Dezbateri

Miercuri, 19 ianuarie 2011 - Strasbourg

12. Situația din Belarus

  Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este declarația Vicepreședintelui Comisiei și Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, dna Ashton, cu privire la situația din Belarus.

  Catherine Ashton, Vicepreședinte al Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. – Dle Președinte, evenimentele care au urmat alegerilor din Belarus de la 19 decembrie au fost un șoc pentru noi toți: forța folosită de autorități împotriva cetățenilor lor a provocat declarații de îngrijorare și de condamnare în toată lumea.

Colegii mei și cu mine ne-am întâlnit cu mulți dintre cei afectați, printre care cu mișcarea de opoziție, societatea civilă, familiile celor închiși și cu populația, în general. Am avut posibilitatea să ne exprimăm compasiunea și solidaritatea și să îi ascultăm. Cu toate acestea, distinși deputați, a sosit momentul să acționăm.

Apreciez foarte mult faptul că deputații în acest Parlament au putut contribui deja la aprecierile noastre cu privire la această chestiune și că colegul meu, comisarul Füle, a putut prezenta săptămâna trecută comisiei AFET opinia noastră actuală. Aștept cu nerăbdare să studiez rezoluția UE care va reieși din dezbaterile dumneavoastră. Este important pentru noi toți să ne concentrăm cât mai mult posibil în gândirea noastră, dată fiind urgența situației cu care avem de-a face.

Mi-am petrecut timpul cu un număr de reprezentanți ai opoziției și cu publicul larg din Belarus, inclusiv cu rudele celor închiși, cum am menționat deja. M-am întâlnit, de asemenea, cu ministrul de externe Martynov. Din aceste conversații a reieșit, fără îndoială, că evenimentele la care am fost martori au reprezentat un afront la viziunea noastră de respect față de drepturile omului, libertățile fundamentale și democrație. Nu doar că s-a făcut uz de forță în mod nejustificat, însă procesul electoral în ansamblu a fost în mod clar subminat prin reținerea reprezentanților societății civile și ai opoziției. Evaluarea efectuată de OSCE-ODHIR susține această concluzie.

Mulți dintre cei reținuți în ultimele săptămâni au fost eliberați. Cu toate acestea, un grup semnificativ - 30 de persoane - încă trebuie să mai facă față acuzațiilor care ar duce la sentințe substanțiale cu închisoarea și, conform celor știute de distinșii deputați, acel grup include și câțiva candidați prezidențiali.

Dle Președinte, am condamnat deja măsurile represive luate de autoritățile de la Minsk și am solicitat eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute pe motive politice, precum și redeschiderea biroului OSCE de la Minsk. Am reiterat acest mesaj într-o declarație comună cu secretarul de stat american Hillary Clinton.

La întâlnirea cu ministrul de externe Martynov am subliniat că UE așteaptă un răspuns imediat de la autoritățile bieloruse la cererile comunității internaționale. Pentru a stabili următorii pași pe care trebuie să-i luăm trebuie să pornim de la principii de bază.

Primul principiu este ca securitatea și siguranța activiștilor pacifiști, inclusiv a candidaților prezidențiali, să se afle tot timpul în prim planul judecății noastre.

Al doilea principiu este că bielorușii sunt vecinii și partenerii noștri, iar interesele lor ar trebui să aibă prioritate. În timp ce ne exprimăm îngrijorarea față de autorități, nu putem să-i izolăm pe oameni.

Al treilea principiu este că respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se află în centrul politicii externe a UE și a Parteneriatului estic și că face parte dintr-un set de valori comune pe care le împărtășim cu cei mai apropiați parteneri ai noștri. Vom lucra cu acei parteneri, așa cum am făcut cu Statele Unite, pentru a maximiza forța mesajului transmis Belarusului de către comunitatea internațională.

Dle Președinte, evaluarea noastră duce la o concluzie clară: că trebuie să ne folosim de mijloacele noastre pentru a oferi o reacție fermă și promptă. Această reacție ar trebui să le dea autorităților bieloruse un semnal clar al punctelor noastre de vedere, fără a-i izola pe cetățeni și societatea civilă. Reacția noastră trebuie să fie una echilibrată. Pe de o parte, trebuie să ne gândim la măsuri selective împotriva autorităților bieloruse și, cred, să întreprindem o revizuire a sancțiunilor. Pe de altă parte, trebuie să purtăm un dialog intensificat cu societatea civilă și cu cetățenii și să îi susținem - iar în termeni practici acest lucru înseamnă continuarea asistării ONG-urilor, mass mediei și studenților și poate efortul de îmbunătățire a mobilității cetățenilor care doresc să călătorească în Uniunea Europeană să fie sporit.

Reintroducerea interdicției de călătorie pentru președintele Lukashenko și extinderea acesteia la alți indivizi este cu siguranță o opțiune pe termen scurt dacă reținuții nu vor fi eliberați.

Cât privește sprijinul intensificat pentru societatea civilă, am invitat Serviciul de acțiune externă, în colaborare cu Comisia, să pregătească opțiuni de măsuri urgente care să se concentreze asupra ONG-urilor, mass mediei și studenților. Știu că Parlamentul European are în vedere oferirea de burse pentru studenții exmatriculați de la universități și sper, dle Președinte, ca această facilitate să poată fi exploatată. Bineînțeles că vom încerca să obținem resurse suplimentare din altă parte, inclusiv din statele membre.

Mai devreme am menționat problema mobilității și mă gândesc mai ales la facilitarea regimului de vize: Doresc să încurajez consulatele statelor membre de la Minsk să faciliteze acordarea vizelor ca pe o măsură ad hoc în interesul cetățenilor bieloruși.

Dle Președinte, măsurile pe termen scurt pe care tocmai le-am descris va trebui, bineînțeles, să fie luate în considerare de către Consiliul Afaceri Externe la 31 ianuarie, însă nu este prea târziu să reflectăm asupra unor aspecte pe termen lung ale relațiilor noastre cu Belarus.

În primul rând, am spus mai devreme că trebuie să lucrăm cu alți parteneri internaționali cu privire la această chestiune și că acesta este unul dintre motivele pentru care Belarusul ar trebui să continue să participe la dimensiunea multilaterală de care dispunem și, de aceea, trebuie să ne implicăm cu tărie cu țările din Parteneriatul nostru estic în construirea unui consens pe această temă.

În al doilea rând, în ceea ce privește asistența financiară bilaterală din partea Instrumentului european de vecinătate și parteneriat (IEVP), ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra necesităților populației și asupra societății civile.

În sfârșit, anul trecut am elaborat un plan comun interimar, în care am evidențiat dezvoltarea relațiilor noastre cu Belarus pe termen mediu. Cred că trebuie să facem o pauză în acest proces. Asta nu înseamnă abandonarea planului comun interimar, însă trebuie să ne consultăm în continuare, inclusiv cu societatea civilă, și dacă este cazul vom face și o revizuire.

Dle Președinte, acesta este cadrul în care lucrăm în acest moment. Sunt foarte interesată de părerile deputaților în Parlament.

  Jacek Protasiewicz, în numele Grupului PPE. – (PL) Dle Președinte, nu a fost loc de îndoială în mințile observatorilor internaționali și nu trebuie să fie loc de îndoială în niciun fel în mințile noastre. Alegerile prezidențiale organizate în Belarus în decembrie nu au fost corecte. Nu au fost corecte, iar politica pe care o ducem din 2008 cu privire la autoritățile bieloruse, o politică a dialogului cu Belarus și o mână întinsă, nu mai poate fi continuată. Nu este timpul pentru „business-as-usual”; este momentul unor decizii noi, al unei politici noi și al unei linii dure în atitudinea față de regimul bielorus, prin care înțeleg atât sancțiuni politice, cât și cele privind vizele, fără a exclude sancțiunile economice. Ar trebui, bineînțeles, să folosim în mod inteligent astfel de sancțiuni și să le orientăm în așa fel încât să ne asigurăm că viețile bielorușilor simpli nu sunt afectate, însă nu ar trebui să ezităm să le impunem, inclusiv suspendarea calității de membru a Belarusului în Parteneriatul estic.

Deoarece alegerile au fost necinstite, rezultatele alegerilor nu sunt credibile. Astfel putem afirma, într-un mod calm și în deplină cunoștință a faptelor, că opoziția democrată belarusă poate pretinde o victorie morală în aceste alegeri. De aceea, ar trebui să susținem opoziția în încercarea de a crea o reprezentare politică aici la Bruxelles pentru a-și reprezenta atât interesele, cât și interesele întregului Belarus liber în relațiile sale cu Uniunea Europeană și cu statele membre la nivel politic. În sfârșit, ar trebui să solicităm eliberarea celor care au fost arestați, atât candidații prezidențiali, cât și activiștii politici, jurnaliștii independenți, studenții și lectorii universitari. Toți trebuie eliberați înainte să începem alte discuții cu reprezentanții statului bielorus.

  Kristian Vigenin, în numele Grupului S&D. – (BG) Dle Președinte, dnă Ashton, doamnelor și domnilor, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European își exprimă marele regret că aceste alegeri prezidențiale s-au transformat în altă ocazie ratată de țară de a stabili hotărât și cu angajament drumul către democrație.

Putem spune oricum că, în esență, politica Uniunii Europene de implicare treptată a Belarusului în anumite condiții a produs unele rezultate, așa că ar trebui să ne ferim de apeluri la o schimbare radicală a politicii noastre.

Spun acest lucru deoarece grație angajamentului nostru campania prezidențială a făcut în cele din urmă câteva progrese, și poate acesta este și motivul pentru care s-au adunat mai mulți oameni în piața din Minsk decât s-au așteptat organizatorii. Cu alte cuvinte, am generat probabil o atmosferă de o libertate mai mare pe care cetățenii Belarusului poate că au interpretat-o corect.

Totuși, de aici încolo trebuie să fim mai întâi suficient de clari și fermi în solicitările noastre adresate autorităților din Belarus de a-i elibera pe cei reținuți și de a înceta imediat persecutarea tuturor celor care au participat sau au organizat protestele într-o formă sau alta. Nu putem face un compromis în această privință și trebuie să fim destul de clari cu privire la ce dorim.

Un alt element se referă, totuși, la ce putem face pe termen mediu și scurt. Mai întâi, trebuie să evităm să aruncăm țara înapoi în izolare, deoarece în acest fel, așa cum au subliniat reprezentanții opoziției și cei ai societății civile, izolarea Belarusului înseamnă izolarea cetățenilor țării.

Ceea ce trebuie să facem în cadrul politicii pe care o avem deja față de Belarus este să încercăm și să luăm anumite măsuri pentru a ne ajusta politica, astfel încât să aducă beneficii cetățenilor țării și să susțină mass media, societatea civilă și opoziția. În acest mod, putem crea un mediu în care vor fi posibile alegeri juste și democrate.

Din punctul meu de vedere, ar trebui să lucrăm la obținerea acestui lucru cu vecinii non-UE ai Belarusului, Rusia și Ucraina, și, în calitate de parlament, să încercăm și să ne folosim de oportunitățile puse la dispoziție de Parteneriatul estic și de EURONEST pentru a angaja celelalte cinci țări din parteneriat în activități comune de democratizare a Belarusului.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

  Marek Henryk Migalski (ECR). – (PL) Dle Președinte, știu că am doar 30 de secunde.

Poate că interpretarea nu a fost foarte clară aici, dle Vigenin, însă chiar v-am auzit spunând că priviți demonstrația care a avut loc după alegeri, sau, în alte cuvinte, demonstrația care de fapt a fost ținută pentru a protesta împotriva falsificării acestor alegeri și a tuturor neregularităților care au avut loc, ca pe o dovadă a faptului că alegerile și situația se îmbunătățesc? Așa a sunat. Mi-ar fi foarte greu să accept că cuvintele dumneavoastră au fost, de fapt, interpretate corect.

  Kristian Vigenin (S&D). – (BG) Probabil că nu m-am exprimat destul de clar sau unele dintre subtilități s-au pierdut în decursul interpretării. Ceea ce am intenționat să spun este că situația din Belarus s-a schimbat. În sensul că din ce în ce mai mulți oameni înțeleg nevoia de democrație și necesitatea de a lupta pentru democrație. În acest sens văd faptul că au venit mai mulți oameni în piața din Minsk decât ne-am fi așteptat ca pe un semnal pozitiv.

La asta m-am referit și în niciun caz nu am vrut să spun că regimul din Belarus a făcut acest lucru posibil.

  Președinte. – Poate că este o problemă cu interpretarea în engleză. Există vreo problemă cu interpretarea în engleză? Vă rugăm să verificați. Nu, nu este vorba de interpretare. Este o problemă cu microfonul. Acum merge?

  Kristian Vigenin (S&D). – Dle Președinte, întotdeauna încerc să mă exprim în propria limbă, însă uneori am senzația că nu ar trebui s-o fac când este vorba de chestiuni sensibile.

Am încercat să exprim faptul că sunt de părere că situația se îmbunătățește, în sensul că din ce în ce mai mulți oameni din Belarus înțeleg că Belarusul are nevoie de democrație și din ce în ce mai mulți oameni înțeleg că trebuie să lupte pentru democrație în Belarus. De aceea am spus că văd acest lucru ca pe un semnal pozitiv, faptul că atât de mulți oameni, mai mulți decât se așteptau organizatorii, au fost în piața Minsk. Sper ca acestea să explice ce am vrut să spun.

  Kristiina Ojuland, în numele Grupului ALDE. – Dle Președinte, a fost bine să auzim ce a spus Înaltul Reprezentant și suntem complet de acord cu ce a zis. Este foarte important că Uniunea Europeană a putut reacționa la eșecul alegerilor prezidențiale bieloruse.

Îmi doresc să fi avut curajul să fim la fel de viguroși, hotărâți și cu convingeri ferme în cazul unei țări vecine cu Belarus, unde reprimarea opoziției democrate și încălcarea statului de drept și a drepturilor omului au devenit, de asemenea, un lucru obișnuit.

Deteriorarea democrației în Rusia ar putea, de asemenea, să fie motivul pentru care Kremlinul a recunoscut alegerile prezidențiale bieloruse și a descris represiunea violentă ca pe o „afacere internă” a Belarusului. O astfel de indiferență față de situația îngrozitoare din Belarus reprezintă un semn important care subliniază tendințele din Rusia.

Parlamentul European a venit cu o rezoluție solidă care propune sancțiuni orientate spre regimul vizelor și economie împotriva regimului criminal al lui Lukashenko. Este vital ca Uniunea Europeană să rămână unită în această privință și ca statele membre să înceteze să urmărească inițiative bilaterale cu Lukashenko și regimul său. Trebuie să suspendăm Partenerul estic și alte colaborări până când prizonierii politici nu vor fi eliberați. În același timp, trebuie să ne sporim susținerea față de societatea civilă, ONG-uri și mass media independentă din Belarus pentru a le pregăti pentru construirea Belarusului după prăbușirea lui Lukashenko, care să sperăm că va avea loc prin intermediul unor alegeri democrate.

Din aceste motive, doamnă Înalt Reprezentant, aș dori să susțineți apelul pentru un for paneuropean privind viitorul Belarusului.

  Heidi Hautala, în numele Grupului Verts/ALE. – Dle Președinte, cred că Înaltul Reprezentant repetă pe deplin ca un ecou sentimentele noastre când spune că a fost șocată.

Într-adevăr, am fost șocați după 19 decembrie, deoarece mulți dintre noi speraseră deja că va exista o deschidere treptată a Belarusului spre Uniunea Europeană. Acum cred că multe dintre acele speranțe au dispărut, pentru moment. Este foarte îngrijorător să auzim, aproape la fiecare oră, vești despre o represiune în derulare în Minsk și în alte părți ale Belarusului.

Chiar ieri a continuat hărțuirea organizației de apărare a drepturilor omului, Viasna, prin descinderi, arestări și rețineri. Aceasta este o organizație care a apărat într-un mod foarte curajos drepturile omului în Belarus. Autoritățile încă nu i-au permis să se înregistreze.

Comisia belarusă Helsinki a primit un avertisment după ce l-a contactat pe Raportorul Special al ONU privind independența judecătorilor și a avocaților. Are motive întemeiate să creadă că cei acuzați de aceste încălcări grave nu vor avea parte de un proces just.

Astăzi am primit vești și despre fostul candidat la președinție, dl Sannikov, soția sa Iryna Khalip, jurnalist și corespondent al Novaya Gazeta din Minsk, și copilul lor - care au făcut senzații pe plan mondial. Am auzit că copilul va avea voie să stea cu bunicii, deoarece părinții sunt reținuți. Totuși, doresc să vă avertizez că acestea nu sunt încă vești bune. Încă mai este nevoie de o confirmare, care poate va veni săptămâna viitoare.

Atunci de ce se întâmplă această „lovitură grea” în Belarus? Trebuie într-adevăr să insistăm asupra unei investigații internaționale independente a celor întâmplate, pentru a înțelege toate informațiile de fond și pentru a înțelege dacă provocatorii chiar au instigat la această violență - care a fost declarată acum criminală - și nu cei care cereau de fapt doar democrația în Belarus. Din punctul meu de vedere, cea mai potrivită instituție pentru a conduce o astfel de investigație ar fi OSCE și, dacă nu, Națiunile Unite.

Cum stau lucrurile cu noile alegeri? Ar trebui să fim atenți cu privire la a solicita prea devreme noi alegeri, deoarece trebuie să păstrăm foaia de parcurs către reforme democrate. Trebuie să garantăm libertatea presei, libertatea de asociere și de întrunire. Fără acestea, nu am câștiga prea multe, chiar dacă Belarusul ar organiza astăzi noi alegeri.

PREZIDEAZĂ: STAVROS LAMBRINIDIS
Vicepreședinte

  Ryszard Czarnecki, în numele Grupului ECR. – (PL) Dle președinte, vorbim despre situația din Belarus, dar să nu aruncăm vina asupra altcuiva. Este ușor să facem acuzații la adresa regimului Lukașenko, care le merită, și într-adevăr ar trebui să îl acuzăm și să îl denunțăm. Cu toate acestea, și Europa ar trebui să își asume o parte din vină. Nu este adevărat că vizita prim-ministrului italian, dl Berlusconi, a conferit credibilitate regimului? Nu este adevărat că vizita președintei lituaniene, dna Grybauskaitė, a conferit credibilitate regimului? Nu este adevărat că vizita miniștrilor de externe german și polonez, dl Westerwelle și dl Sikorski, a conferit credibilitate regimului și într-adevăr a fost foarte folositoare regimului? Adevărul este că oamenii politici din statele membre ale Uniunii Europene i-au acordat dlui Lukașenko un spațiu de manevră politică, fără a cere nimic în schimb. În prezent, trebuie să solicităm respectarea drepturilor omului, dar și să ne recunoaștem vina atunci când este cazul.

  Helmut Scholz, în numele Grupului GUE/NGL. – (DE) Dle președinte, dnă baroneasă Ashton, grupul din care fac parte nu a semnat pentru rezoluția de compromis referitoare la Belarus. Cu toate acestea, aș dori să fie clar că acest lucru nu ar trebui considerat ca o acceptare din partea noastră a rezultatelor alegerilor, a arestărilor și a represaliilor îndreptate împotriva celor cu opinii diferite. Pentru noi, alegerile corecte, transparente și democratice – „libertatea disidenților” dacă o cităm pe Rosa Luxemburg – sunt o cerință fundamentală pentru instituirea unei relații cu Belarus și cu toate celelalte state. Acest lucru presupune totodată eliberarea imediată a tuturor deținuților politici.

Cu toate acestea, mă îndoiesc că sancțiunile sunt cu adevărat un mijloc eficace de a determina eliberarea imediată a deținuților politici și schimbări radicale în sistemul democratic din Belarus. Sancțiunile au avut efecte minore în trecut, în Belarus și în alte părți. Doamnelor și domnilor, sunteți conștienți de acest lucru ca și mine. Mi se pare că o abordare mai bună ar fi să îi confruntăm pe aceia care dețin puterea politică cu argumentele și solicitările noastre în contextul unui dialog politic, nu să le dăm ocazia de a discredita criticile adresate de societatea civilă prin referirea la criticile externe, să instituim un sistem politic transparent și să ne coordonăm eforturile cu acelea ale tuturor partenerilor noștri politici externi în Belarus. Acest lucru pare a fi și mai cinstit în legătură cu propriile noastre argumente, așa cum a arătat discuția de azi dimineață despre Președinția maghiară.

  Bastiaan Belder, în numele Grupului EFD. – (NL) Dle președinte, represiunea brutală a oricărei alternative politice la regimul președintelui Lukașenko de la alegerile din 19 decembrie 2010 a redus în mod clar spațiul de manevră al regimului de la Minsk pe plan extern. Din proprie inițiativă, Belarus și-a întrerupt brusc rolul de intermediar diplomatic între Moscova și Bruxelles, practicat în ultimii trei ani. În prezent, președintele Lukașenko reușește să mențină legături politice și economice puternice cu Kremlinul. Tocmai această relație dependentă solicită o mai mare implicare europeană în societatea civilă din Belarus.

Așadar, continuați negreșit strategia de schimbare a mentalității ca etapă necesară către o schimbare de regim. Demonstrați în mod activ solidaritatea europeană. De exemplu, reduceți cât mai repede posibil costurile vizei pentru belaruși. Apoi, inițiați o discuție strategică și decisivă cu opoziția politică din Belarus și, ca parte a aceluiași proces, acordați atenție deosebită forțelor reformiste din interiorul aparatului aflat la putere. Aceasta înseamnă o politică echilibrată. Bruxelles nu trebuie să abandoneze acum Minskul. Nu lăsați poporul belarus pradă dreptului rusesc sau chinezesc; trasați o rută independentă pentru ei către o societate liberă și către statul de drept democratic.

  Traian Ungureanu (PPE). – Dle președinte, Alexander Lukașenko nu a ratat nicio ocazie de a arăta că este un dictator. Alegerile din luna decembrie au fost de fapt un ritual de renumire în funcție. Dar noi cei din UE ne-am agățat de iluzia că Lukașenko se va schimba în mod miraculos. Într-adevăr, am spus că vom aștepta alegerile din luna decembrie. Aceste alegeri au avut loc și Lukașenko rămâne neschimbat, iar opoziția se află fie la spital, fie la închisoare.

Cred că este timpul ca UE să își reconsidere abordarea față de Belarus. În mod clar, nu este loc pentru Belarus în Parteneriatul estic. Belarus ar trebui suspendat. Singurul nostru partener ar trebui să fie societatea civilă. Aștept rezultatele Consiliului Afaceri Externe de la 31 ianuarie și sper că, atât dna Ashton, cât și dl comisar Füle vor recomanda suspendarea.

În sfârșit, în ceea ce privește implicațiile pentru Adunarea Parlamentară Euronest, nu mai putem să îi acordăm lui Lukașenko drept de veto în ceea ce privește Euronest. Belarus a fost folosit să blocheze Euronest. Prin urmare, concluzia este că Euronest ar trebui lansat de urgență.

  Justas Vincas Paleckis (S&D). – (LT) Dle președinte, dnă Înalt Reprezentant, rezoluția Parlamentului European pentru care vom vota mâine ar trebui să trimită un mesaj puternic către poporul belarus, către Europa și lumea întreagă. Trebuie, cel puțin, ca în cel mai scurt timp să se revină la situația de dinainte de 19 decembrie și trebuie să depunem eforturi comune pentru a ne asigura că Belarus urmează calea către democrație și consolidarea drepturilor omului. În prezent, cel mai important obiectiv este eliberarea deținuților politici și încetarea atacurilor îndreptate împotriva opoziției, organizațiilor neguvernamentale și presei libere. Cu toate acestea, sunt de acord cu Înaltul Reprezentant asupra faptului că, dacă vom da o lovitură regimului, nu trebuie să lovim în cetățenii Belarusului. Trebuie să calculăm cu acuratețe milimetrică dacă vom face rău poporului belarus, precum și dacă vom prejudicia legăturile profitabile cu statele membre ale UE în ceea ce privește afacerile, cultura, educația și turismul, care sunt esențiale pentru deschiderea Belarusului către Europa.

Politica recentă de dialog cu Belarus a dat anumite roade: în prezent, aproape jumătate din belaruși sunt în favoarea unor relații mai strânse cu Uniunea Europeană. Trebuie să reacționăm față de evenimentele de la Minsk pentru ca, începând cu anul următor, procentul acesta să crească și mai mult. Acest lucru va fi o răsplată evident dureroasă pentru organizatorii alegerilor din 19 decembrie. În concluzie, aș dori să menționez iarăși acest zid al Berlinului, reprezentat de aspectul financiar al acordării vizelor, care din păcate s-a instalat treptat între Uniunea Europeană și vecinii săi de la est și care este foarte dificil de trecut în Belarus. Este timpul să dărâmăm acest zid și să dăm posibilitatea cetățenilor obișnuiți din Ucraina, Belarus, Georgia și Rusia să aibă acces și să obțină vize pentru Uniunea Europeană fără nicio greutate. Acele milioane de euro care sunt percepute pentru costurile de viză neobișnuit de ridicate nu sunt cu adevărat recuperate, întrucât adâncesc și mai mult decalajele moștenite din trecut, de această dată între statele membre ale Uniunii Europene și vecinii acestora. Chiar nu ar trebui să se întâmple așa.

  Gerben-Jan Gerbrandy (ALDE). – (NL) Dle președinte, în viață și cu siguranță și în politică, speranța este foarte importantă. Speranța ne oferă lucruri pe care să le așteptăm cu nerăbdare, speranța le dă posibilitatea oamenilor de a crede că lucrurile vor fi mai bune în viitor, iar speranța este ceea ce a lipsit foarte mult din Belarus începând cu 19 decembrie. Speranța că aceste alegeri vor fi mai democratice decât cele precedente. Speranța că opoziția va avea mai multe șanse de data aceasta și speranța că mass-media din Belarus va prezenta o imagine mai echilibrată cetățenilor Belarusului. Toate aceste speranțe au fost spulberate.

Tocmai de aceea UE ar trebui să își schimbe politica în ceea ce privește Belarus. Din păcate, politica de apropriere cu acest regim nu a funcționat. UE va trebui să aplice sancțiuni îndreptate împotriva conducerii Belarusului. Sancțiuni care nu îi vor afecta pe cetățenii Belarusului, ci pe conducătorii săi. Sancțiuni cum ar fi retragerea tuturor vizelor pentru lideri și familiile acestora. Acest ultim lucru este important, dacă dorim să rupem legăturile complexe dintre puterea politică și economică din Belarus.

Din fericire, dna Ashton pare a fi pe calea cea bună. De asemenea, Comisia a răspuns în mod adecvat prin solicitarea eliberării imediate a tuturor deținuților politici. De asemenea, acest Parlament ar putea să își aducă contribuția prin trimiterea unei misiuni în Belarus în cel mai scurt timp posibil, pentru a arăta opoziției, presei libere și ONG-urilor de acolo că au sprijinul nostru. Doar cu ajutorul și eforturile lor noul Belarus va putea să prindă contur.

În concluzie, UE ar trebui să dea un nou imbold programului de vecinătate. Până acum, programul nu s-a prea ridicat la înălțimea așteptărilor. Nu ar trebui să ne limităm doar la susținerea dezvoltării cetățeniei în Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan. Folosindu-ne de aceeași abordare, am putea arăta totodată poporului belarus cât este de important și pentru viitorul țării sale să urmărească o apropiere de Europa. Dacă facem acest lucru, ne vom asigura că poporului belarus îi va reveni speranța.

  Werner Schulz (Verts/ALE). – (DE) Dle președinte, dnă baroneasă Ashton, speranțele noastre că Belarus se va apropia de democrație după alegerile prezidențiale au fost dezamăgite crunt. În ciuda tuturor experiențelor noastre negative și a rezervelor noastre referitoare la guvernul dlui Lukașenko, UE a întins o mână Belarusului în ultimele luni. S-a precizat clar măsura în care cooperarea propusă va depinde de aceste alegeri și, pentru o vreme, se părea că alegerile vor fi cel puțin parțial echitabile, corecte și libere.

Cu toate acestea, ușoarele concesii au zguduit evident sistemul represiv într-o asemenea măsură încât președintele și-a arătat din nou adevărata față de dictator nemilos. Presupusa sa alegere este o escrocherie îngrozitoare, puterea sa nu este legitimă, iar violența îndreptată împotriva opoziției este o infracțiune brutală. Frauda electorală și suprimarea protestelor reprezintă un pas semnificativ înapoi pentru Belarus. În țară domnește din nou o atmosferă de frică și represiune. Fraudatorii electorali au susținut cu nerușinare că serviciile secrete și diplomații străini au intervenit, când, de fapt, sistemul însuși i-a trimis pe agitatori. De asemenea, este revoltător faptul că serviciul secret, care este controlat de președinte și se numește încă KGB, folosește metode din vremea lui Stalin cu care terorizează opoziția și societatea civilă.

Această încălcare a drepturilor fundamentale ale omului de către un membru al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) este inacceptabilă. Regimul postcomunist a devenit de nesuportat. Am elaborat o rezoluție parlamentară care reprezintă un punct bun de plecare pentru discuțiile dintre miniștrii europeni ai afacerilor externe. Rezoluția se axează în primul rând pe eliberarea imediată a deținuților, îngrijiri medicale pentru cei răniți, renunțarea la acuzațiile absurde și instituirea unei comisii independente de anchetă, alături de sancțiuni politice și economice specifice, care vor avea un impact asupra celor aflați la putere, dar nu asupra populației.

În prezent, trebuie să susținem forțele proeuropene din țară, cărora le-am dat speranțe, care doresc schimbarea guvernului și care și-au exprimat voturile. Acestea consideră că viitorul țării lor rezidă în aderarea la UE și nu într-o relație mai strânsă cu Rusia. Faptul că primii lideri care l-au felicitat pe dl Lukașenko pentru victoria sa din alegeri au fost președintele rus, dl Medvedev, prim-ministrul rus, dl Putin, și președintele Ucrainei, dl Yanukovici, demonstrează modul în care aceștia înțeleg democrația și perspectivele sumbre ale Belarusului în această direcție.

  Marek Henryk Migalski (ECR). – (PL)Dle președinte, aș dori să încep cu câteva noutăți pentru dna Hautala. Sper că și-a pus din nou căștile. Ei bine, dnă Hautala, mai trebuie adăugat un lucru la informațiile pe care ni le-ați furnizat referitor la organizația Viasna. Nu numai că acestei organizații nu i s-a permis să se înregistreze, însă de curând poliția i-a confiscat toate calculatoarele, iar luni – și acesta este știrea pe care o am pentru dumneavoastră – am început să strângem laptopuri în Polonia ca să i le trimitem.

Haideți să trecem la treabă, dnă comisar. Voi începe prin a repeta faptul că, după părerea dvs., „a venit timpul să acționăm”. Este adevărat. Al doilea lucru foarte important pe care l-ați afirmat este că nu trebuie să izolăm societatea din Belarus. Măsurile pe care le luăm ar trebui să fie coerente cu acest principiu și trebuie să fie efectiv măsuri blânde sau, cu alte cuvinte, să construiască societatea civilă, să sprijine mass-media și studenții și să elimine vizele. Ar trebui să susținem astfel de măsuri și, în special, să le alocăm mai multe fonduri. Cu toate acestea, și eu sunt de acord cu faptul că ar trebui aplicate măsuri mai aspre, cum ar fi cele propuse de dl Protasiewicz sau de dna Ojuland. Acesta este un domeniu în care ambele tipuri de măsuri ar trebui aplicate concomitent.

  Jacek Saryusz-Wolski (PPE). – Dle președinte, cred că diagnosticul stabilit și terapia propusă sunt corecte. Problema nu este că în trecut am avut un diagnostic și o terapie planificată foarte diferite, ci că am făcut prea puține. Așa că poate ar trebui să ne întrebăm dacă suntem suficient de hotărâți să acționăm diferit de această dată.

Evident, ar trebui să condamnăm și să solicităm eliberarea deținuților, să impunem sancțiuni și să avem în vedere suspendarea, dar, dacă nu mergem mai departe de această condamnare verbală și de sprijinul moral, aceste acțiuni nu vor da deloc roade. Avem nevoie de o strategie și de acțiuni pe termen lung și acest lucru va fi o adevărată încercare pentru noua politică externă pe care o conduce în prezent dna Ashton.

Nu este vorba numai de Belarus. Modul în care abordăm problema Belarusului va determina veritabila dinamică politică pentru întreaga regiune: în Moldova, Ucraina, și de asemenea față de Rusia sau de alte țări. Pentru moment, din punct de vedere geopolitic, cursul evenimentelor îndepărtează Belarusul de Europa, iar Europa se retrage la fel ca în Ucraina. În mod evident, avem dreptate să recomandăm abordarea foarte prudentă: sancționarea și izolarea regimului, inițierea unei asistențe sporite acordate societății. Eu aș spune: haideți să înlocuim politicile de promisiuni și pedepse îndreptate împotriva regimului până acum cu pedepse pentru regim și promisiuni pentru societate. Cu toate acestea, într-o măsură mult mai mare, nu ar trebui să uităm că partenerul nostru este societatea, nu regimul.

Dna Ashton a spus că ar trebui să ajutăm în continuare. Ar trebui să facem mai multe decât am făcut în trecut. Am făcut tot ceea ce ar fi trebuit să facem? Nu, am acordat ridicol de puțin ajutor și trebuie să schimbăm acest lucru.

  Richard Howitt (S&D). – Dle președinte, în timp ce discutăm astăzi aici, se pare că Alexander Lukașenko se grăbește cu planificarea unei zile de inaugurare vineri, fără invitați internaționali, tocmai deoarece comunitatea internațională nu recunoaște alegerile din Belarus ca fiind libere, corecte sau transparente. Dacă se continuă așa, va fi vinerea neagră ce vine după ceea ce a început să fie poreclită „sâmbăta sângeroasă”, 19 decembrie, când 700 de protestatari democratici au fost arestați, inclusiv șapte din cei nouă candidați la președinție, dintre care unul și-a fracturat ambele picioare, iar altul a fost bătut de forțele de ordine până la producerea unor leziuni craniene.

Solicit Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant și statelor membre ale UE să respingă propunerile poloneze de eliminare a vizelor și, așa cum precizează clar rezoluția noastră, să sprijine principiul unor sancțiuni economice specifice suplimentare.

În acest context, unul dintre lucrurile pe care le poate face Uniunea Europeană este de a adresa cereri clare și simple pentru eliberarea tuturor deținuților politici, pentru ca autoritățile să renunțe la orice amenințare de a interzice sau limita Comitetul Helsinki din Belarus și pentru organizarea rapidă de noi alegeri.

Pe viitor, sunt de acord cu ceea ce au declarat astăzi Catherine Ashton și vorbitorii grupului din care fac parte, și anume că trebuie să menținem o cale deschisă multilaterală și să punem accentul pe societatea civilă și să o susținem. Dar vreau să spun că acesta nu este doar un moment hotărâtor pentru democrație și drepturile omului în Belarus: este o încercare pentru însăși politica de vecinătate a Europei. Da, urmărim o cooperare și un parteneriat clare și mai strânse cu vecinii noștri, care să încurajeze un proces de congruență sporită cu cei de la frontierele noastre acolo unde există un angajament veritabil de a face acest lucru, dar această abordare nu va funcționa dacă nu se acționează atunci când lipsește acest angajament reciproc și când lucrurile nu merg bine.

Suferința pentru care ar trebui să ne facem griji în această dezbatere nu este cea provocată de sancțiunile inteligente propuse de Europa împotriva Belarusului, ci durerea fizică cauzată de bătăile aplicate oamenilor care împărtășesc angajamentul Europei față de democrație și drepturile omului și care au nevoie să le stăm alături solidari pentru ca lungii ani de suferință ai Belarusului să poată lua sfârșit.

  Elisabeth Schroedter (Verts/ALE). – (DE) Dle președinte, dnă baroneasă Ashton, aș dori să vă mulțumesc pentru reacția rapidă față de evenimentele de la Minsk. Și eu admir conceptul pe care l-ați găsit. Acesta reprezintă un bun echilibru între sancțiunile împotriva celor care sunt responsabili pentru încălcările grave ale drepturilor omului și măsurile de sprijin pentru populația din Belarus.

De asemenea, aș dori să mulțumesc Conferinței pentru Securitate de la Munchen, care a anulat invitația dlui Lukașenko. Acest lucru a trimis un semnal clar că dictatorii nu își au locul în comisiile internaționale și că nu ar trebui să fie recunoscuți prin invitații de a lua parte la întruniri.

Recunoașterea internațională a unui președinte autodeclarat slăbește opoziția din țara acestuia și ar putea totodată să fie considerată o recunoaștere internațională a alegerilor nedemocratice. De aceea, reacția conferinței a fost întru totul cea corectă.

Știm că va trebui să așteptăm mult înainte să vedem vreo schimbare politică în această țară. De asemenea, suntem conștienți de faptul că dl Lukașenko a fost la putere mult timp și că comportamentul său este tipic. Cu toate acestea, nu putem aștepta până în clipa în care Belarus va avea nevoie de ajutor umanitar, dnă baroneasă Ashton. Trebuie să reacționăm foarte rapid și să ne asigurăm că deținuții politici sunt eliberați, că părinții sunt redați copiilor, iar copiii părinților. Nu au făcut nimic altceva decât să demonstreze în sprijinul propriilor drepturi democratice și să își exprime convingerile în stradă. Reacția la acțiunile lor nu a fost justificată.

Dnă baroneasă Ashton, vă invit să acționați rapid și să clarificați în fiecare declarație faptul că acești oameni sunt deținuți politici și nu infractori. Aș dori să îl salut pe Andrei Sannikov și pe ceilalți care se află în închisoare. Aceștia ar trebui să știe că suntem solidari cu ei.

  Edvard Kožušník (ECR). – (CS) Dle președinte, luna trecută, regimul totalitar din Cuba a refuzat să îi permită laureatului Premiului Saharov, Guillermo Farinas, să vină la Strasbourg. Câteva zile mai târziu, am fost martorii unei serii de represalii care au avut loc ca urmare a alegerilor prezidențiale din Belarus. Nimeni nu se îndoiește, probabil, de faptul că regimul Lukașenko este un regim autoritar, dar este la fel de totalitar ca și regimul Castro din Cuba.

Dezbatem astăzi dacă ar trebui sau nu să îi împiedicăm pe înalții reprezentanți ai regimului Lukașenko să intre în UE. Sunt în favoarea unei deschideri mai mari față de cetățenii obișnuiți ai Belarusului, care nu au văzut niciodată cum arată libertatea și democrația. Orice formă de izolare politică nu va fi decât un avantaj pentru Lukașenko. Cetățenii Belarusului ar trebui să fie bineveniți în Uniune. În schimb totuși, ar trebui să îi tratăm cu răceală pe reprezentanții regimului totalitar al lui Lukașenko și să ne arătăm foarte duri cu ei. Oamenii care nu respectă valorile democratice pur și simplu nu își au locul într-o societate decentă.

  Jacek Olgierd Kurski (ECR). – (PL) Dle președinte, politica adoptată recent față de Belarus de anumite guverne europene, inclusiv, din păcate, de guvernul țării mele, Polonia, a avut consecințe complet dezastruoase. Dl Lukașenko, ultimul dictator al Europei, își bate joc de noi și, încurajat de apatia noastră, îi persecută pe oponenții săi politici și îi bagă în închisoare. O politică de acorduri și toleranță nu ar putea avea efectul scontat. Încă o dată, am putut vedea că tratativele noastre cu dictatura au fost interpretate în Belarus ca un sprijin pentru dl Lukașenko și că iluziile noastre au fost spulberate în decembrie prin bătăile brutale, actele de violență și arestările a sute de militanți ai opoziției.

Este vital ca noi, ca deputați în Parlamentul European, să trimitem un mesaj clar către Belarus. Europa nu va tolera suprimarea libertății de către dictatura din Belarus. Sancțiunile trebuie bine gândite pentru a-i afecta pe reprezentanții regimului și nu pe cetățenii obișnuiți. Dimpotrivă, oamenii au nevoie de ajutorul nostru, la fel și organizațiile neguvernamentale, mass-media independentă și opoziția. Putem oferi un real ajutor atunci când vine vorba de educație și de facilități pentru vize. Parteneriatul estic trebuie să fie ori suspendat în ceea ce privește Belarusul, ori consolidat pentru a ne asigura că regimul nu mai primește niciun euro. Cu cât Europa este mai prezentă în Belarus, cu atât mai repede va cădea ultimul dictator de pe continentul nostru.

  Seán Kelly (PPE). – Dle președinte, cred că una dintre marile descoperiri ale lumii moderne este tranziția de la totalitarism la democrație în țările Europei de Est. Ungaria, despre a cărei Președinție de excepție am discutat în această dimineață, este un exemplu în acest sens, iar Președintele nostru, dl Buzek, este un exemplu strălucitor al acestui progres.

Cu toate acestea, mai există țări în care tranziția nu a fost așa de lină. Din păcate, Belarus este un exemplu în acest sens, iar dna Ashton, în special, a rezumat ceea ce trebuie făcut referitor la abordarea acestei situații.

În cel mai bun caz, am putea spune că au îmbrățișat democrația făcând doi pași înainte și unul înapoi. Cu ocazia alegerilor recente, au făcut probabil trei pași înapoi și niciunul înainte, dar cred că dna Ashton are dreptate când spune că trebuie să colaborăm cu societatea civilă, cu ONG-urile și cu partenerii noștri internaționali pentru a face presiuni asupra președintelui Lukașenko pentru ca acesta să pună capăt represiunii și dictaturii.

  Andrzej Grzyb (PPE). – (PL) Dle președinte, ceea ce s-a întâmplat în Belarus la 19 decembrie a fost o încălcare a libertăților democratice. Arestarea a 700 de persoane, inclusiv a tuturor candidaților la președinție, nu merită niciun comentariu. Alegerile nu au fost corecte. Aceasta este acum o încercare pentru UE și totodată pentru acele țări cu care UE are o relație privilegiată, de exemplu Rusia, care a recunoscut rezultatele alegerilor.

Trebuie să sprijinim opoziția și să trimitem un semnal clar pentru ca deținuții să fie eliberați înainte de a mai discuta ceva în acest context al relațiilor cu Belarus și, în special, cu guvernul din Belarus. Totuși, orice restricții impuse nu trebuie să îi afecteze pe cetățenii Belarusului. Trebuie să mergem pe urmele Poloniei și să relaxăm regimul de vize. Ar trebui să acordăm asistență celor care și-au pierdut locurile de muncă și să dăm posibilitatea studenților care au fost exmatriculați din universități să studieze în alte țări. Mass-media independentă, inclusiv posturile de radio și televiziunea Belsat, are nevoie de sprijinul nostru. Acest lucru nu este doar treaba Lituaniei și a Poloniei, ci și a altor state membre și instituții europene. Aș dori să solicit acest lucru în modul cât mai ferm cu putință.

  Kyriakos Mavronikolas (S&D). – (EL) Dle președinte, evident că lucrurile au luat un curs foarte prost în Belarus, în ceea ce privește principiile și crezurile noastre. Lukașenko conduce țara, iar opoziția se află în închisoare. Așadar, ceea ce așteaptă oamenii de la noi este să ne adresăm societății civile care, așa cum a fost explicat pe bună dreptate mai devreme, apreciază Uniunea Europeană și principiile sale, să solicităm libertatea presei și eliberarea liderilor închiși ai opoziției și, lucrul cel mai important , să elaborăm o politică așa cum a fost definită de dna Ashton, cu care sunt absolut de acord, pentru a crea noi condiții de restabilire a relațiilor cu Belarus.

  Charles Tannock (ECR). – Dle președinte, alegerile prezidențiale din Belarus s-au dovedit a fi o mare dezamăgire pentru aceia dintre noi care urmăresc de ani buni evoluția acestei țări. M-am întâlnit cu ambasadorul belarus la Londra, care m-a asigurat că de data aceasta totul va fi diferit, că se vor respecta standardele internaționale și că OSCE va putea să spună că alegerile au fost corecte și libere.

Din păcate, instinctele de homo sovieticus ale lui Lukașenko s-au arătat mai rezistente decât orice altceva. Comportamentul său imprevizibil nu a fost anticipat de proprii săi oficiali, inclusiv ambasadorii săi. Și eu mă alătur acum solicitării ca toți deținuții politici să fie eliberați imediat și ca alegerile să fie organizate din nou în prezența unei misiuni a UE de observare la fața locului pe termen lung și cu acordul deplin al OSCE referitor la respectarea tuturor standardelor necesare pentru ca alegerile să fie, mai presus de toate, libere și corecte.

Este puțin probabil ca Minskul să fie de acord, dar trebuie cel puțin să încercăm. Altfel, trebuie să reimpunem imediat sancțiuni consolidate și specifice, o înghețare a bunurilor dlui Lukașenko – dacă le putem găsi – și interdicții de a călători pentru el și principalii săi oficiali.

  Alfreds Rubiks (GUE/NGL) . – (LV) Dle președinte, în ceea ce mă privește, aș dori să sprijin raportul dnei Ashton pentru atitudinea echilibrată pe care o arată față de evenimentele din Belarus. Recurgem foarte adesea la afirmații pur emoționale, bazate pe emoțiile noastre. Vorbim despre deținuți politici care trebuie eliberați. Totuși, acest lucru va fi o încercare. Încă nu știm care va fi verdictul. De aceea, le solicit încă o dată colegilor deputați să dea dovadă de o atitudine foarte echilibrată față de acest fel de evenimente. Cu doi ani în urmă, la fel s-a întâmplat în Letonia – până când a avut loc o reuniune, nimănui nu i s-a interzis să organizeze reuniuni. Cu toate acestea, de îndată ce mulțimea, evident instigată de un provocator, s-a adunat și a început să devasteze clădirea parlamentului, a intervenit poliția. La fel și în Belarus. Aș dori foarte mult să știu (termin imediat) de unde vin banii care finanțează opoziția din Belarus. Așa am putea să o ajutăm. Vă mulțumesc.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dle președinte, am citit în mod repetat în ziare că reintroducerea sancțiunilor împotriva președintelui Lukașenko al Belarusului, care fuseseră relaxate în urmă cu mai mult de doi ani, ar reprezenta o recunoaștere a faptului că eforturile noastre de lungă durată în direcția unei apropieri au eșuat.

După părerea mea, aceste eforturi au eșuat deja, cel mai târziu, la momentul alegerilor prezidențiale sau în clipa în care birourile din Minsk ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au fost închise.

Comportamentul ultimului dictator din Europa arată încă o dată că UE are o problemă atunci când vine vorba de încălcarea drepturilor omului. Scandalul zborurilor CIA sau abordarea incoerentă a conflictului dintre integritatea teritorială a statelor și dreptul la autodeterminare al popoarelor, de exemplu, în Balcani, au adus atingere imaginii UE ca apărător al drepturilor omului. De asemenea, credibilitatea Uniunii este afectată când abordarea sa contravine principiilor admirabile de la Copenhaga și când organizează negocieri de aderare cu Turcia, o țară în care drepturile omului sunt des încălcate.

Cu toate acestea, zarurile au fost aruncate în Belarus, fără îndoială chiar cu ajutorul dlui Lukașenko.

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Dle președinte, date fiind represiunile din ce în ce mai mari impuse de regimul Lukașenko, suntem datori să fim solidari cu poporul belarus. Ajutorul nostru ar trebui să vizeze sprijinirea mass-mediei independente, inter alia, prin posibilitatea ca aceasta să funcționeze pe teritoriul UE, iar un bun exemplu în acest sens este televiziunea Belsat din Polonia. De asemenea, bursele pentru studenți și elevi sunt o cale bună de a oferi sprijin, din moment ce un mare număr de tineri au fost exmatriculați din universități și școli pentru așa-numite activități de opoziție. Același lucru este valabil și pentru vize, care sunt pur și simplu prea scumpe pentru cetățenii Belarusului în prezent, iar acest lucru ar trebui îndreptat fără întârziere. Cetățenii Belarusului ar trebui să aibă libertate deplină de a călători în UE, cu excepția reprezentanților regimului, bineînțeles. Sprijinul pentru societatea civilă este o prioritate absolută, din moment ce o veritabilă societate civilă va determina schimbări în Belarus și va asigura un viitor mai bun pentru toți cei din Belarus.

  Elena Băsescu (PPE). - Alegerile prezidențiale din 19 decembrie au reprezentat un pas înapoi, atât pentru dezvoltarea democratică a Belarusului, cât și în relațiile cu UE. Utilizarea forței și arestarea reprezentanților opoziției nu constituie, în niciun caz, o metodă de a rezolva conflictele politice. Dimpotrivă, negarea dreptului opoziției de a fi reprezentată în parlament are ca efect amplificarea tensiunilor sociale.

În acest context, consider că regimul autoritar de la Minsk nu este îndreptățit să beneficieze de avantajele ce decurg din Parteneriatul estic. Mai mult, Belarusul nu și-a confirmat angajamentul în cadrul acestei politici, așa cum au făcut-o alte țări din regiune, în special Georgia și Republica Moldova. Astfel, suspendarea Belarusului din Parteneriatul estic ar constitui o sancțiune directă și vizibilă a guvernului. Sper că, la rândul lui, următorul Consiliu de Afaceri externe va menționa în poziția comună astfel de sancțiuni.

  Krzysztof Lisek (PPE). – (PL) Dle președinte, dnă Ashton, aș dori să îi adresez dnei Ashton o întrebare oarecum indiscretă. Știți oare ce făcea Jerzy Buzek, în 1982, în fiecare seară? Sau ceea ce făcea Janusz Lewandowski sau Donald Tusk? Deschideau radioul și ascultau Radio Europa Liberă sau Vocea Americii sau BBC pentru a afla adevărul despre ceea ce se întâmpla în Polonia. Mai am o întrebare importantă pentru dvs.; cum a putut supraviețui Lech Wałęsa și cum ar fi putut oricare dintre militanții opoziției să supraviețuiască, după ce au fost dați afară de la locul de muncă de către regimul comunist polonez? Toți au supraviețuit deoarece membri ai sindicatelor americane au trimis sprijin financiar. Aceia care ascultau la radio o puteau face deoarece se oferea sprijin și finanțare pentru posturile de radio. Astăzi, responsabilitatea ne revine nouă pentru a ne asigura că adevărul ajunge la poporul belarus și că sprijinul financiar ajunge la opoziția din Belarus.

  Peter Šťastný (PPE). – Dle președinte, sunt pe deplin de acord cu colegii mei în ceea ce privește sancțiunile sugerate la adresa celor mai buni prieteni ai lui Lukașenko și oferirea de sprijin și asistență opoziției, ONG-urilor și cetățenilor obișnuiți din Belarus.

Propunerea comună de rezoluție menționează eventuala organizare a campionatului mondial de hochei pe gheață din 2014 în altă parte decât în Belarus, dacă deținuții politici nu sunt eliberați. Acesta reprezintă un instrument rezonabil și extrem de eficace. Dl Lukașenko este un fan înrăit al hocheiului, la fel și cetățenii Belarusului. O astfel de schimbare ar atrage cu siguranță atenția și ar ridica multe întrebări în toată țara.

FIH este organismul responsabil pentru o astfel de decizie. Ar putea fi o șansă de îmbunătățire a imaginii terfelite, cauzate de admiterea în Consiliul FIH a unui fost înalt ofițer KGB și spion comunist în SUA, o persoană care a ajutat la fraudarea a milioane de dolari de la sute de mii de cetățeni. La timpul potrivit, sper că FIH va lua decizia corectă.

  Sari Essayah (PPE). – (FI) Dle președinte, este bine că mai mulți dintre noi cei de aici au recunoscut în mod deschis că așa-numitul dialog politic al UE și al multor state membre a eșuat. Lukașenko, care este un jucător politic inteligent, a fost capabil să își exploateze programul de campanie, s-a bucurat de beneficii politice și economice și, în același timp, a continuat să trateze cu dispreț democrația și drepturile omului. A reușit chiar să îi farmece pe câțiva oameni politici de aici, ca dl Rubiks, a cărui principală preocupare în această situație pare a fi dacă opoziția va primi ajutor din afară.

Sancțiunile pe care le solicită rezoluția trebuie să fie categoric aplicate împotriva liderilor politici. În același timp, totuși, trebuie să ne asigurăm că ajutorul ajunge la oamenii obișnuiți care și-au pierdut locurile de muncă și statutul de student, în așteptarea democrației. În prezent, este ultima șansă a UE de a-și arăta adevărata față și de a dovedi că sprijinim poporul belarus în lupta sa pentru democrație și că dorim căderea ultimului dictator al Europei.

  Președinte. – Stimați colegi, dați-mi voie să spun în general că am aprecia foarte mult dacă cei care au solicitat procedura „catch-the-eye” ar fi prezenți de-a lungul întregii dezbateri. Ar fi mult mai ușor să putem răspunde dezbaterii aprinse.

  Piotr Borys (PPE). – (PL) Dle președinte, astăzi este momentul adevărului pentru noi în ceea ce privește solidaritatea cu Belarus. După cum știm cu toții, Belarus este ultima dictatură din Europa și ar trebui să ne arătăm pe deplin solidari. După cum de asemenea știm cu toții, SUA oferă doar fonduri limitate în această regiune, iar propunerea pe care am dori să o prezentăm astăzi este un program semnificativ de finanțare ce vizează sprijinirea în egală măsură a opoziției, a mass-mediei și a organizațiilor neguvernamentale, însă, mai presus de toate, a tinerei elite. Vorbesc aici în primul rând despre sutele sau chiar miile de studenți belaruși care nu pot în prezent să își continue studiile și aș dori să fac o propunere specifică, și anume, pregătirea unui program Erasmus special în cadrul actualului sistem Erasmus, destinat exclusiv studenților din Belarus. Știm că putem face economii uriașe folosind acest program și că nu va necesita multe eforturi, însă crearea unui viitor modern și tânăr pentru un stat democratic se poate dovedi eficace pe termen lung și i-aș solicita dnei comisar să se asigure că se va întâmpla așa.

  Catherine Ashton, Vicepreședintele Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. – Dle președinte, doresc foarte mult să vă mulțumesc dvs. și tuturor onoraților deputați care au participat astăzi la această dezbatere foarte importantă, la subiect și bine echilibrată. Desigur că voi studia rezoluția Parlamentului referitoare la această problemă importantă și dificilă.

A trecut doar o lună de când a început această criză, iar evenimentele se derulează rapid. Sper, bineînțeles, că se vor îndrepta acum într-o direcție pozitivă, în conformitate cu scopurile pe care le împărtășim cu toții. Deținuții ar trebui să fie eliberați și Belarus ar trebui să pună bazele pentru demararea unui proces de reformă favorabilă incluziunii. Îmi exprim speranța că în acest proces cooperarea parlamentară va continua să aibă un rol important de jucat.

Mulți onorați deputați au aprobat ideile pe care le-am propus la început: necesitatea de a exprima foarte clar faptul că nu acceptăm ceea ce s-a întâmplat, de a exprima foarte clar faptul că dorim să luăm măsuri în acest sens și de a exprima foarte clar faptul că dorim să sprijinim societatea civilă, tinerii, mass-media și studenții – categoriile despre care mulți onorați deputați au vorbit.

Am prins mult curaj ca urmare a comentariilor exprimate. În continuare, ne vom asigura că punem în practică acest lucru.

În sfârșit, când am cunoscut familiile și liderii opoziției care au venit să se întâlnească cu mine, le-am precizat clar că ne așteptăm ca oamenii să fie eliberați din închisoare și ca Belarus să facă progrese în direcția pe care toți o dorim, către o veritabilă democrație.

Am făcut și comentarii foarte directe pentru ministrul afacerilor externe. Este în puterea lor să inverseze rolurile și să facă ceea ce știu că trebuie să facă. În caz contrar, comunitatea internațională va trebui să acționeze și chiar o va face.

  Președinte. – Am primit șase propuneri de rezoluție depuse în conformitate articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc joi, 20 ianuarie 2011.

– Dnă Vicepreședinte/Înalt Reprezentant, înțeleg că ați fost în sală de la ora 15.00 și acum este 18.15. Ați dori să facem o pauză de cinci minute pentru a vă odihni? Depinde de dvs., dacă nu, putem continua.

  Catherine Ashton, Vicepreședinte al Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.– Dle președinte, trebuie să plec către Turcia pentru negocierile cu Iran, așa că stimatul meu coleg și prieten, Stefan Füle, va participa la ultima parte a acestei dezbateri.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Indrek Tarand (Verts/ALE), în scris. – (FR) Situația din Belarus este extrem de îngrijorătoare și UE trebuie să adopte măsuri adecvate. În acest sens, aș dori să vă împărtășesc o teorie a conspirației care circulă și pe care am aflat-o ieri de la un om de afaceri din Belarus.

Acesta a susținut că această situație nu este ceea ce a dorit președintele Lukașenko după alegeri, ci a fost un rezultat al colaborării între serviciile secrete ruse din Belarus care vizează subminarea oricărei încercări de cooperare între UE și Belarus.

Desigur, teoriile de acest tip sunt imposibil de dovedit, dar ar trebui să luăm totuși în considerare faptul că prin impunerea de sancțiuni asupra părților responsabile din Belarus, am putea să facem rău și cetățenilor din Belarus, societății civile și așa mai departe. Având în vedere implicarea probabilă, deși tăcută a Rusiei în această situație, aș dori să repet ceea ce am spus deja în acest Parlament: Ceterum censeo, Franța s-a hotărât să vândă Rusiei o navă de război din clasa Mistral și sunt convins că va regreta acest demers.