Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/0241(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0229/2010

Dezbateri :

PV 03/02/2011 - 5
CRE 03/02/2011 - 5

Voturi :

PV 03/02/2011 - 8.9
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0037

Stenograma dezbaterilor
Joi, 3 februarie 2011 - Bruxelles Ediţie JO

9. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președintele. − Am ajuns acum la explicațiile privind votul.

 
  
  

Explicații orale privind votul

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Charles Goerens (A7-0009/2011)

 
  
MPphoto
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE).(ES) Domnule președinte, m-am abținut deoarece, la 14 ianuarie, Consiliul European a reînnoit măsurile impuse împotriva Republicii Côte d’Ivoire, având în vedere gravitatea situației în urma organizării alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut. Trebuie să spun că aceste măsuri au fost adoptate pentru oamenii și entitățile care s-au opus președintelui ales democratic sau care nu s-au supus autorității sale; aceste entități au inclus porturile autonome din Abidjan și San Pedro, precum și o serie de bănci.

Obiectivul inițiativei este dezvoltarea și promovarea comerțului internațional pentru a favoriza dezvoltarea. Programul vizează persoanele fizice și juridice. Anexa I la această inițiativă include Côte d’Ivoire, dar nu include nicio mențiune cu privire la decizia pe care am precizat-o, motiv pentru care m-am abținut de la vot.

Domnule președinte, aș dori să vă cer dvs., care prezidați această ședință, să îmbunătățim imaginea Parlamentului, deoarece consider că situațiile precum cea cu care ne confruntăm astăzi și în toate ședințele plenare nu aduc nicio contribuție din punctul de vedere al imaginii și prestigiului pe care încercăm să le transmitem. Consider că este inacceptabil ca, în timp ce un membru vorbește, să existe grupuri care râd și nu sunt atente: ar putea foarte bine să facă acest lucru afară. Întrucât am posibilitatea astăzi, aș solicita tuturor celor care prezidează aceste ședințe să îmbunătățească imaginea Parlamentului, care dăunează politicii europene.

 
  
MPphoto
 

  Președintele. - După cum știți, domnul Swoboda are un grup de lucru care examinează procedurile noastre în ședințele plenare și îi voi aduce la cunoștință punctul dvs. de vedere. Aș evidenția, de asemenea, că puteți întotdeauna să adăugați o explicație scrisă a votului, dacă doriți.

 
  
MPphoto
 

  Csanád Szegedi (NI). - (HU) Domnule președinte, doresc să iau cuvântul pentru a solicita respectarea Regulamentului de procedură. De aproape zece minute solicit să vorbesc. Aș dori să se noteze în procesul verbal al ședinței că în timpul ultimelor voturi politicianul român din spatele meu, domnul Becali, nu a fost prezent pentru votare, dar acest lucru va fi arătat în înregistrările video. În ciuda acestui fapt, asistenta sau secretara sa a votat folosind cardul de deputat al domnului Becali. Aș dori să vă întreb, domnule președinte, dacă acest lucru este în conformitate cu regulamentul și, dacă nu este, la ce pedeapsă s-ar putea aștepta politicianul român extrem pentru că asistenta sa a votat în locul său.

 
  
MPphoto
 
 

  Președintele. - Faptul asupra căruia atrageți atenția este foarte grav și Biroul îl va examina.

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Barbara Lochbihler, Kinga Gál (A7-0014/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE).(IT) Domnule președinte, pentru a continua drumul pe care am pornit în 2006, de a face asistența externă a Uniunii Europene mai eficientă și mai transparentă, nu am putut omite eliminarea inconsecvențelor care au apărut în ceea ce privește exceptarea de la principiul neeligibilității pentru finanțarea UE a costurilor legate de impozite, taxe și alte impuneri.

Modificarea regulamentului este, în acest sens, necesară și oportună. Comisia ar trebui să aibă competența să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește documentele de strategie, întrucât aceste documente de strategie completează Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 și sunt general aplicabile.

Sper nu numai că se vor ține consultări adecvate pe parcursul lucrărilor pregătitoare, ci și că, mai presus de toate, amendamentele adoptate vor reuși să înzestreze Parlamentul cu instrumente corespunzătoare pentru a putea monitoriza și influența măsurile adoptate de Comisie. Numai în acest mod ne putem asigura că politica de asistență externă a UE funcționează în mod legitim și democratic.

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Helmut Scholz (A7-0005/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE).(SP) Domnule președinte, aș dori să spun că sunt de părere că este în interesul Uniunii Europene să stabilească acorduri de acest gen folosind instrumente financiare pentru cooperarea cu țările industrializate. De asemenea, cred că trebuie să subliniem câte țări sunt incluse în anexă. Aș dori, prin urmare, să menționez cât de importantă este această inițiativă.

 
  
  

Recomandare: Francesca Balzani (A7-0002/2011)

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Domnule președinte, salut acordul la care s-a ajuns în disputa îndelungată și înverșunată cu privire la comerțul cu banane, care pune capăt stării de incertitudine și instabilitate pe termen lung din țările care produc și comercializează banane.

Acordul cu privire la comerțul cu banane va avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra altor țări în curs de dezvoltare care doresc să exporte banane și va trebui să ajutăm aceste țări să se adapteze la schimbările considerabile din mediul competitiv al pieței mondiale.

Programul măsurilor de însoțire trebuie, astfel, să se adreseze și problemelor urgente cu privire la consecințele sociale ale adaptării. Prin urmare, sunt de acord cu propunerea de examinare a impactului acestui acord asupra regiunilor afectate, cu scopul de a stabili măsuri adecvate pentru limitarea efectelor nedorite.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE). - (FI) (Începutul discursului lipsește) „războiul bananei” care aproape că a devenit mai lung decât viața, este excelent că as-a terminat. Este adevărat că nu putem permite ca legile universale cu privire la comerț să fie încălcate. Este absolut corect că OMC a intervenit și că și noi cei din Parlamentului European și din Uniunea Europeană am acționat corect. Drept consecință, sistemul de tratament special primit de către unele dintre țările ACP va fi abandonat.

Desigur, este adevărat că este important să se asigure păstrarea regulilor de fairplay pe piețe, dar trebuie să aderăm la principiul nostru conform căruia tratăm toți producătorii în același mod. De cealaltă parte, din 1993, țările din regimul de import se bucură de un avantaj imens și în tot acest timp au avut ocazia să își clarifice situația și să dezvolte propria producție de banane. Acest lucru înseamnă că sunt și mai capabile să se descurce în plină concurență reală și nu se bazează doar pe ajutor specific.

Prin urmare, am votat în favoarea acestei schimbări și felicit Comisia și Uniunea Europeană pentru că au încheiat acum „războiul bananei”.

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (ECR) - Domnule președinte, disputa comercială cu privire la banane a fost una dintre cele mai îndelungate și, poate, cele mai dificile din istoria OMC și este o dispută în care Uniunea Europeană a făcut precis și univoc o greșeală. Politica sa a fost să favorizeze producătorii din unele colonii cu prețul principiilor comerțului care sunt, desigur, stabilite la modul teoretic în Tratatul de la Roma.

Această politică a fost rea pentru toată lumea. A fost rea pentru consumatorii din Europa, care au fost nevoiți să plătească prețuri mult mai mari, a fost rea pentru exportatori, a fost rea pentru armonia internațională și comunitatea națiunilor și a fost rea pentru oamenii pentru care a fost creată teoretic să îi protejeze. Teritoriile dependente din trecut, franceze și britanice, au devenit acum dependente în adevăratul sens al cuvântului, legate de un export artificial și neproductiv, când și-ar fi putut diversifica economiile și s-ar fi putut integra mai mult în economia mondială.

Doresc să spun încă un lucru despre această chestiune, care nu a fost menționat în nicio dezbatere. UE a exercitat în mod rușinos presiuni asupra producătorilor de banane pentru a forma uniuni politice și economice între aceștia, imitând modelul UE, lucru care chiar nu ne privește. Ideea centrală a comerțului liber este de a face schimb pe baza diferențelor, nu de a vinde unul altuia banane și, într-adevăr, pentru această chestiune, nu de a deține o uniune vamală artificială printre economiile industrializate ale Europei.

 
  
  

Raport: Karl-Heinz Florenz (A7-0229/2010)

 
  
MPphoto
 

  Sergej Kozlík (ALDE).(SK) Domnule președinte, în momentul negocierii directivei privind deșeurile de echipamente electrice și electronice în Parlamentul European, a fost introdus un număr de modificări care îmbunătățesc directiva. Am votat pentru versiunea modificată a acestei directive importante. Directiva permite producătorilor de echipamente electrice să ofere cumpărătorilor care achiziționează echipamente informații asupra costurilor de colectare, procesare și eliminare a deșeurilor într-un mod ecologic.

Aceasta crește gradul de transparență a pieței prin furnizarea de informații organismelor relevante, distribuitorilor, exportatorilor sau clienților. Va stimula nivelul de sensibilizare și de acceptare a reciclării și a rambursării costurilor. Este important ca obligațiile financiare ale industriei să se concentreze pe dezvoltarea unui sistem eficient de colectare a deșeurilor electrice și nu asupra plății penalităților pentru că nu sunt atinse obiectivele stabilite pentru colectare, acolo unde infrastructura este insuficient dezvoltată pentru colectarea deșeurilor într-o regiune anume.

 
  
MPphoto
 

  Adam Bielan (ECR).(PL) Domnule președinte, dezvoltarea dinamică și progresul tehnologic al țărilor Europei este, din păcate, însoțită și de consecințe mai puțin dorite. Creșterea semnificativă a deșeurilor electronice este cel mai vizibil exemplu al acestui lucru. Utilizăm în mod sistematic orice fel posibil de aparate electronice și le înlocuim tot mai repede cu altele noi, dar nu ne facem griji cu privire la nevoia de a face ca cele vechi să fie sigure. Acest lucru nu poate decât să afecteze mediul natural.

Sper că revizuirea legislației cu privire la colectarea și procesarea deșeurilor electronice va face posibilă obținerea unei creșteri a cantității de material valoros recuperat, deoarece acest lucru va aduce beneficii atât ecologice, cât și economice. Rata înaltă de colectare selectivă recomandată de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară ar trebui să aibă ca rezultat păstrarea acestor materiale și pregătirea lor pentru refolosire.

Sunt de acord că acest lucru este imperativ pentru a îngrădi exportarea deșeurilor electronice în afara Uniunii Europene. De asemenea, preconizez o reducere în practica depozitării deșeurilor unui stat membru pe teritoriul altuia, lucru care nu este întotdeauna în conformitate cu reglementările.

 
  
MPphoto
 

  Președintele. - Cred că sunteți o premieră. Este prima dată când văd pe cineva citind un discurs de pe un iPad.

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Domnule președinte, deșeurile nu țin cont de granițe, iar acest lucru se aplică în special deșeurilor electronice și electrice. Prin urmare, este esențial ca dispozițiile cu privire la eliminarea și reciclarea deșeurilor să fie armonizate între statele membre ale Uniunii Europene și în interiorul acestora și, cel mai important, să înceteze exportul deșeurilor fără a se lua măsuri pentru o eliminare certificată și ecologică.

Ultima mea solicitare este să investigăm eficacitatea deciziilor noastre pentru a ne asigura că intențiile noastre devin, într-adevăr, realitate.

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Domnule președinte, deșeurile de echipamente electrice și electronice cresc rapid în Uniunea Europeană, iar eliminarea ineficientă și colectarea neprofesionistă a deșeurilor reprezintă o problemă gravă pentru mediu și sănătatea umană, precum și o pierdere de materii prime și resurse, care sunt limitate.

Având în vedere noile informații dobândite în aplicarea directivei privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, se dovedește necesar să facem modificările corespunzătoare asupra unor părți ale acestei măsuri juridice care a cauzat până acum probleme semnificative la punerea în aplicare. Prin urmare, sunt de acord cu dispozițiile care determină producătorii și consumatorii să își asume mai multă responsabilitate pentru eliminarea corectă a echipamentelor de acest gen.

Cu toate acestea, în ceea ce privește obiectivul actual, aș dori să spun că acest obiectiv nu reușește să ia în considerare condițiile economice foarte diferite din diferitele state membre. În opinia mea, o cotă procentuală bazată pe volumul piețelor de-a lungul unei perioade de timp anume ar fi o modalitate mai bună de a lua în considerare circumstanțele diferite din statele membre și situațiile lor specifice cu privire la piața bunurilor electrice.

 
  
MPphoto
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE).(ES) Domnule președinte, s-a votat, iar eu am votat în favoarea acestei inițiative privind deșeurile electronice. Am discutat aici despre colectare, tratament, interdicție și ilegalitate, dar aș dori să se consemneze în Parlament faptul că lucrul asupra căruia ar trebui poate să reflectăm este ceva ce este subiect de studiu de un timp: de ce materialele care ar putea rămâne utile și eficiente pentru mai mult timp se deteriorează într-o manieră care este anticipată și planificată după o anumită perioadă?

Chiar în această săptămână am pregătit câteva întrebări, atât pentru Consiliu, cât și pentru Comisie, astfel încât aceștia să analizeze dacă unele întreprinderi iau într-adevăr o decizie potrivită cu privire la această chestiune și dacă, prin urmare, volumul de deșeuri electronice produse la nivel european și mondial ar putea fi prevenite prin combaterea acestui tip de practică.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE).(GA) Domnule președinte, în primul rând, permiteți-mi să îl felicit pe prietenul și colegul meu, Karl-Heinz, pentru acest raport. Tot ceea ce face este precis și practic și acest lucru este valabil și cu privire la acest raport.

După cum s-a spus, trăim într-o eră electronică cu dispozitive mereu noi care intră pe piață aproape zilnic, iar durata de viață la raft a multora dintre articolele de echipament electronic sau dispozitive este foarte scurtă, acestea necesitând o actualizare sau eliminare. Propunerile în cauză sunt în mod sigur oportune din acest punct de vedere.

De asemenea, punctul de vedere exprimat cu privire la piața internă este foarte important. Ne place să vorbim despre aceasta, dar este departe de a fi finalizată.

(GA) Prin urmare, consider că acest raport reprezintă un progres considerabil către rezolvarea acestor probleme, îl salut și am fost bucuros să votez în favoarea acestuia.

 
  
MPphoto
 

  Giommaria Uggias (ALDE).(IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, astăzi am adoptat rezoluția cu privire la deșeurile din Campania, care ar trebui să fie o lecție pentru ca noi toți să prevenim astfel de dezastre ecologice.

Putem fi mulțumiți de noi astăzi, pentru că în această ședință în plen am adoptat o măsură ca aceasta prin care, într-o perioadă a globalizării, se promovează și încurajează prin toate mijloacele posibile cultura reciclării și reutilizării pentru a ne asigura că cetățenii europeni, care sunt în prezent scutiți de efortul producerii de bunuri accesibile acum tuturor, sunt conștienți de valoarea lor reală.

Raportul domnului Florenz cu privire la reutilizarea echipamentelor electrice și electronice, asupra căruia votăm astăzi, este important nu numai pentru durabilitatea viitoare a mediului în Europa, dar și din alt punct de vedere: pierderea materiilor prime. De fapt, folosirea eficientă și inovatoare a materiilor prime și resurselor este un aspect important în economia globalizată. Prin urmare, consider că este pozitiv faptul că ne-am propus obiective ambițioase și că costul real al unui produs ar trebui indicat astfel încât consumatorii să devină conștienți de acesta.

 
  
MPphoto
 

  Marian Harkin (ALDE). - Domnule președinte, sunt încântată să susțin raportul ambițios din partea Parlamentului, care trimite un mesaj puternic guvernelor din întreaga UE. Raportul susține principiul „poluatorul plătește” și face acest lucru într-un mod echilibrat.

Sunt mulțumită de amendamentul propus de Grupul ALDE care scutește microîntreprinderile – adică întreprinderile cu mai puțin de 10 angajați și cu o cifră de afaceri mai mică de două milioane – de la cerința de a prelua toate deșeurile de dimensiuni mici. Acest lucru asigură că magazinele mici care au dificultăți cu spațiul nu sunt împovărate de cerințe iraționale.

În sfârșit, celor care se plâng cu privire la costul acestei propuneri – și au existat câțiva – le-aș spune că nu avem dreptul să continuăm să folosim resursele pe cale de dispariție ale acestei planete. Avem obligația de a promova activ reutilizarea și reciclarea și de a face orice efort posibil pentru a atenua pierderea materiilor noastre prime din ce în ce mai limitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Hannan (ECR). - Domnule președinte, mergând cu mașina pe lângă frumoasele ogoare și crânguri din circumscripția mea din Sud-Est, am observat pe marginea drumului mici grămezi de „bunuri albe” și alte produse electrice eliminate. Aceste grămezi mici sunt un monument vizibil al legii consecințelor nedorite. O directivă destinată să încurajeze reciclarea a ajuns să încurajeze punctele de depozitare ilegală a deșeurilor.

Drept consecință, aceasta a viciat noțiunea tradițională a dreptului de proprietate. În accepțiunea noastră obișnuită, dreptul de proprietate este atunci când îmi vinzi ceva, eu cumpăr acel lucru de la tine, care devine apoi responsabilitatea mea. Nu există nicio obligație rămasă asupra ta de a recicla. De fapt, piața liberă va recicla în general aceste lucruri și există acești oameni minunați care vor face acest lucru gratis, numiți comercianți de piese uzate. Câteodată vă vor plăti chiar o sumă pentru că fac acest lucru. Nimic din toate acestea nu îi consolează însă pe alegătorii mei, care se întreabă cum să scape de bunurile lor albe.

Unul dintre alegătorii mei m-a contactat săptămâna trecută și a întrebat cum poate să scape de frigider. Nu am putut decât să îi sugerez să îl dea soacrei.

 
  
  

Propunere de rezoluție (RC-B7-0078/2011)

 
  
MPphoto
 

  Lena Ek (ALDE).(SV) Domnule președinte, sunt extrem de dezamăgită de modul în care au fost legate mâinile reprezentantei principale a politicii externe comune, doamna Ashton, în negocierile cu privire la criza din Orientul Mijlociu. Să stăm alături de cei care luptă pentru democrație și libertate ar trebui să fie o concluzie predeterminată pentru noi în Europa. Parlamentul nostru comun și Uniunea sunt rezultatele străduințelor noastre pentru a nu mai trece niciodată prin ororile pe care le provoacă sistemele totalitare. Prin această propunere de rezoluție, dorim să ne acceptăm partea de responsabilitate pentru acest lucru și să arătăm că suntem dispuși să susținem lupta pentru democrație și libertate în Orientul Mijlociu. Prin urmare, este și mai regretabil să vedem că Comisia și Consiliul nu au putut accepta partea lor de responsabilitate. Vedem posibilitatea unor schimbări în Orientul Mijlociu. Oamenii de acolo cer ajutor și este datoria noastră să le oferim acest ajutor. Sunt necesare măsuri specifice din partea noastră sub formă de provizii de hrană, medicamente și lucrători umanitari. Aceste lucruri sunt necesare acum. În același timp, desigur, trebuie să ajutăm la construirea unor societăți democratice care se bucură de securitate juridică în Tunisia și Europa. Jumătate dintre statele membre ale Uniunii au trecut de la regimuri dictatoriale la democrație și libertate. De ce este atât de dificil să spunem că aceeași situație ar trebui să existe și pentru oamenii din Orientul Mijlociu?

 
  
MPphoto
 

  Salvatore Iacolino (PPE).(IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, nu există nicio îndoială că protestele generațiilor tinere care zguduie Tunisia pot avea repercusiuni semnificative asupra Uniunii Europene însăși. Există multe motive bune pentru acest lucru, inclusiv formularea noului plan de acțiune Uniunea Europeană-Tunisia pentru perioada 2011-2016 și, mai presus de toate, reglementarea fluxurilor migratoare.

Acum o lună, chiar acest Parlament a adoptat o măsură importantă – primul dosar legislativ în temeiul Tratatului de la Lisabona – cu privire la traficul de persoane. Orice creștere puternică a fluxului de migranți ilegali trebuie să fie combătută în mod decisiv. În acest sens, avem nevoie de un acord european care să acopere țărmurile sudice ale Mediteranei, inclusiv Tunisia și Egiptul. Pentru a reuși acest lucru, delegația trebuie să meargă să monitorizeze acest proces de democratizare totală, și într-adevăr a plecat astăzi în Tunisia, dar, în același timp, trebuie să acordăm Tunisiei o șansă reală prin sprijinirea constantă, continuă, a unei democrații depline.

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Domnule președinte, aș dori să iau din nou cuvântul ca parte a explicațiilor votului, deoarece ieri nu am avut, din păcate, ocazia să vorbesc.

Doresc să îmi exprim admirația pentru oamenii din Tunisia, care au înlăturat o dictatură folosind mijloace pașnice și sper că guvernul de tranziție din Tunisia va privi rezoluția noastră drept o ocazie pentru a avansa către democrație.

În același timp, aș dori să îmi cer scuze încă o dată față de cetățenii Tunisiei, deoarece este evident că Uniunea Europeană și politicienii acesteia nu au fost pregătiți pentru această schimbare bruscă de direcție. Am subestimat puterea poporului, dacă pot să spun așa, și ar trebui să profităm de această ocazie pentru a ne asigura că pe viitor vom analiza mai bine situațiile și, dacă este necesar, vom reacționa în mod corespunzător la astfel de evenimente.

 
  
MPphoto
 

  Adam Bielan (ECR).(PL) Domnule președinte, evenimentele recente din Tunisia și Egipt au atras atenția întregii lumi. Protestele cetățenilor din aceste țări împotriva regimurilor întărite de la putere au adus totuși speranță pentru o schimbare politică permanentă.

Pentru ca transformarea care a început în Tunisia să continue în mod pașnic, este absolut necesar sprijinul deplin al unei Europe democratice. Mă alătur apelului Președintelui Parlamentului European, domnul Buzek, și solicit luarea tuturor măsurilor pentru a asigura organizarea unor alegeri pe deplin democratice în Tunisia și crearea unui guvern de unitate națională.

De asemenea, susțin solicitarea delegației parlamentare pentru relațiile cu țările din Maghreb de efectuare a unei anchete independente pentru determinarea nivelului de responsabilitate a celor de la guvernarea Tunisiei pentru folosirea violenței și vărsarea de sânge. Cooperarea și dezvoltarea de relații reciproce și egale cu Tunisia sunt în interesul cetățenilor din Europa și al tunisienilor. Prin urmare, astăzi am votat în favoarea rezoluției – un document care oferă detalii privind perspectivele acestei cooperări.

 
  
MPphoto
 

  Bruno Gollnisch (NI).(FR) Domnule președinte, eu personal nu am fost prietenul nici al domnului Ben Ali, nici al domnului Mubarak. Nu i-am salutat cu o îmbrățișare și o bătaie afectuoasă pe umăr cum obișnuia președintele Sarkozy. Nu le-am primit partidele în federația politică de care aparținem eu și colegii mei, spre deosebire de socialiști – întrucât partidul domnului Gbagbo din Côte d'Ivoire, partidul domnului Ben Ali și partidul domnului Mubarak au făcut parte din Internaționala Socialistă.

Prin urmare, acest fapt înseamnă că eu sunt mai îndreptățit să spun cât de dezgustat sunt – pentru că nu găsesc alt cuvânt – de tratamentul rezervat pentru acești oameni astăzi, fără a interveni personal în niciun fel în situațiile politice din aceste țări. Respect prea mult principiul neintervenirii pentru a face acest lucru. Nu eu am fost cel care l-a invitat pe domnul Ben Ali în Parlamentul European. Dacă ați avut critici la adresa domnului Ben Ali, trebuia să le faceți atunci. Este prea ușor să criticăm acești oameni după ce au căzut.

În întreg Orientul Mijlociu și în întreaga lume, oamenii sunt conștienți că Vestul nu își susține prietenii și să fiți siguri că de acum înainte puțini vor dori să candideze la prietenia noastră.

 
  
MPphoto
 

  Președintele. − Nu credem că domnul Ben Ali a fost vreodată invitat la Parlamentul European. Dar, în orice caz, nu va veni acum – din fericire.

 
  
MPphoto
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE).(ES) Domnule președinte, consider că situația din Tunisia a luat prin surprindere Uniunea Europeană. Tot ce trebuie să facem este să privim tratamentul acordat domnului Ben Ali în ultimele luni. Consider că, încă o dată, am ajuns prea târziu, pentru că Uniunea Europeană nu s-a impus puternic în favoarea oamenilor din Tunisia, care au dorit să scape de o dictatură instaurată de atât de mult timp și să își câștige drepturile la libertate și democrație.

Prin urmare, aș dori să o invit pe doamna Ashton să implice mai mult Uniunea Europeană și să creeze grupul de lucru menționat în această rezoluție, în care ar trebui implicat Parlamentul European, pentru ca tunisienii să își poată susține alegerile democratice, să poată crea instituții pentru țara lor li să își poată primi libertățile înapoi.

Cu toate acestea, aș spune că acesta este viitorul politicilor: viitorul politicilor din secolul XXI trebuie să fie dialogul și negocierea, pentru a încorpora aspirațiile tuturor cetățenilor privind procesele democratice. În plus, consider că ar trebui să reflectăm asupra chestiunii dacă noi în Uniunea Europeană tratăm într-adevăr toate țările egal atunci când includem clauze în legătură cu respectarea drepturilor omului.

 
  
MPphoto
 

  Președintele. − După cum știți, Parlamentul European trimite o delegație condusă de domnul Salafranca în Tunisia astăzi și aceștia vor prezenta un raport săptămâna viitoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Ashley Fox (ECR). - Domnule președinte, evenimentele din Tunisia servesc drept avertisment pentru toate guvernele nedemocratice – nu doar din lumea arabă, ci din întreaga lume. Dacă aceștia nu oferă în constituția lor un mecanism prin care oamenii să își exprime nemulțumirea, atunci vor trebui să se confrunte cu revoluția și violența pe care le presupune acest fapt.

Nu este datoria UE să dicteze conținutul constituției unei națiuni. Cu toate acestea, ar trebui să încurajăm tranziția către democrația constituțională și să promovăm o economie deschisă, investițiile și creșterea economică, deoarece creșterea economică – comerțul cu restul lumii – este cea care va aduce locuri de muncă și va atenua sărăcia, care este, de fapt, cauza principală a majorității nemulțumirilor din lumea arabă.

 
  
  

Propunere de rezoluție (RC-B7-0075/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE).(IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, am votat, desigur, în favoarea acestei rezoluții, deoarece consider că toate statele membre trebuie să depună eforturi sporite în lupta împotriva bolilor endemice.

În 2000, Națiunile Unite reunite la New York au inclus acest obiectiv în Declarația privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Prin programul-cadru pentru cercetare și inovare, Uniunea Europeană a finanțat deja dezvoltarea de vaccinuri împotriva tuberculozei, cu scopul de a eradica complet această boală din rândul populației până în 2050. Mai mult, în acest sens, aceasta a promovat și un parteneriat cu peste 40 de centre de cercetare din întreaga Europă, specializate în dezvoltarea și fabricarea de vaccinuri.

Odată cu adoptarea acestui text, statele membre trebuie să depună un efort pentru a îndeplini propriile angajamente financiare, în special cu privire la țările în curs de dezvoltare, astfel încât dreptul la sănătate să poată însemna și un drept la îngrijire preventivă.

 
  
  

Propunere de decizie (B7-0090/2011)

 
  
MPphoto
 

  Lucas Hartong (NI). - (NL) Domnule președinte, în luna septembrie a anului trecut, Parlamentul a refuzat să închidă conturile Colegiului European de Poliție din cauza gestiunii defectuoase și a problemelor structurale. Nu ne așteptam ca lucrurile să fie puse în ordine până în 2014. Am impresia că nu s-a îmbunătățit nimic la CEPOL între timp. Atunci totuși, de ce ni se mai propune acum să închidem conturile exercițiului 2008?

Delegația Partidului pentru Libertate din Olanda (PPV) a votat, prin urmare, împotriva acestei propuneri și dorește ca cei vizați să își asume toate costurile pierderilor. În plus, punem sub semnul întrebării însăși existența CEPOL. Avem deja o cooperare excelentă din partea poliției în Europa și nu avem nevoie de CEPOL aici. În ceea ce ne privește, ar putea fi foarte bine desființat în totalitate cât mai curând posibil. De fapt, acest lucru ar fi o economie foarte importantă pentru contribuabil.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). - Domnule președinte, îmi place să cred că am fost întotdeauna un campion al alegătorilor mei din Sud-Est. Una dintre modalitățile prin care încerc să apăr interesele acestora – în calitate de contribuabili – este prevenirea cheltuielii excesive a banilor pentru care au lucrat cu agenții europene inutile, ineficiente sau corupte.

Acest argument nu își pierde deloc puterea atunci când se întâmplă ca agențiile inutile să fie situate în circumscripția mea, așa cum este cazul Colegiului European de Poliție. Nu cred că există vreo îndoială cu privire la gestiunea defectuoasă a conturilor acestuia. Nu cred că există cineva în acest Parlament care să susțină că, din punct de vedere financiar, acesta este o organizație valoroasă sau eficientă.

Există o problemă mai mare cu privire la motivele pentru care avem nevoie de o agenție de poliție europeană. Un monopol asupra dreptului de coerciție este, poate, caracteristica definitorie a suveranității statale și statele din întreaga lume au ajuns la acorduri extrem de sofisticate, extrem de eficiente cu privire la colaborarea în materie polițienească fără a avea nevoie ca aceste agenții ale UE să le spună ce să facă.

Am lucrat foarte bine fără UE în comitatul Hampshire, unde este situat CEPOL. Acesta datează dinaintea majorității statelor membre și va fi în regulă cu sau fără această agenție UE situată pe teritoriul său.

 
  
MPphoto
 
 

  Ashley Fox (ECR). - Domnule președinte, am votat împotriva închiderii conturilor Colegiului European de Poliție. Am făcut acest lucru prin intermediul unui mic protest împotriva modului în care UE utilizează banii contribuabililor.

Irosim mult prea mult din aceștia și irosim prea mult cu organisme inutile precum Colegiul European de Poliție. Nu avem nevoie de el. Ar trebui să economisim pentru contribuabil niște bani și să îi folosim pentru altceva.

 
  
  

Propuneri de rezoluție (B7-0091/2011, B7-0092/2011, B7-0093/2011)

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). - Domnule președinte, m-ați ascultat de multe ori în acest Parlament ducând un război singuratic și chinuitor pentru stoparea instituirii acestor noi autorități de supraveghere ale UE în domeniul serviciilor financiare.

Afirmația mea constantă a fost că acestea reprezintă o soluție pentru o problemă inexistentă. Niciuna dintre persoanele care pot fi învinuite pentru această criză financiară nu face parte din sfera de competență a acestor agenții. În opinia mea, acesta nu este un răspuns proporțional, chibzuit, pentru o problemă identificată, ci o mișcare ideologică pentru a avea o integrare europeană mai profundă pentru binele propriu.

Existența oricărei îndoieli cu privire la cine a avut dreptate a fost în mod sigur eliminată prin farsa la care am asistat acum câteva momente, când președintele a întrebat Parlamentul cine sunt cei trei candidați pe care tocmai i-am aprobat și nici măcar un deputat PE nu a putut răspunde.

Atunci de ce am votat cu o majoritate copleșitoare pentru a numi acești candidați? Bănuiesc că deoarece domnul comisar Barnier a menționat recomandându-i că au fost aleși „datorită devotamentului lor față de Europa”. Așadar despre asta este vorba. Acest lucru nu are nimic de-a face cu îmbunătățirea serviciilor financiare, dar are întru totul de-a face cu extinderea controlului din partea Comisiei.

Voi încheia prin relansarea apelului domnului Dartmouth: dacă, după cum s-a sugerat astăzi, avem nevoie de candidați femei pentru unele dintre aceste roluri, nu îmi vine în minte nimeni mai potrivit decât cea care a denunțat Comisia anterioară, colega mea din sud-estul Angliei, doamna Andreasen.

 
  
MPphoto
 

  Ashley Fox (ECR). - Domnule președinte, aș fi dorit să nu avem o Autoritate europeană de supraveghere, dar avem. Având în vedere acest fapt, ar trebui să numim persoanele cele mai competente să le conducă. Ceea ce am văzut mai devreme a fost într-adevăr o batjocură, în care colegii care au intervievat acele persoane și le-au considerat competente au dorit totuși să își forțeze norocul și să protesteze că nu au fost consultați suficient. Din acest motiv am obținut votul de astăzi. Acesta a avut un rezultat din cele mai rele și nu este de niciun folos acestui Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Seán Kelly (PPE). - Domnule președinte, ați observat în mod foarte inteligent că, pentru prima oară, un deputat și-a citit astăzi discursul de pe iPad. Apoi a existat, să sperăm pentru prima și ultima oară, un deputat care se pare că a votat deși era absent. Apoi noi înșine am votat președinții autorităților de supraveghere. Votând împotrivă, am votat de fapt pentru. Explicați acest lucru. Desigur, după cum s-a subliniat, nu am știut numele candidaților și nu am avut o candidată femeie, deși, pentru a fi corecți față de domnul comisar Barnier, acesta a explicat în mod corespunzător acest lucru.

Ținând seama de toate aceste aspecte, mulți consideră că am luat-o puțin razna. Acestea fiind spuse, mă voi retrage pentru a lua prânzul, din meniul căruia bananele vor constitui o parte foarte importantă. Vă mulțumesc pentru indulgență, domnule președinte.

 
  
  

Propuneri de rezoluții (RC-B7-0073/2011)

 
  
MPphoto
 

  Luigi de Magistris (ALDE).(IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, rezoluția privind criza deșeurilor din Campania, care a fost adoptată astăzi cu o majoritate, este un semn foarte important. Situația de urgență din Campania a devenit o urgență europeană, iar aceasta este o decizie în favoarea locuitorilor din Campania.

Spunem „nu” alocării de fonduri utilizate numai pentru a întări politicienii corupți, oamenii de afaceri fără scrupule și crima organizată; spunem „da” banilor europeni dacă se propune un plan credibil, ecologic, privind deșeurile; „nu” depozitelor de deșeuri necontrolate din parcurile naționale; „nu” incineratoarelor producătoare de dioxine; și „da” reciclării și metodelor ecologice. Spunem „nu” și incriminării dezacordului din cadrul comunităților locale și, prin urmare, „da” legalității.

Aceasta este o schimbare de direcție importantă și un avertisment pentru guvernul Berlusconi și administrația locală condusă de către Stefano Caldoro, care până acum nu au făcut decât să vorbească și să își sprijine găștile și instituirea mafiei.

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Domnule președinte, sper că cetățenii din Campania vor considera rezoluția pe care am adoptat-o astăzi ca o încurajare. Scopul nostru nu a fost de a discredita sau de a vorbi de rău regiunea. Nu am intenționat nici să ne implicăm în conflictele politice interne. Oferta sinceră a Uniunii Europene pentru Campania este următoarea. Dacă veți dezvolta un concept complet de eliminare a deșeurilor care să fie logic, viabil din punct de vedere ecologic și necorupt, Uniunea Europeană vă va acorda sprijin financiar. În cazul în care acest mesaj este primit, sper că la un moment dat vom putea vorbi despre faptul că criza din Campania a fost în sfârșit soluționată definitiv.

 
  
  

Explicații scrise ale votului

 
  
  

Raport Enrico Speroni ((A7-0015/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Votul unanim asupra cererii de ridicare a imunității europarlamentarului ungar Tamás Deutsch demonstrează utilitatea scutului garantat la nivel european pentru toți membrii legislativului. Pentru că, așa cum a rezultat după analiza atentă pe care am făcut-o asupra cererii înaintate de organele judiciare din Ungaria, este clar că avem de a face cu cea mai pură situație de imunitate asupra unor opinii politice. Un instrument contestat de foarte multe ori, imunitatea unui membru al unui corp legislativ este menită să îi confere acestuia libertatea de a își exprima opiniile. Iar în cazul colegului Tamás Deutsch își demonstrează direct utilitatea. Reamintesc că niciodată Parlamentul European nu a protejat vreun membru de al său dacă era anchetat pentru acte de corupție sau infracțiuni de drept comun. Însăși încercarea de a împiedica deputații în Parlament să își exprime opiniile cu privire la chestiuni de interes și preocupare publică prin intentarea unor acțiuni în justiție este inacceptabilă într-o societate democratică. Aceasta dincolo de faptul că este o încălcare a articolului 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, care a fost conceput să protejeze libertatea de exprimare a europarlamentarilor aflați în exercitarea îndatoririlor lor directe.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că este în joc dreptul unui deputat în Parlamentul European de a-și exercita activitatea politică, după cum se recunoaște în cererea trimisă autorităților judiciare ungare competente, am votat în favoarea concluziilor acestui raport, care recomandă refuzarea ridicării imunității domnului Deutsch. Este vorba despre asigurarea respectării legislației europene și apărarea activităților unui membru, întrucât ne confruntăm cu o pretinsă greșeală de opinie cu privire la aspecte din domeniul public. Este recunoscut deopotrivă că domnul Deutsch nu a fost implicat în niciun fel în publicarea acestor chestiuni sau în generarea lor, așadar nu are nicio legătură cu procesul privind confirmarea sau infirmarea acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Apărarea independenței mandatului deputaților în acest Parlament este responsabilitatea Parlamentului, iar această independență nu poate fi pusă în pericol. Deputatul este acuzat de defăimare, care se pretinde că a fost comisă în urma declarațiilor făcute cu privire la acuzator, un cetățean ungar, în cursul unei transmisiuni radio din 25 martie 2010, la care a fost invitat în calitate de politician și de deputat în Parlamentul European. Acest lucru demonstrează, prin urmare, că opiniile au fost exprimate în cadrul exercitării de către domnul Deutsch a atribuțiilor de deputat în Parlamentul European, așadar mă opun ridicării imunității sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. Toată această încurcătură cu privire la imunitatea domnului Tamás Deutsch, deputat în PE, este doar o metodă de luptă politică. Sunt categoric împotriva acestor metode care sunt folosite pentru a regla conturile cu opozanții politici. În cazul de față, am votat împotriva ridicării imunității domnului Thomas Deutsch. Consider că o ridicare a imunității ar trebui aplicată numai unui deputat în Parlament care a comis o crimă. Noi (adică deputații în Parlamentul European) ar trebui să înțelegem că atunci când o cursă politică merge dincolo de toate limitele logicii, devenim complicii actelor ilegale.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Anul trecut, Tamás Deutsch a făcut unele remarci în timpul unei emisiuni radio, care au dus la acuzarea sa în conformitate cu legislația ungară. Singurul lucru pe care l-a făcut a fost să își exprime opinia cu privire la aspecte din domeniul public care au fost publicate într-un ziar. Comentariile au fost, în mod clar, făcute în calitate de deputat în Parlamentul European, ceea ce înseamnă că, în temeiul legislației UE, acesta este acoperit de imunitate parlamentară. Scopul acestei imunități este de a proteja integritatea Parlamentului European ca adunare legislativă democratică și de a asigura independența deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin. Utilizarea procedurilor judiciare pentru a încerca să împiedicăm deputații în acest Parlament să își exprime opiniile cu privire la aspecte care prezintă un interes public legitim nu este compatibilă cu democrația. Trebuie să garantăm dreptul la liberă exprimare. Din acest motiv, susțin în totalitate acest raport, care respinge cererea de ridicare a imunității domnului Tamás Deutsch.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Ridicarea imunității unui deputat în PE este întotdeauna o chestiune delicată de abordat, dar, în unele cazuri, cererile de ridicare ar trebuie analizate în contextul atribuțiilor unui deputat în PE. Nu consider că o simplă plângere, în care persoana este acuzată că a făcut declarații publice considerate defăimări, este un motiv suficient pentru a solicita ridicarea imunității parlamentare. Normele privind imunitatea arată, de asemenea, că acuzațiile aduse domnului Tamás Deutsch se referă la opinii exprimate în timpul îndeplinirii atribuțiilor de deputat în Parlamentul European. Prin urmare, domnul Deutsch își îndeplinea atribuțiile de deputat în PE prin exprimarea opiniei sale cu privire la o chestiune de interes public pentru alegătorii săi. Nu ar trebui să încercăm să împiedicăm un deputat în PE să își exprime opinia cu privire la aspecte care prezintă un interes public legitim și din acest motiv am votat în favoarea raportului domnului Speroni împotriva ridicării imunității lui Tamás Deutsch.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Parlamentul European a fost invitat să ridice imunitatea parlamentară a unui coleg deputat, domnul Deutsch, în urma procedurilor penale în care este acuzat de defăimare în temeiul Codului penal ungar. Comisia pentru afaceri juridice a emis un aviz cu privire la această chestiune, printr-un raport care a decis să nu ridice imunitatea parlamentară a acestuia, adoptat în unanimitate. S-a considerat că domnul Deutsch își îndeplinea atribuțiile de deputat în Parlamentul European atunci când a făcut declarațiile care au motivat aceste proceduri penale. Într-o societate democratică, este inacceptabil să încercăm să împiedicăm deputații din Parlamentul European să își exprime opiniile cu privire la aspecte care prezintă un interes public prin recurgerea la proceduri juridice.

Am votat pentru, deoarece susțin libertatea de exprimare a deputaților atunci când își îndeplinesc atribuțiile și pentru a apăra interesele Parlamentului European ca instituție. Cu toate acestea, aș adăuga că sunt de părere că cei în posturi cu responsabilitate politică în general – inclusiv deputații din acest Parlament – trebuie să aibă mereu un discurs sincer și respectuos la adresa altor părți implicate, lucru care nu s-a întâmplat întotdeauna.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. La ședința din 8 iulie 2010, Președintele a anunțat, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, că a primit o scrisoare trimisă de autoritățile judiciare ungare la 9 iunie 2010 prin care acestea cereau ridicarea imunității parlamentare a lui Tamás Deutsch. Președintele a transmis cererea Comisiei pentru afaceri juridice în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din regulament. Curtea de Justiție pentru districtele 2 și 3 din Budapesta a cerut Parlamentului European să ridice imunitatea deputatului său, Tamás Deutsch, împotriva căruia în această instanță sunt deschise proceduri penale. Tamás Deutsch este acuzat în procedurile pendinte la Curtea din Budapesta de infracțiunea de defăimare în temeiul articolului 179 alineatul (2) literele (b)-(c) din Codul penal ungar. Cazul instrumentat împotriva lui Tamás Deutsch este că în timpul unei emisiuni radio „Let's discuss it” (Megbeszéljük) transmisă pe postul de radio „Klubradio” la 25 martie 2010, Tamás Deutsch a făcut o serie de afirmații pretinse neadevărate cu privire la trecutul acuzatorului și considerate de acesta a fi defăimătoare. În consecință, acuzatorul a deschis o acțiune penală împotriva lui Tamás Deutsch.

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Charles Goerens (A7-0009/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Sunt de acord că poziția cu privire la actele delegate trebuie aprobată și reiterată în a doua lectură. Ținând cont de absența oricărei propuneri alternative din partea colegiuitorului și având în vedere nevoia de a acționa rapid în interesele beneficiarilor, consider că Parlamentul trebuie să își confirme poziția în primă lectură cu privire la procedura corespunzătoare, în scopul controlului democratic și al aplicării actelor delegate, fără a intra într-o nouă dezbatere cu privire la modificările individuale din această etapă. În același timp, sunt de acord că Consiliul trebuie să răspundă cât mai repede posibil poziției Parlamentului în a doua lectură, astfel încât să putem găsi o soluție și să poată fi deblocate toate fondurile.

 
  
MPphoto
 
 

  Marta Andreasen, David Campbell Bannerman, Derek Roland Clark și William (The Earl of) Dartmouth (EFD), în scris. Partidul Independent din Marea Britanie consideră că nu ajutorul, ci comerțul este calea cea mai bună pentru a susține economiile țărilor în curs de dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea regulamentului referitor la instituirea unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare. Obiectivul politicii de dezvoltare a Uniunii Europene este de a reduce și, în ultimă instanță, de a eradica sărăcia. Aceasta susține eforturile țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) de a reduce sărăcia și de a asigura dezvoltarea economică și socială durabilă. Uniunea Europeană se angajează să susțină integrarea omogenă și treptată a țărilor în curs de dezvoltare în economia mondială, în vederea dezvoltării durabile. Principalele țări ACP exportatoare de banane se pot confrunta cu dificultăți în contextul modificării regimurilor comerciale, în special ca urmare a liberalizării tarifului pentru națiunea cea mai favorizată în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și al acordurilor bilaterale și regionale încheiate sau pe cale de a fi încheiate între Uniune și țările din America Latină. Măsurile de asistență financiară care urmează să fie adoptate în temeiul programului ar trebui să aibă ca scop îmbunătățirea standardelor de viață și a condițiilor de trai ale persoanelor din zonele în care se cultivă banane și a celor implicate în procesarea bananelor, în special ale micilor agricultori și entităților mici, precum și asigurarea conformității cu standardele de sănătate și siguranță din domeniul muncii și cu standardele de mediu, în special cele referitoare la utilizarea pesticidelor și expunerea la acestea. Măsurile ar trebui, prin urmare, să sprijine adaptarea, inclusiv, acolo unde este cazul, reorganizarea zonelor care depind de exporturile de banane prin sprijin bugetar specific sectorului sau prin intervenții specifice proiectului.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut angajamentul UE de a susține eforturile statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) de a realiza o dezvoltare economică și socială durabilă. Prin integrarea unei dimensiuni comerciale în strategiile de dezvoltare și prin promovarea comerțului internațional, UE a adus o contribuție semnificativă la reducerea și eradicarea sărăciei în aceste țări. Este important să promovăm diversificarea economică a acestor regiuni și să le facem mai competitive, ținând seama în același timp de politicile și de strategiile de adaptare din aceste țări, precum și de mediul regional al acestora. Este esențial să susținem adaptarea țărilor ACP la liberalizarea pieței Uniunii în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Solicit ca aspectele centrale ale ajutorului UE să fie îmbunătățirea standardelor de viață și a nivelului de trai al persoanelor și, unde este cazul, al entităților mici, inclusiv prin respectarea normelor de lucru, de siguranță și de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Prin sprijinirea acestei recomandări legislative în a doua lectură, doresc să garantez că rolul legislativ pe care Tratatul de la Lisabona l-a dat Parlamentului European nu este devalorizat prin intransigența Consiliului. Refuzul Consiliului de a acorda Parlamentului rolul care îi revine în punerea în aplicare a instrumentelor de finanțare conform articolului 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene nu mi se pare legitim. Autoritatea pe care Consiliul insistă să o mențină prin neaplicarea soluției privind actele delegate blochează diferite procese legislative importante. Parlamentul trebuie să fie informat corespunzător pentru a putea lua, de asemenea, decizii în mod responsabil. În ceea ce privește actele delegate, acesta trebuie să își păstreze intacte competențele de revocare a delegării în cauză. Acordarea unui cec în alb celorlalte instituții și excluderea în același timp a Parlamentului înseamnă retragerea supravegherii din partea acestei instituții a alocării resurselor și priorităților sectoriale referitoare la cooperarea pentru dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Solicit o reacție mai rapidă a Consiliului la proiectul de recomandare a Parlamentului European privind modificarea Regulamentului nr. 1905/2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare. După un an de când au demarat negocierile interinstituționale cu privire la aspectul orizontal al actelor delegate în cadrul instrumentelor de finanțare a acțiunii externe, Consiliul a refuzat oficial Parlamentului rolul care îi revine în aplicarea instrumentelor de finanțare, inclusiv a celui privind cooperarea pentru dezvoltare, conform art. 290 din Tratatul de la Lisabona. După ce a respins toate amendamentele din prima lectură, prin care se încearcă introducerea actelor delegate în instrumente, fără a propune o procedură alternativă, Consiliul a invitat Parlamentul să adopte poziția sa, fără a lăsa loc pentru negocieri. Aceste negocieri vizează, în primul rând, respectarea tratatului de la Lisabona de către toate instituțiile, nu doar asigurarea unui control parlamentar eficace și, prin aceasta, a unui control democratic al implementării legislației UE, iar rezultatul negocierilor va stabili un important precedent pentru viitoarele negocieri legislative referitoare la ansamblul instrumentelor de finanțare. Doresc să adresez un apel către Consiliu de a ne comunica cât mai curând poziția, pentru a ajunge la un acord în vederea deblocării fondurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat în favoarea raportului referitor la stabilirea unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare. Consider că un astfel de instrument financiar este necesar în contextul în care țările în curs de dezvoltare au devenit parteneri strategici ai Uniunii. Acest instrument va facilita conlucrarea economică, tehnică, academică, financiară și culturală, aducând astfel beneficii atât Uniunii Europene, cât și interlocutorilor săi.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) În ciuda crizei prin care trece Uniunea Europeană și a problemelor internaționale care afectează poporul său, aceasta nu trebuie să neglijeze sprijinul pe care îl oferă țărilor în curs de dezvoltare și nu trebuie să le permită să cadă în situații tragice de foamete și sărăcie extreme. Unele dintre aceste țări sunt dependente în mare măsură de producția unuia sau a unui număr redus de produse, adesea agricole, și sunt astfel vulnerabile în special la fluctuațiile pieței.

Această situație este valabilă în sectorul bananelor, care constituie, în cazul mai multor țări, una dintre sursele lor principale de venit. Sper că instrumentul de finanțare va putea susține ajustarea necesară care decurge din reducerea tarifelor preferențiale pentru țările producătoare.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest proiect de rezoluție legislativă, care consolidează o modificare a Regulamentului privind instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (ICD) și care are ca obiectiv susținerea țărilor exportatoare de banane, a dus la probleme formale între colegiuitori cu privire la documentele de programare strategică care susțin acest sector. Conform propunerilor depuse în primă lectură, procedurile privind actele delegate trebuie să fie incluse în Regulamentul ICD, astfel cum este prevăzut în Tratatul de la Lisabona. Este esențial să se păstreze sfera competențelor Parlamentului în ceea ce privește controlul asupra aplicabilității deciziilor strategice și a ajutorului pentru dezvoltare. De fapt, ținând seama de prevederile Tratatului de la Lisabona, sunt de acord că o astfel de monitorizare ar trebui efectuată pe picior de egalitate cu Consiliul, ceea ce ar contribui la o mai bună împărțire a responsabilităților între instituțiile Europene și la reducerea lipsei de democrație din procesul decizional al UE.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Problema actelor delegate a dominat discuția privind instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare, după cum s-a întâmplat, de fapt, și cu alte instrumente de finanțare. În acest caz, au fost exprimate aici preocupări justificate, pe care le împărtășim, cu privire la o posibilă întârziere a transferului de fonduri prevăzute în măsurile de însoțire pentru sectorul bananelor ca rezultat al litigiului actual dintre Parlament și Consiliu. Fără a afecta importanța acestei discuții, ar fi bine totuși să examinăm și aspectele fundamentale care decurg din acordul privind liberalizarea comerțului cu banane semnat de Uniunea Europeană.

Trebuie să amintim aici că țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), care vor fi afectate semnificativ de acest acord și care nu sunt implicate corespunzător în dezbaterea acestuia, estimează la 500 de milioane de euro valoarea ajutorului necesar pentru a-și menține sectorul bananelor. Prin urmare, valoarea propusă de Comisie, 190 milioane EUR, este cu mult inferioară impactului estimat al acestui acord. Numai pe continentul african, aproximativ 500 000 de persoane depind de sectorul bananelor pentru a trăi. Sectorul este văzut ca un punct central al dezvoltării durabile, care a făcut posibilă instituirea unei infrastructuri pentru sănătate, apă, energie și locuințe. Liberul schimb, către care deschide porțile acest acord, va pune acum toate acestea în pericol.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Parlamentul a aprobat astăzi textul recomandării depusă de domnul Goerens, deoarece a considerat adecvată modificarea Regulamentului (CE) nr. 1905/2006 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare. Obiectivele principale ale Uniunii includ promovarea păcii, a valorilor Uniunii și a tradițiilor constituționale comune statelor membre, precum și asigurarea bunăstării populației. În acest sens, efortul depus pentru a susține țările în curs de dezvoltare, incluzând în special țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific, este bine cunoscut. Obiectivul acordării acestei asistențe este de a îmbunătăți nivelul de trai al populației beneficiare, recomandând și furnizând toate acele instrumente care vor asigura faptul că aceste țări pornesc pe calea către creștere și răspundere. În cele din urmă, aș menționa că amendamentele pe care le-am adoptat sunt urmarea unei examinări a programului la jumătatea perioadei și sunt orientate către o intervenție mai eficientă și o mai bună monitorizare din partea Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană s-a concentrat întotdeauna pe susținerea țărilor în curs de dezvoltare, în special a țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP). Acest proiect legislativ vizează instituirea unui instrument de finanțare care să contribuie la protejarea țărilor ACP afectate de reducerea preferințelor tarifare. Ajutând sectorul bananelor din aceste țări, le ajutăm să își dezvolte economiile, să creeze locuri de muncă și să combată sărăcia.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Am votat în favoarea recomandării pentru a doua lectură privind instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare. În plus, aș dori să subliniez că Parlamentul European a susținut întotdeauna acordarea de măsuri de finanțare pentru sectorul bananelor din cele 10 țări ACP producătoare de banane. Singurul obstacol major în acest caz rămâne chestiunea orizontală a actelor delegate. Sper că vom putea ajunge rapid la un acord la nivel instituțional în privința acestui ultim punct. Într-adevăr, este greu de acceptat că țările cărora li se alocă aceste fonduri nu pot să le folosească. Această întârziere subminează credibilitatea angajamentelor noastre și afectează încheierea acordurilor de parteneriat economic.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) La fel ca în cazul altor rapoarte cu privire la instrumentele de finanțare a cooperării pentru dezvoltare, acest raport consolidează drepturile Parlamentului European în legătură cu actele delegate adoptate de Comisie, motiv pentru care am votat în favoarea acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Raportul acordă Parlamentului European mai multă putere în domeniul competențelor conferite. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Cu privire la subiectul cooperării pentru dezvoltare, am votat în favoarea instituirii unui instrument de finanțare pentru a încuraja acest proces, deoarece politica de dezvoltare a Uniunii Europene vizează reducerea sărăciei pe termen lung. Rezultă că integrarea strategiilor de dezvoltare și promovarea comerțului internațional sunt factori importanți pentru reducerea sărăciei. Consider că măsurile de asistență financiară care trebuie adoptate într-un astfel de context ar trebui să vizeze îmbunătățirea condițiilor de trai ale grupurilor celor mai expuse riscului și ar trebui, prin urmare, să faciliteze adaptarea și incluziunea prin sprijin sectorial și acțiuni specifice.

Sunt, de asemenea, de părere că politica UE ar trebui să se concentreze mai mult asupra integrării fundamentale în ceea ce privește țările în curs de dezvoltare prin instituirea unui instrument de finanțare specific, corespunzător. Dezvoltarea și creșterea economică sprijină, în prezent, buna funcționare a unei țări. Prin urmare, este necesară promovarea acțiunilor specifice în această direcție pentru a dobândi un nivel stabil de cooperare în ceea ce privește țările cu risc.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Am votat în favoarea amendamentelor la Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în a doua lectură. Aceste amendamente au ca obiectiv susținerea principalelor țări exportatoare de banane din Africa, zona Caraibilor și Pacific prin măsuri de însoțire pentru sectorul bananelor (BAM), prevăzute pentru o perioadă de patru ani (2010-2013).

Potrivit raportului Comisiei pentru dezvoltare, Parlamentul a adus încă de la început în discuție o serie de chestiuni cu privire la propunerea Comisiei, ceea ce a însemnat că preocupările acestora, în special nevoia de a asigura că BAM sunt orientate către dezvoltare și eradicarea sărăciei, au fost luate în considerare. Aceste preocupări și altele, care au fost foarte bine subliniate în textul final, precum standardele de mediu, sănătate și muncă asociate cu îndeplinirea criteriilor specifice pentru alocarea fondurilor, au fost motivul pentru care am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Principalele țări furnizoare de banane din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) s-ar putea confrunta cu dificultăți ca urmare a liberalizării taxelor vamale implementate în temeiul tarifului clauzei națiunii celei mai favorizate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și a acordurilor bilaterale și regionale încheiate, sau pe cale de a fi încheiate, între UE și anumite țări din America Latină. Pe baza prezentei propuneri de regulament, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, principalele țări ACP furnizoare de banane vor beneficia de măsurile de însoțire pentru sectorul bananelor (BAM), destinate să asiste procesul de adaptare la acest nou regim de import. În ceea ce privește această recomandare pentru a doua lectură în special, miza este problema aplicării instrumentului de finanțare a cooperării pentru dezvoltare asupra procedurii privind actele delegate, astfel cum este subliniat la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care va viza atât documentele de planificare strategică, cât și măsurile de însoțire pentru sectorul bananelor. Am votat în favoarea acestei propuneri, deoarece sunt de acord că. în calitatea sa de colegiuitor, Parlamentul ar trebui să poată monitoriza adoptarea deciziilor strategice privind locul și modul de cheltuire a ajutorului pentru dezvoltare, pe picior de egalitate cu Consiliul.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Sub influența Serviciului Juridic al Parlamentului European, Comisiile DEVE, AFET (DROI) și INTA au început o luptă pentru a dobândi drepturi de codecizie la nivelul programării strategice a instrumentelor financiare în relațiile externe. Parlamentul a decis să ridice nivelul de negociere tratând toate instrumentele printr-o abordare globală. Cu excepția acestui conflict principal, celelalte adaptări la jumătatea perioadei sunt adoptate prin consens între cele trei instituții (cu excepția ICI+). După cum s-a dovedit în urma primei lecturi din octombrie 2010, negocierile privind „actele delegate” sunt complet blocate. Prin urmare, Parlamentul a decis: (1) să mențină o linie comună, și anume să păstreze pachetul de instrumente de asistență financiară externă compact (inclusiv – până acum neoficial – IdS); (2) să restabilească prin amendamentele depuse de PE în a doua lectură pozițiile adoptate de PE în primă lectură, adică să adopte cu privire la toate instrumentele de asistență financiară externă aceleași amendamente care au fost respinse de Consiliu; și (3) să încerce o a doua lectură rapidă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Propunerea de regulament de modificare a instrumentului de finanțare a cooperării pentru dezvoltare vizează susținerea principalelor țări exportatoare de banane din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) prin măsuri cunoscute drept măsuri de însoțire pentru sectorul bananelor. Inițiativa vine în urma reducerii tarifelor preferențiale acordate de Uniunea Europeană pentru exporturile de banane din țările ACP.

Nevoia de a reduce tarifele aplicate produselor importate de Uniunea Europeană rezultă din clasificarea Organizației Mondiale a Comerțului. Aceasta este un plan pentru patru ani, începând din 2010 până în 2013 și, conform documentului, măsurile trebuie să fie orientate în funcție de obiectivele de dezvoltare și eradicare a sărăciei, ținând cont de standardele de mediu, sănătate și muncă și trebuie formulate criteriile specifice aplicabile alocării fondurilor.

Susțin inițiativa, care se bazează pe preocuparea de a contribui la și de a coopera cu dezvoltarea țărilor ACP, întrucât adaugă un program de măsuri de însoțire în sectorul bananelor. Aștept cu interes să aflu cum va fi afectată situația din regiunile ultraperiferice producătoare din același sector și cum se va ține seama ulterior de aceasta în urma modificării termenilor comerțului dintre cele două părți.

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Barbara Lochbihler, Kinga Gál (A7-0014/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Având în vedere faptul că noul cadru pentru reglementarea planificării și desfășurării activităților de ajutorare, stabilit în 2006, în vederea îmbunătățirii eficienței și transparenței ajutorului comunitar a dezvăluit unele inconsecvențe în punerea sa în aplicare, și anume cu privire la excepțiile de la principiul neeligibilității pentru finanțare din partea UE a costurilor legate de tarife, impozite și alte impuneri, aprob adoptarea în a doua lectură a Regulamentului (EC) nr. 1889/2006, care acordă o mai mare legitimitate celorlalte instituții (Parlamentul și Consiliul) în adoptarea de către Comisie a documentelor strategice din sfera de aplicare a actelor delegate.

 
  
MPphoto
 
 

  William (The Earl of) Dartmouth (EFD), în scris. Partidul independenței britanic sprijină pe deplin cauza privind drepturile omului reale. Totuși, remarcăm faptul că interpretarea UE a drepturilor omului este una defectuoasă. De la voturile privind prizonierii la refuzarea deportării teroriștilor care instigă la ură, toate în numele „drepturilor omului”, UE a afectat Marea Britanie și acum dorește să propage acest lucru în întreaga lume, folosind banii contribuabililor noștri. Acesta este motivul pentru care nu putem susține această măsură.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Pentru Uniunea Europeană, democrația și drepturile omului sunt valori fundamentale, care ar trebui să fie puternic promovate în lumea întreagă, fiind parte integrantă din acțiunile continue de reducere a sărăciei, de rezolvare a conflictelor și constituind, în același timp, un punct prețios de plecare pentru lupta împotriva terorismului. Astfel, salut intenția concretă a Uniunii Europene de a integra promovarea democrației și a drepturilor omului în politicile sale externe. Instrumentul de finanțare pentru promovarea drepturilor omului la scară mondială îmbunătățește eficiența și transparența asistenței comunitare externe și consolidează respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în țările și regiunile unde acestea sunt cel mai expuse riscului. Susțin consolidarea rolului societății civile în promovarea drepturilor omului și a reformei democratice, în susținerea concilierii pașnice a intereselor de grup și în consolidarea participării și reprezentării politice. De asemenea, sprijin acțiunile în domeniile acoperite de liniile directoare ale Uniunii Europene, și anume, promovarea democrației, drepturile omului, pedeapsa cu moartea, tortura, drepturile copiilor, violența împotriva femeilor și conflictele armate. Am votat în favoarea acestui raport care sprijină și consolidează cadrul internațional și regional pentru protecția drepturilor omului, justiție, statul de drept și promovarea democrației.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) UE finanțează multe proiecte în țările în curs de dezvoltare cu scopul de a promova cooperarea pentru dezvoltare, democrație și drepturile omului. Este esențial să se acorde Parlamentului dreptul de a analiza cu atenție finanțarea UE a acestor proiecte. În capacitatea sa de colegiuitor, Parlamentul ar trebui să fie capabil să monitorizeze adoptarea deciziilor strategice privind locul și modalitățile de alocare a ajutorului, pentru a garanta că se ține seama de dezvoltare și de drepturile omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Aprob în totalitate decizia de a depune din nou aceleași amendamente care au fost adoptate în primă lectură, dar respinse de Consiliu.

Scopul propunerii, care se potrivește în contextul mai larg al negocierilor interinstituționale cu privire la folosirea actelor delegate pentru finanțarea acțiunilor externe ale Uniunii, este, de fapt, de a proteja prerogativele Parlamentului așa cum sunt prevăzute în Tratatul de la Lisabona, asigurând în același timp un control eficient al aplicării legislației UE.

Consiliul și-a exprimat reticența față de a accepta că procedura în temeiul articolului 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică instrumentelor în cauză. Acest lucru nu demonstrează doar refuzul nejustificat al Consiliului de a acorda Parlamentului rolul cuvenit de colegiuitor în luarea deciziilor strategice privind gestionarea instrumentelor de finanțare, dar, de asemenea, sfârșește prin a legitimiza un deficit democratic inacceptabil în aplicarea legislației UE. Acest refuz al Consiliului este împotriva literei și spiritului Tratatului de la Lisabona.

Prin urmare, consider că este crucial să se insiste asupra acceptării amendamentelor, din motive de utilitate juridică, precum și politică, cu scopul de a consolida rolul Parlamentului și de a asigura că acesta este plasat pe picior de egalitate cu Consiliul în ceea ce privește respectarea reciprocă a competențelor celuilalt și a modificărilor legislative introduse de Tratat.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Am votat pentru acest raport întrucât consider că este necesar ca Uniunea Europeană să își reafirme rolul de lider mondial în ceea ce privește democrația și drepturile fundamentale. În acest sens, flexibilizarea Instrumentului european de finanțare este mai mult decât necesară, pentru a permite Uniunii și beneficiarilor de asistență financiară europeană să dispună de un anumit grad de suplețe în gestionarea proiectelor pe care le întreprind. Pe de altă parte, cred că este nevoie de un control adecvat al folosirii acestor fonduri. Pe lângă faptul că aprobarea finanțării costurilor legate de taxe, impozite și alte drepturi trebuie să rămână o excepție și să se facă de la caz la caz, Parlamentul European trebuie să aibă un drept de supraveghere asupra activităților desfășurate de Comisie și a documentelor strategice adoptate de aceasta.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Comisia și Consiliul se opun aplicării instrumentului de finanțare pentru promovarea democrației și a drepturilor omului în întreaga lume de la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, de asemenea, aplicării tuturor documentelor de strategie și programelor indicative multianuale. Asemenea rezoluției în urma raportului Mitchell votată astăzi, și prezenta rezoluție acceptă nevoia de a efectua o clarificare în principal tehnică, pe aceeași linie, cu scopul de a garanta poziția Parlamentului European în procesul legislativ și în controlul și monitorizarea actelor Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Deoarece susțin conformitatea cu Tratatul de la Lisabona și respectarea acestuia, votez în favoarea unei poziții clare a Parlamentului cu privire la afirmarea competențelor și responsabilităților sale și asumarea unui rol activ în promovarea politicilor UE care sunt capabile să asigure un sprijin eficient pentru democrație, libertate și respectarea drepturilor omului în întreaga lume. Având în vedere acestea, este esențial ca Parlamentul să aibă posibilitatea efectivă de a evalua acest instrument și de a asigura că este folosit corect pentru susținerea persoanelor și instituțiilor care își desfășoară activitatea în țările lor, în condiții extrem de nefavorabile, pentru a se opune regimurilor sau tendințelor opresive. Aceste persoane sunt promotorii dezvoltării structurilor democratice, ai libertății presei și ai libertății de exprimare, precum și ai luptei împotriva corupției și a altor probleme care subminează respectarea deplină a drepturilor omului și care stau la baza crizelor de genul celor care se desfășoară în prezent în țările Africii de Nord.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Am ajuns în a doua lectură cu modificări care nu sunt nimic mai mult decât o luptă decisivă între Parlament, Comisie și Consiliu, o luptă pentru putere care rezultă din intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Obiectivul este controlul asupra unui instrument care, spun aceștia, are ca scop „promovarea democrației și drepturilor omului în întreaga lume”, dar care, în practică, a fost în sine un atac la adresa democrației. Priviți exemplul Hondurasului, unde UE a folosit acest instrument pentru a legitimiza puterea rezultată în urma loviturii de stat care a înlăturat președintele ales în mod legitim, și încălcările constituției acestei țări. Acesta legitimizează o putere asociată cu creșterea violentă a crimelor, în special împotriva membrilor frontului de rezistență împotriva loviturii de stat, a jurnaliștilor și a familiilor acestora, și cu ocuparea și expulzarea fermierilor de pe pământul lor.

Să privim contradicția care există în semnarea de către autoritățile care sunt, de facto, rezultatul loviturii de stat din Honduras, a așa-numitului „Acord de asociere UE-America Centrală”, care include o clauză privind respectarea drepturilor omului și a democrației.

Ceea ce devine din ce în ce mai evident este modalitatea ipocrită în care UE folosește presupusele sale preocupări privind drepturile omului: prin intervenții pentru promovarea agenților care sunt dispuși să apere interesele capitalurilor mari din UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am fost de acord cu acest document, deoarece există încă prea multe încălcări ale drepturilor omului în lume. Criza economică și financiară, schimbările climatice, introducerea noilor tehnologii ale informației și războiul împotriva terorismului exacerbează în continuare problemele legate de respectarea drepturilor omului și apar noi forme de încălcare a acestora. Criza economică și financiară mondială are, înainte de toate, un efect nefavorabil asupra drepturilor celor mai săraci. Cele mai vulnerabile grupuri din țările în curs de dezvoltare sunt pasibile de a suferi consecințele negative ale schimbărilor climatice. Cooperarea pentru dezvoltare este o parte foarte importantă a relațiilor externe ale UE. Este cel mai important instrument pentru a reduce sărăcia în țările în curs de dezvoltare și pentru a dezvolta economiile națiunilor celor mai sărace, precum și politicile sociale, democrația, statul de drept și respectul pentru drepturile omului. Promovarea democrației și drepturilor omului ar trebui să fie cea mai importantă prioritate a unei politici externe coerente a UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) În decembrie 2006, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială. Patru ani mai târziu, cele două instituții au considerat adecvată modificarea anumitor articole ale regulamentului, pentru a îmbunătăți asistența pe care acesta o oferă din punctul de vedere atât al clarității, cât și al eficienței. Votul meu în favoarea recomandărilor poate fi explicat cu ușurință: experiența trecutului recent ne-a învățat că nu putem niciodată să fim prea prudenți atunci când acordăm ajutor umanitar, dacă dorim să ne asigurăm că acesta ajunge unde trebuie. Tocmai din acest motiv consider că, datorită votului său, Parlamentul a oferit astăzi acel ceva în plus pentru a garanta că asistența sa financiară are ca efect protejarea democrației și a drepturilor fundamentale ale omului, deoarece realizarea acestor lucruri este scopul pentru care a fost creată.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Am votat în favoare acestui raport privind instrumentul european pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială. Acest instrument poate fi folosit în moduri care vor aduce beneficii populațiilor. Cu siguranță, votul meu nu înseamnă că accept standardele duble rușinoase demonstrate de Uniunea Europeană în materie de democrație și drepturile omului. Neoferirea Premiului Saharov oponenților Nord Africani din timpul regimurilor care sunt astăzi în dificultate atestă natura ideologică oarbă a eurocraților anticomuniști.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Problemele care au apărut din cauza punerii în aplicare a acestor regulamente duc la incoerențe privind excepțiile de la principiul neeligibilității pentru finanțare din partea UE a costurilor legate de impozite, taxe și alte impuneri. Prin urmare, se propune un amendament la dispozițiile relevante ale Regulamentului (CE) nr. 1889/2006 cu scopul de a le alinia la alte instrumente și pentru ca acestea să contribuie la lupta la scară mondială pentru drepturile omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Votez împotrivă. În prezent, finanțarea proiectelor din domeniul drepturilor omului devine afacerea personală a unor înalți oficiali ai Uniunii Europene. Premiul Saharov, de exemplu, este dovada acestui fapt. În opinia mea, în ultimii doi ani acest premiu nu a fost acordat celor mai buni candidați. Semne clare de parti pris politic au apărut în munca Parlamentului European pentru apărarea drepturilor omului. Persoane care nu au niciun drept de a fi numite apărători ai drepturilor omului sunt, adeseori, nominalizate pentru premii în bani. Avem nevoie de norme clare și stricte, altfel fondurile Uniunii Europene vor fi expuse utilizării necorespunzătoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Această propunere este în primul rând despre acordarea de competențe Comisiei de adoptare a actelor delegate. Amendamentele depuse de Parlament impun Comisiei obligații importante de a pune la dispoziția Parlamentului informații. Acestea și posibilitatea formulării unor obiecții cu privire la actele delegate sau chiar a revocării totale a acestora, împreună cu măsurile propuse pentru sporirea eficienței, m-au îndemnat să votez în favoarea prezentului raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Raportul acordă Parlamentului European mai multe puteri în cadrul competențelor care îi sunt conferite. Din acest motiv, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris.(LT) Uniunea Europeană este cel mai mare donator de ajutor pentru dezvoltare la nivel mondial. Furnizăm peste 50 % din totalul ajutorului la nivel mondial, constituind astfel un exemplu de urmat pentru alte regiuni și țări. Cooperarea pentru dezvoltare reprezintă o parte foarte importantă a relațiilor externe ale UE. Este cel mai important instrument pentru a reduce sărăcia în țările în curs de dezvoltare și pentru a dezvolta economiile națiunilor celor mai sărace, precum și politicile sociale, democrația, statul de drept și respectul pentru drepturile omului. Dacă este implementat și mai eficient, ajutorul pentru dezvoltare oferă speranța că am putea depăși împărțirea lumii între țări „bogate” și țări „sărace”. Am votat în favoarea acestei recomandări, deoarece susțin solicitarea Comisiei Europene de a pregăti o propunere de compromis referitoare la modul în care să includem Parlamentul European în controlul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Parlamentul European ar trebui să dobândească aceleași competențe ca și Consiliul European privind decizia momentului, locului și modului în care ar trebui folosit instrumentul.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) În conformitate cu politica UE privind drepturile omului și promovarea democrației, am votat în favoarea regulamentului, întrucât consider că valorile și principiile pe care se bazează Uniunea noastră trebuie promovate și transmise în întreaga lume.

Cu toate acestea, există încă țări în care drepturile omului nu sunt respectate și democrația nu joacă un rol important și în care oamenii trăiesc în condiții de sclavie și supunere, fără nicio libertate de exprimare. În acest sens, consider că eficiența și transparența asistenței externe a Uniunii trebuie sporite pentru a asigura că democrației și drepturilor omului li se acordă importanța pe care o merită în întreaga lume. Prin urmare, ar fi adecvat să instituim un instrument de finanțare pentru a facilita și susține promovarea drepturilor omului și democrației.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) În vederea sporirii eficienței și transparenței asistenței comunitare externe, în 2006 s-a stabilit un cadru de reglementare a planificării și acordării acesteia. Conform rapoartelor transmise Parlamentului, punerea în aplicare a acestui cadru a dezvăluit inconsecvențe profunde în materie de exceptare de la principiul neeligibilității cheltuielilor privind impozitele, taxele și alte impuneri pentru finanțarea comunitară. Având în vedere aceste lucruri, este important să modificăm anumite dispoziții din Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 pentru a le alinia la celelalte instrumente care aparțin cadrului de reglementare menționat anterior. Aceste amendamente nu depășesc obiectivele stabilite în Tratatul privind Uniunea Europeană și contribuie la nevoia de a clarifica acest regulament; având în vedere acești factori, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) În ceea ce privește această recomandare pentru a doua lectură în special, miza este problema aplicării procedurii privind actele delegate, astfel cum este prevăzut la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, asupra instrumentului de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului. Am votat în favoarea recomandării, deoarece sunt de acord că Parlamentul, în capacitatea sa de colegiuitor, ar trebui să poată monitoriza adoptarea deciziilor strategice privind aplicarea acestui instrument pe picior de egalitate cu Consiliul.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Sub influența Serviciului juridic al Parlamentului European, Comisiile DEVE, AFET (DROI) și INTA au început o luptă pentru a câștiga drepturi de codecizie cu privire la nivelul programării strategice a instrumentelor de finanțare în relațiile externe. Parlamentul a decis să ridice nivelul de negociere tratând toate instrumentele printr-o abordare globală. Cu excepția acestui conflict principal, celelalte adaptări la jumătatea perioadei sunt adoptate prin consens între cele trei instituții (cu excepția ICI+). După cum s-a dovedit în urma primei lecturi din octombrie 2010, negocierile privind „actele delegate” sunt complet blocate. Prin urmare, Parlamentul a decis: (1) să mențină o linie comună, și anume să păstreze pachetul de instrumente de asistență financiară externă compact (inclusiv – până acum neoficial – IdS); (2) să restabilească prin amendamentele depuse de PE în a doua lectură pozițiile adoptate de PE în primă lectură, adică să adopte cu privire la toate instrumentele de asistență financiară externă aceleași amendamente care au fost respinse de Consiliu; și (3) să încerce o a doua lectură rapidă.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Am susținut acest text, deoarece consider că poate ajuta la îmbunătățirea eficienței și transparenței procedurilor privind asistența externă a Uniunii Europene. În aplicarea anumitor regulamente, au apărut inconsecvențe de-a lungul timpului în materie de exceptare de la principiul neeligibilității cheltuielilor privind impozitele, taxele și alte impuneri. Întrucât acest punct a fost acum clarificat, trebuie să continuăm cu hotărâre pe acest drum.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris.(LT) Democrația nu constă doar în alegeri libere și corecte. Pentru ca o societate democratică să existe, este necesar să susținem și să apărăm drepturile omului. UE s-a grăbit adesea să fie prima care condamnă încălcarea drepturilor omului în afara UE, precum luni, când a aprobat aplicarea de sancțiuni împotriva regimului președintelui Lukașenko sau când a criticat încălcarea drepturilor omului în Egipt și Tunisia. Când atenția se îndreaptă totuși către încălcarea drepturilor omului în cadrul UE, reacționăm încet. Acest fapt nu face decât să slăbească poziția UE. Instrumentele financiare externe ale UE, precum Instrumentul privind cooperarea pentru dezvoltare, Instrumentul european de vecinătate și parteneriat și Instrumentul pentru stabilitate, au un potențial foarte mare. Cu toate acestea, UE ar trebui să își concentreze atenția asupra consolidării statului de drept în interiorul granițelor sale, precum și asupra îmbunătățirii transparenței și responsabilității în serviciile publice. Consider că democratizarea și procesul electoral sunt, de asemenea, importante pentru reducerea sărăciei, dezvoltarea sustenabilă, pace și stabilitate. Dacă nu reușim să garantăm drepturile omului și democrația, atunci riscăm să pierdem mult mai mult. Este important pentru UE să aibă o reputație bună în domeniul drepturilor omului dacă dorește să profite din plin de instrumentele financiare pentru acțiunea externă.

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Gay Mitchell (A7-0006/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Parlamentul trebuie să își confirme din nou poziția în primă lectură fără a discuta despre amendamentele individuale în această etapă. Ținând cont de faptul că nu a fost propusă nicio procedură alternativă și că au fost acceptate numai câteva amendamente de ordin tehnic ale PE și întrucât Consiliul solicită PE să adopte poziția comună a Consiliului înainte de sfârșitul anului 2010 fără nicio negociere pentru a stabili în comun cel mai potrivit moment pentru a-și transmite poziția, în conformitate cu articolul 20 din acordul privind buna cooperare interinstituțională în domeniul codeciziei, aprob prezentul raport pentru ca poziția Parlamentului privind actele delegate să poată fi adoptată și reiterată cât mai repede posibil în a doua lectură.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) În 2006, s-a stabilit un nou cadru pentru planificarea și acordarea asistenței comunitare externe, pentru a îmbunătăți eficiența și transparența acesteia. Acesta cuprinde Regulamentul (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului din 17 iulie 2006 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA), Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispozițiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate și de parteneriat, Regulamentul (CE) nr. 1934/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 de instituire a unui instrument de finanțare pentru cooperarea cu țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate, Regulamentul (CE) nr. 1717/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2006 de instituire a unui instrument pentru stabilitate, Regulamentul (Euratom) nr. 300/2007 al Consiliului din 19 februarie 2007 de instituire a unui instrument pentru cooperarea în materie de securitate nucleară, Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 și Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare. La punerea în aplicare a respectivelor regulamente, au apărut unele inconsecvențe în materie de exceptare de la principiul neeligibilității pentru finanțarea de către Uniune a cheltuielilor legate de impozite, taxe și alte impuneri. În acest sens, este necesară modificarea dispozițiilor relevante din Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 în vederea alinierii acestuia la celelalte instrumente.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Prin susținerea acestei recomandări legislative pentru a doua lectură, doresc să garantez că rolul legislativ acordat de Tratatul de la Lisabona Uniunii Europene nu este devalorizat prin intransigența Consiliului. Refuzul Consiliului de a acorda Parlamentului rolul care îi revine în punerea în aplicare a instrumentelor de finanțare conform articolului 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene nu mi se pare legitim. Mâna de fier pe care Consiliul insistă să o mențină prin neaplicarea soluției actelor delegate blochează diferite procese legislative importante. Parlamentul trebuie să fie informat corespunzător pentru a putea lua, de asemenea, decizii în mod responsabil. În ceea ce privește actele delegate, acesta trebuie să își păstreze intacte competențele de revocare a delegării în cauză. Acordarea unui cec în alb celorlalte instituții și excluderea în același timp a Parlamentului înseamnă retragerea supravegherii din partea acestei instituții a alocării resurselor și priorităților sectoriale referitoare la cooperarea pentru dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Aprob în totalitate decizia de a depune din nou aceleași amendamente adoptate în primă lectură, dar respinse de Consiliu.

Scopul propunerii, care se potrivește în contextul mai larg al negocierilor interinstituționale cu privire la folosirea actelor delegate pentru finanțarea acțiunilor externe ale Uniunii, este, de fapt, de a proteja prerogativele Parlamentului așa cum sunt prevăzute în Tratatul de la Lisabona, asigurând în același timp un control eficient al aplicării legislației UE.

Consiliul și-a exprimat reticența față de a accepta că procedura în temeiul articolului 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică instrumentelor în cauză. Acest lucru nu demonstrează numai refuzul nejustificat al Consiliului de a acorda Parlamentului rolul cuvenit de colegiuitor în luarea deciziilor strategice privind gestionarea instrumentelor de finanțare, dar, de asemenea, sfârșește prin a legitimiza un deficit democratic inacceptabil în aplicarea legislației UE. Acest refuz al Consiliului este împotriva literei și spiritului Tratatului de la Lisabona.

Prin urmare, consider că este crucial să se insiste asupra acceptării amendamentelor, din motive de utilitate juridică, precum și politică, cu scopul de a consolida rolul Parlamentului și de a asigura că acesta este plasat pe picior de egalitate cu Consiliul în ceea ce privește respectarea reciprocă a competențelor celuilalt și a modificărilor legislative introduse de Tratat.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Consider benefice măsurile prevăzute de Uniunea Europeană prin instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare, cu precădere cele care vin în sprijinul micilor agricultori și a entităților agricole de mici dimensiuni. Acestea sunt măsuri care vizează politicile de adaptare socială, dar și diversificarea economică în zonele vizate sau investiții în vederea îmbunătățirii competitivității.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții întrucât sunt de părere că Parlamentul European, în capacitatea sa de colegiuitor, trebuie să poată controla adoptarea deciziilor strategice privind momentul și locul în care este acordat ajutorul pentru dezvoltare în egală măsură cu Consiliul, astfel cum este prevăzut în Tratatul de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Amendamentul în cauză este aparent tehnic și decurge din diferențele de interpretare ale Consiliului și Comisiei de o parte și ale Parlamentului de cealaltă parte cu privire la aplicabilitatea articolului 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene la programele indicative multianuale. Actele delegate (articolul 290 din TFUE) acordă ambelor componente ale autorității legislative puterea de a bloca propuneri din partea Comisiei sau de a revoca delegarea.

Fără a ține seama de natura aparent tehnică a acesteia, aceasta este fondată pe diferitele interpretări ale domeniului de aplicare a competenței de control a Parlamentului asupra acțiunilor Comisiei în temeiul noului tratat. Votul în unanimitate în comisie confirmă că aceasta este interpretarea cea mai apropiată de nevoia de a proteja prerogativele democratice ale Parlamentului cu privire la controlul deciziilor strategice asupra modului de alocare a ajutorului pentru dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Având în vedere acceptarea recomandării Parlamentului pentru a doua lectură privind instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare, sunt de acord cu nevoia de a continua modificarea Regulamentului (CE) nr. 1905/2006 în regim de urgență, pentru a evita conflictele interinstituționale care nu fac nimic pentru a îmbunătăți imaginea instituțiilor europene și doar întârzie alocarea de fonduri în procesul respectiv de cooperare pentru dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) La această a doua lectură, discuția a fost dominată de posibilitatea de delegare către Comisie a adoptării actelor fără caracter legislativ care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale actului legislativ, cu alte cuvinte, a „actelor delegate”. Accelerarea unui anumit tip de proceduri care garantează că ajutorul indispensabil pentru țările în curs de dezvoltare ajunge la destinație în timp util este, în mod sigur, o preocupare care trebuie luată în considerare. O altă preocupare este asigurarea faptului că Comisia acționează în cadrul limitelor stricte ale delegării atribuite acesteia (care, conform condițiilor prevăzute, poate fi revocată), fără a-și depăși competențele, și asigurarea că, prin urmare, competențele Parlamentului și ale Consiliului sunt protejate în mod adecvat.

Cu toate acestea, în discuția privind instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare există mai multe lucruri în joc pe lângă chestiunea actelor delegate. Pentru a fi mai precis, acest subiect ne cere să reflectăm asupra unei chestiuni fundamentale: direcția imprimată politicii de cooperare a UE. Prin urmare, trebuie să condamnăm metoda prin care Comisia a încercat să impună acorduri de liber schimb țărilor în curs de dezvoltare în ciuda rezistenței considerabile a acestora, întrucât aceasta face parte în mod explicit sau implicit din condiționarea ajutorului din aceste acorduri sub forma unui act de șantaj inacceptabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Barbara Matera (PPE), în scris. (IT) Negocierile interinstituționale privind instrumentele de finanțare externă sunt despre nevoia de a asigura controlul democratic din partea Parlamentului asupra aplicării legislației UE. Articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene acordă Parlamentului competența de a obiecta împotriva sau de a revoca anumite decizii propuse de Comisie cu privire la destinația și modul de cheltuire a banilor. Fondurile în discuție vor servi unor scopuri precum organizarea societății civile în Belarus sau susținerea drepturilor omului în Tunisia. În opinia mea, Consiliul trebuie să acționeze rapid pentru a garanta că se poate găsi o soluție și că fondurile pot fi eliberate cât mai curând posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Modurile diferite în care articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene este interpretat de către Parlament și Consiliu m-au convins să susțin această recomandare legislativă. Nu putem uita rolul legislativ al Parlamentului, consacrat în Tratatul de la Lisabona, dar acesta se pare că a fost trecut cu vederea de către Consiliu. Această intransigență blochează o serie de procese legislative, iar acest lucru nu este deloc în avantajul UE. Cooperarea pentru dezvoltare cu țările care au așa-numite „economii emergente” este foarte importantă pentru UE. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Votez pentru, deoarece sunt convins că bonusurile suplimentare și stimulentele suplimentare trebuie să fie asigurate cu scopul de a încuraja dezvoltarea industriei, științei, transportului și energiei. Având în vedere cele mai remarcabile exemple din istorie (Planul Marshall), trebuie să mărim rata cererii din partea industriei și a consumatorilor, încurajând inovarea în domeniul tehnologiilor noi și al științei și finanțând pionierii tehnologiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) La fel ca în cazul raportului Gál/Lochbihler, această propunere de modificare a regulamentului privind instituirea unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare are în vedere îmbunătățirea eficienței prin intermediul actelor delegate adoptate de Comisie. Am votat în favoarea acestui raport, pentru că amendamentele ar spori competențele de control ale Parlamentului European.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea modificării regulamentului de instituire a instrumentului de finanțare a cooperării pentru dezvoltare, deoarece consider că cooperarea este un aspect important al politicii UE privind acțiunea și relațiile externe. Sunt de părere că politica UE ar trebui să se concentreze mai mult pe integrarea substanțială cu țările în curs de dezvoltare prin stabilirea unui instrument de finanțare specific și adecvat. Dezvoltarea și creșterea economică sprijină, în prezent, buna funcționare a unei țări. Prin urmare, este necesară promovarea acțiunilor orientate în această direcție pentru a dobândi un nivel stabil de cooperare în ceea ce privește țările cu risc. Ajutorul financiar care va fi alocat și acordat acestor țări ar trebui să aibă ca scop sprijinul serios și practic, astfel încât acestea să devină independente din punct financiar de asistența internațională.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, A7-0006/2011, din motive asemănătoare celor pentru care am votat raportul precedent, A7-0014/2011. Ambele cazuri vizează o dispută privind aplicarea completă a Tratatului de la Lisabona. Într-adevăr, în acest moment de tranziție juridică, Parlamentul nu poate și nu trebuie să lase să îi scape competențele conferite de Tratatul de la Lisabona. De fapt, aspectul central al recomandării legislative propuse de raportor în acest proces nu vizează esența Regulamentului privind instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare. Obiectivul principal al acestuia este să protejeze prerogativele democratice ale Parlamentului, astfel cum sunt prevăzute în tratat.

În capacitatea sa de colegiuitor, Parlamentul ar trebui să poată monitoriza adoptarea deciziilor strategice privind locul și momentul în care este cheltuit ajutorul, pe picior de egalitate cu Consiliul. În acest scop, raportorul consideră că, în termeni tehnici, o serie de decizii care sunt luate în mod normal de Comisie pentru executarea actului de bază îndeplinesc criteriul pentru a fi considerate „acte delegate”, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acest lucru ar oferi celor două organisme legislative o oportunitate reală de a obiecta la anumite propuneri de decizie depuse de Comisie sau chiar de a revoca delegarea.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Politica de dezvoltare a Uniunii Europene vizează reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei. Consider că trebuie să subliniez aici faptul că măsurile de asistență financiară care urmează să fie adoptate în temeiul programului ar trebui să aibă ca scop îmbunătățirea nivelului de trai și a condițiilor de viață ale persoanelor din zonele în care se cultivă banane și a celor implicate în procesarea bananelor, în special ale micilor agricultori și entităților mici, precum și asigurarea conformării cu standardele de sănătate și siguranță a muncii și cu standardele de mediu, în special cele referitoare la utilizarea pesticidelor și expunerea la acestea. Prin urmare, aceste măsuri ar trebui să sprijine adaptarea și să includă, acolo unde este cazul, reorganizarea zonelor care depind de exporturile de banane printr-un sprijin bugetar specific sectorului sau prin intervenții specifice proiectului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) În ceea ce privește această recomandare pentru a doua lectură în special, miza este problema aplicării instrumentului de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului prin aplicarea procedurii privind actele delegate, astfel cum este subliniat la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Am votat în favoarea acesteia, deoarece consider că, în capacitatea sa de colegiuitor, Parlamentul ar trebui să poată monitoriza adoptarea deciziilor strategice privind locul și modul de cheltuire a ajutorului pentru dezvoltare pe picior de egalitate cu Consiliul.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Îmbunătățirea controlului democratic asupra fondurilor destinate sprijinirii drepturilor omului este un obiectiv concret pe care trebuie să îl atingem. Acest lucru poate fi făcut totuși doar cu implicarea noastră directă: în calitate de colegiuitor, Parlamentul trebuie să poată controla direct deciziile privind alocarea sprijinului extern pentru dezvoltare. Garantarea puterii acestui Parlament asupra a ceea ce numim „acte delegate” ar ajuta la micșorarea deficitului democratic din procesul decizional al Uniunii Europene. În octombrie anul trecut, o mare majoritate a acestui Parlament a susținut principiul aplicării actelor delegate și în cazul deciziilor privind finanțarea externă, astfel încât să aibă putere de vot asupra lor. Rezultatul negocierilor privind utilizarea acestor instrumente va stabili un precedent puternic. Dacă pierdem această luptă, s-ar putea să trebuiască să așteptăm un nou tratat pentru a obține puterile pe care ni le oferă acum Tratatul de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Comisia Europeană a propus o revizuire din punct de vedere tehnic a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) cu scopul de a spori flexibilitatea, eficiența punerii în aplicare și coordonarea cu alte mecanisme financiare. Turbulențele care afectează multe țări arabe, în special Tunisia și Egipt, demonstrează nevoia de a susține proiecte care au un impact asupra atingerii scopului privind valorile democratice și drepturile omului.

Prin urmare, consider că este extrem de important ca acest instrument de finanțare să susțină organizațiile civile, statele și indivizii privați, fără a fi necesară aprobarea în prealabil din partea guvernelor naționale. Având în vedere limitările din partea bugetului destinat IEDDO, instrumentul trebuie aplicat doar inițiativelor care promovează drepturile omului și democrația. Cu toate acestea, regret că trebuie să evidențiez refuzul Consiliului de a aplica articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care deleagă Comisiei „competența de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale actului legislativ”. Introducerea procedurilor de reglementare cu control asupra documentelor de strategie și programelor multianuale de cooperare în cadrul IEDDO va oferi Parlamentului European o competență mai mare în această privință, astfel cum este prevăzut în TFUE.

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Helmut Scholz (A7-0005/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  William (The Earl of) Dartmouth (EFD), în scris. Propunerea Comisiei include nu mai puțin de patru instrumente de finanțare separate. Acestea vizează diferite sectoare ale pieței. Pentru fiecare dintre acestea există justificări care par credibile. Cu toate acestea, luate împreună, ele urmăresc același lucru. Intenția este de a progresa și promova agenda politică și cea privind politica externă a Comisiei Europene. Până și comisarul pentru comerț, domnul De Gucht admite în dezbatere că „...acestea susțin într-adevăr o întreagă gamă de obiective de politică UE, inclusiv comerțul, și ne permit să ne păstrăm relevanța în calitate de actori politici”. Și știm deja cine plătește pentru toate acestea. Contribuabilul greu încercat și, ca de obicei, în mod disproporționat, contribuabilul britanic. În ciuda eforturilor noastre, costul pentru toate acestea este necunoscut. Din nou, Comisia este risipitoare și iresponsabilă cu banii altor oameni. Din acest motiv, nu am susținut niciuna dintre propuneri și ne-am abținut.

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Întrucât Parlamentul și Consiliul iau decizii împreună cu privire la obiective și conținut și ținând seama de faptul că Consiliul și-a adoptat poziția la 10 decembrie 2010 fără a lua în considerare totuși amendamentele referitoare la procedurile aplicabile adoptării documentelor de programare și a celor referitoare la funcționare, sunt de acord că poziția adoptată de către Parlament în primă lectură ar trebui restabilită pentru a asigura că Parlamentul este tratat pe picior de egalitate cu Consiliul/statele membre și că structura de programare a instrumentului de finanțare pentru cooperarea cu țările industrializate recunoaște modificările introduse de Tratatul de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea recomandării privind instituirea unui instrument de finanțare pentru cooperarea cu țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate. Obiectivul principal al Regulamentului (CE) nr. 1905/2006 este de a eradica sărăcia prin urmărirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Domeniul de aplicare al cooperării pentru programele geografice cu țările și regiunile în curs de dezvoltare stabilit conform acelui regulament este limitat și mai mult din punct de vedere material la măsurile de finanțare destinate să îndeplinească criteriile pentru asistența oficială pentru dezvoltare („criteriile ODA”) stabilite de către Comitetul de asistență pentru dezvoltare din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică („OCDE/CAD”). Este în interesul Uniunii Europene să își aprofundeze și mai mult relațiile cu țările în curs de dezvoltare vizate, care reprezintă parteneri bilaterali și actori importanți în forumurile multilaterale și în guvernanța mondială. Uniunea are un interes strategic de a promova legăturile diversificate cu acele țări, în special în domenii precum schimburile economice, comerciale, academice, de afaceri și științifice. Prin urmare, aceasta are nevoie de un instrument de finanțare care să permită finanțarea acestui gen de măsuri care, în principiu, nu se califică drept ODA conform criteriilor ODA, dar care sunt extrem de importante în ceea ce privește consolidarea relațiilor și care contribuie semnificativ la încurajarea progresului țărilor în curs de dezvoltare vizate. Cooperarea Uniunii trebuie să ia în considerare eforturile depuse de către țările beneficiare pentru conformitatea cu acordurile internaționale ale Organizației Internaționale a Muncii și pentru a participa la obiectivele generale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Susțin pe deplin decizia de a redepune aceleași amendamente adoptate în primă lectură, dar respinse de către Consiliu.

Scopul propunerii, care se încadrează în contextul mai larg al negocierilor interinstituționale privind utilizarea actelor delegate pentru finanțarea acțiunii externe a Uniunii este de fapt de a proteja prerogativele Parlamentului, astfel cum sunt stabilite în Tratatul de la Lisabona, asigurând controlul eficient asupra punerii în aplicare a legislației UE.

Consiliul și-a arătat ezitarea de a accepta că procedura conform articolului 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică instrumentelor în cauză. Aceasta nu numai că demonstrează refuzul nejustificat al Consiliului de a acorda Parlamentului dreptul care îi revine în calitate de colegiuitor în luarea deciziilor strategice cu privire la instrumentele de finanțare, dar sfârșește prin a legitimiza un deficit democratic în punerea în aplicare a legislației UE. Acest refuz al Consiliului este împotriva literei și spiritului Tratatului de la Lisabona.

Prin urmare, consider că este crucial să se insiste asupra acceptării amendamentelor, din motive de utilitate juridică, precum și politică, cu scopul de a consolida rolul Parlamentului și de a asigura că acesta este plasat pe picior de egalitate cu Consiliul în ceea ce privește respectarea reciprocă a competențelor celuilalt și a modificărilor legislative introduse de Tratat.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Consider că este fundamental ca Europa să stabilească relații puternice cu anumiți actori regionali și mondiali, sprijinindu-i și stabilind legături economice și politice puternice. Aș dori să menționez în special două țări cu care Portugalia are relații istorice și prietenoase, și anume Brazilia și Angola, doi actori mondiali importanți din America de Sud și respectiv Africa, pe care Europa trebuie să-i considere din ce în ce mai mult ca pe niște parteneri.

Știind că obiectivul general principal al Regulamentului (CE) nr. 1905/2006 este de a eradica sărăcia prin punerea în aplicare a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, cooperarea este limitată, în esență, la finanțare măsurilor care vizează îndeplinirea criteriilor aplicabile ajutorului pentru dezvoltare publică, astfel cum a fost stabilit. Foarte adesea, acest lucru exclude alte tipuri de acțiuni care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al ajutorului pentru dezvoltare publică, dar care sunt, cu toate acestea, esențiale, făcând parte din politica externă a UE.

Aprobarea prezentului regulament este propusă exact pentru a reglementa aceste practici care includ acorduri și schimburi economice, comerciale, academice, de afaceri și științifice cu țările în curs de dezvoltare, ținându-se seama în mod adecvat de propunerile Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Conform Tratatului de la Lisabona, Parlamentul are datoria și obligația de a apăra condițiile necesare pentru exercitarea competențelor și responsabilităților sale. Pe lângă importanța acestui instrument pentru susținerea țărilor emergente, în special din Africa și America Latină, cu scopul de a consolida rolul UE ca promotor al dezvoltării sociale și al păcii la nivel mondial, aș dori să subliniez nevoia ca Parlamentul să primească informații mai bune pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acestor resurse care vizează promovarea cooperării pentru dezvoltare în țările terțe. De asemenea, aș dori să evidențiez luarea la cunoștință a strategiilor privind energia regenerabilă, politica de protecție a mediului, cultura și întreprinderile mici și mijlocii, precum și importanța luării de măsuri pentru a preveni crizele în ceea ce privește alimentele și materiile prime.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea instituirii unui instrument de finanțare pentru cooperarea cu țările industrializate, care să completeze ajutorul pentru dezvoltare europeană. Finanțarea este destinată să sprijine cooperarea economică, financiară, tehnică, culturală și academică cu țările partenere și să consolideze relațiile economice și acordurile bilaterale cu acele țări. În prezentul text solicităm, de asemenea, să fim informați mai bine cu privire la măsurile finanțate, dar să fim implicați și la niveluri mai înalte, atunci când se elaborează programe, și la niveluri mai joase, atunci când sunt evaluate, uneori la câțiva ani după punerea lor în aplicare.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Modurile diferite în care Parlamentul și Consiliul au interpretat articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene m-a determinat să susțin această recomandare legislativă. Nu putem uita rolul legislativ al Parlamentul, astfel cum este stabilit în Tratatul de la Lisabona, dar acesta pare să fi fost trecut cu vederea de către Consiliu. Această intransigență blochează o serie de procese legislative și nu face nimic în folosul UE. Cooperarea cu țările industrializate este de o importanță enormă pentru economia UE. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Angajamentul actual nu a adus aproape nicio îmbunătățire. Dimpotrivă, guvernele au devenit dependente de ajutor și, chiar mai rău, milioane de euro de ajutor pentru dezvoltare dispar adesea din cauza corupției sau sunt strecurate în conturile bancare ale dictatorilor din lumea a treia. În consecință, ajutorul pentru dezvoltare nu numai că nu este eficient, dar este uneori chiar dăunător, deoarece nu rezolvă problemele specifice ale țării în cauză și, în plus, există o lipsă de coordonare și de control. După părerea mea, este foarte îndoielnic dacă un instrument de finanțare pentru dezvoltare și drepturile omului la nivelul întregii UE poate îmbunătăți această situație. De cealaltă parte, acordarea de bani micilor agricultori africani în timp ce, din partea cealaltă, îi aducem în pragul ruinei cu produsele noastre agricole subvenționate, înseamnă că aruncăm pe apa sâmbetei banii contribuabililor europeni. Din cauza îndoielilor mele cu privire la viabilitatea instrumentului de finanțare planificat, m-am abținut.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Decizia mea de a vota pentru instituirea unui instrument de finanțare pentru cooperarea cu țările industrializate, adoptat cu o majoritate copleșitoare în acest Parlament, sprijină în totalitate linia comună de aplicare a articolului 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, criteriile de la articolul 290 nu pot constitui subiectul unor târguieli politice sau al unor aranjamente speciale.

Consider că cooperarea cu țările industrializate este un pas pe care Uniunea Europeană trebuie să îl facă, astfel încât statele membre să poată beneficia de un instrument de finanțare care să contribuie la sporirea creșterii și dezvoltării Uniunii. În situația actuală, UE trebuie să avanseze către un viitor al schimbării, al dezvoltării economice și al prosperității și din acest motiv cooperarea cu țările industrializate ar face ca procesul să fie mai simplu și mai extins.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Din 2007, Europa și-a extins cooperarea la nivel geografic cu țările în curs de dezvoltare din Asia, Asia Centrală și America Latină și cu Irak, Iran, Yemen și Africa de Sud în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 din 18 decembrie 2006 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare. Obiectivul principal și cuprinzător al acestui regulament este eradicarea sărăciei prin realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Având în vedere noile competențe acordate Parlamentului prin Tratatul de la Lisabona, raportorul explică nevoia de a modifica Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 prin extinderea domeniului său de aplicare geografic, plasând în același timp Parlamentul în centrul procesului decizional, alături de Consiliu. Modificările propuse au fost introduse ținând seama de acest lucru. Aș dori să subliniez alocarea către Comisie a unor competențe de adoptare a actelor delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acest amendament va permite să i se acorde mai multă atenție Parlamentului în toate stadiile procesului, de la negociere la adoptare, conferind Uniunii mai multă democrație și legitimitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Ținând seama în mod special de această recomandare pentru a doua lectură, subiectul în cauză aici este aplicarea procedurii privind actele delegate, astfel cum este prevăzută la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la instrumentul de finanțare a cooperării cu țările industrializate. Am votat pentru deoarece consider că este vital să asigurăm că Parlamentul este tratat pe picior de egalitate cu Consiliul și că structura de programare pentru instrumentul de finanțare a cooperării cu țările industrializate este armonizată cu modificările introduse de Tratatul de la Lisabona.

 
  
  

Propunere de rezoluție (B7-0074/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție deoarece consider că aceasta include recomandări pentru Comisie și Consiliu care sunt fundamentale pentru compensarea corectă a consecințelor negative ale acordurilor stabilite, și anume a efectelor acestora asupra regiunilor din Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție privind încheierea unui acord privind comerțul cu banane. Salut încheierea unuia dintre litigiile cele mai complexe din punct de vedere tehnic, cele mai sensibile politic și importante din punct de vedere comercial care au fost vreodată prezentate OMC-ului. Consider că înțelegerea la care s-a ajuns este o soluție, dar că aceasta nu ar putea reconcilia pe deplin interesele legitime ale tuturor părților și solicit Comisiei să depună cu prima ocazie o evaluare a impactului acordurilor privind comerțul cu banane asupra țărilor în curs de dezvoltare producătoare de banane și asupra regiunilor ultraperiferice europene pentru perioada de până în 2020. Salut faptul că acordurile privind comerțul cu banane vor constitui angajamentele finale ale UE privind accesul pe piață al bananelor și că acestea vor fi incluse în rezultatele finale ale următoarei runde de negocieri multilaterale privind accesul pe piață al produselor agricole, care vor fi încheiate cu succes sub auspiciile OMC (Runda Doha). Aș dori să accentuez faptul că înțelegerea la care s-a ajuns reprezintă un pas înainte pentru discuțiile din cadrul Rundei Doha, dar numai unul limitat, având în vedere că dificultățile întâmpinate merg dincolo de simplul subiect al bananelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut adoptarea acestui acord privind comerțul cu banane, dar aș dori să subliniez că trebuie să protejăm interesele tuturor părților. Producătorii din țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și UE și regiunile sale ultraperiferice ar putea fi afectate în mod considerabil. Este esențial ca Comisia să furnizeze o evaluare a impactului cu privire la acest acord. Este important și ca UE să sporească sprijinul pentru principalele țări ACP furnizoare de banane, prin asistență destinată îmbunătățirii competitivității și diversității economice și atenuării consecințelor sociale ale ajustării.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat în favoarea rezoluției referitoare la Acordul privind comerțul cu banane deoarece acest acord pune capăt unui litigiu care durează de aproape două decenii și reprezintă, de asemenea, un pas înainte în direcția încheierii Rundei de la Doha.

Prin intermediul acordului s-a decis reducerea tarifelor pentru exportatorii de banane din America Latină, în paralel cu garantarea unui ajutor financiar dedicat creșterii competitivității producătorilor de banane din grupul de state din Africa, Caraibe și Pacific.

 
  
MPphoto
 
 

  Lena Ek, Marit Paulsen, Olle Schmidt și Cecilia Wikström (ALDE), în scris. (SV) Este important să punem capăt litigiului prelungit privind taxele de import pentru banane din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și, prin urmare, ratificarea Acordului de la Geneva din 2009 privind tarifele și comerțul a fost necesară. Este, de asemenea, important să subliniem faptul că, din cauza acordului anterior, țările ACP au fost adesea dependente de producția restrânsă de banane în locul unui tip de producție mai cuprinzător și, prin urmare, mai vulnerabil. Prin perioada de retragere treptată pe care am adoptat-o acum, aceste țări vor primi sprijin pentru a explora și alte opțiuni de producție. Acesta este un sprijin important și înțelegem că adaptarea poate dura. Această adaptare este totuși necesară, deoarece țările ACP vor fi supuse altfel riscului de a rămâne cu o producție restrânsă de banane care, în ciuda tratamentului preferențial, nu a reușit să devină competitivă pe piața internă a UE.

Am dori, în special, să subliniem faptul că, dacă dorim să ajutăm într-adevăr țările ACP să se adapteze, ar fi mai eficient să asigurăm coordonarea politicilor agricole, comerciale și pentru dezvoltare ale UE care să vizeze un schimb liber și corect, în loc să cerem compensații sporite din bugetul UE pentru perioada de adaptare.

 
  
MPphoto
 
 

  Göran Färm, Anna Hedh, Olle Ludvigsson, Marita Ulvskog și Åsa Westlund (S&D), în scris. (SV) Noi, social-democrații suedezi, sprijinim încheierea Acordului de la Geneva privind comerțul cu banane între Uniunea Europeană, Statele Unite și câteva țări din America Latină și faptul că țărilor ACP li se va garanta sprijinul prin programul privind măsurile de însoțire pentru sectorul bananelor (BAM). Cu toate acestea, nu sprijinim pasajele referitoare la o creștere a ajutorului agricol prin POSEI pentru producătorii UE afectați de acord. Credem că ajutorul agricol al UE ar trebui eliminat treptat.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Acordul la care s-a ajuns la 15 decembrie 2009 între UE, un grup de țări din America Latină și Statele Unite referitor la taxele vamale privind importurile de banane pare să aibă avantaje, dar nu reconciliază pe deplin interesele legitime ale tuturor părților. Prin urmare, pare importantă continuarea cu măsuri specifice destinate îmbunătățirii aplicării acordurilor la diferite niveluri, în special prin intermediul unei evaluări a impactului pentru țările în curs de dezvoltare producătoare de banane și pentru regiunile ultraperiferice europene prin evaluarea măsurilor de însoțire pentru sectorul bananelor (BAM) cu 18 luni înainte de încheierea programului, propunerea de măsuri împreună cu grupul de țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), pentru a ajuta acele țări care depind foarte multe de cultivarea bananelor pentru a-și diversifica economiile și, de asemenea, prin revizuirea și adaptarea pachetului privind sprijinirea producătorilor din cadrul UE prevăzut în bugetul Programului de opțiuni specifice distanței și insularității (POSEI), în special departamentele franceze de peste mări Guadalupe și Martinica, Azore, Madeira și insulele Canare. Acestea și alte măsuri de aceeași importanță sunt evidențiate în prezenta propunere de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acordul de la Geneva semnat la 15 decembrie 2009 între UE și țările furnizoare de banane din America Latină a soluționat un litigiu lung din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Aceste negocieri, care au avut loc în contextul Rundei Doha, implică nu numai țările din America Latină, ci și grupul de state din Africa, zona Caraibilor și Pacific și Statele Unite, care au promis să încheie litigiile din OMC cu privire la regimul de import al UE și cu care UE menține relații comerciale. Scopul acestui acord este de a introduce o scădere treptată a taxelor vamale ale UE în următorii șapte ani.

Prin urmare, salut negocierile realizate de către Comisie și sper că aceste acorduri privind comerțul cu banane – Acordul de la Geneva și Acordul UE-SUA – vor fi încheiate cât mai curând posibil. În sfârșit, sper că aceste acorduri vor contribui la îmbunătățirea competitivității și promovarea politicilor de diversificare economică, precum și a politicilor care vizează nivelul social, economic și de mediu al acestor țări din lumea în curs de dezvoltare, fără a uita, desigur, măsurile de asistență din cadrul Programului de opțiuni specifice distanței și insularității pentru sprijinirea producătorilor de banane din regiunile ultraperiferice ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Proiectele de amendamente pe care le-am depus și pe care majoritatea din Parlament le-a refuzat rezumă motivele votului nostru final împotriva acestei rezoluții. Sfârșitul unui litigiu, comercial în acest caz, nu este un motiv de bucurie în sine. În mod evident, totul depinde de modul în care a fost soluționat, cine a câștigat și cine a pierdut prin soluția finală și dacă aceasta este corectă sau nu. Acesta este un lucru pe care acest Parlament pare să îl ignore. Sfârșitul acestui litigiu este în avantajul multinaționalelor din SUA din acest sector, dar sancționează producătorii Europeni și ACP, în special cei de dimensiuni mici și mijlocii.

Propunerea de rezoluție recunoaște acest lucru, nu fără puțină ipocrizie, întrucât cei care o propun sunt aceiași care au aprobat acordul care provoacă efectele negative menționate; aceiași care exprimă acum preocupări pioase cu privire la aceste efecte, dar care le-au făcut posibile prin votul lor; aceiași care solicită acum o evaluare a impactului acordului, dar care nu așteaptă rezultatele acestei evaluări pentru a-l aproba; aceiași care solicită acum respectarea Agendei privind munca decentă a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), dar care apelează orbește la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și închid ochii la rapoartele privind încălcările drepturilor omului de către multinaționalele SUA din țările din America Latină.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) Încă o dată, Bruxelles a cedat intereselor non-europene și a abandonat în mijlocul pustiului principiile pe care pretinde că le apără referitoare la clauzele pentru dezvoltare, sociale și privind mediul, sprijinul pentru teritoriile sale de peste mări și așa mai departe. În fața dorinței de a impune tuturor națiunilor legile privind piața și liberul schimb, nu se menține niciun principiu și nicio valoare, indiferent de consecințele economice și sociale.

Acordul de la Geneva nu va sfârși războiul comercial care ne întoarce de fapt împotriva Statelor Unite, întrucât, în același timp în care vindea ieftin sectorul bananelor din Europa și din țările ACP, în schimbul renunțării la litigiile inițiate la OMC, Comisia negocia acorduri și mai avantajoase cu o mână de țări din America Centrală și de Sud. Cine crede într-adevăr că semnatarii Acordului de la Geneva vor mai suporta mult timp tratamentul josnic?

Trebuie să aplicăm preferința comunitară și să ne impunem propriile standarde sociale, de mediu și de securitate asupra celor care doresc să exporte către noi. Trebuie să cerem reciprocitate și acces la piețele străine pentru propriile noastre produse. Trebuie să punem capăt acestui avânt cu capul înainte către un liber schimb globalizat care nu este în beneficiul nimănui decât, poate, cu excepția Chinei.

 
  
MPphoto
 
 

  Marine Le Pen (NI), în scris.(FR) Deputații din Parlamentul European au votat în favoarea unei propuneri de rezoluție pentru sprijinirea „Acordului de la Geneva”, care se presupune că va încheia „războiul bananelor”. În realitate, acest acord este o amenințare directă pentru toți producătorii europeni, dar mai ales pentru producătorii francezi de peste mări, deoarece, mai mult, diferite țări din America Latină au renegociat deja pentru a obține și alte reduceri, sau chiar contingente zero. Acest scandal arată că, departe de a fi rezolvat această chestiune, aceștia au deschis o nouă serie de conflicte care ne vor face să fim și mai copleșiți din punct de vedere comercial, nu numai în sectorul bananelor, ci și în ceea ce privește alte produse agricole. Fiind și așa considerate mașinile de făcut bani ale lumii, Europa și Franța, legate de mâini și picioare, sunt lăsate la mila liberalizării depline a piețelor noastre având consimțământul ilicit al liderilor politici supuși pro-europenilor globaliști și ultraliberali. În loc să reducem taxele de import, ar trebui să instituim o politică sensibilă de protecționism la granițele noastre economice. Aceasta este una dintre soluții din centrul războiului comercial internațional, care va proteja agricultorii francezi și locurile de muncă din agricultură, în special din teritoriile de peste mări, în care situația economică și socială este deja suficient de dezastruoasă.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat pentru această rezoluție și pentru amendamentele 7 și 11. Amendamentul 7 atrage atenția asupra faptului că unele țări din America Latină au obținut beneficii suplimentare după acordul OMC prin negocierea acordurilor de liber schimb și că aceste acorduri slăbesc și mai mult poziția țărilor ACP. Amendamentul 11 atrage atenția asupra preocupărilor privind drepturile omului din Columbia și Honduras.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Prezenta propunere de rezoluție este o pălăvrăgeală destinată să facă oamenii să uite că Parlamentul nu poate decât să accepte sau să respingă. Cu toate acestea, rezoluția face de fapt altceva: aceasta maschează supunerea față de Statele Unite și multinaționalele sale, care sunt dintre cele mai crude și mai brutale care există. Nu spune niciun cuvânt despre partea referitoare la Honduras, deși țara este condusă de un regim de tip puci.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Trebuie să salut încheierea unuia dintre litigiile cele mai complexe din punct de vedere tehnic, sensibile politic și semnificative din punct de vedere comercial care au ajuns la Organizația Mondială a Comerțului. Cu toate acestea, consider că acest acord nu este perfect și că poate provoca unele probleme pe viitor. Prin urmare, invit Comisia să depună cu prima ocazie o evaluare a impactului efectelor acordurilor privind comerțul cu banane asupra țărilor producătoare de banane și regiunilor ultraperiferice europene până în 2020, astfel încât să remediem dificultățile acestor țări și să acționăm în consecință și, dacă este necesar, să ajustăm și să consolidăm Programul de opțiuni specifice distanței și insularității.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. − (ES) Sunt de acord cu propunerea de rezoluție atunci când menționează importanța cultivării de banane în regiunile ultraperiferice ale UE precum insulele Canare, Azore sau Madeira, unde acestea reprezintă un sector important al agriculturii. Consider, de asemenea, că sporirea ajutorului pentru producătorii de banane din aceste regiuni este un lucru pozitiv. Cu toate acestea, nu am votat pentru, deoarece, la fel ca celelalte acorduri comerciale încheiate de către UE, acesta nu ține seama de situația precară a lucrătorilor agricultori din țările în curs de dezvoltare sau de impactul negativ asupra populației. De asemenea, omite să menționeze trasabilitatea produselor sau nevoia ca UE să solicite conformitatea importurilor cu drepturile privind munca și cu standardele de sănătate similare celor care există în UE, care ar putea avea o influență hotărâtoare asupra îmbunătățirii condițiilor de viață deplorabile ale agricultorilor din țările în curs de dezvoltare. Mai mult, spre deosebire de punctul 10 din rezoluție, care declară că respingerea de către Ecuador a acordurilor multipartite încheiate între UE și Peru și Columbia este regretabilă, salut poziția adoptată de către președintele Correa cu privire la acest subiect și sprijin alternativa acestuia cunoscută ca Tratatul pentru dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE)S-a ajuns la un acord cu privire la importurile de banane în UE care nu va mai dezavantaja țările furnizoare din America Latină în comparație cu Grupul Statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP). Acesta aliniază normele privind importul de banane cu reglementările Organizației Mondiale a Comerțului. Conform acestui acord, UE își va scădea treptat tarifele la import pentru bananele din America Latină de la 176 EUR pe tonă la 114 EUR pe tonă până în 2017. M-am abținut de la vot deoarece este posibil ca acest acord să provoace o ușoară denaturare a concurenței în unele țări.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Având în vedere situația din comerțul de banane, întrucât bananele reprezintă al patrulea cel mai exportat produs agricol și producția acestora are un impact major asupra comunităților locale și întrucât sistemele de contingente tarifare au creat condiții care le permit țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) să exporte cantități substanțiale de banane în UE și a protejat un număr mare de locuri de muncă legate de producția de banane, poziția mea favorabilă cu privire la acest subiect subliniază faptul că acordurile la care s-a ajuns rezolvă multe dintre diferitele litigii care au apărut până acum.

Spunând acest lucru, doresc să accentuez că UE își va reduce treptat taxele pentru importul de banane din America Latină și, prin urmare, țările ACP exportatoare de banane vor primi sprijin suplimentar printr-un program nou: „Măsurile de însoțire pentru sectorul bananelor (BAM).”

Consider, de asemenea, că ar trebui să se țină bine seama de importanța socioeconomică a sectorului bananelor ca mijloc de realizare a coeziunii sociale și economice, datorită venitului și ocupării locurilor de muncă pe care le generează.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție deoarece consider că include recomandări importante pentru Comisie și Consiliu în ceea ce privește compensarea corectă pentru consecințele negative ale acordurilor realizate, în special în ceea ce privește regiunile ultraperiferice europene. Acordul la care s-a ajuns nu reconciliază pe deplin interesele legitime ale tuturor părților, așadar este important să se ia anumite măsuri destinate punerii în aplicare mai bune a acordurilor la diferite niveluri, în special prin evaluarea impactului asupra țărilor în curs de dezvoltare care furnizează banane și asupra regiunilor ultraperiferice din Europa. Prin urmare, ar fi importantă revizuirea și ajustarea pachetului de sprijin pentru producătorii UE în conformitate cu bugetul Programului de opțiuni specifice distanței și insularității, în special pentru departamentele franceze de peste mări Guadalupe și Martinica, Azore, Madeira și Insulele Canare.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție în urma acordului de la 15 decembrie 2009 dintre UE, un grup de țări din America Latină și SUA privind taxele vamale pentru importul de banane, care atrage atenția asupra necesității efectuării unei evaluări a impactului său asupra țărilor în curs de dezvoltare producătoare de banane și a regiunilor ultraperiferice europene și asupra necesității de a furniza o susținere adecvată pentru țările producătoare de banane din Grupul de State din Africa, zona Caraibilor și Pacific și din UE, pentru a le permite să se adapteze la realitatea nouă a pieței internaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris.(FR) Aceste acorduri au consolidat poziția dominantă a multinaționalelor din SUA, care controlează deja peste 80 % din piața mondială și acționează astfel împotriva intereselor țărilor ACP în special, ale regiunilor ultraperiferice și ale Ecuadorului. Încă o dată, producătorii mici vor fi cei care vor suferi. Trebuie să se realizeze o revizuire urgentă, radicală, a normelor privind comerțul internațional pentru a asigura că nu se mai acordă prioritate producției orientate către export. Este imperativ să ne schimbăm modelul pentru a garanta suveranitatea alimentară și dezvoltarea producției locale pentru toți. Măsurile financiare propuse de către Comisia Europeană pentru a asista producătorii ACP [măsurile de însoțire pentru sectorul bananelor (BAM)] și regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene [Programul de opțiuni specifice distanței și insularității (POSEI)] sunt insuficiente. Ar fi inacceptabil ca aceste țări să plătească prețul unei politici comerciale internaționale defectuoase. Uniunea Europeană trebuie să se asigure de realizarea evaluării impactului ținând seama de aceste argumente, dar, mai presus de toate, aceasta trebuie să își modifice legislația în mod corespunzător, astfel încât să promoveze producția durabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Potrivit termenilor din acordul semnat cu țările din America Latină, UE își va reduce treptat taxele aplicabile exporturilor de banane de la cifra actuală de 176 EUR pe tonă la valoarea finală de 114 EUR pe tonă până în 2017. Obiectivul este de a realiza o piață mondială a bananelor mai previzibilă și mai stabilă cu scopul sporirii investițiilor și a creșterii din sector și de a pune capăt unui litigiu vechi de zeci de ani bazat pe plângerile împotriva UE atunci când aceasta a introdus modificări ale taxelor vamale aplicabile bananelor în 2006.

Problema relațiilor UE cu țările terțe din sectorul bananelor include, de asemenea, tratamentul orientat către țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific prin măsuri de însoțire noi. Rămâne de văzut care măsuri vor fi adoptate pentru a ține seama în mod adecvat de interesele producătorilor din regiunile ultraperiferice care se susține că au fost deja compensate în bugetul Programului de opțiuni specifice distanței și insularității (POSEI). Având în vedere că POSEI a fost revizuit ultima oară în 2006, este inacceptabil să se susțină că aceste modificări din cadrul relațiilor comerciale din sector au fost deja luate în considerare.

Este atât urgent, cât și necesar ca măsurile de compensare să fie adoptate la revizuirea viitoare a regulamentului pentru a garanta finanțarea producătorilor de banane din regiunile europene ultraperiferice, pentru a reduce la minim impactul rezultat în urma liberalizării sectorului.

 
  
  

Recomandare: Francesca Balzani (A7-0002/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Deși sunt de acord cu poziția raportoarei cu privire la necesitatea ca Comisia și Consiliul să fie de acord să realizeze în special o evaluare a impactului consecințelor acordurilor pentru regiuni și pentru țările în curs de dezvoltare, nu sunt de acord cu modul în care a evoluat procesul, fără a realiza în prealabil evaluări ale impactului, atunci când se știa că erau vizate culturi importante pentru unele regiuni ale Uniunii Europene, precum cele ultraperiferice. În această privință, îmi exprim obiecția și mă abțin de la acest vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Am votat împotriva prezentului acord comercial internațional. Istoria comerțului internațional arată că tendința pentru monocultură nu este un model de dezvoltare economică viabil sau sustenabil. Acordurile de liber schimb încheiate în acest context sunt desconsiderate, după părerea mea. Mai mult, Uniunea Europeană are o datorie, după cum înțeleg eu acest lucru, de a-și onora angajamentele și de a furniza sprijin financiar corespunzător regiunilor ultraperiferice.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea proiectului de decizie referitor la încheierea unui acord privind comerțul cu banane. Bananele reprezintă a patra cea mai importantă cultură din lume și aduc o contribuție importantă la securitatea alimentară. Cu toate acestea, în majoritatea țărilor producătoare de banane, producția este exclusiv pentru consum intern și uneori pentru piețele regionale, cu numai 20 % din producția totală care sunt comercializate la nivel internațional. Controlul comerțului cu banane este concentrat în mâinile unui număr limitat de companii, existând numai cinci multinaționale importante care controlează peste 80 % din toate bananele comercializate la nivel internațional. La 15 decembrie 2009, UE, un grup de țări din America Latină și Statele Unite au ajuns la un acord privind tarifele vamale ale UE aplicabile importurilor de banane, încheind unul dintre cele mai prelungite și înverșunate litigii din istoria recentă a sistemului comercial multilateral. Acordul este alcătuit din trei componente de bază: un program convenit privind reducerile de tarife pentru națiunea exportatoare de banane cea mai favorizată; acordul privind modul de abordare a „produselor tropicale” și a produselor supuse „eroziunii preferințelor” în cadrul negocierilor mai extinse din OMC; un pachet financiar care se ridică la 190 de milioane EUR pentru asistența exportatorilor de banane din ACP, cunoscut ca măsurile de însoțire pentru sectorul bananelor (BAM). Litigiile privind bananele au destabilizat climatul pentru producție și comerț în țările vizate. Înțelegerea va face piața mondială de banane mai previzibilă și mai stabilă și încurajez, prin urmare, investițiile și creșterea și acordarea unei atenții sporite problemelor mai vaste referitoare la condițiile de producție din lanțurile de aprovizionare din sectorul bananelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestui raport și felicit raportoarea pentru munca pe care a depus-o. Sunt de acord cu procesul de liberalizare pentru comerțul din sectorul bananelor ca urmare a acordurilor încheiate în Organizația Mondială a Comerțului și a acordurilor bilaterale încheiate cu țările din America Centrală și de Sud. Consider totuși că este nevoie și de protejarea producătorilor europeni, care au fost mereu devotați producției și procesării bananelor și care joacă un rol social esențial în unele regiuni UE precum Guadalupe, Martinica, Madeira și Azore.

Prin urmare, consider că Consiliul și Comisia ar trebui să rezolve această situație prin efectuarea de evaluări ale impactului economic pe termen lung și prin furnizarea de sprijin financiar pentru acele regiuni, pentru a asigura că producătorii europeni rămân competitivi pe măsură ce piața bananelor se liberalizează progresiv.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris. – (CS) Am votat în favoarea acordului privind comerțul cu banane care pune capăt în mod definitiv litigiului comercial vechi de 16 ani cu privire la importurile de banane dintre UE și țările din America. Gravitatea problemei este demonstrată de hotărârile Curții Europene de Justiție, care a fost confruntată cu un regim discriminatoriu pentru importurile UE de banane. Aplaud faptul că importurile de banane sunt în sfârșit tratate pe picior de egalitate, punând capăt favoritismului nejustificat față de fostele colonii europene, fapt ce denaturează comerțul mondial de banane. Chiar și după ce condițiile comerciale au fost puse pe picior de egalitate, agricultorii până atunci favorizați din Africa, zona Caraibilor și Pacific nu vor înceta totuși să primească tratament preferențial. Ca măsură compensatorie, a fost elaborat sprijinul de 200 de milioane EUR, care se presupune că îi ajută să se pregătească pentru concurența mai dură. Mi-e teamă că mai devreme sau mai târziu va trebui totuși să acceptăm faptul că bananele africane nu pot pur și simplu să concureze cu cele din America Latină, din cauza calității mai scăzute și a costurilor de producție mai ridicate. În același timp, aș dori să îmi exprim speranța că, după încheierea cu succes a negocierilor privind bananele, atenția se va îndrepta către reducerea taxelor de import și pentru alte fructe tropicale, lucru care ar trebui să reducă prețul acestor fructe, fiind astfel în avantajul tuturor cetățenilor UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Ole Christensen, Dan Jørgensen, Christel Schaldemose și Britta Thomsen (S&D), în scris. (DA) Susținem încheierea Acordului de la Geneva privind comerțul cu banane dintre Uniunea Europeană și câteva țări din America Latină și Statele Unite ale Americii. În această privință, susținem faptul că, pe lângă ajutorul UE obișnuit, principalele țări exportatoare de banane vor primi sprijin suplimentar prin ceea ce se va numi Programul de măsuri de însoțire pentru sectorul bananelor (BAM). Ne opunem creșterii ajutorului UE pentru producătorii afectați de acord (punctele 19 și 20 din propunere) și, în general, considerăm că ajutorul agricol al UE ar trebui eliminat treptat.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea recomandării referitoare la acordurile privind comerțul cu banane deoarece consider că semnarea acestor acorduri va încheia litigiile din cadrul OMC și va contribui la stabilitatea pieței mondiale a bananelor. Cu toate acestea, chiar consider că este necesară garantarea respectării intereselor și nevoilor specifice ale producătorilor de banane din regiunile ultraperiferice, adică prin creșterea fondurilor disponibile în baza Programului de opțiuni specifice distanței și insularității (POSEI).

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Cultivarea bananelor reprezintă a patra cea mai mare piață din lume și numai un număr limitat de țări producătoare fac parte din aceasta. Din producția totală, numai 20 % este destinată comerțului internațional. La 15 decembrie 2009, UE, un grup de țări din America Latină și Statele Unite au ajuns la un acord cu privire la taxele vamale pentru importurile de banane. Acesta a pus capăt unui litigiu din Organizația Mondială a Comerțului centrat pe discriminarea europeană împotriva producătorilor din America Latină în comparație cu producătorii din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), impunând o revizuire a politicilor UE și o revizuire de la valoarea actuală de 176 EUR pe tonă la cea finală de 114 EUR pe tonă până în 2017. Prin urmare, țările ACP vor pierde din competitivitate, care, în ciuda scutirii de taxe vamale de care beneficiază, ar putea avea un impact economic și social negativ. Acordul pare să aibă câteva avantaje, dar este important să se facă o evaluare a impactului cu privire la capacitatea țărilor ACP de a reacționa la schimbările de pe piață.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Prezenta rezoluție abordează încheierea Acordului de la Geneva privind comerțul cu banane între UE și anumite țări din America Latină și a unui alt acord privind comerțul cu banane dintre UE și SUA. Am votat în favoarea acestei rezoluții nu numai pentru că aceasta solicită Comisiei să clarifice dacă instrumentul financiar asigură o creștere a sumei actuale pentru dezvoltare, dar în special deoarece acordă o atenție deosebită producătorilor europeni din acest sector agricol care se situează în regiunile ultraperiferice din Europa. Acesta este cazul insulelor Madeira, unde ratele șomajului sunt ridicate și astfel, rezoluția contribuie la sporirea coeziunii sociale și economice. Prin urmare, sper că sumele alocate pentru Programul de opțiuni specifice distanței și insularității vor fi sporite, astfel încât producătorii de banane să poată rezista concurenței create de către liberalizarea tot mai mare a acestui sector ca urmare a noilor acorduri.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat pentru aprobarea acordului privind comerțul cu banane încheiat cu 11 țări din America Latină și Statele Unite. Dându-ne avizul conform, Parlamentul European a încheiat astăzi îndelungatul război al bananelor. Salut faptul că, pentru a reduce impactul acordului asupra țărilor ACP cele mai sărace a căror economie de bază este fondată pe banane, acordul prevede un instrument de finanțare pentru a le ajuta să-și modernizeze și diversifice producția.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. – (CS) Referitor la propunerile depuse, opiniile Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică privind materialele prezentate privind modificările aduse dispozițiilor care reglementează accesul pe piețele UE ale acestei mărfi agricole și reglementările comerciale internaționale asociate pentru importuri și exporturi, aș dori să îmi declar poziția, care este în conformitate cu opinia guvernului ceh în acest domeniu. Guvernul ceh susține schimbarea regimurilor de import care modifică taxele vamale reduse percepute asupra importului acestei mărfi agricole din țările terțe și salută Acordul de la Geneva de reglementare a comercializării acestei mărfi. Producția agricolă reală și comercializarea internațională a acestei mărfi și în special accesul pe piața UE sunt probleme importante pentru multe dintre țările afectate. Ar trebui să ținem mereu seama de acest lucru atunci când elaborăm politica agricolă comună a UE. După cum sugerează textele, condițiile negociate ar trebui să ajute la instituirea unei stabilități în acest domeniu. Cu toate acestea, baza ar trebui să fie în continuare evaluarea impacturilor asupra țărilor afectate, împreună cu o estimare a dezvoltării posibile pe termen lung. În ciuda priorității acordate modificării reglementărilor privind comerțul internațional, nu ar trebui să uităm importanța acestei mărfi pentru consumatorii finali. Este important să menținem valorile nutriționale corespunzătoare ale acestui aliment și producerea sa într-un mod ecologic. Calitatea decentă nu ar trebui uitată în cele din urmă, ci mai degrabă ar trebui să i se acorde o prioritate mai mare decât cantității.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Aceste acorduri sunt pur și simplu rezultatul presiunii exercitate de către principalele multinaționale din sectorul bananelor sub supravegherea binevoitoare a OMC. Acesta stabilește condiții echitabile artificiale între țările exportatoare de banane. El aprobă de fapt politicile de salarizare respingătoare și sabotarea democrației pe care multinaționalele precum Chiquita și Dole le aduc în țările din America Latină. Nu se spune nimic despre crimele împotriva mediului. Egalitatea ar trebui instituită în contextul acordurilor de parteneriat economic, altfel nu poate exista egalitate. Până acum, Comisia Europeană a negociat contrariul egalității la nivel mondial. Acest acord este, prin urmare, o iluzie și parțial o politică dăunătoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Bananele reprezintă a patra cea mai importantă cultură din lume, după orez, grâu și porumb și trebuie așadar să salut sfârșitul unuia dintre litigiile cele mai complexe din punct de vedere tehnic, cele mai sensibile politic și importante din punct de vedere comercial care au fost vreodată înaintate OMC-ului. Consider totuși că acest acord nu este perfect și că poate provoca probleme pe viitor. Prin urmare, îndemn Comisia să prezinte cu prima ocazie o evaluare a impactului efectelor acordurilor privind comerțul cu banane asupra țărilor producătoare de banane și regiunilor ultraperiferice ale Europei până în 2020, astfel încât să remediem dificultățile acestor țări și să acționăm în consecință și, dacă este necesar, să ajustăm și să consolidăm Programul de opțiuni specifice distanței și insularității (POSEI).

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Aceste acorduri încheie o dispută în cadrul căreia, de peste de 15 ani, Europa se confruntă cu țările producătoare de banane din America Latină și Statele Unite, care au condamnat tratamentul preferențial acordat de Europa exporturilor din Grupul de state din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP).

De acum înainte, Uniunea Europeană își va reduce treptat tarifele la importul de banane din America Latină. Cu toate acestea, bananele din țările ACP vor continua să beneficieze de acces scutit de taxe în cadrul Uniunii Europene. Mai mult, principalele țări ACP producătoare de banane vor primi ajutor de la bugetul UE (în limita a 200 de milioane EUR) pentru a se putea adapta la concurența mai dură din America Latină.

Trebuie totuși să avem o grijă deosebită pentru a ne asigura că acordul nu dăunează micilor producători prin consolidarea poziției de monopol a marilor multinaționale din SUA care controlează piața de banane din țările din America Latină. Impactul acestor acorduri asupra producătorilor din țările în curs de dezvoltare și din regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene vor trebui evaluate.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În decembrie 2009 s-a ajuns la un acord care a pus capăt litigiului îndelungat referitor la banane dintre UE și Organizația Mondială a Comerțului. Acesta constă în trei mari cerințe pe care trebuie să le îndeplinească statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și din America Latină. Scopul este de a completa câteva presupuse lacune. În plus, UE se angajează să aplice taxe strict controlate pentru importurile de banane. M-am abținut de la vot întrucât unele aspecte din raport, în special cele referitoare la acordurile privind taxele vamale nu ar putea fi rezolvate complet.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Acordul de la Geneva este destinat să încheie așa-numitul „război al bananelor”. Se așteaptă și alte conflicte totuși, deoarece țările din America Latină au solicitat o reducere semnificativ mai mare a taxelor vamale. Mai mult, multe dintre țările terțe încearcă să își aducă producția de banane pe piața europeană scutite de taxe sub pretextul „tratamentului preferențial al clientului”. Acest lucru ar putea provoca daune considerabile. Încă o dată, UE a făcut unele concesii nejustificate de care, în cele din urmă, vor profita numai companiile multinaționale. Din aceste motive, am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Proiectul de decizie a Consiliului referitoare la acordurile privind comerțul cu banane dintre Uniunea Europeană și țările din Americi și America Latină este important din punctul de vedere al facilitării comercializării uneia dintre cele mai obișnuite alimente din lume, după orez, grâu și porumb. Am votat în favoarea textului doamnei Balzani deoarece acordurile precum acesta permit comercializarea mai extinsă și o mai mare diferențiere între distribuirea produsului, având în vedere că numai un număr redus de țări producătoare sunt implicate în comerțul cu banane, care este limitat la un grup select de multinaționale care controlează peste 80 % dintre bananele comercializate la nivel internațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea recomandării referitoare la acordurile privind comerțul cu banane, întrucât aceste acorduri încheie litigiile din Organizația Mondială a Comerțului și contribuie la stabilitatea pieței mondiale a bananelor. Consider totuși că este esențial să asigurăm respectarea intereselor și nevoilor specifice ale producătorilor de banane din regiunile ultraperiferice, în special prin creșterea fondurilor disponibile pentru Programul de opțiuni specifice distanței și insularității (POSEI). Situația din Uniunea Europeană este foarte specială, întrucât bananele reprezintă a patra cea mai importantă cultură din lume și există numai un număr limitat de țări producătoare de banane. Numai 20 % din producția totală este comercializată la nivel mondial.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) La 15 decembrie 2009, UE, un grup de țări din America Latină și Statele Unite au ajuns la un acord cu privire la tarifele vamale ale UE aplicabile importurilor de banane, punând capăt litigiului îndelungat cu privire la tratamentul preferențial al UE pentru importurile de banane din țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) în detrimentul bananelor din America Latină. Conform înțelegerii, UE va scădea treptat taxele aplicabile importurilor de banane din America Latină de la nivelul actual de 176 EUR/tonă la 114 EUR/tonă până în 2017, fapt care va avea în mod normal un impact negativ asupra țărilor ACP producătoare de banane și regiunilor ultraperiferice ale UE. Prin urmare, este important să se evalueze cu atenție repercusiunile acordului și să se adopte măsuri de sprijin adecvate pentru producătorii din țările ACP și din regiunile ultraperiferice din UE. În această privință, pe lângă ajutorul suplimentar planificat pentru principalele țări ACP exportatoare de banane, cunoscute ca măsurile de însoțire pentru sectorul bananelor (BAM), este esențial să aducem modificări la pachetul de sprijin pentru producătorii domestici UE în limita bugetului Programului de opțiuni specifice distanței și insularității (POSEI), astfel încât să îi ajutăm să se adapteze la efectele schimbărilor de pe piața mondială a bananelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Bananele reprezintă a patra cea mai importantă cultură din lume și contribuie în mod considerabil la securitatea alimentară mondială. Cu toate acestea, numai 20 % din producție este comercializată la nivel internațional. Comerțul este concentrat în mâinile a numai cinci companii multinaționale importante, care controlează peste 80 % din toate bananele comercializate la nivel internațional.

La 15 decembrie 2009, UE a ajuns la un acord cu Statele Unite și un grup de țări din America Latină cu privire la un nou regim tarifar, punând capăt disputei prelungite referitoare la faptul că țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) puteau exporta banane în Europa la tarife avantajoase, denaturând piața în detrimentul producătorilor din America de Sud. Acordul va face ca piața mondială a bananelor să fie mai previzibilă și mai stabilă și, astfel, să încurajeze investițiile și creșterea din acest sector.

Parlamentul ar trebui să asigure acum că Comisia și Consiliul prezintă inițiative specifice pentru consolidarea poziției comerciale a cultivatorilor de banane; aceștia ar trebui să furnizeze cât mai curând posibil Parlamentului o evaluare a impactului cu privire la consecințele acordului asupra țărilor în curs de dezvoltare producătoare de banane și regiunilor ultraperiferice din Uniunea Europeană. În sfârșit, nu ar trebui să încercăm sub nicio formă să finanțăm țările ACP producătoare de banane prin realocarea de fonduri din cooperarea pentru dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. Am votat în favoarea acesteia deoarece UE a fost acuzată de încălcarea normelor comerciale prin importarea de banane din țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific fără a aplica nicio taxă, deși impunea taxe mari altor țări. Prin urmare, salut încheierea acestui război comercial.

 
  
MPphoto
 
 

  Patrice Tirolien (S&D), în scris.(FR) Separarea Acordului de la Geneva de celelalte acorduri pe care Comisia le-a negociat ulterior este imposibilă. La scurt timp după semnarea Acordului de la Geneva, Columbia și Peru au obținut o reducere tarifară mai mare, dovedind astfel că acordul nu furnizează nicio securitate juridică și că nu a soluționat litigiul privind bananele, după cum pretinde. Tratamentul diferențiat a determinat Ecuadorul și Guatemala să solicite egalitate de tratament și să amenințe depunerea de alte recursuri la OMC. Mai mult, acest acord dăunează grav unui sector care furnizează nenumărate locuri de muncă nu numai în țările noastre partenere din ACP, ci și în regiunile ultraperiferice. Ajutorul pe care îl furnizează UE pentru a sprijini producătorii din regiunile ultraperiferice a fost calculat pe baza legilor aprobate în cadrul OMC în 2006. Cu toate acestea, nici acordul din decembrie 2009 și nici acordul cu țările Andine nu au fost anticipate în POSEI. În ceea ce privește ajutorul alocat producătorilor din ACP, nu este suficient să le permitem să se adapteze la noua situație tarifară. Aprobarea acestui acord înseamnă sprijinirea Comisiei într-o strategie care este inconsecventă cu efortul UE în favoarea regiunilor ultraperiferice și a țărilor ACP.

 
  
  

Report Francesca Balzani (A7-0003/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Ținând seama de pozițiile exprimate în declarațiile mele anterioare privind votul și deoarece nu sunt de acord cu modul în care a evoluat procesul, fără a se realiza în prealabil evaluări ale impactului, atunci când se știa că erau vizate culturi importante pentru unele regiuni ale Uniunii Europene, precum cele ultraperiferice, mă abțin de la acest vot pentru a-mi demonstra obiecția.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris. (IT) Bananele reprezintă a patra cea mai importantă cultură din lume, după orez, grâu și porumb, și contribuie în mod semnificativ la securitatea alimentară.

În decembrie 2009, Uniunea Europeană, un grup de țări din America Latină și Statele Unite au ajuns la un acord privind tarifele vamale ale UE aplicabile importurilor de banane. Încheierea acestui acord a pus capăt unuia dintre litigiile cele mai prelungite din istoria recentă a sistemului comercial multilateral. Politicile UE privind importul de banane au fost recent subiectul unei discuții lungi de un deceniu în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, întorcând UE împotriva unor producători de banane din America Latină și SUA.

Nu putem ignora totuși posibilitatea ca schimbările tarifare care rezultă din punerea în aplicare a acordului să aibă un impact negativ asupra viabilității producătorilor de banane proprii Uniunii. Prin urmare, solicit Comisiei să se asigure de realizarea unei evaluări a impactului serioase, independente, în următoarele luni pentru a găsi toate efectele negative și consecințele intrării în vigoare a acordului pentru producătorii UE de banane. Aceasta ar trebui poate să revizuiască și la nivelurile superioare ale măsurilor de ajutor în baza POSEI (Programul de opțiuni specifice distanței și insularității).

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de abrogare a Regulamentului Consiliului privind contingentele tarifare aplicabile bananelor. Regimul de import al UE a permis intrarea anuală în UE a 775 000 de tone de fructe din țările ACP scutite de taxe, aplicând un tarif vamal de 176 EUR/tonă bananelor de la alți exportatori (furnizori din națiunile cele mai favorizate). Multe țări din America Latină au insistat îndelung asupra faptului că acest regim de import a făcut discriminare în mod ilegal în favoarea țărilor ACP și a încălcat normele OMC privind restricțiile cantitative. Conform termenilor înțelegerii, UE își va diminua treptat tarifele pentru exporturile de banane din America Latină până când acestea vor ajunge la nivelul de 114 EUR/t. Acordul cuprinde, de asemenea, o clauză care afirmă că exportatorii de banane din America Latină vor renunța la toate acuzațiile împotriva UE în OMC: „după ce OMC va confirma noul program tarifar al UE, țările furnizoare de banane din America Latină vor renunța la toate litigiile cu UE referitoare la banane din cadrul OMC și la toate acuzațiile aduse împotriva UE după aderarea la Uniune a noilor state membre sau atunci când UE își va modifica tariful aplicabil bananelor în 2006 și nu vor mai solicita alte reduceri tarifare în cadrul Rundei Doha.”

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la taxele vamale aplicabile bananelor care vizează aplicarea de noi taxe prevăzute în Acordul de la Geneva, a cărui semnare ar trebui să sporească stabilitatea și previzibilitatea pieței mondiale a bananelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) La 15 decembrie 2009, UE, un grup de țări din America Latină și Statele Unite au ajuns la un acord cu privire la taxele vamale aplicabile importurilor de banane. Acesta a încheiat un litigiu din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului centrat pe discriminarea europeană împotriva producătorilor din America Latină în comparație cu producătorii din Africa, zona Caraibilor și Pacific, impunând o revizuire a politicilor UE și o reducere treptată de la actuala valoare de 176 EUR pe tonă la o valoare finală de 114 EUR pe tonă până în 2017. În urma aprobării Acordului de la Geneva privind comerțul cu banane, va fi esențial să se facă modificările și corecturile legislative necesare care îi vor garanta punerea în aplicare eficientă. În această privință, actualul Regulament (CE) nr. 1964/2005 al Consiliului privind contingentele tarifare pentru banane, care prevede o taxă de 176 EUR pe tonă, trebuie revocat.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Contingentele tarifare aplicabile comerțului cu banane au fost stabilite în Regulamentul (CE) nr 1964/2005 al Consiliului. În urma negocierilor recente dintre Uniunea Europeană și țările producătoare de banane care au dat naștere unor noi acorduri – și anume Acordul de la Geneva – și au pus capăt litigiilor prelungite din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, este necesar să abolim regulamentul menționat mai sus. Deși nu a fost posibil să se ajungă la un consens total, salut acest progres către angajamentul final al UE cu privire la includerea acestei chestiuni în următoarea rundă de negocieri și îmi exprim acordul deplin pentru revocarea contingentelor tarifare stabilite în Regulamentul (CE) nr 1964/2005 al Consiliului din 29 noiembrie 2005.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Prezentul acord este un exemplu bun al puterii multinaționalelor și al rolului Organizației Mondiale a Comerțului ca forum care le apără interesele. Acesta ne arată, încă o dată, faptul că Uniunea Europeană se consideră un instrument în serviciul intereselor monopolurilor transnaționale. Prin acest acord, cota de piață a multinaționalelor SUA, care deja controlează astăzi peste 80 % din comerțul de banane din lume – interese pe care Comisia consimte că a încercat să le „calmeze”cu acest acord – va crește și mai mult.

Aceste multinaționale sunt cele care sunt acuzate și denunțate pentru încălcarea drepturilor omului, pentru confiscarea de terenuri de la persoanele indigene și încurajarea condițiilor de muncă vecine cu sclavia, toate pentru a promova modele de producție intensive, nedurabile din punct de vedere ecologic. La rândul său, acordul – după cum admite chiar și raportoarea – va pune în pericol supraviețuirea a mii de producători mici și mijlocii atât din țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific, cât și din țările europene.

Producătorii de dimensiuni mici și mijlocii, dreptul social și al muncii și conservarea mediului continuă să fie sacrificate în numele liberului schimb, transformate în vorbe în vânt în dezbaterea oficială și călcate în picioare în fiecare zi în practică, după cum vedem din nou.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat pentru această rezoluție de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1964/2005 al Consiliului privind taxele vamale aplicabile bananelor. Acest lucru este necesar ca urmare a votului de acordare a avizului conform acordului privind comerțul cu banane aprobat în OMC.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Cedarea în fața șantajului multinaționalelor și rambursarea retroactivă a taxelor vamale este o aberație. Uniunea Europeană ar putea avea bunul simț de a folosi milioanele pe care îi toacă pentru această chestiune pentru a ușura suferința populațiilor de peste mări care vor fi victimele acordurilor încheiate chiar în momentul în care acestea sunt lovite de criză.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Trebuie să salut încheierea unuia dintre litigiile cele mai complexe din punct de vedere tehnic, sensibile politic și semnificative din punct de vedere comercial care au ajuns la Organizația Mondială a Comerțului. În urma adoptării acestui nou acord, trebuie să punem în conformitate Regulamentul (CE) nr. 1964/2005 al Consiliului. Acesta trebuie să fie abrogat pentru a fi în conformitate cu acordul privind reducerea ratelor tarifare, care necesită scăderea acestora de la valoarea actuală de 176 EUR/tonă la 114 EUR/tonă până în 2017.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Judecând după explozia de „entuziasm” cu care unii deputați în acest Parlament au întâmpinat votul privind reducerea taxelor pentru bananele importate din America Latină, a devenit clar faptul că mulți dintre colegii deputați nu înțeleg cât de important este acest subiect pentru Uniunea Europeană. În fiecare an aprobăm un buget care include finanțarea pentru ajutor, inclusiv ajutorul pentru țările din America Latină. Dacă astăzi reducem taxele de import aplicabile bananelor din America Latină, acest produs va deveni mai competitiv. Acest lucru înseamnă că va crește numărul de banane cultivate și că se vor crea noi locuri de muncă, ceea ce va permite reducerea asistenței financiare pentru țările din America Latină. Asta înseamnă că Uniunea Europeană va face economii substanțiale pentru fondurile destinate relațiilor cu țările în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, aceasta este deja următoarea problemă pe ordinea de zi. Am sprijinit această inițiativă cu bună știință, fără să zâmbesc.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) După orez, grâu și porumb, bananele reprezintă a patra cea mai importantă cultură alimentară din lume. În 2008, numai în UE s-au vândut 5,4 milioane de tone de banane. Cu toate acestea, UE se confruntă cu o problemă. Cinci corporații multinaționale controlează 80 % din comerțul internațional de banane. Litigiul dintre UE și Organizația Mondială a Comerțului care a durat peste zece ani și care a vizat tratamentul preferențial acordat de UE importurilor de banane din țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) în comparație cu cele din America Latină a fost în sfârșit încheiat printr-un acord la care s-a ajuns în decembrie 2009. M-am abținut deoarece nu este posibil să garantăm că am ținut seama în mod corespunzător de interesele legitime ale tuturor părților implicate.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea raportului doamnei Balzani referitor la abrogarea regulamentului Consiliului din 2005 privind taxele vamale aplicabile bananelor din țările din America Latină. Problema a fost dezbătută și în cadrul OMC, întrucât unele țări din America Latină au denunțat natura discriminatorie și ilegală a regulamentului privind regimul de import al UE, care a inclus contingente tarifare pentru țările din America de Sud și concesii pentru țările ACP. Am considerat că este datoria mea să votez în favoarea abrogării unui regulament care nu a provocat decât conflicte la nivel internațional și a destabilizat producția și mediul comercial din țările vizate. Noul acord va face ca piața globală a bananelor să fie mai previzibilă și mai stabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului A7-0003/2011, dar susțin ideea că ar trebui prezentată o evaluare a impactului consecințelor asupra regiunilor ultraperiferice, întrucât cultivarea bananelor este esențială pentru economia locală din multe dintre aceste regiuni. Întrucât regulamentul de instituire a Programului de opțiuni specifice distanței și insularității (POSEI) este în curs de revizuire, Comisia trebuie să examineze posibilitatea protejării împotriva consecințelor externe negative ale acestui acord în regiunile menționate anterior. Acordul de la Geneva privind comerțul cu banane între Uniunea Europeană și țările din America Latină precum Brazilia, Columbia, Costa Rica, Ecuador, Guatemala, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Peru și Venezuela a determinat reducerea taxelor vamale pentru importurile de banane până în 2017. Legislația internă europeană va trebui să fie adaptată prin revocarea Regulamentului (CE) nr. 1964/2005 privind taxele vamale aplicabile bananelor. Eventualul rezultat al acordului, adică liberalizarea treptată a sectorului și deschiderea pieței europene la importurile de banane va avea în mod inevitabil consecințe negative pentru producția internă europeană de banane, care trebuie remediate.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Bananele reprezintă a patra cea mai importantă cultură din lume, după orez, grâu și porumb și contribuie în mod semnificativ la securitatea alimentară. Cu toate acestea, în majoritatea țărilor producătoare de banane, producția este exclusiv pentru consum intern și uneori pentru piețele regionale, cu numai 20 % din producția totală care sunt comercializate la nivel internațional. Potrivit informațiilor furnizate în raport, consumatorii UE au cumpărat peste 5,4 milioane de tone de banane în 2008. UE a importat aproape 90 % din bananele pe care le-a consumat [72,5 % din America Latină și 17 % din țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP)]. Prin urmare, sunt convins de importanța acestui acord și îmi confirm votul în favoarea acordului la care s-a ajuns.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) La 31 mai 2010, Acordul de la Geneva privind comerțul cu banane între Uniunea Europeană și Brazilia, Columbia, Costa Rica, Ecuador, Guatemala, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Peru și Venezuela a fost semnat, oferind o reducere treptată a taxelor vamale aplicabile importurilor de banane din acele țări. O primă tranșă, care a fost aplicată retroactiv de la 15 decembrie 2009, data inițierii acordului, a redus taxa la 148 EUR/tonă. Reducerile ulterioare vor fi aplicate în șapte tranșe anuale, cu o posibilă înghețare de până la doi ani dacă există o întârziere în a ajunge la un acord cu privire la modalitățile pentru produsele agricole în cadrul Rundei Doha din Organizația Mondială a Comerțului. Contingentul tarifar final de 114 EUR/tonă ar trebui realizat până la 1 ianuarie 2019 cel târziu. Prin urmare, în urma încheierii acestui acord, este necesară acum revocarea Regulamentului (CE) nr. 1964/2005 al Consiliului din 29 noiembrie 2005, care a stabilit taxa vamală aplicabilă importurilor de banane din națiunea cea mai favorizată a UE la 176 EUR/tonă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Semnarea Acordului internațional de la Geneva privind comerțul cu banane între UE și țările din America Latină precum Brazilia, Columbia, Costa Rica, Ecuador, Guatemala, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Peru și Venezuela vizează reducerea progresivă până în 2017 a taxelor vamale aplicabile bananelor importate.

Prin urmare, legislația internă europeană va trebui adaptată la termenii acestui acord. Acest lucru va însemna revocarea Regulamentului (CE) nr. 1964/2005 privind taxele vamale aplicabile bananelor, pe care o votăm astăzi. Condițiile acestui acord, adică liberalizarea progresivă a sectorului și deschiderea pieței europene la importurile de banane, vor avea în mod inevitabil consecințe pentru producția internă din acest sector.

Este urgent ca Comisia Europeană să prezinte o evaluare a impactului privind consecințele pentru regiunile ultraperiferice precum Madeira, care este regiunea din care provin. Producția de banane este esențială pentru economia diferitelor regiuni ultraperiferice al căror statut, stabilit în Tratatul de la Lisabona necesită, după opinia mea, realizarea unor ajustări viitoare la Programul de opțiuni specifice distanței și insularității (POSEI).

 
  
  

Raport: Karl-Heinz Florenz (A7-0229/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Aprob prezentul raport deoarece ține seama de nevoia actuală de a integra și spori funcționalitatea și eficiența eliminării deșeurilor de echipamente electrice și electronice. În ciuda cifrelor pozitive, potrivit cărora aproximativ 85 % din acest tip de deșeuri sunt colectate, s-a descoperit totuși că dacă se compară cantitatea colectată cu cantitatea acestor echipamente vândute pe piață, se va observa că 65 % din echipamentele vândute sunt colectate, în timp ce mare parte din aceste informații nu sunt raportate autorităților sau nu sunt procesate adecvat.

Aprob, de asemenea, ideea că punerea în aplicare a directivei ar putea crește rata de deșeuri procesate și raportate, în special cu privire la rata de colectare, responsabilitatea pentru realizarea obiectivului de colectare și responsabilitatea consumatorilor. Aplicarea directivei va furniza reguli mai clare privind standardele de colectare, procesare și reciclare și informații mai clare privind costurile care decurg din colectare și procesare.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Indiferent că este din punct de vedere economic sau al mediului, tratarea deșeurilor a devenit o problemă importantă în această societate de consum în care trăim. Reciclării deșeurilor în Europa i-a fost acordat un loc important în această perioadă de sesiune: prin directiva privind deșeurile de echipamentele electrice și electronice și rezoluția privind gestionarea deșeurilor în Campania, ne-am făcut cunoscută opinia cu privire la un subiect de ordin tehnic și politic. Nimeni nu va fi surprins de faptul că, în fiecare an, producem tot mai multe deșeuri de echipamente electrice și electronice. Aceste produse vizate sunt de fapt toate cele pe care le folosim în viața noastră de zi cu zi (telefoane, televizoare, calculatoare și așa mai departe). Se estimează că numai o treime din cele 9 milioane de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice produse în fiecare an sunt reciclate. Scopul acestei directive este de a crește această rată și de a stopa risipirea, însă este vorba și despre a face producătorii să fie mai responsabili. De fapt, solicităm statelor membre să se asigure că producătorii achită notele de plată pentru colectarea și tratarea produselor care trebuie reciclate. Consumatorii, care aduc deja o contribuție semnificativă la gestionarea deșeurilor, trebuie să fie susținuți și asistați în această misiune de către comercianții cu amănuntul și vânzătorii de produse.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris. (IT) Consider că utilizarea eficientă și inovatoare a energiei, materialelor și resurselor este un aspect esențial într-o economie globalizată.

După cum subliniază raportul în cauză, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) reprezintă sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE. Directiva DEEE care este în prezent în vigoare solicită statelor membre să realizeze colectarea separată de deșeuri de echipamente electrice și electronice și stabilește obiective de recuperare și reciclare.

Pe durata procesului de reexaminare a directivei, au ieșit la iveală o serie de probleme referitoare la punerea în aplicare. A apărut în special problema extinderii domeniului de aplicare a directivei. Experiența cu directiva a scos la iveală o uriașă diversitate a interpretărilor și a aplicării acesteia în statele membre. Propunerea unei liste de produse definitivă nu va fi posibilă deoarece piața de electrice și electronice se schimbă rapid, așadar directiva ar trebui să fie revizuită în continuu și nu va fi niciodată la zi.

Prin urmare, consider că este esențial să se lucreze în direcția unei mai bune armonizări a Directivei privind DEEE și, de asemenea, să se reducă costurile administrative pentru întreprinderile mici și mijlocii din sector, fără a dăuna nivelului de protecție a mediului.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea propunerii de directivă privind deșeurile de echipamente electrice și electronice. deșeurile de echipamente electrice și electronice reprezintă sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din Europa și, prin urmare, ne confruntăm cu o serie de provocări. Potrivit evaluării Comisiei a impactului, se colectează deja 85 % din deșeurile de echipamente electrice și electronice. O comparație între cantitatea de deșeuri de echipamente colectată și numărul de aparate care intră pe piață produce o cifră de 65 % ca proporție de aparate vândute care vor fi ulterior colectate. Cu toate acestea, aceste cantități nu sunt raportate în registrele oficiale și, de fapt, multe dintre deșeurile vizate nu sunt tratate în mod adecvat: Oficial, numai 33 % din deșeurile de echipamente sunt raportate, colectate și tratate în conformitate cu dispozițiile din directivă. Prin urmare, provocarea din revizuirea actuală este de a crește aceste rate. Eforturile pentru împiedicarea expedierilor ilegale trebuie să înceapă în special de la nivelul statelor membre. Este responsabilitatea statelor membre să se asigure că directiva este pusă în aplicare și, în special, că această punere în aplicare este pusă în vigoare și monitorizată. Mari cantități de deșeuri de echipamente sunt încă expediate în mod ilegal în țările din afara UE. De prea multe ori, aceste echipamente sunt declarate ca folosite, dar funcționale și, în baza acestui fapt, sunt exportate dincolo de Uniune. Cu ajutorul directivei, trebuie să se introducă o distincție și mai clară între deșeuri și echipamentele folosite.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris. – (CS) Am votat în favoarea raportului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice care abordează o problemă foarte actuală. Pe de o parte, este adevărat că vor exista consecințe inevitabile asupra mediului și sănătății dacă aceste echipamente nu sunt tratate corespunzător. Pe de altă parte, aici abordăm problema pierderii de materii prime, care este una dintre principalele chestiuni din economia globalizată. Potrivit informațiilor disponibile, 85 % din deșeurile electronice sunt în prezent reciclate, deși numai 33 % dintre aceste deșeuri sunt înregistrate oficial și tratate în conformitate cu prevederile directivei UE, desigur. Nu pot sprijini fără echivoc opinia Comisiei ENVI, potrivit căreia costurile legate de colectarea, procesarea, exploatarea și eliminarea prin metode ecologice a deșeurilor de echipamente electrice și electronice ar trebui suportate pe baza principiului „poluatorul plătește”. Dimpotrivă, sunt de părere că producătorii, comercianții cu amănuntul și consumatorii nu ar trebui să plătească pentru colectarea deșeurilor din gospodării și transportarea la punctele de colectare și sunt de părere că responsabilitatea pentru acest lucru se află acum direct în mâinile autorităților locale. În același timp, nu cred că este dificil ca producătorii să aibă opțiunea, la vinderea unui produs nou unui consumator, de a indica costurile pentru colectarea și reciclarea produsului. Aș considera acest lucru avantajos pentru informarea consumatorilor cu privire la aceste costuri, iar acest lucru îi va încuraja să se comporte într-un mod responsabil față de mediul înconjurător.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Prevenirea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) și reutilizarea și reciclarea acestor deșeuri sunt esențiale pentru producția și consumul durabil. Este vital să reducem cantitatea de deșeuri care trebuie eliminată și să contribuim la utilizarea eficientă a resurselor. Solicit o îmbunătățire a performanței ecologice a tuturor operatorilor implicați în ciclul de viață al echipamentelor electrice și electronice, și anume producătorii, distribuitorii și consumatorii și, în special, acei operatori direct implicați în colectarea și tratarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Colectarea separată este o condiție prealabilă pentru a asigura tratamentul specific și reciclarea DEEE și este necesar să atingem nivelul ales de protecție a sănătății umane și a mediului. Fac un apel la consumatori să contribuie în mod activ la reușita acestei colectări. În acest scop, ar trebui create instalații convenabile pentru returnarea DEEE, inclusiv puncte de colectare publice unde gospodăriile ar trebui să își aducă deșeurile cel puțin scutite de taxe.

 
  
MPphoto
 
 

  Jorgo Chatzimarkakis (ALDE), în scris. − (DE) În termeni generali, Partidul Democratic Liber german (FDP) din Parlamentul European susține directiva privind eliminarea deșeurilor. Cu toate acestea, subiectul modulelor fotovoltaice rămâne o problemă. Nu există niciun motiv întemeiat pentru excluderea din regulamente a întregului sector. Avem o gamă largă de legi care reglementează sursele de deșeuri. Prin urmare, nu este clar de ce o industrie întreagă, care ne așteptăm să producă cantități substanțiale de deșeuri, este scutită. Din acest motiv, unii dintre deputații FDP din Parlamentul European s-au abținut de la votarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Sunt complet de acord cu scopul prezentei directive și sunt convinsă de nevoia de a selecta deșeurile pentru a reduce impactul acestora asupra mediului și pentru a crește cantitatea reciclată. Este nevoie de două modificări pentru a realiza acest lucru: aparatele electrocasnice folosite trebuie eliminate în mod corespunzător, iar gestionarea lor trebuie îmbunătățită. Directiva le abordează pe amândouă, din motive cu care sunt complet de acord.

Cu toate acestea, trebuie să subliniez câteva deficiențe majore. În primul rând, obiectivele stabilite sunt prea ambițioase și ar putea fi contraproductive. Consider, de asemenea, că costurile de eliminare ar trebui incluse într-un sistem mai larg de stimulente și penalizări și că ar trebui să fie transparente pentru cei care trebuie să le suporte. În afară de asta, apar câteva aspecte foarte importante. Cred, de exemplu, că informațiile pentru consumatori ar trebui să fie furnizate în cel mai eficient mod posibil, astfel încât să se evite ca oamenii să dezvolte obiceiuri greșite din cauza lipsei de informații. Având în vedere obiectivele și structura generală ale directivei, sunt în favoarea adoptării acesteia.

Sunt sigură totuși că este loc de modificare a detaliilor care consider că ar trebui îmbunătățite și mă refer în special la sarcina suplimentară pe care colectarea aparatelor de mici dimensiuni în vederea eliminării o va plasa asupra comercianților cu amănuntul. Realizarea acestor modificări include compromisuri între sănătatea mediului și durabilitatea stilului nostru de viață.

 
  
MPphoto
 
 

  Jurgen Creutzmann (ALDE), în scris. − (DE) În termeni generali, Partidul Liber Democrat german din Parlamentul European susține directiva privind eliminarea deșeurilor. Cu toate acestea, subiectul modulelor fotovoltaice rămâne o problemă. Nu există niciun motiv întemeiat pentru excluderea din regulamente a întregului sector. Avem o gamă largă de legi care reglementează sursele de deșeuri. Prin urmare, nu este clar de ce o industrie întreagă, care ne așteptăm să producă cantități substanțiale de deșeuri, este scutită. Din acest motiv, m-am abținut de la votarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Consider că, la nivel european, în procesul de valorificare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), un rol important trebuie să îl joace și producătorii. Nu trebuie uitat faptul că valorificarea DEEE este o sursă importantă de materii prime secundare, motiv pentru care producătorii ar trebui să încurajeze consumatorii să participe cât mai mult la acest proces. O abordare responsabilă din partea producătorilor încurajează inovarea și contribuie, pe termen lung, la garantarea competitivității, obiective care sunt în concordanță cu Strategia 2020 a Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Am votat pentru acest raport întrucât consider că este nevoie de o eficientizare sporită a gestionării deșeurilor electrice și electronice, având în vedere bilanțul necorespunzător de până în prezent, cât și faptul că aceste deșeuri au un ritm de creștere accelerat. Prin modificarea actualei directive se vor putea ameliora ratele de colectare, se va îmbunătăți legislația referitoare la exportul ilegal și se va realiza o distribuire mai echitabilă a responsabilităților legate de gestionarea deșeurilor electrice și electronice. În plus față de avantajele de ordin de mediu, această modificare va avea și un impact socio-economic pozitiv, în sensul creării de noi locuri de muncă în sectorul colectării, tratamentului și reciclării echipamentelor electrice și electronice uzate.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, deoarece acesta prezintă propuneri care ar trebui să contribuie la reducerea sarcinilor administrative și consolidarea protecției mediului și a sănătății umane prin prevenirea sau atenuarea efectelor adverse rezultate în urma gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice, cu beneficii pentru societate.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Deșeurile de echipamente electrice și electronice au crescut exponențial în întreaga Europă și astăzi, procesarea și reciclarea acestora constituie o problemă deosebit de importantă în context european. Pe lângă problemele privind mediul și sănătatea publică, care reprezintă o preocupare în sine, eșecul de a reutiliza materiile prime duce la ineficiență și costuri suplimentare în sistemul de producție, care ar putea fi soluționate prin utilizarea mai eficientă a materialelor care constituie echipamentul vizat.

Întrucât acum suntem mai luminați cu privire la produsele acoperite de directivă, aș dori ca UE să utilizeze cu mult mai eficient mecanismele și echipamentele electronice și electrice și să le reutilizeze într-o manieră sigură pentru mediu și responsabilă din punct de vedere social.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Este absolut crucial să stabilim reguli și obiective clare pentru gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), pentru a consolida în mod durabil piața internă și îmbunătăți calitatea mediului în Uniunea Europeană, precum și pentru a recupera materiile prime strategice. Chiar trebuie să știm cum să utilizăm mai eficient resursele disponibile, în special având în vedere limita cunoscută a materiilor prime, și să prețuim bogăția sau valoarea adăugată pe care o reprezintă deșeurile în economia noastră. Având în vedere discrepanțele din UE privind colectarea DEEE – de la 16 kg pe an de persoană la numai 1 kg – aș dori să subliniez nevoia de a asigura un efort mai mare pentru armonizare, iar un minim de 4 kg de persoană până în 2012 ar fi perfect rezonabil. Într-o Europă dezvoltată, este important să realizăm obiectivul privind colectarea a 85 % din deșeurile de echipamente electrice și electronice până în 2016 (conform proiectului de amendament pe care l-am depus în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară) și reciclarea a între 50 % și 75 % din acestea. Aș dori să subliniez și propunerea pe care am făcut-o și care a fost adoptată în comisie, ca statele membre să prezinte anual informații cu privire la volumurile de DEEE generate.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Sursele de deșeuri de echipamente electrice și electronice sunt în creștere în Uniunea Europeană. Ținând seama de această realitate, se propune un amendament la directiva din 2002, care a fost în vigoare până acum. Colectarea și procesarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice sunt importante și necesare, având în vedere nu numai potențialele consecințe ale acestor deșeuri pentru mediu și sănătate publică, ci și pierderea de materii prime secundare în cazul nerealizării proceselor, ceea ce reprezintă o problemă gravă. Aproximativ 85 % din deșeurile de echipamente electrice și electronice produse sunt deja colectate în UE. Cu toate acestea, există expedieri ilegale ale acestor deșeuri în afara UE, ceea ce consolidează rolul important al statelor membre în monitorizarea și verificarea colectării și procesării.

Directiva propusă oferă diferite abordări posibile pentru statele membre: de la limitarea numărului de companii autorizate să colecteze deșeurile de echipamente, prin creșterea numărului de puncte de colectare, la forțarea producătorilor să creeze sisteme de stimulare a consumatorilor să predea deșeurile de echipamente. Oricum, obiectivul este mai multă reciclare și o reutilizare sporită. Prin urmare, noi am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Adam Gierek (S&D), în scris.(PL) Deșeurile de echipamente electrice și electronice sunt reciclate în moduri complet diferite. Deșeurile electrice sunt demontate și apoi reciclate, în timp ce deșeurile electronice, în urma demontării inițiale, sunt supuse procesării chimice. Aceste două grupuri diferă considerabil în ceea ce privește greutatea, ceea ce înseamnă că rata de colectare pentru deșeurile electrice va fi mai ridicată, în timp ce deșeurile electronice, care sunt bogate în aur, argint și elemente terestre rare, ajung adesea la depozitul de deșeuri. În domeniul echipamentelor electrice și electronice, progresul înseamnă o durată de viață cu utilizare mai îndelungată, o reducere a greutății aparatelor individuale ca urmare a reducerii dimensiunilor și o reducere a consumului de energie. O parte din activitatea noastră inovatoare ar trebui direcționată către aceste scopuri, iar acest lucru ar trebui să includă proiectarea pentru a facilita recuperarea.

Din păcate, prevederile acestei directive nu stimulează inovația, iar sursele de deșeuri cresc în ritm înfricoșător. Pentru a realiza această propunere, ar trebui impusă o taxă corespunzătoare pentru producător sau importator la intrarea pe piață a unui produs. Fondurile obținute astfel pot fi folosite de către întreprinderile mici și mijlocii inovatoare care sunt implicate în recuperarea bazată pe piață a materialelor secundare din deșeurile de echipamente electrice și electronice.

Această directivă transmite statelor membre necesitatea administrativă de a organiza colectarea și procesarea ulterioară a structurilor foarte diferite și complexe care sunt, de asemenea, foarte dificil de reciclat. Aceste produse ajung pe piețele acestor țări și ar trebui să fie supuse legilor pieței de acolo. Din păcate, faptul că mecanismele pieței nu sunt utilizate în mod adecvat pentru reciclarea produselor înseamnă că proiectul de rezoluție trebuie lucrat mai mult. Prin urmare, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Goebbels (S&D), în scris.(FR) Am votat în favoarea directivei deoarece returnarea și reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice este categoric necesară.

Cu toate acestea, Parlamentul European aplică standarde duble stipulând că toate deșeurile de echipamente electrice și electronice, inclusiv veiozele și aparatele de mici dimensiuni pentru îngrijirea corpului, precum echipamentele de bărbierit sau periuțele de dinți, ar trebui să intre în domeniul de aplicare a directivei, în timp ce modulele fotovoltaice sunt scutite.

Deși ar trebui încurajată energia solară, modulele fotovoltaice conțin materiale care sunt cel puțin la fel de dăunătoare mediului ca o periuță de dinți electrică.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Grossetête (PPE), în scris.(FR) Publicul are dreptul să știe dacă costul unui produs nou include costurile pentru colectarea, tratarea și eliminarea acestuia, prin etichetarea corespunzătoare. Regret faptul că această măsură nu a fost adoptată astăzi de către Parlament și voi face o campanie, pe durata negocierilor, pentru ca această eco-contribuție vizibilă să fie menținută în statele membre în care este practicată.

Numai o treime din cele 9 milioane de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice produse în fiecare an în Europa sunt colectate și tratate corespunzător. Trebuie să promovăm reutilizarea, reciclarea și recuperarea tuturor acestor deșeuri cât mai urgent posibil.

Statele membre trebuie să se asigure, de asemenea, că distribuitorii instituie regimuri de colectare și conștientizare corespunzătoare pentru anumite tipuri comune de deșeuri, precum telefoanele mobile folosite, din care nu se recuperează suficient astăzi.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Trebuie să stabilim un sistem de gestionare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice ambițios care să implice în același timp autoritățile, fabricanții și consumatorii, tuturor cărora trebuie să li se reamintească responsabilitățile. Evident, pentru a realiza acest lucru în cele mai bune condiții posibil, sarcinile administrative asupra celor implicați vor trebui reduse. Sprijin în special regulile stricte care au fost introduse pentru a preveni expedierile ilegale în țările în curs de dezvoltare de deșeuri potențial periculoase. Mingea este acum în curtea Consiliului, care pare să întâmpine dificultăți în a fi de acord cu obiectivele pe care noi le-am stabilit.

 
  
MPphoto
 
 

  Nadja Hirsch (ALDE), în scris. − (DE) În termeni generali, Partidul Liber Democrat german din Parlamentul European (FDP) susține directiva privind eliminarea deșeurilor. Cu toate acestea, subiectul modulelor fotovoltaice rămâne o problemă. Nu există niciun motiv întemeiat pentru excluderea din regulamente a întregului sector. Avem o gamă largă de legi care reglementează sursele de deșeuri. Prin urmare, nu este clar de ce o industrie întreagă, care ne așteptăm să producă cantități substanțiale de deșeuri, este scutită. Din acest motiv, unii dintre deputații FDP din Parlamentul European s-au abținut de la votarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei directive, deoarece deșeurile de echipamente electrice și electronice reprezintă sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere. De o parte, trebuie să abordăm consecințele asupra sănătății și mediului în cazul în care acest echipament nu este tratat și eliminat corespunzător și, de cealaltă parte, există o problemă gravă a pierderii de materii prime. Într-o economie globalizată, utilizarea eficientă și inovatoare a energiei, materialelor și resurselor este un aspect esențial. Accelerarea colectării și tratării corespunzătoare a acestor deșeuri în conformitate cu directiva constituie astfel o provocare și o necesitate majoră. Trebuie să luăm în considerare și să promovăm colectarea și tratarea corespunzătoare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, deoarece măsurile decisive contribuie la promovarea unei creșteri economice echilibrate fără a dăuna mediului și a spațiilor curate și sănătoase pentru cetățenii noștri. Sunt de acord cu părerea că nu numai fabricanții și statele membre, ci și noi, consumatorii, trebuie să contribuim la crearea unor spații curate și sănătoase și trebuie să ne asumăm o parte semnificativă din responsabilitate pentru a asigura că deșeurile de echipamente electrice și electronice sunt eliminate corespunzător. Prea multe aparate fie zac uitate și nefolosite în sertare sau dulapuri, fie ajung în mod ilegal la gunoaiele menajere. Statele membre trebuie să folosească toate mijloacele disponibile pentru a realiza rate de colectare ambițioase, deși obiectivele subliniate nu vor fi ușor de realizat. Faptul că sarcina este posibilă este evident din ratele deja realizate din unele țări. Dacă dorim să menținem un nivel ridicat al consumului pe viitor, trebuie să fim mai responsabili cu capitalul natural rămas și să nu îl irosim.

 
  
MPphoto
 
 

  Holger Krahmer (ALDE), în scris. − (DE) În termeni generali, Partidul Liber Democrat german din Parlamentul European susține directiva privind eliminarea deșeurilor. Cu toate acestea, subiectul modulelor fotovoltaice rămâne o problemă. Nu există niciun motiv întemeiat pentru excluderea din regulamente a întregului sector. Avem o gamă largă de legi care reglementează sursele de deșeuri. Prin urmare, nu este clar de ce o industrie întreagă, care ne așteptăm să producă cantități substanțiale de deșeuri, este scutită. Din acest motiv, unii dintre deputații FDP din Parlamentul European s-au abținut de la votarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Propunerea de directivă votată astăzi se referă la modificarea directivei privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, care solicită statelor membre să realizeze colectarea separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și stabilește obiective de recuperare și reciclare, inclusiv o rată de colectare de 65 % care trebuie realizată până în 2016. După cum știm cu toții, utilizarea eficientă și inovatoare a energiei, materialelor și resurselor este un aspect esențial într-o economie globalizată. Mai mult, aceasta este o responsabilitate care se aplică tuturor operatorilor de pe piață, de la autorități publice la consumatori și producători. Producătorii joacă fără îndoială un rol important, în conformitate cu principiul responsabilității producătorului, dar și consumatorii trebuie să își asume responsabilitatea și să se asigure că elimină deșeurile în mod corespunzător. De asemenea, consider că, pe lângă angajamentul de a urma orientările Comisiei, este esențial să nu stabilim nicio cerință administrativă oneroasă sau obligații excesiv de împovărătoare pentru producători, distribuitori și comercianții cu amănuntul.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) Consider că ar trebui să solicităm standarde mai stricte pentru reciclarea echipamentelor electrice și electronice. În prezent, nu numai în Uniunea Europeană, ci și în toată lumea, există o problemă cu organizarea reciclării deșeurilor de echipamente. Colectarea și transportul deșeurilor de echipamente electrice și electronice ar trebui făcute separat, pentru a asigura utilizarea, reciclarea și reducerea optimă a substanțelor periculoase, care, din punctul de vedere al cetățenilor, este un lucru important. Este bine că abordăm acest subiect, deoarece a apărut adesea în regiunile noastre și la nivelul autorității locale. Este important să vorbim despre monitorizarea problemei, așadar am susținut raportul Florenz.

 
  
MPphoto
 
 

  Johannes Cornelis van Baalen, Toine Manders și Jan Mulder (ALDE), în scris.(NL) Delegația Partidului popular olandez pentru libertate și democrație (VVD) din Parlamentul European a votat astăzi împotriva unei serii de amendamente la raportul privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Suntem împotriva măsurilor care impun obligații pentru magazinele mici privind colectarea nelimitată de aparate de mici dimensiuni, fără a fi necesar ca, în schimb, consumatorul să trebuiască să achiziționeze un aparat nou similar. VVD este de părere că actualul potențial de colectare ar putea și ar trebui să fie exploatat mai bine, în loc să se impună obligații noi neexploatabile și nerealiste.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Salut acest raport care introduce noi obiective privind prevenirea infiltrării în mediu a substanțelor toxice din obiectele electrice dezasamblate.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea raportului referitor la deșeurile de echipamente electrice și electronice care este destinat să îmbunătățească textul în vigoare în prezent. Este important să stabilim criteriile cele mai eficiente posibil având în vedere numărul în creștere al acestor aparate produse și impactul asupra sănătății și mediului atunci când nu sunt tratate corespunzător la sfârșitul ciclului lor de viață. Solicităm crearea de noi obiective pentru colectarea, reciclarea și utilizarea deșeurilor, care prezintă un interes parțial datorită conținutului său de materii prime recuperabile. Prin urmare, aceste deșeuri trebuie tratate și nu exportate în țările în curs de dezvoltare, adesea în condiții periculoase. Prin efectuarea de inspecții sporite, sperăm să limităm volumul de deșeuri electronice declarate în mod înșelător „reutilizabile”.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Creșterea economică și progresele tehnologice constante în domeniul echipamentelor electrice și electronice au dus la problema majoră a abordării deșeurilor care rezultă din acestea. Situația implică diferite feluri de probleme, nu în ultimul rând din punctul de vedere al mediului, sănătății publice și economiei, care sunt acum înrăutățite de criza care se resimte în toată lumea, lucru care se reflectă în costurile de procesare a acestor deșeuri. Prin urmare, trebuie să găsim modalități de a procesa deșeurile care să nu afecteze nici creșterea durabilă necesară a economiilor UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat pentru această rezoluție legislativă referitoare la propunerea de directivă privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (reformată), deoarece sunt în favoarea punerii în aplicare de măsuri pentru a progresa durabilitatea producției și consumului de echipamente electrice și electronice. Deși, în oarecare măsură, această măsură nu face nimic mai mult decât să acopere crăpăturile provocate de parametrii de consum disproporționați pe care îi susține modelul de producție destructiv al capitalismului și de producția neîncetată bazată pe crearea de false necesități, consider că promovarea reutilizării, reciclării și recuperării acestor deșeuri este pozitivă. De asemenea, sunt de acord cu textul că există nevoia de a preveni generarea de deșeuri și de a recupera materiile prime strategice. Am votat pentru această rezoluție, dar consider că ar trebui să se insiste asupra reglementării calității echipamentelor electrice și electronice: tehnicile de producție bazate pe ieșirea din uz planificată ar trebui să fie interzisă, iar repararea acestui tip de produs ar trebui încurajată.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice crește în mod constant în fiecare an. Aceasta pune astfel multe probleme de sănătate și de mediu atunci când este eliminată sau reprocesată necorespunzător. Toate aceste aparate – calculatoare, televizoare, telefoane mobile și aparate electrocasnice – duc de asemenea la risipirea unor materii prime uneori limitate. Astăzi, numai o treime din aceste deșeuri sunt colectate și tratate corespunzător. Prin urmare, această cantitate trebuie sporită.

Textul propus ne permite să abordăm câteva aspecte astfel încât să asigurăm eliminarea corespunzătoare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, indiferent dacă acestea vizează rata de colectare (85 % din deșeurile colectate), obiectivul de colectare, delegarea responsabilității către consumatori, tipul de echipament sau standardele de colectare, tratare și reciclare. Este la fel de important să prevenim expedierile ilegale în afara Uniunii Europene și în special către țările în curs de dezvoltare. Creșterea numărului de puncte de colectare ar trebui să le permită cetățenilor să își elimine mai ușor deșeurile. Acesta este un pas în plus către protecția mediului și a sănătății oamenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris.Eu și Grupul S&D am votat pentru, deoarece este evident că volumul de deșeuri de echipamentele electrice și electronice este în creștere constantă. Pentru a nu risipi fondurile UE, este necesar să oferim țărilor furnizoare de dispozitive electrice și electronice Uniunii posibilitatea fie de a plăti o taxă specială aplicabilă în momentul vinderii unui dispozitiv, fie să își asume o obligație de a accepta dispozitive vechi destinate reutilizării/reciclării. Acest lucru poate armoniza în mod semnificativ procesul de reutilizare/reciclare și expediere a dispozitivelor și nu va permite o revenire la această chestiune pe viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice este în creștere constantă. Din motive ecologice, este esențial ca acest tip de deșeuri să fie eliminat în mod corespunzător deoarece conține adesea cantități mari de substanțe toxice, inclusiv metale grele precum mercur, plumb și cadmiu și CFC. Pentru a sensibiliza mai mult statele membre, comunitatea de afaceri și consumatorii individuali cu privire la acest aspect, UE a specificat obiective de colectare pe care directiva nouă intenționează să le modifice. Nu am votat în favoarea raportului deoarece, după părerea mea, acesta constituie un amestec excesiv în competențele țărilor individuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Scopul raportului referitor la revizuirea directivei privind deșeurile de echipamente electrice și electronice a fost de a încuraja colectarea, recuperarea și reciclarea separate ale acestui tip de deșeuri. Teoretic, aș fi dorit, prin urmare, să susțin această abordare. Cu toate acestea, s-au adăugat o serie de amendamente la raport care sunt deosebit de împovărătoare pentru micii proprietari de magazine, care sunt forțați să suporte mai multe costuri birocratice și cerințe care vor fi greu de îndeplinit. Din acest motiv, am ales să votez împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei directive, deoarece consider că eliminarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice este încă o provocare pe care trebuie să o depășim. Din păcate, țara mea Lituania este în prezent cu mult în urma mediei UE în ceea ce privește eliminarea de DEEE. Deșeurile de echipamente electrice și electronice sunt o sursă excelentă de metale prețioase și alte resurse importate în UE. Dacă toate aceste deșeuri ar fi eliminate în mod corespunzător, reutilizate și reciclate, am economisi foarte mult din banii cheltuiți pe materii prime. Intrarea în vigoare a acestei noi directive, care ar trebui să ne ofere un sistem de colectare, reutilizare și reciclare mai bun, este încă departe, dar sper că aceasta va oferi noi posibilități pentru afaceri și va reduce eforturile consumatorului final.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Echipamentele electrice și electronice reprezintă astăzi o categorie de bunuri ale consumatorului enormă și, prin urmare, sunt responsabile pentru o cantitate enormă de deșeuri, cu riscuri de a dăuna grav mediului și sănătății oamenilor datorită naturii acelor deșeuri. Raportul referitor la directiva privind deșeurile de echipamente electrice și electronice este destinat să reglementeze colectarea, tratarea și reciclarea acestui tip de deșeuri de echipamente la nivelul UE și să stabilească procentaje și cantități. Prin urmare, am susținut raportul domnului Florenz, care cere statelor membre să efectueze colectări separate de cel puțin 4 kilograme de deșeuri electrice pe locuitor pe an și să realizeze un obiectiv de colectare de 65 % până în 2016 și un minim de 5 % pentru obiectivul de reutilizare a materialelor, nu în cele din urmă pentru a preveni deșeurile de materii prime.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Împărtășesc preocupările statelor membre în ceea ce privește propunerea Comisiei. Interesele întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) au fost cu mult desconsiderate. IMM-urile vor trebui să se confrunte cu probleme imense la punerea în aplicare a acestor reglementări.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) În prezent, deșeurile de echipamente electrice și electronice reprezintă sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană. Acest lucru include câteva alte chestiuni care necesită o soluție eficientă. Înainte de toate, trebuie să ținem seama de efectele reciclării necorespunzătoare a acestui echipament asupra protecției sănătății și a mediului. O altă provocare este de a reduce nivelul de pierderi ale materialelor – recuperarea acestora înseamnă că industria recâștigă materiale secundare valoroase – și necesitatea intensificării colectării și tratării corespunzătoare a deșeurilor.

Potrivit informațiilor colectate de către Comisia Europeană, în prezent, în jur de 85 % din deșeurile electronice sunt colectate. În ciuda faptului că până la 65 % la sută din echipamentele vândute sunt colectate ulterior, puțin peste 30 % din echipamentele electrice și electronice sunt tratate în conformitate cu prevederile directivei. Prin urmare, este dificil să nu fim de acord cu raportorul că statele membre sunt cele responsabile pentru punerea în aplicare corectă a directivei și stabilirea de proceduri de control eficiente pentru depozitarea și procesarea deșeurilor de echipamente. Este în mod evident de datoria statelor membre, a producătorilor de echipamente noi și a consumatorilor să încerce să realizeze rate de colectare mai ridicate prin toate mijloacele existente.

Am votat în favoarea adoptării raportului, care este destinat să crească rata colectării separate, să reducă pierderea de deșeuri de echipamente și să prevină expedierile ilegale și, de asemenea, să asigure tratarea corespunzătoare de înaltă calitate a acestui tip de deșeuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris.(LT) Deșeurile de echipamente electrice și electronice reprezintă unul dintre tipurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere. Acesta poate fi pus pe seama creșterii ritmului vieții, a tehnologiilor care se dezvoltă din ce în ce mai repede și a dorinței de a avea echipamentele cele mai recente și mai moderne. Învârtindu-ne în jurul acestei chestiuni, ne confruntăm cu două probleme majore – resursele și deșeurile. Am votat în favoarea acestui raport deoarece sunt de acord cu obiectivul privind colectarea unui procentaj cât mai ridicat posibil de echipamente folosite și reciclarea și reutilizarea acestora. Doar atunci vom putea reduce nevoia de resurse și cantitatea de obiecte care ajung la depozitul de deșeuri. Cred că obiectivele subliniate pot fi realizate, dar nu va fi ușor. Noile state membre UE vor trebui să depună un efort deosebit. Din păcate, nu avem o planetă de rezervă. Dacă dorim să menținem un nivel ridicat al consumului pe viitor, trebuie să fim mai responsabili cu capitalul natural rămas și să nu îl irosim.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Am votat astăzi în favoarea raportului Parlamentului European referitor la gestionarea deșeurilor electronice, care este extrem de important pentru Grecia, unde s-au identificat 150 000 de tone de deșeuri în 2010. Ambiția noastră fundamentală este tratamentul legal de înalt nivel (având în vedere că, în prezent, numai o treime din deșeurile electronice din UE sunt supuse colectării și tratării corespunzătoare), reciclarea corespunzătoare și reutilizarea substanțelor valoroase conținute de deșeuri și măsurile de prevenire a expedierii ilegale de deșeuri, care este o obligație a statelor membre în principal. Sporirea sensibilizării tuturor actorilor implicați (fabricanți, consumatori și autorități publice) și stimulentele pentru ca toată lumea să elimine în mod corespunzător acest tip de deșeuri sunt punctele esențiale ale întregului efort.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru, având în vedere faptul că grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei au concluzionat, în avizul acestuia, că propunerea în cauză nu include niciun amendament substanțial altul decât cele identificate ca atare în aceasta și, în ceea ce privește codificarea prevederilor nemodificate din actul de mai devreme cu acele amendamente substanțiale, că propunerea conține o codificare directă a textului existent, fără a aduce modificări substanței acestuia. Mă alătur Parlamentului pentru a solicita Comisiei să trimită chestiunea din nou în Parlament în cazul în care intenționează să modifice în mod semnificativ propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT)Aș dori să felicit raportorul pentru realizarea acestui obiectiv important. Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) reprezintă sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE și, prin urmare, ne confruntăm cu o varietate de provocări.

Pe de o parte, trebuie să abordăm consecințele asupra sănătății și mediului în cazul în care acest echipament nu este tratat și eliminat corespunzător și, pe de altă parte, există o problemă gravă a pierderii de materii prime. Într-o economie globalizată, utilizarea eficientă și inovatoare a energiei, materialelor și resurselor este un aspect esențial. Accelerarea colectării și tratării corespunzătoare a acestor deșeuri în conformitate cu directiva constituie astfel o provocare majoră.

Amendamentele propuse sunt menite să crească rata colectării separate, să reducă pierderea de deșeuri de echipamente din cadrul sistemului „DEEE”, prevenind expedierile ilegale, și, de asemenea, să asigure că DEEE primesc un tratament adecvat, de înaltă calitate. În plus, birocrația de la nivel național ar trebui redusă, înlăturând astfel impedimentele din calea pieței interne.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) reprezintă sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE și, prin urmare, ne confruntăm cu o varietate de provocări: 9 milioane de tone acum, în creștere până la 12,3 milioane până în 2020. Ținând seama de aceste cantități, există un motiv economic bun pentru a recupera mai multe DEEE: mai multe venituri și locuri de muncă în sectorul tratării deșeurilor; o contribuție pentru angajarea șomerilor pe termen lung și a persoanelor dezavantajate; materialele recuperate au o valoare estimată de în jur de 2 miliarde EUR pe an. În DEEE există materii prime limitate importante pe care ar trebui să le recuperăm pentru a scădea necesitatea importurilor. Reformarea a fost urgent necesară pentru a aborda schimbările climatice, pentru a evita daunele asupra mediului prin gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor și pentru a păstra resursele valoroase din echipamentele electrice și electronice. Vom avea nevoie de rate de colectare ridicate, rate de reciclare ridicate și standarde de reciclare adecvate, o legislație puternică împotriva exporturilor ilegale, responsabilitate cu acoperire mare a producătorului, echipamente proiectate mai bine și distribuire corectă a responsabilităților și costurilor între producători, consumatori și autoritățile publice.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport referitor la propunerea de directivă de modificare a Directivei 2002/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). DEEE reprezintă sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE și este esențial să accelerăm colectarea și tratarea corespunzătoare a acestor deșeuri. De fapt, trebuie să evităm consecințele grave pe care le poate avea eliminarea neadecvată a DEEE în ceea ce privește daunele asupra mediului și sănătății publice și pierderea de materii prime. Modificările propuse acum sunt, prin urmare, binevenite, întrucât sunt proiectate tocmai pentru a crește rata de colectare separată, pentru a reduce pierderea de deșeuri de echipamente din cadrul „sistemului DEEE”, a preveni expedierile ilegale și pentru a asigura că DEEE primesc un tratament corespunzător, de înaltă calitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Britta Reimers (ALDE), în scris. (DE) În general, susțin directiva privind eliminarea deșeurilor. Cu toate acestea, subiectul modulelor fotovoltaice rămâne o problemă. Nu există niciun motiv întemeiat pentru excluderea din regulamente a întregului sector. Avem o gamă largă de legi care reglementează sursele de deșeuri. Prin urmare, nu este clar de ce o industrie întreagă, care ne așteptăm să producă cantități substanțiale de deșeuri, este scutită. Din acest motiv, m-am abținut de la votarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédérique Ries (ALDE), în scris.(FR) La opt ani după adoptarea directivei privind echipamentele electrice și electronice, Parlamentul European își dă din nou avizul cu privire la subiectul important al reciclării deșeurilor de echipamente de înaltă tehnologie. În ciuda îmbunătățirilor incontestabile ale tratamentului, recuperării și eliminării acestui tip de deșeuri (din cele 5,8 tone de deșeuri produse de persoană pe an în Europa, acesta înregistrează o cantitate infimă de 20 kilograme de persoană în medie) și încă mai trebuie să se facă progrese. Prin urmare, salut adoptarea la această oră a prânzului a raportului Florenz, care consolidează obiectivul Comisiei Europene de a realiza o rată de colectare de 85 % și o rată de reciclare de 50-75 %, în funcție de tipul de deșeu, în toată Uniunea în 2016. Cum ar putea cineva să omită de exemplu importanța recuperării materialelor prețioase conținute de o gamă largă de echipamente: o tonă de telefoane mobile conține în jur de 280 grame de aur și 140 grame de platină și paladiu! Asta înseamnă un simț al afacerilor bun folosit pentru a proteja mediul. În același spirit, am susținut excluderea pentru cinci ani din cadrul directivei a panourilor solare. Cred că acesta este un mod excelent de a promova această tehnologie curată.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Votul de astăzi este un pas binevenit pentru a întări normele UE privind deșeurile electrice, în special pentru a asigura colectarea și tratarea mai eficientă a DEEE. PE a votat pentru remedierea ratelor de colectare scăzute, a tratamentului necorespunzător și a exporturilor ilegale de DEEE în țările terțe. Până în 2016, cel puțin 85 % din deșeurile care se produc anual ar trebui colectate și tratate în totalitate în mod corespunzător. Este un pas important înainte. O altă îmbunătățire importantă este dispoziția privind obligația comercianților cu amănuntul de a primi acum înapoi deșeuri de aparate de foarte mici dimensiuni precum becuri sau telefoane mobile, indiferent dacă se vinde un alt aparat în același timp. Acest lucru este aplicabil tuturor comercianților cu amănuntul, inclusiv vânzătorilor la distanță (cu excepția microîntreprinderilor). Creșterea colectării acestor aparate și sporirea sensibilizării consumatorului cu privire la acest lucru ar trebui să reducă cantitatea acestor aparate de mici dimensiuni care ajunge sursă de deșeuri generale, nefiind tratată corespunzător.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Cu acest vot, Directiva din 2003 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) va fi actualizată, abordând subiecte precum aplicarea consecventă a prevederilor relevante, simplificarea normelor și reducerea costurilor administrative. Obiectivul ultim, după cum este deja subliniat de către Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, este de a realiza colectarea a 85 % din DEEE până în 2016 și reciclarea a între 50 % și 75 % din acestea, în funcție de categorie.

Scopul textului adoptat nu este numai de a recupera materiile prime prețioase, ci și de a opri expedierea ilegală de deșeuri electronice în afara UE, lucru care poate prezenta riscuri pentru sănătate și mediu în cazul în care deșeurile sunt tratate în condiții sub standarde. Acum va fi important să se ajungă la un acord cu Consiliul, care a promis își reconsidere poziția după votul de astăzi.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. Echipamentele electrice și electronice sunt sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere. În prezent, o treime din acestea sunt colectate. Prin urmare, am votat în favoarea revizuirii acestei directive deoarece salut noul obiectiv privind colectarea și tratarea a 85 % din aceste deșeuri până în 2016.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexandra Thein (ALDE), în scris. − (DE) În termeni generali, Partidul Liber Democrat german din Parlamentul European susține directiva privind eliminarea deșeurilor. Cu toate acestea, subiectul modulelor fotovoltaice rămâne o problemă. Nu există niciun motiv întemeiat pentru excluderea industriei solare din regulamente. Avem o gamă largă de legi care reglementează sursele de deșeuri. Prin urmare, nu este clar de ce o industrie completă, despre care se așteaptă să producă surse de deșeuri semnificative este exclusă, mai ales întrucât industria solară este susceptibilă să fie responsabilă pentru o cantitate mare de deșeuri în viitorul apropiat, atunci când primele celule solare instalate pe un număr mare de acoperișuri din Europa vor trebui înlocuite. Celulele solare pot conține substanțe toxice care pot fi reutilizate. Din acest motiv, m-am abținut de la votarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. Susțin pe deplin decizia de a actualiza Directiva privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Substanțele periculoase care sunt adesea produse de deșeurile de echipamente electrice și electronice pot provoca riscuri imense pentru sănătate și mediu. Prin asigurarea reciclării și reutilizării deșeurilor, directiva va îmbunătăți performanța ecologică a producătorilor și distribuitorilor. Noile obiective pentru reciclarea, reutilizarea și colectarea deșeurilor includ o rată de colectare de 85 % pentru statele membre. Directiva actualizată va armoniza, de asemenea, raportarea de către statele membre și măsurile de reglementare, cu scopul de a simplifica procedurile administrative și de a reduce costurile pentru companii. Sunt sigur că aprobarea amendamentelor la această directivă are potențialul de a aduce avantaje pentru sănătate și mediu și va contribui la obiectivele agendei UE privind eficiența resurselor. Cu toate acestea, având în vedere reducerile cu care se vor confrunta autoritățile locale, este important ca consiliile care doresc să aplice colectarea în containerele de pe străzi să fie susținute financiar de către producători.

 
  
MPphoto
 
 

  Hermann Winkler (PPE), în scris. − (DE) Bineînțeles că sprijin ideea îmbunătățirii nivelurilor de colectare a echipamentelor electrice din întreaga Europă, nu în ultimul rând deoarece aceasta ne permite reutilizarea mai eficientă a materiilor prime limitate. Aș dori să subliniez faptul că țara mea de origine, Germania, este într-o poziție deosebit de bună în această privință și a pus în practică soluții de reciclare echilibrate pentru întreprinderi și consumatori. Acest sistem nu trebuie schimbat pentru a îmbunătăți modul în care reutilizăm materiile prime. Nici Comisia nu a dorit să introducă modificări. Cu toate acestea, raportul pe care tocmai l-am votat impune din păcate o serie de sarcini suplimentare care ar putea avea un impact disproporționat asupra întreprinderilor, inclusiv electricienilor, cele mai greu lovite fiind întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile). Din acest motiv, nu am votat în favoarea acestui raport. Obligația de a colecta echipamente, chiar și cele care nu fac parte din gama de produse a unei întreprinderi, care implică în unele situații separarea produselor care conțin de cele care nu conțin substanțe toxice și a produselor stricate de cele reutilizabile, va presupune costuri suplimentare și foarte multă birocrație suplimentară. Nu trebuie să permitem ca acest lucru să se întâmple, în special în cazul IMM-urilor. Excluderea întreprinderilor celor mai mici care au spații foarte reduse nu este suficientă. Abordarea aleasă este admirabilă, dar aceasta nu reușește să rezolve problema în totalitate și nu urmează principiul „gândește mai întâi la scară mică”, prevăzut în politica UE privind întreprinderile mici și mijlocii.

 
  
  

Propunere de rezoluție (RC-B7-0078/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluție privind situația din Tunisia și doresc să îmi exprim solidaritatea deplină față de poporul tunisian care, motivat de aspirații democratice legitime și de condiții sociale îmbunătățite și acces la piața forței de muncă, și-a condus țara spre un moment istoric de cumpănă politică; în acest context, aceasta salută curajul și hotărârea sa arătate pe durata demonstrațiilor și își exprimă condoleanțele față de familiile victimelor și își demonstrează solidaritatea cu cei răniți. Consider, de asemenea, că regimul autoritar din Tunisia ar putea contribui la instituirea unei democrații stabile și la declararea acelorași aspirații pentru alte popoare. În această privință, susțin procesul democratic și subliniez importanța creării de condiții favorabile pentru organizarea de alegeri, pentru a permite tuturor forțelor opoziției și întregii prese să se structureze la nivel național și pentru ca noua adunare parlamentară responsabilă pentru formularea unei constituții democratice să respecte echilibrul dintre puterile executive și legislative și, de asemenea, independența puterii judiciare.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Evenimentele recente din Tunisia au readus în discuție eficiența politicii de vecinătate a UE în bazinul mediteranean. Rezoluția Parlamentului European trimite un semnal puternic în acest sens. Din păcate, lupta cetățenilor pentru respectarea drepturilor nu a primit susținerea europeană, în lipsa unui Mecanism specific în acordul de asociere. Consecința a fost reprimarea violentă a mișcării și pierderea de vieți omenești. Salut astfel inițiativa constituirii unei comisii de anchetă. Mai mult, cred că un control al aplicării clauzei drepturilor omului va evita repetarea unor asemenea incidente. Poporul tunisian are nevoie de suport în construirea unor instituții ale statului funcționale. În plan european, cazul tunisian îndeamnă la o schimbare a priorităților față de statele terțe. Respectarea drepturilor omului ar trebui să reprezinte baza dialogului politic. UE trebuie să își păstreze coerența discursului, pentru a nu-și pierde credibilitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Baudis (PPE), în scris.(FR) Această propunere de rezoluție reafirmă angajamentul europenilor față de reformarea în profunzime dorită de poporul tunisian. Europa a menținut multă vreme o relație specială cu poporul tunisian. A fost singura organizație internațională care a introdus clauze referitoare la respectarea drepturilor omului și valorilor democratice în cadrul relațiilor sale cu Tunisia. Asistența economică europeană, prevăzută în contextul politicii de vecinătate, a ajutat la îmbunătățirea standardului mediu de viață, crearea de locuri de muncă, instruirea tinerilor și furnizarea accesului pentru femei la posturi care implică responsabilități. Europa este preocupată astăzi de sprijinirea poporului tunisian în procesul de tranziție democratică pe cale să înceapă.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Poporul tunisian a început o nouă pagină. Cu această propunere de rezoluție, Parlamentul European își aduce contribuția la ceea ce trebuie să fie poziția europeană. Parlamentul European salută, în primul rând, curajul poporului tunisian, care și-a condus țara spre un moment istoric de turnură politică. Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească acum așteptările legitime ale poporului tunisian. Europa trebuie să acorde prioritate relațiilor cu acele entități care respectă libertățile fundamentale. În sfârșit, întrucât s-au comis infracțiuni, am solicitat pe bună dreptate aplicarea imediată de către Uniunea Europeană a deciziilor privind blocarea bunurilor obținute în mod ilicit de către familia Ben Ali și asociații acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece este important ca toate forțele politice, sociale, civice și democratice din Tunisia să fie reprezentate în guvernul interimar, întrucât aceasta este singura modalitate de a asigura încrederea poporului în acel guvern și de a-l înzestra cu legitimitatea de care are nevoie pentru a pregăti alegerile și tranziția la democrație. UE și Tunisia erau pe cale să formuleze Planul de acțiune pentru perioada 2011-2016, iar acest proces va necesita ca ambii parteneri să își ia angajamentul pentru realizarea unui progres sporit cu privire la toate chestiunile vizate, în special cea a drepturilor omului și libertăților fundamentale. Parlamentul European condamnă măsurile coercitive și uzul de forță disproporționat al forțelor de securitate, însă sprijină cu putere procesul democratic al țării. Prin urmare, este foarte important să se creeze condițiile necesare pentru organizarea, într-un termen care să acorde forțelor de opoziție și întregii prese timpul de a se organiza la nivel național, a alegerilor pentru o adunare parlamentară cu sarcina de a elabora o constituție democratică care să stabilească un echilibru corespunzător între puterile executivului și legislatură și independența judiciarului. Parlamentul speră că toate forțele democratice care respectă libertatea de gândire, acordurile pentru transferul democratic de putere și libertatea de exprimare vor putea participa la acele alegeri.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Poporul egiptean se află în stradă, zilele acestea, pentru a își face auzită vocea, la numai câteva săptămâni după un scenariu similar în Tunisia. Situația din țările arabe este comparată de analiști cu cea din anii ’90 din Europa centrală și de est. Istoria se repetă 20 de ani mai târziu, scoțând în stradă sute de mii de oameni. Uniunea Europeană trebuie să își exprime solidaritatea cu popoarele țărilor arabe care acum se află sau s-au aflat în stradă. Este important însă ca resortul ieșirii în stradă să fie aspirațiile democratice legitime și necesitatea îmbunătățirii condițiilor sociale și de trai. În tradiția sa democratică, UE trebuie să condamne represiunile și utilizarea disproporționată a forței de către organele de ordine, care au condus la pierderi de vieți. Procesul democratic în aceste țări, unde situația este încă incertă, trebuie susținut cu fermitate, iar Uniunea Europeană are o mare datorie în acest sens. Trebuie create, acum,condițiile necesare organizării de alegeri libere, adoptarea unor Constituții democratice care să garanteze libertatea de expresie, pluralismul politic și principul electivității. Înaltul Reprezentant al UE trebuie să aibă un rol activ în evaluarea nevoilor acestor țări care trec prin transformări radicale pentru că nu au exercițiul democratic.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Aș dori să îmi exprim solidaritatea față de poporul tunisian care, stimulat de aspirații democratice și dorința pentru condiții sociale mai bune și acces mai ușor pe piața forței de muncă, și-a condus țara spre un moment istoric de cumpănă politică. Aplaud curajul și hotărârea acestuia pe durata demonstrațiilor și condamn modul în care mișcarea pașnică de protest a fost reprimată în mod violent, cauzând peste 100 de morți. Transmit condoleanțe familiilor victimelor și îmi exprim solidaritatea față de cei răniți.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. − De o lună și jumătate, lumea arabă e zguduită, din Tunisia până în Yemen, de o undă de șoc sau de un vânt de libertate - e dificil să ne pronunțăm încă, având în vedere implicațiile complexe ale protestelor care l-au alungat pe Ben Ali și care zgâlțâie acum scaunul lui Mubarak, făcând să cadă, între timp, preventiv, și guvernul iordanian. Plecarea președintelui tunisian nu înseamnă și dispariția regimului său, fapt ce rămâne o sursă de tensiune. Împărtășesc îngrijorarea tunisienilor cu privire la menținerea la putere a miniștrilor fostului regim, unii din ei implicați în reprimarea manifestațiilor. Cred că UE are datoria să încurajeze un proces de democratizare pe baze sănătoase, pentru a nu favoriza premisele înlocuirii unui totalitarism cu altul. Tunisia este, de altfel, nu numai un model pentru cei care doresc căderea autocrațiilor arabe, ci rămâne un precedent care ne poate ajuta la înțelegerea evoluțiilor ulterioare din complicata ecuație orientală.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) După părerea mea, Europa nu poate rămâne indiferentă la forța mișcărilor intense de proteste populare care traversează mai multe țări din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. După cum am spus în acest Parlament pe durata dezbaterii cu privire la prezenta propunere de rezoluție, cred într-adevăr că trecem în prezent printr-un moment rar în istorie: unul dintre acelea care îi schimbă cursul și construiesc realități noi. Cu toate acestea, în locul numai al câtorva lideri care acționează împreună sau izolat, Europa ca întreg trebuie să își asume un rol de conducere pentru a ajutora aceste reforme și pentru a găsi o paradigmă nouă pentru Orientul Mijlociu care să evite radicalismul și să respecte drepturile omului cu siguranță, demnitate și toleranță. Știu că nimic nu va mai fi din nou la fel. Aș dori să îmi exprim solidaritatea față de popoarele din Africa de Nord și Orientul Mijlociu care luptă pentru drepturile lor, după cum am făcut și pentru popoarele din Europa de Est cu puțin timp în urmă. Întrucât conștientizez că extremismul islamic a apărut ca un răspuns politic – și nu religios – la aceste probleme, alimentat de și ca răspuns la excluziunea socială, sper că aceste popoare vor dovedi în curând că toată lumea din această regiune poate conviețui în pace, respect reciproc, indiferent de credința religioasă, opțiunea politică sau etnie.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea prezentei rezoluții întrucât aceasta exprimă solidaritatea cu poporul tunisian care, stimulat de aspirații democratice legitime și de condiții de viață mai bune, și-a condus țara către un moment istoric de cumpănă politică. UE nu se poate eschiva responsabilităților sale și, prin urmare, Înaltul Reprezentant trebuie să încurajeze constituirea unui grup de lucru, cu participarea Parlamentului European, care îi va permite să evalueze necesitatea asistenței în procesul de tranziție democratică, în special cu privire la pregătirile pentru alegerile libere și democratice.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Situația actuală din Orientul Mijlociu a demonstrat cât de puține știm despre arabii obișnuiți: despre ceea ce gândesc cei care protestează în Tunis și Cairo, despre ceea ce simt și doresc cu adevărat. Companiile de televiziune cu acoperire globală precum CNN și Al-Jazeera și rețelele de socializare indică primii pași către o societate civilă globală capabilă să urmărească în timp real evenimentele precum cele din Tunisia și Egipt.

Mult timp, Vestul a preferat o politică de izolare de frica extremismului islamic, în loc să obțină parteneri care să împărtășească aceleași idei și să apere societățile care sunt structurate politic în temeiul democrației, libertății și statului de drept. A procedat astfel deoarece pretinde că nu există astfel de parteneri. S-ar părea că acest lucru nu este întocmai adevărat. Importanța lor efectivă și capacitatea de a-și mobiliza țările respective în această direcție încă trebuie confirmate. Prin urmare, se recomandă precauție, monitorizarea atentă a evenimentelor și asistență europeană pentru democrații care resping atât militarismul secular, cât și fundamentalismul religios.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Valorile democratice ale libertății și dreptului la autodeterminare trebuie să fie respectate de toate popoarele. Prin urmare, nu pot decât să salut adoptarea acestei propuneri de rezoluție privind situația politică din Tunisia, în care Parlamentul European își exprimă solidaritatea față de poporul tunisian. În ciuda măsurilor represive și uzului de forță de către forțele de securitate, tunisienii au reușit, prin demonstrațiile lor, să pună capăt regimului dictatorial al președintelui Ben Ali. Cu toate acestea, sunt dezamăgit de eșecul Uniunii Europene de a dezvolta o politică externă mai cuprinzătoare și mai eficientă către unii dintre partenerii săi, astfel încât să poată contribui la doborârea regimurilor totalitare care încă persistă, precum cel care deține puterea în Tunisia.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Am semnat o propunere de rezoluție a grupului nostru cu privire la situația din Tunisia, în care salutăm hotărârea poporului tunisian de a-și recâștiga libertatea și de a pune capăt regimului existent și demonstrăm solidaritate cu toți progresiștii tunisieni și cu poporul tunisian.

În cazul în care poporul tunisian ar solicita acest lucru, în rezoluție subliniem și nevoia de a furniza ajutorul financiar necesar deopotrivă pentru a încheia reformele deja introduse și a satisface nevoile economice și sociale ale poporului din Tunisia.

Cu toate acestea, ne este clar că amestecul în afacerile interne ale Tunisiei trebuie evitat. Nu este de datoria Uniunii Europene să spună cine trebuie sau nu să guverneze aceste țări. Popoarele acestora se ridică pe cont propriu și este la latitudinea lor să aleagă pe cine doresc pentru a-i guverna. Nu trebuie să le impunem nimic.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. Este trist că a durat atât de mult pentru ca UE să calmeze neliniștile politice și sociale din Orientul Mijlociu – cele din Tunisia și mai recent cele din Egipt. Era de datoria noastră ca Uniune să ne plasăm antenele politice acolo și să identificăm desfășurarea unei crize și, mai important, să fim proactivi în această privință. În schimb, am asistat de pe margine cu pasivitate și complezență, refuzând să interpretăm semnele care indicau în mod clar o situație de criză politică și socială care a scos în cele din urmă oamenii în stradă pentru a protesta. Trebuie să găsim o modalitate pentru a relaționa cu și a susține oamenii din aceste țări. Nu trebuie să facem acest lucru în mod impunător ci într-un mod care va liniști acești cetățeni că Europa va susține în mod activ stabilitatea socială, prosperitatea economică și libertatea în cadrul regiunilor lor respective. Spunând acest lucru, la fel ca în cazul conflictului dintre Palestina și Israel, UE a ales să nu ia măsura necesară. Nu există nicio persoană sau instituție care să vorbească într-un glas în numele Europei. În cele din urmă, această chestiune trebuie rezolvată dacă dorim să avem o influență semnificativă și relevanță în relațiile internaționale, în special cu privire la regiunile atât de apropiate de noi precum aceasta.

 
  
MPphoto
 
 

  Mathieu Grosch (PPE), în scris. − (DE) Susțin această propunere de rezoluție, în ciuda faptului că, după părerea mea, forțele democratice din aceste țări au nevoie de un sprijin mai constant la un stadiu timpuriu. Multe dintre statele membre întâmpină probleme în realizarea acestui lucru, adesea din cauza faptului că interesele lor economice sunt în joc. Egipt, Rusia și China sunt exemple bune de „discreție politică” sau în a păstra „tăcerea”. Sper că evoluțiile din Africa de Nord vor determina UE să adopte o abordare mai curajoasă.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Prin votul pentru această propunere de rezoluție privind Tunisia, îmi exprim în mod clar sprijinul deplin pentru poporul tunisian și pentru revoluția democratică istorică pe care a început-o. Regret că reacția Uniunii Europene a fost înceată, creând astfel o impresie foarte neplăcută privind serviciul nostru diplomatic, care încă nu este pe măsura responsabilităților sale și care se străduiește să vorbească într-un singur glas pe scena internațională. Uniunea trebuie să furnizeze acum întreaga asistență tehnică, legală și financiară necesară pentru organizarea omogenă de alegeri libere în Tunisia. De asemenea, trebuie să ne revizuim urgent politica de vecinătate cu țările terțe și să facem ca includerea clauzelor privind drepturile omului să fie o condiție esențială a tuturor acordurilor noastre comerciale.

 
  
MPphoto
 
 

  Tunne Kelam (PPE), în scris. Am votat pentru rezoluția privind Tunisia pentru a-mi exprima solidaritatea față de dorința poporului tunisian de a obține libertatea de expresie și de a reinstitui alegerile libere. Este alarmant faptul că UE a fost luată prin surprindere atunci când au început demonstrațiile populare în masă împotriva fostului regim autoritar. Fie ca aceste evenimente să ne reamintească că stabilitatea relațiilor economice și politice cu partenerii noștri se poate baza numai pe democrația adevărată și pe exercitarea drepturilor civile. Invit Înaltul Reprezentant să încurajeze constituirea unui grup de lucru pentru a asista Tunisia în progresul său către democrație.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) În ultimele luni, Uniunea Europeană și-a examinat politica de vecinătate, punând accentul pe distincția dintre obiectivele politice urmărite de către statele membre din Europa Mediteraneană și cele din Europa Centrală, de Est și de Nord. Niciuna dintre acestea nu a dus totuși la o analiză capabilă să prevină ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă încă în diferite țări africane. Sprijin pe deplin obiectivele conținute în propunerea de rezoluție depusă astăzi în acest Parlament; sunt obiective pe care Parlamentul European ca întreg dorește să le urmărească cu privire la situația din Tunisia. Condamnarea măsurilor represive și utilizarea disproporționată a forței, solicitarea blocării tuturor bunurilor obținute pe căi ilicite de către familia Ben Ali și sprijinirea constituirii a trei comitete destinate combaterii corupției care a caracterizat sistemul de guvernare tunisian în ultimii 23 de ani: acestea au fost solicitările făcute astăzi de Parlamentul European. În ultimul rând, invităm Înaltul Reprezentant să ia decizia de a interveni în sprijinul populației prin intermediul unui grup de lucru în organizarea căruia ar trebui să fie implicat și Parlamentul. Consider că este vital în acest moment ca Uniunea Europeană să își facă simțită prezența în rândul poporului tunisian și să îl ghideze înapoi pe calea către democrația reală.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Liberadzki (S&D), în scris.(PL) Parlamentul European a adoptat rapid o poziție cu privire la situația din Tunisia în vederea situației din întreaga regiune. Simpatizăm cu dorința națiunilor care doresc o viață mai bună, emancipare și o zi de mâine mai bună. Suntem martorii plecării forțate a conducătorilor autoritari. Tunisia are nevoie de un parteneriat judicios cu noi. Avem nevoie de o consolidare sistematică a valorilor pe care le deținem. Avem un nou Serviciu de Acțiune Externă, care ar trebui să faciliteze această muncă. La fel ca Tunisia, și noi trebuie să avem în vedere evoluția situației din Egipt și alte țări din regiune. Salut faptul că am adoptat propunerea comună de rezoluție, care a fost depusă de cinci grupuri politice.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat pentru rezoluția privind Tunisia. Consider că este vital ca Parlamentul să se arate în mod inechivoc de partea democrației, statului de drept și protecției drepturilor omului în Tunisia și în alte locuri din Orientul Mijlociu.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Salut demonstrațiile din Tunisia, care au condus poporul tunisian către recâștigarea libertății lor și sfârșitul regimului instituit în 1987 de către președintele acum înlăturat Zine al-Abidine Ben Ali. Acum este nevoie ca toate forțele sociale, civice și democratice din Tunisia să fie reprezentate în mod corespunzător, deoarece aceasta este singura modalitate de a furniza guvernului provizoriu încrederea oamenilor și de a-l înzestra cu legitimitatea de care are nevoie pentru a pregăti alegerile și tranziția la democrație. Consider, de asemenea, că trebuie să examinăm modalitățile de a ajuta Tunisia, inclusiv din punct de vedere financiar, precum și ajutorul și asistența pe care societatea civilă europeană le poate acorda societății civile tunisiene, în special asociațiilor pentru drepturile omului și partenerilor sociali.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Sprijin poziția adoptată în propunerea de rezoluție privind Tunisia. Tunisia a ajuns la un moment de răscruce în istoria sa: avem o datorie de a sprijini poporul tunisian ajutându-l să construiască o democrație stabilă și susținând și consolidând societatea civilă care, prin puterea sa de apărare, contribuie foarte mult la întărirea democrației. Sprijin pe deplin tranziția democratică a Tunisiei și procesul său de dezvoltare. În consecință, încurajez eforturile guvernului intermediar de a organiza alegeri democratice în care să fie reprezentate toate părțile politice.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat pentru propunerea de rezoluție privind situația din Tunisia, întrucât sunt de acord că trebuie să ne exprimăm solidaritatea cu și sprijinul față de poporul tunisian și solicitările acestuia pentru democrație și îmbunătățire socială. Consider că este extrem de important ca Parlamentul să adopte o poziție de sprijin puternic pentru curajului și hotărârea popoarelor asuprite; în acest caz, ale poporului din Tunisia, unde au existat demonstrații în masă care s-au străduit să pună capăt tiraniei impuse de către actualul fost președinte Ben Ali. Mi se pare deosebit de important faptul că rezoluția consideră că politica de vecinătate trebuie revizuită, întrucât – și am condamnat-o de numeroase ori pentru asta – aceasta vizează mai mult încheierea de tratate de liber schimb neloiale decât dezvoltarea pentru oameni, drepturile omului sau încetarea autocrațiilor și a nedreptăților sociale. Și eu am votat pentru această rezoluție, pentru că sunt de acord cu condamnarea asupririi efectuate de guvernul tunisian pe durata demonstrațiilor populare și pentru că sunt de acord cu solicitarea pentru realizarea unei investigații private atât a asupririi, cât și a practicilor corupte larg răspândite ale guvernului Ben Ali.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. De regulă, după schimbarea Constituției și crearea unei noi forme de guvernare, țara are nevoie de alegeri democratice și corecte. Putem începe discuția cu privire la sprijinul financiar sau de alt fel numai după ce Tunis a realizat toate recomandările OSCE, ale Parlamentului European, ale Uniunii Europene și ale Consiliului European. Din păcate, istoria ne învață că țările care aspiră la democrație devin centre de corupție și abuzuri. Acest proces este legat de rata ridicată a criminalității și a încălcării legilor și normelor sociale. Am votat în favoarea luării în considerare a faptului că sprijinul financiar pentru Tunis ar trebui să aibă loc numai după alegerile libere și sub controlul strict al instituțiilor responsabile pentru sprijinul financiar.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluție privind situația din Tunisia, deoarece exprimă în mod clar și echilibrat atitudinea Parlamentului European față de evenimentele din Tunisia. Este esențial ca guvernul de tranziție să organizeze alegeri cât mai curând posibil, astfel încât țara să poată trece de la norma autoritară la un guvern democratic stabil. Rezoluția o invită, de asemenea, pe doamna Ashton să ia măsuri rapide și să ofere Tunisiei ajutorul UE de care are nevoie.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Propunerea de rezoluție a Parlamentului European privind situația din Tunisia sprijină eforturile poporului tunisian de a avansa pe calea către democrație. Aceasta subliniază și faptul că trebuie să se creeze condițiile necesare pentru a permite alegerea adunării parlamentare. Această adunare ar trebui apoi să elaboreze o constituție democratică pentru a asigura separarea puterilor. Măsurile represive și forța disproporționată utilizate de către forțele de securitate sunt condamnate. Din aceste motive, susțin propunerea de rezoluție privind situația din Tunisia.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) Având în vedere evenimentele recente care au avut loc în Tunisia, aș dori să îmi exprim solidaritatea față de poporul acestei țări. În calitate de Uniune Europeană, trebuie să sprijinim poporul tunisian, ale cărui proteste și demonstrații i-au permis să își recâștige libertatea față de un regim care a durat mulți ani. Aș dori, de asemenea, să condamn represiunile și actele de violență comise de către serviciile de securitate la adresa demonstranților. Sprijin pe deplin apelul făcut de către Uniunea Europeană. Din păcate, evenimentele din Tunisia au arătat încă o dată slăbiciunea politicii externe a Uniunii. Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia Europeană ar trebui să fie îndemnate să ia mai multe măsuri tangibile. În acțiunile sale externe comune, Uniunea ar trebui să acorde o atenție mai mare chestiunilor legate de protecția drepturilor omului și democrație. În timpul votului privind propunerea de rezoluție a Parlamentului European în care descrie situația din Tunisia, am votat pentru, deoarece consider că noi, Uniunea Europeană, avem ocazia perfectă de a contribui la construirea societății civile din Tunisia.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. Îmi exprim solidaritatea față de poporul tunisian care, stimulat de dorința pentru condiții sociale mai bune și acces mai ușor pe piața forței de muncă, și-a condus țara către un moment istoric de cumpănă politică. Evenimentele din Tunisia au zguduit din temelii și regimurile nedemocratice din alte țări. Nu este încă clar unde va duce schimbarea guvernului. Sper că toate forțele democratice care promit să respecte pluralismul, libertatea de conștiință și acordurile pentru transferul democratic al puterii vor putea participa la alegerea unei noi adunări parlamentare. Am votat pentru această rezoluție, deoarece sunt în favoarea sprijinului UE pentru economia Tunisiei sub formă de împrumuturi și subvenții care vor oferi tunisienilor perspectiva locurilor de muncă calificate, ca parte dintr-un contract de dezvoltare pentru promovarea investițiilor productive locale și străine.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție privind situația din Tunisia pentru a exprima, împreună cu colegii mei deputați, poziția Parlamentului European cu privire la „revoluția Jasmine”. Parteneriatul dintre Tunisia și Uniunea Europeană, relațiile dintre țările nord africane din cadrul Uniunii pentru Mediterană și toate relațiile de vecinătate trebuie aduse în discuție, astfel încât să i se permită poporului tunisian, alături de care stăm, să realizeze o tranziție organizată și pașnică spre un sistem democratic eficient. Asistența UE trebuie să constituie o avertizare pentru asigurarea unui proces electoral corespunzător și pentru garantarea respectării drepturilor omului, scopul fiind de a sprijini și consilia oamenii din Tunisia pentru a preveni oricare alunecări spre fundamentalism. UE nu trebuie sub nicio formă să eșueze în a-și onora angajamentul față de cauza democrației și a drepturilor omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție privind Tunisia, după cum au făcut toate grupurile politice, în încercarea de a trimite un mesaj pentru a susține această țară. Stabilitatea în acest domeniu este o ambiție europeană de bază și permanentă. Pe viitor, crearea unui mediu de prosperitate, în care să domine regimurile democratice și respectarea drepturilor omului ar trebui să formeze pilonul de bază al politicii UE de vecinătate în zona mediteraneană. Nu trebuie să uităm că sursele de instabilitate din vecinătatea europeană ar putea declanșa reacții în lanț și genera valuri de refugiați și imigranți și mai mari decât cele provocate în trecut de conflictele din Asia Centrală.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție privind situația actuală din Tunisia. Mă alătur Parlamentului în a exprima solidaritatea față de poporul tunisian care, stimulat de aspirații democratice legitime și dorința pentru condiții sociale mai bune și acces mai ușor pe piața forței de muncă, și-a condus țara către un moment istoric de cumpănă politică. În această privință, aplaud curajul și hotărârea tunisienilor pe durata demonstrațiilor și mă alătur în condamnarea măsurilor represive și forței disproporționate utilizate de către forțele de securitate. Sprijin cu fermitate procesul democratic necesar prin care va trece Tunisia și subliniez importanța creării de condiții corespunzătoare pentru organizarea alegerilor, într-un termen care va permite forțelor opoziției și întregii prese să se organizeze la nivel național și să creeze baza democratică a unei noi societăți. Salut solicitarea Parlamentului față de Comisie și Banca Europeană de Investiții de a furniza sprijin Tunisiei sub formă de împrumuturi cu rate ale dobânzilor subvenționate, cu scopul de a permite economiei tunisiene să se diversifice și de a oferi tinerilor tunisieni perspectiva unor locuri de muncă calificate, ca parte dintr-un contract de dezvoltare pentru promovarea investițiilor productive locale și străine.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Mi-am exprimat sprijinul pentru această propunere de rezoluție și mă alătur pentru a-mi exprima solidaritatea față de poporul tunisian care, stimulat de aspirații democratice legitime și dorința pentru condiții sociale mai bune și acces mai ușor pe piața forței de muncă, și-a condus țara către un moment istoric de cumpănă politică. Sper cu sinceritate că acum se vor crea condițiile și se va acorda întregul sprijin pentru ca Tunisia să progreseze în ceea ce privește reformele necesare pentru a construi o democrație solidă, tolerantă, care respectă minoritățile.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris.(FR) Votând în favoarea propunerii de rezoluție privind situația din Tunisia, doresc în primul rând să îmi exprim solidaritatea față de poporul tunisian care, motivat de aspirații democratice legitime și dorința de a îmbunătăți situația socială din țara lor, a condus-o către un moment istoric de turnură politică. Solicit instituțiilor europene să reconcentreze – și să crească – fondurile pentru diferitele instrumente de finanțare a cooperării dintre UE și Tunisia. Acest lucru trebuie făcut rapid. De asemenea, îndemn Uniunea Europeană să învețe din aceste evenimente și să își revizuiască politica pentru sprijinirea democrației și drepturilor omului făcând din respectarea acestora o condiție esențială pentru cooperarea UE cu țările terțe.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Prin această rezoluție, PE își exprimă solidaritatea față de poporul tunisian care, stimulat de aspirații democratice legitime și dorința pentru condiții sociale mai bune și acces mai ușor pe piața forței de muncă, și-a condus țara către un moment istoric de cumpănă politică. În această privință, Parlamentul aplaudă curajul și hotărârea acestuia pe durata demonstrațiilor, transmite condoleanțe familiilor victimelor și își exprimă solidaritatea față de răniți. Parlamentul condamnă și măsurile represive și forța disproporționată utilizată de forțele de securitate, dar aplaudă, în schimb, acțiunile forțelor armate, care au refuzat să deschidă focul asupra demonstranților. Este necesară o anchetă independentă a incidentelor care au dus la moarte și utilizarea excesivă a violenței pe durata ultimelor săptămâni și a corupției, iar cei responsabili trebuie aduși în fața justiției.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Turbulențele care au avut loc în Tunisia în ultimele zile au provocat deja cel puțin 35 de decese confirmate. Delegația Parlamentului pentru relațiile cu țările din Maghreb a solicitat deja o anchetă independentă cu privire la vinovăția guvernului pentru folosirea violenței pe durata conflictelor de pe străzi. Starea de urgență care domină în această țară, care a constituit o tradiție seculară, progresivă și democratică, trebuie înlăturată imediat, pentru a permite autorităților tunisiene să își reia procesele democratice normale. La rândul lor, toate guvernele din Europa, inclusiv Elveția, trebuie să fie de acord pentru a coopera în vederea returnării banilor și proprietăților dobândite de către familia președintelui Ben Ali. În sfârșit, orice semn că mișcarea Salafi este în creștere și se răspândește trebuie oprit imediat, întrucât aceasta ar putea promova o versiune radicală a islamului în Tunisia.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris.(FR) Era și timpul ca Parlamentul European să înceteze să tacă în ceea ce privește revolta tunisiană. Cum poate cineva să rămână surd la apeluri, cum poate cineva să rămână nemișcat în fața acestei foamete de democrație, cum poate cineva să fie calm văzând că femei și bărbați, bogați și săraci, tineri și bătrâni cer să fie eliberați de un regim al fricii?

Tunisia a acceptat în mod tacit un regim autocratic, un scenariu în care cei mai săraci, chiar și clasele mijlocii, nu erau capabili să își imagineze nicio zi în care să devină stăpânii propriului destin. Această abordare cu totul unică a fost acum făcută pulbere. Aceste etape către libertate pun fundamentele unei societăți noi și creează speranțe pentru un nou echilibru. Zilele Estului dictatorial și tehnocratic au luat sfârșit. Rămâne acum să creăm un alt fel de Est.

Să sperăm că instituțiile europene vor fi mai receptive ca niciodată la toate solicitările de colaborare din aceste țări noi.

 
  
MPphoto
 
 

  Rafał Trzaskowski (PPE), în scris. − (PL) Sunt în favoarea acestei propuneri de rezoluție și în special a prevederilor referitoare la instrumentele foarte specifice aflate la dispoziția noastră pentru influențarea schimbărilor sistemice care au loc în țară. Vorbesc aici înainte de toate despre sprijinul politic pentru cea mai mare implicare posibilă a Înaltului Reprezentant, revizuirea în curs a politicii de vecinătate a UE, negocierea unui nou plan de acțiune pentru Tunisia pentru perioada 2011-2016 și lansarea unei misiuni de observare a UE, care ar putea fără îndoială să furnizeze sprijin pentru alegerile anunțate.

 
  
  

Propunere de rezoluție (RC-B7-0075/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Răspândirea tuberculozei în lume rămâne îngrijorătoare, aceasta numărându-se în continuare printre principalele cauze ale mortalității în lume, provocând moartea a circa 2 milioane de persoane în fiecare an. În pofida progreselor realizate, incidența acestei infecții bacteriene a crescut dramatic în ultimii ani datorită declinului socio-economic al țărilor din fostul bloc sovietic, a infrastructurii slabe a sistemelor de sănătate publică și a accesului inechitabil la tratament. Salut propunerea comună de rezoluție referitoare la „Tuberculosis Vaccine Initiative”, deoarece consider că în lupta împotriva tuberculozei, vaccinurile asociate celor mai eficiente teste de detectare a infecției și celor mai bune tratamente constituie un instrument de combatere esențial. De asemenea, consider că un rol important în îmbunătățirea condițiilor de viață și în lupta împotriva sărăciei și a tuberculozei îl prezintă accesul la apă potabilă și la o alimentație echilibrată, precum și accesul liber la serviciile de sănătate. Din aceste considerente, am votat în favoarea propunerii de rezoluție comună privind vaccinul împotriva tuberculozei.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. – (GA) Potrivit „Tuberculosis Vaccine Initiative”, în fiecare an sunt identificate aproximativ 9 milioane de cazuri noi de tuberculoză și 2 milioane de oameni mor anual de tuberculoză: o persoană moare la fiecare 18 secunde. Mai sunt numai patru ani până la data limită a Obiectivului mileniului în ceea ce privește eliminarea bolilor, iar tuberculoza încă este una dintre principalele cauze ale deceselor din întreaga lume și cea mai periculoasă pentru persoanele care au și HIV/SIDA. UE trebuie să își îndeplinească responsabilitatea de a realiza Obiectivul mileniului al Națiunilor Unite privind combaterea tuberculozei și eradicarea acesteia până în 2015. Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție importantă și sunt de acord că lupta împotriva tuberculozei ar trebui inclusă în strategia Europa 2020. După cum este menționat în rezoluție, Comisia și statele membre trebuie să depună toate eforturile pentru a asigura că o parte corespunzătoare din banii disponibili pentru sănătate ajunge la oamenii săraci din țările în curs de dezvoltare și trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura că serviciile de sănătate din zonele sărace sunt îmbunătățite și sprijinite.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție privind inițiativa pentru vaccinarea împotriva tuberculozei, deoarece această boală rămâne una dintre principalele cauze ale deceselor din lume, cu aproape 2 milioane de oameni care mor anual în urma acesteia. Această inițiativă va fi aplicată în interesele bolnavilor de tuberculoză din toată lumea, în special a celor din țările mai puțin avansate. Aceasta va contribui și la punerea în aplicare a obiectivelor Europa 2020 și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului până în 2015. Mai mult, programul de vaccinare ar putea spori independența strategică a UE în lupta împotriva tuberculozei și a altor boli contagioase. Ar trebui subliniat faptul că împotriva tuberculozei, vaccinurile constituie un instrument de combatere esențial, asociat celor mai bune teste. Testele trebuie să fie fiabile, necostisitoare și accesibile tuturor pacienților, asociate celor mai eficace diagnostice și tratamente. Acest lucru presupune o reorientare importantă a cercetării și o finanțare sporită și durabilă a pachetului de vaccinuri. Prin urmare, Comisia Europeană și statele membre ar trebui să își respecte angajamentele de finanțare și să ia toate măsurile necesare pentru ca fondurile destinate serviciilor de sănătate să ajungă și la persoanele cele mai sărace și vulnerabile din țară.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Vaccinarea împotriva TBC și investițiile în cercetare pentru realizarea unor noi terapii ale acestei maladii sunt singurele soluții pentru eradicarea ei până în anul 2050. Din nefericire, România deține recordul negativ în ce privește răspândirea acestei boli, fiind pe primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul bolnavilor de tuberculoză, poziție pe care va rămâne mult timp, potrivit specialiștilor. În aceste condiții, programele derulate de UE, finanțările acordate pentru terapia TBC sunt mai mult decât binevenite, iar investiția în sănătatea europenilor este importantă. Potrivit datelor autorităților române, anual în România apar 30 de mii de noi cazuri de tuberculoză. O posibilă explicație a identificării acestui mare număr de noi cazuri anual este exact creșterea gradului de civilizație, prin apariția de noi programe de prevenire, majoritatea finanțate de UE. Deși România continuă să aibă cea mai mare incidență a tuberculozei din Europa, în ultimii cinci ani valorile acestui indicator au înregistrat reduceri semnificative. Mortalitatea prin tuberculoză în România a înregistrat de asemenea valori în descreștere, de la 10,7 % în 2002 la 7,6 % în 2008. Finanțările acordate programelor de eradicare TBC sunt cu atât mai indicate, cu cât în ultimii 35 de ani nu au fost descoperite noi instrumente de diagnosticare sau tratare.

 
  
MPphoto
 
 

  Zuzana Brzobohatá (S&D), în scris. – (CS) Am sprijinit propunerea de rezoluție privind combaterea tuberculozei dintr-o întreagă serie de motive. Aș dori în primul rând să accentuez necesitatea de a privi aspectul umanitar al acestei boli, întrucât este o boală care poate fi prevenită prin simpla vaccinare, iar moartea a peste 2 milioane de oameni pe an este, prin urmare, nu numai o cifră foarte mare, dar, mai presus de toate, este inutilă. Sunt complet de acord că tuberculoza este un exemplu grafic de inegalitate între națiuni, întrucât a fost aproape eradicată în țările dezvoltate din punct de vedere industrial. Fundația TBVI ajută bolnavii de tuberculoză din întreaga lume și mai ales din țările mai puțin dezvoltate. Personal, consider că această metodă de a combate tuberculoza este o expresie a solidarității cetățenilor europeni și o încercare de a limita decesele complet inutile care rezultă pur și simplu în urma unei lipse de finanțare pentru vaccinuri în țările mai puțin dezvoltate.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Prin această propunere de rezoluție, salutăm inițiativele Uniunii Europene de combatere a tuberculozei în țările cele mai sărace, dar solicităm efectuarea de mai multe cercetări științifice pentru a dezvolta noi medicamente și noi vaccinuri împotriva acestei boli. Vaccinurile sunt măsura de sănătate publică cea mai ieftină și mai eficace pentru protejarea europenilor de bolile infecțioase, dar sunt importante și pentru ca serviciile de sănătate să ajungă în țările în curs de dezvoltare, astfel încât să contribuie la creșterea speranței de viață și combaterea sărăciei.

După cum am spus, s-au înregistrat unele progrese și ne aflăm pe calea cea bună, însă UE trebuie să își dubleze eforturile și să solicite o acțiune mai coordonată pentru a integra cercetarea europeană în combaterea bolilor legate de sărăcie. Acesta este singurul mod prin care vom reuși să atenuăm situația tragică a sănătății din mai multe țări în curs de dezvoltare. Aș dori să întreb Comisia cum intenționează să dea curs eforturilor cercetărilor științifice din acest domeniu, să intensifice aceste eforturi și să traducă rezultatele cercetării în beneficii pentru europeni având în vedere strategia Europa 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție privind inițiativa de vaccinare împotriva tuberculozei, deoarece numai o campanie de vaccinare extinsă poate contribui la realizarea obiectivelor definite în Obiectivul de dezvoltare al mileniului, care este de a stopa răspândirea și de a inversa tendința incidenței tuberculozei până în 2015 și de a o elimina până în 2050. Trebuie să se exploateze urgent inițiative inovatoare de finanțare, cu scopul de a ajuta la consolidarea sistemelor de sănătate și de a combate inegalitatea, în special cu privire la sănătatea maternă și mortalitatea infantilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Deși tuberculoza este una dintre bolile care au dispărut practic din vizorul preocupărilor privind sănătatea din țările dezvoltate, adevărul este că astăzi aceasta este încă una dintre principalele cauze ale deceselor din lume, luând viața a 2 milioane de persoane pe an. În special în țările în curs de dezvoltare, această boală este încă fatală în multe cazuri, mai ales atunci când este asociată cu HIV/SIDA.

Aceasta constituie, prin urmare, un exemplu al inegalităților dintre lumea industrializată și țările în curs de dezvoltare. În plus, deși tuberculoza încă mai ucide, cercetările sunt abandonate din simple motive de rentabilitate economică. Prin urmare, este important ca Europa să se angajeze în cercetări științifice și să sprijine TBVI (Tuberculosis Vaccine Initiative), astfel încât vaccinările la scară largă să poată avea un efect pozitiv către eliminarea tuberculozei până în 2050.

După cum avem la cunoștință, vaccinurile constituie un instrument esențial atunci când sunt asociate celor mai bune, necostisitoare și fiabile teste de detectare a infecției, precum și celor mai eficace diagnostice și tratamente. Acest lucru presupune o reorientare importantă a cercetării și o finanțare sporită și durabilă, în care cred că UE poate juca un rol esențial.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această propunere comună de rezoluție, de înlocuire a propunerilor depuse de către Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană și Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, este menită să promoveze inițiativa pentru vaccinarea împotriva tuberculozei (TBVI) în vederea atingerii obiectivelor definite de Națiunile Unite în Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Acestea includ inversarea tendinței cifrei de pacienți bolnavi de tuberculoză până în 2015 și eliminarea bolii până în 2050. Îmbunătățirea stării de sănătate a populației mondiale este una dintre preocupările principale ale Uniunii Europene. Deși se poate spune că tuberculoza este controlată în Europa, aceasta încă provoacă moartea a milioane de oameni din țările în curs de dezvoltare, în asociere cu alte boli contagioase. Este esențial să se concentreze eforturile politice și financiare pentru a pune rapid capăt acestui flagel mondial. Prin urmare, salut aprobarea inițiativei privind eradicarea acestei boli contagioase, care provoacă multe decese chiar și în secolul XXI, mai ales în țările în curs de dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Eforturile din domeniul cercetării și dezvoltării de noi medicamente și vaccinuri care sunt eficiente împotriva bolilor precum tuberculoza care, cu fiecare an, continuă să ia milioane de vieți în întreaga lume, trebuie să fie stimulate, iar rezultatele bune salutate. După obținerea acestor rezultate, este necesar să punem la dispoziția celor care au nevoie noi evoluții în știință și tehnologie, fără niciun fel de excludere.

Prin urmare, singurul criteriu de acces trebuie să fie nevoia. În lumea a treia, plata datoriei externe și a dobânzii pentru serviciul datoriei către țările bogate reprezintă o scurgere de resurse importantă care nu merge, prin urmare, la bugetele pentru sănătate și educație, care sunt reduse aproape până la a deveni nesemnificative. Așa-numitele „programe de ajustare structurală” impuse din exterior, contribuie, de asemenea, la acest lucru.

Prin urmare, lupta împotriva bolilor care, precum tuberculoza, se răspândesc în sărăcie, include combaterea acestor mecanisme care creează și susțin dependență și sărăcie. În acest context, este regretabil faptul că disponibilitatea noului vaccin împotriva pentru țările mai puțin dezvoltate – pe care le sprijinim, desigur – poate fi susținută în numele consolidării rolului și puterii de conducere a UE în acele țări, după cum este cazul în situația care a dat naștere acestei propuneri de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) Cum poate cineva să nu susțină o inițiativă care vizează eradicarea tuberculozei până în 2050, atunci când aceasta continuă să omoare 2 milioane de oameni pe an în întreaga lume?

Consider că este totuși surprinzător ca un text care deploră serviciile de sănătate din țările în curs de dezvoltare aleg să treacă cu vederea unul dintre cele mai mari scandaluri ale timpurilor noastre: Jefuirea medicilor din aceste țări de către țările mai bogate, care au renunțat la instruirea propriilor medici mulțumindu-se cu credința că pot reduce protecția lor socială. Prin urmare, în Franța, numerus clausus, sau numărul de studenți cărora li se permite să treacă în anul doi este de aproximativ 7 000, în timp ce aproape în fiecare an 3 000 de medici cu diplome obținute în afara Europei au permisiunea de a practica în Franța. Asta fără a menționa studenții străini pe care îi instruim, care dețin astfel diplome franceze și care nu pleacă niciodată. În același timp, OMS estimează că există un deficit de 4,5 milioane de profesioniști în sănătate în țările sărace.

De asemenea, este ciudat că textul decide să omită cele 5 500 până la 6 000 de cazuri de tuberculoză din Franța. Boala a fost eradicată acolo, iar reapariția sa poate fi direct legată de imigrația în masă. Nu cred nici că suntem un caz izolat în această situație în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Prezența tuberculozei în lume continuă să fie un motiv de preocupare. Cu toate acestea, se pare că numai vaccinarea la scară largă poate înlătura amenințarea pe care această boală o reprezintă pentru sănătatea multor oameni care trăiesc în țările în curs de dezvoltare. Astfel, am susținut această rezoluție pentru a solicita o investiție pe termen lung mai mare din partea statelor membre și a Comisiei Europene, astfel încât acestea să aibă posibilitatea de a combate tuberculoza, în special prin cercetare și inovare. Cu toate acestea, resursele asigurate nu ar trebui să se oprească aici: este nevoie de sprijin în situația sănătății și serviciile de sănătate, așadar acesta este un alt domeniu în care trebuie să se lucreze și care trebuie avut în vedere.

 
  
MPphoto
 
 

  Jim Higgins, Seán Kelly, Mairead McGuinness și Gay Mitchell (PPE), în scris. Ne-am abținut de la votul final privind inițiativa pentru vaccinarea împotriva tuberculozei (RC-B7-0075/2011). Sprijinim pe deplin obiectivul inițiativei privind vaccinarea, dar nu am putut susține referirea care face trimitere la un alt vot al Parlamentului care sprijină, inter alia, avortul și este contrar unei explicații anterioare privind votul pe care l-am înscris în registrul Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am fost de acord cu acest document, întrucât trebuie să combatem tuberculoza, deoarece această boală omoară aproape două milioane de oameni la nivel mondial în fiecare an și aproape o treime din populația lumii este infectată. Aceasta este o boală care reprezintă un pericol grav pentru oameni și este a doua cea mai mare cauză a morții în rândul bolilor infecțioase de la nivel mondial. Tuberculoza este strâns legată de problemele sociale și economice precum sărăcia, șomajul, alcoolismul, dependența de droguri și HIV/SIDA, precum și starea necorespunzătoare a sistemelor de sănătate din țările sărace și diagnosticarea întârziată. Mă bucur că a fost creat modelul inițiativei pentru vaccinarea împotriva tuberculozei, deoarece toți pacienții care suferă de această boală la nivel mondial vor putea profita de rezultatele cercetărilor și activităților de lucru. Aș dori să subliniez că încă nu există finanțare suficientă pentru lupta împotriva tuberculozei și este necesar să se asigure mecanismele de finanțare specifice care vor contribui la certificarea în Europa a vaccinurilor împotriva tuberculozei, accesibilitatea vaccinurilor, cercetările clinice în domeniul tuberculozei și diagnosticul și tratamentul mai eficace, iar banii alocați serviciilor de sănătate trebuie să ajungă la locuitorii cei mai săraci și mai vulnerabili ai țărilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Tuberculoza este, din păcate, una dintre principalele cauze ale decesului în lume. Într-adevăr, aproape 2 milioane de oameni mor în urma acestei boli în fiecare an. Prin depunerea acestei propuneri de rezoluție, țelul Parlamentului a fost de a invita Uniunea Europeană să urmărească Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) ale Națiunilor Unite, care prevăd stoparea creșterii incidenței acestei boli grave până în 2015. Datele estimate sunt îngrijorătoare și suntem profund preocupați de gravitatea situației, în special în ceea ce privește țările cele mai sărace, în care morțile provocate de tuberculoză devin din ce în ce mai obișnuite. Propunerea comună de rezoluție privind inițiativa pentru vaccinarea împotriva tuberculozei are, prin urmare, întregul meu sprijin, deoarece, pe lângă sublinierea condițiilor de sănătate din țările în curs de dezvoltare, aceasta încearcă să rezolve problema de la rădăcină, prin acordarea de mai multe fonduri și sprijinirea cercetării științifice.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) Deși în majoritatea țărilor europene vaccinarea împotriva tuberculozei este obligatorie, statisticile de la nivel mondial sunt tulburătoare. Numărul persoanelor care contractează această boală ne face să conștientizăm că astăzi, în secolul XXI, nu numai că trebuie să organizăm o campanie de informare cuprinzătoare și să furnizăm profilaxia corespunzătoare, ci, mai presus de toate, trebuie să sporim finanțarea pentru vaccinurile de protecție. Doar asta ne va permite să reducem extinderea acestei boli. Din acest motiv, am susținut propunerea de rezoluție. Vă mulțumesc.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Sprijin pe deplin solicitările pentru o creștere a finanțării și mijloacele de finanțare alternative pentru programele privind TB. În calitate de președinte al Grupului de lucru pentru inovare, acces la medicamente și boli legate de sărăcie, consider că este vital să ne concentrăm eforturile asupra cercetării și inovării dacă dorim să atingem Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Nivelurile tuberculozei la scară mondială sunt încă inacceptabil de ridicate și salut noile mijloace de finanțare a organizației Tuberculosis Vaccine Initiative pentru o campanie de vaccinare la scară largă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) În ciuda faptului că a dispărut practic din țările dezvoltate, tuberculoza rămâne o amenințare în țările sărace și cele în curs de dezvoltare, în special în Africa, unde omoară în continuare milioane de oameni în fiecare an. Numai un plan de vaccinare la nivel mondial poate pune capăt acestui flagel și face ca eliminarea totală a acestei boli până în 2050 să devină o realitate, ca parte din realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Sunt de acord cu multe dintre afirmațiile acestei propuneri de rezoluție, cu scopul său principal și cu viziunea sa privind accesul la servicii de sănătate ca un drept, a cărui garantare este de competența guvernelor, care „trebuie să își îndeplinească obligațiile de a furniza servicii de sănătate întregii lor populații”. Cu toate acestea, nu am putut să o sprijin, deoarece consider că majoritatea propunerilor și obiectivelor pe care le stabilește nu sunt ambițioase și sunt în mod clar insuficiente. Consider că nu este suficient să se sugereze eradicarea până în 2050 a unei boli care îi afectează pe cei mai săraci și constituie una dintre principalele cauze ale morții în lume, ducând la peste 2 milioane de morți în fiecare ani. După cum subliniază câteva studii efectuate de organizațiile neguvernamentale, asta se întâmplă deoarece această perioadă ar putea fi înjumătățită printr-o politică solidă și prin creșterea de resurse destinate să o combată care decurge din aceasta. Mai mult, deși sunt de acord cu declarația de la punctul 2 că este important să se îmbunătățească detectarea și procedurile de vaccinare prin diagnostice și tratamente mai eficiente, obiectez față de omiterea de a menționa în mod explicit că astfel de servicii ar trebui efectuate de către serviciile de sănătate publică; acestea ar trebui consolidate prin primirea de ajutor european și prin cooperare.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Mă bucur foarte mult să îmi acord sprijinul unui proiect paneuropean care oferă valoare adăugată nu numai Europei, ci și lumii, prin țelul său de a elimina în cele din urmă tuberculoza.

În 2009, tuberculoza a ucis 1,7 milioane de oameni, sau 4 700 de persoane pe zi. Banca Mondială estimează că acest lucru provoacă Africii o pierdere economică anuală de 52 miliarde USD. Cazurile raportate în Regatul Unit și Irlanda în vara anului 2010 ne reamintesc, de asemenea, că această boală rămâne o problemă gravă pentru Uniunea Europeană. Datorită inițiativei pentru vaccinarea împotriva tuberculozei (TBVI), va fi posibilă crearea de vaccinuri eficiente care să fie accesibile pentru țările în curs de dezvoltare și adaptate țărilor emergente din Europa.

Comisia Europeană este cel mai mare donator de ajutor oficial pentru dezvoltare, furnizând 49 de miliarde EUR pe an. Totuși, nu este suficient. Trebuie să găsim alte surse de finanțare, precum instituirea de către statele membre și/sau Uniunea Europeană a unei garanții financiare pentru a permite obținerea finanțării de la Banca Europeană de Investiții. TBVI este o metodă practică de punere în aplicare a strategiei UE 2020. Făcând Europa mai atractivă, aceasta pregătește noua economie pentru generațiile viitoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. Programul de vaccinare împotriva tuberculozei este foarte important, dar ce va face Parlamentul European până în 2015? În Letonia de exemplu, procesul tratamentului medical pentru tuberculoză constă în prezent în diagnosticare și menținere în carantină. De fapt, toate fondurile care se presupune că au fost cheltuite pentru achiziționarea de echipament medical și construirea de spitale specializate au fost cheltuite în zadar. De exemplu, într-un oraș numit Olaine există un spital construit pe locul unei închisori pentru a trata oamenii infectați cu tuberculoză. Suma de bani cheltuită pentru a echipa spitalul s-a ridicat la două milioane de euro. Acel spital nu funcționează acum întrucât nu există personal medical! Prin urmare, aș dori să atrag atenția colegilor mei asupra faptului că nu este suficient numai să se creeze și să se producă un vaccin, este necesară pregătirea specialiștilor cu specializare precisă și a personalului medical înalt calificat și utilizarea acestora în lupta împotriva tuberculozei. Altfel, rezultatul votului de astăzi nu va fi decât unul emoțional. Este foarte important să se facă o cercetare atentă absolut transparentă asupra fondurilor alocate pentru combaterea tuberculozei pentru a nu repeta situația din Letonia.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În fiecare an se cheltuiesc 2 miliarde EUR pentru tratarea persoanelor cu tuberculoză din Uniunea Europeană. Pe lângă HIV și malarie, tuberculoza este una dintre cele mai răspândite epidemii din lume. În jur de o treime din populația lumii este infectată! Este clar că suntem departe de a eradica tuberculoza. La fel ca în cazul tuturor bolilor, creșterea rezistenței sub forma bacteriilor multirezistente sau chiar ultrarezistente și lipsa de opțiuni de tratament care rezultă din aceasta confruntă medicina modernă cu o provocare importantă. Medicamentele standard care sunt folosite încă din anii '60 nu au niciun efect asupra variantelor care au suferit mutații. Prin urmare, se prescriu alte medicamente care sunt mai scumpe și au efecte secundare mai puternice. Costurile tratamentului care rezultă pot fi de până la o sută de ori mai ridicate decât cele pentru tuberculoza normală. Dacă un pacient încetează să ia medicamentele standard pentru forma normală de tuberculoza înainte de sfârșitul perioadei de șase luni, rezultatul nu este numai efectele adverse grave, ci și rezistența. În plus, stoparea răspândirii bolii este posibilă numai prin investigarea tuturor persoanelor cu care pacientul a intrat în contact. Unele țări nu au respectat aceste cerințe. Dacă aceste reguli de bază bine-cunoscute nu sunt urmate, este posibil ca proiectele de cercetare care costă miliarde de euro să nu poată aduce nicio schimbare majoră și vor apărea noi tipuri de rezistență. Din acest motiv, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție privind inițiativa pentru vaccinarea împotriva tuberculozei. În multe dintre cazuri, tuberculoza și prevenirea acesteia rămân o provocare nu numai pentru lumea în curs de dezvoltare, ci și pentru țările dezvoltate. Ar trebui să împărtășim bunele practici, să alocăm fonduri pentru vaccinul împotriva tuberculozei și să utilizăm diferite măsuri în încercarea de a reduce îngrozitoarea statistică de în jur de 2 milioane de morți de tuberculoză la nivel mondial în fiecare an. Pe de o parte, unii dintre principalii factori de risc care cresc mortalitatea sunt alcoolismul, utilizarea drogurilor și sărăcia imensă. Prin urmare, este necesar nu numai să ținem seama de vaccinare, ci și de programele pe termen lung pentru a reduce acești factori. Salut încă o dată această inițiativă UE de a contribui la un sprijin activ al UE pentru programele de vaccinare care, atunci când au fost puse în aplicare, au reușit să reducă în mod semnificativ ratele de infectare cu tuberculoză, după cum demonstrează statisticile statelor membre UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Având în vedere că tuberculoza rămâne una dintre principalele cauze ale morții în lume, revendicând milioane de vieți în fiecare an și că, în ciuda acestui fapt, în prezent nu se efectuează cercetări suficiente asupra bolilor celor mai neglijate care afectează numai persoanele din țările în curs de dezvoltare, sunt în mod clar în favoarea inițiativei pentru vaccinarea împotriva tuberculozei. În acest context, numai un program de vaccinare care presupune o campanie de vaccinare la scară largă ar putea avea un impact pozitiv în ceea ce privește realizarea obiectivului. Sunt convins că vaccinurile constituie un instrument de combatere esențial, asociat celor mai bune teste și că acest lucru presupune o reorientare importantă a cercetării și o finanțare sporită și durabilă. Prin urmare, sunt de părere că vaccinarea împotriva tuberculozei ar trebui efectuată ca o prioritate în clinicile din țările în curs de dezvoltare și că asistența UE ar trebui să sprijine eforturile interne ale țărilor în curs de dezvoltare de a construi capacitate umană.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție privind inițiativa pentru vaccinarea împotriva tuberculozei. Această propunere de rezoluție specifică, care a fost susținută de toate grupurile politice, urmărește creșterea acestei boli în Europa și Statele Unite ale Americii în ultimii zece ani. Cu toate acestea, cauza cea mai frecventă a reapariției acestei boli este imigrarea în masă, în special imigrarea ilegală, în care adesea nu pot fi respectate regulile de bază ale igienei. Grecia, care încearcă în prezent să facă față imigrației ilegale, este o țară cu rate relativ ridicate de tuberculoză între țările dezvoltate din lume și, prin urmare, propunerile din această propunere specifică de rezoluție, precum o campanie exhaustivă de vaccinare în statele membre, finanțarea de la Banca Europeană de Investiții în acest scop și solicitarea de servicii publice garantate în zonele cele mai îndepărtate sunt importante pentru țara noastră.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Astăzi, tuberculoza este unul dintre exemplele modului în care inegalitatea între popoare are un impact asupra domeniilor de sănătate, având în vedere că aceasta a fost aproape eliminată din țările industrializate și se răspândește încă în alte părți ale lumii. În prezent este, de asemenea, important să ne amintim că tuberculoza este una dintre infecțiile care profită de condiția celor care sunt seropozitivi sau au SIDA, devenind deosebit de gravă în aceste cazuri. Aceste chestiuni sunt motivul de la baza acestei propuneri de rezoluție, care sprijină necesitatea unei campanii de vaccinare la scară largă, în vederea realizării celui de-al șaselea Obiectiv de dezvoltare al mileniului după 2015 și, mai ales, eradicarea tuberculozei până în 2050.

Aceste obiective demne au fost, de asemenea, motivul pentru care am votat pentru. Vaccinurile sunt un mijloc esențial pentru combaterea decisivă a tuberculozei, asociat celor mai bune, fiabile și necostisitoare teste, precum și celor mai eficace diagnostice și tratamente. Acest lucru presupune o reorientare importantă a cercetării și o finanțare sporită și durabilă. Prin Comisia Europeană, UE ar trebui să exploreze căi de finanțare inovatoare, precum instituirea de către statele membre și/sau Uniune a unei garanții financiare care să permită strângerea de fonduri pentru TBVI din partea Băncii Europene de Investiții pentru a garanta finanțarea și cercetările în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) În ciuda progreselor făcute, incidența tuberculozei la nivel mondial încă mai reprezintă un motiv major de preocupare, întrucât această boală rămâne una dintre principalele cauze ale morții în lume, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Prin urmare, cercetările și finanțarea din acest domeniu ar trebui sporite. Este important să mobilizăm resursele pentru inițiativa pentru vaccinarea împotriva tuberculozei, întrucât numai o campanie de vaccinare la scară largă poate contribui la stoparea tuberculozei până în 2015, inversarea tendinței și eliminarea acestei boli până în 2050, după cum este prevăzut în Obiectivele de dezvoltare ale mileniului ale Națiunilor Unite și în programul Organizației Mondiale a Sănătății de stopare a tuberculozei.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédérique Ries (ALDE), în scris.(FR) Tuberculoza ucide aproape 2 milioane de oameni în fiecare an, în principal în Africa Subsahariană și în Asia. Aceasta este un flagel care subliniază inegalitățile dintre Nord și Sud și lipsa de resurse, tratament și cercetare la dispoziția noastră pentru a stopa boala.

Propunerea noastră de rezoluție subliniază eforturile care trebuie făcute pentru a detecta și diagnostica boala mai repede și mai eficient. Mai presus de toate, totuși, aceasta accentuează nevoia de a pune în aplicare un program de vaccinare la scară largă, care este singurul mod de a realiza unul dintre Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (MDG 6) și eradica boala până în 2050.

În același timp, este esențial ca eforturile de cercetare farmaceutică să se concentreze asupra acestei boli neglijate și nerentabile. Finanțarea pentru această cercetare trebuie să fie garantată de exemplu prin fonduri de la Banca Europeană de Investiții. După cum știm, este nevoie de 3 miliarde EUR pentru a aplica programul OMS „Stop Tuberculozei”. Acesta reprezintă o investiție esențială dacă dorim să progresăm în cercetare și inovare și să ajutăm astfel la sporirea sprijinului oferit populațiilor celor mai sărace.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Cu această rezoluție, PE subliniază în primul rând faptul că numai un program care presupune o campanie de vaccinare la scară largă ar putea avea un impact pozitiv în ceea ce privește realizarea ODM 6 după 2015 și în special eradicarea tuberculozei până în 2050. În al doilea rând, consideră că vaccinurile sunt un instrument esențial pentru combaterea tuberculozei, asociat celor mai bune, fiabile, necostisitoare și performante teste, precum și celor mai eficace diagnostice și tratamente și că acest lucru presupune o reorientare importantă a cercetării și o finanțare sporită și durabilă. În al treilea rând, solicită Comisiei să examineze modalități noi și inovatoare de finanțare, precum instituirea unei garanții financiare a statelor membre și/sau Uniunii, care să permită strângerea de fonduri pentru TBVI din partea Băncii Europene de Investiții pentru a garanta finanțarea cercetării în domeniul maladiilor neglijate și puțin rentabile în țările în curs de dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Leszek Wałęsa (PPE), în scris. − (PL) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție privind inițiativa pentru vaccinarea împotriva tuberculozei. Bolile tropicale precum malaria, tuberculoza și boala somnului revendică milioane de victime în fiecare an. Asta se datorează faptului că aceste boli devin mai rezistente la medicamente și lipsei de opțiuni de tratament care a apărut din cauza abandonării cercetării din simplul motiv că nu este profitabilă. În vederea faptului că numărul de cazuri noi de tuberculoza din întreaga lume este încă un motiv de preocupare la patru ani înainte de termenul limită pentru realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), ar trebui să intervenim imediat. Serviciile de sănătate din majoritatea țărilor în curs de dezvoltare sunt departe de a satisface nevoile populațiilor locale. Programele de ajustare structurală din anii '90 au înrăutățit situația provocând reduceri drastice ale bugetelor sociale. Consider că vaccinările împotriva tuberculozei ar trebui efectuate în principal în clinicile și spitalele din țările în curs de dezvoltare și că ar trebui restabilit un sistem de sănătate în acest scop. Guvernele trebuie să își îndeplinească datoria de a asigura servicii publice de sănătate pentru întreaga populație, întrucât acesta este un drept elementar stipulat în Declarația universală a drepturilor omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. (SK) Sprijin inițiativa pentru vaccinarea împotriva tuberculozei. După părerea mea, este datoria noastră morală ca europeni nu numai să ne asumăm o parte din responsabilitatea pentru cercetare și pentru căutarea de noi leacuri, ci și să asistăm țările sărace în instruirea lucrătorilor din domeniul sănătății și să dezvoltăm cel puțin o rețea de bază pentru sănătate. Solidaritatea umană trebuie să meargă dincolo de granițele țărilor și continentelor. Dacă încetăm să simțim această solidaritate, încetăm să fim oameni. Faptul că nu pot sprijini textul aprobat al propunerii de rezoluție este în interesul conservării umanității noastre. Textul conține o menționare a uciderii copiilor nenăscuți, pe care majoritatea celor din acest Parlament o consideră o componentă a sănătății reproductive. M-am abținut de la vot, deoarece nu pot fi de acord că lupta împotriva pandemiei tuberculozei în părțile cele mai sărace ale lumii este legată în vreun fel de practica inumană a uzurpării dreptului de a decide asupra vieții și morții copilului nenăscut.

 
  
  

Propunere de decizie (B7-0090/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Marta Andreasen (EFD), în scris. Am votat în favoarea închiderii conturilor CEPOL pentru care am refuzat descărcarea anul trecut, deoarece aceasta este procedura normală care ar trebui să aibă loc în fiecare an de îndată ce se clarifică în raportul Curții de Conturi Europene că nu este necesară o altă ajustare, indiferent dacă descărcarea a fost acordată sau nu. Având în vedere neregulile observate, CEPOL ar trebui închisă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Preocupările privind modelul de administrare al Colegiului European de Poliție au determinat Parlamentul să refuze descărcarea de gestiune a acestuia pentru 2008. Acest fapt este îngrijorător și nemaiauzit, întrucât este prima oară când unei agenții europene i se refuză această procedură. Prin urmare, prezenta rezoluție vizează numai închiderea conturilor corespunzătoare în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Anexa VI la Regulamentul de procedură al Parlamentului European.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Îmi amintesc că, la 7 octombrie 2010, Parlamentul a adoptat decizia de a nu închide conturile pentru anul 2008 ale Colegiului European de Poliție cu 618 voturi contra 0, cu șapte abțineri. Decizia de închidere a conturilor pentru 2008 nu este echivalentă cu descărcarea lor, ci este numai o măsură tehnică din Regulamentului de procedură al Parlamentului, conform căreia, dacă nu se realizează descărcarea conturilor, trebuie să existe un vot formal cu privire la închiderea acestora în ședința următoare. Prin urmare, am votat în favoarea prezentei decizii.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris.(FR) La 7 octombrie 2010, Parlamentul a adoptat cu 618 voturi pentru, 0 împotrivă și 7 abțineri decizia de a refuza să se acorde Directorului Colegiului European de Poliție descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2008. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, dacă nu se aprobă descărcarea de gestiune, se va depune o propunere formală într-o perioadă de sesiune ulterioară. Decizia, pentru care am votat, este o măsură tehnică destinată să închidă conturile pentru exercițiul financiar în cauză, nu o acordare a descărcării de gestiune. Aceasta este luată în această perioadă de sesiune, deoarece eu și colegii mei din Comisia pentru control bugetar am dorit să audiem directorul CEPOL, președintele consiliului de conducere și președintele Comisiei Europene pentru a obține detalii și clarificări suplimentare, în special cu privire la corecturile contabile efectuate în iulie 2010 pentru anul 2008 și receptivitatea consiliului de conducere.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Este regretabil faptul că o instituție europeană finanțată din buzunarul public nu are un model administrativ transparent care să permită organismului de supraveghere să îi acorde descărcarea de gestiune. Raritatea unui astfel de eveniment face necesară analizarea cauzei și găsirea de soluții care să prevină reapariția acestuia. Prin urmare, această rezoluție vizează numai închiderea conturilor, în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) din anexa VI la Regulamentul de procedură al Parlamentului European.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. Utilizarea ineficientă de către Colegiul de Poliție a fondurilor care i-au fost alocate a dus deja la întreruperea sprijinului financiar pentru agențiile mici. Aceste cazuri de utilizare necorespunzătoare a fondurilor sunt la limita infracțiunilor penale. Toate aceste contravenții pot apărea atunci când nu există o supraveghere suficientă din partea Comisiei. Decizia Parlamentului cu privire la această chestiune dă un semnal clar tuturor celorlalte agenții și instituții că este necesar să respecte disciplina financiară și să fie mai responsabile în ceea ce privește datoriile care le revin. Nu ar fi o risipă nici dacă ar fi demiși din posturi acei funcționari ai Comisiei care au stat pe margine mult timp și nu au acționat cu hotărâre și în mod eficient. Cunosc multe cazuri în care funcționarii Comisiei – fie din cauza postului neconstructiv, fie a lenei – au întors privirea de la încălcări grave în proiectele financiare ale Uniunii Europene. Consider că această rezoluție este foarte oportună și folositoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Colegiul European de Poliție (CEPOL) a fost înființat în anul 2000. Scopul acestuia este de a promova cooperarea strânsă între diferitele forțe de poliție din cadrul Uniunii Europene. CEPOL ajută organismele naționale să lucreze împreună pentru a preveni și combate infracțiunea. În plus, acesta colaborează îndeaproape cu serviciile de poliție din țările terțe. Consider că CEPOL este o instituție utilă și de aceea am votat în favoarea propunerii.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Colegiul European de Poliție (CEPOL) reunește ofițeri de poliție importanți din întreaga Europă, cu scopul de a încuraja cooperarea transfrontalieră în combaterea infracțiunii și asigurarea siguranței publice, a legii și ordinii. Înființată ca agenție a Uniunii Europene în 2005, CEPOL operează ca o rețea în care activitățile – cursuri, seminarii, conferințe și întâlniri – sunt organizate în și de către statele membre, în principal la institutele naționale de instruire. În fiecare an se organizează între 60 și 100 de cursuri, seminarii și conferințe care acoperă o gamă largă de subiecte relevante pentru poliția din Europa astăzi. Activitatea CEPOL este fundamentală pentru crearea de sinergii între forțele de poliție din diferite state membre. De fapt, aceasta este principala sursă de învățare și dezvoltare din domeniul educației și instruirii pentru cooperare și funcții ale poliției mai bune în Europa. Din motivele de mai sus și în special în vederea opiniilor pozitive ale Curții de Conturi și Consiliului, votez în favoarea închiderii conturilor CEPOL pentru exercițiul financiar 2008.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) În urma deciziei din 7 octombrie 2010 de a nu descărca gestiunea Colegiului European de Poliție pentru exercițiul financiar 2008 din cauza problemelor identificate în administrația sa, am trecut acum la închiderea conturilor, în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) din anexa VI la Regulamentul de procedură.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Este esențial ca noile autorități și președinții acestora să își îndeplinească funcțiile în interesul cetățenilor Europei. În acest scop, Grupul Verzilor a insistat pentru mai multă transparență în ceea ce privește relațiile dintre reprezentanții industriei și autorități și președinții acestora și ne bucurăm că toți cei trei candidați și-au luat angajamente în scris pentru a asigura acest lucru. Relațiile obscure de promovare a grupurilor de interese vor submina credibilitatea și eficiența acestor autorități și este important ca acestea să își desfășoare activitatea în deplină transparență. Acum trebuie să avansăm și să ne asigurăm că aceste autorități își pot îndeplini în mod eficient rolul lor esențial de supraveghere a piețelor financiare ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris.(LT) După cum a demonstrat votul Comisiei parlamentare pentru control bugetar, multe persoane au fost nemulțumite de modul în care Colegiul European de Poliție și-a gestionat finanțele în 2008 și în anii precedenți. Aceasta este o situație unică – până acum nicio agenție europeană nu a reușit să nu obțină descărcarea de gestiune. Cu toate acestea, acum este important să privim spre viitor. Generalul Banfi, noul șef al Colegiului European de Poliție, a preluat o situație dificilă și trebuie să recâștige încrederea Parlamentului și a contribuabililor. Mai mult, consider că discuțiile în curs de desfășurare cu privire la gestionarea ineficientă a bugetului și resurselor umane ale Colegiului nu fac decât să ne distragă atenția de la o problemă mai mare – lipsa integrității și profesionalismului în poliție și organismele de securitate din întreaga Europă, inclusiv Lituania. Trebuie să acordăm mai multă atenție eforturilor de îmbunătățire a funcțiilor de bază ale Colegiului de Poliție – trebuie să luăm măsuri stricte pentru a combate infracțiunea, prin educație și instruire specială. După cum am spus în cadrul perioadei de sesiune din octombrie anul trecut, Colegiul European de Poliție are obiective nobile – de a promova standardele privind funcțiile poliției și de a consolida statul de drept și legislația. Ceea ce se întâmplă pe viitor cu Colegiul European de Poliție nu este important, însă toate statele membre trebuie să se asigure că aceste obiective sunt realizate.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. Am votat pentru închiderea conturilor Colegiului European de Poliție întrucât consider că este important să tragem linie după procedura de descărcare de gestiune pentru 2008. Prin refuzul acordării acestei descărcări, deputații în PE trimit un mesaj puternic administrației din toate agențiile UE că Parlamentul nu va tolera gestionarea necorespunzătoare sau cheltuielile falsificate. Deputații în PE trebuie acum să ne îndrepte atenția către procedura de descărcare pentru 2009, care este în curs de desfășurare în Comisia pentru control bugetar, și care introduce schimbări pentru a se asigura că procedurile de descărcare sunt puse în practică. Nu este permisă repetarea deficiențelor subliniate în raportul Curții de Conturi privind conturile din 2008. Salut pașii pozitivi care au fost luați de noul director al CEPOL, Ferenc Bánfi și sper că cooperarea dintre Comisia pentru control bugetar și Colegiu va continua și că se vor lua măsuri importante pentru a asigura că acesta este condus în mod eficient și în conformitate cu toate normele financiare.

 
  
  

Propunere de rezoluție (B7-0091/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Marta Andreasen (EFD), în scris. Am votat în favoarea propunerii de rezoluție împotriva numirii președintelui Autorității bancare europene, nu pentru că am găsit vreun defect persoanei numite, ci pentru că mă opun, în principiu, creării acestei autorități noi. Ni se spune că trebuie să prevenim producerea crizelor economice și financiare. De fapt, aceasta adaugă încă un nivel de birocrație supravegherii existente. Se va crea confuzie privind repartizarea responsabilității. Regulamentul pe care îl vor inventa va fi, în mod sigur, nepotrivit pentru Londra și va contribui la pierderea locurilor de muncă în Marea Britanie. Mai mult, procesul nu este transparent, întrucât Parlamentului i-a fost prezentat un singur candidat și, pe deasupra, votul final este secret.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Un lucru pe care l-am învățat din criza financiară recentă este că trebuie să reformăm structura instituțională de supraveghere prin crearea de agenții europene și, prin aceasta, să reformulăm întregul concept de supraveghere macro și microeconomică. Acesta este lucrul care dă naștere Autorității bancare europene. Întrucât încrederea în bănci a primit o lovitură puternică din partea crizei financiare mondiale, este important ca piețele, și europenii în general, să înceapă să aibă din nou încredere în rezistența și viabilitatea instituțiilor bancare și, mai ales, să recâștige încrederea în organismele de supraveghere. Din acest motiv, rolul rezervat acestei noi autorități bancare europene este atât de important pentru viitor. Din acest motiv, votez în favoarea alegerii domnului Andrea Enria drept primul președinte al Autorității bancare europene, în speranța unui mandat activ, atent și plin de succes.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Criza financiară recentă a scos în evidență deficiențe majore ale supravegherii financiare, atât în cazuri individuale, cât și în ceea ce privește sistemul financiar ca întreg. Modelele de supraveghere au avut o perspectivă națională și nu s-au adaptat la globalizarea care s-a produs în sistemul financiar, unde diferite grupuri financiare își desfășoară operațiunile transfrontalier, cu riscurile sistemice aferente. Prin urmare, nu a existat niciun fel de cooperare, coordonare sau coerență în aplicarea legislației UE. Am înțeles că înființarea unei autorități bancare europene este esențială pentru realizarea unui model de supraveghere eficient. Cu toate acestea, mai trebuie făcuți mulți alți pași pentru a preveni reapariția situațiilor cu adevărat imorale de genul celor care au avut loc în trecutul recent – care au dăunat economiilor, acționarilor, deponenților, contribuabililor și credibilității sistemului. Prin urmare, votez în favoarea alegerii lui Andrea Enria drept primul președinte al Autorității bancare europene și îi doresc un mandat de înaltă calitate în toate privințele.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Pentru noua Autoritate de supraveghere europeană centrală, interesele naționale sunt reprezentate de organismele care supraveghează piețele financiare, în cazul Austriei de exemplu, FMA, care sunt membre ale noii autorități și au drept de vot. Și băncile naționale iau parte la ședințele autorității, dar acestea nu au drept de vot. Mă opun numirii candidatului menționat în postul de președinte al Autorității bancare europene. Prin urmare, susțin raportul, deoarece, în opinia mea, acest lucru va avea ca rezultat structuri suprapuse costisitoare, demonstrat, printre altele, de faptul că organismele individuale de supraveghere sunt întemeiate în orașe diferite. În plus, autoritățile de supraveghere financiară reprezintă numai o parte din soluția generală. Mecanismele de sancționare care vizează statele membre cu deficite bugetare mari trebuie, de asemenea, să devină mai stricte.

 
  
  

Propunere de rezoluție (B7-0092/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Marta Andreasen (EFD), în scris. Am votat în favoarea rezoluției pentru a mă opune numirii președintelui Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale, nu pentru că am găsit vreun defect persoanei numite, ci pentru că, în principiu, mă opun creării acestei autorități noi. Ni se spune că trebuie să prevenim producerea crizelor economice și financiare. De fapt, acest lucru adaugă încă un nivel de birocrație supravegherii existente. Se va crea confuzie privind împărțirea responsabilității. Regulamentul pe care îl vor inventa va fi, în mod sigur, nepotrivit pentru Londra și va contribui la pierderea locurilor de muncă în Marea Britanie. Mai mult, procesul nu este transparent, întrucât Parlamentului i-a fost prezentat un singur candidat și, pe deasupra, votul final este secret.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Una dintre consecințele derivate din criză a fost nevoia de a crea agenții europene independente pentru supravegherea băncilor și asigurărilor de pe piețele financiare. Aceste agenții nu vor înlocui agențiile naționale de supraveghere, ci vor lucra împreună cu acestea, exercitându-și mandatul pentru prudență și analiza riscului sistemic cu scopul de a preveni ca o nouă criză de proporțiile celei cu care ne-am confruntat să lovească din nou țările Europei.

Astăzi, sunt foarte mândru să votez pentru un cetățean portughez, domnul Gabriel Rodrigo Ribeiro Tavares Bernardino, drept primul președinte al Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale. Reputația sa privind integritatea și calitățile tehnice, dezvăluite în cursul unui proces de selecție exigent, promit un mandat atent și activ în cadrul autorității de supraveghere pe care o va prezida de acum. Aș dori să profit de această ocazie pentru a îi ura succes la noul său loc de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Recenta criză financiară a scos la lumină deficiențe majore ale supravegherii în sectorul financiar, atât în cazuri individuale, cât și la nivelul sistemul financiar în ansamblu. Modelele de supraveghere au avut o perspectivă națională și nu s-au adaptat la globalizarea care s-a produs în sistemul financiar, unde diferite grupuri financiare își desfășoară operațiunile transfrontaliere, cu riscurile sistemice aferente. Prin urmare, nu a existat niciun fel de cooperare, coordonare sau coerență în aplicarea legislației UE. Instituirea unei autorități europene pentru sectorul asigurărilor și al pensiilor ocupaționale este esențială pentru obținerea unui model de supraveghere eficient, pe lângă multe alte mecanisme de supraveghere, care să fie ales și pus în aplicare în regim de adevărată urgență. Desigur, mă bucur că un portughez, Gabriel Rodrigo Ribeiro Tavares Bernardino, a fost nominalizat pentru a fi primul președinte al Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale. Îi doresc cât mai multă fericire în îndeplinirea îndatoririlor sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Mă bucur foarte mult de rezultatul votului din această dimineață, în care Parlamentul a dat cale liberă numirii domnului Bernardino din Portugalia în postul de șef al Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale. Este o victorie pentru Uniunea Europeană și pentru Parlament, care a muncit mult pentru instituirea acestei autorități, dar, mai ales, este o victorie pentru cetățenii Europei, care sunt sigur că vor fi protejați mai bine acum.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) În noiembrie 2010, Parlamentul European și Consiliul au adoptat, în primă lectură, o serie de propuneri legislative ambițioase pentru a consolida supravegherea piețelor financiare din Europa. Aceste propuneri au prevăzut crearea a trei autorități europene de supraveghere noi în domeniul asigurărilor, bancar și al valorilor mobiliare. Parlamentul European are un rol important în numirea președinților acestor instituții: acest Parlament deține competența să organizeze audieri cu președinții propuși de autoritățile naționale de supraveghere, pe baza unei liste de preselecție întocmite de Comisie și se poate opune numirii acestora. Candidații au fost audiați în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care și-a dat acordul. În baza acestor premise, am votat în favoarea candidatului portughez propus pentru postul de președinte al Autorității europene pentru asigurări si pensii ocupaționale care, după cum este stipulat, face obiectul unor reguli stricte în ceea ce privește independența.

 
  
  

Propunere de rezoluție (B7-0093/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Marta Andreasen (EFD), în scris. Am votat în favoarea rezoluției împotriva numirii președintelui Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe, nu pentru că am găsit vreun defect persoanei numite, ci pentru că, în principiu, mă opun creării acestei autorități noi. Ni se spune că trebuie să prevenim producerea crizelor economice și financiare. De fapt, acest lucru adaugă încă un nivel de birocrație supravegherii existente. Se va crea confuzie privind repartizarea responsabilității. Regulamentul pe care îl vor inventa va fi, în mod sigur, nepotrivit pentru Londra și va contribui la pierderea locurilor de muncă în Marea Britanie. Mai mult, procesul nu este transparent, întrucât Parlamentului i-a fost prezentat un singur candidat și, pe deasupra, votul final este secret.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Întrucât piețele financiare au fost lovite puternic de criză, este important să restabilim încrederea, lucru care se întâmplă în mare măsură prin rolul pe care trebuie să îl îndeplinească autoritățile de supraveghere, care trebuie să își exercite mandatele în mod competent și eficient pentru a acorda investitorilor și companiilor încrederea necesară. În acest context a fost creată Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe, care, din moment ce nu pretinde înlocuirea agențiilor naționale de supraveghere, va avea un rol important în noul cadru european de supraveghere. Prin urmare, este important ca această agenție să înceapă să funcționeze în curând. Votez în favoarea alegerii domnului Steven J. Maijoor drept primul președinte al Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe în speranța unui mandat activ, atent și de succes.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Recenta criză financiară a scos la lumină deficiențe majore ale supravegherii în sectorul financiar, atât în cazuri individuale, cât și la nivelul sistemului în ansamblu. Modelele de supraveghere au avut o perspectivă națională și nu s-au adaptat la globalizarea care s-a produs în sistemul financiar, unde diferite grupuri financiare își desfășoară operațiunile transfrontalier, cu riscurile sistemice aferente. Prin urmare, nu a existat niciun fel de cooperare, coordonare sau coerență în aplicarea legislației UE. Înființarea Autorității europene pentru piețe financiare este esențială pentru realizarea unui model de supraveghere eficient. Cu toate acestea, mai trebuie făcuți mulți alți pași pentru a preveni reapariția situațiilor cu adevărat imorale din trecutul recent. Prin urmare, votez în favoarea alegerii domnului Steven J. Maijoor în postul de președinte al Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe, și îi doresc un mandat de înaltă calitate în toate privințele.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Autoritățile de supraveghere financiară ar putea fi mai utile decât multe alte instituții UE. Cu toate acestea, un singur organism aflat într-un singur loc, în loc de trei, amplasate în trei orașe diferite, cu structuri suprapuse de însoțire costisitoare, ar fi fost suficient. Supravegherea la un nivel european ar trebui să includă, printre altele, coordonarea organismelor naționale de supraveghere. Având în vedere împărțirea actuală a responsabilităților, acest lucru va fi dificil. În plus, este necesar un sistem eficient de avertizare rapidă, împreună cu o contribuție corespunzătoare din partea speculatorilor și o discuție fără subiecte tabu. Întrucât consider că instituirea a trei organisme europene de supraveghere financiară este o cheltuială inutilă, susțin faptul că raportul se opune ferm numirii candidatului specificat în postul de președinte al Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat împotrivă și așadar sunt foarte mulțumit de rezultatul votului din această dimineață, în care Parlamentul a dat cale liberă numirii președintelui Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP). Criza financiară recentă a demonstrat măsura în care este necesară o supraveghere strictă, prudentă, în sectoarele care, în trecut, au reușit să evite reglementările. Multe dintre propunerile legislative pe care le examinăm în Comisia pentru afaceri economice și monetare, de la instrumentele derivate la vânzarea în lipsă, oferă competențe considerabile de supraveghere și control pentru AEVMP și, astfel, este decisiv ca această autoritate să poată să ajunge în stare de funcționare cât mai rapid posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) În noiembrie 2010, Parlamentul European și Consiliul au adoptat, în primă lectură, o serie de propuneri legislative ambițioase pentru a consolida supravegherea piețelor financiare din Europa. Aceste propuneri au prevăzut crearea a trei autorități europene de supraveghere noi în domeniul asigurărilor, bancar și al valorilor mobiliare. Parlamentul European are un rol important în numirea președinților acestor instituții: acest Parlament deține competența să organizeze audieri cu președinții propuși de autoritățile naționale de supraveghere, pe baza unei liste de preselecție întocmite de Comisie și se poate opune numirii acestora. Candidații au fost audiați în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care și-a dat acordul. În baza acestor premise, am votat în favoarea candidatului irlandez propus pentru postul de președinte al Autorității pentru valori mobiliare și piețe care, așa cum este prevăzut, face obiectul unor norme stricte în ceea ce privește independența.

 
  
  

Propuneri de rezoluție (B7-0091/2011, B7-0092/2011, B7-0093/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Grèze (Verts/ALE), în scris.(FR) A existat o confuzie totală în timpul votărilor în plen de astăzi, marți 3 februarie 2011, cu privire la numirea președinților autorităților europene de supraveghere. Indiferent că a fost vorba despre Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (propunere de rezoluție B7-0093/2011), Autoritatea bancară europeană (propunere de rezoluție B7-0091/2011) sau Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale (propunere de rezoluție B7-0092/2011), niciuna dintre persoanele propuse nu era femeie. În numele egalității, o valoare fundamentală susținută de Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, nu pot vota în niciun caz în favoarea unor astfel de numiri.

 
  
MPphoto
 
 

  Arlene McCarthy (S&D), în scris. Criza financiară din 2008 a demonstrat clar nevoia de autorități europene de supraveghere care să coordoneze reglementarea și supravegherea sectorului financiar în Uniunea Europeană. Acceptând prin votul de astăzi cei trei directori ai acestor autorități noi, le dăm cale liberă pentru a începe munca. De asemenea, am observat în ultimii doi ani că unele părți ale sectorului serviciilor financiare sunt hotărâte să opună rezistență noilor norme și reglementări necesare. Prin urmare, în timpul audierii, am cerut candidaților să își ia angajamentul față de respectarea celor mai ridicate standarde de transparență și guvernare deschisă. Pentru a păstra încrederea publicului și a menține încrederea în aceste autorități noi, aceștia trebuie să își poată desfășura activitatea într-un mod independent, corect și obiectiv. Este esențial să garantăm că aceste instituții noi nu sunt intimidate pentru a slăbi sau submina normele importante pentru reformarea sectorului financiar. Prin urmare, salut angajamentul candidaților de a-și desfășura activitatea ținând cont de cele mai ridicate principii de transparență, inclusiv divulgarea rezultatului ședințelor ordinare celor care promovează grupuri de interese și reprezentanților industriei.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Am votat împotrivă, pentru singurul motiv că nu am știut numele acestui candidat pentru poziția înaltă. Ce „mi-a plăcut” în mod special a fost că reprezentantul Comisiei Europene nu a dorit să dezvăluie numele de familie al candidatului. Poate că s-a schimbat ceva în lumea noastră din moment ce deputații din Parlamentul European nu au dreptul să cunoască numele și CV-ul unei persoane care dorește să își desfășoare mandatul în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Dacă se vor constitui trei autorități UE noi cu sediul în Londra, Paris și Frankfurt, împreună cu un consiliu privind riscurile la nivelul Băncii Centrale Europene (BCE), este probabil ca rezultatul să fie o confuzie în ceea ce privește competențele acestor organisme. Autoritățile de supraveghere financiară ar putea fi mai utile decât multe alte instituții UE, precum așa-numita Agenție pentru drepturile fundamentale a Uniunii Europene. Cu toate acestea, un organism ar fi fost suficient. Cele trei noi autorități de supraveghere reprezintă doar o parte a soluției generale. În plus, statele membre trebuie să își schimbe atitudinile. Mottoul actual „dacă nu-mi faci rău, nu-ți fac nici eu rău ție”, care permite statelor membre să se salveze unele pe altele de penalități financiare în temeiul procedurii privind deficitul, a creat dezastre. Din acest motiv, am votat în favoarea raportului și împotriva candidatului pentru postul de președinte al Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) În noiembrie 2010, Parlamentul European și Consiliul au adoptat o serie de propuneri legislative ambițioase pentru a consolida supravegherea piețelor financiare din Europe. Aceste propuneri au prevăzut crearea a trei autorități europene de supraveghere noi în domeniul asigurărilor, bancar și al valorilor mobiliare. Parlamentul European are un rol important în numirea președinților acestor instituții: acest Parlament deține competența să organizeze audieri cu președinții propuși de autoritățile naționale de supraveghere, pe baza unei liste de preselecție întocmite de Comisie și se poate opune numirii acestora. Candidații au fost audiați în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care și-a dat acordul. În baza acestor premise, am votat în favoarea candidatului olandez propus pentru postul de președinte al Autorității bancare europene care, așa cum este prevăzut, face obiectul unor norme stricte în ceea ce privește independența.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Toată această procedură de selecție a fost o încurcătură nesatisfăcătoare și marchează un început nefavorabil pentru noile autorități de supraveghere financiară. Comisia și Consiliul împart responsabilitatea pentru această situație și este important să fie însușite învățăminte pentru următoarea rundă de numiri. Aceste autorități noi trebuie să asigure supravegherea riguroasă și eficientă a sectorului financiar pentru a evita greșelile din trecut și este regretabil că statutul candidaților nu a fost mai ridicat. Verzii au fost nemulțumiți în special de candidatul pentru funcția de președinte al noii autorități pentru asigurări și pensii, Gabriel Bernardino. Există îngrijorări reale că domnul Bernardino nu și-a luat angajamentul de a asigura o supraveghere europeană semnificativă și va fi un instrument al autorităților naționale. De asemenea, acesta pare să minimalizeze riscurile potențiale pe care sectorul asigurărilor îl prezintă pentru stabilitatea financiară. Din acest motiv, Verzii au votat pentru respingerea candidaturii sale. Este esențial ca noile autorități și președinții acestora să își îndeplinească funcțiile în interesul cetățenilor Europei. În acest scop, Grupul Verzilor au cerut cu insistență o transparență sporită în ceea ce privește relațiile dintre reprezentanții industriei și autoritățile și președinții acestora și suntem bucuroși că toți cei trei candidați și-au luat angajamentul în scris pentru a asigura acest lucru.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Skinner (S&D), în scris. Am votat pentru a aproba numirea președinților ABE, AEAPO și AEVMP, întrucât aceștia au demonstrat în timpul audierii lor că sunt competenți și bine informați cu privire la chestiunile legate de îndatoririle pe care le vor înfrunta. De asemenea, consider că este regretabil că nu există nicio femeie candidat pentru un post la acest nivel și sper că candidații pentru postul de director executiv vor reflecta o alegere mai bună. Este regretabil și că două grupuri politice, Grupul Verzilor și Grupul ALDE (unii, nu toți), au reușit să direcționeze dezaprobarea lor către acești președinți pentru chestiuni care nu au legătură cu îndatoririle pe care le vor avea în calitate de președinți. În consecință, ne putem doar imagina că există alte chestiuni în spatele alegerilor lor, care demonstrează lipsa de sensibilitate cu privire la acest proiect european. În cele din urmă, cerem independență pentru acțiunile care urmează să fie întreprinse de către aceste autorități europene de supraveghere și, cu toate acestea, acestea contrazic această independență prin descalificarea rezultatelor acestei alegeri independente printr-un vot de respingere neîntemeiat.

 
  
  

Propunere de rezoluție (RC-B7-0073/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție comună privind criza deșeurilor din provincia Campania, deoarece cred că, în contextul gestionării crizei deșeurilor, este esențial să punem în aplicare derogarea de la regulamente și controale, inclusiv, de exemplu, exceptarea de la evaluarea impactului asupra mediului și de la legislația privind achizițiile publice. De asemenea, consider că este esențial că respectarea legislației UE privind deșeurile în Campania și în alte regiuni ale Europei presupune un efort susținut de diminuare a volumului de deșeuri și înclinarea balanței în favoarea prevenirii, reducerii, reutilizării și reciclării acestora prin crearea unei infrastructuri adecvate, și că trebuie pus un accent mai puternic pe reciclarea deșeurilor organice, în special în această regiune preponderent agricolă.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. (IT) Înțelegem motivele Comisiei, dar criza deșeurilor din Campania nu va fi rezolvată prin impunerea unor penalități financiare și nici nu va fi rezolvată prin suspendarea plății de 135 milioane EUR în contribuții pentru perioada 2006-2013, plus încă 10,5 milioane EUR pentru perioada 2000-2006, care a avut ca scop finanțarea proiectelor cu privire la deșeuri.

Soluția pentru criză se află, în schimb, în reînnoirea sănătoasă a situației politice și operaționale. Noua guvernare regională, care a fost instituită abia în iunie anul trecut, a moștenit, din păcate, 15 ani de neglijare și amânări. Chiar și așa, aceasta a lansat deja un plan integrat de colectare și eliminare a deșeurilor, care include și amenajarea instalațiilor necesare și stabilirea de acorduri cu cinci regiuni ale Italiei pentru transferul temporar al deșeurilor până când planul devine operațional în totalitate. Viitoarele acțiuni trebuie să se concentreze asupra transparenței și dialogului dintre oameni și autoritățile locale, asupra convingerii cetățenilor să accepte responsabilitatea pentru eliminarea deșeurilor menajere și, de asemenea, asupra utilizării mai bune a deșeurilor organice.

Sper că Comisia va aprecia bunăvoința și devotamentul noului guvern regional și că în curând va considera potrivit să elibereze fondurile europene destinate regiunii pentru a încuraja astfel creșterea acesteia, care va face, desigur, obiectul unor controale corespunzătoare, riguroase, și al conformității cu legislația UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Cu toate că votul asupra directivei privind deșeurile de echipamente electrice și electronice a fost mai curând tehnic, votul privind propunerea de rezoluție referitoare la criza deșeurilor din Campania este eminamente politic. Prin respingerea amendamentelor depuse de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), care ar fi denaturat textul, Parlamentul a votat în majoritate pentru ca Italia să se supună normelor europene în materie de tratare a deșeurilor. În această propunere comună de rezoluție depusă de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană și Grupul Confederal al Stângii Unite Europene – Stânga Verde Nordică, solicităm Italiei să acționeze imediat pentru a respecta normele, iar acest lucru înseamnă combaterea implicării crimei organizate într-un domeniu considerat o piață foarte profitabilă. Situația sănătății și a mediului în această regiune este deja foarte îngrijorătoare. Prin urmare, considerăm că fondurile europene nu ar trebui eliberate până când nu se face ceva pentru îmbunătățirea situației. Este de neconceput să vedem dezvoltarea unei Europe cu reguli tot mai stricte privind sănătatea și mediul, de o parte, și cu zone în afara tuturor legislațiilor, de cealaltă parte.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris. (IT) În timpul ultimei perioade de sesiune de la Strasbourg, Comisia a luat cuvântul în dezbatere ca răspuns la întrebările orale din partea Parlamentului privind criza deșeurilor din Campania. Am fost mulțumit de schimbul de opinii cu comisarul european pentru mediu, domnul Potočnik, care a demonstrat o sensibilitate aparte privind cazul Campaniei.

Impactul crizei deșeurilor asupra sectorului turismului este foarte grav, după cum arată cifrele alarmante publicate recent de organizațiile de turism. Situația a dăunat nu numai companiilor de transport, ci și afacerilor mici și mijlocii și unităților hoteliere și de catering din regiune. Impactul asupra ocupării locurilor de muncă din sector poate să devină și mai grav dacă nu se iau urgent măsurile corespunzătoare. Autoritățile italiene au oferit deja Comisiei un plan de restabilire a legalității. Politicile puse în aplicare în prezent vizează nu numai curățarea capitalei regiunii, ci, mai presus de toate, organizarea unui sistem integrat al deșeurilor care să implice colectarea selectivă, o reducere a deșeurilor produse, construcția de unități moderne și restaurarea fostelor spații pentru depozitarea deșeurilor. Aștept cu nerăbdare o soluție rapidă și definitivă pentru problema eliminării deșeurilor, cu scopul de a proteja astfel imaginea Italiei și economia turismului.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluție referitoare la criza deșeurilor din Campania. Conformitatea cu legislația UE privind deșeurile din Campania presupune eforturi susținute de diminuare a volumului de deșeuri și înclinarea balanței în favoarea prevenirii, reducerii, reutilizării și reciclării acestora. Trebuie pus mai mult accent pe recuperarea deșeurilor organice, în special în această regiune puternic agricolă. În plus, se recomandă verificarea datelor și întemeierea unui sistem de schimb al celor mai bune practici. Parlamentul European consideră că măsurile excepționale utilizate pe durata unor perioade lungi de autoritățile italiene, inclusiv numirea comisarilor speciali sau declararea zonelor de depozitare a deșeurilor drept zone de „interes strategic” sub controlul armatei, au fost contraproductive. Prin urmare, solicită o mai mare transparență din partea diferitelor autorități competente. Mai mult, este important să reinstaurăm încrederea prin intermediul dialogului structurat dintre public și diferitele autorități implicate și dintre diferitele niveluri de guvernare.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Gestionarea deșeurilor a reprezentat în ultimul timp o problemă în multe regiuni ale Italiei, în special în regiunea Campania. Este esențial să ne asigurăm că deșeurile sunt recuperate sau eliminate fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a utiliza procese sau metode care ar putea afecta mediul înconjurător. Există o nevoie urgentă de a identifica o soluție durabilă prin aplicarea unui plan de gestionare a deșeurilor. Este important să diminuăm volumul de deșeuri și să înclinăm balanța în favoarea prevenirii, reducerii, reutilizării și reciclării acestora. Solicit să se pună mai mult accent pe recuperarea deșeurilor organice, în special în această regiune preponderent agricolă, să se verifice datele și să se instituie un sistem de schimb de bune practici.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție cu privire la criza deșeurilor din Campania, întrucât aceasta subliniază importanța acestei chestiuni în ceea ce privește mediul, în special cu privire la protecția siturilor Natura 2000.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Este necesar să găsim o soluție durabilă cu privire la criza deșeurilor din provincia Campania, cea mai complexă situație dintre toate episoadele gestiunii problematice a deșeurilor din regiunile italiene. Este necesar să se îndeplinească criteriile UE, în special punerea în aplicare a unui plan de gestionare a deșeurilor în conformitate cu Directiva 2008/98/CE. Există o nevoie urgentă de a depune un efort susținut de diminuare a volumului de deșeuri și înclinarea balanței în favoarea prevenirii, reducerii, reutilizării și reciclării acestora prin crearea unei infrastructuri adecvate. Respectarea de către autoritățile italiene a acquis-ului comunitar și a ultimelor două hotărâri ale Curții de Justiție este fundamentală la toate nivelurile.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană și-a asumat rolul de model în lupta împotriva schimbărilor climatice și în promovarea calității mediului. Este binecunoscut faptul că este necesară dublarea eforturilor în domeniul colectării și tratării adecvate a deșeurilor, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții și dezvoltarea economică prin gestionarea și eliminarea mai bună a acestora. În acest context, susțin măsurile care vor stimula cele mai bune practici ecologice în regiunea problematică Campania, din Italia. Aș sublinia că riscurile locale, în materie de efecte dăunătoare, care rezultă din tratamentul și depozitarea neadecvate ale deșeurilor vor avea, în mod sigur, repercusiuni asupra calității vieții publice. Trebuie sporită și mobilizată sensibilizarea publicului cu privire la gestionarea adecvată a deșeurilor, ca factor decisiv în protejarea mediului și promovarea calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare. Cu toate aceste, eforturile și capacitățile autorităților locale trebuie să fie recunoscute: au luat măsuri extraordinare pe durata ultimei crize a deșeurilor urbane, în toamna anului 2010, cu scopul de a respecta hotărârea din 4 martie 2010 a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Ca parte a nevoii urgente de a găsi o soluție pentru problema crizei deșeurilor din Campania, Italia, documentul aprobat se referă la nevoia de a „înclina balanța în favoarea prevenirii, reducerii și reutilizării și reciclării deșeurilor”. Un lucru pe care chiar îl demonstrează criza deșeurilor din Campania este pericolul de a supune gestionarea mediului – în diferitele aspecte ale acesteia – logicii simple a profitului.

Având în vedere natura și riscurile acesteia, legăturile evidente și strânse cu problemele presante privind sănătatea publică și mediul, problema deșeurilor este revelatoare în sensul că gestionarea acesteia trebuie asigurată de servicii publice eficiente, de înaltă calitate, întrucât nu este acceptabil să fie lăsată în seama dinamicilor pieței. Indignarea populației, care a fost manifestată intens, este de înțeles în totalitate în acest caz. Trebuie să exprimăm preocupări serioase cu privire la incriminarea cetățenilor care s-au manifestat pașnic și, de asemenea, cu privire la violența pricinuită acestora de forțele de securitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlo Fidanza (PPE), în scris. (IT) Sunt cu adevărat consternat de comportamentul deputaților italieni de stânga. Votul de astăzi este, cu toate acestea, încă o demonstrație a modului în care italienii de stânga, deși sunt acum doar o umbră, încearcă să defăimeze Italia în cadrul Europei pentru a ataca guvernul Berlusconi.

Cele 17 amendamente din partea noastră au avut ca scop atenuarea unor observații făcute în această propunere de rezoluție, care au fost prea dure pentru Italia, printre altele, luând în considerare o întreagă serie de factori determinanți în dezvoltarea acestei situații de criză sau eforturile depuse în ultimele luni de guvernele naționale și regionale pentru a rezolva criza definitiv. Rezoluția menționează și critică explicit măsurile introduse de guvernarea prezentă, dar uită faptul că actualul primar al orașului Napoli, domnul Iervolino, este de centru-stânga, și mai grav, uită de guvernarea îndelungată a domnului Bassolino, care a fost primar al orașului Napoli din 1993 până în 2000 și guvernator al regiunii Campania din 2000 până în 2010, precum și comisar special pentru criza deșeurilor pentru mulți ani.

De asemenea, regret faptul că unii deputați de centru-dreapta din alte țări nu au înțeles scopul ascuns al acestei rezoluții și au fost păcăliți de aceasta. Ne vom aminti acest lucru atunci când vom fi invitați să demonstrăm solidaritate față de chestiuni de interes pentru aceștia cu privire la care vor adopta poziții cu mult mai puțin pertinente decât în acest caz care privește Italia.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) Propunerea de rezoluție depusă de Grupul Europa Libertății și Democrației are ca scop asigurarea că autoritățile regiunii Campania sunt trase la răspundere pentru faptele lor. „Filiera” deșeurilor și problemele însoțitoare reprezintă responsabilitatea autorităților locale, în conformitate cu legislația prezentă. Documentul se bucură de sprijinul meu deplin, în măsura în care este o poziție împotriva celor care încearcă să învinovățească pe alții pentru propria neglijență.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. (IT) Imaginea orașului Napoli îngropat în gunoi s-a răspândit în întreaga lume. Prin urmare, toată lumea cunoaște amploarea problemei. Tonul utilizat în rezoluție este totuși inacceptabil și încalcă principiul subsidiarității, în special din moment ce comisarul Potočnik a spus că nu este cazul să fie impuse alte penalități Italiei.

Italienii de stânga au făcut aceeași greșeală din nou și au votat împotriva Italiei, manipulând Parlamentul în scopul propriilor obiective politice. Acest lucru este inacceptabil. Este o adevărată insultă pentru Italia. Această atitudine a lor a păcălit mulți deputați din alte țări, care nici măcar nu pot să conceapă că cineva ar acționa împotriva propriei țări. Este un paradox că aceeași parte stângă care a guvernat regiunea Campania zeci de ani și care guvernează încă orașul Napoli, cu dispreț absolut față de întreaga comunitate a Campaniei, dă lecții și îi atacă pe cei care muncesc pentru a găsi soluții la această situație teribilă. Din acest motiv, cu sprijin din partea colegilor noștri din Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), am votat împotriva acestei rezoluții de dezbinare, politizată și agresivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. Am votat în favoarea propunerii de rezoluție comune privind Campania, care solicită guvernului italian să trateze chestiunea crizei deșeurilor din regiune cu urgența și gravitatea pe care le merită. Din păcate, Comisia nu a avut altă opțiune decât să rețină fondurile structurale UE destinate Campaniei, fonduri care vor fi eliberate doar atunci când planul de gestionare a deșeurilor pentru Campania va deveni conform și compatibil cu legislația UE. Parlamentul a solicitat autorităților italiene și să verifice și să îndepărteze cele 7 milioane de tone de baloturi de deșeuri care s-au acumulat în siturile de depozitare și să acorde atenție depozitării ilegale de deșeuri amestecate și neidentificate din regiune. În acest moment, este imperativ să nu subestimăm preocupările și reclamațiile legitime ale persoanelor din regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Votul de astăzi a fost combătut puternic de Italia și de majoritatea reprezentanților Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrați), care au sprijinit lupta împotriva propunerii comune de rezoluție cu privire la criza deșeurilor din Campania depusă de grupurile de stânga. Am fost obligați să asistăm la exploatarea crizei pe baza unui document subiectiv care conține informații false și al cărui obiectiv principal pare să fie de a ascunde eforturile depuse de guvernul național și autoritățile locale, care au fost confruntate cu o situație neplăcută din cauza modului în care regiunea a fost guvernată în mod necorespunzător în anii precedenți. Documentul depus în plen omite informații extrem de importante precum discuțiile în curs de desfășurare dintre autoritățile guvernului și Comisia Europeană, căreia, în decurs de câteva luni, i-au fost prezentate nu mai puțin de trei proiecte de planuri de ajustare și intervenție. S-au făcut deja foarte multe și se vor depune în continuare eforturi pentru a asigura că locuitorii din Napoli și întreaga Campania se pot bucura din nou de dreptul la un mediu sănătos și la o calitate decentă a vieții.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Salut această rezoluție, care subliniază nu numai consecințele asupra mediului, ci și importanța abordării corupției. Mă alătur celor care solicită autorităților italiene să pună în aplicare pe deplin dreptul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. (PT) Criza deșeurilor din Campania și alte regiuni din Italia arată în mod clar pericolele încredințării gestionării mediului întreprinderilor private al căror obiectiv unic este profitul. Aceasta este și un exemplu de caz în care guvernul a acționat pentru apărarea intereselor private și nu ale bunului colectiv. Instituțiile europene au fost complici tăcuți ai acestui atac asupra oamenilor și asupra ecosistemului. Prin urmare, am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, în speranța că, de această dată, guvernul italian condus de domnul Berlusconi se va conforma legislației europene din acest domeniu și va avea grijă, prin urmare, de interesul public.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Criza deșeurilor care tulbură Campania și alte regiuni din Italia ilustrează pericolul gestionării mediului nostru de către întreprinderi care sunt motivate numai de profit. Acest lucru este cu mult mai adevărat atunci când acele întreprinderi sunt ajutate de guvernele care le protejează interesele. Infractorii, oricât ar fi de disprețuit, profită de lacunele create de acest sistem fără ca cineva să le stea în cale. Între timp, oamenii și întregul nostru ecosistem sunt cei care plătesc prețul pentru tăcerea complice a eurocraților.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Criza deșeurilor din Campania este nedurabilă de mai mulți ani și contravine normelor adoptate de toate statele membre UE. Prin urmare, este necesar să punem rapid în aplicare un plan de gestionare a deșeurilor care prevede, în conformitate cu Directiva 2008/98/CE, faptul că respectarea ierarhiei ciclului deșeurilor este fundamentală. Parlamentul European trebuie ținut la curent cu evoluția situației, în special cu privire la punerea în aplicare a unui plan de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 4 martie 2010 și cu legislația UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Alajos Mészáros (PPE), în scris.(HU) Criza deșeurilor care tulbură provincia Campania a provocat recent probleme grave Italiei. În consecință, respectarea legislației UE cu privire la gestionarea deșeurilor trebuie aplicată cu strictețe în regiune. Cred că este regretabil că autoritățile au luat măsuri violente împotriva oamenilor care demonstrau pașnic împotriva deschiderii de noi depozite de deșeuri. Autoritățile italiene trebuie să se asigure că se iau toate măsurile necesare pentru a garanta colectarea, separarea și tratarea corespunzătoare a deșeurilor. După părerea mea, nu contribuabilii sunt cei care ar trebui să plătească pentru zona poluată ci, aplicând principiul „poluatorul plătește”, cei care au provocat poluarea. Cu toate acestea, se poate găsi o soluție durabilă pentru această problemă numai prin implicarea activă a cetățenilor în întregul proces. Mă opun totuși politizării subiectului și folosirea acestuia ca pretext pentru a ataca guvernul italian.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție deoarece sunt de acord că va trebui adoptată urgent o soluție care să fie durabilă și să respecte normele UE, cu aplicarea unui plan de gestionare în cadrul căruia respectarea ierarhiei ciclului de deșeuri să fie fundamentală. În calitate de membru al Comisiei pentru petiții, am tratat numeroase petiții cu privire la criza deșeurilor și măsurile contraproductive aplicate de către autoritățile italiene. Mă bucur că Parlamentul a adoptat această rezoluție care, fiind în același timp un pas important către rezolvarea problemei specifice din Italia, este un mecanism de consolidare a legislației europene și de prevenire a controverselor similare pe viitor. Salut regretul exprimat în rezoluție cu privire la tratamentul autorităților italiene față de cetățenii lor, care și-au exercitat drepturile de a demonstra pașnic, uneori recurgându-se la violență. Consider, de asemenea, că apelul la adresa Comisiei de a modifica directivele necesare cu scopul de a interzice amplasarea depozitelor de deșeuri în zone naturale protejate, parcuri naturale, situri Natura 2000 și zone din patrimoniul UNESCO sau extinderea celor existente în astfel de zone, este foarte benefică.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. M-am abținut de la votarea rezoluției. Aș dori să adaug că aceasta este o problemă tehnică, nu politică. Este ciudat că deputații în Parlamentul European trebuie să lanseze un apel pentru a rezolva probleme pur interne. Dacă tendința continuă în același mod, atunci este posibil ca UE să solicite publicului să nu mai înjure, să fumeze, să bea, să facă plajă, să mănânce mâncare nesănătoasă și să doarmă mult timp. Brigăzii de pompieri i se va cere să stingă mai repede incendiile; personalului medical i se va cere să trateze oamenii cu mai multă atenție; polițiștilor li se va cere să aresteze infractorii mai eficient, iar profesorilor li se va cere să predea mai bine elevilor. Dacă vom continua să facem astfel de solicitări, cetățenii UE se vor întreba de ce au nevoie de Parlamentul European – să le spună ce să facă? Sau există probleme reale care trebuie rezolvate?

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Criza deșeurilor din Italia, și în special din provincia Campania, durează de mulți ani. Nu se depune niciun efort pentru a reduce cantitatea de gunoaie generată sau pentru a asigura că deșeurile produse sunt eliminate în mod corespunzător sau chiar reciclate. S-au adunat munți uriași de gunoaie care sunt eliminate ilegal, de exemplu în mare, generând titluri negative în ziare. Investigatorii au descoperit recent că deșeuri electrocasnice netratate au fost aruncate în Mediterană de jur împrejurul orașului Napoli. Nu am votat în favoarea propunerii de rezoluție, deoarece în opinia mea aceasta este în primul rând o declarație de opoziție împotriva guvernului de dreapta și nu abordează în mod nepărtinitor problema.

 
  
MPphoto
 
 

  Tiziano Motti (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție privind criza deșeurilor din Campania, problemă care persistă de mult timp, deoarece nu consider că responsabilitatea pentru situația actuală poate fi atribuită numai unui singur guvern. Este rușinos că nu s-a putut găsi nicio soluție definitivă la această problemă. Solicit să se pună deoparte diferențele și dușmăniile politice care împiedică oamenii din Campania să respire aer curat și să mănânce alimente sănătoase fără a le fi amenințată permanent sănătatea. Problema trebuie rezolvată, iar exploatarea subiectului în scopuri politice și mediatice nu va face decât să înrăutățească ceea ce a fost timp îndelungat o situație insuportabilă. Prioritatea cetățenilor, a întreprinderilor de turism mici și mijlocii și consumatorii de produse din Campania nu este de a afla cine este responsabil pentru situația creată, ci de a se asigura că aceasta a fost soluționată. Prin urmare, sprijin rezoluția privind criza deșeurilor din Campania depusă de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) și susțin solicitarea lansată de Comisie de a elibera fondurile europene rezervate pentru a contribui la gestionarea și eliminarea deșeurilor, care au fost blocate în urma lansării procedurii de încălcare a dreptului european împotriva Italiei. În același timp, sper că Italia va fi în sfârșit în măsură să adopte măsuri strategice pe termen lung în conformitate cu legislația europeană, pentru binele oamenilor, mai presus de toate, dar și pentru reputația țării în întreaga lume.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Din păcate, Parlamentul European a fost folosit din nou ca tribună pentru problemele naționale. Acei manipulatori profesioniști, dreapta italiană și europeană, au lansat un atac asupra Italiei prin intermediul unei propuneri de rezoluție plină de minciuni și propagandă cu privire la situația deșeurilor din Campania. Pentru situația gravă care domină astăzi în Campania din cauza problemei deșeurilor sunt vinovate trei nume specifice: Bassolino, Prodi și Iervolino. Astăzi, aici în Europa, stânga italiană încearcă să își ascundă cei 15 ani de guvernare groaznic de defectuoasă, care a dus la dezastrul la care asistăm, prin manipularea instituțiilor europene astfel încât să transfere responsabilitatea către guvernele naționale și regionale de centru-dreapta, care lucrează asiduu pentru a le remedia eșecurile și comportamentele necorespunzătoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) La 4 martie 2010, hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în Cauza C-297/08 a fost că Italia a încălcat legislația europeană întrucât nu a creat o rețea integrată și adecvată de instalații de eliminare a deșeurilor în Campania, astfel încât să asigure recuperarea și eliminarea deșeurilor, fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului. Această propunere de rezoluție este motivată de faptul că Italia încă nu a adoptat măsurile necesare pentru conformitatea cu hotărârea CJUE, și am votat pentru deoarece sunt de acord cu argumentele Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat).

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Am votat acest raport deoarece progresele înregistrate până acum în ceea ce privește managementul deșeurilor sunt minime și, de aceea, solicit guvernului italian să respecte reglementările UE și termenele limită impuse de Comisie. Aceasta ar trebui să monitorizeze îndeaproape această acțiune și, dacă este cazul, să impună sancțiuni, pentru a se asigura că autoritățile locale din Campania respectă prevederile comunitare referitoare la gestiunea deșeurilor. Fondurile structurale, blocate în prezent de Comisie, trebuie să fie deblocate de îndată ce va fi prezentată o strategie regională conformă legislației UE și un plan credibil de gestionare a deșeurilor. În ceea ce privește amplasarea de noi puncte de colectare/depozitare a deșeurilor, se impun controale mai stricte pentru a evita deschiderea de situri amplasate în zone protejate, ca în cazul celor construite în perimetrul Parcului Național Vezuviu (depozitul de la Terzigno). Subliniez nevoia de a reconstrui încrederea cetățenilor, prin dialog cu populația locală, deoarece până acum protestele publice care au avut loc în unele situri de deșeuri nu au fost luate în serios de autoritățile italiene.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) În ultimii ani, regiunea italiană Campania s-a luptat cu probleme grave în ceea ce privește colectarea și eliminarea deșeurilor, care au un efect semnificativ asupra bunăstării populației locale și duc la riscuri grave pentru mediu și sănătatea umană. Prin urmare, este esențial ca, în urma hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 mai 2010, autoritățile italiene să adopte măsurile necesare pentru a rezolva în mod definitiv și satisfăcător crizele de gestionare a deșeurilor din această regiune, asigurând în același timp conformitatea deplină cu dreptul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris.(FR) În ciuda protestelor cetățenilor, nu a existat nicio evoluție în situația îngrozitoare privind gestionarea deșeurilor din Campania – de fapt, nu s-a progresat deloc, după părerea mea. Având în vedere amploarea crizei actuale, îndemn autoritățile italiene să lucreze pentru a găsi o soluție reală la această situație, în conformitate cu normele europene în vigoare. În ceea ce privește decizia de a deschide depozite de deșeuri în zonele protejate, împărtășesc părerea că fondurile regionale nu ar trebui eliberate în aceste condiții. De asemenea, este nevoie de mai multă transparență pentru a combate implicarea crimei organizate și de a restabili încrederea în rândul populației locale pentru a rezolva această criză fără precedent. Timpul ne presează, trebuie să acționăm rapid. Prin urmare, susțin propunerea de rezoluție a Parlamentului European privind criza deșeurilor din Campania.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. O mare majoritate din PE a fost de acord (1) să solicite identificarea urgentă a unei soluții durabile care să îndeplinească criteriile UE, și anume punerea în aplicare a unui plan de gestionare a deșeurilor în care, în conformitate cu Directiva 2008/98/CE, respectarea ierarhiei ciclului deșeurilor să constituie o bază importantă. Parlamentul a solicitat Comisiei să îl țină la curent cu privire la starea lucrurilor, inclusiv un plan de gestionare a deșeurilor, și la conformitatea cu hotărârea Curții din 4 martie 2010 și cu normele UE. Parlamentul a subliniat, de asemenea, (2) că respectarea dreptului UE privind deșeurile în Campania necesită un efort susținut de diminuare a volumului de deșeuri și înclinare a balanței în favoarea prevenirii, reducerii, reutilizării și reciclării acestora prin crearea unei infrastructuri adecvate. Acesta a observat că trebuie pus un accent mai puternic pe recuperarea deșeurilor organice, în special în această regiune preponderent agricolă. Acesta a mai recomandat verificarea datelor și instituirea unui sistem de schimb al celor mai bune practici.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT)Zona urbană Napoli trăiește de mulți ani într-o criză a deșeurilor continuă, care este, în mare măsură, rezultatul a 20 de ani de administrare de stânga.

Ancheta din 2003 privind neregulile în gestionarea deșeurilor identificate împotriva fostului guvern regional în nu mai puțin de opt cazuri, incluzând fraudarea achizițiilor publice, sprijinirea și complicitatea la încălcările legislației privind mediul și abuzul în serviciu. În 2008, confruntat cu abandonarea a 35 000 de tone de deșeuri în stradă, guvernul Berlusconi a reușit să rezolve etapa critică a urgenței în numai 58 de zile. De atunci, autoritățile au reușit să crească ratele de colectare separată de la 15 % la 22 %, pregătind cinci locuri pentru depozitele de deșeuri conform standardelor UE și punând în funcțiune șapte centrale de selectare și tratare a deșeurilor. Din 2010, regiunea a fost în sfârșit condusă de un membru de centru-dreapta și este acum pe cale să prezinte un nou plan de eliminare a deșeurilor convenit cu comisarul regional pentru mediu. În curând se așteaptă un răspuns puternic din întreaga regiune: exact acea inițiativă locală care a lipsit în timpul deceniilor de guvernare necorespunzătoare de stânga, care a fost remediată numai prin inițiativele puse în aplicare de guvernul lui Silvio Berlusconi.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilja Savisaar-Toomast (ALDE), în scris. (ET) La votarea de astăzi am susținut propunerea comună de rezoluție depusă de patru grupuri cu privire la criza deșeurilor din Campania. Explicațiile votului meu sunt următoarele. În primul rând, este inacceptabilă producerea acestei situații și faptul că autoritățile naționale și locale italiene nu au reușit să rezolve situația. Asemenea cantitate de gunoi nu apare în câteva zile; durează mult mai mult. În al doilea rând, deși sprijin rezoluția de astăzi, consider că nu Parlamentul European ar trebui să fie autoritatea care curăță gunoaiele statelor membre. În al treilea rând, directivele Uniunii Europene privind deșeurile, deșeurile periculoase și depozitele de deșeuri trebuie să se aplice în toată Europa, indiferent despre care stat membru vorbim. Aștept o soluție rapidă și eficientă pentru această problemă, în principal din partea autorităților Italiene, dar și din partea autorităților Uniunii Europene. Vă mulțumesc.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris.(LT) Doamnelor și domnilor, criza deșeurilor din Campania reprezintă o bătaie de cap pentru politicieni de câteva decenii deja. A stricat viețile de zi cu zi ale multor italieni. Este important să ne punem în ordine prioritățile; nu are sens să căutăm persoane pe care să dăm vina. Cel mai important lucru este acum să stabilim un plan integrat de gestionare a deșeurilor, acordând prioritate reducerii, reutilizării sau reciclării acestora. În acest caz, consider că criza din Campania oferă tuturor europenilor, inclusiv lituanienilor, o lecție importantă privind gestionarea deșeurilor. Consider că reducerea cantității de deșeuri și gestionarea eficientă a acestora constituie priorități de mediu importante pentru Lituania. Raportul publicat de Agenția Europeană de Mediu în decembrie 2010 observă că volumul global de deșeuri din Lituania a crescut în comparație cu 2004 și că deșeurile municipale în special cresc în mod constant fără o variație exponențială. Atât în Campania, cât și în Lituania, se creează o problemă din cauza lipsei complete de cooperare între cetățeni și autorități. Este esențial să reînnoim acest dialog. Avem nevoie de o gândire lucidă și de decizii creative. La depozitul de deșeuri Kariotiškės de lângă Vilnius de exemplu, s-a deschis, în decembrie, o centrală electrică care creează electricitate din gaz metan. Astfel de centrale au început deja să funcționeze în Utena, Marijampolė și Panevėžys. Acesta este un exemplu bun, dar avem nevoie de mai mult. Acum, mai mult ca niciodată, există o nevoie urgentă de a aborda construirea și finanțarea centralelor de reciclare a deșeurilor (cofinanțate din bugetul statelor membre, UE și fonduri private), deoarece numai astfel este posibil să reducem în mod tangibil daunele care sunt produse în prezent mediului și intereselor societății.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate