Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/0062(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0370/2010

Dezbateri :

PV 17/01/2011 - 14
PV 17/01/2011 - 16
CRE 17/01/2011 - 14
CRE 17/01/2011 - 16

Voturi :

PV 19/01/2011 - 6.4
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0010

Dezbateri
Luni, 17 ianuarie 2011 - Strasbourg Ediţie JO

14. Acordul UE-Camerun privind legislația în domeniul forestier - Acordul UE-Republica Congo privind legislația în domeniul forestier - Acordurile de parteneriat voluntar FLEGT (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președintă. − Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea comună privind legislația în domeniul forestier (Camerun, Republica Congo)

– Acordul UE-Camerun privind legislația în domeniul forestier

Recomandarea elaborată de Yannick Jadot, în numele Comisiei pentru comerț internațional (A7-0371/2010)

Recomandare referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord de parteneriat voluntar între Uniunea Europeană și Republica Camerun cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale cu lemn și produse din lemn care intră în Uniunea Europeană (FLEGT)

[12796/2010 - C7-0339/2010 - 2010/0217(NLE)]

– Acordul UE-Republica Congo privind legislația în domeniul forestier

Recomandarea elaborată de Yannick Jadot, în numele Comisiei pentru comerț internațional (A7-0370/2010)

Recomandare referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord de parteneriat voluntar între Uniunea Europeană și Republica Congo cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale cu lemn și produse din lemn care intră în Uniunea Europeană (FLEGT)

[10028/2010 - C7-0170/2010 - 2010/0062(NLE)]

– Întrebare cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei [2010/3015 (RSP)] privind acordurile de parteneriat voluntar FLEGT cu Congo și Camerun și alte acorduri de parteneriat voluntar planificate, adresată de Yannick Jadot, Catherine Bearder, David Martin, Joe Higgins, Daniel Caspary (O-0202/2010 - B7-0802/2010) în numele

Grupului Verts/ALE

Grupului ALDE

Grupului S&D

Grupului GUE/NGL

Grupului EEP

 
  
MPphoto
 

  Yannick Jadot, raportor.(FR) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori, în această etapă timpurie, să îmi exprim mulțumirile față de toți colegii deputați în Parlamentul European pentru munca pe care am efectuat-o împreună cu privire la această chestiune, care a permis tuturor grupurilor politice din acest Parlament să ajungă la o poziție comună și le-a permis să prezinte o întrebare cu solicitare de răspuns oral și să elaboreze o rezoluție care să însoțească acordurile de parteneriat voluntar.

Subiectul este unul important. După cum știți, pădurea se diminuează. La fiecare două secunde, în întreaga lume, echivalentul unui teren de fotbal este distrus; în decurs de un an, o suprafață de mărimea Greciei este defrișată. În mod evident, aceasta este o situație tragică. Este tragică din punct de vedere al diversității: câteva mii de specii de plante și animale sunt amenințate, iar pădurile care sunt cele mai afectate – pădurile tropicale – conțin jumătate din biodiversitatea din lume. Este evident tragică, de asemenea, din perspectiva schimbărilor climatice: defrișările sunt responsabile pentru 20 % din emisiile de gaze cu efect de seră. În cele din urmă, defrișările pun câteva sute de milioane de persoane în pericol – persoane care fie trăiesc în păduri, fie trăiesc din ele.

Exploatarea forestieră și industria forestieră sunt printre principalele cauze ale defrișărilor, în special în zona pe care ne concentrăm astăzi: bazinul Congo. Se estimează că 20-40 % din lemnul tăiat și comercializat în lume este ilegal. Problema pe care o dezbatem astăzi este, prin urmare, una esențială.

Aceste acorduri de parteneriat voluntar au fost aprobate în cadrul aprobării procedurii din cadrul Comisiei pentru comerț internațional. Grație Tratatului de la Lisabona, această procedură permite Parlamentului European să își exprime punctul de vedere. În același timp, cu toate acestea, acesta poate doar să spună da sau nu. Prin urmare, dezbaterea este extrem de importantă întrucât ne permite să facem o analiză mai detaliată și vă permite dvs., dle comisar, în calitate de reprezentativ al Comisiei, să răspundeți la întrebările pe care vi le adresează Parlamentul.

Aceste acorduri sunt importante; ne permit să asigurăm trasabilitatea lemnului. De asemenea, ele pun în aplicare proceduri independente de verificare și suplimentează politicile forestiere și guvernanța în țările în cauză. Astăzi, vorbim despre Republica Congo și Camerun.

Cu toate acestea, aș dori să fac o remarcă inițială înainte de a discuta aceste acorduri și întrebările Parlamentului: trebuie să diferențiem cu adevărat între lemn legal și lemn durabil. Evident, avem de-a face cu legalitatea lemnului aici, însă lemnul legal nu înseamnă neapărat exploatarea durabilă a pădurilor.

Prin urmare, prima întrebare generală pe care aș adresa-o Comisiei este: cum va acționa Comisia pentru a asigura coerența generală cu privire la problema pădurilor – 2011 este Anul internațional al pădurilor – ținând cont de ceea ce s-a spus în Nagoya și ceea ce a fost decis în Cancún, în special, cu privire la mecanismul REDD+, și ținând seama, de asemenea, de acordurile comerciale care au fost negociate, care sunt uneori responsabile de defrișări prin liberalizarea comerțului cu lemn?

Apoi, așteptăm în continuare un răspuns din partea Comisiei Europene cu privire la problema biocombustibilului și a schimbărilor indirecte ale utilizării terenului. După cum știți, Parlamentul European a solicitat integrarea acestor probleme în criteriile de evaluare a durabilității biocombustibililor.

Mai precis, în ceea ce privește acordurile de parteneriat voluntar, există multe elemente pozitive: am apreciat foarte mult eforturile de negociere și, în special, implicarea membrilor societății civile în Camerun și Republica Congo. Știm că nu este ușor și, din acest punct de vedere, aceste acorduri de parteneriat voluntar au părut a fi un succes.

Cu toate acestea, așa cum tocmai spuneam, rămân o serie de întrebări și solicitări. Dle comisar, sunteți dispus să veniți, de exemplu, la fiecare șase luni, sau la șase luni de la semnarea unui acord, să ne prezentați actualizări privind punerea în aplicare a acordului? Întreb pentru că este clar că negocierea și punerea în aplicare a acordului poate fi de o calitate foarte diferită. Ne-am dori, prin urmare, să veniți și să ne spuneți dacă părțile în cauză, în special membrii societății civile, continuă să fie implicate în punerea sa în aplicare. În țările în care nu este încă ușor să formulezi plângeri, în special atunci când există corupție, au fost prevăzute mecanisme de plângere – în special, cele independente – astfel încât acești membri ai societății civile să se poată plânge cu privire la punerea în aplicare precară și să raporteze că acestea nu mai sunt ascultate? În același mod, am dori să raportați periodic cu privire la efectele punerii în aplicare a acestor acorduri, astfel încât să ne puteți spune în ce stadiu am ajuns cu acestea, atât în ceea ce privește coerența de ansamblu a acțiunilor Comisiei cu privire la păduri, cât și în ceea ce privește punerea în aplicare specifică a acestora cu privire la problema legalității lemnului.

În sfârșit, un punct final: susțineți că nu există niciun buget în aceste acorduri. Cu toate acestea, vom avea nevoie în mod evident de bugete pentru a sprijini aceste politici; așadar, puteți clarifica problema bugetară în legătură cu aceste acorduri de parteneriat voluntar?

 
  
MPphoto
 

  Catherine Bearder, autoare. – Dnă președintă, pădurile tropicale din Camerun și Congo sunt prețioase și trebuie să salutăm acest acord voluntar pentru abordarea durabilității recoltării lemnului pe care îl conțin.

Pădurile nu aparțin numai persoanelor din aceste țări, ci fac parte din ecosistemul planetei, sunt esențiale pentru sistemele de susținere a vieții și conțin miliarde de tone de carbon.

Oprirea defrișărilor este una dintre modalitățile prin care ar trebui să abordăm problema schimbărilor climatice, iar guvernele din întreaga lume au încercat să facă acest lucru de ani de zile. Aceste două țări ar trebui să fie felicitate pentru curajul și previziunea în implicarea în acorduri voluntare cu UE.

Cu toate acestea, reglementarea și aplicarea acestor acorduri se va dovedi a fi o provocare. Evident, introducerea gestionării durabile a resurselor continentului nostru este destul de grea. Însă există voință, și ar trebui să fim foarte mulțumiți de aceasta. Gestionarea atentă poate reduce lemnul importat ilegal și nesustenabil.

În prezent, cantitatea de lemn recoltată ilegal și importată în UE constituie aproape o cincime a produselor din lemn de pe piețele noastre, în pofida încercărilor Parlamentului și a altora de a soluționa această problemă. Punerea în aplicare va fi mai ușoară cu implicarea localnicilor și a societății civile din aceste țări, și trebuie să ne asigurăm că dreptul acestora de a fi ascultați și implicați este menținut și ascultat. La urma urmei, aceștia au cel mai mult de pierdut în cazul în care pădurile lor sunt eliminate.

Eliminarea pe scară largă a lemnului tropical este condusă de un apetit insațiabil de a ne împodobi casele. Ar trebui să prețuim această resursă mai bine și să avem mai multă grijă de resursa care nu numai că susține o întreagă serie de specii de plante și animale, ci și că se dezvoltă lent și necesită mulți ani pentru a ajunge la maturitate.

Trebuie să avem grijă să nu subminăm propriile eforturi în lupta împotriva defrișărilor și a schimbărilor climatice prin furnizarea celei mai mari piețe pentru produse din lemn ilegal din lume.

Rezultatul acestor acorduri ar putea însemna că lemnul tropical ajunge la un preț mai mare, și nu ar trebui să ne opunem acestui lucru. Nu este doar o resursă limitată, ci este singurul lucru pe care localnicii îl pot vinde. Aceștia cunosc adevărata valoare a resurselor lor și, odată cu acest acord, o vom cunoaște și noi.

Acești oameni sunt ochii și urechile noastre în pădure și avem nevoie de ajutorul lor pentru a aplica acordurile. Aceștia au nevoie de noi pentru a sprijini capacitatea lor de a face cunoscute eventualele preocupări. Aceste acorduri sunt un proces în ambele sensuri și ne îndreptăm spre dvs., dle comisar, pentru a putea să îl punem în aplicare.

Acordurile de parteneriat voluntar sunt bune pentru planetă, bune pentru țările noastre partenere și bune pentru UE. Trebuie să ne asigurăm că acordurile funcționează și că orice încălcări sunt monitorizate și abordate. Trebuie, de asemenea, să ne îndreptăm atenția către alte țări din Africa, Asia și America de Sud pentru a semna acorduri similare cât mai curând posibil și aștept cu nerăbdare să lucrez cu dvs. și Comisia pentru a realiza acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  David Martin, autor. – Dnă președintă, permiteți-mi să încep prin a-i mulțumi dlui Yannick Jadot pentru cooperarea sa exemplară cu raportorii săi alternativi. Am lucrat cu toții extrem de bine la acest raport și sunt încântat – după cum a spus acesta – că am reușit să ajungem la un consens larg.

Acordurile cu Congo și Camerun, luate împreună cu Ghana, înseamnă că unele dintre cele mai vulnerabile păduri din Africa sunt în prezent acoperite de acorduri de parteneriat voluntar. Existența acestor acorduri, după cum au afirmat cei doi antevorbitori, trebuie să fie salutată călduros. Acestea furnizează un mecanism pentru combaterea comerțului masiv cu lemn ilegal. Acestea furnizează o oportunitate pentru o mai bună gestionare a unei resurse naturale vitale și, sperăm, vor aduce o mai mare transparență și ne vor ajuta să combatem corupția în sectorul forestier, care, din păcate, în Africa, este endemică în acest moment.

Dar, în timp ce salut aceste acorduri, împărtășesc totuși o serie de preocupări cu raportorul. Aș dori doar să exprime trei în această seară.

În primul rând, pericolul – nu intenția, dar există un pericol – de a conveni un astfel de cadru este faptul că este văzut ca oferind un cadru pentru exploatarea pe scară largă a pădurilor noastre, ceea ce conduce la opusul scopului acordului, și anume, continuarea degradării și a defrișărilor, contribuind astfel la distrugerea însăși a mediului la nivel global pe care încercăm să o evităm. Ceea ce vrem este un acord care contribuie la conservarea și gestionarea durabilă a resurselor biodiversității noastre. Sunt de acord cu raportorul că acest lucru înseamnă că Comisia trebuie să monitorizeze constant situația și să raporteze periodic cu privire la modul în care acordul progresează.

În al doilea rând, populația indigenă, care este atât de des victimă a exploatării mediului, ar trebui să beneficieze de pe urma acestui acord. Promisiunea făcută de guvernul congolez în acordul de parteneriat voluntar de a promova o lege care să asigure că drepturile populației indigene sunt promovate și respectate trebuie realizată. Din nou, îndemn Comisia, în contactul acestora cu guvernul, să insiste continuu asupra realizării acestei promisiuni până când este inclusă în legislația din Congo.

În al treilea rând, trebuie să ne asigurăm – și sunt de acord cu Catherine Bearder care a menționat acest lucru – că fondurile disponibile sunt adecvate pentru punerea în aplicare în mod corespunzător a acestui acord. Indiferent de cât de bun este un acord pe hârtie, fără resursele pentru a-l realiza, este o bucată de hârtie fără sens. După cum a fost indicat, nu există pachete financiare referitoare la acordul însuși. Depinde de noi – atât de Comisie să propună, cât și de Parlament și de Consiliu să includă în buget instrumentele bugetare adecvate – pentru a face acest acord să funcționeze. Aceasta înseamnă că trebuie să avem bani să verificăm legalitatea lemnului care ajunge în Uniunea Europeană, avem nevoie de bani pentru a instrui, a echipa și a acorda expertiză tehnică celor care operează în țările africane cu care avem acorduri de parteneriat voluntar și, de asemenea, avem nevoie de resurse pentru a efectua monitorizarea pe care am menționat-o deja.

Așadar, trebuie să ne asigurăm că, în următoarele luni, furnizăm cadrul financiar pentru a transforma într-un succes aceste acorduri. Repet că aceste acorduri sunt bune, dar, la fel ca toate acordurile, vor depinde de bunăvoința și de vigilența persoanelor – a organizațiilor neguvernamentale, a statelor membre, a guvernului congolez și a celui camerunez – de a-și respecta promisiunile pentru a se asigura că aceste acorduri funcționează în practică. Acestea ar trebui să conducă la o mai bună gestionare a pădurilor noastre și o mai bună gestionare a resurselor globale vitale, dar, dacă sunt manipulate în mod eronat, ar putea să ne conducă în direcția opusă. Invităm Comisia să țină un ochi scrutător pe progresul care se desfășoară.

 
  
MPphoto
 

  Joe Higgins, autor. – Dnă președintă, suntem de acord cu abordarea generală a dlui Yannick Jadot cu privire la această chestiune. Salut orice acord care garantează protecția pădurilor tropicale ale planetei noastre, în cazul în care astfel de acorduri avansează, de asemenea, protecția populației indigene din pădure și oferă o viață mai bună pentru majoritatea persoanelor din țările în cauză.

Trebuie spus de la început că atât Republica Congo, cât și Camerun, au guverne extrem de represive. Camerun ocupă un loc ridicat în Indicele de percepție a corupției elaborat de Transparency International, și în Republica Congo a existat o exploatare oribilă a unor secțiuni a populației, și anume a populației pigmee, deși o nouă lege tocmai a fost promulgată și oamenii vor aștepta să vadă ce face aceasta pentru a proteja indigenii.

Industria exploatării forestiere în aceste țări este implicată în corupție și în exploatarea lucrătorilor, iar defrișarea implicată este o amenințare enormă la adresa mijloacelor de existență ale populațiilor indigene. Din acest motiv rezoluția inițială a Grupului GUE/NGL solicită ca industria exploatării forestiere să fie în proprietate publică și să se afle sub control democratic, care implică în mod esențial lucrători din industrie și comunitățile indigene din pădurile afectate de abataj.

Rezoluția grupului subliniază, de asemenea, faptul că exploatarea forestieră ilegală este legată de nivelurile de sărăcie în țările în cauză. Aceasta poate oferi un venit pentru persoanele fizice și familiile acestora, care ar suferi altfel de foame și, prin urmare, încetarea exploatării forestiere ilegale este legată și de faptul de a pune capăt sărăciei și de privarea multor comunități din țările în cauză.

Acest lucru nu va fi realizat de către elitele locale corupte, nici de către corporațiile multinaționale europene a căror motivație-cheie este profitul privat, ci de către lucrătorii din silvicultură și populațiile indigene în sine care își asumă responsabilitatea democratică a resurselor lor. În acest sens, cetățenii din Africa subsahariană se pot inspira de la frații și surorile lor din Tunisia în lupta lor eroică împotriva unei dictaturi corupte din ultimele săptămâni.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Caspary, autor.(DE) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, mai multe țări care exportă lemn tropical au început să semneze acorduri de parteneriat voluntar cu UE în cadrul Planului de acțiune privind aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT). Uniunea Europeană va furniza sprijin pentru reformele guvernanței din domeniul forestier și dezvoltarea capacităților, în special punerea în aplicare a sistemelor de trasabilitate și de verificare a legalității pentru produsele pe bază de lemn.

Există ceva ce consider a fi deosebit de important: în cazul în care contribuie la îmbunătățirea transparenței și la prevenirea daunelor aduse mediului în legătură cu activitățile de silvicultură, atunci este un lucru bun ca partenerii să se implice în modificarea și îmbunătățirea dispozițiilor juridice actuale. De asemenea, salut în mod expres faptul că Uniunea Europeană și-a luat angajamentul de a oferi sprijin pentru consolidarea capacităților în țările producătoare de lemn, în special în legătură cu punerea în aplicare a sistemelor de trasabilitate și de verificare a legalității lemnului și a produselor pe bază de lemn.

Mai sunt două puncte pe care aș dori să le menționez. Ideea din spatele acordurilor de parteneriat voluntar este de a pune capăt comerțului cu lemn tăiat ilegal și produse realizate din acest lemn și de a contribui la oprirea defrișărilor, a degradării pădurilor și a efectelor acestora sub formă de emisii de CO2, precum și a pierderii biodiversității, în întreaga lume.

Exploatarea în continuare pe scară largă a pădurilor tropicale și, în special, a altor păduri bogate în anumite specii cu o capacitate mare de stocare a carbonului este iresponsabilă și poate duce la defrișarea și degradarea suplimentară a pădurilor, cu consecințe devastatoare pentru mediu la nivel mondial.

Aceste acorduri sunt, prin urmare, un pas mic, dar pozitiv, în direcția corectă. Sunt complet de acord cu punctele ridicate de vorbitorii anteriori. Aș dori să mulțumesc raportorului pentru cooperarea sa excelentă și aș fi foarte mulțumit dacă am putea înregistra progrese reale cu aceste acorduri, cu scopul de a face lumea noastră un pic mai bună.

 
  
MPphoto
 

  Andris Piebalgs, membru al Comisiei. – Dnă președintă, aș dori să încep prin a mulțumi raportorului, dl Jadot, pentru sprijinul său pentru acordurile de parteneriat voluntar privind aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanța si schimburile comerciale cu Congo și Camerun. Sper că acest Parlament va urma recomandările pentru acordul de încheiere a acestor două acorduri. Acest lucru ar încuraja, de asemenea, parlamentele atât din Camerun, cât și din Congo, să își încheie reflecția.

Este important ca atât Uniunea Europeană, cât și țările noastre partenere, să aprobe acordurile de parteneriat voluntar, deoarece exploatarea forestieră ilegală reprezintă o problemă pentru toți. Știu că exploatarea forestieră ilegală este doar vârful vizibil al aisbergului. Practic, vorbim despre începutul unei colaborări pentru gestionarea durabilă a resurselor forestiere. Și, pentru a răspunde imediat la una dintre sugestiile raportorului, am putea spune că, da, sunt gata să vin aici la fiecare șase luni, la invitația Parlamentului, pentru a monitoriza punerea în aplicare a acestor acorduri.

Este adevărat că acesta este un angajament. Există riscuri, dar aceasta este singura modalitate, în opinia mea, pentru a obține gestionarea cu adevărat durabilă a acestei resurse, pentru că dacă nu facem acest lucru, nu vom reuși să avem succes numai prin intermediul declarațiilor.

Pentru țările noastre partenere, există o mulțime de angajamente, însă cred că un factor important este pierderea care rezultă din exploatarea forestieră ilegală. În fiecare an, se pierd 10-15 miliarde de dolari în venituri. Exploatarea forestieră ilegală are, de asemenea, consecințe extrem de negative pentru populațiile indigene, pentru biodiversitate și în ceea ce privește schimbările climatice.

În același timp, este de asemenea important să subliniem faptul că UE este una din cele mai mari piețe pentru lemnul tropical. Aceasta înseamnă că abordarea noastră este extrem de importantă în modul în care întreaga problemă este abordată. Din lemnul tropical care ajunge în UE, 20 % provine din surse ilegale, astfel încât avem obligația de a ne asigura că procurăm numai lemn legal.

Problema schimbărilor climatice este o altă preocupare pentru toată lumea, iar protecția pădurilor trebuie să înceapă undeva. Este foarte simplu să spunem că trebuie să plătim pentru protejarea pădurilor: este o formulă simplă, dar aplicarea acesteia necesită mulă implicare din partea ambelor părți.

Voi încerca să răspund la câteva întrebări care mi-au fost adresate. Cu privire la punerea în aplicare, acordul de parteneriat voluntar instituie un comitet comun pentru a monitoriza punerea în aplicare a acordului. Acesta va stabili, de asemenea, un audit independent pentru a analiza sistemul de asigurare a legalității și eficacitatea și eficiența acestuia. Există, de asemenea, un mecanism de raportare anual, iar raportul anual va fi făcut public și va fi cu siguranță pus la dispoziția Parlamentului European.

Mai mult decât atât, în pregătirea pentru acordurile de parteneriat voluntar, am implicat societatea civilă și populațiile indigene. Până acum, acestea au fost lăsate complet în afara procesului, așa că am convenit, în conformitate cu noile acorduri, să înființăm un comitet cu mai multe părți interesate pentru a monitoriza, sau ghida, procesul de punere în aplicare acolo unde sunt implicate persoane indigene.

În plus, acordurile de parteneriat voluntar includ un mecanism de plângeri, iar auditorul independent va avea acces și se va baza pe informații dintr-o gamă largă de surse, inclusiv societatea civilă și comunitățile.

Există un cost definit în termeni de resurse. Între 2002 și 2008, UE a contribuit cu 544 de milioane de euro la sectorul forestier, în general, în lumea în curs de dezvoltare, o parte dintre aceștia fiind direcționați către activitățile FLEGT în țări individuale. Comisia a cheltuit până în prezent o sumă suplimentară de 35 de milioane de euro pentru a sprijini FLEGT mai general, și vom cheltui încă 35 de milioane de euro între 2011 și 2013. Aș sublinia, de asemenea, că statele membre fac, de asemenea, contribuții fiscale.

Am dedicat, de asemenea, resurse umane pentru punerea în aplicare a FLEGT. Am șapte funcționari publici care se ocupă de acest lucru, iar aceștia colaborează îndeaproape cu Institutul Forestier European și autoritățile naționale din domeniul silviculturii.

Un efort suplimentar a fost făcut sub forma regulamentului privind lemnul ilegal, adoptat în 2010, ca un element-cheie al planului de acțiune FLEGT, iar acest lucru va completa abordarea acordurilor de parteneriat voluntar. Acesta va descuraja exploatarea nereglementată și nedurabilă a pădurilor.

Recentul acord de la Cancún privind acțiunea pentru reducerea emisiilor din cauza defrișărilor și a degradării pădurilor (cunoscut sub numele de „REDD”), va facilita și mai mult sprijinul acordat de Comisie țărilor în curs de dezvoltare. Munca noastră viitoare privind guvernanța în domeniul forestier prin acorduri de parteneriat voluntar va fi ajutată de faptul că REDD prevede guvernanța și respectarea drepturilor populațiilor indigene și a membrilor comunităților locale.

Am luat la cunoștință situația drepturilor omului în țările partenere. Sunt de acord cu proiectul de propunere de rezoluție potrivit căruia Comisia ar trebui să continue să se concentreze asupra acestor probleme. Pot să vă asigur că vom menține problema drepturilor omului în centrul dialogului nostru politic cu țările partenere, și pot să vă asigur că lupta împotriva corupției este una dintre problemele pe care le abordăm atunci când discutăm cu țările partenere.

Dar aș sublinia un punct special, care reprezintă încurajarea pentru întregul proces: faptul că țările partenere se simt implicate. Fără implicarea reală a țărilor partenere, având în vedere toate punctele slabe la nivel administrativ, nu putem proteja pădurile într-un mod mai eficient.

Știu că acesta este începutul procesului, dar este un început efectuat de către ambele părți, și sunt mereu gata să vin în Parlament să prezint un raport privind modul în care punerea în aplicare are loc. Cu toate acestea, în ceea ce privește FLEGT, cu siguranță nu facem un pas greșit. Acesta este un pas în direcția cea bună: nu sporim riscul. Poate că nu furnizăm în întregime soluții suficiente, însă cel puțin este un pas decent de care putem fi mândri.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: Diana WALLIS
Vicepreședintă

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate