Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2052(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0338/2010

Dezbateri :

PV 13/12/2010 - 21
CRE 13/12/2010 - 21

Voturi :

PV 15/12/2010 - 9.9
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0484

Dezbateri
Miercuri, 15 decembrie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

10. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președinte. − Stimați colegi, avem o mulțime de explicații ale voturilor, prin urmare va trebui să fim foarte stricți cu timpul. Voi întrerupe pe toată lumea după un minut. Îmi cer scuze, dar așa vor sta lucrurile.

 
  
  

Explicații orale privind votul

 
  
  

Proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011, astfel cum a fost modificat de Consiliu

 
  
MPphoto
 

  Ashley Fox (ECR). - Dle președinte, vreau să explic de ce am votat împotriva bugetului 2011. Am votat împotrivă, deoarece, într-o perioadă de austeritate, UE ar trebui să dea dovadă de cumpătare. Ar trebui să ne reducem cheltuielile, nu să le creștem. Consider că a fost rușinos faptul că Parlamentul a susținut propunerea inițială a Comisiei, care prevedea o creștere de 6 %.

Cred că prim-ministrul meu, David Cameron, a făcut o treabă bună forțând coborârea nivelului de creștere la 2,9 %, dar știm că a fost un compromis. Nu este însă un compromis cu care conservatorii britanici să fie deosebit de mulțumiți și am fost mândru să votez împotriva extravaganței UE.

 
  
MPphoto
 

  Sirpa Pietikäinen (PPE). - (FI) Dle președinte, este semnificativ faptul că, pentru prima dată, Parlamentul European a avut o șansă de a aproba bugetul. Cred că Parlamentul trebuie să se asigure că, în politicile bugetare ulterioare, se va acorda prioritate capacității UE de a-și spori contribuția proprie, unui buget capabil să sprijine o eficiență substanțială și o politică concretă privind schimbările climatice prin posibilitatea de a alege politicile, astfel încât să poată fi realizate strategia Europa 2020 și obiectivul unei economii mai verzi.

 
  
MPphoto
 
 

  Syed Kamall (ECR). - Dle președinte, ca și colegul meu, dl Fox, împărtășesc îngrijorarea multora dintre conservatorii britanici.

Într-o perioadă de austeritate, atunci când guvernele din întreaga Uniune Europeană - și, practic, guvernele din întreaga lume - caută să strângă cureaua și să țină în frâu cheltuielile, cum îndrăznim noi să cerem mai mulți bani de la contribuabili? Este cu siguranță timpul să strângem cureaua și să dăm un exemplu. Noi nu ar fi trebuit să cerem o creștere, nu ar fi trebui să cerem nici măcar o înghețare, ci ar fi trebuit să cerem o reducere a bugetului UE, astfel încât contribuabilii de pe întreg teritoriul Uniunii Europene să-și poată lua în serios politicienii și să știe că noi le înțelegem durerea pe care o resimt în acest moment și că împărtășim această durere cu ei. În niciun caz nu ar fi trebuit să ne comportăm ca o elită aleasă care nu le dă atenție oamenilor care ne-au pus acolo.

 
  
  

Raport: Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Helga Trüpel (A7-0369/2010)

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Dle președinte, dreptul de a întocmi un buget este dreptul central al unui parlament. Acest lucru este valabil și pentru Parlamentul European. Responsabilitatea, încrederea și parteneriatul sunt cele trei aspecte cheie ale cooperării dintre Parlamentul European, Comisie și Consiliu. În acest sens, procesul de consultare privind bugetul 2011 nu a fost o măsură de consolidare a încrederii. Fac apel la Comisie și, în special, la Consiliu să respecte drepturile Parlamentului European, deoarece, așa cum am spus deja, dreptul de întocmire a bugetului este dreptul central al Parlamentului European.

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (ECR). - Dle președinte, ieri m-am întrebat dacă nu cumva m-am pierdut într-un continuu spațiu-timp și am ajuns în anii 1970. Astăzi mă întreb dacă nu cumva este vorba de anii 1770.

Permiteți-mi să citez o observație pe care Thomas Jefferson a făcut-o cu privire la guvernarea la distanță. Acesta a spus că „la o astfel de distanță de privirile alegătorilor lor”, guvernatorii tind în mod inevitabil către „corupție, jaf și risipă”. Ce descriere perfectă a ceea ce se întâmplă cu bugetul Uniunii Europene, cu conturile sale neaprobate, alocarea greșită a resurselor, și aceste cifre care continuă să crească, în ciuda încercărilor celor 27 de state membre de a-și ține în frâu cheltuielile. Este ceea ce se întâmplă atunci când nu există nici o legătură între impozitare, reprezentare și cheltuieli, atunci când UE așteaptă elogii când cheltuie banii dar nu și critici atunci când îi colectează.

Singura modalitate prin care vom fi în măsură să readucem aceste cifre la nivelul dorit de opinia publică este de a restabili responsabilitatea bugetară a parlamentelor naționale și a parlamentarilor naționali, care trebuie să se justifice în fața alegătorilor lor, cei care sunt și contribuabilii lor.

 
  
  

Raport: Jean-Paul Gauzès (A7-0340/2010)

 
  
MPphoto
 

  Cristiana Muscardini (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, suntem în favoarea măsurii și mulțumim raportorului, care a fost foarte precis.

Noi credem, totuși, că acest raport ar trebui să oblige instituțiile europene să continue monitorizarea evoluțiilor viitoare în această nouă disciplină, pentru că, din păcate, în trecut au apărut mult prea adesea situații neclare, care au avut un impact negativ asupra sistemului financiar, în detrimentul întreprinderilor și surselor de economisire.

Considerăm că este foarte important să avem un nou sistem european pentru agenții și să supraveghem toate autoritățile bancare, pentru a ne asigura că ratingurile răspund în mod eficient sistemului financiar modern și sunt utile pentru public. Mulțumesc, prin urmare, raportorului.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Dle președinte, întrebarea este: Cine supraveghează autoritățile de monitorizare? Chiar și arbitrii de fotbal trebuie să se supună unei monitorizări sau unui proces de aprobare. Dacă acest lucru se aplică fotbalului, atunci trebuie să se aplice cu siguranță și piețelor financiare. Aici procesul de evaluare a bonității și solidității produselor financiare, a băncilor și chiar a țărilor în ansamblul lor a fost lăsat în seama agențiilor de rating al creditelor. Când însă aceste agenții devin un monopol și reușesc să evite orice formă de supraveghere, se învestesc cu o autoritate divină și sunt venerate. Nu trebuie să permitem să se întâmple așa ceva. Se spune în Biblie: „Să nu ai alți dumnezei afară de mine”. Acest raport încearcă să remedieze situația, prin introducerea supravegherii agențiilor de rating. La momentul potrivit, Parlamentul ar trebui să se întrebe dacă aceste măsuri au avut într-adevăr succes.

 
  
  

Raport: Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Helga Trüpel (A7-0369/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Barbara Matera (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, votul de astăzi privind bugetul pentru 2011 confirmă încheierea unei noi proceduri, care, oricât de dureroasă ar fi fost, a arătat atitudinea responsabilă și fermă a autorităților bugetare.

Deși este o soluție de compromis care implică sacrificii atât din partea Parlamentului European, cât și a Consiliului, acesta a împiedicat introducerea unui sistem al douăsprezecimilor, care ar fi avut consecințe grave pentru finanțarea programelor Uniunii Europene.

Parlamentul este mulțumit cu obiectivele pe care le-am realizat. Cu toate acestea, îi condamnă pe cei care au cauzat eșecul acordului privind programul pentru Reactorul termonuclear experimental internațional, precum și al acordului asupra flexibilității. Uniunea a pierdut, de fapt, credibilitatea în fața partenerilor săi internaționali și riscă să nu-și poată finanța angajamentele și să fie incapabilă de a acoperi noile sfere de acțiune care decurg din Tratatul de la Lisabona.

Prin urmare, începând din ianuarie 2011, trebuie să ne stabilim prioritățile și să le facem viabile din punct de vedere financiar pentru anii următori.

 
  
  

Raport: Anja Weisgerber (A7-0050/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Mario Pirillo (S&D).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, nevoia de a moderniza sistemele de măsurare prin îmbunătățirea regulamentului ne-a determinat să abrogăm directivele europene referitoare la metrologie.

Și eu sunt convins că acesta este primul pas pentru a începe o reformă radicală și mai exactă în acest domeniu. De asemenea, nu există nicio îndoială că trebuie să convenim asupra unui interval de timp suficient pentru a permite statelor membre să evalueze efectele abrogării acestor reglementări asupra propriilor legislații naționale și să facă orice ajustări necesare.

În sfârșit, decizia de a abroga diferitele directive răspunde perfect nevoii tot mai mari de simplificare, resimțită acut în toate sectoarele. Sperăm, totuși, că tratamentul nu se va dovedi a fi mai rău decât boala.

 
  
  

Raport: Zita Gurmai, Alain Lamassoure (A7-0350/2010)

 
  
MPphoto
 

  Clemente Mastella (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, Tratatul de la Lisabona a introdus o inovație-cheie în funcționarea democratică a Uniunii Europene, prin furnizarea acestui nou instrument practic pentru participarea cetățenilor în dezbaterea și integrarea europeană.

De fapt, inițiativa cetățenilor europeni introduce un nou concept de democrație internațională și conferă Uniunii Europene o nouă formă de democrație participativă. Toți cetățenii noștri pot apela direct la Comisia Europeană pentru a înainta o propunere legislativă.

Salutăm propunerea Comisiei, deoarece implicarea societății civile și formularea de politici în luarea deciziilor consolidează legitimitatea democratică a instituțiilor noastre și aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi.

 
  
MPphoto
 

  Oriol Junqueras Vies (Verts/ALE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, aș dori în primul rând să-mi exprim satisfacția cu privire la aprobarea inițiativei cetățenilor europeni, pentru care am fost raportor alternativ al Comisiei pentru cultură și educație, deplângând în același timp faptul că Parlamentul nu a votat două aspecte pe care eu le consider fundamentale: drepturile tinerilor cu vârsta de peste 16 ani de a semna această inițiativă și votul pentru rezidenți.

Știm că aceste inițiative nu sunt prevăzute în Tratatul de la Lisabona, acestea fiind unele dintre motivele pentru care ne opunem acestui tratat.

 
  
MPphoto
 

  Jens Rohde (ALDE).(DA) Dle președinte, Partidul Liberal Danez a votat astăzi în favoarea inițiativei cetățenilor, pentru că încurajează participarea cetățenilor și va face UE mult mai accesibilă. Parlamentul a reușit să enumere câteva condiții standardizate pentru a face inițiativa cetățenilor accesibilă indiferent de statul membru în cauză și pentru a se asigura că instrumentul rămâne ușor de utilizat. Cu toate acestea, cetățenii trebuie să provină din cel puțin un sfert dintre statele membre - numărul de cetățeni din fiecare stat membru trebuie să fie cel puțin egal cu numărul de deputați din Parlamentul European din acel stat membru, înmulțit cu un factor de 750, iar cetățenii trebuie să aibă o vârstă care să le permită să voteze în cadrul alegerilor parlamentare. Credem că aceste condiții sunt importante pentru a garanta că inițiativa cetățenilor îndeplinește condiția de validitate necesară pentru a fi percepută ca o contribuție serioasă la dezvoltarea democrației.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE). - (FI) Dle președinte, aș dori să spun câteva cuvinte despre inițiativa cetățenilor. Este adevărat că Tratatul de la Lisabona ne-a dat prilejul de a lansa o nouă inițiativă care încurajează cetățenii noștri să participe la democrație. Atunci când un milion de cetățeni semnează o petiție, Comisia acceptă să se ocupe de ea, dar lucrurile se opresc aici? După părerea mea, este o inițiativă excelentă, dar trebuie să ne gândim cum poate fi dusă mai departe.

Premisa este ca cetățenii noștri să participe la procesul democratic, mai ales prin participarea la vot în cadrul alegerilor. Aceasta ar fi o modalitate care ne-ar permite să abordăm chestiuni care sunt importante pentru oameni. În consecință, această nouă inițiativă va da în mod evident un impuls pentru implicarea cetățenilor, deși, pe de altă parte, îmi imaginez cu ușurință și scenariul în care Comisia doar răspunde la inițiative, fără a întreprinde nimic concret. Așa stând lucrurile, trebuie să regândim modul în care am putea încuraja cu adevărat oamenii să ia parte la luarea deciziilor politice.

 
  
MPphoto
 

  Morten Løkkegaard (ALDE).(DA) Dle președinte, doar pentru completa ceea ce s-a spus deja despre sprijinul Partidului Liberal Danez, aș dori să spun că, după cum s-a menționat deja, este o inițiativă extrem de importantă. Dar este și un experiment, pe care - și solicit acest lucru - trebuie să-l monitorizăm îndeaproape pentru a ne asigura că perioada de trei ani care a fost prevăzută acum pentru această inițiativă este respectată cu adevărat, și trebuie să ne gândim dacă este o inițiativă într-adevăr a cetățenilor sau - dacă aș putea spune astfel - dacă este utilizată cu gândul la alte interese. Esențial pentru succesul ei - succes pe care sperăm cu toții că îl va avea această inițiativă - este ca, pur și simplu, cetățenii să fie cei care iau inițiativa. În acest sens, aș dori, de asemenea, să-mi exprim speranță că cetățenii vor dori să ridice probleme ce denotă o privire în perspectivă și sunt constructive și pozitive pentru proiectul UE, astfel încât recursul la această inițiativă să nu fie monopolizat de tabăra negativiștilor, așa cum se întâmplă de obicei în astfel de cazuri.

 
  
MPphoto
 

  Sonia Alfano (ALDE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, am urmărit îndeaproape procedura legislativă pentru inițiativa cetățenilor europeni și sunt mulțumită - bazându-mă parțial pe declarațiile Consiliului și Comisiei - că primele petiții vor fi lansate de acum într-un an.

De asemenea, sunt mândră să pot anunța Parlamentul European că, în Italia, s-a declanșat o amplă mișcare spontană a cetățenilor, asociațiilor și comitetelor în urma aprobării directivei scandaloase privind experimentele pe animale. Această mișcare nu va sta cu mâinile în sân acest an, ci va lucra pentru a pregăti o propunere pentru Comisie: o propunere de a da Uniunii Europene o legislație modernă și civilizată și care spune „nu” experimentelor pe animale - o practică chinuitoare și ineficientă științific - încurajând puternic în același timp metodele alternative.

A spune „nu” vivisecției trebuie să fie un obiectiv al Uniunii Europene, pentru că este o dorință a cetățenilor săi.

 
  
MPphoto
 

  Ashley Fox (ECR). - Dle președinte, cred că inițiativa cetățenilor ar putea fi utilă, deoarece le va permite acestora să vorbească direct Comisiei, dar rămâne întrebarea cu privire la modul în care Comisia va reacționa la propunerile pe care nu le agreează.

Cred că ne putem aștepta la o întreagă serie de inițiative care să solicite Comisiei să facă mai mult, să existe o Europă mai profundă, și fără îndoială Comisia va răspunde cu entuziasm la această cerere.

Cum va reacționa, totuși, la propunerile de a avea mai puțină Europă, sau ca Europa să facă lucrurile mai bine, sau să irosească mai puțini bani, sau poate la o declarație că nu va mai exista niciun fel de impozitare la nivel european? Aștept cu interes să văd modul în care Comisia reacționează la aceste propuneri. Va trata oare aceste propuneri cu respect? În cazul în care răspunde doar la propunerile pe care le agreează, atunci această inițiativă va fi inutilă.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE).(GA) Dle președinte, am fost fericit să votez pentru aceste propuneri, și cred că cei doi raportori au făcut o treabă foarte bună, nu numai pentru Uniunea Europeană, dar și pentru cetățenii noștri, în general.

Inițiativa cetățenilor a fost o parte foarte importantă a Tratatului de la Lisabona, aprobat în Irlanda cu puțin peste un an în urmă, dar pentru o vreme a părut că întregul proces va fi înăbușit de complicații și reglementare. Datorită activității raportorilor, procesul a fost simplificat iar ideea ca un comitet alcătuit din șapte membri din șapte țări diferite să inițieze procesul a fost deosebit de bine primită. Cred că aceasta precum și alte măsuri vor garanta că adevăratele preocupări ale cetățenilor pot fi scoase în evidență în timp ce, sperăm noi, cele ce ascund anumite interese vor fi stopate.

(GA) Aș dori să închei, prin urmare, cu un proverb din limba mea care spune că un bun început este jumătate din muncă. În acest caz am avut parte de un început bun.

 
  
MPphoto
 
 

  Nicole Sinclaire (NI). - Dle președinte, vorbim, de fapt, despre un simulacru de democrație, nu-i așa? Mare păcat că nu ați dorit să ascultați oamenii din Europa înainte de punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, care a dus la această inițiativă a cetățenilor.

Pentru a răspunde intervenției dlui Fox de acum câteva momente: după prima fază, Comisia ar putea decide că nu este un exercițiu util. Aici este problema, pentru că nu există un mandat obligatoriu. Poate fi ignorată, pur și simplu, de către Comisie. O dată în plus, vedem că Uniunea Europeană nu ia în considerare dorințele cetățenilor europeni. Pentru numele lui Dumnezeu, vă rog să-i ascultați pe cetățeni, care nu doresc acest lucru.

 
  
  

Propunere de rezoluție RC-B7-0688/2010

 
  
MPphoto
 

  Jim Higgins (PPE). - Dle președinte, eu salut și am votat pentru programul de lucru al Comisiei pentru 2011.

Criza financiară este o mare provocare, la care trebuie să reacționăm fără ocolișuri. Îi doresc Comisiei numai bine în ceea ce privește obiectivele pe care le-a stabilit. În ceea ce privește moneda euro, este absolut crucial, din punctul de vedere al integrității și coeziunii Uniunii, și din punctul de vedere al solidarității din interiorul Uniunii Europene, să avem monedă comună și să facem tot ce este posibil pentru a o proteja.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă și economia, salut faptul că în ianuarie 2011, Comisia va adopta primul său studiu anual referitor la creștere. Acest studiu anual privind creșterea va analiza situația economică a Uniunii, inclusiv dezechilibrele potențiale și riscul sistemic. Acest lucru este esențial pentru transformarea Europei într-o economie inteligentă și durabilă.

În cele din urmă, dar în niciun caz mai puțin important, noi suntem o comunitate de 500 de milioane de oameni. Trebuie să ne autodepășim pe scena europeană și pe scena mondială. Doresc Comisiei numai bine în anul care urmează.

 
  
MPphoto
 
 

  Philip Claeys (NI). - (NL) Am votat împotriva acestei propuneri din mai multe motive, dar articolul cel mai bizar este cel în care, potrivit acestui Parlament, statelor membre li se cere să aloce 0,7 % din venitul național brut pentru asistența pentru dezvoltare iar Comisia trebuie să se asigure de respectarea acestei obligații.

Indiferent dacă asistența pentru dezvoltare are sau nu vreun sens, vorbim de o încălcare gravă a principiului subsidiarității. Un alt lucru ciudat este articolul 52, care îndeamnă Comisia să profite de un așa-zis impuls pentru procesul de extindere. Poate cineva să-mi spună care impuls? Vă referiți aici la provocările constante din partea Turciei sau la încălcările masive ale drepturilor omului în această țară, ca să nu mai vorbim despre islamizarea tot mai accentuată?

 
  
  

Propunere de rezoluție RC-B7-0693/2010

 
  
MPphoto
 

  Philip Claeys (NI). - (NL) Există cu siguranță o serie de lucruri bune în această rezoluție, cum ar fi condamnarea participării președintelui Mugabe, care este un criminal, la Summitul de la Lisabona, și referințele la consecințele negative ale exodului de creiere de pe continentul african.

Rezoluția subliniază, pe bună dreptate, și rolul crucial al dezvoltării capacității agricole. Pe de altă parte, chiar trebuie să scăpăm de acest standard absurd de 0,7 %. Cei 1 miliard USD alocați asistenței pentru dezvoltare care s-au scurs spre Africa timp de 60 de ani nu au servit decât la a îngropa în continuare acest continent în mizerie. În loc de a acorda din ce în ce mai mult ajutor, trebuie să ne concentrăm energia în combaterea scurgerii ilicite de capital, printre altele, un lucru pe care această rezoluție l-a subliniat oricum.

Nici articolul referitor la migrație nu m-a impresionat în vreun fel, motiv pentru care în cele din urmă am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (ECR). - Dle președinte, atunci când ne uităm la starea proastă în care se află multe națiuni africane, desigur că ne dorim cu toții, cei din UE și din diferitele state membre ale UE, să le ajutăm să iasă din sărăcie, dar eu cred că ar trebui să fim mai raționali în ceea ce privește utilizarea ajutorului nostru. Atunci când are loc un dezastru este indiscutabil că ajutorul joacă un rol vital pe termen scurt dar, atunci când ne dorim o dezvoltare pe termen lung, uneori, ajutorul nostru nu este corect alocat.

Desigur, nu este corect pentru contribuabilii noștri din diferitele state membre ale UE să trimită fonduri guvernelor africane care nu-și guvernează țara într-un mod decent, pentru că acești banii nu le revin populației care are cu adevărat nevoie de ei. Cel mai bun mod de a sprijini dezvoltarea este de a ajuta antreprenorii din țările mai sărace, cei care pot crea bunăstare în propriile lor comunități scoțându-și prietenii și vecinii din sărăcie.

Haideți să ne deschidem piețele, să ne direcționăm asistența spre încurajarea dezvoltării și a comerțului, în loc de a ne limita doar la a da bani.

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (ECR). - Dle președinte, împreună cu câțiva deputați din acest Parlament, am participat recent la Summitul ACP de la Kinshasa, oficial cea de-a doua țară cu cel mai scăzut nivel de trai din lume. ONU realizează un indicator al fericirii și plasează Republica Democratică Congo doar deasupra statului Zimbabwe. Dar, desigur, congolezii, spre deosebire de locuitorii statului Zimbabwe, nu-și pot spune că lucrurile s-ar îmbunătăți dacă ar exista o schimbare de guvern: aceștia au avut parte de alegeri într-un sistem pluripartinic, constituția le-a fost aprobată la nivel internațional, și așa mai departe.

Republica Democratică Congo exacerbează și concentrează tragedia din Africa. Cred că puteți da vina pe experiența colonială de acolo cu ceva mai mult aplomb decât în țările vecine, fără a dori repetarea întregii tragedii a Statului Independent Congo. Mai este, desigur, și blestemul resurselor naturale, care rupe legătura dintre impozitare și cheltuieli, și face din politică o lupta pentru onoare și bogăție. Dar, mai presus de toate, este eterogenitatea, lipsa sentimentului național, lipsa de unitate a scopului lingvistic sau etnic. „Dacă vă iubiți țara, plătiți-vă impozitele”, stătea scris pe un indicator jalnic din Kinshasa. Nimeni nu face asta, bineînțeles.

Sunt sigur că puteți ghici de ce am menționat acest lucru. Președintele Consiliului European a afirmat că patriotismul duce la război. Ei bine, mi-ar plăcea să-l duc într-un loc unde nu există nici urmă de patriotism, pentru a vedea unde duce lipsa acestuia.

 
  
  

Propunere de rezoluție RC-B7-0688/2010

 
  
MPphoto
 
 

  József Szájer (PPE).(HU) Dle președinte, știm cu toții că, ca urmare a crizei financiare, pilonul de stat al sistemului de pensii, care oferă un grad mai mare de securitate, devine tot mai atractiv în mai multe țări europene. Multe țări își revizuiesc propriile sisteme, și fac eforturi pentru a consolida sistemul de pensii de stat. Deși sistemul de pensii este o chestiune care, în esență, intră în sfera de competență națională, direcția în care se îndreaptă dezbaterile cu privire la aceste aspecte în Europa este încă una importantă. Prin urmare, salut faptul că punctul 30 din Decizia privind programul de lucru al Comisiei, care a fost adoptată acum cu sprijinul celor mai mari trei grupuri ale Parlamentului European - popular, social și liberal - subliniază că în primul rând trebuie consolidat pilonul de stat al sistemului de pensii. Țara mea de origine, Ungaria, a făcut un pas important în această direcție adecvată odată cu actul adoptat ieri. Dezbaterea din UE pe marginea sistemelor de pensii, reflectate în cărțile albe și, ulterior, în cele verzi, trebuie să continue în acest spirit. Este ceea ce Parlamentul European solicită Comisiei și, prin urmare, sunt foarte mulțumit de această propunere.

 
  
  

Raport: Kinga Gál (A7-0344/2010)

 
  
MPphoto
 

  Clemente Mastella (PPE). - (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, noul cadru instituțional introdus prin Tratatul de la Lisabona subliniază faptul că protejarea eficientă și promovarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale stau la baza democrației și a statului de drept în Uniunea Europeană.

Am susținut acest raport deoarece sunt convins de necesitatea unei noi politici interne a Uniunii, o politică eficientă și cuprinzătoare în ceea ce privește drepturile omului, capabilă să asigure mecanisme eficiente de responsabilitate, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene, pentru a rezolva numeroasele probleme de conformitate cu care ne confruntăm frecvent.

Dorim să subliniem faptul că intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a modificat considerabil imaginea juridică a Uniunii Europene. Carta drepturilor fundamentale are actualmente aceeași valoare juridică precum Tratatele și reprezintă cea mai modernă codificare a drepturilor fundamentale, asigurând un echilibru adecvat între drepturi și solidaritate și incluzând drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale, precum și drepturile vârstei a treia.

 
  
MPphoto
 

  Antonello Antinoro (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, am decis să votez în favoarea acestui raport, nu numai fiindcă aceasta a fost hotărârea grupului meu politic, ci și fiindcă sunt absolut convins de importanța acestui raport din punct de vedere constituțional, de necesitatea sa în această perioadă în care atribuțiile Parlamentului sunt bine definite, însă se organizează treptat.

Am dorit ca prima aprobare a bugetului în baza Tratatului de la Lisabona să fie un eveniment important. Prin urmare, a trebuit să adoptăm o poziție comună. Se justifică astfel eforturile raportoarei de a găsi amendamente de compromis, pentru a evita divergențe care nu ar face altceva decât să prelungească procesul de punere în aplicare a Tratatului de la Lisabona.

Îi mulțumesc dnei Gál pentru activitatea depusă și sper că acest raport va conduce la o îmbunătățire colectivă a activităților instituțiilor europene.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE). - (FI) Dle președinte, în primul rând doresc să o felicit pe dna Gál pentru acest raport excelent privind situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană. Acesta este, însă, doar un raport. Să nu uităm că pe teritoriul Uniunii Europene mai sunt multe de făcut. Din păcate, nu toată lumea beneficiază în mod real de drepturile fundamentale, deși, în teorie, s-ar părea că da. Un exemplu în acest sens este minoritatea romă, ale cărei drepturi fundamentale nu sunt puse în aplicare pe deplin.

Există, de asemenea, probleme și în ceea ce privește libertatea de exprimare. Tocmai libertatea de exprimare a fost cea care ne-a determinat să acordăm Premiul Saharov unui disident cubanez, însă există probleme și în interiorul Uniunii Europene. Populația nu poate să vorbească liber sau să-și exprime liber părerile oriunde. Unul dintre colegii noștri din Parlamentul European este înconjurat în permanență de gărzi de securitate, fiindcă îi este amenințată siguranța personală. Trebuie să susținem aplicarea drepturilor fundamentale în Europa și să luptăm pentru ca toți cetățenii Uniunii Europene să aibă dreptul la libertatea de exprimare.

 
  
MPphoto
 

  Sonia Alfano (ALDE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, se știe că activitățile guvernului italian reprezintă o încălcare constantă a Cartei drepturilor fundamentale. Să ne gândim la acordul dintre Italia și Libia, care încalcă fățiș zeci de articole din Cartă sau la proiectul așa-numitei „legi-botniță”, care are drept scop anihilarea presei și a sistemului juridic.

Vorbim despre un guvern susținut de un parlament ales într-un mod nedemocratic, fără a li se permite cetățenilor să-și exprime preferințele, un guvern care ieri a câștigat un vot de încredere grație parlamentarilor din opoziție, care au recunoscut public că, în schimbul voturilor, li se promiseseră bani și locuri pe liste la următoarele alegeri.

(Vorbitorul a fost întrerupt de o interpelare)

Faptele arată că este vorba despre corupție. Nu e nimic nou pentru coruptul prim-ministru Berlusconi, după cum demonstrează și sentințele definitive în cazurile Mondadori și Mills.

(Mahalagioaicele au reușit să intre și în Parlamentul European?)

Pe 9 decembrie, Parlamentul European a sărbătorit Ziua internațională a luptei împotriva corupției. Ieri, Parlamentul italian a lansat prima zi de legalizare a corupției deputaților.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. − Dnă Ronzulli, vă rog să stați jos și să tăceți. Aceasta nu este o atitudine adecvată pentru Parlamentul European. Nu aveți cuvântul și nu îi puteți întrerupe pe ceilalți vorbitori în acest mod. Vă rog să respectați regulile. Dnă Alfano, vă rog să continuați. Vă voi oferi încă 30 de secunde.

 
  
MPphoto
 

  Sonia Alfano (ALDE). - (IT) Dle președinte, pe 9 decembrie, Parlamentul European a sărbătorit Ziua internațională a luptei împotriva corupției. Ieri, Parlamentul italian a lansat prima zi de legalizare a corupției deputaților.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. − Dnă Ronzulli, este ultima dată când vă spun acest lucru. Dacă întrerupeți din nou intervențiile, vă voi ruga să părăsiți sala. Am fost suficient de explicit? Vă rog să nu se repete.

 
  
MPphoto
 

  Sirpa Pietikäinen (PPE). - (FI) Dle președinte, odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona, unul dintre cele mai importante aspecte pentru bunăstarea cetățenilor noștri este Carta drepturilor fundamentale, care, în prezent, este obligatorie pentru noi toți. Următorul pas este ca instituțiile UE să se concentreze asupra monitorizării și promovării drepturilor fundamentale în toate domeniile strategice ale Uniunii și în toate statele membre, într-un mod cât mai ferm și eficient.

În acest scop, este important ca cetățenii și instituțiile să ia măsuri pentru aplicarea Directivei privind egalitatea de tratament, care a ajuns deja la Consiliu, este discutată și, drept urmare, vom dispune de instrumentele judiciare necesare pentru a interveni în cazurile de discriminare din statele membre.

Intervenția noastră este necesară atât în cazurile de discriminare tacită, cât și în cele de discriminare evidentă. Prin discriminarea tacită mă refer, de exemplu, la cea care afectează persoanele în vârstă.

 
  
MPphoto
 

  Philip Claeys (NI). - (NL) Dle președinte, am votat, desigur, împotriva acestui raport corect din punct de vedere politic. În calitate de naționalist flamand, consider complet inacceptabil faptul că Parlamentul identifică automat naționalismul cu xenofobia și discriminarea.

Este de-a dreptul periculoasă propunerea de a completa procedurile privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statelor membre cu o procedură care va bloca anumite măsuri strategice, până în momentul în care Comisia va decide dacă va iniția sau nu proceduri oficiale privind încălcarea dreptului comunitar. Statele membre s-ar simți monitorizate în permanență și consider că această situație este inacceptabilă.

Pe viitor, Comisia Europeană ar putea bloca o politică eficientă de deportare și, astfel, își va depăși cu mult atribuțiile. Punerea în aplicare și execuția acestor activități trebuie lăsate în sarcina statelor membre individuale, nu a Comisiei Europene.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). - Dle președinte, într-o anexă la 1984, George Orwell a scris un capitol despre limbajul totalitar, „novlimba” cum îi spunea el, în care se referea la modificările și transformările la care poate fi supusă limba, astfel încât să ni se modifice și gândirea. Orwell prezenta exemplul cuvântului „liber”. În acea nouă limbă artificială, cuvântul „liber” era utilizat doar pentru a anunța că un post este liber în cadrul unei întreprinderi sau că în sala de spectacole a mai rămas un scaun liber. Așadar, conceptul libertății intelectuale sau politice dispăruse complet, fiindcă nu existau cuvinte pentru a-l exprima. Din punctul meu de vedere, exemplul lui Orwell a fost o adevărată prevestire, deoarece cuvântul „liber” chiar a suferit această transformare în vremurile noastre.

Libertatea se referea în trecut la libertate față de constrângerile exercitate de stat: libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, libertatea religioasă; Acum înseamnă un drept. Am libertatea să muncesc. Am libertatea să folosesc sistemul național de sănătate sau orice altceva. Acest raport privind drepturile omului a transformat drepturile ca garanție a libertății personale în drepturi asupra tuturor celor din jur. În loc să ni se garanteze dreptul de a fi tratați în mod egal, ni se evidențiază dreptul de a fi tratați în mod diferit. În Europa nu există o criză a drepturilor omului, ci o criză a democrației, iar o astfel de criză nu poate fi abordată transferând atribuțiile reprezentanților aleși asupra unor juriști care nu au fost aleși de nimeni.

 
  
 

***

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, îmi cer scuze pentru ceea ce s-a întâmplat înainte, însă, în calitate de cetățean al Italiei, nu pot suporta o astfel de atitudine. Deja dna Alfano a folosit prea multe minute din timpul alocat explicațiilor privind votul pentru a spune minciuni și a distorsiona realitatea din Italia. Parlamentul italian a primit ieri un vot de încredere, prin scrutin uninominal, exprimat în condiții democratice absolute. Renunț, prin urmare, la explicația privind votul meu și declar că am votat în favoarea raportului Juvin.

 
  
  

Raport: Philippe Juvin (A7-0338/2010)

 
  
MPphoto
 

  Mario Pirillo (S&D).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, și eu sunt convins de rolul important pe care îl poate avea publicitatea în stimularea concurenței și competitivității între întreprinderi, pentru a mări plaja de opțiuni aflate la dispoziția consumatorilor.

Europa trebuie să reușească să pună în aplicare reglementări mai stricte pentru un sector care, altfel, poate deveni din ce în ce mai invaziv, mai ales ca urmare a utilizării noilor tehnologii. De fapt, consumatorii își dezvăluie tot mai des datele confidențiale, fără a fi conștienți de rezultatele acestui demers.

Acesta este motivul pentru care salut raportul dlui Juvin, mai ales datorită faptului că el evidențiază situația persoanelor celor mai vulnerabile, precum copiii, care nu pot evalua în mod independent ofertele comerciale prezentate printr-o activitate publicitară din ce în ce mai agresivă.

 
  
MPphoto
 

  Sirpa Pietikäinen (PPE). - (FI) Dle președinte, publicitatea este deseori o sursă utilă de informații pentru consumatori și îi ajută să facă alegeri raționale. Industria a pus în aplicare proceduri excelente de auto-monitorizare în ceea ce privește codurile de etică, care stabilesc ce tip de publicitate este permis și corespunzător.

În ultimii ani, însă, această practică a fost ignorată. Putem observa că în publicitate se folosesc copii și că există reclame adresate copiilor. Din acest motiv, consider că Parlamentul trebuie să intervină și, într-o fază ulterioară, să folosească acest excelent raport drept suport pentru a examina dacă directiva trebuie revizuită și înăsprită.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Maria Corazza Bildt (PPE). - Dle președinte, publicitatea este o parte esențială a unei piețe interne funcționale, pentru a stimula concurența și a le oferi consumatorilor o varietate de opțiuni. Am votat în favoarea raportului privind publicitatea. Acesta nu propune noi prevederi legislative sau activități publicitare uzuale, nu controlează și nu limitează utilizarea internetului.

Raportul contribuie la sensibilizarea populației cu privire la necesitatea unei publicități responsabile, pentru a combate practicile comerciale neloiale în publicitate și pentru a respecta datele personale și confidențialitatea consumatorilor.

Solicit comunității profesionale să își asume responsabilitatea ce îi revine, prin intermediul auto-reglementării, prin acțiuni voluntare pentru evitarea publicității înșelătoare, mascate și invazive. Totodată, solicit eliminarea reclamelor cu și pentru copii. Vă rog să nu îi mai folosiți pe Batman, Spiderman și Bamse împotriva copiilor noștri.

 
  
  

Raport: Bendt Bendtsen (A7-0331/2010)

 
  
MPphoto
 

  Jim Higgins (PPE).(GA) Dle președinte, salut raportul Bendtsen și am votat în favoarea acestuia. Trebuie să evidențiem conservarea energiei drept modalitate de reducere a cererii de energie și, deci, de asigurare a eficienței energetice la nivelul întregii Uniuni Europene. Discutăm frecvent despre sursele de energie regenerabile, însă uităm foarte ușor de consumul de electricitate. Am votat în favoarea acestui raport, deoarece este extrem de important. Felicitările mele raportorului.

 
  
MPphoto
 

  Jens Rohde (ALDE). - Dle președinte, colega noastră din Italia s-a manifestat într-un mod surprinzător de agresiv.

Multă lume a călătorit la Cancun săptămâna trecută, dar nu a avansat în lupta împotriva schimbărilor climatice. Prin votul de astăzi privind eficiența energetică, consider că s-a făcut un pas înainte. După cum arată pe bună dreptate acest raport, eficiența energetică este modalitatea cea mai rapidă și cea mai convenabilă de reducere a emisiilor de CO2. Cu toate acestea, măsurile adoptate de statele membre nu sunt nici pe departe suficiente. Având în vedere eforturile actuale, până în 2020 vom atinge abia pe jumătate nivelul propus de 20 %. Din acest motiv, avem nevoie de un obiectiv obligatoriu privind eficiența energetică. Acest raport conține numeroase soluții. Ele trebuie puse în aplicare. Aș dori să-i mulțumesc dlui Bendtsen și să îl felicit pentru munca excelentă depusă la acest raport.

 
  
MPphoto
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). - (LT) Dle președinte, doresc să-l felicit pe dl Bendtsen pentru acest raport deosebit de important referitor la revizuirea planului de acțiune privind eficiența energetică. Am votat în favoarea raportului, deoarece îl consider important nu doar din rațiuni economice, ci și în lumina conferinței de la Cancun. Am reușit să ajungem la un consens și, astfel, cel mai important este să continuăm activitatea începută de Uniunea Europeană la ea acasă, în vederea reducerii emisiilor de CO2. Eficiența energetică este una dintre cele mai potrivite metode. Statele membre trebuie să aibă planuri naționale de acțiune eficiente în acest domeniu, dar și mecanisme financiare. Trebuie să existe un acord între statele membre și Comisia Europeană, în ceea ce privește asistența specifică. Toți europenii vor beneficia de pe urma hotărârilor precum cea de astăzi, fiindcă este vorba de numeroase domenii independente: transport, noile tehnologii și eficiența clădirilor, infrastructura de producție și transfer. Acest document este o colecție de măsuri al căror scop nu este doar acela de a proteja mediul înconjurător, ci și de a ajuta economiile naționale.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE). - (FI) Dle președinte, și eu am votat în favoarea acestui raport privind eficiența energetică elaborat de dl Bendtsen. Prin programul Europa 2020, Uniunea Europeană și-a manifestat angajamentul față de eficiența energetică, economiile de energie și utilizarea surselor regenerabile de energie. Nu trebuie să uităm că, dacă ne stabilim aceste obiective, trebuie să le respectăm cu toții. Aceasta este o problemă cu care se confruntă Europa: au existat obiective bune, însă statele membre nu și-au manifestat atașamentul față de ele.

Desigur, trebuie să sperăm că utilizarea eficientă a energiei nu se va observa doar la nivel european, ci la scară mult mai largă. Eficiența energetică și economiile de energie nu trebuie să fie un obstacol în calea competitivității: trebuie să ne asigurăm că putem concura pe piețele globale, asigurând prosperitate și competitivitate în Europa. După cum am spus, este important să ne respectăm angajamentele asumate.

 
  
MPphoto
 

  Sonia Alfano (ALDE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, consider că Uniunea Europeană nu se poate da înapoi de la provocarea energetică ce va decide soarta planetei.

Trebuie să demolăm mitul potrivit căruia dezvoltarea economică a unei țări este legată îndeaproape de creșterea consumului de energie. Europa trebuie să introducă un nou model economic durabil, bazat pe o utilizare mai restrânsă a resurselor, inclusiv a energiei și pe o productivitate sporită. Prin urmare, trebuie să disociem creșterea economică de creșterea volumului de energie distribuită către industrie și public și, în schimb, să o corelăm cu creșterea serviciilor energetice care creează locuri de muncă și eficiență energetică.

Din aceste motive, consider că eficiența energetică reprezintă o prioritate pentru viitorul UE, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere ecologic și sper că Comisia va lua imediat măsurile necesare pentru punerea în aplicare a obiectivelor obligatorii stabilite astăzi de Parlament.

 
  
MPphoto
 

  Sirpa Pietikäinen (PPE). - (FI) Dle președinte, am votat pentru o politică mai fermă și mai ambițioasă prin acest Plan de acțiune privind eficiența energetică și mă bucură poziția definitivă a Parlamentului în această problemă.

Schimbările climatice nu pot fi prevenite doar prin angajamente sau declarații internaționale: avem nevoie de o soluție practică pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor. Îmbunătățirea eficienței energetice este un proiect extrem de important în acest sens. Pentru a-l putea realiza, avem nevoie de o politică foarte amplă și cuprinzătoare privind îmbunătățirea eficienței energetice. Această politică trebuie să fie obligatorie, să prevadă sancțiuni și, dacă este cazul, să fie fundamentată din punct de vedere financiar. Prezentul plan de acțiune este un pas bun în această direcție.

 
  
 

***

 
  
MPphoto
 

  Președinte. − Dle Silvestris, mă aplaudați sau doriți să ridicați o problemă de procedură în timpul explicațiilor privind votul? Intenția dvs. este remarcabilă, însă vă rog să continuați.

 
  
MPphoto
 

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, după cum observați, aplaud și profit de această ocazie pentru a solicita respectarea Regulamentului de procedură.

Dle președinte, intenționați să luați măsuri împotriva acelor deputați care își permit să folosească timpul pe care îl au la dispoziție pentru a jigni guvernul propriei țări?

În prezența dvs., o deputată tocmai a jignit guvernul italian, care a obținut ieri un vot de încredere din partea Parlamentului italian și care se bucură și de încrederea populației italiene. Dacă deputata în cauză nu este de acord cu această situație, este problema dumneaei. Această deputată a profitat de timpul acordat în Parlamentul European pentru a insulta guvernul țării sale, care este și țara mea, în loc să își explice votul.

Dle președinte, doresc să vă întreb dacă veți tolera aceste lucruri, în pofida Regulamentului de procedură, fiindcă, dacă așa stau lucrurile, voi participa în viitor la toate explicațiile privind votul pentru a vorbi în favoarea guvernului care conduce Italia în mod legitim, cu acordul țării și al Parlamentului.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. − Sper că apreciați faptul că v-am permis să vorbiți, deși nu ați ridicat efectiv o problemă de procedură. Nu am obligația de a monitoriza ceea ce declară deputații. Obligația mea este să mă asigur că deputații iau cuvântul atunci când sunt programați, nu întrerupându-i pe alții într-un mod zgomotos și nepoliticos. Vă mulțumesc pentru comentariul dvs. Voi insista, cel puțin atunci când eu prezidez, ca deputații să se comporte civilizat unul cu celălalt și voi încerca să se respecte timpul acordat. Ceea ce declară deputații, într-o încăpere democratică precum aceasta, este problema lor, nu a mea.

***

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE).(GA) Dle președinte, am câteva cuvinte de spus în legătură cu această problemă.

Consider că în lupta împotriva schimbărilor climatice toată atenția a fost canalizată către energia regenerabilă care este, desigur, extrem de importantă. Sunt de părere că se pot face mult mai multe în domeniul eficienței energetice, iar acesta este motivul pentru care salut raportul de față.

Se pot face mult mai multe în domeniul clădirilor, mai ales în ceea ce privește această clădire, clădirile din Bruxelles și multe alte clădiri publice. Este foarte important să le sporim eficiența energetică. Același lucru este valabil și pentru numeroase mijloace de transport. Foarte multe motoare consumă o cantitate exagerată de combustibil. Producătorii ar trebui să fie obligați să fabrice motoare mai eficiente din punct de vedere energetic.

Există un grup a cărui activitate merită toate laudele. În țara mea, activitatea școlilor în ceea ce privește steagul verde este una deosebit de intensă. Acest lucru trebuie recunoscut și încurajat fiindcă o astfel de activitate îi motivează pe copii și pe părinți și creează o atitudine pozitivă.

 
  
  

Explicații scrise ale votului

 
  
  

Raport: Reimer Böge (A7-0367/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Practica bugetară a Uniunii Europene respectă o serie de principii, inclusiv principiul specializării. Aceasta înseamnă că o sumă alocată unei anumite politici poate fi utilizată doar pentru politica respectivă. Acest principiu, împreună cu altele, protejează buna gestiune financiară a Uniunii, însă imprimă bugetului o anumită inflexibilitate. Bugetul anual și, mai ales, cadrul financiar multianual nu pot prevedea toate cheltuielile pe care va trebui să le suporte Uniunea. Din acest motiv funcționează, de câțiva ani, un „instrument de flexibilitate”. Acesta constă într-o rezervă financiară, al cărei cuantum este inclus anual în buget. Ea permite finanțarea politicilor și proiectelor ale căror costuri nu au putut fi anticipate. Raportul colegului meu, dl Böge, recomandă utilizarea acestui instrument pentru finanțarea Programului de învățare pe tot parcursul vieții, a Programului pentru competitivitate și inovare și a programului de ajutor pentru Palestina. Nu am ezitat în a vota pentru acest text, deoarece cred în acțiunile pozitive ale Uniunii în aceste trei domenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Aprob decizia Parlamentului European de a aloca asistență financiară suplimentară pentru punerea în aplicare a Programului de învățare pe tot parcursul vieții și a Programului pentru competitivitate și inovare în 2011. Punerea în aplicare a acestor programe ar putea contribui la realizarea obiectivului prevăzut în Strategia de la Lisabona, de transformare a Uniunii Europene într-o economie competitivă din punct de vedere global și bazată pe cunoștințe, printr-o dezvoltare economică durabilă și prin crearea de noi locuri de muncă, în vederea îmbunătățirii coeziunii sociale.

Pentru a mări competitivitatea globală a Uniunii Europene, întreprinderile mici și mijlocii trebuie să primească atenția care li se cuvine, dar și ajutorul și sprijinul financiar necesar. Totodată, investițiile în inovații ecologice și în dezvoltarea cercetării științifice ar stimula utilizarea surselor regenerabile de energie, ceea ce ar facilita crearea de noi locuri de muncă durabile în diverse sectoare, inclusiv în sectorul energetic, de producție și de transport.

 
  
MPphoto
 
 

  Bastiaan Belder (EFD), în scris. − Nu pot sprijini raportul Böge privind utilizarea instrumentului de flexibilitate. Propunerea Comisiei Europene nu prezintă o justificare adecvată în ceea ce privește necesitatea acestei finanțări suplimentare. De asemenea, nu am o părere foarte bună despre utilizarea instrumentului de flexibilitate. Consider că liniile bugetare care necesită o finanțare suplimentară justificată pot fi acoperite prin reducerea altor linii bugetare.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Instrumentul de flexibilitate permite finanțarea unor cheltuieli specifice care nu pot fi finanțate în limita plafoanelor maxime disponibile pentru una sau mai multe categorii din cadrul financiar multianual. Astfel, utilizarea sa în cadrul bugetului pentru 2011 este corelată cu necesitatea finanțării programelor „Învățare pe tot parcursul vieții” și „Competitivitate și inovare” – în cadrul Strategiei UE 2020 – dar și cu ajutorul financiar pentru Palestina, procesul de pace și Agenția pentru Refugiații Palestinieni a ONU (UNRWA). Datorită importanței acestor programe, votez în favoarea propunerii.

 
  
MPphoto
 
 

  Mario Mauro (PPE), în scris. (IT) Parlamentul are, desigur, o opinie pozitivă în legătură cu raportul dlui Böge privind mobilizarea instrumentului de flexibilitate pentru Programul de învățare pe tot parcursul vieții, Programul pentru competitivitate și inovare și Palestina. Sunt de acord cu necesitatea și alocarea de cheltuieli suplimentare, dincolo de plafoanele pentru rubricile 1 și 4. Având în vedere situația economică actuală, aceste cheltuieli sunt indispensabile din mai multe puncte de vedere, pentru combaterea crizei și pentru credibilitatea noastră pe plan internațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Este inacceptabil ca finanțarea ajutorului pentru Palestina, programele europene de educație și instruire și programele în beneficiul competitivității și al concurenței libere să fie incluse în același text. Intenția nocivă este vizibilă. Această combinație mă obligă să mă abțin. Îmi reafirm sprijinul pentru cauza poporului palestinian.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. – (ES) Am votat în favoarea acestui raport privind mobilizarea unor fonduri comunitare de aproximativ 70 de milioane de euro în credite de plată și de angajament în cadrul Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene pentru dezastrele naturale din Portugalia, stat care a solicitat fonduri ca urmare a unui dezastru provocat de alunecări de teren și inundații în insula Madeira, dar și pentru Franța, care a formulat o solicitare în urma dezastrului provocat de furtuna Xynthia. Consider că trebuie să ne afirmăm sprijinul pentru aceste state membre, pentru ca ele să poată soluționa și reduce la minim consecințele acestor fenomene naturale. Fondul de solidaritate al UE a fost creat pentru a demonstra solidaritatea Uniunii Europene cu populația din regiunile devastate de dezastre. Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că el solicită mobilizarea de fonduri în acest scop și, deci, are drept scop o utilizare corectă a mecanismului disponibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Sumele prezentate în acest raport sunt complet nerealiste. Pe lângă faptul că actualul cadru financiar ar trebui să fie suficient pentru a acoperi aceste obiective, în cazul unei creșteri, s-au prevăzut sume mult mai mici. Adaptarea cadrului financiar la propunerile din raport nu ar accentua flexibilitatea Uniunii, ci ar restrânge-o. Din acest motiv, am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) În primul rând, aș dori să mă declar mulțumit de faptul că Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord privind finanțarea Programului de învățare pe tot parcursul vieții și a Programului pentru competitivitate și inovare. Doresc să atrag atenția asupra Programului de învățare pe tot parcursul vieții. Acesta constă în patru programe sectoriale. Consider că o importanță deosebită o are programul Erasmus, care facilitează schimburile de studenți la scară largă. Acest lucru este foarte important, atât în ceea ce privește dobândirea de noi cunoștințe și competențe, cât și pentru familiarizarea cu populația și culturile statelor membre. Un rol similar îl joacă programul Comenius, adresat elevilor.

Aceste programe sunt benefice pentru economia europeană și asigură crearea unei conștiințe europene, pe baza unei rețele supranaționale de cunoștințe. Aceste programe ar trebui să aibă o prioritate ridicată, indiferent de situația bugetară, deoarece ele reprezintă o investiție profitabilă pentru Uniunea Europeană din multe puncte de vedere, nu doar în ceea ce privește economia, ci și în cultură și politică. Decizia privind ajutorul acordat Palestinei este importantă din alte motive, însă consider că și ea este justificată.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Comisia Europeană a prezentat o propunere de mobilizare a instrumentului de flexibilitate în cadrul noului demers bugetar pentru anul 2011, după eșecul concilierii. Am votat pentru, mai ales fiindcă mărirea se referă la două programe, și anume Programul de învățare pe tot parcursul vieții și Programul pentru competitivitate și inovare, care merită cel mai mare sprijin și cele mai multe resurse din partea Uniunii Europene. Instrumentul de flexibilitate este cuprins în acordul interinstituțional privind disciplina bugetară. În urma acordului dintre ambele părți ale autorității bugetare (Parlamentul European și Consiliul), se permite finanțarea dincolo de plafoanele stabilite în perspectivele financiare, pentru necesități neprevăzute la momentul adoptării cadrului financiar multianual, pentru o valoare anuală maximă de 200 de milioane de euro. Acesta este un rezultat important pentru Parlamentul European, deoarece marchează un succes în dialogul cu Consiliul pe problema bugetului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Aș dori să aplaud acordul la care s-a ajuns în urma concilierii, în ceea ce privește utilizarea instrumentului de flexibilitate pentru finanțarea, în special, a Programului de învățare pe tot parcursul vieții. Consider că este vital ca Uniunea Europeană să investească în dezvoltarea activităților educaționale și instructive și în încurajarea unor realizări deosebite. Doar rigurozitatea și calitatea educațională pot crește competitivitatea Europei.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 permite mobilizarea instrumentului de flexibilitate pentru finanțarea unor cheltuieli clar identificate, ce nu ar putea fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe rubrici din cadrul financiar multianual. Bugetul pentru 2011 necesită cheltuieli suplimentare care depășesc plafoanele rubricilor 1a și 4. Prin urmare, se propune mobilizarea instrumentului de flexibilitate în conformitate cu punctul 27 al acordului interinstituțional. Sumele ce trebuie mobilizate sunt următoarele: 18 milioane de euro pentru Programul de învățare pe tot parcursul vieții la rubrica 1a; 16 milioane de euro pentru Programul pentru competitivitate și inovare la rubrica 1a; 71 de milioane de euro pentru Palestina la rubrica 4. Celor două părți ale autorității bugetare li se reamintește că publicarea deciziei de mai sus în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu va avea loc mai târziu decât publicarea bugetului pentru 2011.

 
  
  

Proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011, astfel cum a fost modificat de Consiliu

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Bugetul comunitar pentru 2011 constă în 141,8 miliarde de euro drept cheltuieli pentru autorizări și 126,5 miliarde de euro drept cheltuieli pentru plăți. Afirmarea și consolidarea finanțării pentru educație și inovare pot fi considerate prioritățile Parlamentului pentru acest buget. Astfel, la rubrica 1a, Competitivitate pentru creștere și ocuparea forței de muncă, se înregistrează o creștere de 18 milioane de euro pentru Programul de învățare pe tot parcursul vieții, iar la rubrica 3b - Cetățenia se înregistrează încă 3 milioane de euro pentru programul „Tineret în acțiune”.

Salut angajamentul asumat de următoarele președinții ale UE (guvernele Ungariei, Poloniei, Danemarcei și Ciprului) în sensul implicării Parlamentului European în viitoarele discuții și negocieri privind următorul cadru financiar multianual (CFM).

Aplaud angajamentul asumat de Comisia Europeană în sensul prezentării unei propuneri oficiale la finalul lunii iunie 2011, pentru a asigura discutarea simultană a CFM și a propunerilor referitoare la resursele proprii. Implicarea Parlamentului European în aceste domenii este prevăzută și în Tratatul de la Lisabona (articolele 312, nr. 5, 324 și 311).

Sper că unanimitatea necesară în Consiliu pentru adoptarea următorului cadru financiar multianual și pentru noile resurse proprii nu va conduce la un blocaj.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Liberadzki (S&D), în scris.(PL) Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord privind bugetul pentru 2011. Am votat pentru adoptarea bugetului, având în vedere principiile sale politice și instituționale de bază care propun, printre altele, consolidarea rolului Parlamentului European în negocierile privind noul cadru financiar după 2013 și participarea la dezbaterea privind noile surse de venituri, inclusiv în ceea ce privește taxa Euro. O altă calitate a bugetului este flexibilitatea sa sporită pentru circumstanțe neprevăzute. Am evitat pericolul utilizării unui buget provizoriu, care ar paraliza într-o măsură semnificativă funcționarea Uniunii. O astfel de situație ar fi deosebit de nefavorabilă în această perioadă în care trebuie combătută cu putere criza economică și trebuie pus în aplicare Tratatul de la Lisabona. Un merit deosebit îl are poziția adoptată de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Sonik (PPE), în scris.(PL) Adoptarea bugetului pentru 2011 arată că în Uniunea Europeană se poate ajunge la un compromis. Proiectul planului financiar pentru 2011 a fost acceptat și votat grație bunăvoinței tuturor instituțiilor care au ajutat la elaborarea sa. Acest compromis trebuie apreciat mai ales fiindcă procedurile decizionale sunt unele noi, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și, pentru prima dată în istorie, Parlamentul European a luat o decizie comună privind cheltuielile, pe picior de egalitate cu Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană. Nu este un buget ideal, însă cred că fondurile au fost alocate în mod rațional, acoperind toate prioritățile Uniunii Europene. Votând pentru adoptarea bugetului pentru 2011, mi-am exprimat și susținerea pentru viitoarea evoluție și pentru ideea integrării europene.

 
  
  

Raport: Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Helga Trüpel (A7-0369/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece bugetul comunitar pentru anul 2011, care a fost prezentat de Comisia parlamentară pentru bugete în timpul perioadei de sesiune, consolidează finanțarea priorităților definite de Parlamentul European, precum educația, inovarea, procesul de pace în Orientul Mijlociu și Palestina, Programul de învățare pe tot parcursul vieții, programul de cercetare „Oameni” și Programul pentru competitivitate și inovare. Felicit Parlamentul, Consiliul și Comisia pentru că au decis că, dacă este nevoie de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea obligațiilor legale ale UE, se vor adopta modificări bugetare pe parcursul anului 2011, fiindcă, din punct de vedere legal, bugetul UE nu poate prezenta deficit. În afară de buget, Parlamentul a avut o serie de cerințe politice privind punerea în aplicare a prevederilor din Tratatul de la Lisabona, mai ales în ceea ce privește un nou sistem de resurse proprii. În legătură cu acestea, e bine de știut că CE a anunțat că va prezenta o inițiativă oficială spre finalul lunii iunie 2011, pentru ca propunerile referitoare la resursele proprii să fie discutate simultan cu viitoarea Perspectivă financiară.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. Am votat în favoarea acestei rezoluții și am susținut bugetul UE pentru anul 2011. Salut acordul la care au ajuns Consiliul, Comisia și Parlamentul European și sper că bugetul va fi unul fiabil, care va putea fi pus în aplicare pe deplin și în mod previzibil, de la începutul exercițiului financiar. În urma adoptării acestei rezoluții, Parlamentul European va asigura finanțarea și continuitatea bugetului convenit de către Consiliu și de Comisia pentru bugete. Sunt convinsă că era necesară alocarea mai multor fonduri pentru educație, cercetare și inovație, deoarece UE trebuie să-și mărească eficiența și competitivitatea pentru a putea depăși criza financiară și economică. Pentru a atinge acest obiectiv, UE trebuie să adopte o strategie pe termen lung, iar acest buget trebuie să facă parte din ea.

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Aprobarea de către Parlamentul European a bugetului comunitar pentru anul 2011, la doar câteva zile după ce îl respinsese, ne demonstrează că întreaga procedură este o manevră de deturnare a atenției de la esența bugetului, care avantajează marile companii și împovărează forța de muncă cu greutățile crizei economice și ale intervențiilor imperialiste tot mai intense. În același timp, acest joc bine gândit a evidențiat o concurență serioasă între imperialiști și faptul că organismele comunitare se luptă să servească intereselor plutocrației în urma adoptării Tratatului de la Lisabona. În urmă cu mai mult timp s-a luat decizia de a reduce creditele minime care ar fi putut fi acordate agricultorilor, lucrătorilor și liber-profesioniștilor săraci și de a mări creditele acordate direct grupărilor de monopol, în sprijinul serviciilor și infrastructurii intervențiilor civilo-militare, pentru persecuția și reprimarea clasei muncitoare și a mișcărilor de revoltă.

Purtătorii de cuvânt ai capitalismului nu își vor putea salva reputația prin astfel de trucuri. Rolul lor devine din ce în ce mai clar. Clasa muncitoare și de la marginea societății își intensifică lupta împotriva politicilor UE și a guvernelor burgheze, creând noi perspective pentru o economie populară, care va răspunde necesităților populației.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Elaborarea bugetului anual pentru 2011 a dat din nou naștere unor negocieri politice reale între deputații europeni și guvernele statelor membre. În contextul actual al reducerilor bugetare, Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă guvernele statelor membre, a dorit ca Uniunea să se implice în măsurile de austeritate pe care și le autoimpun statele europene. Deși Parlamentul European și Comisia doreau, dimpotrivă, ca această criză să fie abordată prin politici voluntare, ele s-au raliat poziției Consiliului, manifestându-și solidaritatea față de statele membre. În schimbul acestei concesii, Parlamentul a dorit să se desfășoare o dezbatere privind resursele Uniunii, mai ales în ceea ce privește capacitatea ei de a avea fonduri proprii, independent de contribuțiile statelor membre. Inițial, Consiliul a fost intransigent, însă a sfârșit prin a ceda solicitărilor noastre legitime. Din acest motiv, împreună cu alți deputați, am decis să aprob acest buget, ale cărui ambiții sunt limitate pe termen scurt, însă care permite extinderea perspectivelor pentru politicile Uniunii.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea bugetului pentru 2011. Acest buget a fost consolidat prin noile proceduri prevăzute în Tratatul de la Lisabona. Aceste negocieri îndelungate și dificile pentru ajungerea la un consens privind bugetul pe anul 2011 demonstrează că, pe măsură ce vor intra în vigoare noi principii bugetare, vom fi obligați să găsim compromisuri instituționale raționale privind cele mai importante aspecte ale politicii UE. Pentru prima dată de la intrarea în vigoare a noului tratat, Parlamentul European a folosit atribuțiile care i-au fost acordate pentru a participa pe deplin la elaborarea bugetului Uniunii Europene. Prima încercare nereușită de a ajunge la un consens și de a răspunde solicitărilor legitime ale Parlamentului European ne-a demonstrat că între instituții încă există un conflict care nu își are locul, deoarece obstrucționează cooperarea interinstituțională eficientă. Obiectivul tuturor instituțiilor UE este acela de a se asigura că acordurile importante pentru întreaga Uniune și cetățenii săi sunt adoptate într-o manieră cât mai uniformă. Prin urmare, consider că, în viitor, trebuie să se opereze modificări fundamentale la nivelul principiilor de funcționare ale instituțiilor și că este extrem de important ca Parlamentul European să participe la toate fazele de negociere, mai ales la negocierea bugetară, pentru a se asigura punerea în aplicare a principiului democrației reprezentative.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Baudis (PPE), în scris. (FR) Uniunea Europeană trebuie să-și aloce un buget conform cu ambițiile sale. Ea nu trebuie să se lase dominată de criză, ci să facă față provocărilor acesteia. Grație Tratatului de la Lisabona, Parlamentul se află acum pe picior de egalitate cu Consiliul și s-a dovedit a fi o forță proactivă. Am votat pentru bugetul pentru anul 2011, deoarece nouă, deputaților în Parlamentul European, ne revine sarcina de a-i oferi Europei o direcție politică clară. În 2011, Europa își va menține prioritățile. Va putea să își modifice necesitățile financiare, pentru a-și pune în aplicare noile atribuții. În pofida circumstanțelor economice dificile, Parlamentul a reușit să obțină un angajament ferm din partea statelor membre.

La propunerea Parlamentului, Comisia va începe în 2011 discuțiile privind diversele tipuri de resurse proprii, resurse de care Europa are nevoie pentru a-și garanta pe viitor autonomia financiară. Cu toate acestea, mă îngrijorează faptul că Parlamentul nu a ajuns la un consens privind finanțarea suplimentară de care va avea nevoie proiectul Iter începând cu anul 2012. Reactorul termonuclear experimental, un proiect emblematic pentru cercetarea internațională și dinamismul științific european, ar fi putut beneficia de o parte dintre resursele neutilizate, excedentare prevăzute în bugetul pe anul 2011.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) După ce a făcut față cu brio negocierilor cu Consiliul privind bugetul pe anul 2011, privind condițiile de elaborare a următorului cadru financiar multianual și privind resursele proprii ale Uniunii, Parlamentul a pierdut bătălia. Adoptând bugetul pentru 2011 în timpul perioadei de sesiune din decembrie, am demonstrat că Consiliul avea dreptate. Nu ne-au îngrijorat cifrele, ci mai degrabă solicitările politice. Nu am uitat cele șapte solicitări adoptate în perioada precedentă de sesiune. Aspectul pozitiv este acela că în primăvara lui 2011 Comisia va prezenta și o propunere privind resursele proprii. Parlamentul va fi inclus în aceste discuții, dar și în cele necesare pentru elaborarea perspectivelor financiare. Termenii nu au fost încă definiți, drept pentru care lupta pentru respectarea codeciziei în acest domeniu abia a început.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Adoptarea bugetului UE pentru 2011 de către Parlament este semnalul că, atunci când există dialog între Comisie și legislativ, lucrurile se pot aranja avantajos pentru ambele părți. Comisia a înțeles că Parlamentul European are acum un cuvânt mai greu de spus în legătură cu finanțele Uniunii și a ales, chiar dacă mai târziu, să respecte acest lucru. Practic, bugetul rămâne în limitele stabilite de Consiliu dar, în același timp, include și câteva dintre prioritățile legislativului. Ne aflam, înainte de acordul atins, în situația ciudată de a avea tot felul de strategii și programe care nu se regăseau deloc în proiecțiile bugetare pentru anul viitor. Aceste strategii și programe nu pot rămâne doar pe hârtie, pentru că nu ar denota decât inconsecvență și neîncrederea în propriile acte adoptate de către Uniune.

Este clar că nu poți dezvolta programe pentru tineret, inovație și cercetare, nu poți pretinde că ești un jucător activ în politica externă mondială fără fonduri menite să finanțeze toate aceste planuri. Parlamentul a argumentat cu succes în fața Consiliului nevoia unor evaluări sistematice a beneficiilor noii legislații și finanțării acesteia. Ca reprezentanți direct aleși de către cetățenii Uniunii, este important ca contribuabilii să vadă că banii sunt cheltuiți cu folos.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut bugetul adoptat astăzi, deoarece acesta păstrează direcțiile prioritare adoptate de Parlament în luna octombrie, care consolidează domenii cheie precum educația, tineretul, cercetarea și inovațiile. Este esențial ca UE să dispună de un buget durabil, care să poată fi pus în aplicare pe deplin și în mod previzibil încă de la începutul exercițiului financiar, nu de un sistem de douăsprezecimi provizorii care să pericliteze aplicarea politicilor sale. De asemenea, este importantă elaborarea unui buget vizionar într-o perioadă de criză, a unui buget care consolidează domeniile ce contribuie la creșterea economică, la dezvoltarea și îmbunătățirea locurilor de muncă, precum știința și inovația. Redresarea economică va fi posibilă în Europa doar pe baza unui buget ambițios.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédéric Daerden (S&D) în scris. – (FR) Bugetul pentru anul 2011 a fost votat cu responsabilitate, amărăciune și convingere. Responsabilitate: Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților și Parlamentul și-au asumat responsabilitatea votând în favoarea acestui buget, pentru a evita un impas instituțional și recursul la sistemul douăsprezecimilor provizorii. Amărăciune: codecizia pe probleme bugetare este o luptă pierdută. În pofida concesiilor făcute de Parlament, unele state membre care, spre deosebire de mine, nu cred în valoarea adăugată a bugetului european, au rămas inflexibile. Convingere: viitorul Uniunii depinde de noile resurse proprii și de o taxă pe tranzacțiile financiare. Avem nevoie de Comisie și avem nevoie ca ea să fie dedicată acestui obiectiv fundamental, dacă dorim să îl atingem. Avem nevoie de Facilitarea comerțului și transportului (TTF) și de un buget pentru anul 2011, motiv pentru care m-am abținut în legătură cu amendamentul depus din nou de către Grupul Verzilor în această problemă, care a fost unul simbolic, însă iresponsabil. TTF este un subiect prea important pentru a fi abordat în joacă, în contextul strategiilor politice de depunere de amendamente de către alte persoane decât autorii inițiali, în cadrul unei linii bugetare aflate la zero. Acest amendament fusese inițial socialist, iar scopul său era acela de a avansa această dezbatere pe parcursul procedurii bugetare. Dacă ar fi fost adoptat astăzi, ar fi însemnat să alegem o Uniune fără buget.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea bugetului cu o creștere aproape inexistentă față de anul 2010, pentru a arăta că Parlamentul poate da dovadă de maturitate și responsabilitate în contextul unei crize economice care afectează guvernele naționale. Nu este corect să mărim bugetul pentru anul 2011 în această perioadă în care majoritatea statelor membre intră într-o perioadă de strict control bugetar. Mă bucur că negocierile dure care au avut loc între diferitele instituții au ajuns la un compromis și că am evitat o criză bugetară pentru anul 2011.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului privind noul proiect de buget pentru anul 2011, deoarece el consolidează finanțarea în domenii prioritare pentru Parlamentul European, precum educația, inovarea, competitivitatea și coeziunea pentru creștere și ocuparea forței de muncă, precum și conservarea și gestionarea resurselor naturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Göran Färm (S&D), în scris. (SV) Noi, social-democrații suedezi, am votat astăzi în favoarea proiectului de buget al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011. Este un buget moderat, însă el cuprinde, totodată, investiții importante în domeniile cercetării, inițiativelor pentru tineret și inițiativelor privind ajutorarea Palestinei, permițând instituirea noului Serviciu de acțiune externă al UE și a unor noi autorități de supraveghere financiară.

Cu toate acestea, ne-am abținut de la votul asupra textului și asupra liniilor bugetare propuse, referitoare la noile resurse proprii ale UE. Ne declarăm în favoarea unei revizuiri a sistemului de resurse proprii ale UE și a unei examinări a taxei pe tranzacțiile financiare, însă considerăm că în prezent deținem prea puține informații pentru a putea lua o poziție detaliată în acest sens.

Indiferent de forma pe care o poate lua noul sistem privind venitul UE, dorim să subliniem faptul că el trebuie să fie neutru din punctul de vedere al bugetului și să respecte competențele statelor membre în domeniul impozitării.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Bugetul pentru anul 2011 va fi primul buget al Uniunii convenit după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Deși acest acord, stabilit în cadrul noii proceduri de codecizie, nu acoperă toate preocupările Parlamentului European, el stă la baza unor înțelegeri comune privind prioritățile bugetare ale Uniunii. Având în vedere noile provocări cu care se confruntă Uniunea, a devenit esențială instituirea unei facilități care să-i permită Comisiei să introducă modificări bugetare dacă finanțarea propusă este insuficientă pentru atingerea obiectivelor strategice, mai exact în cazul priorităților stabilite în cadrul strategiei UE 2020.

De asemenea, Parlamentul European și Consiliul trebuie să găsească o modalitate comună de a reacționa rapid și eficient, de a crea condiții pentru o Uniune mai egalitară și mai competitivă, capabilă să facă față noilor provocări.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Rezultatul dezbaterii bugetare pentru anul 2011 a fost unul previzibil, ținând cont de responsabilitățile Consiliului și ale principalelor grupări politice din Parlament, atât în definirea și acceptarea actualului cadru financiar multianual, cât și în aprobarea bugetelor ulterioare pe care acesta va trebui să le acopere.

Acest acord nu elimină, ci, din contră, subliniază numeroasele puncte slabe ale bugetului. Având în vedere agravarea crizei sociale și economice, a șomajului și a condițiilor de trai pentru milioane de persoane – la care contribuie în mare măsură și planurile de terorism social pe care UE intenționează să le impună statelor membre – vom afla încă o dată care este adevărata semnificație a vestitei solidarități europene: un buget care nu depășește 1 % din venitul național brut comunitar, incapabil să redistribuie bogăția, incapabil să asigure coeziunea economică și socială și care, fără îndoială, va accentua efectele nocive ale politicilor puse în aplicare de UE. Încă o dată, declarăm că există o alternativă la acest buget, una care este nu doar posibilă, ci și cu adevărat necesară, o alternativă care ar conduce la o consolidare semnificativă a comunității, bazată pe contribuția justă a statelor membre, în funcție de venitul național brut al fiecăreia.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Salut acordul dintre Parlamentul European și guvernele celor 27 de state membre, mai ales fiindcă, în absența acestui acord, plățile primite de agricultorii irlandezi anul viitor ar fi întârziat.

 
  
MPphoto
 
 

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), în scris.(PL) Amenințarea introducerii unui buget provizoriu pentru anul 2011 a mobilizat Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să își intensifice discuțiile, iar rezultatul acestora – proiectul de buget asupra căruia s-a votat astăzi – poate fi considerat un compromis pragmatic. Negocierile purtate între instituții au condus la includerea majorității propunerilor susținute de Parlament. Consiliul ne-a asigurat că este dispus să coopereze la instituirea Cadrului financiar pentru 2014-2020, ceea ce va reprezenta o aplicare practică a prevederilor Tratatului de la Lisabona. Totodată, Parlamentul a ajuns la un acord în această privință cu prim-miniștrii Ungariei, Poloniei, Danemarcei și Ciprului, țări care vor deține Președinția Consiliului UE în următorii doi ani. Ne bucură decizia Consiliului de a păstra mecanismul de flexibilitate al bugetului Uniunii Europene la un nivel de 0,03 % din produsul intern brut al UE. Aceste fonduri vor permite finanțarea cheltuielilor esențiale care nu au fost prevăzute în timpul negocierilor privind Cadrul financiar anterior, precum, de exemplu, Serviciul european pentru acțiune externă și sistemul Galileo. O concesie din partea Parlamentului constă în amânarea dezbaterii privind viitoarele surse de finanțare ale Uniunii Europene, solicitată și de Comisia Europeană. Ideea reducerii contribuțiilor naționale la bugetul Uniunii s-a prăbușit în fața opoziției hotărâte a unui grup de state membre care se temeau de reacția opiniei publice. Vom reveni cu siguranță la această dezbatere în vara anului 2011, când Comisia va prezenta diverse noi opțiuni pentru finanțarea UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Julie Girling (ECR), în scris.(în numele delegației Partidului conservator din Regatul Unit) Reprezentanții Partidului conservator din Regatul Unit au votat astăzi împotriva măririi bugetului cu 2,9 %, deoarece considerăm că, din moment ce guvernele naționale caută modalități de a-și reduce propriile deficite sau de a-și îmbunătăți situația fiscală, nu este corect ca deputații europeni să solicite creșterea cheltuielilor comunitare. Bugetul UE nu poate fi folosit, așa cum susțin o parte dintre colegii mei, ca supliment față de bugetele naționale, într-o perioadă de austeritate, ci, din contră, el trebuie să reflecte situația dificilă în care se află statele membre UE. Acesta este motivul pentru care grupul conservatorilor a depus inițial un amendament, solicitând înghețarea pe termen lung a plăților, la nivelul din anul 2010, o măsură care i-ar asigura pe cetățeni că UE încearcă să țină sub control cheltuielile publice.

 
  
MPphoto
 
 

  Estelle Grelier (S&D), în scris. (FR) Adoptând, astăzi, bugetul pentru 2011, Parlamentul European a eșuat de două ori. Bugetul adoptat este prea mic: +2,91 %, mult prea puțin față de varianta prezentată la prima lectură (+6 %) și în propunerea inițială a Comisiei (+5,8 %). Sumele adoptate sunt practic cele propuse de Consiliu, fără a se putea negocia cu adevărat, ceea ce nu oferă perspective foarte bune pentru negociabilitatea viitoarelor bugete. Încă de la punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul a hotărât împreună cu Consiliul, în cadrul procedurii de codecizie, în ceea ce privește domeniul bugetar: până în prezent nu s-a stabilit în mod clar care este rolul pe care îl vom juca noi, deputații europeni, în elaborarea viitorului cadru financiar și nici nu s-a purtat o dezbatere privind noile resurse proprii, așa că există pericolul să lăsăm Consiliul să domine pe viitor proiectul european. Având în vedere poziția anumitor state membre, există riscul ca acest proiect să se împotmolească. Ceea ce mă surprinde cel mai mult este atitudinea afișată de dreapta europeană, deoarece, la începutul negocierilor, reprezentanții acesteia au dat înapoi atunci când au primit telefoane de la președinții sau de la guvernul țării pe care o reprezintă. Toată lumea își va face o opinie proprie în legătură cu coerența politică a unui astfel de abandon.

 
  
MPphoto
 
 

  Małgorzata Handzlik (PPE), în scris.(PL) Salut adoptarea, cu o majoritate vastă, a bugetului UE pentru 2011. Acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE a permis evitarea utilizării unui buget provizoriu, ceea ce ar fi putut submina politica de coeziune și agricultură a UE. Este o veste foarte bună pentru guvernele locale, pentru agricultorii și oamenii de afaceri din Polonia, care apelează tot mai mult la fondurile Uniunii, deoarece, în pofida crizei economice, plățile vor crește cu 2,91 % față de 2010. Totodată, mă bucură creșterea resurselor pentru domeniile prioritare adoptate de Parlament, inclusiv pentru tineret, educație, cercetare și inovare.

 
  
MPphoto
 
 

  Constance Le Grip (PPE) , în scris. (FR) Am votat pentru noul buget și mă bucur că instituțiile europene au ajuns în final la un consens. Prin acest vot, Parlamentul European dorește să-i ofere Uniunii Europene un buget stabil, care poate fi pus în aplicare încă de la începutul anului 2011, evitând utilizarea sistemului douăsprezecimilor provizorii, care ar fi amenințat aplicarea mai multor politici europene. Regret, însă, lipsa de flexibilitate impusă de acest buget, precum și opțiunea anumitor grupări politice, mai ales a socialiștilor, de a pune în pericol ITER, singurul proiect fundamental de cercetare pe termen lung în care Uniunea Europeană joacă un rol esențial, amânând votul asupra finanțării acestuia. Renunțând la creditele de 600 de milioane de euro cu care s-ar fi putut finanța ITER, în această perioadă de criză în care banii publici europeni sunt puțini, socialiștii au dat dovadă de iresponsabilitate și incoerență și pun în pericol un proiect strategic care creează locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) Mă bucur că, în pofida numeroaselor complicații, s-a putut stabili și adopta bugetul UE pentru 2011, după modificările operate de Consiliu. Acest lucru este foarte important, nu numai pentru că s-a evitat adoptarea unui buget provizoriu, ci și pentru că putem fi siguri de programarea cheltuielilor aferente politicii de coeziune, ceea ce este extrem de important pentru rezidenții UE și, mai ales, pentru beneficiarii fondurilor europene. Totodată, doresc să subliniez faptul că resursele pentru politica de coeziune au crescut cu 10 %. Este important că am ajuns la un acord politic. Am demonstrat, astfel, solidaritatea europeană, ceea ce ne conferă stabilitate financiară pentru 2011.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. (FR) Am votat astăzi în favoarea bugetului pentru 2011. După negocieri îndelungate, am reușit să ajungem la un acord mulțumitor pentru Parlament. Într-adevăr, Parlamentul așteaptă punerea în aplicare a prevederilor Tratatului de la Lisabona. Tratatul prevede ca instituția noastră să fie implicată în negocierile privind următorul buget pe termen lung, iar această modificare trebuie acceptată la toate nivelurile. Totodată, Parlamentul a dorit să păstreze câteva rezerve în bugetul pentru 2011. Un exemplu în acest sens este suma de 425 000 de euro, prevăzută în bugetul pentru 2011 al Colegiului european de poliție (CEPOL), care poate fi acordată acum doar în anumite condiții. Prin urmare, agenția va trebui să pună în aplicare recomandările deputaților europeni, având în vedere refuzul Parlamentului de a aproba aplicarea bugetului agenției, astfel încât să se poată lua o decizie privind alocarea completă a bugetului CEPOL în 2011.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Bugetul pentru 2011, primul în cazul căruia Parlamentul a avut dreptul să își spună părerea, nu a făcut decât să arate că nu avem o putere prea mare. Ca și cum nu ar fi fost suficient că aprobă contrareforme neoliberale și că lucrează în beneficiul piețelor financiare, nu al cetățenilor care i-au ales, deputații din Parlamentul European capitulează în numele urgenței. Nu voi acorda votul meu unui asemenea demers reprobabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) După negocieri intense, s-a putut ajunge la un consens privind bugetul pentru 2011. Nu este bugetul ideal, însă, cu toate acestea, este un document care va permite atingerea obiectivelor stabilite de UE. Acest buget comunitar pentru 2011, adoptat astăzi în perioada de sesiune, consolidează finanțarea priorităților definite de Parlamentul European, precum educația, inovația și procesul de pace în Orientul Mijlociu și în Palestina.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris.Ținând cont de numărul mare de birocrați din Parlamentul European și din Comisia Europeană, această rezoluție va ajuta Comunitatea Europeană să ajungă, în timp, din ce în ce mai aproape de o distribuție judicioasă și eficientă a resurselor. Am analizat cu atenție celelalte afirmații din raport și mă bucur să văd că anumite persoane din Parlament înțeleg necesitatea de a folosi banii la timp, nu când este prea târziu. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) La fel ca și în cazul ultimei propuneri de mărire a bugetului pentru 2011, a trebuit să mă opun și acesteia, în interesul cetățenilor Europei. E imposibil de înțeles cum de UE își permite să-și mărească bugetul, când în întreaga Europă se adoptă programe de austeritate. Cea mai recentă mărire este justificată prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și prin noile instituții create de acesta, precum Serviciul european pentru acțiune externă. Partidul libertății din Austria a votat împotriva Tratatului de la Lisabona, care, deși aducea câteva avantaje, a condus în principal la o creștere a birocrației și a costurilor suportate de cetățeni. Așadar, m-am opus bugetului pentru 2011.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Morin-Chartier (PPE), în scris. (FR) Susțin votul Parlamentului European de miercuri, 15 decembrie 2010, pentru adoptarea bugetului pentru 2011, în timpul ședinței de la Strasbourg, în urma dezbaterii ce a avut loc marți. Bugetul adoptat prevede o finanțare mai mare pentru majoritatea priorităților stabilite de Parlament, respectând, însă, limitele globale impuse de Consiliu. Pe parcursul negocierilor bugetare din acest an, colegii mei din Parlamentul European au ajuns la acorduri cu Consiliul și Comisia privind o serie de solicitări politice referitoare la buget.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Proiectul de buget modificat de Consiliul European nu reflectă pe deplin necesitățile și cerințele evidențiate de Parlament, însă Uniunea Europeană nu poate fi privată de un buget aprobat în primele luni ale anului 2011. Din acest motiv, în timpul trialogului de pe 6 decembrie, Comisia, Consiliul și Parlamentul au ajuns la un compromis adecvat, privind un buget care poate fi pus în aplicare chiar de la începutul exercițiului financiar 2011. Am votat pentru, deoarece consider că Parlamentul a depus eforturi pentru a le oferi cetățenilor Uniunii resurse financiare adecvate, după cum se observă în aprobarea declarației comune privind creditele de plată.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției Parlamentului, deoarece consider că, deși proiectul de buget modificat de Consiliu nu răspunde cu adevărat necesității unui buget durabil, coerent și eficient al Uniunii, s-a atins obiectivul Parlamentului de a prezenta un buget ce poate fi pus în aplicare în mod complet și previzibil, chiar de la începutul exercițiului financiar.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea rezoluției Parlamentului, deoarece consider că, deși proiectul de buget modificat de Consiliu nu răspunde cu adevărat necesității unui buget durabil, coerent și eficient al Uniunii, s-a atins obiectivul Parlamentului de a prezenta un buget ce poate fi pus în aplicare în mod complet și previzibil, chiar de la începutul exercițiului financiar.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. (FR) A fost deosebit faptul că, luna trecută, toate grupurile politice s-au mobilizat pentru a ajunge la un consens politic, dincolo de bugetul pentru 2011, privind finanțarea viitoare a UE. Iată că, după toate scandalurile din timpul negocierilor, cele trei principale grupări politice au cedat pe ultima sută de metri. Parlamentul European, deși și-a utilizat noile atribuții, tocmai a ratat șansa de a se impune ca decident în domeniul bugetar. Scrisoarea primului ministru belgian, care ne-a fost prezentată de Președinția belgiană și care garantează că Tratatul va fi respectat (sic) și că Parlamentul va fi implicat în viitoarele discuții, nu oferă nicio garanție pentru un bun rezultat politic. Votul nostru împotrivă reflectă această șansă ratată și clauza de rendez-vous care va urma.

Folosind aceeași metodă ca și Convenția, cel mai bun mecanism pentru atingerea acestui obiectiv constă în reunirea Parlamentului European, a parlamentelor și guvernelor naționale și a Comisiei Europene. În ceea ce privește mega-proiectul ITER, care are nevoie și va avea în continuare nevoie de fonduri considerabile, nu regretăm că a fost amânat. De îndată ce va reveni în atenția Comisiei parlamentare pentru bugete, vom încerca să demonstrăm din nou că el reprezintă o risipă financiară.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Suntem pe cale să aprobăm bugetul Uniunii Europene pentru 2011, pentru prima dată în conformitate cu normele Tratatului de la Lisabona. Mă bucură faptul că Parlamentul European și-a afirmat rolul în această privință și susțin prioritățile principale ale documentului asupra căruia votăm astăzi. În 2011, trebuie acordată o atenție deosebită problemei Tineretului, educației și mobilității, prioritate de care s-a ținut cont în toate secțiunile bugetului. Trebuie să investim în tineret și în pregătirea tuturor cetățenilor europeni, prin programele de învățare de-a lungul vieții, Erasmus Mundus și Eures.

Totodată, este esențială promovarea investițiilor în cercetare și inovare și a rolului IMM-urilor ca motor pentru dinamizarea economiei. Având în vedere importanța politicii de coeziune, ca element de bază al tuturor politicilor europene, salut includerea sa în document, drept garanție a aplicării cu succes a acestei politici. Din motivele prezentate mai sus și deoarece consider că Uniunea Europeană trece printr-o perioadă care necesită mai multe eforturi pentru ca Europa să fie mai puternică și mai competitivă, fără a-i fi afectată capacitatea de a consolida dialogul interinstituțional, votez în favoarea acestui proiect prezentat de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. − (DE) Am votat în favoarea acestui raport. Parlamentul și-a demonstrat capacitățile în cadrul negocierilor cu Consiliul. Anul trecut, în contextul Tratatului de la Lisabona, Consiliul a făcut numeroase concesii în favoarea Parlamentului. În ceea ce privește această decizie asupra bugetului, Parlamentul s-a apropiat de poziția Consiliului. Consider că acest compromis este unul binevenit.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. Bugetul pentru 2011 a fost hotărât în vremuri dificile și instabile. Într-o perioadă în care bugetele statelor membre sunt afectate de reduceri semnificative, este mai important ca oricând să ne asigurăm că Europa oferă resursele necesare pentru contracararea efectelor crizei. Beneficiile finanțării comunitare pot fi observate la nivelul regiunii pe care o reprezint, iar ele sunt extrem de utile pentru cei care vor suferi din cauza actualei politici de defrișare și cultivare forțată a terenurilor în Regatul Unit.

Există, însă, părți din buget cu care nu pot fi de acord. De exemplu, nu cred că trebuie aprobate subvențiile agricole excesive și creșterea cheltuielilor pentru divertisment. Consider că este important să fim cumpătați în această perioadă economică de incertitudine. Din acest motiv, am ales să mă abțin în ceea ce privește bugetul pentru 2011.

 
  
MPphoto
 
 

  Glenis Willmott (S&D), în scris. Noi, deputații laburiști din Parlamentul European, am votat împotriva proiectului de buget, deoarece considerăm că nu este normal ca bugetul UE să crească, în condițiile în care, la nivel național, cheltuielile publice sunt reduse semnificativ.

Nu susținem modul în care numeroase guverne își pun în pericol economia reducând cheltuielile publice, însă aceasta nu înseamnă că trebuie să fim de acord cu creșterea cheltuielilor totale ale Uniunii Europene.

UE va face multe lucruri importante anul viitor, acordând sprijin domeniilor care au fost cel mai puternic afectate de reducerile aplicate la nivel național. Suntem de părere că, dacă este nevoie de noi cheltuieli pentru proiecte importante, s-ar fi putut apela la fondurile de economii.

Având în vedere presiunile la care sunt supuse în prezent economiile naționale, aceste negocieri bugetare ar fi fost o șansă de a-i convinge pe liderii UE să rezolve problema cheltuielilor comunitare excesive în domenii precum subvențiile agricole, care subminează deseori economiile țărilor pe care dorește să le ajute bugetul comunitar pentru asistență internațională. Totuși, acest proiect de buget nu modifică subvențiile respective.

În aceste condiții, deputații laburiști nu au putut susține o creștere a bugetului UE.

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0353/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere faptul că Țările de Jos au solicitat asistență în ceea ce privește cazurile celor 613 de concedieri care au avut loc în cadrul a două întreprinderi încadrate în diviziunea 46 din NACE a doua revizuire („Vânzarea cu ridicata, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor”) din regiunea NUTS II Norord Holland din Țările de Jos, am votat în favoarea rezoluției, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei Europene și cu amendamentele înaintate de Parlamentul European. Sunt, de asemenea, de acord că funcționarea și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a altor instrumente create de Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 în cadrul procesului de revizuire la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2007–2013.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. – (PT) Asistența acordată lucrătorilor disponibilizați ca urmare a restructurării sau relocalizării trebuie să fie dinamică și flexibilă, astfel încât să fie pusă în aplicare rapid și într-un mod eficace. Având în vedere modificările structurale din cadrul comerțului internațional, este vital ca economia europeană să poată pună în aplicare rapid instrumentele necesare sprijinirii lucrătorilor afectați de aceste schimbări și să asigure reconversia profesională a acestora pentru a-i ajuta să se reintegreze rapid pe piața muncii. Asistența financiară ar trebui să fie furnizată pe baze individuale. De asemenea, este important să subliniem faptul că această asistență nu înlocuiește responsabilitățile care, în mod normal, aparțin companiilor, și nici nu vizează finanțarea și restructurarea companiilor. Luând în considerare faptul că Țările de Jos au solicitat asistență pentru cele 613 cazuri de concedieri din două întreprinderi din cadrul diviziunii 18 („Vânzarea cu ridicata, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor”) din NACE a doua revizuire din regiunea Noord Holland, votez în favoarea acestui raport sau, cu alte cuvinte, în favoarea mobilizării FEG în vederea susținerii Țărilor de Jos.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Criza financiară și economică prin care trecem, combinată cu schimbările constante de pe piața muncii, provocate de modificările din structura comerțului internațional, au avut drept rezultat nenumărate victime ale șomajului care, în multe cazuri, este pe termen lung. Fondul european de ajustare la globalizare a fost creat pentru a răspunde unor astfel de situații. În acest caz, discutăm despre mobilizarea a puțin mai mult de două milioane cinci sute de mii de euro pentru Țările de Jos în vederea sprijinirii celor 613 cazuri de concediere din cadrul a două companii de vânzarea cu ridicata între 1 mai 2009 și 31 ianuarie 2010. Dat fiind faptul că, după ce a analizat cererea, Comisia a considerat-o adecvată și îndeplinind cerințele prevăzute și a recomandat aprobarea solicitării, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Având în vedere impactul social al crizei economice mondiale, care a avut un efect deosebit asupra ocupării forței de muncă, utilizarea adecvată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este extrem de importantă pentru diminuarea suferinței pentru multe persoane și familii europene, contribuind la reintegrarea lor socială și dezvoltarea lor profesională, furnizând, în același timp, resurse noi pentru îndeplinirea nevoilor întreprinderilor și relansarea economiei. Dar, în acest context, se propune acest plan de intervenție pentru Țările de Jos, referitor la cele 613 cazuri de concediere care au avut loc în două întreprinderi din cadrul diviziunii 46 a NACE a doua revizuire („vânzarea cu ridicata, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor”) din regiunea NUTS II Noord Holland, în Țările de Jos. Prin urmare, sper că instituțiile europene își vor consolida eforturile de punere în aplicare a măsurilor care accelerează și îmbunătățesc nivelurile de utilizare a acestei resurse importante cum este FEG, care, în prezent, cunoaște niveluri de mobilizare foarte reduse. Anul acesta s-au solicitat doar 11 % din cele 500 de milioane de euro disponibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) UE este un spațiu al solidarității, iar Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este o expresie a acestei solidarități. Acest sprijin este esențial pentru a-i ajuta pe șomeri și pe victimele relocalizării companiilor, fenomen care se produce în această eră a globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forței de muncă dintr-o serie de țări, în special China și India, afectând țările care respectă drepturile lucrătorilor. Scopul FEG este de a-i ajuta pe lucrătorii care sunt victimele relocalizării întreprinderilor și este fundamental în a le facilita accesul la noi locuri de muncă. FEG a fost folosit în trecut de către celelalte țări ale UE, astfel încât acum este necesar să se furnizeze acest ajutor pentru Țările de Jos, care a depus o cerere de mobilizare a FEG pentru un număr de 613 de concedieri din două întreprinderi care operează în diviziunea 46 din NACE a doua revizuire („vânzarea cu ridicata, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor”) din regiunea NUTS II Noord Holland, din Țările de Jos.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Salariații care și-au pierdut locurile de muncă din cauza crizei financiare și economice trebuie să aibă șansa de a reveni rapid pe piața muncii. Statele membre sunt obligate să ia măsuri adecvate pentru a sprijini aceste persoane. Fondul european de ajustare la globalizare furnizează, în acest scop, fonduri la care statele membre pot apela. Votez în favoarea acestui raport, întrucât mobilizarea fondului pentru Țările de Jos este justificată și s-au îndeplinit toate criteriile.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Având în vedere că Țările de Jos au solicitat asistență pentru cele 613 cazuri de disponibilizare din două companii care operează în cadrul NACE Rev. 2 Diviziunea 46 („vânzarea cu ridicata, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor”) în regiunea NUTS II Noord Holland din Țările de Jos, am votat în favoarea rezoluției pentru că sunt de acord cu propunerea Comisiei și amendamentele la aceasta depuse de Parlament

Sunt, de asemenea, de acord:

- că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) ar trebui să sprijine reintegrarea pe piața muncii a fiecărui lucrător concediat și aș vrea să reiterez faptul că asistența de la FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici nu ar trebui să finanțeze restructurarea întreprinderilor sau a sectoarelor;

- că funcționarea și valoarea adăugată a FEG ar trebui evaluate în contextul evaluării generale a programelor și a altor instrumente create de AII din 17 mai 2006;

Salut propunerea Comisiei de a stabili o sursă de finanțare diferită de resursele FES neutilizate, pentru a răspunde declarațiilor repetate ale Parlamentului European că este necesară identificarea mecanismelor bugetare adecvate pentru transferul de fonduri, având în vedere că FEG a fost creat pentru a servi drept instrument specific și separat, având propriile sale obiective și perioade de finanțare.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Sunt pe deplin de acord cu raportoarea, dna Matera, care se bucură să observe că Comisia continuă să identifice surse alternative de credite de plată la resursele neutilizate ale Fondului Social European, conform solicitărilor frecvente făcute în trecut de Parlament.

Sunt, de asemenea, de acord cu raportoarea că alternativele alese în ultimele cazuri (linia bugetară destinată sprijinirii spiritului antreprenorial și inovării) nu sunt satisfăcătoare, date fiind deficiențele grave pe care le întâmpină Comisia atunci când pune în aplicare programele privind competitivitatea și inovarea. Într-o perioadă de criză economică, aceste credite ar trebui, de fapt, să fie majorate. Prin urmare, raportoarea invită ca pe viitor Comisia să-și continue efortul de a identifica linii bugetare mai adecvate pentru credite de plată.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Cererea de asistență înaintată de Țările de Jos în temeiul Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) privind cele 613 cazuri de concediere din două întreprinderi active din diviziunea 46 din NACE a doua revizuire („vânzarea cu ridicata, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor”) din regiunea NUTS II Noord Holland îndeplinește toate criteriile de eligibilitate stabilite legal. Într-adevăr, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, domeniul de aplicare a FEG a fost extins temporar pentru a acoperi intervenții în astfel de situații în care, ca urmare a crizei financiare și economice globale, există „cel puțin 500 de concedieri pe o perioadă de nouă luni, mai ales în întreprinderile mici și mijlocii, într-o diviziune NACE 2 dintr-o regiune sau din două regiuni învecinate la nivelul NUTS II”. Prin urmare, am votat în favoarea acestei rezoluții și sper că mobilizarea FEG va contribui la integrarea reușită a acestor lucrători pe piața forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Prin votul său de astăzi, Parlamentul European: (1) solicită instituțiilor competente să depună eforturile necesare pentru a accelera mobilizarea FEG; (2) reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și facilă a procedurilor de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp, având ca obiectiv sprijinirea lucrătorilor concediați ca urmare a globalizării și a crizei economice și financiare și subliniază rolul pe care-l poate juca FEG în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați; (3) subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, ar trebui să se garanteze că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină reintegrarea pe piața muncii a fiecărui lucrător concediat și reiterează faptul că asistența de la FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a întreprinderilor sau a sectoarelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. − Am votat pentru rezoluția privind mobilizarea Fondului European de Ajustare la Globalizare (FEAG) pentru lucrătorii din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) concediați în regiunea Noord Holland, Țările de Jos.

Sectorul TIC european a fost afectat atât de criza financiară și economică mondială, cât și de modificările structurale de pe piața mondială TIC, în special datorită transferului producției către China și India, fapt reflectat și de indicatorul TIC5.

Indicatorul TIC5 sintetizează principalele rezultate ale cercetării legate de ciclul de afaceri, de cheltuieli și de bugetele alocate sectorului TIC. Acest indicator pentru Europa de Vest a scăzut de la o valoare de aproximativ 160 în august 2008, la o valoare de aproximativ 30 în aprilie 2009.

Țările de Jos au pregătit pentru cei 613 lucrători concediați din două întreprinderi aparținând firmei „Randstad” un pachet coordonat de servicii personalizate precum: îndrumare privind tranziția de la un loc de muncă la altul, înființarea de centre de mobilitate, plasarea personalului disponibilizat, formare profesională și cercetarea capacității de angajare. Bugetul total necesar este de 3 934 055 EUR; Țările de Jos au depus la 8 aprilie 2010 o cerere pentru obținerea unei contribuții financiare de 2 557 135 EUR din partea FEAG.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. − (DE) Am votat în favoarea proiectului de raport. Încă o dată, suntem capabili să-i ajutăm pe cetățenii europeni care au fost concediați după ce întreprinderea lor a început să aibă probleme, să-și găsească un loc de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. − (DE) Această cerere este doar una dintr-un număr mare de cereri venind din Țările de Jos pe care le-am aprobat recent în cadrul Comisiei pentru bugete. Desigur, am votat în favoarea raportului dnei Matera privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) cu scopul de a sprijini cetățenii din Noord Holland care au fost concediați. Scopul FEG este să pună la dispoziție fonduri în vederea întrajutorării cetățenilor care și-au pierdut locul de muncă din cauza globalizării. Pe parcursul negocierilor bugetare din decursul ultimelor săptămâni, guvernul Țărilor de Jos a excelat prin răspunsul încăpățânat la pozițiile legitime adoptate de Parlamentul European, care este întotdeauna pregătit să realizeze un compromis. În acest moment, aș dori să afirm că faptul de a solicita zeci de milioane de euro sub formă de ajutor UE, pe de o parte, și de a refuza o dezbatere legitimă privind problemele ridicate de Parlament, pe de altă parte, pare să fie o atitudine compatibilă cu perspectiva națională asupra politicii.

 
  
  

Raport: Tadeusz Zwiefka (A7-0360/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece eu cred că în cadrul UE trebuie să existe o cooperare consolidată în domeniul legislației aplicabile divorțului sau separării de drept. Cred că reglementarea comunitară în acest domeniu trebuie să fie universală. Cu alte cuvinte, pe baza normelor sale globale privind conflictele legislative, se poate determina că orice legislație este aplicabilă – aceea a statelor membre participante, a statelor membre neparticipante sau a statelor care nu sunt membre UE. Uniunea și-a propus ea însăși obiectivul de menținere și dezvoltare a unui spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia este asigurată libera circulație a cetățenilor, prin urmare, pentru a permite soților alegerea unei legislații aplicabile cu care au o legătură strânsă sau, în absența unei astfel de alegeri, pentru ca acea legislație să se poată aplica divorțului acestora sau separării lor de drept, legislația în cauză trebuie aplicată chiar dacă nu este cea a unui stat membru participant. Creșterea mobilității cetățenilor solicită o mai mare flexibilitate și o mai mare certitudine juridică, fapt pe care noua legislație comunitară îl poate spori.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. (IT) Nevoia de a stabili un cadru juridic clar, cuprinzător privind legislația aplicabilă divorțului și separării de drept vine dintr-o necesitate urgentă de a aborda problemele care apar în cazul divorțurilor „internaționale”. Până în acest moment, disparitățile din normele naționale nu au favorizat protejarea șanselor egale între soți și nu au protejat nici cele mai bune interese ale copiilor implicați. Din contră, acestea au ajutat la încurajarea așa-zisei „precipitări la tribunal”. În calitate de Mediator al Parlamentului European pentru copiii disputați de părinți de naționalități diferite și pe baza experienței câștigate în timpul activității pe care am efectuat-o, susțin această propunere de regulament pentru crearea unei certitudini juridice pentru cuplurile vizate și garantarea previzibilității și flexibilității.

Una dintre ideile inovatoare cuprinse în textul regulamentului o reprezintă posibilitatea consultării unui mediator familial înainte, pe parcursul și după procedurile de divorț. Acest lucru este necesar nu doar pentru că această persoană este de mare ajutor în ceea ce privește informarea cuplului cu privire la diversele forme și condiții de divorț și rezolvarea oricăror probleme dintre ei, dar și datorită faptului că protejează drepturile copiilor implicați, ajutându-i să facă alegeri adecvate și amiabile pentru a proteja bunăstarea copiilor lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Când vine vorba despre îmbunătățirea coerenței între normele europene privind chestiunile matrimoniale, este problematic să ajungi la un acord cu 27 de țări privind acest aspect. Din fericire, începând cu Tratatul de la Amsterdam din 1997, statele membre care doresc acest lucru pot coopera pentru a face progrese într-un domeniu anume, prin intermediul „cooperării consolidate”, astfel încât să se poate stabili un grup de state conducătoare care să ducă Uniunea mai departe. Problemele întâmpinate de soți în recunoașterea statutului lor pe teritoriul întregii Europe, în special pe parcursul unui divorț sau separări de drept, au determinat anumite state să coopereze în vederea îmbunătățirii coordonării regulamentelor naționale. Îmi doresc foarte mult ca această cooperare consolidată, în cadrul căreia Franța dorește să se implice, să fie pusă în aplicare. Din punctul meu de vedere, această inițiativă este în interesele reunirii europenilor, într-un domeniu care ne privește pe toți, și în care certitudinea juridică este esențială. Prin urmare, am votat în favoarea propunerii de regulament de punere în aplicare a cooperării consolidate. În viitor, astfel de cooperări consolidate trebuie utilizate cât de des este necesar.

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. (ES) Am votat în favoarea acestui raport deoarece obiectivul regulamentului este de a crea certitudine juridică pentru cuplurile care aparțin unor state membre diferite, care doresc să se separe sau să divorțeze, garantându-le previzibilitate și flexibilitate.

În această privință, inițiativa adoptată a reprezentat un pas înainte, dar este regretabil faptul că, în primul rând, s-a pierdut șansa de a extinde domeniul de aplicare la recunoașterea și anularea căsătoriilor, custodiei copiilor și moștenirilor. De asemenea, nu acoperă existența altor tipuri de uniuni, cum ar fi cele ale cuplurilor homosexuale, care sunt recunoscute în anumite state membre.

În al doilea rând, este regretabil că doar 15 din 27 state membre sunt pregătite să se înscrie în această cooperare consolidată, fapt care va fi în detrimentul cetățenilor țărilor care nu doresc acest lucru.

Prin urmare, sper și doresc ca, în viitor, domeniul de aplicare să poată fi extins, iar numărul de țări care subscriu la această cooperare consolidată să poată crește: le-o datorează cetățenilor pe care-i reprezintă.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport al Parlamentului European privind cooperarea consolidată în domeniul legislației aplicabile divorțului și separării de drept, deoarece trebuie stabilită o bază juridică clară și explicită, în temeiul căreia s-ar aplica normele referitoare la legislația aplicabilă. Aș dori să subliniez că unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene este menținerea și dezvoltarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia este garantată libertatea de circulație a cetățenilor. Situația juridică la nivel european în ceea ce privește legislația aplicabilă divorțului și separării de drept a soților de naționalitate diferită este, în prezent, extrem de confuză, deoarece nu este clar ce legislație trebuie aplicată. Adesea, acest lucru duce la „precipitarea la tribunal” unde unul dintre soți cere divorțul înaintea celuilalt pentru a se asigura că procedura va face obiectul unei anumite legislații pe care el sau ea o consideră ca fiind mai favorabilă propriilor interese. Aș dori să subliniez faptul că noul regulament propus trebuie să creeze certitudine juridică pentru cuplurile vizate și să garanteze previzibilitatea și flexibilitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Aș dori să îl felicit pe dl Zwiefka pentru elaborarea acestui raport, pe care-l susțin. Obiectivul acestei măsuri este să stabilească un cadru juridic clar, cuprinzător în cadrul legislației aplicabile divorțului și separării de drept, permițând părților un anumit grad de autonomie. Natura diversificată a acestor norme din cadrul statelor membre pot, de fapt, crea probleme în cazul divorțurilor „internaționale”.

Într-adevăr, la fel ca incertitudinea juridică privind identificarea legislației aplicabile în fiecare caz individual, poate exista și o „precipitare la tribunal” la care se recurge pentru a se asigura că procedura face obiectul unei anumite legislații care protejează mai bine unul dintre cei doi soți. Prin urmare, Uniunea Europeană trebuie să limiteze aceste riscuri și neajunsuri introducând posibilitatea alegerii legislației aplicabile cu ajutorul unui acord reciproc între părți. Prin urmare, sunt de acord cu necesitatea asigurării informațiilor corecte și adecvate pentru părți care să le permită să fie conștiente de alegerea lor cât mai curând posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Zuzana Brzobohatá (S&D), în scris.(CS) Conform Tratatului de la Lisabona, acum statele membre pot colabora în cadrul unei cooperări consolidate în spațiul libertății, securității și justiției, și mai ales privind chestiunile de divorț și separare de drept. Acest regulament definește cooperarea consolidată între anumite state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Slovenia și Spania). Principalul obiectiv al acestui regulament este eliminarea discriminării pe criterii de gen, garantarea șanselor egale pentru ambii soți și conferirea unei priorități incontestabile bunăstării copiilor. Adesea, soții „concurează”, întrucât fiecare dintre cei doi vrea să fie primul care va cere divorțul, pentru a se asigura că procedurile de divorț fac obiectul unei anumite legislații care protejează cel mai bine interesele părții relevante. Scopul acestui regulament este îmbunătățirea certitudinii juridice pentru cuplurile vizate și, în același timp, garantarea previzibilității și a flexibilității procedurilor. Am susținut acest regulament, chiar dacă în prezent nu afectează Republica Cehă. În ansamblu, cred că introducerea acestui regulament va da un bun exemplu altor state membre, inclusiv Republicii Cehe. În viitor, alte state membre vor accepta regulamentul și vor beneficia de experiența statelor membre pioniere.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Această propunere nu încearcă să armonizeze dreptul material aplicabil divorțului și separării de drept, ci să stabilească norme armonizate pentru rezolvarea conflictelor de jurisdicție internațională. Acest lucru înseamnă că trebuie să lucrăm în cadrul dreptului privat internațional și nu în cadrul material al dreptului familiei, în care fiecare stat va continua să aibă propria sa legislație.

De aceea este important să ne amintim, de exemplu, că regulamentul propus prin articolul 7-A nu solicită unui stat să recunoască drept căsătorie – chiar dacă acest lucru se face doar pentru a-i asigura dizolvarea – un act care nu este considerat ca atare de legislația sa națională, sau care ar fi contrar principiului subsidiarității. Cu toate acestea, acest lucru nu va putea limita drepturile oamenilor ale căror uniuni nu sunt recunoscute de un stat, un punct la care trebuie găsită o soluție de compromis.

Având în vedere cele de mai sus, pot doar observa că prevederea pentru o mai mare certitudine juridică în ceea ce privește rezolvarea conflictelor de jurisdicție internațională în contextul dreptului familiei, mai ales în ceea ce privește desfacerea căsătoriei și separarea de drept, este un pas important pentru construirea unui mediu de libertate și justiție, în cadrul căruia libertatea de circulație a persoanelor este o realitate.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Salut adoptarea acestui raport, care va permite cuplurilor din state membre diferite, sau care își au reședința într-o țară diferită de cea de origine, să aleagă ce legislație se va aplica în cazul divorțului lor.

În 2007, în Uniunea Europeană, s-au acordat un milion de divorțuri, dintre care 13 % au implicat cupluri alcătuite din parteneri de naționalitate diferită. Pe parcursul acestor proceduri, cetățenii europeni s-au confruntat cu probleme juridice care le-au afectat separarea.

Aș dori să subliniez faptul că Portugalia ia parte la procesul de cooperare consolidată care ar facilita progresele de realizat în ceea ce privește acest aspect, blocat în Consiliu.

Aș sublinia și necesitatea ca acest raport să nu aibă drept rezultat solicitarea ca un stat membru să recunoască drept căsătorie – chiar dacă doar cu scopul dizolvării acesteia – o situație care nu este considerată ca atare de legislația acelui stat, sau care ar fi contrară principiului subsidiarității.

 
  
MPphoto
 
 

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), în scris.(PL) Aș dori să-l felicit pe raportor pentru că a tratat atât de meticulos un subiect atât de dificil cum a fost problema alegerii legislației aplicabile divorțului și separării de drept. Se poate observa cât de delicată este această chestiune prin faptul că Roma III este primul exemplu de cooperare consolidată din istoria UE, realizată în conformitate cu procedurile stabilite în cadrul Tratatelor. Zona de aplicabilitate a acestui regulament va fi restricționată, prin urmare, la 14 din cele 27 state membre UE. Polonia nu se numără printre acestea. Cred că prin introducerea unui principiu care ajută părțile să aleagă legislația aplicabilă divorțului lor, Roma III va contribui la o previzibilitate și siguranță mai mari. Cu toate acestea, luând în considerare sfera de aplicare restricționat a acestui regulament – acesta va viza doar legislația aplicabilă în domeniul divorțului internațional – este esențial să răspundem și la întrebări precum care instanță are jurisdicție de a decide într-un anumit caz.

Această problemă face obiectul unui alt regulament UE – Bruxelles IIa. Prin urmare, asemeni raportorului, cred că este esențial ca acest regulament să fie revizuit cât mai curând posibil pentru a introduce norma forum necessitatis. Aceasta va risipi temerile multor state membre că instanțele lor vor fi obligate să decidă asupra divorțurilor cuplurilor pe care sistemul lor juridic nu le privește ca fiind căsătorite, fapt care în schimb le va încuraja să adopte principiile europene generale din domeniul divorțului internațional, și acest lucru va face, fără nicio îndoială, viața mai ușoară multor cetățeni ai UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR) Dacă două persoane de naționalitate diferită sau pur și simplu două persoane care nu mai au reședința în același stat membru intenționează să divorțeze, acestea trebuie să știe ce instanță are jurisdicție și în ce țară. De acum înainte, aceste două persoane care divorțează se vor afla în curând în poziția de a alege ce sistem juridic comunitar le va procesa divorțul. Un alt pas înainte extrem de specific în crearea treptată a „unui spațiu juridic european comun”, care este direct aplicabil în viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Deși salut adoptarea acestui raport și utilizarea pentru prima dată a ceea ce numim procedură de cooperare consolidată, în același timp regret că am fost nevoiți să recurgem la această procedură și că nu s-a putut ajunge la niciun acord între toate statele membre UE. Sper că și celelalte state membre vor face parte cât de curând din această cooperare.

 
  
MPphoto
 
 

  Edvard Kožušník (ECR), în scris.(CS) Republica Cehă este reprezentată în Parlamentul European. Republica Cehă nu a acceptat mecanismul pentru o cooperare consolidată în domeniul compatibilității normelor aplicabile în ceea ce privește conflictul de legi. Acest lucru se datorează faptului că Republica Cehă nu simte că propunerea de regulament este o măsură necesară pentru funcționarea adecvată a pieței interne. În mod similar, Republica Cehă crede că regulamentul este îndoielnic având în vedere principiul subsidiarității, întrucât acesta nu aduce nicio valoare adăugată care ar justifica încălcarea prevederilor dreptului național al familiei al statelor membre. De asemenea, Republica Cehă consideră propunerea îndoielnică având în vedere principiul proporționalității, întrucât forma juridică aleasă a regulamentului nu reprezintă un instrument potrivit pentru asigurarea compatibilității normelor privind conflictul de legi din domeniul dreptului internațional al familiei. Acestea fiind spuse, intenția mea nu este, totuși, ca votul meu să împiedice acele state care au optat pentru o cooperare consolidată drept instrument pentru asigurarea compatibilității normelor privind conflictul de legi, în ceea ce privește determinarea legislației aplicabile în chestiuni matrimoniale, să adopte această cale.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris.(CS) Propunerea de regulament privind cooperarea consolidată în domeniul legislației aplicabile divorțului și separării de drept ajută la abordarea problemelor complexe și sensibile asociate cu procedurile de divorț pentru căsătoriile valide, pe care le întâmpină cetățenii de diferite naționalități. Acesta clarifică lucrurile pentru cuplurile care divorțează și le permite să aleagă legislația aplicabilă. De asemenea, acesta le sporește semnificativ certitudinea juridică chiar de la început. Întrucât legislația adoptată depășește Acquis-ul comunitar, aplicarea mecanismului pentru cooperare consolidată reprezintă un pas care le permite statelor membre participante să trateze o serie de probleme legislative ale cooperării internaționale asociate cu dizolvarea acestor tipuri de căsătorii.

Acesta le oferă celorlalte state membre, care nu participă în acest stadiu, șanse suficiente de evaluare în timp a efectelor pozitive și negative ale acestei propuneri de regulament și să ia în considerare acceptarea acestuia. Timp de câțiva ani, și într-o serie de cazuri pe deplin justificate, în Republica Cehă s-a aplicat legislația străină în cadrul unor astfel de proceduri de divorț.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Noul regulament va permite cuplurilor internaționale (cupluri de naționalități diferite, cupluri care trăiesc în țări diferite sau cupluri care trăiesc împreună într-o țară diferită de țara lor de origine) să aleagă legislația națională care urmează a fi aplicată divorțului lor, cu condiția ca unul dintre parteneri să aibă o legătură cu țara respectivă, de exemplu, reședința obișnuită sau naționalitatea. Noile norme clarifică și faptul că legislația este aplicabilă în cazul în care nu există niciun acord între parteneri. Noile norme vor permite, de exemplu, unui cuplu spaniolo-portughez care trăiește în Belgia să aleagă dacă legislația care se va aplica divorțului lor este cea portugheză, spaniolă sau belgiană.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. Divorțul este o problemă serioasă. Destul de des acesta implică vase sparte și proprietăți divizate. Sincer, admir idealismul raportorului, Tadeusz Zwiefka. Ce se întâmplă dacă soțul de naționalitate germană dorește să divorțeze în Germania, dar soția sa dorește să divorțeze în Sicilia deoarece mama sa este de naționalitate siciliană? Cum împărțiți un aspirator și o mașină de spălat dacă nu există niciun acord? Ideea este bună, dar trebuie cizelată. 90 % dintre divorțuri reprezintă tragedie și scandal. Sunt „în favoarea” acestuia, dar permiteți-ne să analizăm detaliile atunci când luăm în considerare acest tip de document. Avem nevoie de legislație, nu de norme.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Separarea și divorțul sunt întotdeauna chestiuni dificile și implică o întreagă serie de consecințe juridice. Totul devine deosebit de problematic atunci când soțul și soția provin din țări diferite. Am căutat o soluție în cadrul Uniunii Europene, dar am putut doar să ajungem la un acord privind o procedură de cooperare consolidată, care ușurează puțin situația pentru cei afectați, cu alte cuvinte, cuplurile din diverse state membre UE care divorțează. Domeniul de aplicare al acestei proceduri nu a fost specificat și, prin urmare, nu este foarte clar.

Desigur, cooperarea nu înseamnă că hotărârile, precum cele din cazurile de divorț, trebuie recunoscute într-un stat membru în care nu există prevederi juridice pentru acest lucru. În mod similar, procedura nu trebuie să furnizeze o șansă de a obliga statele membre să recunoască pe ușa din spate parteneriatele persoanelor de același gen. În mod similar, s-a acordat foarte puțină atenție drepturilor părinților în cazul separărilor transfrontaliere. Din acest motiv, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului deoarece cred că este necesar să stabilim un cadru juridic clar și cuprinzător privind legislația aplicabilă divorțului și separării de drept. Pentru prima dată, odată cu introducerea articolului 3a, soții au șansa de a desemna legislația aplicabilă procedurilor de divorț prin acord reciproc. De asemenea, cred că ar trebui să ne asigurăm că decizia părților este una informată, cu alte cuvinte, că ambii soți au fost pe deplin informați referitor la consecințele practice ale deciziei lor. În această privință, este necesar să ne asigurăm că informațiile sunt corecte și complete. Cred că este important să protejăm relația cuplului astfel încât actul de separare să poată avea loc într-o manieră clară, transparentă și consensuală între ambele părți, care, astfel, devin factorii de decizie cu autoritate egală.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Portugalia ia parte, alături de alte 13 țări UE (Spania, Italia, Ungaria, Luxemburg, Austria, România, Slovenia, Bulgaria, Franța, Germania, Belgia, Letonia și Malta) la primul proces de cooperare consolidată din istoria UE. Această cooperare consolidată se aplică în domeniul legislației aplicabile divorțului și separării de drept persoanelor și proprietăților.

Am votat în favoarea acestui raport referitor la regulament, care stabilește norme clare privind procedura pentru cuplurile internaționale (în care soții sunt de naționalități diferite) care doresc divorțul sau separarea de drept a persoanelor sau a proprietăților în țara lor de origine sau de reședință. Este o chestiune pe deplin consensuală care va ușura viața multor cetățeni europeni. De asemenea, este un moment simbolic, fiind pentru prima dată când s-a aplicat cooperarea consolidată între statele membre UE.

Obiectivul acestor prevederi este consolidarea certitudinii juridice și a previzibilității în ceea ce privește divorțul și separarea de drept a persoanelor și a proprietăților. Acordul prevede doar armonizarea situațiilor conflictuale, și nu armonizarea normelor naționale fundamentale.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene este menținerea și dezvoltarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, în care este garantată libertatea de circulație a persoanelor. Situația juridică la nivel european în ceea ce privește legislația aplicabilă divorțului și separării de drept a soților de naționalități diferite este în prezent extrem de confuză. Deseori, acest lucru duce la „precipitarea la tribunal”, unde unul dintre soți cere divorțul înaintea celuilalt pentru a se asigura că procedurile fac obiectul unei anumite legislații pe care el sau ea o consideră mai favorabilă propriilor interese. Scopul propunerii de regulament este crearea unei certitudini juridice pentru cuplurile vizate și garantarea previzibilității și flexibilității. Prin urmare, sunt obligat să fiu de acord cu raportorul, dl Zwiefka, care sprijină substanța normelor în vederea determinării legislației aplicabile divorțului și separării de drept.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia (la 3 martie 2010 și-a retras cererea), Spania, Franța, Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, România și Slovenia au adresat Comisiei o cerere în care își exprimau intenția de a stabili între ele o cooperare consolidată în domeniul legislației aplicabile în materie matrimonială și au invitat Comisia să prezinte Consiliului o propunere în acest sens. Mobilitatea din ce în ce mai mare a cetățenilor necesită, pe de o parte, o flexibilitate mai mare și, pe de altă parte, un nivel mai ridicat de securitate juridică. Pentru a răspunde acestui obiectiv, prezentul regulament trebuie să consolideze autonomia părților în materie de divorț și de separare de drept, dând soților posibilitatea de a alege legislația aplicabilă divorțului și separării de drept a acestora.

Regulamentul se va aplica doar în caz de desfacere a căsătoriei sau de încetare a obligațiilor maritale (separare de drept) și nu va aplicabil în chestiuni legate de capacitatea juridică a persoanelor fizice, existența, validitatea sau recunoașterea unei căsătorii, anularea unei căsătorii, numele soților, efectele patrimoniale ale căsătoriei, responsabilitatea părinților, obligațiile de întreținere, actele fiduciare sau succesiunile, chiar dacă acestea apar doar ca o chestiune cu titlu preliminar în contextul procedurii de divorț sau al separării de drept.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Dezvoltarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia este garantată libera circulație a cetățenilor, reprezintă unul dintre cele mai fundamentale obiective ale Uniunii Europene. Prin urmare, salut această propunere care introduce o mai mare certitudine juridică în ceea ce privește identificarea legislației aplicabile divorțurilor și separărilor naționale, și aș dori să văd alte state membre că-și unesc eforturile pentru a obține compatibilitatea în cadrul normelor naționale privind conflictele juridice în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Acest text își propune să rezolve probleme precum următoarele. A și B sunt cetățeni ai unor state membre diferite, care au o căsătorie între persoane de același gen într-unul dintre statele membre care au introdus legislația care permite astfel de mariaje. Aceștia sunt rezidenți de trei ani într-un stat membru care nu permite căsătoria persoanelor de același gen dar care a participat la adoptarea regulamentului privind legislația aplicabilă, în temeiul procedurii de cooperare consolidată. A și B doresc să-și dizolve mariajul.

Conform normelor Regulamentului nr. 2201/2003 privind jurisdicția, singurele instanțe care au jurisdicție în acele circumstanțe sunt instanțele statelor membre în care își au în mod obișnuit reședința. Acest lucru nu este, în mod clar, corect față de cuplul în cauză, care ar experimenta o serie considerabilă de neplăceri și pierdere de timp pentru a transfera procedurile lor de divorț în jurisdicția unei alte instanțe.

 
  
MPphoto
 
 

  Alf Svensson (PPE), în scris. (SV) Când Parlamentul European a votat astăzi asupra propunerii de regulament a Consiliului de punere în aplicare a cooperării consolidate în domeniul legislației aplicabile divorțului și separării de drept, am ales să mă abțin de la vot. Din punctul meu de vedere, dreptul familiei, precum și reglementarea divorțurilor, reprezintă un domeniu în care trebuie menținut principiul subsidiarității și în care fiecare stat membru trebuie să ia propriile hotărâri. Cooperarea pe care o dezbate raportul este voluntară pentru statele membre UE și, astfel cum se prezintă lucrurile în prezent, există 14 țări participante. Suedia nu este una dintre ele. Din punctul meu de vedere, nu este pe deplin adecvat ca eu, în calitate de deputat suedez în Parlamentul European, să adopt o poziție într-o problemă care privește exclusiv o formă de cooperare în care Suedia nu este implicată.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. − (DE) Cu un număr de 16 milioane de căsătorii între parteneri de diverse naționalități în cadrul UE, dintre care, în fiecare an, un număr estimat de 140 000 se sfârșesc cu un divorț, negocierile și un acord privind această chestiune sunt esențiale pentru a garanta certitudinea juridică atât de necesară pentru cetățeni. După ce numeroase inițiative în acest domeniu au fost respinse de statele membre individuale, procedura de cooperare consolidată le-a oferit cel puțin celor 14 țări implicate șansa de a stabili criteriile necesare.

 
  
  

Raport: Jean-Paul Gauzès (A7-0340/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece criza financiară mondială, la care au contribuit, în parte, și agențiile de rating de credite, a demonstrat necesitatea introducerii unui mecanism pentru clasificarea și supravegherea agențiilor de rating de credite. Sunt de acord cu acest raport care încurajează crearea, la nivel european, a unui sistem de înregistrare și supraveghere a agențiilor de rating de credit care acordă ratinguri utilizate în cadrul UE, și luarea în considerare a condițiilor pentru utilizarea în cadrul UE a ratingurilor acordate de agențiile din țările terțe. Acordul la care s-a ajuns privind arhitectura sistemului european de supraveghere, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011, face posibilă realizarea în practică a supravegherii acestor agenții. Este esențial ca Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) să-și poată exercita mandatul imediat ce va fi fost creată, astfel încât să asigure supravegherea fermă atât a agențiilor de rating de credit care își desfășoară activitatea în UE, cât și a agențiilor din țări terțe ale căror ratinguri sunt autorizate în cadrul UE, în deplină cooperare cu autoritățile lor naționale. De asemenea, salut faptul că SUA s-a decis să elaboreze norme de monitorizare mai stricte în acest domeniu, având în vedere că Comisia intenționează să facă și eforturi pentru o armonizare internațională ulterioară.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea aceste rezoluții deoarece cred că este necesară stabilirea unui mecanism pentru monitorizarea și supravegherea agențiilor de rating de credit. Criza financiară globală, la care au contribuit și agențiile de rating de credit, au influențat această inițiativă. Sunt de acord cu propunerea Comisiei Europene de organizare a acreditării și supravegherii agențiilor de rating de credit de către Agenția europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP). Cu toate acestea, este esențial ca Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) să-și poată exercita mandatul imediat ce va fi fost creată, astfel încât să asigure supravegherea fermă atât a agențiilor de rating de credit care își desfășoară activitatea în UE, cât și a agențiilor din țările terțe ale căror ratinguri vor fi autorizate în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) În principiu, agențiile de rating de credit emit avize independente privind bonitatea unei entități, unei datorii, unei obligații financiare sau a unui instrument financiar. Cu toate acestea, avizele acestor agenții pot avea uneori un impact serios asupra economiei țării în care evaluează regularitatea tranzacțiilor financiare. În 2009, Uniunea a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 care vizează reglementarea activităților agențiilor pentru a proteja investitorii și piețele financiare împotriva riscului practicilor neloiale. Acesta stabilește condițiile de acordare a ratingurilor de credit, precum și normele care guvernează înregistrarea și supravegherea agențiilor de rating de credit. Între timp, un raport elaborat de un grup de experți a conchis că trebuie îmbunătățit cadrul pentru supraveghere în vederea reducerii riscului de viitoare crize financiare, precum și gravitatea acestora. Regulamentul privind Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) a stabilit Autoritatea europeană de supraveghere. Pentru a ne asigura că această autoritate funcționează fără probleme și că se integrează în mod adecvat în cadrul general al reglementării financiare, a devenit necesară modificarea Regulamentului (CE) nr. 1060/2009. Am votat în favoarea acestui raport, întrucât îmbunătățește controlul asupra agențiilor de rating de credit.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Pierre Audy (PPE), în scris. (FR) Pe baza raportului întocmit de extraordinarul meu coleg și prieten, Jean-Paul Gauzès, din Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), am votat în favoarea propunerii de regulament a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a regulamentului din 2009 privind agențiile de rating de credit și de acordare a competențelor de supraveghere a acestor entități nou înființatei Autorități europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP). Sprijin îmbunătățirile oferite de raportor, în special transferul noilor competențe, pe care Comisia intenționa să le păstreze pentru ea, către AEVMP, în special în ceea ce privește sancțiunile. Cred că este important ca AEVMP să poată delega o parte din funcțiile sale autorităților naționale. Regret că nu s-a făcut nicio mențiune (deși acest amendament de reglementare nu este probabil cel mai bun mijloc) privind problema ratingurilor statelor și supravegherea specifică necesară atunci când se evaluează statele. Propun crearea unei agenții publice europene de rating pentru evaluarea statelor care ar garanta tehnicitatea și independența necesară.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Criza financiară globală a demonstrat nevoia de stabilire a unui mecanism pentru monitorizarea și supravegherea agențiilor de rating de credit. Este necesar un control comun la nivel comunitar asupra agențiilor de rating de credit și a unei supravegheri integrate a acestora. Am aprobat acest document important. În 2009 s-a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 privind agențiile de rating de credit. Acesta a făcut posibilă stabilirea unui sistem european pentru înregistrarea și supravegherea agențiilor de rating de credit care acordă ratinguri utilizate în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, stabilește condițiile pentru utilizarea, în cadrul Uniunii Europene, a ratingurilor acordate de agențiile țărilor terțe. Trebuie să existe un sistem fiabil de supraveghere și control și, prin urmare, sprijin amendamentele propuse care vor consolida Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe. Această instituție trebuie inițiată în supravegherea agențiilor de rating de credit care funcționează în cadrul UE și să-și exercite în mod eficient mandatul.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece criza economică și financiară care a afectat întreaga lume a demonstrat necesitatea stabilirii unui mecanism pentru monitorizare și supraveghere a agențiilor de rating de credit. Din acest motiv, Comisia Europeană a prezentat o propunere de organizare a acreditării și supravegherii agențiilor de rating de credit de către Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP). Important este că această autoritate va fi dotată cu propriile sale competențe de supraveghere, dar și de investigare, și va putea sancționa neaplicarea acestui regulament. Sunt de acord cu poziția Parlamentului European că există necesitatea unui control comun la nivel comunitar al produselor agențiilor de rating de credit și de supraveghere integrată a acestora. Mai mult, Parlamentul sugerează concentrarea pe introducerea AEVMP în supravegherea agențiilor și în definirea noilor sale sarcini și competențe. Este esențial ca AEVMP să-și poată exercita mandatul imediat ce va fi fost creată, pentru a asigura o supraveghere fermă a agențiilor de rating de credit care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană, cât și a agențiilor din țările terțe, al căror rating va fi autorizat în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) M-am abținut de la votul asupra raportului privind agențiile de rating de credit. Aceste agenții de rating servesc în mod deschis intereselor speculatorilor internaționali. Aceștia au jucat un rol negativ de la începutul crizei și continuă să facă astfel. Acțiunea lor deliberată și arbitrară de a coborî ratingurile de credit ale țărilor, atât în interiorul, cât și în afara UE, au aruncat acele țări într-un cerc vicios de speculații și împrumuturi. Creșterea spread-urilor determină o creștere a problemelor financiare ale țărilor și îmbogățește piețele în detrimentul acestora. În special în zona euro, rolul și practicile agențiilor de rating de credit au un impact negativ și asupra stabilității euro. UE poartă o serioasă responsabilitate politică, pentru că le-au acordat dreptul de a evalua atât întreprinderile, cât și economiile statelor membre. Cred că trebuie luate imediat măsuri eficiente pentru a stopa natura speculativă a agențiilor de rating și, în consecință, modificarea radicală a Regulamentului (CE) nr. 1060/2009. Raportul conține părți pozitive dar, din păcate, și propuneri slabe și face pași timizi în această direcție.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Nevoia de a avansa spre această schimbare derivă din necesitatea de a adapta Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 la noua arhitectură europeană de supraveghere, și din introducerea unui nou mecanism de centralizare a operațiunilor agențiilor de rating.

În acest scop, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe – AEVMP) va primi propriile competențe de supraveghere, investigare și pentru aplicarea sancțiunilor. Acum, trebuie să ne asigurăm că AEVMP își poate exercita mandatul pentru a asigura o supraveghere fermă atât a agențiilor de rating de credit care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană, cât și a celor din țările terțe ale căror ratinguri sunt autorizate în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Acest raport reprezintă o modificare de ordin tehnic la directiva existentă, și va conferi noi competențe noii autorități de supraveghere, AEVMP, începând cu luna ianuarie 2011. Trebuie să ne amintim că ne așteptăm să existe o îmbunătățire mai cuprinzătoare a agențiilor de rating de credit în primăvara anului 2011.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, activitatea agențiilor de rating de credit este, în teorie, deja supravegheată și reglementată la nivel european. Dar acest lucru a pus la îndoială dominația celor trei agenții americane care iau toate deciziile privind piețele europene, suveranitatea datoriilor și, prin urmare, ratele la care statele europene pot efectua împrumuturi? Mă tem că nu. Acest lucru nu a împiedicat agenția de rating Standard & Poor, din nou, destul de recent, să amenințe cu declasarea ratingului Belgiei, nici agenția de rating Moody să amenințe Spania, nici agenția de rating Fitch să amenințe Irlanda.

Niciuna dintre aceste agenții nu a fost sancționată, nici de către clienții săi, nici prin compromiterea reputației, pentru a-și fi desfășurat activitatea într-un mod inadecvat pe parcursul crizelor Enron sau subprime. Acum, acestea susțin că au un rol politic: amenințarea împotriva Belgiei reprezintă o încercare de a obliga alcătuirea unui guvern; absența amenințării împotriva Franței pentru a preveni, în mod artificial, fragmentarea zonei euro. Adevărul este că au putere deoarece piețele nu sunt reglementate, iar textele dvs., pentru care oricum am votat favorabil, nu vor îmbunătăți prea mult lucrurile.

 
  
MPphoto
 
 

  Takis Hadjigeorgiou (GUE/NGL), în scris. (EL) Regulamentul acoperă atât supravegherea agențiilor de rating de credit de către Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe, cât și supravegherea ratingurilor de credit de către entitățile individuale supravegheate la nivel național. Autoritățile naționale de supraveghere vor rămâne responsabile pentru supravegherea utilizării ratingurilor de credit ale acestor entități individuale. Cu toate acestea, autoritățile naționale nu vor avea competențe de a lua măsuri de supraveghere împotriva agențiilor de rating de credit la încălcarea regulamentului. Acesta este punctul în care propunerea trebuie analizată în ceea ce privește conformitatea cu principiul proporționalității. Propunerea creează un sistem de control dar, în contextul actualului mediu neoliberal, nu există prevederi pentru aplicarea reală, esențială a acestuia; este pur și simplu o acțiune nouă la nivel psihologic, vizând în principal opinia publică.

Nu este concepută pentru a înlocui sistemul anterior; este destinată introducerii unui nou sistem de control care nu a existat anterior, chiar și sub această formă, fapt care a permis de la început agențiilor de rating de credit să meargă înainte oricum. În acest sens, poate că este mai bine să avem acest sistem, decât niciunul.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Havel (S&D), în scris.(CS) Am votat în favoarea raportului privind introducerea supravegherii centralizate a agențiilor de rating de credit. Sunt pe deplin de acord cu conținutul raportului dlui Gauzès privind propunerea de regulament care stabilește un model pentru supravegherea centralizată a agențiilor de rating de credit de către Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP), în special datorită mobilității semnificative a serviciilor furnizate de acestea și a impactului lor instantaneu asupra piețelor financiare. Supravegherea centralizată poate duce la creșterea transparenței în lumea agențiilor de rating de credit și poate promova o mai mare concurență între diferitele agenții. De aceea am votat în favoarea acestui raport. Cu toate acestea, mă tem că perioada propusă pentru toate schimbările privind transferul de competențe și responsabilități din partea organismelor de supraveghere relevante din statele membre către AEMVP este prea scurtă, și cred că trebuie extinsă.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. − (LT) Am aprobat acest raport deoarece criza financiară globală, la care au contribuit agențiile de rating de credit, a demonstrat necesitatea stabilirii unui mecanism pentru monitorizarea și supravegherea agențiilor de rating de credit. Acesta a fost scopul care a justificat adoptarea, în 2009, a regulamentului privind agențiile de rating de credit. Acesta a făcut posibilă stabilirea unui sistem european pentru înregistrarea și supravegherea agențiilor de rating de credit care acordă ratinguri utilizate în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, stabilește condițiile pentru utilizarea, în cadrul Uniunii Europene, a ratingurilor acordate de agențiile țărilor terțe. Acordul la care s-a ajuns privind arhitectura europeană de supraveghere care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2011 prevede că AEVMP își va exercita propriile competențe de supraveghere față de, în special, agențiile de rating de credit. Prin urmare, este necesar să modificăm Regulamentul privind agențiile de rating de credit pentru a organiza acreditarea și supravegherea agențiilor de rating de credit de către Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe. Această autoritate va fi dotată cu propriile sale competențe de supraveghere, dar și cu competențe de investigare, și va putea sancționa neaplicarea acestui regulament. Amenzile vor fi aplicate de statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Liberadzki (S&D), în scris.(PL) Un mecanism pentru monitorizare și supraveghere a agențiilor de rating de credit este necesar. Trebuie să observăm faptul că agențiile de rating de credit au contribuit, parțial, la criză. În 2011 vom primi o propunere din partea Comisiei referitoare la diferite măsuri suplimentare în ceea ce privește ratingurile, și introducerea unor astfel de măsuri va fi posibilă după adoptarea acestui raport. Considerentele de mai sus m-au convins să susțin raportul, lucru pe care l-am făcut ca expresie a convingerii mele că va intra în vigoare repede și că vom avea rezultate pozitive.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Agențiile private de rating de credit au primit drepturi noi de a stabili standarde și promisiuni de delegare a competențelor de la autoritățile publice. Dependența lor de partenerii privați nu cunoaște limite. Nici natura lor arbitrară. Autoritățile publice au renunțat. Este rușinos.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Există o necesitate de a avansa spre această schimbare, astfel încât Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 să poată fi adaptat la noua arhitectură europeană de supraveghere și astfel încât să poată fi introdus un nou mecanism pentru centralizarea operațiunilor agențiilor de rating. Astfel, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe - AEVMP) va primi propriile sale competențe de supraveghere, investigare și pentru aplicarea sancțiunilor. Este esențial ca AEVMP să-și poată exercita mandatul pentru a asigura o supraveghere fermă a agențiilor de rating de credit care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. – (ES) Nu am putut susține acest raport, întrucât, deși sunt în favoarea multor puncte incluse și a propunerilor generale de creștere a transparenței și ameliorare a informării și supravegherii agențiilor de credit și a altor entități financiare, această propunere va servi intereselor investitorilor, profesioniștilor care se află destul de departe de ceea ce a fost descris drept „economia reală”, întrucât le conferă o mai mare certitudine juridică. Prin urmare, deși cred că este necesar, astfel cum susține această propunere, să depunem eforturi pentru a obține transparența și dreptul la informații clare în cadrul sistemului financiar, cred că este mai necesar să împiedicăm speculațiile financiare și să muncim pentru a obține reglementarea care va pune piețele financiare sub incidența supravegherii statelor membre. Acest raport se orientează spre transparență, informare și un grad de supraveghere al agenților financiari, dar o face mult prea precaut și dintr-o perspectivă mult prea pro-capitalistă, care încearcă să mulțumească industria financiară, atitudine pe care nici nu o împărtășesc, nici nu o susțin.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. Este un instrument foarte important de informare a cetățenilor UE referitor la situația din întreprinderi și bănci, dar și de comparare a competitivității diferitelor mărci și articole. Am votat pentru. De asemenea, sper că în viitor acest regulament va fi completat de controlul ratingurilor partidelor politice și a mass-mediei pentru a preveni manipularea opiniei publice pentru bani. Agențiile de rating de credit nu depun eforturi în vederea obținerii informațiilor și analizării acestora. Acestea sunt pregătite să producă rezultatul convenabil celor care plătesc. Toți cei care manipulează opinia publică trădând, astfel, societatea, merită sancțiuni severe.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Mai mult decât orice altceva, criza financiară ne-a clarificat faptul că agențiile de rating de credit au un monopol periculos și că evaluările lor nu sunt întotdeauna adecvate și uneori sunt extrem de riscante. Prin urmare, este important să stabilim un mecanism pentru monitorizarea și supravegherea agențiilor de rating. Întrucât fac parte dintr-un sistem extrem de complex al piețelor financiare, s-a luat decizia de a introduce un sistem dublu în acest scop. În plus, raportul stabilește condițiile în care ratingurile acordate de agențiile din țările terțe se pot utiliza în Uniunea Europeană.

Este, desigur, esențial ca sistemul de supraveghere să permită impunerea de sancțiuni. Viitorul va demonstra în ce măsură acestea se vor aplica și în practică. Faptul că acum au fost stabilite o serie de organisme de supraveghere în UE, implicând o administrare și costuri crescute, nu este un lucru bun pentru contribuabilii europeni. Am luat acest lucru în considerare atunci când am votat.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției Parlamentului întrucât sunt de acord că:

- înregistrarea și supravegherea permanentă a agențiilor de rating de credit din cadrul Uniunii trebuie să fie responsabilitatea exclusivă a Autorității europene de supraveghere (AES), și anume a Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEMVP), care trebuie să aibă competențe exclusive de a semna acordurile de cooperare privind schimbul de informații cu autoritățile relevante din țările terțe;

- AES (AEMVP) trebuie să fie responsabilă pentru înregistrarea și supravegherea permanentă a agențiilor de rating de credit, cu dreptul de a căuta, cu ajutorul unei simple solicitări sau a unei decizii, toate informațiile de care are nevoie din partea agențiilor de rating de credit, a persoanelor implicate în activitățile acestor agenții, a organismelor care fac obiectul ratingului și a părților terțe conexe, a părților terțe cărora agențiile de rating de credit le-au subcontractat orice sarcini operaționale, și oricăror persoane care sunt legate îndeaproape și substanțial de agențiile de rating de credit sau de activități de acest gen;

- înregistrarea unei agenții de rating de credit convenită de o autoritate relevantă trebuie să fie validă pe întreg teritoriul Uniunii ca urmare a transferului de competențe de supraveghere autorităților relevante către AES (AEVMP).

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Criza financiară globală, la care au contribuit agențiile de rating de credit, a demonstrat nevoia de a stabili un mecanism pentru monitorizarea și supravegherea agențiilor de rating de credit. Acesta a fost scopul care a justificat adoptarea, în 2009, a Regulamentului (CE) nr. 1060/2009 privind agențiile de rating de credit.

Acesta a făcut posibilă stabilirea unui sistem european pentru înregistrarea și supravegherea agențiilor de rating de credit care acordă ratinguri utilizate în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, prevede condițiile pentru utilizarea în cadrul Uniunii Europene a ratingurilor acordate de agențiile din țările terțe, aplicând un sistem dublu de echivalare și acceptare a ratingurilor. Prin urmare, am votat în favoarea acestuia și îl susțin pe raportor, dl Gauzès, care sugerează concentrarea pe inițierea Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe în supravegherea agențiilor și în definirea noilor sale sarcini și competențe. Este într-adevăr esențial ca AEMVP să-și poată exercita mandatul imediat ce va fi fost creată, pentru a asigura o supraveghere fermă atât a agențiilor de rating de credit care își desfășoară activitatea în UE, cât și a agențiilor din țările terțe ale căror ratinguri vor fi autorizate în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea rezoluției Parlamentului întrucât sunt de acord că transparența informațiilor furnizate de organismul emitent al unui instrument financiar evaluat de o agenție de rating de credit desemnată poate reprezenta o potențială valoare adăugată pentru funcționarea pieței și protejarea investitorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Criza financiară globală, la care au contribuit agențiile de rating de credit, a demonstrat necesitatea stabilirii unui mecanism pentru monitorizarea și supravegherea acestor agenții. Acesta a fost scopul care a justificat adoptarea, în 2009, a Regulamentului (CE) nr. 1060/2009 privind agențiile de rating de credit. Acest lucru a făcut posibilă stabilirea unui sistem european de înregistrare și supraveghere a agențiilor de rating de credit care acordă ratinguri utilizate în Uniunea Europeană. De asemenea, prevede condițiile pentru utilizarea în cadrul Uniunii Europene a ratingurilor acordate de agențiile din țările terțe, aplicând un sistem dublu de echivalare și acceptare a ratingurilor. Pe parcursul dezbaterii care a precedat adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1060/2009, raportorul dvs. a subliniat necesitatea supravegherii comune la nivel european a produselor agențiilor de rating de credit și supravegherea integrată a acestora.

Acest principiu a fost menținut, iar Comisia s-a angajat să elaboreze o propunere legislativă în acest sens. Acordul la care s-a ajuns privind arhitectura europeană de supraveghere, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2011, face acum posibilă realizarea în practică a supravegherii agenției de rating. Regulamentul care stabilește AEMVP subliniază că această autoritate își va exercita propriile sale competențe referitoare la, în special, agențiile de rating de credit.

 
  
MPphoto
 
 

  Kyriacos Triantaphyllides (GUE/NGL), în scris. (EL) Regulamentul acoperă atât supravegherea agențiilor de rating de credit de către Autoritatea europeană pentru valorilor mobiliare și piețe, cât și supravegherea utilizării ratingurilor creditelor de către entitățile individuale supravegheate la nivel național. Autoritățile naționale de supraveghere vor rămâne responsabile pentru supravegherea utilizării ratingurilor de credit ale acestor entități individuale. Cu toate acestea, autoritățile naționale nu vor avea competența de a lua măsuri de supraveghere împotriva agențiilor de rating de credit în eventualitatea încălcării regulamentului. Acesta este punctul în care se impune o analiză a propunerii în sensul conformității cu principiul proporționalității.

Propunerea creează un sistem de control pentru care, în contextul actualului mediul neoliberal, nu există prevederi pentru o aplicare reală, esențială, dincolo de impactul psihologic nou, care vizează în principal opinia publică. Cu toate acestea, nu este conceput să înlocuiască un sistem anterior; este destinat introducerii unui nou sistem de control care nu a existat anterior, chiar și sub această formă, fapt care a permis agențiilor de rating de credit să meargă înainte oricum. În acest sens, poate că este mai bine să avem acest sistem, decât niciunul.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. − (DE) M-am bucurat să votez în favoarea acestui raport. Procesul treptat de reglementare a piețelor financiare începe să prindă formă. Protejarea investitorilor a fost îmbunătățită, iar transparența a crescut. Acum, regulamentele sunt mai cuprinzătoare și extinse și, prin urmare, furnizează o mai bună protecție pentru cei implicați.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. − (DE) Criza financiară mondială, care a fost provocată parțial de agențiile de rating, a creat necesitatea stabilirii unui mecanism pentru monitorizarea și supravegherea acestor agenții. Din acest motiv, Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) va lua ființă la 1 ianuarie 2011.

În același timp, criza continuă și descoperirile constante legate de mecanismele pieței impun necesitatea ca sarcinile și autoritatea acestui organism să fie mereu ajustate și, dacă este necesar, extinse. Prin urmare, salut din inimă specificațiile și clarificările detaliate referitoare la autoritatea AEVMP și relația sa cu organismele naționale relevante. Din acest motiv, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
  

Raport: Anja Weisgerber (A7-0050/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece contribuie la simplificarea necesară a cadrului legislativ al UE. Cred că cele opt directive în vigoare în prezent în domeniul metrologic mai curând împiedică decât ajută activitatea din acest domeniu. În același timp, împărtășesc poziția raportoarei cu privire la faptul că statele membre ar trebui să dispună de mai mult timp pentru a cerceta dacă abrogarea directivelor ar produce incertitudine juridică, ceea ce ar face necesară armonizarea reglementărilor europene. Prin urmare, cred că trebuie adoptată o soluție prin care directivele să fie abrogate, dar care să ofere și suficient timp pentru analizarea consecințelor posibile în contextul revizuirii ample a actului legislativ fundamental din acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Metrologia este o știință a măsurătorilor. Din vremuri străvechi, europenii au adoptat în toate domeniile o succesiune de sisteme de măsurare (lungime, volum, alcoolmetrie și așa mai departe). Adoptarea sistemului metric, de pildă, a condus la îmbunătățirea colaborării dintre diferiții operatori economici de pe continent și apoi la nivel global. Totuși, în numeroase domenii continuă să existe o mare varietate de măsurători și sisteme de măsurare. Din dorința de a îndepărta aceste obstacole din calea cooperării dintre europeni, Uniunea are o practică îndelungată de armonizare a sistemelor de măsurare. Directiva 2004/22 a reprezentat un pas important în această acțiune. Pe măsură ce ne pregătim să revizuim legislația, o serie de instrumente care se dovedesc acum a fi caduce ar trebui eliminate pentru a ameliora lizibilitatea. Am susținut acest text deoarece implică o ajustare binevenită a legislației privind metrologia.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Sunt de acord cu necesitatea simplificării acquis-ului comunitar și a actualizării directivelor care nu mai sunt relevante, adaptându-le la perioada în care trăim. Directivele în cauză sunt caduce și nu contribuie la o mai bună reglementare. Comisia consideră că nu este necesară armonizarea legislației privind metrologia, deoarece consideră că există cooperare suficientă între statele membre și că situația actuală a recunoașterii comune a normelor pe baza parametrilor internaționali ai diferitelor state membre este satisfăcătoare. Totuși, trebuie să ia în considerare faptul că va fi în detrimentul nostru să avem lacune în regulamentele din acest domeniu și că nu ar trebui să contribuim la producerea incertitudinilor juridice.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Raportul în discuție tratează posibilitatea retragerii a până la opt directive privind metrologia din șase sectoare, în vederea simplificării corpusului legislației europene din acest domeniu: contoarele de apă rece pentru apă nepotabilă (Directiva 75/33/CEE); alcoolmetrele și tabelele alcoolmetrice (Directivele 76/765/CEE și 76/766/CEE); greutățile de precizie medie și, respectiv, peste medie (Directivele 71/317/CEE și 74/148/CEE); manometrele pentru măsurarea presiunii în pneurile autovehiculelor (Directiva 86/217/CEE); măsurarea masei hectolitrice a cerealelor (Directiva 71/347/CEE) și calibrarea rezervoarelor de nave (Directiva 71/349/CEE).

Comisia conchide cu privire la diferitele opțiuni existente pentru aceste opt directive analizate - abrogare completă, abrogare cu condiționări și status quo - că nicio opțiune nu se impune. Cu toate acestea, din motive ce țin de asigurarea unei mai bune reglementări, Comisia este în favoarea abrogării complete a tuturor directivelor, cu alte cuvinte este în favoarea unei noi reglementări în cadrul instrumentelor de măsurare.

Eu susțin această alegere a Comisiei din punctul de vedere al excelenței legislative, deși consider că statele membre ar trebui să dispună de timp suficient ca să analizeze consecințele posibile în contextul revizuirii ample a actului legislativ fundamental din acest domeniu, respectiv, Directiva privind mijloacele de măsurare (Directiva 2004/22/CE).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Unul dintre obiectivele UE este un acquis comunitar simplu și actualizat. Nu are sens să menținem norme care sunt complet caduce. Referitor la metrologie, se consideră că nu este necesară armonizarea, deoarece legislația existentă este o recunoaștere comună a regulilor bazate pe parametrii internaționali ai diferitelor state membre. Totuși, este important să nu se creeze lacune în legislație, ca să nu existe incertitudine juridică.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. – (ES) Am votat în favoarea acestui raport referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de abrogare a celor opt directive ale Consiliului privind metrologia și, ca și raportoarea, susțin obiectivul general al unei mai bune reglementări. Susțin și opinia că „statele membre ar trebui să dispună de mai mult timp pentru a cerceta dacă abrogarea directivelor ar produce incertitudine juridică”. Cred că aceste directive privind instrumentele de măsurare trebuie abrogate și simplificate prin revizuirea temeiului juridic al metrologiei: Directiva privind mijloacele de măsurare. Cred că, în general, este un pas pozitiv în direcția simplificării legislației UE, deoarece va îmbunătăți accesul cetățenilor la această legislație și va face posibilă desfășurarea activității în acest domeniu în mod mult mai eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) În prezent, opt directive UE reglementează metrologia în șase domenii diferite. Astfel, din motive vizând o mai bună legiferare, Comisia propune să abrogăm directivele. Conform Comisiei, armonizarea nu este necesară, deoarece situația actuală a recunoașterii reciproce a normelor naționale funcționează satisfăcător. Cu toate acestea, raportoarea consideră că statele membre ar trebui să dispună de mai mult timp pentru a cerceta dacă revocarea directivelor va produce incertitudine juridică. Am votat în favoarea raportului, deoarece problemele privind incertitudinea juridică vor fi luate în considerare de raportoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Abrogarea directivelor europene înseamnă, în principiu, crearea unui vid de reglementare în cadrul sistemului Uniunii Europene, însă modernizarea unui sistem cum este cel al directivelor privind metrologia este, cu siguranță, un pas în direcția unui sistem comun mai amplu și mai actualizat. Din acest motiv, am votat în favoarea raportului de abrogare a celor opt directive ale Consiliului privind metrologia. Principiul împărtășit de Consiliu și de Comisie se află, totuși, într-un echilibru fragil, deoarece fiecare stat membru va trebui să se bazeze pe recunoașterea reciprocă a standardelor naționale, evitând să genereze probleme pentru întreprinderile din sector care se bazează pe normele metrologice până la adoptarea revizuirii directivei privind instrumentele de măsurare, prin care se va armoniza legislația relevantă la nivel european.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Sunt de acord cu poziția raportoarei, care susține o mai bună reglementare în domeniul metrologiei.

Comisia a favorizat abrogarea completă a celor opt directive privind metrologia. Cu toate acestea, poziția raportoarei este mai echilibrată, oferind statelor membre mai mult timp pentru a cerceta dacă abrogarea directivelor ar produce incertitudine juridică, ceea ce ar face necesară armonizarea reglementărilor europene în materie de metrologie. Astfel, este stabilită o perioadă de tranziție pentru a se analiza posibilele consecințe ale abrogării directivelor, precum și necesitatea de a revizui directiva fundamentală din acest domeniu (Directiva 2004/22/CE).

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Sunt de acord cu raportoarea, dna Weisgerber, care pledează pentru obiectivul general al unei mai bune reglementări. Totuși, în privința acestei propuneri, nu este foarte clar care va fi cea mai bună opțiune. Comisia conchide în evaluarea de impact realizată, cu privire la diferitele opțiuni existente pentru aceste opt directive referitoare la metrologie (abrogare completă, abrogare cu condiționări, status quo), că „nicio opțiune nu se impune”.

Cu toate acestea, din motive ce țin de asigurarea unei mai bună reglementări, Comisia este în favoarea abrogării complete a tuturor directivelor (bazându-se pe recunoașterea reciprocă a legislațiilor naționale) față de armonizare, respectiv o nouă reglementare a Directivei privind mijloacele de măsurare. Din nou, sunt de acord cu raportoarea, care consideră că statele membre ar trebui să dispună de mai mult timp pentru a cerceta dacă abrogarea directivelor va produce incertitudine juridică, ceea ce face necesară armonizarea reglementărilor europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Abrogarea tuturor celor 8 directive va conduce, cel mai probabil, la creșterea sarcinilor administrative, întrucât statele membre vor fi în măsură să introducă dispoziții naționale de implementare a mijloacelor de măsurare prevăzute în directivele ce se abrogă. Nici directivele ce se abrogă și nici cele ce rămân în vigoare nu îmbunătățesc nivelul comun al protecției consumatorului. Numai modificarea lor ar putea asigura acest lucru. Consider că statele membre ar trebui să dispună de mai mult timp pentru a cerceta dacă abrogarea directivelor ar produce incertitudine juridică, ceea ce ar face necesară armonizarea reglementărilor europene si susțin propunerea raportoarei ca procesul sa se finalizeze la 1 mai 2014. Prin urmare, am votat acest raport deoarece se optează pentru o soluție prin care directivele să fie abrogate, dar se furnizează, totodată, suficient timp pentru analizarea consecințelor posibile în contextul revizuirii ample a actului legislativ fundamental în acest domeniu, Directiva privind mijloacele de măsurare (2004/22/CE).

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Sunt de acord cu obiectivul general de asigurare a unei mai bune reglementări în domeniul metrologic. Totuși, cred că este recomandabil să se efectueze o analiză mai atentă, deoarece o standardizare pripită ar putea produce mai multă confuzie și incertitudine juridică decât beneficii.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Cu acest vot, PE arată că este în favoarea obiectivului general de asigurare a unei mai bune reglementări. Totuși, în privința acestei propuneri, nu este foarte clar care va fi cea mai bună opțiune. Comisia conchide în evaluarea de impact realizată, cu privire la diferitele opțiuni existente pentru aceste opt directive referitoare la metrologie (abrogare completă, abrogare cu condiționări, status quo), că „nicio opțiune nu se impune”. Cu toate acestea, din motive ce țin de asigurarea unei mai bune reglementări, Comisia este în favoarea abrogării complete a tuturor directivelor (bazându-se pe recunoașterea reciprocă a legislațiilor naționale) fața de armonizare, respectiv o nouă reglementare a Directivei privind mijloacele de măsurare. Opinia PE este că statele membre ar trebui să dispună de mai mult timp pentru a cerceta dacă abrogarea directivelor va produce incertitudine juridică, ceea ce face necesară armonizarea reglementărilor europene.

În consecință, am adoptat o soluție prin care directivele să fie abrogate, dar furnizând totodată suficient timp pentru analizarea consecințelor posibile în contextul revizuirii ample a actului legislativ fundamental din acest domeniu, Directiva privind mijloacele de măsurare (2004/22/CE).

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. − (DE) Am votat în favoarea raportului deoarece aduce o contribuție semnificativă la reducerea birocrației, un subiect care este frecvent adus în discuție, și permite ca mai mult de 20 de directive care sunt caduce și nu mai sunt folositoare să fie abrogate. Aceasta este abordarea corectă pentru atingerea obiectivului unei Europe mai simple și mai uniforme.

 
  
  

Raport: Zita Gurmai, Alain Lamassoure (A7-0350/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris.(LT) Am fost de acord cu această rezoluție importantă pentru că sunt convinsă că inițiativa europeană a cetățenilor va constitui un instrument puternic de definire a agendei politice și va provoca dezbateri transfrontaliere mai ample în UE. Inițiativa cetățenilor le oferă cetățenilor europeni dreptul de a formula o propunere legislativă. Pentru ca această inițiativă să fie eficientă, organizatorii unei inițiative a cetățenilor europeni ar trebui să se reunească într-un comitet al cetățenilor format din persoane provenind din state membre diferite. Acest fapt va garanta că chestiunile ridicate sunt într-adevăr europene, având în plus și avantajul de a ajuta la colectarea semnăturilor încă de la început. Consider că inițiativa cetățenească va fi o reușită numai dacă regulamentul UE este inteligibil și aplicabil cu ușurință din punctul de vedere al cetățeanului, necreând obligații excesive și frustrări pentru organizatori. La fel de important este să se asigure conformitatea procesului cu cerințele UE în materie de protecție a datelor, precum și transparența totală, de la început până la sfârșit. Inițiativa cetățenilor europeni este un nou instrument al democrației participative la scară continentală și, prin urmare, trebuie acordată atenție deosebită campaniilor de comunicare și informare vizând sensibilizarea cu privire la inițiativa cetățenilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Compromisul dintre Parlamentul European și Consiliu în privința regulamentului referitor la așa-numita inițiativă a cetățenilor, care a fost însoțit de discuții ridicol de victorioase despre consolidarea instituțiilor democratice ale UE, nu este decât o încercare jignitoare de manipulare și amăgire a oamenilor. Inițiativa, denumită în mod înșelător „a cetățenilor”, nu este numai inutilă, dar se poate dovedi și periculoasă pentru oameni. În afara unor cerințe de procedură convenite care implică strângerea a 1 000 000 de semnături prin care i se solicită Comisiei să ia o inițiativă legislativă, aceasta este, în principiu, neschimbată: Comisia nu are nicio obligație să propună inițiativa legislativă și nu are nicio răspundere în privința conținutului acesteia.

În schimb, acest tip de „inițiativă cetățenească”, îndrumată și manipulată de mecanismele de capital și sistemele politice burgheze, poate fi folosită de organismele UE ca să justifice cele mai antipopulare și reacționare alegeri ale UE, precum și monopolurile, prin invocarea unei solicitări aparent „populară”. Mai mult decât atât, acest tip de „inițiativă” va fi folosită pentru ca semnăturile, memorandumurile și cererile să fie orientate împotriva maselor populare organizate și a mișcărilor clasei muncitoare, demonstrațiilor în masă și a diferitelor forme de luptă. Diferitele „inițiative cetățenești” nu pot ascunde latura reacționară a UE și nici nu vor putea să inverseze tendința de extindere a luptei de clasă și cea a maselor populare.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Inițiativa cetățenească a fost promisă în Tratatul de la Lisabona și, în prezent, este pusă, în cele din urmă, în aplicare. Această nouă formă de participare la elaborarea politicii Uniunii Europene permite cetățenilor europeni să abordeze direct Comisia, solicitându-i să înainteze o propunere cu privire la aspecte de interes pentru ei, cu condiția ca acestea să fie în limitele competențelor conferite UE. Nu așteptam decât introducerea regulamentului de procedură pentru ca acest nou drept al cetățenilor europeni să devină realitate. Acest lucru s-a înfăptuit, iar eu am susținut propunerea cu ocazia votului. Un „comitet al cetățenilor”, format din persoane provenind din cel puțin șapte state membre poate înregistra o inițiativă la Comisie. Ulterior, se poate începe procesul de colectare a semnăturilor, pe suport de hârtie sau în format electronic. Cele un milion de semănături necesare trebuie să provină de la cel puțin un sfert dintre statele membre ale UE și trebuie obținute în termen de 12 luni. Statele membre vor verifica declarațiile de sprijin. Toate semnăturile trebuie depuse de cetățeni din Uniunea Europeană cu drept de vot la alegerile pentru Parlamentul European. În cele din urmă, Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, va avea ultimul cuvânt cu privire la adoptarea sau nu a procedurii.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Susțin decizia adoptată de Parlamentul European cu privire la dreptul inițiativei cetățenilor europeni de a înainta o propunere legislativă. Se consideră că introducerea inițiativei va crea o legătură directă între cetățeni și instituții, acoperind golul care le separă și determinând instituțiile UE să se ocupe de problemele concrete, importante pentru cetățeni. Prin intermediul inițiativei cetățenilor, aceștia pot invita în mod direct Comisia Europeană ca să prezinte o propunere de act legislativ. Comisia va fi cea care va hotărî modalitatea de acționare în urma unei inițiativei cetățenești de succes. Parlamentul va putea să contribuie la atingerea acestor obiective prin organizarea de audieri publice sau prin adoptarea de rezoluții. Deoarece este o inițiativă nouă, ar fi util ca Comisia să prezinte un raport cu privire la punerea în aplicare a acesteia la intervale de trei ani, și, dacă este cazul, să propună o revizuire a legislației. Pentru a asigura aplicarea eficientă a inițiativei ar trebui evitate procedurile administrative complicate. De asemenea, este necesar să garantăm conformitatea procesului cu cerințele UE privind protecția datelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) După obținerea unui compromis cu privire la normele de reglementare a inițiativei cetățenilor europeni, raportul a fost adoptat cu o foarte mare majoritate: 628 pentru și numai 15 împotrivă și 24 de abțineri. Sunt încântat de acest vot, care introduce posibilitatea ca, începând cu anul 2012, cetățenii europeni să își facă și mai bine auzite vocile. Conceptul este simplu, este un fel de petiție la nivel european: un comitet al cetățenilor, format din membri provenind din cel puțin șapte state membre, vor avea la dispoziție un an ca să strângă un milion de semnături cu privire la un subiect de interes public, care necesită atenția Comisiei. Comisia trebuie, apoi, să decidă, în termen de trei luni, dacă, în opinia sa, o propunere legislativă cu privire la problema respectivă este oportună și trebuie să își argumenteze decizia. Putem să fim împotriva câtorva dintre condițiile obținute de statele membre, cum ar fi cerința de a fi cetățean european, nu pur și simplu rezident în Uniunea Europeană, pentru a putea semna petiția; sau opțiunea ca statele să solicite cărțile de identitate ale cetățenilor pentru a verifica semnăturile. Cu toate acestea, inițiativa cetățenilor este o idee pozitivă și un pas în direcția democrației participative, pe care trebuie să o punem acum în practică.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece inițiativa cetățenilor europeni, introdusă în Tratatul de la Lisabona, este un pas important în direcția unor relații mai strânse între Uniunea Europeană și cetățenii europeni. Noua inițiativă le va acorda cetățenilor drepturi de inițiativă politică similare cu cele de care beneficiază deja Consiliul de Miniștri și Parlamentul European. În plus, le va oferi cetățenilor un mijloc de a se face auziți, permițându-le să prezinte instituțiilor europene anumite aspecte de interes. Acest flux bidirecțional este reciproc benefic. Odată cu introducerea inițiativei, va exista o garanție că instituțiile Uniunii Europene vor aborda probleme concrete, importante pentru cetățeni. Mai mult, Parlamentul European va putea să ajute cetățenii să-și atingă obiectivele utilizând toate mijloacele de care dispune pentru a susține inițiativele cetățenilor pe care le selectează, în special prin organizarea de audieri publice și prin adoptarea de rezoluții.

În același timp însă, Uniunea Europeană trebuie să garanteze conformitatea procesului cu cerințele UE în materie de protecție a datelor, precum și transparența totală, de la început până la sfârșit. Vom putea să câștigăm încrederea cetățenilor și să stimulăm interesul acestora în activitatea Uniunii Europene numai garantând un mediu sigur în care aceștia să-și poată prezenta propunerile.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Inițiativa cetățenească, prin care un milion de europeni au drept de inițiativă legislativă, aduce conceptul de democrație participativă, prevăzut, de altfel, în Tratatul de la Lisabona, în Uniunea Europeană. Este un nou pas important pe care UE îl face, iar Parlamentul va primi, astfel, semnale de la cetățenii pe care îi reprezintă dacă își face treaba bine sau nu. Este salutar faptul că Parlamentul a încercat, pe cât posibil, să facă procedura de inițiativă legislativă a cetățenilor UE cât mai facilă și ușor de utilizat, pentru ca ea chiar să fie utilizată de aceștia. Nu am fi avut nevoie de o procedură complicată care nu ar fi adus decât frustrarea cetățenilor UE.

Cererile-cheie ale Parlamentului au fost acceptate, ca de exemplu aceea de a verifica admisibilitatea de la bun început, în loc de a o verifica după prima colectare a 300 000 de semnături. Consider că este o victorie a Parlamentului și a cetățenilor UE faptul că numărul minim de state membre din care trebuie să se strângă semnături este de o pătrime dintre acestea și nu o treime cum se propusese inițial. Sper ca, din 2012, când intră în vigoare decizia Parlamentului, să existe cât mai multe inițiative din partea cetățenilor UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat în favoarea raportului referitor la inițiativa cetățenilor, știind foarte bine că este un simplu mijloc de exprimare a voinței cetățenilor europeni și nu un mijloc puternic de participare la politicile actuale sau de modificare a acestora. Comisia a încercat până la sfârșit să limiteze acest drept civil specific și, astfel, textul final nu reflectă adevăratele ambiții, introducând, de pildă, proceduri deosebit de complexe pentru exercitarea acestui drept. Din păcate, au fost respinse amendamente importante introduse de Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică și, drept urmare, inițiativele nu pot fi semnate de rezidenți UE care nu sunt cetățeni ai statelor membre, eliminându-se, astfel, participarea egală a rezidenților, indiferent de naționalitate, și nu există nicio garanție că semnăturile vor corespunde numerelor cărților de identitate ale semnatarilor.

Totuși, textul final este o versiune mult mai bună decât textul propus inițial, deoarece stabilește minimul la un sfert dintre statele membre, propune ca inițiativele să fie înregistrate imediat și solicită Comisiei să organizeze audieri publice pentru fiecare inițiativă de succes și să garanteze transparența absolută în privința finanțării fiecărei inițiative.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Am considerat întotdeauna această inițiativă ca fiind una dintre cele mai importante inovații ale Tratatului de la Lisabona. Posibilitatea ca un milion de cetățeni ai unui număr semnificativ de state membre să înainteze o inițiativă legislativă ar trebui să contribuie la consolidarea cetățeniei europene a societății civile organizate la nivelul UE. Am subliniat sfera de cuprindere a acestei măsuri, având în vedere că deputații din Parlamentul European nu au drept de inițiativă legislativă. Sper că aplicarea practică a acestei inițiative legislative nu se dovedește a fi excesiv de birocratică, descurajând recursul la acest nou instrument.

 
  
MPphoto
 
 

  Cornelis de Jong (GUE/NGL), în scris. Deși susțin pe deplin inițiativa cetățenilor europeni, am votat împotriva rezoluției legislative finale pentru că sunt dezamăgit de cât de puține au fost obținute, în cele din urmă, prin acest instrument promițător. Nu sunt de acord în special cu prevederea care obligă semnatarii din majoritatea statelor membre să furnizeze numărul cărții de identitate. Sunt și împotriva restricționării participării la inițiativa cetățenilor numai la cetățenii UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. (FR) Adoptarea normelor de bază ale „inițiativei cetățenești”, stabilite în Tratatul de la Lisabona reprezintă un nou pas în direcția democrației directe din Europa. În viitor, Comisia va trebui să ia în considerare elaborarea unei noi legi europene atunci când există o solicitare în acest sens din partea unui milion de cetățeni provenind din cel puțin un sfert dintre toate statele membre. Prin urmare, acest nou instrument oferă cetățenilor europeni posibilitatea de a influența cu adevărat procesul legislativ, aducând la nivel european o cerere sau îngrijorare ridicată la nivelul cetățenilor. Este o victorie pentru mișcarea noastră, care a solicitat mereu apropierea Uniunii Europene de cetățenii săi prin construirea unei Europe mai solide, mai transparente și mai accesibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. (FR) Sunt bucuroasă că, împreună cu marea majoritate a deputaților, am votat în favoarea raportului cu privire la „inițiativa cetățenilor”, care introduce un grad fără precedent de participare populară la procesul legislativ al UE. Într-adevăr, acordând unui milion de cetățeni drept de inițiativă politică, Parlamentul dă un bun exemplu de democrație participativă. Acum, calea pentru Uniunea Europeană este următoarea: trebuie să se apropie și mai mult de cetățenii săi.

 
  
MPphoto
 
 

  Martin Ehrenhauser (NI), în scris. − (DE) Câteva mici îmbunătățiri au fost aduse față de proiectul inițial. Prin urmare, am votat în favoarea raportului. Totuși, aș dori să spun că, deși dispunem de această inițiativă a cetățenilor lipsită de putere, în UE există, încă, un deficit democratic evident, care nu are nicio formă de democrație directă. Prin urmare, următorul pas trebuie să fie introducerea referendumurilor obligatorii pentru inițiativele de succes. Includerea unei audieri publice obligatorii pentru inițiatorii petiției, implicând Comisia și Parlamentul, este binevenită. Acum, statele membre trebuie să pună rapid în aplicare inițiativa cetățenilor, fără să mai piardă timp sau să introducă birocrație excesivă.

Controlul cărților de identitate de către autorități locale, astfel cum se procedează în cazul referendumurilor naționale, nu va fi necesar pentru verificarea declarațiilor de sprijin. Autoritățile electorale naționale ar trebui să se bazeze pe o verificare prin sondaj, astfel cum a propus Parlamentul European.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească, una dintre cele mai relevante prevederi introduse de Tratatul de la Lisabona, conform căreia un milion de cetățeni pot solicita Comisiei să înainteze anumite propuneri legislative. Propunerea adoptată de Parlamentul European ar trebui să permită ca normele privind inițiativa cetățenească să fie mai clare, mai simple și mai ușor de aplicat.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Inițiativa cetățenilor, aprobată astăzi, este încă un pas în direcția instituirii unei Europe clădite pentru oameni și de oameni, consolidându-i caracterul democratic și transparența și încurajând apropierea Europei de cetățenii săi și o societate civilă mai activă, mai interesată și mai participativă. Din acest moment, cetățenii europeni vor putea să înainteze o solicitare Comisiei Europene, pentru ca aceasta să prezinte o propunere legislativă într-o anumită problemă, cu condiția întrunirii unui număr minim de semnatari provenind din cel puțin o cincime dintre statele membre.

Cu toate acestea, trebuie să-mi exprim uimirea cu privire la excluderea entităților colective și a organizațiilor din rândul „organizatorilor” [articolul 2 alineatul (3)], gândindu-mă, în special, la ONG-uri și la partidele politice, organizații fondatoare ale democrației reprezentative, precum și cu privire la terminologia aleasă – „comitet al cetățenilor” – pentru identificarea grupurilor de organizatori.

De asemenea, sunt deconcertat de încercarea de a stabili vârsta minimă a semnatarilor la 16 ani, în condițiile în care, în majoritatea statelor membre, dreptul de vot, activ sau pasiv, se obține la vârsta majoratului, respectiv la 18 ani. Astfel cum a propus Comisia în secțiunile 7 și 2 ale articolului 3 al propunerii, acesta ar trebui să fie etalonul.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Sunt încântat de adoptarea acestui raport referitor la inițiativa cetățenilor europeni introdusă de Tratatul de la Lisabona, care are ca obiectiv să le confere cetățenilor puteri de inițiativă politică similare cu cele de care beneficiază deja Consiliul de Miniștri și Parlamentul European.

Fiecare inițiativă va avea la dispoziție 12 luni ca să strângă un milion de semnături, care trebuie să provină din cel puțin un sfert dintre statele membre, în prezent, șapte. Numărul minim de semnatari din fiecare țară diferă de la 74 250 în Germania la 3 750 în Malta. În cazul Portugaliei, numărul minim de semnatari necesar pentru susținerea unei inițiative va fi de 16 500.

Valabilitatea declarațiilor de sprijin va fi analizată de statele membre. În Portugalia va fi necesară includerea numărului cărții de identitate, al pașaportului sau al cărții de cetățean. Semnatarii ar trebui să fie cetățeni ai UE și să aibă vârsta necesară pentru a vota la alegerile parlamentare (în Portugalia, 18 ani).

Comisia va trebui apoi să analizeze inițiativa și să decidă, în termen de trei luni, dacă va înainta o propunere legislativă europeană privind aspectul respectiv. Executivul comunitar va trebui, apoi, să „indice măsurile pe care intenționează să le adopte și să-și argumenteze deciziile”. Această justificare va fi făcută publică.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlo Fidanza (PPE), în scris. (IT) Salut raportul elaborat de dl Lamassoure și dna Gurmani cu referitor la inițiativa cetățenească. Acest vot a aprobat și chiar ajută la stabilirea regulilor de bază pentru funcționarea inițiativei cetățenilor europeni, astfel cum este prevăzut în Tratatul de la Lisabona.

După ce Comisia a desfășurat o verificare a admisibilității, un comitet al cetățenilor, format din persoane provenind din cel puțin șapte state membre, poate să înregistreze o inițiativă și să înceapă să adune cele 1 milion de semnături necesare, pe suport de hârtie sau în format electronic. Acest exemplu de democrație participativă are un potențial imens, deoarece îi implică direct pe cetățeni și le permite, într-un anumit sens, să participe la activitatea noastră.

Activitatea comună desfășurată de coraportori a demonstrat că, atunci când activitatea este desfășurată eficient și în interesul cetățenilor, chiar și diviziunile ideologice pot fi depășite. Este o poziție fundamentală care caracterizează Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), care este întotdeauna proactiv, deschis dialogului și cooperării dar, în același timp, este ancorat în valori solide și de nezdruncinat.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Aceasta este, în mod evident, o inițiativă demagogică, o propagandă a Uniunii Europene, care are doar scopul de a încerca și a ascunde procesul de șubrezire a democrației care are loc în prezent și de a ne face să uităm că cei care au puterea în Europa sunt cei care au împiedicat un referendum cu privire chiar la Tratatul de la Lisabona, care a anticipat așa-numita „inițiativă a cetățenilor”.

Între timp, chiar Tratatul privind Uniunea Europeană stabilește limitări cu privire la o astfel de inițiativă a cetățenilor prevăzând, în articolul 11, că sunt necesare un milion de semnături provenind dintr-un număr semnificativ de state membre și continuă afirmând că pot invita Comisia Europeană doar să înainteze o propunere corespunzătoare cu privire la aspecte pentru care acești cetățeni consideră că este necesar un instrument juridic al Uniunii, pentru a se aplica tratatele.

Cu alte cuvinte, după activitatea de strângere a semnăturilor și îndeplinire a cerințelor stabilite de proiectul de regulament, nu există garanții că dorințele cetățenilor vor fi luate în considerare. În orice caz, raportul aprobat de PE îmbunătățește ușor propunerea Comisiei Europene, însă trebuie să respecte condițiile tratatului, care, inițial, limitează, de fapt, orice aprofundare a inițiativei cetățenești. Acesta este motivul pentru care ne-am abținut.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Orice inițiativă a cetățenilor trebuie semnată de un milion de cetățeni din Uniunea Europeană, iar acești semnatari trebuie să provină dintr-un sfert dintre statele membre ale Uniunii Europene: acesta a fost cel mai important punct al acestui regulament. Guvernul irlandez intenționează să verifice semnatarii din Irlanda controlând listele electorale ale țării pentru Parlamentul European.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Goebbels (S&D), în scris. (FR) M-am abținut în privința regulamentului referitor la punerea în aplicare a inițiativei cetățenilor europeni. În opinia mea, Parlamentul este indus în eroare în dorința de a facilita cât mai mult posibil aceste inițiative, în special prin reducerea numărului de state membre din care trebuie să provină semnăturile. Continui să susțin democrația reprezentativă. Inițiativele cetățenilor nu vor ajuta la rezolvarea problemelor economice, sociale, de mediu și societale ale UE. Ceea ce se numește „inițiativă cetățenească” va servi, în esență, forțelor politice extremiste, care vor profita de aceste instrumente pentru a face campanie pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, împotriva construirii minaretelor, împotriva „islamizării latente” a Europei și alte subiecte populiste.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR) Am așteptat-o cu toții de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, anul trecut: reglementarea cu privire la inițiativa cetățenilor, care stabilește procedurile pentru punerea sa în aplicare, regulile și procedurile de bază ale sale și care, mai presus de toate, ne va permite, în cele din urmă, să folosim acest nou instrument. Din acest moment, un milion de cetățeni europeni, respectiv, 0,2 % din populația UE, pot solicita Comisiei să înainteze o propunere în anumite domenii: un pas important în direcția democrației participative, care ar trebui să permită și să încurajeze dezbaterile transfrontaliere în Europa, deoarece inițiativa trebuie să fie înaintată de cetățenii care locuiesc în diferite state membre; un pas semnificativ în direcția apropierii de cetățenii Europei, în speranța că acest nou instrument va fi folosit, într-adevăr, de cetățeni europeni, că va fi eficient și că Comisia Europeană va putea să urmeze propunerile înaintate de cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) Inițiativa cetățenilor europeni este una dintre cele mai interesante inovații stabilite în Tratatul de la Lisabona. Este o petiție europeană, care va permite unui milion de cetățeni europeni provenind dintr-un număr reprezentativ de state membre să impună o problemă pe agenda Comisiei. Cu alte cuvinte, marchează apariția unei adevărate puteri legislative pentru cetățenii europeni, deoarece Comisia va fi obligată să răspundă acestei inițiative cetățenești solicitând un studiu sau propunând o directivă. Într-un context în care sentimentul de apartenență la Uniune al cetățenilor este, încă, prea slab și în care ratele de abținere, în special la alegerile europene, sunt deosebit de îngrijorătoare, acest nou instrument va permite cetățenilor europeni să devină actori cu drepturi depline în democrația europeană. Din acest motiv, consider că este oarecum regretabil să aud, astăzi, voci care subliniază doar riscurile implicate de inițiativa cetățenilor. Compromisul obținut cu Consiliul este pe deplin echitabil, iar criteriile care guvernează admisibilitatea proiectului vor asigura faptul că inițiativele neechitabile nu vor vedea niciodată lumina zilei. Nu ar trebui să ne temem de dezbaterile inițiate de cetățenii care recurg la acest instrument. Am votat în favoarea acestui text.

 
  
MPphoto
 
 

  Salvatore Iacolino (PPE), în scris. (IT) Inițiativa legislativă a cetățenilor europeni reprezintă un pas fundamental în procesul de construire a unei Europe bazate pe drepturile cetățenilor. Criterii de admisibilitate stricte, proceduri accesibile și simplificate și reprezentativitatea statelor membre reprezintă pilonii-cheie ai unui instrument care restabilește prevalența valorii democrației participative.

În conformitate cu valorile Uniunii, Tratatul de la Lisabona acordă unui număr de cel puțin 1 milion de cetățeni, reprezentând cel puțin un sfert dintre statele membre, o oportunitate reală de implicare efectivă a cetățenilor în elaborarea unor norme care să corespundă așteptărilor europenilor. Sperăm că acest instrument va intensifica drepturile cetățenilor și că, în curând, vom ajunge într-un moment în care vom putea să evaluăm pozitiv rezultatul obținut și, dacă este necesar, să facem corecțiile care se impun, în interesul cetățenilor, pentru ca acest proiect cu adevărat inovator să fie și mai simplificat și flexibil. Astfel, Uniunea bazată pe moneda euro va fi coordonată cu o Europă care se bazează pe dreptul european la cetățenie.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.− (LT) Am fost de acord cu acest raport deoarece inițiativa cetățenilor europeni este un nou instrument de democrație participativă la scară continentală. Este un instrument care ar trebui folosit chiar de cetățeni și al cărui scop este să consolideze democrația directă, cetățenia activă și influența cetățenilor europeni asupra politicilor Uniunii Europene. Această inițiativă a fost introdusă prin Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa și apoi în Tratatul de la Lisabona, urmărind să le acorde cetățenilor puteri de inițiativă politică similare cu cele de care beneficiază deja Consiliul de Miniștri și Parlamentul European. Sunt bucuros că raportul promovează folosirea tehnologiilor moderne ca instrument adecvat de democrație participativă. Introducerea inițiativei va crea o legătură directă între cetățeni si instituții, acoperind golul care le separă și determinând instituțiile UE să se ocupe de problemele concrete, importante pentru cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE), în scris. − (DE) Inițiativa cetățenilor adoptată astăzi este un pas important în direcția apropierii Uniunii Europene de cetățenii ei. Acest lucru acordă, în cele din urmă, cetățenilor Uniunii Europene posibilitatea de a participa activ la evenimentele politice. În plus, le permite nu numai să se implice în politică, ci și să solicite direct Comisiei să ia măsuri.

Este important să asigurăm faptul că inițiativa este cât mai favorabilă cetățenilor și cât mai simplă posibil, fără a încuraja utilizarea inadecvată a sa. Indiferent cât de favorabilă este această inițiativă pentru cetățeni, o utilizare excesivă va conduce la o devalorizare a acesteia. Inițiativa cetățenilor va introduce mai multă democrație și va contribui semnificativ la realizarea unei Europe mai moderne și mai vii pentru cetățenii săi. Aș dori să solicit, din nou, Parlamentului, dar și Comisiei, să asigure faptul că, în acest proces, Comisia pentru petiții are un rol corespunzător.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Unul dintre principalele obiective ale inițiativei cetățenilor europeni este de a apropia instituțiile europene de cetățeni și de a ușura posibilitatea europenilor de rând de a-și exercita drepturile și privilegiile. Aceasta va îmbunătăți, cu siguranță, viețile cetățenilor statelor membre și va ajuta la crearea unei imagini pro-sociale a Uniunii. Ca parte a inițiativei, autorii propunerii au încercat și să obțină cel mai simplu model posibil de organizare a reuniunilor și de colectare a semnăturilor. Dacă europenii vor dori să-și exprime opiniile cu privire la un aspect pe care îl consideră important, datoria noastră este să asigurăm faptul că acestea sunt auzite și că cererile lor sunt luate în considerare. Până la urmă, aceasta este semnificația adevăratei democrații.

 
  
MPphoto
 
 

  Sandra Kalniete (PPE) , în scris. – (LV) Astăzi, Parlamentul European a luat o decizie istorică, care va oferi societății civile posibilitatea de a se implica mai activ în procesul decizional. O societate civilă activă, care participă la luarea deciziilor politice, este una dintre pietrele de temelie ale democrației. Este una dintre cerințele de bază pentru o politică de înaltă calitate, care, în decursul multor ani, a permis statelor membre ale Uniunii Europene să atingă un înalt nivel de democrație, drepturi ale omului și bunăstare, iar Europei, în ansamblu, să devină cea mai dezvoltată regiune din lume. Responsabilitatea societății civile nu rezidă numai în participarea la alegeri. Cetățenii trebuie, de asemenea, să devină implicați în procesul decizional de zi cu zi, exprimându-și opiniile cu privire la decizii sau evenimente specifice de pe agenda politică. Este în interesul lor să devină implicați în controlul democratic asupra autorității și să critice politicienii cu privire la activitatea lor. Fără o societate civilă activă nu ar fi fost posibilă restaurarea independenței Țărilor Baltice și asigurarea revenirii noastre în Europa. Din acest motiv, votez cu foarte multă convingere în favoarea inițiativei cetățenești.

Până în prezent, legislația europeană nu a inclus mecanisme clare și suficient de dezvoltate prin care europenii să se implice în procesul decizional și să atragă atenția instituțiilor europene asupra îngrijorărilor actuale ale cetățenilor. Cred că inițiativa cetățenească va spori încrederea oamenilor în Uniunea Europeană și va consolida legitimitatea deciziilor luate.

 
  
MPphoto
 
 

  Tunne Kelam (PPE), în scris. Am votat în favoarea amendamentelor propuse de PE cu privire la inițiativa cetățenilor, deoarece cred că acestea consolidează inițiativa și permit participarea unui număr mai mare de persoane. Este un moment istoric, în care cetățenilor europeni li se pun la dispoziție măsuri concrete prin care să aducă probleme și subiecte importante la nivelul UE. Invit Comisia să ia act de amendamentul care solicită proceduri mai ușoare și informații transparente pentru cetățeni. Nu trebuie să ne limităm doar la crearea unui astfel de mecanism, acesta trebuind să fie și accesibil și inteligibil pentru cetățenii UE, pentru a le permite să-l utilizeze pe deplin. Parlamentul urmărește ușurarea criteriilor referitoare la semnatari, cerând ca aceștia să provină din cel puțin o cincime, mai curând decât o treime, dintre statele membre.

De asemenea, solicită crearea unui sistem electronic ușor accesibil și gratuit de strângere a semnăturilor. Aș dori să subliniez în special necesitatea convocării unor comitete ale cetățenilor, care să organizeze inițiative. Mișcarea comitetelor cetățenești a fost unul dintre cei mai importanți factori care au condus la independența reînnoită a Estoniei în 1991. Acesta este un semn clar al faptului că, împreună, cetățenii pot doborî ziduri.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. − (DE) Susțin decizia Parlamentului de a introduce opțiunea inițiativei cetățenilor pentru cetățenii UE. Noul sistem de petiții la nivelul UE este un mijloc important care permite cetățenilor să devină mai implicați și care va asigura o democrație mai directă. Tratatul privind Uniunea Europeană, în ansamblu, îmbunătățește funcționarea democratică a Europei. Cetățenii pot să participe la viața democratică a Uniunii și să se adreseze direct Comisiei. Inițiativa cetățenească oferă cetățenilor un drept de inițiativă similar cu cel al Parlamentului European și Consiliului. Pentru a asigura faptul că inițiativa cetățenească este pusă corect în aplicare sunt necesare cel puțin un milion de semnături, provenind din minimum o cincime dintre statele membre. În plus, Parlamentul recomandă, în rezoluția sa, măsuri care vor facilita utilizarea inițiativei cetățenești.

De exemplu, Comisia ar trebui să ia în considerare utilizarea programelor actuale, care promovează mobilitatea și cetățenia activă, dar și noile forme de comunicare, precum rețelele de socializare, care încurajează dezbaterea publică. Salut faptul că reprezentanțele și birourile din statele membre vor avea rol de interfețe și organisme consultative.

 
  
MPphoto
 
 

  Sabine Lösing și Sabine Wils (GUE/NGL), în scris. − (DE) În pofida îmbunătățirilor aduse inițiativei cetățenilor europeni în urma compromisului dintre Comisie și Parlament, aceasta implică, încă, obstacole birocratice inutile. În plus, există riscul să fie utilizată ca instrument, de exemplu, de companii și organizații mari, deoarece, deși este garantată transparența, nu există limită cu privire la donațiile din partea companiilor. Din aceste motive, ne-am abținut de la votul final.

Câteva dintre criticile noastre se referă la următoarele aspecte:

1. Întreprinderile nu sunt excluse din cadrul inițiativei.

2. Nu a fost luată nicio decizie cu privire la posibilitatea de participare a cetățenilor mai tineri, începând cu vârsta de 16 ani. În schimb, acest lucru depinde de legea electorală națională.

3. Resortisanții din terți terțe care locuiesc în UE nu pot participa.

4. Nu este disponibilă nicio compensație pentru un număr mai mare de 100 000 de semnături (0,005 EUR per semnătură). Prin urmare, inițiativa va implica mari costuri pentru inițiatori și, astfel, nu este la fel de accesibilă pentru toți.

5. Nu există nicio interdicție cu privire la donațiile oferite de companii în sprijinul unei inițiative a cetățenilor europeni și nu există o limită superioară pentru acestea.

6. Nu sunt furnizate informații specifice cu privire la posibilitatea de a face apel la Curtea de Justiție a Uniunii Europene dacă este respinsă o inițiativă.

7. În cazul în care Comisia Europeană respinge un proiect de text legislativ conex, aceasta nu este obligată să-și argumenteze decizia.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Inițiativa cetățenilor va crea o legătură directă între cetățeni și instituții, acoperind golul existent în prezent și determinând instituțiile UE să se ocupe de problemele importante pentru cetățeni. Doresc sa subliniez câteva elemente care nu trebuie neglijate:

1. Inițiativa cetățenilor va fi o reușită numai dacă regulamentul aferent este inteligibil și aplicabil cu ușurință din punctul de vedere al cetățeanului, necreând obligații excesive pentru organizatori.

2. În urma negocierilor purtate cu Comisia și Consiliul, avem o înțelegere comună care prevede necesitatea furnizării de către susținătorii unei inițiative cetățenești a unor elemente de identificare și a posibilității verificării acestora de către statele membre. Este, însă, esențial să se asigure conformitatea procesului cu cerințele UE în materie de protecție a datelor. Orice organizație care are posibilitatea de a susține inițiativele cetățenilor trebuie să asigure o transparență totala a sprijinului acordat, astfel încât semnatarii să știe cine se află în spatele unei inițiative pe care aleg să o susțină.

3. Birourile de informare ale Parlamentului European din statele membre și rețelele de informare ale Comisiei, precum „Europe Direct” și Serviciul de orientare pentru cetățeni, trebuie să se implice în informarea necesară privind inițiativa cetățenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) Am fost mulțumită să aud rezultatele votul de astăzi cu privire la inițiativa cetățenilor. Introducând inițiativa cetățenilor, Tratatul de la Lisabona a devenit un instrument legislativ pentru cetățenii UE, însă trebuie să ne amintim că strângerea a unui milion de semnături nu înseamnă automat că va fi elaborată o nouă lege. Acest proces trebuie să parcurgă întregul curs legislativ al UE, iar noi, în calitate de deputați, trebuie să ne asigurăm că procedurile sunt simplificate pentru a evita dezamăgirile. Cred că ar trebui să desfășurăm o bună campanie de informare în statele membre cu privire la acest instrument, pentru ca aspectele ridicate prin inițiativa cetățenilor UE să corespundă cu prevederile tratatelor și să fie conforme valorilor UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Prin această importantă inițiativă a Parlamentului European, un milion de cetățeni vor putea să solicite Comisiei Europene să înainteze legi cu privire la un anumit aspect. Normele de aplicare a „inițiativei cetățenești” aprobate astăzi de Parlamentul European prevăd că semnatarii trebuie să provină din cel puțin șapte state membre. În cazul Portugaliei, pentru susținerea unei inițiative, vor fi necesari cel puțin 16 500 de semnatari. Alături de Tratatul de la Lisabona, a fost creat „un drept de inițiativă al cetățenilor”, conform căruia un milion de cetățeni europeni pot solicita Comisiei Europene să înainteze anumite propuneri legislative. Reglementarea aprobată în plen astăzi stabilește condițiile necesare pentru înaintarea inițiativelor cetățenești în viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. – (ES) Am votat în favoarea acestui raport referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească deoarece, deși corespunde doar puțin poziției grupului meu pentru că ignoră aspecte importante, cum este ideea de a permite inițiative care propun modificări ale Tratatelor sau aceea a prelungirii perioadei de strângere de semnături de la 12 luni la 18 luni, cred, totuși, că raportul este o îmbunătățire considerabilă, cu toate că insuficientă, a textului înaintat de Comisie. Inițiativa cetățenească este un mecanism de participare publică stabilit în Tratatul de la Lisabona, care să permită cetățenilor și societății civile să dețină un rol în procesul de elaborare a politicilor europene. Am susținut textul prezentat deoarece facilitează crearea mecanismului și a procedurii combinate a acestuia. De exemplu, simplifică procesul de înregistrare a inițiativelor și reduce cerința referitoare la numărul statelor membre care trebuie reprezentate în rândul cetățenilor (de la o treime la un sfert). De asemenea, este un progres comparativ cu propunerea Comisiei pentru că îmbunătățește transparența în ceea ce privește finanțarea campaniilor de strângere de semnături.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Inițiativa cetățenilor europeni va fi un instrument puternic de structurare a agendei Uniunii Europene. Inițiativa a fost introdusă de Tratatul de la Lisabona și va permite unui milion de cetățeni europeni să invite Comisia Europeană să înainteze propuneri privind subiecte în limita competențelor sale. Această inițiativă acordă cetățenilor europeni dreptul de a-și face cunoscute opiniile și, prin aceasta, le acordă un drept de inițiativă similar cu cel exercitat de Parlamentul European și de Consiliu.

Inițiativa cetățenilor ar trebui să încurajeze și dezbateri transfrontaliere mai ample, deoarece vor trebui să fie elaborate de cetățeni provenind din mai multe state membre diferite. Totuși, inițiativele nu vor putea fi puse în aplicare decât dacă îndeplinesc anumite cerințe de procedură sau cerințe de conformitate cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene, pentru a se preveni utilizarea instrumentului în scopuri nedemocratice. Aceste cerințe garantează fiabilitatea și, astfel, eficiența inițiativei. De asemenea, este vital să se garanteze conformitatea procesului cu cerințele UE în materie de protecție a datelor, precum și transparența totală, de la început până la sfârșit.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. Nu împărtășesc opinia colegilor mei din Grupul S&D, acesta fiind motivul pentru care m-am abținut de la vot. Nu contează cine redactează nonsensurile: reproducerea acestora este o prostie. Fără îndoială, inițiativa cetățenilor este necesară, însă strângerea a un milion de semnături pentru a se face auzită este un nonsens. Aș dori să-i întreb pe raportori dacă au strâns vreodată semnături personal. Dacă da, ar trebui să știe că tariful minim pentru autentificarea notarială a fiecărei semnături este de 20 EUR. Aceasta înseamnă 20-30 de milioane de euro pentru introducerea unei legi noi. Cine va finanța această acțiune? Numai marile întreprinderi au această posibilitate, nu oamenii obișnuiți. Și atunci, nu vorbim de un fals? Trebuie să ne amintim ceva: deputații din Parlamentul European îi reprezintă și pe acești oameni.

 
  
MPphoto
 
 

  Gay Mitchell (PPE), în scris. Această inițiativă a fost promisă în timpul procesului de la Lisabona și, prin urmare, sunt bucuros că, acum, aceasta a evoluat.

Este imperativ ca inițiativa cetățenilor să nu fie predispusă manipulării politice, comerciale sau de altă natură. Ar trebui lăsată la latitudinea reală a cetățenilor, nu manipulată cu un scop ascuns. Ar trebui să fie deschisă și transparentă.

Pentru a lua inițiativa, Comisia ar trebui să facă publice condițiile convenite ale unei inițiative, atunci când acestea sunt convenite.

Nu ar fi rezonabil, pentru inițierea procesului, ca Comisia să organizeze un fel de concurs echitabil pe teritoriul UE pentru a sonda opinia publică și a afla care sunt principalele zece subiecte în privința cărora cetățenii ar saluta o inițiativă împreună cu alți cetățeni?

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Inițiativa cetățenilor europeni este primul pas mic în direcția bună. Am votat în favoarea acesteia pentru că este primul instrument democratic direct din UE. Totuși, în ansamblu, inițiativa cetățenilor este, pur și simplu, o spoială de democrație directă, care va face cetățenii să creadă că au drept de codecizie în privința anumitor aspecte din Uniunea Europeană. Inițiativa cetățenilor nu implică niciun fel de consecințe, indiferent de câte persoane o semnează. Paralelele cu sistemul de petiții pentru referendum din Austria sunt evidente. În Austria, în general, aceste petiții sunt îndesate într-un sertar și cam același lucru se va întâmpla și cu inițiativa cetățenilor UE. În plus, în mod evident, s-a avut în vedere ca opiniile nonconformiste să poată fi eliminate. Comisia desfășoară verificarea finală a admisibilității inițiativei cetățenești. În Uniunea Europeană reală, conducătorii nu pun doar în aplicare legislația și directivele, dar vor să și controleze voința cetățenilor.

Cu toate acestea, cel puțin inițiativa cetățenilor europeni oferă mișcărilor și părților nonconformiste posibilitatea de a-și dezvolta ideile. În viitor, va fi posibil ca, la nivelul UE, ca și în Austria, să desfășurăm campanii și să arătăm cetățenilor că există căi către o Europă mai diferită și mai bună, care se îndepărtează de aleile închise de la Bruxelles.

 
  
MPphoto
 
 

  Vital Moreira (S&D), în scris. (PT) Cu toate că, în mod natural, susțin regulamentul privind inițiativa cetățenească, nu sunt de acord cu posibilitatea ca deputații din Parlamentul European sau din parlamentele naționale să participe la aceste inițiative sau cu posibilitatea ca acestea să fie finanțate de partide politice sau organisme publice.

Cred că ambele soluții sunt contrare spiritului noului mecanism, care urmărește să ofere cetățenilor obișnuiți și societății civile mijloacele de a participa la viața politică a Uniunii Europene. Nu sunt de acord nici cu puterile acordate Comisiei de a adopta anumite specificații tehnice necesare pentru aplicarea legii prin intermediul unui „act de punere în aplicare”. Măsurile de aplicare generală atribuite Comisiei pentru aplicarea instrumentelor legislative nu ar trebui considerate „acte de punere în aplicare” aflate sub controlul statelor membre, ci „acte delegate”, aflate sub controlul direct al legiuitorului.

În același mod, nu are sens, după Tratatul de la Lisabona, să continuăm să aplicăm „procedura de reglementare” conform comitologiei tradiționale, deoarece este vorba evident de aspecte reglementate, în prezent, prin procedura legislativă sau procedura „actelor delegate”. Prin urmare, prevederile amintite sunt contrare Tratatului de la Lisabona. În afara acestor obiective specifice, cred că, în ansamblu, este o lege excelentă care ține seama de importanța politică și constituțională a acestui mecanism de democrație participativă din cadrul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea poziției Parlamentului European cu privire la inițiativa cetățenilor, deoarece susțin pe deplin acest drept al cetățenilor prevăzut în Tratatul de la Lisabona. Fiind optimist, cred că este posibil ca acesta să fie principalul instrument care va ajuta la o apropiere a Uniunii Europene de oamenii obișnuiți. În cele din urmă, o parte a societății activă civic va putea să aibă un efect direct asupra deciziilor luate la nivelul UE. Ar trebui recunoscut faptul că, într-un moment în care numeroase inițiative europene sunt văzute mai curând cu un ochi critic de către public, încă de la început, inițiativa cetățenilor europeni a fost primită în mare măsură cu aprecieri pozitive și aprobare. Sper că, în cele din urmă, vom dispune de norme clare, care să nu fie împovărate de cerințe birocratice inutile și care să ajute societatea europeană să-și exprime opiniile.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Acest raport corespunde pe deplin așteptărilor mele, în special în privința a trei aspecte. În primul rând, vârsta minimă pentru sprijinirea unei inițiative legislative a fost stabilită la 18 ani, aceasta fiind vârsta minimă care permite votarea la alegerile pentru Parlamentul European și astfel cum este prevăzut pentru participarea la instrumentele democrației directe, cum sunt referendumurile. În al doilea rând, necesitatea de a solicita actele de identitate ale cetățenilor europeni rezidenți care intenționează să semneze declarația de sprijin, pentru a întreprinde verificările prevăzute în reglementare, în conformitate cu legislația în vigoare. În cele din urmă, necesitatea de a permite curgerea unei perioade de 12 luni pentru aplicarea regulamentului ulterior intrării sale în vigoare, pentru a permite administrațiilor naționale competente – multe dintre acestea intrând pentru prima oară în contact cu instrumentul – să pregătească toate măsurile legale, administrative și financiare necesare.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Am votat cu mare mulțumire în favoarea raportului referitor la inițiativa cetățenilor, una dintre cele mai mari inovații ale Tratatului de la Lisabona. Acest nou instrument juridic poate deveni o cale de a susține participarea cetățenilor europeni. Într-adevăr, faptul de a permite unui milion de cetățeni să sugereze Comisiei Europene că ar trebui să emită o lege cu privire la un anumit aspect este un pas pozitiv în direcția apropierii Europei de cetățenii săi. Aplaud activitatea raportorilor, al căror obiectiv a fost să simplifice inițiativa cetățenilor și să îndepărteze orice povară birocratică, pentru a o face cât mai accesibilă posibil.

Sunt de acord cu majoritatea cererilor Parlamentului European, în special cu verificarea admisibilității unei inițiative înaintate la data prezentării sale, nu după strângerea a 300 000 de semnături, ceea ce ar putea crește așteptările cetățenilor semnatari. Susțin reducerea numărului minim de state membre implicate în semnarea inițială a inițiativei. Propunerea inițială a fost ca semnatarii să provină din cel puțin o treime dintre statele membre, iar Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord referitor la faptul că semnatarii ar trebui să provină dintr-un sfert dintre statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Susțin inițiativa elaborată de raportori, dna Gurmai și dl Lamassoure, conform căreia organizatorii unei inițiative a cetățenilor europeni ar trebui să se organizeze în comitete ale cetățenilor, formate din persoane provenind din diferite state membre. Acest fapt va garanta că problemele ridicate sunt într-adevăr europene, având în plus și avantajul de a ajuta la colectarea semnăturilor încă de la început.

Susțin ideea raportorilor conform căreia inițiativa cetățenilor europeni este un nou instrument de democrație participativă la scară continentală. Prin urmare, acest regulament nu poate să fie fără cusur, iar practica poate confrunta factorii decizionali europeni cu noi provocări. Din acest motiv, sunt de acord cu solicitarea raportorilor ca Comisia să prezinte un raport cu privire la punerea în aplicare a acesteia la intervale de trei ani, și, dacă este cazul, să propună o revizuire a reglementării.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Inițiativa cetățenilor, introdusă prin Tratatul de la Lisabona, este concepută astfel încât să confere acestora dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii. Obiectivul ei este să ofere cetățenilor un mijloc de a se face auziți, dându-le posibilitatea de a înainta o serie de chestiuni de interes instituțiilor europene – dificultățile cu care se confruntă în viața de zi cu zi și pentru care simt că nu primesc suficientă atenție și sprijin din partea sindicatelor, instituțiilor politice sau altor interlocutori uzuali ai instituțiilor. Inițiativa va crea cu adevărat o legătură directă între cetățeni și instituții, determinând instituțiile UE să se ocupe de problemele concrete importante pentru cetățeni. Inițiativa cetățenilor se supune necesității de a îndeplini anumite cerințe administrative, dar și de a respecta valorile fundamentale ale UE, printre altele, asigurându-i fiabilitatea și eficiența, esențiale pentru reușită.

Trebuie să se asigure conformitatea procesului cu cerințele UE în materie de protecție a datelor, precum și transparența totală. Orice organizație, asociație sau chiar partid politic va avea posibilitatea să susțină inițiativele cetățenilor pe care le aleg, cu condiția unei transparențe totale a sprijinului acordat, astfel încât semnatarii să știe cine se află în spatele unei inițiative pe care aleg să o susțină sau nu.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Sunt bucuros că a fost aprobat acest raport, care reprezintă un pas foarte important în confirmarea naturii constituționale a Uniunii Europene, oferindu-le cetățenilor un mecanism de participare democratică eficientă și directă, care va contribui, fără îndoială, la sporirea implicării și angajamentului cetățenilor în privința vieții politice europene, precum și la consolidarea legăturilor de solidaritate dintre diferitele state membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédérique Ries (ALDE), în scris.– (FR) Democrația participativă și-a făcut intrarea triumfătoare în Europa odată cu adoptarea acestui raport cu privire la inițiativa cetățenilor europeni, unul dintre principalele domenii de progres introduse de Tratatul de la Lisabona. Acum, un milion de cetățeni vor putea să abordeze Comisia și să-i solicite să emită o opinie cu privire la un aspect de interes pentru societate, în limita competențelor Comisiei. Un milion de cetățeni, care trebuie să provină din cel puțin un sfert dintre statele membre și să aibă vârsta la care pot vota, cu alte cuvinte, numai 0,2 % din populația UE. Semnăturile trebuie strânse în scris sau prin internet și trebuie verificate. Va fi necesară identificarea organizatorilor: cine sunt, ce susțin, pentru cine lucrează. Acesta este un posibil salt înainte pentru legitimitatea democratică a Uniunii Europene. Este un pas pe calea apropierii dintre cetățeni și o UE pe care o consideră, adesea, pe drept sau pe nedrept, ca fiind la mii de ani lumină de îngrijorările lor de zi cu zi.

Cu toate acestea, nu ar trebui ignorat riscul că este posibil ca inițiativa să fie exploatată de anumite organizații neguvernamentale (ONG-uri) sau de un anumit sector. Pentru a avea succes, inițiativa trebuie să provină, cu adevărat, de la cetățeni. Aceasta trebuie să facă dezbaterile să progreseze, să reconcilieze cetățenii cu Uniunea Europeană și să contribuie la dezvoltarea unei societăți civile europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. (IT) Am votat, astăzi, în plen, pentru inițiativa cetățenilor europeni. Această inițiativă a fost introdusă prin articolul 11 al Tratatului de la Lisabona pentru a le conferi cetățenilor puteri de inițiativă politică similare cu cele de care beneficiază deja Consiliul de Miniștri și Parlamentul European. Inițiativa cetățenilor europeni este un instrument de democrație participativă la scară continentală.

La data de 31 martie 2010, Comisia a prezentat o propunere de regulament și, la data de 14 iunie, Consiliul a aprobat abordarea generală privind inițiativa cetățenilor europeni. În noiembrie, Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European a adoptat acest raport, care includea și un mandat de negociere. În cadrul trilogului din data de 30 noiembrie a fost obținut un acord cu privire la diferite amendamente. Principalele puncte ale acordului se referă la: combinarea înregistrării și admisibilității, numărul de semnături care trebuie să provină din minim un sfert dintre statele membre, înființarea unui comitet al cetățenilor, vârsta minimă pentru sprijinirea inițiativei și sistemul de strângere a semnăturilor în format electronic.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. (FR) Cetățenii noștri așteaptă demult acest nou instrument, care le va permite să exercite o oarecare influență asupra politicii UE. Ei au demonstrat deja că vor ști cum să-l utilizeze pentru a-și impune poziția în dezbaterile legislative. Ca dovadă, luați în considerare petiția pentru un moratoriu referitor la organismele modificate genetic (OMG), lansată de către Greenpeace și Avaaz, care a fost trimisă săptămâna trecută Președintelui Comisiei, José Manuel Barroso. Din păcate, cetățenii au acționat înaintea legislatorilor, iar petiția a sosit înainte de a fi fost definite regulile de procedură, care vor face funcționale inițiativele cetățenilor la începutul anului 2012.

De aceea, rămâne ca noi, deputații din Parlamentul European, să transmitem și să susținem cererea exprimată de aproape 1,2 milioane de oameni și să asigurăm ducerea ei la bun sfârșit. Parlamentul a reușit să-și folosească influența în discuțiile cu Consiliul și Comisia pentru a face inițiativa cât mai accesibilă și eficientă posibil și i-a pavat calea. Nimic nu mai poate opri acum cetățenii să participe direct la funcționarea UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Debora Serracchiani (S&D), în scris. (IT) Votul de astăzi a deschis calea primului exemplu de participare democratică europeană. Inițiativa cetățenilor europeni este una dintre cele mai inovatoare prevederi ale Tratatului de la Lisabona și un prim pas înspre democrația directă.

Inițiativa reprezintă un instrument care le permite cetățenilor, prin înaintarea a un milion de semnături, reprezentând 0,20 % din populația Uniunii Europene, să solicite Comisiei Europene să prezinte o propunere legislativă referitoare la orice problemă pe care ei o consideră a fi în interesul lor. Problemele legate de mediu, problemele sociale și dezastrele provocate de criza financiară sunt printre cele mai sensibile teme care pot mobiliza cetățenii pentru a solicita UE să elaboreze legi în aceste domenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris.(PL) Prin propunerea legată de inițiativa cetățenilor adoptată astăzi am pus în aplicare un element important al Tratatului de la Lisabona, mulțumită căruia cetățenii vor putea participa direct la dezbaterea despre Uniunea Europeană. Acest lucru are o importanță specială pentru Parlamentul European, care este ales prin votul popular. Acum, rolul nostru este de a acorda o atenție profundă acestui instrument care asigură o și mai mare democratizare a vieții publice în Europa. Nu ar fi indicat să rămână doar literă moartă, caz în care cetățenii ar avea impresia că le acordăm doar posibilitatea teoretică de a participa la inițiativa legislativă. Va fi un test important pentru instituțiile europene, care au ocazia de a demonstra în ce măsură servesc efectiv cetățenii și nu propriile interese. Este foarte bine că, după cei trei ani de când această lege este în vigoare, vom putea revizui dispozițiile care s-au dovedit a nu fi suficient de eficiente, astfel încât să realizăm un sistem care garantează cu adevărat discuțiile democratice.

 
  
MPphoto
 
 

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. – (NL) Am votat în favoarea adoptării de norme reglementând inițiativa cetățenilor europeni. Parlamentul European a obținut destul în negocierile sale cu Consiliul de Miniștri. Inițiativa cetățenilor le dă posibilitatea cetățenilor Uniunii Europene să introducă o propunere pe agenda politică europeană. După strângerea unui milion de semnături, Comisia Europeană este obligată să ia în considerare propunerea și să declare motivele pentru care o va transforma sau nu într-o propunere legislativă oficială. Uniunea Europeană a insistat că semnăturile trebuie să fie strânse din cel puțin nouă state membre diferite, dar Parlamentul a reușit să reducă acest prag la șapte. În plus, organizațiile care reușesc să strângă un număr suficient de semnături vor avea și posibilitatea de a-și explica personal propunerea lor în fața Comisiei Europene și a Parlamentului European. Este păcat că Parlamentul nu a putut elimina regula conform căreia optsprezece țări trebuie să solicite cetățenilor lor să-și indice numărul actului de identitate în momentul în care semnează o inițiativă cetățenească. Acest lucru va speria oamenii. Unii se vor teme de fraude privind identitatea. Există țări care nu vor solicita numărul actului de identitate. Se va crea astfel o inegalitate în legislația din UE. Sarcina de a determina în ce măsură cetățenii europeni consideră că este o inegalitate gravă îi revine acum Comisiei Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Ernst Strasser (PPE), în scris. − (DE) Votul de astăzi asupra inițiativei cetățenilor europeni a instituit un nou element de democrație directă, după aproape exact un an de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Mi-am preluat mandatul în Parlamentul European cu obiectivul de a da glas la Bruxelles preocupărilor cetățenilor din Austria. M-am angajat la respectarea acestui principiu, pentru mine fiind esențial ca preocupările oamenilor să fie auzite la nivel european. Inițiativa cetățenilor europeni ar trebui privită ca o posibilitate de a implica mai profund oamenii în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE. Cetățenii UE au acum pentru prima dată posibilitatea să prezinte Comisiei inițiative legislative și să influențeze astfel în mod activ politica UE.

Rezultat al unor negocieri îndelungate, faptul că pragul de admisibilitate a fost coborât de la nivelul de 300 000 de semnături, iar numărul necesar de state membre a fost redus la un sfert poate fi considerat un succes. În Austria, o particularitate o reprezintă faptul că tinerii pot participa la inițiativele cetățenilor începând cu vârsta de 16 ani. Acest lucru arată încă o dată că pentru Austria este importantă cooptarea tinerilor în proiectul UE, deoarece în ultimă instanță ei sunt cei care vor duce mai departe spiritul european.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Inițiativa cetățenilor europeni (ICE) este un instrument de participare publică prin care se caută să se răspundă deficitului de democrație și, prin aceasta, să se reducă distanța pe care cetățenii europeni o percep între ei și instituțiile europene. Instituționalizarea acestei inițiative, prevăzută în Tratatul de la Lisabona, le dă posibilitatea cetățenilor europeni să ceară în mod indirect Comisiei Europene să dezbată anumite măsuri legislative dacă acestea intră în atribuțiile ei.

Acest raport, prezentat de către Parlamentul European, definește criteriile de implementare a acestui drept de inițiativă european, în scopul de a-l face mai simplu, mai accesibil, mai rapid, mai transparent și mai uniform în cadrul statelor membre. Crearea unui adevărat spațiu public european va fi posibilă datorită acestei inițiative, care va impulsiona dialogul civil și implicarea societății civile. Cred că toate inițiativele care vizează o reducere a distanței dintre cetățeni și proiectul european ar trebui să fie consolidate, implementate și desfășurate în întregime.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. − Am votat pentru raportul privind inițiativa cetățenească. Noile prevederi, introduse de Tratatul de la Lisabona, sporesc democrația participativă și reprezintă un pas important pentru dezvoltarea spiritului civic. Cetățenii europeni au încredere în instituțiile europene în proporție de 42%. Unul dintre motive ar putea fi acela că puține dintre inițiativele și politicile europene adresate cetățenilor europeni ajung să fie cunoscute de către aceștia. Tocmai de aceea, inițiativa cetățenească nu doar că dă posibilitatea cetățenilor europeni să participe în mod direct la procesul decizional, ci îi și împuternicește pe aceștia să contribuie la definirea agendei europene. Astfel, prin intermediul inițiativei cetățenilor, vor ajunge pe masa legislativului european preocupările și solicitările majore ale cetățenilor europeni. Ideea nu este nouă. În 2007 ne-am propus să colectăm 1 milion de semnături pentru a cere Comisiei să propună o directivă pentru integrarea în societate a persoanelor cu dizabilități.

La momentul respectiv au fost colectate doar aproximativ 700 000 de semnături, dar propunerile legislative au fost înaintate Comisiei Europene. De aceea, pentru a ne respecta angajamentul față de cetățenii europeni, va fi esențial să ne asigurăm că solicitările promovate prin intermediul inițiativei cetățenilor se vor transpune în acte legislative care să îmbunătățească situația cetățenilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. Salut acest raport care reprezintă o modalitate de a încuraja implicarea cetățenilor UE în Europa, permițându-le acestora să propună legislația care ar putea avea un efect asupra vieții lor de fiecare zi. Cetățenii își vor putea face cunoscute părerile despre activitatea Uniunii Europene. Prin intermediul unui milion de semnături care trebuie să vină de la cel puțin un sfert din statele UE, această inițiativă înapoiază oamenilor o parte din putere. Procedura a fost simplificată de către Parlament pentru a asigura utilizarea ușoară și pentru a maximiza participarea cetățenilor la această inițiativă. După ce toate semnăturile au fost verificate, Comisia va decide în termen de trei luni dacă se poate propune o nouă lege, având obligația de a aduce la cunoștința publicului justificarea deciziei.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. (SK) În acest Parlament se face deseori referire la cetățenii Uniunii Europene, ale căror interese le reprezentăm. Totodată, acești cetățeni consideră de mult timp nu doar acest Parlament, ci toate instituțiile europene ca fiind prea distante și insensibile la problemele lor.

Inițiativa cetățenilor europeni poate schimba această stare de fapt. Ea va permite cetățenilor să spună în mod direct: vrem asta, nu vrem aia și iată trebuie schimbat.

În egală măsură ne place vorbim despre integrarea europeană. Ce unește însă oamenii din diferite țări, mai mult decât nevoia de a găsi puncte de vedere comune, de a formula o propunere comună și de a cere sprijinul oamenilor vorbind limbi diferite? Implementarea inițiativei cetățenilor va însemna practic că cetățenii provenind din diferitele state membre vor vorbi cu o singură voce despre temele care sunt importante pentru ei. O inițiativă comună și un interes comun vor constitui solul din care poate crește adevărata identitate europeană.

Cred cu adevărat că, în viitorul apropiat, va începe să se contureze acest simț practic al apartenenței la Europa. Cred că, spre deosebire de frazele din broșurile instituțiilor europene, acesta va fi vibrant și viabil, deoarece chiar cetățenii vor fi sursa noii identități europene și a noului sentiment de apartenență la Europa.

De aceea, salut proiectul de regulament prezentat, referitor la modul de implementare a inițiativei cetățenilor și sunt gata să fac tot ceea ce este necesar pentru a garanta că vocea cetățeanului nu este numai auzită, ci și respectată.

 
  
  

Propuneri de rezoluții RC-B7-0688/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Cred că programul de lucru al Comisiei pentru 2011 este ambițios, având ca principal obiectiv redresarea economică a Europei prin prioritățile politice ale strategiei UE 2020, la care se adaugă bugetul stabilit în cadrul financiar multianual 2011, noile măsuri de finanțare și cheltuieli și o nouă decizie referitoare la „resursele proprii”, demonstrând îngrijorarea că finanțarea condiționată poate agrava situația economiilor naționale mai slabe și că nu va avea efectul dorit al strategiei UE 2020, care este relansarea economiei. Cred că fondurile structurale sunt esențiale pentru redresarea economică și competitivitatea regiunilor europene, având în vedere că în timp de criză, adăugarea condiționalității la măsurile de austeritate poate avea un efect advers suplimentar asupra dezvoltării interne a UE. Este necesar să se pună accentul pe reforma politicilor comune în domeniul agriculturii și pescuitului, precum și a politicii de coeziune, trebuind ca întotdeauna să fie luate în considerare punctele de plecare diferite ale diferitelor regiuni, ceea ce implică măsuri adaptate la diferite realități. IMM-urile ar trebui să joace un rol proeminent, în acest sens fiind lăudabilă abordarea care implică internaționalizarea IMM-urilor în cadrul relațiilor comerciale globale, precum și eforturile pentru modernizarea și creșterea competitivității lor, care se numără printre prioritățile acestui program de lucru.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. Aș dori să vă atrag atenția asupra anumitor aspecte foarte importante care lipsesc din programul de lucru al Comisiei pentru anul viitor. Aceste aspecte se referă la drepturile omului. Intenționează Comisia să inițieze acțiuni specifice sau legislative în domeniul drepturilor omului în anul viitor?

Ni s-a spus că Vicepreședintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, baroneasa Ashton, intenționează să acorde o atenție specială drepturilor omului pe durata mandatului ei. Cu toate acestea, în acțiunile și declarațiile ei de până acum s-a acordat foarte puțină atenție drepturilor omului. Serviciul pentru acțiune externă este de asemenea menit să întărească acțiunea UE în domeniul drepturilor omului, dar acum, neexistând un buget al UE pentru 2011, SEAE nu va putea să-și asume pe deplin atribuțiile începând cu 1 ianuarie 2011.

Ne puteți spune, dle Președinte, care este planul dvs. B și cum intenționați să întăriți credibilitatea UE când este vorba de a apăra și promova drepturile omului în lume?

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Parlamentul a fost chemat să-și exprime opinia asupra declarației Comisiei referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru anul 2011. Am votat în favoarea acestei rezoluții care atrage atenția asupra necesității unei colaborări adecvate între Comisie și Parlament și asupra rolului Comisiei de gardian al tratatelor și al interesului general al UE. Rezoluția pune un accent deosebit și asupra obiectivelor „Europa 2020” de creștere a numărului de locuri de muncă și salută „semestrul european”, menit să asigure o gestionare mai eficientă a finanțelor publice. Această creștere trebuie să fie inteligentă (ea trebuie să promoveze tehnologia digitală, cercetarea și dezvoltarea și educația), durabilă (cu o țintă de majorare cu 20 % a eficienței energetice) și favorabilă incluziunii (prin combaterea discriminării dintre lucrători și prin relații de muncă mai bune). Comisia trebuie să privească spre piața internă, spațiul de libertate, securitate și justiție, precum și spre politica ei externă, care este încă în fază embrionară.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea rezoluției comune a Parlamentului European deoarece discută și evaluează prioritățile activității Comisiei Europene în 2011 și provocările viitoare. În ultima sesiune a Parlamentului European de la Strasbourg, Președintele Barroso a prezentat programul de lucru al Comisiei pentru anul viitor, motiv pentru care Parlamentul European consideră că este foarte important să stabilească un dialog cu Comisia și să acorde o atenție deosebită obiectivelor strategice fundamentale ale UE. În plus, Parlamentul îndeamnă Comisia să asigure un calendar mai realist și mai clar pentru principalele propuneri ce vor fi înaintate, care trebuie să fie eficiente, adaptate realității și mai bine implementate decât în trecut. Aș dori să atrag atenția asupra faptului că, deși Comisia a plănuit să creeze noi locuri de muncă și să implementeze obiectivele strategiei Europa 2020 cât mai curând posibil, în programul Comisiei pentru anul viitor, în domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale nu există propuneri specifice legate de crearea de locuri de muncă noi și de înaltă calitate. Din nou, Comisia propune același inițiative legislative privind detașarea lucrătorilor și timpul de lucru, în mod similar programului de lucru pentru anul precedent, și promite să îmbunătățească drepturile lucrătorilor migranți în întreaga Uniune Europeană. Redresarea economică deplină necesită o strategie europeană comună pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă, susținută de atribuțiile și resursele necesare.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. – (PT) Având în vedere că actuala criză în care Europa a fost afundată continuă să aibă efecte asupra economiilor statelor membre, sunt imperios necesare ajustări semnificative atât la nivel național, cât și la nivel european. Conștient fiind de importanța fundamentală pe care anul 2011 o va avea pentru viitorul Uniunii și de provocările pe care le reprezintă pentru Comisia Europeană, și la modul general pentru întreaga Uniune, votez în favoarea acestui proiect de rezoluție. În plus, aș dori să pun accentul pe acel set de propuneri care dezvăluie intenția Comisiei Europene de a exploata potențialul de creștere a pieței unice. Cred că maximizarea potențialului pieței unice printr-o mai mare integrare a piețelor și consolidarea încrederii în rândul companiilor europene și al consumatorilor ar putea avea un efect de pârghie asupra economiei europene. Cu toate acestea, consider că Comisia ar fi putut să meargă și mai departe în această privință, elaborând propuneri mai ambițioase și concrete pentru a răspunde nevoilor celor care operează pe piață.

 
  
MPphoto
 
 

  Luigi Ciriaco De Mita (PPE), în scris. (IT) Programul de lucru al Comisiei pentru 2011 are nevoie de o regenerare a spiritului Uniunii Europene și de un mai mare curaj pentru a face față principalelor probleme politice și instituționale ale UE, în special din perspectiva intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona și în conformitate cu acesta. Problemele care trebuie abordate includ: 1. Un mai mare respect pentru rolul Parlamentului European în formularea propunerilor, acordându-se atenția cuvenită poziției pe care și-o asumă în avizele și propunerile sale pentru inițiative legislative. 2. Cooperarea interinstituțională mai strânsă și mai echilibrată în legătură cu perspectivele bugetare și financiare. 3. Un mai mare curaj în formularea propunerilor pentru utilizarea eficientă a resurselor UE care fac posibilă îndeplinirea obiectivelor obligatorii și a indicatorilor de referință concreți. 4. Guvernarea eficientă și bine definită a economiei și finanțelor precum și participarea financiară a angajaților la succesul companiilor, care să permită o dezvoltare economică și socială mai largă, mai echilibrată și mai favorabilă incluziunii. Deși programul Comisiei pentru anul 2011 acoperă doar câteva dintre punctele indicate mai sus, consider totuși că sprijinirea lui este necesară.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru anul 2011, primul astfel de program ce urmează a fi adoptat în cadrul noii perioade de programare și care ar trebui să contribuie la o adâncire a dialogului dintre Parlament și Comisie, în scopul de a îmbunătăți relațiile dintre prioritățile politice și bugetare la nivelul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Comisia a prezentat un program ambițios de lucru al pentru anul 2011, care conține următoarele puncte esențiale: (i) creșterea favorabilă incluziunii; (ii) creșterea durabilă și (iii) reglementarea sectorului financiar. În ceea ce privește subiectul creșterii favorabile incluziunii, în cadrul căruia Comisia subliniază sustenabilitatea sistemelor de asigurări sociale și lupta împotriva sărăciei, sunt de acord cu nevoia de găsi un echilibru exact între austeritate și sprijin social și pentru stabilirea direcției în care ar trebui să se îndrepte reformele sistemului european de asigurări sociale.

În ceea ce privește subiectul dezvoltării durabile, este important să se înțeleagă modul în care se va realiza echilibrul dintre protecția necesară a mediului înconjurător și viitoarele reforme ale politicii agricole comune (PAC) și politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). În sfârșit, în ceea ce privește reglementarea financiară și întărirea guvernării economice, orice demersuri care fac sistemul bancar european mai robust și mai rezistent la scenariile de criză și care consolidează politicile bugetare ale statelor membre și coordonarea lor economică ar trebui considerate ca fiind prioritatea maximă, deoarece marea provocare pentru anul 2011 va fi ieșirea din criză și punerea bazelor unei politici de creștere.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat împotriva proiectului de rezoluție a Parlamentului European referitor la programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2011 deoarece, în punctele esențiale, sprijină propria poziție și ignoră necesitatea reală de a ne distanța de politicile neoliberale, militariste și antisociale pe care le promovează Comisia Europeană.

Deși Comisia Europeană a fost criticată pentru faptul că nu a dat răspunsurile pe care Parlamentul le-a solicitat, în realitate a făcut acest lucru, în momentul în care se felicită pentru importanța acordată reformei economice, acordând prioritate sustenabilității bugetare și trecând sustenabilitatea socială în plan secundar, sau în momentul în care ea insistă pentru adâncirea pieței unice, sau când insistă asupra încheierii cât mai curând posibil a rundei de la Doha și a acordurilor ei de liber schimb.

Astfel, ceea ce dorește majoritatea din Parlament este continuarea aceleiași politici, ceea ce presupune promovarea în diferitele state membre a planurilor de austeritate mai sus menționate, indiferent de creșterea șomajului, a sărăciei, a inegalității, a dezechilibrului și recesiunii economice pe care o vor genera aceste planuri de austeritate, în timp ce grupările economice și financiare continuă să facă profituri tot mai mari. Pentru toate aceste motive, suntem nevoiți să votăm împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) În anul 2011, Comisia Europeană va publica propunerile de modificare a politicii agricole comune și a politicii comune în domeniul pescuitului. Aceste două inițiative sunt foarte importante pentru fermierii și pescarii din Irlanda.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris.. − (DE) În anul 2011, Comisia va prezenta propunerea ei pentru cadrul financiar multianual pe perioada 2013-2020. Sunt conștient de faptul că domeniul agriculturii și dezvoltării rurale trebuie să aibă același nivel de finanțare pe care îl are acum și că trebuie garantată suveranitatea alimentară a populației Europei. Producția de hrană și relansarea regiunilor rurale ca zone economice și de agrement din vecinătatea orașelor trebuie să fie în viitor una dintre prioritățile de vârf ale Europei. Angajamentul Comisiei față de dezvoltarea durabilă și integrativă ia în considerare obiectivele legate de mediu și de climă pentru anul 2020 și necesită investiții în tehnologiile verzi, care la rândul lor vor crea locuri de muncă.

Salut apelul Parlamentului ca noul cadru financiar multianual pe perioada de după 2013 să ia în considerare extinderea responsabilităților UE. Planurile referitoare la politica comercială a UE sunt de mare însemnătate. Comisia este obligată să obțină un rezultat bun în cadrul negocierilor cu Organizația Mondială a Comerțului. Trebuie să abordăm cu mult spirit critic concentrarea crescândă asupra acordurilor comerciale bilaterale, în special negocierile Mercosur care vor continua în anul viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Mann (PPE), în scris. (DE) Tocmai am votat în favoarea planului de lucru al Comisiei pentru anul 2011, dar cu rezerve. El nu mai conține comunicarea promisă din partea Direcției Generale Întreprinderi și Industrie (DG Întreprinderi și Industrie) asupra responsabilității sociale a întreprinderilor. Direcția Generală Piața Internă și Servicii (DG Piața Internă și Servicii) a început, în schimb, o consultare online referitoare la publicarea de informații cu caracter nefinanciar de către societăți. Acest lucru este alarmant și sugerează o posibilă schimbare a politicii. DG Piața Internă și Servicii nu mai pune întrebarea dacă este necesară o reglementare UE în domeniul responsabilității sociale a întreprinderilor, ci cum ar trebui structurată aceasta. DG Întreprinderi și Industrie a organizat câteva ateliere de lucru asupra transparenței, din care a rezultat că aproape toți angajații și toate sindicatele resping ideea unei responsabilități sociale a întreprinderilor cu caracter obligatoriu. Din anul 2006, DG Întreprinderi și Industrie deține controlul general, deoarece inițiativele legate de responsabilitățile sociale ale întreprinderilor reprezintă contribuții la o societate durabilă făcute de întreprinderi ca parte a activității lor de afaceri. Ele sunt rezultatul angajamentului antreprenorial și se bazează pe inițiativa și responsabilitatea individuală. Există un consens asupra acestui concept de bază care a fost dezvoltat în cursul unui număr de ani în numeroase forumuri ale multiplelor părți interesate.

DG Întreprinderi și Industrie deține cunoștințele instituționale utilizate pentru exercitarea controlului asupra acestor procese. Fac apel la Comisie să lase în seama DG Întreprinderi și Industrie răspunderea pentru administrarea și structurarea responsabilității sociale a întreprinderilor. Continui să mă opun ideii unei raportări obligatorii în legătură cu responsabilitatea socială a întreprinderilor, deoarece aceasta va conduce la noi rutine birocratice inutile și va descuraja întreprinderile să-și asume voluntar angajamente suplimentare.

 
  
MPphoto
 
 

  Arlene McCarthy (S&D), în scris. Criza financiară a afectat sever economiile tuturor statelor membre ale UE. Prin această rezoluție cerem un răspuns puternic și hotărât din partea Comisiei Europene pentru a stimula creșterea economică și pentru a asigura o redresare puternică și durabilă de care să beneficieze toți cetățenii Europei. Susținem apelul pentru o revizuire a sistemului resurselor proprii pentru a crea un sistem onest, clar, transparent și neutru în ceea ce privește sarcinile fiscale. Salutăm luarea în considerare a opțiunilor care ar reduce costurile UE pentru cetățenii ei, de exemplu prin corectarea subtaxării actuale a sectorului financiar.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.. – (PT) Noul program de lucru al Comisiei pentru anul 2011 se bazează pe trei puncte: (1) creșterea favorabilă incluziunii; (2) creșterea durabilă și (3) reglementarea sectorului financiar. De aceea, va fi nevoie să acționăm pentru a realiza sustenabilitatea sistemelor de asigurări sociale pentru a lupta împotriva sărăciei, obținând o creștere economică, urmărindu-se în același timp și protecția mediului, consolidarea guvernării economice, întărirea și consolidarea rezistenței sistemului bancar european față de scenariile viitoarelor crize și consolidarea politicilor bugetare ale statelor membre, deoarece principala provocare pentru anul 2011 este ieșirea din criză și reluarea unei politici de creștere.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. Felicitări. În sfârșit, cineva a acordat atenție diferenței dintre Comisia Europeană și zei. Este timpul să înlocuim vorbăria inutilă cu muncă adevărată. Comisia Europeană ar trebui să nu ignore întrebările adresate de către deputații din Parlamentul European. Datoria lor este de a îndeplini deciziile Parlamentului European. Se pare că unii comisari au uitat acest lucru. Dacă lucrurile nu stau așa, atunci ce s-a întâmplat cu rezoluția referitoare la raportul de monitorizare completă adoptat de către Parlamentul European la data de 11 martie 2004, care a deschis subiectul străinilor din Letonia? Pur și simplu a dispărut de pe ordinea de zi. Cine a fost răspunzător? A cui salariu a fost redus? Cine a fost mustrat? Nimeni. Trăiască Consiliul European!

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Am votat în favoarea rezoluției referitoare la programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2011, deoarece sunt de acord cu principalele sale obiective. Se știe că principala prioritate pentru anul 2011 ar trebui să fie accelerarea redresării economice. În cadrul programului de lucru al Comisiei aș sublinia ca element foarte pozitiv întărirea guvernării economice și finalizarea reformei sectorului financiar prin măsuri care să permită reluarea creșterii economice pentru a se crea locuri de muncă. Creșterea economică reală, durabilă și favorabilă incluziunii este esențială pentru refacerea încrederii și optimismului în UE. Investițiile în domeniul cercetării și dezvoltării, securității energetice și politicile orizontale de ocupare a forței de muncă prin care să se permită deplasarea reală a lucrătorilor constituie, prin urmare, pilonii fundamentali ai unui program de lucru care este orientat către creșterea economică. În egală măsură trebuie subliniat obiectivul de creare a unui spațiu comun de libertate, securitate și justiție.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Programul de lucru al Comisiei pe 2011 nu reflectă suficient evenimentele însemnate care au marcat Europa începând din 2008, nici speranțele și nici așteptările cetățenilor europeni. Este regretabil faptul că acest program nu pune un accent mai mare pe pierderea celor șapte milioane de locuri de muncă generate de criza financiară, șomajul persistând, practic, în următorii ani. Acest aspect reprezintă una dintre provocările de bază pentru UE în 2011 și, astfel, Comisia va trebui să găsească modul în care inițiativele și propunerile sale vor crea suficiente locuri de muncă decente pentru cetățeni. Comisia trebuie să țină seama de punctele de vedere ale partenerilor sociali în domeniul pensiilor și să se asigure că viitoarea carte albă va reflecta așteptările părților implicate, inclusiv consolidarea primului pilon, cel public.

Salut reforma portalului de informare și consiliere EURES privind locurile de muncă destinate tinerilor lucrători pentru a le face mai accesibile, dar regret că această propunere este amânată până în 2012, iar tinerii de astăzi au nevoie de ea acum. Programul Comisiei nu face nicio referire la problematica de gen, prin urmare este nevoie de o directivă europeană care să abordeze diferența de remunerare de 17,4 % între femei și bărbați și de o directivă privind eradicarea violenței împotriva femeilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Britta Reimers (ALDE), în scris.. − (DE) Deoarece lista de votare a fost schimbată în timp scurt, nu am avut suficient timp să verific conținuturile și să mă hotărăsc pentru o parte sau alta.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Grupul Verts/ALE a sprijinit rezoluția comună propusă, precum și multe dintre amendamentele sugerate. Mă bucur că a rămas neschimbată referința prin care Parlamentul European îndeamnă Comisia să prezinte inițiative ambițioase și inovatoare de revizuire substanțială a sistemului de resurse proprii.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Am susținut adoptarea rezoluției referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru anul 2011. Într-un discurs anterior, am ridicat problema necesității pregătirii unui proiect de directivă privind violența împotriva femeilor, transpunerea rapidă și eficientă a Programului de la Stockholm și includerea sporturilor în bugetul anului viitor. Este de asemenea esențială reînceperea lucrului asupra directivei împotriva discriminării. Fac apel la Comisie și statele membre pentru a se face pași decisivi în această direcție în anul 2011.

În timp ce cetățenii UE așteaptă cu nerăbdarea această directivă, unele state membre continuă să pună sub semnul întrebării validitatea adoptării ei. Este greu de înțeles lipsa de conștientizare a necesității de a avea o singură lege împotriva discriminării, care ar proteja tratamentul egal al tuturor oamenilor și nu doar a grupurilor sociale selecte. Nu sunt convinsă de argumentele financiare care subliniază costurile ridicate ale introducerii directivei în legătură cu persoanele cu dizabilități. Chiar și în timpul crizei, Europa trebuie să continue să-și trateze toți cetățenii în mod egal.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Comisia și-a prezentat programul de lucru pentru anul 2011 într-un moment deosebit de delicat pentru Uniunea Europeană. Refacerea după criza economică nu este încă completă, ceea ce înseamnă că programul pentru anul viitor trebuie să continue să fie centrat pe o dinamică a redresării economiei europene. Anul 2011 ar trebui să fie anul în care Strategia UE 2020 este integrată în procedurile europene, în scopul înfăptuirii obiectivelor de creștere inteligentă, durabilă și integrată.

Reiterez importanța relansării creșterii care generează locuri de muncă prin accelerarea programului de reforme UE 2020. În acest context aș accentua rolul următoarelor inițiative emblematice: O Uniune a Inovării, Agenda Digitală, Noi Competențe pentru noi locuri de muncă și Platforma împotriva sărăciei. Cred că este esențial să se realizeze reforme structurale, în scopul de a îmbunătăți competitivitatea europeană și de a accelera creșterea economică, în special printr-o politică de coeziune care încurajează investițiile în economia reală. Orice viitoare politică de coeziune ar trebui să garanteze și faptul că noul cadru financiar multianual este orientat către realizarea obiectivelor strategiei UE 2020 și a politicilor europene din cadrul programului de la Lisabona. În acest context Parlamentul European trebuie să joace un rol activ, fiind esențială prezentarea de către Comisie a unui model de cooperare instituțională în acest sens.

 
  
  

Propuneri de rezoluții RC-B7-0693/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece UE și Uniunea Africană (UA) trebuie să abordeze în comun problemele cheie de interes comun în scopul de a implementa cu succes parteneriatul dintre Africa și UE care este bazat pe interesul reciproc de a exploata potențialele lor combinate. Pentru a realiza o cooperare mai strânsă trebuie să se asigure o guvernarea democratică și respectarea drepturilor omului dar, din păcate, dl Robert Mugabe a fost invitat și a participat activ la cel de-al treilea summit Africa - UE. De aceea, le solicit tuturor actorilor politici să adopte în viitor o poziție politică mai puternică, în scopul de a transmite un mesaj clar al credinței ferme a UE în statul de drept și democrație.

La fel de important este ca toate statele membre ale Uniunii Africane să ratifice Carta Uniunii Africane privind democrația, alegerile și guvernarea și să sprijine pe deplin Curtea Penală Internațională. Astfel ar fi protejate principiile democrației, statului de drept și respectarea drepturilor omului și, totodată, ar deschide posibilități de cooperare eficientă în domeniul economic, social, cultural și în alte domenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) De la summitul UE-Africa de la Cairo, din anul 2000, Uniunea Europeană a lansat o politică externă extrem de amplă pentru Africa. În anul 2005 UE și-a lansat strategia pentru Africa. Doi ani mai târziu, punctul de vedere era diferit, de data aceasta summitul UE-Africa, de la Lisabona, încheindu-se prin crearea unui parteneriat strategic cu Africa. Tocmai s-a încheiat cel de-al treilea summit Africa-UE. Nu a fost un succes total: de exemplu, nu am salutat prezența dictatorului Robert Mugabe și, dimpotrivă, am fi salutat prezența unui reprezentant din Sudan. Am votat în favoarea rezoluția Parlamentului European referitoare la viitorul parteneriatului. Noul plan de acțiune se bazează pe opt noi teme majore: 1- pace și securitate; 2- guvernare democratică și drepturile omului; 3- comerț, integrare regională și infrastructură; 4 - obiectivele de dezvoltare ale mileniului; 5- energia; 6- schimbările climatice; 7- migrația, mobilitatea și ocuparea forței de muncă; 8- știința, societatea informațională și spațiul.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Este necesară dezvoltarea în continuare a parteneriatului strategic dintre Africa și Uniunea Europeană, în scopul de a face față împreună provocărilor comune, de a promova dezvoltarea economică durabilă și de a dezvolta cooperarea în domeniul energiei, comerțului și schimbărilor climatice. Pentru dezvoltarea cooperării este necesar să se acorde un sprijin important combaterii sărăciei, protecției drepturilor omului, inclusiv a drepturilor sociale, economice și de mediu și să se abordeze provocările legate de pacea și securitatea pe continentul african. Salut programul de cooperare Africa-UE în domeniul energiei regenerabile și angajamentele asumate de a asigura africanilor accesul la servicii energetice moderne și durabile, de a spori utilizarea energiei regenerabile în Africa și de a îmbunătăți eficiența energetică în Africa, în toate sectoarele. UE și Africa ar trebui să-și unească eforturile pentru a reduce emisiile provenite din despădurire și degradarea pădurilor și să ia măsuri eficiente de combatere a schimbărilor climatice. Trebuie asigurată finanțarea necesară pentru implementarea acțiunilor subliniate, garantând în același timp o supraveghere parlamentare eficientă asupra utilizării asistenței financiare din partea UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris.. – (PT) Am fost încântat să votez în favoarea acestei propuneri comune de rezoluție referitoare la concluziile celui de-al treilea summit UE-Africa. Din perspectiva necesității continentului african de a-și diversifica parteneriatele de investiții, în special cu țările din Asia și America Latină, planul strategic de acțiune UE-Africa propus pentru perioada 2010-2013 este deosebit de relevant prin aceea că ar putea adăuga valoare Uniunii pentru Acordul Mediteranean și cel de la Cotonou. Cred că integrarea regională a țărilor africane prin intermediul Uniunii Africane și comerțul și investițiile în acest context vor avea o importanță crucială pentru stabilitatea politică și economică și dezvoltarea durabilă în Africa. De aceea, sper că liderii Africii și UE nu numai că vor onora Acordul de la Tripoli, ci vor recunoaște de asemenea acest parteneriat strategic ca fiind, printre altele, un instrument valoros pentru promovarea comerțului african intraregional. Împărtășesc, la rândul meu, convingerea Președintelui Barroso că energia regenerabilă este vitală pentru dezvoltarea economică și socială a Africii și sprijin apelul lui pentru o revoluție a energiei verzi în Africa.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției referitoare la viitorul Parteneriatului strategic Africa-UE în perioada care precede cel de-al treilea summit Africa-UE, deoarece cred că acest parteneriat încheiat între cele două continente în urmă cu trei ani, în timpul președinției portugheze a UE, ar trebui întărit în continuare, astfel încât împreună să putem face față provocărilor comune și să promovăm dezvoltarea durabilă, pacea și drepturile omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Eram la Lisabona în decembrie 2007, când a avut loc prima reuniune la nivel înalt Africa-UE care a pus bazele primului dialog permanent dintre Europa și continentul african, de care suntem legați prin legături istorice, culturale, economice și comerciale, deschizând calea cooperării care, trei ani mai târziu, a condus liderii europeni și africani la Tripoli.

Cred că un parteneriat UE-Africa durabil și sănătos este fundamental pentru dezvoltare și progres și, de aceea, cred că este pe deplin justificată investiția făcută de ambele părți în consolidarea relațiilor lor. Trăim în vremuri în care politicile tradiționale de cooperare, implementate doar prin ajutor umanitar, nu mai răspund nevoilor țărilor în curs de dezvoltare, în special pe continentul african.

Consider, astfel, că viitorul cooperării se va îndrepta, într-un mod foarte precis, către stabilirea de relații comerciale și parteneriate economice, cât și spre un schimb eficient în domeniile energiei, inovației și educației, domenii în care este necesară consolidarea cooperării UE-Africa.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.. – (PT) Cel de-al treilea summit UE-Africa a avut loc la Tripoli între 29 și 30 noiembrie 2010. Regret faptul că strategia comună Africa-UE nu a putut pune bazele unei noi relații strategice.

Reiterez speranța mea pentru un acord fructuos la următoarea reuniune la nivel înalt și obiective durabile pentru ambii parteneri, în scopul de a lupta împotriva sărăciei și a garanta venituri și sprijin echitabile, precum și respectarea în Africa a drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor sociale, economice și cele legate de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) În contextul unei crize serioase a economiei mondiale, provocările cu care se confruntă țările africane sunt uriașe. Criza, prezentată ca fiind una financiară, a dezvăluit în sfârșit limitele creșterii economice, în forma înțeleasă de capitalism, și anume disponibilitatea pământului fertil pentru producția de hrană și alte materii prime organice și rezervele geologice pentru extracția de materii prime minerale și energia pentru funcționarea industriilor.

Această situație a accelerat lupta pentru Africa, un continent care este foarte bogat în resurse naturale. Scopul este dominația piețelor și a resurselor naturale. Politica Uniunii Europene față de Africa ar trebui înțeleasă în acest context. Șantaj pentru semnarea așa-numitelor acorduri de parteneriat economic. Încurajarea secesiunii Sudanului de Sud. Sprijin și finanțare pentru arhitectura africană de pace și securitate, care încearcă să-și poziționeze armatele astfel încât să-și poată reprima popoarele. În scopul de a servi interesele UE și a grupurilor ei economice și financiare. Acestea sunt doar câteva exemple.

De aceea, această rezoluție se referă la neocolonialism. Trebuie desfăcute legăturile care mențin țările din regiune subjugate unor interese care sunt străine popoarelor lor, trebuie stabilită o cooperare adevărată și ele trebuie ajutate să-și consolideze independența și suveranitatea în perspectiva dezvoltării și progresului lor economic și social.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.. – (PT) Au trecut trei ani de la ultimul summit Africa-UE, care a constituit începutul dialogului dorit între Europa și continentul african. Parteneriatul este fundamental pentru dezvoltare și progres și este important faptul că ambele părți se străduiesc să-și consolideze relațiile. Parteneriatul nu ar trebui să se refere doar la asistență comunitară. Ar trebui stabilite, de asemenea, relații comerciale și parteneriate economice, cu schimburi de experiență în domeniul cercetării, inovației și educației, astfel consolidându-se viitoarele relații.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Parteneriatul strategic Africa-UE este singurul instrument al Uniunii Europene destinat relațiilor intercontinentale. El marchează o evoluție în relațiile dintre UE și Africa, care devin parteneri reali cu o abordare de pe picior de egalitate și care în dialogul lor acoperă o gamă largă de teme de interes comun. Nu mai este vorba de o relație între donatori și beneficiari. Vorbim acum de o relație de importanță strategică și trebuie revitalizată și consolidată dacă atât Europa, cât și Africa doresc să facă față provocărilor aflate în fața noastră. Mă refer la implementarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, criza alimentară, criza economică și financiară, schimbările climatice și așa mai departe. Tema reuniunii la nivel înalt de la Tripoli, „investiții, creștere economică și crearea de locuri de muncăˮ constituie un memento asupra faptului că pacea și securitatea, guvernarea economică și politică și respectarea drepturilor omului sunt premise ale dezvoltării. Protecția juridică și judiciară a investițiilor private este una dintre cheile către dezvoltarea economică și socială a Africii. Nu poate exista dezvoltarea socială, umană și economică dacă nu există prosperitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. Acest viitor este neclar, în special acum, în ajunul summitului Africa-UE. Cea mai bună cale de asigurare a viitorului este de finanțare a programelor de educație publică. Oamenii care pot face liceul vor prefera să rămână în țările lor decât să cerșească în Europa. Trebuie să sprijinim guvernele să-și concentreze eforturile pentru a face țările lor atractive pentru proprii cetățeni. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.. − (DE) Este important ca UE să colaboreze strâns cu statele africane și să abordeze provocările actuale și viitoare prin intermediul unei strategii comune. Aceasta include, mai ales, democratizarea Africii, îmbunătățirea condițiilor de viață a popoarelor de acolo și, de asemenea, exploatarea durabilă a materiilor prime, care oferă beneficii ambelor părți. O altă problemă care trebuie soluționată este corupția. Ea împiedecă multe state africane să se dezvolte într-un mod care ar ameliora bunăstarea cetățenilor lor. Din păcate, milioane de euro sub formă de ajutor din partea UE continuă să dispară ca rezultat la corupției. Aceste sume ar putea fi utilizate în mod constructiv în beneficiul direct al cetățenilor. Trebuie să aplicăm principiul de a ajuta oamenii să se ajute singuri. Din păcate, rezoluția nu ia în considerare acest aspect și prevede pur și simplu continuarea practicilor existente.

Sărăcia constituie unul dintre principalele motive pentru care oamenii emigrează din Africa și vin în Europa. În loc să punem sub semnul întrebării practica europeană a subvențiilor la export, care au un impact major asupra capacității de supraviețuire a unor state africane, noi continuăm să ne pierdem în vorbe goale. Consecințele negative ale migrației au fost deja comentate și, de aceea, m-am simțit obligat să votez împotriva acestei rezoluții.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Relațiile dintre Uniunea Europeană și Africa au în mod evident o importanță fundamentală. De aceea sunt încântată de adoptarea planului strategic de acțiune 2010-2013 și de parteneriatele constituite. Dintre acestea aș dori să-l subliniez pe cel referitor la pace și securitate, împreună cu eforturile UE de a asigura fonduri predictibile și durabile pentru operațiunile de menținere a păcii în Africa, precum și la necesitatea de a stabili autoritate, mobilitate și hotărâre la nivel local pentru a apăra populația civilă în timpul conflictelor armate. Trebuie, de asemenea, să subliniez eforturile de cooperare în unele probleme de interes comun, cum ar fi: guvernarea democratică și drepturile omului, comerțul, integrarea regională și infrastructura și Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. În contextul acestui ultim aspect, trebuie subliniată promisiunea țărilor Uniunii Europene de a reînnoi angajamentul de a aloca 0,7 % din venitul lor național brut sub formă de ajutor de dezvoltare până în 2015. Acest efort este crucial pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, în special în ceea ce privește politicile specifice referitoare la sănătatea mamei, a noi născuților și copiilor, sex, educație, politica agricolă, dezvoltarea durabilă, accesul la apă și salubritate publică.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. (IT) Regret prezența președintelui statului Zimbabwe, dl Mugabe, la summitul care a avut loc la Tripoli, la 30 noiembrie, și absența a numeroși șefi de state și guverne din Europa. Remarc, de asemenea, că noul act legislativ din Statele Unite ale Americii privind minereurile provenite din zonele de conflict constituie un uriaș pas înainte în combaterea exploatării ilegale de minereuri în Africa.

De aceea fac apel la Comisie și la Consiliu să prezinte propuneri similare pentru a garanta trasabilitatea minereurilor importate pe piața UE și la Uniunea Africană să coopereze pentru exploatarea durabilă a sectorului de materii prime.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Printre punctele comune asupra cărora au convenit câteva grupuri, grupul nostru aflându-se printre ele, se numără următoarele: 1. salută adoptarea Planului de acțiune strategică 2010-2013 și a parteneriatelor conexe și speră că acesta va aduce un plus de valoare față de Acordul de la Cotonou și față de Uniunea pentru Mediterana și că reprezintă materializarea unei abordări ambițioase privind relațiile intercontinentale; 2. subliniază că principiile fondatoare ale Strategiei comune Africa-UE ar trebui concepute pentru a sprijini nevoile durabile ale țărilor în curs de dezvoltare, cu scopul de a lupta împotriva sărăciei, a garanta venituri și mijloace de trai decente, precum și respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv drepturile sociale, economice și ecologice; 3. speră că se vor trage lecții din dificultățile apărute la aplicarea primului Plan de acțiune 2008-2010 și speră că intențiile exprimate în principiu în declarația finală a șefilor de stat și de guvern vor fi puse în practică; 4. constată cu interes că atât sectorul privat, cât și societatea civilă, în special din Africa, ar putea avea posibilitatea de a aduce o contribuție cu mult mai eficientă la această strategie decât a fost cazul până în prezent.

 
  
MPphoto
 
 

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris..(NL) O lege americană a pus deja stavilă în calea exploatării ilegale a minereurilor provenite din zonele de conflict. Rezoluția comună referitoare la viitoarea strategie UE-Africa face apel la UE să facă același lucru. Este necesar să se poată urmări proveniența minereurilor importate în UE. Astăzi, exploatarea ilegală constituie mult prea adesea cauza războaielor și a conflictelor civile, în timp ce această bogăție ar putea de fapt să constituie un motor al dezvoltării economice durabile.

Este esențială o acțiune în domeniul consolidării capacităților, al bunei guvernări, al dezvoltării infrastructurii și al investițiilor. Este indispensabilă o nouă politică de implicare, responsabilă din punct de vedere social și al mediului și care este în beneficiul oamenilor. Agricultura este de asemenea un motor al dezvoltării. De aceea trebuie să întărim într-un mod durabil sectorul agricol și pe cel al pescuitului, în special în ceea ce privește micii fermieri și pescari.

Dezbaterea în jurul terenurilor agricole și proprietatea asupra terenului trebuie dusă până la capăt. Acordul de la Cancun este esențial pentru combaterea sărăciei în Africa, dat fiind imensul potențial de resurse naturale, precum soarele, vântul, râurile și mareele, de care continentul African dispune adesea din plin. Textul rezoluției nu evită problemele controversate și de aceea l-am acceptat.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Cel de-al treilea summit Africa-UE care a avut loc în capitala Libiei, Tripoli, a dorit să consolideze nivelul de cooperare dintre cele două continente. Pe tema creșterii, investițiilor și creării de locuri de muncă, această reuniune la nivel înalt a subliniat necesitatea de a realiza o creștere economică prin care să se genereze locuri de muncă, și încurajeze dezvoltarea socială durabilă.

Strategia Africa-UE va fi pusă în practică în acord cu planul de acțiune adoptat pentru perioada 2010-2013, care se concentrează pe opt domenii prioritare deja stabilite în cursul reuniunii la nivel înalt de la Lisabona din anul 2007. În declarația finală de la Tripoli au fost menționate măsurile concrete referitoare la antreprenoriatul privat, integrarea economică și problemele sociale, pacea și securitatea pe continentul african, respectarea drepturilor omului și implementarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Înainte de toate, salut acest parteneriat între cele două continente, care a demonstrat că aduce un plus de valoare pentru ambii parteneri și importanța continuării impulsionării integrării regionale și interregionale a continentului african. În orice caz, cred că este important ca Parlamentul European să-și asume un rol mai activ în acest parteneriat și să se elaboreze un plan de finanțare pentru implementarea eficientă a planului de acțiune pentru perioada 2010-2013.

 
  
  

Raport: Kinga Gál (A7-0344/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Protejarea și promovarea drepturilor omului și libertăților fundamentale stau la baza valorilor democratice ale Uniunii Europene. Sunt de acord că autoritățile locale și regionale ar putea juca un rol esențial în punerea în aplicare a acestor valori, prin propunerea unei abordări ascendente. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona trebuie înțeleasă ca o consolidare a sistemului, pentru diferite niveluri de protecție a drepturilor omului, inclusiv pentru Cartă. Consider că trebuie să reflectăm asupra modului în care a evoluat protecția acestor drepturi după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Să nu uităm că această Cartă are aceeași valoare juridică precum Tratatele și că ea trebuie integrată în dreptul comunitar primar. Noile obligații orizontale create prin Tratatul de la Lisabona trebuie salutate cu entuziasm, iar eforturile depuse de instituții necesită o coordonare mai bună, pentru a putea avea rezultate. Să nu uităm că în cadrul Comisiei a fost creat un nou portofoliu, „Justiție, drepturi fundamentale și cetățenie” și că se preconizează că Comisia va întreprinde noi demersuri în acest domeniu. Considerăm că noua comunicare a Comisiei, Strategie pentru punerea efectivă în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale de către UE, va conduce la rezultate tangibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Pentru multă vreme, integrarea europeană a constat exclusiv în eforturi îndreptate în direcția creării pieței interne. Cu toate acestea, în ultimii zece ani, legiuitorii UE s-au remarcat printr-o emulație nemaivăzută. La început, exista o diviziune tacită a muncii între Consiliul Europei, care se ocupa de probleme legate de libertățile individuale și piața unică încă în germene, reprezentată de Comunitatea Europeană. La puțin timp însă, instanțele naționale din statele membre au avut de soluționat litigii care contestau prevederi ale dreptului comunitar, invocând drepturile omului. Din acest motiv, după o lungă perioadă de pregătire, în 2000 s-a adoptat Carta drepturilor fundamentale, care a intrat în vigoare anul trecut, odată cu Tratatul de la Lisabona. Grație acestei Carte, Curtea Europeană de Justiție are un singur temei juridic pe baza căruia protejează drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni. Acest nou sistem se află, însă, abia la început. Acesta este motivul pentru care am susținut acest text, care le reamintește tuturor părților europene implicate, inclusiv statelor membre și instituțiilor, ce obligații le revin în baza Cartei, precum și faptul că trebuie dezvoltate o cultură autentică a libertăților civile și o colaborare eficientă în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport. Protecția și promovarea eficientă a drepturilor omului și a libertăților fundamentale stau la baza democrației și a statului de drept în UE. Prin urmare, susțin obligațiile consolidate prin Tratatul de la Lisabona, de a asigura protecția drepturilor fundamentale ale omului, de a combate discriminarea și excluziunea socială și de a promova protecția și dreptatea socială. Chiar dacă sunt atinse aceste obiective, trebuie asigurată cooperarea între Uniunea Europeană și instituțiile naționale, printr-o cooperare interinstituțională eficientă în vederea monitorizării situației drepturilor omului în UE. Comisia trebuie să monitorizeze în permanență punerea în aplicare a legislației în domeniul protecției drepturilor omului la nivel național și, în cazul unor deficiențe, trebuie să ofere propuneri privind măsuri specifice. Ar fi utilă emiterea anuală a unui raport privind situația drepturilor fundamentale în UE, pentru a asigura informarea corespunzătoare a cetățenilor în legătură cu noua arhitectură a drepturilor fundamentale. Mai mult, instituțiile UE trebuie să-și intensifice cooperarea cu organizațiile internaționale în domeniul protecției drepturilor omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Mă bucur foarte mult că, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, am înregistrat realizări semnificative în domeniul drepturilor omului, în primul rând deoarece Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a devenit obligatorie din punct de vedere juridic și, în al doilea rând, fiindcă Uniunea Europeană este obligată să adere la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Am votat în favoarea acestui raport, deoarece, în ceea ce privește strategia Uniunii Europene privind drepturile copiilor, este foarte importantă luarea unor măsuri practice pentru combaterea abuzurilor împotriva copiilor, a exploatării sexuale și a pornografiei infantile, pentru promovarea utilizării în siguranță a internetului și pentru eradicarea muncii prestate de copii și a sărăciei infantile. O altă provocare presantă constă în combaterea traficului de persoane, mai ales de femei și copii. Deși în acest domeniu s-au adoptat deja numeroase legi naționale și comunitare, în fiecare an sunt vândute mai multe sute de mii de persoane, în interiorul UE sau către UE, motiv pentru care trebuie să se aplice de urgență noua directivă propusă de Uniunea Europeană privind combaterea traficului de persoane.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Protecția eficientă a drepturilor fundamentale și respectul pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate și statul de drept trebuie să reprezinte un obiectiv global al tuturor politicilor europene și o condiție esențială pentru consolidarea unui spațiu european al libertății, securității și justiției. Anul 2009-2010 a fost deosebit de important din acest punct de vedere, prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în baza căruia Carta drepturilor fundamentale a devenit obligatorie din punct de vedere juridic, valorile fundamentale fiind transformate în drepturi concrete, ce pot fi puse direct în aplicare de către instanțele europene și naționale.

Trebuie să ne asigurăm că toate noile propuneri legislative sunt conforme cu Carta și, în virtutea aceleiași logici, că sunt verificate toate instrumentele deja existente. Este importantă consolidarea cooperării și coerenței la nivelul diverselor organisme responsabile, la nivel european și național, în vederea controlării și aplicării noului cadru general stabilit prin Tratatul de la Lisabona, pentru a asigura aplicarea eficientă a acestuia din urmă. Totodată, sper că Comisia va finaliza cât mai repede procesul de aderare a UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), întrucât aceasta va oferi un mecanism suplimentar pentru respectarea drepturilor omului.

Mă bucur că, în sfârșit, cetățenii și protejarea drepturilor lor se află în centrul preocupărilor europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind drepturile fundamentale în Uniunea Europeană (2009) – Punerea efectivă în aplicare după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, deoarece îl consider necesar în vederea promovării unei culturi a drepturilor fundamentale la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre. Protejarea drepturilor fundamentale trebuie să constituie un obiectiv al tuturor politicilor europene, mai ales al politicii externe, în scopul promovării păcii, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona creează o nouă paradigmă în domeniul drepturilor fundamentale la nivelul Uniunii și consfințește caracterul obligatoriu al Cartei drepturilor fundamentale. Avem obligația de a consfinți poziția Uniunii, drept comunitate care protejează drepturile fundamentale, atât la nivel intern, cât și extern.

După cum am observat în mai multe rânduri, există încă prea multe atacuri la adresa libertății de exprimare, așa cum arată situațiile recente din Arabia Saudită și Azerbaidjan. În această rezoluție, raportoarea evidențiază mai multe situații mai urgente și frecvente, atât la nivelul statelor membre, cât și al întregii Uniuni Europene. Provocarea constă în a reacționa la aceste situații, în a adopta strategiile și măsurile necesare pentru rezolvarea acestor probleme.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a creat o nouă situație la nivelul UE în domeniul drepturilor omului, consfințind caracterul obligatoriu al Cartei drepturilor fundamentale și conferindu-i Uniunii Europene statutul de entitate juridică, aptă să adere la tratate internaționale.

Protejarea și promovarea eficientă a drepturilor omului și libertăților fundamentale stau la baza democrației și a statului de drept în întreaga Uniune Europeană și reprezintă o condiție esențială pentru consolidarea spațiului european al libertății, securității și justiției, care necesită luarea de măsuri la mai multe niveluri (internațional, european, național, regional și local). În acest context, merită menționat rolul important pe care îl pot juca autoritățile regionale și locale în aplicarea și promovarea concretă a acestor drepturi.

Totodată, mă bucură invitația adresată Comisiei, de a declara anul 2013 Anul European al Cetățeniei, pentru a declanșa o dezbatere privind cetățenia europeană și a-i informa pe cetățenii europeni în legătură cu noile drepturi pe care le au în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Ca de obicei, raportul privind situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană a dat naștere la două tendințe dubioase: prima constă în a cere tot mai multe drepturi pentru tot felul de minorități, în detrimentul drepturilor de care beneficiază majoritatea concetățenilor noștri; cea de-a doua constă în pedepsirea, insultarea și defăimarea mișcărilor politice patriotice, punându-se sub semnul întrebării legitimitatea victoriei lor în alegeri și refuzându-li-se libertatea de exprimare. Manifestările xenofile și anti-patriotice au devenit deja obositoare. Nimeni nu are dreptul să judece rezultatele unor alegeri democratice, care au avut loc în state democratice. Recentele victorii ale partidelor naționaliste în Franța, Ungaria, Austria, Suedia, Olanda și în alte state nu trebuie să îngrijoreze pe nimeni.

Ele demonstrează că cetățenii Europei sunt obosiți de politicile dvs., de atitudinea dvs. tolerantă față de imigrare, de lipsa de fermitate cu care apărați interesele economice ale națiunilor noastre, de indulgența pe care o afișați față de interesele financiare ale celor puternici, de modul în care subminați sistemele de securitate socială. Dvs. sunteți cei care încălcați în permanență drepturile cetățenilor noștri, mai ales dreptul la securitate, la ocuparea unui loc de muncă, la un salariu decent, la protejarea propriei culturi și la hotărârea propriului viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Parlamentul European a discutat de multe ori și discută în continuare despre probleme legate de încălcarea drepturilor omului, principiile democrației și discriminările împotriva minorităților naționale. Acordăm Premiul Saharov, susținem măsuri umanitare și ne luptăm să obținem drepturi și privilegii, nu numai pentru populația Europei, ci pentru cea a întregii lumi. Cu toate acestea, îmi pare rău că încă nu putem asigura respectarea drepturilor fundamentale ale omului în statele membre ale Uniunii.

Minoritatea poloneză din Lituania, care reprezintă aproape 7 % din populația totală a acestui stat, încă este supusă discriminărilor, iar drepturile îi sunt încălcate flagrant. Mă adresez din nou deputaților din Parlamentul European, reuniți în această încăpere, Președintelui Parlamentului European, Comisiei și Consiliului European, rugându-i să ia măsuri eficiente pentru a se asigura că guvernul lituanian respectă demnitatea cetățenilor săi, în spiritul principiilor democrației.

 
  
MPphoto
 
 

  Timothy Kirkhope (ECR), în scris. Grupul ECR susține cu tărie drepturile omului și libertățile fundamentale. Considerăm că UE are un cuvânt de spus în apărarea drepturilor omului. Cu toate acestea, principala responsabilitate le revine statelor membre, în spiritul tradițiilor democratice și al statului de drept. Considerăm că raportul conține, cu siguranță, elemente bune, însă, per ansamblu, evidențiază prea mult rolul UE în domenii care considerăm că țin exclusiv de competența statelor membre, precum imigrația și sistemele judiciare. Prin urmare, astăzi a trebuit să ne abținem de la votul privind acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a creat mai multe responsabilități pentru UE în ceea ce privește crearea unei culturi de protejare a drepturilor fundamentale la nivelul UE și al statelor membre. Este esențial ca UE să promoveze protecția drepturilor omului, nu doar la nivel intern, ci și la nivel mondial, unde, din păcate, au loc în continuu atacuri grave asupra acestor drepturi. Doar astfel pot fi promovate pacea, drepturile omului și libertățile fundamentale.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. – (ES) După cum menționează raportul, regret faptul că nici Consiliul, nici Comisia nu au urmat recomandările raportului din 2007 privind utilizarea țărilor europene de către CIA pentru transportul și reținerea ilegală a prizonierilor, precum și faptul că Parlamentul nu a fost informat în această privință. Susțin opinia generală, referitoare la necesitatea ca UE să își dubleze eforturile în vederea combaterii încălcării drepturilor umane fundamentale, situație cu care imigranții și cetățenii țărilor terțe care locuiesc în Uniunea Europeană s-au confruntat de nenumărate ori anul acesta. Deși nu sunt de acord, în parte, cu opinia exprimată în raport privind rolul mondial al UE de garant al drepturilor omului și privind rolul Serviciului european pentru acțiune externă, deoarece ea nu este clară în ceea ce privește compatibilitatea acestui rol cu necesitatea respectării principiului neamestecului în afacerile interne ale altor state, am votat în favoarea raportului, deoarece susțin spiritul său general, din punctul de vedere al necesității respectării drepturilor omului de către Uniunea Europeană, în toate domeniile sale de activitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Protecția și promovarea drepturilor omului și libertăților fundamentale sunt esențiale pentru democrație și pentru statul de drept în Uniunea Europeană. Aderarea Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului va oferi un mecanism suplimentar pentru protejarea drepturilor omului, și anume posibilitatea de a prezenta cazurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, este important ca instituțiile UE și statele membre să-și reînnoiască eforturile de sensibilizare, pentru a se asigura că cetățenii sunt conștienți de aceste drepturi fundamentale, permițând, astfel, o protecție optimă a acestor drepturi. Totodată, este nevoie de o cooperare mai eficientă cu organizațiile internaționale dedicate protejării drepturilor și libertăților fundamentale.

Uniunea Europeană trebuie să elaboreze o strategie privind drepturile copiilor, prin măsuri practice de combatere a abuzurilor, exploatărilor sexuale și pornografiei infantile, să promoveze utilizarea în siguranță a internetului, să eradicheze munca infantilă și sărăcia infantilă. Combaterea traficului de carne vie, mai ales de femei și copii, ceea ce reprezintă o formă intolerabilă de sclavie, trebuie să rămână o prioritate.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Drepturile omului și libertățile fundamentale joacă un rol esențial pentru democrație și pentru statul de drept. Prin urmare, este important să asigurăm protejarea acestor valori esențiale la nivelul Uniunii Europene. Dreptul la libertatea de exprimare, la libertatea religioasă, de reuniune și asociere, împreună cu dreptul la libera circulație și la respectul integrității și demnității umane sunt pilonii unei societăți libere. Nu am votat în favoarea raportului, fiindcă nu s-a axat pe valorile creștine și pe problemele cu care se confruntă cetățenii, în urma imigrărilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. − (DE) Aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit Tratatului de la Lisabona, este problematică. Ea așează drepturile fundamentale din UE sub controlul Curții Europene a Drepturilor Omului. Pe lângă problemele juridice pe care le semnalează și judecătorii din cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, este evident că o instanță care adoptă o hotărâre prin care se interzice prezența crucilor în clase nu este un organ decizional potrivit pentru UE. Crucea este simbolul creștinătății, una dintre temeliile Europei și una dintre valorile noastre fundamentale. Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a atras atenția inclusiv prin încercările sale de a împiedica transferurile din Austria în Grecia în baza Regulamentului Dublin II. Se pare că Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră că statele membre care au cele mai bune sisteme de servicii sociale trebuie să suporte integral povara refugiaților în UE. Această hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului nu va îmbunătăți situația integrării refugiaților și nu reprezintă o modalitate eficientă de rezolvare a problemelor legate de solicitările de azil cu care se confruntă UE. Mai mult, imparțialitatea judecătorilor Curții Europene a Drepturilor Omului nu este garantată. Unul dintre judecători a recunoscut că ar analiza cu mai multă atenție revendicările solicitanților de azil decât alte cauze. Acordarea unui tratament preferențial unora dintre categoriile solicitante este inadmisibilă. Mai mult, unul dintre judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului este originar din Turcia, țară unde drepturile omului nu sunt respectate și care a ocupat militar zone din UE. Pentru mine, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este nici europeană, nici o curte a drepturilor omului. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale stă la baza democrației și a statului de drept. După adoptarea, anul trecut, a Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a devenit obligatorie din punct de vedere juridic, evidențiind un nou cadru juridic european, în care valorile universale exprimate în Cartă au devenit în final drepturi concrete. Am votat în favoarea raportului dnei Gál, deoarece acest text aprobă punerea eficace în aplicare a drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană, după adoptarea Tratatului de la Lisabona. Aceasta nu este doar o măsură internă a UE, ci și o poziție pe plan extern, pentru apărarea și protejarea drepturilor omului și pentru promovarea păcii în vederea asigurării bunăstării cetățenilor, într-o atmosferă în care legea garantează liniște, siguranță și dreptate.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Am votat astăzi în favoarea raportului privind situația drepturilor fundamentale în UE. Acest raport oferă valoare adăugată, clarificând rolul jucat de instituțiile UE în domeniul drepturilor fundamentale în noua arhitectură europeană, mai ales după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, promovând o transparență sporită, control democratic și acces reciproc la documente pentru instituțiile UE. În ceea ce privește Carta drepturilor fundamentale, care este acum obligatorie și acoperă o gamă vastă de drepturi, Comisiei i s-a solicitat elaborarea unui raport anual privind conformitatea cu prevederile Cartei, cu evaluarea aplicării diferitelor drepturi.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Acest raport subliniază obligațiile ce rezultă în baza Tratatului de la Lisabona, în ceea ce privește combaterea excluziunii sociale și a discriminării și promovarea justiției și protecției sociale, a egalității între bărbați și femei, a solidarității între generații și a protecției drepturilor copilului. Evidențierea acestor aspecte, împreună cu referința explicită la minorități, o altă valoare fundamentală a Uniunii Europene, a fost motivul care m-a determinat să votez pentru. Susțin poziția Parlamentului European în solicitarea sa adresată Comisiei de a încheia negocierile și consultările tehnice, astfel încât Uniunea Europeană să poată adera fără întârzieri la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Prin acest raport, PE subliniază, încă o dată, faptul că protecția și promovarea eficace a drepturilor omului și libertăților fundamentale reprezintă esența democrației și a statului de drept în UE, precum și o condiție esențială în spațiul european al libertății, securității și justiției, dar și că ele necesită luarea de măsuri la diverse niveluri (internațional, european, național, regional și local). Totodată, se evidențiază rolul pe care îl pot juca autoritățile regionale și locale în punerea concretă în aplicare și în promovarea acestor drepturi. Prin urmare, tuturor instituțiilor UE, guvernelor statelor membre și parlamentelor naționale li se cere să utilizeze noul cadru instituțional și juridic creat prin Tratatul de la Lisabona, pentru a elabora o politică internă cuprinzătoare privind drepturile omului, la nivelul Uniunii, care să asigure mecanisme eficiente de responsabilitate, atât la nivel național, cât și comunitar, pentru a rezolva cazurile de încălcare a drepturilor omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Am aprobat raportul Gál privind situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2009). Aș dori să atrag atenția asupra alineatului 13, care solicită punerea completă și coerentă în aplicare a Programului Stockholm. În luna septembrie a acestui an, dl Barroso ne-a asigurat că Comisia desfășoară o activitate intensă în acest domeniu. Este important să menținem un ritm de lucru susținut și să respectăm programul stabilit. Toți europenii trebuie să poată beneficia de aceleași drepturi. În Europa secolului XXI nu trebuie să existe discriminare.

Doresc să întreb Președințiile ungară și poloneză ce măsuri intenționează să ia pentru a pune în aplicare în mod eficient Programul Stockholm. Trebuie să ne îndeplinim obligațiile asumate față de cetățeni și să punem în aplicare legislația pe care o elaborăm. Totodată, doresc să evidențiez faptul că, în baza alineatului 39 din rezoluție, statele membre trebuie să asigure pregătirea continuă a judecătorilor naționali în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv în ceea ce privește noile aspecte apărute după adoptarea Tratatului de la Lisabona. Nici cea mai bună lege nu poate schimba nimic dacă nu este interpretată și aplicată în mod corespunzător.

 
  
  

Raport: Philippe Juvin (A7-0338/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece ea este necesară pentru a lua măsuri de stopare a practicilor comerciale neloiale în domeniul publicității, care au, mai presus de toate, un impact negativ asupra consumatorilor. Pentru a atinge rezultate tangibile, este important să accelerăm cooperarea europeană în combaterea practicilor neloiale de publicitate online. Grupurile cele mai vulnerabile, precum copiii, adolescenții, persoanele în vârstă și nu numai, necesită protecție specială. Să nu uităm că există o lipsă de informare în legătură cu drepturile consumatorilor privind publicitatea, motiv pentru care susțin propunerea de a lua măsuri pentru facilitarea accesului la informații și pentru sporirea transparenței publicității. De asemenea, trebuie promovată o atitudine critică față de calitatea conținuturilor din presă, deoarece consumatorii bine informați au mai multe avantaje. Consider că, având în vedere lipsa de informare în domeniul publicității, trebuie introdus un program educațional special adresat copiilor și adolescenților, care să îi instruiască în acest scop, dezvoltându-le cunoștințele și învățându-i cum să interpreteze reclamele.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Uniunea Europeană și-a făcut o datorie de onoare din a proteja consumatorii la nivelul pieței interne. Aceasta nu este doar o problemă de etică, ci una de strategie politică. O încredere mai mare a consumatorilor în gama de produse de pe piață stimulează cererea. În această privință, rolul publicității este ambivalent. Publicitatea este un instrument puternic de dezvoltare a cererii, însă, totodată, datorită unor practici dubioase, ea poate reprezenta uneori și un factor negativ în funcționarea pieței. Aceste încălcări sunt mai frecvente în publicitatea pe internet, iar principalele victime sunt cei mai slabi dintre noi. Am votat în favoarea acestei rezoluții, care îi solicită Comisiei, la finalul unei consultări și al unui studiu deja realizate de Parlament, să ia măsurile necesare pentru reformarea reglementărilor actuale. Rezolvarea problemei acestor noi practici frauduloase va reprezenta încă un pas în direcția unei piețe unice care respectă cetățenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. (GA) Am votat în favoarea acestui raport privind impactul publicității asupra comportamentului consumatorilor. Publicitatea înșelătoare și agresivă îngrijorează deopotrivă consumatorii și întreprinderile, iar raportul conține câteva sugestii benefice de rezolvare a acestei probleme.

Trebuie să protejăm consumatorii și întreprinderile europene împotriva companiilor care practică o publicitate înșelătoare. În acest scop, persoanele fizice și juridice din UE trebuie conștientizate în legătură cu Directiva privind practicile comerciale neloiale și Directiva privind publicitatea înșelătoare și comparativă, astfel încât să-și înțeleagă drepturile. Produsele precum alcoolul și jocurile de noroc pe internet trebuie controlate, astfel încât consumatorii vulnerabili să fie protejați.

Salut faptul că acest raport îi solicită Comisiei să analizeze impactul publicității agresive asupra consumatorilor vulnerabili și să aplice în mod corect legislația corespunzătoare privind protecția copilului.

Publicitatea comportamentală și noua practică a publicității agresive, precum utilizarea rețelelor sociale și citirea e-mailurilor pentru obținerea de informații necesare în publicitate, reprezintă motive de îngrijorare. Comisia trebuie să remedieze problema acestor atacuri asupra intimității consumatorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Odată cu evoluția rapidă a tehnologiilor publicitare și răspândirea publicității pe internet, telefoane mobile și rețele sociale, trebuie luate măsuri eficiente pentru protejarea consumatorilor împotriva impactului publicității nedorite și înșelătoare. Trebuie acordată o atenție deosebită celor mai vulnerabile categorii de populație, precum copiii și adolescenții. Trebuie accelerată cooperarea între statele membre în vederea combaterii practicilor neloiale de publicitate online, pentru a evita consecințele denaturării pieței interne și ale practicilor comerciale neloiale. Totodată, consumatorii trebuie să primească mai multe informații privind drepturile lor în domeniul publicității, iar aceste informații trebuie să devină mai accesibile și mai transparente. Comisia trebuie să monitorizeze și să evalueze în permanență aplicarea legislației în domeniul practicilor comerciale neloiale în statele membre, dar și să elaboreze rapoarte privind punerea în aplicare a legislației. Deoarece încă nu există foarte multe informații privind efectele sociale și psihologice ale publicității asupra consumatorilor, vor trebui cercetate aceste efecte.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece el abordează problema practicilor comerciale neloiale în domeniul publicității și se concentrează pe problemele generate de dezvoltarea noilor practici și tehnologii publicitare. Doresc să subliniez faptul că publicitatea are un impact major asupra egalității de gen, mai ales că ea comunică frecvent mesaje discriminatoare și/sau nedemne, bazate pe stereotipii și care subminează strategiile în domeniul egalității de gen. Prin urmare, sunt de acord că Parlamentul European ar trebui să le solicite Comisiei și statelor membre să se asigure că presa și agenții publicitari garantează respectul pentru demnitatea umană și depun toate eforturile posibile pentru a combate discriminarea și orice instigare la ură pe criterii de gen, rasă, etnie, vârstă, religie sau alte credințe, orientare sexuală, dizabilitate și statut social. În ceea ce privește protecția grupurilor vulnerabile, Comisia ar trebui să analizeze impactul publicității înșelătoare și agresive asupra consumatorilor vulnerabili. Doresc să subliniez faptul că mai ales copiii, adolescenții și persoanele în vârstă necesită protecție specială împotriva impactului negativ al publicității.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Publicitatea implică practici neloiale, invadarea spațiilor publice și private și face vulnerabile mai multe categorii de public țintă. Publicitatea pe internet este cea care în ultimii ani a cunoscut o expansiune semnificativă, valorând, în prezent, peste 14 miliarde de euro numai pe piața europeană. Este important să consolidăm cooperarea europeană în ceea ce privește combaterea practicilor neloiale în publicitatea pe internet, având în vedere succesul acțiunilor „Sweep” (controale sistematice și simultane ale site-urilor, efectuate de către statele membre), care până în prezent s-au rezumat la trei sectoare (bilete de avion, sonerii pentru telefoane mobile și aparatură electronică). Aceste controale ar trebui să fie mult mai frecvente, iar domeniul de aplicare extins. Autoreglementarea de pe piețele naționale răspunde la evoluțiile rapide din sectorul publicității, axându-se pe responsabilizarea actorilor și diseminarea bunelor practici.

Autoreglementarea trebuie încurajată la nivelul Uniunii, pentru a împământeni o tradiție a autodisciplinei și a comunicării responsabile. Directiva europeană privind practicile comerciale neloiale, care acoperă aspectele legate de publicitatea pe internet în cadrul relațiilor dintre companii și consumatori, a devenit insuficientă, pentru că domeniul publicității pe internet se dezvoltă în fiecare zi. Rețelele sociale au căpătat o amploare care, în urmă cu câțiva ani, era de neprevăzut.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestui raport privind impactul publicității asupra comportamentului consumatorilor. Într-adevăr, având în vedere influența exercitată de publicitate asupra consumatorilor și economiei, este mai necesar ca oricând să se ia măsuri pentru a preveni influența anumitor practici publicitare neloiale asupra opțiunilor comerciale.

Răspândirea noilor sisteme de comunicare, precum internetul, înseamnă că trebuie acordată o atenție mai mare consumatorilor și, mai ales, categoriilor sociale mai vulnerabile, precum copiii și adolescenții. Avem obligația de a combate răspândirea informațiilor neadevărate și înșelătoare și, mai ales, a anumitor practici, precum mesajele spam primite pe e-mail, care invadează viețile personale ale utilizatorilor și intimitatea acestora.

Sunt de acord cu raportorul, dl Juvin, care solicită luarea de măsuri în sensul suprimării practicilor neloiale de publicitate, prin extinderea sferei de aplicare a directivei în vigoare. Consider că măsura asupra căreia am votat astăzi oferă un echilibru corespunzător între libertatea de exprimare și protecția consumatorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Publicitatea este un instrument fundamental pentru existența unei piețe funcționale și pentru concurență și, la analiza finală, pentru consumatori, având în vedere că, dacă este bine reglementată, ea asigură o alegere mai informată. Cu toate acestea, noile tehnologii publicitare deschid un nou drum pentru dezvoltarea de practici promoționale noi, neloiale, ceea ce justifică modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale.

Pentru ca publicitatea să-și îndeplinească funcțiile de bază pe o piață liberă și competitivă, ea trebuie să fie bine reglementată, iar practicile comerciale care distorsionează piața trebuie să fie pedepsite în mod corespunzător. Acest lucru este deosebit de important pentru formele de publicitate online prin internet și telefon, care ajung frecvent la populație în mod nesolicitat și ridică probleme importante, legate, printre altele, de practicile neloiale și de utilizarea neautorizată a datelor cu caracter personal. Din acest motiv, consider că această inițiativă excelentă merită sprijinul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport se referă la practicile comerciale neloiale în domeniul publicității, definite în cadrul Directivei privind practicile comerciale neloiale (UCPD) și se axează pe problemele inerente dezvoltării noilor practici și tehnologii publicitare. Raportul nu se referă la relațiile dintre companii (B2B), acoperite de Directiva 2006/114/CE.

Practicile neloiale în publicitate iau o varietate de forme: invadarea spațiului și sferei publice și concentrarea pe persoanele deosebit de vulnerabile, precum copiii. Dat fiind că tinerii și copiii sunt cei mai expuși la publicitatea pe internet, mă declar în favoarea necesității de a dezvolta o politică europeană integrată pentru combaterea utilizării nereglementate a internetului și a mijloacelor de comunicare.

În acest scop, propun crearea unui nou domeniu obligatoriu, destinat furnizării de informații privind riscurile asociate utilizării internetului și mijloacelor de comunicare, mai ales în ceea ce privește practicile neloiale de publicitate, adresat copiilor de școala primară, precum și introducerea unei materii obligatorii în ultimul an de studiu sau de pregătire al învățătorilor și al asistenților sociali care se ocupă de copii, pentru ca aceștia să învețe să îi pregătească pe copii pentru o utilizare sigură și responsabilă a internetului și a mijloacelor de comunicare, împreună cu o pregătire permanentă în acest domeniu pentru cadrele didactice.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. (IT) Evoluția mijloacelor de comunicare și a internetului a contribuit la răspândirea mesajelor publicitare ascunse și a practicilor publicitare neloiale care invadează frecvent viețile private ale consumatorilor.

Trebuie analizate cu atenție consecințele acestor fenomene asupra grupurilor celor mai vulnerabile, care trebuie protejate împotriva efectelor nocive și necontrolate ale publicității. Să nu uităm că, uneori, publicitatea promovează stereotipuri sociale asociate, de exemplu, unei opinii mult prea superficiale privind sexualitatea și violența, ori mesaje necorespunzătoare care pot influența în mod negativ comportamentul copiilor și adolescenților ușor impresionabili, aceștia nedeținând deocamdată competențele critice necesare.

Prin urmare, trebuie actualizată legislația în vigoare în acest domeniu și trebuie asigurată o aplicare și interpretare mai bună a Directivei privind practicile comerciale neloiale. În final, doresc să subliniez că este esențial ca consumatorii să fie bine informați în legătură cu modul în care sunt utilizate și prelucrate datele colectate, mai ales în cazuri în care li se solicită date în schimbul reducerilor de preț și al altor oferte promoționale. În acest scop, ar fi utilă promovarea unor campanii eficiente de informare privind drepturile consumatorilor și, astfel, compensarea lipsei de cunoștințe privind problemele asociate utilizării de date personale.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. Am votat în favoarea raportului privind impactul publicității asupra comportamentului consumatorilor, deoarece sunt de acord cu raportorul că, în era digitală, publicitatea a dobândit o nouă dimensiune care necesită – după cum a recomandat și raportorul – punerea în aplicare a unui sistem comunitar de etichetare a site-urilor web, după modelul mărcii europene de protecție a vieții private, care să certifice conformitatea site-ului respectiv cu legile privind protecția datelor. Consumatorii trebuie să dețină informații clare, obiective, non-manipulatoare, pentru a putea lua decizii inteligente. De-a lungul timpului, tehnicile sofisticate și agresive de marketing au împiedicat consumatorii să facă alegeri informate în ceea ce privește bunurile și serviciile. Acest lucru este adevărat mai ales în ceea ce îi privește pe cetățenii care sunt deosebit de vulnerabili, precum copiii. Avem nevoie de o abordare mai disciplinată, care să protejeze cu adevărat interesele cetățenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Aprob acest raport, deoarece el abordează problema practicilor comerciale neloiale în domeniul publicității, așa cum sunt ele definite în Directiva privind practicile comerciale neloiale și se concentrează pe problemele generate de dezvoltarea noilor practici și tehnologii publicitare. Publicitatea avantajează atât piața internă, creând premisele activității economice prin stimularea concurenței, a competitivității, inovației și creativității, cât și consumatorii, prin extinderea opțiunilor și reducerea prețurilor. Ea reprezintă un sector economic esențial: piața de publicitate online din UE valorează peste 14 miliarde de euro. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să fim idealiști: publicitatea poate implica și practici neloiale, poate pătrunde în spațiile publice (prin afișe publicitare) și în cele private (prin e-mail-urile nesolicitate), se poate adresa categoriilor vulnerabile de populație, precum copiii și persoanele cu multe datorii, poate crea bariere la pătrunderea pe piața internă, dacă investițiile necesare sunt prea mari, poate perturba piața internă determinându-i pe consumatori să cumpere bunuri și servicii pe care nu le-ar fi cumpărat în mod normal și poate provoca pierderi uriașe. Ca urmare a acestor probleme generate de utilizarea noilor tehnologii, raportorul propune o serie de măsuri pentru protecția consumatorilor. Deși publicitatea personalizată, precum ofertele de produse sau servicii personalizate în funcție de gusturile consumatorilor, nu reprezintă o problemă în sine, ea nu trebuie să conducă la dezvoltarea de publicitate invazivă, bazată pe monitorizarea consumatorilor, care să încalce principiile protecției datelor și confidențialității.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE), în scris. − (DE) Dorim ca consumatorii să fie responsabili, bine informați și capabili să ia decizii raționale. Scopul nostru este acela de a le furniza consumatorilor toate informațiile de care au nevoie pentru a putea lua deciziile corecte din punct de vedere economic. Totodată, publicitatea le oferă consumatorilor informații. Cu toate acestea, ea trebuie să conțină date obiective, relevante și de încredere. Altfel, elementele care trebuie să fie informative pentru consumatori nu vor face altceva decât să îi dezorienteze sau chiar să îi înșele. Scopul acestei politici este acela de a asigura un mediu comercial sigur și loial, astfel încât consumatorii să poată acționa pe piață de pe picior de egalitate. Totuși, consider că este important ca consumatorii să nu devină victime. Luând decizii de cumpărare, ei pot exercita o influență considerabilă, însă trebuie să se asigure că o și utilizează în mod corect.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Publicitatea este un instrument esențial, care asigură funcționarea corectă a pieței libere. Ea aduce beneficii semnificative, nu numai pentru economie, ci și pentru consumatori, cărora, grație publicității, li se asigură posibilitatea de a alege produse. Din păcate, dezvoltarea susținută a noilor tehnologii și mai ales a internetului conduce la o utilizare tot mai frecventă de către întreprinderi a unor practici publicitare neetice și înșelătoare.

După cum evidențiază raportorul, legislația existentă nu reglementează toate problemele într-o măsură suficientă. Este esențial să luăm măsuri pentru protejarea eficientă a consumatorilor europeni, dar și să-i educăm în ceea ce privește drepturile pe care le au. Grupurile care se află în cel mai mare pericol ca urmare a practicilor neetice, precum copiii, tinerii și vârstnicii, trebuie să primească o protecție specială. Prin urmare, sunt de acord cu propunerile raportorului.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. − (DE) Noile tipuri de presă, mai ales rețelele de socializare și blogurile, deschid noi oportunități de comunicare și publicitate. Posibilitățile de marketing pe internet conduc la intensificarea solicitărilor asupra legislației privind protecția consumatorilor. Actuala directivă privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori nu vorbește despre aceste noi metode publicitare. Tinerii consumatori și, mai ales, adolescenții și copiii utilizează în mod intens aceste noi tehnologii și pot fi expuși unor reclame înșelătoare și agresive. Studiul „EU Kids Online” (Comportamentul pe internet al copiilor din UE) arată că o treime dintre utilizatorii de internet cu vârste între 9 și 10 ani utilizează internetul în fiecare zi, în timp ce, pentru copiii între 15 și 16 ani, proporția este de 77 %. Din acest motiv, este cu atât mai important să se ia măsuri urgente în acest domeniu, să se pună în aplicare restricții și, totodată, să se asigure educație și informare. Susțin rezoluția privind informarea consumatorilor în legătură cu noile opțiuni tehnice de comunicare și riscurile implicate de acestea.

 
  
MPphoto
 
 

  Edvard Kožušník (ECR), în scris.(CS) Sunt de acord cu numeroase comentarii și propuneri formulate în acest material. Cu toate acestea, nu mă pot identifica cu o parte dintre propuneri, care înclină să ofere putere suplimentară instituțiilor publice, sub masca protecției consumatorilor. Din punctul meu de vedere, raportul ar trebui să se axeze mai mult pe educarea utilizatorilor în ceea ce privește propriul comportament pe internet, securizarea calculatorului personal, cui și cum trebuie să își comunice datele personale. Nu este obligația statelor să furnizeze soluții tehnologice, sub pretextul protecției consumatorilor. Un calculator este la fel de vulnerabil ca orice alt dispozitiv electronic atunci când este conectat la internet printr-o rețea electronică de telecomunicații. Politicienii și statele trebuie să îi învețe pe cetățeni că intimitatea trebuie protejată. Așa cum trebuie să ne încuiem și să ne protejăm casele, așa trebuie să ne protejăm și dispozitivele electronice și mijloacele lor de a comunica cu lumea. De asemenea, politicienii trebuie să se angajeze că vor impune sancțiuni stricte pentru utilizarea necorespunzătoare a datelor cu caracter personal sau pentru încălcarea intimității. Nu contează dacă aceste acțiuni se desfășoară pe internet sau în alte medii.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Din titlul acestui raport din proprie inițiativă, am crezut că Parlamentul va examina în sfârșit modelul de societate pe care ni-l vând agenții publicitari, fără ca noi să-l fi cerut. Cu toate acestea, în afara câtorva aspecte interesante, precum controlarea publicității direcționate și a discriminării în publicitate sau a solicitării reducerii publicității televizate adresate copiilor, acest text nu se ridică la înălțimea așteptărilor. Textul se limitează la a înfiera publicitatea ilegală, care, chipurile, ne obstrucționează sfânta libertate concurențială și proclamă avantajele publicității pentru cetățeni, pe care îi numește consumatori și pentru presă. Acest demers nu se va face cu binecuvântarea mea. Mă declar împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Practicile comerciale neloiale în publicitate trebuie combătute. Ne apropiem tot mai mult de un fenomen grav al datoriilor personale. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca problema să nu se înrăutățească. Publicitatea poate și trebuie să fie un instrument important pentru companii, care să servească drept sursă de venituri, să stimuleze competitivitatea, să asigure o concurență loială și să încurajeze creativitatea. Știm cu toții că există persoane vulnerabile, precum copiii, care reprezintă publicul țintă al unor campanii publicitare. Sunt de acord că trebuie acordată o atenție deosebită acestui aspect, astfel încât să putem construi o societate superioară din punct de vedere economic și social. Prin aceasta se justifică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Alajos Mészáros (PPE), în scris.(HU) În ceea ce privește impactul publicității asupra comportamentului consumatorilor, publicitatea este la fel de benefică pentru piața internă și pentru consumatori. Ea încurajează concurența, crește competitivitatea și stimulează inovația și creativitatea. Totodată, ea reprezintă un sector economic important, piața publicității online înregistrând o cifră de afaceri de 14 miliarde de euro. Trebuie să fim, însă, conștienți și de reversul medaliei. Multe reclame încearcă să manipuleze publicul vulnerabil, precum copiii și persoanele cu multe datorii. Cred că este important să consolidăm cooperarea europeană comună în combaterea practicilor publicitare neloiale.

Considerăm că apariția stereotipurilor de gen discriminatorii, care pot acționa ca impediment împotriva egalității de gen, este inacceptabilă. Trebuie să luăm măsurile care se impun pentru a ne asigura că presa și agenții publicitari respectă demnitatea umană și se opun discriminărilor directe sau indirecte sau reprezentărilor stereotipice.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. – (ES) Am votat în favoarea acestui raport privind impactul publicității asupra comportamentului consumatorilor, deoarece el evidențiază în mod clar o îmbunătățire a cadrului legislativ existent pentru protecția consumatorilor față de publicitate și necesitatea revizuirii acestui cadru, ținând cont de noile medii publicitare care nu sunt încă reglementate. De asemenea, am aprobat acest raport deoarece el încearcă să îmbunătățească armonizarea între statele membre pentru a combate breșele juridice care le permit întreprinderilor să folosească practici publicitare înșelătoare în statele membre UE. Consider că este corectă referirea la mecanismele publicitare ascunse, care s-au dezvoltat pe internet și care se utilizează în prezent. Publicitatea este mascată de multe ori sub forma opiniilor sau comentariilor pe rețelele de socializare, pe forumuri sau pe bloguri. Totodată, mă bucură faptul că raportul prezintă Consiliului și Comisiei preocuparea referitoare la pericolul pe care îl reprezintă întreprinderile care sunt atât furnizori de conținut, cât și distribuitori de publicitate. Acestea sunt doar o parte dintre motivele care m-au determinat să votez în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Publicitatea este prezentă oriunde: pe străzi, în ziare, la televiziune, la radio, pe internet. Indiferent că ne place sau nu, ea influențează în mare măsură comportamentul consumatorului. Publicitatea este un canal de comunicare. Deși rolul informativ al publicității este esențial pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne, consumatorii au dreptul să fie informați și protejați. Din acest motiv, raportul privind practicile comerciale neloiale în publicitate și problemele legate de dezvoltarea noilor practici și tehnologii publicitare este foarte important. Dacă dorim ca publicitatea să rămână loială și veridică, trebuie să o controlăm. Trebuie consolidată cooperarea europeană în acest domeniu și trebuie încurajate reglementările comune. În final, publicitatea online este, deseori, agresivă și invazivă. Această problemă trebuie analizată în profunzime.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. Am votat în favoarea acestui raport din mai multe motive:

1. a sosit momentul să recunoaștem întreaga prezență a presei pe internet;

2. informațiile false și defăimările trebuie să facă obiectul răspunderii penale;

3. pentru a restricționa accesul la grupurile vulnerabile, precum copiii;

4. pentru a curăța internetul de mesajele de spam și pentru a-i pedepsi pe cei care fac să circule astfel de materiale;

5. pentru a impune reguli foarte stricte privind anunțurile;

6. pentru a obliga Parlamentul să stabilească o structură specială de găsire și responsabilizare a piraților informatici.

Să ne apucăm, deci, de muncă!

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Publicitatea este un instrument comercial puternic, care, în unele cazuri, poate fi folosit pentru a ajunge la subconștientul publicului. Scopul publicității este acela de a influența comportamentul de cumpărare al consumatorilor. Cu toate acestea, trebuie interzisă utilizarea practicilor comerciale neloiale. În primul rând, trebuie protejate spațiile publice, persoanele vulnerabile și intimitatea. Desigur, va dura mult să analizăm dacă publicitatea a depășit aceste granițe. În cazul domeniilor sensibile, care implică drogurile legale, precum alcoolul și țigaretele, s-au instituit de mult timp reglementări stricte.

Alte domenii vor face în continuare obiectul autoreglementării în statele membre, completând prevederile legislative. Avem câteva restanțe, nu numai în ceea ce privește publicitatea online, ci și, de exemplu, în cazurile în care sunt mascate costurile adiționale, iar utilizarea noilor tehnologii și metode publicitare, precum rețelele de socializare sau blogurile, reprezintă un nou domeniu de activitate. Deoarece este important să protejăm consumatorii împotriva publicității „ascunse” și a altor tactici similare de publicitate, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris.(LT) Publicitatea modernă a depășit de mult cadrul juridic al acestui domeniu. Publicitatea pe internet – în motoarele de căutare, în e-mailuri, în rețelele sociale și televiziunea pe internet – și pe telefoanele mobile le este frecvent prezentată consumatorilor fără consimțământul lor sau, și mai rău, folosindu-li-se datele, uneori colectate fără știința lor. Mai mult, cadrul juridic al acestei publicități prezintă numeroase carențe. Deși reclamele la alcool încă sunt interzise la televizor, de exemplu, ele sunt accesibile pe internet pentru minori. Pe de altă parte, publicitatea pe internet poate traversa foarte ușor granițele unei țări. Prin urmare, salutăm inițiativa de a înăspri reglementarea unei astfel de publicități și, astfel, de a proteja consumatorii, confidențialitatea și datele lor personale împotriva utilizării neautorizate sau neechilibrate.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) Publicitatea – după cum a evidențiat și raportorul – este un sector important al economiei. Totuși, ea comportă numeroase pericole. Sunt complet de acord cu opinia Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, care evidențiază necesitatea eliminării conținuturilor publicitare discriminatorii. De asemenea, după cum spune raportorul, trebuie protejate grupurile deosebit de vulnerabile la manipularea prin publicitate, precum copiii, adolescenții și vârstnicii. Susțin propunerea raportorului de derulare a unui program educațional la nivelul întregii Uniuni Europene, adresat copiilor și proiectat pentru a-i ajuta să înțeleagă metodele folosite în publicitate. Totodată, trebuie să inițiem programe similare, adresate celorlalte două grupuri vulnerabile la manipulare: adolescenții și vârstnicii. Extinderea acestui tip de educație la persoanele din alte categorii de vârstă ar putea fi o altă idee bună. Având în vedere aceste observații, am decis să susțin raportul privind impactul publicității asupra comportamentului consumatorului.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Impactul publicității asupra consumatorului ia deseori proporții enorme, care pot conduce la practici comerciale neloiale. Decizia mea de a vota în favoarea acestui raport este determinată de modul în care se folosește publicitatea pe piață. Ea acționează în beneficiul pieței interne, creând premisele necesare pentru activitatea economică, dar și în beneficiul consumatorilor. În primul rând, ea reprezintă un sector economic important. Desigur, trebuie să ținem cont și de posibilele aspecte negative ale publicității: practici neloiale, invadarea spațiilor publice și private, influențarea celor mai vulnerabile categorii de persoane, crearea de bariere la pătrunderea pe piață și perturbarea pieței interne. Prin urmare, trebuie consolidată cooperarea europeană în lupta împotriva practicilor publicitare neloiale, printr-un proces de co-reglementare care poate îmbunătăți eficacitatea și aplicabilitatea măsurilor. De asemenea, din punctul meu de vedere, este esențială protejarea celor mai vulnerabile categorii și consolidarea educației și informării, mărindu-se transparența reclamelor. Ar fi o idee foarte bună derularea unor campanii de informare privind drepturile omului prin utilizarea unor materiale educaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Impactul publicității asupra comportamentului consumatorilor este o realitate ce nu trebuie ascunsă, iar acest raport nu face acest lucru. Acest raport, în favoarea căruia am votat, se referă la practicile comerciale neloiale în publicitate, definite în cadrul Directivei privind practicile comerciale neloiale și se axează pe problemele inerente dezvoltării de noi practici și tehnologii publicitare.

Publicitatea este un instrument pozitiv, atât pentru piața internă, cât și pentru consumatori. Cu toate acestea, trebuie combătute o serie de abuzuri, dintre care menționez: practicile neloiale, invadarea spațiului public și privat prin e-mailuri nesolicitate, țintirea populației vulnerabile și posibila denaturare a pieței interne, prin achiziția de bunuri și servicii pe care consumatorii nu le-ar cumpăra în mod normal.

Analiza legislației actuale și a propunerilor de a o revizui sau îmbunătăți trebuie să se axeze pe evaluarea acestor modificări. Susțin raportorul, în dorința sa de a intensifica cooperarea europeană în combaterea practicilor publicitare neloiale, prin extinderea ariei de cuprindere sau a frecvenței acestei cooperări.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Sunt de acord cu raportorul că, la nivelul Uniunii Europene, trebuie intensificată cooperarea în vederea combaterii practicilor neloiale de publicitate online, pentru a asigura succesul acțiunilor comunitare de verificare (verificări sistematice simultane ale site-urilor web de către statele membre), care s-au limitat până în prezent la trei sectoare: bilete de avion, sonerii pentru telefoanele mobile și dispozitive electronice. Sunt de acord cu raportorul, care sugerează extinderea ariei de cuprindere și creșterea frecvenței acestor acțiuni de verificare, precum și încurajarea co-reglementării, pentru implicarea în procesul legislativ a diferitelor părți interesate, astfel încât măsurile luate să fie mai eficiente și mai ușor de aplicat.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Raportul se referă la practicile comerciale neloiale în domeniul publicității, în sensul definiției din Directiva privind practicile comerciale neloiale, axându-se pe problemele legate de dezvoltarea de noi practici și tehnologii în domeniul publicității, neabordând relațiile dintre întreprinderi, care cad în special sub incidența Directivei 2006/114/CE. Publicitatea este un instrument care deservește atât piața internă, acționând ca un „lubrifiant” al activității economice (stimularea concurenței, competitivității, inovării și creativității), cât și consumatorii (diversitatea opțiunilor, scăderea prețurilor). Aceasta reprezintă un sector economic important, numai publicitatea pe internet valorând peste 14 miliarde de euro pe piața europeană. În condițiile în care există un deficit de informare privind drepturile consumatorilor în domeniul publicității, sunt necesare facilitarea accesului la informație și o mai bună transparență.

Datorită faptului că publicul larg nu este conștient nici de problemele legate de utilizarea datelor personale, nici de instrumentele aflate la dispoziția sa pentru a le combate, se impune, adesea, lansarea unor campanii de informare privind drepturile consumatorilor în domeniul publicității, în special în ceea ce privește utilizarea datelor personale, fie că acestea sunt furnizate în mod voluntar, fie că sunt colectate în mod automat, precum și dezvoltarea unor instrumente pedagogice destinate utilizatorilor de internet (exemplu: tehnologiile de gestionare a „urmelor” lăsate pe internet și mijloacele de protejare a vieții private).

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. (IT) Aș dori să îl felicit pe dl Juvin pentru munca sa excelentă. Odată cu Directiva din 2005 privind practicile comerciale neloiale, care nu garantează un cadru juridic corespunzător pentru combaterea publicității agresive și înșelătoare, pe internet se dezvoltă alte forme de publicitate, mai noi și mai convingătoare. Această rezoluție le permite consumatorilor europeni să fie mai bine informați în legătură cu noile forme de publicitate invazivă prezente pe internet, solicită o protecție sporită a consumatorilor vulnerabili și subliniază rolul publicității în promovarea unor modele pozitive.

Doresc să-mi exprim îngrijorarea în legătură cu utilizarea frecventă a publicității comportamentale și cu dezvoltarea practicilor publicitare invazive (precum citirea e-mailurilor, utilizarea rețelelor sociale și a sistemelor de localizare și publicitatea re-direcționată), care reprezintă atacuri la adresa intimității consumatorilor. Prin urmare, solicit Comisiei să impună introducerea cuvintelor lizibile „publicitate comportamentală” în reclamele online pentru care este nevoie.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Acest raport prezintă practicile comerciale neloiale în domeniul publicitar, conform definițiilor din Directiva privind practicile comerciale neloiale (UCPD) și se concentrează asupra problemelor ce rezultă din dezvoltarea noilor practici și tehnologii publicitare. El nu vorbește despre relațiile între două sau mai multe întreprinderi, care sunt abordate, printre altele, de Directiva 2006/114/CE. Publicitatea avantajează atât piața internă (creând premisele activității economice prin stimularea concurenței, competitivității, inovației și creativității), cât și consumatorii (oferindu-le o gamă variată de opțiuni și reducând prețurile).

Ea reprezintă un sector economic esențial: piața de publicitate online din UE valorează peste 14 miliarde de euro. Nu trebuie, însă, să fim idealiști: publicitatea poate implica și practici neloiale, poate invada spațiul public (prin afișele publicitare) și privat (prin e-mailuri nesolicitate), se poate adresa unor grupuri vulnerabile (copiii și persoanele cu multe datorii), poate crea bariere la pătrunderea pe piața internă (dacă investițiile sunt prea mari) și poate afecta piața internă (determinându-i pe consumatori să cumpere bunuri sau servicii pe care nu le-ar fi cumpărat în mod normal).-

 
  
MPphoto
 
 

  Olga Sehnalová (S&D), în scris.(CS) Doresc să subliniez în principal problema protecției datelor online în raportul dlui Juvin. Trebuie să ne asigurăm că consumatorii primesc informații clare și cuprinzătoare privind modul de colectare, prelucrare și utilizare a datelor personale. Nu aș prefera, însă, o soluție de reglementare a internetului, ci una care să constea în educarea utilizatorilor de internet și în introducerea reglementărilor și restricțiilor doar în cazuri limitate. Introducerea unor practici de cenzură va conduce la alte scheme de fraudă, mult mai sofisticate, care se vor afla mereu cu un pas înaintea oricărei reglementări. Activitățile care îi informează și îi educă pe utilizatori sunt foarte importante. Totodată, utilizatorii de internet trebuie să aibă la dispoziție mai multe opțiuni cu privire la modul în care le sunt gestionate datele cu caracter personal. Este important ca Comisia să inițieze campanii de informare privind drepturile de bază ale consumatorilor în ceea ce privește publicitatea, mai ales dacă este vorba despre utilizarea datelor cu caracter personal. Totodată, salut dezvoltarea programelor educaționale ale UE care îi învață pe copii și alte grupuri vulnerabile să înțeleagă neajunsurile publicității. Salut modul în care raportul pune accentul pe protecția grupurilor vulnerabile de consumatori și pe garantarea respectului pentru demnitatea umană în publicitate.

Publicitatea poate demonta și înfrunta eficient stereotipuri. Ea poate fi o forță pozitivă împotriva rasismului, sexismului, discriminării și așa mai departe. Ea poate reprezenta, însă, și o influență nocivă: poate contribui la violență, la dependențe precum fumatul sau alcoolismul sau la afecțiuni alimentare precum anorexia nervoasă și bulimia. Raportul menționează și alți factori importanți, care merită atenția noastră. Acesta este motivul pentru care am susținut raportul.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. − (DE) Publicitatea pe internet se adaptează comportamentului utilizatorilor. Dată fiind existența profilurilor de utilizatori, publicitatea poate fi direcționată și se pot evita persoanele din afara grupului țintă. Cu toate acestea, sondajele arată că utilizatorii se opun în mare măsură publicității online personalizate, care este frecvent considerată invazivă. Multe persoane au senzația că sunt urmărite. 62 % dintre persoanele intervievate consideră că protecția datelor nu este respectată în cazul publicității personalizate, iar specialiștii în protecția datelor confirmă aceste reticențe, fiindcă datele personale sunt stocate, comparate și corelate cu alte date. Teoretic, fiecare utilizator poate dezactiva această opțiune. Totuși, legătura pentru a face acest lucru nu este ușor de găsit și, prin urmare, acest raport propune ca consumatorii să poată refuza toate reclamele prin e-mail cu ajutorul unei legături directe și funcționale.

De asemenea, raportul le permite consumatorilor să primească informații clare, accesibile și cuprinzătoare privind modul de colectare, prelucrare și utilizare a datelor lor. Datele trebuie păstrate complet separat față de cele colectate pe parcursul activităților publicitare. Conținutul e-mailurilor private nu trebuie folosit în scopuri publicitare, iar pentru protejarea intimității pe internet trebuie folosite configurările implicite ale sistemelor informatice (respectare a vieții private din momentul proiectării, „privacy by design”).

 
  
  

Raport: Bendt Bendtsen (A7-0331/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Sunt de acord cu obiectivele generale ale acestui plan de acțiune, care ia în considerare nivelul redus de utilizare al resurselor Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) pentru măsuri din domeniul eficienței energetice și vizează asigurarea unui flux îmbunătățit al informațiilor la nivel local sau crearea unui punct unic de contact, precum și încurajarea statelor membre și a regiunilor să adopte o abordare orizontală privind eficiența energetică pentru a se dezvolta, deoarece această abordare reprezintă o modalitate profitabilă de stimulare a competitivității economice și de reducere a deficitelor de combustibil. De asemenea, sunt de acord cu recomandarea făcută Comisiei privind consultarea unor reprezentanți locali și regionali pentru a stabili direcția de dezvoltare a politicii energetice, precum și pentru a acorda sprijin financiar pentru proiectele locale și regionale prin programe inovatoare care folosesc resursele energetice și fondurile structurale existente. Acest cadru de acțiuni posibile propune crearea unor stimulente majore pentru regiunile care, până în acest moment, au jucat un rol cu mult peste medie în ceea ce privește eficiența energetică, prin promovarea independenței energetice a acestora și, pe de altă parte, prin încurajarea schimbului de bune practici între aceste regiuni și cele care au înregistrat o dezvoltare slabă în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece ne-am asumat angajamentul de a respecta mediul, de a găsi mijloace economice de producere a energiei și de a combate schimbările climatice. Este necesar să asigurăm dezvoltarea durabilă, însă dezvoltarea economică este, la rândul său, importantă. Trebuie să găsim un echilibru între aceste două dimensiuni. Este imposibil să combatem schimbările climatice fără să luăm în considerare eficiența energetică. În acest scop, este necesar să fixăm obiective și sancțiuni cuprinzătoare și realiste, astfel încât eficiența energetică să nu se bazeze numai pe beneficii economice. Eficiența energetică vizează în principal clădirile, deoarece acestea prezintă un potențial enorm din acest punct de vedere. Așadar, susțin opinia raportorului, și anume că trebuie să ne concentrăm pe renovarea clădirilor existente, având în vedere că rata de construcție a clădirilor noi în UE scade în mod continuu, iar multe clădiri vechi pot avea o contribuție semnificativă la eficiența energetică dacă sunt renovate în mod adecvat.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Problema energiei reprezintă o provocare majoră pentru Europa. Nu trebuie să uităm în ce măsură se datorează dezvoltarea continentului nostru accesului relativ facil la energie de care țările europene s-au bucurat timp de peste un secol. Problema energiei îmbracă un aspect diferit acum. Utilizarea combustibililor fosili este pe cale să devină de domeniul trecutului. Dubla presiune exercitată de problema încălzirii globale și de creșterea inevitabilă a dificultății obținerii rezervelor de petrol și, într-o măsură mai mică, a celor de gaze, ne forțează să ne gândim la soluții noi. Încă din 2006 funcționează un Plan de acțiune privind eficiența energetică prin care să fie abordate două aspecte concrete ale eficienței energetice. Pentru a realiza economii care să îi permită să devină mai puțin dependentă de partenerii săi internaționali, UE trebuie să abordeze atât deficiențele din producție, cât și pe cele din consum: este nevoie de clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic, de echipamente mai economice, dar și de tehnologii de producție eficientizate, care să ne ajute să combinăm competitivitatea și inovarea cu economiile de scară. În mod evident, susțin acest text crucial (inclusiv obiectivul obligatoriu de creștere cu 20 % a eficienței energetice de acum până în 2020), care plasează Uniunea Europeană printre liderii din aceste domenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) S-au realizat multe de la adoptarea Planului de acțiune privind eficiența energetică în 2006; cu toate acestea, contextul politic și economic s-a schimbat destul de mult între timp. În consecință, a apărut necesitatea clară de a revizui politica UE privind eficiența energetică în vederea alinierii la prioritățile și evoluțiile actuale. Eficiența energetică este cea mai rapidă și rentabilă modalitate de reducere a emisiilor de CO2 și a altor emisii. Avantajele sunt enorme în ceea ce privește creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Consider că este necesară o evaluare temeinică a realizărilor și a deficiențelor Planului de acțiune privind eficiența energetică din 2006, care să stea la baza revizuirii politicii UE privind eficiența energetică. Este din ce în ce mai evident că, dacă lucrurile nu se vor schimba, UE nu își va atinge obiectivul de 20 %, fiind necesar să se adopte măsuri mai eficiente de promovare a eficienței energetice. Este necesar să se acorde o atenție deosebită renovării clădirilor existente, deoarece până acum s-a înregistrat un progres minim în acest domeniu. Rata de construcție a clădirilor noi în UE scade în mod continuu, iar multe clădiri vechi dețin potențialul de eficiență cel mai ridicat, dacă sunt renovate în mod adecvat. S-ar facilita astfel reducerea dependenței energetice globale a UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) Raportul din proprie inițiativă al dlui Bendt Bendtsen, adoptat de o largă majoritate, transmite un binevenit semnal politic privind problema energiei, la câteva zile după sfârșitul Summitului de la Cancun și cu două luni înainte de Summitul pentru energie din data de 4 februarie 2011. Eficiența energetică este, fără îndoială, una dintre problemele cruciale din lupta pe care o ducem pentru protecția mediului. Economiile de energie și eficiența energetică reprezintă cea mai rapidă și eficientă modalitate, din punctul de vedere al costurilor, de reducere a emisiilor de CO2 și de îmbunătățire a siguranței aprovizionării. În acest raport solicităm eforturi sporite pentru a atinge obiectivul privind eficiența energetică, de 20 %, până în 2020. Cu toate acestea, trebuie să îmi exprim regretul că amendamentul prin care se solicita Comisiei Europene să lanseze anul viitor o inițiativă de renovare capitală a clădirilor existente nu a întrunit majoritatea necesară. Raportul menționează numai clădirile noi, fără să se refere la problema administrării clădirilor existente. Însă clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie și pentru 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece este necesar să se adopte măsuri specifice pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune privind eficiența energetică, mai ales că este din ce în ce mai evident că UE nu își va atinge obiectivul de reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aș dori să atrag atenția asupra faptului că eficiența energetică este cea mai rapidă și eficientă modalitate, din punctul de vedere al costurilor, de reducere a emisiilor de CO2 și a altor emisii. Mai mult decât atât, aceasta reprezintă o oportunitate unică de a sprijini și de a crea locuri de muncă, reducând, în același timp, dependența de importurile de energie. Pe această cale, Parlamentul European face apel la Comisia Europeană să conceapă noul Plan de acțiune privind eficiența energetică ținând cont de nevoile consumatorilor de energie vulnerabili. Mai mult decât atât, îndeamnă statele membre să adopte măsuri adecvate și politici eficiente, cum ar fi planurile naționale de acțiune sau măsurile sociale care au obiectivul de a reduce sărăcia energetică, și să prezinte în mod regulat rapoarte privind acțiunile întreprinse pentru a rezolva această problemă. De asemenea, Comisia trebuie să fie responsabilă cu prezentarea de statistici privind dezvoltarea tuturor elementelor principale ale politicii energetice a UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Aș dori să îl felicit pe raportor, dl Bendtsen, pentru acest raport important și de actualitate privind eficiența energetică. Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că eficiența energetică ne poate ajuta să reducem emisiile de CO2 în mod substanțial.

Din acest tip de acțiune politică pot decurge diferite avantaje: în primul rând, s-ar crea noi locuri de muncă, dar ar fi posibil în același timp și să genereze o mai mare implicare a întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă liantul economiei italiene și europene, deoarece acestora li s-ar oferi oportunități inovatoare de dezvoltare. În acest scop, este necesar să se prevadă instrumente financiare adecvate pentru consolidarea formării profesionale, cercetării și accesului la informații. Așadar, sunt de acord că este necesar să revizuim politicile Uniunii Europene în materie de eficiență energetică și să punem în aplicare planuri concrete pentru stimularea competitivității.

În ceea ce privește clădirile și proiectarea ecologică, sunt de acord că trebuie să se pună accent pe renovarea clădirilor existente, întrucât acestea dețin potențialul de eficiență cel mai ridicat, dacă sunt renovate în mod adecvat. În consecință, pentru a atinge aceste obiective, este necesar să se promoveze măsuri, instrumente și sprijin pentru finanțare atât în statele membre, cât și la nivel comunitar, prin introducerea, de exemplu, a fondurilor ad hoc.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris.(CS) Raportul privind eficiența energetică solicită, în mod corect, să se pună mai mult accent pe soluții inovatoare cum ar fi rețelele inteligente și sistemele de contorizare inteligente, pe o integrare mai flexibilă a surselor regenerabile de energie, precum și pe crearea unei strategii globale de producere a căldurii. Trebuie să menționăm la acest punct că obiectivul este ca 50 % dintre locuințe să fie dotate cu sisteme de contorizare inteligente până în 2015, urmând să se atingă un procent de 80 % până în 2020. Mă bucur că nu au existat propuneri privind introducerea de măsuri legislative în sfera sărăciei energetice. În schimb, formularea a fost de o așa natură, încât este clar că statele membre sunt cele mai în măsură să abordeze problema respectivă, iar aceasta trebuie să fie rezolvată la nivel național. Posibilitatea de a folosi 15 % din FEDER pentru programe de eficiență energetică ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea eficienței energetice. Cu toate acestea, cred că este într-adevăr necesar ca eficiența energetică să devină o prioritate europeană orizontală, finanțată din alte surse decât fondurile structurale.

Consider că a fost corect să respingem propunerile privind introducerea unei taxe pan-europene pe energie sau cărbuni, care ar genera numai costuri crescute ale energiei și ar afecta cel mai mult categoriile cu venituri scăzute. Și eu consider că obiectivele de eficiență energetică nu trebuie să fie obligatorii din punct de vedere legal și că nu trebuie să introducem o condiție superficială pentru acordarea fondurilor structurale pe baza eficienței energetice.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Eficiența energetică este crucială pentru creșterea siguranței aprovizionării, îmbunătățirea calității aerului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și dezvoltarea competitivității societății noastre. Eficiența energetică înseamnă să realizăm mai multe având la dispoziție mai puține resurse. Acest raport prezintă o viziune ambițioasă pentru creșterea eficienței energetice, de pildă prin introducerea unor obiective individuale și a unor stimulente pozitive. Se introduc elemente importante în ceea ce privește modernizarea infrastructurii energetice, cum ar fi rețelele inteligente, eficiența energetică a clădirilor și a transporturilor, utilizarea TIC și dezvoltarea cercetării științifice din domeniul energetic. Raportul subliniază necesitatea de a dubla fondurile alocate cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și activităților demonstrative din domeniul energetic. În ceea ce privește finanțarea, raportul încurajează și utilizarea fondurilor structurale pentru a sprijini eficiența energetică, iar aceasta va reprezenta o prioritate în cadrul bugetului UE după anul 2013. Ținând cont de toate aceste lucruri, aș dori să felicit raportorul, pe dl Bendtsen, pentru munca excelentă desfășurată și pentru echilibrul atins, și doresc să vă invit pe toți să sprijiniți acest raport important.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Clădirile generează aproximativ 40 % din consumul de energie și aproximativ 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană. Una dintre prioritățile următoarei revizii a planului de acțiune privind eficiența energetică trebuie să o constituie clădirile eficiente din punct de vedere energetic. În prezent, 30 % din locuințele existente în Europa nu sunt eficiente și au facturi mari pentru energie. De aceea, este important nu numai să promovăm noile clădiri sustenabile, ci și să realizăm o renovare sustenabilă a clădirilor existente. De aceea, statele membre trebuie să lanseze imediat un program de renovare capitală a ansamblului de clădiri existente, pentru a atinge un consum de energie apropiat de zero în mediul construit până în 2050. Există și o legătură între eficiența energetică și sărăcia energetică. Așadar, facem apel la Comisie să pregătească un nou plan de acțiune privind eficiența energetică, pentru a lua în calcul nevoile consumatorilor vulnerabili.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. Aș dori să salut raportul privind eficiența energetică, deoarece va spori securitatea în domeniul energiei și va crea avantaje sociale și economice pentru economia UE. Membrii Grupului S&D au atras atenția asupra faptului că resursele energetice nu sunt distribuite în mod uniform între statele membre. Trebuie să luăm întotdeauna în considerare solidaritatea europeană atunci când elaborăm legi privind eficiența energetică. S-a afirmat că economisirea de energie reprezintă una dintre cele mai rapide modalități de a obține eficiența energetică. Promovarea eficienței energetice va crea locuri de muncă și va ajuta guvernele statelor membre să economisească miliarde prin reducerea costului anual al încălzirii.

Consider binevenită crearea unei societăți cu un nivel mai scăzut de emisii de dioxid de carbon, însă trebuie să avem grijă să atingem un echilibru corect între statele membre, în funcție de capacitățile și resursele acestora. Mă îngrijorează posibilitatea ca anumitor state membre, cum este și România, să li se pretindă să aibă performanțe egale cu cele ale altor state membre care au o experiență dovedită în domeniul eficienței energetice, cum ar fi Suedia. Perspectiva financiară 8 va reprezenta un instrument de finanțare crucial pentru încurajarea și promovarea eficienței energetice între 2014 și 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la planul de acțiune privind eficiența energetică, deoarece acesta prezintă o serie de propuneri importante pentru mediu și economie, printre care și o legislație europeană care introduce obiective obligatorii pentru reducerea consumului de energie.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) În 2008, Europa și-a asumat angajamentul de a înregistra, până cel târziu în 2020, o reducere cu 20 % a consumului de energie și de a se asigura că 20 % din consumul energetic se realizează din surse regenerabile. Acest obiectiv este fundamental pentru ca Europa să își poată îndeplini obiectivul de a reduce emisiile de CO2 și dependența de combustibili fosili, însă trebuie să rămână un obiectiv la care diversele state să poată adera în mod voluntar.

În acest scop, în loc să li se impună o limită obligatorie, statele membre trebuie să ajungă la un acord privind soluțiile care vizează creșterea eficienței energetice și reducerea cantității de energie pierdută fără a afecta mediul și fără a prezenta costuri exagerate pentru industriile și producătorii europeni, mai ales într-o perioadă de criză economică cum este cea în care ne aflăm.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest raport se axează pe politica din domeniul eficienței energetice din UE. În ceea ce privește această problemă, sprijin necesitatea de a fixa obiective obligatorii. În Cartea verde a Comisiei (2005/0265 finală) privind eficiența energetică, se estimează că va fi creat aproximativ un milion de noi locuri de muncă în Europa, în mod direct sau indirect. Potrivit acestei Comunicări, principalii beneficiari ai măsurilor de eficiență energetică sunt IMM-urile, menționându-se și că o gospodărie medie poate economisi o sumă medie de 1 000 EUR anual prin intermediul măsurilor din domeniul eficienței energetice.

Măsurile obligatorii în materie de eficiență energetică joacă, de asemenea, un rol crucial în reducerea deficitului de energie generat de importul de petrol și gaze din Golf și din Rusia.

Avem deja obiective obligatorii pentru creșterea la 20 % a cotei de energie regenerabilă din Uniunea Europeană. În cadrul actual și în lipsa unor obiective obligatorii privind eficiența energetică, am putea să atingem numai jumătate din acest potențial. Este și o problemă de certitudine juridică și un semnal important pentru direcționarea noilor investiții.

Consider că UE și Portugalia ar avea mai mult de câștigat decât de pierdut prin adoptarea acestui obiectiv obligatoriu. Mai mult decât atât, dacă obiectivul UE 2020 rămâne în stadiul de inițiativă, nu vom obține nimic prin această strategie.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Promisiunile de a crește eficiența energetică s-au înmulțit, însă Uniunea Europeană riscă să nu îndeplinească obiectivele propuse: atingerea unui nivel de 20 % până în 2020. Cele mai recente date indică o valoare medie efectivă de numai 9 %, în ciuda faptului că o creștere a eficienței energetice ar contribui la reducerea emisiilor, a consumului și a dependenței energetice.

Raportul cuprinde o gamă variată de elemente care acoperă într-un mod destul de adecvat domeniul larg al eficienței energetice, deși unele dintre modalitățile propuse ar putea să îngreuneze atingerea cu succes a obiectivelor vizate.

Există însă aspecte cu care nu suntem de acord, cum ar fi presupusa legătură dintre eficiența energetică și așa-numita Strategie Europa 2020, care prevede crearea unei piețe unice pentru energie și promovarea instrumentelor de piață, în timp ce sistemul european de comercializare a emisiilor ascunde o parte din profiturile provenind din eficiența energetică și ignoră necesitatea de a proteja un sector public energetic puternic, care trebuie promovat în fiecare stat.

Deși suntem de acord că este necesar să existe fonduri comunitare pentru punerea în aplicare a obiectivelor, avem încă dubii cu privire la posibilitatea practică de a utiliza până la 15 % din FEDER sau de a utiliza Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru eficiența energetică, dat fiind faptul că necesitățile și prioritățile aferente distribuției acestor fonduri ar trebui să fie stabilite de către statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Grossetête (PPE), în scris.(FR) Se pot introduce numeroase măsuri care oferă posibilități neutilizate până acum pentru a crește eficiența energetică din sectoare cheie, cum ar fi transportul și mediul construit.

Cu toate acestea, este nerealist să se stabilească un obiectiv obligatoriu privind creșterea eficienței energetice cu cel puțin 20 % până în 2020, deoarece nu există nicio metodă de evaluare și nici indicatori comuni. În schimb, ar trebui să ne axăm pe obiective sectoriale specifice, cum ar fi angajamentul de a reduce consumul de energie al clădirilor existente cu 38 %.

Absența finanțării reprezintă un obstacol major pentru renovarea clădirilor din sectorul locuințelor și al IMM-urilor. În loc să lupte pentru atingerea unor obiective nerealiste, Comisia Europeană ar trebui să prezinte soluții inovatoare și să stimuleze parteneriatele public-privat, deoarece această ecologie creativă este o sursă de locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Mi-am exprimat acordul în legătură cu acest raport deoarece vizează creșterea eficienței energetice cu cel puțin 20 % până în 2020, marcând astfel un progres în procesul de tranziție spre o economie durabilă și ecologică. Avantajele sunt enorme în ceea ce privește creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Se vor crea locuri de muncă atât în zonele rurale, cât și în cele urbane. Știm foarte bine că există un potențial enorm al clădirilor în ceea ce privește eficiența energetică. În consecință, trebuie să ne axăm pe renovarea clădirilor existente, din moment ce rata de construcție a clădirilor noi în UE scade în mod continuu, iar multe clădiri vechi dețin potențialul cel mai ridicat de eficiență energetică, dacă sunt renovate în mod adecvat. În industria tehnologiilor ecologice există necesitatea de a reduce decalajul dintre SUA și China, pe de o parte, și UE, pe de altă parte. Ambele țări devansează cu mult UE în ceea ce privește adoptarea măsurilor legislative de promovare a soluțiilor de eficiență energetică. Așadar, măsurile și instrumentele menite să stimuleze finanțarea trebuie să fie sprijinite de UE și de statele membre. Crearea fondurilor naționale pentru eficiență energetică, care sprijină contractele de performanță energetică, ar trebui stimulată printr-un instrument financiar la nivel european. Contractele de performanță energetică prin care un client achiziționează o garanție a economiei de energie creează un efect de levier, întrucât investiția este recuperată într-un interval de 2-15 ani. Un astfel de model generează locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, clienții fac economii la factura de energie, iar emisiile se reduc.

 
  
MPphoto
 
 

  Eija-Riitta Korhola (PPE), în scris.(FI) În momentul în care, la fel ca majoritatea membrilor grupului meu, am votat împotriva obiectivului de reducere cu 20 % a consumului de energie, poziția mea nu viza importanța economisirii energiei, ci modalitatea în care se încearcă promovarea acesteia. Nu putem nega faptul că este important să se optimizeze economia de energie. Cu toate acestea, încercările de a găsi soluții pentru problemele climatice, de securitate a energiei și de aprovizionare ale UE nu sunt durabile sau prudente, în opinia mea.

În faimosul pachet 20­20­20 privind energia și clima, obiectivul referitor la economiile de energie era singurul care nu era obligatoriu, deoarece s-a presupus că va fi dezvoltat simultan cu alte obiective obligatorii, cum ar fi acelea care vizau reducerea emisiilor și sursele regenerabile de energie. Obiectivul privind economiile de energie nu a fost pus în aplicare așa cum am dorit, însă acum, în loc să împovărăm Comunitatea cu încă un obiectiv obligatoriu, care se suprapune cu alte asemenea obiective, și fără să știm cum va fi îndeplinit acesta, ar trebui să vedem dacă restul obiectivelor au fost stabilite în mod corespunzător de la bun început.

În momentul în care introducem obiective privind sursele regenerabile de energie și reducerea emisiilor, se exercită presiune asupra statelor membre și a companiilor, iar acestea nu mai pot rezista tentației de a adopta soluții care nu sunt viabile, cu efect pe termen scurt. Dacă impunem și mai multe restricții, vom ajunge în situația în care UE își va tăia creanga de sub picioare, cauzând, în același timp, un transfer masiv al veniturilor, care nu va mai aduce niciun beneficiu pentru climă, mediu sau securitatea energetică.

Rezultatul a fost contrar bunelor noastre intenții. Industria devine tot mai puțin viabilă la nivel global, ardem într-un mod nedurabil lemn în numele energiei regenerabile, în timp ce problema fundamentală, și anume aceea a emisiilor de dioxid de carbon, devine una tot mai gravă dincolo de granițele noastre.

Este timpul să optăm pentru acțiuni raționale și durabile, nu să recurgem la măsuri obligatorii obtuze și lipsite de obiective tangibile și raționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. − (DE) O creștere a eficienței energetice la nivel european reprezintă o componentă centrală a unei strategii energetice europene durabile. Aceasta va permite reducerea emisiilor de CO2 și, în același timp, îmbunătățirea securității din domeniul energiei în cel mai rapid și rentabil mod cu putință. Salut faptul că raportul subliniază creșterea investițiilor în eficiența energetică a clădirilor, deoarece astfel se vor crea noi locuri de muncă în sectorul construcțiilor și al IMM-urilor și se vor putea obține anual economii de energie de până la 1 000 EUR la nivelul unei gospodării. De asemenea, raportul menționează necesitatea de a crește eficiența energetică în întregul sistem de transport, prin înlocuirea mijloacelor de transport care consumă o cantitate mare de energie, cum ar fi autoturismele și camioanele, cu mijloace de transport care consumă o cantitate mult mai mică de energie, cum ar fi transportul feroviar. Salut aspectele acestui raport prin care se face apel la Comisie și la statele membre să trateze eficiența energetică cu o atenție deosebită și să se asigure, în același timp, că sunt respectate numeroasele dispoziții legale care sunt deja în vigoare în acest domeniu la nivel european și național.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Liberadzki (S&D), în scris.(PL) În cadrul votului de astăzi am susținut adoptarea raportului Bendtsen referitor la revizuirea planului de acțiune privind eficiența energetică. Nu există nicio îndoială că modalitatea cea mai rentabilă și rapidă de reducere a emisiilor de dioxid de carbon este eficiența energetică. Cert este că în prezent aproximativ 40 % din consumul de energie și aproximativ 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE sunt generate de clădiri. De aceea, consider că unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le facem este să creștem eficiența energetică a clădirilor, iar acest obiectiv trebuie atins prin demararea unor acțiuni de renovare a echipamentelor existente și prin crearea unei infrastructuri comune mai eficiente în clădiri și în sistemele de încălzire. Am votat în favoarea finanțării proiectelor de izolare termică a clădirilor din fondurile structurale.

 
  
MPphoto
 
 

  Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris. − Raportul privind eficiența energetică este foarte important pentru adoptarea planului de acțiune UE în acest domeniu pentru următorii ani și va avea un impact enorm asupra modalităților de reducere a emisiilor de CO2, a creșterii economice, a creării de locuri de muncă în domeniul IT, în cel al construcțiilor și în cel al serviciilor. Am votat pentru o protecție mai eficienta a consumatorilor vulnerabili. Acești consumatori trebuie să beneficieze cel mai mult de pe urma îmbunătățirilor privind eficiența energetică, însă este nevoie de mai multe resurse financiare în vederea realizării investițiilor necesare. De asemenea, am votat pentru înființarea unor fonduri privind eficiența energetică la nivel național, regional sau local. Aceste fonduri ar putea să joace un rol fundamental în dezvoltarea IMM-urilor și companiilor care furnizează servicii privind eficiența energetică. Am votat împotriva instaurării obiectivului obligatoriu din punct de vedere juridic de a ajunge la cel puțin 20 % în materie de economisire a energiei până în 2020, deoarece acest caracter constrângător la nivelul UE ar putea avea efecte negative pe piața unică. Consider că procesul de tranziție spre o economie durabilă și ecologică va avansa și fără a impune dispoziții legislative excesive.

 
  
MPphoto
 
 

  Mario Mauro (PPE), în scris. (IT) În acest raport referitor la revizuirea Planului de acțiune privind eficiența energetică, dl Bendtsen subliniază, în mod întemeiat, faptul că politicile naționale încă nu exploatează la maximum potențialul din domeniul eficienței energetice. Așadar, trebuie să consolidăm strategiile Uniunii Europene în acest sens. Am votat în favoarea propunerii.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Acest raport promovează principiul eficienței energetice și pledează în favoarea etichetării energetice. Este un lucru bun, deși poate am fi dorit ca discuția să includă și cumpătarea energetică și etichetarea ecologică. Raportul a vizat și sărăcia energetică. Aceasta este o veste bună. Însă este păcat că transformă aceste aspecte în instrumente ale capitalismului ecologic, că susține libera concurență, solicită intervenția intermediarilor financiari și laudă beneficiile unei piețe a carbonului. În acest fel anihilează progresul promis.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Un plan de acțiune care respectă politica energetică europeană trebuie să abordeze următoarele probleme: tranziția către un sistem de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon, garantarea securității aprovizionării cu energie și asigurarea consolidării competitivității UE și a distribuirii de energie la prețuri accesibile pentru toți consumatorii. Atingerea acestor obiective necesită un efort financiar și uman considerabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. Iată principalele 10 orientări pentru eficiența energetică:

1. Tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic; 2. Tehnologiile de transport; 3. Folosirea eficientă a energiei; 4. Siguranța circuitului de transport al energiei; 5. Colectarea și depozitarea bunurilor folosite în producerea de energie; 6. Exploatarea energetică a țărilor – furnizorilor; 7. Formarea și distribuția resurselor de energie; 8. Programele anti-monopol pentru consumul de energie și aprovizionarea cu energie; 9. Nanotehnologiile din sectorul aprovizionării cu energie și dezvoltarea acestuia; 10. Legislația eficientă din domeniul energetic.

Din păcate, prezentul raport nu acoperă aceste aspecte. Am votat însă în favoarea raportului, ținând cont de faptul că principala sarcină este abia la început.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Eficiența energetică este un domeniu care prezintă un important potențial pentru viitor și în care UE a acumulat deja o oarecare experiență. Mai mult decât atât, statele membre ale UE găzduiesc numeroase companii importante din sfera tehnologică. Pe lângă beneficiile evidente pentru mediu, acest sector oferă și oportunități pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Cu toate acestea, experiențele trecute au arătat că UE își stabilește adesea obiective ambițioase, după care întâmpină probleme la îndeplinirea lor sau nu le îndeplinește deloc. Același lucru s-ar putea întâmpla și în cazul clădirilor, care prezintă, bineînțeles, un potențial enorm pentru economiile de energie.

Este cu mult mai simplu să punem în aplicare măsuri de acest tip pentru clădirile noi decât pentru cele existente. Clădirile din patrimoniu prezintă o serie de probleme speciale. În cele din urmă, nu trebuie să permitem ca situația să scape de sub control prin impunerea unor măsuri menite să crească eficiența energetică, a căror punere în aplicare să aibă însă un preț atât de ridicat, încât nivelul cheltuielilor de trai să devină aproape inaccesibil. Am votat în consecință.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) Este imposibil să nu fim de acord cu afirmația raportorului, potrivit căreia „eficiența energetică reprezintă cea mai avantajoasă, din punct de vedere al costurilor, și mai rapidă modalitate de reducere a emisiilor de CO2 și a altor emisii”. Pe deasupra, măsurile menite să îmbunătățească eficiența energetică contribuie la creșterea economică și la crearea de noi locuri de muncă. Acest fenomen se poate observa, de exemplu, în noile state membre, unde amploarea provocărilor care trebuie înfruntate este enormă.

Trebuie menționat și faptul că sprijinul acordat de Uniunea Europeană pentru izolarea clădirilor reprezintă unul dintre cele mai evidente aspecte ale politicii de coeziune. Modernizarea clădirilor constituie unul dintre cele mai bune semne ale prezenței Uniunii Europene în regiune. În acest context, sprijin propunerile cuprinse în acest raport, care vizează o creștere a cheltuielilor cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea planului de acțiune privind eficiența energetică, deoarece consider că este important să impulsionăm Uniunea Europeană să înregistreze un progres către un viitor ecologic și durabil. Reducerea consumului de energie prin intermediul inovațiilor sistemice pentru infrastructurile de energie și prin dezvoltarea urbană reprezintă un obiectiv stabilit pentru Europa în noul plan de acțiune care va fi prezentat de Comisie în februarie. De asemenea, consider că obiectivele nu trebuie să fie obligatorii, deoarece, dacă accelerăm ritmul, există riscul să aducem prejudicii financiare întreprinderilor și persoanelor. Trebuie să existe o coerență între măsurile din planul de acțiune și planurile naționale, ca să putem schița o metodologie comună pentru măsurarea țintelor în materie de eficiență energetică.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) La revizuirea planului de acțiune privind eficiența energetică, raportorul, membru al Grupului PPE, face o propunere echilibrată referitoare la atingerea unui obiectiv privind o economie de energie de 20 %, stabilit de Consiliul European în 2007.

În opinia mea, modalitatea pragmatică de a pune în aplicare politica de eficiență energetică propusă de raportor, prin obiective individuale și fără a impune obiective obligatorii din punct de vedere juridic, este cea mai adecvată metodă de atingere a obiectivului respectiv, în contextul economic și politic actual. Cu toate acestea, în cadrul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a fost adoptată o soluție care presupune introducerea unor obiective obligatorii privind reducerea consumului de energie cu cel puțin 20 %, inclusă într-un amendament aprobat prin intermediul voturilor socialiștilor, liberalilor și verzilor.

În cadrul prezentului raport, în favoarea căruia am votat, doresc să subliniez acțiunile desfășurate la nivel comunitar și la nivelul statelor membre în sprijinul eficienței energetice: aplicarea legislației existente în acest domeniu, dezvoltarea urbană care să țină cont de eficiența energetică, construirea de clădiri eficiente energetic și finanțarea acestor măsuri, precum și a altora, prin crearea unor fonduri naționale pentru eficiență energetică.

Trebuie să subliniez faptul că acest raport al Parlamentului European aduce o contribuție importantă la revizuirea Planului de acțiune privind eficiența energetică, actualmente pe masa de lucru a Comisiei Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Parțial datorită faptului că s-au adus mai multe îmbunătățiri planului inițial, sunt de acord cu dl Bendtsen că eficiența energetică reprezintă cea mai rentabilă și rapidă modalitate de reducere a emisiilor de CO2 și a altor emisii și că aceasta reprezintă o oportunitate unică de a sprijini și crea locuri de muncă, reducând, în același timp, dependența de importurile de energie. Dumnealui menționează că, potrivit Comisiei, economiile de energie se pot ridica la peste 1 000 EUR pe an la nivel de gospodărie.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Eficiența energetică reprezintă cea mai avantajoasă, din punct de vedere al costurilor și cea mai rapidă modalitate de reducere a emisiilor de CO2 și a altor emisii. Avantajele sunt enorme, atât în ceea ce privește creșterea economică, cât și în ceea ce privește crearea de locuri de muncă (în domeniul IT, construcții și servicii) atât în mediul rural, cât și în cel urban, adesea în cadrul IMM-urilor, fiind vorba despre locuri de muncă locale, care nu pot fi externalizate. Comisia va prezenta un nou plan revizuit la începutul anului 2011, care trebuie să conțină următoarele elemente: - obiectivul obligatoriu comunitar privind creșterea eficienței energetice cu cel puțin 20 % până în 2020 - masuri de combatere a sărăciei energetice introduse în toate politicile energetice - revizuirea Directivei privind serviciile energetice în 2011 -încurajarea investițiilor în rețele inteligente și conformarea statelor membre cerinței celui de-al treilea pachet legislativ privind piața internă, de a instala contoare inteligente în 80 % din gospodării până în 2020 - Statele membre să-și stabilească obiective anuale privind renovările clădirilor - Comisia să propună politici pentru atingerea unui nivel aproape de zero pentru pierderile energetice ale clădirilor pana in 2050 - Comisia să analizeze modele de finanțare inovatoare, cum ar fi fondurile „revolving” pentru atingerea obiectivelor din sector.

 
  
MPphoto
 
 

  Teresa Riera Madurell (S&D), în scris. – (ES) Am votat în favoarea raportului, deoarece consider că este important ca obiectivul privind o eficiență energetică de 20 % să fie obligatoriu, nu numai din motive care vizează reducerea nivelului de CO2, cât și din motive sociale. O mare parte din cheltuielile gospodăriilor europene este reprezentată de facturile pentru energie. Introducerea unor măsuri de eficiență energetică prin care să se reducă pierderea de energie și care să contribuie la reducerea sărăciei energetice, este un obiectiv socialist.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédérique Ries (ALDE), în scris. (FR) Până în momentul în care provocarea nebunească a energiei solare spațiale va deveni realitate și întreaga lume se va putea bucura de avantajele unei asemenea mane electrice inepuizabile, Uniunea Europeană nu are altă soluție pentru politica energetică actuală decât să se aprovizioneze cu energie din cât mai multe surse cu putință și să opteze pentru eficiența energetică. Aceasta este o prioritate cheie a strategiei europene pentru următoarea decadă, evidențiată de dl Bendtsen în raportul aprobat în această după-amiază de majoritatea deputaților din Parlamentul European. Salut în mod special adoptarea obiectivului obligatoriu privind un nivel al economiilor de energie de 20 % până în 2020, care ar permite UE să economisească aproximativ 100 de miliarde de euro. Este evident că, pentru a atinge acest obiectiv, vom fi nevoiți să înregistrăm un progres în domenii diverse, cum ar fi serviciile energetice, transportul (vom avea până atunci un cadru pentru standardizarea vehiculelor electrice?) și clădirile. Acestea din urmă necesită o atenție deosebită, fiind cunoscut faptul că generează aproximativ 40 % din consumul de energie și aproximativ 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană. Clădirile publice, de exemplu, au un potențial considerabil de economisire a energiei, care ar facilita tranziția către o economie stabilă și ecologică.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Acest raport reprezintă o atenționare puternică și oportună adresată Comisiei și Consiliului în legătură cu importanța stabilirii unui obiectiv obligatoriu pentru economia de energie înainte de Summitul pentru energie de la data de 4 februarie 2011 și într-un moment în care Comisia își pregătește planul de acțiune privind eficiența energetică. Este esențial să existe o serie de măsuri europene ambițioase privind economia de energie și eficiența energetică pentru ca Europa să poată răspunde provocărilor referitoare la securitatea din domeniul energiei și la schimbările climatice. De asemenea, aceste măsuri sunt justificate din punct de vedere economic, creează locuri de muncă și ajută consumatorii să economisească bani la facturile pentru energie. Până în momentul de față statele membre nu și-au respectat angajamentele de a reduce consumul de energie cu 20 % până în 2020, înregistrând un progres insuficient. Dacă acest obiectiv devine obligatoriu (așa cum s-a întâmplat în cazul energiei regenerabile), se va asigura faptul că guvernele UE vor atinge efectiv acest potențial.

De asemenea, raportul solicită măsuri mai puternice pentru a diminua consumul de energie al clădirilor, în special prin renovarea ansamblului existent de clădiri. Având în vedere că 40 % din consumul de energie din UE este generat de clădiri, este esențial să se abordeze în mod ferm acest sector. Grupul Verzilor speră ca Summitul UE pentru energie să abordeze și această chestiune crucială.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris.(PL) Planul de acțiune privind eficiența energetică reprezintă o modalitate rentabilă de creștere a competitivității economiei și a siguranței aprovizionării cu energie a Uniunii Europene. Planul de a începe să îmbunătățim eficiența energetică constituie și o oportunitate perfectă de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii. Raportul Bendtsen atrage în mod corect atenția asupra modalităților de utilizare practică și eficientă a energiei care nu presupun reducerea consumului, dat fiind faptul că acesta este într-o continuă creștere în statele membre. Utilizarea noilor tehnologii energetice în construcții și transport permite realizarea unor economii semnificative la nivelul întregii Uniuni. Cu toate acestea, pentru ca astfel de metode să poată fi utilizate, este necesară o campanie de informare a cetățenilor, precum și o reducere a costurilor pe care le presupun tehnologiile de economisire a energiei. Obstacolul cel mai dificil de depășit în acest sens este, într-adevăr, prețul ridicat al echipamentelor inovatoare. Adoptarea unor obiective obligatorii pentru 2020 este dificilă în cazul multor state membre.

Este însă necesar să ne aducem aminte că fiecare stat membru se află într-un stadiu diferit de dezvoltare a politicii energetice. Un obiectiv obligatoriu care vizează acoperirea a 20 % din consumul final de energie din energie regenerabilă până în 2020 se poate dovedi a fi o provocare prea mare, mai ales pentru cele 12 noi state membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. − (NL) Mă bucur că Parlamentul European a declarat că este în favoarea unui obiectiv obligatoriu privind un nivel de 20 % al economiilor de energie în 2020. Conform previziunilor, Europa va atinge un nivel de economisire a energiei de numai 11 % cu ajutorul politicii actuale. Între timp, gospodăriile pierd energie în valoare de 1 000 EUR în fiecare an, iar anual exportăm nu mai puțin de 350 de miliarde de euro din bogăția noastră către statele care dețin resurse de petrol. O mai bună izolare a locuințelor, un transport mai eficient din punct de vedere energetic și aparate mai eficiente vor asigura facturi mai mici de energie pentru consumatori și întreprinderi.

Apar adesea bariere în calea adoptării acestor măsuri eficiente, cum ar fi costurile ridicate de investiție sau nesiguranța beneficiilor. Dacă miniștrii europeni vor sprijini această propunere, guvernele vor fi nevoite să acorde mai mult sprijin măsurilor de conservare a energiei. În cele din urmă, aceste măsuri vor aduce bani, deoarece factura pentru energie va fi mai mică.

Conservarea energiei este cel mai ieftin mod în care putem să atingem obiectivul în materie de climă, aceasta urmând să genereze cu 560 de milioane de tone mai puține emisii de CO2. Prin conservarea energiei ne va fi astfel și mai ușor să ridicăm puțin nivelul obiectivului în materie de climă. Din nefericire, suntem încă iremediabil în urmă; conform unui raport recent, trebuie să triplăm obiectivul european pentru a atinge un nivel de 20 % al economiei de energie. Așadar, este important ca obiectivul să devină obligatoriu în toate statele membre UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Konrad Szymański (ECR), în scris. Deputații din Grupul ECR consideră că eficiența energetică joacă un rol fundamental în îndeplinirea obiectivelor UE privind energia regenerabilă și reducerea emisiilor. Pe deasupra, aceasta joacă un rol important în ceea ce privește asigurarea securității noastre în domeniul energiei, contribuind și la competitivitatea noastră economică. Sprijinim o mare parte a conținutului acestui raport, deoarece, printre altele, pune accentul pe rețele și sisteme de contorizare inteligente, finanțare din partea BEI și a sectorului privat, precum și pe potențialul C&D de dezvoltare a eficienței energetice. Deputații din Grupul ECR nu sprijină însă obligativitatea obiectivelor în materie de eficiență energetică. Considerăm că UE și statele membre sunt deja motivate să pună în aplicare politicile din domeniul eficienței energetice prin obiectivele referitoare la energia regenerabilă și reducerea emisiilor, precum și prin obiectivele referitoare la economia de energie din cadrul Directivei privind serviciile energetice. În consecință, deputații ECR s-au abținut în cazul acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. − (DE) Am votat împotriva raportului Bendtsen, deoarece cifrele au fost modificate din nou, iar obiectivele sunt restrictive. Este adevărat că acesta este un raport nelegislativ, însă efectele Directivei privind proiectarea ecologică au demonstrat cu cât de multă atenție trebuie abordate aceste probleme. Din cauza interzicerii becurilor incandescente, am fost nevoit să evacuez o cameră, pentru a evita efectele dăunătoare asupra sănătății, după ce un bec economic care conținea mercur s-a spart. Exact lucrurile de acest tip trebuie să fie oprite în timp util.

 
  
MPphoto
 
 

  Hermann Winkler (PPE), în scris. − (DE) Am votat împotriva acestui raport. Salut modul în care raportul abordează Planul de acțiune privind eficiența energetică. Cu toate acestea, consider că impunerea „de sus” a unor obiective obligatorii referitoare la eficiența energetică, precum și stabilirea unor obiective obligatorii privind modernizarea și renovarea clădirilor private și publice (cum ar fi școlile) este o greșeală. Într-un moment în care bugetele provinciilor, autorităților locale și gospodăriilor private sunt reduse, astfel de cerințe nerealiste vor exercita o presiune prea mare asupra acestora. De exemplu, Comisia UE, ale cărei clădiri erau vizate de noile criterii privind eficiența, a fost nevoită să recunoască recent că nu poate îndeplini cerințele suplimentare referitoare la renovarea energetică a ansamblului său de clădiri. UE nu trebuie să solicite celorlalți să facă lucruri pe care ea însăși nu le poate face.

Pentru numeroasele întreprinderi mijlocii și, în special, pentru micii antreprenori din Saxonia, astfel de măsuri merg mult prea departe. Acestea vor împovăra în mod exagerat întreprinderile și se vor solda, în mod evident, cu pierderi ale locurilor de muncă și cu creșteri ale costurilor pentru consumatori. În opinia mea, trebuie să adoptăm o abordare critică, mai ales în ceea ce privește solicitarea de aplicare a criteriilor de eficiență energetică în cadrul politicii de achiziții publice. Modalitatea corectă de a economisi energie presupune educarea cetățenilor din Europa și crearea unor sisteme de stimulare fiscală.

 
  
MPphoto
 
 

  Joachim Zeller (PPE), în scris. − (DE) Sunt împotriva acestui raport. Deși conține anumite propuneri care merită luate în considerare, am o părere nefavorabilă despre astfel de gesturi politice prin care se solicită măsuri restrictive, aproape imposibil de pus în practică. Solicitările adresate autorităților locale și regionale și proprietarilor de locuințe private, de a efectua lucrări de renovare energetică pe proprietățile pe care le dețin sunt futile, dată fiind situația financiară a părților implicate. Chiar și Comisia UE a fost nevoită să recunoască că nu poate îndeplini cerințele vaste referitoare la renovarea energetică a ansamblului său de clădiri. Pe deasupra, nu am văzut încă nicio dovadă pentru afirmația că renovările energetice au ca rezultat direct reducerea costurilor. Ca urmare a investițiilor realizate în producție, în întreținerea infrastructurii și în unitățile producătoare de energie regenerabilă, costul energiei crește prea repede pentru a putea fi compensat prin economii de energie generate de măsurile privind eficiența energetică. Directiva UE privind eficiența energetică, care există din 2002, a fost pusă în aplicare în moduri foarte diferite în statele membre individuale, ceea ce înseamnă că nu există o abordare comună în Europa în această chestiune. Din perspectiva dezbaterilor financiare aflate în desfășurare, insistențele în favoarea unei mobilizări crescute a fondurilor structurale pentru finanțarea măsurilor din domeniul eficienței energetice sunt inadecvate. Sunt în favoarea unei dezbateri privind eficiența energetică bazată pe un consens larg la toate nivelurile politice și care să implice toți jucătorii relevanți și crearea unor sisteme de stimulare. Mă opun însă reglementărilor impuse „de sus”, al căror cost trebuie suportat de către alții.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate