Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 19 ianuarie 2011 - Strasbourg

1. Deschiderea ședinței

PREZIDEAZĂ: JERZY BUZEK
Președinte

(Ședința a fost deschisă la ora 9.05)

2. Adopția internațională în Uniunea Europeană (propuneri de rezoluție depuse): consultați procesul-verbal

3. Măsuri de executare (articolul 88 din Regulamentul de procedură): consultați procesul-verbal

4. Concluziile reuniunii Consiliului European din 16-17 decembrie (dezbatere)

  Președinte. – Următorul punct este declarația Consiliului European și a Comisiei Europene cu privire la concluziile reuniunii Consiliului European din 16-17 decembrie. Conform tratatului, președintele Consiliului European, dl Van Rompuy, va prezenta raportul.

  Herman Van Rompuy, președinte al Consiliului European. – În primul rând, vă urez tuturor un An Nou fericit! Pur și simplu, fac această urare pentru dvs. și pentru Uniunea noastră, în aceste vremuri dificile. Pentru că a trecut deja o lună de la cel mai recent Consiliu European, permiteți-mi să vă reamintesc că am prezentat de fiecare dată Conferinței președinților un raport complet cu privire la rezultatele Consiliului European la doar câteva ore după fiecare reuniune.

În cadrul reuniunii Consiliului European din decembrie, în prima zi ne-am concentrat asupra problemelor economice și în cea de-a doua zi asupra politicii externe. În ceea ce privește politica economică, am ajuns la câteva concluzii importante. În primul rând, am decis cu privire la propunerea de modificare limitată a tratatului necesară pentru a stabili un mecanism permanent pentru a proteja stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu. În principiu, în urma acordului nostru, la reuniunea noastră din octombrie în cadrul căreia s-a decis că o astfel de modificare a tratatului este necesară, i-am consultat membrii Consiliului European cu privire la posibilul mod de redactare și conținut al modificării. Am obținut un acordul cu privire la un text care constă în două propoziții, care să fie adăugate articolului 136 din tratat. Citez:

„Statele membre a căror monedă este euro pot institui un mecanism de stabilitate care va fi activat în cazul în care este indispensabil pentru a garanta stabilitatea zonei euro în ansamblul său. Acordarea oricărei asistențe financiare necesare în conformitate cu acest mecanism va fi supusă unei stricte condiționări.”

Acesta este un element esențial în eforturile noastre de a face Europa mai rezistentă la criză. Este important nu numai pentru certitudinea juridică, ci și pentru credibilitatea pieței. Deoarece această modificare nu va spori competențele Uniunii, toți membrii Consiliului European au convenit că este adecvat să se utilizeze o procedură de revizuire simplificată. Acest lucru are nevoie, în prezent, de avizul Parlamentului, precum și de cel al Comisiei Europene și al Băncii Centrale. Sperăm să obținem aprobarea dvs. Trebuie să vă reamintesc că este important să acționăm cât mai rapid și cât mai eficient posibil în această problemă într-o perioadă în care volatilitatea pieței rămâne o preocupare.

Știu că dvs. și comisiile dvs. responsabile ați urmărit îndeaproape această chestiune, mai ales în cadrul activității Grupului operativ privind guvernanța economică pe care l-am prezidat și care a permis organizarea unor reuniuni între mine și cei șapte președinți ai celor mai implicate comisii parlamentare. Aș dori să îi mulțumesc dlui Președinte Buzek pentru contribuția sa la această chestiune în cadrul Consiliului European și pentru că ne-a informat despre dorința Parlamentului de a acționa rapid cu privire la această problemă.

Cu ajutorul avizului dvs., Consiliul European va putea transforma acest proiect de decizie într-o decizie completă în cadrul reuniunii sale din martie. Apoi, modificarea adusă tratatului va trebui aprobată în fiecare stat membru. Scopul este ca modificarea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013 cel târziu, astfel încât mecanismul permanent în sine să poată fi aplicat din iunie 2013.

Consiliul European a analizat, de asemenea, care ar putea fi trăsăturile-cheie ale viitorului mecanism. Încă din octombrie, am solicitat Comisiei să întreprindă activitățile pregătitoare. Acest lucru a avut drept urmare o declarație a miniștrilor de finanțe ai Eurogrup la 28 noiembrie, care a fost pe deplin aprobată în cadrul reuniunii Consiliului European. Aceasta prevede că viitorul mecanism european de stabilitate va fi elaborat pe baza mecanismului actual, care prevede implicarea FMI. UE va continua să respecte strict standardele FMI și practicile internaționale. Cu privire la rolul sectorului privat, se vor lua decizii de la caz la caz, astfel implicarea sectorului privat nu va fi o cerință premergătoare pentru sprijinul în cadrul viitorului mecanism de stabilitate.

În final, Consiliul European, a discutat, de asemenea, în profunzime evoluțiile economice recente și modul în care ar trebuie să se abordeze provocările cu care se confruntă toate economiile europene pe termen scurt și pe termen lung. Președintele Băncii Centrale a fost, de asemenea, prezent și declarația șefilor de stat sau de guvern din zona euro și a instituțiilor UE prezente a fost salutată de către Consiliul European. Această discuție a confirmat simțul determinării și al unității dintre statele membre și instituții. Toți cei prezenți au participat la analiza de bază. Insist: toate cele 27 de state sunt de acord, chiar dacă analiza se concentrează în special asupra celor 17 țări a căror monedă este euro. Prin urmare, avem voința comună de a crește rezistența economiilor noastre la criză și de a consolida creșterea economică structurală în Europa.

Permiteți-mi să menționez elementele acestei abordări reciproce care reflectă declarația adoptată. Trei aspecte se referă la activitatea pe care trebuie să o întreprindă guvernele naționale: primul dintre acestea este responsabilitatea fiscală; cel de al doilea aspect se referă la stimularea creșterii economice; cel de al treilea aspect se referă la cele două țări cu programe de sprijin, Grecia și Irlanda, care pun în aplicare cu fermitate măsurile necesare și salutăm cu toții eforturile acestor două guverne și ale populațiilor lor.

Alte două aspecte se referă la activitatea care trebuie întreprinsă de statele membre și de instituțiile Uniunii Europene împreună. În primul rând, Consiliul European solicită celorlalte instituții, mai ales Parlamentului, să se asigure că acordurile încheiate în luna octombrie, pe baza activității grupului operativ pe care l-am prezidat, cu privire la Pactul de stabilitate și de supraveghere macroeconomică, să fie aplicate până în vară. Aceasta este datoria noastră comună. În al doilea rând, am convenit să efectuăm noi teste de rezistență în sectorul bancar cu scopul de a asigura o transparență totală în contextul mai larg al exercițiului anual al UE.

Determinarea noastră este clară. Șefii de stat sau de guvern din zona euro și instituțiile UE sunt pregătite să facă orice este necesar pentru a asigura stabilitatea zonei euro în ansamblu. Se continuă dezvoltarea elementelor acestei abordări generale.

În cea de-a doua zi a reuniunii noastre, ne-am concentrat asupra relațiilor noastre cu partenerii strategici. Cathy Ashton a prezentat rapoarte privind progresul înregistrat în ceea ce privește modul de abordare a partenerilor strategici și i-am informat pe colegi cu privire la rezultatele pozitive ale celor trei reuniuni recente la nivel înalt, și anume: întâlnirea la nivel înalt cu președintele Obama, în cadrul căreia am deschis noi căi de cooperare transatlantică în materie de creștere economică, locuri de muncă și securitate, cum ar fi creșterea economică ecologică și securitatea cibernetică; întâlnirea la nivel înalt cu președintele Medvedev în cadrul căreia am ajuns la un acord bilateral privind aderarea Rusiei la OMC, o realizare majoră; și întâlnirea la nivel înalt cu prim-ministrul Singh al Indiei în cadrul căreia s-au făcut progrese pentru încheierea unui acord ambițios și echilibrat de liber schimb, care sperăm să aibă rezultate în primul semestru al acestui an și în cadrul căreia a fost prezentată o declarație comună cu privire la terorismul internațional.

Aceste întâlniri la nivel înalt au arătat că, pentru partenerii noștri, Uniunea Europeană nu reprezintă numai o uniune economică și un bloc comercial, ci și un partener geopolitic.

Consiliul European a decis, de asemenea, să acorde Muntenegrului statutul de țară candidată. Acesta subliniază convingerea existentă în cadrul Consiliului European că țările din Balcanii de Vest au o vocație europeană.

În final, am convenit, de asemenea, asupra poziției referitoare la Côte d’Ivoire, în conformitate cu ceea ce au decis miniștrii afacerilor externe cu câteva zile în urmă, de a transmite un semnal clar cu privire la necesitatea de a respecta rezultatele alegerilor democratice.

După cum știți, la 4 februarie, Consiliul European va aborda în principal agenda noastră privind creșterea economică. Inovarea și energia – în special securitatea energetică – sunt elemente-cheie în acest sens. În luna martie, va avea loc prima noastră încercare privind așa-numitul „semestru european”. Acesta nu trebuie să fie un proces birocratic, ci o adevărată oportunitate pentru a discuta în profunzime situația actuală a economiei noastre și acțiunile care trebuie întreprinse.

Stimați colegi, știm, desigur, că trebuie să consolidăm și să accentuăm coordonarea economică și convergența în interiorul zonei euro. Vom lucra pe cât posibil într-un cadru extins și sunt convins că vom găsi înțelegerea necesară.

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei. – Dle Președinte, anul trecut, Uniunea Europeană s-a confruntat cu o serie de încercări dificile și Consiliul European din luna decembrie a arătat cât de hotărâți suntem ca să luăm deciziile necesare pentru a ne apăra realizările. În special, prin faptul că s-a convenit stabilirea unui mecanism european de stabilitate și efectuarea modificării aferente acesteia în tratat, am demonstrat angajamentul nostru deplin pentru sprijinirea zonei euro și a statelor membre care o utilizează în beneficiul întregii UE.

Comisia își va adopta avizul formal privind textul de modificare a tratatului înainte de reuniunea din primăvară a Consiliului European. Vom avea, cu siguranță, rolul de a explica cetățenilor europeni de ce această schimbare limitată merită să fie sprijinită. Acest acord ne permite să intensificăm activitatea și Comisia va colabora îndeaproape cu miniștrii de finanțe pentru a îmbunătăți detaliile mecanismului de stabilitate permanent înainte de reuniunea din primăvară a Consiliului European. Deși acesta va fi un mecanism interguvernamental, aceasta fiind singura opțiune pe care statele membre au putut să o ia în considerare, este important ca acest mecanism să fie creat într-un mod care respectă pe deplin tratatul și care consolidează normele noastre în materie de stabilitate, în conformitate cu principiile și cu instrumentele de supraveghere bugetară.

Aceste decizii sunt legate de o gamă extinsă de măsuri pe care le luăm ca parte a abordării noastre privind atât criza economică, cât și consecințele acesteia și nevoia de a genera creștere economică cu locuri de muncă. Consiliul European a recunoscut acest lucru. Șefii de stat sau de guvern din zona euro și instituțiile europene în special au spus clar că sunt pregătite să facă ceea ce este necesar pentru a asigura stabilitatea zonei euro în ansamblu. În special, liderii au solicitat acțiuni determinate cu scopul de a asigura disponibilitatea unui sprijin financiar adecvat prin intermediul Fondului european de stabilitate financiară până la intrarea în vigoare a mecanismului permanent. Acestea au fost concluziile celui mai recent Consiliu European.

Consiliul European a solicitat, de asemenea, adoptarea rapidă, până în luna iunie, a propunerilor Comisiei din luna septembrie anul trecut privind guvernanța economică. Consiliul a recunoscut, de asemenea, rolul importat pe care îl va avea Strategia Europa 2020 în restaurarea creșterii durabile în Europa. Semestrul Uniunii Europene, pe care l-am lansat săptămâna trecută împreună cu analiza anuală a creșterii, leagă toate aceste tendințe. Consider că acesta deschide drumuri noi, îmbunătățind decisiv modul în care gestionăm și coordonăm economiile noastre interdependente în Uniunea Europeană. Acesta aduce o reală guvernanță economică europeană. Aceasta este noua noastră guvernanță economică – guvernanța care ar trebui să fie răspunsul general la criză.

Comisia a semnalat acest lucru foarte clar în analiza anuală a creșterii. Permiteți-mi să mă concentrez asupra acestui lucru deoarece consider că, pe baza concluziilor foarte importante ale Consiliului European din luna decembrie, acum este mai important ca niciodată să ne gândim la următorii pași. Consider că o nouă realitate este în curs de dezvoltare. Politica în materie de guvernanță economică și coordonare economică s-a schimbat și acest lucru nu se întâmplă doar din cauză că așa-numiți federaliști au dorit acest lucru. Piețele au dorit acest lucru. Partenerii noștri internaționali au dorit acest lucru. Aceasta este o chestiune de bun simț, iar noi acționăm și vom acționa în această direcție.

Noul semestru european combină reglementări fiscale mai stricte, prin consolidarea Pactului de stabilitate și creștere cu o coordonare economică eficientă. Acesta oferă o coordonare ex-ante, ceea ce înseamnă că discutăm politicile reciproc, atât pe cele economice, cât și pe cele fiscale, înainte ca acestea să fie adoptate. Nu mai privim în trecut ca să facem corecții, ci în viitor pentru a oferi îndrumare.

Această abordare ex-ante se află în centrul a ceea ce face din aceasta un pas istoric pentru Uniunea Europeană. De fapt, introducem o dimensiune cu adevărat europeană în elaborarea politicilor bugetare și economice naționale. De acum înainte, vom contribui la modelarea politicilor de la început în loc să le evaluăm și să le corectăm ulterior.

Deciziile finale privind bugetele naționale vor fi luate, desigur, de parlamentele naționale. Acest lucru este adecvat, însă această formă nouă de guvernanță economică reflectă pur și simplu un răspuns rațional la o nouă realitate. Când se va stabili un nivel de interdependență între zona euro și Uniunea Europeană în ansamblu, o țară ar trebui să fie în măsură să ia decizii știind ce intenționează să facă vecinii săi. Acest schimb de informații conferă putere parlamentelor naționale și le consolidează, nu le subminează autoritatea.

Analiza anuală a creșterii lansează acest proces și mesajele sale cheie sunt clare: restaurarea stabilității, realizarea imediată a reformelor structurale și accelerarea măsurilor care sporesc creșterea economică. În primul rând, trebuie să restaurăm stabilitatea prin consolidarea finanțelor publice. În cazul în care nu echilibrăm finanțele, nu vom restabili încrederea în economiile Europei. Dacă nu restabilim încrederea, ne vom confrunta cu o stagnare economică și cu toate consecințele sociale negative care decurg din aceasta, mai ales în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.

Dar trebuie să abordăm acest lucru într-un mod calm și bine gândit. Consolidarea fiscală nu înseamnă reducerea datoriei printr-o abordare drastică în materie de cheltuieli. Aceasta este mai degrabă o chestiune de prioritizare și anumite domenii – inovarea, educația, noile forme de energie – sunt candidate bune la un astfel de tratament prioritar.

Cel de al doilea mesaj-cheie al analizei anuale a creșterii este de a avansa prin reforme structurale, astfel încât să putem crea noi locuri de muncă. Alegerea este simplă: dorim o creștere fără locuri de muncă sau una cu locuri de muncă? În cazul în care alegem cea de-a doua variantă, atunci sunt câteva lucruri pe care va trebui să le facem. Trebuie să îndemnăm statele membre să se concentreze în acest an asupra reformei pieței muncii, astfel încât să putem elimina obstacolele din calea ocupării forței de muncă la nivel mai ridicat. Trebuie să îi ajutăm pe oameni să se întoarcă din nou la locul de muncă sau să găsească noi locuri de muncă făcând munca mai atractivă. Trebuie să reformăm sistemele de pensii și să ne asigurăm că situația șomerilor nu se înrăutățește când găsesc un loc de muncă.

Permiteți-mi să fiu cât se poate de clar: reforma structurală nu înseamnă reducerea nivelului de protecție socială, ci înseamnă includerea pe piața muncii a celor care în prezent sunt excluși, mai ales tinerii. Nivelurile șomajului în rândul tinerilor în unele state membre, chiar și în vremuri bune, reprezintă o problemă. Oricui îi pasă cu adevărat de Europa socială știe că acest lucru nu mai poate continua. În contextul unei concurențe internaționale sporite, putem susține economia noastră socială de piață doar dacă ne adaptăm.

Cel de al treilea mesaj-cheie al analizei anuale a creșterii este de a lansa și accelera măsurile care consolidează creșterea economică. Programul nostru Europa 2020 este esențial pentru aceasta. Trebuie să ne concentrăm asupra măsurilor care au avantaje economice clare pe termen scurt și mediu și care pot fi adoptate relativ rapid. Acest lucru presupune să se investească în domenii care aduc creștere economică, să se declanșeze potențialul economic deplin al pieței noastre unice, să se investească mai mult în energie, transport și infrastructura TI – parțial, prin finanțare inovatoare care să includă, în opinia noastră, obligațiuni pentru finanțarea proiectelor – și să se solicite în continuare încheierea Rundei de la Doha, accelerându-se în același timp acordurile de comerț liber cu partenerii-cheie. Toate acestea trebuie să se reflecte în propunerea privind următorul cadru financiar multianual. Următorul buget al Uniunii Europene trebuie să fie un buget care stimulează creșterea.

Doamnelor și domnilor, economiile noastre încep să se miște în direcția bună. Redresarea economică a preluat controlul și, în prezent, face progrese în economia reală. Anul acesta ar trebui să vedem o creștere a PIB-ului de aproximativ 1,5 % și în 2012 o creștere de 2 %. Sectorul de producție din Europa s-a îmbunătățit considerabil în ultimele luni. De asemenea, ar trebui să vedem o îmbunătățire constantă a șanselor de ocupare a forței de muncă și începem să vedem cum deficitele publice scad grație, în primul rând, măsurilor de consolidare luate deja, care în unele cazuri au fost sprijinite de o reluare a creșterii economice. În Uniunea Europeană, deficitul public este estimat să scadă în medie de la 6,8 % anul acesta la 4,2 % din PIB în 2012.

Dar a respira ușurat și a reveni la obiceiurile urâte ar fi o greșeală gravă. Lumea s-a schimbat. Nu putem face lucrurile la fel ca în trecut. Dacă nu acționăm acum, în fața celei mai mari crize de la începutul integrării europene, când vor fi pregătite statele membre să ia măsuri reale în cazul politicilor economice care să fie în conformitate cu obiectivele pe care acestea în sine le-au stabilit? Dacă nu am exista noi la nivel european, cine le va încuraja să ia aceste decizii, cine o va face? Numai prin reducerea datoriei noastre și prin stabilizarea finanțelor putem trece de la gestionarea crizei la promovarea creșterii economice – nu orice fel de creștere, ci una durabilă, favorabilă incluziunii.

Acest lucru înseamnă reforme structurale, pe multe dintre acestea le susținem de mai mulți ani – reforme care reprezintă o provocare pentru toate structurile, dar care ar reduce prețurile și ar spori oportunitățile de noi locuri de muncă și modalitățile de inovare. Cred, într-adevăr, că avem responsabilitatea față de cetățenii noștri de a alege cale ce presupune creșterea cu locuri de muncă. Analiza anuală a creșterii ne arată această cale.

Așadar, să ne angajăm serios la o coordonare adecvată a politicii economice și la o reală guvernanță economică europeană comună pentru toți cetățenii noștri. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

(Aplauze)

  Joseph Daul, în numele Grupului PPE.– (FR) Dle Președinte, dle Van Rompuy, dle Barroso, la ultima reuniune a Consiliului European s-a arătat clar că moneda euro este un pilon esențial al integrării europene. Trebuie să se facă tot posibilul pentru a o stabiliza și consolida.

Șefii de stat sau de guvern au confirmat din acel moment sprijinul deplin pentru moneda europeană, iar faptul că Estonia aderă la zona euro la începutul acestui an este un alt semnal în această direcție, precum și un foarte bun exemplu de respectare a standardelor pentru principalele țări care nu reușesc să facă acest lucru.

Acestea fiind spuse, nimeni nu subestimează gravitatea perioadei pe care o traversează Europa din punct de vedere economic și social în cadrul zonei euro. În 2011, trebuie să se facă tot posibilul pentru a se depăși aceste probleme și pentru a calma piețele, nu în mod superficial, ci structural, cu alte cuvinte, prin crearea condițiilor favorabile creșterii economice și ocupării forței de muncă pe termen lung. Cred că gândim la fel în ceea ce privește această chestiune.

În primul rând, acest lucru înseamnă că finanțele publice naționale trebuie însănătoșite. Să luptăm din greu pentru acest lucru, să nu cedăm! În al doilea rând, acest lucru înseamnă că statele membre trebuie să își coordoneze politicile bugetare, precum și politicile fiscale și sociale.

De asemenea, acest lucru înseamnă că trebuie să ajungem la un acord rapid în ceea ce privește fondul de ajutor pentru zona euro și acest fond are sens doar dacă este sprijinit de o aplicare strictă a normelor privind disciplina bugetară. Cetățenii noștri trebuie să știe că țările pe care le ajută în situațiile dificile mențin un control foarte strict asupra conturilor lor publice; în caz contrar, nu ar mai fi de acord să plătească, dacă pot să mă exprim astfel.

În final, după cum am spus, trebuie să creăm condiții favorabile creșterii economice și ocupării forței de muncă. De asemenea, acest lucru implică realizarea pieței interne europene și investiții mai mari în cercetare și inovare, precum și în învățarea și formarea de-a lungul vieții. Grupul meu dorește ca abordarea UE să fie promovată mai mult decât abordarea interguvernamentală în toate aceste domenii, pur și simplu pentru că este mult mai eficientă și mult mai durabilă.

Dle Van Rompuy, vă invit să vă asigurați că reforma tratatului, confirmată la ultima reuniune a Consiliului European, va fi încheiată cât mai curând posibil.

Dezbaterea privind bugetul abia acum începe. Grupul meu va continua să solicite o examinare aprofundată a finanțelor publice europene în următorii ani, din nou, cu scopul de a crea condiții favorabile creșterii economice și ocupării forței de muncă în Europa.

Dle Barroso, să examinăm totul, să nu ne fie teamă și, așa cum am spus de mai multe ori, să luăm două sau trei exemple de bugete: de exemplu, cum putem scoate Europa din situația actuală cu 1 %, 2 % sau 5 %? Nu vom reuși dacă reducem resursele. Dacă dorim să creăm locuri de muncă, avem nevoie de mai multe resurse europene și acest lucru nu înseamnă că statele membre trebuie să cheltuiască mai mulți bani.

Să nu ne fie teamă, dle președinte Van Rompuy și dle președinte Barroso. Prezentați-ne aceste propuneri și noi, șefii de stat sau de guvern, precum și Parlamentul, vom fi obligați să găsim soluția potrivită – dar măcar să avem o serie de opțiuni din care să alegem.

  Stephen Hughes, în numele Grupului S&D. – Dle Președinte, Consiliul European din luna decembrie ne-a dat cel puțin un acord politic privind un mecanism permanent de soluționare a crizelor, dar – având în vedere reacția piețelor după Crăciun, cu noile temeri privind solvabilitatea Portugaliei, a Spaniei și a Belgiei – trebuie să ne întrebăm dacă, din nou, acesta a fost un caz de „prea puțin, prea târziu”. Mecanismul european de stabilizare propus a dat naștere la noi întrebări privind piețele financiare și, în prezent, actualul mecanism de stabilitate financiară este considerat insuficient. Oportunitățile au fost ratate din nou.

În luna decembrie, Parlamentul a transmis un semnal clar Consiliului cu privire la euroobligațiuni, dar nu a existat un răspuns constructiv nici din partea Consiliului, nici din partea Comisiei. Încă din anul 2008 ne confruntăm cu o ezitare continuă și o dispută internă între statele membre și instituții și, de fiecare dată, se obține cu greutate un răspuns care a fost dat prea târziu și care nu produce efectele necesare.

Cea mai clară ilustrare a acestei probleme este faptul că, pur și simplu, nu avem instrumentele necesare, deși, în prezent, ne confruntăm cu provocări economice și monetare. Acestea sunt inadecvate sau inexistente. Procesele noastre decizionale instituționale sunt complexe și lipsite de democrație, iar strategia noastră în materie de politică economică este divizată și ineficientă.

Piețele financiare nu fac presiuni asupra noastră doar din cauza datoriilor mari și a nivelurilor deficitului, dle președinte Barroso: acestea procedează astfel deoarece vor compensații pentru riscul de creditare a unui proiect care pare incapabil să ajungă la scadență sau să fie realizat.

Ceea ce menține unită zona euro în prezent este mai puțin visul părinților fondatori, ci pur și simplu coșmarul alternativei: colapsul total al sistemului. Eșecul abject de a face față crizei conduce proiectul european la un impas politic. Ce șansă există, în prezent, să avem instituții mai puternice și mai democratice care să rezulte dintr-o versiune revizuită a tratatului?

Solicitările inteligente pentru o integrare politică mai mare, cum ar fi solicitarea de săptămâna trecută a liderului Băncii Federale a Germaniei, nu au nicio șansă. În acest context, sunt șocat, dle președinte Barroso, de atacul direct al Comisiei la adresa Europei sociale și intervenția pe piețele naționale ale muncii, așa cum s-a întâmplat în cazul Irlandei. Analiza anuală a creșterii este într-adevăr un atac direct la drepturile sociale și economice fundamentale ale lucrătorilor, stabilite pe termen lung și la conceptul de negociere colectivă.

Dacă acest lucru este validat de Consiliul European, aceasta este, în opinia mea, cea mai rea strategie posibilă pentru situația cu care ne confruntăm în prezent. Nu numai că va fi considerată o nebunie economică, ci va afecta grav proiectul european.

Ideile mărețe pot eșua, dle Președinte și mă îngrijorează foarte mult acest proiect european. Așa cum mărturisește istoria, oamenii vor nega posibilitatea eșecului chiar până în ultimul moment. Să recunoaștem posibilitatea eșecului.

Dl Farage dă din cap aprobator. Imposibilitatea de acționa, dle președinte Van Rompuy, dle președinte Barroso, furnizează arsenal dlui Farage și aliaților săi. Haideți să acționăm, pentru Dumnezeu!

  Sylvie Goulard, în numele Grupului ALDE. – (FR) Dle Președinte, dle Van Rompuy, dle Barroso, aș dori să fac două observații cu privire la concluziile Consiliului European din luna decembrie.

Prima observație intenționează să vă reamintească faptul că actuala criză are un impact singular asupra Uniunii dintr-un motiv foarte simplu: am fost o comunitate juridică încă de la început și într-o astfel de comunitate, legislația este deosebit de importantă. Acest lucru nu este o chestiune de subminare a conformității cu legislația, dar când ne confruntăm cu o criză atât de gravă – așa cum ne amintește analiza anuală a creșterii pe care tocmai ați publicat-o, dle președinte – este timpul pentru acțiune, nu pentru legalism.

Ne spuneți că această revizuire a tratatelor este esențială pentru a calma piețele. În primul rând, dacă îmi veți permite să fiu puțin impertinentă, mi se pare că piețele nu au fost tocmai calmate după reuniunea Consiliului European din octombrie. Prin urmare, aveți mare grijă atunci când intenționați să calmați piețele. Gândiți-vă pur și simplu ce s-ar întâmpla dacă această revizuire ar eșua.

Vin dintr-o țară care a suferit trauma unui referendum negativ și care nu a avut niciun plan de rezervă. Ați fost acolo, dle Barroso. Uneori trebuie să ne gândim la ce se întâmplă în momentul când transmitem pentru piețe mesajul că „Trebuie să modificăm tratatele, totul trebuie efectuat până la această dată” și apoi să sperăm că acest lucru va fi realizat. Prin urmare, în mod evident, alegem procedura simplificată în speranța că acest lucru se va întâmpla. Totuși, dacă nu se întâmplă acest lucru, puteți calma piețele, dar cu siguranță nu și pe oameni.

Cea de-a doua observație a mea este următoarea:mult zgomot pentru nimic. Modificați tratatele din punct de vedere juridic. Nu le modificați cu scopul de a da cetățenilor răspunsurile pe care aceștia le așteaptă. Suntem prezenți aici șase raportori care lucrează la pachetul privind „guvernanța economică” pe care Comisia l-a creat fără a fi nevoie să se modifice tratatele. Am convenit să lucrăm fără a fi necesar să modificăm tratatele, dar pe parcurs ni s-a spus că „Vom modifica tratatele”. Se pare că spunem oamenilor că putem modifica tratele, că putem merge foarte departe în toată birocrația juridică, dar când vine timpul, nu facem acest lucru, nici pentru ca Strategia 2020 să fie luată în serios, nici pentru ca oamenii să aibă parte de creștere economică și de locuri de muncă.

În plus, mai presus de toate acestea, Consiliul European din decembrie ne cere să lucrăm într-un ritm mai rapid. Foarte bine, haideți să lucrăm mai rapid! Dle Van Rompuy, aș dori ca și Consiliul să grăbească ritmul. Parlamentul și-a prezentat deja rapoartele. Există o cale foarte ușoară pentru a grăbi ritmul: vă apropiați de poziția noastră și noi încetăm să considerăm codecizia o procedură prin care Consiliul decide și Parlamentul se adaptează.

  Rebecca Harms, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dle Președinte, dle Van Rompuy, principala mea amintire legată de ultima reuniune a Consiliului nu este inclusă în rezumatul dvs. și, prin urmare, aș dori să rezum acea reuniune într-un mod diferit. Din perspectiva prezentului, cel mai important lucru pe care mi-l amintesc este că, în timpul summitului șefilor de stat sau de guvern de la Bruxelles, agenția de rating Moody a diminuat ratingul de credit al Irlandei.

Acesta a fost momentul în care cu toții am devenit conștienți de eșecul gestionării crizei cu care ne confruntăm și astăzi. Oricine compară cifrele-cheie pentru criza datoriilor din diferite țări nu poate decât să fie surprins cât de reușite au fost speculațiile împotriva monedei euro. Între timp, o țară care are probleme mult mai mari decât Portugalia și Spania, și anume SUA, nu este deloc afectată de războiul pe care speculatorii îl duc împotriva monedei euro. Aceasta este starea de fapt actuală.

Un nou an a început și ne confruntăm cu noi probleme. Ar trebui să rezolvăm acum, aici, problema pe care am prevăzut-o în timpul reuniunii, cu alte cuvinte, că ceea ce s-a decis în cadrul reuniunii nu va fi suficient. Consider că ne-am dat seama cu toții până acum de faptul că numeroase țări europene se află în dificultate. Acestea se confruntă cu imensa povară a îndatorării, care include atât o datorie privată, cât și un nivel inacceptabil al datoriei publice. Numeroase state membre ale Uniunii Europene nu vor fi capabile să își rezolve problemele fără ajutor.

Care ar trebui să fie următorul nostru pas? Considerăm că reducerea datoriei naționale, aceasta fiind abordată în numeroase țări și încurajată de Uniunea Europeană și de rezoluțiile sale comune, nu este suficientă și că aceste țări sunt împinse către limitele acceptabilului. Trebuie să se ajungă la un nou acord cu privire la modul în care acest lucru poate fi realizat într-o manieră cu adevărat acceptabilă. Consider că evoluțiile de tipul celor din Ungaria, de exemplu, transmit un semnal de alarmă cu privire la ceea ce se întâmplă în momentul în care distribuirea bogăției în țările Uniunii Europene este prea nedreaptă și diferența este prea mare. În timpul procesului de reducere a datoriei publice, trebuie să acordăm corectitudinii o atenție mult mai mare decât până în prezent.

În plus, considerăm și aș dori să clarific acest lucru, că sectorul bancar trebuie să fie restructurat. Nu suntem convinși că putem justifica o creștere și mai mare a datoriei cu scopul de a salva ceea ce este imposibil de salvat în acest domeniu. Aș dori să îmi exprim acordul față de ceea ce a afirmat dna Goulard. Avem nevoie de o abordare care să ne permită să îi pregătim pe europeni pentru viitor în contextul unei noi politici în materie de schimbări climatice și să dăm un nou curs crizei. Aș dori să subliniez din nou faptul că Europa este un loc minunat în care să locuiești și avem foarte multe de făcut pentru a ne asigura că rămâne la fel.

  Timothy Kirkhope, în numele Grupului ECR. – Dle Președinte, Consiliul European a luat decizii importante cu privire la viitoarea gestionare a crizelor, dar sunt de acord cu președintele Barroso că problemele de bază rămân: nevoia de a ne întoarce la disciplina fiscală și reticența unor state membre de a continua în mod serios reforma economică.

Ni s-a spus că prin adoptarea monedei unice statele membre nu vor mai putea apela la devalorizare pentru a-și rezolva problemele și vor trebui, în schimb, să își reformeze economiile pentru a le face mai competitive. Fiind o propunere atractivă în mod superficial, mulți dintre noi au avut dreptate să nu se lase impresionați deoarece s-a dovedit a fi o propunere falsă. Unele state membre au reușit să găsească alte soluții pentru a-și susține economiile în mod artificial: prin creșterea prețului activelor, parțial, cauzată de o rată a dobânzii foarte scăzută și refuzul de a lua măsuri corective prin alte mijloace; sau prin injectarea de fonduri publice împrumutate pe o scară nesustenabilă și, în unele cazuri, pentru a acoperi dimensiunea deficitului fiscal rezultant.

Desigur, trebuie să găsim soluții pentru a aborda consecințele imediate ale acestor politici – și reducerea fiscală este esențială – și, în același timp, trebuie să ne asumăm reforma economică, aceasta fiind la fel de importantă: să extindem flexibilitatea pieței muncii cu scopul de a crea locuri de muncă, de a deschide piețele și de a elimina obstacolele din calea comerțului și să stimulăm investițiile private ca să putem compensa golul creat prin reducerea cheltuielilor din sectorul public.

Criza financiară și economică a necesitat o intervenție guvernamentală pe scară largă în economie – dar nu trebuie să confundăm o soluție temporară cu remediul. Soluția pe termen lung nu presupune o implicare mai mare a guvernului. Aceasta constă în creșterea economică generată de companiile și antreprenorii de succes, care acționează pe piețe competitive capabile să ofere valoare consumatorului și să creeze locuri de muncă pentru cetățenii noștri.

De aceea, Strategia Europa 2020, Actul privind piața unică și Uniunea inovării, de exemplu, sunt atât de esențiale și trebuie să li se acorde atenția cuvenită. Mizele sunt mari. În timp ce noi ne confruntăm cu această criză imediată, alte țări din întreaga lume – unele cu valori politice care par foarte diferite de ale noastre – au avansat. Dacă nu ieșim din această criză în mod treptat prin reformă, vom fi condamnați la un declin relativ inexorabil care va avea consecințe foarte grave pentru promovarea valorilor noastre și, desigur, pentru viitorul planetei.

  Joe Higgins, în numele Grupului GUE/NGL. – Dle Președinte, actualul mecanism permanent de stabilitate financiară nu este decât un alt instrument care apără principalele bănci europene împotriva consecințelor speculațiilor nechibzuite ale acestora pe piețele financiare. Acesta este un mecanism care să îi facă pe cei care aparțin clasei muncitoare din întreaga Europă să plătească pentru criza unui sistem financiar distrus și pentru un capitalism care este consecința crizei.

Dle Barroso și dle Van Rompuy, vorbiți-mi în această dimineață – deoarece nu ați făcut acest lucru până acum – despre moralitatea transferării a zeci de miliarde de euro din creanțele private incerte ale speculatorilor și ale bancherilor care au mizat într-un mod sălbatic pe piața imobiliară irlandeză și despre punerea acestor datorii în spatele poporului irlandez, care nu are nicio responsabilitate pentru ele. Departe de a fi un fond de ajutor, intervenția FMI-UE în Irlanda este un mecanism prin care contribuabilii irlandezi vor deveni vasali ai băncilor europene. Ne distrugeți serviciile și standardele de viață ale cetățenilor noștri. Pretindeți că sunteți democrați, dar transformați persoanele care muncesc în Europa în sclavi ai piețelor, ai piețelor financiare, care vă duc de nas.

Mecanismul dvs. de stabilitate financiară este o armă vicioasă dictată de piețe, deghizat în ceva benign. Noi, cei care reprezentăm stânga în Irlanda, vom insista să se organizeze un referendum înainte ca acesta să fie adoptat.

  Nigel Farage, în numele Grupului EFD. – Dle Președinte, care este cuvântul cel mai des folosit în legătură cu moneda euro? Nu, nu este „eșec” – deși ar putea fi. Este „stabilitate”, nu-i așa? Cu un deceniu în urmă, toți au spus că odată ce vom avea moneda euro, aceasta ne va aduce stabilitate. Ei bine, un deceniu mai târziu, aș sugera că ceea ce aceasta a adus este haos, discordie și mizerie pentru milioane de oameni și, totuși, cuvântul „stabilitate” este folosit în continuare în această dimineață. Dl Barroso l-a folosit, dl Van Rompuy l-a folosit: „stabilitate”.

De fapt, ne felicităm deoarece licitația de obligațiuni din Portugalia a decurs bine săptămâna trecută, în timp ce realitatea este că Banca Centrală Europeană utiliza de fapt banii contribuabililor pentru a-și cumpăra propria creanță. Asigurările dvs. că totul este bine nu au efect.

Pe cine credeți că păcăliți, dle Van Rompuy? Randamentul obligațiunilor din Portugalia a crescut la aproximativ 7 % ieri. Cetățenii de pe întreg teritoriul Uniunii nu mai sprijină moneda, iar bătălia pentru Spania nici măcar nu a început. Modelul în sine dă greș și, totuși, ceea ce doriți este să dublați dimensiunea fondului de sprijin. Doriți chiar să extindeți domeniul de aplicare a fondului de sprijin astfel încât, împreună cu BCE, dvs., de asemenea, să puteți cumpăra și mai multe creanțe ale dvs.

Utilizați criza ca o putere masivă de acaparare pentru a ne îndrepta spre o uniune fiscală. Dacă reușiți, atunci ar trebui să schimbăm numele: să renunțăm la numele „Uniunea Europeană” și să o denumim „Uniunea Datoriilor”. Dacă reușiți, o să plasați țările sudice într-o închisoare economică în care suferințele oamenilor vor rămâne necunoscute, în timp ce țările nordice vor plăti, la infinit, o factură uriașă și rate ale dobânzii care sunt mult prea mari pentru propriile lor economii. Am ajuns într-un punct în care nu contează nimic din ceea ce ați spune. Nimeni nu vă crede. Publicul nu vă susține. Sper și mă rog ca piețele să vă ruineze.

  Barry Madlener (NI). – (NL) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, printre toate cuvintele frumoase și fără valoare ale dlui Barroso, am reușit să identific doar un singur lucru real, și anume că este de datoria statelor membre bogate să plătească pentru statele membre sărace deoarece aceasta este realitatea. Se pare că această situație va mai continua câtva timp. Trebuie să ajutăm celelalte țări, auzim repetându-se, dar nimeni nu a menționat cum ar trebui, de fapt, să facem acest lucru. Pe scurt, acest lucru înseamnă, în esență, că cetățenii olandezi trebuie să scoată portofelele și să achite datoriile statelor membre sărace, unele dintre acestea aderând la moneda euro prin mijloace frauduloase.

Dl Barroso spune: „Să alegem creșterea durabilă”. Toate acestea sunt cuvinte goale, iar dumnealui nu a spus cum ar trebui să facem acest lucru. Dacă nu va funcționa? De ce nu creăm un scenariu care să permită țărilor, precum Grecia, să își reintroducă propria monedă? Se pare că acest lucru nu este posibil și că dvs. nu sunteți pregătiți să creați astfel de scenarii, deși numeroși economiști consideră că acestea ar putea, de fapt, să funcționeze foarte bine și că ar putea fi cea mai bună opțiune a noastră.

Apoi ar trebui să creăm condiții favorabile pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Cum ar trebui să facem acest lucru? Mesajul general pe care îl aud este că acest lucru ar trebui făcut prin reducerea cheltuielilor publice și exact așa am procedat noi în Țările de Jos. Și deci ce face Uniunea Europeană? Recompensează Țările de Jos cheltuind și mai mult. Vă amintiți să fi solicitat o creștere de 6 % a bugetului pentru UE? Evident, cetățenii olandezi, în principal, trebuiau să achite această notă de plată, așadar sunteți lipsiți de credibilitate și în acest caz.

Pe scurt, părerea mea despre acest subiect este că Țările de Jos plătesc pentru țările sărace care se confruntă cu o scădere a creșterii economice. Cetățenii olandezi sunt expuși unui risc de 27 de miliarde de euro și suma aceasta pare să crească. În fiecare an, plătim suma netă de 4,5 miliarde de euro Uniunii Europene, cea mai mare parte din această sumă fiind îndreptată spre statele membre cu economii slabe, cheltuielile UE cresc, în timp ce noi trebuie să facem reduceri și moneda euro continuă să se deprecieze, ceea ce are drept urmare creșterea costurilor pentru cetățenii olandezi. Dle Președinte, nu putem avea încredere în UE.

  Olle Schmidt (ALDE). – [întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură] Dle Președinte, întotdeauna este amuzant – sau cel puțin uneori – să îl ascultăm pe dl Farage deoarece acesta știe toate răspunsurile la întrebările pe care le adresează.

Dar, dle Farage, ați fi preferat să avem 16, 17, sau chiar 20 de monede diferite, așa cum am avut în anii ’90 când lira sterlină s-a prăbușit? Această alternativă ar fi îmbunătățit situația actuală din Europa? Niciun economist nu ar fi de acord cu dvs. în această privință, dle Farage. Nu puteți spune pur și simplu că trăim în trecut. În prezent, ne confruntăm cu aspecte care privesc Europa astăzi. Nu răspundeți niciodată la întrebarea cum să abordăm situația actuală și ce va urma. Sunteți un populist și este prea ușor pentru dvs. să vă răspundeți la propriile întrebări.

  Nigel Farage (EFD). – Dle Președinte, am spus în urmă cu zece ani că Grecia și Germania nu pot fi cuprinse în aceeași uniune monetară și că acest lucru nu va funcționa. Dacă facem o retrospectivă istorică, veți vedea că în momentul în care oamenii sunt implicați în uniuni monetare false și guvernele cred că știu lucrurile mai bine decât piețele, guvernele au pierdut întotdeauna.

Mă întrebați care este soluția mea astăzi. Aceasta este la fel de clară ca lumina zilei. Grecia, Portugalia și Irlanda nu sunt potrivite pentru zona euro. Ceea ce ar trebui să facem, ceea ce ar trebui să facă dl Van Rompuy pentru a demonstra un adevărat spirit de lider, este să introducă un plan de rezervă și să li se permită acestor țări să se întoarcă la moneda lor cu scopul de a avea deprecieri competitive și de a avea o șansă, deoarece ceea ce facem prin această politică le distruge.

  José Manuel García-Margallo y Marfil (PPE). – (ES) Dle Președinte, oricine citește ziarele astăzi va afla două lucruri: că suntem la apogeul crizei datoriei suverane și că răspunsul european este reprezentat de o succesiune de prevederi izolate cu nicio coerență internă.

Chiar acum discutăm semestrul european, pachetul privind guvernanța economică, strategia de salvare provizorie și permanentă, așa-numitele „euroobligațiuni” pentru a acoperi o parte din datoria suverană care este considerată sigură și un plan de acțiune care se bazează pe Banca Europeană de Investiții și pe obligațiuni pentru finanțarea unor proiecte specifice și care se găsește în propunerea pe care ne-a prezentat-o Comisia cu privire la piața internă.-

În primul rând, raportorii încearcă să le combine pe toate acestea și să creeze o formă completă, o imagine finală care să fie prezentată publicului. În al doilea rând, această formă trebuie să fie una europeană care nu separă Europa în două părți – să nu ne împiedicăm de o Europă cu două viteze – și care urmărește două obiective la fel de importante: disciplina bugetară – atât cât este necesară – și creșterea economică pentru a ieși din criză.-

Am o singură observație cu privire la mecanismul de salvare la care a făcut referire președintele în exercițiu al Consiliului. În prima sa declarație, acesta a spus că investitorii privați vor participa la planurile de salvare, ceea ce a provocat scandal și a dus la protestul președintelui Băncii Centrale Europene. S-a explicat, așa cum dl Van Rompuy tocmai a făcut, că în primul rând, această participare se va face de la caz la caz – cine decide și pe baza căror criterii? – și că, în al doilea rând, această participare se va face conform criteriilor și politicilor Fondului Monetar Internațional. Singurul caz în care Fondul Monetar Internațional a utilizat acest tip de plan de salvare a fost în Argentina în 2003; a aruncat țara în haos, din care nu a ieșit nici până în prezent, iar obligațiunile private nu au fost achitate încă.

În ceea ce privește euroobligațiunile, numeroase aspecte au fost stabilite astăzi aici. Aș dori să adaug încă două. Acestea vor crea o piață la fel de lichidă ca cea din Statele Unite ale Americii și va stimula moneda euro ca monedă de rezervă, permițând băncilor centrale și fondurilor suverane să își investească rezervele aici.

Observația mea finală se referă la faptul că acest lucru trebuie completat de Banca Europeană de Investiții și de obligațiuni specifice pentru a susține creșterea economică.

  Pervenche Berès (S&D). – (FR) Dle Președinte, dle Van Rompuy, ați fost de acord să prezidați ceea ce se numește grupul înțelepților. Acesta a fost alcătuit din miniștri de finanțe care au fost amenințați cu o reducere a datoriei lor suverane. Puteau aceștia să formeze un grup al înțelepților? Discordia existentă în dezbaterea actuală dintre dl Trichet, dl președinte Barroso și dna cancelar Merkel, precum și turbulențele de pe piețe ne arată că acest grup nu a fost un grup de înțelepți.

Vi s-a cerut să gestionați criza monedei euro. Trebuie să gestionăm moneda euro în beneficiul cetățenilor europeni, nu al speculatorilor. Pentru ca acest lucru să se întâmple, ați fost de acord cu o revizuire a tratatului din motive de comoditate, deși Conferința președinților a spus cât de inutilă este această revizuire – afirmație confirmată de președintele Eurogrup.

Cu toate acestea, dle președinte, dle Van Rompuy, riscați să ne ademeniți într-o direcție care ne-ar duce spre „prea puțin, prea târziu”. Desigur, va veni ziua când veți avea nevoie de înțelepciunea Parlamentului, de o convenție pentru a revizui tratatul astfel încât, în viitor, să putem avea o armonizare fiscală, o trezorerie europeană, împrumuturi pentru o gestionare reciprocă a datoriilor și pentru readucerea ocupării forței de muncă în centrul politicilor noastre economice.

Dacă nu doriți ca tratatul să fie revizuit, luați taurul de coarne și introduceți o cooperare mai strânsă pentru zona euro cu scopul de a gestiona problemele și responsabilitățile statelor membre din această zonă, în loc să le lăsăm să fie gestionate de piețe.

  Martin Callanan (ECR). – Dle Președinte, deoarece acesta este un lucru foarte important pentru economia europeană în ansamblu, chiar dacă (din fericire) țara mea nu face parte din zona euro, salut măcar unele din măsurile care au fost convenite în cadrul Consiliului cu privire la zona euro și mai ales faptul că țările din zona euro ar trebui să fie ele însele responsabile pentru rezolvarea propriilor lor probleme.

De asemenea, salut recunoașterea oarecum tardivă de către Consiliu a faptului că articolul 122 din tratat este complet nepotrivit pentru sprijinirea mecanismului de finanțare. Acestea nu sunt dezastre naturale și nu au fost dincolo de controlul statelor membre în cauză. Totuși, în pregătirea bazei pentru ca acest mecanism să intre în vigoare, probabil în 2013, nu ar trebui să uităm faptul că suntem în criză în prezent.

Situația este în continuare foarte dificilă în mai multe state membre: Portugalia se va confrunta cu siguranță cu dificultăți, probabil și Spania și Belgia. Dar ceea ce mă preocupă într-adevăr este efectul asupra democrației naturale din aceste țări. Aceste țări devin, de fapt, protectorate economice conduse de dl Barroso, dl Van Rompuy și alții. Deciziile luate de electoratele naționale cu privire la prioritățile în materie de cheltuieli pe care să le adopte și politicile economice pe care să le urmeze au, în prezent, un efect foarte diminuat. Acestea se află sub controlul Bruxelles-ului și al instituțiilor financiare internaționale.

Odată ce ieșim din criză, trebuie să încercăm să restaurăm democrația în aceste țări și să restabilim voința electoratelor naționale ale acestora de a deține controlul asupra propriilor lor politici economice naționale.

  Miguel Portas (GUE/NGL). – (PT) Dle Președinte, în politică există măsuri rezonabile, măsuri greșite și măsuri inadecvate. Este rezonabil ca Europa să rezolve problema datoriei publice europene, deși dna Merkel nu este de acord. Este rezonabil pentru noi, cei din Europa, să putem să facem reciprocă o parte din datoria suverană, deși dna Merkel nu este de acord. Cu toate acestea, ceea ce este inadecvat este știrea comunicată în mod public cu privire la faptul că mecanismul european de stabilitate și Fondul Internațional Monetar ar putea ajunge să facă reciprocă o parte din datoria suverană acumulată de băncile private la o dobândă de 6 % sau 7 %, în cazul Portugaliei, după ce aceleași bănci au primit finanțare la o dobândă de 1 % de la Banca Centrală Europeană.

Dle Van Rompuy, întrebarea mea este următoarea: cât timp va mai fi considerată Europa făcătoarea de minuni a capitalului financiar? Cât timp vom mai continua să transformăm datoria privată în datorie publică? Cât timp îi vom mai obliga pe contribuabilii europeni, pe lucrători și pe pensionari să plătească datoriile care au fost generate de băncile private care ne atacă?

Aceasta este adevărata miză în prezent.

  Mario Borghezio (EFD). – (IT) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, în Statele Unite ale Americii a fost adoptată o lege care solicită Rezervei Federale să detalieze ce sume din pachetul de salvare în valoare de 3 300 de miliarde de dolari au ajuns la bănci.

Mă întreb dacă ar fi inadecvat să vă cer să adoptați aceleași criterii de transparență, cu excepția cazului în care adoptarea nu este blocată de un lobby financiar și bancar intens. Haideți să luăm în considerare următoarea situație: care este viitorul acestei uniuni forțate de țări libere, care se bazează pe țările mai puternice care le sprijină financiar pe cele slabe?

Din punct de vedere tehnic, dorim să acceptăm realitatea, și anume că euro este, în fond, o monedă aproape de faliment? Cum putem gândi să obligăm țările cu o economie slabă să o utilizeze? O politică monetară centralizată este acceptabilă pentru țările care au rate ale dobânzii atât de diverse?

Însuși dl Trichet, care a negat pericolul ca Banca Centrală Europeană să devină insolvabilă, admite totuși că unul din motivele care au stat la baza majorării capitalului acesteia este de a face față riscului de credit, cu alte cuvinte, insolvabilității obligațiunilor achiziționate. De asemenea, este timpul să efectuăm noi teste de rezistență asupra băncilor mari și să acordăm o mai mare pondere datoriilor bancare de mare risc, așa cum a solicitat ministrul economiei.

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Ioannis Kasoulides (PPE). – Dle Președinte, mesajul politic care reiese din deciziile ultimului Consiliu și care a fost adresat speculatorilor, mass-mediei și piețelor este că statele membre ale UE vor face tot ce este necesar pentru a proteja zona euro și pentru a apăra moneda unică. Indiferent de discuțiile interne care vor avea loc, dacă mecanismul financiar va trebui să își dubleze capitalul și dreptul de a cumpăra obligațiuni, dacă mecanismul de stabilitate financiară după 2013 va include o ajustare sau va fi obligat să vândă euroobligațiuni, sunt idei care nu sunt excluse de statele membre. În prezent, se discută doar calendarul: dacă și când sunt necesare și în ce mod. Mass-media și analiștii să nu își facă iluzii. UE va introduce tot ceea ce este necesar, când este necesar.

În ceea ce privește mecanismul de stabilitate financiară, decizia Consiliului spune că mecanismul „urmează să fie activat în cazul în care va deveni indispensabil, pentru a garanta stabilitatea zonei euro în ansamblu”. În calitate de deputat care vine dintr-un stat membru mic, îmi permiteți să solicit asigurări că state membre cum ar fi Malta, Cipru, Estonia sau Slovenia vor fi incluse, deoarece dacă acestea au probleme, s-ar putea să nu fie indispensabile pentru stabilitatea ansamblului?

  Anni Podimata (S&D). – (EL) Dle Președinte, trebuie să recunoaștem faptul că, deși a fost complet nepregătită din punct de vedere instituțional și politic, Europa a făcut progrese mari în gestionarea crizei chiar de la început. De la punerea în aplicare a pachetului de sprijin pentru Grecia cu aproximativ un an în urmă și până la deciziile luate de ultimul Consiliu European de a institui un mecanism de stabilitate permanent, s-au făcut progrese importante. Cu toate acestea, presiunea continuă și crescândă a piețelor, care nu se mai exercită doar asupra celor mai vulnerabile economii din zona euro, arată că deciziile noastre sunt fragmentare și inadecvate în ceea ce privește oferirea unui răspuns integrat la criză.

Prin urmare, avem nevoie de un răspuns european integrat la criză, care nu va înlocui sau trece cu vederea responsabilitățile statelor membre de a-și respecta angajamentele și de a-și restructura finanțele publice, ci care va proteja aceste economii de atacurile piețelor și va asigura succesul eforturilor acestora.

Dle Președinte, cu câteva zile în urmă, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care invită Comisia Europeană să realizeze imediat un studiu de fezabilitate cu privire la euroobligațiuni.

(Președintele a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL). – (PT)Dle Președinte, am ajuns la finalul Anului european de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale. A luat cunoștință Consiliul de realizările acestuia? Nu.

Dacă ar fi făcut acest lucru, ar fi concluzionat că sărăcia nu a fost niciodată atât de accentuată și că numărul oamenilor care trăiesc în sărăcie în această Europă bogată a depășit acum 100 de milioane și că deciziile pe care acesta le-a luat vor continua să sporească rata șomajului, inegalitatea și excluziunea socială. Cu toate acestea, profiturile grupurilor economice și sociale se înmulțesc deoarece sunt câștiguri speculative din datoria suverană sprijinite de orientările Băncii Centrale Europene și de politicile Consiliului și ale Comisiei.

Acesta este scopul zonei euro?

Țările cu economii mai fragile continuă să fie presate și șantajate, iar guvernele care se confruntă cu proteste și cu lupte ale lucrătorilor recurg la represiune și la violență împotriva sindicatelor și lucrătorilor, așa cum s-a întâmplat ieri în Portugalia.

Motivul protestului nostru, al indignării și al convingerii noastre ferme este că dorim un alt fel de Europă: una care se bazează pe progres social; una care îi respectă pe cei care lucrează și care luptă pentru drepturile lor. Credeți-mă, îi vom sprijini pe lucrători în lupta lor de a distruge politicile dvs.

  Tunne Kelam (PPE). – Dle Președinte, sunt bucuros să spun că astăzi este cea de-a 19-a zi de când Estonia este membră a zonei euro, dar Estonia s-a pregătit pentru acest lucru încă din momentul aderării sale. Designul monedei euro din Estonia a fost stabilit deja prin vot popular chiar cu șase ani în urmă. Cu toate acestea, aderarea la zona euro nu este o chestiune de alegere individuală – ci este mai mult o chestiune de solidaritate, o asumare a unor responsabilități comune și o contribuție la stabilitatea continentului în ansamblu.

Într-o perioadă de criză economică, valorile morale și etice au devenit mai importante. Putem vedea că potențialul economic în sine nu este suficient. Ceea ce este esențial este dacă se poate avea încredere într-o țară că este dispusă și capabilă să își îndeplinească angajamentele la timp și să se angajeze în reforme structurale serioase.

Am salutat acordul la care Consiliul a putut ajunge cu privire la mecanismul european de stabilitate, dar calea practică spre creștere economică și stabilitate este, în primul rând, finalizarea pieței unice și în special a pieței europene unice în domeniul digital. Aceasta din urmă ar trebui integrată într-o foaie de parcurs a pieței unice europene, precum și în agenda digitală europeană.

Ar putea fi o ocazie reală de a stimula concurența europeană la nivel mondial. Cetățenii europeni așteaptă ca noi să înlesnim procesul de desfășurare a afacerilor în domeniul digital în care operațiunile, cum ar fi plățile electronice și identificarea electronică ar trebui să fie coerente și ușor de înțeles. O piață unică digitală necesită, de asemenea, eforturi constante de a dezvolta o piață a serviciilor.

  Jean-Pierre Audy (PPE). – (FR) Dle Președinte, dle Van Rompuy, dle Barroso, aș dori să fac două observații.

Prima observație se referă la domeniul de aplicare a mecanismului permanent de gestionare a crizelor. Statele care nu sunt membre ale zonei euro se împart, de fapt, în două categorii: Regatul Unit și Suedia, care nu sunt obligate să adopte moneda euro și celelalte state care, împreună cu cele membre ale zonei euro, reprezintă 25 de state. Aș sugera ca aceste state care utilizează moneda euro să beneficieze de un tratament special în cadrul mecanismului, tratament pentru care nu există încă o prevedere.

În doilea rând, aș dori să vă atrag atenția asupra parlamentelor naționale. Parlamentele naționale nu sunt implicate în procedura simplificată, cu excepția cazului în care se implică în procedurile de ratificare. Propun ca parlamentele naționale să fie incluse în procesul de consultate, pe bază de voluntariat, deoarece se ridică întrebarea cine va asigura controlul politic al viitorului mecanism - Parlamentul European sau parlamentele naționale? Totuși, întrucât nu există o dimensiune parlamentară pentru zona euro, nu știm cum vom asigura controlul politic al acestui mecanism. Aceasta este o întrebare pe care v-o adresez dvs.

  Roberto Gualtieri (S&D). – (IT) Dle Președinte, dle Van Rompuy, doamnelor și domnilor, observ două probleme majore în cazul amendamentului propus la articolul 136, una dintre acestea este instituțională, iar cealaltă este politică.

Problema instituțională este că articolul 3 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că politica monetară pentru țările a căror monedă este euro este exclusiv competența Uniunii, dar articolul 2 prevede că această competență exclusivă poate fi exercitată de statele membre dacă sunt abilitate de Uniune. Este dificil de înțeles de ce aplicarea unei reglementări stabilită în mod clar în tratat ar trebui să solicite reforma tratatului.

Apoi, este problema politică: prin faptul că se alege opțiunea de a reforma tratatul în loc să se utilizeze articolul 2 sau articolele 325 și 136, mecanismul european de stabilitate și, prin urmare, viitorul monedei euro, este lăsat la mila celor 27 de procese de ratificare.

Își dau seama oamenii că în cazul în care unul din cele 27 de procese de ratificare nu reușește, va fi dificil apoi să se găsească un plan de rezervă pentru euro? Își dă seama Consiliul European că alegând această cale expune unui risc foarte mare viitorul monedei euro?

  Ildikó Gáll-Pelcz (PPE). – (HU) Dle Președinte, dle Van Rompuy, dle Barroso, stabilitatea monedei euro și crearea unui mecanism de gestionare a crizelor sunt cele mai importante sarcini operaționale care atrag o creștere care va crea noi locuri de muncă și care, în același timp, va reduce datoria publică a statelor membre cu care sunt de acord toate statele membre. Totuși, rezolvarea acestor sarcini nu trebuie să ne oblige să amânăm anumite aspecte, ca în cazul discuției privind aspectele strategice, cum ar fi inovarea, care a avut loc deja în luna decembrie. Următorul summit din luna februarie va fi potrivit pentru a lua decizii strategice cu privire la probleme importante, cum ar fi energia. Președinția maghiară a început pregătirile pentru summitul privind energia. Cele mai importante norme au fost deja stabilite anul trecut. Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale a intrat în vigoare. Dle Președinte, vă rog să mă liniștiți în privința faptului că preocupările privind stabilitatea zonei euro nu vor prevala în fața subiectului summitului privind energia.

  Nikolaos Salavrakos (EFD). – (EL) Dle Președinte, așa cum știți, Guvernul SUA a fost obligat, pentru a doua oară în cursul actualei crize a creditelor, să intervină drastic pentru a sprijini două bănci principale care s-au prăbușit și compania de asigurări ING. Astfel, a injectat 700 de miliarde de dolari în sistemul său bancar sub formă de ajutor financiar. În ciuda acestor măsuri, economia SUA are nevoie în continuare de ajutor și, fără a gândi cumpătat, guvernul a acordat alte 600 de milioane de dolari pentru a scoate economia din recesiune. Evident, Statele Unite ale Americii tipăresc alți bani.

Spre deosebire de economia SUA, zona euro a rămas constantă în respectarea principiului disciplinei bugetare și a politicii monetare controlate strict, oferind astfel numeroaselor companii speculative o marjă să speculeze pe seama țărilor mai puțin rezistente la presiune. Dle președinte, propun să se ia în considerare o relaxare cantitativă în zona euro; s-ar putea dovedi a fi oul lui Columb.

  Liisa Jaakonsaari (S&D). – (FI) Dle președinte, nu există nicio îndoială că sabia cu două tăișuri a lui Damocles atârnă deasupra Europei – și anume criza economică și o creștere a naționalismului – ambele și-au unit forțele.

Dl Hughes a întrebat, în numele Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, dacă visul fondatorilor este cel care ține unită Europa sau coșmarul colapsului acesteia. Din păcate, acest coșmar al colapsului este acum principala tendință. Prin urmare, sper ca în viitor Comisia să dea dovadă de o putere mai mare în ceea ce privește aspectele legate de o Europă socială. Este foarte ciudat că este vulnerabilă în acest caz. Nici nu se pune problema dacă politica este guvernată de piețe sau de politicieni: politica se face pe stradă. Aceasta conduce la demonstrații și ajunge să fie făcută de numeroase grupuri extremiste și de extremă dreaptă. Prin urmare, Comisia ar trebui să prioritizeze aspectele legate de o Europă socială. Din păcate, totuși, nimic nu se întâmplă.

  Seán Kelly (PPE). – Dle Președinte, spre deosebire de numeroși vorbitori, aș dori să îi felicit pe dl Van Rompuy și pe dl Barroso pentru că au fost cel puțin proactivi în contextul crizei actuale și că au introdus măsuri care, să sperăm, vor avea succes în viitor. În acest moment nu putem fi siguri dacă vor avea succes sau nu. Dacă vor avea succes, aceștia vor fi priviți ca niște eroi. Dacă nu vor avea succes, aceștia vor fi probabil considerați niște ticăloși, dar să le recunoaștem meritele acolo unde este cazul. Din fericire, arhitectura de supraveghere va asigura că multe dintre erorile care au dus la prezenta situație nu se vor mai întâmplă în viitor.

În ceea ce privește țara mea, din păcate, a trebuit să beneficiem de ajutor financiar, în principal din cauza nepăsării băncilor și a guvernării slabe. În câteva luni, vom avea un nou guvern și să sperăm că acesta va aduce stabilitate politică, dar aș face un apel la dl Van Rompuy și la dl Barroso să încerce să reducă actuala rată a dobânzii pentru ajutorul financiar deoarece este prea mare și ar putea paraliza țara.

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei. – Dle Președinte, în primul rând, această dezbatere a arătat complexitatea crizei și complexitatea răspunsurilor. Vreau să vă spun un singur lucru – și este evident că o imensă majoritate împărtășește idealurile europene și că trebuie să avem un răspuns european –, și anume că nu ar trebui să fim împărțiți de unele diferențe care nu sunt cele mai importante.

Așa cum unii dintre dvs. ați spus, există într-adevăr o provocare reală – uneori o amenințare – pentru integrarea europeană astăzi. Am văzut această amenințare în dezbaterea de astăzi. Am auzit unele comentarii, comentarii naționaliste, subiective pe care, sincer vorbind, nu sunt obișnuit să le aud în Parlamentul European.

Acestea au fost minore, dar au fost făcute pentru a adânci separarea dintre europeni, așa-numiții europeni bogați și săraci. Celor care au făcut aceste comentarii – și sunt uimit de ele – împotriva solidarității europene, încercând să adâncească diferențele dintre cei bogați și cei săraci, le spun: unde erați când Europa îi finanța pe fermierii dvs. după război pentru a vă hrăni poporul? Unde erați când Europa finanța infrastructura dvs. pentru dezvoltarea și competitivitatea țărilor dvs.? Unde erați când Europa a creat piața internă pentru a vă vinde serviciile și produsele? Unde erați când Europa era baza prosperității și a creșterii economice din țările dvs. după război?

Numai niște opinii egoiste, obtuze și limitate în timp pot susține acest fel de declarații împotriva unității europene. Consider că este o problemă gravă și mai mulți dintre dvs. ați subliniat-o. Fac apel la toți cei care împărtășesc același ideal european să fie uniți în încercarea de a obține un răspuns cuprinzător la o problemă care, fiind gravă, trebuie să admitem că necesită un consens. Uneori acest lucru nu este ușor într-o Uniune Europeană cu 27 de state membre, cu o zonă euro cu 17 state membre în prezent – și salut aderarea Estoniei – și cu un proces decizional care nu este întotdeauna cel mai simplu, parțial pentru că ne bazăm pe principiul democrației. Nu avem numai instituții europene; avem 27 de democrații.

Sarcina din prezent este extrem de dificilă. De aceea doresc să fac apel la toți cei care împărtășesc idealul european să nu ne lăsăm distrași de ceea ce ar putea reprezenta unele diferențe de orientare politică.

Dle Hughes, respect preocuparea dvs. față de Europa socială, dar haideți să fim complet deschiși în această privință. Care este cea mai bună modalitate de a sprijini guvernele, cum ar fi cel elen, cel spaniol și cel portughez, care sunt conduse de membri foarte distinși ai familiei noastre politice? Ar trebui să sprijinim reformele pe care acestea le adoptă în mod curajos sau să spunem pur și simplu că aceste reforme sunt împotriva valorilor europene?

Avem nevoie de reforme structurale în Europa, inclusiv în sectorul forței de muncă. Aceasta este realitatea. Dacă îi întrebați pe prim-miniștrii Papandreou, Zapatero și Sócrates, acest lucru este exact ceea ce fac sau plănuiesc să facă pentru a merge și mai departe cu aceste reforme. Consider că cea mai bună modalitate de a sprijini eforturile curajoase pe care toți încercăm să le facem în Europa în ritmuri diferite este să spunem adevărul.

În contextul actual al concurenței, cu presiunea exercitată de unele economii emergente mai puternice, fie ne adaptăm, fie vom pune în pericol economia noastră socială de piață. Avem nevoie de acest lucru. Consider că îl vom face fără a pune la îndoială drepturile lucrătorilor. Încă o dată doresc – vă voi răspunde într-un minut, nu am uitat întrebarea dvs. – să vă spun că, în opinia mea, este foarte important să respectăm principiile dialogului social. Am afirmat acest lucru ieri, îl afirm din nou astăzi. Dar, de fapt, în cazul în care nu facem acest tip de consolidare fiscală și reformă socială, nu vom avea încredere și fără încredere nu vom avea creștere economică și fără creștere nu vom putea oferi locuri de muncă cetățenilor noștri.

Distinsului deputat al acestui Parlament care provine din Irlanda și a adresat o întrebare care sugera că problemele Irlandei au fost create de Europa, aș dori să îi spun: problemele din Irlanda au fost create de comportamentul financiar iresponsabil al unor instituții irlandeze și de lipsa de supraveghere a pieței irlandeze. Europa face parte din soluție în prezent, aceasta încearcă să sprijine Irlanda. Dar nu Europa a creat această situație fiscală iresponsabilă și acest comportament financiar iresponsabil.

Europa încearcă să sprijine Irlanda deoarece este important să se știe în ce constă responsabilitatea. De aceea, este important pentru aceia dintre noi – care reprezentăm în mod evident majoritatea – care credem în idealurile europene să putem avea pe cât posibil un răspuns comun.

Un alt punct atins de dvs. a fost: care este nivelul ambiției? Din nou, permiteți-mi să clarific poziția Comisiei. Susținem într-un mod foarte ambițios găsirea unui răspuns integrat. De aceea, Comisia va fi pregătită să sprijine unele dintre măsurile pe care unii dintre dvs. le-au propus. Dar suntem într-o situație în care considerăm că, într-o perioadă de criză ca aceasta și de instabilitate a pieței, este extrem de important să contribuim la obținerea unui consens în ceea ce privește statele membre și au existat, de fapt, unele diferențe de-a lungul soluționării acestei crize.

Revizuirea tratatului: știți care a fost poziția Comisiei. Am spus de la început că suntem de părere că este posibil să se instituie un mecanism permanent fără o revizuire a tratatului. Dar cel puțin un stat membru al Uniunii Europene – este nevoie de unanimitate pentru astfel de chestiuni – a declarat în mod clar că este necesară o revizuire a tratatului. Deoarece considerăm că este important să avem un mecanism de stabilitate permanent, Comisia a jucat un rol constructiv în sprijinirea acestei revizuiri limitate a tratatului. Așadar, consider că ar fi o greșeală imensă ca acum să avem păreri împărțite cu privire la această chestiune; deoarece dorim să consolidăm stabilitatea, consider că este important să convenim asupra acestei revizuiri limitate a tratatului.

Unii dintre noi ar dori să meargă mai departe. Personal, aș dori să merg mai departe în ceea ce privește structurarea și aprofundarea abordării comunitare. Dar trebuie să fim responsabili în această perioadă pe care o traversăm și să încercăm să obținem cel mai ambițios și mai deplin consens, și nu un consens limitat. Din acest motiv aș dori să reafirm că unele dintre propunerile prezentate sunt într-adevăr interesante, dar în acest moment ele nu pot genera consensul necesar, iar Comisia trebuie să fie foarte atentă la contribuția sa la obținerea acestui consens.

În final, consider că toți trebuie să contribuim. Nu-mi plac aceste diferențe între bogați și săraci sau între nou și vechi sau între centru și periferie. În Europa, toate statele au aceeași demnitate și aceste idei de discriminare între statele membre sunt, de fapt, idei foarte periculoase pentru proiectul european. Așadar, cum ar trebui să facem acest lucru? Ar trebui să solicităm tuturor statelor membre care sunt într-o poziție mai vulnerabilă să facă tot ceea ce este necesar pentru a recâștiga încrederea în economiile lor printr-o stabilitate macroeconomică adecvată, prin consolidare fiscală și prin reforme structurale; acest lucru este extrem de important în momentul de față. Nu le vom oferi sprijinul nostru dacă sugerăm că pot scăpa de această cale; acest lucru înseamnă să nu le ajutăm.

În același timp, acele țări care în prezent se află într-o poziție mai bună ar trebui să arate solidaritate față de aceste țări. Consider că este extrem de important să avem un răspuns puternic în ceea ce privește stabilitatea zonei euro; să nu avem o reacție întârziată, așa cum s-a întâmplat uneori în trecut, ci să acționăm în prealabil; să dăm un răspuns cuprinzător care să restabilească încrederea în determinarea zonei euro și a Uniunii Europene în ansamblu, și nu doar prin declarații, ci prin fapte. Acest lucru este important, este o chestiune de credibilitate. Declarațiile sunt importante, dar nu sunt suficiente; este important să se acționeze și este important ca noi toți, în ansamblu, să ne luăm angajamentul unei guvernanțe mai puternice în zona euro și în Uniunea Europeană. Acest lucru este într-adevăr ceea ce ne cer piețele.

Există o problemă de percepție în ceea ce privește modul în care putem lua decizii și cum putem pune în aplicare aceste decizii. Așadar, avem nevoie de o guvernanță mai puternică în zona euro; avem nevoie de o coordonare mai puternică a politicilor economice în Uniunea Europeană în ansamblu și, în principal, ar trebui, cu toții, să ne luăm angajamentul să respectăm principiile solidarității și responsabilității. Nu este doar o chestiune de responsabilitate, este o chestiune de solidaritate. Nu este doar o chestiune de solidaritate, este, de asemenea, o chestiune de responsabilitate. Numai atunci vom reuși să obținem stabilitatea și stabilitatea este baza pentru viitoarea noastră prosperitate.

  Herman Van Rompuy, președinte al Consiliului European. – (FR) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, în primul rând, voi începe prin a spune câteva fapte pozitive. Îmi cer scuze pentru atitudinea pozitivă pe care o manifest din când în când.

În primul rând, creșterea economică este mult mai puternică acum decât credeam noi în urmă cu câteva săptămâni sau luni. Rata șomajului este în scădere în unele țări. Cine ar fi crezut acest lucru în 2008 sau în 2009? În ceea ce privește Uniunea Europeană în general, rata ocupării forței de muncă va crește din nou în 2010-2011 după cea mai mare criză din ultimii 70 de ani. Repet: nu ne așteptam la acest lucru în urmă cu câteva luni – și totuși se întâmplă.

În al doilea rând, desigur că există o criză, dar moneda noastră comună – moneda comună a 27 de țări, în orice caz – este stabilă, cursul de schimb față de dolarul american este în prezent de 1,30. Odată era de 0,85. La acea vreme, nimeni nu a spus că euro este în pericol. Comparativ cu alte continente și alte monede importante, avem o balanță de plăți stabilă și, comparativ cu alte țări importante, avem un deficit bugetar care reprezintă practic jumătate din deficitul acestora. Prin urmare, astfel se explică, în ciuda tuturor problemelor noastre, faptul că euro este o monedă stabilă. Am dorit să subliniez acest lucru înainte de a trece la alte aspecte.

În mod clar, suntem pe deplin conștienți că trebuie să avansăm, dar trebuie să ne amintim, așa cum am menționat ultima dată când ne-am aflat aici, că am intrat în criză în zona euro – care este mai mult o criză a zonei euro decât a monedei – fără a avea instrumente adecvate. De fapt, a trebuit să le creăm pe loc. Acest lucru înseamnă o responsabilitate comună, dar explică, de asemenea, de ce nu am acționat la fel de rapid pe cât am crezut la început sau la fel de rapid pe cât impuneau circumstanțele.

Totuși, nu aveam nimic. Exista Pactul de stabilitate și creștere care nu a fost respectat. Nu exista nicio supraveghere macroeconomică. Nu exista niciun mecanism de gestionare a crizelor, fie el temporar sau permanent, și nu existau instituții puternice care să asigure o supraveghere financiară. A trebuit să creăm totul pe loc, în plină criză, și acest lucru înseamnă responsabilitate comună. Unii dintre dvs. au spus, „Este prea puțin, prea târziu”. Ei bine, faptul că am avut puține instrumente sau niciunul explică de ce nu suntem în situația „prea puțin, prea târziu”, ci într-o situație „pas cu pas”. Aceasta este o explicație demnă.

Al doilea aspect pe care aș dori să îl discut este că unii dintre dvs. au spus „Da, dar criza nu se află sub control. Priviți evoluțiile piețelor.” În același timp, alții – uneori exact aceleași persoane – spuneau „Nu puteți permite piețelor să dicteze modul dvs. de acțiune”. Fie că se invocă un argument sau celălalt, acesta nu este întotdeauna foarte coerent.

În ceea ce privește măsurile luate, evident, există reforme care urmează să fie aplicate în statele membre, nu numai în cele care se confruntă cu probleme, ci în toate statele membre: reforme care să elibereze potențialul de ocupare a forței de muncă și potențialul de creștere. În mod clar, reformele sunt deseori dificile. Desigur, este o muncă titanică pentru a răspândi în mod echitabil ceea ce urmează să li se ceară oamenilor.

Vă reamintesc, totuși, că anumite țări importante care în prezent ies din criză mai rapid au luat măsuri cu patru, cinci sau chiar șase ani în urmă, măsuri interne foarte severe care, la acea vreme, au întâmpinat o rezistență foarte mare din punct de vedere social. Totuși, acestea au fost eficiente din punct de vedere al creșterii economice și al creșterii ocupării forței de muncă. Trebuie să trecem prin vremuri dificile, dar trebuie să muncim din greu pentru ca eforturile să fie răspândite în mod echitabil. Uniunea noastră poate da exemple semnificative care să demonstreze că aceasta este abordarea potrivită.

Reformele sunt necesare la nivelul statelor membre și sunt necesare, desigur, la nivelul Uniunii în sine și la nivelul zonei euro în special. Din acest motiv, este foarte important să se instituie cât mai curând posibil guvernanța economică decisă de grupul operativ, care a fost dezbătută pe baza celor șase propuneri ale Comisiei adresate Parlamentului și este foarte important ca toți cei implicați în procesul de codecizie să ajungă la un acord. Este extrem de urgent.

Trebuie să facem acest lucru dacă dorim să continuăm în direcția convergenței creșterii economice și a politicii economice în cadrul zonei euro. În cazul în care putem obține acest lucru prin intermediul unor acorduri între țările din zona euro, trebuie nu numai să ne gândim la acest lucru, ci să și acționăm în această direcție pentru a ajunge la o concluzie în următoarele câteva săptămâni și luni. Totuși, probabil că trebuie să mergem mai departe în cadrul zonei euro decât s-a decis în cadrul grupului operativ implicat în propunerile Comisiei deoarece, atunci când există o monedă comună, există o nevoie mai mare de o politică economică comună și de o dezvoltare economică asemănătoare între toate statele membre ale zonei euro.

Am uitat de creșterea economică structurală? Nu. Din acest motiv, chiar în plină criză, în martie, am decis cu privire la Strategia Europa 2020. Din acest motiv, peste câteva zile, la reuniunea Consiliului din luna februarie, vom dezbate politica în materie de inovare și energie. Printre toate problemele cu care ne confruntăm din cauza crizei, nu trebuie să neglijăm perspectivele pe termen lung, perspectivele structurale privind creșterea și ocuparea forței de muncă. În plus, pe termen foarte scurt, pregătim o abordare globală cu scopul de îmbunătăți instrumentele create în anul 2010 pentru a depăși criza.

Există o agendă – o agendă clară. Putem acționa mai rapid? Da. Așa cum am spus, au existat două obstacole. Primul a fost reprezentat de faptul că a trebuit să creăm totul pe loc, iar cel de-al doilea se referă la necesitatea – deoarece trăim în democrație – unui consens între cele 27 de state membre ale noastre, cele 27 de democrații.

Doamnelor și domnilor, cei care sprijină proiectul european alcătuiesc o majoritate în Parlament. Să nu încercăm să ne întrecem cine este cel mai european dintre noi. Consider că distanța dintre cei care sprijină proiectul european și cei care nu fac acest lucru se mărește, dar în ciuda tuturor problemelor noastre, este important să ne menținem ritmul, direcția și să rămânem concentrați. Acest lucru este mult mai important decât progresul înregistrat în mod separat. Voința comună de a acționa în aceeași direcție în cazul proiectului european contează, așa cum s-a spus în repetate rânduri în cadrul Consiliului European din luna decembrie.

Vom reuși acest lucru prin această abordare progresivă. Sunt convins că ne îndreptăm în direcția bună. Sunt convins că există o voință comună. Sunt convins că vom reuși în cele din urmă.

(Aplauze)

  Președinte. – Vă mulțumesc pentru raport, dle președinte. Următoarea reuniune a Consiliului European va avea loc la 4 februarie și după aceasta, tot în luna februarie, dl președinte Van Rompuy va prezenta următorul său raport.

Dezbaterea a fost închisă.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Bastiaan Belder (EFD), în scris. – (NL) Consiliul European urmează să stabilească un fond de urgență permanent pentru zona euro. Acest fond ar putea fi necesar în cazul în care vom recâștiga încrederea piețelor financiare în obligațiunile de stat emise de țările vulnerabile din zona euro. Totuși, acest lucru pune sub semnul întrebării fundamentele uniunii noastre economice și monetare. Cei care au primit sarcina de a crea acest fond par să nu aibă încredere în faptul că statele membre alocă în mod prudent fondurile din buget și nici în faptul că acestea respectă prevederile Pactului de stabilitate și de creștere. Aș fi dorit să se ofere mai multe detalii de către Consiliul European cu privire la diferențele considerabile din cadrul zonei euro, inclusiv cu privire la diferitele poziții competitive ale statelor membre.

Oare ar părea că diversitatea în cadrul uniunii monetare este prea mare pentru a permite o rată a dobânzii uniformă? Sau există soluții adecvate la diferențele existente în pozițiile competitive, bugete și structura socială și economică ale numeroaselor state membre?

În acest sens, orice garanții suplimentare pentru fondul de urgență temporar ar trebui să fie însoțite de angajamente concrete și progrese în reducerile și reformele structurale din țările vulnerabile din zona euro. Urez statelor membre din cadrul Consiliului să aibă înțelepciunea necesară pentru a decide cu privire la această chestiune. Obiectivele noastre ar trebui să fie respectarea acordurilor și asigurarea că nu vom permite lucrurilor să meargă prea departe din nou. Prin urmare, atât statele membre, cât și Comisia Europeană au o mare responsabilitate.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Natura și obiectivele procesului de integrare europeană capitalistă devin tot mai evidente pe măsură ce efectele crizei capitalismului în UE se adâncesc, ceea ce exacerbează situația economică și socială din mai multe state membre, accentuând dezechilibrele. Ultimul Consiliu European a arătat acest lucru, încă o dată, în mod clar. Nu s-a spus nimic despre situația socială din UE, despre șomaj, sărăcie și excluziunea socială, care au crescut în anul 2010, care a fost declarat anul de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Nu s-a spus nimic despre cauzele tuturor acestor probleme. Nu s-a spus nimic despre taxa pe tranzacțiile financiare sau despre desființarea paradisurilor fiscale. În prezent, se propune modificarea tratatului care odată era menit să dureze o generație, cu o procedură simplificată, astfel cum au solicitat puterile din UE, cu scopul de a crea un mecanism pe care îl consideră a fi „în deplină concordanță cu politicile Fondului Monetar Internațional”. În viitor, acestea doresc să ia măsuri dure cu privire la țări precum Portugalia, transformându-le pe acestea în ținta unei presiuni umilitoare, a șantajului și a amenințărilor referitoare la capitalul financiar cu complicitatea activă a UE. Toate acestea se întâmplă în același timp cu aprofundarea măsurilor antisociale și antidemocratice asociate cu așa-numita guvernanță economică și cu „reformele structurale” impuse.

  Niki Tzavela (EFD), în scris. – (EL) În cartea sa recentă, fostul prim-ministru al Angliei, dl Gordon Brown, spune că din cauza întârzierilor UE în luarea de decizii cu privire la criza economică din Grecia, suma pe care Grecia a trebuit să o împrumute a crescut cu 90 de miliarde. Întârzierea Germaniei în accelerarea procedurilor de creștere și restructurare a fondului de împrumut are un efect secundar asupra Greciei și Irlandei. Întreb Comisia: cum pot fi compensate statele membre ale Uniunii care au fost afectate de cele mai recente decizii ale Consiliului? Va oferi Comisia sprijinul său Greciei în încercarea de a stabili motivul pentru care datoria acesteia a crescut din moment ce criza elenă a fost anunțată?

(Ședința a fost suspendată pentru câteva minute)

5. Programul de activități al Președinției ungare a Consiliului (dezbatere)

  Președinte. – Următorul punct este declarația Consiliului și a Comisiei privind programul de activități al Președinției maghiare a Consiliului.

O altă țară asigură în prezent Președinția prin rotație. Ungaria deține Președinția pentru prima dată în istoria sa, ceea ce reprezintă întotdeauna un eveniment important în Uniunea Europeană. În timpul președinției belgiene, am dezvoltat noi modalități de cooperare cu Președinția și cu Consiliul, organizând reuniuni la nivelul Comisiei, precum și la nivel administrativ, ministerial și prezidențial sau, cu alte cuvinte între Președinție și Președintele Parlamentului European. Vom continua aceste forme de cooperare în timpul Președinției maghiare, de asemenea, așa cum am stabilit deja împreună cu prim-ministrul, dl Orbán. Astăzi, vom discuta programul de activități al Președinției maghiare. Aș dori să urez bun venit prim-ministrului, dlui Orbán, în Parlamentul European. Suntem încântați că vom putea discuta pe larg numeroase aspecte legate de această perioadă de șase luni și de cooperarea noastră.

  Viktor Orbán, președinte în exercițiu al Consiliului. – (HU) Dle Președinte, onorabili deputați, sunt încântat că prezența noastră a atras atât de mult atenția în Uniunea Europeană ...(Președintele a luat cuvântul).

  Președinte. – Stimați colegi, înțelegem că aceasta este o demonstrație și v-ați spus punctul de vedere, dar vă rog să treceți mai departe. Trebuie să ne continuăm dezbaterea.

  Viktor Orbán, președinte în exercițiu al Consiliului. – (HU) Dle Președinte, sunt încântat să văd că ședințele din Parlamentul European sunt la fel de animate și de bogate în luarea cuvântului ca acelea din Parlamentul maghiar, ceea ce mă face să mă simt ca acasă.

Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Transmit, respectuos, salutările mele deputaților acestui Parlament, președintelui Barroso, precum și Președintelui Parlamentului European, vechiul și dragul meu prieten.

Doamnelor și domnilor, în primul rând, aș dori să afirm că este o onoare pentru mine să vorbesc astăzi aici în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului. Pentru dvs., aceasta este, desigur, o procedură de rutină care se repetă la șase luni. La fiecare șase luni, vedeți un prim-ministru stând aici și prezentând programul de activități al Președinției sale. Din punctul nostru de vedere, punctul de vedere al maghiarilor, totuși, acest lucru înseamnă mult mai mult decât o rutină de șase luni. Pentru noi, faptul că putem sta aici, astăzi, constituie un act de dreptate istorică. Aș dori să vă reamintesc faptul că Ungaria a fost cea care a pierdut cele mai multe vieți omenești și a vărsat cel mai mult sânge pentru libertate și democrație după cel de Al Doilea Război Mondial, atât în timpul Revoluției din 1956, cât și în timpul condamnărilor ulterioare. Noi am fost cei care am dat prima lovitură regimului comunist, cei care am luptat împotriva imperiului sovietic și cei care am demonstrat lumii că doctrina comunistă nu este o ideologie inofensivă, ci o amenințare periculoasă la adresa civilizației occidentale. Noi am îndepărtat prima cărămidă din zidul comunist și prin fisura pe care am produs-o curentul de aer a măturat întregul sistem comunist.

Doamnelor și domnilor, din acest motiv, consider că noi, maghiarii, putem pretinde, pe bună dreptate, că am contribuit foarte mult la reunirea Europei. Pentru maghiari, este, prin urmare, un fel de dreptate istorică faptul că prim-ministrul Ungariei poate vorbi astăzi, aici, în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului. Aș dori să vă asigur că urmăm pașii revoluționarilor din 1956 și intenționăm să servim cauza unității europene prin idealurile și credința lor.

Doamnelor și domnilor, noi, cei din Europa Centrală, inclusiv noi, maghiarii, am fost întotdeauna interesați de o Europă unită, și astăzi suntem la fel de interesați de acest lucru. Totuși, crearea și menținerea unității europene necesită, de asemenea, putere. În urmă cu douăzeci de ani, Europa a putut găsi puterea de a depăși separarea și de a se uni. A conștientizat că era un moment istoric de care trebuia să profite pentru a se reuni. Această putere se regăsește în mottoul Președinției maghiare: „O Europă puternică”.

Doamnelor și domnilor, astăzi ne confruntăm cu o provocare de proporții similare cu cea de acum douăzeci de ani și, prin urmare, probabil nu este o exagerare să spunem că Uniunea Europeană trece prin cea mai dificilă perioadă din ultimii douăzeci de ani. Astăzi, trebuie să depășim furtuna reprezentată de criza mondială și să găsim locul Europei într-o economie mondială care se transformă și se reorganizează complet. Consider că, pentru a se putea menține pe poziție, Europa trebuie să rămână unită și, chiar și astăzi, unitatea are nevoie de putere. Sunt convins că toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv țara mea de origine, pot deveni puternice și pot avea succes dacă Uniunea Europeană în sine este puternică. Dacă aceasta este puternică, poate răspunde la provocările competitivității mondiale, precum și la provocările demografice, de mediu, climatice și de securitate. Singura întrebare este de unde poate lua Europa această putere. Vom găsi răspuns la această întrebare dacă ne întrebăm un alt lucru, și anume, ce face vulnerabilă Europa astăzi? Ce împiedică competitivitatea întregii noastre civilizații astăzi? Evident, nu ne amenință celelalte continente și nici o ideologie străină. Dimpotrivă; adevărata noastră problemă este una practică. Limba engleză are un cuvânt foarte scurt, simplu pentru a o descrie și acest cuvânt este „datorie”. În prezent, puterea Europei este afectată și măcinată de datorii foarte mari. În noua concurență post-criză, datoriile vor fi cel mai mare impediment și cel mai mare pericol pentru lumea occidentală, inclusiv pentru Europa.

Doamnelor și domnilor, Președinția maghiară este convinsă că există un singur mod în care datoria poate fi combătută și acesta se referă la muncă. Noi, maghiarii, suntem foarte conștienți de acest lucru deoarece suferințele economiei maghiare au fost provocate chiar de faptul că avem cea mai scăzută rată a ocupării forței de muncă din întreaga Europă, din toată Uniunea Europeană. Mă simt jenat să spun acest lucru cu voce tare, dar este de doar 55 %. Și acolo unde nu există muncă, unde nu există locuri de muncă, nu există nici bani și de aici rezultă datoriile și împrumuturile. Ei bine, doamnelor și domnilor, adevărata noastră resursă pentru viitor constă în mentalitatea europeană tradițională, și anume în muncă. Mentalitatea europeană de evaluare a muncii este cea care a adus succesul civilizației noastre. Avem un cod european de conduită, și una dintre pietrele de temelie ale acestuia este, de secole, principiul economiei prudente, adică nu trebuie să cheltuim mai mult decât putem produce. O altă valoare europeană fundamentală este că nu trebuie să transmitem datoriile noastre copiilor și nepoților noștri. Sunt convins că respectul pentru muncă include ideea și mentalitatea că putem obține un lucru doar dacă muncim pentru acesta mai întâi. În cazul în care putem obține în avans tot ceea ce altfel am fi putut obține după ani de lucru, însăși semnificația muncii noastre este pusă sub semnul întrebării și această semnificație va reprezenta tot mai mult plata datoriilor noastre care se acumulează continuu și care ne schimbă întreaga atitudine față de muncă. Aceasta este criza cu care ne confruntăm cu toții.

Doamnelor și domnilor, toți suntem de acord cu diagnosticul de datorie. Pentru noi, politicienii europeni care dezbatem, datoria este ca o boală. Toți suntem de acord cu diagnosticul, dar există o dezbatere vastă cu privire la remediu. Cu toate acestea, boala este una periculoasă și timpul pe care îl avem este scurt. Prin urmare, consider că nu avem foarte mult timp pentru dezbatere, mai ales pentru dezbaterea cu privire la faptul dacă trebuie să respingem automat remediile care par neobișnuite sau noi doar din cauză că sunt în acest fel. Avem nevoie de curaj și de o minte deschisă pentru ca guvernele și parlamentele statelor individuale să poată depăși criza datoriilor lor. Totuși, sunt convins că tocmai acest lucru este ceea ce așteaptă cetățenii Europei ca noi să facem. Aceștia se așteaptă la locuri de muncă, securitate și creștere economică și, prin urmare, doamnelor și domnilor, Președinția maghiară se va concentra asupra aspectelor economice – în acest document veți găsi transcrierea exactă, punct cu punct, a acestor aspecte – iar pe lista de priorități ale Președinției maghiare se află pe primul loc aspectele legate de criza economică și de criza datoriilor.

Doamnelor și domnilor, Președinția maghiară consideră că direcția stabilită de Consiliu, și anume direcția gestionării crizei, este direcția cea bună, dar că trebuie să se facă eforturi suplimentare și, prin urmare, suntem convinși că tratatul trebuie modificat și că trebuie creat temeiul juridic pentru ca actualul mecanism temporar de gestionare a crizei să fie înlocuit cu un mecanism permanent de stabilitate începând cu anul 2013. Președinția maghiară va face tot ce îi stă în putere în acest sens. În plus, în centrul gândirii Președinției maghiare se află consolidarea coordonării politicilor economice, facilitarea creșterii economice și promovarea creșterii durabile în vederea creării de locuri de muncă. Prin urmare, acesta este un obiectiv special al Președinției noastre și aș dori, de asemenea, să vă cer să cooperați cu noi în cadrul acestuia pentru a crea șase legi care să faciliteze realizarea acestui obiectiv, și anume coordonarea politicilor economice. Aș dori să solicit cooperarea dvs. devotată în această privință. Președinția maghiară va fi o Președinție apropiată Parlamentului și, prin urmare, vă solicit să faceți tot ce se poate pentru a asigura că aceste șase legi pot fi adoptate cât mai curând posibil în cooperare cu noi.

Președinția maghiară este convinsă că reformele structurale din statele membre trebuie să fie puse în aplicare într-un mod mai coerent și trebuie să fie mult mai bine coordonate decât anterior. Semestrul european a început și reprezintă ceva nou pentru toți; nu doar pentru noi, maghiarii, ci și pentru dvs., de asemenea, deoarece este un program nou al Uniunii Europene. Semestrul a început cu raportul anual al Comisiei privind creșterea macroeconomică și aș dori să îl felicit pe dl Barroso pentru elaborarea acestui document excelent, care este potrivit pentru a efectuarea primului pas și care stabilește direcțiile și aspectele care vor reprezenta baza dezbaterilor din cadrul numeroaselor formațiuni ale Consiliului în timpul Președinției noastre.

Doamnelor și domnilor, credibilitatea națională este, desigur, necesară atunci când se intenționează să se propună o politică economică comună pentru Europa. Aș dori să vă informez că există șansa ca țara mea de origine, care a fost mult timp pe zidul rușinii al Uniunii Europene din cauza procedurii aplicabile deficitului excesiv inițiate împotriva sa, are în prezent șansa reală de a depăși această situație. În 2011, deficitul bugetar al Ungariei va fi sub valoare de 3 % și vom fi unul dintre cele două state membre ale UE a cărui datorie națională va scădea în 2011. Acest lucru este esențial pentru credibilitatea programului Președinției noastre.

Doamnelor și domnilor, Președinția maghiară consideră că este foarte important să se consolideze piața unică. Considerăm că această consolidare a pieței unice este una dintre potențialele surse de creștere economică. Intenția noastră este să eliminăm barierele existente, să punem în aplicare dereglementarea și extinderea pieței unice spre noi domenii, cum ar fi digitalizarea. Sprijinim mediul favorabil de afaceri care urmează să fie creat pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Printre temele prioritare ale Președinției maghiare se numără politica energetică și inovarea, pe care le vom discuta la 4 februarie în cadrul unui summit comun. Aș dori să vă aduc la cunoștință că Ungaria consideră că este vital ca noi să eliminăm toate barierele de reglementare existente în domeniul politicii energetice și să stabilim legăturile de infrastructură care lipsesc cu scopul de crea o piață reală și interoperabilă a energiei în Europa. De asemenea, un obiectiv important al Președinției maghiare este de a asigura că Europa dispune de linii diversificate de aprovizionare în domeniul energiei. Politica europeană energetică se află în fața unei evoluții; statele membre au semnat acordurile – voi semna acordul Slovacia-Ungaria cu prim-ministrul slovac săptămâna viitoare – care vor permite primei rețele nord-sud de distribuție a gazelor naturale, care se întinde de la Marea Baltică la Marea Adriatică și traversează România spre Marea Neagră, să devină funcțională, creând astfel o interconectare completă. Deoarece, în ultimii 40 de ani, ne-am gândit la tot ce avea legătură cu estul și vestul, o legătură între nord și sud lipsește și acesta este punctul în care consider că tratatele care urmează să fie semnate reprezintă un progres.

Doamnelor și domnilor, strategia privind romii este un aspect prioritar al Președinției maghiare deoarece o Europă inteligentă nu are niciun sens dacă nu există omenie. Totuși, în Europa va exista omenie dacă se creează oportunități pentru incluziunea socială a celor mai dezavantajate grupuri sociale. Nu este momentul să discutăm strategia privind romii și aș dori, prin urmare, doar să subliniez, în calitate de lider al unei țări preocupate de acest aspect, că toți ne jucăm cu focul și că, dacă nu reușim să stabilim o strategie privind romii la nivel european, comunitățile rome care sunt deja stabilite și, într-o anumită măsură integrate, vor alege din nou un stil de viață nomad în cadrul Europei și, prin urmare, problema va fi transferată de la țările care se confruntă în prezent cu ea la alte țări. Acestea sunt motivele pentru care trebuie să se ofere un răspuns strategic european la problema romilor, care altfel ține de competența națională și, personal, aș fi foarte mândru dacă am reuși să adoptăm în comun o strategie europeană privind romii până la sfârșitul mandatului Președinției maghiare în iunie.

Doamnelor și domnilor, trebuie, de asemenea, să menționez problema extinderii, deși sunt conștient că în mod clar există o teamă de extindere în Europa. De abia reușim să depășim propriile noastre probleme interne și în aceste circumstanțe, a veni mereu cu noi idei de extindere este extrem de riscant. Cu toate acestea, Președinția maghiară ar saluta revenirea la o abordare optimistă privind extinderea în Europa. Am saluta această abordare în cazul în care Uniunea Europeană ar considera că anumite probleme au rămas nerezolvate, deoarece nu toate națiunile europene care ar putea fi integrate în comunitatea europeană sunt în prezent parte a Uniunii Europene. În plus, consider că este nedrept faptul că o țară precum Croația, de exemplu, care în ultimii ani a avut o performanță mai bună decât Ungaria, stat membru al UE, este lăsată în continuare pe dinafară și că nu îi este permis să devină stat membru. Președinția maghiară ar dori, prin urmare, să sprijine negocierile privind aderarea Croației până la semnarea tratatului, perioada încheierii.

Sunt conștient de faptul că extinderea spațiului Schengen este un subiect controversat. Țările în cauză sunt România și Bulgaria, dar fiind o persoană care cunoaște bine această regiune și care locuiește într-o țară vecină, știu sigur că aceste țări sunt pregătite și, deși sunt conștient că Președinția maghiară trebuie să se aștepte la dezbateri, voi sprijini întotdeauna includerea Bulgariei și a României în spațiul Schengen cât mai curând posibil, fără întârziere.

Doamnelor și domnilor, programul Președinției maghiare include, de asemenea, strategia pentru regiunea Dunării, precum și convingerea că Uniunea Europeană trebuie să continue să își asume un rol principal în lupta la nivel mondial împotriva schimbărilor climatice și, din acest motiv, am saluta acest aspect dacă rezultatele summitului din decembrie 2010 de la Cancun ar fi puse în aplicare, și am putea continua negocierile pentru a ne asigura că deciziile obligatorii din punct de vedere juridic sunt luate până la sfârșitul anului 2011.

Doamnelor și domnilor, deoarece durata discursului meu începe să frizeze nepolitețea, voi menționa pe scurt că activitățile Președinției maghiare vor include, de asemenea, discutarea politicii familiale și a situației demografice și aș fi încântat dacă Ungaria ar putea, fără să cauzeze polemici interinstituționale, să contribuie la elaborarea unei poziții clare și ferme a Uniunii Europene cu privire la libertatea de religie și să acționeze împotriva persecutării creștinilor, acesta fiind un aspect important în următoarele șase luni.

Doamnelor și domnilor, în final, aș dori să subliniez că sunt conștient de faptul că toți cei care suntem prezenți în acest Parlament suntem politicieni. Toți avem propriile noastre puncte de vedere și principii, proprii prieteni și propriile interese. Recunoscând acest lucru, vă sfătuiesc într-un mod respectuos, indiferent de opinia pe care o puteți avea despre politicile interne maghiare, să nu asociați criticile și acțiunile referitoare la acestea cu următoarele șase luni în care Președinția maghiară va fi la conducerea Uniunii Europene. În cazul în care faceți această asociere, voi fi, desigur, gata de luptă, dar dacă faceți acest lucru, nu va fi pierderea Ungariei, ci, mai presus de toate, a întregii comunități europene. Prin urmare, vă rog, pentru binele Uniunii Europene și pentru că avem niște sarcini dificile, să faceți această distincție ori de câte ori este posibil. În cadrul ultimei dezbateri s-au pus în discuție de către Ungaria argumentele și discursul rațional atunci când am convenit cu președintele Barroso că vom saluta anchetele UE privind legea criticată referitoare la mass-media, că vom discuta observațiile sale și că, în cazul în care se vor găsi erori care pot fi verificate, vom fi dispuși, desigur, să modificăm legea. Pentru noi, aceste aspecte nu țin de prestigiu și nu înseamnă să ne arătăm puterea sau vanitatea. Printre altele, în cazul în care cineva dorește să lupte pentru libertatea presei în Europa, se poate baza întotdeauna pe guvernul maghiar care are experiența luptei anticomuniste.

Doamnelor și domnilor, suntem conștienți că urmează o perioadă de șase luni extrem de dificilă pentru Europa, dar sunt optimist și consider că Europa este pregătită. După cel de Al Doilea Război Mondial, Europa a reușit să pună bazele cooperării între popoarele Europei printre ură și ruine. În 1989 și 1990 a fost posibilă reunirea Europei și astfel am motive să presupun că Europa va fi capabilă să răspundă la provocările istorice similare cu care ne confruntăm în prezent. Acest lucru înseamnă că, în timpul și după Președinția maghiară, vom avea nevoie de mai mult decât o administrație ambițioasă. Trebuie să privim dincolo de mulțimea de dosare de pe birourile noastre și trebuie să privim mai departe de chestiunile care pot fi rezolvate în șase luni sau unul sau doi ani. Președinția maghiară este convinsă că o comunitate poate fi unită doar prin obiective și valori comune. Obiectivele comune se pot baza numai pe valori comune. Președinția maghiară își va desfășura activitatea zilnică în spiritul acestui obiectiv european de anvergură, ne va acorda tuturor respectul cuvenit și va arăta cea mai mare smerenie față de acest obiectiv. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

  Președinte. – Dle prim-ministru, vă mulțumesc pentru discursul dvs. și pentru prezentarea programului de activități al Președinției maghiare a Consiliului.

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei. – Dle Președinte, începutul anului 2011 reprezintă un moment istoric pentru Ungaria deoarece preia conducerea Consiliului Uniunii Europene pentru prima dată, dar reprezintă, de asemenea, un moment critic pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Mandatul Președinției maghiare începe într-un moment care impune un anumit simț al responsabilității în ceea ce privește sarcinile Europei.

Este extrem de potrivit faptul că Președinția maghiară a ales mottoul „o Europă puternică”. Europa este cea mai puternică și eficientă atunci când suntem uniți, când acționăm într-un mod coordonat cu instituțiile puternice, când propunem o soluție comună pentru a găsi o ieșire din aceste ape tulburi și când facem acest lucru împreună suntem capabili să găsim soluții la cele mai urgente probleme.

Este important să ne amintim acest lucru deoarece nu am ieșit încă la liman. Nu putem face cale întoarsă și nu putem reveni la situația de până acum. Trebuie să punem în aplicare reformele fără întârziere și să dezvoltăm politicile inovatoare necesare pentru a transforma viziunea Europa 2020 în realitate. Prin urmare, aștept cu nerăbdare să lucrez în parteneriat cu prim-ministrul Orbán și cu Președinția maghiară pentru a ne asigura că această viziune va avea succes. Permiteți-mi să-i spun prim-ministrului Orbán aici și acum că poate conta pe sprijinul deplin al Comisiei în această privință.

În același timp, Comisia speră că se poate baza pe sprijinul Președinției maghiare. Este deosebit de important un parteneriat promițător în domeniul serviciilor financiare, al guvernanței economice, al punerii în aplicare a Strategiei Europa 2020, al pieței energetice și interne. Așadar, sunt încântat că prioritățile Președinției reflectă pe deplin acest lucru.

Un parteneriat puternic cu Parlamentul European este, de asemenea, esențial, deoarece în unele cazuri, va fi importantă adoptarea rapidă a propunerilor. De exemplu, trebuie să avem la dispoziția noastră cât mai curând posibil noile instrumente pentru guvernanța economică consolidată. Consiliul European a stabilit un obiectiv clar care să fie atins până în iunie 2011. Ritmul de lucru deja stabilit de Președinția maghiară și comentariile pe care tocmai le-am auzit din partea prim-ministrului sunt încurajante în acest sens.

Deoarece începe un nou mandat al Președinției, o agendă cuprinzătoare a UE și instrumente adecvate de guvernanță sunt deja puse în aplicare. Semestrul european, Strategia Europa 2020 și inițiativele emblematice ale acesteia, precum și Actul privind piața unică – toate aceste inițiative-cheie au fost discutate și adoptate de instituțiile UE. Dar, desigur, trebuie să luăm măsuri suplimentare și acum este, de asemenea, momentul să acționăm în mod decisiv pentru a pune în aplicare un program cuprinzător.

Semestrul european se află în centrul strategiei economice reformate a Uniunii Europene. Aplicarea în mod adecvat a acestuia va fi o sarcină principală în următoarele luni. Comisia a început semestrul european adoptând săptămâna trecută analiza anuală a creșterii. În urma discuțiilor care au avut loc în mai multe formațiuni ale Consiliului, procedura va culmina în cadrul Consiliului European din luna martie care va oferi orientări politice esențiale pentru statele membre care să se reflecte în programele de stabilitate și de convergență ale acestora, precum și în programele naționale de reforme, ambele sunt așteptate să aibă loc în luna aprilie.

Deoarece am discutat deja această chestiune în dezbaterea anterioară, nu voi intra în detalii, dar, desigur, prioritățile sunt stabilitatea macroeconomică, și anume consolidarea fiscală, reforma structurală și, desigur, creșterea economică încă din primele etape, ocuparea forței de muncă fiind, evident, principala noastră preocupare.

Acordul final privind mecanismul de gestionare a crizelor va fi, de asemenea, un element-cheie care se va realiza în timpul Președinției maghiare. Președinția maghiară va juca, de asemenea, un rol important în a ghida eforturile noastre de relansare a pieței unice. În urma consultării publice lansate de către Comisie referitoare la Actul privind piața unică, instituțiilor UE li se va solicita să ajungă la un acord cu privire la un plan de acțiune definitiv care să fie realizat până la sfârșitul anului 2012.

De asemenea, domeniul energetic va fi un aspect important în următoarele luni, acesta a fost discutat deja în cadrul reuniunii Consiliului European din 4 februarie. Comisia a depus deja o serie de inițiative importante în domeniul energiei care vor fi discutate în cadrul reuniunii Consiliului European din februarie. Aceste inițiative includ agenda în domeniul energiei pentru 2020 și comunicarea noastră privind prioritățile din infrastructura energetică. În curând vom adopta inițiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” în care domeniul energiei, de asemenea, este subliniat insistent.

Comisia intenționează să își bazeze activitatea pe următoarele cinci elemente: o politică energetică solidă ca element-cheie pentru o creștere economică competitivă și durabilă, precum și pentru securitatea energetică; piața internă a energiei ca activ; construirea noii infrastructuri energetice a Uniunii Europene; înregistrarea unui progres decisiv în materie de eficiență energetică; și dezvoltarea unei abordări eficiente și comune în domeniul politicii energetice externe.

Sprijinul Președinției și al Parlamentului European va fi esențial pentru a se asigura încheierea unui acord privind brevetul comunitar. Așa cum s-a solicitat de numeroase state membre, Comisia a adoptat la 4 decembrie o propunere referitoare la o cooperare consolidată în acest domeniu. Comisia apreciază angajamentul Ungariei de a continua activitatea privind brevetul comunitar în cadrul mandatului său.

Negocierile cu Croația sunt în prezent în faza finală. Încheierea negocierilor în cadrul Președinției maghiare este un obiectiv ambițios, luând în considerare mai ales cerințele actuale pe care Croația încă trebuie să le îndeplinească. Acest lucru va necesita un efort extraordinar din partea Croației.

Salut faptul că Președinția maghiară consideră integrarea socială și economică a romilor una dintre prioritățile sale. Comisia a instituit un grup operativ privind romii care să analizeze utilizarea și eficiența fondurilor naționale și comunitare în toate statele membre pentru incluziunea romilor. Pe baza acestei acțiuni, Comisia va prezenta în luna aprilie un cadru comunitar pentru strategiile naționale de integrare a romilor.

Noua Președinție se va concentra, de asemenea, asupra strategiei noastre pentru regiunea Dunării. Regiunea Dunării are un potențial imens care nu a fost exploatat încă în mod adecvat din cauza unei cooperări ineficiente. Scopul este să se dezvolte o abordare mai coordonată pentru a aduce o valoare adăugată europeană în această regiune. Comisia salută angajamentul Președinției la această strategie. Ungaria a contribuit deja în mod semnificativ la pregătirea acesteia, inclusiv la elaborarea documentelor de strategie și găzduirea unei conferințe la Budapesta la care am avut plăcerea să particip. Aceasta va fi responsabilă de orientarea strategiei în cadrul Consiliului și de lansarea punerii în aplicare a strategiei pentru regiunea Dunării.

În cele din urmă, dezbaterea privind politica de coeziune se va intensifica în următoarele luni. Comisia salută intenția Președinției de a discuta propunerile din cel de-al cincilea raport de coeziune. În această vară, vom prezenta propuneri legislative pentru viitoarea politică de coeziune după ce vor fi prezentate propunerile privind următorul cadru financiar. Cel de-al cincilea Forum privind coeziunea care va avea loc la sfârșitul lui ianuarie la Bruxelles va avea în vedere o discuție importantă a părților interesate. Este încurajant faptul că însuși prim-ministrul Orbán va participa. Eficiența și valoarea adăugată europeană trebuie să fie principiile de acționare a reformei. Comisia este convinsă că politica de coeziune trebuie să sprijine mai ferm prioritățile politice și agenda de reforme ale Strategiei Europa 2020. Mă bazez pe sprijinul Președinției în această activitate. Este interesul nostru și responsabilitatea noastră comună să facem finanțarea mai eficientă. Numai astfel putem susține un buget ambițios pentru politica de coeziune.

Deoarece știu că aceasta este o chestiune politică, permiteți-mi să adaug un comentariu final cu privire la legea privind mass-media din Ungaria. Principiul libertății presei este un principiu sacru al Uniunii Europene. Am afirmat acest lucru la Bruxelles și la Budapesta când am avut onoarea de a fi primit de prim-ministrul Orbán. Comisia a analizat legea și va scrie săptămâna aceasta autorităților maghiare pentru a solicita clarificări cu privire la anumite aspecte care ar putea crea probleme juridice și care au stârnit unele îngrijorări. Pe baza răspunsurilor din partea autorităților maghiare, vom evalua situația în continuare. Prim-ministrul a spus foarte clar că se vor face ajustări în cazul în care Comisia decide, după efectuarea unei evaluări juridice, că trebuie să se facă modificări.

Prim-ministrul Orbán tocmai a spus că este politician. Sunt sigur că este un politician foarte devotat și consider că sunteți de acord că, lăsând deoparte aspectele juridice – care vor fi abordate într-un mod obiectiv și imparțial deoarece vom trata Ungaria exact ca pe orice alt stat membru – trebuie să ne preocupăm de aspectele politice. Ungaria, ca orice stat membru care asigură Președinția prin rotație, trebuie să aibă susținerea deplină a tuturor statelor membre și a instituțiilor europene pentru ca Președinția să aibă succes. Sper că prim-ministrul Orbán va lua în considerare acest lucru.

Nu am nicio îndoială că este necesar ca această Președinție să fie un succes într-o perioadă atât de critică pentru Uniunea Europeană. Haideți să permitem procedurilor adecvate să își urmeze cursul și, în același timp, haideți să sprijinim pe deplin Ungaria deoarece își asumă această responsabilitate dificilă. În timpul ultimei mele vizite în Ungaria, am primit mesaje de la tineri care au spus că sunt mândri pentru că țara lor, pentru prima dată, are responsabilitatea de a conduce Consiliul Uniunii Europene. Haideți să creăm o mai mare coeziune între Ungaria și Europa.

Sunt foarte multe lucruri de făcut. Președinția maghiară se poate baza pe ajutorul Comisiei Europene în accelerarea priorităților sale. Numai prin atingerea acestor obiective împreună vom construi o Europă puternică, o Europă care asigură creștere economică și locuri de muncă, care conservă și reafirmă valorile noastre – și anume valorile sacre ale libertății și ale justiției – și care sprijină societățile noastre să prospere într-o lume în continuă schimbare.

(Aplauze)

  Joseph Daul, în numele Grupului PPE. – (FR) Dle Președinte, dle prim-ministru Orbán, dle Barroso, doamnelor și domnilor, nu se întâmplă foarte des ca președinția Consiliului de miniștri să se confrunte cu atât de multe provocări: provocarea monedei euro, pe trebuie să o stabilizăm, provocarea ocupării forței de muncă, care se confruntă cu o creștere economică mai puternică și, prin urmare, cu o economie mai eficientă, provocarea independenței energetice și a securității alimentare, în timp ce prețurile la materiile prime cresc în mod alarmant. Nu am nicio îndoială că Președinția maghiară va fi capabilă să facă față acestor provocări, împreună cu Comisia, Consiliul și Parlamentul.

Dle Orbán, ați câștigat încrederea electoratului dvs. din Ungaria. Partidul dvs., Fiatal Demokraták Szövetsége (FIDESZ), se bazează pe o idee, pe un ideal, pe o valoare: cea a libertății și a democrației. De la alegerea dvs., ați întreprins, împreună cu Parlamentul maghiar, o serie întreagă de reforme pe care le-a solicitat poporul dvs. oferindu-vă o majoritate mare în mod democratic.

Astăzi, una dintre acele reforme – cea privind mass-media – face obiectul unui control juridic al Comisiei Europene, gardianul tratatelor. Chiar dvs. ați afirmat săptămâna trecută – și vă mulțumesc pentru acest lucru – în timpul discuțiilor cu dl Barroso și mai târziu, că în cazul în care această lege ar fi incompatibilă cu dreptul european, ați prezenta-o Parlamentului maghiar pentru efectuarea modificărilor necesare. Am încredere deplină în cuvântul dvs. În ceea ce mă privește, am încredere, la fel ca dvs., în Comisia Europeană, care joacă rolul său de gardian al tratatelor și am, de asemenea, încredere că veți respecta litera și spiritul normelor europene.

Dle prim-ministru Orbán, ne cunoaștem de foarte mult timp și vă consider un cetățean european deosebit. În ceea ce mă privește, nu am niciun motiv să mă îndoiesc că veți face ceea ce ați spus cu privire la legea privind mass-media și la celelalte priorități cu care se confruntă Președinția dvs.

Ajung acum la acele priorități și o menționez pe prima: stabilitatea Europei. Probabil, este bine că cele două președinții ale Consiliului care se vor succeda în 2011 vor fi asigurate de țări care nu fac parte din zona euro, dar care doresc să adere la aceasta în viitorul foarte apropiat.

Într-adevăr, atât Ungaria, cât și Polonia au dreptul să adere la aceasta. Prin urmare, acestea au interesul de a asigura stabilitatea acestei monede. Repet: singura modalitate eficientă de a pune capăt atacurilor speculative împotriva monedei euro și de a consolida fundamentele economiei europene este de a restabili ordinea în finanțele noastre publice. Acest lucru implică o coordonare mai fermă a politicilor fiscale și sociale în țările noastre, astfel cum prevede, în mod justificat, noul exercițiu financiar pentru semestrul european. De asemenea, acest lucru depinde de o flexibilitate mai mare a pieței ocupării forței de muncă și de o mai mare productivitate.

Asemenea Președinției maghiare a Consiliului, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) este ferm convins că viitorul a 500 de milioane de europeni depinde de o Europă mai puternică, mai unită și mai coerentă. Acesta depinde de o coeziune europeană mai mare și nu de una mai redusă.

Dle Orbán, avem nevoie de o guvernanță economică europeană. Avem nevoie de un comunitarism mai puternic și sunt sigur că veți încerca să atingeți acest obiectiv.

Dle președinte în exercițiu al Consiliului, ați definit elaborarea unei politici energetice comune ca fiind una dintre principalele dvs. priorități. Consider că aveți dreptate. Dl Buzek, Președintele nostru, a considerat acest aspect, pe bună dreptate, unul dintre punctele forte ale Președinției sale. Sunt de acord cu dvs. din acest punct de vedere, dar doresc, de asemenea, să vă avertizez cu privire la consecințele teribil de îngrijorătoare care ar putea rezulta în urma creșterii prețurilor la toate tipurile de materii prime care au fost foarte ridicate în ultimele câteva luni. Am văzut deja implicațiile sociale din numeroase țări mediteraneene pe care le-au avut aceste creșteri de prețuri la alimentele de bază, în special pentru țările sărace. Sper ca Europa să ia în serios această problemă și să lupte în mod convingător împotriva speculatorilor.

De asemenea, sper ca Președinția maghiară – credeam că Grupul Verzilor o să păstreze liniștea, dar îi aud vorbind; nu este corect, ar trebui să se păstreze liniștea de la început până la final – să susțină Comisia în ajutorul acordat Tunisiei, care trece printr-o perioadă critică și trebuie sprijinită pe măsură ce se îndreaptă spre schimbare.

Dle Orbán, știți că pentru a reuși în mandatul dvs. și pentru a ajuta Europa în perioada dificilă pe care o traversează, aveți nevoie de încrederea Parlamentului. În luna decembrie, când ne aflam într-o situație dificilă în cadrul Consiliului, ați avut curajul să semnați pentru noi faimoasele scrisori care au ajutat într-adevăr Parlamentul să aprobe bugetul său. Vă mulțumesc din nou pentru ceea ce ați făcut în luna decembrie!

Chiar înainte de luna ianuarie, ați inclus grupurile politice în definirea priorităților dvs. și ați ales-o, desigur, pe dna Győri, una dintre fostele noastre colege foarte bune, ministru al afacerilor europene. Toate acestea sunt semne pozitive care, fără îndoială, vor fi însoțite de un echilibru perfect între reformele pe care le întreprindeți și valorile europene pe care fiecare dintre noi le apără aici.

  Martin Schulz, în numele Grupului S&D. – (DE) Dle Președinte, consider că în prezent ne aflăm într-o situație gravă. Acestea sunt vremuri dificile.

În primul rând, dle Orbán, numeroși europeni vă vor considera un oponent al regimului comunist și un susținător al libertății țării dvs. Respectăm acest lucru.

Am fost încântat de faptul că amândoi am avut oportunitatea ieri după-amiază să discutăm cu o altă persoană de care maghiarii pot fi mândri și această persoană este fostul prim-ministru și ministrul de externe al țării dvs. care a deschis granița dintre Ungaria și Austria, împreună cu Alois Mock, și a pregătit calea pentru unitatea Germaniei. Această persoană este liderul partidului meu, dl Gyula Horn. Haideți să aducem un omagiu unei alte persoane importante de cetățenie maghiară.

(Aplauze)

Dle Orbán, în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului, ați recunoscut un lucru în răspunsul la întrebarea dlui Barroso. Ați spus că, în cazul în care legea maghiară privind mass-media nu este compatibilă cu standardele europene, o veți modifica. Acesta este un lucru bun. Cu toate acestea, spunând acest lucru, ați recunoscut, de asemenea, că aceasta nu este doar o dezbatere politică internă din Ungaria, ci și o dezbatere europeană. Este clar că această lege se referă la normele și valorile fundamentale ale Uniunii Europene care este o comunitate bazată pe statul de drept.

Aș dori să fac referire la două elemente ale legii privind mass-media. Prin această lege se va institui o autoritate pentru mass-media care are rolul de a supraveghea echilibrul reportajelor în mass-media. În plus, legea va introduce obligația ca mass-media să aibă o abordare echilibrată. Dețineți o majoritate de două treimi în Parlament și aceasta este o majoritate legitimă. Folosind această majoritate de două treimi, ați instituit o autoritate pentru mass-media care este formată exclusiv din membri ai partidului dvs., ai guvernului sau ai grupului care are legături strânse cu acesta. Acest lucru înseamnă că o autoritate pentru mass-media formată numai din membrii unei părți a spectrului politic va fi responsabilă pentru supravegherea reportajelor echilibrate. Acest lucru este inacceptabil în cadrul unei comunități europene bazate pe statul de drept.

(Aplauze)

Într-o democrație, dle Orbán, mass-media îi monitorizează pe cei care sunt la putere. Consecința acestei legi este că cei care dețin puterea vor monitoriza mass-media. De asemenea, acest lucru este inacceptabil într-o democrație și de aceea cetățenii europeni sunt atât de preocupați de această lege.

(Aplauze)

Ați subliniat, pe bună dreptate, că avem o mulțime de probleme de rezolvat. Ne aflăm în mijlocul unei crize financiare grave și ne confruntăm cu dificultăți bugetare. O altă chestiune urgentă pentru Uniunea Europeană se referă la creșterea prețurilor la alimente, în special, în regiunile vecine, dar și în cadrul Uniunii Europene în viitorul apropiat. Aceasta este o chestiune pe care trebuie să o abordăm rapid. De asemenea, trebuie să ne axăm pe ocuparea forței de muncă în statele membre. În programul dvs. există numeroase activități în cadrul cărora putem lucra împreună. În acest sens, sunteți un reprezentant veritabil al Grupului Partidului Popular European (Creștin-Democrat).

Când dl Sarkozy, președintele Franței, era președinte în exercițiu al Consiliului, a ținut aici în Parlament un discurs de stânga, și apoi în țara sa a pus în aplicare politici de dreapta. I-am spus că vorbea asemenea lui Karl Marx în exil. Tot ceea ce ați afirmat sună bine. Ar fi bine dacă acum ați putea acționa în conformitate cu cele spuse.

(Interpelări)

Prin urmare, consider că trebuie – și vom face într-adevăr acest lucru – să evaluăm realizările dvs. pe baza programului pe care l-ați prezentat aici. Dle Orbán, ați făcut referire la faptul că dețineți o majoritate largă în țara dvs. Acesta este un lucru bun. Am avut de-a face cu o serie de guverne, inclusiv cu membri ai partidului dvs., care nu au făcut nimic altceva decât să stea aici și să telefoneze în țara de origine pentru a afla dacă mai dețin funcția respectivă. Nu ne permitem acest lucru în prezent. Din acest punct de vedere, majoritatea dvs. de două treimi este excelentă, deoarece vă acordă mult timp. Cu toate acestea, aveți obligația de a vă folosi de poziția dvs. puternică pentru a face Ungaria, dar și Uniunea Europeană, mai puternică.

Aș dori să vă adresez o întrebare. Care este scopul covorului dăruit de dvs. care a fost așternut în clădirea Consiliului din Bruxelles și care prezintă imaginea Ungariei cu granițele sale din anul 1848? Ce fel de mesaj este acesta în contextul politicii europene simbolice? Deoarece se pare că intenționați să utilizați simboluri din secolul IX, aș dori să vă comunic ceea ce filozoful german, Friedrich Nietzsche, a spus poporului german în secolul al IX-lea. Acesta a spus: „O victorie mare este un pericol mare. Firea umană suportă mai greu o victorie decât o înfrângere. Într-adevăr, se pare că este mai ușor de obținut o victorie decât să o suporți astfel încât să nu se transforme într-o înfrângere gravă.”

Consider că trebuie să luați în considerare că o majoritate largă oferă un sprijin mare, dar impune, de asemenea, o obligație mare. Prin urmare, mă adresez dvs. pentru că dețineți funcția de președinte în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene, și nu pentru că îndepliniți funcția de prim-ministru. Președintele în exercițiu al Consiliului trebuie să facă tot posibilul pentru a risipi orice îndoieli cu privire la disponibilitatea Președinției de a apăra valorile democratice europene fundamentale. Ar fi indicat să nu așteptați ancheta Comisiei. Dle Barroso, aș dori să subliniez faptul că în urma interdicției impuse camioanelor de una dintre provinciile austriece, Comisia a suferit o criză gravă de identitate și a luat măsuri imediate împotriva Austriei. Cu toate acestea, când unul dintre principiile fundamentale ale democrației europene este pus în pericol, nu luați nicio măsură.

(Aplauze)

Trebuie să garantați că vom primi rezultatele anchetei curând, altfel această dezbatere va deveni o sarcină dificilă pentru Președinția maghiară. Cu toții ne dorim ca Președinția să aibă succes și nu dorim ca progresul acesteia să fie blocat. Dvs., dle Orbán, puteți ajuta în această situație. Revocați legea și introduceți una nouă, mai bună. Ungaria are nevoie de o lege echilibrată privind mass-media.

(Aplauze)

  Guy Verhofstadt, în numele Grupului ALDE. – Dle Președinte, în primul rând, permiteți-mi să-i spun dlui Orbán că grupul meu sprijină prioritățile Președinției maghiare. Dle prim-ministru, la fel ca dvs., credem într-o monedă euro puternică, așadar susținem pe deplin prioritățile dvs. în cadrul acestei Președinții. Consider că în mandatul de șase luni al acestei Președinții aveți o prioritate principală, și anume aceea de a stabili, cât mai rapid posibil, o guvernanță economică reală pe teritoriul Uniunii Europene și în cadrul zonei euro. Haideți să spunem clar: anul 2010 nu a fost un exemplu bun pentru moneda euro și nici pentru Uniunea Europeană. Am reacționat întotdeauna mai târziu, după ce evenimentele au avut loc. Lucrul de care avem nevoie cât mai rapid posibil în prezent, sub conducerea dvs. și cea a președintelui Comisiei, este un pachet global privind guvernanța economică, o uniune fiscală și economică reală, deoarece este un nonsens să avem o uniune monetară, dar să nu avem în același timp o uniune economică și fiscală.

Nu vă cer să inventați noi idei, ci să preluați pachetul prezentat săptămâna trecută de președintele Comisiei și de comisarul Olli Rehn și să îl prezentați Consiliului și colegilor dvs. alături de cele patru fundamente ale acestuia. Dle Orbán și dle Barroso, un singur element, o singură piatră de temelie lipsește din acest pachet. Nicăieri în lume nu există o monedă care să nu aibă în spate o piață de obligațiuni. În Europa, avem în continuare 27 de piețe de obligațiuni, 27 de burse și 27 de diferențiale. În zona euro, avem în continuare 17 piețe de obligațiuni, 17 diferențiale și 17 burse. În prezent, piețele nu speculează împotriva monedei euro, ci pe baza diferitelor valori ale monedei euro. Singura modalitate de a aborda acest aspect este de a avea o piață de obligațiuni veritabilă în Europa în valoare de 4 000 de miliarde sau de 5 000 de miliarde de euro care se poate compara cu cele existente în alte părți ale lumii, acordând un tratament special țărilor cu rating AAA.

(Aplauze)

În final, dle Orbán, aș dori să spun ceva despre un fapt evident pe care îl ignorați. Acest fapt evident pe care îl ignorați în această încăpere drăguță este legea privind mass-media din Ungaria. Nu voi vorbi despre lege în sine; Voi da mai degrabă exemplul unuia dintre scriitorii mei favoriți, un renumit scriitor maghiar, Sándor Márai. Cu politica privind limba de stat a fostului guvern slovac și actuala lege privind mass-media din Ungaria, mă îndoiesc că Márai ar fi existat vreodată. De ce? Ei bine, Márai a trăit în Kassa, oraș care astăzi este cunoscut sub numele de Cașovia. Acesta a scris în limba maghiară care, după cum știți, a fost până recent, o problemă în Slovacia. De asemenea, este important de spus că acesta a fost jurnalist, jurnalismul putând să devină o problemă mâine deoarece, prin noua lege care obligă mass-media să ofere informații exacte și adecvate despre viața publică, consider că Márai și cărțile sale nu ar fi existat niciodată. Confesiunile unui cetățean, capodopera sa, este chiar inexactă și, în numeroase privințe, total inadecvată, dar este o capodoperă a literaturii.

În opinia mea, scopul guvernanței mass-media nu este de a garanta informarea exactă și adecvată. Nu, scopul guvernanței mass-media este de a susține pluralismul și de a garanta că orice inițiativă din mass-media poate fi dezvoltată.

(Aplauze)

Sper că veți folosi majoritatea pe care o dețineți, majoritatea de două treimi, lucru la care visează toți politicienii...

(Exclamație din partea dlui Cohn-Bendit: „Nu! Nu!”)

Nu dvs. – dvs. sunteți o excepție.

Sper că veți folosi majoritatea dvs. de două treimi pentru a garanta acest pluralism și pentru a garanta că veți modifica această lege cât mai curând posibil.

  Daniel Cohn-Bendit, în numele Grupului Verts/ALE. – (FR) Dle Președinte, în primul rând, permiteți-mi să spun un lucru pentru ca totul să fie clar.

Grupul Verzilor și eu, personal, iubim Ungaria. Am plâns în 1954 când Ungaria a pierdut Cupa Mondială. Primul meu protest, când îl țineam de mână pe fratele meu, a fost în anul 1956 împotriva invaziei sovietice din Budapesta. După cum a spus dl Verhofstadt, numeroși intelectuali, numeroși scriitori maghiari ne-au susținut din punct de vedere politic și intelectual ani la rând.

L-am sprijinit pe prim-ministrul Orbán în lupta împotriva comuniștilor la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90. L-am sprijinit pe prim-ministrul Orbán când a solicitat liberalilor europeni excluderea lui Jörg Haider din Partidul liberal european. Exista un politician cu numele Viktor Orbán care, din punctul meu de vedere, era demn de respect. Astăzi, dle prim-ministru Orbán, sunteți pe cale să deveniți un Hugo Chavez al Europei, un populist național care nu înțelege exact esența și structura democrației.

Dle prim-ministru Orbán, o să vă spun un lucru foarte simplu: informarea echilibrată nu există. Credeți că dl Nixon a considerat echilibrate informațiile privind scandalul Watergate? Evident că nu. Credeți că dl Bush a considerat echilibrată informația despre Abu Ghraib? Sigur că nu! Cunoașteți una dintre cele mai mari probleme politice – cazul Dreyfus din Franța – în care guvernul a considerat că informațiile sunt echilibrate? În ceea ce privește investigațiile, de exemplu, referitoare la viața personală și politică a dlui Berlusconi, credeți că acesta consideră echilibrate aceste informații? Sigur că nu! Informarea trebuie să agite politica. Ne agită și pe noi și acest lucru doare uneori.

De aceea, dle prim-ministru Orbán, legea dvs. din prezent nu reflectă valorile Uniunii Europene. Spuneți că doriți o Europă puternică, dle prim-ministru Orbán. O Europă puternică, dle prim-ministru Orbán, trebuie să fie o Europă credibilă. În cazul în care suntem de acord cu o astfel de lege în Europa, cum vom mai putea discuta cu dl Lukașenko? Cum vom mai putea discuta cu China? Cu toții vor informații echilibrate.

Dle prim-ministru Orbán, sunteți conștient de faptul că Europa a luat ființă pentru a se împotrivi regimurilor totalitare? Și că baza democrației, baza libertății, este tocmai libertatea de exprimare? O democrație nu moare niciodată pentru că are prea multe libertăți. Democrațiile mor când oamenii încep să limiteze libertățile, dle prim-ministru Orbán. Ați știut acest lucru în urmă cu douăzeci de ani. Gândiți-vă la momentul când lucrurile stăteau așa - și, mai mult decât atât, veți înțelege. Veți vedea, apoi, că ceea ce vă spun este corect.

Vreau să mai spun un lucru, dle prim-ministru Orbán. Dacă doriți să luptați pentru creștinii din toată lumea, vă susținem, dar mi-am imaginat că veți saluta „revoluția iasomiei” din Tunisia, care este aceeași revoluție la care ați participat și dvs., dle prim-ministru Orbán: eliberarea de o dictatură. Nu le-ați adresat niciun cuvânt tunisienilor și de aceea vă reproșez acest lucru.

Pentru creștinii din toată lumea, noi vă susținem. Am încredere că ne veți sprijini în lupta împotriva dictaturii la nivel internațional, fie că este în Belarus sau în Tunisia, Algeria, Egipt, China sau Rusia – oriunde în lume. Acestea sunt valorile comune ale Europei pe care trebuie să le apărăm cu toții împreună.

(Aplauze)

  Lajos Bokros, în numele Grupului ECR. – (HU) „Nu pot ști ce înseamnă acest pământ pentru alții. / Pentru mine, acesta este locul unde m-am născut, această națiune mică cuprinsă / de flăcări, lumea copilăriei mele zguduindu-se în depărtare. / Am crescut din ea ca o ramură firavă dintr-un copac / și sper ca într-o zi trupul meu să se scufunde în ea. / Sunt acasă”. – a scris Miklós Radnóti. Ungaria se simte acasă aici, în Europa și merită să dețină Președinția. Însă guvernul maghiar se simte acasă? Merită această funcție? Nu mă refer doar la legea privind mass-media aici; mai sunt alte nouă fapte evidente pe care le ignorați. Există o încălcare continuă și gravă a sistemului delicat de control și de echilibru care este specific democrației.

Concedierea funcționarilor de stat fără a preciza motivul. Impozite „de criză” excesive, discriminatorii și care denaturează la nivel structural. Sprijinirea celor bogați în detrimentul celor săraci. Dizolvarea Consiliului bugetar, la fel ca în Venezuela. Subminarea și, în curând, revocarea autonomiei Băncii Centrale. O impozitare specială de 98 % cu efect retroactiv asupra plăților compensatorii. Nouă modificări ale Constituției în ultimele șapte luni. Restrângerea competențelor Curții Constituționale. Naționalizarea sistemului de pensii private prin șantaj direct, la fel ca în Bolivia. Ridicarea fraudei fiscale la nivel de politică guvernamentală: distilarea palincii. Reduceri populiste ca și cum te-ai duce la grădina botanică cu un topor. Distrugerea structurii bune a societății, a solidarității acesteia. Ágnes Heller, János Kornai, Jenő Ranschburg – oameni de știință maghiari renumiți în lume au scris despre acest lucru. Ieri, Guy Verhofstadt a spus că președinția belgiană a avut succes deoarece guvernul nu a permis ca sarcinile interne să îi distragă atenția de la problemele europene. În prezent, ne confruntăm exact cu opusul. Haosul și dezastrul diplomatic de la nivel intern va distrage atenția guvernului și a opiniei publice europene de la Europa. Acest lucru ar fi cu adevărat o rușine. Mie, în calitate de cetățean maghiar, nu-mi va fi rușine de nimic. Nu este prea târziu să facem cale întoarsă.

  Lothar Bisky, în numele Grupului GUE/NGL. – (DE) Dle Președinte, dle Orbán, aș dori să fac unele observații scurte cu privire la legea privind mass-media. Numeroși vorbitori au menționat acest aspect, dar nu voi repeta ceea ce au afirmat aceștia. Aș dori să fac o singură remarcă. Acest lucru nu înseamnă că se intervine în treburile maghiare. Consider și am învățat acest lucru târziu în viață, că mass-media este responsabilă pentru supravegherea economiei și a celor care dețin puterea. Această situație trebuie să rămână neschimbată. Prin urmare, mass-media nu trebuie să fie supravegheată de alte entități de nivel mai înalt și o autoritate pentru mass-media ar face acest lucru posibil.

Din acest motiv, în opinia noastră, înființarea unei autorități pentru mass-media nu este lucrul potrivit. Ați spus clar că sunteți pregătit să schimbați acest lucru și sper să acționați în această direcție. Altfel, și aș dori să clarific acest lucru, este o chestiune maghiară. Desigur, există unele state membre a căror lege privind mass-media poate fi menționată în acest context. Acest aspect nu se referă numai la Ungaria.

În primul rând, în ceea ce privește planurile dvs. pentru Președinția Consiliului, aș dori să spun clar că salut faptul că promovarea diversității culturale este unul dintre principalele dvs. obiective. Cred că acest lucru este foarte important. Aștept cu nerăbdare inițiativele dvs. pentru a îmbunătăți integrarea, inclusiv integrarea minorităților, și chiar dvs. ați făcut referire la romi. O strategie europeană pentru integrarea romilor într-un mod mai eficient este un aspect foarte important.

În al doilea rând, sunt încântat să văd că vă luați angajamentul negocierilor de extindere și al politicii de vecinătate estică. Punerea unui accent mai mare în Uniunea Europeană pe cultura Europei de Est, precum și pe experiența istorică și socială a acestei regiuni, nu poate fi decât un lucru bun. Din numeroase motive pe care nu vreau să le menționez aici, Uniunea Europeană este în primul rând o instituție din Europa de Vest. Aș dori ca Președinția Consiliului să exercite o mai mare influență specifică Europei de Est.

În al treilea rând, sunt curios să văd cum gestionați viitoarea reorganizare a politicii agricole și de coeziune, precum și pregătirea perspectivei bugetare multianuale a Uniunii Europene. Grupul meu vă invită să garantați că Parlamentul este implicat pe deplin în toate acestea și ne așteptăm să vă luați în serios promisiunea de a sprijini întreprinderile mici și mijlocii și de a îmbunătăți protecția mediului, utilizarea durabilă a resurselor și securitatea alimentară.

  Nigel Farage, în numele Grupului EFD. – Dle Președinte, îi urez bun venit dlui Orbán. După farsa de șase luni reprezentată de președinția belgiană, este bine să vedem un prim-ministru ales dintr-o țară potrivită. Mi-a plăcut foarte mult modul în care ați denunțat comunismul ca o ideologie periculoasă – și am observat mândria cu care ați spus că Ungaria a fost prima țară care a ridicat armele împotriva Uniunii Sovietice.

La douăzeci de ani după ce ați câștigat din nou capacitatea de a guverna singuri într-un mod democratic, faceți parte dintr-o uniune politică nouă care seamănă tot mai mult cu fosta Uniune Sovietică. De fapt, veți întâlni o mulțime de comuniști în următoarele șase luni, inclusiv pe președintele Comisiei prezent aici, pe dl Barroso care, pe vremuri, a fost un susținător al președintelui Mao! Veți vedea o planificare și un control economic centralizat și, mai presus de toate, veți vedea dorința de a impune o uniune politică asupra popoarelor din Europa fără consimțământul acestora.

Treziți-vă, dle Orbán! Priviți cum încearcă să vă intimideze în această dimineață. Aceștia încearcă să vă spună cum să vă conduceți propria țară. Spuneți-le unde să se ducă. Ridicați-vă și luptați pentru democrație încă o dată.

  Krisztina Morvai (NI). – (HU) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, în 1956, Ungaria a arătat lumii că trebuie să se împotrivească opresiunii și minciunilor, chiar dacă părea să fie o încercare fără speranță. În acel moment, aceasta era misiunea noastră istorică. Și în prezent este la fel. În lumea de astăzi, minciunile și opresiunea se bazează pe doi piloni. Unul dintre piloni este reprezentat de plutocrația globală și de băncile care își privatizează profiturile, naționalizând pierderile și costurile, punându-le astfel pe seama pompierilor, asistentelor medicale, cadrelor didactice și pensionarilor, care suferă tot mai mult.

Celălalt pilon este reprezentat de faptul că ei – și aici mă refer în principal la politicieni, care, în loc să reprezinte interesele oamenilor, acționează în mod constant ca și cum ar fi reprezentanți ai plutocrației globale și ai băncilor, chiar și aici, în Uniunea Europeană – fac ca totul să pară natural sau cel puțin ca și cum nu ar exista altă cale. Președinția maghiară și Ungaria, țara mea de origine, trebuie să arate că acest lucru nu este adevărat, că adevărul este altul. În loc să avem o concepție care se axează pe profituri și bani, trebuie să arătăm că o abordare axată pe oameni și pe justiție este, de asemenea, posibilă, iar întrebarea care se adresează nu se referă la ce este cel mai bine pentru bani și profit, ci la ce este cel mai bine pentru oameni și justiție. Îi urez mult noroc Ungariei, țara mea de origine care iubește libertatea.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

PREZIDEAZĂ: RODI KRATSA-TSAGAROPOULOU
Vicepreședintă

  Hannes Swoboda (S&D). – (DE) Dnă președintă, dnă Morvai, am avut deja un scurt schimb de opinii ieri. Am două întrebări pentru dvs. Nu este surprinzător faptul că susțineți președinția din perspectiva dvs. în ceea ce privește extrema dreaptă. Cu toate acestea, dacă acest lucru se potrivește dlui Orbán, este o altă problemă. Sunteți la curent cu faptul că revoluția maghiară a fost susținută de foarte, foarte mulți oameni și nu doar de conservatorii din dreapta spectrului politic, așa cum dl Schulz a afirmat? Ați observat, dnă Morvai, că criticile referitoare la legea privind mass-media din Ungaria au venit nu doar din partea social democraților, ci și a unui număr foarte mare de cetățeni, inclusiv dl György Konrád, care nu au nicio legătură cu social democrația? Sunteți la curent cu acest lucru?

  Krisztina Morvai (NI). – (HU) Dle Swoboda, deși se poate să fi avut cândva convingerea că sintagmele „aripă dreaptă” și „aripă stângă” au un sens, perioada de un an și jumătate petrecută la Uniunea Europeană m-a convins că acest lucru nu are niciun rost. dvs. cei din aripa dreaptă continuați să reprezentați interesele plutocrației și ale băncilor, fără nicio urmă de considerație față de dorințele populației. Ați ignorat complet idealurile inițiale. S-a menționat astăzi, aici, numele predecesorului dvs., Marx. Afirmațiile sale despre dreptate sunt ignorate aici. Sunteți cei mai mari asupritori ai oamenilor muncii. Acesta este unul dintre aspecte. Celălalt este legea privind mass-media, care reprezintă o problemă internă a Ungariei

(Președinta a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Ádám Kósa (PPE). – (HU) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, în primul rând, vă mulțumesc pentru că mi-ați acordat posibilitatea de a lua cuvântul în numele delegației maghiare a Partidului Popular European. Eu însumi sunt o persoană cu handicap și probabil mai sensibil decât o persoană normală la discriminare sau standarde duble. Din acest motiv am urmărit cu îngrijorare vânătoarea politică privind legea mass-media din Ungaria, la care am putut asista și astăzi în acest Parlament. Uniunea Civică Maghiară Fidesz a demonstrat în nenumărate rânduri că-și face datoria în spiritul valorilor noastre europene partajate și face acest lucru pentru libertatea presei în mod onorabil.

Valorile noastre europene reprezintă responsabilități. Acest fapt este, de asemenea, demonstrat de viitorul mandat maghiar de șase luni Și de obiectivele sale. Guvernanța economică, politica energetică sau strategia privind populația de etnie rromă – aceste direcții și strategii demonstrează existența valorilor partajate, la fel cum și obiectivele noastre sunt partajate pentru a asigura o Europă puternică. La urma urmelor, Europa nu este doar o comunitate de interese, ci și una de valori. De fapt, dvs. manifestați în prezent dispreț chiar față de aceste obiective și valori. Fără a mai aștepta avizul Comisiei Europene, faceți deja declarații, lansând acuzații răutăcioase și făcând comentarii exagerate și nefondate. Urmăriți probabil subminarea Președinției maghiare în acest fel? De fapt, aduceți deservicii Uniunii Europene și întregii Comunități Europene.

Ne confruntăm în prezent cu cea mai gravă criză, iar dvs. faceți dovada unui comportament iresponsabil. În calitate de membru al delegației Partidului Popular European, resping acest lucru. Încurajez Președinția maghiară să-și continue activitatea în ciuda acuzațiilor și, desigur, să ducă mai departe programul „O Europa puternică”. Sunt de acord cu titlul programului. Prin unitate vom realiza mult mai mult, iar noi trebuie să ne străduim să înregistrăm progrese.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) Dnă președintă, dle prim-ministru, doamnelor și domnilor, este în interesul Uniunii Europene și al Ungariei, precum și al tuturor patrioților unguri, indiferent de afilierea politică a acestora, ca Președinția maghiară să fie un succes. Acest fapt este cu atât mai important dacă ne gândim că astăzi UE, inclusiv zona euro, se confruntă cu provocări fără precedent. Dle prim-ministru, sunteți o persoană hotărâtă. Vă solicit să folosiți această capacitate în serviciul Europei în calitate de președinte în exercițiu al Uniunii Europene, pentru o Europă mai dinamică și mai eficientă. În același timp, totuși, vă solicit să respectați normele democratice și să protejați valorile impuse de modelul social european.

Din păcate, așa cum și dezbaterea de față a arătat, începuturile Președinției maghiare sunt agitate. Dle prim-ministru vă dați seama cât de redusă este încrederea în guvernul dvs. la nivel european? Populația din multe state membre, indiferent de afilierea politică, consideră măsurile anti-democratice luate de guvernul dvs., populismul economic, legea privind mass-media și toleranța față de extrema dreaptă ca fiind contrare valorilor și normelor UE. Președinția UE nu vă poate absolvi de critici; mai mult, ar trebui să fiți un exemplu prin aderarea la valorile fundamentale ale UE.

Faimosul citat din Attila József „furia mea este în sprijinul tău, nu împotriva ta”, se aplică în acest caz, întrucât atunci când criticile bine întemeiate sunt exprimate, UE nu este deranjată de guvernul maghiar; furia este una constructivă. Iar criticile nu sunt direcționate în special către poporul maghiar. Dle prim-ministru, în calitate de cetățean maghiar și european, aș dori ca perioada celor șase luni de mandat să fie un motiv de mândrie pentru mine.

  Alexander Graf Lambsdorff (ALDE). – (DE) Dnă președintă, dle Orbán, într-un articol care a apărut ieri într-un important ziar german, l-ați menționat pe Otto Graf Lambsdorff ca fiind unul dintre modelele dvs. Ultima oară când ne-am întâlnit a fost la înmormântarea acestuia în decembrie 2009. Ați participat în calitate de persoană particulară, iar noi am apreciat foarte mult acest gest. Aș dori să vă rog să-i onorați memoria prin respectarea, urmarea și apărarea principiilor statului liberal constituțional în toate măsurile pe care le luați.

Ați răspuns criticilor privind legea mass-media cu două argumente. Ați afirmat că aceasta este o campanie împotriva Ungariei și a dvs. personal și că este una cu caracter general. În numele Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, aș dori să precizez în mod foarte clar că aceasta nu este o campanie. Încălcarea și punerea sub semnul întrebării a libertăților fundamentale într-un stat membru al Uniunii Europene reprezintă o problemă pentru Europa.

Aș dori să transmit Comisiei și dlui Barroso că se impune realizarea unei evaluări juridice de către dna Kroes. Totuși, Comisia nu este doar biroul unui avocat; aceasta este totodată și un organism politic. Evaluarea trebuie să ia o formă politică și să fie finalizată rapid.

Al doilea argument prezentat de dvs. este acela că criticile sunt generale. Dle Orbán, aș dori să punctez câteva chestiuni specifice: calomnia, defăimarea și instigarea la ură contravin legilor germane și ale altor state democratice. Acestea intră în sfera dreptului penal. Vă rugăm să lăsați dreptul penal să-și facă datoria în acest caz. Trebuie să îmbunătățiți protecția juridică prevăzută la articolul 163, să modificați componența și puterile autorității în domeniul mass-media prevăzute la articolele 123 și 183, împreună cu o multitudine de alte lucruri. Există multe puncte specifice. Vă sugerez să amânați punerea în aplicare a legii până la finalizarea evaluării de către Comisie, fapt care trebuie realizat în cel mai scurt timp posibil.

  Judith Sargentini (Verts/ALE). – (NL) Dnă președintă, Parlamentul European și statele membre utilizează standarde duble. Discutăm fără-ncetare despre drepturile civile și libertatea presei când vine vorba de țările care doresc să adere la Uniunea Europeană, însă aceste aspecte nu par să se aplice statelor deja membre ale acestui club. Criteriile de la Copenhaga sunt obligații solemne pentru noi toți sau doar pentru noii membri?

Statele membre își ignoră reciproc acțiunile. Dacă nu mă amestec în treburile tale, atunci nici tu va trebui să nu te amesteci într-ale mele! Chiar și Ungaria solicită tuturor să-și vadă de treaba lor. Ciudată atitudine din partea președinției Uniunii Europene. Este datoria dvs., dle prim-ministru Orbán, să conduceți Uniunea Europeană și, desigur, să încurajați statele membre să se intereseze reciproc, într-o oarecare măsură, de acțiunile întreprinse. Retragerea nu își are locul aici.

Revenind acum la parlamentul nostru, camera a cărei misiune ar trebui să fie păstrarea standardului ridicat al valorilor europene. Nu reușim să facem acest lucru! Dnă președintă, a fost încă odată o plăcere pentru mine să pot vorbi liber și să-mi exprim aici părerea echilibrată.

  Jacek Olgierd Kurski (ECR). – (PL) Dnă președintă, este o veste bună faptul că un guvern care se bucură de atât de mult sprijin în propria țară preia președinția UE. Guvernul maghiar se bucură de acest sprijin deoarece acționează în interesul maghiarilor și reconstruiește Ungaria în urma guvernelor falimentare, compromise de scandaluri ale socialiștilor unguri. Cu toate acestea, nu este o veste bună faptul că Ungaria a fost supusă la atacuri nedrepte, pe motive ideologice în pragul exercitării mandatului său. Întreaga problemă a legii mass-media indică ipocrizia acestor atacuri. În Polonia există un Consiliu pentru mass-media identic, dominat de partidul de guvernare, responsabil în prezent de scoaterea a mii de persoane – jurnaliști cu convingeri conservatoare – de pe scena mass-media publică din Polonia. Nimeni la nivel european, în special dl Schulz, nu le ia apărarea. Acestea sunt aspectele simple ale problemei.

Scrisoarea neobișnuită prin care erau atacați maghiarii publicată acum o săptămână, semnată de foștii președinți ai Republicii Cehe și Ungariei, precum și de șeful Gazeta Wyborcza din Polonia, indică ipocrizia atacului. Este aceeași Gazeta Wyborcza care asigură confiscarea proprietății tuturor celor cu opinii diferite. Adevărul despre atacul de astăzi la adresa Ungariei este că nu reprezintă altceva decât o răzbunare pentru punerea cu succes în practică a conservatorismului. Sper ca mandatul dvs., dle Orbán, să aibă la fel de mult succes ca ...

(Președinta l-a întrerupt pe vorbitor)

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Dnă președintă, începând cu 1 ianuarie, Președinția Uniunii Europene a fost preluată de guvernul maghiar, care ne-a amintit de acest lucru prin ceea ce poate fi numit un covor cultural. Nu voi vorbi despre hartă, dle prim-ministru, ci doar despre cultura pe care ați adus-o la Bruxelles.

Simboluri prețuite, portrete ale celor de care poporul dvs. este pe bună dreptate mândru, pe jos, sub picioare, în spații publice, călcate și murdărite de oameni din toată Europa. Vi se pare aceasta cultură? Este aceasta o prezentare demnă a mândrei Ungarii?

Nu știu ce i-a împins pe diplomații maghiari să înjosească simbolurile propriei istorii. Le-ar fi putut așeza în mod demn pe panourile sau pereții acestei săli. Ai văzut, Viktor, unde sunt așezate în această sală simbolurile pe care le prețuim? Într-un loc onorabil, înfrumusețând tabloul președintelui.

Știu, dle prim-ministru, că țara dvs. se confruntă cu multiple probleme, însă consider cu fermitate că mândrul popor maghiar nu merită o astfel de lipsă de respect din partea propriului guvern față de simbolurile și reprezentanții săi renumiți.

  Csanád Szegedi (NI). – (HU) Dnă președintă, dle prim-ministru, doamnelor și domnilor, mi-am dorit, în principiu, să vorbesc despre Președinția maghiară, însă antevorbitorii mei m-au înfuriat iar acum trebuie să cedez puțin provocării și să vorbesc despre legea maghiară privind mass-media. În termeni simpli, în Ungaria, mișcarea Jobbik pentru o Ungarie mai bună a criticat, de asemenea, legislația privind regimul lingvistic. Noi, de asemenea, ne opunem acesteia. Totuși, este uimitor să vedem atâția trădători și ipocriți într-un singur loc. Unde erau cei care acum se consideră protectorii drepturilor, unde erați când legislația slovacă privind regimul lingvistic a fost introdusă? Unde era dl Cohn-Bendit când ungurii din Vojvodina erau terorizați de extremiștii sârbi? Unde era dl Martin Schulz când mormintele ungurilor din Vojvodina și Transilvania erau profanate? Iată de ce consider acest lucru drept standard dublu. Nu pot accepta criticile pe care le lansați împotriva guvernului și a Președinției maghiare.

Spre deosebire de vorbăria goală a MSZMP sau a MSZP, Jobbik a avut întotdeauna propuneri pozitive. Da, trebuie să aducem în discuție problema legislației slovace privind regimul lingvistic. Da, trebuie să aducem în discuție problema anulării decretelor Beneš. Da, trebuie să aducem în discuție autonomia teritorială a secuilor. Da, trebui să aducem în discuție încetarea și eliminarea crimelor împotriva populației de etnie rromă din Ungaria și întreaga Europă, și ar fi de salutat dacă guvernul maghiar ar putea să se axeze la fel de mult asupra obligației interne privind punerea în aplicare a dorinței a milioane de alegători unguri și să trimită, în sfârșit, după gratii pe fostul dictator, Ferenc Gyurcsány. Acestea sunt adevăratele probleme și vă urez succes în acest mandat.

  Werner Langen (PPE). – (DE) Dnă președintă, dle Orbán, aveți de îndeplinit două obligații foarte dificile. Prima implică depășirea a opt ani de administrație socialistă defectuoasă, aducerea de stabilitate și dinamism economic și politic în Ungaria și reducerea nivelurilor datoriilor. Electoratul v-a acordat un mandat clar în acest sens.

Cea de-a două obligație a dvs. este de a conduce Europa în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului în această perioadă dificilă și de a face tot ce vă stă în putință în vederea soluționării crizei financiare și economice. Veți beneficia de sprijinul activ al Parlamentului și al grupului meu. Suntem încântați că nu ne-ați prezentat astăzi o listă de dorințe, cum au procedat mulți dintre președinții în exercițiu socialiști ai Consiliului în anii trecuți, ci o prioritizare clară a obiectivelor dvs.

În al treilea rând, suntem încântați de faptul că Ungaria este membră a Uniunii Europene încă din 2004 și că partidul de guvernământ din această țară aparține Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat). Campania privind noua lege mass-media, care implică solicitări de retragere a dreptului de vot conform articolului 7 și care a fost inițiată aici în Parlament, nu de dvs. ci de partidele care au pierdut alegerile din 2010 din Ungaria, care au stat aici și se află în continuare aici în față, cel puțin cele care nu au fugit direct la presă, este ipocrită și intolerabilă. Evaluarea va arăta că legislația în materie de mass-media din Ungaria nu diferă de cea din multe state membre.

În cazul dlui Schulz, care a solicitat retragerea legii, pot doar afirma că în mod sigur nu a citit legea care a fost votată în majoritate de către guvernul ecologist și socialist din Renania de Nord-Westfalia. Aceasta include dispoziții privind instituirea unei autorități în domeniul mass-media, privind sancțiunile și diversitatea de opinii. Este exact ceea ce faceți dvs. Abordarea ipocrită nu trebuie să câștige majoritatea în acest Parlament.

(Aplauze)

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

  Rebecca Harms (Verts/ALE). – (DE) Dnă președintă, dle Langen, în cazul legii privind mass-media din Renania de Nord-Westfalia responsabilitatea de supervizare a mass-media revine unui singur partid? Organismul de supervizare a mass-media din Renania de Nord-Westfalia va fi utilizat de guvern timp de nouă ani? În landul Renania de Nord-Westfalia, un partid decide dacă raportul este sau nu echilibrat? Dacă așa stau lucrurile, atunci situația este similară celei din Ungaria. Nu cred că asta vă doriți. Doresc, de asemenea, să întreb de ce dna Merkel critică legislația maghiară, deoarece este membră ...

(Președinta a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Werner Langen (PPE). – (DE) Dnă președintă, sunt sigur că îmi veți acorda cinci minute.

(Președinta l-a întrerupt pe vorbitor)

Întâi de toate, dna Merkel a întrebat dacă legea este conformă sub toate aspectele cu reglementările europene, iar dl Orbán a fost de acord să modifice dispozițiile legii, dacă este cazul, ca urmare a evaluării de către Comisie. Consider această abordare ca fiind corectă, onestă, deschisă și echitabilă pentru toți cei implicați.

Cel de-al doilea punct vizează legea privind mass-media din landul Renania de Nord-Westfalia. Programele radio nu au permisiunea să prezinte o singură opinie sau să vizeze un singur partid, grup, lobby, religie sau filosofie conform condițiilor de la punctul 31.

(Interpelări)

De asemenea, legea prevede că șeful landului Renania de Nord-Westfalia poate oferi instrucțiuni autorității în domeniul mass-media și impune amenzi de până la 500 000 de euro.

  Monika Flašíková Beňová (S&D). – (SK) Dnă președintă, aș dori să mă adresez șefului guvernului maghiar. Bine ați venit în Parlamentul European, dle Orbán.

Ungaria a preluat președinția într-o perioadă care cu siguranță nu este ușoară, iar programul pe care ni l-ați prezentat este în mod sigur plin de provocări majore. Ne-ați solicitat în câteva rânduri, ca Parlament, să vă ajutăm în îndeplinirea acestui program, și credeți-mă, dle Orbán, chiar suntem aici să sprijinim aspectele pozitive, europene din programul dvs.

Discursul dvs. a inclus, totodată, un apel la o Europă mai puternică, cu toate acestea, trebuie să afirm că nu-mi este în totalitate clar unde începe sentimentul dvs. european și care sunt limitele acestuia, întrucât nu-mi pot altfel explica de ce guvernul dvs. a început mandatul prin prezentarea unei unități teritoriale inexistente, în loc să prezinte, în calitate de țară care prezidează, o nouă viziune asupra Europei.

Prin urmare, dle Orbán, sper în dezvoltarea pozitivă a bunului dvs. sentiment european și că veți da dovadă și de un sentiment maghiar pozitiv.

  Adina-Ioana Vălean (ALDE). – Dnă președintă, timp de mai mulți ani, Uniunea noastră a stabilit obiectiv după obiectiv, însă nimeni nu privește înapoi pentru a vedea dacă acele obiective au fost atinse sau aplicate corespunzător. Creștere economică, locuri de muncă, o Uniune deschisă față de cetățeni: toate tind să devină obiective eterne. De fapt, ne aflăm în punctul în care ar trebui să recunoaștem eșecul a cel puțin uneia dintre politicile noastre și a soluțiilor universale de cele mai multe ori aplicate.

Pentru a stimula creșterea economică a UE, poate ar trebui să gândim inovator și să acceptăm diferitele interese și specificități ale celor 27 de state membre.

Comisia propune, iar președinția adoptă, o coordonare simplă a politicilor noastre economice. Simpla stabilire de politici și obiective financiare s-ar putea transforma într-o capcană exact pentru creșterea economică pe care dorim s-o atingem. Cu o piață unică incompletă, antreprenori și companii împovărate de birocrație și o piață dezordonată a forței de muncă, creșterea noastră la nivel UE se poate dovedi similară unei balene într-un bazin de baracude – întrucât astfel se prezintă piața mondială în contextul crizei actuale.

În ceea ce privește celelalte obiective eterne prevăzute în programul președinției, precum realizarea unei politici energetice comune, trebuie să identificăm interesele și necesitățile energetice comune tuturor statelor membre. Nu sunt convinsă că cheltuirea a miliarde de euro în proiecte de infrastructură gigantice reprezintă răspunsul.

Dl Orbán a vorbit, de asemenea, despre lărgire: Sper că acest lucru nu reprezintă acordarea cetățeniei maghiare tuturor cetățenilor de etnie maghiară din țările învecinate. Este realistă lărgirea UE în contextul eurosceptic al crizei economice?

În încheiere, ne doresc nouă tuturor mult noroc.

  Peter van Dalen (ECR). – (NL) Dnă președintă, Președinția maghiară a avut parte de un debut nefavorabil. Exemplul dat Uniunii Europene de guvernul maghiar prin noua lege privind mass-media nu a fost unul pozitiv. Noua lege oferă gardianului mass-media puteri foarte extinse, ceea ce aruncă o umbră de îngrijorare asupra începutului mandatului maghiar. Această lege reprezintă doar un element dintr-o serie de evenimente alarmante care au avut loc în Ungaria.

Acolo unde un singur partid politic domină, celelalte voci încetează să se mai audă. Autorul francez din secolul al 17-lea, Rochefoucauld, a avertizat cu privire la acest aspect cu mult timp în urmă: „Puțini sunt cei suficient de înțelepți să prefere mustrarea folositoare mândriei înșelătoare”. Sfatul meu pentru președinție este să ia vorbele lui Rochefoucauld în serios, în calitatea sa de deținător atât al președinției UE, cât și a guvernului maghiar.

  Mario Mauro (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, bine ați venit la Strasbourg, dle Orbán. Așa cum dl Cohn-Bendit a punctat, toată lumea de aici iubește Ungaria însă nu toți iubesc guvernul maghiar, după cum v-ați dat seama.

Noi, pe de altă parte, iubim Ungaria, apreciem guvernul maghiar, și în plus, încurajăm fără rețineri partidul dvs. De ce încurajăm partidul Fides? Deoarece acest partid a reprezentat un factor decisiv pentru întoarcerea Ungariei la o viață democratică după o lungă și severă dictatură.

Încurajăm partidul Fides deoarece în decursul anilor, a tuturor acestor ani, a urmărit aceleași valori ale democrației și libertății, atât la guvernare cât și în opoziție. Încurajăm partidul Fides deoarece acesta reprezintă în prezent singura alternativă reală la tendința populistă care pare să acapareze atât de multe țări ale Uniunii Europene.

De asemenea, încurajăm partidul Fides deoarece, prin prioritățile pe care le-ați menționat, acesta ne ajută să înțelegem că războiul pentru o Europă unită, liberă nu s-a încheiat încă. Vă sprijinim, dle Orbán, și vă încurajăm deoarece acest lucru înseamnă încurajarea Ungariei și a Europei în ansamblu.

  Edit Herczog (S&D). – (HU) Dle președinte, doamnelor și domnilor, încă de la înființarea Uniunii Europene, una dintre cele mai importante probleme și preocupări a reprezentat-o securitatea energetică. Timp de mai mulți ani, am considerat că reducerea dependenței de sursele de energie reprezintă punctul cel mai esențial. Criza economică, totuși, a demonstrat clar că cele mai importante aspecte sunt accesibilitatea și costul convenabil. În Ungaria, acesta a fost primul an când au murit mai mulți oameni de frig în apartamentele neîncălzite decât în stradă. Acum câțiva ani, rezidenții unui bloc de apartamente au solicitat oprirea alimentării cu energie termică deoarece nu își mai permiteau acest lucru. Doamnelor și domnilor, este foarte important să abordăm problema securității energetice care reprezintă unul dintre efectele crizei economice, și să facem acest lucru din perspectiva infrastructurii energetice vechi.

Cea mai importantă sarcină a Președinției maghiare la summitul energetic va fi stabilirea principiilor de bază pentru această nouă infrastructură, nu doar în domeniul gazelor, ci și al liniilor electrice în același timp. Obiectivul nostru nu este de a îmbunătăți rețelele vechi, ci de a garanta investitori și capital pentru posibilitățile de conectare la rețelele energetice inteligente ale viitorului. Sarcina guvernului maghiar este de a convinge statele membre să sprijine în mod unanim consolidarea gestionării în siguranță a deșeurilor nucleare. Trebuie să garantăm că toate acestea rămân în continuare în limitele unor costuri convenabile. Dle președinte, nu putem aborda acest aspect în grabă și cu sânge rece, ci doar cu mintea limpede, inima deschisă și o viziune clară. Vom fi partenerii dvs. în soluționarea acestor probleme.

  Marielle De Sarnez (ALDE). – (FR) Dnă președintă, popoarele Europei se confruntă cu o criză gravă, destabilizatoare. Consider că acestea sunt momentele în care trebuie să ne întoarcem la valorile fundamentale care stau la baza Europei.

Prima dintre aceste valori este lupta împotriva tuturor formelor de naționalism. Vă împărtășesc profunda mea preocupare acum când, după propunerea privind acordarea cetățeniei maghiare populațiilor de origine maghiară, puneți problema acordării acestora a dreptului de vot, încălcând astfel toate convențiile internaționale.

Cea de-a doua dintre aceste valori europene este apărarea democrației și a libertăților. În prezent, de la venirea dvs. la putere, s-au luat o serie de măsuri a căror natură provoacă îngrijorare și în legătură cu care aveți acum posibilitatea de a ne oferi răspunsuri. Puterile curții constituționale au fost restrânse, independența Băncii Centrale Europene a fost subminată – în contradicție cu tratatul de aderare – iar acum forțați oamenii să voteze o lege privind mass-media care, sub pretextul transpunerii unei directive europene, este, de fapt, o lege care distruge libertățile presei, astfel cum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a arătat de curând.

Afirmați că legea propusă de dvs. este similară cu cea din alte state membre, cu toate că unele dintre ele – și mă gândesc acum la propria țară – trebuie să facă în mod clar progrese, în ce altă țară a Uniunii riscă mass-media o amendă de 700 000 de euro pentru încălcarea standardelor morale? Situația se află acum în mâinile Comisiei Europene, care trebuie să discute cu noi problema principală, dincolo de simplele aspecte legale, și anume dacă această lege încalcă libertatea de exprimare. Dacă așa stau lucrurile, Uniunea dispune de instrumente de garantare a respectării drepturilor fundamentale. Acesta este mesajul ferm pe care îl așteptăm acum.

  Jean-Pierre Audy (PPE). – (FR) Dnă președintă, dle prim-ministru, Ungaria este o țară europeană Acesteia îi place Parlamentul European. Ungaria a ales drept președinte al republicii un fost foarte bun coleg de-al nostru, dl Pál Schmitt, iar dvs. ați fost suficient de înțelept să alegeți în calitate de ministru o foarte bună colegă de-a noastră, dna Győri, pe care o apreciez mult.

Democrația funcționează. Ați fost ales. Felicitări! Europa funcționează. O lege propusă de dvs. este pusă sub semnul întrebării, iar răspunsul dvs. este „O voi modifica”. Sunteți provocat pe tema aplicării valorilor, iar dvs. ați afirmat că, în momentul reformării constituției, fosta constituție comunistă, veți adopta în întregime Carta drepturilor fundamentale. Felicitări! Politica funcționează. Dacă cineva se mai îndoiește, avem o Europă politică. Aceasta este o veste bună!

Vă confruntați cu provocări economice. Faceți ordine în economia Ungariei, dle Orbán. Sunteți probabil prim-ministrul de care avem nevoie acum. Cu toate acestea, nu este pentru prima dată când faceți acest lucru. La fel ați procedat și în 1998, când ați fost prim-ministru.

Voi încheia prin a vă atrage atenția asupra Croației. Vă doriți aderarea acesteia. Suntem în favoarea acestui lucru. Vă voi atrage atenția asupra îndoielilor anumitor grupuri de opinie publică europeană și vă sugerez să întreprindeți o largă campanie de publicitate pentru a dovedi cetățenilor europeni că Croația întrunește toate criteriile de aderare deoarece nu mai urmăm principiile aderării în grup, astfel cum am procedat după căderea zidului Berlinului.

  Juan Fernando López Aguilar (S&D). – (ES) Dnă președintă, dle Orbán, în numele socialiștilor spanioli aș dori să salut Președinția maghiară, cea de-a treia președinție din primul trio de președinții în conformitate cu noua dinamică instituită de Tratatul de la Lisabona. Acest fapt impune o consecvență față de scenariul comun instituit de cele trei țări – Spania, Belgia și Ungaria – și, de asemenea, și cel mai important, față de principiile, valorile și obiectivele instituite de Tratatul de la Lisabona în sine, întrucât prioritatea absolută o reprezintă aplicarea și îndeplinirea acestuia.

Unele dintre aceste principii și valori comune sunt stabilite la articolul 2 din Tratatul de la Lisabona: respectul pentru libertăți, protejarea minorilor și a pluralismului, care include pluralismul informației. Prin urmare, împărtășesc preocuparea exprimată de dvs. conform căreia astfel de obiective importante pentru Președinția maghiară pot fi denaturate prin dezbateri naționale sau particularități mai degrabă decât prin ceea ce ne unește.

Legea maghiară privind mass-media în niciun caz nu poate fi și nu trebuie abordată ca problemă a pieței interne în procesul de transpunere la nivel național a Directivei privind serviciile media audiovizuale. Este o dezbare care nu afectează doar piața internă sau Ungaria. Afectează drepturile fundamentale ale Uniunii, prin urmare mă alătur celor care sunt convinși că singurul mod de a ieși din criză este printr-o mai bună integrare și nu prin naționalism competitiv.

Președinția va fi evaluată în baza disponibilității sale de a lua inițiativa în vederea îndeplinirii valorilor și a obiectivelor Tratatului de la Lisabona, a loialității față de angajamentele făcute în ceea ce privește apartenența la Uniunea Europeană.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

  Alejo Vidal-Quadras (PPE). – (ES) Dnă președintă, am ascultat foarte atent discursul dlui López Aguilar și aș dori să-i reamintesc că guvernul spaniol – condus de partidul său – se pregătește în prezent să instituie un consiliu de stat pentru mass-media și o lege împotriva discriminării și a tratamentului inegal, care amenință orice adversar politic posibil precum sabia lui Damocles și ar putea interfera cu conținutul mass-media.

Prin urmare, dle López Aguilar, înainte de a-i critica pe ceilalți – și nu voi intra în detalii referitoare la legea maghiară – gândiți-vă la faptul că nu este bine să folosiți două criterii diferite și să aveți standarde duble. Nu uitați că ați fost ministrul justiției.

  Juan Fernando López Aguilar (S&D). – (ES) Dnă președintă, nu este prima dată când am auzit aici comparații total inadecvate între o lege care a provocat îngrijorare la nivelul Uniunii Europene și, de asemenea, în rândul unor reprezentanți foarte distinși din cadrul propriei familii politice, dle VidalQuadras, și legi care respectă drepturile la libertatea de exprimare, formarea liberă a opiniei publice într-o societate pluralistă și, desigur, pluralismul în mass-media. Acestea din urmă contribuie la instituirea consiliilor audiovizuale, a căror sarcină nu constă în niciun caz în interferarea cu pluralismul din mass-media și predeterminarea conținutului acesteia.

Așa stau lucrurile în Spania, la fel ca și în cazul multor altor exemple oferite în acest Parlament, care nu au nicio legătură cu subiectul care a cauzat atât de multă preocupare în cadrul acestei discuții.

  Jacek Saryusz-Wolski (PPE). – Dnă președintă, Președinția maghiară are o ocazie unică de a pune în practică politica de securitate energetică pentru Europa. Vor fi două președinții consecutive – cea maghiară și cea poloneză – cu o puternică determinare politică de a folosi toate posibilitățile disponibile. Problemele cu care ne confruntăm până în prezent sunt consolidarea sau monopolul aprovizionării și al tranzitului, lipsa unei piețe unice interconectate și o vulnerabilitate deosebită pe partea de est a Uniunii.

Ne așteptăm ca Președinția maghiară să folosească geometria Uniunii sub formă de triunghi: o axă sau coridor nord-sud baltic-adriatic, cu porturi energetice în Polonia și Croația, completat de conducta de gaz din zona caspică aprovizionând astfel UE în mod direct, separat și independent, la început din Azerbaidjan și Turkmenistan. Coridorul de sud ar trebuie să includă în mod evident proiectul Nabucco.

Astfel, o nouă sursă de securitate energetică pentru Europa reprezintă provocarea supremă pentru Președinția maghiară. Cele trei obiective imperative sunt construirea de interconectori, asigurarea de finanțare adecvată și consolidarea dimensiunii externe a politicii energetice a UE deoarece energia este un bun public al Uniunii, trebuie europenizat, politica trebuie să se bazeze pe solidaritate, iar voința noastră politică ar trebui să garanteze punerea în aplicare a acesteia.

  Glenis Willmott (S&D). – Dnă președintă, este o perioadă în care ar trebui să discutăm probleme de guvernanță economică, de mediu și de drepturi de ocupare a forței de muncă, toate reprezentând priorități pe agenda noastră; o perioadă în care ar trebui să sărbătorim realizarea impresionantă a Ungariei care, pentru prima dată, are onoarea de a deține președinția și mă întristează faptul că poporul maghiar – care a rezistat opresiunii și a luptat un timp îndelungat pentru democrație – se regăsește în situația în care democrația este pusă sub semnul întrebării de noile legi privind mass-media din Ungaria și politicile protecționiste folosite pentru atacarea companiilor străine, aruncând o umbră asupra a ceea ce ar trebui să reprezinte o perioadă de mândrie pentru poporul maghiar.

Este o perioadă crucială pentru cetățenii noștri, iar noi trebuie să ne continuăm programul de reformă. Totuși, trebuie să fim vigilenți pentru a împiedica recăderea Europei în trecutul întunecat. Trebuie să continuăm să ne opunem și să evidențiem politicile protecționiste și orice formă de cenzură din partea statului. Trebuie să întindem o mână poporului maghiar, însă democrația noastră viitoare nu poate fi compromisă.

  Lívia Járóka (PPE). – (HU) Dnă președintă, dle prim-ministru, doamnelor și domnilor, lansarea unei strategii europene privind populația de etnie romă a fost propusă pentru prima dată de către Parlamentul European la începutul anului 2008, iar în cei trei ani care s-au scurs de atunci o gamă largă de documente și acțiuni UE au dovedit importanța combaterii segregării și a sărăciei care afectează 12 milioane de romi din Europa. În calitate de membru al Fidesz și unic deputat de etnie romă din Parlamentul European, sunt mândru că noul guvern maghiar a fost prima dintre președințiile de Consiliu care a îmbrățișat în totalitate angajamentul și misiunea de a oferi o soluție în acest sens la nivel european.

Incluziunea socială a romilor reprezintă una dintre cele mai importante provocări la nivel european din prezent și, în același timp, una dintre cele mai promițătoare oportunități pentru societățile noastre în curs de îmbătrânire. De fapt, integrarea romilor nu este doar o obligație din perspectiva drepturilor omului, ci și o necesitate economică. În calitate de raportor al Parlamentului European pe acest subiect, sper în mod sincer că, în baza raportului Parlamentului și a viitoarei comunicări a Comisiei, Președinția maghiară va reuși să întocmească o strategie care să fie cu adevărat în spiritul comunității și care va defini acest grup țintă din perspectiva economică, mai degrabă decât din cea etnică, consolidând în același timp aplicarea directivelor privind șansele egale, ținând cont de natura segregării și reducând dezavantajul cetățenilor care locuiesc în microregiuni.

Dle prim-ministru, acest proces vizează mult mai mult decât strategia europeană privind populația de etnie romă: este vorba despre încredere reciprocă și despre capacitatea Europei de a construi o comunitate de valori și de a depăși provocările care ne stau în față. Vă urez mult succes în realizarea acestor obiective de o deosebită importanță. Taves bahtalo!

  Jörg Leichtfried (S&D). – (DE) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, presa europeană nu este obligată să aibă o abordare echilibrată. În Europa există libertatea presei. Dacă în Europa este instituit un organism care are în vedere realizarea unui așa-numit echilibru prin intermediul penalizărilor care nu pot fi urmărite îndeaproape, prin neprotejarea surselor și prin crearea unei atmosfere de frică, aștept ca Comisia, care este gardianul dreptului european, să reacționeze. Totuși, acest răspuns nu ar trebui să fie ezitant, lipsit de curaj și defensiv. În schimb, ar trebui să aibă o acțiune rapidă, decisivă și eficientă. Acest lucru nu a avut loc însă.

Dle Orbán, apărarea excesivă și agresivă pregătită de aliații dvs. nu m-a convins. Am crezut că sunteți liberal. Îmi imaginez că acest lucru nu este întotdeauna plăcut. Totuși, aș dori să vă întreb cum vă simțiți acum, când sunteți considerat o persoană care conduce o țară înspre totalitarism și departe de democrație?

(Interpelări)

Cum vă simțiți ca persoană care trebuie să fie apărată de cei care stau acolo, dle Orbán? Aceasta doresc să vă întreb.

  Paulo Rangel (PPE). – (PT) Dnă președintă, întâi de toate, aș dori să afirm că astăzi, când discutăm despre Președinția maghiară, fără a aduce atingere capacității noastre de a dezbate toate subiectele propuse, Parlamentul ar trebui să se concentreze asupra problemelor Uniunii Europene, fapt care nu are loc în acest moment. Mai mult, pentru a ne concentra atenția asupra problemelor UE, se impune citirea atentă a acestui document și discutarea conformității cu prioritățile Președinției maghiare, în loc să discutăm aspecte sau probleme ce țin de viața din Ungaria, care pot fi soluționate ca parte a unei relații normale, sănătoase între Comisie și parlamentul și guvernul maghiar.

Prin urmare, aș dori să afirm aici că, în afară de prioritatea pe care Președinția maghiară, în mod normal, o va acorda problemelor financiare și economice actuale, sunt foarte încântat să observ că planul maghiar pentru următoarele șase luni este foarte clar și ambițios, acordând o atenție și prioritate deosebite la trei probleme care vor fi esențiale pentru viitorul Europei: produsele alimentare, care intră într-o fază de criză globală gravă; energia, esențială pentru securitatea și sustenabilitatea noastră economică; și apa, despre care s-au spus puține aici, dar care reprezintă următoarea provocare cu care europenii se vor confrunta, după produsele alimentare.

Sper că veți avea succes în îndeplinirea obiectivelor dvs.

  Kristian Vigenin (S&D). – (BG) Dnă președintă, dle prim-ministru, 2011 va fi primul an în care Uniunea Europeană va fi condusă de două țări din Europa Centrală și de Est, Ungaria și Polonia. Aceste două țări au avut o contribuție deosebită la dezvoltarea democrației, integrarea Europei și mi se pare că meritele acestor două țări nu ar trebui risipite în felul în care s-a procedat astăzi.

Dle Orbán, vă implor să vă eliberați de umbra care a învăluit mandatul dvs. La încheierea acestuia vom putea spune dacă v-ați îndeplinit prioritățile. Asupra acestora din urmă doresc să ne concentrăm atenția și nu a rezoluțiilor și a acțiunilor parlamentului maghiar care nu se încadrează în principiile de bază ale democrației.

Veți avea sprijinul integral al socialiștilor și al democraților în vederea încheierii negocierilor cu Croația pe parcursul mandatului dvs.

În prezentarea dvs. nu am auzit nimic despre o revizuire a politicii de vecinătate. Sper că veți prezenta inițiativa necesară și că în această perioadă veți reuși să aduceți Belarusul pe calea dezvoltării democratice.

Mi-am permis să nu fiu de acord cu dl Cohn-Bendit. Nu consider că dl Orbán poate fi comparat cu dl Chávez; există alți premieri europeni care sunt mult mai potriviți pentru acest rol.

  Ernst Strasser (PPE). – (DE) Dnă președintă, dle Orbán, este adevărat că țara dvs. a suferit enorm și că țara dvs., dvs. și partidul ați avut o contribuție majoră în stabilirea păcii și pentru o Europă mai unită. În acest moment istoric pentru dvs., în calitate de bun vecin și cetățean austriac, aș dori să clarific acest aspect cu un respect sincer.

Crearea de locuri de muncă, promovarea creșterii și sporirea securității reprezintă priorități ale mandatului dvs. și suntem încântați să le susținem. Celelalte priorități includ consolidarea pieții interne, progresele în domeniul politicii energetice, strategia pentru regiunea Dunării și încheierea negocierilor cu Croația. Acestea reprezintă toate domenii în care dorim și intenționăm să vă sprijinim.

Aș dori să vă mulțumesc în special pentru apărarea libertății de religie. Creștinismul este una dintre pietrele de temelie ale acțiunii și gândirii europene, iar noi respectăm într-o mare măsură faptul că ați reformat legislația comunistă privind mass-media din Ungaria care datează din 1986. Este un lucru important și, de asemenea, ceea ce trebuie făcut. Consider că multe dintre opiniile pe care le-am auzit în acest context, inclusiv în acest Parlament, sunt greșite. Un număr de voci îmi amintesc de sancțiunile impuse pe nedrept guvernului austriac din 2000. Consider că acum sunteți tratat la fel de nedrept precum guvernul austriac a fost la acea dată.

Aș dori să vă mulțumesc pentru ceea ce ați făcut și să urez noii Președinții maghiare mult succes.

(Aplauze)

  Victor Boștinaru (S&D). - Ca cetățean european și socialist, salut angajamentul dumneavoastră pentru implementarea unei strategii pentru Dunăre, pentru o strategie coerentă pentru romi la nivel european, iar ca cetățean român salut sprijinul Președinției dumneavoastră ca țara mea și Bulgaria să adere la spațiul Schengen.

Debutul Președinției ungare este umbrit însă de dezbaterile aprinse asupra unei legi rușinoase, care aduce atingere valorilor fundamentale ale Uniunii. Este o lege care pare a fi redactată sub influența politică a lui Horthy, Kádár, Antonescu sau Ceaușescu. Această lege subminează credibilitatea și prestigiul Ungariei ca țară membră a Uniunii și umilește națiunea ungară, prețuită pentru angajamentul său pentru libertate. Această lege a fost aspru criticată de două guverne importante ale Uniunii, german și francez, care aparțin familiei dumneavoastră. Distinși parlamentari PPE au criticat această lege și bănuiesc că nu vor fi excluși curând din PPE.

Este o direcție pe care n-o putem accepta și pe care nu o putem lăsa să continue.

  Wim van de Camp (PPE). – (NL) Dnă președintă, ca urmare a dezbaterii privind legea mass-media din Ungaria, toți europenii știu cine deține în prezent președinția Uniunii Europene. Acest lucru nu s-a întâmplat anterior. Consider că înaintarea legii către Comisia Europeană de către prim-ministru reprezintă un aspect pozitiv, iar noi așteptăm cu încredere avizul acesteia.

În continuare, să trecem la cele patru priorități ale Președinției maghiare. Creștere și locuri de muncă. Întâi de toate, povara administrativă de pe umerii întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Ce acțiuni specifice veți întreprinde în acest sens? Agenda digitală: China nu va aștepta ca Europa să recupereze decalajul. Cea de-a doua prioritate este o Europă mai puternică. În prezent în Europa suntem invadați de apă. Nu mă refer la creșterea nivelului mării, ci la creșterea nivelului râurilor Rin, Po și Moselle. V-aș fi recunoscător dacă ați putea acorda atenție și acestei probleme.

Următorul aspect, amabilitatea față de cetățeni: ce veți face în legătură cu intrarea în Schengen a României și Bulgariei și aderarea Croației?

În cele din urmă, dnă președintă, Ungaria a impus o taxă de urgență în cazul întreprinderilor din alte țări. Această taxă contravine pieții interne. Când va fi anulată această taxă?

PREZIDEAZĂ: Jerzy BUZEK
Președinte

  László Tőkés (PPE). – (HU) Dle Președinte, vă rog să-mi permiteți să fac următoarea paralelă în legătură cu legea privind mass-media: în 1956, majoritatea partidelor comuniste din vest, precum și un număr mare de intelectuali liberali de stânga i-au condamnat și criticat pe revoluționarii maghiari luând partea bolșevicilor sovietici. Mutatis mutandis, astăzi se petrece un lucru similar. Mulți dintre colegii liberali și socialiști din vest pactizează cu un partid de foști comuniști și pseudo-liberali împotriva adevăratei forțe care stă în spatele schimbării regimului, urmașii regretatului József Antall, luptătorii pentru libertate ai lui Viktor Orbán. Acest lucru este evident în contextul legii privind mass-media. Doamnelor și domnilor, să nu îi confundăm în niciun caz pe foștii campioni și moștenitori ai trecutului, pe acești postcomuniști, cu o aripă de stânga adevărată și credibilă. Nu sunt unul și același lucru. În vremea sa, Albert Camus a fost, de asemenea, nevoit să-și dea seama cine erau cu adevărat staliniștii sovietici, luând astfel partea revoluției maghiare.

  Hannes Swoboda (S&D). – (DE) Dle Președinte, dle Orbán, sunt de acord cu dvs. în ceea ce privește trei puncte. Primul este problema Croației. Avem aceeași viziune și sperăm să găsim o soluție împreună cu ministrul dvs. de externe. Cel de-al doilea punct vizează importanța integrării populației de etnie romă, iar cel de-al treilea semnificația europeană a revoluției maghiare.

Provin din Austria și m-am născut aproape de granița maghiară. Am fost conștient de evenimentele care aveau loc, se presupune, din punctul de vedere al părții mai bune a graniței. Am fost numit să-i învăț limba germană pe doi dintre colegii mei de clasă. Cunosc în întregime semnificația revoluției. Totuși, a fost o revoluție împotriva arogării puterii, a monopolului de putere. Scopul acesteia a fost aducerea libertății, inclusiv a libertății mass-mediei.

Dle Orbán, vă rog să analizați încă o dată dacă această lege este într-adevăr în concordanță cu sensul, spiritul și obiectivele revoluției maghiare. În momentul în care o veți compara cu aceste obiective, veți putea întocmi o lege mai bună. Prin urmare, vă solicit, încă o dată, să vă gândiți cum puteți întocmi o lege a mass-mediei mai bună, care să fie în concordanță cu revoluția maghiară și cu spiritul acesteia.

(Aplauze)

  Ivo Vajgl (ALDE). – (SL) Dle Președinte, aș dori să adresez câteva cuvinte de încurajare și de sprijin Președinției maghiare și Ungariei, țară care este un bun vecin al Sloveniei și cu care avem multe lucruri în comun. De asemenea, aș dori să sprijin prioritățile principale pe care le-ați subliniat astăzi pentru mandatul dvs., dle Orbán.

Ungaria poate avea o contribuție semnificativă la continuarea consolidării stabilității în regiunea în care cu toții locuim, în special la garantarea adoptării valorilor moderne la nivelul întregii regiuni și la viitorul acesteia.

Din acest motiv, voi face o afirmație care s-ar putea să nu vă placă: consider că ar fi mai bine ca povestea tratatului de la Trianon să rămână în trecut. Nu o folosiți ca modalitate de a vă tulbura vecinii sau de a deschide răni vechi. Toți trebuie să învățăm să trăim cu propria istorie.

  Emilie Turunen (Verts/ALE). – (DA) Dle Președinte, aș dori să fac câteva observații cu privire la o problemă care a primit deja destul de multă atenție aici în această dimineață. Este vorba despre legea maghiară privind mass-media. Această problemă, dle Orbán, nu are legătură cu Ungaria sau cu politica internă a acesteia; vorbim despre drepturile fundamentale ale UE și credibilitatea noastră în ochii lumii. Libertatea presei va fi pusă în pericol în întreaga UE dacă Ungaria instituie un consiliu mass-media numit pe criterii politice și trebuie să achite amenzi de milioane.

Dle Orbán, fac parte din tânăra generație europeană care a considerat probabil libertatea presei drept indiscutabilă, observ însă astăzi că acesta nu este un lucru de la sine înțeles. Sunt încântată că ați promis să revizuiți legea în cazul în care aceasta contravine tratatelor și legislației UE și consider că și acum puteți să vă întoarceți în țara natală și să lucrați la revizuiri. Datorați acest lucru tuturor celor care au luptat pentru libertățile și drepturile fundamentale ale presei, precum și generației mele, care s-a născut și a crescut cu acest concept. Consider că trebuie să lucrăm la consolidarea democrației în UE, nu la distrugerea acesteia.

  Othmar Karas (PPE). – (DE) Dle Președinte, consolidarea Europei înseamnă, de asemenea, consolidarea Comisiei și extinderea „plasei de siguranță”, atât din perspectiva conținutului cât și a finanțelor. Aceasta înseamnă consolidarea democrației în Europa și o comunitate europeană. Procesul de consolidare a Europei începe de acasă. Ajutați-ne să facem progrese în domeniul „europenizării” politicii interne și să ne asigurăm că Europa nu este slăbită de naționalism.

Dacă dorim să consolidăm Europa, dle Orbán, trebuie să ne întărim punctele comune și să reducem slăbiciunile. Punctele noastre forte includ aceleași sisteme juridice, aceleași valori, aceleași libertăți, metoda comunitară, piața internă cu cele patru libertăți ale sale și moneda comună. Partidele sunt simple instrumente ale democrației și nu invers. Slăbiciunile noastre sunt naționalismul, egoismul, polarizarea și protecționismul. Să folosim aceste șase luni pentru consolidarea Europei și a comunității europene.

  Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei. – Dle Președinte, aș dori să îi mulțumesc în primul rând dlui prim-ministru Orbán pentru prezentarea unui program foarte ambițios. Aș dori, de asemenea, să le mulțumesc deputaților pentru dezbaterea captivantă și schimbul intens de opinii.

Consider că dezbaterea democratică reprezintă cea mai bună modalitate de a descoperi cele mai adecvate soluții pentru Europa. Cu toate acestea, există o condiție, ca interlocutorii să ai aibă un obiectiv comun. Consider că avem un astfel de obiectiv, deoarece majoritatea din acest Parlament ne dorim o Europă mai puternică. Mottoul ales de Președinția maghiară este astfel unul foarte adecvat și bun. Prin urmare, în numele Comisiei, aș dori să subliniez faptul că trebuie să sprijinim obiectivele Președinției maghiare.

Astfel cum s-a precizat clar în dezbatere, există sarcini grele de îndeplinit în acest semestru. Trebuie să introducem guvernanța economică, să găsim soluții pentru criza datoriilor suverane și să accelerăm punerea în aplicare a Strategiei UE 2020 – pentru a prezenta doar câteva dintre obiectivele din domeniul economic. Cu toate acestea, salutăm interesul Președinției maghiare pentru găsirea unei mai bune soluții pentru integrarea populației de etnie romă și strategia pentru regiunea Dunării.

Aș dori să fac câteva observații asupra modului mai eficient de integrare a populației de etnie romă în cadrul Uniunii Europene. După cum știți, ne-am angajat într-un program foarte amplu de sensibilizare și promovare a dialogului coordonat în cadrul statelor membre cu privire la oportunitățile oferite de fondurile UE. După Ungaria în 2009 și România în 2010, Slovacia și Bulgaria vor reprezenta ținta de anul acesta. Consider că, împreună cu dvs. și cu Președinția maghiară, vom putea prezenta în aprilie noul cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a populației de etnie romă.

Aș dori să fac câteva remarci pe marginea observațiilor dlui Cohn-Bendit, deoarece consider că este foarte important să demonstrăm clar în acest moment că UE sprijină Tunisia și poporul său. Aș dori, în special, să aduc un omagiu curajului de care au dat dovadă tunisienii în ultimele zile. Sunt sigur că UE îi va sprijini în demersul lor de îndeplinire a aspirațiilor democratice și de pace.

Noul guvern de uniune ar trebui să reprezinte cu adevărat dorințele societății tunisiene. Acesta ar trebui să conducă țara printr-o tranziție pașnică și democratică și să organizeze alegeri anticipate. Aș dori să asigur acest Parlament că suntem pregătiți să acordăm asistență imediată în pregătirea și organizarea procesului electoral, precum și sprijin pe termen lung pentru o tranziție spre o democrație autentică. Dacă este cazul, suntem, de asemenea, pregătiți să acordăm asistența necesară pentru a ajuta autoritățile tunisiene în ceea ce privește nevoile urgente.

Ca răspuns la solicitările de acțiune rapidă din partea Comisiei în problema referitoare la legea mass-mediei, aș dori să îi informez pe onorații deputați că discuția noastră cu autoritățile maghiare la nivel politic și la nivel de experți este intensă și în desfășurare. În această săptămână, Comisia va trimite o scrisoare de clarificare la Budapesta pentru a solicita explicații suplimentare. Aș dori să subliniez încă o dată că acționăm foarte rapid, având în vedere complexitatea problemei. De asemenea, trebuie să repet ceea ce președintele Barroso a afirmat: că suntem foarte încurajați de angajamentul politic al dlui Orbán de a corecta legea, dacă este cazul.

Suntem pe deplin încrezători că Ungaria va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că noua lege privind mass-media este aplicată în deplină conformitate cu valorile europene referitoare la libertatea mass-mediei și cu legislația UE relevantă, precum și cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, Comisia va acționa în deplină conformitate cu rolul său de gardian al tratatelor.

Aș dori să închei prin a afirma că avem totală încredere în angajamentul și entuziasmul Președinției maghiare. Am fost martorii pregătirii constante a autorităților maghiare pentru acest obiectiv, pentru un mandat energic în acest semestru important. Credem că împreună putem contribui la progresul proiectul european. Sunt sigur că Parlamentul European va sprijini această activitate și își va aduce contribuția în spiritul cooperării loiale. Cu siguranță trebuie să facem progrese foarte substanțiale în ceea ce privește prioritățile noastre majore din acest semestru.

Îi doresc Președinției numai bine pentru următoarele șase luni. Suntem nerăbdători să lucrăm împreună pentru binele Europei.

(Aplauze)

  Viktor Orbán, președinte în exercițiu al Consiliului. – (HU)Dle Președinte, întâi de toate, aș dori să le mulțumesc deputaților din Parlament care ne-au onorat cu discursurile lor în cadrul dezbaterii importante și interesante de astăzi. Această dezbatere a fost mult prea importantă pentru ca noi să tratăm problemele discutate printr-un răspuns scurt de un minut. Voi respecta timpul acordat, însă nu pot să nu răspund la unele întrebări.

Întâi de toate, voi vorbi din perspectiva prim-ministrului maghiar. Permiteți-mi să-mi exprim surprinderea că atât de multe persoane serioase și respectabile, precum cei care au făcut observații, comit o eroare factuală. Ar fi nedrept și stânjenitor, nu doar pentru dvs., ci și pentru mine, dacă aș prezenta o listă completă a tuturor persoanelor, începând cu dl Schulz, care au comis aici erori factuale referitoare la legea maghiară privind mass-media și democrația maghiară. Pentru a vă prezenta o viziune asupra erorilor factuale comise, permiteți-mi să vă ofer doar un exemplu: legea maghiară privind mass-media nu poate sancționa rapoartele neechilibrate și nu poate impune sancțiuni financiare pentru acest lucru. În acest caz, care este obiectul protestului dvs.? Și lista poate continua. Prin urmare, aș dori să afirm în mod clar că îmi pare rău să remarc că ați fost atât de amarnic induși în eroare și amăgiți. Observ acum în mod clar că nu mă pot aștepta să fiu tratat corect în cadrul acestei dezbateri și, în schimb, trebuie să am încrederea că Parlamentul European va putea emite un aviz obiectiv, nepărtinitor, pe care, de altfel, eu personal îl voi accepta cu bucurie și voi acționa în conformitate cu procedura stabilită.

Cu toate acestea, doresc să vă amintesc că ideea dlui Schulz conform căreia Președinția maghiară va fi evaluată nu în baza programului prezentat, ci a performanțelor sale, este pentru mine una importantă. Tot ce pot face este să vă recomand să urmați același principiu în ceea ce privește legea maghiară privind mass-media, care este în vigoare de câteva săptămâni. Vă voi trimite bucuros fragmente în limba germană din ziarele maghiare și veți observa că discursurile înfocate ale dlui Cohn-Bendit reprezintă copilării în comparație cu ceea ce se publică în presa maghiară. Gata cu acuratețea factuală.

Pe de altă parte, aș dori să le reamintesc criticilor legii mass-mediei că trăim în secolul al XXI-lea. Cum puteți crede că cineva din Ungaria, sau din altă țară europeană, ar putea suprima libertatea de opinie în epoca internetului? Pe parcursul campaniei electorale din Ungaria, am câștigat în mare parte alegerile prin intermediul Facebook și a serviciilor necontrolate de internet. Cum puteți crede că în secolul al XXI-lea cineva ar putea restrânge libera circulație a opiniilor? Sunt șocat să observ cât de mult trăiți în trecut.

La fel, aș dori doar să remarc, ca o chestiune de interes, că legea privind mass-media față de care emiteți obiecții a abrogat actul privind presa adoptat în 1986 în timpul regimului comunist, care, până la adoptarea noii legi privind mass-media, permitea închiderea ziarelor prin simpla ștergere a acestora din registru. Nimeni nu s-a plâns niciodată de acest fapt în ultimii douăzeci de ani, cu toate că acesta era un lucru total antidemocratic. Prin urmare, sugerez să continuăm această dezbatere privind legea mass-mediei dintr-o perspectivă rațională și în baza unor argumente raționale.

În același timp, doamnelor și domnilor, aș dori să vă informez că, spre deosebire de unele dintre opiniile exprimate aici, Ungaria este în proces de reclădire a statului de drept. Aș dori să punctez că, deși nu a reprezentat un subiect de dezbatere în ultimii ani, serviciile secrete maghiare au fost folosite în scopuri politice în toți acești ani, fapt care face acum obiectul unor proceduri judiciare. În Ungaria, poliția a primit ordine să folosească forța împotriva maselor pașnice, iar acest fapt reprezintă în prezent obiectul unor proceduri penale. În Ungaria, informațiile de interes public au fost falsificate, iar rezultatul se poate observa în starea actuală a economiei. Astăzi, statul de drept este reconsolidat în Ungaria, după o politică de degradare a acestuia, care, dintr-un motiv anume, nu a atras niciodată niciun fel de critici din partea dvs. Ascultând dezbaterea privind legea mass-mediei, din păcate a trebuit să ajung la concluzia că, de fapt, nu legea mass-mediei reprezintă o problemă pentru dvs., ci faptul că, printr-un act de solidaritate fără precedent în Europa, poporul maghiar a votat cu o majoritate de două treimi o forță politică în Ungaria. Acest lucru este, fără îndoială, o chestiune interesantă și provocatoare și sunt convins că poate fi folosit în folosul Europei.

Întrucât dl Lambsdorff a făcut, de asemenea, o observație personală, permiteți-mi să răspund și la aceasta. Dle Lambsdorff, mă adresez dvs., ca de la cetățean european la cetățean european, la fel cum un ungur se adresează unui german. Legea mass-mediei din țara dvs. nu este cu nimic mai democratică decât corespondenta sa din Ungaria, iar dacă doriți să contraziceți această afirmație, vă rog s-o faceți într-o dezbatere obiectivă. Iar eu nu voi accepta, nici din partea germanilor, nici a altcuiva, doar pentru că timp de patruzeci de ani am trăit sub un regim dictatorial, ca cineva să pună sub semnul întrebării angajamentul poporului maghiar față de democrație.

Desigur, legea privind mass-media poate și ar trebui să fie criticată, iar eu accept acest lucru ca fiind unul normal, însă o națiune nu ar trebui insultată. Iar eu aș dori să specific în mod clar că punerea sub semnul întrebării a angajamentului poporului și al guvernului maghiar față de democrație reprezintă o insultă la adresa poporului maghiar... (întrerupere, aplauze). Vă rog să-mi permiteți să fac referire la afirmația prin care Ungaria este acuzată că se îndreaptă spre dictatură. Am fost aici și am auzit cu urechile mele. Care este obiectul protestului dvs.? Am fost aici și am auzit cu urechile mele! M-ați amenințat, afirmând că Ungaria se îndreaptă spre un regim dictatorial. Ce este această afirmație dacă nu o insultă la adresa poporului maghiar? Iar eu, trebuie să precizez clar acest lucru, îmi voi proteja întotdeauna țara natală, Ungaria. Aceasta nu este o chestiune de legi privind mass-media!

În ceea ce privește problemele europene, dacă îmi permiteți, le voi aborda din cealaltă perspectivă. Consider că apariția pieții obligațiunilor, la care dl Verhofstadt a făcut referire, este un aspect important și aș dori să afirm că Președinția maghiară consideră necesară și inevitabilă formarea unei piețe a obligațiunilor pe termen lung. Prin urmare, sprijinim politicile europene care ghidează Ungaria și statele membre ale UE din zona euro, precum și întreaga Uniune Europeană, în această direcție. Aș dori să subliniez un lucru, și anume, că ar trebui să ne convingem propriile guverne, guvernele naționale, că nu trebuie să folosească instituirea unei piețe a eurobligațiunilor drept scuză pentru a face economii în domeniul reformelor structurale. Prin urmare, trebuie să întreprindem mai întâi reformele structurale necesare, după care introducerea pieții obligațiunilor va fi posibilă, în opinia mea.

În ceea ce privește problema Tunisiei, aș dori să evidențiez că ne aflăm în consultări continue cu reprezentanța străină și sprijinim, de asemenea, toate mișcările și eforturile democratice din afara granițelor Europei și, împreună cu reprezentanța străină, vom demonstra acest lucru cu suficientă fermitate. Totuși, nu trebuie să comparăm această problemă cu tendințele globale de persecutare a creștinilor. Ambele aspecte trebuie abordate.

În cele din urmă, doamnelor și domnilor, s-au exprimat o serie de preocupări cu privire la începuturile agitate ale mandatului Președinției maghiare și că acest lucru ar putea fi în detrimentul președinției UE. Permiteți-mi să vă spun că toate acestea vor depinde de dvs. În ceea ce ne privește, suntem pregătiți, la fel cum sunt și eu de altfel, să urmăm și să sprijinim ambele tendințe ale acestei duble dezbateri pe parcursul mandatului Președinției maghiare. Astfel, dacă doriți ca pe parcursul mandatului Președinției maghiare să dezbateți atât politicile UE, cât și cele maghiare, aș dori să afirm că suntem pregătiți în acest sens și nu vom considera situația nicidecum nefavorabilă. Însă aceasta nu înseamnă că suntem mulțumiți de situație, desigur. Nu suntem încântați că opiniile critice la adresa Ungariei sunt amestecate cu probleme de politică europeană, însă nu considerăm această situație ca fiind neobișnuită. Europa, de asemenea, este guvernată în mod democratic iar noi avem dezbateri democratice.

Nu m-am așteptat niciodată ca mandatul maghiar să fie o simplă procesiune victorioasă, ca un concurs de frumusețe în care modelele defilează și toți ceilalți doar aplaudă. Nu am crezut niciodată acest lucru! Sunt pe deplin conștient că vom avea dezbateri politice serioase. Sunt pregătit pentru aceasta, indiferent de subiectul abordat, și permiteți-mi să vă asigur că Ungaria și Președinția maghiară au suficientă forță să ducă la bun sfârșit dezbaterea pe probleme europene și maghiare, cu puterea și seriozitatea necesare, și că niciun atac la adresa politicii interne sau a problemelor maghiare nu ne va descuraja de la a duce la bun sfârșit prioritățile și programele noastre în domeniul UE și de la a face din acest mandat un succes. Obiectivul meu este să transform această jumătate de an, care promite să fie cea mai dificilă de până acum pentru Uniunea Europeană, într-una dintre cele mai de succes. Vă mulțumesc că mă onorați cu atenția dvs.

  Președinte. – În conformitate cu Regulamentul de procedură, intervențiile pentru chestiuni de ordin personal au loc la sfârșitul dezbaterii. Dl Schulz a solicitat să facă o astfel de intervenție pentru o chestiune de ordin personal.

(Murmure de dezacord)

Doamnelor și domnilor, acționăm în conformitate cu Regulamentul de procedură, pe care l-am adoptat împreună.

  Martin Schulz (S&D). – (DE) Dle Președinte, dle Orbán, v-ați adresat mie personal. De asemenea, v-ați adresat direct altor deputați din acest Parlament. Aș dori să vă transmit câteva idei la care să meditați în următoarele șase luni referitoare la observațiile despre poporul maghiar și despre dvs. ca reprezentant al acestuia. Dl Cohn-Bendit a descris în biografia sa relația pe care o are cu poporul maghiar. În grupul meu există deputați în Parlamentul European care au fost închiși în închisorile comuniste. În grupul meu există un deputat, dl Miguel Angel Martínez Martínez, care a fost torturat în Spania din cauza opoziției manifestate față de regimul Franco. Avem cu toții un obiectiv comun, dvs. și noi toți care ne aflăm aici, și anume acela de a apăra democrația, spre exemplu, împotriva acelor oameni care ne șicanează astăzi aici.

Nicio persoană care critică o lege nu insultă poporul maghiar. Puteți fi siguri de un lucru. Deputații de stânga din acest Parlament și, în special, grupul meu, vă vor promite că valori precum libertatea, democrația și justiția sunt valorile noastre comune. Dacă considerăm că o lege nu se conformează acestor valori, atunci vom critica legea, însă acest lucru nu înseamnă că criticăm poporul maghiar.

(Aplauze)

Dacă noi toți vom lua aceste lucruri în serios, dle Orbán, atunci se va întâmpla ceva de care noi și dvs. avem nevoie. Nu putem crea o Europă de succes prin dezmembrarea acesteia. Europa va avea de câștigat doar în cazul în care statele membre suverane și Uniunea cu comunitatea sa lucrează împreună. Nu le învrăjbiți una împotriva celeilalte. Pentru următoarele șase luni, v-ați asumat rolul de președinte în exercițiu al Consiliului. Dorim să vă alăturați nouă în apărarea valorilor europene și nu să învrăjbiți Ungaria împotriva Uniunii Europene.

(Aplauze)

  Președinte. – Vă mulțumesc, dle Schulz. Dle prim-ministru, vă mulțumesc pentru discurs și prezență. Dle Cohn-Bendit, doriți să aveți și dvs. o intervenție pentru o chestiune de ordin personal?

  Daniel Cohn-Bendit (Verts/ALE). – (FR) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, există momente în istorie – vă pot spune acest lucru în orice limbă – când pur și simplu nu trebuie să depășim o anumită limită.

Dle prim-ministru Orbán, sunteți mândru de poporul maghiar și aveți tot dreptul să fiți, însă democrația ne spune un lucru, de la Tocqueville la toți teoreticienii democrației: „adevărul nu este întotdeauna de partea majorității”.

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Președinte. – Dle Cohn-Bendit, trebuie să fie o intervenție pentru o chestiune de ordin personal.

  Daniel Cohn-Bendit (Verts/ALE). – (FR) Aveți de gând să faceți liniște acolo? Când dl Orbán afirmă în acest Parlament...

(Zgomot în Cameră)

Mobilizați extrema dreaptă? Aveți tot dreptul s-o faceți.

Când dumnealui afirmă în acest Parlament că noi am spus ceva împotriva poporului maghiar, dă dovadă de populism naționalist; aceasta înseamnă că nu se dorește discutarea unui conținut, ci mai degrabă învrăjbirea unora împotriva celorlalți. Este un lucru nedemn de Uniunea Europeană, dle Orbán. Ne-ați invitat să luăm cina cu dvs. Mi-am pierdut pofta de mâncare acum; nu voi cina cu dvs. Ceea ce ați făcut a fost scandalos!

  Gerard Batten (EFD). – Dle Președinte, iau cuvântul conform aceluiași articol, oricare a fost aceasta, ca și dl Cohn-Bendit. Aș dori niște clarificări, iar dvs. cunoașteți Regulamentul de procedură mult mai bine decât mine, dle. Singurul articol referitor la intervențiile pentru chestiuni de ordin personal este articolul 151 care afirmă că vorbitorii trebuie să se rezume la declarații despre propria persoană. Conform cărui articol i s-a permis dlui Schulz să țină un discurs? Conform cărui articol i se permite dlui Cohn-Bendit să țină un discurs în această situație? Sunt toți deputații din Parlamentul European egali sau unii sunt mai egali decât alții?

(Aplauze)

  Președinte. – Doamnelor și domnilor, dl Orbán s-a adresat, de fapt, dlui Schulz în mod direct – așa stau lucrurile – pentru a-și exprima preocuparea că această discuție poate aduce ofense națiunii maghiare. Acestea au fost cuvintele sale.

Problemele care au fost ridicate în Parlament au fost clarificate. Să ne păstrăm demnitatea. Președinția maghiară a făcut o prezentare importantă. Am adoptat programul Președinției maghiare, l-am aprobat și am ascultat câteva discursuri foarte pozitive despre ce va face Ungaria în următoarele șase luni. Acest lucru este extrem de important pentru noi toți. Să ne exprimăm încă o dată aprobarea și să ne retragem în mod calm după dezbatere, întrucât aceasta a fost o dezbatere foarte importantă. În conformitate cu Regulamentul de procedură, am acordat cuvântul deputaților care au solicitat să intervină pentru chestiuni de ordin personal. Aș dori să-i mulțumesc dlui Orbán pentru discursul său și pentru că a luat parte la ședința noastră și pentru prezentarea programului Președinției maghiare.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Dominique Baudis (PPE), în scris. – (FR) În următoarele șase luni, veți deține președinția Consiliului și vă veți confrunta cu multe provocări. Faceți din ieșirea din criză principala dvs. prioritate. Sunt convins că în mandatul dvs. instituțiile și statele membre își vor continua buna cooperare. Este de datoria noastră să asigurăm supraviețuirea pe termen lung a mecanismelor de solidaritate și stabilitate care și-au demonstrat deja eficiența.

În vederea atingerii obiectivelor noastre, va trebui, de asemenea, să ne concentrăm atenția asupra reformei sistemului financiar internațional. Noi, europenii, am fost precursorii reglementării și supravegherii piețelor financiare. Președinția franceză a G20 reprezintă o ocazie care trebuie valorificată. O Europă unită ar trebui să ofere un exemplu partenerilor săi externi.

Politica europeană de vecinătate reprezintă un instrument esențial în politica externă a Uniunii. Datorită acesteia, menținem relații stabile cu vecinii noștri cei mai apropiați. Parteneriatul estic, care este una dintre prioritățile noastre, nu ar trebui promovat în detrimentul Parteneriatului mediteranean. Uniunea pentru Mediterana, care merită la fel de mult atenția noastră, pierde teren. Europa o susține ferm în continuare. Cum intenționați să o restabiliți?

  Ivo Belet (PPE), în scris. – (NL) Este un lucru pozitiv faptul că prim-ministrul maghiar a subliniat în mod clar dorința sa de a modifica noua lege a mass-mediei în cazul unei cereri a UE în acest sens. Comisia Europeană trebuie să poată acum să-și desfășoare activitatea în totală independență. Acesta este singurul mod în care se poate ieși din jocurile partidelor politice. Pluralismul și libertatea mass-mediei reprezintă valori europene fundamentale. Toate statele membre ale UE, nu doar Ungaria, și-au asumat angajamentul oficial de a le respecta. Acest lucru este consacrat în Tratatul UE, iar Consiliul Europei a încheiat acorduri oficiale în acest sens. Suntem încrezători că guvernul maghiar nu va lăsa loc de ambiguități în acest caz.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Aș dori să salut Ungaria care și-a început primul mandat la președinția Uniunii Europene. Ungaria, care a preluat președinția de la un stat membru vechi, Belgia, își începe mandatul într-o perioadă mai degrabă dificilă, deoarece nu toate statele membre ale Uniunii Europene se bucură de o redresare economică la fel de plină de succes ca urmare a crizei economice și financiare. În plus, vor fi necesare chiar mai multe eforturi pentru a depăși complet criza, prin urmare, sunt de acord cu prioritățile stabilite de Ungaria în ceea ce privește stabilizarea economică europeană și problemele legate extinderea UE, energie și integrarea populației de etnie romă. Aș dori să atrag atenția asupra faptului că Directiva privind concediul de maternitate, care a fost respinsă de statele membre, ar trebui revizuită de urgență, ca să nu mai menționez și perspectiva nesigură a Directivei privind antidiscriminarea, care este încă blocată în Consiliu. Aceste acte legislative sunt foarte importante pentru cetățenii europeni, prin urmare, viitorul lor trebuie decis în cel mai scurt timp posibil. Mai mult, aș îndemna țara care deține președinția să acorde mai multă atenție modernizării învățământului superior care are un impact asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Sunt încântată de faptul că în cadrul programului său Ungaria enumeră combaterea sărăciei infantile drept una dintre prioritățile sale, însă aș îndemna insistent țara care deține președinția să ia măsuri concrete în acest domeniu și să coopereze cu Comisia Europeană prin inițierea unei strategii sau a unui act legislativ privind sărăcia infantilă. Astfel, urez Ungariei un mandat de succes în următoarele șase luni, îmbunătățirea situației cetățenilor europeni și garantarea drepturilor și a libertăților acestora.

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Legea privind mass-media adoptată de parlamentul maghiar este în evident dezacord cu articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care garantează libertatea de exprimare și de informare. Grupul de control instituit în conformitate cu această lege maghiară are sarcina de a asigura „caracterul echilibrat” al rapoartelor jurnalistice. Acest fapt ar putea împiedica în mod grav libertatea presei și deschide calea deciziilor arbitrare. Mai mult, același grup de control este format din membri aleși din rândul singurului partid de guvernământ. O astfel de componență nu face nimic pentru a asigura obiectivitatea deciziilor grupului de control sau independența acestuia ca autoritate față de guvernul maghiar. Invit insistent Comisia Europeană să efectueze imediat o examinare juridică a acestei legi și a punerii sale în aplicare și, dacă este cazul, să ia măsuri în legătură cu Ungaria pentru a se asigura că această lege este modificată și aliniată la valorile fundamentale care stau la baza Uniunii Europene.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Din păcate, dl prim-ministru Orbán a pornit această dezbatere în cel mai nepotrivit mod posibil, începându-și discursul cu o diatribă anticomunistă, căutând să distragă atenția de la propria vină gravă în ceea ce privește exacerbarea situației economice a Ungariei și creșterea exponențială a șomajului și a sărăciei cu care țara se confruntă în prezent, evitând în același timp recunoașterea încălcării democrației, a libertății de exprimare, a drepturilor sindicatelor și a altor drepturi sociale și de muncă, împreună cu încălcarea libertății presei și a drepturilor fundamentale ale omului.

Urmărim evoluția situației din Uniunea Europeană cu mare îngrijorare. Președinția maghiară nu a oferit niciun răspuns credibil la aceste probleme cu care se confruntă și alte țări ale UE. Dimpotrivă, președintele Orbán și-a reafirmat pozițiile autoritare, insistând asupra liberalizării piețelor financiare și a reformelor structurale necesare în vederea îndeplinirii integrale a obiectivelor capitalismului pe care UE îl deservește.

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), în scris. – (PL) În 2011 vom lucra la multe subiecte importante, precum directiva privind drepturile consumatorilor, legislația privind serviciile financiare și proprietatea intelectuală și la pregătirile pentru viitoarea perspectivă financiară pentru perioada 2014-2020. Având în vedere acest lucru, sper ca Președinția maghiară și cea poloneză care îi succede imediat acesteia, să contribuie la realizarea acestor proiecte specifice, transformând vechea noastră prietenie într-o cooperare fructuoasă în cadrul UE.

Din păcate, debutul mandatului maghiar a fost în mod evident distrus și dominat de controversata lege privind mass-media adoptată recent de această țară. Instituțiile UE nu au putut ignora această problemă ca urmare a scrisorii adresate Bruxelles-ului de un număr mare de intelectuali europeni. Din informațiile disponibile astăzi, se pare că anumite dispoziții ale legii maghiare, spre exemplu, cele privind procedurile de numire și dizolvare a Autorității naționale pentru mass-media și telecomunicații, precum și cele referitoare la domeniul de competență a acestui organism, pot ridica semne de întrebare referitor la independența mass-mediei maghiare.

Reacția puternică a grupului meu politic, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, nu este, totuși, menită să critice națiunea maghiară, ci statul care deține președinția UE. Problema este urgentă. Este în interesul atât al Ungariei, cât și al UE în ansamblu ca această problemă să fie clarificată fără întârziere pentru a ne concentra în principal asupra problemelor de maximă urgență cu care se confruntă întreaga UE.

  Robert Goebbels (S&D), în scris. – (FR) Dl Orbán susține că este democrat. Orice democrat care se respectă trebuie să accepte criticile care vizează acțiunile sale politice. Totuși, când prim-ministrul maghiar descrie criticile aduse politicii sale drept un atac la adresa poporului maghiar, comite o gravă eroare. Prin această încercare naționalistă de a deturna dezbaterea, dumnealui demonstrează că dovezile calității sale de democrat sunt suspecte.

  Kinga Göncz (S&D), în scris. – (HU) Nimeni nu poate nega începutul agitat al Președinției maghiare. Speram că o introducere convingătoare din partea prim-ministrului maghiar la Strasbourg va face să dispară îngrijorarea. Observ cu regret că acest lucru nu s-a întâmplat. Dl Viktor Orbán nu s-a prezentat grupurilor din Parlamentul European ca politician european dornic de consens și compromis, ci ca un „luptător” care folosește un ton populist și naționalist și care „apără poporul maghiar” de „atacuri”. Cu toate acestea, deputații din Parlamentul European nu au insultat nici poporul maghiar, nici guvernul maghiar, iar numeroasele critici au fost exprimate la adresa acțiunilor îngrijorătoare întreprinse de Fidesz, printre care se numără legea privind mass-media. Preponderent euroscepticii și vorbitorii de extremă dreaptă au adoptat un ton ofensator pe măsură ce s-au lansat într-o acțiune concertată evidentă împotriva celor care critică guvernul maghiar. Mă întristează faptul că aplicarea programului Președinției maghiare ar putea fi pus în pericol de atacurile guvernului la adresa statului de drept. Turnura pe care evenimentele o vor lua după un astfel de debut agitat, contrar avertizării dlui Viktor Orbán, nu va depinde de Parlamentul European, ci de disponibilitatea și capacitatea Fidesz și a liderului acestuia de a se angaja într-o politică care respectă valorile europene, atât acasă, cât și pe scena europeană. De fapt, prim-ministrul nu poate avea două roluri – unul pe care să îl adopte acasă, ca șef al guvernului, și unul în Europa, ca președinte în exercițiu – ci doar unul: cel al politicianului care acordă atenție în mod egal valorilor și principiilor noastre comune, indiferent de locul în care se află.

  Zita Gurmai (S&D), în scris. – Sunt mândră că țara mea deține în prezent președinția Consiliului. Ceea ce aș dori să evidențiez, mai degrabă decât lipsa unui angajament democratic din partea guvernului Orbán, este absența totală a problemelor de gen de pe lista de priorități a președinției.

Există o singură referință plauzibilă la această problemă iar – într-o perioadă în care femeile europene sunt amenințate de consecințele unei crize economice devastatoare, în timp ce șomajul în rândul acestora explodează iar guvernele conservatoare reduc serviciile de asistență socială și introduc sisteme de impozitare dezavantajoase – acest fapt nu reprezintă mare lucru. Incluziunea socială, provocările demografice etc. sunt toate probleme importante însă situația femeilor trebuie evaluată separat deoarece problemele și nevoile lor sunt diferite de cele ale bărbaților: pe piața muncii și în legătură cu sistemele de pensii și de asigurări de sănătate, cu sistemele de impozitare etc.

Invit Ungaria să nu-i fie frică să folosească influența președinției prin rotație a Consiliului în beneficiul femeilor. Asigurați-vă că Consiliul adoptă Directiva privind concediul de maternitate astfel cum a fost votată în Parlament, sporiți drepturile privind sănătatea sexuală și a reproducerii (începând cu Ungaria, desigur), depuneți eforturi în vederea unei realizări strategiei UE 2020 orientate mai mult către problemele de gen și influențați factorii de decizie pentru un buget al UE atent la aceste probleme.

  Ivailo Kalfin (S&D), în scris. – (BG) Aș dori să-l felicit pe dl Orbán la începutul mandatului Președinției maghiare a UE. Cu toții vă dorim un mandat de succes. Este de înțeles că această dorință este puternică în special în rândul noilor state membre. Una dintre prioritățile declarate ale Președinției maghiare este extinderea spațiului Schengen. Această problemă este extrem de importantă pentru cetățenii și socialiștii bulgari. Încă din prima zi după aderarea la UE la 1 ianuarie 2007, autoritățile bulgare au acționat pentru ca Bulgaria să devină o graniță externă fiabilă a UE. În prezent, la începutul anului 2011, misiunea este aproape îndeplinită. Aștept ca Președinția maghiară să adopte rezoluția Consiliului European în favoarea aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen până la jumătatea anului 2011. În săptămânile care urmează, după ce ultimele cerințe tehnice importante vor fi îndeplinite, Consiliul European va trebui să decidă includerea Bulgariei și a României în spațiul Schengen fără a mai impune condiții politice suplimentare.

  Tunne Kelam (PPE), în scris. – Invit insistent Președinția maghiară să analizeze problemele privind libertatea de circulație în domeniul educațional și al pieței muncii. În prezent, recunoașterea reciprocă a calificărilor obținute în cadrul instituțiilor educaționale din diferite state membre, precum și a experienței pe diferite piețe ale muncii, se confruntă cu numeroase obstacole.

Situația actuală: În timp ce Comisia realizează o evaluare a progresului în educație, solicit Președinției maghiare să asigure abordarea serioasă a acestei probleme și în Consiliu. Este necesar ca statele membre să fie convinse de necesitatea adoptării unor proceduri simplificate de recunoaștere a calificărilor educaționale, indiferent de țara în care au fost obținute.

Salut voința Președinției maghiare de a stimula crearea unei rețele europene integrate de gazoducte care ar trebui să pună capăt izolării unora dintre statele membre, inclusiv Estonia, Letonia și Lituania.

Aș dori să reamintesc noii Președinții că Parlamentul European a adoptat două documente importante despre solidaritatea și securitatea energetică care trebuie puse în aplicare de către Consiliu. Sper că Consiliul European din februarie va cădea de acord cu privire la o nouă strategie energetică europeană. Aceasta ar trebui să includă, de asemenea, un plan pentru rețeaua de conexiuni energetice din regiunea Mării Baltice.

  Krzysztof Lisek (PPE), în scris. – (PL) Sprijin în totalitate prioritățile Președinției maghiare în baza naturii lor proeuropene și a similarității cu interesele UE în ansamblu. Reprezint următoarea țară care va prelua președinția și aș dori să fac cunoscut faptul că vom coopera strâns cu Președinția maghiară. Buna cooperare va facilita transferul fără dificultăți al președinției în cadrul trioului Polonia-Cipru-Danemarca.

Sunt mulțumit în special de declarația Ungariei referitor la angajamentul său în dezvoltarea Parteneriatului estic și a politicii europene de vecinătate. La fel, aș dori să-mi exprim mulțumirea față de faptul că extinderea UE reprezintă una dintre prioritățile Președinției maghiare. Faptul că Ungaria și Polonia au poziții atât de similare cu privire la extinderea UE ar trebui să contribuie la garantarea continuității în acest domeniu pe parcursul președinției poloneze. Sper că summitul Parteneriatului estic care va avea loc în mai nu va reprezenta o simplă trecere în revistă a punerii în aplicare a acestei inițiative pe parcursul celor doi ani de existență, ci va aduce rezultate concrete cu privire la călătoriile fără viză, comerț și energie.

La fel ca și Președinția maghiară, Polonia consideră necesară existența unei abordări comune a justiției și a libertății, prin consolidarea protecției datelor cu caracter personal și promovarea drepturilor civile și a valorilor comune la nivelul UE. Una dintre priorități îndeamnă la utilizarea sustenabilă a resurselor, acționând astfel în continuarea obiectivelor președințiilor anterioare spaniolă și belgiană și evidențiind eforturile ample depuse de Comisie în acest domeniu. Este esențial ca măsurile planificate să aibă în vedere diferitele condiții și potențiale existente în statele membre.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. – Felicit Ungaria pentru programul său care prioritizează creșterea economică și poziția Europei în lume. Unul dintre dosarele importante aflate pe agenda președinției se referă la extinderea Spațiului Schengen prin admiterea României și Bulgariei. Aderarea la Spațiul Schengen reprezintă un angajament pe care România și l-a asumat cu deplină responsabilitate. Am depus eforturi mari pentru a securiza frontiera externă a UE și, așa cum confirmă rapoartele de aderare a țarii mele la spațiul Schengen, România este pregătită să aplice acquis-ul Schengen. România ar trebui să fie evaluată în mod corect, în conformitate cu aceleași criterii care au fost aplicate statelor care au aderat înaintea noastră la Spațiul Schengen. Am încredere în sprijinul Președinției ungare în această privință.

  Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris. – Vă mulțumesc pentru afirmarea sprijinului dumneavoastră pentru extinderea spațiului Schengen în Bulgaria și Romania. Este adevărat ce spuneați că s-au făcut eforturi foarte mari. Romania a făcut eforturi importante, financiare și umane. Sistemele implementate cu sprijinul concernului franco-german EADS sunt cele mai moderne din Uniune. Sunt convins că frontiera maritimă a României, de exemplu, este incomparabil mai bine apărată decât frontiere similare ale unor state membre Schengen.

Toate rapoartele de evaluare pentru România sunt pozitive. Aceasta a îndeplinit toate cerințele acquis-ului Schengen. Este normal să aștepte un răspuns în conformitate cu regulile comunitare. Sprijinul Președinției ungare este necesar în acest demers.

Un alt punct important de pe agenda Președinției este cel legat de promovarea Strategiei Dunării. Strategia Dunării este un proiect comun în care toți partenerii trebuie să-și îndeplinească angajamentele pentru a asigura funcționalitatea și realizarea obiectivelor asumate. Trebuie pus în aplicare un program de implementare a priorităților strategice fără a crește alocarea de fonduri din liniile bugetare deja existente; la resursele prevăzute trebuie adăugate atât contribuția statelor implicate, cât și posibilitatea de relocare a fondurilor ne-epuizate din alte segmente .

  Cristian Dan Preda (PPE), în scris. – Apreciez faptul că Președinția maghiară a Consiliului Uniunii Europene a inclus în programul său semestrial susținerea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, ca o realizare tangibilă a integrării europene pentru cetățenii Uniunii. Conform documentului prezentat de premierul Orban Victor, Președinția maghiară afirmă: „Dorim să primim aceste două state membre în spațiul Schengen de îndată ce îndeplinesc toate condițiile necesare”. Această declarație intervine într-un moment în care discuția despre aderarea la Schengen a celor două țări intrate în UE în 2007 tinde să treacă dintr-un registru strict tehnic într-unul politic. Se vorbește deja despre amânare, inclusiv în ipoteza în care cerințele tehnice ar fi respectate în chip impecabil. Iată de ce consider că e nevoie de un efort de construcție a încrederii. Dialogul rămâne, de aceea, un mijloc esențial. În lipsa lui, europenii din Bulgaria sau România vor rămâne cu sentimentul excluderii și discriminării. Avem oare nevoie de cetățeni europeni de mâna a doua?

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris. – (PL) Sportul este una dintre prioritățile Președinției maghiare. Aceasta este o veste foarte importantă pentru lumea sportivă și, mai presus de toate, pentru milioanele de europeni implicați în activități fizice recreative și sportive la nivel de masă. În ciuda noului cadru juridic, s-au înregistrat puține progrese în crearea unor condiții mai bune de finanțare a afacerilor în domeniul sportiv din Europa. Sportul amator este omis în dezbaterile publice și cercetarea socială, iar rolul pe care îl joacă în prevenirea bolilor și îmbunătățirea condițiilor de trai și a calității vieții europenilor este subestimat. Beneficiile exercițiilor regulate pot fi grupate în patru categorii: beneficii pentru sănătate, beneficii sociale, beneficii economice și beneficii politice. Sportul amator face posibilă atingerea a multe obiective politice, inclusiv promovarea sănătății și a culturii, a educației, a integrării sociale, a combaterii discriminării, a reducerii activităților infracționale și a luptei împotriva dependenței de droguri. Sportul înseamnă, de asemenea, cheltuieli mai reduse cu asistența medicală.

Prin urmare, aș dori să atrag atenția Președinției maghiare cu privire la declarația scrisă nr. 62/2010 a Parlamentului European referitoare la creșterea sprijinului acordat de Uniunea Europeană sporturilor la nivel de masă, a cărei coautoare sunt. Declarația este dovada angajamentului nostru față de sport și îmbunătățirea calității vieții populației europene. Prin aceasta solicităm acordarea atenției cuvenite sportului la nivel de masă în cadrul comunicării privind sportul și a unei garanții de finanțare adecvată a programului în materie de sport al UE. Acordarea unui sprijin sporit din partea UE sportului amator înseamnă susținerea unui stil de viață mai sănătos pentru milioane de europeni.

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris. – (PL) Mottoul principal al președinției în ansamblu este „O Europă puternică”. Criza și deciziile luate până în acum la nivel de state membre au arătat că avem nevoie de mai multă Europă, nu mai puțină, pentru a face față provocărilor cu care ne confruntăm în prezent. Combaterea crizei, depășirea problemei datoriei publice a statelor membre și continuarea măsurilor destinate să asigure stabilitatea zonei euro și să consolideze guvernanța economică ar trebui să fie prioritare. Președinția maghiară contează pe „aportul uman” și, mai presus de toate, pe o creștere a nivelului ocupării forței de muncă. Europa are drept obiectiv creșterea durabilă, care ar trebui asigurată prin crearea de locuri de muncă și incluziune socială. Având în vedere nevoia unei securități sporite în domeniul aprovizionării cu gaz, ar trebui să luăm măsuri în vederea instituirii unei politici energetice comune în cel mai scurt timp posibil. Aspectul regional care poate fi constatat în programul de activități este de salutat. Acesta include, inter alia, strategia pentru regiunea Dunării, o strategie privind populația de etnie romă și problemele legate de Parteneriatul estic. Există, de asemenea, planuri de extindere a spațiului Schengen pentru a include România și Bulgaria. Aceasta este o problemă de o importanță esențială întrucât toate statele membre ar trebui să se bucure de aceleași drepturi. De asemenea, există discuții privind încheierea negocierilor de aderare cu Croația pe parcursul Președinției maghiare. O politică de extindere responsabilă ar trebui să aducă stabilitate, pace și coeziune pe continentul european. Punctul de referință pentru activitatea desfășurată de președinția belgiană a fost Europa, în deplinul sens al cuvântului. Aceasta nu înseamnă că abordarea națională, pe care Ungaria ar putea să o aleagă, nu poate fi în armonie sau chiar în contrast cu abordarea comunitară.

  Csaba Sógor (PPE), în scris. – (HU) În ceea ce privește Președinția maghiară, multe persoane au criticat covorul folosit ca parte a imaginii președinției, în special secțiunea care prezintă o hartă a evenimentelor de la 1848. Harta în cauză este cea a Europei din 1848. Acest lucru este menit să simbolizeze, printre altele, că încă din 1848 Ungaria lupta pentru libertatea popoarelor europene, inclusiv pentru libertatea presei. Ca ungur cu rădăcini transilvănene, sunt astăzi cetățean al României. Ca cetățean al acestei țări, aș dori să fac câteva observații pe marginea procesului de extindere a spațiului Schengen. Cele douăsprezece state membre noi s-au angajat să participe la construirea unei Europe comune în speranța că aceleași drepturi și obligații se vor aplica în cazul lor, ca și în cel al statelor membre vechi. România, de asemenea, a crezut că după îndeplinirea criteriilor tehnice relevante, va putea deveni parte a spațiului Schengen, o zonă lipsită de granițe interne, la data prestabilită. Cu toate acestea, în prezent auzim discuții despre intențiile unor state membre de a impune României condiții suplimentare față de criteriile prestabilite. Solicit Președinției maghiare să facă tot ce îi stă în putere pentru a asigura aderarea la normele comune și a le reaminti celor care își exprimă dezacordul consecințele negative incomensurabile ale unei astfel de decizii, întrucât menținerea credibilității UE este în interesul nostru, al tuturor celor 27 de guverne. În cele din urmă, o observație despre covor înainte să închei: covorul este un accesoriu util și ne face un serviciu: oamenii pot chiar să își șteargă picioarele pe el. Înseamnă că mottoul Președinției maghiare „O Europă puternică” înseamnă a fi în serviciul celorlalți. Noi, minoritățile din România, Slovacia și din toată Europa vom fi parteneri în acest sens.

  Michèle Striffler (PPE), în scris. – (FR) Președinția maghiară a venit într-un moment crucial pentru Europa, când anumite state membre continuă să se confrunte cu o criză socială și economică gravă. Stabilitatea monedei euro trebuie să fie una dintre prioritățile Președinției maghiare, iar eu nu am nicio îndoială că Consiliul va face tot ce îi stă în putere pentru a combate speculația monetară și că va face progrese considerabile în ceea ce privește guvernanța economică europeană.

În al doilea rând, aștept ca Președinția maghiară să facă tot cei îi stă în putere pentru a stabili, în colaborare cu alte instituții europene, o strategie europeană veritabilă pentru incluziunea populației de etnie romă. Aplicarea unei astfel de strategii este deosebit de importantă pentru mine și aș dori ca Președinția maghiară să abordeze această problemă.

În cele din urmă, aș dori să îmi exprim solidaritatea față de guvernul maghiar în fața controversei care a învăluit primele câteva zile ale mandatului maghiar, în special, în ceea ce privește legea mass-mediei. Nimeni nu se îndoiește că Ungaria este o democrație, iar dl Orbán a subliniat că va fi pregătit să modifice legea în cazul în care Comisia identifică inconsecvențe față de dreptul european. Îi invit pe toți să dea dovadă de responsabilitate și să înceteze această controversă lipsită de sens.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Ungaria preia președinția UE într-o perioadă în care criza economică și financiară este în continuă desfășurare. Temele de bază ale programului ultimei țări din trioul de președinții care a inclus Spania și Belgia sunt redresarea economică, integrarea populației de etnie romă, strategia energetică, procesul de extindere și implicarea publică în proiectul european. În ceea ce privește redresarea economică, programul consideră instituționalizarea mecanismului de stabilizare financiară și semestrul european ca fiind esențiale. Cred că consolidarea cooperării și a coordonării la nivel economic este foarte importantă ca instrument de promovare a competitivității și inovării europene și, prin urmare, de prevenire și/sau anticipare a crizelor viitoare. Noua strategie de transport pentru perioada 2011-2020 va fi adoptată împreună cu modificările la directiva privind rețeaua de transport care sunt esențiale pentru realizarea pieței interne și a coeziunii sociale, economice și teritoriale. Transportul rutier, navigația pe râurile UE și aplicarea sistemului Galileo reprezintă alte subiecte de dezbatere. Încă o dată, politica regională pare a fi piesa de rezistență a întregii strategii maghiare, capabilă de ofere răspunsuri integrate la criza economică și la dezechilibrele regionale. Alocarea cadrului financiar multianual post-2014 pare a fi problema esențială de dezbatere pentru Președinția maghiară.

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. – Președinția ungară a Consiliului UE și-a asumat ca obiectiv general întărirea instituțională, economică, socială și politică a Uniunii Europene. De asemenea, Președinția ungară a Consiliului s-a angajat să adopte și să demareze implementarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Aceasta va avea un rol deosebit de important pentru toate statele riverane Dunării și va contribui la consolidarea procesului de integrare europeană în regiunea Balcanilor de Vest.

Așteptăm cu interes lansarea „Cărții albe privind politica de transport a Uniunii Europene pentru perioada 2011-2020”, domeniu esențial pentru dezvoltarea economică și pentru coeziunea economică și socială a Uniunii.

Având în vedere că dezbaterile privind viitoarea perspectivă financiară au început, solicităm Președinției ungare urgentarea dezbaterilor în cadrul Consiliului aferent acestui document, astfel încât procesul de revizuire a TRO-T să poată lua în considerare rezultatul acestor dezbateri.

Având în vedere că în UE o persoană din șase este expusă riscului sărăciei, solicităm Consiliului să considere reducerea sărăciei ca principala prioritate și să adopte masuri concrete în acest sens.

De asemenea, salut intenția Președinției ungare de a realiza un acord politic privind stabilirea unui Cadru European pentru integrarea romilor, precum și intenția de a lansa implementarea Strategiei UE privind persoanele cu dizabilități.

  Rafał Trzaskowski (PPE), în scris. – (PL) O Europă puternică, instituirea unui gestiuni economice eficiente în UE, apropierea de vecinii UE; dorim să susținem Președinția maghiară în îndeplinirea acestor priorități. De asemenea, este foarte important pentru noi faptul că Președinția maghiară contează pe un parteneriat strâns cu Parlamentul European. Aș dori să mai subliniez un singur aspect, ca deputat specializat în probleme instituționale și, în același timp, ca reprezentant al țării care va prelua președinția Uniunii Europene de la Ungaria. Președinția maghiară este foarte importantă, nu doar datorită priorităților sale care coincid cu cele ale Poloniei, ci și pentru că este o președinție de tranziție. Tratatul de la Lisabona a slăbit rolul președinției, însă acest rol nu a fost încă pe deplin definit și aceasta este ultima șansă de a face acest lucru. Gama de instrumente de care vor dispune ulterior polonezii va depinde de locul pe care Președinția maghiară reușește să îl obțină în cadrul mozaicului instituțional reprezentat de UE. Voi urmări activitatea acesteia cu atât mai mult interes din acest motiv.

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Ungaria preia președinția Consiliului de la Belgia. Aceste două state membre sunt extrem de diferite. Unul este epitoma statului european tradițional, iar celălalt încearcă încă să își croiască un drum în Europa. Sper că Președinția maghiară va urma calea adoptată de Belgia, concentrându-și atenția asupra intereselor generale ale Europei. Președinția maghiară a prezentat o listă amplă de priorități. Ca modalitate de a aduce UE mai aproape de cetățenii săi, Ungaria și-a stabilit drept obiectiv aplicarea Cartei drepturilor fundamentale. Acest lucru ar trebui să fie interesant dacă ne gândim că în prezent Ungaria este supusă unui șuvoi de critici internaționale din cauza noii legi privind mass-media, care este în evident dezacord cu articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Ca membră titulară a Comisiei pentru bugete, sunt deosebit de interesată de evoluția situației în domeniul supravegherii financiare sporite și al mecanismului permanent de criză. Belgia a oferit un bun exemplu și a deschis calea în ceea ce privește direcționarea atenției asupra problemelor sociale. Să sperăm că Ungaria va urma această tendință.

PREZIDEAZĂ Diana WALLIS
Vicepreședintă

6. Votare

  Președinta. – Următorul punct de pe ordinea de zi îl reprezintă votarea.

(Pentru rezultate și alte detalii cu privire la vot: vă rugăm să consultați procesul-verbal)

6.1. Drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (A7-0307/2010, Françoise Grossetête) (vot)

6.2. Acordurile de parteneriat voluntar FLEGT (vot)

6.3. Acordul UE-Camerun privind legislația în domeniul forestier (A7-0371/2010, Yannick Jadot) (vot)

6.4. Acordul UE-Republica Congo privind legislația în domeniul forestier (A7-0370/2010, Yannick Jadot) (vot)

6.5. Acordul interimar de parteneriat între CE și statele din Pacific (vot)

6.6. Acordul interimar de parteneriat între CE și statele din Pacific (A7-0365/2010, David Martin) (vot)

6.7. Adopția internațională în Uniunea Europeană (vot)

6.8. Acordul de stabilizare și de asociere între CE și Serbia (B7-0021/2011) (vot)

– Înainte de votul asupra amendamentului 4:

  Ulrike Lunacek (Verts/ALE). – Dnă președintă, aș dori să propun un amendament oral la amendamentul nr. 4, efectuat de dna Brantner împreună cu mine, ștergând cea de-a doua parte. A se citi: „Invită Serbia să intre în dialog cu Kosovo, fără să se mai refere la noile negocieri privind statutul său”.

Sper că am sprijinul dvs. în acest sens.

  Bernd Posselt (PPE). – (DE) Dnă președintă, aș dori să recomand doar ca, în aceste circumstanțe, să votăm pentru.

(Amendamentul oral a fost acceptat)

– Înainte de votul asupra amendamentului 8:

  Jelko Kacin (ALDE). – Dnă președintă, având în vedere importanța drepturilor omului, aș dori să aibă loc un vot prin apel nominal asupra amendamentului 8. Acesta se referă la surprinzătoarea și nefericita decizie a guvernului sârb de a nu participa la ceremonia de acordare a Premiului Nobel pentru Pace din Oslo. În același timp, amendamentul laudă decizia mediatorului sârb de a participa la ceremonie în numele poporului sârb. Este un mesaj către Serbia și către toate viitoarele state candidate referitor la faptul că negocierea drepturilor omului nu este acceptabilă.

Pentru a avea o mai largă susținere pentru acest amendament, doresc să prezint, de asemenea, un amendament oral foarte scurt – în esență un compromis – întocmit inițial de dna Maria Eleni Koppa. Doresc să adaug cuvântul „inițială” între „decizia” și „a guvernului”, astfel încât formularea va fi „Regretă decizia inițială a guvernului de a nu participa la ceremonia de acordare a Premiului Nobel pentru Pace din Oslo, din 10 decembrie; și salută, pe de altă parte, inițiativa mediatorului de a participa la ceremonie, ca o decizie responsabilă și demnă de laudă”.

Îi îndemn pe toți colegii mei să sprijine acest amendament.

(Amendamentul oral nu a fost acceptat)

(Președinta a fost de acord cu solicitarea de vot prin apel nominal)

6.9. Acordul de stabilizare și de asociere între CE și Serbia (A7-0362/2010, Jelko Kacin) (vot)

6.10. O inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe (A7-0366/2010, Marisa Matias) (vot)

6.11. Inhalatoarele pentru astmatici (vot)

6.12. Situația în Haiti la un an după cutremur: ajutoarele umanitare și reconstrucția (B7-0023/2011) (vot)

6.13. Încălcarea libertății de exprimare și discriminarea pe bază de orientare sexuală în Lituania (vot)

  Președinta. – Aici se încheie votarea.

7. Explicații privind votul

  Președinta. – Am ajuns acum la explicațiile privind votul.

Explicații orale privind votul

Recomandare pentru a doua lectură: Françoise Grossetête (A7-0307/2010)

  Jens Rohde (ALDE). – (DA) Dnă președintă, am ajuns astăzi la un compromis istoric cu această directivă privind drepturile pacienților. Cred că acesta este cel mai important acord pe care l-am încheiat de când sunt în Parlament. Un compromis istoric care a fost consolidat între două părți care s-au aflat la mare distanță, prea mult timp, și anume Parlamentul, pe de o parte și Consiliul, pe de altă parte. Prin muncă asiduă, am reușit acum să asigurăm un compromis în beneficiul pacienților, care vor fi protejați față de un timp de așteptare nejustificat de lung și, în același timp, am găsit un echilibru care va asigura capacitatea statelor membre de a monitoriza ceea ce se întâmplă atât din punct de vedere medical, cât și financiar.

Rezultatul pe care l-am realizat astăzi aici este unul extrem de bun, care va fi în avantajul pacienților și al statelor membre. Cred că trebuie mai întâi să-i felicităm pe negociatori și apoi, desigur, cel mai important, să-i felicităm pe cetățenii europeni pentru acest rezultat care a fost votat astăzi aici.

  Clemente Mastella (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, până acum, a existat o prea mare îndoială și incertitudine cu privire la accesul la tratament și la rambursarea costurilor asistenței medicale transfrontaliere. Directiva pe care am aprobat-o astăzi le va permite în sfârșit tuturor pacienților să se bucure de o serie de drepturi și servicii medicale în întreaga Europă.

Obiectivul nu este în niciun caz să se încurajeze asistența medicală transfrontalieră ca atare, ci să se asigure disponibilitatea, siguranța și calitatea acesteia atunci când este utilizată sau necesară. Avem nevoie de informații mai bune și de o claritate sporită cu privire la normele legale aplicabile asistenței medicale acordate într-un alt stat membru decât statul membru de afiliere.

Situația actuală este nesatisfăcătoare. Directiva le va oferi pacienților posibilitatea de a face o alegere importantă pe baza nevoilor lor și nu în funcție de mijloacele de care dispun, această alegere fiind făcută în cunoștință de cauză și nu sub efectul unor constrângeri.

  Andres Perello Rodriguez (S&D). – (ES) Dnă președintă, delegația spaniolă a Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European a votat pentru, ca și restul grupului, dar nu aș putea să plec liniștit de aici fără să îmi exprim preocuparea legată de problema transplantului de organe, inclusă în această directivă. Această problemă a fost inclusă, contrar hotărârii Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, ca urmare a determinării ferme a Consiliului de a include problema transplantului în această directivă.

Sper ca includerea sa să nu submineze eficacitatea bunei legislații pe care am adoptat-o în acest Parlament, cu alte cuvinte, directiva privind transplantul sau planul de acțiune adoptat cu puțin timp în urmă, aproape în unanimitate. Aș dori să precizez că vom avea grijă să ne asigurăm că includerea transplantului nu subminează excelenta activitate desfășurată de organizații de succes precum Organizația Națională de Transplant din Spania și, desigur, aspirația de a salva 20 000 de vieți, exprimată atât în directiva privind transplantul, cât și în planul de acțiune, pe care, repet, le-am adoptat aici.

Prin urmare, aș dori să precizez că ne vom asigura în continuare de respectarea acestei directive în acest sens.

  Morten Messerschmidt (EFD). – (DA) Dnă președintă, ne aflăm din nou astăzi aici pentru a dezbate un aspect impus de către cei care nu au fost aleși, și anume Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care, printr-o serie de hotărâri, a exercitat o presiune asupra instituțiilor alese în mod corect, de a elabora și această directivă care a fost votată astăzi.

Aș spune că îmbunătățirea șanselor europenilor de a primi asistență medicală adecvată este, fără îndoială, o chestiune atrăgătoare prin esența sa. Cu toate acestea, problemele pe care le va crea această directivă pun evident în umbră beneficiile sale. Ce vom face, de exemplu, dacă presiunea exercitată asupra sistemului de sănătate din oricare țară este atât de mare, încât listele de așteptare nu mai pot fi gestionate? Ce vom face dacă medicii încep să trimită oamenii en masse într-o anumită țară – desigur, având o autorizație prealabilă, dar chiar și așa? Ar putea fi Danemarca, țara mea de origine, Germania, Țările de Jos sau o altă țară din UE, în care asistența medicală este recunoscută ca fiind de o înaltă calitate. Aceasta va însemna că cetățenii din țara respectivă se vor afla la capătul listelor de așteptare și, în orice caz, că aceștia nu trebuie dezavantajați în ciuda faptului că ei sunt cei care, prin intermediul taxelor, au plătit pentru a avea un sistem de asistență medicală adecvat.

Prin urmare, aș dori să precizez că dezavantajele și posibilele dezastre pe care această directivă le poate cauza în sistemele naționale de asistență medicală pun evident în umbră beneficiile pe care colegii mei deputați le-au menționat.

  Jim Higgins (PPE). – Dnă președintă, dl Messerschmidt are dreptate. Salut această chestiune, deși ne-a fost pasată de Curtea de Justiție și doresc să o felicit pe dna Grossetête pentru realizarea unui raport excelent, deoarece, cu această directivă, pacienții vor beneficia de informații complete și transparente atunci când apelează la asistență medicală în străinătate. Este foarte clar ce conține.

Pacienții cu boli rare vor putea beneficia de expertiza și diagnosticele transfrontaliere atâta timp cât tratamentul nu este disponibil în statele lor membre. Directiva își propune să le ofere pacienților o posibilitate de alegere pe baza nevoilor lor și nu în funcție de mijloacele de care dispun, această alegere fiind făcută în cunoștință de cauză și nu sub efectul unor constrângeri; prin urmare, o consider într-adevăr foarte pozitivă. În sfârșit, aceasta permite colaborarea între statele membre.

Salut faptul că declară ilegal un aspect de care s-ar putea abuza, și anume turismul medical. Pentru mine, este un pas în direcția corectă; un nou pas în direcția consolidării cooperării între statele membre și a unei coeziuni mai bune în cadrul Uniunii. Cred că este o zi bună pentru pacienții din Europa.

  Constance Le Grip (PPE). – (FR) Dnă președintă, și eu am dorit să votez raportul colegei mele, dna Grossetête, referitor la directiva privind accesul la asistență medicală transfrontalieră.

Într-adevăr, salut progresul pe care acest text îl reprezintă pentru mobilitatea pacienților în Europa. După mulți ani de incertitudini, în special de incertitudini juridice, și de eforturi semnificative depuse de Parlamentul European, acest text permite simplificarea, clarificarea și codificarea condițiilor în care cetățenii europeni pot beneficia de asistență medicală într-un alt stat european decât statul lor de reședință, atât în ceea ce privește accesul, cât și rambursarea. Mă gândesc în special la toți pacienții care suferă de boli rare, care vor putea în sfârșit să aibă acces la tratamente specifice adecvate, care să le satisfacă nevoile.

Aș dori să subliniez că această directivă este o măsură europeană concretă, orientată înspre Europa cetățenilor și care le acordă europenilor noi drepturi. Prin urmare, este un pas absolut decisiv pentru mobilitatea cetățenilor în cadrul Uniunii.

  Adam Bielan (ECR). – (PL) Dnă președintă, am votat în favoarea directivei prezentate de dna Grossetête, astfel încât principiul tratamentului transfrontalier în Uniunea Europeană să poată fi pus în sfârșit în aplicare după mulți ani de negocieri. Consider că directiva, în forma sa actuală, este un bun compromis, bazat preponderent pe drepturile pacienților, dar care protejează în același timp interesele fondurilor naționale de sănătate ale statelor membre.

Pentru cetățenii din țări precum Polonia, oportunitatea de a primi tratament în străinătate înseamnă oportunități egale atunci când vine vorba despre avantajele asistenței medicale moderne. Pacienții sunt adesea privați de accesul la asistența medicală rapidă și adecvată, ca urmare a spitalelor supraîncărcate, a cozilor lungi și a listelor de așteptare pentru anumite proceduri esențiale. Timpul este un factor uriaș în unele cazuri. Directiva le va oferi cetățenilor posibilitatea să decidă ei înșiși dacă să aștepte timp de mai multe luni pentru efectuarea procedurii în țara lor sau să aleagă un alt loc în care să primească tratamentul. Cetățenilor le va fi mai ușor să decidă modalitatea de tratament dacă știu că cheltuielile pentru acea procedură vor fi de asemenea rambursate – cel puțin în mare măsură și uneori chiar în întregime – dacă tratamentul este efectuat într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Simplificarea normelor care reglementează tratamentul în străinătate poate fi, desigur, considerată ca o mobilizare a forțelor pieței în ceea ce privește accesul general la serviciile medicale. În consecință, după părerea mea, aceste soluții vor ajuta la creșterea competitivității serviciilor medicale și, prin urmare, vor avea, de asemenea, un impact semnificativ în ceea ce privește accelerarea îmbunătățirii acestor servicii.

  Mairead McGuinness (PPE). – Dnă președintă, salut această directivă privind asistența medicală, dar sunt precaută, deoarece mai dificil va fi atunci când se va intra în detalii.

Este foarte important ca cetățenii noștri să realizeze că această directivă nu va intra în vigoare în următoarele 30 de luni. Dar, între timp, cetățenii pot trece granițele pentru a obține asistență medicală într-un alt stat membru și pot beneficia de rambursarea costurilor aferente asistenței medicale pe care o primesc. Să nu ne îndoim așadar, că, chiar și acum, există cetățeni care călătoresc peste granițe pentru a primi asistență medicală. Acest lucru este foarte important.

Pentru cei care doresc detalii cu privire la această directivă complexă, mi-am dedicat ceva timp pentru a crea o pagină de întrebări și răspunsuri, care este disponibilă pe web-site-ul meu. Îi îndemn pe cetățenii care o urmăresc pe internet sau în altă parte, să se uite cu atenție și, dacă nu am adresat întrebările corecte, să mă atenționeze, deoarece trebuie să facem cunoscută tuturor această tendință foarte pozitivă către asistența medicală transfrontalieră.

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Dnă președintă, societatea europeană devine tot mai mobilă. Studiem, muncim, ne relaxăm și călătorim în afara granițelor țării noastre. Cetățenii care locuiesc în Uniunea Europeană ar trebui să aibă dreptul la îngrijire medicală de urgență gratuită oriunde în Europa. Este de la sine înțeles că ar trebui să punem în aplicare instrumente care să prevină ceea ce este cunoscut drept turism medical și, în același timp, să îi ajutăm pe pacienții care au cel mai mult nevoie, să beneficieze de noi oportunități. Mă gândesc în primul rând la tratamentul bolilor neobișnuite și rare care se efectuează în centre specializate, adesea situate în afara granițelor țării în care trăiesc pacienții. Totuși, nu putem permite să se intervină în politicile de sănătate ale statelor membre. Această chestiune este de competență internă, iar statele membre sunt libere să ia propriile decizii în acest sens. Această directivă ia anumite măsuri în acest sens. Bineînțeles, am votat pentru.

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE). – (FI) Dnă președintă, era timpul să stabilim norme europene comune prin care să ne protejăm cetățenii și pacienții. De asemenea, faptul că s-a elaborat o directivă distinctă pe această temă și că acest aspect nu a fost inclus în Directiva privind serviciile a fost un lucru excelent, deoarece, în timpul elaborării acesteia, s-a putut observa câte chestiuni nu au fost luate deloc în considerare sau cu privire la câte chestiuni nu se luase nicio decizie în momentul adoptării Directivei privind serviciile.

Acest drept al pacienților la asistență medicală transfrontalieră va obliga statele membre ale UE să se asigure că nu există liste de așteptare în propriile lor țări.

Un sistem de autorizare prealabilă este necesar: în lipsa acestuia, numeroase state membre ar putea avea dificultăți în ce privește controlul costurilor propriului sistem de asistență medicală și planificarea și evaluarea viitorului. Ar fi putut determina, de asemenea, o situație în care bunăstarea, și nu necesitatea, ar fi fost factorul decisiv.

Totuși, acesta nu îi va afecta de fapt pe foarte mulți dintre europeni. Majoritatea doresc să primească servicii de sănătate aproape de casă și în limba lor. Cu toate acestea, un astfel de sistem este necesar și, în cazul în care există liste de așteptare, pacienții vor putea primi îngrijire medicală în altă țară.

  Marian Harkin (ALDE). – Dnă președintă, și eu sunt foarte mulțumită de acordul la care am ajuns astăzi, care cred că va asigura accesul pacienților la asistență medicală transfrontalieră în mod proporțional și echitabil.

După cum au afirmat deja câțiva vorbitori, propunerea actuală a fost elaborată și este dezbătută astăzi aici, desigur, datorită unui cetățean din propria dvs. țară, din sudul Angliei, care a contestat sistemul, Curtea de Justiție apărându-i drepturile.

Cred că ceea ce încercăm astăzi să facem și ceea ce am făcut împreună cu Consiliul este să ne asigurăm că drepturile cetățenilor sunt apărate și să corelăm nevoile și drepturile cetățenilor cu legislația; desigur, de asta ar trebui să se ocupe acest Parlament.

Mai există câteva aspecte care trebuie rezolvate. Cred că recunoașterea reciprocă a prescripțiilor medicale între statele membre este foarte importantă deoarece nu este vorba doar despre asistența medicală, ci și despre asistența post-tratament; avem însă o perioadă de timp în care acest detaliu poate fi pus la punct.

Cred că ultimul comentariu pe care l-aș face este că, în actuala criză financiară, mulți cetățeni se întreabă: se dovedește Europa eficientă? Răspunde așteptărilor cetățenilor săi? Aceasta este o întrebare deschisă, dar cred că astăzi putem spune cu o oarecare certitudine că Europa este eficientă.

  Gerard Batten (EFD). – Dnă președintă, am votat împotriva acestei măsuri privind drepturile pacienților la asistență medicală transfrontalieră deoarece aceasta va reprezenta doar o altă povară uriașă asupra contribuabilului britanic și asupra Serviciului Național Medical.

Serviciul Național Medical este deja utilizat ca un serviciu internațional de sănătate și este larg abuzat de cetățenii non-britanici, costurile ridicându-se la sute de milioane, dacă nu miliarde, de lire în fiecare an. Povara cade în esență asupra alegătorilor mei din Londra. Aceasta înseamnă un angajament în plus pentru Serviciul Medical Național, de a asigura tratament pentru cetățenii UE care nu au plătit nicio taxă în Marea Britanie. Presupusa metodă de a obține o plată retroactivă din partea statului membru al pacientului se va dovedi inaplicabilă.

Este corect ca un resortisant străin să primească tratament de urgență în Marea Britanie la nevoie, dar niciun resortisant străin nu ar trebui acceptat în Marea Britanie dacă nu are o asigurare medicală de călătorie adecvată. Această politică este corectă și echitabilă și, desigur, nu poate fi pusă în aplicare atâta vreme cât Marea Britanie rămâne un stat membru al Uniunii Europene. Acesta este încă un motiv, dacă mai era nevoie de încă unul, pentru care ar trebui să plecăm.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, cred că este excelent faptul că s-a ajuns până la urmă la acest compromis istoric între Parlament și Consiliu. Aș spune că acest regulament privind asistența medicală transfrontalieră ar putea duce la dispariția listelor de așteptare care au apărut în numeroase state membre. Ar fi de asemenea o oportunitate de a face schimb de bune practici. În acest sens, este de asemenea important să ne asigurăm că interesele sau drepturile pacienților sunt stabilite. Mai mult, este la fel de important să ne amintim că siguranța pacienților este esențială în cadrul cooperării transfrontaliere și să ne asigurăm, în același timp, că există peste tot standarde adecvate de asistență medicală și tratament.

De aceea, am salutat cu entuziasm raportul dnei Grossetête și sper că acesta va promova sănătatea publică în Europa și că astfel putem salva numeroase vieți și accelera recuperarea multor oameni.

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Dnă președintă, cred că este important să nu utilizăm sistemele fiscale naționale pentru a acționa împotriva pieței interne. Acest fapt este esențial în special în cazul serviciilor transfrontaliere unde tratamentul egal este necesar. În prezent există un astfel de exemplu negativ în Ungaria, unde sunt utilizate limite de preț retroactive ca o formă de taxă de criză. Acest lucru este inacceptabil și va avea un impact serios asupra sectorului financiar, de asigurări și comercial și asupra industriei energetice. Sper că pe viitor nu se va întâmpla același lucru și în domeniul serviciilor medicale.

Aș dori să îl invit pe dl Orbán să reevalueze aceste reglementări, deoarece sunt contrar opuse conceptului de piață internă.

  Syed Kamall (ECR). – Dnă președintă, un An Nou fericit. Este minunat să vă văd în funcția de președinte.

Unul dintre lucrurile cu care suntem de acord, per ansamblu, în acest Parlament – deși știu că există și excepții notabile – este credința noastră în buna funcționare a pieței unice.

Când alegătorii mei îmi scriu că nu primesc servicii bune în circumscripția lor electorală și că ar dori să meargă în străinătate, într-un alt stat membru al UE pentru a primi servicii medicale mai bune, aceștia nu sunt siguri de poziția lor juridică. De aceea, eu și mulți alții vom saluta astăzi acest vot cu privire la drepturile pacienților la asistență medicală transfrontalieră. Sper că în jurisdicțiile în care pacienții primesc servicii proaste aceștia își vor exprima dezacordul, în contextul drepturilor pe care le conferă această directivă, mutându-se într-un alt stat membru și exercitând astfel o presiune asupra sistemelor de asistență medicală, pentru ca acestea să își îmbunătățească serviciile și să se asigure că răspund nevoilor pacienților lor.

Totuși, trebuie să ne asigurăm că facilităm procedura prin care statele membre își pot recupera cheltuielile efectuate de oricare cetățean care a călătorit în străinătate sau care primește servicii în altă parte. Odată ce am analizat aceste probleme, aceasta ar trebui să fie o directivă de care să fim cu toții mândri.

Recomandare: Yannick Jadot (A7-0371/2010), (A7-0370/2010)

  Joe Higgins (GUE/NGL). – (GA) Dnă președintă, am votat în favoarea rezoluției privind acordul dintre Uniunea Europeană și Camerun și dintre Uniunea Europeană și Republica Congo cu privire la legislația în domeniul forestier și schimburile comerciale cu lemn din aceste țări. Este esențial să conservăm pădurile tropicale, pentru a menține echilibrul ecosistemelor noastre. Este, de asemenea, esențial să protejăm populațiile indigene ale pădurii, care se află sub o presiune intensă ca urmare a exploatării mediului de către marile companii multinaționale și a tăierii pădurilor de care depinde existența lor, pentru profiturile acelor companii.

De aceea, propun un amendament conform căruia pădurile și industriile forestiere ar trebui să se afle în proprietatea statului și sub conducerea democratică a forței de muncă din acele industrii și a populațiilor indigene care locuiesc în aceste păduri.

Recomandare: David Martin (A7-0365/2010)

  Morten Messerschmidt (EFD). – (DA) Dnă președintă, liberul schimb este, în realitate, singura modalitate de a ajunge la prosperitate. Am văzut acest lucru în piața internă din statele membre ale UE și acesta va fi, fără îndoială, și cazul țărilor în curs de dezvoltare. Este singura inițiativă de dezvoltare reală pe care putem și pe care trebuie să o promovăm.

Dacă aruncăm o privire în lume și analizăm modul în care celelalte mari regiuni funcționează, încheie acorduri și își observă partenerii din punct de vedere strategic, putem desigur vedea că toate se mișcă din ce în ce mai repede. Avem o zonă mare de liber schimb între America de Nord și America de Sud, în țările ASEAN, Asia și Mercosur etc. Singura zonă care rămâne în urmă în această privință și care este aproape paralizată de provocările globalizării este UE.

Deși susțin raportul care a fost votat astăzi, aș dori să spun că o inițiativă de liber schimb cu Fiji și Papua-Noua Guinee este cu greu cel mai impresionant rezultat la care ne-am fi putut aștepta după atâția ani de negocieri. Dar China? Dar Statele Unite? Sau India? Toți cei care ne iau în prezent toate locurile noastre de muncă? Uniunea Europeană îi dezamăgește pe lucrătorii europeni și în această privință?

  Syed Kamall (ECR). – Este un truism faptul că majoritatea societăților prospere sunt cele mai libere, iar cele mai libere societăți sunt cele mai prospere și aici ar trebui să recunoaștem rolul pe care îl joacă liberul schimb. Din păcate, când vine vorba despre discuțiile multilaterale internaționale privind liberul schimb, Runda de la Doha din cadrul OMC este oprită și, din acest motiv, UE urmează acum exemplul Statelor Unite și al altora, semnând tot mai multe acorduri bilaterale.

Putem aduce beneficiile liberului schimb multor cetățeni din țările mai sărace, recunoscând în același timp unele dintre problemele de tranziție cu care aceștia vor fi nevoiți să se confrunte încercând să se adapteze la o competiție sporită. Totuși, în final, ar trebui să ne concentrăm asupra consumatorilor și nu asupra intereselor producătorilor. Mulți consumatori, din numeroase țări în curs de dezvoltare, mă întreabă de ce nu au și ei aceeași posibilitate de alegere în ceea ce privește accesul la bunurile și serviciile de care beneficiem în Occident. Ei bine, una din modalitățile în care îi putem ajuta este să intensificăm liberul schimb, oferindu-le astfel consumatorilor noștri posibilitatea de a avea mai multe alternative. La mai mare!

  Nirj Deva (ECR). – Dnă președintă, mult timp, Pacificul a fost Cenușăreasa inițiativelor de dezvoltare în străinătate ale Uniunii Europene. Acum sunt foarte bucuros să recunosc că inițiativele luate de Fiji și Papua-Noua Guinee, de a crea un Acord de parteneriat economic, nu vor facilita numai schimbul între noi și acestea, ci vor permite în același timp comerțul intraregional între cele două state.

Unul dintre cele mai importante lucruri de până acum ale acestui acord este faptul că regulile de origine pentru pescuit ar trebui să le permită în sfârșit oamenilor din regiunea Pacificului să aducă efectiv o valoare adăugată pescuitului. Unele dintre aceste țări din regiunea Pacificului importă pește, în timp ce mările lor abundă în pește! Ceea ce am realizat acum este faptul că aceste țări ar putea efectiv să proceseze peștele pe care îl capturează, să aducă o valoare adăugată și să exporte peștele în UE. Aceasta este direcția de urmat în ce privește dezvoltarea și în ce privește reducerea sărăciei.

Propunere de rezoluție: (B7-0029/2011)

  Barbara Matera (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, astăzi am votat în favoarea întrebării cu solicitare de răspuns oral privind adopția internațională în Uniunea Europeană.

Adopția internațională s-a dovedit a fi procedura cea mai potrivită de a oferi șansa de a avea o familie permanentă acelor copii pentru care nu se poate găsi o familie adecvată în țara lor de origine. Cooperarea dintre autoritățile din statele membre, responsabile de adopțiile internaționale, este importantă, pentru a asigura realizarea unei adopții în interesul superior al copilului și cu respectarea drepturilor fundamentale ale acestuia, precum și pentru a preveni vânzarea și traficul de copii.

Procedura de adopție internațională trebuie, de asemenea, simplificată, deoarece adesea există prea multă birocrație, care descurajează familiile care încearcă să adopte. În sfârșit, România stârnește motive de îngrijorare, deoarece este singura țară din Uniunea Europeană a cărei legislație interzice adopțiile internaționale. În prezent, există aproximativ 70 000 de orfani în această țară, dintre care 40 000 se află în orfelinate, iar 30 000 în îngrijire familială.

Comisia ar trebui să clarifice cazul României, astfel încât acei copii abandonați să poată fi primiți în familii prin intermediul adopției internaționale.

  Andrea Češková (ECR). – (CS) Dnă președintă, deoarece, din cauza responsabilităților mele legate de îngrijirea copiilor, nu am putut participa la dezbaterea de luni, care a fost cu siguranță interesantă, aș dori cel puțin să îmi exprim acum deplina susținere în fața acestei adunări, susținere pe care mi-am exprimat-o și prin vot. Sper foarte mult ca măsurile care vor fi luate ca urmare a acestei rezoluții să ducă, pe de o parte, la reducerea procedurilor birocratice pentru adopția internațională a copiilor și, în același timp, să ajute la o mai bună monitorizare a ceea ce li se întâmplă acestora și la combaterea traficului cu copii.

  Mairead McGuinness (PPE). – Dnă președintă, numeroși deputați ai acestui Parlament s-ar putea să nu fie la curent cu controversele foarte urâte legate de chestiunea adopției, care sunt inutile și nedorite. Dacă dorim cu adevărat să plasăm drepturile copilului în centrul acestei dezbateri, așa cum am făcut în acest Parlament și cum o face această rezoluție, atunci vom face ceea ce este corect pentru toți copiii, indiferent în ce stat membru s-au născut.

Este important să nu ne legăm de un anumit stat membru, ci să recunoaștem că în toate țările există copii abandonați sau cărora nu li se acordă grija cuvenită în cadrul unei familii nucleare, după cum știm, și care au nevoie de alte forme de îngrijire. Da, există numeroase familii care doresc să le ofere copiilor un cămin iubitor. Deși poate că ar trebui să luăm în considerare birocrația, haideți să nu diminuăm analiza.

Aș spune în final că, într-o oarecare măsură, persoanele care reușesc să adopte sunt supuse unor măsuri mult mai riguroase decât cele care pur și simplu dau naștere copiilor.

  Licia Ronzulli (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, mă gândesc acum la miile de cupluri din lume care se confruntă zi de zi cu dificultățile inerente pe care le implică adopția unui copil.

Adopția este o valoare, o manifestare sinceră a dragostei, care oferă o nouă familie unui copil care, din păcate, nu mai primește afecțiune din partea propriei sale familii. Cei care păstrează în sufletul lor durerea de a fi fost abandonați au dreptul să crească într-un mediu fericit, cu oameni care le pot oferi o nouă viață.

De aceea, este de datoria noastră să îi ajutăm pe orfani, astfel încât un viitor strălucit să nu mai fie un vis de neatins pentru aceștia. Adoptând astăzi această rezoluție comună, ar trebui să transmitem un mesaj puternic și urgent. Trebuie să promovăm politicile Uniunii menite să învingă situațiile familiale dificile. Letargia birocratică și amânările legislative nu pot și nu trebuie să năruiască visele și speranțele unui copil de a avea o familie și un viitor fericit.

  Diane Dodds (NI). – Salut propunerea de rezoluție votată astăzi, cu privire la adopția internațională. Cunosc câteva persoane din circumscripția mea care au parcurs sau care parcurg chiar acum acest proces și este o plăcere să vezi la final bucuria de pe fețele părinților și ale copiilor. Totuși, pentru a ajunge în acest punct, trebuie să parcurgi un drum lung, care, de multe ori, durează câțiva ani. Acesta poate fi, așa cum afirmă și propunerea, un proces extrem de birocratic, iar noi, ca Parlament, trebuie să căutăm modalități de reducere a acestei birocrații în vederea unui proces simplificat.

Totuși, cel mai important lucru dintre toate acestea este reprezentat de nevoile și siguranța copiilor, mulți dintre aceștia având mare nevoie de ajutor. Este bine să existe toate garanțiile, pentru a proteja copiii să nu fie plasați acolo unde ar putea fi vulnerabili. Însă adesea se întâmplă ca posibilii părinți iubitori să fie puși la prea multe încercări și să renunțe pur și simplu. În acest caz, atât părinții, cât și copiii au de pierdut.

  Cristiana Muscardini (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, ne confruntăm cu problema adopției internaționale în Europa de mulți ani, iar rezoluția de astăzi încearcă în sfârșit să aducă o rază de speranță unei situații care devine din ce în ce mai complexă și mai dificilă.

În loc să încurajeze adopția internațională, aderarea noilor țări a făcut și mai dificil pentru numeroase cupluri să poată oferi un nou cămin și o nouă familie unor copii care au trecut prin multe suferințe și pierderi în propriile lor țări.

În timp ce, pe de o parte, birocrația tot mai mare împiedică procesul de adopție a copiilor, pe de altă parte, traficul de organe și prostituția infantilă sunt, în creștere. De aceea suntem în favoarea acestei propuneri de rezoluție. Credem că procedurile internaționale de adopție trebuie simplificate și trebuie să ne asigurăm că se va institui în cele din urmă un program european de adopție, care să le ofere un viitor tuturor copiilor care au nevoie.

  Julie Girling (ECR). – Dnă președintă, din partea admiratorilor dvs. din acest colț, aș dori să vă mulțumesc pentru modul eficient în care prezidați.

Aici este vorba de o chestiune majoră. Adopția internațională este, desigur, extrem de importantă. Este important să o înțelegem bine. Salut această rezoluție, care include, la fel ca multe rezoluții pe care le aprobăm în acest Parlament, multe cuvinte foarte sensibile, inteligente și bine intenționate. Ceea ce doresc cu adevărat să spun – și am învățat multe ajutând un alegător, chiar și în prezent fac acest lucru – este faptul că nu este suficient să prezentăm toate aceste aspecte în cadrul unei rezoluții.

Noi, cei din Parlamentul European, nu suntem o lumină călăuzitoare când vine vorba despre simplificarea problemelor și de asigurarea cetățenilor că organizațiile lucrează în beneficiul lor. V-aș ruga ca aceste cuvinte bine spuse în această rezoluție să fie puse în practică; să simplificăm efectiv lucrurile; să scăpăm de birocrație și să efectuăm o îmbunătățire. Altfel, vom încerca pur și simplu să reinventăm roata pentru Europa și vom sfârși prin a face procesul chiar și mai dificil.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, vreau, de asemenea, să spun cât mă bucură această rezoluție privind adopția internațională. Am avut ocazia să urmăresc îndeaproape câteva cazuri de acest gen. Știu că adopția implică în prezent multă birocrație și este bine că birocrația poate fi diminuată astfel. Prin urmare, procedurile pot fi accelerate și pot deveni mai transparente.

Este în interesul tuturor ca adopția să nu implice nimic ce nu este etic sau legat de traficul de persoane sau de copii. Este foarte important să ne asigurăm că copiii nu reprezintă un mijloc de atingere a unui scop, că aceștia își găsesc prin adopție un cămin iubitor și că vor fi tratați ca niște persoane unice și prețioase. Este important ca aceștia să aibă șansa de a avea un tată și o mamă, să beneficieze de acest drept și, de aceea, în momentul adoptării de decizii privind adopția, este important să luăm în considerare situația globală a familiei.

Acestea sunt niște probleme foarte delicate. Știm că unele studii au arătat că genotipul nostru cultural există în ADN-ul nostru, dar trebuie să ne asigurăm că copiii pot beneficia de un cămin bun și iubitor și de un mediu cultural în care pot crește și se pot dezvolta în persoane și cetățeni bine echilibrați.

Propunere de rezoluție: (B7-0021/2011)

  Morten Messerschmidt (EFD). – (DA) Dnă președintă, Serbia este probabil țara europeană care, în ultima mie de ani de istorie a fost cel mai mult asediată, mai întâi de către turci, apoi de către germani și ruși. Acum avem șansa de a transforma o perioadă grea - atât dintr-o perspectivă istorică pe termen lung, cât și având în vedere istoria recentă - într-un viitor strălucit.

Fără îndoială, din punctul de vedere al Belgradului, nici NATO, care a realizat masacrul în capitală, nici UE, care a susținut în mod barbar desprinderea unei părți esențiale a Serbiei, și anume Kosovo, nu reprezintă niște aliați prea atrăgători. Cu toate acestea, ei sunt totuși niște aliați. Sunt prieteni și toată lumea cunoaște acest lucru. De aceea, este important să stabilim o relație rațională, astfel încât să lăsăm trecutul în urmă și să privim către viitor. Din acest motiv, partidul meu susține continuarea acestui dialog.

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Dnă președintă, Acordul de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și Serbia creează fundamentul unor relații apropiate și de durată, bazate pe reciprocitate și interese comune și contribuie la stabilizarea politică, economică și instituțională atât în Serbia, cât și în Balcani.

Acesta reprezintă, de asemenea, pentru Serbia o nouă oportunitate de a se transforma și de a prospera prin intermediul restructurării și a și modernizării globale a economiei. Cred totuși cu tărie că Serbia trebuie să continue consolidarea democrației și a statului juridic, să depună mai multe eforturi în vederea reformării sistemului judiciar și a administrației publice, aplicând principiile justiției și consolidând în același timp structurile administrative și judiciare per ansamblu.

Cred că o condiție de bază pentru integrarea Serbiei în Uniune este soluționarea cazurilor grave de violare a drepturilor omului și a chestiunii privind strânsa cooperare cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie.

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, le mulțumesc personalului dvs. și tuturor interpreților pentru răbdarea de care au dat dovadă pe parcursul acestei sesiuni neobișnuit de lungi.

Având de ales între democrație și supranaționalism, Uniunea Europeană optează aproape întotdeauna pentru supranaționalism, iar acest fapt se reflectă cel mai bine în politica sa din Balcanii de Vest. Menținem practic protectorate în Bosnia, Kosovo și, posibil, chiar și în Macedonia, cu unicul scop de a preveni crearea unor frontiere etnografice, așa cum ar alege și localnicii din regiunile respective.

Este foarte dificil să avem o democrație care funcționează bine dacă oamenii nu au destule valori în comun, pentru a accepta guvernul în mod reciproc. Dacă dorim un guvern pentru și de către popor, acest popor trebuie să aibă o identitate, o solidaritate recunoscută de toată lumea.

Altfel spus, democrația are nevoie de „demos”, o unitate cu care ne identificăm când utilizăm cuvântul „noi”. Nu spun că este simplu. Oamenii pot avea mai multe credințe, populațiile pot fi amestecate, însă, în același context, noi ar trebui să tindem spre autodeterminarea națională. Dacă luăm „demos” din democrație, rămâne „kratos” și puterea unui sistem care trebuie să impună prin lege ceea ce nu îndrăznește să ceară în numele patriotismului civic.

  Nirj Deva (ECR). – Dnă președintă, acestea sunt într-adevăr niște vești foarte bune. Când ne amintim cât de departe a ajuns Serbia din punctul de vedere al statului de drept și comparând Serbia cu ceea ce era acum 20 de ani, cred că trebuie să lăudăm și să felicităm administrația sârbă pentru măsurile pe care le-a luat pentru a face din Serbia o țară supusă statului de drept. Chiar și în ce privește relația sa cu Kosovo, statul de drept este acum în mod evident de importanță supremă. În relația sa cu Curtea Penală Internațională, statul de drept este de o importanță capitală.

Reformele sistemului judiciar se bazează pe precedentele internaționale și pe bunele practici internaționale. Chiar și serviciul civil independent pe care îl creează este de înaltă calitate și se așteaptă să aibă performanțe înalte. Criteriile de la Copenhaga sunt respectate. Astfel, din toate aceste puncte de vedere, o țară care a trecut printr-un război dificil a devenit acum o națiune care este adecvată ca un bun partener pentru alte state membre ale Uniunii Europene. Îi felicit pentru acest fapt.

Recomandare: Jelko Kacin (A7-0362/2010)

  Adam Bielan (ECR). – (PL) Dnă președintă, aș dori să mai spun un lucru cu privire la Serbia. Acordul pe care l-am votat astăzi între Uniunea Europeană și Serbia reprezintă un pas de referință către asocierea acestei țări la structurile europene. Douăsprezece state membre au ratificat deja tratatul, cu scopul de a deschide calea aderării Serbiei la Uniunea Europeană. Susțin pe deplin acest acord și aș dori să le solicit statelor membre rămase să îl ratifice cât mai curând posibil. Desigur, integrarea Serbiei în structurile europene necesită o cooperare deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, în ceea ce privește responsabilitatea pentru crimele de război, dialogul continuu privind Kosovo și adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a preveni discriminarea îndreptată împotriva populației de etnie rromă. Cu toate acestea, toate măsurile în vederea extinderii democrației și consolidării protecției drepturilor omului în Serbia sau, altfel spus, măsurile care determină stabilizarea politică, economică și socială din această țară, reprezintă o sursă de mare satisfacție pentru mine și beneficiază de sprijinul meu.

Raport: Marisa Matias (A7-0366/2010)

  Clemente Mastella (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, am votat în favoarea acestui raport deoarece consider Comunicarea Comisiei referitoare la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe un pas fundamental în vederea conectării diferitelor politici existente în domeniul sănătății din Europa pentru abordarea acestui tip de boală. Vorbesc din experiență, deoarece tatăl meu a suferit de Alzheimer, la fel ca și bunica mea, și sper ca această linie genetică să se oprească aici.

Prin urmare, intenționăm să ne reînnoim angajamentul pentru a combate acțiunile fragmentate, răspunsurile inconsecvente care există în Europa și condițiile inegale predominante privind tratamentul pentru această boală și accesul la acesta. Intenționăm în schimb să promovăm diagnosticarea timpurie și calitatea vieții, să sporim cunoștințele epidemiologice despre această boală și să coordonăm cercetările existente, sprijinind în același timp solidaritatea între statele membre prin schimbul de bune practici.

În cadrul acestui raport, solicităm o coordonare îmbunătățită între statele membre și un răspuns mai eficient și bazat într-o mai mare măsură pe solidaritate, orientat către prevenirea și tratarea persoanelor care suferă de demență, îndeosebi de Alzheimer, precum și către sprijinirea persoanelor din jurul acestora, fie că sunt profesioniști din domeniul sănătății, furnizori de servicii sau rude.

Pentru ca orice strategie europeană în acest domeniu să dea rezultate, este fundamental - și cu asta închei - ca diferitele state să acorde prioritate elaborării unor planuri naționale de acțiune.

  Seán Kelly (PPE). – (GA) Dnă președintă, am votat în favoarea acestui raport și sunt încântat că acesta a fost acceptat aproape unanim. Trebuie să precizez că am participat la întreaga dezbatere din Parlament, însă nu am avut ocazia să iau cuvântul. Prin urmare, voi profita de acest minut pentru a puncta câteva chestiuni.

Cel mai important aspect se referă la nevoia urgentă de cercetare pentru descoperirea cauzei acestei boli. Ce rol joacă alimentația în declanșarea bolii? Ce rol joacă stresul zilnic? Dar genele? De ce suferă de această boală de două ori mai multe femei decât bărbați?

Acestea sunt niște întrebări foarte importante. Dar fără cercetare nu se poate oferi un răspuns la aceste întrebări și, prin urmare, invit Comisia să aleagă un centru medical renumit care să efectueze aceste cercetări și să furnizeze răspunsurile respective.

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Dnă președintă, boala Alzheimer este o afecțiune pentru care omenirea nu a găsit încă niciun remediu. Informațiile oferite de serviciile medicale arată o creștere alarmantă a numărului de cazuri diagnosticate, iar tendința către o Europă pe cale de îmbătrânire va avea consecințe drastice în viitorul apropiat. Problema demenței nu îi afectează numai pe cei care suferă de această boală, ci, de asemenea, afectează și familia și prietenii apropiați ai acestora care, deseori, sunt obligați să își dedice viețile îngrijirii persoanelor dragi. Avem nevoie urgentă de astfel de rapoarte în cadrul cărora se evidențiază o problemă și se fac propuneri în vederea unor inițiative pentru îmbunătățirea calității sănătății și vieții noastre. Este de la sine înțeles faptul că sprijinirea din punct de vedere social a tuturor familiilor, combinarea eforturilor statelor membre ale UE și crearea de programe de prevenire reprezintă proiecte care merită sprijinul nostru din toate punctele de vedere. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a-i ajuta pe cei suferinzi și pentru a reduce pe viitor numărul celor care cad pradă acestei boli.

  Jim Higgins (PPE). – Dnă președintă, ceea ce îmi place la acest raport este faptul că abordează sub mai multe aspecte o provocare senzațională, și anume toate aspectele bolii Alzheimer. Vă referiți la prevenire, diagnosticare, tratament și vindecare. Realitatea este că cele mai mari temeri în ceea ce privește bolile sunt reprezentate de cancer și de Alzheimer. Am depus numeroase eforturi, în primul rând, în vederea diagnosticării cauzelor cancerului, în al doilea rând, în vederea prevenirii acestuia și, în al treilea rând, în vederea identificării unor tratamente pentru vindecarea acestuia. Am realizat multe progrese în acest sens.

Deși boala Alzheimer a fost descoperită în 1906, aceasta încă mai constituie un fenomen special în materie de demență: încă nu se cunosc cauzele și nici tratamente. Totuși, acest raport este foarte binevenit. În același timp, există provocări de proporții. ce măsuri vom lua cu privire la identificarea cauzelor astfel încât să ajungem la o soluție de prevenire și, în al doilea rând, să găsim un tratament definitiv?

Propunere de rezoluție: (B7-0023/2011)

  Syed Kamall (ECR). – Dnă președintă, aceia dintre noi care, fie au vizitat Haiti, fie au văzut dezastrul produs acolo cu ceva timp în urmă și au observat ce s-a întâmplat, vor fi de acord cu faptul că a fost un lucru foarte bun că ONG-urile și serviciile comunitare au colaborat și au abordat problema la fața locului cu privire la adăposturi, alimente, pături și tot felul de asemenea ajutoare.

Dar haideți să privim această situație acum, la un an după acele evenimente. Avem în vedere câteva dintre problemele subliniate în această rezoluție - faptul că haitienii nu au la îndemână decât lopeți, târnăcoape și roabe pentru a curăța, și nu echipamente de dimensiuni mari de care ar avea atâta nevoie. De asemenea, rezoluția deplânge criza gravă a locuințelor din Haiti și abordează necesitatea unui registru cadastral, însă, de asemenea, solicită Comisiei ca, într-un spirit de consens, să garanteze depunerea unor eforturi semnificative, în colaborare cu guvernul, pentru rezolvarea problemei.

Singura chestiune care pare să lipsească din acest raport este rolul sectorului privat. Dacă, pe termen mai lung, vom aborda câteva dintre problemele cu care ne confruntăm, pe termen scurt, este absolut necesar să lucrăm în colaborare cu ONG-urile și cu organizațiile de ajutor, însă, pe termen lung, și industria privată trebuie să joace un rol.

  Nirj Deva (ECR). – Dnă președintă, la un an după cutremurul din Haiti, a fost înlăturată 5 % din cantitatea de moloz, un milion de persoane au rămas fără locuințe, 230 000 de persoane au murit, 300 000 au fost rănite și au fost realizate 15 % din reabilitările posibile în zone locuibile.

De ce? De ce a fost înlăturată numai 5 % din cantitatea de moloz? În urma unui cutremur se dărâmă foarte multe ziduri. Cine le poate strânge? ONG-urile cu lopeți? Comisarii europeni cu găleți? Nu! Acestea pot fi strânse doar cu mecanisme grele de ridicat pe care le deține numai o singură categorie de persoane: și anume armata - forțele aeriene, forțele navale și forțele terestre. Dar ce s-a întâmplat? Când forțele aeriene, forțele navale și forțele terestre au venit să acorde sprijin, stânga din acest Parlament și stânga din întreaga lume le-au alungat afară din Haiti. Și acestea s-au retras! Și, în prezent, întregul loc a rămas așa cum era, și acum la un an de la dezastru.

Este șocant din punct de vedere politic faptul că nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru această situație, însă, după părerea mea, aceasta aparține grupării de stânga a acestui Parlament și a comunității internaționale.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, aș dori să menționez câteva aspecte cu privire la situația din Haiti. Este foarte important să admitem - la momentul de față se actualizează situația - că nivelurile de coordonare au fost nesatisfăcătoare. Avem nevoie de o coordonare mai bună deoarece progresul este lent.

După cum a afirmat dl Deva mai înainte, este adevărat că situația a început să se politizeze într-o oarecare măsură. Nu este în interesul nimănui ca această situație să fie politizată. Haiti are nevoie de ajutor și de strictul necesar mult mai repede decât anul trecut. Ajutoarele trebuie să ajungă la destinație.

Dacă ne gândim la eforturile depuse la nivelul cel mai apropiat de cetățean, diferitele organizații de sprijin umanitar și-au îndeplinit atribuțiile. Dacă analizăm contribuția Europei în Haiti, multe organizații creștine de sprijin umanitar au realizat acțiuni excelente la nivelul cel mai apropiat de cetățean - adică au ajutat oamenii să supraviețuiască. În plus, ar trebui să recunoaștem aceste eforturi și să le sprijinim ca atare, însă, în cazul crizei din Haiti, este, de asemenea, nevoie de acțiuni pe o scară mai largă și mai bine coordonate, atât la nivel european, cât și, evident, la nivelul ONU.

Propunere de rezoluție: (B7-0031/2011)

  Peter van Dalen (ECR). – (NL) Dnă președintă, Lituania este un stat membru suveran. Parlamentul statului dezbate noi propuneri privind exprimarea sexualității în cadrul mass-media și în public. Democrația Lituaniei lucrează din greu la aceste propuneri. Președintele statului a respins deja de două ori propuneri similare. Dezbaterea politică asupra noilor propuneri a început și, deocamdată, nu se poate prezice rezultatul final.

Totuși, majoritatea Parlamentului European a îmbrățișat această chestiune. Într-adevăr, s-ar părea că majoritatea acestui Parlament beneficiază de o înțelepciune morală care îi ajută să realizeze care aspecte sunt permisibile din punct de vedere moral și care nu. Chiar înainte de a se ști cu siguranță dacă noul act va fi aprobat sau nu și care vor fi prevederile acestuia, ochiul atotvăzător al mai marilor din Parlamentul nostru urmărește cu interes situația din Lituania. În niciun caz nu pot sprijini o astfel de aroganță.

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Dnă președintă, dreptul de a adopta legi naționale aparține organismelor de legiferare ale statului în cauză. Nimeni din afară nu poate interveni asupra acestui drept al unui stat suveran. Și Lituania se bucură de acest drept suveran.

În contextul Uniunii Europene, este, de asemenea, necesar să se precizeze că definiția căsătoriei și a familiei aparține dreptului familiei al fiecărui stat membru în parte și că UE nu ar trebui să intervină în acest domeniu. Protejarea familiei, a instituției care crește copii și îi pregătește pentru viață, nu poate, prin urmare, să fie considerată negativă sau ca o formă de discriminare.

În ceea ce privește protecția minorilor de efectele dăunătoare ale informării publice, și Parlamentul European a hotărât recent că diferitele tipuri de publicitate transmise prin intermediul noilor mijloace de comunicare în ultimii ani au devenit un fenomen social. Acest fenomen atrage după sine informații care sunt în mod deliberat înșelătoare și neclare și riscul de abuz de încredere, iar statul trebuie să găsească o soluție adecvată la această problemă.

Studiile arată că minorii trebuie să beneficieze de o protecție specială cu privire la anumite tipuri de informații care pot avea consecințe grave asupra dezvoltării sănătoase a persoanei. Și atrag atenția asupra acestui aspect în calitate de medic.

  Vytautas Landsbergis (PPE). – Dnă președintă, iată observațiile mele cu privire la rezoluția care condamnă Lituania, deoarece nu s-a întâmplat nimic. Textul adoptat nu cuprinde cel mai important punct de vedere. Iată ceea ce am dorit să propun, fără succes, ca amendament oral la considerente: „întrucât intervenția Parlamentului European în cadrul acestor proceduri ale parlamentelor naționale în cea mai timpurie etapă a acțiunilor privind orice legislație propusă încalcă principiul fundamental al suveranității și subsidiarității statelor membre și, prin urmare, compromite Parlamentul European conectându-l pe acesta într-o mai mare măsură de practicile fostei Uniuni Sovietice” etc. după cum a fost adoptat.

La baza acestei rezoluții a stat doar un proiect de amendament introdus de un deputat din parlamentul național. Subliniez, un amendament. Cu toate acestea, în textul propus de Parlament care tocmai a fost adoptat, acest fapt a fost prezentat cu încăpățânare și în mod nerezonabil la plural și, mai mult decât atât, s-a menționat de șase ori că, aparent, au existat multe amendamente slabe calitativ.

Și titlul rezoluției include o absurditate. Se menționează „privind încălcarea”. Nu a fost vorba despre nicio încălcare, ci doar de o propunere făcută de un deputat; Parlamentul nu a luat nicio decizie care să poată fi considerată drept o încălcare ce a avut loc. Astfel de afirmații reflectă o calitate extrem de redusă a eforturilor depuse pentru elaborarea propunerii, fără a mai menționa lipsa de responsabilitate a celor care au elaborat și au prezentat în vederea votării acest text, care trebuia măcar să fie elaborat într-un mod mult mai inteligent, dacă nu să fie pur și simplu respins. Prin urmare, am votat împotriva acestui text în ansamblul lui.

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, de zeci de ani, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat progrese vaste și în direcția bună cu privire la principiul egalității de tratament în fața legii, al vieții private și al libertății personale, deci sper că niciunul dintre statele membre nu va face un pas înapoi cu privire la această chestiune referitoare la egalitate pe baza orientării sexuale. Nu cred că se va întâmpla acest lucru. După cum au menționat dl Landsbergis acum câteva momente și dl van Dalen mai devreme, în cadrul acestei dezbateri s-a pierdut din vedere faptul că aceasta este doar o propunere. Nu este o rezoluție legislativă.

Vă aduceți aminte că și noi am organizat propriile noastre dezbateri cu privire la această chestiune în Regatul Unit. Ne-am exprimat propriile puncte de vedere cu privire la secțiunea 28. La vremea respectivă păream anormal în cadrul partidului meu deoarece eram împotriva acestei chestiuni. M-am declarat împotrivă chiar din primele zile când încă se mai numea secțiunea 27. Mi s-a părut absolut jignitor faptul de a utiliza legislația ca pe un mecanism de semnalare a aprobării sau a dezaprobării. Când am procedat astfel, am oferit statului o armă incredibil de puternică, o armă utilizată mai târziu în vederea interzicerii pistoalelor și a vânătorii și așa mai departe.

Însă ideea este că eu nu sunt un legiuitor lituanian. Poate că avem în acest Parlament opinii foarte ferme cu privire la legea privind avorturile din Polonia sau la legea privind eutanasia din Țările de Jos. Pentru cetățenii care ne votează, acestea reprezintă aspecte sensibile care trebuie determinate în mod adecvat prin intermediul mecanismelor naționale ale fiecărui stat membru. Ar trebui să avem modestia de a recunoaște dreptul la democrație și supremația parlamentară în cadrul celor 27 de state membre.

Explicații scrise privind votul

Recomandare pentru a doua lectură: Françoise Grossetête (A7-0307/2010)

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document care vizează consolidarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Trebuie recunoscut faptul că, în zilele noastre, există o nesiguranță prea mare cu privire la chestiunile legate de accesul la asistență medicală, acoperirea costurilor și asumarea responsabilității pentru monitorizarea clinică în cazul asistenței medicale transfrontaliere. Această directivă intenționează să permită tuturor pacienților - și nu numai celor mai bine informați sau celor cu resurse materiale - să se bucure de o serie de drepturi în cadrul asistenței medicale, deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Trebuie subliniat faptul că obiectivul acestui document nu este în niciun caz acela de a încuraja asistența medicală transfrontalieră în sine, ci de a asigura disponibilitatea, siguranța și calitatea acesteia, atunci când se dovedește a fi utilă sau necesară. Cetățenii Uniunii Europene trebuie să fie mai bine și mai clar informați cu privire la normele juridice aplicabile în cazul călătoriilor într-un alt stat membru decât cel de afiliere în vederea asistenței medicale. Sunt de acord cu faptul că trebuie să combatem „turismul medical” însă, pentru a proteja drepturile pacienților, trebuie să introducem un sistem simplificat de autorizare prealabilă pentru pacienți, care, cu toate acestea, va asigura avertizarea prealabilă a administratorilor din domeniul sănătății cu privire la orice costuri excepționale implicate de călătoriile către instituții medicale din alte state membre ale UE.

  Antonello Antinoro (PPE), în scris. – (IT) Această recomandare către Consiliu a fost esențială pentru a oferi pacienților cea mai mare securitate juridică posibilă, astfel încât aceștia să își poată exercita în mod real drepturile, potrivit observațiilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Totuși, această abordare nu afectează competențele exclusive ale statelor membre cu privire la gestionarea sistemelor de sănătate naționale ale acestora sau a opțiunilor în materie de politici de sănătate naționale, conform prevederilor tratatului. Principalele aspecte abordate sunt: afecțiunile rare; standardele de calitate și de siguranță; procedurile de rambursare a costurilor și de autorizare prealabilă și plățile în avans; rolul punctelor de contact ca și ghișee unice; competența exclusivă a statelor membre cu privire la alegerile referitoare la serviciile medicale și la alegerile etice în domeniul medical; e-sănătatea și cooperarea dintre statele membre.-

Recomandarea clarifică, de asemenea, drepturile pacienților conform prevederilor Curții de Justiție a Uniunii Europene și îmbunătățirile aduse siguranței juridice generale cu privire la asistența medicală transfrontalieră. Scopul acesteia este de a facilita accesul la asistența medicală transfrontalieră sigură, de înaltă calitate, cu rambursarea cheltuielilor și de a promova cooperarea în domeniul serviciilor medicale între statele membre.

  Liam Aylward (ALDE), în scris. – (GA) Am votat în favoarea acestui raport deoarece este adevărat că la momentul actual există o anumită nesiguranță cu privire la chestiunile referitoare la accesul la asistență medicală, medicamente și rambursări în acest domeniu al serviciilor medicale transfrontaliere.

Deși este esențial ca presiunea exercitată asupra sistemelor naționale de sănătate să nu crească și ca inegalitățile să nu devină și mai mari în cadrul acelor sisteme, pacienții trebuie să aibă dreptul și libertatea de a beneficia de asistență medicală transfrontalieră și trebuie să fie informați cu privire la aceste drepturi. Trebuie eliminată incertitudinea juridică existentă cu privire la eligibilitatea pentru serviciile medicale și rambursările transfrontaliere, iar pacienții trebuie informați cu privire la situațiile în care poate fi acoperit tratamentul în alte state membre și la modalitatea de realizare a acestui lucru.

Salut detaliile din cadrul raportului privind stabilirea de puncte de contact în toate statele membre pentru a informa pacienții în legătură cu tratamentele medicale disponibile, cu modalitatea de aplicare în vederea beneficierii de servicii medicale transfrontaliere și cu modalitatea de prezentare a unei plângeri sau a unei solicitări.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document important. Cetățenii Uniunii Europene așteaptă ca statul membru în care locuiesc să le furnizeze servicii medicale sigure, eficiente și de înaltă calitate. Competența privind sistemele medicale din statele membre aparține chiar statelor membre respective și, prin urmare, accesibilitatea și calitatea variază într-o oarecare măsură. Pacienții nu reușesc întotdeauna să obțină tratament adecvat în propriul stat membru, iar acest fapt contravine, în mod fundamental, libertăților garantate prin Tratatul privind UE. Chestiunea privind recunoașterea rețetelor în cadrul Uniunii încă nu a fost soluționată, fapt care cauzează probleme de proporții persoanelor care călătoresc în străinătate. Nu cred că libertatea de circulație a pacienților și dreptul acestora de a alege tratament medical într-un alt stat membru vor încuraja turismul medical. Consider că acest fapt poate reprezenta un semn pozitiv pentru ca statele membre să deruleze reforme adecvate în domeniul serviciilor medicale și să garanteze că serviciile medicale furnizate sunt cât mai diversificate posibil și au o calitate cât mai înaltă, astfel încât, în cazul în care este necesar, pacienții să poată obține tratament într-un alt stat membru.

  Regina Bastos (PPE), în scris. – (PT) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un pas esențial către mobilitatea pacienților în cadrul Uniunii Europene. Aceasta vizează clarificarea și sprijinirea accesului la asistență transfrontalieră și de calitate, și, totodată, dreptul pacienților la rambursarea costurilor asistenței medicale transfrontaliere de către statul membru de afiliere, promovând astfel cooperarea între statele membre. În plus, există avantaje clare pentru pacienți, îndeosebi pentru cei care suferă afecțiuni rare și complexe, deoarece va fi posibilă diagnosticarea și tratarea acestora în cel mai adecvat stat membru. O astfel de mobilitate va permite, de asemenea, pacienților să evite în mod legitim listele de așteptare naționale, profitând de serviciile medicale disponibile în alte state membre ale UE. Această directivă va permite tuturor pacienților să beneficieze de o serie de drepturi deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta reprezintă, fără îndoială, un pas înainte în procesul integrării europene, în consolidarea solidarității și către o Europă care se concentrează asupra cetățenilor săi. Din aceste motive, am votat în favoarea prezentului raport.

  George Becali (NI), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport și îi mulțumesc doamnei raportor pentru munca sa și pentru propuneri. Sunt în favoarea ideii că pacientul trebuie să aleagă în baza nevoilor lui și nu în funcție de mijloacele de care dispune, să aleagă în cunoștință de cauză și fără constrângeri. Pentru cetățenii europeni, dar mai ales pentru cei din noile state membre, printre care și România, mobilitatea pacienților, în locul listelor naționale de așteptare, este urgentă. Am votat, de asemenea, în favoarea ideii de a stabili un sistem de autorizare prealabilă care să fie simplu pentru pacienți.

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Din ce în ce mai mulți europeni încearcă să beneficieze de servicii medicale într-un alt stat membru decât cel ai cărui cetățeni sunt însă, de multe ori, aceștia recurg la această soluție fără a avea o idee despre drepturile lor în acest domeniu. Cetățenii trebuie să realizeze o mulțime de formalități pentru a le fi rambursate costurile tratamentului transfrontalier și acestora le este foarte greu să găsească informațiile de care au nevoie.

În cadrul acestei prime sesiuni parlamentare a anului 2011 am adoptat o directivă de clarificare a drepturilor pacienților europeni care optează pentru tratament transfrontalier. Textul, adoptat de o majoritate vastă, prevede dreptul pacienților de a li se rambursa costurile tratamentelor pe care le primesc într-un alt stat membru. Aceasta este o veste bună pentru toți pacienții care se află pe liste de așteptare lungi și care se luptă să primească tratament în propriul stat membru.

Încurajarea mobilității ca mijloc de îmbunătățire a tratamentelor oferite pacienților europeni: acesta este obiectivul nostru! De asemenea, va exista o cooperare mai strânsă cu privire la afecțiunile rare, în vederea îmbunătățirii serviciilor medicale pentru pacienții care necesită îngrijiri medicale foarte specializate.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece această propunere de directivă vizează acordarea tuturor pacienților a dreptului și a oportunității de a obține servicii medicale fundamentale în alte state membre cât mai repede posibil. În plus, aceasta prevede în mod clar situațiile în care pot fi utilizate aceste servicii deoarece, la momentul actual, normele privind rambursarea în cazul utilizării acestor servicii nu sunt întotdeauna clare și ușor de înțeles. Doresc să subliniez că această directivă trebuie să vizeze toți pacienții - nu numai pe cei mai bine informați sau pe cei cu resurse materiale - și trebuie să garanteze siguranța tuturor pacienților. Încă de la prima lectură, Parlamentul s-a declarat în favoarea acestei directive însă, din păcate, Consiliul nu a luat în considerare toate amendamentele Parlamentului. De exemplu, Consiliul a ignorat chestiunea foarte importantă privind tratarea afecțiunilor rare. Totuși, aproximativ 25 de milioane de europeni suferă de afecțiuni rare și, prin urmare, acestora ar trebui să li se ofere oportunitatea de a primi asistență medicală în alte state membre. În plus, sunt de acord cu poziția Parlamentului privind faptul că, în vederea evitării discriminării persoanelor cu venituri reduse, statul membru de origine trebuie să acopere cheltuielile celuilalt stat membru care furnizează în mod direct tratament, fără a solicita cetățenilor un avans sau, cel puțin, să ramburseze imediat toate cheltuielile aferente asistenței medicale acordate pacientului. De asemenea, este foarte important ca fiecare stat membru să mențină puncte de contact naționale pentru a furniza pacienților informațiile necesare, de exemplu, privind disponibilitatea serviciilor medicale, proceduri și documentația necesară.

  Jan Březina (PPE), în scris. – (CS) Am votat în favoarea raportului Grossetête deoarece acesta elimină nesiguranța care a persistat timp de mulți ani cu privire la rambursarea costurilor și la accesul la servicii medicale transfrontaliere. Deși, până în prezent, numai cei mai bine informați sau cei mai motivați dintre pacienți au profitat de avantajele serviciilor medicale transfrontaliere, la momentul de față, această posibilitate se extinde pentru toți ceilalți pacienți. Sunt de acord cu acoperirea condiționată a costurilor pe baza unei autorizații prealabile în cazuri justificate și precis definite, când serviciile medicale transfrontaliere includ cel puțin o noapte de spitalizare și când este necesară utilizarea unui echipament medical foarte specializat și costisitor sau când există un risc deosebit pentru pacient sau pentru restul populației. În aceste cazuri, consider autorizarea prealabilă drept un instrument de prevenire a turismului medical excesiv.

Creșterea nivelului turismului medical nu asigură o imagine bună pentru multe sisteme medicale europene. Dacă un pacient trebuie să aștepte extrem de mult timp să aibă acces la tratament în statul său de reședință, nu ar trebui să fim surprinși de faptul că acesta dorește să călătorească într-un stat în care va beneficia de îngrijiri medicale mai rapide și, probabil, de o mai înaltă calitate. Totuși în statele în care străinii călătoresc în număr mare pentru tratament medical și operații, există riscul ca pacienților care sunt cetățeni ai statului respectiv să le fie acordate îngrijiri medicale numai după ducerea la îndeplinire a obligațiilor față de pacienții străini.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Această directivă stabilește norme pentru facilitarea accesului la servicii medicale transfrontaliere sigure și de înaltă calitate și promovează cooperarea în domeniul serviciilor medicale între statele membre, respectând pe deplin jurisdicțiile naționale. Aceasta include valorile fundamentale comune ale universalității, ale accesului la servicii medicale de înaltă calitate, ale echității și ale solidarității. Există avantaje clare pentru pacienți, îndeosebi pentru cei care suferă de afecțiuni rare și cronice, deoarece aceștia vor putea avea acces la centre de expertiză în domeniul afecțiunii de care suferă și vor putea beneficia de serviciile acestor centre. Această directivă reprezintă un alt exemplu al faptului că Europa acționează în interesul cetățenilor europeni deoarece le permite acestora să aleagă instituția care să le furnizeze servicii medicale adecvate, indiferent de statul european în care se află aceasta.

  Carlos Coelho (PPE), în scris. – (PT) Statele membre sunt responsabile cu asigurarea de servicii medicale sigure, de înaltă calitate și eficiente, conform nevoilor cetățenilor acestora. Prin urmare, această directivă nu trebuie să pună în pericol libertatea statelor membre de a decide cu privire la cea mai adecvată formă de servicii medicale. Trăim într-un spațiu al libertății, securității și justiției, în care cetățenii europeni se bucură de libertatea de circulație. Acest lucru înseamnă că stabilirea de norme clare privind furnizarea de asistență medicală transfrontalieră este esențială, îndeosebi cu privire la aspectul referitor la costurile serviciilor medicale dintr-un alt stat membru. În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, această directivă oferă cetățenilor europeni o securitate sporită, permițându-le să beneficieze într-un alt stat membru de serviciile medicale necesare, costurile aferente fiind rambursate în limita sumei stabilite de sistemul național al acestora. Este importantă crearea unui sistem simplificat de autorizare prealabilă a serviciilor medicale, care să nu reprezinte un obstacol în calea pacienților care primesc asistență medicală sigură și de calitate. Această directivă reprezintă un prim pas fundamental către garantarea mobilității pacienților din cadrul UE, dat fiind faptul că, în loc de a recurge la decizii juridice în cazuri individuale, sunt de preferat norme minime standardizate.

  Lara Comi (PPE), în scris. – (IT) Salut adoptarea directivei care vizează introducerea de norme noi care să guverneze asistența medicală transfrontalieră. Uniunea Europeană face un pas important prin adoptarea noii legislații. Acest fapt nu numai că va facilita furnizarea de servicii medicale, îndeosebi în regiunile de la frontiere, și va spori oportunitățile de tratament pentru cetățenii UE; dar va promova și progresele generale în domeniul serviciilor medicale datorită stimulentelor privind cercetarea, rezultate în urma cooperării dintre statele membre. În ceea ce mă privește, salut introducerea unei legislații în vederea consolidării cooperării în materie de afecțiuni rare. Această măsură le va permite cetățenilor care suferă de astfel de afecțiuni să beneficieze de avantajele unei cooperări mai strânse în domeniul serviciilor medicale între statele membre. În plus, solicitările privind condiționarea rambursării de tratamentul furnizat și de costurile acoperite de sistemul medical din statul de origine al pacientului și autorizarea în prealabil a tratamentului care implică spitalizare reprezintă norme de siguranță care vor contribui la garantarea stabilității serviciilor medicale naționale. Prin urmare, această directivă permite înregistrarea de progrese semnificative privind îmbunătățirea serviciilor medicale, prin stabilirea unui echilibru între nevoile statelor membre, care sunt responsabile pentru furnizarea de servicii medicale, și nevoile cetățenilor, care sunt principalii beneficiari ai unor astfel de servicii.

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Proiectul de rezoluție legislativă referitoare la poziția Consiliului în prima lectură în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere este un document important, și adoptarea rezoluției ar fi un mare pas înainte în domeniul social. Posibilitatea cetățenilor UE de a se trata oriunde pe teritoriul UE va obliga statele în care starea sistemului de sănătate este precară să-și schimbe prioritățile și să acorde atenția cuvenită acestui domeniu.

În paralel, această posibilitate va pune în concurență directă diversele sisteme, obligându-le să evolueze și să acorde atenția cuvenită așteptărilor și nevoilor pacienților.

În același timp, va favoriza apariția unor poli de excelență medicală transfrontalieri, care să servească și ca platforme pentru pregătirea și specializarea studenților și medicilor.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Consider benefică introducerea în directiva privind plata serviciilor medicale în străinătate a cerinței stabilirii unei liste de criterii și condiții specifice pentru justificarea refuzului, de către o autoritate națională, a tratamentului unui pacient în străinătate. Aceste condiții trebuie să aibă în vedere posibilul risc pentru pacient sau publicul larg, pentru situația în care există mai multe solicitări similare. Sper că directiva va primi undă verde și de la Consiliu, pentru a intra în vigoare în cel mai scurt timp, în beneficiul pacienților.

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Susțin această propunere privind asistența medicală transfrontalieră. Serviciile medicale nu ar trebui niciodată tratate drept un serviciu comercial. Această inițiativă vizează garantarea eliminării obstacolelor inutile din calea pacienților care doresc acces la servicii medicale într-un alt stat membru decât cel de afiliere. Aceasta urmărește aplicarea normelor pe care Curtea Europeană de Justiție le-a prevăzut în multe hotărâri judecătorești. În plus, aceasta vizează clarificarea aspectelor cu privire la dreptul pacienților de a le fi rambursate cheltuielile medicale de către statul de afiliere. În procesul de asigurare de servicii medicale de înaltă calitate, sigure și eficiente, este importantă asigurarea unui echilibru între dreptul pacienților UE de a avea acces la tratament transfrontalier și capacitatea sistemelor de sănătate naționale și prioritățile serviciilor medicale naționale. Această directivă va clarifica aspectul referitor la rambursarea costurilor serviciilor medicale pe care pacienții le-au primit într-un alt stat membru și va asigura o bună funcționare și un echilibru financiar al sistemelor medicale naționale. Este important ca statele membre să poată opta pentru stabilirea unui sistem bine definit de autorizare prealabilă pentru rambursarea costurilor de spitalizare sau ale serviciilor medicale de specialitate.

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Transmitem un semnal puternic cetățenilor noștri propunându-le un sistem în cadrul căruia nevoile pacienților vor avea prioritate. Parlamentul European și-a menținut poziția unită și fermă cu privire la recunoașterea reală a nevoilor pacienților din Europa, ceea ce reprezintă un prim pas către consolidarea dreptului acestora de a avea acces la servicii medicale de înaltă calitate și sigure în Europa. În temeiul noilor norme, cetățenilor europeni li se vor putea rambursa cheltuielile pentru tratamentul primit într-un alt stat membru în aceeași măsură în care tipul și costurile tratamentului ar fi acoperite, în mod normal, în statul de afiliere. Autoritățile vor avea competența de a cere pacienților să solicite autorizare prealabilă a tratamentului care necesită o noapte de spitalizare sau asistență medicală de specialitate, iar orice refuz trebuie să fie clar justificat. Asistența medicală transfrontalieră ar putea constitui un avantaj, îndeosebi pentru persoanele care se află pe liste de așteptare lungi sau pentru cele care în statul de reședință nu au la dispoziție servicii medicale de specialitate. Trebuie să ne asigurăm acum că punerea în aplicare a acestei directive este monitorizată adecvat și că aceasta aduce rezultate reale din punctul de vedere al asistenței medicale acordate pacienților din Europa.

  Anne Delvaux (PPE), în scris. – (FR) Chestiunea privind serviciile medicale transfrontaliere este negociată de mult timp și a dat naștere unor proteste în momentul în care, în cadrul unui proiect anterior, apărea riscul creării unui sistem medical care, pe de o parte, ar fi promovat turismul medical în cazul pacienților care dispuneau de resurse materiale suficiente și, pe de altă parte, ar fi avut un efect negativ asupra statelor membre care nu și-ar fi putut planifica furnizarea de servicii medicale pe baza unei cereri care depindea de calitatea oferită... Textul adoptat miercuri este mai consensual. Acesta permite pacienților europeni să beneficieze de tratamente care nu sunt disponibile în statele de reședință ale acestora sau de tratamente pentru care s-au întocmit liste lungi de așteptare. Costul tratamentelor primite într-un alt stat membru este rambursat în statul în care pacientul este luat în evidență însă rambursarea se limitează la suma care ar fi fost plătită pentru tratamente similare de către statul de afiliere. Pacienții vor fi nevoiți să solicite autorizare prealabilă pentru anumite tratamente de specialitate sau care necesită o noapte de spitalizare. Cu toate acestea, orice refuz privind autorizarea va trebui justificat. Aceasta reprezintă încă un pas către o Europă a sănătății mai concretă. Nu putem decât să fim încântați de acest fapt.

  Robert Dušek (S&D), în scris. – (CS) Se înregistrează o lipsă generalizată de sensibilizare a cetățenilor și o atitudine prealabilă de respingere care domină în ceea ce privește accesul la asistență medicală transfrontalieră. În cadrul libertăților UE, fiecare cetățean ar trebui să poată beneficia de servicii medicale într-un alt stat membru ca o chestiune de principiu, în cazul în care terapia sau tratamentul din statul membru respectiv este de o calitate sporită sau mai rapid și în cazul în care pacientul plătește singur pentru tratament sau terapie. Prin urmare, garantarea accesului cetățenilor la asistență medicală într-un alt stat membru reprezintă o chestiune prioritară. Această dezbatere se desfășoară de mulți ani fără încă a înregistra progrese semnificative. Cetățenii pot beneficia de tratament într-un alt stat membru doar în caz de urgențe. Prin urmare, nu este posibilă planificarea tratamentelor sau a asistenței medicale într-un alt stat membru.

Există întotdeauna o cerință privind deținerea unei asigurări de sănătate în statul respectiv, asigurare care nu poate fi obținută decât, bineînțeles, de cetățenii europeni care sunt rezidenți permanenți ai statului în cauză. Această cerință este pur și simplu lipsită de sens deoarece niciun cetățean nu se poate bucura de asigurare medicală în două sau mai multe state ale UE, întrucât o persoană nu poate deține decât o singură adresă permanentă, și aceasta va fi în statul de reședință. Prin urmare, împiedicăm pe cale legislativă cetățenii UE să investească, într-o mai mare măsură, în propria sănătate și în tratamente atunci când aceștia încearcă să facă acest lucru. Recomandarea reprezintă cel puțin un pas mic în direcția corectă și, prin urmare, voi vota pentru adoptarea sa.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Această propunere clarifică și facilitează accesul la asistența medicală transfrontalieră și exercitarea dreptului la rambursare din partea statului membru de afiliere, permițând tuturor pacienților din cadrul UE să beneficieze de servicii medicale într-un alt stat membru. De fapt, aceste drepturi au fost deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Este un pas înainte în procesul de integrare europeană și în consolidarea solidarității, implicând liste de așteptare reduse, o mai bună calitate a serviciilor medicale și stimulente în vederea cercetării științifice. Afecțiunile rare reprezintă o prioritate, iar diagnosticarea și tratarea pot fi realizate acum într-un alt stat membru care deține serviciile medicale cele mai adecvate în acest sens. Această directivă vizează toți cetățenii europeni care au nevoie de asistență medicală. Prin urmare, ministrul sănătății din Portugalia greșește atunci când afirmă că această opțiune este disponibilă cetățenilor cu educație superioară și celor cu mai multe resurse financiare: acest lucru se întâmplă acum, înainte de adoptarea directivei. Portugalia are servicii medicale excelente și trebuie neapărat să se implice în cadrul acestui proiect important: statul trebuie să profite de această directivă pentru a se moderniza într-o măsură și mai mare și trebuie să intre în competiție în ceea ce privește furnizarea de servicii în acest domeniu tuturor cetățenilor europeni care au nevoie de acestea.

  Carlo Fidanza (PPE), în scris. – (IT) Salut noua legislație care guvernează drepturile pacienților la tratament medical într-un alt stat membru al UE. Eforturile depuse de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), în strânsă cooperare cu alte grupuri politice, au fost încă o dată fundamentale. Aprobarea raportului colegei noastre din Franța, dna Grossetête, a fost obținută în urma unor negocieri de lungă durată cu Consiliul și va permite înregistrarea unui progres semnificativ într-un domeniu în care legislația existentă nu era suficientă. Noua legislație, care vizează numai persoanele care aleg să beneficieze de asistență medicală transfrontalieră, stabilește faptul că cetățenilor europeni li se pot rambursa cheltuielile pentru tratamentul medical primit într-un alt stat membru, cu condiția ca sistemul medical din statul membru de afiliere să acopere tratamentul și costurile asociate. Toate aceste aspecte sunt deosebit de semnificative dacă ne gândim că accesul la servicii medicale transfrontaliere poate constitui un avantaj major pentru pacienții care se află pe liste de așteptare lungi sau care nu pot găsi tratament de specialitate în statul de reședință.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Am votat împotriva acestei Directive privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, chiar dacă s-au adus unele modificări textului inițial. Acest text final reprezintă rezultatul unui compromis la care s-a ajuns cu majoritatea Consiliului, acordându-se 30 de luni în vederea punerii în aplicare a noilor dispoziții de către statele membre.

Votul nostru împotriva acestuia este determinat de aplicarea principiului privind libertatea de circulație în ceea ce privește serviciile medicale, fără a ține seama de specificitățile acestora, inclusiv de nevoia unui sistem medical public național, al cărui scop fundamental este, în fiecare țară, acela de a veni în întâmpinarea nevoilor cetățenilor.

Trebuie să avem în vedere faptul că această propunere a Comisiei a venit în urma refuzului Parlamentului, în anul 2007, de a permite includerea serviciilor medicale în Directiva privind serviciile în cadrul pieței interne, datorită eforturilor majore ale lucrătorilor și ale publicului, care au combătut acea parte din cadrul infamului proiect de directivă Bolkestein.

Totuși, decizia finală a Parlamentului, împotriva căreia noi am luptat întotdeauna, include o serie de concesii care permit oricărui stat membru care dorește acest lucru, să utilizeze anumite mecanisme pentru a își proteja propriile servicii publice.

Prin urmare, deși accesul la serviciile medicale ar putea fi îngreunat, îndeosebi pentru persoanele care nu au posibilitatea de a profita de servicii medicale private sau care nu își pot permite să călătorească în străinătate, consecințele practice ale punerii în aplicare a acestei directive vor depinde totuși de decizia parlamentului și a guvernului portughez.

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) Este fundamentală îmbunătățirea situației privind dreptul cetățenilor de a primi asistență medicală când se află într-un alt stat membru. Sper că temerile privind intervenția excesivă a legislației europene în legislația statelor membre nu vor fi confirmate. Cu toate acestea, consider că este bine ca pacienții să se poată bucura de dreptul la tratament medical într-un alt stat membru și de dreptul de a le fi rambursate cheltuielile aferente acestui tratament în limita sumei maxime aprobate de sistemul medical din statul membru de afiliere. Prin urmare, am decis să sprijin recomandarea dnei Grossetête.

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. – (GA) Sprijin dreptul pacienților de a avea acces la tratamentul medical necesar într-un stat membru al UE, altul decât statul de reședință. Fiecare cetățean irlandez și, într-adevăr, fiecare cetățean european are dreptul de a călători într-un alt stat membru al UE pentru a beneficia de tratament medical. Nu mă declar în favoarea „turismului medical”, însă sprijin un sistem care să ajute pensionarii care locuiesc în străinătate și pe cei care suferă de afecțiuni rare sau neobișnuite.

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. – (IT) În timpul dezbaterilor parlamentare anterioare, s-a repetat deseori că această directivă nu intenționează să încurajeze „turismul medical”, ci doar stabilește norme clare privind asistența medicală transfrontalieră.

Este important ca tratamentul medical acordat într-un alt stat membru decât statul membru de afiliere al pacientului să se bazeze pe o nevoie obiectivă, dovedită, în vederea evitării împovărării sistemelor medicale cu costuri excesive care ar compromite, în mod inevitabil, eficiența acestora. S-a înregistrat un progres cu privire la afecțiunile rare: pacienții vor putea accesa cu o mai mare ușurință asistența medicală de specialitate și vor avea opțiunea de a solicita să fie consultați de un specialist dintr-un alt stat membru al UE.

Prin urmare, consider că este importantă înființarea de puncte de contact naționale pentru a asigura faptul că pacienții sunt pe deplin informați cu privire la tratamentele disponibile în alte state membre și la modalitatea de accesare a acestora și de rambursare a costurilor aferente. În cele din urmă, aș dori să subliniez faptul că, în niciun caz, nu ar trebui pusă la îndoială jurisdicția exclusivă a statelor membre cu privire la tratamentele disponibile și la alegerile etice în domeniul medical.

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), în scris. – (PL) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un nou instrument juridic absolut esențial, care poate îmbunătăți semnificativ situația pacienților din Uniunea Europeană. La momentul actual, pacienții care doresc să beneficieze de servicii medicale într-un alt stat decât statul de reședință se confruntă cu multe obstacole de ordin administrativ și financiar. Prin urmare, numai cei cu o situație materială foarte bună își pot permite luxul de a beneficia de servicii medicale transfrontaliere. În vederea soluționării acestor probleme, propunerea de directivă prevede simplificarea pe cât posibil a procedurilor administrative, de exemplu, prin limitarea obligației de a obține autorizație prealabilă pentru tratament din partea organismului de sănătate național și prin garantarea unui schimb de informații mai bun cu privire la serviciile medicale din alte state prin înființarea de puncte de contact naționale. Acest fapt nu înseamnă promovarea „turismului medical”, după cum pretind anumite persoane, ci garantarea dreptului la asistență medicală de încredere și de înaltă calitate în caz de nevoie. De asemenea, consider că această directivă poate, pe termen lung, să contribuie la armonizarea nivelului serviciilor medicale în cadrul fiecărui stat membru al UE în parte.

Ar trebui să plasăm pe primul plan binele pacienților în momentul examinării propunerii de directivă. Rolul legiuitorilor este de a adopta o legislație care să reducă formalitățile presupuse de accesul la servicii medicale și să ofere cetățenilor cu o stare de sănătate precară o gamă largă de opțiuni privind serviciile medicale. Prin urmare, sprijin pe deplin această propunere de directivă privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere și sper că, în urma negocierilor, care se află în desfășurare de șapte ani, se va ajunge la un acord cu Consiliul.

  Robert Goebbels (S&D), în scris. – (FR) În cele din urmă, am votat în favoarea directivei privind asistența medicală transfrontalieră. Compromisul dintre Parlament și Consiliu este acceptabil, îndeosebi deoarece recunoaște dreptul statelor de a adopta măsuri de protejare a echilibrului financiar al sistemelor de securitate socială ale acestora, nu în ultimul rând printr-un sistem de autorizare prealabilă pentru rambursarea financiară a cheltuielilor aferente tratamentului medical primit într-un alt stat membru. Acest fapt va preveni orice formă de turism medical.

Fosta Comisie a considerat în mod eronat că asistența medicală reprezintă doar un alt serviciu comercial. Unii deputați în Parlamentul European greșesc atunci când afirmă că Europa sănătății a devenit o realitate. Cele mai bune tratamente nu vor fi niciodată disponibile pentru cetățenii obișnuiți, ci vor depinde de relații și, îndeosebi, de resurse materiale sporite. Din păcate, aceasta este realitatea care nu poate fi tratată cu superficialitate în directivă.

  Louis Grech (S&D), în scris. – Salut raportul Grossetête referitor la adoptarea unei Directive privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Voturile de astăzi ne-au adus cu un pas mai aproape de definirea drepturilor pacienților în cadrul legislației europene. Este absolut necesar ca, imediat ce această directivă intră în vigoare, pacienții să nu fie lăsați să se confrunte cu povara economică a asistenței medicale transfrontaliere și ca rambursările să se efectueze la timp și în mod adecvat. Înalta calitate, echitatea, solidaritatea și universalitatea în domeniul serviciilor medicale trebuie să rămână principiile directoare de-a lungul etapelor de transpunere și de punere în aplicare a directivei în diferitele state membre. În plus, guvernele trebuie să publice termenele-limită și planurile de acțiune privind o mai bună monitorizare și garantare a punerii în aplicare a acestei directive.

În cele din urmă, pentru ca această directivă să fie cu adevărat eficientă, Comisia trebuie să monitorizeze și să supravegheze coordonarea dintre statele membre de afiliere și cele în care se asigură asistența medicală și să garanteze evitarea oricăror inegalități sau disparități între pacienți cu privire la accesul la asistența medicală și tratamentul transfrontaliere.

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. – (FR) În calitate de cetățean originar din singura regiune a Franței care se învecinează cu trei alte state membre ale UE și care reprezintă un electorat care se confruntă în mod special cu probleme transfrontaliere, sunt foarte sensibilă la aceste chestiuni. Într-adevăr, frontierele constituie încă prea des obstacole în domenii ale vieții transfrontaliere de zi cu zi. Europa are la baza principiul libertății de circulație a cetățenilor; această libertate, această mobilitate a cetățenilor, trebuie să se aplice, de asemenea, în cazul pacienților. Prin urmare, aspectul privind asistența medicală transfrontalieră este, fără îndoială, esențial. Acesta este motivul pentru care am votat ferm în favoarea acestui raport privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Acest text va permite pacienților să aibă acces mai ușor la tratament într-un alt stat membru. În primul rând, clarifică normele care se vor aplica; pacienții vor putea accesa mai multe informații (îndeosebi prin intermediul punctelor de contact) cu privire la drepturile acestora sau la rambursarea cheltuielilor. Prin urmare, acesta reprezintă un pas decisiv și concret, care va aduce o valoare adăugată reală dezvoltării unei Europe sociale și a unei adevărate Europe a sănătății.

  Mathieu Grosch (PPE), în scris. – (DE) Salut Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Furnizarea de servicii medicale în cel mai scurt timp posibil și cu o concentrare sporită asupra pacienților, putând fi accesate și de celelalte state membre, reprezintă o cerință esențială în vederea unei colaborări mai strânse între statele membre ale UE. Serviciile medicale transfrontaliere reprezintă o realitate de zi cu zi în regiunile de frontieră precum cea din care provin eu. În acest context, sunt foarte încântată că va fi facilitat accesul la servicii medicale transfrontaliere de încredere și de înaltă calitate și că vor fi rambursate cheltuielile aferente tratamentelor. Mă declar în favoarea asigurării de valoare adăugată pacienților care se află pe liste de așteptare. Aceste noi norme vor permite acestora să fie tratați mai repede într-un alt stat membru și să nu mai aștepte un timp îndelungat accesul la servicii medicale în statul lor de reședință. Este adevărat că stabilirea normelor privind refuzarea autorizării prealabile este o chestiune sensibilă și clarifică situația. Totuși anumite probleme privind asistența medicală transfrontalieră rămân nesoluționate, îndeosebi pentru lucrătorii transfrontalieri pe termen lung care, după pensionare, nu vor mai avea acces sau vor avea doar acces restricționat la servicii importante pentru aceștia în statul în care au lucrat înainte.

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. – (FR) Am votat în favoarea acestui text care, în final, evită transformarea serviciilor medicale într-o simplă „marfă”. În plus, doresc să mulțumesc președinției spaniole pentru această directivă și pentru sprijinul acordat restabilirii sistemului privind autorizarea prealabilă în cadrul serviciilor medicale de specialitate și transfrontaliere.

Da, Uniunea Europeană promovează mobilitatea cetățenilor săi și are datoria de a legifera în domeniul serviciilor medicale. Totuși trebuie să garantăm faptul că sănătatea rămâne un bun public accesibil tuturor și în cele mai bune condiții posibile, și nu o sursă de dezvoltare care întoarce sistemele de sănătate naționale și sistemele de securitate socială unele împotriva celorlalte.

  Małgorzata Handzlik (PPE), în scris. – (PL) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un pas fundamental către eliminarea barierelor pe care pacienții le-au întâlnit în cadrul statelor membre ale UE până la momentul actual. Obiectivul fundamental al acesteia este facilitarea accesului cetățenilor europeni la servicii medicale din alte state membre, îndeosebi a accesului la servicii care nu sunt imediat disponibile în statul de reședință al acestora. Aceasta reprezintă o veste bună pentru cei care locuiesc în regiuni transfrontaliere și, în primul rând, pentru persoanele care suferă de afecțiuni rare care necesită tratament de specialitate care nu este disponibil în statul de reședință al acestora. De asemenea, sunt încântată să văd un număr de prevederi care asigură anumite beneficii pacienților, precum recunoașterea reciprocă a rețetelor, eliminarea obligativității de a deține o asigurare suplimentară pentru străinătate și accesul la fișe medicale. Ideea privind înființarea de puncte de contact naționale care să informeze pacienții cu privire la drepturile pe care le au, reprezintă, de asemenea, un aspect-cheie.

Pacienții ar trebui să fie foarte bine informați cu privire la procedurile de accesare a asistenței medicale transfrontaliere. Aceștia ar trebui, de asemenea, să fie informați cu privire la procedurile pentru rambursarea costurilor aferente acestor servicii medicale, care vor fi rambursate conform costurilor curente din statul în care este asigurat pacientul. Consider că soluțiile găsite vor facilita accesul pacienților la servicii medicale sigure și de înaltă calitate în întreaga Uniune Europeană.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Am votat pentru eliminarea serviciilor medicale din domeniul de aplicare al Directivei privind serviciile în urmă cu câțiva ani și am votat la prima lectură împotriva Directivei privind aplicarea drepturilor cetățenilor în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. La momentul respectiv, părea că în cadrul Comisiei exista tendința de a trata serviciile medicale drept un „bun comercial”. Nu astfel privesc eu serviciile medicale - pacienții nu ar trebui considerați doar simpli consumatori care plătesc. Totuși Consiliul a îmbunătățit, în mare măsură, proiectul de legislație, iar bazele juridice ale acestuia nu mai reprezintă doar o chestiune de piață internă. Prin urmare, am votat în favoarea raportului și sunt încrezător că acesta va îmbunătăți drepturile pacienților în întreaga Europă.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece vizează consolidarea drepturilor pacienților în domeniul asistenței medicale transfrontaliere. Este regretabil faptul că, la momentul actual, există o nesiguranță prea mare cu privire la accesul la asistență medicală, la rambursarea cheltuielilor și la responsabilitatea pentru supravegherea clinică în domeniul asistenței medicale transfrontaliere. Această directivă intenționează să permită tuturor pacienților - și nu numai celor mai bine informați sau celor cu resurse materiale - să se bucure de o serie de drepturi în cadrul asistenței medicale, deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Obiectivul acestui document nu este în niciun caz acela de a încuraja asistența medicală transfrontalieră, ci acela de a garanta disponibilitatea, siguranța și calitatea acesteia în momentul în care pacienții au nevoie de astfel de servicii. Directiva are scopul de a oferi pacienților o alegere bazată pe nevoile acestora, și nu pe resursele lor materiale, și informată, nu făcută sub presiune. În plus, sunt de acord cu poziția Parlamentului cu privire la faptul că, în vederea evitării discriminării cetățenilor cu venituri reduse, statul membru de origine trebuie să plătească direct spitalul din celălalt stat membru care furnizează tratamentul, fără a solicita cetățenilor să depună un avans sau orice costuri ale asistenței medicale oferite pacientului trebuie, cel puțin, rambursate imediat. De asemenea, este foarte important ca fiecare stat membru să înființeze centre de contact naționale pentru a furniza pacienților toate informațiile necesare, de exemplu cu privire la disponibilitatea serviciilor medicale, la proceduri și la documentația necesară.

  Filip Kaczmarek (PPE), în scris. – (PL) Am votat în favoarea adoptării raportului Grossetête datorită câtorva motive fundamentale. Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere are multe aspecte pozitive. Aceasta elimină barierele care stau în calea asistenței medicale, garantează accesul tuturor la servicii medicale în cadrul întregii UE, pune capăt discriminării pacienților, introduce recunoașterea reciprocă a rețetelor, reduce timpul de așteptare în vederea programărilor la medici și elimină necesitatea de a deține o asigurare suplimentară transfrontalieră. Aspectele introduse de directivă privind accesul sporit la asistență medicală pentru pacienții care suferă de afecțiuni rare și un nivel mai ridicat de rambursare pentru persoanele cu handicap reprezintă puncte adiționale în favoarea acesteia.

Directiva vizează prevenirea turismului medical prin prevederea faptului că respectivele cheltuieli aferente tratamentelor vor fi rambursate până la nivelul costurilor care ar fi fost acoperite în statul membru în cadrul căruia pacientul deține asigurare și, în cazul în care costurile se dovedesc a fi sub nivelul maxim acceptat de statul de afiliere, acestea vor fi rambursate în întregime.

Chestiunea privind autorizarea a dat naștere multor dezbateri. O autorizare prealabilă din partea Fondului național de sănătate nu este necesară decât în caz de tratament în spital sau de proceduri medicale costisitoare și nu va fi solicitată pentru alte forme de tratament, cu condiția ca acestea să fie incluse în ceea ce este cunoscut drept gama de servicii acoperite. Dacă un stat membru nu a autorizat pacienților tratament de specialitate la nivel național, directiva nu creează niciun drept nou care să le ofere pacienților acces la un astfel de tratament transfrontalier sau la rambursarea costurilor aferente tratamentului. O excepție fundamentală o reprezintă însă cazurile persoanelor cu afecțiuni rare.

  Sandra Kalniete (PPE) , în scris. – (LV) Directiva privind dreptul cetățenilor UE de a beneficia de asistență medicală în oricare dintre cele 27 de state membre reprezintă un pas semnificativ în direcția unor servicii medicale mai bune în cadrul UE. Aceasta este cu adevărat oportună, dată fiind mobilitatea foarte răspândită a forței de muncă în cadrul UE. De la intrarea în vigoare a Directivei, pacienții vor beneficia de informații cuprinzătoare cu privire la noile norme, astfel încât aceștia să cunoască oportunitățile pe care le au la dispoziție și să profite pe deplin de acestea. Cetățenii vor putea beneficia de tratament inițial în oricare dintre statele membre, iar doctorii nu vor putea refuza acordarea acestui tratament. Directiva prevede faptul că, pe viitor, cetățenii vor putea alege în care dintre statele membre doresc să beneficieze de servicii medicale planificate.

Totuși aceștia vor avea nevoie de o autorizare prealabilă din partea statului lor de reședință, deoarece plata pentru tratament se va face în funcție de prețurile predominante în statul de reședință al pacientului. Totuși aceasta reprezintă un pas în direcția corectă, deoarece va spori disponibilitatea serviciilor medicale. Ar trebui să amintim că cetățenii au dreptul de a primi servicii medicale într-unul dintre statele membre dacă aceste servicii nu sunt disponibile în statul în care locuiesc. Acest fapt este deosebit de important în cazul problemelor de sănătate complicate sau rare. Din acest motiv, atât eu, cât și grupul din care fac parte sprijinim această directivă, întrucât reprezintă un pas important realizat de Parlament; un pas care va avea un efect benefic asupra vieților cetățenilor Europei.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Am sprijinit recomandarea dnei Grossetête deoarece această propunere de directivă va aduce avantaje cetățenilor europeni. Noile norme privind tratamentul medical prevăd, de fapt, că cetățenilor europeni li se pot rambursa cheltuielile aferente tratamentului medical primit într-un alt stat membru, cu condiția ca tratamentul solicitat și costurile acestuia să fie acoperite, în mod normal, de statul de reședință al pacientului. Acest fapt va constitui un avantaj pentru pacienți și va reduce semnificativ listele de așteptare care uneori sunt extrem de lungi. În cadrul societății în care trăim există o mobilitate din ce în ce mai mare și cred că, acum mai mult decât oricând, este importantă facilitarea mobilității în rândul cetățenilor UE, inclusiv într-un domeniu extrem de important precum cel al asistenței medicale. De asemenea, consider că este important să atragem atenția asupra noii legislații privind lupta împotriva afecțiunilor rare, deoarece aceasta vizează consolidarea cooperării dintre statele membre, în vederea garantării faptului că pacienții europeni își pot exercita pe deplin dreptul la tratament.

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris. – (PL) Consider că Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un succes și, prin urmare, am votat în favoarea adoptării dispozițiilor acesteia. Sănătatea este cel mai de preț bun pe care îl avem. Aș dori ca europenii să aibă acces la asistență medicală de cea mai înaltă calitate. Directiva reprezintă o sursă de oportunități și de speranțe pentru pacienți și forțează sistemele medicale să pună în aplicare noi reforme. Directiva deschide spitale și clinici europene, inter alia, pentru pacienți polonezi. Aceasta confirmă faptul că Europa se află în procesul de dezvoltare și că prioritatea noastră este îmbunătățirea și promovarea cooperării dintre statele membre ale UE în domeniul protecției sănătății.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport deoarece acum s-a clarificat acum faptul că pacienții britanici pot beneficia în străinătate numai de asistența medicală asigurată de stat la care aceștia ar avea dreptul în temeiul NHS (sistemul național de sănătate). Salut faptul că amendamentele care urmăreau extinderea drepturilor prin acordarea de acces la „toate metodele de tratament care au fost (...) testate în măsură suficientă de către oamenii de știință din domeniul medicinal la nivel internațional” sau la „asistență medicală de eficacitate identică” au fost combătute. Povara utilizării necontrolate a asistenței medicale transfrontaliere ar fi putut fi enormă pentru sistemul național de sănătate.

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. – (CS) Documentul prezentat amintește de o dezbatere care a avut loc în Parlamentul European în cadrul mandatului parlamentar anterior. Actuala propunere a Comisiei conținea câteva lacune și riscuri care ar putea avea un impact negativ asupra asistenței oferite consumatorilor și, astfel, asupra cetățenilor. Salut compromisul din cadrul amendamentului 107, în principal deoarece îmbunătățește garantarea furnizării de asistență medicală transfrontalieră pacienților și subliniază o tendință pozitivă către o sensibilizare sporită a pacienților. Nu în ultimul rând, consider pozitiv faptul că amendamentul subliniază responsabilitatea statelor membre de a furniza asistență medicală sigură, de înaltă calitate, eficientă și accesibilă pe teritoriul acestora. De asemenea, consider importantă definirea condițiilor în care un stat membru poate refuza să acorde autorizația prealabilă. Amendamentul include, de asemenea, măsuri pozitive privind interoperabilitatea și sprijină cooperarea în domeniul prevenirii și al diagnosticării.

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Cum putem garanta tuturor cetățenilor europeni dreptul fundamental de a circula liber pe teritoriul nostru comun, fără a le oferi oportunitatea de a beneficia de asistență medicală într-un alt stat membru decât statul de reședință al acestora? Adoptarea acestui proiect de directivă va permite, în cele din urmă, includerea mobilității pacienților, un element intrinsec pentru mobilitatea cetățenilor, în cadrul unui text juridic. Doresc să o felicit pe raportoarea noastră pentru că a reușit să ajungă la un acord cu Consiliul cu privire la acest text important, a cărui adoptare a fost amânată prea mult. Sper că transpunerea de către statele membre a acestei legislații va permite cetățenilor europeni, pe termen lung, un acces real la asistență medicală transfrontalieră de calitate.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Chestiunile privind accesul la asistență medicală, rambursările și responsabilitatea pentru supravegherea clinică privind asistența medicală transfrontalieră nu sunt foarte clare la momentul actual pentru marea majoritate a cetățenilor europeni. Scopul acestei directive este ca toți pacienții - nu numai cei mai bine informați - să beneficieze de un anumit număr de drepturi în materie de asistență medicală, drepturi care totuși au fost deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea, prezenta directivă nu anulează responsabilitățile statelor membre cu privire la asistența medicală oferită cetățenilor lor. Aceasta vizează numai pacienții și mobilitatea acestora în cadrul UE, nu libertatea de circulație a furnizorilor de servicii.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) În cazul în care listele de așteptare în vederea unor operații sunt pline în statul de reședință al pacientului, garantarea achitării, de către compania de asigurări de sănătate a pacientului, a costului serviciilor medicale primite în străinătate va constitui o mare ușurare pentru acesta. Aceste norme vor facilita mobilitatea în cadrul Uniunii Europene pentru cei cu afecțiuni cronice. Totuși, normele vor putea fi utile numai dacă acestea vor putea garanta, de asemenea, că nu se va dezvolta un turism medical care ar exercita o presiune și mai mare asupra companiilor de asigurări de sănătate deja foarte afectate. În afară de faptul că anumite domenii medicale în state cu standarde medicale înalte ar putea fi rapid copleșite, există, de asemenea, riscul ca statelor membre mai sărace ale UE, care au investit mai puțin în servicii medicale, să li se solicite să plătească costuri masive. În acest context, de asemenea, nu ar trebui să omitem faptul că sistemul, care ar trebui să permită sistemelor de securitate socială ale statelor membre ale UE să-și ramburseze reciproc cheltuielile, nu funcționează și că, de-a lungul anilor, datoriile de milioane de euro au crescut. Deși statele membre pot, din punct de vedere teoretic, să excludă anumite tipuri de tratamente în cazul în care acestea sunt preocupate de faptul că fluxul pacienților din străinătate va constitui un risc pentru sistemele lor de asistență medicală, din punct de vedere practic, acest lucru nu va fi simplu. Nici măcar nu am reușit să rezolvăm problemele existente cu privire la rambursare, iar măsurile pentru prevenirea turismului medical nu sunt, probabil, eficiente. Am votat împotriva acestui proiect de rezoluție pentru a preveni ca respectivele costuri ale securității sociale să scape de sub control.

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea raportului prezentat de doamna Grossetête pentru că accesul la îngrijirile medicale transfrontaliere este o realizare concretă în folosul cetățenilor europeni. Mulți dintre cetățenii noștri nu au acces la îngrijiri în statul membru de domiciliu pentru afecțiunile de care suferă, de aceea trebuie să le asigurăm posibilitatea de a solicita aceste îngrijiri oriunde pe teritoriul Uniunii Europene, precum și posibilitatea de a beneficia de rambursarea acestor tratamente.

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.. – (PL) La 19 ianuarie 2011, Parlamentul European a adoptat o Directivă privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, care vizează simplificarea normelor ce guvernează serviciile medicale transfrontaliere. Sunt încântat să observ că Parlamentul European, în calitate de colegislator, a jucat un rol fundamental în formularea de prevederi clare care aduc avantaje pacienților, inter alia, cu privire la rambursarea costurilor serviciilor medicale acordate în alte state. Prevederile referitoare la asistența medicală transfrontalieră sunt cu atât mai importante cu cât acestea afectează fiecare cetățean al Uniunii Europene. Noua directivă garantează recunoașterea reciprocă a rețetelor și facilitarea accesului la informații cu privire la tratamente în străinătate, precum și extinderea domeniului de aplicare a tratamentelor pentru cetățenii care suferă de afecțiuni rare și furnizarea de oportunități sporite pentru persoanele cu handicap în vederea obținerii unor rate mai mari de rambursare a costurilor asistenței medicale. Parlamentul European joacă, de asemenea, un rol în stabilirea de puncte de contact naționale în fiecare stat membru, care vor furniza informații cu privire toate aspectele legate de tratamentele în străinătate. Aceste puncte vor coopera îndeaproape unele cu celelalte. În cele din urmă, doresc să menționez că este nevoie urgentă de directiva pe care am adoptat-o, deoarece legislația privind asistența medicală transfrontalieră, care se află în vigoare la momentul actual, este neclară și mult prea complicată și este imperativ necesar să simplificăm aceste chestiuni pentru statele membre ale UE.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea recomandării în vederea adoptării unei Directive a Parlamentului European și a Consiliului privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere deoarece consider fundamentală garantarea unei asistențe medicale adecvate care să îndeplinească standarde de înaltă calitate și de siguranță a pacientului în cadrul întregii Uniuni Europene. De îndată ce directiva va fi adoptată, pacienții vor trebui să solicite o autorizație prealabilă pentru a beneficia de asistență medicală într-un alt stat membru. Aceasta va garanta calitatea și siguranța tratamentului și a serviciilor medicale. Ulterior, pacienții vor putea aplica în vederea rambursării costurilor tratamentului care le-a fost acordat, care se va baza pe nivelul costurilor care ar fi fost acoperite în cazul în care aceeași asistență medicală ar fi fost acordată în statul membru de afiliere. De asemenea, aceștia vor beneficia de protecție, tratament și rambursarea cheltuielilor în cazul tuturor afecțiunilor rare, ca rezultat al cooperării dintre statele membre în domeniul cercetării.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Fiecare stat membru este responsabil pentru furnizarea de asistență medicală cetățenilor săi. Această directivă stabilește normele pentru facilitarea accesului la o asistență medicală transfrontalieră sigură și de înaltă calitate și promovează cooperarea în domeniul serviciilor medicale între statele membre, respectând pe deplin jurisdicțiile naționale.

Asistența medicală de înaltă specialitate a avut o evoluție asimetrică odată cu dezvoltarea, în anumite state, a unor centre de excelență pentru afecțiunile cronice sau rare care nu sunt comune în regiunea respectivă, dar care necesită specializare în domeniu. Fără îndoială, aceasta reprezintă una dintre premizele care stau la baza promovării liberei circulații în această zonă.

Această directivă reprezintă un alt exemplu care subliniază faptul că Europa este pusă în slujba cetățenilor și promovează solidaritatea între popoarele sale, creând beneficii pentru pacienți, îndeosebi pentru cei care suferă de afecțiuni rare sau cronice și care ar putea beneficia de acces la centre de excelență în domeniul afecțiunilor de care suferă.

Acestea sunt motivele pentru care am votat în favoarea acestui raport.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Directiva va permite tuturor pacienților să beneficieze de drepturile deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, menținând totodată competența deplină a statelor membre asupra sistemelor de securitate socială, dat fiind că vizează pacienții și mobilitatea acestora în cadrul Uniunii Europene și nu libertatea de circulație a furnizorilor de servicii.

Mă declar în favoarea revizuirii actualei situații nesatisfăcătoare a asistenței medicale, cauzată de separarea jurisprudenței de sistemele naționale. Doresc să subliniez faptul că acest Parlament a adoptat aceeași poziție și în prima lectură și în a doua lectură, codificând jurisprudența Curții cu privire la tratamentul transfrontalier (cetățenii europeni au dreptul, într-un alt stat membru, la aceeași asistență medicală ca și în statul de reședință) și împărtășind dorința Consiliului de a combate turismul medical.

Propunerea include o clauză specifică de protecție și un sistem de autorizare prealabilă flexibil pentru pacienți însă, în același timp, permite punerea în discuție a unor posibile costuri excepționale. Prin urmare, scopul acesteia este de a consolida drepturile pacienților, asigurând furnizarea de informații și cooperarea între statele membre.

Statul membru de afiliere trebuie să asigure cetățenilor săi accesul la informații. Recomandarea pentru a doua lectură aduce niște puncte în plus, ținând seama, în mod adecvat, de potențialul programului e-sănătate.-

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Am votat acest raport pentru a veni în sprijinul cetățenilor europeni, stabilind reguli mai clare referitore la drepturile pacienților de a urma tratamente în străinătate, posibilitatea de a face o alegere pe baza nevoilor lor și nu în funcție de mijloacele de care dispun, această alegere trebuind să fie făcută în cunoștință de cauză și nu sub efectul unor constrângeri. Directiva stabilește următoarele principii: pacienții vor putea să beneficieze în alt stat membru, fără autorizare prealabilă, de asistența medicală în regim nespitalicesc la care sunt îndreptățiți în propriul stat membru, precum și de rambursarea cheltuielilor corespunzătoare în limitele prevăzute de propriul sistem de asistență medicală. Informarea reprezintă de asemenea un aspect-cheie, astfel că fiecare stat membru va fi obligat să mențină puncte naționale de contact care să ofere pacienților informații cu privire la disponibilitatea asistenței medicale, la procedurile administrative, la plângerile, căile de atac ș.a.m.d.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Având în vedere cauzele examinate în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, această directivă vizează clarificarea și consolidarea dreptului utilizatorilor de acces la asistență medicală transfrontalieră sigură și de înaltă calitate, prin promovarea mobilității pacienților în cadrul UE și prin consolidarea cooperării și a solidarității statelor membre în acest domeniu. Prin urmare, această directivă reprezintă un progres semnificativ către integrarea europeană, motiv pentru care am votat în favoarea acestui raport.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Legislația adoptată astăzi constituie un pas important în direcția respectării drepturilor pacienților în UE. Grupul Verts/ALE este de părere că acest compromis final adoptat astăzi asigură echilibrul dintre garantarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere și protejarea furnizării de servicii medicale de calitate la nivel național. Pacienții vor avea dreptul de a primi asistență medicală într-un alt stat membru și de a le fi suportate costurile pentru respectiva asistență medicală, la nivelul prevăzut pentru aceleași servicii medicale dacă le-ar fi primit pe teritoriul statului membru de afiliere. Totuși acest drept nu ar trebui să afecteze viabilitatea sistemelor naționale de sănătate. Grupul Verts/ALE consideră că acest compromis final permite statelor membre să stabilească un sistem rezonabil de autorizare prealabilă pentru rambursarea costurilor tratamentelor, deputații în Parlamentul European reușind să limiteze lista motivelor în baza cărora unui pacient i se poate refuza acordarea de asistență medicală transfrontalieră. Este foarte important de specificat faptul că statele membre nu vor mai putea refuza rambursarea în urma autorizării prealabile, aspect care constituia o preocupare fundamentală.

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (PPE), în scris. – (FR) Directiva privind asistența medicală transfrontalieră, care va fi supusă astăzi votului, este revoluționară și salut acest lucru. Competențele UE în domeniul asistenței medicale reprezintă o chestiune extrem de sensibilă și este corect ca fiecare stat membru să își stabilească propriul sistem de protecție socială și de asigurări de sănătate în conformitate cu propria sa cultură. Cu toate acestea, de ce să dezvoltăm Europa și să garantăm libertatea de circulație dacă acestea nu sunt însoțite de oportunitatea de a avea acces la asistență medicală în întreaga Uniune Europeană? De trei ani, Parlamentul depune eforturi majore pentru a stabili securitatea juridică privind asistența medicală transfrontalieră și pentru a clarifica termenele rambursării. Urmează să se facă un pas major și îi mulțumesc colegei mele, dna Grossetête, pentru munca depusă. Acesta este un moment istoric: se construiește o Europă a sănătății, iar asistența medicală transfrontalieră nu va mai constitui un risc, ci o oportunitate. Haideți să ne asigurăm că punem în practică acest lucru, astfel încât fiecare cetățean european să poată beneficia de asistență medicală de înaltă calitate. Acesta este prețul care trebuie plătit pentru sănătate.

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. – Am votat astăzi pentru a sprijini o claritate juridică și o mobilitate a pacienților sporite în cazuri în care cetățenii trebuie să călătorească în străinătate pentru a primi asistență medicală. Ar fi ideal ca niciun pacient să nu fie nevoit să meargă într-un alt stat pentru a beneficia de asistență medicală însă, când acest lucru se dovedește a fi necesar, pacienții ar trebui să poată beneficia de această opțiune, fiind informați despre drepturile pe care le au cu privire la tratament și la rambursarea costurilor. De asemenea, este important ca serviciile medicale din statele membre să își cunoască obligațiile și ca acestea să își păstreze în continuare dreptul de a alege, gestiona și furniza propriile servicii de asistență medicală pe care le consideră adecvate.

Raportul abordează atât aceste aspecte fundamentale, cât și alte chestiuni importante, inclusiv tratarea afecțiunilor rare și rețelele europene de referință, în vederea promovării schimbului de bune practici. Chestiunea privind asistența medicală transfrontalieră nu a fost întotdeauna ușoară și le mulțumesc raportoarei și raportorilor alternativi pentru eforturile depuse în acest sens.

  Peter Skinner (S&D), în scris. – Sunt în favoarea acestui raport deoarece tratează câteva dintre problemele actuale, neabordate de către guverne. Aceasta nu este o directivă care să le spună statelor membre cum să își administreze sistemele lor de sănătate, după cum sugerează anumite persoane. Este un raport pe care Regatul Unit se simte capabil să îl susțină într-o mare măsură deoarece multe dintre problemele existente în cadrul rapoartelor anterioare au fost rezolvate. Rolul Directivei privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței transfrontaliere este acela de a spori drepturile deja acordate; îndeosebi, pacienții care nu pot beneficia de tratament adecvat în cadrul Regatului Unit pot călători acum oriunde în cadrul UE în temeiul prevederilor deja existente. Motivul pentru care doar puțini cetățeni aleg această posibilitate ține de sprijinul din partea familiei persoanelor bolnave; apropierea joacă aici cel mai important rol.

În Regatul Unit costurile ar trebui acoperite în cazul în care există motive solide care stau la baza nevoii de asistență medicală transfrontalieră. Acest fapt nu reprezintă un cec în alb pentru turismul medical; reprezintă stabilirea drepturilor actuale pentru cetățenii Regatului Unit.

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. – (NL) Directiva privind asistența medicală transfrontalieră - pe care o sprijin - conferă pacienților drepturi clare la tratament medical transfrontalier, ale cărui costuri sunt acoperite până la nivelul costurilor care ar fi fost suportate de statul membru de afiliere dacă asistența medicală respectivă ar fi fost acordată pe teritoriul său. Acest drept le oferă o siguranță juridică sporită pacienților din zonele de frontieră, cetățenilor care vizitează un alt stat, pacienților cu afecțiuni rare și pacienților care au de așteptat un timp îndelungat în vederea accesului la tratament. Totuși, în interesul protejării calității asistenței medicale și a accesului echitabil la servicii medicale, statele membre pot solicita ca pacienții să obțină autorizare prealabilă în vederea unui astfel de tratament. Această autorizare va fi necesară în cazul spitalizării sau al unor tratamente foarte costisitoare sau care presupun un risc sporit.

De asemenea, în anumite situații, în cazuri excepționale (de exemplu, dacă un tratament echivalent este de asemenea disponibil în statul de reședință al pacientului), rambursarea poate fi refuzată, iar statele membre vor avea dreptul să intervină în cazul în care există dovezi care indică un supraconsum. Prin urmare, directiva menține echilibrul între dreptul pacienților la asistență medicală de calitate și dreptul statelor membre de a își finanța propria securitate socială și de a își organiza propriile servicii medicale. În plus, sper că dorința pacienților de a beneficia de tratament într-un alt stat nu va exercita o presiune inutilă asupra serviciilor de înaltă calitate din statul pentru care optează marea majoritate a pacienților.

  Michèle Striffler (PPE), în scris. – (FR) Pacienții, de asemenea, au dreptul de a beneficia de libertate de circulație. De aceea am votat în favoarea raportului privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. În Alsacia, și în toate regiunile de frontieră, chestiunea privind asistența medicală transfrontalieră este esențială în momentul în care, de exemplu, asistența medicală furnizată dincolo de frontieră este mai aproape de locuința pacientului decât cea furnizată de statul membru de reședință.

Acest raport va permite cetățenilor europeni să obțină informații cu privire la asistența medicală transfrontalieră și să își cunoască drepturile în acest domeniu prin intermediul unor noi puncte de contact înființate în fiecare stat membru. Adoptarea acestui text reprezintă punctul de plecare pentru o adevărată Europă a sănătății, care va aduce avantaje pentru 500 de milioane de cetățeni.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) În vederea îndeplinirii obiectivului privind clădirea unei piețe interne bazate pe libertate de circulație între statele membre, este necesară adoptarea anumitor măsuri. Libera circulație a cetățenilor și a serviciilor atrage atenția în mod deosebit asupra asistenței medicale pe care o pot primi resortisanții unui anumit stat membru, într-un alt stat membru. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut drepturile pacienților, îndeosebi în ceea ce privește accesul la asistență medicală, asigurând servicii medicale sigure și de înaltă calitate și dreptul pacienților de a le fi rambursate costurile asistenței medicale. Solicitarea în vederea sporirii certitudinii juridice în acest domeniu implică angajamentul statelor membre de a coopera, îndeosebi prin recunoașterea rețetelor medicale prescrise în alte state membre și prin asigurarea unor servicii de calitate pe propriul teritoriu. Aș sublinia faptul că Comisia este obligată să adopte măsuri pentru a facilita înțelegerea informațiilor privind rețetele și instrucțiunile referitoare la modul de administrate a medicamentelor, indicând substanța activă și dozajul, măsură care va fi, în mod cert, în avantajul pacienților. Dată fiind natura specifică a acestei chestiuni, în acest domeniu este nevoie de o directivă separată de cea privind serviciile. Am votat în favoarea raportului elaborat de colega mea din cadrul Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), dna Grossetête, deoarece consider că afirmarea dreptului pacienților la asistență medicală transfrontalieră este relevantă.

  Róża Gräfin von Thun und Hohenstein (PPE), în scris. – (PL) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere este un document extrem de important pentru cetățenii UE și, astfel, am urmărit cu foarte mare atenție eforturile depuse în acest sens. Sunt încântată să observ că directiva oferă pacienților dreptul de a alege locul în care să beneficieze de asistență medicală, consolidând, prin urmare, piața comună, ceea ce reprezintă subiectul principal al activității mele în Parlamentul European. De asemenea, aceasta înseamnă că directiva introduce adaptări care țin seama de libertatea cetățenilor de a călători și de a lucra în oricare dintre statele membre ale UE. Această directivă, care s-ar putea numi Schengen pentru sănătate, acoperă chestiuni precum recunoașterea reciprocă a rețetelor, combaterea discriminării pacienților pe motiv de stat de origine și eliminarea obligativității de a deține o asigurare suplimentară pentru străinătate.

Chestiunea privind medicamentele și produsele medicinale contrafăcute reprezintă un alt aspect foarte important din punctul de vedere al pieței comune. Directiva subliniază faptul că acestea reprezintă o problemă gravă, îndeosebi în contextul asistenței medicale transfrontaliere, și același lucru este valabil și cu privire la turismul medical. Directiva abordează această problemă, garantând rambursarea costurilor tratamentului la nivelul prevăzut pentru aceleași servicii medicale pe care pacientul le-ar fi primit pe teritoriul statului membru de afiliere sau, în cazul în care costurile tratamentului sau ale procedurii nu depășesc suma prevăzută de statul membru de afiliere, rambursarea costurilor reale aferente. Soluțiile adoptate vor sprijini îmbunătățirea situației pacienților din Uniunea Europeană și vor consolida piața comună și, prin urmare, am votat în favoarea adoptării directivei.

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. – (DE) Am fost încântat să pot vota în favoarea raportului care, în urma acordului la care s-a ajuns cu Consiliul în a doua lectură, va aduce îmbunătățiri semnificative cu privire la libera circulație a pacienților în cadrul Uniunii Europene. La momentul actual, tratamentul care nu necesită spitalizare nu mai pune nicio problemă cetățenilor UE, iar tratamentul care necesită spitalizare a devenit mult mai simplu. În astfel de domenii poate aduce Europa o valoare adăugată semnificativă. Rezultatul obținut este transformarea treptată a sectorului asistenței medicale, din servicii individuale unite, într-o singură entitate.

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. – (LT) Este foarte important ca cetățenii noștri să aibă oportunitatea de a beneficia, fie în statul membru de reședință, fie într-un alt stat membru, de serviciile de asistență medicală de înaltă calitate necesare. Sunt încântat că acest raport vizează, de asemenea, mobilitatea pacienților în cadrul UE. Cetățenilor din Lituania care locuiesc și lucrează în străinătate trebuie să li se garanteze oportunitatea de a obține tratament în caz de nevoie, fără a plăti sume imense de bani și fără a aștepta luni întregi fără nicio certitudine că vor primi tratamentul vizat. Informarea este fundamentală. Sprijin propunerea raportoarei cu privire la faptul că fiecare stat membru ar trebui să mențină puncte de contact naționale pentru a informa pacienții cu privire la disponibilitatea serviciilor medicale și la procedurile administrative. Totuși, în anumite situații, în statul de reședință al pacientului nu sunt disponibile tratamente pentru toate tipurile de afecțiuni și, prin urmare, în astfel de cazuri, tratamentul ar trebui furnizat de către un alt stat. Trebuie să depunem eforturi pentru a garanta faptul că serviciile de asistență medicală transfrontalieră sau turismul medical (după cum precizează raportoarea în acest caz) nu slăbesc sistemele noastre naționale de sănătate. Trebuie să existe un echilibru perfect. Prețurile reduse și deplasarea cu ușurință în Lituania fac acest stat deosebit de atractiv pentru alți cetățeni ai UE care pot căuta în străinătate oportunități în vederea unui tratament și a unor operații mai ieftine. Numai dacă nu este controlat cu strictețe, turismul medical ar putea determina un surplus de servicii sau costuri de logistică inutile, îndeosebi pentru noile state membre ale UE, precum Lituania.

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Sistemele de servicii medicale variază, într-o mare măsură, în cadrul UE și sprijin această directivă care subliniază o abordare coerentă a finanțării asistenței medicale transfrontaliere.

Deși asistența medicală transfrontalieră afectează numai un procent redus din cetățeni UE, clarificarea drepturilor acestor pacienți în cadrul acestei legislații va asigura protejarea, din punct de vedere financiar, a cetățenilor care doresc să călătorească într-un alt stat membru în vederea unui tratament medical. Este important ca pacienții, precum cei care locuiesc lângă frontiere naționale sau cei care sunt rezidenți ai statelor membre mai mici și care suferă de afecțiuni rare, să beneficieze de sprijin financiar atunci când doresc să urmeze un tratament medical într-un alt stat membru al UE.

Acordul va permite rambursarea costurilor tratamentului pe care îl primesc pacienții, până la nivelul costurilor acoperite în cadrul sistemului național de sănătate pentru aceeași asistență medicală. Această directivă privind asistența medicală transfrontalieră va asigura, de asemenea, stabilirea de puncte de contact de către statele membre pentru furnizarea de informații suficiente cetățenilor care doresc să călătorească într-un alt stat membru al UE pentru tratament.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR)La 19 ianuarie, Parlamentul European a adoptat o legislație europeană privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere.

Nu pot decât să sprijin accesul la asistență medicală pentru toți cetățenii UE, indiferent de statul în care locuiesc. Totuși nu acesta este obiectivul principal al acestui text care vizează, în primul și primul rând, consolidarea pieței interne mai degrabă decât promovarea accesului universal la asistență medicală.

Textul prevede faptul că posibilitatea de a călători în străinătate pentru a primi tratament ar veni, îndeosebi, în sprijinul pacienților care se află pe liste de așteptare lungi sau al celor care nu pot găsi asistență medicală de specialitate.

Primul drept al pacienților este acela de a beneficia de tratament prompt și adecvat, fără obstacole, în statul în care locuiesc. Este monstruos să prezentăm ca un drept obligația ca o persoană bolnavă să se deplaseze în străinătate și să plătească o călătorie pentru a primi tratament adecvat.

În loc să sprijine sistemele publice de sănătate în garantarea unui acces egal la asistență medicală de calitate, pacienții sunt invitați să opteze pentru tratament oriunde în Europa, exact ca și când ar opta pentru orice alt bun aflat în liberă circulație în cadrul Uniunii Europene.

Nu pot sprijini un astfel de concept privind asistența medicală.

Propunere de rezoluție: (B7-0028/2011)

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT) Am fost de acord cu această rezoluție privind acordurile de parteneriat voluntar FLEGT cu Republica Camerun și Republica Congo. Trebuie subliniat faptul că aceste acorduri voluntare privind schimburile comerciale cu lemn nu pot submina obiectivul general al UE de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să garanteze utilizarea durabilă a resurselor forestiere. Sper că aceste acorduri voluntare mai degrabă vor amplifica decât vor estompa dorința comună de a pune capăt comerțului cu lemn recoltat ilegal și de a contribui la stoparea despăduririlor și a degradării pădurilor, a emisiilor de carbon și a pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la scară mondială.

Prin urmare, susțin solicitările adresate Comisiei de a asigura că politica UE este consecventă și de a acorda o importanță maximă măsurilor necesare pentru a se asigura că acordurile de parteneriat voluntar nu încurajează expansiunea activităților industriale de exploatare forestieră în teritorii forestiere intacte și de a colabora cu toate guvernele semnatare ale viitoarelor acordurilor de parteneriat voluntar, pentru a monitoriza și combate efectele negative, atât directe, cât și indirecte, pe care le au activitățile comerciale de exploatare forestieră asupra faunei.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut acordurile de parteneriat voluntar datorită semnificației lor în ceea ce privește combaterea exploatării forestiere ilegale pe teritoriul UE. Aș dori să subliniez importanța acestora în combaterea despăduririlor și a degradării pădurilor, precum și a emisiilor de carbon și a pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. Rapoartele menționate mai sus promovează concomitent creșterea economică, dezvoltarea umană și sursele alimentare durabile. Solicit Comisiei să se asigure că politica UE este consecventă, pentru a contribui în mod eficient la angajamentele internaționale ale tuturor părților implicate în acordurile de parteneriat voluntar.

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Potrivit Organizației Națiunilor Unite, între 20 % și 40 % din producția mondială de lemn este rezultatul exploatării forestiere ilegale. În plus, despădurirea crește anual cu 13 milioane de hectare și produce 20 % din emisiile de CO2 la nivel mondial. Acordurile de parteneriat voluntar, pe care Parlamentul tocmai le-a adoptat, vor ajuta la combaterea comercializării lemnului recoltat în mod ilegal, prin îmbunătățirea trasabilității lemnului cultivat în Republica Congo și Republica Camerun, grație procedurilor de audit independent și politicilor de bună guvernanță forestieră. În ansamblu, aceste acorduri reamintesc responsabilitățile ce revin UE în cadrul negocierii acordurilor comerciale. Comisia Europeană trebuie să ducă o politică comercială consecventă și să se asigure că acordurile comerciale nu conduc la despădurirea la scară largă, astfel încât să satisfacă cerințele privind liberul schimb cu lemn sau producția de biocombustibili. Iată motivul pentru care Parlamentul insistă ca Comisia Europeană să raporteze în mod regulat cu privire la punerea în aplicare a acestor acorduri.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la acordurile de parteneriat voluntar FLEGT, întrucât negocierea acestor acorduri de parteneriat voluntar ne va permite să definim bunele practici pentru negocierile viitoare cu țările furnizoare de lemn, în vederea eradicării exploatării forestiere ilegale și a conservării și utilizării în mod durabil a resurselor forestiere la nivel mondial.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Exploatarea forestieră ilegală nu este altceva decât spolierea resurselor naturale ale țărilor care furnizează lemn, de obicei ale țărilor în curs de dezvoltare, și constituie un atac vădit asupra biodiversității și calității vieții oamenilor și a perspectivelor de viitor ale acestora. Dacă se dovedesc a fi eficiente în combaterea acestui flagel, acordurile precum cele încheiate cu Republica Congo și Republica Camerun pot constitui o bună bază pentru viitoare acorduri similare. Salut preocuparea Europei privind protecția resurselor naturale ale altor țări, dar trebuie să subliniez că, în pofida cadrului de reglementare prevăzut de acorduri, orice victorie în combaterea comerțului cu lemn exploatat ilegal depinde, în mare măsură, de guvernele și instituțiile țărilor producătoare de lemn. Fără implicarea și angajamentul eficient ale acestora, orice instrument convenit va fi inutil. Prin urmare, acest model este, de asemenea, o invitație făcută părților contrapartidelor UE din aceste țări de a-și asuma responsabilitatea de a înțelege necesitatea de protejare a intereselor generațiilor lor viitoare și de a acționa în interesul tuturor, rezistând tentației profitului imediat.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a combate exploatarea forestieră ilegală, urmărind totodată conservarea resurselor forestiere și promovarea utilizării durabile a acestora la nivel mondial.

Salut, prin urmare, semnarea acordurilor de parteneriat voluntar cu Republica Camerun și Republica Congo, în vederea îmbunătățirii guvernanței forestiere și reformării legislației existente acolo unde este necesar, astfel încât să se asigure că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Aceste acorduri sunt cruciale pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, punând astfel capăt despăduririi și degradării pădurilor, emisiilor de carbon și pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În această privință, aș dori să subliniez importanța invitației adresate Comisiei de a prezenta, în mod regulat, Parlamentului un raport de activitate privind punerea în aplicare a diferitelor prevederi ale tuturor acordurilor actuale și viitoare.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Această rezoluție susține pe bună dreptate că exploatarea la scară industrială a pădurilor tropicale nu este sustenabilă, deoarece conduce la degradarea și distrugerea ecosistemelor, care sunt foarte importante, atât din punct de vedere funcțional, cât și din cel al valorilor naturale pe care acestea le protejează. De asemenea, credem că este corect și oportun faptul că rezoluția subliniază limitele și contradicțiile acordurilor de parteneriat voluntar FLEGT. Totuși nu dispunem încă de ceea ce este necesar pentru abordarea problemei exploatării forestiere ilegale sau nesustenabile. În special, este necesar să menționez faptul că această problemă nu poate fi separată de enormele slăbiciuni ale economiilor acestor țări și de nivelul semnificativ de sărăcie a popoarelor acestora și că, uneori, această activitate este singura sursă de venit pentru multe familii. Aceasta conduce în mod inevitabil la concluzia, inclusă în amendamentul propus de noi, care din păcate a fost respins, că stoparea exploatării forestiere ilegale sau nesustenabile este posibilă numai prin abordarea situației sociale și economice teribile din aceste țări, răsturnând un model economic bazat pe puternica dependență de exploatarea și exportul anumitor materii prime către țările industrializate, care alimentează relațiile neocoloniale de dependență și încurajează prădarea resurselor țărilor în curs de dezvoltare și subjugarea acestora.

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris. – (PL) Aș dori să utilizez, încă o dată, forumul Parlamentului European pentru a reaminti tuturor semnificația acestor păduri pentru climă, gestionarea apei, agricultură și cultura țărilor sau regiunilor în cauză, în mod special în zonele rurale. Valoarea de piață a bunurilor din lemn este considerabilă. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că lemnul din Camerun, Republica Congo sau din orice altă țară terță a fost obținut, transportat și introdus pe piață legal, cu respectarea nevoilor comunităților locale și a legislației privind gestiunea forestieră. Încheierea unui parteneriat cu aceste țări va conduce la îmbunătățirea procesului de gestionare a pădurilor și la creșterea credibilității și a competitivității țărilor exportatoare în cadrul arenei internaționale.

  David Martin (S&D), în scris. – Salut această rezoluție care însoțește procedurile de autorizare pentru acordurile de parteneriat voluntar privind legislația în domeniul forestier și comerțul cu lemn, încheiate cu Camerun și Congo. Rezoluția subliniază în mod corect faptul că finanțarea, monitorizarea și implicarea suficientă a ONG-urilor și a societății civile vor fi vitale pentru ca acordurile de parteneriat voluntar să își atingă obiectivele.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) În lupta împotriva spolierii biodiversității, problema distrugerii pădurilor este absolut crucială. Este, în primul rând, rezultatul raționamentului alimentat de producție al globalizării din prezent și, prin urmare, este încă perfect legal. Punerea în aplicare a acordurilor bilaterale de parteneriat voluntar pentru combaterea exploatării ilegale a pădurilor este doar un pas intermediar către instituirea necesară a unui mecanism de sancționare a tuturor infracțiunilor ecologice. Aceste acorduri, care sunt încă foarte dure și pregătite, merită totuși să fie încurajate și, în special, îmbunătățite.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Exploatarea forestieră din țările africane este deseori ilegală, ceea ce are un impact foarte puternic asupra protejării resurselor naturale ale țărilor producătoare, fiind un atac asupra biodiversității și asupra calității vieții oamenilor și a perspectivelor de viitor ale acestora.

Semnarea acestui tip de acord cu Republica Congo și Republica Camerun ar putea avea drept rezultat inversarea acestei tendințe, dacă respectivele acorduri sunt eficiente și reușesc, în mod clar, să pună capăt exploatării forestiere ilegale din aceste țări africane. Utilizarea de către UE a acestui tip de acord în apărarea resurselor naturale ale altora este demnă de menționat. Totuși, pentru ca aceste inițiative să aibă succes, este foarte important ca și guvernele și instituțiile statelor producătoare să se implice în această luptă.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Nu ne putem aștepta ca acordurile de parteneriat privind utilizarea sustenabilă la nivel mondial a resurselor forestiere să producă miracole. Combaterea eficientă a exploatării forestiere ilegale va fi posibilă numai dacă va fi sporită rezistența sistemelor locale la corupție, dacă ușile din dos, utilizate în prezent pentru a ocoli regulamentele existente, pot fi închise și, în cele din urmă, dacă pot fi impuse penalități și sancțiuni semnificative pentru nerespectarea acestor reglementări. În ceea ce privește daunele cauzate mediului de activitățile din sectorul forestier, este important să nu le uităm pe cele cauzate de transport. Deși nu putem aștepta miracole de la acest acord, el reprezintă un pas în direcția bună, acesta fiind motivul pentru care am votat în favoarea acestuia.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la acordurile de parteneriat voluntar cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale cu lemn și produse din lemn care intră în Uniunea Europeană. Am votat în favoare, întrucât consider că negocierea acestor acorduri de parteneriat voluntar ne permite să trasăm linii directoare privind bunele practici, care ar putea servi drept precedent pentru negocierile în curs de desfășurare pentru alte acorduri de parteneriat voluntar cu țări producătoare de lemn.

În acest context, salut asumarea de către UE a unei părți din responsabilitatea pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, precum și a comerțului aferent, și pentru eforturile de consolidare legate de conservarea și utilizarea durabilă a resurselor forestiere la nivel mondial. Salut faptul că angajamentele părților implicate de a îmbunătăți guvernanța forestieră sunt transparente și respectă drepturile popoarelor indigene, asigurând, în același timp, biodiversitatea forestieră, protecția climei și dezvoltarea umană durabilă.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la acordurile de parteneriat voluntar cu Republica Camerun și Republica Congo. Aș sublinia necesitatea asigurării, în cadrul negocierii acordurilor viitoare de acest tip, a măsurilor de garantare a obiectivelor de eradicare a exploatării forestiere ilegale, a conservării și utilizării durabile a resurselor forestiere, și de respectare drepturilor populației locale.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În urma unei analize atente efectuate împreună cu mai multe ONG-uri, am decis să sprijinim semnarea celor două acorduri de parteneriat voluntar. Recomandările Grupului Verzilor au fost adoptate unanim în cadrul comisiei. Totuși, în expunerea noastră de motive, am solicitat Comisiei să detalieze anumite aspecte. Astfel, pentru a discuta cu privire la alte îngrijorări, cu sprijinul tuturor grupurilor politice, a fost înaintată o întrebare orală urmată de o dezbatere subliniind necesitatea ca Comisia să se asigure că unele criterii sunt garantate, nu numai în timpul semnării, ci și în timpul celei mai importante faze de punere în aplicare a acordurilor. De exemplu, cerem Comisiei să prezinte, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a oricărui acord de parteneriat voluntar, un raport privind măsurile întreprinse pentru a se asigura că dialogul dintre părțile interesate și societatea civilă, inclusiv populația locală și autohtonă, continuă și este menținut în timpul fazei de punere în aplicare. În text se subliniază riscul exploatării la scară largă a pădurilor și impactul, atât direct, cât și indirect, pe care îl au activitățile comerciale de exploatare forestieră asupra faunei, biodiversității, despăduririi, degradării pădurilor și asupra populației locale și autohtone. Am încercat, de asemenea, să evidențiem necesitatea absolută de asigurare a libertății de exprimare și a respectării drepturilor omului în așa fel încât să se dea curs oricărei reclamații, în orice țară vizată de un acord de parteneriat voluntar.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Acordurile de parteneriat voluntar cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale cu lemn și produse din lemn care intră în Uniunea Europeană (FLEGT) reprezintă modelul european, aflat în prezent în fază de proiect, de combatere a comerțului internațional ilegal cu lemn.

Parteneriatele aprobate cu Republica Camerun și Republica Congo includ linii directoare privind bunele practici, care pot constitui un precedent important pentru alte negocieri aflate în curs de desfășurare cu țări producătoare de lemn. În centrul textului aprobat se află dorința comună de a pune capăt comerțului cu lemn recoltat ilegal și cu produse fabricate din acest lemn și de a contribui la stoparea despăduririlor și a degradării pădurilor, a emisiilor de carbon și a pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În același timp, aceasta ar promova creșterea economică durabilă, dezvoltarea umană durabilă și respectarea populației autohtone și locale.

În timp ce pădurile sunt proprietăți suverane ale statelor pe teritoriul cărora acestea se află, mediul forestier constituie un patrimoniu comun al omenirii și trebuie protejat, conservat și, dacă este cazul, regenerat, obiectivul primordial fiind acela de a asigura menținerea biodiversității la nivel mondial și a funcțiilor ecosistemului, de a proteja sistemul climatic împotriva schimbărilor care au loc în prezent.

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. – (NL) În conformitate cu cadrul FLEGT, țările tropicale exportatoare de lemn au început să elaboreze acorduri de parteneriat voluntar cu UE, în vederea garantării trasabilității și a legalității lemnului. Aceste acorduri asigură și proceduri de verificare independentă. Aceasta le permite să stabilească standarde privind gestionarea și exploatarea forestieră. Nu pot decât să salut încheierea de către Comisie a acordurilor cu Republica Congo și Camerun. Aceste acorduri constituie o bună bază pentru viitoarele acorduri de parteneriat voluntar, de exemplu cu anumite țări asiatice și cu Republica Democratică Congo.

Un alt aspect important pentru Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană este faptul că, în termen de șase luni de la intrarea în vigoarea a acordului de parteneriat voluntar, Comisia s-a angajat să prezinte un raport privind măsurile luate pentru a asigura și menține un dialog permanent între părțile interesate și comunitățile civile, inclusiv populația locală și autohtonă. Exploatarea forestieră excesivă amenință nu numai populația locală, ci și fauna și flora și biodiversitatea. Aceste acorduri vor reduce despădurirea masivă care conduce la creșterea încălzirii globale.

Recomandare: Yannick Jadot (A7-0371/2010)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Sunt de acord cu obiectivul de asigurare a unui cadru juridic pentru identificarea și asigurarea trasabilității produselor din lemn, stabilind proceduri de verificare independentă și de către guvern, prin care să se certifice faptul că toate produsele din lemn exportate din Republica Camerun către piețele europene au fost obținute, tăiate, transporte și exportate legal, în vederea asigurării gestionării și a exploatării legale a pădurilor din Camerun și a consolidării aplicării reglementărilor și a guvernanței forestiere. De asemenea, consider că acest acord este foarte important, întrucât această țară este cel mai important exportator african de lemn către Europa și există probleme grave de guvernanță la mai multe niveluri, cum ar fi degradarea mediului și corupția. Este, de asemenea, necesar să ne asigurăm că angajamentele internaționale asumate de UE și Camerun sunt îndeplinite în ceea ce privește mediul, adoptarea unui mecanism de supraveghere al societății civile și implicarea într-o măsură mai mare a comunităților locale și autohtone, asigurându-ne că acestea din urmă se pot bucura de drepturile lor fundamentale.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei recomandări. Camerunul, a cărui suprafață este acoperită de păduri în proporție de 40 %, este cel mai mare exportator african de lemn dur pentru Europa. 80 % din lemnul tăiat este exportat în UE. Sectorul cunoaște însă probleme grave de guvernanță, care conduc la degradarea mediului, la inegalități, la pauperizare și la corupție. Până în prezent, sondajele efectuate de ONG-uri arată că 20 % din lemnul congolez importat pe piața europeană este de proveniență ilegală, indiferent dacă este vorba despre producție, vânzare, prelucrare sau export. Acest acord de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Camerun este un bun exemplu al modului în care, prin achiziție responsabilă, putem influența în mod pozitiv calitatea mediului din țări terțe sau din lume în general, putem reduce poluarea și combate schimbările climatice, sărăcia și corupția. Consider că principiul achiziției responsabile poate contribui în mod semnificativ la reducerea volumului schimburilor comerciale inechitabile și ilegale și la protejarea pădurilor și a biodiversității.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut angajamentele dintre UE și Republica Camerun având ca scop îmbunătățirea guvernanței forestiere și reformarea legislației existente, dacă este necesar, astfel încât să ne asigurăm că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Mediul forestier constituie un patrimoniu comun al omenirii și trebuie protejat, conservat și, dacă este posibil, regenerat, obiectivul primordial fiind acela de a menține biodiversitatea la nivel mondial și funcțiile ecosistemului și de a proteja sistemul climatic. Pentru a atinge aceste obiective, este esențial ca guvernele partenere din Africa și din țări terțe să elaboreze planuri de gestionare a resurselor și de utilizare a terenurilor. În același timp, ele trebuie să identifice ajutorul care va fi necesar din partea partenerilor străini și a organizațiilor internaționale pentru a avansa către atingerea acestor obiective.

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat în favoarea încheierii Acordului de parteneriat voluntar între Uniunea Europeană și Republica Camerun cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier deoarece acesta va oferi un cadru juridic pentru gestionarea legală a exploatării lemnului în Camerun și a exportării acestuia către UE. Se urmărește astfel eliminarea corupției aflate la baza comerțului ilegal cu lemn și dezvoltarea unui set de practici de bună guvernanță în domeniu.

Implicarea membrilor societății civile în încheierea Acordului este pozitivă și trebuie să continue, pentru că asigură un control extern al evoluției procesului de eliminare a fraudei și de elaborare a unui comerț sustenabil.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea recomandării privind acordul parteneriatului voluntar dintre UE și Republica Camerun, întrucât stabilește reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Camerunului să promoveze buna guvernanță și transparența, cu scopul combaterii fraudei și a comerțului ilegal cu lemn.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Concluzia acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun privind punerea în aplicare a legislației, guvernanța și comerțul în sectorul forestier cu privire la produsele din lemn importate de către UE în baza FLEGT este de importanță capitală, având în vedere impactul negativ al comerțului ilegal cu lemn. Acest acord ar trebui să permită identificarea originii lemnului și să încurajeze punerea în aplicare de proceduri de verificare independentă care pot dovedi respectiva origine. Sper că aderarea Camerunului la FLEGT va reduce în mod eficient resursele de care dispun traficanții și va stabili, astfel, un sistem eficient și transparent de verificare a legalității lemnului.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Uniunea Europeană a depus și depune în continuare eforturi de combatere a exploatării forestiere ilegale, încercând totodată să conserve resursele forestiere și să promoveze utilizarea durabilă a acestora la nivel mondial.

Salut, prin urmare, semnarea acordurilor de parteneriat voluntar cu Camerunul în vederea îmbunătățirii guvernanței forestiere și reformării legislației existente acolo unde este necesar, în așa fel încât să ne asigurăm că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Aceste acorduri sunt cruciale pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, punând astfel capăt despăduririi și degradării pădurilor, emisiilor de carbon și pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În această privință, aș dori să subliniez importanța invitației adresate Comisiei de a prezenta, în mod regulat, Parlamentului un raport de activitate privind punerea în aplicare a diferitelor prevederi ale tuturor acordurilor actuale și viitoare.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Dacă, în aparență, obiectivele stabilite în acest acord, vizând trasabilitatea și certificarea produselor din lemn originare din Republica Camerun, sunt lăudabile, ele nu răspund, în măsura în care considerăm noi necesar, problemei distrugerii pădurilor și, odată cu aceasta, problemei amenințării integrității resurselor de mare valoare din punct de vedere ecologic și al conservării, care sunt vitale pentru existența și modul de viață al comunităților locale și al popoarelor indigene. Raportorul însuși realizează punctele slabe ale acordului, întocmind o lungă listă de probleme pe care acesta nu le tratează în mod explicit. În special, acordul nu exclude posibilitatea ca exploatarea forestieră industrială la scară largă să sporească degradarea pădurilor și despădurirea, inclusiv a pădurilor virgine cu un nivel ridicat de biodiversitate. Raportorul admite că acordul va facilita importul de lemn originar din Camerun către UE și că acest lucru poate duce la conflicte cu obiectivele UE de combatere a schimbărilor climatice. Este recunoscut faptul că comunitățile locale și populația autohtonă nu au fost implicate direct în dezbaterea acordului. Este recunoscută, de asemenea, lipsa finanțării orientate, precum și lipsa suportului tehnic și a resurselor umane necesare punerii în aplicare a acordului. Acestea sunt, printre altele, câteva dintre motivele care stau la baza abținerii noastre.

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) Faptul că principalul exportator african de lemn dur al Europei este Camerunul face necesară reglementarea fluxului de bunuri prin intermediul acordului de parteneriat pe care îl votăm astăzi. Corupția și ilegalitatea care afectează comerțul din Camerun trebuie combătute prin crearea unui sistem de verificare a legalității și prin audituri independente pentru întregul sistem. Deși există încă dubii privind eficiența reală a acestui acord, consider că este corect să sprijinim recomandarea dlui Jadot.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am fost de acord cu acest document, întrucât obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre UE și Camerun este acela de a oferi un cadru juridic de reperare și de asigurare a trasabilității lemnului, de instituire a procedurilor de verificare independente și de către guvern, care să certifice că, în cazul tuturor exporturilor de lemn provenind din Camerun către Europa, lemnul a fost obținut, tăiat, transportat și exportat legal, pentru a furniza o bază pentru gestionarea și exploatarea legală a pădurilor din Camerun și pentru a consolida aplicarea reglementărilor și guvernanța în domeniul forestier. În opinia mea, trebuie să punem capăt comerțului ilegal cu lemn și corupției și să instituim un sistem eficace și transparent de control al legalității lemnului și produselor derivate din lemn. Acordul de parteneriat voluntar dintre Camerun și UE, încheiat cu respectarea normelor OMC, prevede o serie de reforme politice și legislative care vor permite aplicarea unei bune guvernanțe și existența unui grad mai ridicat de transparență în cadrul industriei de lemn din Camerun. APV stabilesc o procedură inovatoare de combatere a fraudei și a ilegalităților din comerțul cu lemn; procedura include o definiție a legalității în comerțul cu lemn, elaborarea unui sistem de verificare a legalității, precum și audituri independente ale întregului sistem, în vederea asigurării unui comerț mai sustenabil cu lemn. Trebuie subliniat faptul că aceste acorduri voluntare privind comerțul cu lemn nu trebuie să acționeze împotriva obiectivului general al UE de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să garanteze utilizarea durabilă a pădurilor, să stopeze despăduririle și degradarea pădurilor, emisiile de carbon și pierderea biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Proiectul de rezoluție în cauză se referă la importantul acord de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun. Principalul obiectiv al acestui parteneriat este acela de a oferi un cadru juridic pentru a identifica și asigura trasabilitatea lemnului, pentru a crea proceduri de certificare a cantităților de lemn exportate de Camerun către țările europene și pentru a verifica dacă comerțul se desfășoară conform cerințelor legale și, în primul rând, de protejare a mediului. Camerun este cel mai mare exportator african de lemn dur către Europa care achiziționează 80 % din producția acestei țări. Din această perspectivă, trebuie să ținem seama de nevoia de adoptare a sistemelor și a procedurilor de monitorizare în acest domeniu de piață pentru a evita desfășurarea de activități pe piață care utilizează proceduri ilegale. Am decis să sprijin această recomandare, deoarece sunt convins de necesitatea încheierii de acorduri cu țările din afara Europei. Totuși aș sublinia faptul că aceste parteneriate trebuie să respecte reglementările stabilite privind protecția mediului și trebuie supuse unor controale stricte, pentru a ne asigura că aceste activități devin oportunități reale de dezvoltare și creștere.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) În lupta împotriva spolierii biodiversității, distrugerea pădurilor este o problemă de importanță crucială. Este, în primul rând, rezultatul raționamentului alimentat de producție al globalizării din prezent și, prin urmare, este încă perfect legal. Implementarea acordului bilateral de parteneriat voluntar dintre UE și Camerun pentru combaterea exploatării ilegale a pădurilor reprezintă un pas intermediar către instituirea necesară a unui mecanism de sancționare a tuturor infracțiunilor ecologice.

Independența deciziilor privind acordarea și verificarea licențelor la export ar trebui garantată de către serviciile publice, iar promovarea comerțului cu lemn și dezvoltarea industriilor forestiere ar trebui limitate în așa fel încât să se asigure sustenabilitatea ecologică. Absența acestor măsuri este deosebit de regretabilă. În plus, ar trebui exprimate rezerve serioase privind fiabilitatea sistemului de control, având în vedere neîndeplinirea obligațiilor de serviciu de către autoritățile din Camerun.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Exploatarea forestieră din țările africane este deseori ilegală, ceea ce are un impact foarte puternic asupra protecției resurselor naturale ale țărilor producătoare și reprezintă, în același timp, un atac asupra biodiversității, asupra calității vieții oamenilor și asupra perspectivelor de viitor ale acestora.

Sper că acordul negociat cu Camerun va combate în mod eficient exploatarea forestieră ilegală în această țară, contribuind astfel la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația care își câștigă existența în acest sector economic, și că va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea biodiversității și protejarea resurselor naturale din Camerun.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Deși acordul de parteneriat cu Camerun în sectorul forestier este un fapt pozitiv și, fiind încheiat în anul internațional al pădurilor, reprezintă, de asemenea, o modalitate utilă pentru UE de a-și îmbunătăți imaginea, mă îndoiesc că valorează cât hârtia pe care este scris. În Camerun, corupția este o realitate. În clasamentul mondial realizat în 2010 de Transparency International, Camerun ocupa locul 146. Organizațiile de mediu pretind că guvernul camerunez este la curent cu infracțiunile comise în industria forestieră, însă corupția împiedică monitorizarea și urmărirea penală a acestora. Se spune că întreprinderile străine controlează peste 60 % din exploatarea și prelucrarea lemnului și trei sferturi din exporturile de lemn. Deși nu putem aștepta miracole de la acest acord, el reprezintă un pas în direcția bună, acesta fiind motivul pentru care am votat în favoarea acestuia.

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) În prezent, patruzeci la sută din suprafața Camerunului este acoperită de păduri, Camerunul fiind cel mai mare exportator de lemn tropical din Africa și în nicio altă țară amploarea despăduririi nu este atât de mare. Experții estimează că, în 10-15 ani, cele mai importante specii de copaci din punct de vedere ecologic din bazinul Congo vor dispărea dacă exploatarea forestieră, al cărei scop este producția maximă, continuă în același ritm ca până în prezent. Aceasta amenință în cele din urmă plămânii verzi ai Africii, care sunt vitali pentru sistemul climatic global, și pune în pericol flora și fauna unice ale Camerunului. Pentru a proteja pădurile tropicale ale Camerunului, este esențială combaterea corupției și a mitei (la nivelul funcționarilor publici și, de asemenea, al administratorilor comunitari ai pădurilor aflate în proprietatea statului), urmărirea penală eficientă, exploatarea forestieră sustenabilă, în cazul căreia cantitatea tăiată nu este mai mare decât cea care va crește la loc, și o mai bună pregătire a lucrătorilor forestieri pentru a preveni distrugerea terenului în timpul exploatării. În primul rând, întreprinderile europene trebuie să își asume o parte din responsabilitate, deoarece 80 % din producție ia drumul Europei. UE trebuie să acționeze în această privință prin luarea de măsuri directe și decisive. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport, deoarece se îndreaptă în direcția bună.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Votez pentru semnarea acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun, al cărui scop este consolidarea guvernanței forestiere, promovarea produselor din lemn ale Camerunului și creșterea competitivității acestei țări pe piața internațională.

Aceste ținte trebuie să respecte obiectivele și angajamentele acordului cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale: consolidarea regimului funciar al terenurilor comunitare și a drepturilor de acces, asigurarea participării efective a societății civile – cu o atenție deosebită acordată popoarelor indigene – la realizarea politicii privind problemele legate de guvernanța forestieră, creșterea transparenței și reducerea corupției. Obiectivele menționate anterior nu vor avea niciun efect fără implicarea reală și eficientă a autorităților din Republica Camerun.

Sunt de acord cu raportorul atunci când subliniază necesitatea – date fiind noile competențe conferite prin Tratatul de la Lisabona – ca Parlamentul European să monitorizeze diferitele faze de negociere și punere în aplicare a acordului de parteneriat voluntar și atunci când invită Comisia să prezinte Parlamentului, printre alte documente de evaluare a aplicării acestuia, studii privind impactul social, economic și asupra mediului al respectivului acord.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun (APV UE-Camerun, încheiat la 6 mai 2010) este acela de a oferi un cadru juridic pentru a identifica și asigura trasabilitatea lemnului, de a institui proceduri de verificare independente și de către guvern, care să certifice faptul că toate exporturile de lemn provenind din Camerun către piețele europene au urmat căile legale, precum și de a consolida aplicarea reglementărilor și guvernanța în domeniul forestier.

Majoritatea criteriilor care decurg din definițiile APV au fost îndeplinite. Camerunul, a cărui suprafață este acoperită de păduri în proporție de 40 %, este cel mai mare exportator african de lemn dur în Europa, 80 % din lemnul tăiat fiind vândut către UE. Există totuși probleme serioase de guvernanță (corupție), al căror rezultat este degradarea mediului.

Prin urmare, proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn trebuie urgent instituite, prin analizarea și supravegherea mai eficientă a modelelor comerciale. Acordul de parteneriat voluntar dintre UE și Camerun asigură o serie de reforme politice și ale reglementărilor și vor intra în vigoare odată cu punerea în aplicare a modificărilor legislative promise și cu instituirea sistemului de verificare a legalității.

Din aceste motive, votez în favoarea propunerii care permite Parlamentului să adopte poziția Consiliului.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Acordul de parteneriat voluntar dintre Camerun și UE asigură o serie de reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Camerunului să instituie bune practici de guvernanță și o mai mare transparență. Este important să se asigure că toate produsele din lemn sau derivate din lemn, originare din Camerun, care pătrund pe piețele europene fac acest lucru în mod legal și că toate reformele aplicate asigură respectarea drepturilor comunităților locale și autohtone și au un impact real în ceea ce privește combaterea corupției și consolidarea rolului societății civile locale. Am votat, prin urmare, pentru semnarea acestui acord și sper ca, în momentul punerii sale în aplicare, să se adere în totalitate la angajamentele asumate și obiectivele privind aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanța și comerțul.

  Csanád Szegedi (NI), în scris. – (HU)Am considerat că raportul în favoarea încheierii unui acord de parteneriat voluntar între Camerun și Uniunea Europeană merită să fie sprijinit în cadrul votării. Consider că este foarte important pentru Camerun, cel mai mare exportator de lemn dur din Africa către Europa, să aplice regulamente stricte în cadrul activităților sale din acest domeniu. Nu trebuie să permitem continuarea abuzului și a distrugerii mediului. Trebuie instituit un sistem eficient și transparent de monitorizare. Sunt convins că politicienii europeni trebuie să acorde o atenție deosebită protejării mediului și să sprijine toate eforturile vizate sau care ajută la protejarea bunăstării mediului nostru nu numai în Europa, dar și la nivel mondial.

Recomandare: Yannick Jadot (A7-0370/2010)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Sunt de acord cu obiectivul de asigurare a unui cadru juridic în vederea reperării și asigurării trasabilității lemnului, instituirii de proceduri de verificare independentă și de către guvern, care să certifice că toate produsele din lemn provenind din Congo au fost obținute, recoltate, transportate și exportate în mod legal către piețele europene, cu scopul de a stabili baza unei gestionări și exploatări legale a sectorului forestier congolez, și de a consolida aplicarea reglementărilor și guvernanța în domeniul forestier. Acest acord este esențial, întrucât Congo exportă anual lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane EUR, jumătate din această cantitate având ca destinație Uniunea Europeană. Sunt, de asemenea, de acord cu necesitatea de a asigura îndeplinirea angajamentelor internaționale asumate de Republica Congo cu privire la drepturile omului și cele legate de mediu.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut angajamentele asumate în cadrul acordului de parteneriat voluntar dintre UE și Republica Congo în vederea îmbunătățirii guvernanței forestiere și a reformării legislației existente în acest domeniu. Este necesar să se asigure că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, că respectă drepturile popoarelor și că nu contribuie la impactul negativ asupra mediului. Aș sublinia rolul organizațiilor civice naționale independente și al observatorilor independenți externi în monitorizarea aplicării corecte a acordurilor de parteneriat voluntar de către toate părțile implicate.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea recomandării privind acordul de parteneriat voluntar dintre UE și Republica Congo, întrucât prevede reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Congo să promoveze buna guvernanță și transparența, în vederea combaterii fraudei și a comerțului cu lemn ilegal.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Comerțul cu lemn ilegal este o problemă serioasă care afectează țările producătoare, Republica Congo fiind una dintre acestea, și pune în pericol ecosistemele, modul de viață și chiar economiile țărilor în curs de dezvoltare. Din păcate, Uniunea Europeană continuă să accepte lemnul ilegal, astfel încât măsurile menite să împiedice pătrunderea acestuia pe teritoriul UE sunt binevenite. În acest sens, un acord de parteneriat vizând identificarea originii și a legalității lemnului care ajunge pe teritoriul UE este, în mod clar, o măsură pozitivă. Ca și în cazul altor bunuri de consum, consumatorul ar trebui să poată identifica originile lemnului și să se poată asigura că acesta este în conformitate cu dispozițiile legale care i se aplică.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a combate exploatarea ilegală a lemnului, încercând, în același timp, să conserve resursele forestiere și să promoveze utilizarea durabilă a acestora la nivel mondial.

Salut, prin urmare, semnarea acordului de parteneriat voluntar cu Republica Congo , având drept scop îmbunătățirea guvernanței forestiere și reformarea legislației actuale acolo unde este necesar, astfel încât să asigure că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Aceste acorduri sunt cruciale pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, punând astfel capăt despăduririi și degradării pădurilor, emisiilor de carbon și pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În această privință, aș dori să subliniez importanța invitației adresate Comisiei de a prezenta, în mod regulat, Parlamentului un raport de activitate privind punerea în aplicare a diferitelor prevederi ale tuturor acordurilor actuale și viitoare.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest acord vizează asigurarea trasabilității și a certificării produselor din lemn din Republica Congo. Aceste obiective sunt în aparență lăudabile însă nu răspund, în măsura în care considerăm că este necesar, problemei distrugerii pădurilor și, pe lângă aceasta, nici amenințării privind integritatea resurselor de mare valoare, din punct de vedere ecologic și din cel al conservării, care sunt vitale pentru existența și modul de viață al comunităților locale și al popoarelor indigene. Îngrijorările exprimate de raportorul însuși sunt suficiente pentru a dovedi neajunsurile acordului, ceea ce justifică abținerea noastră. Mai precis, acordul nu asigură de la sine combaterea despăduririi și a degradării la scară largă a pădurilor intacte, fiind posibil chiar să le stimuleze în absența unor măsuri suplimentare sau complementare, întrucât vizează încurajarea importului de produse din lemn din Republica Congo în UE. Acest lucru poate da naștere unor conflicte evidente cu obiectivele declarate ale UE de combatere a schimbărilor climatice și de protejare a biodiversității. După cum face și raportorul, merită subliniată lipsa unei finanțări orientate sau a suportului tehnic și a resurselor umane necesare aplicării acordului.

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) Referitor la prevederile privind Camerunul, regret faptul că Tratatul de la Lisabona nu acordă Parlamentului European competențe de modificare, ci solicită doar acordul acestuia, astfel că am decis să sprijin recomandarea dlui Jadot. Congo exportă anual lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane de euro, dintre care jumătate iau drumul Uniunii Europene. În pofida faptului că, la fel ca în cazul Camerunului, există încă îndoieli cu privire la eficacitatea reală a acordului pe care îl votăm, am decis să îl sprijin, întrucât reprezintă un prim pas în combaterea fraudei și a ilegalității din cadrul comerțul cu lemn.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am fost de acord cu acest document, întrucât obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre Congo și Uniunea Europeană este acela de a asigura un cadru juridic în vederea reperării și asigurării trasabilității lemnului, de a pune în aplicare proceduri de verificare independentă și de către guvern, prin care să se certifice faptul că toate produsele din lemn provenind din Congo pe piețele europene au fost obținute, tăiate, transporte și exportate legal. În opinia mea, trebuie să punem capăt comerțului ilegal cu lemn și corupției și să instituim un sistem eficace și transparent de control al legalității lemnului și produselor derivate din lemn. Congo exportă lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane de euro, dintre care jumătate iau drumul Uniunii Europene. Până în prezent, 20 % din lemnul congolez importat pe piața europeană este de origine ilegală, indiferent dacă este vorba de producție, vânzare, prelucrare sau export. Războaiele succesive dintre anii 1993 și 1999 nu au îmbunătățit deloc situația și au dat frâu liber corupției. Prin urmare, era necesară stabilirea urgentă a unor proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn printr-o analiză și supraveghere mai eficientă a modelelor comerciale deseori complexe. Trebuie subliniat faptul că aceste acorduri voluntare privind comerțul cu lemn nu trebuie să acționeze împotriva obiectivului general al UE de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să garanteze utilizarea durabilă a pădurilor, să stopeze despăduririle și degradarea pădurilor, emisiile de carbon și pierderea biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) După cum bine știm, o mare parte din lemnul utilizat în Uniunea Europeană provine din Republica Congo. Sondajele efectuate de ONG-uri în acest domeniu au arătat că cel puțin 20 % din lemnul congolez este de origine ilegală. Scopul acestei recomandări privind proiectul de rezoluție referitoare la asigurarea aplicării legislației în domeniul forestier este acela de a garanta că, și în Congo, Uniunea Europeană poate acționa în sensul solicitării adresate Camerunului, și anume acela de a lua măsurile necesare pentru a se asigura că piața lemnului nu va fi afectată de ingerințe ilegale deci inacceptabile. După cum recomandarea propune, acest lucru poate fi realizat prin adoptarea de măsuri care vor permite UE să se asigure că reformele politice lansate prin intermediul acordurilor de parteneriat vor contribui în mod real la o economie curată, atât din punct de vedere legal, cât și al mediului, pentru a proteja țara de activități infracționale și de abuzul asupra resurselor sale.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Congo exportă lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane de euro și jumătate dintre acestea iau drumul Uniunii Europene. Până în prezent, sondajele ONG-urilor au arătat că 20 % din lemnul congolez importat pe piața europeană este de origine ilegală, indiferent dacă este vorba de producție, vânzare, prelucrare sau export. Războaiele succesive dintre anii 1993 și 1999 nu au îmbunătățit deloc situația și au dat frâu liber corupției. Prin urmare, era necesară stabilirea urgentă a unor proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn printr-o analiză și supraveghere mai eficientă a modelelor comerciale deseori complexe. Acest acord de parteneriat voluntar ar trebui să ajute la combaterea corupției și reducerea semnificativă a comerțului ilegal cu lemn.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) În lupta împotriva spolierii biodiversității, distrugerea pădurilor este o problemă absolut crucială. Este, în primul rând, rezultatul raționamentului alimentat de producție al globalizării din prezent și, prin urmare, este încă perfect legal. Punerea în aplicare a acordului de parteneriat bilateral dintre UE și Congo de combatere a exploatării ilegale a pădurilor este doar un pas intermediar către instituirea necesară a unui mecanism de sancționare a tuturor infracțiunilor ecologice. Independența deciziilor privind acordarea și verificarea licențelor de export ar trebui să fie garantată de către serviciile publice, fiind totodată necesară acordarea de sprijin pentru combaterea exploatării legale necorespunzătoare a pădurilor. Absența acestor măsuri este deosebit de regretabilă.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Exploatarea forestieră din țările africane se realizează deseori ilegal, ceea ce are un impact puternic asupra protejării resurselor naturale ale țărilor producătoare, fiind în același timp un atac asupra biodiversității, calității vieții și perspectivelor populației. Sper că acordul negociat cu Republica Congo va combate eficient exploatarea forestieră ilegală din această țară, contribuind astfel la îmbunătățirea condițiilor de viață ale popoarelor care își câștigă existența din acest sector economic și la îmbunătățirea biodiversității, precum și la protejarea resurselor naturale ale Republicii Congo.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Acest tip de acord va fi util numai atunci când vom avea siguranța că întreprinderile străine nu mai exploatează întreprinderile locale, care nu au cunoștințe de specialitate în domeniul exploatării forestiere și al protecției mediului, și că Republica Congo combate cu seriozitate corupția. Obiectivul trebuie să fie acela de a crea un sector forestier care să acționeze în mod responsabil, în interesul generațiilor viitoare. Câtă vreme populația nu va conștientiza aceste probleme, toată această situație rămâne o mascaradă.

Până când nerespectarea reglementărilor privind recoltarea nu este sancționată corespunzător, acordul UE rămâne complet ineficient. Chiar și în cazul „exploatării forestiere selective”, este important să ne amintim câți copaci vor fi sacrificați în procesul de transportare, de exemplu, pentru a construi drumuri prin păduri. Deși nu putem aștepta miracole de la acest acord, el reprezintă un pas în direcția bună, acesta fiind motivul pentru care am votat în favoarea acestuia.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat, de asemenea, în favoarea acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Congo cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale cu lemn și produse din lemn care intră în Uniunea Europeană. Salut obiectivul de creare a unui cadru juridic care să facă posibilă, inter alia, identificarea și trasabilitatea produselor din lemn; crearea unor proceduri de verificare aplicate independent și de către guvern, care să certifice faptul că toate produsele din lemn exportate de Republica Congo către piețele europene au fost obținute, recoltate, transportate și exportate legal, cu scopul de a stabili o gestionare și o exploatare legală în sectorul forestier al Republicii Congo; consolidarea aplicării legislației în domeniul exploatării forestiere și a guvernanței în acest domeniu.

Din acordul de parteneriat voluntar încheiat la 9 mai 2009 între Congo și UE, aș sublinia îndeplinirea criteriilor care decurg din definițiile APV, inclusiv cele care se aplică procesului de negociere, ceea ce a făcut posibilă încheierea unui acord inovator, al cărui scop este să lupte în mod eficace împotriva practicilor de guvernanță defectuoasă care stau la baza comerțului ilegal cu lemn și a corupției, precum și să instituie un sistem eficace și transparent de control al legalității lemnului și a produselor din lemn.-

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Congo este de a oferi un cadru legislativ în vederea asigurării trasabilității lemnului, de a stabili proceduri de verificare aplicate independent și de către guvern, care să certifice faptul că lemnul exportat de Camerun pe piețele europene a respectat procedurile legale, și de a consolida aplicarea reglementărilor din domeniul exploatării forestiere și guvernanța.

Sondajele ONG-urilor au arătat că 20 % din lemnul congolez importat pe piețele europene este de origine ilegală, indiferent de faza procesului. Iată, doamnelor și domnilor, motivul pentru care este absolut necesară stabilirea de proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn.

APV dintre UE și Congo oferă o serie de reforme politice și de reglementare care vor permite industriei forestiere a Congo să instituie practici de bună guvernanță și mai multă transparență. Este important să se garanteze că reformele din domeniul politic și cel al reglementării contribuie la reducerea sărăciei și la îmbunătățirea vizibilă a condițiilor de viață ale populației.

APV va intra în vigoare imediat după punerea în aplicare a modificărilor legislative promise și a sistemului de verificare a legalității. Pentru toate motivele expuse mai sus, susțin propunerea raportorului de a urma poziția Consiliului.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Acordul de parteneriat voluntar dintre Congo și UE asigură o serie de reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Republicii Congo să instituie practici de bună guvernanță și să asigure o mai mare transparență. Este important să se garanteze că tot lemnul și produsele derivate din lemn care provin din Republica Congo și intră pe piețele europene fac acest lucru în deplină legalitate și că toate reformele puse în aplicare asigură respectarea drepturilor comunităților locale și autohtone, contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației și la conservarea mediului și au un impact real la nivelul combaterii corupției și al consolidării capacităților societății civile locale.

Am votat, prin urmare, pentru semnarea acestui acord și sper ca, în momentul punerii sale în aplicare, să se adere în totalitate la angajamentele asumate și obiectivele privind aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanța și comerțul.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Sunt în favoarea acestei rezoluții, întrucât consider că trebuie să încercăm să rezolvăm problema gravă a despăduririi și a degradării. Menținerea integrității pădurilor rămâne o prioritate.

Comisia și Consiliul trebuie să își intensifice eforturile pentru a garanta respectarea drepturilor omului în Republica Congo. O altă problemă necesitând acțiune preventivă este corupția, care trebuie redusă în mod substanțial. Pentru a garanta reducerea corupției, este important să se sprijine măsuri care să vizeze garantarea independenței sistemului judiciar local și crearea de noi proceduri juridice.

Este de asemenea vital să actualizăm textele legislative menite a îmbunătăți justiția socială și respectarea drepturilor comunităților locale și autohtone. Aș dori să închei subliniind nevoia de resurse tehnice și financiare suplimentare care să sprijine instituirea unui sistem de verificare a legalității lemnului.

Recomandări: Yannick Jadot (A7-0371/2010) și (A7-0370/2010)

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Consimțământul Parlamentului European privind acordurile de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Republica Camerun și Republica Congo, pe de altă parte, au dus la realizarea unui pas important în lupta împotriva exploatării forestiere ilegale și a comerțului ilegal cu lemn. De pe urma unui sistem de certificare care să asigure o trasabilitate clară vor beneficia nu numai economia europeană și industria europeană a lemnului, ci și economia și industria lemnului din Camerun și Congo. Sunt în mod categoric în favoarea acestor două acorduri.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Ca parte a FLEGT, țările exportatoare de lemn dur tropical au început să semneze acorduri de parteneriat voluntar cu UE pentru a asigura trasabilitatea și legalitatea lemnului și aplicarea procedurilor de verificare. Obiectivul celor două acorduri de parteneriat voluntar FLEGT încheiate cu Republica Congo și Camerun este de a oferi un cadru legislativ în vederea: (i) reperării și asigurării trasabilității lemnului, (ii) instituirii de proceduri de verificare independentă care să certifice toate exporturile de lemn provenind din țara parteneră către piața europeană, cu scopul de a stabili o gestionare și o exploatare legală a pădurilor congoleze și cameruneze, (iii) consolidării aplicării reglementărilor și a guvernanței în domeniul forestier. S-a semnat deja un acord de parteneriat voluntar între UE și Ghana, în anul 2009. Odată cu Tratatul de la Lisabona, Parlamentul European are competențe în cadrul procedurii de codecizie și trebuie să își dea acordul formal cu privire la cele două acorduri de parteneriat voluntar cu Camerun și, respectiv, cu Republica Congo. În viitorul apropiat se vor încheia mai multe acorduri de parteneriat voluntar, în special cu unele țări din Asia și, de asemenea, cu Republica Democratică Congo.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestor rezoluții, întrucât consider că este importantă conservarea pădurilor naturale a căror exploatare poate cauza degradarea pădurilor și despădurirea, precum și distrugerea mediului la nivel mondial.

Reforma cadrului juridic în sectorul forestier este, prin urmare, necesară, pentru a avea un acord de parteneriat voluntar care să fie în concordanță cu obiectivele planului de acțiune pentru aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanță și comerț (FLEGT), și pentru a garanta îndeplinirea criteriilor sociale și de protecție a mediului. Textele legislative vizând îmbunătățirea justiției sociale trebuie actualizate, astfel încât să respecte drepturilor comunităților locale și autohtone, garantând așadar, pentru aceste grupuri, aplicarea principiilor participării directe la elaborarea de noi reglementări și la faza de punere în aplicare a acordului privind transparența.

Comisia trebuie să garanteze respectarea drepturilor comunităților locale, care sunt deseori primele victime ale degradării climei și a mediului.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR)Parlamentul European a votat cu privire la mai multe acorduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn între Uniunea Europeană și Congo și între Uniunea Europeană și Camerun.

Aceste acorduri internaționale vizează asigurarea trasabilității lemnului exportat către UE, pentru a combate despădurirea și a conserva biodiversitatea, precum și pentru a proteja drepturile popoarelor indigene.

Dl raportor Jadot din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană a inclus o serie de amendamente prezentate de Grupul Confederal al Stângii Unite Europene – Stânga Verde Nordică.

Rămâne ca aceste rapoarte să fie puse în aplicare, iar noi trebuie să ne asigurăm că Comisia ține, într-adevăr, seama de punctele de vedere ale Parlamentului European.

Totuși aceste rapoarte pot fi o sursă de sprijin pentru toți cei care militează pentru un alt tip de relație cu țările din emisfera sudică și, în special, cu țările din Africa Subsahariană.-

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Am votat în favoarea semnării de către UE a unui acord de parteneriat voluntar cu Republica Camerun și cu Republica Congo. Anul acesta, 2011, este anul internațional al pădurilor. Pădurile sănătoase sunt esențiale pentru menținerea biodiversității locale și pot aduce o contribuție importantă la obiectivele climatice pe care ni le-am stabilit, deoarece acestea acționează ca niște rezervoare naturale de CO2. Vegetația și zonele de pădure sunt distruse în întreaga lume, inclusiv în Africa Centrală. Imaginile din satelit arată că aproximativ 25 000 km² de pădure africană și alte forme de vegetație au dispărut în ultimii 30 de ani. Aceste noi acorduri de parteneriat vor promova gestionarea responsabilă a sectorului forestier din aceste două țări pentru care UE este responsabilă în mod indirect, ca urmare a importurilor sale de lemn. UE acceptă acum această responsabilitate. Introducerea sistemelor de trasabilitate și de verificare a legalității produselor din lemn va asigura, de asemenea, transparența necesară.

Propunere de rezoluție: (B7-0022/2011)

  John Attard-Montalto (S&D), în scris. – Deși această rezoluție se referă la vizele de muncă, este foarte improbabil ca cetățenii din statele din Pacific să aleagă Malta, comparativ cu restul UE, pentru căutarea unui loc de muncă. Iată motivul pentru care am votat în favoarea textului original propus.

  Alain Cadec (PPE), în scris. – (FR) Rezoluția explică îndoielile Parlamentului cu privire la acordul interimar de parteneriat economic. Aceasta explică obiectivele acordului (dezvoltarea, consolidarea legăturilor comerciale dintre UE și Pacific) și subliniază problemele ridicate de derogarea de la regulile de origine pentru produsele din pește prelucrate. Cu toate acestea, în acord cu refuzul meu de a accepta acordul, am votat împotriva rezoluției, care nu mi se pare că evidențiază suficient problemele ridicate de derogarea de la regulile de origine pentru produsele din pește prelucrate, în special tonul.

Aștept cu nerăbdare ca Comisia Europeană să ne prezinte studiul de impact prevăzut de acord. Acesta analizează consecințele prezentului acord pentru încadrarea de muncă în UE și, de asemenea, în Pacific, precum și pentru sectorul pescuitului și al prelucrării din Europa. Este imposibil de verificat originea tonului prelucrat care intră pe piața europeană. Voi urmări negocierile privind acordul de parteneriat final dintre UE și statele din Pacific și mă voi asigura că acordul nu conține derogări de la regulile de origine pentru produsele de pescuit din Papua-Noua Guinee.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut eforturile depuse în sensul intensificării relațiilor comerciale dintre Pacific și UE, în vederea susținerii integrării regionale și a promovării integrării progresive a economiilor statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) în economia globală.

UE joacă un rol important în promovarea dezvoltării sociale și economice durabile a țărilor ACP, contribuind, în același timp, la eforturile generale de eradicare a sărăciei din aceste țări. Prin urmare, relațiile comerciale dintre această regiune și UE trebuie să încurajeze și să consolideze comerțul, dezvoltarea durabilă și integrarea regională, contribuind totodată la diversificarea economică și reducerea sărăciei.

Politica comercială devine mai importantă ca niciodată pentru statele în curs de dezvoltare ca urmare a actualei crize economice și financiare; prin urmare, recomand desfășurarea cât mai rapidă a negocierilor cu cele 14 state ACP privind un acord de parteneriat economic cuprinzător.

  Ole Christensen, Dan Jørgensen, Christel Schaldemose și Britta Thomsen (S&D), în scris. – (DA)Referitor la amendamentul 6 punctul 23(3), considerăm că decizia de acorda viză unui cetățean dintr-o țară terță revine fiecărui stat membru în parte. Dacă este vorba despre vizele de muncă, condițiile de muncă ar trebui să fie similare cu cele de care beneficiază un cetățean al UE în respectivul stat membru. Am dori, de asemenea, o definiție mai precisă a sintagmei „îngrijitori sau cu profesii similare”.

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Criza financiară și economică actuală relevă faptul că politica comercială este mai importantă ca niciodată pentru țările în curs de dezvoltare. Specificul zonei, dat de pescuit și de activitățile din domeniul și industria pescuitului, prezintă cel mai ridicat potențial în ceea ce privește creșterea viitoare a exporturilor, cu condiția ca activitățile de pescuit să se desfășoare într-un mod durabil din punct de vedere ecologic.

Cât privește ajutorul pentru comerț, el are ca obiectiv consolidarea capacității țărilor în curs de dezvoltare de a beneficia de noi oportunități comerciale.

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat în favoarea Rezoluției privind Acordul interimar de parteneriat între CE și statele din Pacific, luând în considerare faptul că acesta reprezintă doar o etapă până la negocierea unui nou Acord de parteneriat mai extins.

Totodată, Comisia Europeană trebuie să aibă în vedere faptul că viitorul Acord va trebui negociat cu un număr mai mare de state din regiune, pentru a nu fi sursa unor scindări intra-regionale. De asemenea, acesta nu ar trebui să permită firmelor din state terțe să profite de avantajele unei derogări de la plata taxelor vamale în Uniune, în defavoarea industriilor, lucrătorilor și veniturilor locale.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat pentru această rezoluție, deoarece consider că acordul de parteneriat va sprijini integrarea regională și va promova integrarea treptată a economiilor din țările ACP în economia mondială, încurajând, de asemenea, dezvoltarea socială și economică durabilă a acestor țări și contribuind astfel la eradicarea sărăciei.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Deși doar Papua-Noua Guinee și Republica Fiji au semnat un acord interimar de parteneriat cu UE, consider că acesta merită sprijinul nostru, întrucât permite deschiderea piețelor europene pentru produsele locale și, pe de altă parte, deschiderea treptată a piețelor acelor țări pentru produsele europene. Sper că relațiile comerciale dintre statele din Pacific și UE se vor dezvolta și vor deveni mai puternice, respectând specificitățile diferitelor zone și ținând seama de nevoile deosebite ale celor care au cel mai puțin. Prin urmare, acest mecanism economic ar trebui utilizat, ținând seama de nevoile de dezvoltare ale țărilor care au semnat acordul, și folosit ca instrument de promovare a acestor nevoi. Acordul global care poate fi încheiat nu trebuie să ignore problemele-cheie prezentate în rezoluție: 1) negocierile privind drepturile de proprietate intelectuală; 2) transparența procedurilor de achiziții publice; 3) acordarea de vize de muncă.

  David Martin (S&D), în scris. – Decizia mea, care însoțește aprobarea privind acordul interimar de parteneriat dintre UE și statele din Pacific, arată clar că Parlamentul, salutând acest APE care vizează doar Fiji și Papua-Noua Guinee, consideră că orice inițiativă în sensul unui APE complet trebuie să includă toate cele 14 state din Pacific. Acest lucru este important pentru solidaritatea, coeziunea și integrarea regionale.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Scopul acordurilor de parteneriat economic dintre UE și statele din Pacific este acela de a consolida comerțul, dezvoltarea durabilă și integrarea regională, încurajând, în același timp, diversificarea economică și reducerea sărăciei. Deși, în prezent, doar Papua-Noua Guinee și Republica Fiji au semnat acordul, acesta este un pas important către dezvoltarea economică viitoare a acestei regiuni care este alcătuită din 14 țări și este esențial pentru dezvoltarea comerțului internațional.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Convingerea larg răspândită că promovarea relațiilor comerciale dintre această regiune și UE ar trebui să încurajeze și să consolideze comerțul, dezvoltarea durabilă și integrarea regională, promovând, în același timp, diversificarea economică și eradicarea sărăciei, este o trăsătură deosebit de importantă a acestei rezoluții a Parlamentului European privind acordul interimar de parteneriat dintre CE și statele din Pacific. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului vor fi îndeplinite cu ajutorul acestui acord interimar.

Acest aspect, alături de crearea unei piețe regionale autentice, constituie o bază esențială pentru punerea cu succes în aplicare a acordului interimar de parteneriat economic (APE); în mod similar, acest lucru se aplică și unui posibil APE global viitor. Integrarea și cooperarea regionale sunt esențiale pentru dezvoltarea socială și economică a statelor din Pacific.

Am votat în favoare, întrucât am convingerea că acest APE poate contribui la dezvoltarea economică a acestor regiuni și împărtășesc punctele de vedere menționate în această rezoluție, potrivit cărora această dezvoltare trebuie să fie însoțită de politici privind sustenabilitatea și incluziunea mediului. Sarcina de monitorizare a punerii în aplicare a acestui acord revine Parlamentului, ca parte a competențelor conferite prin Tratatul de la Lisabona.

  Maurice Ponga (PPE), în scris. – (FR) Salut decizia Parlamentului European de a aproba acordul interimar dintre Uniunea Europeană și statele din Pacific. Acest acord reflectă angajamentul Uniunii Europene față de această regiune a lumii și transmite un puternic semnal politic către statele din regiune. Mă bucură acest lucru. Rezoluția politică care însoțește această decizie de aprobare a acordului oferă o oportunitate de prezentare a cererilor noastre. Dorim să stabilim o relație echilibrată și echitabilă cu statele din Pacific; una care să permită dezvoltarea acestor state insulare, protejând, în același timp, interesele cetățenilor noștri. Întrucât acordul interimar include dispoziții specifice privind regulile de origine pentru produse din pește, era importantă gestionarea acestei derogări. Într-adevăr, pentru a asigura că această derogare, care trebuie să permită crearea de locuri de muncă și de bunăstare, reprezintă un beneficiu real pentru populația locală și nu afectează industria europeană de prelucrare și de conservare a peștelui, era vital să se asigure o evaluare a impactului său cât mai curând posibil și să se permită suspendarea ei, în caz de nevoie. Există garanții care ne asigură că acordul este corect și că măsurile vor fi luate, dacă este necesar, pentru protejarea intereselor noastre.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat pentru această rezoluție privind acordul interimar de parteneriat dintre CE și statele din Pacific în speranța că acest acord, care în prezent se limitează la două țări, respectiv Papua-Noua Guinee și Republica Fiji, ar putea pregăti terenul pentru un acord extins. Un astfel de acord ar reprezenta un instrument de promovare a dezvoltării sociale și economice durabile a regiunii Pacificului, de reducere a sărăciei și de consolidare a integrării și cooperării regionale, în acord cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Acordul interimar de parteneriat dintre Papua-Noua Guinee, Republica Fiji și Comunitatea Europeană a fost inițiat la 14 decembrie 2007.

Acestea erau singurele țări din regiunea Pacificului care urmau să încheie acordul, întrucât se implicau cel mai mult în menținerea relațiilor economice cu Uniunea Europeană și, în primul rând, pentru că erau interesate să își protejeze industria zahărului și a tonului. Acordul ar trebui, de asemenea, să garanteze acestor țări câștiguri suplimentare, grație unei noi reglementări privind accesul la piețe fără taxe vamale.

Printr-un mai bun acces la piața europeană, aceste țări vor beneficia, de asemenea, de noi oportunități de investiții care, la rândul lor, vor avea un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă. Acordul de parteneriat economic asigură înființarea ulterioară a unei comisii ad-hoc care să monitorizeze punerea în aplicare și să verifice, la intervale regulate, efectele sale asupra societății și economiei locale.

  Tokia Saïfi (PPE), în scris. – (FR) Rezoluția explică îndoielile Parlamentului cu privire la acordul interimar de parteneriat economic. Aceasta explică obiectivele acordului (dezvoltarea, consolidarea legăturilor comerciale dintre UE și Pacific) și subliniază problemele ridicate de derogarea de la regulile de origine pentru produsele din pește prelucrate. Iată motivul pentru care am votat în favoarea acestei rezoluții și pentru care sprijin amendamentele prezentate de Grupul Verzilor, care sunt compatibile în totalitate cu preocupările noastre. Aștept cu nerăbdare prezentarea de către Comisia Europeană a studiului de impact prevăzut de acord și voi fi atentă la negocierile acordului de parteneriat final.

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Sprijin acordul interimar de parteneriat economic cu Papua-Noua Guinee și Fiji, întrucât este important să dezvoltăm relații puternice cu țările exportatoare din regiunea Pacificului. În pofida îngrijorărilor unor membri, consider că trebuie să stimulăm cooperarea mai strânsă cu aceste țări, întrucât acest lucru permite UE să monitorizeze capturile de ton și alți pești care sunt conservați în Papua-Noua Guinee. De asemenea, această industrie a creat sute de locuri de muncă pentru populația locală din țara săracă.

Recomandare: David Martin (A7-0365/2010)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece consider că aceasta contribuie la stabilirea unor noi regimuri comerciale compatibile cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, cu Republica Insulelor Fiji și cu Papua Noua Guinee. Acordurile interimare de parteneriat economic (AIPE) reprezintă acorduri privind comerțul de mărfuri care urmăresc să prevină întreruperea schimburilor comerciale dintre grupul statelor din Africa, Caraibe și Pacific și Europa. Cu toate că acordurile interimare pot fi considerate o primă etapă în cadrul procesului, în termeni juridici acestea constituie acorduri internaționale complet independente, care nu duc neapărat la un APE complet. Salut recomandările privind semnarea unor acorduri definitive, originea fondurilor UE destinate finanțării acestor acorduri, care nu ar trebui să provină de la Fondul European de Dezvoltare, necesitatea ca o comisie parlamentară să monitorizeze punerea în aplicare a acordului și o clauză de revizuire care să prevadă o evaluare a impactului la nivel global pe o perioadă de trei până la cinci ani.

  Bastiaan Belder (EFD), în scris. – (NL) Acordurile de parteneriat economic ar trebui să promoveze comerțul dintre UE, Papua Noua Guinee și Fiji și să contribuie la schimburile comerciale, dezvoltare și creșterea durabilă, precum și la reducerea sărăciei. Integrarea regională este esențială pentru dezvoltarea acestor țări. Prin urmare, Comisia ar trebui să ofere explicații în ceea ce privește modul în care aceste acorduri intermediare vor contribui la aceasta. Este important să semnăm un acord final cu țările din această regiune. Relaxarea regulilor de origine oferă oportunități semnificative pentru Papua Noua Guinee în sensul promovării economiei locale.

Cu toate acestea, este important să asigurăm că țările cele mai sărace nu sunt utilizate doar ca țări de tranzit pentru produse din alte țări, care nu se califică pentru această schemă specială de acces. Interesele economiei locale sunt de primă importanță în acest caz. Comisia ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare și să ia măsurile necesare atunci când studiile de impact indică denaturări grave pe piață.

  Alain Cadec (PPE), în scris. – (FR) Acest acord conferă mărfurilor provenite din regiunea Pacificului condiții preferențiale de acces pe piața europeană. Sunt în favoarea dezvoltării acestei regiuni, însă consider inacceptabilă derogarea de la regulile de origine pentru produsele pescărești prelucrate. Într-adevăr, această derogare generează o situație de concurență neloială pentru industria europeană a conservelor și nu este cu adevărat în beneficiul populațiilor locale.

Mai mult, importurile de ton din Papua Noua Guinee s-au dublat în ultimii doi ani și avem motive să ne temem că această tendință va deveni tot mai puternică pe viitor. În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru pescuit, am decis să votez împotriva acestui acord, deoarece nu ține seama de avizul adoptat de această comisie, care a propus eliminarea derogării de la regulile de origine pentru produsele pescărești prelucrate la finalul negocierilor privind acordul interimar de parteneriat.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) În pofida numărului mic de țări care au acceptat Acordul interimar de parteneriat economic (AIPE), acesta demonstrează angajamentul Europei pentru sprijinirea dezvoltării țărilor din regiunea Pacificului, prin utilizarea unui mecanism care depășește simplele proceduri de ajutor și urmărește să mobilizeze economiile locale și care speră să aibă ca efect crearea de întreprinderi și locuri de muncă și o mai mare circulație a persoanelor și a mărfurilor. Cu toate că sunt de acord, în principiu, cu un astfel de instrument, nu pot să nu îmi exprim îndoielile cu privire la impactul pe care APE îl poate avea asupra industriei pescuitului. Prin urmare, aș dori ca acest aspect să primească o atenție specială din partea Comisiei și consider că este justificat ca un raport să fie prezentat Parlamentului de către Comisie, privind pescuitul în Pacific și gestionarea resurselor halieutice din regiune, potrivit solicitării raportorului.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Sunt de acord cu acest proiect de decizie al Consiliului privind încheierea Acordului interimar de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și două state din Pacific – Papua Noua Guinee și Republica Insulelor Fiji – din următoarele motive: 1. aceste țări reprezintă cele mai importante economii din regiune și au semnat deja în trecut acorduri de parteneriat economic cu UE; 2. în pofida beneficiului potențial al extinderii acestui parteneriat la alte țări din regiune, acest lucru nu a fost posibil; 3. acesta reprezintă un acord interimar pe care Parlamentul va fi nevoit să îl analizeze din nou dacă intenționăm să îl transformăm într-un acord complet; 4. Republica Insulelor Fiji și-a asumat angajamente față de UE în ceea ce privește drepturile omului, principiile democratice și statul de drept; 5. în pofida criticilor aduse de membrii societății civile și de politicienii din regiune, acest parteneriat ar putea contribui la dezvoltarea strategică a acestor țări.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Criticăm de mult timp semnarea acestor acorduri de parteneriat economic cu țările din grupul statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP). Indiferent de scopul acestora și de retorica prezentării lor, aceste acorduri au ca principal obiectiv liberul schimb, cu toate consecințele sale extrem de negative. Recent, în cadrul ultimei Adunări Parlamentare Paritare ACP-UE, care a avut loc în decembrie 2010, Consiliul țărilor ACP a exprimat preocuparea acestora în legătură cu faptul că Comisia Europeană nu respectă obiecțiile sale cu privire la problemele legate de protecția economiilor sale. De asemenea, există o contradicție între mult lăudata flexibilitate a Comisiei și poziția inflexibilă adoptată de aceasta în cadrul negocierilor tehnice. În cadrul acestui acord interimar de parteneriat economic cu Republica Insulelor Fiji și cu Papua Noua Guinee, UE a fost, de asemenea, intens criticată de către organizațiile sociale și politice din regiunea Pacific, din cauza presiunilor la care au fost supuse aceste două țări în vederea semnării acordului, sub amenințarea pierderii accesului lor privilegiat la piețele europene. Criticii au afirmat, de asemenea, că solidaritatea între statele din Pacific a scăzut dramatic de la semnarea acestui acord, generând un cadru de fricțiune, care a dus la destrămarea anumitor grupuri regionale din cauza presiunilor resimțite de a semna acordurile interimare.

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. – (GA) Nimic nu este mai important decât sănătatea copiilor și protecția drepturilor și a bunăstării copiilor. De asemenea, copiii trebuie să aibă dreptul la viața de familie și trebuie să se asigure că aceștia nu sunt nevoiți să trăiască perioade lungi de timp în orfelinate.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) Acordul dintre UE și statele din Pacific acordă Papuei Noua Guinee o derogare generală de la regulile de origine pentru produsele pescărești, în special tonul. Această clauză înseamnă că mărfurile din această țară pot fi considerate originare din Papua și, prin urmare, pot fi scutite de taxe sau contingente vamale, chiar dacă pescarii, zonele de pescuit și fabricile care produc conservele de pește nu sunt din Papua.

Acum, cei care profită de acest lucru sunt flotele chineze, australiene și thailandeze, precum și altele, care descarcă în porturile din Papua capturile lor. Acestea sunt fabricile de conserve care aparțin acestor țări, care s-au instalat în Papua Noua Guinee, însă care angajează resortisanți străini în condiții îndoielnice. În mod cert, sectorul european și mai ales cel francez al industriei este cel care resimte pe deplin forța acestei concurențe neloiale și ilegale.

În Uniunea Europeană, importurile de ton din Papua Noua Guinee au crescut cu 76 % între 2008 și 2009; numai în Franța, în aceeași perioadă, acestea au înregistrat o creștere de 1 500 %. Efectele economice și sociale negative ale acestei derogări sunt binecunoscute, iar temerile legate de stocul de pește din această regiune sunt bine întemeiate. De aceea am votat împotriva acestui acord.

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris. – (PL) Statele din Pacific reprezintă o zonă unică, formată în principal din state insulare care sunt, în mare măsură, caracterizate prin diversitate etnică și a căror cultură diferă foarte mult de cea a Europei. Acestea necesită priorități politice și economice diferite. Prin încheierea unui acord cu aceste state, dorim să facilităm libera circulație a bunurilor și serviciilor, care ar trebui să genereze avantaje comerciale de ambele părți. Cu toate acestea, trebuie să asigurăm, de asemenea, că, în timp ce depunem eforturi pentru liberalizarea pieței, nu suntem percepuți ca interlopi care urmăresc doar să obțină accesul la resurse și să diminueze solidaritatea regională în cadrul acestui proces, astfel cum susțin criticii. Haideți să încheiem acorduri, să deschidem piețe și să promovăm competitivitatea, însă acțiunile noastre să fie ghidate de bunul simț și de beneficiul reciproc în toate cazurile, în special atunci când ajutăm regiuni precum statele din Pacific, care sunt adesea afectate de catastrofe naturale.

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Acordul interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană, pe de o parte și două din țările ACP, și anume Papua Noua Guinee și Fiji, pe de altă parte, ar trebui să fie considerat un pas către un acord complet. Acordul interimar de parteneriat reglementează toate părțile importante ale unui acord comercial, însă ar putea ulterior să reglementeze, de asemenea, drepturile de proprietate intelectuală și evoluțiile din domeniul achizițiilor publice. Sprijin acordul, dar, în același timp, sunt perfect conștientă de impactul pe care acesta l-ar putea avea asupra sectorului european al pescuitului și, în această privință, aștept din partea Comisiei să realizeze o investigație cu privire la acest impact, potrivit punctului 15 din rezoluția adoptată de Parlament.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Inițiativa care a fost aprobată astăzi de către Parlament a generat un acord care va consolida în mod sigur comerțul dintre Uniunea Europeană și câteva state din Pacific. În special, a fost încheiat Acordul interimar de parteneriat cu Papua Noua Guinee și Republica Insulelor Fiji, care speră să realizeze obiectivul de a-și proteja industria zahărului și a tonului. În opinia mea, acesta reprezintă un pas înainte către dezvoltare și prosperitate. De asemenea, datorită regulilor de origine, acesta va oferi valoare adăugată reală sectorului pescuitului și exporturilor din aceste regiuni. Trebuie, de asemenea, să subliniez că acordul ar putea avea implicații majore pentru relațiile cu alte state din Pacific, inclusiv Australia și Noua Zeelandă.

  David Martin (S&D), în scris. – Sunt încântat că Parlamentul a sprijinit puternic recomandarea mea pentru adoptarea APE interimar UE-Pacific. Acordul interimar dintre Papua Noua Guinee, Fiji și Comunitatea Europeană a fost parafat la 14 decembrie 2007. Aceste două țări au fost singurele din regiunea Pacificului care au semnat acordul, în timp ce alți membri ai grupului de state din Pacific au ales să nu semneze, din cauza nivelului redus al schimburilor comerciale cu UE. Fiji și Papua Noua Guinee au semnat acordul mai ales în speranța de a-și proteja industria zahărului și a tonului, care ar fi avut mult de suferit în cadrul sistemului generalizat de preferințe. Acordul interimar reglementează regulile de origine și problemele accesului pe piață. În ceea ce privește regulile de origine, acesta se referă la pescuit, textile și agricultură, generând oportunități de investiții și ocupare a forței de muncă. În ceea ce privește accesul pe piață, se asigură accesul scutit de taxe și contingente vamale, care oferă oportunități de investiții și ocupare a forței de muncă. Aspectele legate de comerț și dezvoltare urmează să fie abordate în cadrul regional mai larg.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acordul interimar de parteneriat semnat între UE, pe de o parte, și Papua Noua Guinee și Insulele Fiji, pe de altă parte, este rezultatul unei presiuni infame. Acest acord prevede eliminarea treptată a drepturilor vamale într-o măsură nesustenabilă pentru aceste state, interzicerea oricăror restricții cantitative la export sau import și eliminarea tuturor subvențiilor pentru exportul de produse agricole către statele din Pacific pentru Papua Noua Guinee și Insulele Fiji. Acesta include o clauză de revizuire în vederea „încheierii cu succes a negocierilor aflate în desfășurare privind un Acord de parteneriat economic (APE) complet”. Aceste acorduri reprezintă o dovadă în plus a neo-colonialismului practicat de Uniunea Europeană. Am votat împotrivă.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Scopul Acordului de parteneriat economic dintre UE și statele din Pacific trebuie să fie acela de a intensifica schimburile comerciale, de a consolida dezvoltarea durabilă și integrarea regională, promovând, în același timp, diversificarea economică și reducerea sărăciei. Cu toate că, în prezent, numai Papua Noua Guinee și Insulele Fiji au semnat acordul, acesta reprezintă un pas important către dezvoltarea economică viitoare a acestei regiuni, care este formată din 14 state și este esențială pentru dezvoltarea comerțului internațional. Acesta reprezintă primul pas către extinderea acestui acord la alte țări din regiune și către o adevărată impulsionare a economiilor lor, precum și către bunăstarea populațiilor lor.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acordului interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană și statele din Pacific, deoarece consider că este important ca Europa să fie parte la acorduri de parteneriat comercial cu țări terțe care sunt capabile să exporte produse la care țările europene au cu greu acces. Dezvoltarea comerțului internațional este în mod logic însoțită de acorduri care facilitează schimburile comerciale și fac tot mai accesibilă rețeaua comercială. Negocierile cu privire la noile acorduri de parteneriat economic (APE) au început în 2002 cu scopul de a consolida procesele regionale de integrare din țările ACP. Acordul în cauză se referă la regulile de origine legate de pescuit, textile și agricultură, care generează oportunități de investiții și de ocupare a forței de muncă, și la accesul pe piață, scutit de taxe și contingente vamale, care ar oferi oportunități de investiții și de ocupare a forței de muncă. De asemenea, acordul interimar a generat o reducere a spațiului politic al guvernelor în ceea ce privește competența de reglementare.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat pentru recomandarea privind încheierea Acordului interimar de parteneriat între statele din Pacific și UE din următoarele motive. Insulele Fiji și Papua Noua Guinee au decis să încheie acest acord mai ales în speranța că își vor proteja sectoarele zahărului și tonului. Acordul interimar include reguli de origine legate de pescuit, textile și agricultură, stabilind totuși derogări care ar putea pune în pericol concurența din anumite sectoare ale UE. În ceea ce privește sectorul conservelor de ton, derogarea acordată permite unor țări precum Papua Noua Guinee să joace rolul unor adevărate noduri pentru prelucrarea unor cantități enorme de ton provenit dintr-o varietate de surse: Filipine, Thailanda, China, Statele Unite ale Americii, Australia etc. Acest ton este debarcat în porturile din Papua Noua Guinee și procesat în fabrici construite în grabă de operatori din țările în cauză numai cu scopul de a beneficia de scutirea totală de taxe vamale acordată de UE în cadrul acordului interimar. Acest lucru afectează sectorul european al conservelor, care a ridicat problema concurenței neloiale.

Prin urmare, mă alătur raportorului în solicitarea prezentării unui raport în fața Parlamentului cu privire la aspectele specifice ale sectorului pescuitului din statele din Pacific, în vederea evaluării impactului real pe care aceste măsuri l-ar putea avea asupra pieței UE.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) În 2002 au început negocieri cu privire la noi acorduri de parteneriat economic (APE) între statele din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și Uniunea Europeană pentru a înlocui regimul unilateral de preferințe comerciale anterior în favoarea țărilor ACP.

Având în vedere că anumite aspecte de interes făceau obiectul unor negocieri individuale la nivel național și întrucât era puțin probabil ca acordurile de parteneriat să fie încheiate imediat, s-a decis încheierea unui acord interimar care să pună accentul pe schimbul de mărfuri până la sfârșitul anului 2007. Scopul a fost acela de a evita întreruperea comerțului, și este posibil ca acestea să nu ducă neapărat la APE complete.

În regiunea Pacificului, numai Fiji și Papua Noua Guinee au încheiat un astfel de acord. Acest acord reglementează regulile de origine legate de pescuit, textile și agricultură, care generează oportunități de investiții și de ocupare a forței de muncă. Comisia Europeană speră să încheie un acord complet de parteneriat economic cu grupul de state din Pacific, în privința căruia se poartă discuții.

Consider că este adecvat să sprijin poziția Consiliului în favoarea acordului interimar de parteneriat, deoarece consider că garantarea furnizării de resurse este o prioritate, în special având în vedere lipsa acestora și degradarea mediului. De asemenea, este esențială menținerea acordurilor vechi de zece ani cu țările ACP, chiar dacă sub altă formă.

  Maurice Ponga (PPE), în scris. – (FR) Salut decizia Parlamentului European de a aproba acordul interimar dintre Comunitatea Europeană și statele din Pacific. Acest acord reflectă angajamentul Uniunii Europene față de această regiune a lumii și transmite un semnal politic puternic statelor din regiune. Mă bucură acest lucru. Soluția politică ce însoțește această decizie de a aproba acordul oferă o oportunitate de a ne exprima cerințele. Dorim să stabilim o relație echilibrată și corectă cu statele din regiunea Pacificului; o relație care să permită dezvoltarea acestor state insulare, protejând în același timp interesele cetățenilor noștri. În timp ce acordul interimar include dispoziții specifice privind regulile de origine pentru produsele pescărești, era importantă gestionarea acestei derogări.

Într-adevăr, pentru a asigura că această derogare, care ar trebui să permită crearea de locuri de muncă și bunăstare, este în beneficiul real al populațiilor locale și nu aduce atingere sectoarelor prelucrării de produse pescărești și al conservelor, era esențial să se prevadă o evaluare a impactului acesteia și să se permită suspendarea acesteia, după caz. Există garanții care să asigure că acordul este corect și că se vor lua măsuri, după caz, pentru protecția intereselor noastre.

  Paulo Rangel (PPE), în scris – (PT) Am votat pentru acest raport deoarece consider că promovarea relațiilor comerciale dintre statele din regiunea Pacificului și UE ar putea contribui la promovarea dezvoltării sociale și economice durabile a regiunii, la reducerea sărăciei și la consolidarea integrării și cooperării regionale, în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Cu toate acestea, împărtășesc preocupările exprimate de raportor cu privire la excepțiile de la regulile de origine și impactul lor negativ asupra sectorului prelucrării peștelui și cel al conservelor din UE, care trebuie să fie evaluate în mod adecvat de către Comisie.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Grupul Verts/ALE își menține poziția de lungă durată prin care se opune APE încheiate cu oricare din regiunile ACP și, prin urmare, nu vede care este valoarea adăugată a AIPE cu cele două state din regiunea Pacificului.

În acest caz, Grupul Verts/ALE se teme de o mai mare dezintegrare a acestei regiuni larg întinse din Oceanul Pacific, drept o consecință a regimului comercial preferențial al AIPE cu UE. Mai mult, o creștere nestăvilită previzibilă a exporturilor tradiționale, concentrate pe materii prime precum cuprul, zahărul, uleiul de copră, de pește și de palmier (agrocarburanți!), contravine în totalitate necesităților de dezvoltare durabilă. Prin urmare, Grupul Verts/ALE a susținut solicitarea (fără succes) a miniștrilor comerțului din regiunea Pacificului de a revizui elemente esențiale ale AIPE, în special, definiția „cvasitotalității schimburilor comerciale”, interdicția referitoare la utilizarea taxelor la export și garanțiile slabe pentru industria incipientă, precum și clauza națiunii celei mai favorizate.

În ceea ce privește aspectul legat de aprovizionarea mondială, o soluție alternativă ar fi fost limitarea furnizării la capturi în suprafața de 200 de mile a zonei economice exclusive (EEZ), mai degrabă decât în orice ape. Nu în ultimul rând, Fiji nu are un regim democratic. Raportorul nostru alternativ, José Bové, a depus 11 amendamente în această privință.

  Tokia Saïfi (PPE), în scris. – (FR) Acordul interimar de parteneriat economic între regiunea Pacificului și CE acordă mărfurilor provenite din regiunea Pacificului condiții preferențiale de acces la piața europeană. Sunt în favoarea dezvoltării acestei regiuni, însă consider că derogarea de la regulile de origine pentru produsele pescărești prelucrate este inacceptabilă, întrucât permite ca produsele fabricate într-o anumită țară din materii prime care nu proveneau din țara respectivă să fie scutite de taxe vamale. Această derogare se dovedește a fi un stimulent pentru pescuitul în zonele tropicale fără a ține în vreun fel seama de gestionarea resurselor halieutice. În măsura în care preferințele comerciale nu afectează numai zonele de pescuit din Papua Noua Guinee, este dificil să se monitorizeze originea capturilor, iar acest lucru contravine angajamentelor asumate de Comisia Europeană de a pune capăt pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat. Sunt, de asemenea, preocupată de trasabilitatea produselor care urmează să fie importate în Europa din această zonă. Prin votul negativ, am dorit să îmi manifest dezaprobarea față de o astfel de clauză, care, în opinia mea, nu ar mai trebui să fie inclusă pe viitor în niciun acord comercial.

Propuneri de rezoluție: (RC-B7-0029/2010)

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT) Am votat în favoarea rezoluției privind adopțiile internaționale în Uniunea Europeană, care se luptă pentru bunăstarea fiecărui copil și recunoaște dreptul orfanilor sau copiilor abandonați de a avea o familie și de a fi protejați. Sunt de acord cu solicitările de a analiza posibilitatea de a coordona o strategie de măsuri referitoare la adopțiile internaționale, luând în considerare convențiile internaționale, însă ar trebui să se atragă atenția asupra faptului că, ținând seama de interesele copilului și în măsura posibilului, ar trebui să se acorde întâietate adopției în țara de origine a copilului.

Este foarte important să se dezvolte un cadru care să asigure transparență și să coordoneze acțiunile, astfel încât să se prevină traficul de copii pentru adopție ilegală. De asemenea, trebuie să îmbunătățim, să raționalizăm și să facilităm adopțiile internaționale și să eliminăm excesul de birocrație, garantând în același timp protecția drepturilor copiilor din țări terțe.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Protecția drepturilor copiilor, consacrată în Tratatul de la Lisabona, reprezintă unul din obiectivele Uniunii Europene, căruia va trebui să i se acorde chiar mai multă atenție, odată cu intrarea în vigoare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, Uniunea Europeană trebuie să garanteze și să pună în aplicare drepturile copiilor la protecția și îngrijirea necesare bunăstării lor. Am votat pentru această rezoluție, deoarece consider că există o necesitate de a consolida politica privind protecția drepturilor copiilor. Numărul copiilor abandonați și instituționalizați, care este foarte mare în unele state membre, reprezintă un motiv de îngrijorare. Mai mult, încălcarea drepturilor copiilor, violența împotriva acestora, traficul de copii, instigarea la prostituție, munca ilegală și alte activități ilegale, rămân o problemă majoră în Uniunea Europeană. Sunt de acord că este necesar sa se evalueze funcționarea sistemelor naționale la nivel european, astfel încât să fie posibil să se clarifice anumite aspecte, precum protecția drepturilor copiilor și să se ia măsuri, dacă este necesar, care să asigure o protecție mai eficientă a copiilor fără adăpost și să le ofere acestora șansa de a avea o familie și de a fi în siguranță.

  George Becali (NI), în scris. − Am votat această rezoluție, deoarece problema copiilor abandonați a devenit din ce în ce mai gravă în Uniunea Europeană. Este important să fie protejat dreptul de a adopta la nivel internațional, pentru a se evita ca acești copii să fie obligați să trăiască în orfelinate. Comisia trebuie să ne comunice ce măsuri au fost luate sau vor fi luate la nivel european pentru a proteja minorii care urmează să fie adoptați de cetățeni europeni. Consider că adopția trebuie să aibă loc în concordanță cu legislația națională și convențiile internaționale. Comisia trebuie să explice cum ne vor asigura aceste proceduri că interesul superior al copilului va fi întotdeauna protejat.

  Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Am votat pentru rezoluția comună privind adopția internațională, deoarece sunt ferm convinsă că o coordonare la nivel european a strategiilor și instrumentelor de adopție ar genera nu doar o îmbunătățire a procedurii ca atare, ci ar asigura, de asemenea, o protecție mai mare pentru copiii orfani și abandonați și dreptul acestora de a-și întemeia o familie. Sinergia dintre organizațiile internaționale, instituțiile UE și statele membre ar duce la un cerc virtuos în care elementul central al necesităților copiilor ar fi limitat de garantarea serviciilor de informare, pregătire și sprijin pentru familiile adoptive. În cele din urmă, consider că o mai bună coordonare poate asigura o mai mare siguranță pentru copiii adoptați, în termeni de proceduri de adopție corecte și recunoaștere reciprocă de documente, fiind astfel prevenit traficul de copii.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Am votat pentru această rezoluție privind adopțiile internaționale în Uniunea Europeană. Protecția drepturilor copiilor reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale Uniunii Europene. Trebuie să protejăm bunăstarea fiecărui copil și să le apărăm interesele. În prezent, sunt multe convenții în vigoare privind protecția copilului și responsabilitățile parentale. Convenția europeană din 1967 privind adopția minorilor urmărește să coordoneze legislațiile statelor membre în materia adopției. Toate statele membre sunt semnatare ale Convenției din 1993 privind protecția copilului și cooperarea în materia adopției internaționale (Convenția de la Haga). Cu toate că domeniul adopțiilor intră în responsabilitatea statelor membre, consider că este necesar să se analizeze posibilitatea de coordonare la nivel european a unei strategii cu măsuri referitoare la adopțiile internaționale. Este esențial să se garanteze luarea în considerare a convențiilor internaționale atunci când se elaborează o astfel de strategie. Trebuie să urmărim să îmbunătățim serviciile de informare, pregătirea pentru adopțiile internaționale, prelucrarea cererilor de adopții internaționale și serviciile post-adopție, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați. De exemplu, instituțiile UE și statele membre trebuie să combată în mod activ traficul de copii pentru adopția ilegală.

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − România este statul european care, probabil, a permis cele mai mari abuzuri în anii ’90, imediat după căderea comunismului, în ce privește adopțiile internaționale. Iar acestea s-au datorat lipsei de experiență a unui stat care a trăit în întuneric aproape jumătate de secol dar, în egală măsură, și celor care erau pregătiți perfect să speculeze aceste slăbiciuni. Așa se face că s-a pierdut urma a aproape o mie de copii care au fost subiect al adopțiilor internaționale. Cu sprijinul Uniunii Europene, la care ne pregăteam să aderăm, România și-a modificat drastic legislația privind adopțiile, în ciuda unor presiuni internaționale imense de a nu se recurge la o măsură drastică precum eliminarea adopțiilor internaționale. În aceste condiții și judecând după trista experiență a României în ce privește adopțiile internaționale, este de înțeles reticența de a accepta un organism de tipul unei Agenții Europene pentru Adopții care conduce la crearea unei adevărate piețe continentale a adopțiilor.

Orice rezoluție privind adopțiile internaționale nu poate avea ca scop decât siguranța minorilor, indiferent de interesele statelor sau ale adoptatorilor. De asemenea, independent de orice rezoluție sau decizie, părerea mea personală este că, în orice regim juridic, prezent sau viitor, adopțiile interne trebuie să primeze.

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Am votat în favoarea Rezoluției Parlamentului European referitoare la adopția internațională în Uniunea Europeană plecând de la experiența românească în domeniu. Este cu adevărat necesară o analiză a tuturor sistemelor naționale de adopții, pentru a vedea care sunt punctele lor forte și slăbiciunile, și pentru a recomanda spre adoptare statelor membre cele mai bune practici. Ar fi un real progres dacă s-ar ajunge la coordonarea la nivel european a politicilor și strategiilor privind instrumentul adopției internaționale, în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniul serviciilor de informare, pregătirii adopției interstatale, procesării cererilor de adopții internaționale și a serviciilor post-adopție, pentru ca dreptul copiilor orfani sau abandonați de a avea o familie și de a fi protejați să devină efectiv.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat pentru rezoluția privind adopția internațională în cadrul Uniunii Europene. Cu toate că această problemă intră în sfera de competențe a statelor membre, consider că protecția drepturilor copiilor ar trebui să reprezinte unul dintre obiectivele UE. În acest context, susțin necesitatea de a analiza posibilitatea coordonării de strategii în vederea unui instrument pentru adopțiile internaționale și serviciile post-adopție la nivel european, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Adopția copiilor este un subiect deosebit de sensibil. Demnitatea umană și, în acest caz, grija specială necesară pentru interesul superior al minorului, determină recomandarea respectării convențiilor internaționale cu privire la acest subiect, precum și un studiu cu privire la cele mai bune practici și schimbul de experiență dintre statele membre. Uniunea Europeană va putea monitoriza aceste eforturi și contribui la soluționarea problemei traficului de copii, care afectează cu preponderență cele mai sărace țări și persoanele cu cel mai scăzut nivel de bunăstare.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Uniunea Europeană a luptat întotdeauna pentru protecția drepturilor copiilor și apărarea intereselor acestora. Intenția acestei rezoluții este aceea de a se analiza posibilitatea de a coordona la nivel european strategii privind instrumentul adopției internaționale, în conformitate cu convențiile internaționale, în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniul serviciilor de informare, al pregătirii pentru adopțiile internaționale, al prelucrării cererilor de adopții internaționale și al serviciilor post-adopție, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați. Am acordat un vot pozitiv, deoarece consider că, deși chestiunea adopției este de competența statelor membre, există necesitatea unui nivel minim de convergență europeană, cu condiția ca interesul superior al copiilor să fie întotdeauna respectat.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Suntem cu toții de acord în privința apărării bunăstării copiilor și a garantării drepturilor acestora, astfel cum se arată în această rezoluție a Parlamentului European. Cu toate acestea, nu este de ajuns să formulăm declarații generale: este, de asemenea, necesar să se identifice cauzele care au generat o situație în care copii sunt exploatați în cadrul regimului de adopții internaționale.

Principalele cauze care stau la baza abandonului copiilor sunt sărăcia, sistemele de asistență socială inadecvate, lipsa unei rețele de infrastructură socială sau a unor servicii publice adecvate, precum și conflictele și intervențiile militare.

  Louis Grech (S&D), în scris. – Pentru a defini problema din ce în ce mai acută a copiilor abandonați, instituțiile europene și statele membre ar trebui să joace un rol mai activ în ceea ce privește îmbunătățirea instrumentelor adopției internaționale prin facilitarea și coordonarea procedurilor de adopție internațională la nivel european, fără a pune în niciun fel în pericol securitatea și siguranța drepturilor copiilor și prin respectarea tuturor convențiilor internaționale care protejează drepturile copilului. Uniunea și statele membre trebuie să asigure examinarea minuțioasă a cazurilor de adopție internațională, pentru a preveni exploatarea copiilor, abuzurile, răpirile și traficul. Statele membre ar trebui să găsească un echilibru între garanțiile și standardele internaționale ridicate pentru protecția drepturilor copilului și reducerea birocrației și facilitarea procedurilor internaționale de adopție. Mai mult, statele membre ar trebui să aibă norme mai transparente în ceea ce privește procedurile de adopție internațională și ar trebui, de asemenea, să mențină un schimb constant de informații privind condițiile și contextul copilului adoptat în noul mediu. În concluzie, principalele preocupări din cadrul procedurilor de adopție internațională ar trebui să fie întotdeauna în interesul superior al copilului, acordându-se o atenție deosebită copiilor cu nevoi speciale, pentru garantarea drepturilor copiilor și familiilor.

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. – (FR) Am votat pentru această rezoluție comună, care ne permite în același timp să apărăm drepturile părinților de a adopta copii proveniți din alte state membre și să asigurăm protecția minorilor în momentul adopției și după adopție. Într-adevăr, adopțiile internaționale ar trebui să beneficieze de un cadru de norme specifice în vederea evitării abuzurilor, cum ar fi traficul de copii, de exemplu.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Sistemele noastre juridice naționale au propriile moduri de abordare a adopției și a altor probleme legate de îngrijirea copilului. Cu toate acestea, din moment ce probleme precum traficul de persoane și exploatarea sexuală a copiilor au o dimensiune internațională, ar putea fi adecvată luarea de măsuri la nivel european. Nu trebuie să pierdem din vedere că interesele copilului sunt de o importanță fundamentală și, de aceea, am votat pentru această rezoluție.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat pentru această importantă rezoluție privind adopția internațională în cadrul Uniunii Europene, deoarece protecția drepturilor copiilor este unul dintre obiectivele-cheie ale Uniunii Europene. În prezent, sunt multe convenții în vigoare privind protecția copilului și responsabilitățile parentale. Consider că este nevoie să se analizeze posibilitatea de a coordona la nivel european problemele legate de adopțiile internaționale, în vederea îmbunătățirii serviciilor de informare, a pregătirii pentru adopțiile internaționale, a prelucrării cererilor de adopții internaționale și a serviciilor post-adopție. Este foarte important să se instituie un sistem care să asigure transparența și să pună capăt traficului de copii în scopul adopției. Aș dori, de asemenea, să subliniez că adopțiile ar trebui în primul rând să fie încurajate, oricând este posibil și în interesul superior al copilului, în țara de origine a copilului.

  David Martin (S&D), în scris. – Salut această rezoluție care solicită luarea în considerare a posibilității de a coordona la nivel european strategiile privind instrumentul adopției internaționale, în conformitate cu convențiile internaționale, în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniul serviciilor de informare, al pregătirii pentru adopțiile internaționale, al prelucrării cererilor de adopții internaționale și al serviciilor post-adopție, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați.

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Numărul copiilor abandonați a crescut constant în ultimii ani, iar acest fenomen poate fi observat în toate statele membre. Acești copii, care sunt victime ale conflictelor și excluderii sociale și care sunt exploatați de rețele criminale și folosiți în cadrul tuturor formelor de trafic, sunt victime ale unui mecanism eșuat al adopțiilor internaționale. Mai mult, ar trebui să se țină seama că majoritatea acestor copii sunt fete, o pradă ușoară pentru rețelele de prostituție și alte forme de sclavie modernă. Una din reacțiile pe care le putem avea față de această situație tristă este să facilităm procedurile de adopție internațională. Ar trebui să existe o lege dedicată adopțiilor internaționale. Tuturor copiilor ar trebui să li se garanteze dreptul de a fi adoptați.

Cu toate că responsabilitatea în acest sens le revine statelor membre, ar trebui, cel puțin, să arătăm că protecția interesului superior al copilului este un principiu fundamental al Uniunii Europene și este consacrat în Carta drepturilor fundamentale. În lipsa unei legislații europene în acest domeniu, Uniunea Europeană ar trebui să depună toate eforturile pentru facilitarea acestor adopții, în special, permițând, în următoarele luni, recunoașterea reciprocă a actelor de stare civilă și a deciziilor de adopție.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Adopția copiilor este un subiect care s-a numărat mereu printre preocupările UE și trebuie să fie abordat cu cea mai mare grijă. Copiii reprezintă viitorul oricărei societăți și, prin urmare, trebuie să fie tratați cu cea mai mare demnitate. Trebuie să se țină seama de interesul lor superior, ceea ce presupune că respectarea convențiilor internaționale relevante este obligatorie și recomandată. Prin urmare, UE este obligată să depună toate eforturile pentru a combate grava problemă a traficului de copii, care afectează în mod preponderent copiii din cele mai sărace țări și cu cel mai redus nivel de bunăstare.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Copiii sunt cea mai slabă verigă a societății noastre. Protecția drepturilor lor și, în cele din urmă, asigurarea respectării acestor drepturi trebuie să fie una din principalele priorități în întreaga UE. Cu toate acestea, copiii cad în continuare victime traficului și exploatării de ființe umane în cadrul Uniunii Europene, adesea din cauza nereglementării adopției. Chiar dacă adopțiile reprezintă un mod eficient de a asigura că acești copii nu își petrec viața în orfelinate, este esențial să se efectueze inspecții stricte, în special ale organizațiilor internaționale, pentru prevenirea abuzurilor. Mă abțin, deoarece rezoluția nu include suficiente măsuri care să garanteze protecția copiilor împotriva exploatării în urma adopțiilor.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Adopțiile sunt întotdeauna un subiect foarte sensibil și care necesită o atenție specială, întrucât se decide viitorul copiilor. Adopțiile reprezintă adesea o modalitate utilă de a asigura că orfanii și copiii abandonați nu au parte de o copilărie nefericită în orfelinate, fără să se bucure de dragostea și grija de care ar trebui să beneficieze toți copiii. Ar fi o cruzime și o nedreptate să le luăm copiilor nevinovați șansa de a fi iubiți și ghidați în viață de părinți iubitori care să-i sprijine. Acesta este motivul pentru care am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece cred cu tărie în puterea adopției ca modalitate de a le oferi un trai mai bun copiilor care reprezintă viitorul acestei lumi. La nivel european, trebuie să creăm o structură coordonată susținută de proceduri transparente și eficiente, de sprijin post-adopție și de un mecanism de control care să supravegheze activitățile fiecărui stat membru. A adopta un copil înseamnă a îi asigura un viitor mai bun și mai plin de speranță. Prin urmare, consider că este esențial să se pună în aplicare o legislație specifică în acest domeniu pentru a putea aborda diferențele de la nivel internațional.

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. – (EL) Am votat astăzi în favoarea rezoluției comune privind adopțiile internaționale în UE, al cărei scop este acela de a îmbunătăți sistemul de adopții dintre statele membre și de a institui garanții care să asigure că adopția are loc în interesul copilului, cu respectarea deplină a drepturilor sale fundamentale. Subliniem necesitatea următoarelor elemente în cadrul rezoluției: crearea unei strategii europene în materie de adopții care să stabilească normele privind adopțiile în țări de la cele mai sărace până la cele mai dezvoltate și care va permite ca dezvoltarea oricărui copil care a trecut printr-un proces de adopție internațională să fie monitorizată prin rapoarte periodice elaborate de autoritățile naționale competente din statul de origine; eficientizarea procedurilor de adopție și eliminarea birocrației; reducerea perioadei în care copiii rămân în instituții și orfelinate; acordarea de prioritate adopțiilor naționale; încetarea acțiunilor iresponsabile ale bandelor care exploatează și vând copii pentru adopție.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat pentru rezoluția Parlamentului privind adopția internațională în UE. Această inițiativă îndeplinește obiectivul Uniunii stabilit la articolul 3 din Tratatul de la Lisabona pentru „protecția drepturilor copilului”.

Dezvoltarea economică a țărilor din UE nu împiedică existența unor probleme serioase în ceea ce privește drepturile copilului: în mod specific, problema unei copilării instabile și, în special, aceea a copiilor abandonați și instituționalizați, precum și violențele suferite de aceștia. Un alt punct slab este legat de traficul de copii în scopul adopției, prostituției, al muncii ilegale, al căsătoriei forțate și al cerșitului pe străzi sau în orice alt scop ilegal, toate continuând să fie o problemă serioasă în UE.

Acesta este contextul care definește importanța acestei inițiative, care solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a coordona la nivel european strategii privind instrumentul adopției internaționale. Este necesară o strategie care să fie conformă cu convențiile internaționale în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniile serviciilor de informare, elaborării și prelucrării cererilor și a serviciilor post-adopție. Aceasta trebuie să ia în considerare protecția drepturilor copiilor și să recunoască dreptul copiilor orfani sau abandonați de a avea o familie și de a fi protejați.-

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Stoparea adopțiilor internaționale a fost una dintre condițiile aderării României la Uniunea Europeană. România a decis, în 2001, instituirea unui moratoriu privind interzicerea adopțiilor internaționale, după ce raportorul Parlamentului European pentru România, baroneasa Emma Nicholson, a condamnat afacerile referitoare la traficul de copii și a criticat statul român pentru neglijarea copiilor. Consider că trebuie să se acorde prioritate, ori de câte ori este posibil și în interesul copilului, adopției în țara de origine a copilului, ca soluții alternative putând fi găsirea unei familii de plasament, îngrijirea personală sau de tip rezidențial sau găsirea unei familii prin adopție internațională, în conformitate cu legislația națională relevantă și convențiile internaționale, iar plasarea într-o instituție ar trebui folosită doar ca soluție temporară. Totodată, este important să se stabilească un cadru metodologic la nivel european pentru a se asigura evaluarea dezvoltării copilului adoptat în noua sa familie, prin rapoarte periodice post-adopție, întocmite de serviciile sociale ale statului în care a ajuns copilul adoptat și transmise autorităților competente ale statului din care a fost adoptat. Acest mecanism ar trebui realizat prin coordonarea acțiunilor între statele membre, CE, în cooperare cu Conferința de la Haga, Consiliul Europei și organizațiile pentru protecția copiilor pentru prevenirea traficului de copiii pentru adopție.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Adopțiile reprezintă un subiect deosebit de sensibil care ar trebuie să se bucure de toată atenția din partea statelor membre. Cu toate că au existat progrese considerabile înregistrate în urma Convenției de la Haga privind protecția copilului și cooperarea în materia adopției internaționale, copilăria precară, încălcările drepturilor copilului, violența împotriva copiilor și traficul de copii în scopul adopției, prostituției, muncii ilegale, căsătoriei forțate și cerșitului pe străzi sau în orice alte scopuri ilegale rămân o problemă în UE.

Prin urmare, trebuie depuse toate eforturile pentru a proteja dreptul copilului la o viață de familie. Pentru a realiza acest lucru, este important să se analizeze posibilitatea de coordona la nivel european strategii privind instrumentul adopției internaționale, potrivit convențiilor internaționale, pentru a îmbunătăți asistența în domeniile serviciilor de informare, al elaborării și al prelucrării cererilor, precum și al serviciilor post-adopție.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Noi, cei din Grupul Verts/ALE ne-am abținut. În propunerea comună pentru o rezoluție, în urma negocierilor în cadrul grupurilor politice, punctele negative ale rezoluției PPE au fost înlocuite. Cu toate acestea, rezoluția a fost inițiată de italieni ca răspuns la o necesitate națională foarte specifică și în legătură cu un subiect care nu întră în sfera europeană de competențe. Am reușit să facem din această rezoluție o simplă „solicitare a posibilității de a coordona la nivel european strategii referitoare la instrumentul adopției internaționale”, fără nicio trimitere la problemele naționale specifice. Întrucât lucrăm deja cu privire la acest subiect în cadrul Comisiilor JURI și LIBE, nu mai era necesară o astfel de rezoluție.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Dreptul unui copil de a crește într-un mediu sănătos de familie, care este benefic dezvoltării sale armonioase, este conceptul-cheie aflat la baza acestei rezoluții. Numărul tot mai mare de copii care cresc în orfelinate și încălcarea drepturilor acestora – în special traficul de persoane, adopțiile și munca ilegală, precum și prostituția – care continuă să aibă loc în Uniunea Europeană, a generat o poziție caracterizată prin încercarea de a contracara această situație. În același timp, merită să se ia în considerare numărul tot mai mare de adopții internaționale ilegale care implică țările terțe și care nu respectă condițiile stabilite de Convenția de la Haga. Instituționalizarea drepturilor copilului în cadrul UE, la articolul 3 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, drept unul dintre obiectivele UE, și la articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale, deschide drumul pentru coordonarea politicilor și a strategiilor între statele membre, în conformitate cu instrumentele internaționale în vigoare. Consider că trebuie creat de urgență un mecanism la nivelul UE, care să indice funcționarea diferitelor sisteme naționale în acest domeniu. Un mecanism transparent și eficace care să monitorizeze adopția copiilor, atât în perioada pre-, cât și post-adopție și implicarea organizațiilor internaționale nu numai că promovează drepturile copiilor, ci permite, de asemenea, creșterea lor armonioasă.

  Oreste Rossi (EFD), în scris. – (IT) Având în vedere noile fluxuri migratorii, problema copiilor abandonați, care era în curs de soluționare, devine tot mai serioasă și importantă.

Este esențial să se găsească un cadru legal care să reglementeze protecția copilului și responsabilitatea parentală, să elimine birocrația inutilă din procedurile practice și să armonizeze legile statelor membre cu dispozițiile Convenției privind protecția copilului și cooperarea în materia adopției internaționale și ale Tratatului de la Lisabona.

Aș dori să menționez că modul în care Germania a gestionat problema adopțiilor nu este un exemplu de urmat, în special în ceea ce privește plasamentul copiilor în cupluri în care unul dintre parteneri este german, iar altul provine din altă țară UE. Scopul ultim al legiuitorului trebuie să fie, desigur, acela de a le garanta copiilor dreptul la protecția și grija de care au nevoie pentru bunăstarea lor, încercând în același timp să evite să îi constrângă să trăiască în orfelinate.

  Artur Zasada (PPE), în scris. – (PL) Adopțiile internaționale ar trebui să fie permise pentru binele copilului, însă numai în cazul în care șansele de adopție în statul membru în cauză au fost epuizate. Ca o regulă, un copil ar trebui să fie crescut în țara al cărei cetățean este.

Adopțiile străine au loc și în țara mea, Polonia. În general, sunt implicați copii care au puține șanse de a fi adoptați în Polonia din cauza diverselor boli de care suferă. În 2006, de exemplu, 202 familii străine au decis să aibă grijă de 311 dintre concetățenii noștri – 214 copii polonezi și-au găsit părinți italieni, 25 și-au găsit părinți francezi, 22 și-au găsit părinți americani, 20 și-au găsit părinți olandezi, 15 și-au găsit părinți suedezi, șapte și-au găsit părinți germani, șase și-au găsit părinți elvețieni, unul și-a găsit părinți belgieni și unul și-a găsit părinți canadieni. Problema copiilor orfani este practic inexistentă în Europa de Vest, de unde și interesul ridicat față de posibilitatea de a adopta copii din țările din Europa Centrală și de Est.

Consider că Uniunea Europeană ar trebui, înainte de toate: 1) să informeze Parlamentul cu privire la măsurile care au fost sau vor fi luate la nivel european pentru a preveni ca adopțiile internaționale să devină un front pentru traficul de copii; 2) să ofere un răspuns la întrebarea referitoare la modul în care Comisia intenționează să prevină adopția copiilor ca modalitate de a fi în ton cu ultimele tendințe. Europenii devin din ce în ce mai dornici să adopte copii din Africa, deoarece aceasta a devenit o practică populară în rândul vedetelor de film. Acesta nu este totuși un motiv adecvat sau serios pentru adopții.

Propunere de rezoluție: (B7-0021/2010)

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT) Am fost de acord cu rezoluția privind procesul de integrare europeană a Serbiei, care reafirmă că viitorul Serbiei este în UE și încurajează țara să își continue eforturile pentru atingerea acestui obiectiv. Serbia a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor, însă sunt necesare în continuare progrese pentru ca țara să respecte criteriile de la Copenhaga. Problema Kosovo este foarte importantă. Prin urmare, susțin solicitarea unei rezoluții în vederea eliminării de către guvernul sârb a structurilor paralele din Kosovo care subminează procesul de descentralizare și previn integrarea deplină a comunității sârbe în cadrul instituțiilor din Kosovo.

UE trebuie să trimită un semnal clar guvernului sârb, în sensul că ne așteptăm ca Serbia să adopte o atitudine constructivă în fața următoarelor alegeri din Kosovo. Sunt de acord cu părerea exprimată în rezoluție, că participarea sârbilor kosovari în cadrul procesului electoral reprezintă un element indispensabil, destinat prevenirii marginalizării comunității sârbe din Kosovo.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Procesul de extindere a Uniunii Europene se bazează pe respectarea din punct de vedere politic, juridic și tehnic a standardelor și normelor stricte ale UE. Încă din 2003, țărilor din Balcani li s-a promis că vor putea adera la Uniunea Europeană de îndată ce vor îndeplini criteriile stabilite. Obiectivul Uniunii Europene este de a asigura stabilitatea pe termen lung și dezvoltarea durabilă în zona Balcanilor de Vest. Întrucât viteza de integrare a țărilor din această regiune variază, fiecare țară trebuie să depună toate eforturile posibile, să realizeze reformele cerute și să ia măsurile necesare pentru a asigura securitatea și stabilitatea fiecărei țări, precum și a regiunii în ansamblul său. Serbia înregistrează progrese semnificative în multe domenii și a existat o colaborare reușită și constructivă cu Uniunea Europeană. Eliminarea vizelor pentru UE din 2009 le arată cetățenilor sârbi că UE are o părere bună despre reformele care au loc în țară. Sunt de acord cu observațiile exprimate în rezoluție, că trebuie să continue reformele privind protecția drepturilor cetățenilor și ale minorităților, pluralismul mass-media, independența sistemului judiciar, închisorile și alte domenii. Depunerea de eforturi pentru susținerea statului de drept, care ar asigura funcționarea democratică a instituțiilor publice și protecția eficientă a drepturilor și libertăților umane, trebuie să rămână una dintre prioritățile-cheie a