Stenograma dezbaterilor

Luni, 14 februarie 2011 - Strasbourg

13. Punerea în aplicare a Directivei privind serviciile (dezbatere)

  Președinte. – Următorul punct este raportul dnei Gebhardt, în numele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, privind punerea în aplicare a Directivei privind serviciile [(2006/123/CE) (2010/2053(INI)] (A7-0012/2011).

  Evelyne Gebhardt, raportoare. – (DE) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, am dezbătut mult timp Directiva privind serviciile în Parlamentul European și ne-am exprimat multiple preocupări în cadrul dezbaterilor noastre în legătură cu modul în care trebuie pusă în aplicare aceasta și în care ne putem asigura că prestatorii de servicii beneficiază de libera circulație în Uniunea Europeană. Aceasta a reprezentat o componentă importantă a politicii. De aceea, Parlamentul European a decis că dorește nu numai să elaboreze legislație, ci și să monitorizeze modul în care este transpusă în statele membre Directiva privind serviciile. Este în interesul nostru ca directiva să fie transpusă în mod adecvat, corect și eficient. Comisia Europeană a fost, de asemenea, de acord să ne ajute în acest sens. Prin urmare, doresc să îi mulțumesc comisarului Barnier, care ne-a furnizat informații valoroase în acest sens.

Avem preocupări deosebite cu privire la patru domenii, și anume procesul de evaluare, ghișeele unice, cooperarea administrativă și domeniul de aplicare a directivei.

Cu privire la primul punct, doresc să afirm următoarele lucruri. Evaluarea reciprocă este unul dintre aspectele de bază, căruia noi, ca Parlament, și eu, ca raportoare la momentul respectiv, i ne-am opus, deoarece presupune prea multă birocrație în statele membre. Am aflat astăzi și de la statele membre că există plângeri legate de birocrație. Totuși, în acest sens, doresc să fie încă o dată clar pentru statele membre că ele sunt cele care au dorit acest lucru, nu Parlamentul! Ele au introdus în legislație această chestiune și, prin urmare, ele sunt cele care trebuie să-și asume responsabilitatea, chiar dacă, de exemplu, comunitățile locale încep să discute despre ceea ce le-a făcut din nou Europa.

Cu privire la cel de-al doilea punct – ghișeele unice – doresc să spun că acesta este răspunsul la ceea ce am făcut în sens politic. Am afirmat destul de clar că principiul Directivei privind serviciile nu este acela al țării de origine, ci principiul țării de destinație. Acest lucru înseamnă că prestatorii de servicii trebuie să respecte legislația statului în care își desfășoară activitatea. Devine cu atât mai importantă obținerea de către aceștia, de la ghișeele unice, nu numai a informațiilor privind legile pe care trebuie să le respecte, ci și a asistenței necesare care să le permită să aplice legislația respectivă în mod adecvat și consecvent în statele lor membre. Prin urmare consider foarte regretabil faptul că, deși aceste ghișee unice au fost înființate în multe state membre – deși nu în toate, încă – acest lucru a fost făcut numai într-un mod foarte nesatisfăcător. În unele cazuri acestea sunt numai portaluri virtuale. Noi, Parlamentul European, nu suntem satisfăcuți de acest lucru. Aceste ghișee unice trebuie să reprezinte mult mai mult. În spatele lor trebuie să existe oameni care să poată furniza asistență reală în acest sens pentru prestatorii de servicii. Un alt aspect este cel al limbii în care este oferită asistența. Nu este suficient ca ea să fie oferită în limba autohtonă și, poate, în limba engleză. În opinia mea – iar Parlamentul a exprimat o opinie similară – pentru prestatorii de servicii este important să se vorbească și limba țărilor învecinate. Spun acest lucru gândindu-mă și la Președintele nostru polonez; în zona de graniță dintre Germania și Polonia, sprijinul trebuie furnizat în limba germană în Polonia și în limba polonă în Germania, astfel încât informațiile și asistența că fie cu adevărat eficiente, așa încât chiar și întreprinderile mici, care nu dețin competențe de limba engleză, să se poată implica în activități transfrontaliere.

Cooperarea administrativă reprezintă un alt punct important și constituie un domeniu în care ne îndreptăm în direcția potrivită. În acest sens, statele membre mai au încă multe de făcut în domeniul cooperării, precum și al educației și formării funcționarilor, astfel încât acest sistem să poată fi folosit într-un mod eficient.

În cele din urmă, ajungem la domeniul de aplicare, iar în acest sens doresc să clarific, încă o dată, că am exclus toate serviciile de interes economic comun din domeniul de aplicare a articolului 16. Mă aștept ca statele membre să respecte acest lucru. Dacă doresc să includă aceste servicii în domeniul de aplicare a Directivei privind serviciile, este dreptul lor, însă în acest caz, este necesar să nu aglomereze totul în sfera Directivei privind serviciile. Mai degrabă, aceasta este propria lor declarație de intenție politică și un aspect pentru care trebuie, de asemenea, să-și asume responsabilitatea. Aceasta este ceea ce solicit de la statele membre în acest context.

  Michel Barnier, membru al Comisiei. – (FR) Dle președinte, vă mulțumesc pentru remarcile de întâmpinare. Și eu sunt încântat să mă aflu din nou aici cu dumneavoastră, la fel ca în fiecare lună. Doresc să mulțumesc Parlamentului și în special dnei Gebhardt, pentru nerăbdarea și vigilența dumneaei. Pot înțelege motivul pentru care Parlamentul dorește punerea în aplicare în mod adecvat a acestei directive, care a fost adoptată cu mai mult de patru ani în urmă. Dna Gebhardt a vorbit despre dezbateri prelungite în Parlament. Au existat discuții și înainte, inclusiv în afara Parlamentului.

Îmi amintesc unele dintre dezbaterile aprinse pe această temă; erau adesea interesante, iar uneori ușor iraționale. Mai mult, nu am uitat, dnă Gebhardt, rolul vital pe care l-a jucat Parlamentul, la insistențele dumneavoastră și ale dlui Harbour, în sensul îmbunătățirii propunerii inițiale a Comisiei și al depășirii impasului în care ne găseam la acel moment. A făcut acest lucru păstrând structura globală a directivei, care viza – iar acesta este, evident, unul dintre aspectele principale aflate în joc pe piața internă – sporirea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, deoarece este clar astăzi, doamnelor și domnilor, că nouă din zece noi locuri de muncă create în economia europeană se creează în economia serviciilor. Vă pot spune, de asemenea, că aștept cu nerăbdare să fie create locuri de muncă noi și în sectorul industrial. Acest lucru implică, desigur, alte aspecte referitoare la politicile europene, pe care trebuie să le promovăm pentru a menține o bază a producției industriale. Însă serviciile reprezintă o sursă importantă de creștere economică și ocupare a forței de muncă.

Prin intermediul raportului dnei Gebhardt, Parlamentul și-a confirmat încă o dată angajamentul în acest sens, iar dna Gebhardt a demonstrat că este foarte hotărâtă, dacă pot spune așa. Eu personal sunt încântat, cu această ocazie, că dumneaei manifestă hotărâre în ceea ce privește monitorizarea transpunerii și a punerii adecvate în aplicare a acestei directive, care reprezintă o condiție preliminară pentru finalizarea pieței interne în domeniul serviciilor.

După cum pot afirma în fața dumneavoastră, la patru ani de la adoptarea sa, directiva a produs deja rezultate tangibile. Am primit, doamnelor și domnilor, peste 1 000 de notificări privind modificări ale legislației în statele membre. În unele ocazii, textele globale sau textele cadru au fost cele care au introdus modificări sectoriale în fiecare țară sau chiar în fiecare regiune. De fapt, au fost introduse deja câteva mii de modificări ale legislației naționale sau regionale, ca rezultat al elanului oferit de această directivă. Considerăm că încă mai există un mare potențial și, prin urmare, trebuie să insistăm în continuare.

Dna Gebhardt a ridicat o problemă foarte importantă, care privește unul dintre instrumentele Directivei privind serviciile: ghișeele unice. Sprijin pe deplin abordarea ambițioasă pe care o manifestă Parlamentul pentru a se asigura că aceste ghișee unice devin rapid adevărate portaluri administrative care să permită întreprinderilor să-și îndeplinească procedurile și formalitățile online. Aici sunt incluse, dnă Gebhardt, doamnelor și domnilor, și acelea care depășesc domeniul de aplicare a Directivei privind serviciile.

Având în vedere acest lucru, conlucrăm cu statele membre la interoperabilitatea transfrontalieră a semnăturilor electronice. Vă voi prezenta, de asemenea, probabil la sfârșitul acestui an, textul cu privire la semnăturile electronice și la interoperabilitatea transfrontalieră a identităților și documentelor electronice. De asemenea, sunt de acord cu dumneavoastră în privința importanței ghișeelor unice cu adevărat multilingve – ca parte esențială a valorii adăugate – astfel încât persoanele să le poată utiliza în limba maternă și să poată primi un răspuns în aceeași limbă, inclusiv peste graniță, astfel încât să putem face ca acest instrument – ghișeele unice – să fie accesibil în special întreprinderilor mici și mijlocii. Mai mult, una dintre principalele măsuri în vederea facilitării cooperării administrative și a dezvoltării ghișeelor unice, dacă doriți, constă în a îmbunătăți, în același timp, calitatea traducerilor electronice. Poate vom discuta acest aspect mai târziu, cu referire la brevet.

Eu personal sunt angajat, în cadrul Colegiului, alături de colegii responsabili pentru aceste diferite programe – deoarece sunt împărțiți în cadrul mai multor direcții generale – pe calea accelerării cercetării în direcția programelor electronice și a dezvoltării acestora. Acest lucru are în vedere asigurarea faptului că deținem cele mai sofisticate traduceri, de cea mai ridicată calitate, cât mai curând posibil, nu numai pentru brevet, ci și pentru alte utilizări, cum sunt ghișeele unice și Sistemul de informare al pieței interne (IMI). Pentru noi toți, care trebuie să lucrăm în mai mult de 23 de limbi, va fi o mare schimbare să putem avea la dispoziție o traducere perfectă, mulțumită acestor programe informatice și electronice. De asemenea, împărtășesc opinia Parlamentului cu privire la necesitatea formării mai multor responsabili naționali, care să dezvolte o cultură autentică a cooperării administrative, în cazurile în care acest lucru nu este deja valabil.

Dnă Gebhardt, vom continua, de asemenea, să promovăm utilizarea IMI, pe care tocmai l-am menționat. În prezent – am examinat această chestiune recent – aproape 5 000 de autorități europene sunt înregistrate în IMI, iar obiectivul meu este unul foarte simplu: doresc să transform IMI într-un fel de Facebook administrativ, dacă îl pot numi așa, cu o facilitate de traducere. Doamnelor și domnilor, portofoliul meu include trei instrumente foarte importante pentru apropierea Europei de cetățeni și de întreprinderile mici și mijlocii. Acestea sunt: ghișeele unice, IMI și Rețeaua de soluționare a problemelor intervenite pe piața internă (SOLVIT). Prin urmare, vă puteți baza pe mine. Voi lucra în mod prioritar la aceste trei instrumente, pentru a le oferi resurse, în special resurse de traducere, însă și de altă natură și pentru a verifica modul în care ele sunt puse în aplicare în fiecare țară.

Mai mult, nu mă voi rezuma la a vă explica aceste probleme aici, ci le voi explica în fiecare capitală și astfel, așa cum am promis, în fiecare săptămână vizitez o capitală europeană și în fiecare dintre aceste capitale țin un seminar cu responsabilii naționali pentru punerea în aplicare a directivelor noastre, privind calificările profesionale, serviciile și contractele publice. De fiecare dată verific modul și mijloacele prin care sunt puse în aplicare și utilizate aceste instrumente (aceste ghișee unice, centrul SOLVIT și IMI). Astfel, săptămâna trecută am fost la Luxemburg, iar săptămâna viitoare voi fi în Slovenia, în vederea efectuării acestei verificări cu responsabilii naționali, de care am nevoie pentru a mă asigura că piața internă funcționează în mod adecvat.

Așadar, vom continua să lucrăm în acest spirit cu statele membre și să verificăm că, în afara simplei transpuneri, Directiva privind serviciile este efectiv pusă în aplicare în mod corespunzător. Mai mult, în funcție de problemele ridicate în cadrul dezbaterii pe care urmează să o avem acum, rămân la dispoziția Parlamentului pentru a-i furniza și alte răspunsuri precise cu privire la monitorizarea punerii în aplicare a acestei Directive privind serviciile.

  Sophie Auconie, raportoare pentru aviz din partea Comisiei pentru afaceri economice și monetare. – (FR) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, în acest caz obiectivul nu este acela de a examina punerea în aplicare a Directivei privind serviciile, care a fost elaborată și, ulterior, adoptată de Parlament în 2006. Este încă prea devreme pentru acest lucru. Multe state încă nu au transpus-o complet sau corect. Exact acesta este motivul acestui raport din proprie inițiativă.

În primul rând, subliniază importanța în termeni economici și sociali a acestei deschideri a sectorului serviciilor în Europa. Așa cum ați spus, dle comisar, activitățile acoperite reprezintă 40 % din PIB-ul UE și din numărul locurilor de muncă, iar potențialul de creștere economică este estimat la 0,6-1,5 % din PIB. Așa cum tocmai ați afirmat, dle comisar, nouă din zece locuri de muncă înseamnă un impact economic real.

În al doilea rând, raportul subliniază elementele fundamentale ale transpunerii directivei. Eu, însă, voi sublinia două aspecte pe care le-ați subliniat și dumneavoastră înșivă, dnă Gebhardt.

În primul rând, ghișeele unice. Trebuie să ne reamintim că scopul nostru, este, desigur, acela de a facilita prestarea serviciilor în Europa. În practică, acest lucru înseamnă ca întreprinzătorii care doresc să înființeze o societate în străinătate sau să presteze servicii transfrontaliere să poată utiliza un ghișeu unic. Acolo li se vor explica toate formalitățile și procedurile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a înființa societatea și acest lucru se va face în limba lor maternă. Aceste ghișee unice reprezintă cheia succesului Directivei privind serviciile. Acestea trebuie să fie accesibile ușor, atât fizic, cât și electronic – așa cum s-a afirmat – și trebuie să fie eficace și interoperabile. Este important să nu creăm o povară administrativă de natură să îi descurajeze pe întreprinzători, care sunt, cel mai adesea, IMM-uri.

Cel de-al doilea aspect privește domeniul de aplicare a directivei. Aceasta exclude un număr de domenii din sfera sa de aplicare, chiar ca urmare a naturii lor specifice. Acesta este, în special, cazul serviciilor neeconomice de interes general, având în vedere că serviciile economice de interes general au fost acoperite, în principiu. În opinia mea, toate aceste aspecte sunt lipsite de claritate juridică și trebuie monitorizat îndeaproape modul în care statele membre aplică aceste reglementări.

În cele din urmă, consider că trebuie să aibă loc o dezbatere politică reală la nivel european legat de ceea ce înseamnă servicii de interes general și care sunt normele care dorim să li se aplice.

  Filiz Hakaeva Hyusmenova, raportoare pentru aviz din partea Comisiei pentru dezvoltare regională. – (BG) Dle Președinte, statele membre au avut la dispoziție trei ani pentru a pune în aplicare în legislația lor națională Directiva privind serviciile. La un an de la acest termen limită putem evalua punerea sa în aplicare și putem sublinia perspectivele unui progres sporit.

Raportul Comisiei europene prezintă în mod clar varietatea de cerințe juridice și administrative din statele membre, diferitele abordări și gradele variabile în care a fost pusă în aplicare directiva. Dezvoltarea unei piețe unice pentru servicii este foarte importantă pentru crearea de noi locuri de muncă. De aceea cred că statele membre și Comisia trebuie să aibă o abordare proactivă cu privire la eliminarea tuturor barierelor juridice și administrative rămase.

Trebuie furnizat sprijin suplimentar întreprinderilor mici și mijlocii. Aplicarea principiului multilingvismului în cadrul ghișeelor unice individuale și utilizarea pe scară mai largă a avantajelor guvernării electronice ar face mult mai ușoară viața prestatorilor de servicii.

  Małgorzata Handzlik, în numele Grupului PPE. – (PL) Dle Președinte, doresc să-mi exprim mulțumirile sincere față de raportoare pentru activitatea foarte bună desfășurată în colaborare, precum și pentru disponibilitatea dumneaei față de compromisuri. Pot afirma cu siguranță că Directiva privind serviciile reprezintă cheia pentru funcționarea adecvată a pieței comune. Dacă nu este pusă în aplicare în mod adecvat, putem uita de viziunea lui Jacques Delors și multe dintre inițiativele Actului privind piața unică vor rămâne promisiuni deșarte. Prin urmare, în numele grupului meu, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), îndemn cu căldură statele membre să își îndeplinească obiectivele restante referitoare la punerea în aplicare a directivei. Acum că am reușit să facem față crizei, avem nevoie de Directiva privind serviciile mai mult decât oricând.

Raportul pe care l-am adoptat în cadrul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor acordă o mare importanță și, în opinia mea, cea mai mare importanță, ghișeelor unice, care, din punctul de vedere al utilizatorilor, încă nu funcționează adecvat. În unele cazuri multe proceduri încă nu sunt disponibile în format electronic. Dorim ca ghișeele unice să constituie centre cuprinzătoare de contact electronic cu autoritățile. Totuși, nu trebuie să uităm că punctele de pornire pentru diverse state membre au fost diferite. În cadrul unora, ghișeele unice au fost înființate pe baza structurilor existente, iar în altele au fost construite de la zero. Cu toate acestea, dorim ca ghișeele unice să ajute în același fel prestatorii de servicii din fiecare stat membru. Prin urmare, consider imperativă elaborarea de către Comisie a unui set de bune practici care să ajute statele membre în activitatea viitoare cu privire la ghișeele unice.

În cele din urmă, doresc să fac referire la raportul privind evaluarea reciprocă, recent publicat. Raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a inclus deja declarația că statele membre nu au fost suficient de ambițioase în ceea ce privește simplificarea legislativă, ele hotărând de multe ori să înlocuiască o cerință cu alta. Din nefericire, lectura raportului privind evaluarea reciprocă ne confirmă aceste temeri. Încă ne confruntăm cu situații în care statele membre încearcă să aplice reguli care, uneori, nu par să-și găsească justificarea printre dispozițiile Directivei privind serviciile. Sper că modificările ulterioare ale directivei vor reuși să elimine acest fenomen.

  Bernadette Vergnaud, în numele Grupului S&D. – (FR) Dle Președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, Directiva privind serviciile a făcut obiectul unei dezbateri politice publice fără precedent atunci când a fost discutată în Parlament.

Mulțumită eforturilor de a ajunge la un compromis, depuse de dna Gebhardt, pe care o felicit, textul pe care Parlamentul a reușit să-l adopte în 2006 a fost unul care a reconciliat nevoia de a stimula piața internă a serviciilor, ca sursă de creștere potențială și creare de locuri de muncă, și respectul pentru drepturile sociale, dreptul muncii și natura specifică a serviciilor de interes general.

Pentru a menține acest echilibru fragil, directiva trebuia transpusă cu cea mai mare grijă. Acest lucru a cauzat probleme pentru multe state membre, cum ar fi dificultăți de punere în aplicare a ghișeelor unice și a procesului de evaluare reciprocă.

În prezent mă preocupă și pun la îndoială alegerea făcută de Franța. Aceasta reprezintă în mare parte alegerea unei minorități și va conduce la divizarea dispozițiilor într-o întreagă serie de legi și decrete. De asemenea, regret interpretarea foarte restrictivă a conceptului de autorizare a prestării de servicii. Aceasta va crea incertitudine juridică pentru serviciile sociale legate de îngrijirea copiilor mici și a persoanelor cu handicap, chiar dacă directiva prevede posibilități de derogare și excludere.

Parlamentul deține și va continua să dețină un rol major legat de monitorizarea punerii în aplicare cu succes a acestei directive, ceea ce reprezintă un aspect esențial în vederea asigurării faptului că piața unică va crea locuri de muncă și va fi mai aproape de cetățeni, precum și că Europa va fi percepută în permanență în mod pozitiv, nu negativ.

Prin urmare, le solicit statelor membre și Comisiei să își intensifice eforturile pentru a garanta un proces complet transparent pentru cetățenii europeni.

(Președintele a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Morten Løkkegaard, în numele Grupului ALDE. – (DA) Dle Președinte, sunt sigur că puține persoane înțelegeau, în 2006, că urmează să adoptăm un instrument foarte important pentru a scoate UE din criza care avea să apară. Grație potențialului de a crește PIB-ul UE cu până la 1,5 % și de a crea multe noi locuri de muncă, trebuie să spunem că, prin adoptarea acestui instrument, am făcut un mare salt spre libera circulație a serviciilor. Astăzi, în 2011, oricine poate vedea că ne confruntăm cu o criză destul de extinsă și, din acest motiv, este, desigur, deosebit de regretabil faptul că mai multe state membre nu au pus încă în aplicare părți importante ale directivei. Prin urmare, acest raport sosește într-un moment foarte oportun. Nu este normal să se contracareze pârghia de creștere pe care o reprezintă această directivă, iar cei afectați sunt elevii buni ai clasei – cei care au perceput sensul și avantajele punerii sale în aplicare în mod rapid, eficient și adecvat – printre care se numără și țara mea.

Acestea au fost mustrările. Acum, în ceea ce privește aspectele pozitive, acestea sunt, desigur, cele asupra cărora trebuie să ne concentrăm și asupra cărora ne-am concentrat în acest raport. Consider că prin acest raport am reușit să evităm conflictele politice ale trecutului, iar acest lucru a fost în mod sigur important, deoarece avem alte lucruri asupra cărora să ne concentrăm energiile. Permiteți-mi să numesc doar trei dintre acestea. În primul rând, este important să profităm de experiența noastră cu privire la procesul de examinare și procesul de evaluare reciprocă, ambele fiind benefice deoarece pot fi utilizate în legătură cu alte directive în viitor. Prin urmare trebuie să existe un grad mai ridicat de transparență în acest proces și sper că raportul de față poate contribui la acest obiectiv.

În al doilea rând, este important, desigur, să promovăm cooperarea administrativă, în special prin Sistemul de informare al pieței interne (IMI) care a fost menționat în câteva rânduri. În al treilea rând, este important – așa cum au menționat deja majoritatea antevorbitorilor – ca ghișeele unice să devină portaluri cuprinzătoare de guvernare electronică, ce pot ușura povara administrativă a prestatorilor de servicii care doresc să furnizeze servicii transfrontaliere.

În cele din urmă, doresc să mulțumesc pentru cooperarea excepțională cu dna Gebhardt și cu ceilalți raportori pentru această problemă. Cred că am reușit să ajungem la compromisuri raționale asupra unui text dificil.

  Pascal Canfin, în numele Grupului Verts/ALE. – (FR) Dle Președinte, dle comisar, dnă Gebhardt, în 2006, grupul meu, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, a votat împotriva Directivei privind serviciile, iar astăzi considerăm la fel de nesatisfăcător raportul de evaluare a punerii în aplicare a acestei Directive privind serviciile, cunoscută anterior drept Directiva Bolkestein. Prin urmare, Grupul Verts/ALE va vota împotriva acestui raport.

Doresc să fie clar, dnă Gebhardt, că ați făcut tot ce ați putut pentru a ajunge la cel mai bun compromis posibil. Cu toate acestea, cred că raportul a depășit anumite limite problematice, ceea ce înseamnă că nu putem vota în favoarea sa.

De asemenea, doresc să afirm că ați avut mare grijă să subliniați că nu trebuie să confundăm diferitele responsabilități și, desigur, nici eu nu doresc să amestec responsabilitățile statelor membre cu cele ale Uniunii Europene.

Dacă Franța, de exemplu, a transpus Directiva privind serviciile și a dorit să includă creșele de zi în aceasta, când aproape toate celelalte țări au ales contrariul, aceasta este în mod clar responsabilitatea guvernului francez, nu a Uniunii Europene. Prin urmare, Grupul Verts/ALE nu votează împotriva raportului pentru a critica modul în care a fost transpusă directiva în Franța, ci face acest lucru în baza a două aspecte esențiale.

Primul este acela că am cerut de nenumărate ori, în timpul discuțiilor, ca statele membre să evalueze impactul pe care l-a avut asupra calității locurilor de muncă și a serviciilor transpunerea inițială a Directivei privind serviciile. Din nefericire, respectiva evaluare a impactului asupra calității locurilor de muncă și a serviciilor nu a putut fi inclusă în raport.

De asemenea, am cerut o evaluare cu privire la impactul asupra cheltuielilor autorităților publice. De fiecare dată când încercăm să luăm măsuri pentru reglementarea piețelor financiare, de exemplu, ni se spune că acest lucru ar costa foarte mult. În acest caz, cheltuielile suportate de autoritățile publice sunt foarte ridicate, tocmai într-o perioadă în care bugetele sunt reduse. Nimeni nu vrea să evalueze aceste cheltuieli, pentru a se putea cântări argumentele pro și contra Directivei privind serviciile.

Ultimul aspect va avea forma unei întrebări adresate dlui comisar Barnier. Din nefericire, acest raport nu ne-a putut asigura că, în sfârșit, Comisia Europeană va da curs articolului 14 din Tratatul de la Lisabona și va prezenta o propunere de directivă privind serviciile publice. Ne puteți spune când își va asuma în sfârșit Comisia responsabilitățile pe care le are în acest sens?

  Malcolm Harbour, în numele Grupului ECR. – Dle Președinte, dezbaterea de această seară, împreună cu Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, este una importantă ce dorește să demonstreze că Directiva privind serviciile – pentru care am depus atâtea eforturi în mandatul trecut al Parlamentului, sub conducerea dnei Evelyne Gebhardt, cu implicarea multor colegi, inclusiv a mea – este absolut indispensabilă pentru crearea de creștere economică și locuri de muncă în viitor în economia europeană.

Îi transmit dlui Canfin, dar nu numai, că s-au investit numeroase resurse și mult timp, inclusiv în sisteme precum sistemul ghișeelor unice, în vederea creării de locuri de muncă și creștere economică. Acestea nu vor întârzia să apară. Problema cu acest raport este faptul că am depus deja multe eforturi, iar acum trebuie să vedem răsplata pentru acele eforturi.

Una dintre problemele de care știu că dl comisar este foarte conștient și care se reflectă în unele dintre ideile din Actul privind piața unică, pe care îl vom rediscuta în Parlament peste două luni, este faptul că statele membre trebuie să înceapă să utilizeze și să angajeze aceste noi instrumente, precum și să încurajeze întreprinderile să le folosească. Colegii își vor reaminti că acest lucru vizează în mare măsură întreprinderile mici și mijlocii. Ele sunt cele care, așa cum a arătat activitatea Comisiei anterioare, au fost foarte descurajate de barierele administrative pe care le-au întâlnit la toate nivelurile, în calea înființării și prestării de servicii în Uniunea Europeană, ceea ce constituie, desigur, un drept pe care îl au în baza Tratatelor.

Acum trebuie să facem ca acest sistem să funcționeze. O parte din demersurile în acest sens constau în depășirea suspiciunilor și problemelor înrădăcinate cu care s-au confruntat IMM-urile și în a clarifica faptul că ceea ce am realizat prin intermediul directivei reprezintă probabil cel mai important set unic de măsuri de dereglementare în vederea deschiderii piețelor, care a avut loc ca rezultat al unei singure directive – s-au modificat mii de măsuri – și al primei investiții majore a statelor membre în vederea promovării pieței unice pentru întreprinderi.

Acesta este, de fapt, rolul ghișeelor unice. Rolul lor este acela de a furniza informațiile simple de care are nevoie o întreprindere dacă dorește să ajungă să presteze un serviciu în altă țară, în cadrul procesului de cercetare preliminară.

Acesta este numai primul dintre multiplele rapoarte și multiplele investigații pe care comisia mea va continua să le facă, deoarece acesta este un proiect pe termen lung. Ne aflăm abia la începutul unui proces absolut crucial pentru viitorul economiei europene.

PREZIDEAZĂ: STAVROS LAMBRINIDIS
Vicepreședinte

  Eva-Britt Svensson, în numele Grupului GUE/NGL. – (SV) Dle președinte, atunci când Parlamentul a votat Directiva privind serviciile, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică a votat împotriva ei, deoarece am considerat că baza acestei directive o constituie libertățile pieței liberale a UE, în cadrul căreia libertatea companiilor și libera circulație a serviciilor sunt mai importante decât libertățile sindicale și sociale. Atunci când drepturile sindicatelor intră în conflict cu piața internă, normele pieței interne sunt cele care prevalează. Am constatat consecințele acestui lucru în hotărârea pronunțată și cauza Laval și în alte hotărâri anti-sindicale.

Principiul țării de origine a fost înlocuit în mod cert cu libertatea de a furniza servicii, dar avem nevoie de un principiu al țării beneficiare, cu alte cuvinte, de norme care să se aplice în țara beneficiară. Am înaintat o propunere în acest sens, dar, din păcate, aceasta nu a fost aprobată.

Știu că dna raportoare Gebhardt dorește să protejeze drepturile sindicatelor. Dumneaei scrie că directiva nu trebuie să submineze serviciile publice de bază, dar acest lucru nu este suficient pentru ca Grupul GUE/NGL să sprijine raportul. Și aceasta din cauză că în raport nu se menționează hotărârile anti-sindicale, în ciuda faptului că ele au schimbat complet politica privind piața muncii și au redus drepturile lucrătorilor.

Raportul nu menționează nici solicitările convenite în prealabil de Grupul GUE/NGL și de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, și anume faptul că avem nevoie de un protocol social în care libertățile sindicale și sociale să nu fie considerate mai puțin importante decât libertățile pieței. Regretăm absența acestui aspect din raport.

Atunci când Comisia analizează eficiența funcționării directivei, sindicatele sunt eliminate ca punct de contact, fapt care, în opinia mea, ar trebui să reprezinte o cerință expresă. În consecință, din nefericire, Grupul GUE/NGL nu poate susține acest raport.

Permiteți-mi să închei prin a spune doar că drepturile sindicale și sociale și acordurile colective nu trebuie să fie niciodată considerate bariere administrative.

  Mara Bizzotto, în numele Grupului EFD. – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, Directiva privind serviciile a fost întotdeauna înconjurată de un limbaj inexplicabil de optimist. Se pare că Europa se aștepta ca această directivă să fie urmată de o deschidere spectaculoasă a pieței, fără efecte negative și exclusiv cu evoluții pozitive. Acum, când încă mai sunt țări în care ea trebuie să fie pusă în aplicare integral, ne dăm seama că cel puțin o parte din aceste așteptări ne-au fost înșelate.

Există unele sectoare în care directiva nu va reuși să aducă o îmbunătățire a pieței sau a calității serviciilor oferite, ca să nu mai vorbim despre crearea de locuri de muncă suplimentare. V-aș putea oferi o mulțime de exemple, precum piețele locale și vânzătorii ambulanți, care reprezintă o componentă importantă a tradiției și identității regionale în unele state membre, printre care și Italia.

Acesta este un sector care, în opinia mea, ar trebui să fie exclus din domeniul de aplicare a Directivei privind serviciile. Din acest motiv, sper că Parlamentul European va solicita revizuirea acestei directive, astfel încât domeniul său de aplicare să poată fi modificat, întrucât, în forma sa actuală, directiva periclitează grav anumite sectoare fundamentale ale economiei.

  Andreas Schwab (PPE). – (DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, rapoartele privind punerea în aplicare reprezintă o sarcină extrem de grea care, probabil, va beneficia de puțină atenție din partea presei, dar care este deosebit de importantă pentru evoluția pieței interne europene, mai ales în aceste vremuri. Prin urmare, aș dori să transmit sincere mulțumiri tuturor celor care au contribuit la elaborarea acestui raport, în special dnei raportoare și dnei raportoare alternative Handzlik. Dl comisar a menționat faptul că 90 % dintre toate locurile de muncă nou create pe piața internă europeană sunt în sectorul terțiar, adică în sectorul serviciilor. În opinia mea și cel puțin a Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), acest lucru înseamnă că întârzierea punerii în aplicare, recunoscută de către puține state membre, dar care totuși a existat și există, trebuie să înceteze negreșit. Solicităm Comisiei să ia măsuri cu adevărat importante prin care să se asigure că Directiva privind serviciile, care a intrat în vigoare de ceva timp, va putea fi utilizată imediat.

Faptul că 90 % dintre locurile de muncă sunt create în acest sector mai înseamnă și că, în al doilea rând, Comisia trebuie să revizuiască periodic domeniul de aplicare și să analizeze dacă este sau nu necesară includerea altor sectoare – poate chiar a unora foarte mici – în domeniul de aplicare.

În al treilea rând, aș dori să subliniez faptul că înființarea unui ghișeu unic – deja menționată sub diferite forme – reprezintă nucleul unui drept administrativ european. Prin urmare, înțeleg, evident, motivele pentru care statele membre se plâng de procedurile birocratice ale evaluării reciproce, la care s-a referit și dna Gebhardt. Totuși, dacă doriți o piață unică, va trebui în cele din urmă să munciți pentru a asigura funcționarea și succesul acesteia.

Din acest motiv, dle comisar, sunt extrem de mulțumit să constat că ați primit deja o mie de proiecte de notificări privind modificările legislative interne operate de către statele membre. Sper că veți primi în continuare și altele. Toate aceste demersuri nu trebuie să împovăreze comunitățile locale cu și mai multă birocrație, ci trebuie să fie concepute astfel încât să asigure viabilitatea pieței unice pentru furnizorii de servicii.

  Anna Hedh (S&D). – (SV) Dle președinte, punerea în aplicare a Directivei privind serviciile este un proces complex pentru multe dintre statele membre. În multe cazuri, ea a condus la o mai mare deschidere a pieței interne alături de tot ceea ce presupune aceasta, dar am văzut și cazuri în care nu a funcționat atât de bine.

Fiind o social-democrată suedeză, trebuie să menționez situația din țara mea în care, după ce guvernul a transpus directiva în legislația suedeză, nu există nicio cerință ca societățile comerciale străine să aibă în Suedia un reprezentant autorizat să negocieze și să încheie acorduri colective cu federația sindicală competentă. Aceasta este o problemă tipică asociată cu punerea în aplicare a directivei, întrucât directiva nu interzice stabilirea unor cerințe corespunzătoare și am văzut câteva exemple de țări care au reușit să rezolve aceleași probleme fără a ajunge într-o situație similară.

Modelul suedez de piață a muncii se bazează pe responsabilitatea comună asumată de partenerii sociali în reglementarea salariilor și a condițiilor de muncă. Prin urmare, un lucrător care muncește în Suedia fără un contract colectiv se află în pericol de a lucra în condiții mai proaste de muncă și de a avea un nivel mai slab de protecție decât ceilalți lucrători. De aceea este extrem de important să existe norme care să asigure prezența unui reprezentant al societăților străine în Suedia și ca acest reprezentant să fie mandatat să negocieze și să încheie acorduri colective.

Sper că această problemă, care este mai degrabă rezultatul unei puneri în aplicare exagerate decât al uneia insuficiente, va fi abordată în raportul prevăzut la articolul 16 alineatul (4) din Directiva privind serviciile, care trebuie elaborat înainte de sfârșitul anului.

  Sophia in 't Veld (ALDE). – Dle președinte, aș dori să îi mulțumesc raportoarei pentru munca excelentă pe care o depune deja de câțiva ani. Dumneaei a afirmat că transpunerea directivei trebuie să fie corectă. Sunt de acord cu acest lucru, dar mai adaug că trebuie să fie și făcută la timp.

În iunie 2010, doar aproximativ jumătate din statele membre puseseră în aplicare directiva, cu o întârziere de mai bine de jumătate de an. Care este situația în momentul de față, dle comisar? În momentul de față, la mai mult de un an de la termenul limită, directiva a fost pusă în aplicare de toate cele 27 de state membre? Dacă nu, acest lucru este lamentabil.

Punerea în aplicare nu este împiedicată de obstacole de natură tehnică, ci de lipsa ambiției și a voinței politice. Directiva privind serviciile a reprezentat, în sine, un compromis foarte slab și nu s-a ridicat nici măcar la cotele minimului necesar pentru a realiza o adevărată piață internă. Acum, statele membre trag de timp și pun în aplicare aceste prevederi cu mari reticențe și întârzieri. Ne confruntăm cu o lipsă de viziune. În vremuri de criză economică, nu ne putem permite să irosim oportunități de creștere și de creare de locuri de muncă fiindcă, în timp ce Uniunea Europeană este preocupată de ea însăși și de granițele sale interne, restul lumii merge înainte. Nu ne așteaptă pe noi. Dacă dorim ca strategia UE 2020 să devină realitate, statele membre trebuie să accelereze punerea în aplicare a Directivei privind serviciile.

  Edvard Kožušník (ECR). – (CS) Dle președinte, sunt mulțumit că ați menționat cele o mie de modificări legislative puse în aplicare de fiecare țară în parte. A trecut mai mult de un an de când Directiva privind serviciile ar fi trebuit să fie transpusă în legislațiile tuturor statelor membre. Din păcate, aceste o mie de modificări nu sunt, în mod evident, suficiente. Încercând să aplice măsuri protecționiste în cadrul propriilor economii, unele state au considerat că punerea în aplicare a acestei directive nu este o prioritate. În mod paradoxal, aplicarea consecventă a Directivei privind serviciile și eliminarea barierelor din calea furnizării transfrontaliere de servicii ar putea funcționa drept catalizator pentru creșterea economică în întreaga UE, astfel criza putând fi depășită mai rapid.

Referitor la punerea în aplicare a directivei, sunt foarte preocupat de faptul că ghișeele unice, care ar trebui să ușureze activitatea întreprinzătorilor prin furnizarea de informații referitoarea la derularea unei afaceri într-o anumită țară, precum și în alte state membre, funcționează în prezent doar în 14 țări. Dle comisar, vă cunosc și sunt convins că dumneavoastră și colegii dumneavoastră veți continua eforturile de punere în aplicare a Actului privind piața unică și le veți solicita în mod consecvent statelor membre să transpună Directiva privind serviciile în legislația internă, inclusiv să realizeze punerea în aplicare la fața locului. Punerea în aplicare cu succes a acestei directive este o condiție preliminară esențială pentru crearea unei piețe interne unificate. Puteți conta pe sprijinul Comisiei IMCO.

  Patrick Le Hyaric (GUE/NGL) . – (FR) Dle președinte, dle comisar, s-au spus multe în această seară despre problemele tehnice legate de punerea în aplicare a Directivei privind serviciile, dar cred că ar fi mult mai util să evaluăm împreună aplicarea acesteia. De ce să nu recunoaștem astăzi, când criza globală se manifestă sub privirile noastre, că toate cazurile de dereglementare exacerbează criza și prejudiciază serviciile furnizate cetățenilor, iar acest lucru se întâmplă pretutindeni, atât în Uniunea Europeană, cât și în lume?

Dle Barnier, tocmai ați afirmat că au existat unele dezbateri iraționale referitoare la această directivă. Totuși, sunteți cu siguranță la curent cu faptul că în Franța are loc acum o dispută industrială în cadrul unei companii de transport, pentru că șoferii polonezi și francezi sunt învrăjbiți unii împotriva altora în numele principiului țării de origine.

În plus, serviciile de interes general sunt distruse sau privatizate peste tot. Acum, scopul este acela de a extinde Directiva Bolkestein, împreună cu Directiva privind permisul unic, pe care, din întâmplare, doriți să o impuneți în Parlament, chiar dacă Comisia pentru ocuparea forței de muncă si afaceri sociale nu a putut să formuleze un aviz cu privire la ea! Acum aveți de gând să îi obligați pe lucrătorii europeni să concureze nu numai între ei, ci și împotriva lucrătorilor imigranți.

Mai mult, situația serviciilor sociale de interes general încă nu a fost clarificată. Asistența medicală, locuințele, serviciile comunitare locale și serviciile de îngrijire a copilului nu trebuie tratate ca niște mărfuri. De aceea, ne-ar fi de ajutor să avem la dispoziție câteva evaluări reale ale impactului aplicării acestei directive în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, viața regională, dar și prețurile pentru consumatori, întrucât toată lumea poate constata că prețul energiei, la fel ca și prețul transporturilor, cresc constant, chiar dacă ni s-a spus că ele vor scădea ca urmare a concurenței.

  Trevor Colman (EFD). – Dle președinte, partidul meu s-a opus în mod constant Directivei privind serviciile. Acest raport non-legislativ subliniază faptul că directiva are potențialul de a integra și mai mult economia UE.

Raportul recunoaște faptul că impactul directivei asupra economiei, întreprinderilor și cetățenilor nu poate fi evaluat până când aceasta nu va fi transpusă în toate statele membre și solicită, prin urmare, o monitorizare mai atentă și mai detaliată din partea Comisiei, cu rapoarte regulate privind punerea în aplicare. De asemenea, raportul preconizează existența unor fonduri adecvate în proiectul său de buget pentru 2012, pentru a putea lansa o campanie de sensibilizare și sisteme de formare pentru funcționari.

Propunerile prezentate în raport implică un nivel mai mare de reglementare, supraveghere și cheltuieli, într-o perioadă în care cetățenilor europeni li se cere să accepte o austeritate sporită. Nu este vorba decât de o lipsă a simțului realității, de mai multă birocrație și mai multă descurajare.

  Lara Comi (PPE). – (IT) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, consider că adoptarea Directivei privind serviciile a reprezentat o realizare importantă pentru îndeplinirea unui obiectiv esențial al Uniunii europene, și anume crearea unei piețe unice a serviciilor. În opinia mea, punerea sa integrală în aplicare ne va permite să deblocăm un enorm potențial economic și să creăm locuri de muncă. Aș dori să subliniez câteva aspecte care consider că merită atenție.

În primul rând, transpunerea integrală și exactă a directivei în legislația internă trebuie să rămână o prioritate absolută pentru noi. În acest sens, cred că Parlamentul ar trebui să aibă un rol mai important în monitorizarea punerii în aplicare de către statele membre, atât datorită contribuției semnificative pe care a avut-o pe parcursul procesului legislativ lung și complex al directivei, cât și pentru că, dată fiind importanța subiectului, este just ca opiniile cetățenilor noștri să fie reprezentate și luate în considerare în mod adecvat.

În plus, întrebările legate de interpretare, adresate de unele țări cu privire la domeniul de aplicare a directivei, trebuie să fie clarificate imediat, pentru a asigura siguranța legislativă și eficiența directivei.

Înființarea ghișeelor unice pentru servicii trebuie să se facă folosind din ce în ce mai mult tehnologiile informatice, furnizând servicii online ușor accesibile în primul rând pentru întreprinderile mici și mijlocii, ceea ce va garanta interoperabilitatea cu alte portaluri din alte state membre, evitându-se astfel barierele lingvistice care trebuie depășite zilnic.

În ceea ce privește procesul de evaluare reciprocă preconizat de directivă, el poate fi cu adevărat util pentru identificarea celor mai bune practici care pot funcționa drept stimulente pentru acele țări în care transpunerea directivei a întârziat și pentru încurajarea convergenței legislațiilor, dacă se derulează în mod corespunzător.

