT) Sunt cu adevărat dezamăgit de respingerea raportului dnei Mathieu privind procedura unică de solicitare a permisului de ședere și de muncă. Era un raport echilibrat care fusese îmbunătățit mult în faza de votare prin amendamentele Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), care au fost acceptate cu contribuția decisivă a liberalilor și conservatorilor.

Sunt trist din cauză că Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa nu a respectat acordul și deoarece Conservatorii și Reformiștii Europeni au făcut o evaluare greșită, deschizând drumul pentru o nouă propunere din partea Comisiei, care are șansa să fie inferioară celei actuale.

Șansa imigranților legali de a obține documentele necesare de ședere și muncă, prin intermediul unei proceduri pentru întreg teritoriul Uniunii Europene ar fi reprezentat un progres decisiv, un corolar corect și adecvat pentru consolidarea luptei împotriva imigrației ilegale printr-o mai mare cooperare cu statele membre situate în zona de coastă și prin consolidarea Frontex.

În schimb, cum a fost cazul și în alte ocazii, au câștigat ideologiile încăpățânate de stânga, care, deși urmăresc deschiderea generală a frontierelor, sfârșesc prin a respinge necesitatea protejării străinilor cinstiți care vin în Europa pentru a lucra.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Considerăm extrem de semnificativ faptul că propunerea de directivă privind procedura unică de solicitare a permisului unic de ședere și de muncă a fost respinsă cu majoritate de voturi de Parlamentul European, deoarece textul Parlamentului, negociat deja cu Consiliul, nu servea decât intereselor firmelor și grupurilor economice mari. Aceste grupuri făceau presiune pentru dumping social pentru a putea avea forță de muncă străină pe care să o poată exploata cu salarii mici și drepturi puține.

Deși prezentate sub pretextul unui regulament unic, grupurile respective au dorit practic să legalizeze dumpingul social, să consolideze nesiguranța pe piața locurilor de muncă, să crească inegalitatea și să deschidă drumul unor rezultate și legi de natură să pericliteze principiile egalității și justiției pentru toți lucrătorii.

Într-o anumită măsură, ei doreau să reînvie principiul țării de origine din scandaloasa Directivă Bolkestein, care a fost respinsă în urma rezistenței comune a lucrătorilor. Acum, rezistența și argumentele lucrătorilor și sindicatelor din mai multe state membre au avut repercusiuni asupra Parlamentului European, demonstrând că lupta a meritat. Lucrătorii portughezi au contribuit de asemenea la acest rezultat pozitiv, prin greva generală din data de 24 noiembrie. Trebuie, totuși, să rămânem vigilenți.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) Într-un moment în care aproape 25 de milioane de europeni sunt înregistrați ca șomeri, a fost depusă din nou o directivă menită să faciliteze imigrația persoanelor care caută un loc de muncă. Trebuie să recunoașteți că este oarecum scandalos. În plus, textul dorea să garanteze anumite drepturi economice și sociale lucrătorilor migranți respectivi pentru a evita, chipurile, dumpingul social sau concurența neloială cu lucrătorii autohtoni sau cu lucrătorii care se află deja în Europa. Aceasta este o recunoaștere implicită a faptului că imigrația reduce salariile europene și nu acoperă lipsa de forță de muncă, ci dimpotrivă, are drept rezultat concurența directă pentru lucrătorii noștri.

Anumite amendamente, ce doreau promovarea drepturilor egale – și a costurilor egale – între rezidenți și imigranți echivalau, de fapt, cu a-i permite oricărui imigrant, indiferent dacă lucrează sau nu, să aibă acces la avantajele noastre sociale. Am avut de ales între dumpingul social și pomenile automate, care nu mai pot fi suportate nici politic, nici financiar. Este momentul să decidem, la nivel național, inversarea fluxurilor migratorii care au devenit poveri economice, sociale și chiar culturale de nesuportat și să practicăm preferința națională și comunitară în toate sectoarele.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Statele membre ale Uniunii Europene se confruntă în permanență cu problema imigrației ilegale și cu lucrul cetățenilor din țările terțe în economia subterană. Trebuie luate măsurile corespunzătoare pentru a contracara eficient aceste probleme. Simplificarea și standardizarea procedurilor pentru eliberarea permiselor de intrare și ședere pentru cetățenii din țările terțe, pentru ca aceștia să înceapă să muncească într-un stat membru, va ajuta la limitarea imigrației ilegale. În același timp, ea va permite întrunirea condițiilor privind forța de muncă de pe piețele europene. Regulamentele propuse lasă o anumită marjă de apreciere țărilor care acceptă, în special cu privire la condițiile de refuzare a intrării. Acest lucru asigură un nivel adecvat de securitate legală și nu va exista nicio interferență cu competențele statelor membre.

Directiva în discuție le va permite tuturor statelor membre să adopte o poziție comună privind imigrația economică. Acest lucru va asigura transparența reglementărilor, securitate și protecție legală pentru lucrătorii care suferă de discriminare, o luptă continuă împotriva imigrației legale și, în cele din urmă, măsuri pentru combaterea concurenței neloiale. De aceea sunt de acord cu poziția raportorului.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – În anul 2001, Comisia a depus o propunere de directivă privind condițiile de intrare și ședere a cetățenilor din țările nemembre pentru activități de muncă salariate și independente. În pofida unui aviz favorabil al Parlamentului European, această propunere ambițioasă, care avea menirea de a stabili condițiile de intrare și ședere pentru cetățenii din țările terțe care doresc să desfășoare activități economice în cadrul Uniunii, nu a trecut de prima lectură în cadrul Consiliului și Comisia a retras-o oficial în anul 2006. Salut faptul că noua bază legală furnizată de Tratatul de la Lisabona dă acestei propuneri multe șanse de a fi adoptată.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestui raport împreună cu grupul meu, deoarece consider că el răspunde bine la provocările demografice majore cu care se va confrunta Uniunea Europeană în anii următori, stabilind o procedură unică de solicitare pentru cetățenii din țările terțe care doresc să fie admiși pe teritoriul unui stat membru pentru a lucra acolo, precum și oferindu-le un statut juridic sigur.

Din nefericire, respingerea în Parlament va întârzia analiza acestei directive importante, care ar fi simplificat procedurile administrative adesea complexe pentru primirea imigranților economici. Piața muncii din statele noastre membre ar fi putut răspunde la necesarul de forță de muncă actual și viitor și s-ar fi putut combate exploatarea și discriminarea cărora le cad victimă mult prea des acești lucrători. Directiva are menirea de a reduce diferențele existente între legislațiile naționale: cu acest sistem unic, procedura administrativă ar fi mai simplă, mai puțin costisitoare și mai rapidă.

Propunerea noastră nu ar fi definit condițiile pentru admisia cetățenilor din țările terțe: statele membre ar fi fost permanent responsabile pentru determinarea condițiilor de admisie și pentru stabilirea numărului de emigranți acceptați pe teritoriile lor în scopuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Acest raport și proiectul de directivă pe care îl modifică sunt rușinoase. Ele introduc imigrația selectivă guvernată de cerințe de piață. Îi privează de drepturile lor pe imigranții care sunt inutili sau nu mai sunt utili pentru piețele respective. Chiar și atunci când le oferă drepturi limitate celor care lucrează, ele oferă opțiunea de a le restricționa și mai mult în viitor. Imigranții nu sunt ființe de clasă inferioară! Această directivă este, pur și simplu, inumană. Eu voi vota împotriva acesteia și, de asemenea, o condamn.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Acest document care a fost respins de majoritatea membrilor era o lege care ar fi permis o mai bună gestionare a fluxurilor de imigranți. Ea avea menirea de a elimina diferențele dintre statele membre și procedurile lor de muncă și ședere și le oferea cetățenilor din țările terțe care lucrau ilegal în Uniunea Europeană acces la anumite drepturi. Ea reprezenta, așadar, un progres, din două motive. În primul rând deoarece creăm un nou instrument care are menirea de a avantaja cetățenii din țările terțe care doresc să imigreze pe teritoriul statelor membre, oferindu-le o serie de drepturi. În al doilea rând, din cauza mesajului politic pe care îl transmite în străinătate, dezmințind ideea că Europa este închisă și poate doar aproba măsuri represive și consolidând securitatea într-un moment în care răspundem la îngrijorările exprimate în Programul de la Stockholm cu privire la crearea unor politici de imigrație flexibile pentru a sprijini dezvoltarea economică a Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care am votat astfel.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Circumstanțele în care li se permite cetățenilor din țările terțe să locuiască și să muncească într-un stat al Uniunii Europene depind de statul respectiv, nu de Uniunea Europeană. Faptul că, în anumite zone, imigrația periodică a lucrătorilor calificați bine educați poate fi utilă nu trebuie să aibă drept rezultat o politică a ușilor deschise deoarece în mod prioritar trebuie să fie recrutați lucrători din cadrul populației noastre, cu alte cuvinte, cetățeni ai Uniunii Europene. Dacă avem lipsă de lucrători în multe sectoare, trebuie să cercetăm cauzele acestui lucru și să oferim un răspuns prin adaptarea corespunzătoare a formării, precum și oferind oportunități de recalificare. Experiența ne-a arătat în nenumărate rânduri că migrația forței de muncă poate fi o problemă pentru lucrători din cauza faptului că reduce nivelele de salarizare și poate duce la prețuri de dumping.

De aceea, de exemplu, perioadele de tranziție pentru libera circulație a lucrătorilor au fost introduse la insistența țărilor cu sisteme bine dezvoltate de securitate socială. În cadrul dezbaterii nu trebuie să uităm că regulile și regulamentele privind oferta de forță de muncă pot fi exploatate de anumite întreprinderi inteligente. Prin urmare, am votat împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea raportului întrucât Uniunea Europeană are, deja de mulți ani, nevoie de reguli și proceduri clare cu privire la drepturile acordate lucrătorilor legali proveniți din țările terțe. Un astfel de set de reguli este necesar din cel puțin două motive. Astfel, chiar dacă ar trebui să acordăm un regim preferențial lucrătorilor comunitari, lucrătorii legali participă la viața economică din statele membre și au dreptul la protecție și garanții; aceștia trebuie considerați un avantaj pentru economia UE și nu o amenințare la adresa lucrătorilor europeni.

În al doilea rând, astfel de reguli clare ar contribui la un mai bun control asupra migrației – dacă evităm astfel de reguli, în schimb, încurajăm migrația ilegală, munca la negru și toate consecințele acestor fenomene. Îmi exprim regretul pentru respingerea raportului și solicit Comisiei să revină cu o nouă propunere.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului doamnei Mathieu deoarece sper că, după ani de muncă, vor fi stabilite liniile directoare pentru redactarea unei directive ce furnizează un singur pachet de reguli europene privind permisele și drepturile lucrătorilor din țări nemembre. Lucrăm la o directivă europeană din anul 2001 fără a vedea vreun rezultat. Să sperăm că ea va fi aprobată de Consiliu, printr-o decizie comună cu Parlamentul și că se va trage o concluzie, având în vedere importanța problemei. Acesta este un moment crucial pentru dezvoltarea Europei, deoarece cererea din ce în ce mai mare de forță de muncă ne apropie tot mai mult de ceea ce numim „imigrația economică” și de aceea este necesară aprobarea urgentă a unui regulament comun în acest sens. Trebuie susținută dezvoltarea economică pe termen lung, așa că trebuie să simplificăm practicile administrative cu privire la permisele cetățenilor din țările terțe care doresc să fie admiși pe teritoriul unui stat membru pentru a lucra în acesta, oferindu-le un statut juridic sigur. Directiva ne va permite să ne acoperim necesarul actual și viitor de forță de muncă și va oferi un mod de a combate exploatarea și discriminarea, cărora acești lucrători le cad victimă mult prea des.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea prezentului raport, care nu a fost adoptat la votarea finală. Am procedat astfel, deoarece consider că monitorizarea migrației în cadrul Uniunii Europene este o parte fundamentală a unei politici responsabile de primire în statele membre. Cel mai bun mod de a combate imigrația ilegală și lucrul clandestin este dezvoltarea unei politici echilibrate, orientată către o migrație legală, imigranții fiind primiți în funcție de nevoile existente pe piața muncii din statul gazdă.

Într-un moment fără creștere economică, este important să nu creăm false așteptări de incluziune și să nu încurajăm politici ce promovează deficitul de forță de muncă. Propunerea de a completa o singură cerere la autoritățile din țara gazdă, solicitând o viză de muncă și de ședere, ar ține seama de această preocupare.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Sunt de acord cu raportoarea, doamna Mathieu și cu propunerea de directivă, care face parte din eforturile Uniunii Europene de a dezvolta o politică de migrație globală și este o propunere cadru pentru cetățenii din țările terțe. Scopul său este dublu: a) crearea unei proceduri unice de solicitare a permisului de ședere și de muncă într-un stat membru; și b) stabilirea unui set uniform de drepturi minime pentru lucrătorii din țările terțe care rezidă legal în Uniunea Europeană în baza egalității de tratament cu cetățenii Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Marit Paulsen, Olle Schmidt și Cecilia Wikström (ALDE), în scris.(SV) Imigrația legală în statele membre ale Uniunii Europene este importantă pentru dezvoltarea economică. Imigrația lucrătorilor poate crește concurența și vitalitatea și, în lumina provocărilor demografice cu care se confruntă Uniunea Europeană din cauza îmbătrânirii populației, este importantă adoptarea unei politici de imigrație flexibile. Salutăm prin urmare propunerea Comisiei, care urmărește introducerea unei proceduri unice de solicitare pentru cetățenii din țările terțe care solicită permise de muncă și de ședere. Acest lucru ar trebui să simplifice formalitățile administrative complexe aferente primirii imigranților. Ele ar trebui, de asemenea, să le permită piețelor muncii din statele membre să reacționeze la cerințele locurilor de muncă actuale și viitoare și să ofere un instrument pentru combaterea exploatării și discriminării acestor lucrători.

Ne opunem totuși amendamentelor referitoare la documentele suplimentare, care ar face propunerea contradictorie și inutilă. Existența unei singuri proceduri de solicitare și a unui document nu mai are sens dacă statele membre pot emite și solicita documente suplimentare. Amendamentul care menționează că statele membre pot emite un document pentru a completa permisul de ședere care poate fi actualizat sau retras atunci când situația din punct de vedere al angajării persoanei se modifică a fost votat. Deoarece nu eram mulțumiți de text și am fi dorit o a doua lectură înainte de adoptarea acestuia, am votat pentru includerea tabelelor de corelare, împotriva dorinței Consiliului. Nici acestea nu au fost votate și când ne-am aflat în situația în care un vot în favoarea raportului ar fi însemnat adoptarea acestuia la prima lectură, cu un conținut care, în opinia noastră, submina întreaga propunere de document unic în locul mai multor documente în Uniunea Europeană, am votat împotriva propunerii.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Una dintre modalitățile optime de combatere a imigrației nereglementate și a muncii clandestine o constituie dezvoltarea de canale de imigrație legală echilibrate și adaptate la nevoile piețelor muncii din statele noastre. Imigrația economică reprezintă o realitate pe care trebuie s-o organizăm, dar și o necesitate, dacă ne raportăm la provocările demografice și economice cu care se va confrunta Uniunea Economică într-un viitor apropiat. Politica în materie de imigrație trebuie concepută ca un instrument de reglementare a nevoilor noastre de forță de muncă, aducându-și, astfel, contribuția la implementarea Strategiei Europa 2020.

Dreptul Uniunii nu limitează competența statelor membre de a-și organiza propriile regimuri de securitate socială. În lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii, legislația fiecărui stat membru trebuie să stabilească condițiile în temeiul cărora sunt acordate prestațiile de securitate socială, precum și valoarea acestor prestații și perioada de timp pentru care sunt acordate.

Cu toate acestea, atunci când își exercită această competență, statele membre ar trebui să respecte dreptul Uniunii. De asemenea, trebuie să fie respectate condițiile de lucru, inclusiv în ceea ce privește remunerarea, concedierea, sănătatea și siguranța la locul de muncă, timpul de lucru, concediul și măsurile disciplinare, luând în considerare acordurile generale colective în vigoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru viitoarele provocări demografice. Aspectele legate de migrația forței de muncă sunt relevante pentru competitivitatea și vitalitatea economiilor noastre. Ele necesită atât un tratament echilibrat cât și o analiză profundă.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris.(FR) Sunt încântat că Parlamentul European a respins această propunere referitoare la un permis unic. Votul de astăzi deschide drumul unor noi negocieri și spune „nu” alocării de drepturi în funcție de valoarea de piață a lucrătorilor. Această directivă nu garanta nici pe departe o serie de drepturi comune pentru toți lucrătorii migranți, bazate pe egalitatea de tratament și nediscriminare, ci propunea un concept fragmentat de migrație legală, în care valoarea de piață a unui lucrător migrant determina amploarea drepturilor sale. În ajunul celei de-a 20-a aniversări a Convenției internaționale a ONU privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și ale familiilor acestora, acest aranjament ierarhic este complet inacceptabil: Uniunea trebuie să țină în sfârșit seama de concluziile multor studii care arată că avantajele – atât individuale, cât și colective, economice și societale – pentru țările gazdă și țările de origine similară merg mână în mână cu exercitarea deplină și eficientă a drepturilor migranților. Grupul Verzilor va continua să acorde o atenție deosebită acestui aspect, pentru a contribui la dotarea Uniunii cu o politică ambițioasă în domeniul imigrației, bazată pe principiul universalității și indivizibilității drepturilor fundamentale. Acest aspect va fi subiectul noilor discuții determinate de respingerea acestui acord abominabil.

 
  
  

Raport: Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Carmen Romero López (A7-0354/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Obiectivul proiectului de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind Ordinul european de protecție este prevenirea infracțiunilor. El se bazează pe faptul că, deși statele membre asigură protecție pentru victimele infracțiunilor în granițele naționale, a devenit necesară dezvoltarea unui mecanism la nivel european pentru avertizarea și prevenirea timpurie. Sunt luate în considerare recomandările Programului de la Stockholm și procedurile care rezultă din intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care permite furnizarea rapoartelor în mod transversal, precum și prima propunere a Consiliului pentru o directivă europeană de protecție a victimelor din data de 5 ianuarie 2010. Sunt de acord cu abordarea globală, pentru a include victimele diferitelor tipuri de infracțiuni și cu amendamentele care prevăd mecanisme pentru revocarea ordinului de protecție, pentru asigurarea continuității protecției legale, pentru stabilirea unui termen limită pentru executarea unui ordin și pentru clarificarea poziției cu privire la victimele care se mută dintr-un stat în altul.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece ea sprijină propunerea Consiliului pentru o directivă ce furnizează măsuri clare referitoare la prevenirea infracțiunilor și protecția victimelor în special. Este important ca victimele violenței să nu fie doar protejate în țara lor împotriva atacurilor celor care încalcă legea, ci măsurile respective de prevenire să existe în întreaga Uniune Europeană. Adoptarea și implementarea acestei directive ar arăta că Uniunea Europeană este hotărâtă să pună în aplicare Planul de Acțiune de la Stockholm, inițiativa Uniunii Europene de a menține și dezvolta un spațiu al libertății, securității și justiției.

Este important să subliniem că Ordinul european de protecție ar trebui să se aplice tuturor victimelor infracțiunilor, inclusiv victimelor traficului de persoane, căsătoriilor impuse, crimelor de onoare, violenței de gen, martorilor, victimelor terorismului și crimei organizate, indiferent de vârsta sau sexul victimei, în cazul în care există un agresor identificat. În plus, protecția victimelor nu înseamnă doar protecție fizică, ci include și demnitatea victimelor. De aceea, sunt pe deplin de acord că este neapărat necesară includerea protecției victimelor, menită să le restabilească demnitatea și respectul datorat lor ca ființe umane.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. (IT) Votarea în Parlament a directivei propuse privind Ordinul european de protecție pentru victime transmite un semnal important pentru protecția persoanelor care au suferit de violență. Din nefericire, chiar dacă nu exista o majoritate calificată în Consiliu după ce Țările de Jos au trecut de partea statelor care blochează inițiativa, acest lucru nu afectează importanța votului de astăzi.

Vidul legislativ european privind protecția victimelor violenței trebuie completat printr-un răspuns concret care nu se limitează doar la teritoriul statului în care este prezentă victima, ci se aplică transfrontalier. Prin intermediul cooperării a 12 state membre, inclusiv Italia, scopul este activarea unui mecanism de alertă timpurie și protecție a victimelor de pe teritoriul Uniunii Europene.

Sunt convinsă de importanța ajungerii la un acord privind acest instrument – inclusiv în termeni politici – deoarece va garanta protecția victimelor oricărui tip de infracțiuni și va prevedea acțiuni de restricție și interdicție împotriva persoanelor care constituie o amenințare. Un aspect la fel de semnificativ este posibilitatea ca victima să se mute într-un alt stat membru, primind informațiile și asistența de care are nevoie pentru a începe o nouă viață, beneficiind în continuare de măsurile de protecție.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. (IT) Sunt în favoarea ideii generale a ordinului de protecție. Victimele violenței trebuie să fie protejate de atacurile repetate ale agresorilor și trebuie să beneficieze de avantajul măsurilor preventive pe tot teritoriul Uniunii Europene.

Proiectul de directivă este încă un pas spre atingerea obiectivelor Planului de Acțiune de la Stockholm și a inițiativei Uniunii Europene de a menține și dezvolta un spațiu al libertății, securității și justiției.

Sunt conștient de complexitatea acestei inițiative. Sistemele judiciare variază de la un stat membru la altul, la fel ca și procedurile penale și civile. În ciuda acestui lucru, consider că raportorii au reușit să consolideze continuitatea protecției juridice și să garanteze protecția maximă pentru victime, asigurând în același timp siguranța juridică.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Victimele violenței pot beneficia de măsuri de protecție împotriva agresorilor lor în statele lor membre. Această protecție se oprește totuși la granițele statelor lor membre și până acum nu era posibilă extinderea acestei protecții peste granițele respective. Am votat pentru această nouă directivă, care le permite autorităților judiciare ale unui stat membru care a implementat măsuri de protecție în legislația națională să emită un ordin european de protecție, care protejează victimele pe teritoriul celorlalte state membre. Directiva este concepută bineînțeles în principal pentru victimele de sex feminin ale violenței, dar ea poate fi aplicată oricărei persoane, indiferent de sex sau vârstă, victimelor potențiale și rudelor acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea proiectului de directivă privind Ordinul european de protecție, ce are ca scop protejarea victimelor infracțiunilor pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Această inițiativă are menirea de a introduce un mecanism de cooperare judiciară și polițienească între statele membre, pentru ca victimele infracțiunilor care beneficiază de o măsură de protecție într-un stat membru să nu trebuiască să repete întreg procesul judiciar pentru obținerea măsurilor de protecție și să poată de asemenea să fie protejate și în cazul în care se decid să locuiască sau să rămână într-o altă țară din Uniunea Europeană.

Ordinul european de protecție va fi emis la solicitarea persoanei protejate și ar trebui să fie acordat nu doar femeilor care sunt victime ale violenței domestice, principalul grup care primește protecție, ci și tuturor celorlalte victime, precum victimele traficului de persoane, mutilării genitale a femeilor, căsătoriilor impuse, crimelor de onoare, incestului, violenței de gen, martorii și victimele terorismului și ale crimei organizate.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea propunerii de directivă privind Ordinul european de protecție deoarece scopurile sale fundamentale sunt prevenirea infracțiunilor și protecția victimelor. În prezent, chiar dacă statele membre au emis ordine de protecție pentru victime, măsurile de aplicare rezultate se opresc la granița statului emitent. Uniunea Europeană trebuie să facă tot ceea ce este posibil pentru a preveni infracțiunile și persecuția la nivel european. Doar atunci vom putea garanta un mediu sigur pentru victime fără a restricționa dreptul la mobilitate al victimei. Deși procedurile penale, civile și administrative ale statelor membre sunt diferite, toate țările trebuie să conlucreze pentru a preveni infracțiunile repetate.

Simt că este foarte important să includem aspectul sprijinului moral în această propunere. Pentru majoritatea victimelor, infracțiunile au diferite repercusiuni psihologice și morale care continuă mult timp după ce infracțiunea a fost comisă. Uniunea Europeană trebuie să fie preocupată nu doar de prevenire și protecție, ci și de sprijinul moral pentru victime pentru ca acestea să poată începe o nouă viață în orice stat membru al Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris. (CS) Am votat în favoarea raportului privind Ordinul european de protecție deoarece el are menirea de a îmbunătăți poziția legală a victimelor infracțiunilor violente. Protecția legală este necesară în special pentru persoanele care sunt victimele violenței repetate a rudelor apropiate, persoanele care devin victime ale violenței de gen sau persoanele care devin victime ale altor tipuri de infracțiuni într-un stat membru a cărui cetățenie nu o dețin sau în care nu au un domiciliu. Am fost de acord cu propunerile de amendament, care limitează motivele refuzului recunoașterii sau respingerii Ordinului european de protecție, stabilind o limită de 20 zile pentru implementarea unui ordin sau clarificarea situației atunci când o victimă se deplasează dintr-un stat membru în altul.

Mă bucur că s-a clarificat problema temeiului juridic, ridicată în mod reciproc de către Consiliu și, mai ales, de Comisie. Conflictul de opinii cu privire la aspectele civile și penale ale Ordinului european de protecție a fost eliminat, din punctul meu de vedere, prin adoptarea propunerii de amendament, care completează colaborarea în cazul infracțiunilor cu recunoașterea hotărârilor instanțelor. Acest lucru răspunde obiecției Comisiei, conform căreia legislația privind Ordinul european de protecție va contraveni dreptului său exclusiv de inițiativă în domeniul legislației civile.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Sprijin această rezoluție și consider că este fundamental ca victimele violenței să beneficieze de măsuri pentru prevenirea infracțiunilor și de protecție pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, această protecție nu ar trebui restricționată la un singur stat membru, ci ar trebui să-i permită persoanei respective să locuiască sau să rămână în alte țări ale Uniunii Europene. Această măsură ar trebui aplicată victimelor traficului de persoane, mutilării genitale a femeilor, căsătoriilor impuse, crimelor de onoare, incestului, violenței de gen, martorilor și victimelor terorismului și crimei organizate. Pentru a obține acest lucru, este necesară depășirea problemei legate de faptul că sistemele juridice ale statelor membre sunt diferite.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Acest proiect de directivă are menirea de a umple un vid legislativ cu privire la victimele infracțiunilor, deoarece în prezent nu este abordat aspectul prevenirii infracțiunilor, precum și necesitatea unui mecanism eficient de alertă timpurie și prevenire, la nivel european, pentru protecția victimelor. De aceea, crearea unui Ordin european de protecție ar trebui să devină un mod important de protejare a victimelor, indiferent de tipul de violență la care au fost supuse. El trebuie să funcționeze dincolo de granițele statelor membre, pentru ca victimele să nu trebuiască să reinițieze procesul judiciar necesar pentru obținerea măsurilor de protecție dacă se deplasează într-un alt stat membru.

Deși, pe de o parte, tocmai am adoptat o legislație referitoare la drepturile civile și procedurale ale suspecților în Uniunea Europeană, pe de altă parte, nu putem uita de drepturile civile și procedurale ale victimelor care sunt, fără îndoială, vulnerabile și nu au protecție într-o mai mare măsură. Adoptarea acestei directive este un pas important pentru oferirea de asistență victimelor, dar sper ca într-un viitor cât mai apropiat Comisia să poată merge mai departe și să prezinte un pachet legislativ cuprinzător și complet referitor la victime.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea proiectului de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind Ordinul european de protecție. Spre deosebire poate de unele dintre statele membre care se opun cel mai mult (Regatul Unit, Țările de Jos de la ultima schimbare a guvernului și așa mai departe), sunt împotriva limitării sferei de cuprindere a procedurilor penale în sensul cel mai strict; sunt în favoarea includerii unei game mai largi de proceduri. Sper că semnalul puternic transmis de Parlamentul European în ședința plenară va asigura nu doar eliminarea impasului actual, provocat de minoritatea care blochează propunerea în cadrul Consiliului, ci și faptul că viitoarea președinție maghiară va continua să se ocupe de această problemă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Oferirea unei protecții juridice victimelor infracțiunilor este fundamentală pentru construirea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. De aceea sunt de acord, în ciuda anumitor rezerve, cu obiectivele prezentei propuneri care are menirea de a îmbunătăți situația juridică sub următoarele aspecte: (i) îmbunătățirea mecanismelor de revocare a Ordinului european de protecție; (ii) continuitatea protecției juridice; (iii) limitarea motivelor de refuz al recunoașterii sau respingerii unui Ordin european de protecție; (iv) termene limită pentru executarea unui ordin; și (v) clarificarea poziției cu privire la deplasarea victimelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Această directivă se referă la aplicarea măsurilor de protecție menite să ofere asistență victimelor infracțiunilor de fiecare dată când acestea pun în pericol viața sau bunăstarea fizică, psihologică sau sexuală a unei persoane.

Măsuri de protecție există în toate statele membre ale Uniunii Europene, dar ele încetează să producă efecte atunci când cineva trece granițele țării. Ordinul european de protecție are menirea de a asigura faptul că protecția oferită unei persoane într-un stat membru va fi menținută și continuată în orice alt stat membru în care persoana se mută sau a fost mutată.

Aceasta este poziția adoptată de Parlamentul European astăzi, cu 610 de voturi pentru, 13 împotrivă și 56 de abțineri. Ea se bazează pe compromisul negociat între membrii acestui Parlament și reprezentanții președinției belgiene a Uniunii Europene. Textul trebuie, însă, să fie confirmat de o majoritate calificată de state membre în Consiliu.

Deși majoritatea măsurilor de protecție sunt concepute pentru femeile care au fost victimele violenței domestice, noile reguli ar trebui să se aplice tuturor victimelor: conform raportului adoptat, „această directivă se aplică măsurilor de protecție care au menirea de a proteja toate victimele, nu doar victimele violenței de gen, luând în considerare specificitatea fiecărui tip de infracțiune”.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Ordinul european de protecție este expresia politică a priorității acordate de președinția spaniolă combaterii violenței împotriva femeilor. Victimele ce beneficiază de măsurile care stipulează distanța la care trebuie să se mențină agresorii vor fi protejate și mai departe de granițele naționale, permițându-li-se astfel să înceapă o nouă viață, oricând doresc acest lucru. Ordinul european de protecție emis va avea aceeași forță juridică pe întreg teritoriul Uniunii. Sfera de cuprindere a textului a fost extinsă pentru a include protecția vieții, a integrității fizice sau psihologice, demnitatea, libertatea personală sau integritatea sexuală. Această definiție extinsă include noțiunile de căsătorie impusă, pedofilie, trafic de persoane, mutilare genitală și așa mai departe. Această măsură îndeplinește obiectivul primar al spațiului de libertate, securitate și justiție, care este construirea unei Europe protectoare. Am votat, așadar, pentru acest text.

 
  
MPphoto
 
 

  Jim Higgins (PPE), în scris. – Salut Ordinul european de protecție. Este o inițiativă excelentă care va asigura faptul că măsurile pentru protecția victimelor se vor extinde de la un stat membru la altul. În prezent, ordinele de protecție se opresc la frontierele noastre, lăsând victima fără apărare. OEP reprezintă un pas enorm înainte în ceea ce privește drepturile victimelor. Este un instrument puternic care le va asigura victimelor violenței posibilitatea de a trăi în siguranță în alt stat membru. Peste 100 000 femei din Uniunea Europeană beneficiază de măsuri de protecție. Sunt totuși foarte îngrijorat din cauza minorității care blochează propunerea la nivel de Consiliu, din care face parte și Irlanda. Sper ca acceptarea majoritară a acestui raport la nivelul Parlamentului să încurajeze această minoritate să-și revizuiască poziția. Nu accept argumentul cum că temeiul juridic al raportului nu este corect. Serviciul juridic al Consiliului și al Parlamentului au considerat că temeiul juridic este adecvat și, în forma în care este susținut unanim de Comisia pentru afaceri juridice, ordinul de protecție nu stabilește obligații de modificare a sistemelor naționale pentru adoptarea unor măsuri de protecție, deoarece statului membru în care călătorește victima i se solicită să acorde protecție în conformitate cu legislația sa națională.

 
  
MPphoto
 
 

  Timothy Kirkhope și Marina Yannakoudakis (ECR), în scris. – Grupul ECR susține pe deplin scopurile și obiectivele Ordinului european de protecție propus și suntem nerăbdători să vedem că victimele violenței, terorismului, abuzului domestic, urmărire și/sau hărțuirii sunt protejate dacă și când se deplasează în Uniunea Europeană. Grupul ECR înțelege suferința pe care o poate produce abuzul fizic, psihologic și/sau sexual și starea de vulnerabilitate în care ajung victimele.

Nu am putut vota în favoarea raportului astăzi din cauza îngrijorărilor noastre cu privire la temeiul juridic și sfera de cuprindere a directivei. Propunerea are o bază legislativă penală; totuși, unele infracțiuni pe care această propunere dorește să le acopere sunt probleme de legislație civilă și nu s-a utilizat Articolul 81 din TFUE. Grupul ECR este îngrijorat de cât de eficient va fi implementată această propunere și ce mesaj transmite această anomalie publicului Uniunii Europene despre modul de redactare a legislației. Grupul ECR consideră cu tărie că legislația elaborată la nivelul Uniunii Europene trebuie să fie solidă și robustă din punct de vedere legal și nu ar trebui să compromită sistemele juridice ale statelor membre.

Din aceste motive, Grupul ECR s-a abținut în cazul acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Propunerea de directivă privind Ordinul european de protecție, depusă de 12 state membre, este o inițiativă menită să prevină infracțiunile. Chiar dacă statele membre au emis ordine de protecție pentru victime, măsurile de aplicare rezultate se opresc la granița statului emitent. Victimele pot, însă, să se deplaseze dintr-un stat membru în altul din multe motive, inclusiv pentru a scăpa de amenințări. Astfel, ele sunt lipsite de apărare atunci când cooperarea pentru aplicarea judiciară și a legii nu reușește să le protejeze implementând un mecanism rapid și eficient de alertă timpurie și prevenire, la nivel european. Stabilirea unui mecanism de cooperare în această direcție este scopul din spatele acestei inițiative. Acțiunea statelor membre arată că infracțiunile pot fi prevenite la nivel european atunci când agresorul sau agresorii sunt identificați.

 
  
MPphoto
 
 

  Barbara Matera (PPE), în scris. (IT) Datorită contribuției Consiliului și în special a celor doi raportori și a amendamentelor depuse în cadrul comisiei, proiectul de directivă privind Ordinul european de protecție oferă o protecție excelentă a victimelor, fără nicio restricție legislativă națională. El ar trebui privit ca un simbol al progresului de reglementare în Europa, care acționează pas cu pas pentru a asigura faptul că drepturile și protecția sunt aceleași în fiecare stat membru.

Așa cum a fost prezentat, Ordinul european de protecție face ca protecția victimelor care doresc să se deplaseze liber în Uniunea Europeană să fie un proces mai decisiv și mai rapid. Diferența dintre sistemele noastre juridice, inclusiv dintre procedurile acestora, încă este în mod clar o restricție. Totuși, sfera de cuprindere, așa cum a fost definită, le permite țărilor noastre să se adapteze rapid la noul ordin, consolidându-ne astfel Uniunea și oferind mai multă protecție cetățenilor europeni, în special celor mai vulnerabili.

Sprijin, deci, această propunere, care ar da speranțe numeroaselor persoane a căror libertate și demnitate este încălcată zilnic și care nu au toate mijloacele pentru a reacționa. În viitor, aceste persoane ar putea chiar începe o viață nouă într-o altă țară.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Este o chestiune elementară ca victima unei infracțiuni care a beneficiat de un ordin de protecție într-un stat membru să fie de asemenea protejată și în cazul în care se decide să locuiască sau să rămână într-o altă țară din Uniunea Europeană. Aceasta a fost intenția care ne-a determinat să adoptăm, astăzi, aceste noi reglementări. Toate victimele, nu doar victimele violenței domestice, ar trebui să poată beneficia de Ordinul european de protecție. Măsuri de protecție există în toate statele membre, dar acestea nu mai produc efecte atunci când o persoană trece granița unei țări. Ordinul european de protecție are menirea de a asigura faptul că protecția oferită unei persoane într-un stat membru va fi menținută și continuată în orice alt stat membru în care persoana se mută sau a fost mutată, indiferent de infracțiunea căreia i-a fost victimă.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Orice victimă a unui act reprobabil care primește protecție într-un stat membru al Uniunii Europene ar trebui să poată beneficia de aceeași protecție atunci când călătorește într-un alt stat membru. În ciuda faptului că majoritatea măsurilor privesc victimele de sex feminin ale violenței de gen, ar trebui specificat că orice altă victimă a violenței, inclusiv copiii, se pot bucura de beneficiile acestei inițiative. În plus, putem saluta faptul că ordinul de protecție poate fi solicitat și pentru familia unei persoane protejate. Protecția nu ar trebui, însă, să se limiteze la protecția fizică a victimei. Demnitatea sa ca ființă umană trebuie luată de asemenea în considerare. Sunt foarte conștient de complexitatea inițiativei și de provocările cu care se poate confrunta, nu în ultimul rând din cauza diferențelor dintre sistemele judiciare și procedurile civile și administrative ale statelor membre. Cu toate acestea, statele membre trebuie să fie încurajate să continue în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Mă declar pentru și consider că acest raport este cel mai bun raport dintre cele supuse votului în data de 14 decembrie. Criteriile de bază au fost definite, toate aspectele au fost pregătite temeinic și raționamentul este clar. Acum, oamenilor care au devenit victimele unor infracțiuni li se va asigura protecție juridică în fiecare țară din Uniunea Europeană dacă se mută dintr-un stat membru al Uniunii Europene în altul. Acest lucru le va da autorităților de anchetă și procuraturii șansa de a-și realiza investigațiile în mod eficient, iar victimele infracțiunilor nu vor mai ascunde informații în cadrul anchetelor din cauza fricii. Îi sunt recunoscător raportorului.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Chiar dacă în ultimii ani s-au adoptat o serie de măsuri pentru protejarea victimelor, persoanele afectate sunt adesea părăsite la nevoie. Avocații și judecătorii învață mult despre drepturile pârâților în timpul pregătirii lor, dar nu sunt informați în legătură cu modul corect de tratare a martorilor și a victimelor care apar în calitate de martori. Este complet neproductiv ca programarea să fie stabilită doar în funcție de pârât și să nu fie luată deloc în considerare victima care depune o acțiune civilă împotriva cuiva. Este important să existe o mai mare conștientizare în acest sens, dar ea este necesară și în formarea medicală, pentru ca utilizarea violenței domestice să poată fi recunoscută mai bine. Problema limitării legale a cererilor de despăgubire civilă este esențială în cazul abuzurilor comise împotriva copiilor. Din aceleași rațiuni de protecție a victimelor, persoanele care lucrează cu copiii noștri trebuie să nu aibă cazier judiciar. Dacă acum căsătoriile impuse sunt urmărite în instanță în Liechtenstein, inclusiv cele fără consimțământul victimei și este posibilă acționarea în instanță în cazul mutilării genitale realizate asupra unei persoane minore, acest lucru demonstrează clar pericolul potențial al mult-lăudatei îmbogățiri multiculturale.

De vreme ce protecția victimelor este încă în față și persoanele afectate adesea nu știu unde se pot adresa în propria țară și care le sunt drepturile, este important ca protecția victimelor să fie armonizată în cadrul Uniunii Europene. Am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului privind proiectul de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind Ordinul european de protecție deoarece Uniunea Europeană are nevoie de un sistem care să accentueze protecția vieții, a siguranței și a integrității fizice, psihologice și sexuale a cetățenilor care sunt victime ale agresiunilor. Proiectul de directivă are menirea de a consolida protecția victimelor acestui tip de infracțiuni în Uniunea Europeană deoarece măsurile de protecție sunt limitate în prezent la legislația națională din statele membre. Această rezoluție are menirea de a umple un vid în legislație pentru a asigura protecția victimelor agresiunilor și în afara țărilor lor, garantând astfel că fiecare stat membru le oferă victimelor o protecție adecvată. Statelor membre nu li se va cere să-și armonizeze legile naționale, dar ele pot fi adaptate pentru a fi recunoscute reciproc.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Am votat astăzi în favoarea propunerii de directivă ce adoptă un mecanism standard pentru facilitarea și consolidarea protecției acordate victimelor infracțiunilor care călătoresc în statele membre exercitându-și dreptul la libertatea de mișcare. Directiva va proteja acum victimele de infracțiuni care le pot pune în pericol viața, integritatea fizică, mintală și sexuală sau libertatea personală, scopul ultim fiind evitarea infracțiunilor respective în viitor.

Ca urmare a negocierilor cu Consiliul, directiva a fost îmbunătățită, în special cu privire la următoarele puncte:

- protecția legală a fost extinsă, deoarece victimei nu i se va mai cere să reinițieze întreg procesul legal de dobândire a protecției atunci când se mută într-un alt stat membru;

- condițiile în care Ordinele europene de protecție sunt emise au fost îmbunătățite și simplificate;

- motivele pentru refuzul recunoașterii sau respingerea unui Ordin european de protecție au fost limitate;

- a fost stabilit un termen limită pentru execuția unui ordin;

- protecția se extinde nu doar la integritatea fizică ci și la demnitatea victimei.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Acest raport contrazice Planul de Acțiune de la Stockholm, o inițiativă a Uniunii Europene de a menține și dezvolta o zonă de libertate, securitate și justiție. În ciuda problemelor legate de temeiul juridic al acestor amendamente, am decis să votez în favoarea raportului, deoarece consider că măsurile de protecție pentru victimele sau potențialele victime ale unei infracțiuni sunt un lucru pozitiv. Posibilitatea de a extinde sfera de cuprindere a ordinului de protecție de la un stat membru („statul emitent”) la un alt stat membru în care persoana protejată dorește să se mute („statul executant”) este un pas important spre crearea în practică a unui spațiu de libertate, securitate și justiție în Uniunea Europeană, iar acesta este un ideal cu care sunt de acord.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Violența domestică reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului și poate afecta pe oricine, indiferent de religie, culoare sau statut social. România are o creștere a violenței domestice cu 35 % în 2009 față de anul 2008, iar în anul 2010 se constată faptul că numărul cazurilor de violență domestică este în creștere. Cazurile de violență în familie se estimează anual la 1 200 000 de persoane, dar doar 1 % dintre victimele violenței au curajul să anunțe autoritățile.

Ordinul european de protecție trebuie să fie un instrument puternic, capabil să ofere o viață mai sigură victimelor violențelor dincolo de frontierele statelor membre. Acesta va include și protecția împotriva violențelor comise de un grup de persoane și va fi aplicabil tuturor victimelor criminalității, cum ar fi victimele traficului cu ființe umane, ale mutilărilor genitale feminine, ale căsătoriilor forțate, crimelor de onoare, incestului, violenței de gen, precum și martorii, victimele terorismului și ale crimei organizate.

Statele membre trebuie să continue să asigure protecție juridică, să limiteze motivele de refuz al recunoașterii sau de respingere a unui ordin european de protecție, să stabilească un termen de 20 de zile pentru executarea unui ordin și să clarifice poziția cu privire la victimele care se mută dintr-un stat membru în altul.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Consider că directiva Consiliului este extrem de pozitivă, deoarece are menirea de a crea un adevărat spațiu al libertății, securității și justiției. Împărtășesc totuși îngrijorările exprimate de către raportoare, în special cu privire la omisiunile tehnice și diferențele evidențiate de acestea între sistemele juridice ale statelor membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. (IT) Aș dori să le felicit pe doamna Jiménez Becerril Barrio și doamna Romero López pentru munca excelentă depusă. Victimelor infracțiunilor care au drept la protecție într-un stat membru li se va garanta același nivel de protecție în întreaga Uniune datorită noului Ordin european de protecție (OEP) aprobat astăzi, care extinde sfera de cuprindere a legislației pentru a include toate victimele infracțiunilor, nu doar victimele violenței de gen, cum s-a propus inițial. Măsurile de protecție există în toate statele membre ale Uniunii Europene, dar devin inaplicabile atunci când victimele trec granița. Ordinul european de protecție ar trebui să asigure că orice protecție conferită unui persoane dintr-un stat membru se va aplica în toate celelalte state membre în care călătorește sau a călătorit. Ordinul european de protecție poate fi emis la solicitarea persoanelor sub protecție, dacă ele decid să se mute într-un alt stat membru sau dacă doresc să petreacă doar un anumit timp acolo. Statul membru care a emis măsura de protecție va fi răspunzător pentru emiterea unui OEP și transmiterea acestuia la statul membru în care persoana are intenția de a călători. Textul mai trebuie să fie confirmat în Consiliu de o majoritate calificată de state membre, iar acestea vor avea la dispoziție trei ani pentru a îl transpune în legislația națională.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Propunerea de directivă cu privire la Ordinul european de protecție, depusă de 12 state membre este o inițiativă menită să prevină infracțiunile. Chiar dacă statele membre au emis ordine de protecție pentru victime, măsurile de aplicare rezultate se opresc la granița statului emitent. Victimele pot, însă, să se deplaseze dintr-un stat membru în altul din multe motive, inclusiv pentru a scăpa de amenințări. Din cauza acestei mutări, ele sunt lipsite de apărare atunci când cooperarea pentru aplicarea judiciară și a legii nu reușește să le protejeze implementând un mecanism eficient și rapid de alertă timpurie și prevenire rapid, la nivel european. Stabilirea unui mecanism de cooperare în acest sens este scopul din spatele acestei inițiative. Acțiunea statelor membre arată că infracțiunile pot fi prevenite la nivel european atunci când agresorul sau agresorii sunt identificați.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Am votat în favoarea rezoluției referitoare la proiectul de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind Ordinul european de protecție. Directiva este indispensabilă pentru ca victimele violenței să se poată simți în siguranță în întreaga Uniune Europeană, indiferent de locul în care trăiesc. După adoptarea directivei, va fi important să se organizeze cursuri de formare regulate pentru organismele judiciare și alte organisme competente, pentru a li se putea oferi victimelor asistență adecvată. Va fi vitală de asemenea realizarea unei campanii de informare menită să îi facă pe cetățeni conștienți de posibilitatea de a emite un Ordin european de protecție.

Ca urmare a acestuia, victimele violenței vor primi mult mai multă protecție și rata acestor infracțiuni va scădea. Directiva privind Ordinul european de protecție reprezintă un pas cheie spre o directivă europeană privind violența împotriva femeilor. O strategie comună, cuprinzătoare a Uniunii Europene trebuie să fie redactată și implementată cât mai rapid, pentru a lupta împotriva violenței împotriva femeilor în toate statele membre ale Uniunii Europene. Avem nevoie urgent de standarde legislative europene pentru combaterea violenței împotriva femeilor. Acesta este singurul mod în care putem sprijini femeile și în care ne putem opune acceptării de către societate a violenței domestice și impunității celor care comit această infracțiune. Sper că viitoarea Președinție poloneză va avea o contribuție semnificativă la redactarea și adoptarea unui proiect de directivă pe această temă. Am scris deja o scrisoare supunând acest aspect atenției Primului-ministru polonez, Donald Tusk, dar încă nu am primit un răspuns.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris.(FR) Salut adoptarea cu o majoritate zdrobitoare a raportului asupra Ordinului european de protecție. Măsura adoptată astăzi le va permite persoanelor care au primit protecție într-un stat membru să beneficieze de aceeași protecție într-un alt stat membru în care pot călători. Directiva nu se aplică doar victimelor violenței domestice, ci și victimelor căsătoriilor impuse, traficului de persoane și mutilării genitale a femeilor. Acesta reprezintă un pas important înainte pentru drepturile victimelor și mobilitatea acestora în cadrul Uniunii Europene. Fac acum apel la Consiliu pentru a urma poziția Parlamentului European și a-și oferi susținerea majoritară pentru Ordinul european de protecție.

 
  
  

Raport: Edit Bauer, Anna Hedh (A7-0348/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  John Stuart Agnew (EFD), în scris. – UKIP condamnă toate formele de trafic de persoane, deoarece acesta este o formă modernă a sclaviei și solicită cele mai dure sancțiuni în Regatul Unit pentru o astfel de activitate. Totuși, UKIP a votat împotriva acestui raport, deoarece nu putem legitima acordarea de competențe sporite Uniunii Europene în materii precum dreptul penal și protecția frontierelor. Această propunere prevedea ca UE să decidă sentințele minime din statele membre pentru o infracțiune, iar acest aspect nu este de competența UE. Guvernele naționale alese trebuie să decidă aceste sancțiuni în mod individual și să coopereze cu alte state pentru a contribui la eradicarea traficului de persoane.

De asemenea, UE exacerbează problema traficului de persoane. Întrucât există liberă circulație în UE și frontiere deschise, împreună cu o monedă unică, crima organizată poate funcționa mult mai eficient, în mod necontrolat. Dacă statele membre ar dispune de controale și verificări adecvate la frontiere, aceasta ar contribui semnificativ la perturbarea activităților unor astfel de organizații criminale. De fapt UE nu este soluția, ci chiar o parte din problemă.

 
  
MPphoto
 
 

  Sonia Alfano (ALDE), în scris. (IT) Nu există nimic mai inuman decât exploatarea vieților altor ființe pentru profit, încălcând toate drepturile fundamentale. Traficul de persoane este una dintre cele mai josnice activități din istorie; acesta este un fenomen larg răspândit și foarte complex. Sunt încântată că Parlamentul a aprobat în primă lectură propunerea de directivă privind traficul de persoane. Acesta este un pas semnificativ înainte în combaterea fenomenului, care este activitatea principală a unui număr mare de organizații criminale internaționale. Cel mai important punct este recunoașterea că principala problemă care trebuie soluționată este crima organizată. UE face, în sfârșit, o diferență reală, explicită între infracțiune și crima organizată, deoarece aceasta din urmă este o chestiune cu totul separată. Sunt multe alte elemente pozitive, precum o definiție mai largă a exploatării, o protecție mai mare pentru victime și regula care stipulează că victimele traficului nu vor fi urmărite penal pentru infracțiunile pe care au fost obligate să le săvârșească drept consecință a violenței sau sub amenințarea violenței. După cum subliniază Amnesty International, adesea femeile care sunt victimele traficului sunt arestate pentru prostituție sau nu au acces deplin la justiție.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – Am susținut această rezoluție, deoarece traficul de persoane este o variantă modernă de sclavie, o infracțiune gravă și o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului. Tratatul de la Lisabona a consolidat măsurile UE în domeniul cooperării judiciare și polițienești în materie penală, inclusiv în ceea ce privește combaterea traficului de persoane, iar Parlamentul European, în calitate de co-legiuitor, trebuie să se implice în totalitate în acest sens. Susțin în mod categoric propunerea PE, conform căreia sancțiunile pentru traficanți trebuie crescute la nivelul propunerii din 2009, confiscarea bunurilor trebuie aplicată, iar asistența acordată victimelor, mai ales copiilor care sunt victime, trebuie dezvoltată în continuare.

Sunt convinsă că PE trebuie să exprime clar cerința ca statele membre să întreprindă mai multe în vederea descurajării cererii de servicii ale victimelor traficului de persoane, prin campanii de sensibilizare, prin educare, prin formare și altele, iar toate acestea trebuie să integreze pe deplin o perspectivă de gen. Este important de subliniat că sancțiunile penale împotriva angajatorilor care folosesc forță de muncă victimă a traficului au un efect preventiv foarte puternic, astfel încât acestea trebuie dezvoltate în continuare.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. (IT) Existența în continuare a inechităților economice și culturale la nivel global a avut ca rezultat dezvoltarea de forme noi de sclavie, care nu au neapărat legătură cu exploatarea sexuală, ci și cu exploatarea economică.

S-ar putea ca aceste situații să nu corespundă cu imaginea istorică pe care o avem despre sclavie, dar sunt la fel de degradante. Acestea privează victimele de valorile libertății și egalității pe care se bazează societatea modernă. Victimele au un preț, sunt vândute sau schimbate și sunt private de demnitatea lor. Traficul de persoane este o afacere foarte profitabilă pentru crima organizată și are acum o dimensiune transfrontalieră.

La un an după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, au existat multe inițiative în domeniul cooperării judiciare și polițienești în materie penală. Acum trebuie să consolidăm activitatea UE prin oferirea de stimulente pentru acțiunile de combatere a traficului, prin colectarea date pentru a produce statistici fiabile și prin stabilirea unei cooperări transfrontaliere mai strânse, inclusiv schimbul de informații și de bune practici, precum și prin colaborarea mai strânsă cu Eurojust și Europol.

De asemenea, trebuie să adoptăm o abordare axată pe victimă. Victimele au nevoie de protecție, inclusiv de protecție juridică. Acestea au nevoie de programe de asistență și de reabilitare socială. Mai presus de toate, însă, este importat să creștem sancțiunile pentru traficanții și angajatorii care profită de vulnerabilitatea propriilor victime, care sunt uneori minore.

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Deputații Partidului Comunist din Grecia au votat împotriva propunerii de directivă a Comisiei privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și a raportului Parlamentului European asupra acesteia, deoarece impun statelor membre o legislație și sancțiuni armonizate și uniforme. UE este ferm hotărâtă să exploateze vulnerabilitatea lucrătorilor și să-i determine treptat că creadă că sunt necesare reguli unice, uniforme de drept penal în toate sectoarele și în toate statele membre. Impunerea dreptului penal armonizat în statele membre ale UE, cu obiectivul declarat fără nicio reținere de a consolida mecanismele de represiune euro-unificatoare și de stat, pentru a consolida puterea monopolurilor, este încă o lovitură grea dată libertăților fundamentale. În același timp, aceasta este o limitare inacceptabilă și periculoasă a suveranității fundamentale și a drepturilor suverane ale statelor membre.

Interesul UE în combaterea traficului de persoane este simulat, din cauză că provine de la o uniune capitalistă, transnațională, care recunoaște de bunăvoie că este fondată pe un sistem capitalist. Convertirea forței de muncă într-o marfă capitalistă transformă oamenii într-o marfă subordonată singurei valori recunoscute de sistemul exploatator putrezit: profitul capitalist.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. (IT) Salut adoptarea acestei propuneri și a noilor sancțiuni. Traficul de persoane este o infracțiune gravă și o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului. Sper că această directivă nouă va reuși să acopere lacunele cadrului juridic anterior și că rolul coordonatorului pentru combaterea traficului de persoane să fie stabilit într-un cadru legislativ clar.

Deși Tratatul de la Lisabona a consolidat rolul Parlamentului European în domeniul cooperării judiciare și polițienești în materie penală, statele membre sunt cele care pot juca un rol cheie în combaterea acestei infracțiuni. Dacă dorim să obținem un efect preventiv puternic, statele membre trebuie să declare drept infracțiune folosirea cu bună știință a serviciilor victimelor traficului.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Traficul de persoane este o oroare pe care Uniunea Europeană, din păcate, nu o poate ignora. Oricare ar fi motivele, fie exploatarea sexuală, fie munca, acesta este considerat inacceptabil de autoritățile Uniunii. De aceea, Europa are deja, de mult timp, o legislație vastă pentru combaterea acestui fenomen. Această directivă nouă, pentru care am votat, înlocuiește fosta decizie-cadru, în conformitate cu noile competențe în această privință. Prin reunirea acquis-ului comunitar în acest domeniu și concentrarea acestuia într-un singur text, această directivă este concepută să joace un rol major în lupta împotriva traficului de persoane. Aceasta definește principiile pe care trebuie să se bazeze legislația statelor membre, formulează sancțiunile aplicabile, stabilește responsabilitatea persoanelor juridice, protejează victimele împotriva oricăror urmăriri penale pe care statutul acestora le-ar fi putut cauza, introduce măsuri pentru asistarea și protejarea victimelor și conține unele prevederi speciale pentru femei și copii.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. (GA) Sute de mii de persoane sunt victime ale traficului în UE în fiecare an, printre altele, în scopul exploatării sexuale, a muncii forțate, a traficului ilegal cu organe și a cerșetoriei. Această formă modernă de sclavie este o faptă teribilă și o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului.

Salut ceea ce afirmă raportul privind aplicarea unor măsuri mai stringente pentru a preveni traficul, impunerea de sancțiuni mai stricte pentru traficanți și asigurarea unei protecții mai bune pentru victime. Această formă modernă de sclavie trebuie combătută; trebuie asigurat sprijin, protecție și asistență îmbunătățită pentru victime; iar prevenirea și monitorizarea trebuie consolidate.

Organizațiile criminale internaționale trebuie combătute și trebuie stabilită cooperarea la nivelul UE și la nivel internațional pentru a realiza acest lucru în mod corespunzător.

Salut ce afirmă raportul privind impunerea de sancțiuni mai stricte pentru traficanți și privind confiscarea bunurilor. Copiii sunt supuși celui mai mare risc de a deveni victimele traficului de persoane și trebuie oferită asistență și protecție tuturor victimelor traficului, în special copiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Sprijin acest raport. Traficul de persoane este o infracțiune gravă și o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului. Această infracțiune este larg răspândită în lume și poate lua multe forme, în legătură cu exploatarea sexuală, munca forțată, comerțul ilegal cu organe umane, adopții ilegale etc. Prin urmare, trebuie să adoptăm urgent măsuri active pentru a sprijini o strategie de luptă împotriva traficului de persoane, în care trebuie acordată atenție semnificativă combaterii și prevenirii traficului de persoane.

În plus, este necesar să se asigure sisteme eficiente de asistență și sprijin pentru victime, să se prevadă compensații adecvate, tratament medical necesar și consiliere juridică și psihologică gratuită, acordând atenție specială copiilor. Strategia de combatere a traficului de persoane trebuie să includă, de asemenea, dimensiunile sociale și dimensiunile imigrației, azilului și politicilor de reintegrare. În plus, pentru a reduce amploarea infracțiunilor, este necesar să avem în vedere sancțiuni eficiente și adecvate pentru cei care încalcă prevederile directivei.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris. (BG) Am sprijinit raportul deoarece traficul de persoane este o problemă gravă pe care trebuie să o soluționăm, iar măsurile prevăzute în Tratatul de la Lisabona nu sunt suficient de convingătoare pentru a elimina criminalitatea din acest domeniu. Traficul de persoane este o formă de sclavie, iar Europa trebuie să-și protejeze femeile, copiii și cetățenii împotriva acestei amenințări, prin toate mijloacele posibile. Aceasta este o infracțiune gravă și o încălcare deosebit de gravă a drepturilor fundamentale ale omului, care reduce persoanele într-o stare de dependență prin amenințări, violență și umilire și care trebuie să fie sancționată cu o sentință minimă de 10 ani. În plus, după părerea mea, trebuie să adoptăm o abordare axată pe victimă, care cuprinde identificarea tuturor tipurilor posibile de victime și măsuri speciale pentru protejarea acestora, acordând o atenție specială copiilor și altor grupuri de risc, după cum menționează dna Edit Bauer în raportul său.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Astăzi, Parlamentul European a adoptat o directivă istorică și foarte importantă, care consolidează lupta împotriva traficului de persoane. Această directivă este un pas foarte important către combaterea amplorii acestei infracțiuni teribile, formulând sancțiuni mai stricte și îmbunătățind prevenirea și protejarea victimelor. Am votat în favoarea acestui raport deoarece trebuie să existe un răspuns mai strict față de traficanții de persoane și de infracțiunile teribile pe care le comit. Trebuie adoptate sancțiuni mai aspre, astfel încât nivelurile acestora să reflecte gravitatea infracțiunii comise și să acționeze ca un mijloc eficient de descurajare față de astfel de acte. Noua directivă conține o prevedere foarte importantă prin care, pe lângă penalizări, statele membre trebuie să includă sancțiuni precum confiscarea bunurilor și să ia măsurile necesare pentru a pune sechestru și a confisca instrumentele și produsele infracțiunilor, deoarece numai atunci aceste infracțiuni nu vor mai fi viabile din punct de vedere economic. Aș dori să atrag atenția asupra faptului că, odată cu creșterea amplorii acestor infracțiuni în Europa, abordarea UE trebuie să fie orientată într-o măsură mai mare către drepturile omului, cea mai mare atenție fiind acordată acțiunilor de prevenire, protecției victimelor, politicii de returnare și de reintegrare și aspectelor sociale.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Înființarea unei poziții de coordonator la nivelul Uniunii Europene pentru acțiunile de combatere a traficului de persoane ar aduce un plus de coerență acestora în lupta împotriva sclaviei moderne. Cooperarea între state pe această problematică, mai ales la nivelul Uniunii, este bună, însă de multe ori se pierde din vedere acțiunea de re-integrare în societate a celor care au căzut victime traficului de persoane. Este clar că acțiunile de educare și de prevenție trebuie să fie concentrate în statele mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, acolo unde categorii largi de populație sunt vulnerabile din cauza lipsurilor materiale.

Pentru a avea o imagine mai bună și mai precisă asupra fenomenului, trebuie colectate date armonizate care ar trebui să includă date referitoare la numărul persoanelor victime ale traficului, inclusiv date despre sexul, vârsta, naționalitatea victimelor, precum și forma de trafic, tipul de servicii la care erau folosite victimele, numărul de traficanți arestați, acuzați și condamnați și mecanismele de trimitere a acestor cazuri către autoritățile naționale în materie de azil. Amploarea fenomenului de trafic de persoane este astăzi foarte mare, dar în absența unor date exacte, centralizate la nivelul UE, nu se cunoaște adevărata lui dimensiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Aș dori să le felicit pe dna Bauer și pe dna Hedh pentru că au abordat sarcina dificilă a elaborării unui raport privind o problemă atât de actuală. Traficul de persoane este una dintre cele mai mari orori ale timpurilor noastre, la egalitate cu sclavia; acesta reduce victimele sale la o stare de exploatare și dependență de către organizațiile criminale fără scrupule.

Din păcate, acesta este un fenomen de mari proporții; nu știm exact cât de vast, din cauza unei lipse de informații. Prin urmare, trebuie să efectuăm studii specifice pentru a descoperi amploarea reală a acestuia. În același timp, Europa trebuie să promoveze politici care permit o cooperare mai strânsă în materie penală și judiciară. Acestea pot fi puse în aplicare în temeiul articolului 79 din Tratatul de la Lisabona, care identifică temeiul juridic în cadrul politicii comune în domeniul imigrației.

Pentru a încheia, sunt de acord cu solicitarea raportoarei, și anume: creșterea sancțiunilor pentru traficanții de persoane și confiscarea bunurilor acestora; declararea drept infracțiune a folosirii cu bună știință a serviciilor victimelor traficului; și asigurarea asistenței într-o măsură mai mare pentru victime.

 
  
MPphoto
 
 

  David Campbell Bannerman și Nigel Farage (EFD), în scris. – UKIP condamnă toate formele de trafic de persoane, deoarece acesta este o formă modernă de sclavie și solicită cele mai aspre sancțiuni din Regatul Unit pentru astfel de activitate. Totuși, UKIP a votat împotriva acestui raport, deoarece nu putem legitima acordarea de competențe sporite Uniunii Europene în materii precum dreptul penal și protecția frontierelor. Această propunere prevedea ca UE să decidă sentințele minime din statele membre pentru o infracțiune, iar acest aspect nu este de competența UE. Guvernele naționale alese trebuie să fie cele care să decidă astfel de sancțiuni în mod individual și să coopereze cu alte state pentru a eradica traficul de persoane. De asemenea, UE exacerbează problema traficului de persoane. Întrucât există liberă circulație în UE și frontiere deschise, împreună cu o monedă unică, crima organizată poate funcționa mult mai eficient, în mod necontrolat. Dacă statele membre ar dispune de controale și verificări adecvate la frontiere, aceasta ar contribui semnificativ la perturbarea activităților unor astfel de organizații criminale. De fapt UE nu este soluția, ci chiar o parte din problemă.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei directive, deoarece creșterea eforturilor pentru combaterea traficului de persoane reprezintă un element fundamental al acesteia. Răspunsul UE la acesta cuprinde, în prezent, prostituția și alte forme de exploatare sexuală, exploatarea lucrătorilor prin muncă forțată și cerșetorie, traficul cu organe, adopția ilegală, căsătoria forțată, traficul de droguri și chiar exploatarea unei persoane pentru ca aceasta să săvârșească furt din buzunare sau jafuri. Din punctul meu de vedere, documentul consolidează prevenirea infracțiunilor, în special prin definirea infracțiunilor sau prin utilizarea de sancțiuni, confiscarea bunurilor sau închiderea permanentă a unităților care au servit la săvârșirea infracțiunii, în cazul traficului de persoane. Cred că vor fi asigurate, de asemenea, ajutor și asistență mai bune victimelor prin furnizarea de locuințe adecvate, consiliere juridică și asistență materială, psihologică și medicală.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Traficul de persoane este forma modernă de sclavie și a doua activitate, ca profitabilitate, a crimei organizate din toată lumea. Această directivă este primul instrument juridic adoptat în legătură cu acest subiect, utilizând posibilitățile noi deschise prin Tratatul de la Lisabona și a definit o abordare comună în lupta împotriva traficului de persoane și în protejarea victimelor acestuia, acoperind o lacună semnificativă din cadrul juridic anterior. A fost posibil să se ajungă la un compromis echilibrat, care a creat un instrument capabil să lupte mai eficient împotriva acestui tip de activitate infracțională, a creat politici mai riguroase și a făcut sancțiunile mai aspre, inclusiv sentințe cu închisoarea între 5 și 10 ani și sechestrarea produselor infracțiunii. În același timp, aceasta consolidează domeniile prevenirii și protecției victimelor, acordând atenție specială copiilor și altor grupuri vulnerabile.

Susțin, de asemenea, propunerea de a crea un coordonator UE pentru combaterea traficului de persoane, deși orice duplicare a rolurilor cu alte organisme care există deja, precum Oficiul European de Poliție, trebuie evitată.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Traficul de persoane afectează zilnic sute de persoane în Europa, dintre care majoritatea femei și fete tinere. Prin urmare, a existat o nevoie urgentă de a acoperi lacuna juridică existentă în unele state europene, precum Spania, unde, fără o legătură directă, tocmai s-a deschis cea mai mare casă de toleranță, doar la câțiva kilometri de frontiera cu Franța. Astfel, UE s-a înzestrat, în cele din urmă, cu un instrument pentru a crea un mediu care descurajează traficanții și pentru a se asigura că victimele traficului primesc asistență și protecție. De acum încolo, reguli comune vor defini infracțiunile și sancțiunile aplicabile traficanților. Acest lucru marchează un pas înainte către protecția demnității umane și încetarea tratării ființelor umane ca pe mărfuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Traficul de ființe umane din prezent este, pentru victimele sale, o formă modernă și inumană de sclavie. Pentru făptașii acestuia – organizațiile criminale implicate în prostituție și exploatare sexuală, adopție ilegală, muncă forțată, imigrație ilegală și trafic ilegal de organe – este o activitate extrem de profitabilă. Deoarece numeroase state europene sunt „destinația” unor astfel de rețele, salut această inițiativă de a crea un cadru comun pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane la nivel European, abordare care își are originea în propunerea de rezoluție a Parlamentului, asupra căreia am votat la 10 februarie 2010.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Traficul de persoane este o încălcare gravă a drepturilor omului și este o activitate foarte profitabilă pentru crima organizată. Importanța acestei forme de sclavie modernă este imensă, deși nu-i cunoaștem amploarea reală.

Tratatul de la Lisabona a consolidat politica Uniunii Europene în domeniul cooperării dintre autoritățile judiciare și poliție în materie penală, inclusiv în lupta împotriva traficului de persoane. Devenind co-legiuitor în acest domeniu, Parlamentul European va avea un rol important de jucat în viitor.

Salut legiferarea măsurilor adoptate în acest raport cu privire la necesitatea de a colecta date despre numărul de persoane victime ale traficului și sexul, vârsta și naționalitatea victimelor, mijloacele prin care are loc traficul, tipul de servicii pe care victimele ajung, în cele din urmă, să-l ofere, numărul de traficanți arestați, judecați și condamnați și procedurile naționale de trimitere a acestor cazuri către autoritățile naționale în materie de azil.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Știm că nu este suficient să adoptăm instrumente juridice pentru combaterea traficului de persoane și pentru protejarea victimelor acestuia. Lupta pentru eradicarea traficului de persoane trebuie considerată o prioritate în cadrul eforturilor de respectare a drepturilor omului. Este nevoie de voință politică în acest scop. Totuși, mai presus de toate, este esențial, de asemenea, să acționăm pentru prevenire, ceea ce necesită alte politici economice și sociale și implică sfârșitul exploatării capitaliste și a politicilor neoliberale.

Trebuie create condiții care să scape de sărăcie persoanele vizate, prin promovarea politicilor pentru redistribuirea echitabilă a bogăției, prin garantarea accesului la servicii publice esențiale și prin promovarea creării de locuri de muncă cu drepturi și niveluri de salarizare care să permită un trai decent.

Din aceste motive, adoptarea acestui document este doar un pas în lupta îndelungată și dificilă pe care trebuie să o continuăm dacă dorim să punem capăt traficului de persoane.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris.(FR) Săptămâna trecută, am adoptat un raport asupra propunerii de directivă privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor și sunt foarte încântată de rezultatul acestui vot. În primul rând, definiția „traficului de persoane” va fi acum mult mai largă și va include traficul din industria sexului, exploatarea muncii, în special în sectorul agricol și în activitățile casnice și cerșitul forțat. În al doilea rând, textul nostru stabilește sancțiuni și penalități minime pentru traficanți. În al treilea rând, textul nostru prevede o gamă întreagă de măsuri de asistență și sprijin pentru victime și nu trebuie să uităm că există, conform rapoartelor, mai multe sute de mii de victime în Uniunea Europeană în fiecare an. Cadrul existent nu a fost destul de eficient, după cum s-a dovedit în timp. Textul pe care l-am adoptat săptămâna trecută demonstrează că există voință pentru intensificarea acțiunilor de protecție a cetățenilor și de urmărire penală a traficanților din toată Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Traficul de persoane este o formă modernă de sclavie. Pentru organizațiile criminale, acesta este, de asemenea, o afacere foarte profitabilă, care poate lua multe forme diferite, precum exploatarea sexuală, munca forțată, traficul cu organe umane, cerșitul, adopția ilegală și servitutea casnică. Acest text este prima legislație europeană obligatorie pe această temă. Aceasta consolidează atât protecția pentru victime, cât și sancțiunile împotriva făptașilor. Perspectiva de gen care susține textul este de salutat, deoarece majoritatea victimelor traficului de persoane sunt femei. Un alt aspect important este că victimele nu vor fi urmărite penal pentru infracțiunile comise ca urmare a traficului, precum încălcarea legilor privind imigrația. Am susținut acest text.

 
  
MPphoto
 
 

  Timothy Kirkhope și Marina Yannakoudakis (ECR), în scris. – Grupul ECR crede cu tărie că este pur și simplu abominabil că mai există sclavie în secolul XXI, pe continentul nostru și consideră că traficul de persoane va fi combătut numai dacă toate națiunile cooperează la cele mai înalte niveluri pentru prevenirea acestuia. Legislația curentă a UE este depășită și departe de a fi eficientă; Grupul ECR sprijină revizuirea acesteia. Grupul ECR a votat astăzi în sprijinul aceste directive, care se axează pe cooperarea transfrontalieră pentru prevenirea și combaterea acestei infracțiuni odioase, traficul de persoane.

Grupul ECR a solicitat voturi separate asupra articolelor 4 alineatul (1), 4 alineatul (2) și 15 alineatul (4) și a votat împotriva acestor articole specifice, deoarece nu crede că UE ar trebui să stabilească pedepsele penale maxime; și nici nu crede în specificarea unei infracțiuni penale, precum în articolul 15 alineatul (4). Grupul ECR a susținut rezoluția în ansamblu și textul modificat de comisiile LIBE și FEMM.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Traficul de persoane este o formă modernă de sclavie și o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului. Traficul de persoane este, de asemenea, una dintre cele mai profitabile activități ale organizațiilor criminale.

Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a acordat UE competențe sporite în domeniul cooperării judiciare și polițienești în materie penală, iar raportul adoptat astăzi privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor reprezintă angajamentul legislatorului european în această privință. Textul identifică regulile minime pentru definirea infracțiunilor penale și impunerea de sancțiuni împotriva traficanților și introduce reguli comune pentru îmbunătățirea prevenirii și protecției victimelor, care vor trebui să primească asistență, inclusiv reprezentare juridică. Traficul de persoane, un fenomen strâns legat de crima organizată, la fel ca și traficul de droguri și spălarea de bani, trebuie combătut prin măsuri puternice și eficiente. Experiența dobândită în ultimii câțiva ani a demonstrat că, atât cooperarea judiciară și polițienească, precum și un nivel ridicat de armonizare a legilor naționale individuale sunt esențiale pentru combaterea acestor tipuri de infracțiuni.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Traficul de persoane este o formă modernă de sclavie, o infracțiune gravă și o încălcare severă a drepturilor fundamentale ale omului, care reduce ființele umane la o stare de dependență prin amenințări, violență și umilire. Traficul de persoane este, de asemenea, o afacere foarte profitabilă pentru crima organizată, cu posibilități mari de câștig și riscuri reduse. Aceasta poate lua multe forme, precum exploatarea sexuală, munca forțată, traficul ilegal cu organe umane, cerșitul (inclusiv utilizarea unei persoane dependente pentru cerșit), adopțiile ilegale și munca domestică. Amploarea acestui fenomen este impresionantă, dar cu siguranță nu este cunoscută complet. Tratatul de la Lisabona a consolidat acțiunea UE în domeniul cooperării judiciare și polițienești în materie penală, inclusiv în combaterea traficului de persoane. Salut faptul că Parlamentul European a devenit co-legiuitor în acest domeniu și că are de jucat un rol deplin. Am sprijinit acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Constatările recente ale Organizației Internaționale a Muncii au scos la iveală că, în toată lumea, există cel puțin 2,45 milioane de persoane supuse muncii forțate, ca urmare a traficului de persoane. Acest fenomen a crescut în amploare în ultimii ani și acum are loc, de asemenea, în statele europene. De aceea, cred că este un flagel cu care UE trebuie să lupte puternic, fără să neglijeze ajutorul și protecția adecvate pentru victime. Aceasta este motivația votului meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Este clar că traficul de persoane este o infracțiune gravă și o încălcare severă a drepturilor omului. Este clar că toți vor vota pentru o lege mai strictă împotriva traficului de persoane. Este clar că A. Mirsky va fi în favoarea unei legi mai stricte, împreună cu alți deputați. Acesta este un subiect din care toți vom avea de câștigat. Toți sunt în favoare și, ca urmare, acesta va fi un „plus” pentru autorii raportului. Nu s-ar fi putut găsi un subiect mai important? În acest mod ar fi putut fi scrise alte 100 de rapoarte, despre moravuri, despre terorism, despre crime, despre fanatism, despre fraudă, despre furt, despre viol, despre insulte. Despre, despre, despre.... Acestea sunt atribuțiile unui deputat al Parlamentului European? Votez pentru. Este cineva care votează împotrivă?

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Oficial, sclavia nu mai există. Neoficial, totuși, aceasta există sub forma traficului de persoane. Această formă de infracțiune a devenit, pentru multe persoane, o afacere profitabilă, cu câștiguri de miliarde. În ceea ce privește combaterea traficului de persoane, am rămas cu mult în urma crimei organizate. Doar o combinație de măsuri poate realiza, în cele din urmă, acest obiectiv. Pe de altă parte, aparatul de securitate, care, în ultimii ani a dus lipsă de fonduri, trebuie completat din nou. În cadrul UE, pot fi combătute cu adevărat doar efectele secundare ale traficului de persoane, dar trebuie să eliminăm ceea ce se află la baza acestora. Zonele subsidiare, precum cerșitul, ar fi relativ ușor de combătut prin impunerea unei interdicții generale asupra cerșitului în întreaga UE.

Pe de altă parte, cooperarea cu statele de origine, de exemplu, pentru munca forțată și prostituția forțată, este esențială. Prin urmare, campaniile de informare și de sensibilizare prin sisteme de educare în statele de origine, tranzit și destinație sunt un instrument important pentru combaterea traficului de persoane. Unele dintre considerentele fundamentale din raport sunt corecte, dar în alte domenii, nu îmi pot da acordul fără rezerve. Prin urmare, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Copiii români sunt aduși în Europa Centrală și forțați să fure și să cerșească, iar persoanele în vârstă și cu dizabilități sunt, de asemenea, obligate să cerșească. În acest timp, capii mafiei cerșitului trăiesc în vile de lux. Traficul de persoane este o afacere profitabilă și în creștere rapidă. Conform Europol, numai în Europa sunt sute de mii de victime. Prin urmare, trebuie salutată intensificarea de către UE a luptei împotriva traficului de persoane. Un aspect extrem de pozitiv este faptul că cerșitul organizat este, de asemenea, abordat pentru prima dată. Romanticii de stânga închid adesea ochii și dau publicului impresia că aceste persoane cerșesc voluntar și că nu există turismul pentru cerșit sau mafia cerșitului. Totuși, unele dintre măsurile propuse merg prea departe. În loc să oblige statele de origine să distrugă structurile mafiote și să ofere victimelor ajutor local și oportunitatea de pregătire și, prin urmare, un viitor în propria țară, UE se îndreaptă în direcția permiselor de ședere și a neurmăririi penale a victimelor traficului de persoane. Acest lucru trimite un semnal greșit: aceste persoane sunt deja ademenite în Europa cu promisiuni false. Permisele de ședere în contextul protecției victimelor și scutirea de pedeapsă pentru cei care sunt prinși furând vor fi, cu atât mai mult, un stimulent pentru persoanele care le lasă pe mâna mafiei. Prin urmare, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Decizia mea de a vota în favoarea raportului A7-0348/2010 este justificată de esența ființei umane ca atare. Protecția libertății individuale este un drept fundamental pentru care trebuie luptat, în măsura în care încălcările drepturilor omului, care reduc ființele umane la o stare de dependență prin amenințări, umilire și violență sunt o infracțiune oribilă și foarte gravă. Din păcate, în ultimii, ani, traficul de persoane a devenit o afacere extrem de profitabilă pentru crima organizată, cu posibilități excelente de profit și riscuri limitate, motiv pentru care acest fenomen crește într-un ritm necontrolat. Ca urmare, Uniunea Europeană adoptă măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului prin aplicarea de reguli privind definirea infracțiunilor și sancțiunilor în domeniul crimei organizate. Sunt de acord cu lupta împotriva acestui fenomen deoarece sper să se dezvolte o acțiune pentru combaterea traficului de persoane, o abordare axată pe victimă, acordând atenție specială femeilor și copiilor și, în cele din urmă, să se organizeze în mod direcționat campanii de informare și de conștientizare în sistemul educațional și școlar din țările de origine, tranzit și destinație pentru trafic.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) O politică de prevenire și combatere a traficului de persoane este o chestiune fundamentală, aflată în centrul UE. Împărtășesc obiectivul creării de reguli mai stricte în acest domeniu, unui mediu ostil traficanților de persoane, unei protecții sporite pentru victime și unor măsuri de prevenire mai riguroase. Prin urmare, sunt de acord cu propunerea Parlamentului European de creare a unui coordonator pentru combaterea traficului de persoane. De asemenea, doresc să subliniez natura pozitivă a sancțiunilor propuse, în special o pedeapsă cu închisoarea de până la 10 ani și posibilitatea „confiscării bunurilor” făptașului, precum și a propunerii Consiliului, care îndeamnă statele membre să utilizeze bunurile confiscate în scopul oferirii de asistență și protejării victimelor, inclusiv compensarea acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Traficul de persoane este un fenomen subteran cu dimensiuni globale, o încălcare gravă a drepturilor omului, un fenomen social cu consecințe pentru întreaga societate. Fenomenul traficului de persoane implică riscuri strategice pentru stabilitatea și evoluția socioeconomică, conducând la: destabilizarea pieței forței de muncă; dezvoltarea și diversificarea crimei organizate; destabilizare economică prin amploarea infracțiunii de spălare de bani; destabilizare demografică; creșterea corupției în sectorul public; destabilizarea investiției economice interioare. În România s-au înregistrat în 2009 aproximativ 780 de victime, din care cel puțin 416 erau victime ale muncii forțate și cel puțin 320 victime ale prostituției forțate; dintre victimele identificate anul trecut, 176 au fost copii, traficați pentru muncă forțată și prostituție. Statele membre trebuie să asigure fonduri pentru asistența și protejarea victimelor, inclusiv pentru compensarea victimelor și aplicarea transfrontalieră a legii UE de combatere a traficului. În cazul copiilor care sunt victime trebuie să se țină seama în primul rând de interesul copilului, iar pedepsele aplicate traficanților să fie mai dure. Modificările aduse vor conduce la crearea unui mediu ostil pentru traficanți, protejarea victimelor și o prevenire mai riguroasă a acestui fenomen, pentru că drepturile fundamentale trebuie să fie respectate.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), in scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției, deoarece cred că este esențial să existe o strategie coordonată și consolidată a Uniunii Europene împotriva traficului de persoane. Devenind co-legiuitor în acest domeniu, Parlamentul European va avea un rol important de jucat în viitor. Cred că, în conformitate cu rezoluția adoptată la 10 februarie 2010, abordarea adoptată pentru combaterea traficului de persoane trebuie să pună pe primul loc realizarea unei imagini de ansamblu asupra fenomenului și să se concentreze pe apărarea drepturilor omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris.(IT) Le felicit pe dna Bauer și pe dna Hedh pentru munca lor excelentă: textul adoptat astăzi va înăspri sancțiunile împotriva traficanților; acesta va oferi o protecție sporită pentru victime și va consolida prevenirea.

Prostituția, exploatarea copiilor, munca forțată: s-a calculat că, în fiecare an în Europa, sute de mii de persoane sunt vândute asemenea mărfurilor. UE consideră că principalele victime ale traficului sunt femeile și copii, exploatați în scopul prostituției (43 %) sau a muncii forțate (32 %). Există multe alte motive, pe lângă prostituție și muncă forțată, pentru exploatarea ființelor umane: cerșitul forțat, adopțiile ilegale, traficul cu organe și altele, toate acestea fiind cazuri incluse în textul directivei.

Conform regulilor noi, victimele vor trebui să primească asistență și, în special: cazare adecvată și asistență materială, tratament medical necesar, inclusiv asistență psihologică, consiliere și informare și servicii de traducere, dacă este cazul. Consilierea juridică trebuie să fie asigurată gratuit, cel puțin când victima nu dispune de suficiente resurse financiare. Victimele traficului de persoane trebuie să aibă, de asemenea, acces la programe de protecție a martorilor, dacă autoritățile naționale consideră că este necesar.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Această legislație reprezintă un pas important înainte spre combaterea acestei infracțiuni inumane și degradante și salutăm astăzi adoptarea acesteia. Totuși, scopul directivei a fost să abordeze prevenirea, urmărirea penală și protecția, iar Verzii regretă că prevederile privind protejarea victimelor nu sunt la fel de puternice pe cât credem noi că este posibil și necesar. Poziția victimelor și statutul lor juridic sau drepturile lor la asistență juridică ar fi putut și ar fi trebuit să fie mult mai puternice. Să sperăm că acum Comisia va înainta o propunere de revizuire a directivei privind permisele de ședere pentru victimele traficului, astfel încât să obținem o abordare cu adevărat holistică pentru combaterea acestei infracțiuni oribile, așa cum s-a prevăzut de la început. De asemenea, sunt încântat că nu există nicio referință directă care să solicite statelor membre să adopte măsuri juridice pentru a-i penaliza pe cei care utilizează servicii (de exemplu, cina într-un restaurant în care lucrează victime ale traficului). Pe lângă complexitatea și incertitudinea juridică de a diferenția „ce, cine și când” dintre toate acestea, astfel de măsuri riscă, de fapt, să îndepărteze și mai mult victimele traficului de autorități.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris.(FR) Tocmai am adoptat, cu o majoritate covârșitoare, raportul asupra propunerii de directivă privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor. Acesta reprezintă un vot istoric din mai multe puncte de vedere. În primul rând, este pentru prima dată în istoria Uniunii Europene când este adoptată legislație europeană obligatorie pentru combaterea traficului de persoane. În al doilea rând, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord în primă lectură, ceea ce înseamnă că prevederile acestei directive vor fi puse în aplicare cât mai curând posibil. În cele din urmă, această directivă introduce sancțiuni mai aspre împotriva traficanților (minim cinci ani) și consolidează protecția și asistența pentru victime. Regulile noi se vor aplica traficului din industria sexului și exploatării muncii în sectoare precum construcțiile, agricultura și activitatea domestică. Prin urmare, sunt încântat de rezultatul acestui vot istoric.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Traficul ilegal de persoane trebuie considerat, într-adevăr, o formă modernă de sclavie. Aceasta este a treia industrie ilegală ca viteză de creștere, cu un volum de circa 23 de miliarde EUR pe an. Tratatul de la Lisabona consolidează acțiunile UE în domeniul cooperării juridice și polițienești în materie penală – inclusiv traficul de persoane. Prin urmare, trebuie să creștem pedeapsa pentru traficanții de persoane și să ne îmbunătățim sprijinul pentru victime în mod corespunzător, în special pentru copii.

 
  
  

Raport: Nathalie Griesbeck (A7-0346/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. –Am votat în favoarea acestei rezoluții care aprobă încheierea acordului cu Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, care extinde frontierele spațiului de libertate și securitate dincolo de granițele Uniunii Europene, incluzând această țară învecinată. Sunt convinsă că acest acord este un pas înainte în relațiile dintre Uniunea Europeană și Georgia, demonstrează aspirațiile europene ale Georgiei și va reprezenta, prin urmare, un semnal puternic din partea Uniunii Europene. Aceasta va favoriza stabilirea de relații prietenești, stabilitatea, securitatea și bunăstarea cetățenilor, care sunt atât de necesare în regiune. Mai mult, va încuraja Georgia să pună în aplicare reformele necesare în domeniul libertății, securității și justiției. Susțin ferm acordul UE-Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, deoarece există un cadru suficient de solid în Georgia pentru a permite respectarea drepturilor acelor persoane care intră sub incidența acordului.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Extinderea UE în 2004 și în 2009 a încurajat-o să creeze un cadru nou pentru un sistem de parteneriat cu vecinii săi din est și din sud, aflați la frontierele externe ale UE, promovând securitatea, stabilitatea și dezvoltarea acestora și evitând apariția unor noi diviziuni pe continentul european. Am votat în favoarea acestui acord. Uniunea Europeană trebuie să-și continue angajamentul față de țările din Caucazul de Sud și să protejeze această zonă.

Această regiune prezintă importanță strategică pentru Uniunea Europeană, care poate ajuta această regiune să se dezvolte pe plan economic și comercial. Mai presus de toate, acțiunea UE trebuie să constituie o încurajare bazată pe principiile bunei guvernanțe și ale respectului absolut pentru drepturile omului și democrație. Consider că acest acord cu Georgia privind readmisia este relevant din punct de vedere regional și va sprijini, de asemenea, eforturile UE de a accentua cooperarea cu alte țări din regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) Cele două aspecte, de facilitare a acordării vizelor pentru cetățenii georgieni și de încheiere a unui acord privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală au fost votate în timpul ședinței plenare a Parlamentului European de marți, 14 decembrie. Colega mea, Nathalie Griesbeck, a fost raportoare pentru ambele acorduri care privesc circulația persoanelor între UE și Georgia. Acest acord cu Georgia are scopul de a reduce durata procesului de acordare a vizelor, de a simplifica documentele necesare și de a scuti unele categorii de persoane, precum studenții, jurnaliștii și pensionarii de obligația de a obține viza. Am votat, în același timp, acordul privind readmisia, prin care UE și Georgia s-au angajat reciproc să-și readmită cetățenii proprii, aflați în situație de ședere ilegală. Ambele acorduri sunt un semn al voinței UE și Georgiei de a coopera în domeniile libertății, securității și justiției.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Acțiunile Uniunii Europene trebuie să se bazeze pe principiile bunei guvernări și pe respectul pentru democrație și drepturile omului. În relațiile cu regiunea Caucazului de Sud, UE trebuie să fie partenerul acesteia, oferind asistență pentru dezvoltarea economică și comercială, pentru securitate, stabilitate, promovarea prosperității și soluționarea conflictului. Pe această bază, am votat în favoarea acordului cu Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, deoarece cred că acesta reprezintă o contribuție la îndeplinirea obiectivelor de mai sus.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Declarația comună de la reuniunea la nivel înalt de la Praga din 7 mai 2009, prin care se înființează Parteneriatul estic, a subliniat importanța promovării mobilității cetățenilor într-un mediu sigur, prin facilitarea acordării vizelor și acorduri de readmisie. Prin urmare, acest acord de readmisie este o completare necesară la adoptarea acordului de liberalizare a vizelor încheiat cu Georgia, care trebuie însoțit de îmbunătățirea condițiilor de securitate necesare pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și imigrația ilegală. Sper că, pe baza acestui acord și în spiritul angajamentului comun, UE și Georgia pot combate în mod eficace imigrația ilegală și contribui la dezvoltarea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a societății civile din țara respectivă.

Ținând cont de rezultatele dialogului privind drepturile omului dintre UE și Georgia, care a avut loc anul acesta, faptul că Georgia a ratificat o serie de convenții internaționale relevante privind protecția drepturilor fundamentale, aderarea sa la Consiliul Europei și participarea la Parteneriatul estic, care se bazează pe asumarea de angajamente față de principiile dreptului internațional și valorile fundamentale, am votat în favoarea semnării acestui acord.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Relația tot mai strânsă a Georgiei cu Uniunea Europeană, evidentă într-o gamă de activități recente, trebuie salutată. Acordul privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală este un stimul important pentru consolidarea relațiilor dintre Georgia, țările sale învecinate și Uniunea Europeană, precum și pentru lupta împotriva imigrației ilegale. Stimulentele pentru reforme în domeniile securității, libertății și justiției pot să dea roade dacă există un spirit de angajament din partea ambelor părți.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut acest raport, care este asociat cu raportul privind acordarea vizelor între UE și Georgia. Pachetul trebuie să faciliteze circulația și să îmbunătățească relațiile UE în această parte a lumii.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Georgia a depus eforturi semnificative pentru a dezvolta relații mai strânse cu Uniunea Europeană, așa cum este evident într-o serie de activități recente. Acest acord privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală este esențial ca stimul pentru relațiile dintre Georgia, țările învecinate și UE, precum și pentru lupta împotriva imigrației ilegale. Prin urmare, este esențial să existe în continuare stimulente pentru reformă în domeniile securității, libertății și justiției în Georgia.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Sunt pentru, deoarece sper cu tărie că, atunci când dl Saakashvili se va ascunde de procurorul public al Georgiei pe teritoriul Uniunii Europene fără permis de ședere, acesta va fi, în conformitate cu acordul, extrădat rapid autorităților georgiene, fără complicații. Acest acord este foarte necesar. Sunt în favoarea lui.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Liberalizarea vizelor pentru cetățenii statelor nemembre ale UE nu trebuie acordată în grabă. Înainte de a face acest lucru, trebuie examinat cât mai atent posibil dacă acordurile de readmisie adecvate pentru falșii solicitanți de azil și migranții economici pot preveni abuzul sistemului. Problemele cu Sistemul de Informații Schengen II trebuie să fie, de asemenea, rezolvate în cele din urmă. În final, nu trebuie ca solicitanții de azil sau chiar infractorii să fie cei care beneficiază de călătoriile fără vize.

Foarte mult va depinde, de fapt, dacă și în ce măsură, acordul va fi pus în aplicare cu adevărat. Acesta va îmbunătăți, în orice caz, cooperarea Georgiei cu Uniunea Europeană. După părerea mea, acordul de readmisie nu este suficient de restrictiv și, prin urmare, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) În ultimii ani, o serie de acte politice extrem de semnificative, precum aderarea Georgiei la Consiliul Europei și la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, au adus-o pe aceasta mai aproape ca niciodată de Uniunea Europeană. Am votat în favoarea proiectului de decizie a Consiliului privind încheierea acordului între Uniunea Europeană și Georgia privind liberalizarea vizelor, deoarece cred că este extrem de important ca Europa să pună în aplicare o politică de vecinătate cu țările învecinate, în special cu privire la „punctele fierbinți” precum Caucazul, unde interesele UE se reflectă într-un parteneriat comercial important. În plus, reducerea birocrației și a controalelor cu privire la o țară învecinată nu pot decât să îmbunătățească relațiile cu țara respectivă, creând condițiile pentru un control sporit în zonă și, prin urmare, pentru mai multă securitate, dezvoltare și stabilitate. Cele două acorduri încheiate – privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală și privind liberalizarea vizelor – vor fi absolut esențiale în atingerea acestor obiective.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Procesul de consolidare a relațiilor dintre Uniunea Europeană și țările din Caucazul de Sud, inclusiv Georgia, este esențial dacă dorim să creăm o politică externă solidă, coerentă și eficientă.

Susțin acordul dintre Uniunea Europeană și Georgia privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală. Aș dori să evidențiez următoarele măsuri pozitive: obligațiile de readmisie definite în cadrul acordului au fost elaborate pe bază de reciprocitate completă și acoperă propriii cetățeni, cetățenii țărilor terțe și apatrizii. Obligația de a readmite cetățenii proprii include foști cetățeni care au renunțat la cetățenie, care și-au pierdut cetățenia sau a căror cetățenie le-a fost retrasă, fără să fi obținut cetățenia altui stat. Obligația de readmitere a cetățenilor se referă, de asemenea, la membrii familiei – soți/soții și minori sau copii necăsătoriți – care nu au drept de reședință în statul solicitant, indiferent de naționalitatea acestora. Există, de asemenea, ceea ce poartă numele de proces accelerat, acceptat în legătură cu persoanele interceptate în „regiunea de frontieră”, adică pe o rază de 5 km în jurul porturilor, inclusiv punctele vamale și aeroporturile internaționale din statele membre sau din Georgia.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Sunt complet de acord cu afirmația dnei raportoare Griesbeck, potrivit căreia în Georgia sunt esențiale campaniile de informare, pentru a informa persoanele despre situația nouă și pentru a le permite să beneficieze de posibilitățile noi. În plus, schimbările din politica vizelor trebuie să apară, de asemenea, cât mai curând posibil pe site-urile instituțiilor europene.

De asemenea, sunt de acord cu recomandarea raportoarei, potrivit căreia Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European și Comisia Europeană, care este responsabilă pentru monitorizarea aplicării acestor acorduri, ar trebui, după ce acestea sunt promulgate, să identifice orice obstacole sau bariere asimetrice în calea aplicării corespunzătoare a acestora și a reciprocității procedurilor, atât la nivelul serviciului consular, cât și la frontierele de trecere.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea semnării acestui acord deoarece cred că, în combinație cu acordul privind liberalizarea vizelor, acesta constituie un progres foarte important în relațiile dintre UE și Georgia, semnalând o etapă importantă în integrarea acesteia în Europa și, în același timp, oferind un stimulent pentru ca țara să promoveze reformele necesare în domeniile libertății, securității și justiției.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am votat împotriva acestui acord deoarece: își propune să repatrieze cetățenii unei țări unde, conform Apelului global al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați 2010-2011, aproximativ 212 000 de persoane sunt strămutate pe plan intern de peste 16 ani, trăind fără adăpost și mijloace de asigurare a traiului, unde violența sexuală și bazată pe gen este comună în toate mediile sociale și tratamentul necorespunzător de către poliție este tolerat; acesta se aplică, de asemenea, foștilor rezidenți din Abhazia și din Oseția de Sud, care nu au legătură, de fapt, cu Georgia; acesta nu include garanții stricte privind încălcarea drepturilor fundamentale și garantarea standardelor înalte de recepție, care sunt necorespunzătoare în Georgia; acesta conține numeroase lacune și ambiguități care ar putea fi clarificate în Comitetul mixt privind readmisia, în care Parlamentul nu are, din păcate, niciun cuvânt de spus, ceea ce ar fi complet legitim în legătură cu competențele sale noi; acesta nu garantează în mod adecvat protecția datelor personale – datele pot fi transmise „altor organisme” fără a cere acordul persoanei implicate.

 
  
  

Raport: Petru Constantin Luhan (A7-0309/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea principiilor adoptate în acest raport, care consolidează ideea că Uniunea Europeană poate fi competitivă la nivel global doar dacă mobilizează convergența regiunilor și statelor sale membre. Sunt de acord că în ciuda tuturor progreselor, disparitățile regionale trebuie reduse pentru a consolida piața internă și strategia Europa 2020, care va putea avea rezultate tangibile numai dacă este luat în considerare punctul de pornire din toate regiunile. Deși, pe de o parte, sunt de acord că multe regiuni mai au nevoie de investiții în infrastructură și accesibilitate, pe de altă parte, aș dori să subliniez importanța investițiilor în cercetare și inovare, participarea tuturor nivelurilor de guvernare și a sectorului privat fiind fundamentală pentru acestea, în vederea îmbunătățirii absorbției și aplicării finanțării. Pentru implementarea acestei idei, este necesară o noțiune clară de parteneriat din partea Comisiei, iar sprijinul UE pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii trebuie revizuit și consolidat.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – Am sprijinit această rezoluție, deoarece oferă un cadru extrem de necesar, care evidențiază rolul de integrare al politicii de coeziune și contribuția pe care o are aceasta la creșterea competitivității globale a UE. Politica de coeziune este politica cheie a UE pentru a permite regiunilor să facă față provocărilor tot mai mari, precum schimbările climatice, îmbătrânirea populației, migrația socială, energia sau criza economică și financiară, în cel mai bun mod posibil și, prin urmare, să ajute la creșterea competitivității economice globale a UE. Susțin afirmația raportorului, conform căruia acest lucru poate fi realizat prin asigurarea de standarde comune de trai pentru toți cetățenii UE și sprijinirea dezvoltării prin punerea în valoare a specificului local și regional, generând astfel valoare adăugată și productivitate economică.

Este important să se sublinieze că, odată ce obiectivele de asigurare a unei calități similare a vieții, prin asigurarea accesului la infrastructură și servicii de calitate au fost îndeplinite, regiunile se pot concentra pe măsuri orientate către dezvoltarea potențialului economic local, o etapă importantă fiind dezvoltarea politicilor de cercetare, dezvoltare și inovare locale și a infrastructurii regionale adecvate.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Adoptarea pachetului referitor la coeziunea teritorială, socială și economică are un rol-cheie în acțiunea de stabilire a priorităților și obiectivelor Uniunii Europene, garantând dezvoltarea umană și economică, precum și promovarea solidarității între statele membre. Susțin importanța promovării coeziunii economice, sociale și teritoriale, prin dezvoltarea infrastructurii, pentru a contribui la succesul Strategiei UE 2020, în contextul în care noua strategie va avea în vedere abordarea blocajelor dezvoltării economice.

De asemenea, competitivitatea nu poate fi realizată decât prin promovarea cercetării, inovării, dezvoltării tehnologice și prin disponibilitatea unor programe de formare profesională corespunzătoare de înaltă calitate pentru cetățenii europeni. Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că politica de coeziune s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru a răspunde în mod flexibil la provocările socio-economice generate de criza economică și financiară.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea acestui raport foarte bun din proprie inițiativă privind realizarea unei adevărate coeziuni teritoriale, sociale și economice în Uniunea Europeană, al excelentului meu coleg român, Petru Constantin Luhan. Susțin ferm raportul în afirmația că „realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru a asigura competitivitatea economică la nivel mondial, pentru acesta fiind necesare investiții importante în domenii cheie, cum ar fi energia, mediul, infrastructura, educația, cercetarea și dezvoltarea, industriile și serviciile creative, logistica și transportul”. Acesta sintetizează planul major de investiții în valoare de 1 000 miliarde EUR pe care îl solicit de la începutul mandatului actual și care este o condiție esențială pentru dezvoltarea continentului nostru prin competitivitate și pentru șanse egale pentru cetățenii europeni, oriunde s-ar afla în Uniune.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Uniunea Europeană poate fi competitivă doar în măsura în care politicile interne îi cresc capacitatea de a răspunde la provocările actuale. O politică regională și de coeziune durabilă este esențială pentru eliminarea obstacolelor din calea dezvoltării economice și creșterea competitivității de pe piața internă și la nivel global. Importanța unei politici regionale coerente și coordonate în Uniunea Europeană este clară. Criza financiară și economică, precum și criza gazelor care a dominat în trecut Europa, au demonstrat că lipsa unei politici regionale adecvate afectează Europa în întregime.

Cred că politica de coeziune este politica cheie a UE care permite regiunilor să depășească problemele apărute. Sunt de acord cu raportorul referitor la faptul că dezvoltarea politicii de coeziune teritorială va avea un impact direct asupra îndeplinirii obiectivelor strategiei UE 2020 și că este necesar să analizăm cât mai curând posibil dacă sprijinul oferit de UE pentru regiuni specifice se bazează pe rezultate concrete, care vor asigura durabilitatea politicii regionale.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Într-un moment în care disparitățile teritoriale dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene devin tot mai evidente, unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale strategiei Europa 2020 este o politică de coeziune mai inteligentă a UE, care se bazează foarte mult pe inovare, cercetare și dezvoltare, încercând să se adapteze, în același timp, situațiilor specifice din regiuni. Raportul dlui Luhan confirmă această abordare și prezintă politica de coeziune a UE drept unul dintre factorii cheie pentru vitalitatea economică a regiunilor noastre. Această politică ne apropie de o economie europeană mai „durabilă”.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece trebuie să dezbatem măsurile adoptate la nivel european și național privind coeziunea socială și teritorială, cu scopul de a îndeplini obiectivele politicilor UE, inclusiv cel al creșterii competitivității economice globale. De fapt, politica de coeziune este politica cheie a UE care permite regiunilor să facă față provocărilor care apar ca urmare a crizei economice și financiare, a schimbărilor climatice, a îmbătrânirii populației, a migrației sociale sau a energiei. Aceste obiective pot fi îndeplinite prin sprijinirea dezvoltării la nivel local și regional și, bineînțeles, prin asigurarea de standarde comune de trai pentru toți cetățenii din UE. Aș dori să subliniez că Europa este unită, așadar este foarte important să reducem disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare a regiunilor europene și să asigurăm coeziune economică, socială și teritorială. În plus, politica de coeziune ar trebui să fie orientată într-o măsură mai mare către rezultate și este important să urmărim sporirea eficacității și a utilității, deoarece doar astfel această politică va deveni mai convenabilă și mai benefică pentru consumatori. Pentru a îndeplini obiectivele strategiei Europa 2020, trebuie să punem în aplicare politica de coeziune și politica regională și să ne asigurăm că această politică este independentă și acoperă toate regiunile europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Îl felicit pe dl Luhan pentru munca sa depusă la elaborarea acestui raport, pe care l-am susținut. Sunt convins, de fapt, că o politică de coeziune eficientă care poate reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale poate contribui la creșterea competitivității economice la nivel global. În acest context, regiunile care pot face față provocărilor viitoare în cel mai bun mod posibil, crescând astfel competitivitatea și orientând Europa către o redresare economică solidă, devin tot mai importante.

Ținând cont de criza financiară, care continuă să afecteze întreaga Europă și de obiectivele strategiei UE 2020, cred că este util să consolidăm fondul de coeziune și politicile structurale prin implicarea într-o măsură mai mare a regiunilor. În cele din urmă, politica de coeziune este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, dar pentru a consolida aceste rezultate trebuie făcute investiții continue în infrastructură, ca bază pentru creșterea competitivității economice a Europei.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Obiectivul principal al raportului referitor la realizarea unei adevărate coeziuni teritoriale, sociale și economice în UE este să crească competitivitatea globală a întreprinderilor din UE. Întreaga premisă a raportului este greșită, deoarece acesta consideră, fără o analiză mai profundă, că competitivitatea și coeziunea nu sunt concepte contradictorii și incompatibile. De fapt, competitivitatea, așa cum se manifestă în prezent, inclusiv la nivel european, înseamnă salarii mai mici și reduceri ale drepturilor lucrătorilor, precum și privatizarea în beneficiul marilor întreprinderi; în același timp, aceasta este dezechilibrată față de conceptul de coeziune economică și politică. Raportul descrie problemele cu care se confruntă regiunile din UE, dar nu este capabil să propună soluții convingătoare și viabile, fiind, în schimb, fidel Strategiei de la Lisabona și strategiei UE 2020.

În cele din urmă, acesta consideră că criza economică și consecințele sale dezastruoase, care afectează majoritatea regiunilor europene, este încă o problemă cu care regiunile trebuie să se confrunte, dar evită să menționeze cauzele acesteia. Astfel, în esență, acesta acoperă incompetența și slăbiciunea politicii europene de coeziune anterioare crizei. De aceea, am votat împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Politica de coeziune a UE s-a dovedit esențială pentru reducerea disparităților de dezvoltare dintre diferitele regiuni europene. Este necesar să asigurăm coordonarea orizontală și verticală dintre diferitele niveluri de guvernanță, pentru a îndeplini standardele comune de dezvoltare și coeziunea economică, socială și teritorială. Sprijinul pentru cercetare, inovare și educație este o măsură esențială pentru a asigura o piață a muncii extinsă, iar acesta trebuie însoțit de politici la nivel regional. Rolul activ al autorităților locale și regionale este esențial pentru asigurarea unei competitivități economice sporite pe piața globală.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Tratatul de la Lisabona stabilește că promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE și solidaritatea dintre statele membre este una dintre valorile sale fundamentale (articolul 3 din Tratatul de la Roma).

Obiectivul principal al politicii de coeziune este să promoveze dezvoltarea echilibrată dintre 271 de regiuni diferite ale UE, prin reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale acestor regiuni. Se acordă o atenție deosebită regiunilor defavorizate, precum zonele rurale, zonele afectate de tranziția industrială, zonele care suferă de limitări demografice și naturale permanente și regiunile insulare, transfrontaliere și de munte.

Cu privire la acest lucru, susțin necesitatea alinierii politicii de coeziune cu obiectivele strategice ale strategiei Europa 2020 și încurajarea transparenței în alocarea fondurilor. În opinia mea, toate informațiile legate de adoptarea și punerea în aplicare a planurilor de finanțare a politicii de coeziune trebuie puse la dispoziție, în timp real, pe un site accesibil publicului larg, divizate de cea mai detaliată clasificare NUTS posibilă: de exemplu, punerea în aplicare prin NUTS nivelul 3 trebuie prezentată oriunde există această denumire. Acestea sunt susținute în avizul meu, anexat la politica de coeziune: raportul strategic 2010 privind implementarea programelor pentru 2007-2013.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Realitatea prezentă din Uniunea Europeană este cea mai puternică și mai directă respingere a afirmației făcute în raport, și anume că politica de coeziune a răspuns eficient la dificultățile socio-economice cauzate de criză. Altă idee străbate raportul: asocierea politicii de coeziune cu așa-numita „strategie Europa 2020”. Este binecunoscut că strategia Europa 2020, moștenitoarea fostei Strategii de la Lisabona, urmează aceeași linie politică a liberalizării, privatizărilor și flexibilizării legislației muncii. Aceste linii directoare, care trebuie respectate, nu contribuie la coeziune: din contră, acestea accentuează disparitățile dintre țări și regiuni și în cadrul fiecărei țări. Funcția redistributivă a bugetului UE – esențială pentru aplicarea principiului de coeziune – este grav compromisă de dimensiunea redusă a rolului său.

La aceasta trebuie adăugate costurile, pentru cele mai vulnerabile economii din UE, de intrare pe piața unică, ale Uniunii Economice și Monetare și ale dereglementării comerțului internațional, aspecte ignorate de raport. Redresarea producției în fiecare țară și regiune, utilizarea durabilă a resurselor și conservarea mediului constituie canale strategice pentru dezvoltarea economică a fiecărei țări, împreună cu crearea de locuri de muncă cu drepturi și consolidarea rețelei de servicii publice și de funcții sociale ale statului.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. (LT) Am fost de acord cu acest raport deoarece, în conformitate cu spiritul tratatelor, o politică de coeziune care urmărește să reducă disparitățile din nivelurile de dezvoltare și pregătește regiunile pentru a face față provocărilor pe termen lung și pe termen scurt (globalizare, schimbări demografice, depopularea zonelor rurale, schimbări climatice și protecția biodiversității), ținând cont de punctele forte și de punctele slabe ale acestora, s-a dovedit esențială în procesul integrării europene. O politică de coeziune puternică și bine finanțată este o condiție prealabilă pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei UE 2020. Toate regiunile trebuie să se dezvolte în mod armonios. Sunt încântat că se fac apeluri pentru examinarea și propunerea de către Comisie a metodologiilor de lucru care promovează parteneriate urban-rural, combat depopularea zonelor rurale și, în același timp, stimulează dezvoltarea urbană durabilă, deoarece 80 % din populația UE trăiește în zonele urbane. Zonele urbane și rurale joacă un rol dinamic în dezvoltarea economică regională. În următoarea perioadă de programare, sunt necesare investiții, atât în proiecte urbane, cât și în cele suburbane și o mai bună coordonare cu programele de dezvoltare rurală. Este necesară promovarea antreprenoriatului și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), recunoașterea rolului cheie pe care l-au jucat în promovarea competitivității economice și în crearea de locuri de muncă și trebuie să facilităm accesul la finanțare, în special pentru IMM-uri și să asigurăm accesul simplificat la capitalul de risc și la microfinanțare. Comisia va continua să simplifice procedurile, atât pentru utilizarea fondurilor structurale, cât și a fondului de coeziune, pentru a reduce sarcina administrativă asupra beneficiarilor finanțării.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – O calitate îmbunătățită a vieții prin crearea de locuri de muncă sigure și de calitate mai bună și asigurarea accesului la toate tipurile de infrastructură – fie ea de transport, socială sau educațională, sau legată de cercetare, dezvoltare și inovare – a fost motivul principal pentru susținerea publică a procesului integrării europene. Politica de coeziune poate asigura dezvoltarea convergentă a UE prin obiectivele și instrumentele sale specifice, răspunzând astfel nevoilor economice și sociale ale publicului european. În același timp, statele membre ale UE se confruntă în mod direct cu efectele globalizării. Acest raport, denumit „Realizarea unei adevărate coeziuni teritoriale, sociale și economice în UE – o condiție sine qua non a competitivității globale?” are scopul să încurajeze o dezbatere între deputații Paramentului European cu privire la interdependența și natura complementară a măsurilor adoptate la nivel european și național pentru îndeplinirea obiectivelor politicilor UE, inclusiv cel al creșterii competitivității economice globale. Raportul dorește să ofere un cadru care să sublinieze rolul integrator al politicii de coeziune și contribuția pe care o aduce la creșterea competitivității globale a UE. Salut raportul și dezbaterea.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Acest raport are legătură, în principal, cu competitivitatea regională și europeană și cu creșterea productivității. Acesta este complet în conformitate cu strategia Europa 2020. Aceasta înseamnă că impactul singurului punct interesant prezentat în raport, privind „servicii publice de calitate pentru toți cetățenii, indiferent de locul unde aceștia trăiesc și muncesc”, este anulat. Am votat împotriva acestui text.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE a reușit să reducă disparitățile de dezvoltare dintre diferitele regiuni europene printr-o politică de coeziune puternică. Este esențial ca aceasta să asigure în continuare coordonarea dintre toate nivelurile de guvernanță, pentru a îndeplini obiectivele pe care UE le susține cu privire la dezvoltare și la coeziune economică, socială și teritorială. Ajutorul pentru cercetare, inovare și educație este o măsură esențială pentru asigurarea unei piețe extinse a muncii. Acestea trebuie să depună toate eforturile pentru a asigura competitivitatea economică sporită pe piața globală.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Am votat în favoarea raportului, deoarece susțin coeziunea, măcar pentru ca toți corupții letoni să fie condamnați la închisoare și, astfel, să nu mai fie în poziția de a împiedica aplicarea corectă a fondurilor structurale ale UE. În această privință, trebuie să punem coeziunea în aplicare la nivelul procurorului public, al poliției și al tribunalelor, nu doar în Letonia, ci și pe întreg teritoriul UE. Astfel, miliarde de euro vor fi folosiți, în primul rând, conform destinației; în al doilea rând, în conformitate cu termenele-limită; și, în al treilea rând, în interesele cetățenilor și nu în interesele funcționarilor publici și ale grupărilor politice. Sunt în favoarea coeziunii.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Politica de coeziune este o preocupare principală a UE, pentru a echilibra relația dintre regiunile mai bogate și cele mai sărare. Aceasta este, de asemenea, menită să echilibreze rezultatele dezvoltării economice inegale. În consecință, ar trebui să fie posibil, de asemenea, să se asigure atingerea unor standarde de trai comune. Trebuie acordată o importanță deosebită competitivității regiunilor, mai ales într-o lume globalizată. Votez împotriva raportului, deoarece nu este clar în ce măsură regiunile statelor membre dispun deja de expertiza necesară.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Raportul privind coeziunea teritorială, socială și economică urmărește să ofere, din punctul meu de vedere, un cadru cuprinzător care subliniază rolul integrator al politicii de coeziune și contribuția pe care o aduce la creșterea competitivității globale a UE. Votul meu în favoarea raportului are scopul de a încuraja o dezbatere în Europa privind interdependența și natura complementară a măsurilor adoptate la nivel european și național pentru a îndeplini obiectivele politicilor UE, inclusiv cel al creșterii competitivității economice globale. O calitate îmbunătățită a vieții prin crearea de locuri de muncă sigure și de o calitate mai bună este unul dintre principalele motive pentru sprijinul public al procesului integrării europene. Caracterul teritorial trebuie protejat și dezvoltat printr-o acțiune socială, pentru a asigura integrarea completă – inclusiv integrarea economică – a publicului. Politica de coeziune poate asigura acum dezvoltarea convergentă prin obiective și instrumente specifice, care satisfac necesitățile economice și sociale ale publicului.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Acest raport din proprie inițiativă, pentru care am votat favorabil, continuă o dezbatere îndelungată și dificilă asupra unui subiect foarte sensibil pentru Grecia. Este adevărat că progresul actual al coeziunii politice a contribuit la reducerea disparităților dintre regiuni. Totuși, condițiile economice s-au schimbat și politica de coeziune trebuie să se adapteze la acestea. Fiind cel mai important instrument comunitar de solidaritate între cele mai sărace și cele mai bogate regiuni ale UE, noul rol al politicii de coeziune trebuie să fie acela de a accelera eforturile de prevenire a creării de insule sau de regiuni economice nouveau pauvres (noii săraci) în structura europeană. Prin urmare, ne confruntăm cu o provocare clară și specifică.

Grecia trebuie să acorde o atenție deosebită următoarelor două aspecte: 1. Regiunile care fac parte din Obiectivul 1 al politicii de coeziune; aceasta are legătură cu convergența în materie de produs național brut, care necesită o consolidare importantă. 2. Regiunile care sunt eliminate progresiv (printre care se numără Attica); acestea vor trebui să fie examinate de la caz la caz, pe baza celor mai recente date economice, deoarece este posibil ca datele să se fi schimbat pentru anii anteriori, din cauza crizei economice.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE) , în scris.(PT) Acest raport este rezultatul unei inițiative a Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), în cursul dezbaterii privind viitorul politicii de coeziune și regionale. Consolidarea coeziunii teritoriale, sociale și economice a Uniunii Europene este una dintre direcțiile care trebuie urmate pentru a contribui la creșterea competitivității globale.

Sunt complet de acord cu obiectivul fundamentat al acestui raport, care este de a sublinia rolul pe care politica de coeziune îl joacă în reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale, în crearea de locuri de muncă noi, în dezvoltare și în crearea infrastructurii. Coeziunea teritorială și socială trebuie să stea la baza arhitecturii unei politici noi, care să poată asigura creșterea durabilă și competitivitatea crescută la nivel global.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Îl felicit pe dl raportor Luhan pentru munca sa excelentă și sunt de acord cu acesta, că necesitatea de a îmbunătăți calitatea vieții prin crearea de locuri de muncă sigure și de o calitate crescută și asigurarea accesului la toate tipurile de infrastructură – inclusiv de transport, socială sau educațională sau legată de cercetare, dezvoltare și inovare – a fost motivul principal pentru care publicul a susținut procesul de integrare europeană.

Sunt complet de acord cu ideea că politica de coeziune este politica cheie a UE, care permite regiunilor să se confrunte cu aceste provocări în cel mai bun mod posibil și, astfel, contribuie la creșterea competitivității economice globale a UE, asigurând standarde de viață comune pentru toți cetățenii UE și susținând dezvoltarea prin valorificarea specificului local și regional, generând astfel valoarea adăugată și productivitatea economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Marit Paulsen, Olle Schmidt și Cecilia Wikström (ALDE), în scris.(SV) Sprijinim politica noastră comună de coeziune și credem că este importantă pentru integrarea europeană. Într-un moment de tensiuni considerabile în mijlocul UE, este important să fim uniți. Totuși, credem că politica regională trebuie să fie, în primul rând, responsabilitatea regiunilor și a statelor membre și că sprijinul UE trebuie să se axeze pe cele mai sărace regiuni și pe diferitele programe pentru cooperare teritorială.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Raportul evidențiază realizările politicii de coeziune, indispensabilă pentru punerea în aplicare cu succes a Strategiei UE 2020, ca instrument pentru eliminarea disparităților dintre regiuni. Pentru perioada 2007 – 2013, cca. 86 de miliarde de euro au fost alocate cercetării și inovării. În viitoarea perioadă de programare este necesar să se promoveze și aplice modele de succes în „triunghiul cunoașterii”, pentru a se asigura dezvoltarea durabilă a programelor-cadru strategice regionale de cercetare și inovare.

Raportorul invită Comisia Europeană să prezinte propuneri concrete pentru definirea și punerea în aplicare consecventă a obiectivului de coeziune teritorială, subliniind importanța principiului descentralizării până la nivelul autorităților locale (abordarea „de jos în sus”), pentru îmbunătățirea gradului de absorbție a fondurilor (este contraproductiv ca regiunile să administreze, în medie, numai 30,5 % din bugetul total alocat politicii de coeziune, restul fiind administrat de către guvernele centrale).

Prin urmare, în viitor, principiul parteneriatului trebuie să fie consolidat în mod semnificativ. Raportul recomandă ca statele membre și CE să acorde o atenție mai mare pentru sprijinirea proiectelor majore care acoperă două sau mai multe programe operaționale, cu un impact major la nivel european: generare de valoare adăugată, creare de locuri de muncă de înaltă calitate și protejarea dezvoltării durabile a regiunilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Politica de coeziune a Uniunii Europene este esențială pentru a permite regiunilor să răspundă provocărilor situației internaționale recente. Prin susținerea dezvoltării, consolidarea specificului local și regional și asigurarea reducerii diferențelor dintre standardele de viață ale europenilor, consolidăm proiectul european. Totuși, prin politici și măsuri la nivel regional, este necesară consolidarea sprijinului pentru cercetare, dezvoltare și inovare, împreună cu dezvoltarea educației și a aptitudinilor necesare europenilor, pentru a asigura o piață a muncii incluzivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. (IT) Parlamentul a adoptat astăzi raportul din proprie inițiativă care subliniază rolul pe care politica de coeziune îl joacă în reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale, generând locuri de muncă noi, crescând dezvoltarea, construind infrastructura și asigurând dezvoltarea convergentă a UE prin obiectivele și instrumentele sale specifice, răspunzând astfel nevoilor economice și sociale ale publicului european.

Politica de coeziune a fost una dintre primele politici care să accepte dimensiunea sa regională, reprezentând valoarea adăugată a acesteia și asigurând eficacitatea și durabilitatea acesteia. Maniera în care fiecare stat membru valorifică oportunitățile oferite de apartenența la o piață europeană unică depinde de maturitatea sa și de nivelul de dezvoltare, care diferă de la o țară la alta. Rezultă că fiecare stat membru este responsabil pentru identificarea celor mai eficiente măsuri care să permită economiei naționale să funcționeze în acest sistem global. Raportul propune linii directoare noi pentru arhitectura viitoare a politicii, pentru îmbunătățirea performanței acesteia și pentru garantarea unei creșteri puternice, durabile și a creșterii competitivității globale.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. (ES) Pe toată durata elaborării acestui raport, grupul nostru și-a exprimat adesea dezacordul fundamental cu direcția sugerată de autor. În cele din urmă, prin urmare, nu am avut altă opțiune decât să votăm împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris.(PL) În ultimii ani, finanțarea din fondul de coeziune și din fondurile structurale a contribuit la dezvoltarea dinamică a multor localități și a unei proporții semnificative a zonelor rurale. Politica de coeziune este o dovadă concretă pentru cetățenii europeni a impactului pozitiv al acțiunilor adoptate la nivelul UE de comunitățile locale și de regiunile acestora. Ieșim încet din criza care a provocat inechități suplimentare la nivelul UE. Politica de coeziune s-a dovedit a fi un instrument flexibil, care a reușit să răspundă la nevoile specifice ale regiunilor individuale și, într-un anumit grad, să atenueze efectele negative ale crizei. Coeziunea dintre regiuni este un tip unic de valoare adăugată, care are un impact pozitiv asupra competitivității economice a UE. Prin apropierea nivelului de dezvoltare a regiunilor și prin asigurarea unei calități similare a vieții și a accesului egal la infrastructură, UE poate răspunde provocărilor globale. Aceasta va putea să se axeze mai mult pe investiții în inovare, cercetare și dezvoltare.

O economie durabilă, ecologică, bazată pe cunoaștere, va însemna că suntem mai competitivi, deoarece competitivitatea va crește dacă șomajul scade în regiuni și dacă sprijinim crearea unei forțe de muncă bine calificate și mobile, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale. Sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, care angajează majoritatea cetățenilor UE, este un aspect esențial. Avem nevoie de o politică de coeziune solidă, care, la rândul ei, necesită un buget adecvat, cel puțin la nivelul său actual, pentru a-și îndeplini obiectivele ambițioase.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Coeziunea economică, socială și teritorială este o condiție necesară a competitivității la nivel global, dar nu este suficientă pentru a o asigura. Politica de coeziune europeană urmărește să reducă disparitățile regionale, ținând cont de impactul provocărilor globale, precum schimbările climatice, schimbările demografice, problemele legate de energie și de protecția biodiversității, precum și de noile provocări care rezultă din criza economică și financiară. Prin urmare, susțin textul înaintat de raportor, colegul meu din Comisia pentru dezvoltare regională, care reiterează ideea că competitivitatea și coeziunea nu sunt contradictorii sau incompatibile, ci prezintă elemente complementare.

Competitivitatea în Uniunea Europeană poate fi realizată numai prin creștere economică durabilă, prin care politica de coeziune va contribui la implementarea cu succes a obiectivelor strategiei Europa 2020 și la răspunsurile față de provocările sociale și economice. Dimensiunea regională nu trebuie, prin urmare, uitată, ci încurajată, fie prin participare sporită din partea entităților regionale și locale sau printr-o creștere a rolului zonelor urbane și rurale, deoarece numai prin stimularea competitivității regionale vom obține competitivitate consistentă la nivel global.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Acest raport stabilește planurile Parlamentului pentru a coordona mai bine finanțarea structurală a UE și cheltuielile europene în inovare, ca un mod de a reduce diferențele dintre nivelurile de dezvoltare în regiunile din UE și pentru a susține competitivitatea regională. Susțin aceste apeluri, împreună cu noi apeluri pentru simplificarea procedurilor legate de această finanțare, în special pentru IMM-uri, pe care ar trebui să le sprijinim în climatul economic actual, prin reducerea sarcinii administrative asupra acestora. Acest raport stabilește, de asemenea, repere importante, care subliniază importanța principiului descentralizării (abordarea de la bază la vârf), cu scopul de a îmbunătăți principiul parteneriatului cu autoritățile locale, care sunt, adesea, cele mai în măsură să recunoască nevoile cetățenilor europeni din întreaga UE și în special ale celor din Țara Galilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. (SK) Când vorbim despre coeziune în Parlament, confundăm dorințele cu realitatea. Atât alegătorii noștri, cât și noi înșine, am dori să trăim într-o Europă în care toți au succes, nimeni nu este sărac și nu există deficit de locuri de muncă. Prin urmare, acest raport seamănă mai mult cu o listă de cadouri pe care un copil ar trimite-o lui Moș Crăciun. Beneficiul incontestabil al raportului este că include, probabil, tot ce ne-am dori să găsim sub bradul de Crăciun – dacă nu anul acesta, poate în 2020. Există o sigură problemă. Toate aceste lucru costă bani. Și noi, ca și o familie cu copii mici, trebuie să decidem asupra priorităților noastre. Nu pot să nu mă gândesc la faptul că acesta este rolul inițial al Parlamentului. Raportul depus reprezintă dovada tristă că nici măcar criza nu ne va ajuta să îndeplinim acest rol mai bine.

Întotdeauna avem prea multe priorități. Totuși, într-o familie există un singur buget și cadourile sunt cumpărate din ceea ce rămâne, după ce familia își asigură hrana și îmbrăcămintea și după ce toate facturile pentru locuință și energie au fost plătite. Sprijinul pe care îl solicităm cu mărinimie în acest scop reprezintă bani luați din buzunarele contribuabililor; mamele și tații care decid în fiecare lună ce este cu adevărat important și ce va trebui să mai aștepte. Nu trebuie să uităm acest lucru.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate