Stenograma dezbaterilor

Marţi, 18 ianuarie 2011 - Strasbourg

5. Acordul de stabilizare şi de asociere între CE şi Serbia - Acordul de stabilizare şi de asociere între CE şi Serbia (continuarea dezbaterii)

  Preşedinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este continuarea dezbaterii comune privind Acordul dintre CE şi Serbia.

  Maria Eleni Koppa, în numele Grupului S&D. – (EL) Dnă preşedintă, aş dori să-l felicit, la rândul meu, pe dl Kacin, pentru textul echilibrat şi detaliat pe care l-a prezentat. Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European susţine din toată inima perspectivele de aderare a Serbiei, o ţară care a realizat progrese enorme în ultimii ani şi care reprezintă elementul fundamental pentru consolidarea păcii şi a stabilităţii în Balcanii de Vest. Aprobarea de către Parlament a Acordului de stabilizare şi de asociere, care a avut loc astăzi, este, prin urmare, un moment istoric şi îl salutăm. În rezoluţia Parlamentului European, salutăm, de asemenea, cererea de aderare prezentată de această ţară, dar subliniem că mai sunt şi alte etape de urmat.

Trebuie să fie clar că dezvoltarea cooperării regionale este, în continuare, principala prioritate a Uniunii în Balcanii de Vest. Prin urmare, cooperarea dintre Serbia şi Curtea Penală Internaţională este o obligaţie internaţională absolută şi trebuie să acţionăm rapid, nu pentru că Europa o doreşte, ci pentru că realizarea actului de justiţie necesită reconcilierea cu trecutul şi permite îmbunătăţirea relaţiilor dintre toate popoarele fostei Iugoslavii.

Totuşi, nu trebuie să uităm că poporul sârb a fost victima acestui război. Serbia este acum ţara cu cel mai mare număr de refugiaţi şi de persoane strămutate pe plan intern din Europa; oameni care au nevoie de îngrijire şi de adăpost şi care trebuie să fie integraţi pe piaţa muncii. Uniunea trebuie să ofere sprijin concret pentru toate eforturile în această direcţie, ţinând cont, în special, de criza creditului. Prin urmare, salutăm angajamentul recent al preşedinţilor Serbiei şi Croaţiei de a găsi soluţii comune la problema refugiaţilor.

Decizia de a lansa un dialog cu autorităţile din Kosovo este foarte importantă pentru stabilitatea zonei. Sprijinim dialogul, care trebuie să înceapă cât mai curând posibil, în beneficiul tuturor celor care trăiesc în Kosovo şi sperăm că acesta va contribui la viitorul european comun al popoarelor din regiune. Pentru a încheia, aş dori să îl felicit pe vicepreşedintele guvernului sârb, dl Đelić, pentru declaraţia de ieri, făcută în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, în care a afirmat că Serbia încearcă să ajungă la un compromis istoric privind Kosovo. Este un compromis cu adevărat necesar, la a cărui realizare trebuie să contribuim cu toţii.

  Norica Nicolai, în numele grupului ALDE. – Ca liberală, trebuie să subliniez că Grupul ALDE este un grup care a susţinut întotdeauna procesul de extindere, pentru că noi credem într-o Europă a tuturor membrilor ei, o Europă puternică şi unită. Ca româncă, nu pot decât să salut acest parcurs european al Serbiei, subliniind totodată că Serbia este o ţară europeană, iar parcursul ei european se va realiza, sigur cu dificultăţi, cu dificultăţi care ţin de un trecut tulbure, dar Serbia trebuie să privească înainte şi să încerce să uite trecutul, pentru că reconcilierea cu trecutul nu trebuie să fie un impediment pentru o vocaţie europeană viitoare.

Vreau să subliniez că este esenţial pentru întreaga zonă şi, implicit, pentru Serbia, ca criteriile de la Copenhaga să fie corect, solid şi temeinic implementate, pentru că numai ele sunt garanţia respectului unor valori europene, a statului de drept şi a unor democraţii viabile. Cred că aceşti doi ani de la decizia istorică de a îşi începe parcursul european dovedesc faptul că, atât guvernul de la Belgrad, cât şi poporul sârb sunt motivaţi, determinaţi şi cred cu tărie în acest proiect european, pentru că ce altceva poate fi mai important decât deciziile europene luate de un guvern, fără a fi forţat să ia aceste decizii de rigori juridice sau de rigori ce ţin de regulile în care acest joc politic se joacă.

Pentru Serbia este, de asemenea, vital să-şi stabilizeze economia, iar semnele pe care le vedem astăzi în economia sârbă sunt foarte bune. Este vital să-şi stabilizeze democraţia, dar, în acelaşi timp, trebuie să fie foarte atentă la elementul de sensibilitate care a fost multiculturalismul Balcanilor. Problema minorităţilor în această zonă nu trebuie să fie o problemă care să genereze conflict şi cred că un model de susţinere şi de suport al minorităţilor, de conciliere culturală, este unul esenţial.

  Marije Cornelissen, în numele Grupului Verts/ALE. – (NL) Dnă preşedintă, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană este un susţinător ferm al aderării Serbiei la UE. Prin urmare, suntem încântaţi de calea pro-europeană pe care guvernul actual o urmează fără echivoc. Totuşi, în opinia mea, nicio parte nu va câştiga vreun premiu pentru modul în care tratează procesul de aderare. UE este pur şi simplu tratată fără seriozitate.

Pentru a sprijini politica pro-europeană a Serbiei, aceasta a fost scutită de vize înainte să îndeplinească pe deplin criteriile. Serbia a primit avizul în octombrie, în schimbul adoptării unei poziţii moderate privind Kosovo. UE trimite mesajul că procesul de aderare va fi determinat de jocurile politice şi nu de respectarea criteriilor. Nu ar trebui să răsplătim Serbia pentru că se comportă ca o democraţie europeană matură. De fapt, ar trebui să ne aşteptăm ca Serbia să adopte în mod natural un rol responsabil de lider regional cu privire la Kosovo şi Bosnia, fără a fi nevoie să o răsplătim, aşa cum un copil mic primeşte dulciuri pentru că este cuminte.

Cel puţin, ar trebui să încetăm să mai cedăm de fiecare dată când vine vorba despre căutarea lui Mladić şi a lui Hadžić. Vorbim aici despre făptaşii crimelor de război oribile şi ai genocidului. Aceştia nu trebuie să scape nepedepsiţi pentru crimele comise. Serbia poate şi trebuie să ia mai multe măsuri pentru a-i aresta. Nu putem permite ca cooperarea completă cu TPII să devină un aspect neînsemnat, care poate fi trecut cu vederea în interesele diplomaţiei. Verdictul în această privinţă trebuie să revină celor care sunt în măsură să judece dacă Serbia cooperează pe deplin şi acesta este procurorul Brammertz. Din acest motiv, vă rog să votaţi în favoarea amendamentului nostru.

  Charles Tannock, în numele Grupului ECR. – Dnă preşedintă, asistăm la accelerarea progresului Serbiei către aderarea la UE, şi pe bună dreptate, după cum evidenţiază raportul excelent al dlui Kacin.

În timpul vizitei pe care am întreprins-o în Serbia în luna octombrie a anului trecut, am fost impresionat de angajamentul şi de efortul guvernului democratic pro-occidental şi dinamic al Serbiei. Cu siguranţă că Serbia mai are multe de realizat în ceea ce priveşte reforma judiciară şi lupta împotriva crimei organizate. Grupul ECR speră, de asemenea, că Ratko Mladić va fi prins şi trimis în faţa Tribunalului de la Haga, deşi nu se ştie sigur dacă acesta se află pe teritoriul Serbiei. Totuşi, este esenţial ca progresul Serbiei să fie susţinut şi răsplătit de UE şi de statele sale membre, de exemplu acum, prin ratificarea Acordului de stabilizare şi de asociere, mai ales pentru că unii dintre vecinii Serbiei, precum Croaţia, sunt mult mai avansaţi pe calea către aderarea la UE.

Relaţia Serbiei cu Kosovo este problematică, dar nu fără soluţie. Personal, cred că un acord echitabil complet şi definitiv, bazat pe principiile separării şi al „teritoriului contra păcii” pe care le vedem în Orientul Mijlociu ar fi cea mai bună cale de progres. Din punctul meu de vedere, UE trebuie să evalueze în mod corespunzător această opţiune în timpul dialogului următor mediat de Înaltul Reprezentant. A o respinge fără ezitare ar fi o lipsă de viziune periculoasă şi nu ar face decât să perpetueze starea de incertitudine în care se află Kosovo, din punctul de vedere al recunoaşterii internaţionale la nivelul UE, al NATO şi al ONU.

  Miloslav Ransdorf, în numele Grupului GUE/NGL. – (CS) Dnă preşedintă, cea mai mare personalitate din istoria Serbiei, Sfântul Sava, a spus că sârbii aparţin atât estului, cât şi vestului. De aici apare problema că aceştia nu au încredere în vest, deoarece se consideră popor estic şi nu au încredere în est, deoarece se consideră popor vestic. De fapt, Serbia este o punte între estul şi vestul Europei, o ţară cheie pentru unitatea europeană şi, în cele din urmă, chiar şi romanul marelui scriitor sârb, Dobrica Ćosić, „Timpul morţii”, arată că Serbia are o importanţă crucială atunci când sunt în joc unitatea sau destrămarea Europei.

Cred că este timpul să ne dăm seama de importanţa fundamentală a Serbiei pentru unitatea europeană. Este principala economie a Balcanilor şi nu va exista unitate europeană fără Balcani. Aş dori să subliniez că avem sarcini comune, care pot fi abordate destul de repede, precum problemele refugiaţilor din Serbia (pe teritoriul Serbiei se află circa 750 000 de refugiaţi), problemele de mediu (dintre care unele îşi au originea în anii '90) şi exploatarea coridoarelor navigabile de pe Dunăre (în Parlamentul European există un grup de lucru interinstituţional dedicat Dunării) şi ar trebui, de asemenea, să avem ca obiectiv susţinerea Serbiei într-o reformă curajoasă a justiţiei şi în lupta împotriva crimei organizate.

  Nikolaos Salavrakos, în numele Grupului EFD. – (EL) Dnă preşedintă, cred că raportul dlui Kacin este perfect echilibrat şi îl felicit pentru acest lucru. Progresul Serbiei în materie de reforme necesare este reflectat în acest raport într-un mod realist. Chiar ieri, viceprim-ministrul Serbiei a oferit o prezentare satisfăcătoare a evoluţiilor în Comisia pentru afaceri externe.

Cu toate acestea, o chestiune importantă nesoluţionată este cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional, inclusiv aducerea ultimilor fugari în faţa Tribunalului de la Haga, acest lucru fiind o condiţie fundamentală pentru progresul Serbiei către aderare.

Libertatea presei este una dintre cele mai importante chestiuni pe care trebuie să o rezolve guvernul Serbiei. Nu ar trebui să existe nicio presiune politică sau alte influenţe care să obstrucţioneze independenţa jurnaliştilor sârbi.

Altă problemă care afectează Serbia este numărul mare de refugiaţi şi de persoane strămutate pe plan intern, care se confruntă cu o criză de locuinţe şi cu sărăcia, în timp ce şomajul se apropie de 19 %. Cred că trebuie să ajutăm Serbia şi că nu trebuie să uităm că această ţară a ieşit recent din război.

  Barry Madlener (NI). – (NL) Dnă preşedintă, nu ar trebui să ne axăm doar pe arestarea şi judecarea criminalului de război Mladić. Serbia are probleme enorme cu crima organizată. Un număr de vorbitori au menţionat deja acest lucru şi nu trebuie să subestimăm aceste probleme. Bineînţeles, au fost obţinute progrese, dar nu suficiente pentru a atinge un standard acceptabil, nici pe departe.

Bineînţeles, un alt aspect îl constituie faptul că Serbia este o ţară săracă, precum toate celelalte ţări candidate. Sunt ţări sărace, a căror aderare va fi foarte costisitoare pentru cetăţenii europeni. Serbia este şi mai coruptă decât România şi Bulgaria. României şi Bulgariei nu ar fi trebuit să li se permită niciodată aderarea la UE. Aceasta va conduce la o mulţime de probleme în materie de corupţie, iar Serbia este şi mai coruptă. Cred că aceasta este o problemă foarte persistentă, care nu poate fi rezolvată foarte simplu. Prin urmare, vă rog să nu o subestimaţi.

În plus, potenţiala aderare a Serbiei, la fel ca şi ridicarea vizelor, va conduce la creşterea emigrării în Europa Occidentală, emigraţie care nu ne va fi de niciun folos.

  Adrian Severin (S&D). – Dnă preşedintă, Acordul de stabilizare şi de asociere şi integrarea europeană a Serbiei sunt importante, atât pentru Serbia, cât şi pentru UE.

Aş dori să fac două observaţii. Pentru a negocia acordul în mod corespunzător şi pentru a gestiona corect procesul de integrare, UE trebuie să înceapă prin a-şi identifica şi recunoaşte propriile interese. Europa are o problemă albaneză nesoluţionată, o lipsă de coerenţă geopolitică pe flancul său sudic şi un teritoriu necunoscut al crimei organizate şi al corupţiei în zona Balcanilor. Aceasta înseamnă că, în centul Uniunii, este nevoie de o piaţă funcţională şi convergentă extinsă şi de coridoare de transport mai bune în zona respectivă. Niciuna dintre aceste probleme nu poate fi rezolvată fără contribuţia Serbiei.

În al doilea rând, trebuie să evităm să mai tratăm Serbia ca pe o ţară europeană de mâna a doua şi să-i dăm lecţii cu fiecare ocazie. Serbia a comis, într-adevăr, multe păcate, dar contribuţia euroatlantică la păcatele comise a fost, de asemenea, semnificativă. 2011 este, într-adevăr, un an de oportunităţi şi provocări, atât pentru Serbia, cât şi pentru UE. Nu ne vom putea ridica la înălţimea acestor oportunităţi, dacă nu lăsăm deoparte egocentrismul şi nu tratăm Serbia ca pe un partener.

Doar o Serbie demnă poate fi un partener fiabil pentru o reconciliere istorică în Balcani şi o reunificare istorică în cadrul UE. Raportul dlui Kacin aduce o contribuţie remarcabilă în această direcţie.

  Sarah Ludford (ALDE). – Dnă preşedintă, mă alătur celor care au apreciat şi au salutat raportul colegului meu, dl Jelko Kacin şi sunt pe deplin de acord cu afirmaţiile sale, că viitorul Serbiei este în UE şi că Serbia va deveni un jucător important în garantarea securităţii şi a stabilităţii în regiunea Balcanilor de Vest.

Am sprijinit obiectivul aderării la UE pentru ţările din Balcanii de Vest în ultimul deceniu, inclusiv atunci când am fost vicepreşedinta delegaţiei pentru Balcani. Am lucrat în strânsă cooperare cu raportorul nostru pentru susţinerea eliminării obligativităţii vizelor de călătorie şi am fost încântată când, acum un an, Serbiei i-a fost acordat acest lucru, printre altele. Cred că este o contribuţie cu adevărat esenţială pentru legăturile personale şi pentru lărgirea orizonturilor şi, în cele din urmă, pentru garantarea securităţii în sens mai larg.

Unele dintre provocările cu care se confruntă Serbia au fost menţionate deja. Aş dori să adaug ceva despre provocarea reformei judiciare. Raportul Comisiei privind progresul din toamna trecută a tras un semnal de alarmă cu privire la procedurile de reînnoire a mandatelor, care s-au efectuat într-un mod netransparent, punând în pericol principiul independenţei sistemului juridic şi creând un risc ridicat de influenţă politică. Acestea este, în mod clar, o problemă cheie în ceea ce priveşte statul de drept.

În legătură cu cooperarea cu TPII de la Haga, dl Kacin a spus aseară în Comisia pentru afaceri externe că Serbia depune toate eforturile posibile pentru a-i localiza şi a-i aresta pe ultimii doi cetăţeni puşi sub acuzare şi a-i aduce în faţa Tribunalului de la Haga, dar Serge Brammertz, procurorul şef, în discursul din Consiliul de Securitate al ONU din septembrie, a afirmat că Serbia trebuie să reducă decalajul dintre angajamentul declarat de a face arestări şi eficacitatea operaţiilor sale de la faţa locului. Rezultatele nu se văd. Serbia trebuie să adopte o abordare mai proactivă pentru arestarea fugarilor, prin urmare, mi-e teamă că există o discrepanţă între retorică şi realitate şi că această discrepanţă trebuie eliminată categoric.

  Franziska Katharina Brantner (Verts/ALE). – (DE) Dnă preşedintă, şi noi susţinem aderarea Balcanilor de Vest la UE şi, bineînţeles, cea a Serbiei. Fiecare ţară este distinctă, bineînţeles, dar regiunea este interconectată şi acţiunea fiecărei ţări din regiune are un impact crucial asupra succesului procesului propriu-zis.

În acest context, aş dori să subliniez, încă o dată, că, pentru noi, procesul de aderare a Serbiei nu poate avansa fără un semnal clar din partea TPI şi, aşa cum a spus colega mea deputată mai înainte, fără o cooperare mai proactivă şi, mai presus de toate, eficientă cu Tribunalul la faţa locului.

Există, de asemenea, evoluţii pozitive. O astfel de evoluţie a fost adoptarea legii privind egalitatea de gen, pe care am salutat-o. Ceea ce dorim acum este ca implementarea acesteia să aibă loc foarte rapid şi solicităm Comisiei să pună la dispoziţie fonduri pentru a susţine acest proces. Dacă această regiune doreşte o dezvoltare comună, sunt deopotrivă necesare mai multe opţiuni de transport public în şi prin regiune. În acest sens, solicit Comisiei să ofere sprijin şi finanţare într-o măsură mai mare în acest domeniu prin Instrumentul de asistenţă pentru preaderare (IPA), deoarece suntem convinşi că este nevoie de contact între popoare şi nu doar între lideri. Acest lucru este încurajat foarte mult, dacă mobilitatea persoanelor din regiune devine mai uşoară.

Mobilitatea este, de asemenea, o chestiune pe care aş dori să o menţionez rapid înainte de a încheia, în special cu privire la plăcuţele cu numere de înmatriculare pe care Belgradul continuă să le elibereze pentru şapte regiuni din nordul regiunii Kosovo. Facem apel la Belgrad să înceteze emiterea acestor plăcuţe cu numere de înmatriculare pentru Kosovo.

  Ryszard Czarnecki (ECR). – (PL) Dnă preşedintă, Serbia este o ţară europeană. Serbia face parte din istoria europeană. Serbia face parte din cultura europeană. Serbia nu face parte doar din geografia Europei. Prin urmare, Serbia trebuie să facă parte din harta politică a Europei, aşadar haideţi să nu căutăm pretexte pentru a prelungi calea Serbiei către UE. Am impresia că UE a îndepărtat uneori această ţară şi că există o inechitate între tratamentul faţă de unele ţări din Balcani şi faţă de Serbia. Trebuie să punem capăt acestei inechităţi o dată pentru totdeauna. Să nu căutăm pretexte – şi subliniez încă o dată acest lucru – pentru a prelungi calea Serbiei către UE. Poporul sârb a făcut destul pentru a primi un loc între naţiunile europene, cât mai curând posibil.

  Bastiaan Belder (EFD). – (NL) Dnă preşedintă, în prezent, criza economică din Serbia şi din Balcanii de Vest a ajuns într-un punct critic. Această situaţie precară poartă cu sine pericolul unei recrudescenţe a sentimentelor populiste şi naţionaliste. Dle comisar Füle, nu ar fi timpul să stabilim un fond de dezvoltare pentru Balcanii de Vest, urmând logica planului Marshall postbelic?

Dle comisar, mai am o întrebare pentru dvs. Ieri am fost informat de o persoană din interior despre un potenţial nou focar în Serbia. Este vorba de activităţile forţelor islamice radicale din Sandžak. Numele vehiculat în această privinţă este cel al muftiului regional, dl Zukorlić. Ce informaţii specifice are Comisia Europeană despre acest subiect şi ce măsuri de contracarare are în vedere Comisia?

  Dimitar Stoyanov (NI). – (BG) Dnă preşedintă, zeci de mii de bulgari trăiesc în estul Serbiei, în zonele din jurul Bosilegradului şi Caribrodului. Aceştia reprezintă o minoritate etnică rămasă în Serbia după sfârşitul Primului Război Mondial.

Nu ar fi prea departe de adevăr să spun că aceştia sunt printre cei mai săraci oameni din Europa. Nu numai că guvernul sârb nu a făcut nimic în acest sens – precum investiţii, pentru a pune puţin în mişcare economia regiunii, dar în luna noiembrie a anului trecut, fără nicio explicaţie şi încălcând angajamentele internaţionale, acesta a oprit un grup de cetăţeni bulgari cu ajutoare pentru copiii din regiune, care urmau să înveţe în Bulgaria.

Aş dori să amintesc reprezentanţilor guvernului sârb că libera circulaţie a persoanelor şi graniţele deschise sunt o valoare fundamentală a UE. Până când nu luaţi la cunoştinţă acest fapt şi nu îl aplicaţi, locul dvs. nu este printre noi.

  Elmar Brok (PPE). – (DE) Dnă preşedintă, dnă Győri, dle comisar, doamnelor şi domnilor, aş dori să mulţumesc dlui Kacin pentru raportul prezentat. Acest raport pledează clar în favoarea unui vot pozitiv.

Cred că, având în vedere toate chestiunile pentru care continuăm să criticăm Serbia, toate imperativele pentru procesele de reformă pe plan intern, necesitatea absolută de a coopera cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII), toate aspectele legate de lupta împotriva corupţiei, care este foarte răspândită, cu precădere în Serbia, activităţile mafiote care au loc şi care influenţează viaţa economică, lupta pentru rezolvarea tuturor acestor probleme trebuie să fie dusă în timp şi aceasta este o condiţie ca Serbia să continue pe o cale pro-europeană pozitivă pentru aderarea la UE, aşa cum i s-a promis ferm la Salonic şi trebuie să respectăm această promisiune.

În egală măsură, consider că este necesar să cooperăm cu Serbia. Este suficient să studiem istoria regiunii pentru a ne da seama că dezvoltarea paşnică, de durată, poate avea loc numai cu implicarea Serbiei şi că, prin urmare, nu trebuie să considerăm Serbia doar un candidat pentru viitoarea aderare la UE, ci şi un partener strategic esenţial în dezvoltarea echilibrată a întregii regiuni şi că, din acest motiv, trebuie să fim o sursă de încurajare şi nu trebuie să tratăm Serbia mai puţin bine decât statele care sunt membre ale UE sau care au parcurs o mare parte din drumul către aderare, din orice motive istorice, fie pe termen lung, fie pe termen scurt. Ţinând cont de curajul cu care preşedintele Tadić a luptat pentru un drum european şi cât este de criticat acesta în Serbia, este imperativ să susţinem aceste forţe politice şi să le încurajăm, astfel încât să poată arăta poporului că drumul corect este cel spre Europa şi nu drumul naţionalist.

Din acest motiv, aş dori să-i invit pe toţi şi pe statele membre, în special, să accelereze procesul de ratificare şi, în acest mod, să trimită un semnal că paşii pe care Serbia îi face pe calea spre Europa trebuie să fie sprijiniţi, astfel încât să putem obţine securitatea în regiune pe termen lung.

  Hannes Swoboda (S&D). – (DE) Dnă preşedintă, am fost în Croaţia cu câteva zile în urmă şi niciodată nu s-a vorbit acolo mai mult despre Serbia decât în ultimele zile şi într-un sens foarte pozitiv, tocmai din motivul prezentat de dl Brok – acţiunile curajoase pe care dl Tadić le-a întreprins împreună cu preşedintele Josipović – şi ştiu, de asemenea, că viceprim-ministrul Đelić este puternic implicat în această privinţă – sunt paşi semnificativi spre Europa. Acestea sunt elementele unei colaborări regionale, dar o colaborare regională cu o semnificaţie politică şi umanitară deosebită. Prin urmare, este foarte important – şi în această privinţă, sunt complet de acord cu ceea ce a afirmat dl Brok şi alţi deputaţi – să încurajăm Serbia să facă astfel de demersuri.

Cu siguranţă, acest lucru este valabil şi pentru relaţiile cu Bosnia şi Herţegovina. Cu toţii ştim cât de important este ca Serbia să se angajeze în mod pozitiv – şi acelaşi lucru este valabil pentru Croaţia – astfel încât aceasta ţară să rămână unită şi, de asemenea, să efectueze reformele adecvate. În această privinţă, Serbia este foarte curajoasă şi acest lucru este absolut crucial pentru colaborarea regională.

Un element important pe care, totuşi, doresc să-l aduc în discuţie este colaborarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII). L-am invitat, bineînţeles, pe dl Brammertz să participe la grupul de lucru al Comisiei pentru afaceri externe pe care îl prezidez. Nu suntem pe deplin mulţumiţi în acest domeniu – se pot realiza mai multe. Sugestiile noastre în această privinţă nu au primit un răspuns. Prin urmare, aş ruga pe toată lumea să exercite presiuni pentru ca acest lucru să se întâmple.

După cum a spus deja dna Koppa, nu este doar o problemă a Europei. Serbia trebuie să rezolve aceste chestiuni şi pentru ea însăşi. La fel ca şi prezentarea scuzelor de la Vukovar, care, fără îndoială, va intra în istoria ţării, lupta împotriva celor care au comis crime majore trebuie, de asemenea, să continue.

  Anna Ibrisagic (PPE). – (SV) Dnă preşedintă, nu putem să nu remarcăm că Serbia a înregistrat recent progrese majore. Permiteţi-mi să vă dau câteva exemple: încheierea cu succes a procesului de liberalizare a vizelor, cooperarea regională în domeniile traficului şi al energiei, o voinţă politică de a contribui la procesul de reconciliere din regiune şi o conducere politică nouă, care s-a manifestat mai ales prin vizita preşedintelui Tadić în Srebrenica şi Vukovar.

Toate aceste lucruri demonstrează nu numai conducerea bună a anumitor persoane şi dorinţa foarte mare a Serbiei de a se apropia de aderarea la UE, ci şi decizia din partea sârbilor de a alege acest gen de conducere.

Prin urmare, suntem încântaţi că Acordul de stabilizare şi de asociere între UE şi Serbia este acum în vigoare şi că trimitem semnale clare Serbiei pentru a arăta că remarcăm rezultatele eforturilor acestora şi că Serbia îşi are locul în familia UE.

În mod clar, au mai rămas multe provocări: lupta împotriva crimei organizate, continuarea reformelor legislative şi găsirea unei soluţii pentru situaţia minorităţilor. Totuşi, majoritatea acestor probleme nu caracterizează doar Serbia, ci şi alte ţări din Balcani.

Totuşi, o problemă care este unică şi care trebuie menţionată în acest context, este cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga. Voinţa politică există în guvernul sârb. De asemenea, se cunoaşte faptul că este necesară cooperarea cu Tribunalul. Să sperăm că Ratko Mladić se va întoarce în curând la Haga.

  María Muñiz De Urquiza (S&D). – (ES) Dnă preşedintă, am un minut pentru a sublinia cât de important este să completăm constituirea UE prin aderarea Serbiei, care sper că va fi confirmată anul acesta, pe baza progresului semnificativ pe care l-a înregistrat ţara. Acest progres a fost recunoscut de Consiliu, prin decizia sa de a continua procesul de aderare şi de către Parlament în raportul dlui Kacin, pe care îl felicit.

În acest minut, trebuie să subliniez, de asemenea, că poziţiile diferite privind Kosovo din UE au încurajat Serbia să îşi ia un angajament clar faţă de Europa, care este esenţial pentru consolidarea păcii şi a democraţiei din Balcani şi pentru obţinerea unei abordări constructive faţă de integrarea regională, după cum a demonstrat reuniunea la nivel înalt de la Sarajevo, care a avut loc pe 2 iunie, sub mandatul Preşedinţiei spaniole.

Sper că Serbia are sprijinul total al UE în realizarea reformelor de care are nevoie în materie de justiţie, combaterea corupţiei şi dialog intraregional.

  Eduard Kukan (PPE). – Dnă preşedintă, sunt încântat să văd că Serbia a dat dovadă de determinare puternică şi a înregistrat un progres substanţial în procesul de integrare. Încheierea Acordului de stabilizare şi de asociere (ASA) şi implementarea acestuia sunt următorii paşi importanţi pe această cale.

Guvernul sârb trebuie apreciat pentru acţiunile întreprinse pentru a ajunge în această etapă. Sunt convins că ASA va aduce beneficii economice şi comerciale concrete pentru ţară în domenii precum mediul, energia, transporturile şi multe altele. Acordul a fost ratificat până acum de 13 ţări. Sper că această ratificare de către Parlamentul European le va încuraja pe celelalte să încheie procesul în curând.

Totuşi, vor mai exista provocări, atât pentru Serbia, cât şi pentru UE. Serbia trebuie să se angajeze la o cooperare deplină cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie pentru aducerea în faţa justiţiei a ultimilor criminali de război. De asemenea, este necesar un progres urgent în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate, precum şi continuarea reformelor în sectoarele justiţiei şi al administraţiei publice. În egală măsură, parlamentul sârb trebuie să abandoneze practicile mandatelor în alb şi ale alocării arbitrare a mandatelor parlamentare.

Sper că, în cele din urmă, dialogul dintre Serbia şi Kosovo se va înscrie pe drumul cel bun şi că va garanta cetăţenilor obişnuiţi perspective mai bune pentru viitor. Parlamentul European a fost întotdeauna un mare susţinător al integrării Balcanilor de Vest. Serbia este o parte crucială a acesteia prin acest angajament...

(Preşedinta l-a întrerupt pe vorbitor)

  Emine Bozkurt (S&D). – (NL) Dnă preşedintă, acesta este un moment important pentru stabilitate în Balcani. Serbia a demonstrat clar că a ales să depună eforturi în vederea unui viitor european, dar va trebui să depună eforturi susţinute pentru a realiza acest obiectiv. Există un număr de obstacole în calea spre posibila aderare la UE. Pe deasupra, ultimii doi suspecţi ai TIPII, Goran Hadžić şi Ratko Mladić, încă nu au fost arestaţi. Din păcate, după cum evidenţiază raportul procurorului şef Brammertz, Serbia nu a convins comunitatea internaţională că depune toate eforturile pentru căutarea acestor criminali.

Dle Brammertz crede că, în loc să depună toate eforturile pentru arestarea suspecţilor, guvernul sârb nu a întreprins, de fapt, mai mult decât minimul necesar în acest sens. Avem nevoie de un mesaj clar şi unitar din partea guvernului sârb. În mod similar, este important ca şi Comisia Europeană să fie pregătită să exercite o presiune mult mai mare. De asemenea, este important ca drepturile femeilor şi homosexualilor să ocupe un loc important pe agenda Serbiei. Mă aştept ca Serbia să înlăture toate obstacolele pentru a permite un proces deschis.

  Kinga Gál (PPE). – (HU) Dnă preşedintă, dnă Győri, dle comisar, în primul rând, îi felicit, atât pe raportor, cât şi pe raportorul alternativ, pentru că au ajuns la compromisuri satisfăcătoare în acest text şi pentru că au elaborat un raport bun. Anul trecut, Serbia a făcut paşi importanţi către integrare în multe privinţe, paşi pe care raportul îi ia în considerare şi, astfel, aş dori să menţionez doar câteva puncte.

Una dintre acestea este chestiunea călătoriilor fără vize, pe care autorităţile sârbe ar trebui să o trateze foarte serios şi, în viitor, acestea ar trebui să depună toate eforturile pentru a le recomanda cetăţenilor să nu abuzeze de această oportunitate, deoarece altfel, accesul la perspectivele europene pentru tineri ar fi diminuate în viitor, aceste călătorii fără viză – care au fost sprijinite întotdeauna – adresându-se cu precădere generaţiilor tinere, care se reunesc şi reduc decalajul cu Europa, iar acest lucru trebuie tratat cu seriozitate. În acelaşi timp, Serbia trebuie să înregistreze un progres imediat în cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional şi trebuie să ofere rezultate în negocierile cu Kosovo.

Totuşi, aş dori să subliniez chestiunea drepturilor minorităţilor, aflate printre criteriile de la Copenhaga. Sunt încântată că raportul a acordat atenţie acestor chestiuni în timp util, deoarece Serbia trebuie să-şi continue activitatea în acest domeniu: legile privind statutul Voivodinei şi privind consiliile naţionale trebuie aplicate într-un mod care să le permită să-şi exercite efectul în realitate. Totuşi, Uniunea Europeană trebuie să înveţe din aderările din 2004 şi 2007 că aceste...

(Preşedinta a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Elena Băsescu (PPE). - Decizia Consiliului de a începe procedura de ratificare a Acordului de stabilizare şi asociere va încuraja Serbia să continue reformele pentru respectarea criteriilor de la Copenhaga. Intrarea lui în vigoare va deschide comerţul dintre UE şi Serbia şi va oferi perspective de aderare tangibile.

Până în prezent, au fost înregistrate progrese importante, mai ales în cooperarea cu EULEX, reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei. Totodată, consider că nerecunoaşterea independenţei Kosovo nu trebuie să stea în calea aspiraţiilor euroatlantice ale Serbiei. Mai ales, guvernul sârb şi-a arătat disponibilitatea de a se angaja într-un dialog reînnoit cu Kosovo sub egida UE.

Aş dori să menţionez şi rolul cheie al Serbiei pentru asigurarea păcii în Balcani. În acest sens, consider foarte important ca politica uşilor deschise să fie continuată către toate ţările din Balcanii de Vest. România a susţinut fără rezerve extinderea acestei regiuni către UE şi NATO, cu o menţiune specială pentru Serbia.

În final, subliniez că eforturile şi aspiraţiile acestei ţări trebuie recunoscute de statele europene şi încurajate în acelaşi timp. Avem datoria să ne susţinem partenerii din Balcani în continuarea parcursului euroatlantic pe care l-au ales deja.

  Andrey Kovatchev (PPE). – (BG) Dnă preşedintă, dnă Győri, dle comisar, aş dori să mulţumesc raportorului, dl Kacin, pentru munca excelentă pe care a depus-o la acest raport. Viitorul Serbiei şi al Balcanilor de Vest este în UE. Sunt convins că greşelile istorice şi nedreptăţile de care au avut parte Balcanii în ultimul secol pot fi depăşite numai prin integrare europeană.

Scopul nostru comun este să schimbăm graniţele actuale, din linii de separaţie, în linii de unificare. Nu ar trebui să conteze de care parte a graniţei trăiesc cetăţenii, indiferent de etnia lor: fie că sunt în Niš sau în Kalotina, în Caribrod sau în Sofia, în Priština sau în Leskovac, integrarea europeană este singura cale către stabilitate, securitate şi prosperitate, pentru cetăţenii sârbi, precum şi pentru vecinii acestora.

Raportul dlui Kacin include aspecte ale realizărilor din Serbia şi măsurile care mai trebuie luate. Serbia are sprijinul nostru pe drumul său către integrare şi îl va avea în continuare. Totuşi, noi, cei din Europa de Est, putem să le oferim prietenilor noştri sârbi câteva sfaturi utile, pentru a nu-i lăsa să repete greşelile noastre.

Unul dintre aceste sfaturi este să deschidă dosarele sistemului comunist represiv din Iugoslavia. În Bulgaria, am avut experienţa dureroasă a consecinţelor pe care le implică deschiderea cu întârziere a dosarelor. Fostele servicii secrete au legături strânse cu corupţia şi crima organizată din regiune. Felicit Serbia pentru încercările sale de a limita influenţa structurilor comuniste din guvernul său. Viitorul unei ţări democratice nu trebuie să fie controlat de trecutul său totalitar.

Europa de Est cunoaşte foarte bine manipularea din partea foştilor comunişti, care fac tot ce le stă în putinţă să-şi prezinte activităţile ca fiind în apărarea interesului naţional. Nu vă lăsaţi păcăliţi. Singurul lucru de care sunt interesaţi sunt propriile interese.

Oricine controlează trecutul controlează, de asemenea, viitorul. Deschiderea dosarelor serviciilor secrete comuniste va fi un semnal clar pentru Europa că Serbia doreşte să se despartă de un trecut care a izolat-o de Europa timp de decenii. Cetăţenii fostei Iugoslavii au dreptul să-şi cunoască istoria recentă.

Urez succes Serbiei pe drumul său către integrarea europeană, pentru care are sprijinul nostru. Aşteptăm cu nerăbdare să o întâmpinăm în familia democratică europeană.

  Georgios Koumoutsakos (PPE). – (EL) Dnă preşedintă, aş dori să mulţumesc, mai întâi, raportorului pentru munca sa excelentă şi pentru textul privind Serbia pe care ni l-a prezentat. Semnarea Acordului de stabilizare şi de asociere dintre UE şi Serbia este o evoluţie extrem de importantă, atât pentru Serbia, cât şi pentru UE. Acum, următoarea etapă, pasul important următor, este să obţină statutul de ţară candidată. Cred că trebuie să decidem asupra acestui aspect în luna decembrie. Să nu uităm că 2011 este un an pre-electoral pentru Serbia, alegerile parlamentare şi locale urmând să aibă loc în martie 2012.

Cei dintre noi care au avut oportunitatea să asculte ieri discursul viceprim-ministrului Đelić din Comisia pentru afaceri externe, au fost martorii angajamentului şi ai determinării Serbiei de a depune toate eforturile pentru a satisface criteriile şi condiţiile preliminare europene. De asemenea, am fost martori la poziţia pozitivă şi constructivă a Serbiei şi a guvernului sârb privind dialogul fundamental cu Priština. Trebuie să încurajăm Serbia.

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). – (LT) Dnă preşedintă, având în vedere concluziile Consiliului privind progresul realizat de Serbia în domeniul reformelor, ar trebui să felicităm această ţară, dar, din păcate, unele chestiuni ne îngrijorează. Deoarece Serbia face paşi către UE, trebuie depus un efort enorm în anumite domenii şi în special, pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri în Serbia. Experienţa investitorilor lituanieni ridică semne de întrebare justificate asupra mediului de afaceri şi a protecţiei investiţiilor în Serbia. Guvernul sârb a acuzat companiile lituaniene, care au investit 34 de milioane de euro, de incapacitate de plată şi, încălcând acordul dintre Serbia şi Lituania, care prevedea promovarea investiţiilor şi protecţia reciprocă, a reziliat contractul de privatizare. Serbia trebuie să găsească mijloace de asigurare a transparenţei şi un mediu previzibil pentru afaceri şi să soluţioneze restricţiile birocratice, incertitudinea juridică şi problemele similare. Este de la sine înţeles că sprijinim obiectivele de integrare ale Serbiei în UE şi sperăm că Serbia va soluţiona problemele.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) Dnă preşedintă, dnă Győri, dle comisar Füle, nu numai că încheiem un proces, ci sperăm că vom reuşi, de asemenea, să începem negocierile de aderare anul acesta, ţinând cont că Serbia a avut multe realizări în ultima perioadă. Aş dori să menţionez faptul că însuşi procurorul şef Brammertz consideră cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional de la Haga ireproşabilă. Pentru mult timp, aceasta a fost o problemă sensibilă. Acelaşi lucru este valabil în cazul parteneriatului cu NATO şi ceea ce consider a fi foarte important în cazul Balcanilor de Vest, este că Serbia are o politică lăudabilă faţă de minorităţi, care poate fi un exemplu pentru multe state membre ale UE, deoarece autonomia culturală amplă care se manifestă în activitatea reală a consiliilor diferitelor minorităţi naţionale garantează existenţa continuă a minorităţilor. În plus, progresul în chestiunea Kosovo, care este o chestiune foarte complexă din punct de vedere emoţional, este extrem de important, dar Serbia urmează o cale foarte bună...

(Preşedinta l-a întrerupt pe vorbitor)

  Ivo Vajgl (ALDE). – (SL) Dnă preşedintă, raportul colegului meu, dl Kacin, este realist şi încurajator în egală măsură.

Integrarea completă a Serbiei în UE este în interesul stabilităţii şi securităţii europene. Integrarea acesteia va însemna, de asemenea, eliminarea sau adoptarea de măsuri importante pentru eliminarea zonei gri din Europa de Sud-Est.

Sprijin Serbia şi obiectivele sale strategice, despre care ne-a informat vicepreşedintele Đelić.

Cheile sunt în mâna Serbiei şi aceasta trebuie să îndeplinească condiţiile. Aceasta poate fi, de asemenea, o oportunitate de a transmite publicului sârb mesajul că generalul Mladić trebuie să fie un motiv de ruşine pentru naţiunea sârbă, şi nu de mândrie.

Aş dori să subliniez că salut toţi paşii efectuaţi de guvernul sârb şi de poporul sârb pentru construirea unei bune vecinătăţi. În acelaşi timp, trebuie să subliniez că graniţa este una dintre chestiunile cheie în ceea ce priveşte relaţiile de vecinătate.

  Ulrike Lunacek (Verts/ALE). – (DE) Dnă preşedintă, aş dori să-mi exprim şi eu susţinerea faţă de aderarea Serbiei la UE şi de ideea că poporul sârb are un viitor într-o Europă comună, la fel cum au şi Balcanii de Vest în general. Personal, voi da undă verde şi Acordului de stabilizare şi asociere, deşi cred că trebuie să subliniez, în acelaşi timp, că cooperarea Serbiei cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII) nu este încă aşa cum ar trebui să fie. Şi eu sper că va fi o majoritate în şedinţa plenară pentru amendamentul nostru şi că cuvintele dlui Brammertz vor fi valabile şi pe viitor.

Aş dori să mulţumesc dlui Kacin pentru raportul său şi pentru raportarea sa foarte pozitivă, pe alocuri, privind progresul pe care l-a înregistrat Serbia şi, în acelaşi timp, privind acele elemente unde mai există probleme.

Mă voi referi acum la relaţiile cu Republica Kosovo. Ca raportoare a acestui Parlament pentru Kosovo, fac un apel la administraţia sârbă. Am urmărit cu atenţie discursul de ieri al viceprim-ministrului Đelić, când acesta a afirmat că dorinţa de a încheia acest acord istoric există, dar că trebuie subliniat clar că dialogul dintre Republica Serbia şi Republica Kosovo...

(Preşedinta a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Dnă preşedintă, aş dori să încep exprimându-mi sprijinul pentru încheierea unui acord de asociere cu Serbia.

Serbia a fost şi continuă să fie o ţară influentă în Balcani. Totuşi, cetăţenii acestei ţări plătesc de mulţi ani greşelile liderilor politici care îi conduc, care au adus ţara într-o situaţie politică dificilă prin deciziile lor riscante. Dacă însă dorim să stabilizăm situaţia politică în Balcani pe termen lung, trebuie să avem relaţii deschise şi corecte cu toate ţările din regiune.

Prin urmare, Serbia trebuie să fie un partener la fel de serios pentru noi ca şi celelalte ţări stabile din regiune, pentru ca noi, prin dialog deschis şi prin bună cooperare, să ajutăm locuitorii ţării să se integreze cât mai curând posibil şi cât mai bine posibil în comunitatea ţărilor europene libere şi democratice.

  Krisztina Morvai (NI). – (HU) Dnă preşedintă, ca cetăţean maghiar, mă bucur că Ungaria deţine acum preşedinţia şi urez succes Consiliului, totuşi acest discurs despre aderarea Serbiei la UE mi-a lăsat un uşor sentiment de tristeţe şi senzaţia că ceva lipseşte. Aceasta din cauza absenţei oricărei menţiuni despre încălcarea extraordinar de gravă a drepturilor omului comisă împotriva minorităţii maghiare din Voivodina şi aş dori să întreb dacă Preşedinţia ungară sau Comisia cunoaşte rapoartele organizaţiilor drepturilor omului şi rapoartele observatorilor, mai ales în cazul tânărului din Temerin. Cazul tânărului din Temerin reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor omului, făptuită prin impunerea unei sentinţe extrem de severe, totalizând 61 de ani de închisoare pentru cinci tineri ca urmare a unei bătăi într-un bar, pe care trebuie să o execute în condiţii de lumea a treia, torturaţi şi supuşi unui tratament inuman şi crud. Aceasta este agravată de faptul că, în acelaşi timp, cele mai brutale crime comise împotriva maghiarilor nu sunt investigate. Ştiaţi că...

(Preşedinta a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dnă preşedintă, contrar punctului de vedere al susţinătorilor din UE care văd lucrurile în roz, aderarea la UE nu este suficientă pentru rezolvarea imediată a tuturor conflictelor. În special în ceea ce priveşte ţara candidată Turcia, se poate observa că UE aplică un standard dublu. Serbia, până la urmă, este pregătită să înceapă discuţii cu Kosovo, deşi atitudinea UE este vădit inconsecventă: În Bosnia, mai multe grupuri etnice urmează să fie comasate într-un stat multicultural, în timp ce în Kosovo devine legitimă separarea unui grup etnic de un stat.

Nu numai că Serbia şi-a exprimat dorinţa de a discuta cu Kosovo, ci a prezentat, de asemenea, scuze pentru genocidul de la Srebrenica. Cu toate acestea, Belgradul este acuzat în continuare că nu reuşeşte să coopereze în mod adecvat cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga. Totuşi, încălcările drepturilor omului din Turcia, unde simpla menţionare a genocidului armenilor este suficientă pentru a fi pasibil de pedeapsă, sunt, în mod evident, trecute cu vederea.

Acuzaţia de trafic cu organe umane împotriva prim-ministrului kosovar Thaçi demonstrează, de asemenea, că crimele de război nu pot fi privite dintr-un sigur punct de vedere. Aceste acuzaţii trebuie rezolvate complet. Pentru aderarea la UE, este foarte important ca Serbia şi Kosovo să-şi rezolve mai întâi disputele.

  Victor Boştinaru (S&D). – Dnă preşedintă, Acordul de stabilizare şi de asociere cu Serbia reprezintă alt pas important în procesul de aderare la UE al Serbiei. Vorbim despre o ţară al cărei progres a fost deja impresionant în ultimii ani şi cred că viitoarea integrare politică şi economică pe baza ASA va oferi impulsul final de care are nevoie Serbia în calea sa către UE.

Ţinând seama de rolul important pe care Serbia îl joacă în Balcanii de Vest, ASA va avea o influenţă pozitivă, nu numai asupra UE şi asupra Serbiei, ci şi asupra regiunii ca întreg, prin îmbunătăţirea securităţii, stabilităţii şi dezvoltării sale, precum şi prin stabilirea de fundaţii solide pentru procesul de extindere în Balcanii de Vest.

Sper că, după ce a primit undă verde din partea Parlamentului European, procesul ASA poate fi încheiat cât mai curând posibil. Prin urmare, aş dori să rog statele membre să se asigure că procesul de ratificare se desfăşoară cât mai rapid şi mai uşor posibil.

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Dnă preşedintă, cooperarea cu vecinii noştri europeni este un element esenţial al politicii UE. Serbia, la fel ca şi toate celelalte ţări din Peninsula Balcanică, este un caz foarte special. Din cauza destrămării Iugoslaviei în anii '90 şi a războaielor care au fost purtate acolo, aceste ţări se confruntă cu probleme economice şi politice până în zilele noastre. Rolul UE este să sprijine aceste ţări şi să le ofere asistenţă. Istoria ne-a învăţat că situaţia politică din regiune afectează întregul continent şi că simţim cu toţii consecinţele sale pentru mult timp.

Într-o anumită măsură, Europa poată responsabilitatea parţială pentru evenimentele care au avut loc. Din acest motiv, avem o obligaţie morală majoră faţă de aceste ţări şi acordurile despre care vorbim astăzi – cooperarea în toate domeniile şi măsuri menite să uşureze situaţia pentru cetăţenii ţărilor respective – sunt esenţiale, mai ales pentru a ne asigura că istoria nu se va mai repeta.

  Zoran Thaler (S&D). – (SL) Dnă preşedintă, ziua de astăzi a demonstrat, din nou, că o Serbie europeană are mulţi aliaţi în UE.

Este evident că numai o Serbie democratică şi pro-europeană are şansa să recupereze o întârziere de 20 de ani în dezvoltarea democraţiei, a economiei şi a calităţii vieţii cetăţenilor săi.

Guvernul democratic al Serbiei şi preşedintele Tadić merită sprijinul nostru. Serbia este cheia stabilităţii din Balcani. O Serbie modernă, europeană are o responsabilitate majoră aici.

Aceasta are, în primul rând, responsabilitatea să asigure un viitor european stabil, paşnic şi mai bun pentru ţara vecină, Bosnia şi Herţegovina şi, în al doilea rând, să ajungă la un compromis istoric cu naţiunea albaneză vecină.

Ambele obiective sunt asumate de actualul guvernul sârb, prin urmare haideţi să cooperăm cu acesta şi să-i sprijinim obiectivele.

  Andrzej Grzyb (PPE). – (PL) Dnă preşedintă, dl comisar Füle a spus că depinde numai de Serbia să facă alegerile corecte. Cu siguranţă că aşa este dar, în acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi şi noile state membre cunosc acest lucru, că acest proces trebuie să fie consolidat. Serbia a făcut alegerea corectă prin semnarea Acordului de stabilizare şi de asociere. Aceasta s-a angajat să realizeze o serie de reforme foarte dificile. Parlamentul European trebuie să consolideze aceste reforme, deoarece nu numai guvernul, ci şi mai ales societatea, trebuie să facă această alegere europeană adecvată. Când am fost observator la referendumul constituţional, le-am spus sârbilor, le-am spus colegilor mei europeni: „priviţi Belgradul şi pe oamenii aceştia, sârbii – ei sunt europeni şi trebuie să-i ajutăm pe calea spre reformă.” Cred că tot ce se întâmplă în procesul de ratificare a Acordului de stabilizare şi de asociere, precum şi rezoluţia Parlamentului European, poate ajuta foarte mult Serbia pe această cale.

  Štefan Füle, membru al Comisiei. – Dnă preşedintă, doresc să le mulţumesc stimaţilor deputaţi pentru această dezbatere fructuoasă, care a arătat sprijinul constructiv al Parlamentului pentru procesul de aderare a Serbiei la UE. Sprijinul furnizat de Parlament procesului de ratificare a ASA este un semnal important pentru Serbia şi va contribui la intensificarea eforturilor sale pe calea către UE.

Permiteţi-mi să abordez rapid câteva chestiuni care au fost ridicate în timpul dezbaterii. În primul rând pentru dl Belder, privind Sandžak-ul, aş vorbi mai curând despre o politizare a chestiunii reprezentării musulmane, decât despre o intensificare a islamismului radical. În acest context, aşteptăm cu nerăbdare viitoarele alegeri pentru Consiliul Naţional Bosniac din luna aprilie anul acesta, care trebuie să fie paşnice şi incluzive şi vor contribui la intensificarea dialogului şi la evitarea radicalizării.

Referitor la chestiunea Fondului de dezvoltare, suntem într-un dialog strâns cu Serbia şi cu alte ţări din regiunea Balcanilor de Vest privind cel mai bun mod de a utiliza IPA şi de a-l face şi mai eficient. Dezbaterea privind sprijinul pentru dezvoltare tehnologică este în curs.

Privind chestiunea ridicată de dna Morvai, permiteţi-mi să spun că acordăm atenţie specială drepturilor omului şi, de asemenea, protecţiei drepturilor minorităţilor. Îi voi scrie cu privire la cazul concret la care s-a referit în intervenţia sa.

Personal, sunt foarte încurajat de abordarea serioasă şi constructivă a Serbiei faţă de etapa actuală a procesului de extindere. Dacă ieri vorbeam despre îngrijorări, astăzi vorbim despre faptul că Serbia se află pe calea cea bună în abordarea, de exemplu, a chestiunii importante a reformei judiciare. Aceasta este o bază bună pentru ca Serbia să utilizeze la maximum potenţialul de integrare pe care îl oferă anul 2011.

  Enikő Győri, preşedintă în exerciţiu a Consiliului. – (HU) Dnă preşedintă, dle Leterme, dle comisar, doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc foarte mult pentru această dezbatere. S-au făcut observaţii excelente pe marginea unui raport excelent şi faptul că majoritatea problemelor ridicate aici au fost incluse în raport mi-au demonstrat calitatea raportului, deci cred că aceasta a fost o foarte bună bază pentru discuţie.

Cu toţii aţi confirmat că nu este vorba despre un proces încheiat, ci despre un început. După acest început, cred că toate chestiunile pe care le-aţi ridicat şi dvs. în dezbatere vor fi discutate. S-au înregistrat progrese substanţiale şi acesta este motivul pentru care am ajuns în acest punct al procesului, dar mai sunt multe lucruri de făcut. Chiar dvs. aţi ridicat o mulţime de probleme, precum consolidarea democraţiei, refugiaţii, dezvoltarea unui mediu de afaceri, probleme legate de călătoriile fără vize sau de situaţia minorităţilor.

Am auzit că politica privind minorităţile a înregistrat o evoluţie semnificativă în Serbia, după cum a subliniat dl Tabajdi, totuşi, în acelaşi timp, criteriile de la Copenhaga sunt în vigoare, iar Comisia a atras atenţia asupra acestui aspect. Acesta este un indicator important pentru noi şi îl vom urmări cu atenţie în fiecare acţiune şi fiecare evaluare pe care o întreprindem.

S-a afirmat, de asemenea, că situaţia este fragilă. Sunt complet de acord cu acest lucru şi acesta este motivul pentru care este foarte important să încurajăm Serbia să meargă mai departe pe acest drum. Dl Brok şi dl Swoboda au subliniat, de asemenea, acest lucru. Cred că cel mai important lucru, după cum a menţionat şi dna Nicolai, este acela că decizia a fost luată de Serbia din proprie iniţiativă; că Serbia este dedicată UE şi aderării la UE şi că noi vom sprijini acest proces prin toate mijloacele posibile. Faptul că au ales această cale prin voinţă proprie este, după părerea mea, o garanţie că Serbia va adopta toate măsurile necesare. Sunt foarte încrezătoare, dnă preşedintă, că după această dezbatere echilibrată, Parlamentul îşi va da avizul pentru Acordul de stabilizare şi de asociere.

  Jelko Kacin, raportor. – (SL) Dnă preşedinte, dezbaterea fructuoasă de astăzi este cea mai bună ilustrare a interesului viu şi al sprijinului pentru Serbia în Parlamentul European şi în alte instituţii europene.

Printre toate provocările moştenite din războaiele anilor '90, Serbia este acum, în principal, în procesul de a pune bazele statului de drept.

Reforma judiciară, care a început în 2009, rămâne, din multe puncte de vedere, incompletă, dar aceasta necesită o revizuire sistematică.

Statul de drept este criteriul cheie de la Copenhaga. Serbia trebuie să asigure independenţa, competenţa şi eficienţa autorităţilor sale judiciare, pentru a asigura certitudinea legală şi dezvoltarea economică.

Salutăm eforturile recente ale Belgradului de a înţelege aceste provocări. Retrocedarea, adică restituirea şi protecţia proprietăţii private este un element al acestora.

Aştept cu nerăbdare sosirea purtătorului de cuvânt al Adunării Naţionale a Serbiei, care va vizita Parlamentul European chiar în luna aceasta. Trebuie să consolidăm rolul şi responsabilitatea parlamentului sârb şi a tuturor deputaţilor acestuia.

De asemenea, trebuie să avem mai mult succes în atragerea opoziţiei sârbe, care trebuie să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru succesul procesului de integrare a Serbiei.

Răspunsurile guvernului sârb la chestionarul Comisiei Europene, pe care prim-ministrul Cvetković le va înmâna dlui comisar Füle luna aceasta, va fi un pas istoric pentru statul sârb şi pentru toţi cetăţenii săi.

Cred că acest pas va fi foarte semnificativ şi reuşit, drept pentru care îi urez şi Preşedinţiei ungare mult succes în promovarea forţelor pro-europene în Serbia.

Ştiu că Oficiul pentru integrare europeană al guvernului sârb, condus de Milica Delević, face o treabă excelentă şi, prin urmare, cooperarea nu va fi dificilă.

În plus, prezenţa de astăzi a dlui Božo Đelić, viceprim-ministrul sârb şi ministrul ştiinţei, dovedeşte interesul viu din partea guvernului sârb pentru munca noastră şi pentru viitorul Serbiei în UE.

În concluzie, aş dori să vă dau o temă de gândire.

Cu mai puţin de trei ani în urmă, Serbia era în pragul izolării auto-impuse. În prezent, acest pericol a fost depăşit şi Serbia se îndreaptă ferm pe calea către UE. Ritmul în care va avansa depinde numai de Serbia însăşi.

Prin această rezoluţie, încurajăm Serbia în drumul său istoric şi trimitem un semnal clar Serbiei că apreciem succesele sale şi că recunoaştem toate provocările cu care se confruntă.

  Preşedinta. – Dezbaterea comună a fost închisă.

Comisia pentru afaceri externe a înaintat o propunere de rezoluţie pentru a închide această dezbatere. Votul acesteia va avea loc mâine, la ora 12.30.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. – (CS) Salut şi sprijin toate etapele care conduc spre integrarea rapidă a Serbiei în UE, deoarece majoritatea sârbilor doresc această integrare. În acelaşi timp, totuşi, aş dori să spun că majoritatea neajunsurilor pentru care sârbii sunt criticaţi în propunerea de rezoluţie a Parlamentului European îşi au originea, după cum se observă, în anii trecuţi de implicare distructivă a unor state membre ale UE în Balcani şi în agresiunea NATO împotriva Serbiei. Ar trebui să facilităm aderarea Serbiei la UE, deoarece integrarea nu este o răsplată pentru această ţară, ci o şansă ca UE să contribuie la rezolvarea multora dintre problemele pe care le-a cauzat de fapt, direct sau indirect. Aş dori să atrag urgent atenţia că este nevoie de o abordare foarte prudentă şi echilibrată privind minorităţile etnice din Serbia. Proiectul de rezoluţie al Parlamentului European recunoaşte „continuarea aspiraţiilor minorităţii albaneze” în Serbia şi vorbeşte despre respectarea „dreptului său la autonomie provincială”. Dacă problemele minorităţilor vor fi „rezolvate” prin crearea unei legislaţii colective care să le confere drepturi speciale, aceasta va fi o „soluţie” cu consecinţe dezastruoase pentru statul implicat, lucru valabil nu doar în cazul Serbiei. Singura cale de a proteja drepturile minorităţilor este să promovăm consecvent şi să apărăm drepturile individuale ale omului.

  Csanád Szegedi (NI), în scris. – (HU) Ungaria a ratificat Acordul de stabilizare şi de asociere dintre UE şi Serbia la 16 noiembrie 2010. Ungaria, care se pregătea în acel moment să preia mandatul Preşedinţiei UE, nu a învăţat din greşeala trecutului său, când ar fi putut să condiţioneze aderarea României de autonomia regională pentru minorităţile maghiare indigene din Transilvania. Consecinţele acestei ocazii pierdute se mai fac simţite şi astăzi. Cimitirele ungare sunt profanate; un genocid tăcut al maghiarilor are loc în Transilvania. Prin Acordul de stabilizare şi de asociere dintre UE şi Serbia, UE şi Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria trebuie să aplice protecţia minorităţilor. UE este supusă unei mari presiuni de a le demonstra ţărilor candidate, prin încheierea şi accelerarea acordurilor de asociere, că aderarea la UE este un obiectiv care poate fi atins. Partidul Jobbik sprijină, de exemplu, aderarea Croaţiei, ca ţară care satisface criteriile, însă se opune ferm paşilor suplimentari şi rapizi în favoarea Serbiei. Un grad mult mai mare de autonomie pentru minoritatea ungară locală care trăieşte în Serbia, inclusiv autonomia regională şi culturală completă, trebuie formulată ca o condiţie pentru continuarea procesului de aderare. De asemenea, nu trebuie să excludem ideea de a permite populaţiei din Voivodina să-şi exprima voinţa cu privire la statutul regional printr-un referendum, reducând astfel într-o anumită măsură rănile de neşters provocate maghiarilor la Trianon.

(Şedinţa a fost suspendată la ora 10.25 şi a fost reluată la ora 10.30)

PREZIDEAZĂ: Jerzy BUZEK
Preşedinte