Stenograma dezbaterilor

Marţi, 18 ianuarie 2011 - Strasbourg

17. Criza deşeurilor din Campania (dezbatere)

  Preşedinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea privind:

- întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de Margrete Auken şi Eva Lichtenberger, în numele Grupului Verts/ALE, privind criza deşeurilor în regiunea Campania (O-0188/2010 – B7-0667/2010),

- întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de Bairbre de Brún şi Willy Meyer, în numele Grupului GUE/NGL, privind criza deşeurilor în regiunea Campania (O-0197/2010 – B7-0801/2010),

- întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată de Judith A. Merkies şi Victor Boştinaru, în numele Grupului S&D, privind criza deşeurilor în regiunea Campania, Italia (O-0208/2010 – B7-0805/2010), şi

- întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de Mara Bizzotto şi Lorenzo Fontana, în numele Grupului EFD, privind criza legată de eliminarea deşeurilor în Napoli şi în regiunea Campania şi utilizarea fondurilor europene (O-0209/2010 – B7-0806/2010).

  Margrete Auken, autoare. – (DA) Dnă preşedintă, aş dori să-i mulţumesc foarte mult dlui comisar Potočnik pentru faptul că, din partea Comisiei, pare cel puţin să existe o oarecare coerenţă. Aş dori însă să văd şi dovezi concrete în acest sens. Am aşteptări foarte mari de la răspunsul pe care urmează să-l primim astăzi, pentru că, dacă acum, când este necesar, nu se va decide ceva cu fermitate şi Italia nu va primi o amendă severă pentru această situaţie, ne vom mai lovi de această problemă în multe alte locuri. Nu numai Italia are probleme majore legate de deşeuri. Dacă toată lumea trăieşte cu impresia că e suficientă utilizarea depozitelor de deşeuri pentru ca totul să fie în regulă, vom fi responsabili de un dezastru foarte mare. De aceea aştept cu nerăbdare răspunsul.

Aş dori să folosesc restul timpului meu pentru a mă adresa Italiei. Sunt conştientă de faptul că guvernul italian nu este reprezentat în mod direct aici, dar este totuşi important ca Italia însăşi să înceapă să recunoască faptul că această problemă trebuie rezolvată acum. Este o ţară remarcabilă dar se află la un pas de a se îneca în deşeuri. Apar multe conflicte iar recent situaţia nu a făcut decât să se înrăutăţească. Italia nu trebuie să treacă acum printr-o situaţie în care populaţia să fie supusă unor sarcini suplimentare sub formă de amenzi. În schimb, trebuie să se asigure că pune în aplicare un plan credibil, care să permită astfel ca numeroşii cetăţeni activi să fie implicaţi ca parte a soluţiei, în loc de a-i transforma mereu în ţinte ale incriminării, etc. Nu putem rezolva problema deşeurilor fără sprijinul cetăţenilor şi există mulţi cetăţeni care foarte dornici de a face o mulţime de lucruri bune în Italia.

Utilizaţi armata şi poliţia - nu pentru a înlocui cetăţenii, nici pentru a lăsa autorităţilor locale în afară - ci pentru a afla adevăraţii vinovaţi. Desigur, partea care exploatează avantajele acestei situaţii este marea industrie din nordul Italiei, care face un profit frumos de pe urma faptului că poate scăpa pur şi simplu ieftin de deşeurile sale în loc să plătească toate costurile implicate. Printre cei care beneficiază se numără şi gangsterii din Mafia, care înregistrează, de asemenea, mari profituri. Prin urmare, acest lucru trebuie să se oprească acum, şi sper că Italia va începe să ia această problemă foarte în serios.

  Søren Bo Søndergaard, autor. – (DA) Dnă preşedintă, atunci când o delegaţie a Comisiei pentru control bugetar a vizitat Italia în toamna anului trecut, ne-am întâlnit cu preşedintele din regiunea Campania. Când l-am întrebat de ce nu a fost rezolvată încă situaţia dezastruoasă a deşeurilor în regiunea Campania, a spus că a fost o problemă politică.

Este un răspuns care explică multe. Desigur, ar fi putut spune orice - că a fost o problemă tehnică, o problemă de logistică sau una financiară. Ei bine nu, problema a fost una politică. Problema este lipsa voinţei politice. Din cauza acestei lipse de voinţă politică, Italia nu a reuşit să-şi îndeplinească obligaţiile care îi revin în temeiul Directivei privind deşeurile. Tot din cauza acestei lipse de voinţă politică, în octombrie se putea observa că niciuna dintre îmbunătăţirile pe care Curtea Europeană de Justiţie le-a cerut nu a fost pusă în aplicare. Şi tot din cauza lipsei voinţei politice, până la sfârşitul anului Uniunea Europeană încă nu primise un plan de sortare a deşeurilor.

În schimb, am văzut că autorităţile au avut voinţa politică de a păstra secrete aceste scandaluri prin intermediul timbrelor de securitate. Prin urmare, grupul nostru are o poziţie clară în această privinţă. Noi îi sprijinim pe toţi cetăţenii italieni cinstiţi, şi sunt mulţi, bărbaţi şi femei, care se luptă pentru a aduce lumină în această chestiune şi pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru a fi adus această situaţie atât de departe. În acelaşi timp însă, considerăm că, înainte de toate, trebuie să respingem ferm orice încercare de a-i obliga pe contribuabilii europeni să plătească fie şi doar câte un euro în plus pentru dezastrul deşeurilor din Italia. Nu trebuie să sporim paguba încercând să o recuperăm.

  Judith A. Merkies, autoare. – (NL) Dnă preşedintă, dle comisar, am vizitat anul trecut regiunea Campania şi oraşul Napoli, împreună cu Comisia pentru petiţii, în scopul de a evalua noi înşine situaţia generată de criza deşeurilor, o situaţie pe care mulţi petiţionari au descris-o ca fiind foarte gravă. Am constatat şi noi că situaţia de pe teren este foarte gravă. Am văzut un morman de deşeuri într-un parc naţional deasupra Muntelui Vezuviu. Am văzut multe gropi de deşeuri ilegale şi grămezi arzând de gunoi. Am găsit chiar deşeuri industriale într-o grămadă etichetată ca deşeuri menajere şi am văzut şi un incinerator defect, sau cel puţin aşa părea a fi.

Un lucru este clar: lucrurile nu funcţionează acolo în acest moment şi sunt de acord cu antevorbitorii că se pare că este vorba de o mare dispută politică cu privire la cine exact se face responsabil pentru această situaţie. De fapt, noi am făcut apel la politicienii şi cetăţenii de acolo, îndemnându-i să lase deoparte toate diferenţele politice şi să-şi dea mâna, pentru a rezolva situaţia.

Cu toate acestea, de atunci nu am văzut niciun semn că s-ar încerca vreo soluţie, sau că se elaborează vreun plan - cel puţin nu în public - şi sper că veţi reuşi să ne lămuriţi şi pe noi dacă, de fapt, există un plan. Anul trecut, oamenii din regiunea Campania ne-au spus foarte clar următoarele: „Am apelat la toată lumea pentru ajutor şi am bătut la tot felul de uşi, aici, în provincia noastră şi în regiune, peste tot în Italia şi la guvernul italian şi de peste tot, ne-am întors cu mâinile goale. Uniunea Europeană este ultima noastră speranţă şi, atunci când nimeni altcineva nu ne-a ascultat, Uniunea Europeană a venit să audă ce avem de spus”.

Aceştia şi-au legat speranţele de dvs. şi de noi, în speranţa că vom putea, în cele din urmă, să ajutăm la găsirea unei soluţii în regiunea lor, într-un fel sau altul. Desigur, ei înşişi trebuie să-şi rezolve situaţia de pe teren. Deşi, din păcate, noi nu putem merge acolo pentru a curăţa gunoiul cu mâinile noastre, avem un rol-cheie în acest sens. Aţi putea să ne lămuriţi dacă există vreun plan, şi dacă da, este acesta un plan de calitate? În caz contrar, ce intenţionaţi să faceţi în acest sens? Care sunt termenele limită? Când trebuie pus în aplicare şi cât timp sunteţi pregătiţi să aşteptaţi? Când intenţionaţi să exercitaţi presiuni pentru ca în cele din urmă Curtea Europeană de Justiţie să impună sancţiuni şi ce se întâmplă cu fondurile structurale care sunt încă îngheţate în prezent?

Aceasta nu este doar o criză a deşeurilor, ci vorbim de lucruri care ar putea duce şi la situaţii care pun în pericol sănătatea umană. Care este poziţia Comisiei Europene în această privinţă? Poate că nu este domeniul dvs. de competenţă, dar ne-aţi putea spune, totuşi, dacă aţi început sau nu să abordaţi acest subiect?

În mod clar, este şi mafia implicată în această chestiune. Trebuie să fie spus, totuşi, că sarcina de a acţiona în mod direct nu revine nici Comisiei Europeană şi nici nouă. Singurul lucru pe care îl putem face în fond este să monitorizăm punerea în aplicare a directivelor noastre în Uniunea Europeană. În ce fel am putea oferi sprijin suplimentar, altfel decât poate prin schimbul de bune practici? Cum se pot ajuta în aceasta situaţie statele membre între ele? Nu sunteţi de acord că, în acest caz, deşeurile ar trebui să fie considerate mai curând o oportunitate, decât o problemă? Regiunea Campania ar putea face un salt imens peste noapte spre a deveni o comunitate de reciclare. Eu sunt de părere că ar trebui să pledăm de fapt o interdicţie totală, la nivel european, cu privire la deversarea deşeurilor şi o interdicţie cu privire la gropile de gunoi.

  Mara Bizzotto, autoare. – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, din păcate, toată lumea este acum perfect conştientă de situaţia care persistă de ani de zile în regiunea Campania în general, şi în oraşul Napoli în special, iar Uniunea Europeană s-a confruntat de mai multe ori cu această problemă.

În faţa acestei situaţii paradoxale specifice unei ţări din lumea a treia, aş dori să ştiu de la Comisie cu ce consecinţe se va confrunta Italia din punctul de vedere al dreptului european şi ce sancţiuni financiare i se pot aplica în cazul în care criza deşeurilor din regiunea Campania nu este definitiv rezolvată în curând.

Aş dori să ştiu şi dacă Comisia poate furniza informaţii detaliate despre fondurile europene primite de regiunea Campania până în prezent pentru crearea unui sistem integrat de colectare şi eliminare a deşeurilor. Vedeţi dvs., dle comisar, de obicei, atunci când vorbim despre crize, vorbim despre situaţii tragice, extreme, care însă sunt rezolvate într-un interval de timp rezonabil. Atunci când o aşa-zisă „criză” durează mai mult de 15 ani, cu siguranţă ceva nu este în regulă.

În ultimii ani, guvernul italian a făcut tot posibilul pentru a rezolva problema de lungă durată a sistemului de colectare şi eliminare a deşeurilor. Cu toate acestea, vina pentru faptul că străzile din Napoli sunt astăzi sufocate de tone şi tone de gunoi le revine, în mod evident şi în primul rând, autorităţilor locale din regiunea Campania şi incompetenţei totale a acestora sau refuzului lor de a se strădui să găsească o soluţie.

Este clar - clar ca lumina zilei de fapt - că situaţia care afectează Napoli şi regiunea Campania nu este decât o consecinţă a lipsei de responsabilitate care a caracterizat municipalitatea, provincia şi regiunea timp de mulţi ani în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor. Administraţia centrală nu poate fi învinuită pentru faptul că nu a fost impusă colectarea selectivă, primul element crucial al unui plan eficient de gestionare a deşeurilor. Cu siguranţă nu este vina administraţiei centrale, care a trebuit să trimită armata în urmă cu câteva săptămâni, dar şi cu alte ocazii, să înlocuiască sutele de gunoieri care s-au îmbolnăvit subit în acelaşi timp.

Faptul că această criză a lovit Napoli, în timp ce situaţia este foarte diferită în restul Italiei, de pildă în regiunea mea, Veneto, unde colectarea selectivă funcţionează de ani de zile fără probleme şi cu o rată de reciclare foarte mare, înseamnă că responsabilitatea pentru criză le revine celor însărcinaţi cu elaborarea politicilor din regiunea Campania, funcţionarilor administraţiei locale şi, mai presus de toate, complicităţii grave cu lumea interlopă, care a încercat şi a obţinut întotdeauna profituri uriaşe de pe urma afacerilor cu deşeuri, ca urmare a infiltrărilor Camorra în politica şi administraţia locală.

  Janez Potočnik, membru al Comisiei. – Dnă preşedintă, aş dori, în primul rând, să le mulţumesc tuturor deputaţilor din Parlamentul European, care mi-au atras atenţia, mie şi serviciilor din subordinea mea, asupra acestei întrebări importante. Mă bucur că Parlamentul European a avut un rol activ în monitorizarea situaţiei legate de gestionarea deşeurilor din regiunea Campania, aşa cum demonstrează, de exemplu, raportul adoptat de Comisia pentru petiţii în urma vizitei din regiunea Campania care a avut loc în luna aprilie a anului trecut. Parlamentul are cu adevărat un rol important aici şi l-a asumat pe deplin.

Imediat după hotărârea Curţii Europene, la 4 martie 2010, Comisia a contactat în scris autorităţile italiene, întrebând ce măsuri au luat sau au planificat pentru a se conforma cu aceasta. Ulterior, Comisia a avut mai multe contacte şi întâlniri cu autorităţile italiene, cel mai recent în timpul misiunii de la Napoli, desfăşurate la 22 şi 23 noiembrie 2010 de către o delegaţie de la Direcţia Generală pentru Mediu.

Părerea noastră este că autorităţile italiene au încă un drum lung de parcurs în vederea executării hotărârii. Acestea trebuie, în primul rând, să extindă şi să modernizeze instalaţiile de gestionare a deşeurilor în toată regiunea Campania şi, în al doilea rând, să dezvolte un plan de gestionare eficientă a deşeurilor urbane în regiunea Campania, luând în considerare, printre altele, ierarhia UE de gestionare a deşeurilor.

Comisia nu este satisfăcută de măsurile pe care autorităţile italiene le-au comunicat după hotărârea Curţii, deoarece nu includ un calendar detaliat care să indice etapele pentru lucrările de construcţie a instalaţiilor prevăzute.

Noi credem că planul de gestionare a deşeurilor pentru regiunea Campania trebuie să respecte pe deplin legislaţia de mediu a UE şi trebuie să acorde prioritate reducerii, reutilizării şi reciclării deşeurilor, trebuie să asigure punerea în aplicare a colectării selective în întreaga regiune, să asigure regiunii Campania capacitatea necesară de compostare şi să stabilească măsuri pentru eliminarea în siguranţă şi într-un interval de timp rezonabil a mai mult de şapte milioane de tone de deşeuri compactate depozitate în mai multe oraşe din regiunea Campania, ceea ce înseamnă, de asemenea, că va trebui ca autorităţile italiene să efectueze o analiză a deşeurilor compactate, aşa-numitele „ecoball”, înainte de a decide care este cel mai sigur mod de a le elimina.

Dacă nu există un plan adecvat şi eficient de gestionare a deşeurilor, Comisia va reveni în faţa Curţii şi va propune impunerea de amenzi. Prin urmare, trebuie să evaluăm cu atenţie proiectul planului de gestionare a deşeurilor pe care autorităţile din Campania tocmai l-au prezentat Comisiei - şi „tocmai” înseamnă cu adevărat „tocmai” - şi să monitorizăm cu atenţie adoptarea şi punerea efectivă în aplicare a planului. Decizia cu privire la iniţierea procedurilor împotriva Italiei în temeiul articolului 260 va depinde în principal de conţinutul planului de gestionare a deşeurilor şi de calendarul măsurilor utilizate pentru a aborda imediat problema într-un mod convingător.

În ceea ce priveşte gropile de gunoi existente, Comisia a demarat o anchetă şi a solicitat autorităţilor italiene să prezinte un raport privind funcţionarea depozitelor de deşeuri din Terziano şi Cicciano. Se aşteaptă răspunsul Italiei, care va fi evaluat de Comisie în momentul primirii.

La acest moment, Comisia nu are dovezi de încălcare a legislaţiei de mediu a Uniunii Europene. Faptul că groapa de gunoi se află într-o zonă naturală protejată nu reprezintă, în sine, o încălcare a legislaţiei UE, cu condiţia, desigur, ca alte norme să fie aplicate şi ca autorităţile naţionale competente să efectueze o evaluare de mediu corespunzătoare şi să pună în aplicare măsurile de atenuare şi de compensare necesare.

În ceea ce priveşte cofinanţarea unor măsuri de gestionare a deşeurilor în regiunea Campania, în perioada de programare 1994-1999, 88,1 milioane de euro au fost dedicate proiectelor de management al deşeurilor, aproape 49 % cofinanţate de FEDER. Cu toate acestea, au fost utilizate doar 90 % din fondurile totale alocate, din cauza unor dificultăţi legate tot de criza gestionării deşeurilor şi de instituirea de către autorităţile italiene a gestionării extraordinare din 1994.

În perioada de programare 2002-2006, s-au alocat finanţări în valoare de 140 de milioane de euro, 50 % cofinanţate din nou de către FEDER, fonduri care s-au concentrat pe proiecte de gestionare a deşeurilor. Cu toate acestea, în urma crizei de gestionare a deşeurilor, Comisia a decis să ia măsuri specifice pentru a se asigura că fondurile FEDER alocate pentru Campania au fost utilizate în mod corespunzător.

În primul rând, începând cu 1 ianuarie 2005, cheltuielile de gestionare au fost considerate neeligibile pentru cofinanţare. În al doilea rând, după notificarea oficială a Italiei despre deschiderea procedurii de încălcare a dreptului comunitar cu privire la gestionarea deşeurilor la 29 iunie 2007, Comisia a informat autorităţile italiene că nicio cofinanţare nu ar mai fi acceptabilă pentru gestionarea deşeurilor.

Programul operaţional regional 2007-2013 în regiunea Campania prevede o investiţie totală de 270 de milioane de euro pentru gestionarea deşeurilor, cofinanţată din nou cu 50 % de FEDER. Cu toate acestea, plata finanţării CE pentru proiecte în sectorul deşeurilor este condiţionată, în special, de adoptarea de către autorităţile italiene a unui plan regional de gestionare a deşeurilor, care, desigur, trebuie să fie validat de Comisie.

Maine vom publica în cadrul Comisiei raportul referitor la punerea în aplicare a unei strategii tematice privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor. Acest raport arată diferenţe semnificative între statele membre în ceea ce priveşte performanţa în domeniul gestionării deşeurilor. Acesta demonstrează în mod clar că depozitarea poate fi redusă aproape de zero printr-o strategie adecvată de gestionare a deşeurilor, şi că incinerarea ar putea fi redusă dramatic prin creşterea compostării şi reciclării deşeurilor. În plus faţă de transformarea deşeurilor în resurse, aceasta creează locuri de muncă şi activitate economică, diminuând în acelaşi timp impactul gestionării deşeurilor asupra mediului. Aşadar, eu sper cu adevărat că autorităţile competente vor avea abilitatea de a transforma în cele din urmă această criză într-o oportunitate, prin lansarea unei colectări selective serioase şi prin sistemele de reciclare în regiunea Campania.

Pe scurt, Comisia speră că planul de gestionare a deşeurilor pentru regiunea Campania este unul convingător. Până în momentul în care vom avea siguranţa unui plan eficient de instituire a unui sistem cu infrastructura necesară şi vom avea garanţii solide că proiectele vor fi implementate în mod eficient, finanţarea din partea Comisiei pentru proiecte relevante de gestionare a deşeurilor în regiunea Campania este întreruptă.

În comentariile mele de final voi aborda câteva dintre întrebările pe care le-aţi ridicat deja.

  Erminia Mazzoni, în numele Grupului PPE. – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, îi sunt recunoscătoare dlui comisar pentru că a subliniat rolul activ pe care Comisia pentru petiţii l-a conferit acestui Parlament, fapt care demonstrează că cei care vorbesc aici, şi grupurile politice pe care le reprezintă, au tot interesul de a trata această situaţie în mod responsabil, de a face toate procedurile transparente şi de a implica publicul într-un dialog care să inoculeze tuturor un simţ al responsabilităţii.

Aşa cum s-a spus deja, conducerea executivă la nivel de regiune care, v-aş reaminti, a fost formată abia în mai 2010, a dezvoltat un dialog strâns cu Comisia Europeană în ultimele luni, începând un proces pe care îl putem considera cu siguranţă diferit de anii precedenţi. Nu au avut loc miracole, totuşi; pur şi simplu a fost asumată responsabilitatea pentru o situaţie drastică, care s-a agravat în decursul celor peste 15 ani de acţiuni ineficiente sau inexistente. Aş dori să vă reamintesc că Italia a fost condamnată de Curtea de Justiţie în martie 2010, dar pentru acţiunile descoperite şi tratate în 2007.

De atunci, situaţia s-a schimbat. Ministrul regional a venit deja de trei ori la Bruxelles şi a finalizat deja o bună parte a programului de lucru care a fost prezentat în luna iulie într-o audiere în faţa Comisiei pentru petiţii. Voi parcurge rapid această listă: a aprobat planul special cu privire la deşeuri, a finalizat planul privind deşeurile urbane solide şi, la 31 decembrie, a prezentat încă un plan conţinând corecţiile solicitate de Comisie, care va fi aprobat până la 30 aprilie, după cum s-a anunţat deja.

Planul a fost deja parţial pus în aplicare: a fost pus în funcţiune incineratorul de la Acerra, au fost finalizate procedurile de licitaţie pentru cel de la Salerno, a fost anunţat contractul pentru instalaţia de la Napoli Est iar 182 de zone de separare şi reciclare a deşeurilor, 7 instalaţii de recuperare, 9 de compostare, 4 instalaţii de separare a materialelor, 1 instalaţie de echipamente electrice şi electronice de prelucrare a deşeurilor, 2 instalaţii de gestionare aerobică, 34 platforme aprobate şi 5 depozite sunt acum total operaţionale, şi mă bucur că vor fi supravegheate de Comisie.

A fost încheiat un acord cu cele cinci provincii pentru a asigura eliminarea deşeurilor acumulate şi, de asemenea, au fost încheiate acorduri cu cinci regiuni pentru transferul temporar al deşeurilor acestora, până la aplicarea definitivă a planului. Procesul de gestionare extraordinară este acum finalizat, iar unele fonduri au fost identificate în cadrul bugetului regional.

Aşa cum a spus doamna Bucella în recenta sa audiere în faţa Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, termenul limită pentru conformarea cu hotărârea variază de obicei între 12 şi 24 de luni, aşadar suntem perfect în grafic. Cu toate acestea, Comisia este liberă să evalueze oportunitatea unei prelungiri a termenului limită, astfel încât acesta să corespundă în mod realist cu progresul lucrărilor.

Cred că răspunsurile la toate întrebările adresate au fost deja furnizate între timp şi, după cum a declarat domnul comisar, nu există motive pentru impunerea unor sancţiuni financiare suplimentare. Comisia este pe bună dreptate vigilentă, şi sper că această dezbatere nu va fi folosită pentru a acţiona în continuare împotriva instituţiilor şi partidelor politice.

Dacă aceasta este o dezbatere serioasă, menită să ajute regiunea Campania şi să încerce să găsească o soluţie la o problemă de lungă durată, atunci cu siguranţă rezoluţia asupra căreia vom vota în luna februarie poate fi o rezoluţie comună. În caz contrar, va fi încă o pierdere de timp şi va dăuna chiar mai rău.

  Mario Pirillo, în numele Grupului S&D. – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, nu putem decât să fim preocupaţi de criza gravă a gestionării deşeurilor pe care regiunea Campania a îndurat-o de ani buni deja, mai ales când luăm în considerare impactul major pe care aceasta îl are asupra calităţii vieţii pentru populaţiile locale.

Ca instituţie europeană, avem datoria să intervenim pentru a ne asigura că această situaţie nu trenează prea mult timp. Trebuie să fim foarte vigilenţi şi să supraveghem autorităţile locale, cerându-le fără ezitare să adopte măsuri credibile care să permită regiunii Campania să pună capăt acestei crize grave.

Adevărul este că noi am vorbit îndelung despre criza deşeurilor, fără să ştim cum stau lucrurile de fapt. Regiunea Campania s-a angajat să prezinte un plan regional până în 2010, dar a fost amânat acum până în martie 2011. Situaţia va deveni greu de gestionat dacă vor fi şi alte întârzieri: riscurile pentru sănătatea publică sunt tot mai mari, iar crima organizată continuă să profite de pe urma acestei crize.

Prin Decretul-lege nr. 195/2009, guvernul italian a declarat criza terminată şi a delegat provinciilor responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor. Noi nu sprijinim această decizie, pentru că va fi dificil de pus în aplicare într-o provincie precum Napoli, unde trăieşte 52 % din populaţia regiunii Campania.

Municipalităţile trebuie să se afle în centrul problemei, deoarece numai ele sunt capabile de a oferi soluţii specifice şi eficiente. Diverse sindicate din regiunea Campania au început colectări selective, investind un efort considerabil şi obţinând rezultate semnificative. Acestora ar trebui să li se acorde resursele care au fost deja transferate regiunii.

Este mai important decât oricând să ascultăm autorităţile locale: acestea se află în prima linie şi au o viziune reală şi cuprinzătoare asupra regiunii lor. Ele sunt cele care dau semnalul de alarmă cu privire la depozitele de deşeuri arhipline. În anii care vor veni, vor fi necesare noi gropi de gunoi şi noi incineratoare şi vor trebui identificate locurile de depozitare corespunzătoare. Acest lucru se datorează parţial excluderii carierei Vitiello din Terzigno, la cererea comunităţii locale şi a Parlamentului nostru, în scopul de a evita riscul de paralizare a întregului sistem urban de colectare a deşeurilor.

Aşteptăm răspunsul Comisiei cu privire la planul prezentat de regiunea Campania.

  Sonia Alfano, în numele Grupului ALDE. – (IT) Dnă preşedintă, dle comisar, doamnelor şi domnilor, în ciuda propagandei guvernului italian, care a fost dezminţită imediat de către Comisie, criza deşeurilor din regiunea Campania este o problemă structurală care nu este nici pe departe rezolvată.

Dincolo de listele îndoielnice, trebuie să realizăm un lucru: cetăţenii regiunii Campania continuă să trăiască, şi să moară, înconjuraţi de deşeuri. Politicienii de la nivel local, regional şi naţional, situaţi la dreapta şi la stânga spectrului politic, au o responsabilitate enormă. Sarcina de a rezolva problema nu poate fi transferată cetăţenilor, care suferă deja din cauza condiţiilor de viaţă complet nesănătoase. Uniunea Europeană trebuie să insiste pentru găsirea unei soluţii eficiente, altfel intervenţia sa va fi fost în zadar.

Construirea de incineratoare, care, de altfel, sunt finanţate ca surse de energie regenerabilă şi, prin urmare, încalcă legislaţia europeană în vigoare, nu va rezolva problema. Deşeuri ar fi transformate în cenuşă, cauzând emisii nocive şi mortale. Conform Directivei privind deşeurile, incineratoarele vor fi ultima opţiune a unui ciclu ierarhizat de sisteme integrate pentru deşeuri care prezintă alternative adecvate, fără niciun impact asupra sănătăţii publice sau asupra mediului, dar care creează în schimb locuri de muncă.

În ceea ce priveşte infiltrarea mafiei, consider că ar trebui recunoscut faptul că, deşi este o realitate şi în sud, în special în domeniul deşeurilor, aceasta se manifestă cu precădere în partea de nord. Acest lucru a fost valabil mai ales în ultimii câţiva ani.

Am, prin urmare, trei întrebări pentru Comisie: ce măsuri intenţionează să adopte pentru a se asigura că soluţia la această problemă nu afectează sănătatea oamenilor, şi cum intenţionează să împiedice ca deciziile să fie impuse publicului şi zonele să devină militarizate?

Consideră Comisia că lansarea imediată a unui registru al cancerului pentru întreaga regiune ar trebui să fie una dintre condiţiile pentru închiderea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar?

Care este avizul Comisiei cu privire la Legea nr. 210 din 2008 şi, în special, la articolul 9 referitor la stimulentele pentru construcţia de incineratoare, prin care se încalcă în mod evident legislaţia europeană privind ajutorul de stat?

  Eva Lichtenberger, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dnă preşedintă, după basmele spuse de membrii italieni ai Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat), poate am putea reveni cu picioarele pe pământ. Faptele spun că a fost introdusă acţiunea împotriva Italiei, şi aceasta pe bună dreptate. Instanţa s-a pronunţat din nou împotriva Italiei şi pe bună dreptate. Italia nu a respectat termenul limită. Evident, guvernul a prezentat un plan, care însă nu a fost transmis la timp. Ne tot întoarcem la aceeaşi situaţie. Impresia pe care o lasă cei responsabili este că intenţionat întârzie orice demers la nesfârşit, până apare o situaţie de urgenţă, astfel încât să poată reacţiona şi să ia decizii folosindu-se de legislaţia privind situaţiile de urgenţă din Italia, care are întâietate faţă de orice alte standarde. Dacă există o mulţime de gunoaie pe străzi care se mai şi amestecă cu deşeurile industriale din nord şi din sud, atunci acestea pot duse rapid la depozite de deşeuri nesigure, fără a se lua sau a fi în măsură de a lua măsuri de precauţie adecvate. Stimaţi deputaţi din Italia, nu cred că este o dezbatere italiană. Este o dezbatere cu privire la faptul că legislaţia europeană nu este respectată şi nu este implementată.

Dacă acest mod de a trata lucrurile s-ar răspândi în alte ţări, atunci ar avea consecinţe pentru întreaga Europă. Nu este minor ce se întâmplă acolo. Este un scandal. Nu este vorba de a desemna în continuu 536 de noi situri şi de a folosi violenţa poliţiei pentru a opri cetăţenii din a protesta pentru că nu doresc ca deşeurile menajere care s-au amestecat cu deşeurile industriale toxice să le fie aruncate la uşă. Aşa ceva nu se face. Trebuie să existe consecinţe, iar acestea trebuie să se facă simţite. Este un lucru bun faptul că accesul la resursele financiare a fost restricţionat. Au fost deja suficient irosite. Trebuie să impunem consecinţe tangibile o dată pentru totdeauna, pentru că de fapt vorbim aici de punerea în aplicare a unei legislaţii europene sensibile, necesare şi bune.

  Oreste Rossi, în numele Grupului EFD. – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, planul de eliminare a deşeurilor elaborat trebuie să fie pus în aplicare în aşa fel încât să prevadă colectare selectivă, reciclare şi, doar în ultimă instanţă, incinerare.

Ar fi greşit să se ia în considerare impunerea unor sancţiuni suplimentare. Mai mult decât atât, v-aş reaminti că vina nu este nici a forţelor politice din nord, nici a altor grupuri politice; unul dintre foştii miniştri a făcut parte chiar din Grupului Verzilor / Alianţa Liberă Europeană, al cărui membru sunteţi, aşa încât vă rugăm să vă gândiţi la ceea ce spuneţi. Timp de decenii, oamenii au vorbit despre criza deşeurilor din Napoli şi regiunea Campania. Deşi au fost alocate fonduri substanţiale, este adevărat că o situaţie de criză încă există. Cu toate acestea, nu există scuze. A spune că nordul Italiei este responsabil, sau chiar cum a spus colega mea, că deşeurile din nord pot fi găsite astăzi pe străzile din Napoli, este pur şi simplu neadevărat.

Responsabilitatea le revine în mod clar autorităţilor locale anterioare, care au permis crimei organizate să facă trafic cu deşeuri în mod liber, pe de o parte, şi nu au reuşit, pe de altă parte, să ofere o colectare şi zone de depozitare adecvate şi potrivite.

Este necesar ca oamenii din Campania şi Napoli să aibă curaj şi să voteze pentru a-şi înlocui funcţionarii incompetenţi, aşa cum s-a întâmplat deja la nivel regional.

  Angelika Werthmann (NI). – (DE) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, zona urbană Napoli se confruntă cu criza deşeurilor de 14 ani.

Zonele de depozitare existente sunt pline până la refuz, în timp ce construirea de noi facilităţi este blocată de către comunităţile în cauză. Neîncrederea manifestată de cetăţeni faţă de orice proiect pentru deşeuri poate fi însă explicată prin faptul că de-a lungul timpului au fost promise multe la nivel politic, niciuna dintre aceste promisiuni nefiind însă concretizată.

În practică, această problemă a fost tratată până în prezent prin intermediul unor soluţii interimare pe termen scurt. Au fost înfiinţate comisii speciale, care nu au fost nici măcar obligate să informeze autorităţile locale şi rezidenţii. Pe de altă parte, produsele de unică folosinţă fac parte din viaţa cotidiană din Italia. Drept rezultat, producţia zilnică de deşeuri este cu mult peste media europeană, în timp ce colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor sunt aproape ignorate.

Rezultatul trist al acestei lipse de sensibilizare a ambelor părţi cu privire la mediu este că regiunea Campania este astăzi o regiune cu zone mari de contaminare, iar rata de îmbolnăvire cu cancer printre rezidenţii săi, precum şi rata bolilor respiratorii în rândul copiilor din mediul urban din Napoli sunt ambele cu mult mai mari decât media pentru Italia.

Prin urmare, există o nevoie urgentă de a găsi soluţii şi de a face ca acestea să fie puse în aplicare.

  Crescenzio Rivellini (PPE). – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, îi sunt recunoscător dlui Seeber şi tuturor colegilor mei deputaţi pentru sarcina atribuită mie, dar aş dori să subliniez, dacă îmi este permis, că în Campania s-au luat deja unele măsuri extrem de pozitive.

Prin urmare, eu cred că invocarea articolului 260 din Tratat în scopul de a obţine sancţiuni financiare, aşa cum au făcut unii, este o exploatare a situaţiei. Consiliul regional, în funcţie de doar câteva luni, a elaborat deja planul pentru deşeuri periculoase şi planul privind sistemul integrat al deşeurilor. În plus, a fost lansată o politică de colectare selectivă şi au fost adoptate iniţiative pentru a reduce cantitatea totală de deşeuri produse. Licitaţia pentru construirea unui incinerator la Salerno este în curs de desfăşurare, iar procedurile referitoare la publicarea cererii de ofertă pentru incineratorul din zona Napoli Est sunt într-un stadiu avansat.

În cele din urmă, politicile puse în aplicare vizează nu doar curăţarea oraşului, ci şi elaborarea unui sistem integrat al deşeurilor care implică colectarea selectivă, o reducere a cantităţii de deşeuri, construirea de instalaţii moderne - nu în ultimul rând pentru a elimina aşa-numitele „ecoballs”, sau mormanele uriaşe de deşeuri compactate - şi redezvoltarea vechilor depozite de deşeuri.

Persoanele care sunt cu adevărat de vină pentru ceea ce s-a întâmplat în trecut ar trebui să fie pedepsite. Printre aceste se numără, cu siguranţă, foştii oficiali ai regiunii Campania aparţinând stângii şi, în special, Verzii, dar şi anumiţi funcţionari care, în nordul Italiei, au apelat la lumea interlopă locală pentru a arunca deşeurile toxice pe care le-au produs.

Uniunea Europeană trebuie să ajute Campania, fără a avea idei preconcepute, şi fac apel la toată lumea să lucreze pentru, şi nu împotriva. Este important să nu acţionaţi împotrivă doar pentru imaginea mediatică a partidului sau a ideologiei dvs. Chiar credeţi că impunerea de sancţiuni financiare regiunii Campania va rezolva criza?

  Luigi de Magistris (ALDE). – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, după minciunile spuse de guvernul Berlusconi, care a preluat funcţia în 2008, spunând italienilor că problema deşeurilor a fost rezolvată, Uniunea Europeană procedează corect refuzând să acorde finanţare Italiei până la prezentarea unui sistem ecologic de gestionare a deşeurilor, bazat pe reciclarea deşeurilor şi compostare.

Acest sistem nu este cu siguranţă prevăzut în planul dlui Caldoro, care se bazează din nou pe depozitele de deşeuri necontrolate, cum ar fi cele de la Chiaiano, Taverna del Re şi Terzigno - depozitul de deşeuri Terzigno se află de fapt în interiorul Parcului Naţional Vezuviu - şi nu este asigurat nici de incineratoare, care provoacă moarte, cancer şi adevărate crize sanitare. În cei 13 ani de criză de mediu, fondurile publice din regiunea Campania au consolidat legăturile de natură penală dintre politicieni, atât de stânga cât şi de dreapta, oamenii de afaceri şi Camorra.

Mai mult, problemele de mediu nu sunt rezolvate prin incriminarea opoziţiei sau prin incriminarea comunităţilor locale, a familiilor şi a regiunii, aşa cum a făcut guvernul italian prin utilizarea bastoanelor pentru a împiedica pe oricine care apără mediul înconjurător şi natura.

  Francesco Enrico Speroni (EFD). – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, fiind centralistă şi birocratică, Europa nu recunoaşte diferenţele dintre regiuni şi între structurile administrative din cadrul statelor membre.

Responsabilitatea pentru situaţia dezastruoasă din regiunea Campania le revine în primul rând cetăţenilor ei, iar eu, care provin din regiunea Padania, resping aceste acuzaţii şi le îndrept împotriva celor care, în regiunea Campania, au votat pentru funcţionarii locali care au fost incapabili să rezolve problema şi care au repetat greşeala alegându-i din nou la scrutinele ulterioare. Padania este dispusă să ajute cetăţenii din Campania, dar nu va accepta nicio acuzaţie formulată împotriva sa.

  Raffaele Baldassarre (PPE). – (IT) Dnă preşedintă, dle comisar, doamnelor şi domnilor, în niciun caz nu intenţionez ca prin discursul meu să neg gravitatea unei situaţii care este rezultatul inevitabil al eşecurilor evidente administrative şi politice, care au riscat şi încă mai riscă să îngroape în deşeuri un întreg oraş şi împrejurimile sale.

Dle Søndergaard şi dnă Lichtenberger, criza din Campania a început iniţial şi apoi a evoluat atât de dramatic din cauza incapacităţii unui consiliu regional şi a unui consiliu municipal de stânga al oraşului Napoli, împreună cu consilierii din partea Verzilor, de a lua decizii, inclusiv decizii nepopulare şi îndrăzneţe, pentru a realiza un ciclu ecologic de colectare şi eliminare a deşeurilor. Iresponsabilitatea, indecizia, oportunismul politic, înţelegeri secrete sinistre şi deşeurile au caracterizat o fază politică şi administrativă care astăzi este definitiv închisă.

Doresc să-i asigur pe cei care au depus întrebările cu solicitare de răspuns oral şi grupurile politice care le-au susţinut că situaţia politică este viabilă şi s-a schimbat complet. Guvernul naţional şi noul consiliu regional şi-au asumat responsabilităţile şi au determinarea politică de a rezolva criza. Printr-un dialog cu populaţiile în cauză şi determinarea necesară, aceştia depăşesc obstacolele şi obiecţiile cauzate adesea de sindromul Nimby, sau ideea că oamenii nu doresc gunoiul altora în grădinile lor.

În acest scop, au instituit o colectare integrată şi un plan de eliminare a deşeurilor, care va oferi la scurt timp stimulente pentru colectarea selectivă şi construirea instalaţiilor necesare.

Aşadar, ar fi extrem de nedrept, contraproductiv şi abuziv să procedăm după cum solicită domnul De Magistris: impunerea astăzi de sancţiuni şi măsuri inhibitoare ar dăuna instituţiilor care cooperează pe deplin cu Uniunea Europeană în încercarea lor de a închide acest capitol îngrozitor din istoria milenară a oraşului Napoli şi a regiunii Campania prin utilizarea eficientă a resurselor europene şi naţionale.

  Horst Schnellhardt (PPE). – (DE) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, dorinţa mea este, şi sper că va fi cazul, ca dezbaterea de astăzi să reprezinte punctul de plecare al unei revizuiri complete a gestionării deşeurilor în regiunea Campania. Hotărârile sau ordinele emise de către Curtea Europeană de Justiţie trebuie să fie puse în aplicare o dată pentru totdeauna, iar normele europene privind colectarea şi eliminarea deşeurilor trebuie să fie puse în aplicare în această regiune.

În al doilea rând trebuie abordat şi prejudiciul cauzat de depozitele de deşeuri ilegale. Ştiu despre ce vorbesc. În Germania de Est, la douăzeci de ani după reunificare, ne mai confruntăm încă cu poluarea cauzată de eliminarea ilegală sau deficientă a deşeurilor.

Cu toate acestea, nu cred că vom rezolva cu succes toate aceste probleme dacă nu vom aborda cauzele problemei. Puteţi vorbi la nesfârşit de gestionare. Realitatea este că acolo acţionează structuri mafiote. Trebuie să le distrugem, altfel nu vom avea succes în această privinţă.

Sincer, aş stabili patru condiţii. În primul rând, trebuie întocmit un plan de gestionare a deşeurilor. Se pare că acest lucru a fost făcut acum. Comisia însă ar trebui să ajute în acest sens. În al doilea rând, trebuie puse la dispoziţie resursele financiare pentru crearea de noi instalaţii de reciclare şi depozitare a deşeurilor. În al treilea rând, trebuie să existe sancţiuni mai severe pentru eliminarea ilegală, după cum, şi mă adresez Comisiei, consider că Europol şi Eurojust ar trebui să sprijine poliţia şi procurorii din Italia în lupta lor împotriva crimei organizate.

Resursele care sunt disponibile ar trebui să fie blocate până când aceste condiţii sunt îndeplinite, moment în care aş fi fericit să votez pentru deblocarea acestora.

  Lara Comi (PPE). – (IT) Dnă preşedintă, dle comisar, doamnelor şi domnilor, prin intervenţia mea doresc să precizez în mod clar că situaţia deşeurilor din regiunea Campania este mai bună acum decât a fost înainte şi este în curs de a fi rezolvată.

Situaţia este una complexă; prezintă diferite tipuri de probleme iar găsirea unei soluţii adecvate şi definitive va lua timp. Întrebările cu solicitare de răspuns oral despre care discutăm fac apel la punerea în aplicare a procedurii prevăzute în articolul 260 din Tratat, dar aplicarea unei sancţiuni financiare nu va rezolva situaţia din regiunea Campania. Procedând în acest fel, riscăm să susţinem un scenariu în care un stat membru este găsit vinovat de o încălcare a dreptului comunitar pe o bază pur obiectivă, pur şi simplu pentru că nu a îndeplinit încă în mod obiectiv o obligaţie care rezultă din legislaţia europeană.

Trebuie să fie luat în considerare şi comportamentul subiectiv al statului. Cu siguranţă nu se poate spune că Italia nu a reuşit să îndeplinească obligaţia unei cooperări sincere, dar aşa cum a confirmat şi domnul comisar, personalul Comisiei se află în contact permanent cu autorităţile italiene naţionale şi regionale şi monitorizează îndeaproape evoluţia situaţiei.

Nu se poate nici nega dorinţa şi angajamentul arătate de către Italia. Este important de subliniat că rolul operaţional s-a mutat de la regiuni la provincii, pentru a permite dezvoltarea unui plan care să îndeplinească diferitele cerinţe ale regiunii. Europa trebuie să dea dovadă de solidaritate faţă de Italia, cu ambele părţi cooperând într-o sinergie perfectă.

Aş dori să închei prin a menţiona că din consiliul regional din Campania făceau parte şi cei din partidul Italia Valorilor, care au acum probabil o memorie scurtă, prea scurtă pentru a-şi aminti ceea ce au făcut sau, mai degrabă, ce nu au făcut.

  Barbara Matera (PPE). – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, nu iau cuvântul doar pentru a lua apărarea regiunii mele. Doresc mai degrabă să împărtăşesc cu dvs. răspunsul italian la încălcarea legislaţiei comunitare, şi să subliniez că preocuparea noastră este de a apăra interesele cetăţenilor şi poporului nostru.

Regiunea Campania şi, în general, statul italian lucrează la crearea unei reţele de instalaţii pentru eliminarea deşeurilor, în conformitate cu legislaţia europeană. Doresc să subliniez faptul că fondurile europene alocate pentru eliminarea deşeurilor în regiunea Campania au fost folosite pentru măsura 1.7 din Programul Operaţional Regional (POR) 2000-2006 şi pentru obiectivul de operare 1.1 POR 2007-2013.

În ceea ce priveşte POR 2000-2006, regiunea Campania a justificat pachetul de finanţare în valoare de 140 de milioane de euro pus la dispoziţie; banii au fost utilizaţi pentru a construi instalaţii de stocare, tratare şi recuperare, instalaţii de transformare a deşeurilor în energie, precum şi instalaţii de selectare umedă şi uscată, pentru a securiza depozitele de deşeuri, pentru a construi sau extinde instalaţii de recuperare a materialelor reziduale, şi pentru a pune în aplicare măsuri de colectare selectivă. În ceea ce priveşte POR 2007-2013, au fost alocate 110 milioane de euro pentru construcţia de instalaţii de tratare a deşeurilor, şi 50 de milioane de euro pentru finanţarea de facilităţi municipale de colectare selectivă.

Activităţile desfăşurate în cadrul obiectivului 1.1 din POR 2007-2013 al FEDR şi măsurii 1.7 din POR 2000-2006 au fost mult limitate de condiţiile de cheltuieli impuse ca urmare a procedurii privind încălcarea dreptului comunitar lansată în legătură cu situaţia gestionării deşeurilor în regiunea Campania. Prin urmare, o sumă din fondul pentru zone subexploatate a fost retrasă până în prezent pentru a asigura continuarea activităţilor supuse veto-ului european cu privire la acordarea de fonduri POR.

Pentru a încheia, considerăm că este important să putem prezenta Comisiei şi Parlamentului dificultăţile reale cu care ne confruntăm în încercarea de a ne conforma rapid hotărârii Curţii de Justiţie.

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). – (LT) Dnă preşedintă, aş dori doar să profit de această ocazie pentru a atrage atenţia asupra altor probleme de gestionare a deşeurilor în Uniunea Europeană. Aceste probleme ţin, mai întâi de toate, de atitudinea neglijentă a instituţiilor administraţiei centrale şi locale faţă de priorităţile de gestionare a deşeurilor. De exemplu, într-unul din oraşele Lituaniei, oamenii de afaceri care doresc să construiască un incinerator de deşeuri induc în eroare publicul susţinând că incinerarea deşeurilor este la fel de bună sau mai bună decât alte metode de gestionare a deşeurilor, cum ar fi evitarea şi sortarea. Din păcate, instituţiile guvernamentale locale şi autorităţile responsabile pentru gestionarea deşeurilor nu reuşesc să atragă atenţia mai mult la astfel de dezinformări. Aşadar, abordând problemele de gestionare a deşeurilor în Uniunea Europeană fac apel la Comisie să atragă atenţia la astfel de încălcări în care priorităţile de gestionare a deşeurilor stabilite în Directiva Uniunii Europene privind deşeurile nu sunt respectate şi există chiar încurajări să nu fie respectate.

  Peter Jahr (PPE). – (DE) Dnă preşedintă, am putut vedea cu ochii mei situaţia gestionării deşeurilor în regiunea Campania, ca membru al unei delegaţii a Comisiei pentru petiţii. Trebuie spus că instituţiile de acolo se confruntă cu o sarcină extrem de dificilă. Nu numai că au de a face cu problemele din trecut de gestionare a deşeurilor, aspectul legat de ecoballs fiind unul aparte, dar şi cu cele din prezent şi viitor. Impresia mea din această călătorie a fost că gestionarea deşeurilor de astăzi a fost în mare măsură rezolvată la momentul vizitei noastre, în parte, prin intervenţia armatei. Rezolvată în sensul că deşeurile au fost îndepărtate din oraş şi duse în depozitele de deşeuri; uneori din păcate, trebuie spus, în depozite de deşeuri ilegale. Ceea ce ne trebuie sunt soluţii strategice pentru trecut, dar, mai presus de toate, pentru viitor.

Oferta făcută de către UE este bună, clară şi echitabilă. Odată ce regiunea prezintă un plan coerent de gestionare a deşeurilor, Uniunea Europeană va acorda fondurile necesare. Ar trebui să încurajăm şi autorităţile locale să facă acest lucru. Repet: în ceea ce mă priveşte, nici Comisia, nici Parlamentul European nu sunt interesate de sancţiuni financiare. Suntem interesaţi să vedem că problemele deşeurilor sunt abordate la nivel local în regiunea Campania. Pentru aceasta va trebui să colaborăm.

  Crescenzio Rivellini (PPE). – (IT) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, fondurile care pot fi blocate de către Uniunea Europeană sunt cele destinate în mod specific îmbunătăţirii funciare.

Mă întreb cum se poate cineva gândi la blocarea acestor fonduri, şi fac apel mai ales la deputaţii italieni, care au fost, de altfel, aleşi de către cetăţenii regiunii Campania, de a nu da curs furiei ideologice şi de a nu-şi sancţiona concetăţenii.

Îi îndemn să reprezinte interesele comunităţii lor şi nu interesele proprii.

  Janez Potočnik, membru al Comisiei. – Dnă preşedintă, aş dori să le mulţumesc foarte mult deputaţilor din Parlamentul European pentru toate opiniile lor.

Sunt trei sau patru chestiuni pe care aş dori să le abordez. În primul rând, o problemă invocată cu înflăcărare de mulţi dintre dvs. Situaţia este critică; nu există nici o soluţie rapidă. Au avut loc unele evoluţii pozitive, dar este evident că avem nevoie de un răspuns sistemic. Nu este uşor, dar este mai mult decât necesar. În această privinţă, partenerul nostru în găsirea unei soluţii este, desigur, Italia, însă cooperarea cu autorităţile regionale în acest sens este esenţială, fără îndoială.

Aşadar, aştept cu nerăbdare evaluarea noului proiect al planului de gestionare a deşeurilor şi sper sincer că acesta se va ridica la nivelul aşteptărilor. Acesta va fi evaluat de către serviciile din subordinea mea, de către experţi, şi pot să vă asigur că evaluarea va fi realizată asigurând un tratament egal pentru Italia ca şi pentru orice alt stat membru, pentru că este fundamental să conservăm încrederea între statele membre.

Astfel că atunci când vorbim despre soluţionarea acestor probleme, abordarea mea ar putea fi rezumată foarte scurt. Îmi doresc să fiu strict într-un mod util şi util într-un mod strict. Ideea nu este în niciun caz să impunem amenzi. Aşa cum au menţionat şi unii dintre dvs., ideea este să rezolvăm problemele, dar să impunem amenzi în cazul în care nu există nicio altă modalitate de a rezolva problemele, pentru că este de datoria mea.

Aşadar, fac tot posibilul prin cooperarea cu autorităţile italiene, astfel încât să putem găsi soluţii adecvate. Aceasta este speranţa mea sinceră. Până la urmă, este vorba despre starea de sănătate a cetăţenilor italieni şi despre mediul înconjurător din Italia.

Al doilea lucru pe care vreau să-l menţionez este legat de Directiva cadru privind deşeurile. Este o nouă directivă recent adoptată. În această directivă, este destul de clar că fiecare ţară, prin lege, trebuie să introducă o ierarhizare a deşeurilor. Acest lucru înseamnă că cele mai bune deşeuri sunt cele care nu există; avem reutilizarea, reciclarea, folosirea deşeurilor ca sursă de energie şi, dacă nu există altă posibilitate, depozitarea deşeurilor.

Aceasta este imaginea care reiese din raportul care va fi publicat mâine cu privire la cât de eficiente sunt statele membre ale Uniunii Europene. Este vorba despre tendinţele în depozitarea deşeurilor municipale deoarece cele mai bune date disponibile sunt cele privind deşeurile municipale.

Vă vine să credeţi sau nu, dar există cinci state membre în care depozitarea este sub nivelul de 5 % din deşeurile municipale, dar există şi şapte state membre în care depozitarea este de peste 80 %, aşa că situaţia acestor programe este foarte diferită în Europa, fapt pe care am dori cu siguranţă să-l abordăm. Este o imagine a situaţiei din perioada 1995 - 2007, care demonstrează că ţările se pot face schimbări dacă doresc. Dacă se organizează într-un mod corect, se pot schimba cu adevărat.

Practic, astăzi puteţi împărţi Europa în două părţi: o parte care priveşte deşeurile ca o problemă şi o parte care vede deşeurile ca pe o oportunitate majoră de valorificare a resurselor şi, de asemenea, de noi profituri financiare, deoarece aceasta este realitatea. Am auzit multe poveşti despre necesitatea de a decide prin achiziţii publice cine va prelua deşeurile, deoarece numărul utilizatorilor interesaţi să le obţină în scopul de a le utiliza depăşeşte numărul necesar. În acest scop însă, deşeurile trebuie selecţionate de la început. Aceasta este nevoia fundamentală şi cea mai importantă.

Ultimul lucru pe care aş dori să-l menţionez este legat de afirmaţia unui stimat deputat care a spus că trebuie să fim mai precauţi cu privire la problemele de gestionare a deşeurilor din alte părţi ale Uniunii Europene. În cazurile de încălcare a dreptului comunitar din domeniu în 2009, deşeurile ocupă 19 %, apa 20 %, natura 19 %, aerul 16 %, iar restul mai puţin. Avem o abordare orizontală cu privire la toate problemele de implementare şi suntem obligaţi să facem acest lucru. Pot să vă asigur că o vom face şi pe viitor.

Pentru a încheia, cred că împreună, dvs. ca deputaţi în Parlament şi eu în calitate de comisar pentru mediu, trebuie să facem cu adevărat totul pentru a transmite în Europa mesajul că deşeurile reprezintă o oportunitate pentru viitor. Este un mesaj imperios necesar în contextul resurselor limitate cu care ne confruntăm din ce în ce mai mult de la o zi la alta. Utilizarea eficientă a resurselor este numele problemei iar eficienţa resurselor se află în centrul competitivităţii noastre viitoare în Europa. Dacă nu mă credeţi, întrebaţi-mă peste 10 ani. Vă pot garanta că aşa vor sta lucrurile.

  Preşedinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc în următoarea sesiune parţială.