  Olga Sehnalová (S&D). – (CS) Dle președinte, piața europeană unică a serviciilor nu funcționează încă la potențialul maxim. Directiva privind serviciile ar trebui să urmărească eliminarea barierelor din calea furnizării de servicii în întreaga Europă și să aducă îmbunătățiri semnificative. Din nefericire, nu se întâmplă așa. De aceea, salut raportul dnei Gebhardt. Sunt de acord cu faptul că trebuie să se exercite presiuni asupra statelor membre pentru a accelera și finaliza integrarea directivei în legislația națională. Totuși, consider că este la fel de important ca întreprinderile mici și mijlocii să știe că există puncte de contact care le pot ajuta în activitățile lor din domeniul serviciilor. Prin urmare, creșterea nivelului de informare cu privire la ghișeele unice este extrem de importantă și,

din acest motiv, propunerile de amendamente pe care le-am prezentat se concentrează asupra necesității de a ameliora campania de informare în sprijinul acestui proiect. Campania ar trebui să îi vizeze pe toți cei implicați, inclusiv organismele publice. UE poate avea cele mai bune intenții și poate elabora cele mai bune acte legislative și măsuri de sprijin, pe care toate țările să le pună în aplicare în modul cel mai adecvat, dar, dacă firmele și întreprinzătorii nu sunt la curent cu acestea, rezultatul va fi unul mixt.

Prin acest Act privind piața unică încercăm să adaptăm Europa nu numai la cetățenii și consumatorii săi, ci și la firme și antreprenori. Prin urmare, să îi ascultăm, dar, mai ales, să le oferim informații suficiente și accesibile.

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE). – (FI) Dle președinte, problema fundamentală care stă la baza punerii în aplicare a acestei directive se poate exprima astfel: care este semnificația Directivei privind serviciile pentru întreprinderi, consumatori, cetățeni și PIB?

Mă interesează mai ales modul în care întreprinderile mai mici privesc acest proces. Spre meritul său, raportul se referă la IMM-uri, la nevoile și condițiile lor speciale, dar nu realizează o analiză aprofundată a beneficiilor aduse de Directiva privind serviciile pentru întreprinderi de diferite dimensiuni din diverse sectoare. Aș dori informații mult mai precise cu privire la aceste aspect.

De exemplu, nu există informații referitoare la măsura în care întreprinderile mici și mijlocii și-au extins activitățile transfrontaliere. Din moment ce întreprinderile mai mici trebuie să îndeplinească oricum obligațiile prevăzute de Directiva privind serviciile, ar fi bine de știut care au fost efectele pozitive ale directivei în special pentru ele.

  Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Dle președinte, fără îndoială, Directiva privind serviciile ar trebui să aibă o importanță fundamentală pentru dezvoltarea serviciilor în statele membre, în special pentru exploatarea la nivel transfrontalier a unei game mult mai mari de oportunități, atât pentru antreprenori, cât și pentru consumatori. Problema este că protecționismul persistă încă în multe state membre.

Astăzi, în cadrul dezbaterii referitoare la punerea în aplicare a acestei directive după mai mulți ani, aș dori să îmi exprim dezamăgirea cu privire la faptul că ne-au trebuit cinci ani până la intrarea în vigoare a Directivei Bolkenstein inițiale, după eliminarea anumitor prevederi și adăugarea altora aici, în Parlament. Acum nu dispunem de dovezi care să indice că aceasta a realizat ceea ce ar fi trebuit să realizeze, iar motivul este acela că multe state membre încă înțeleg în mod greșit filosofia și semnificația pieței unice. Regret profund faptul că în cinci țări nu funcționează ghișee unice, dar este mult mai îngrijorător faptul că încă nu există un nivel rezonabil de interoperabilitate între ghișeele din celelalte state membre.

După cum au subliniat deja antevorbitorii mei, problema este că în special micii întreprinzători nu dispun încă de informații suficiente referitoare la ceea ce pot face aceste ghișee unice pentru ei, iar în unele țări aceste ghișee nici măcar nu există. Consider că ar fi benefic ca înseși statele membre să se evalueze reciproc. Poate așa vom obține un rezultat pozitiv în viitor. Aș dori să le mulțumesc raportoarei și raportoarei alternative, dna Handzlik, pentru realizarea unei descrieri foarte exacte a situației cu care ne confruntăm. Aș dori să vă atrag atenția asupra punctului 36, în care raportul notează că statele membre au obligația de a realiza o evaluare de risc pentru a se asigura că întreprinderile nu se confruntă cu sarcini excesive atunci când doresc să deruleze procedurile pe cale electronică.

  Jens Geier (S&D). – (DE) Dle președinte, dle comisar Barnier, doamnelor și domnilor, știm cu toții că Uniunea Europeană nu are cea mai bună reputație. Acest lucru este cauzat adesea de faptul că lucrătorii nu au sentimentul că echilibrul dintre libertate și securitate este protejat sau de necesitatea restabilirii acestui echilibru în numeroase domenii. Directiva privind serviciile este un exemplu în acest sens, întrucât este un motor important al pieței interne, dar în același timp evidențiază și limitele acesteia. Prin urmare, revizuirea este importantă și reprezintă o sarcină complexă, la care dna Gebhardt a oferit răspunsuri excelente.

Totuși, mai rămân unele provocări care trebuie depășite. Directiva privind serviciile nu trebuie, în niciun caz, să submineze principiul remunerației egale pentru aceeași muncă prestată în același spațiu. Așadar, trebuie să ne asigurăm, prin toate mijloacele de monitorizare pe care le avem la dispoziție, că nici serviciile transfrontaliere nu încalcă acest principiu.

Ghișeele unice trebuie să ofere acces egal la piața țării în care este furnizat serviciul. Totuși, acestea nu se adresează numai furnizorilor de servicii și întreprinderilor – de exemplu, în orașul meu natal, Essen, există șase funcționari responsabili care deservesc patru orașe –, ci și lucrătorilor. În acest sens, limba vorbită în cadrul acestor ghișee unice este absolut esențială. În Comisia pentru dezvoltare regională s-a purtat o discuție fără speranță cu privire la acest aspect. În opinia mea, ar trebui să se folosească limbile țărilor învecinate.

  Amalia Sartori (PPE). – (IT) Dle președinte, dle comisar, dnă raportoare, doamnelor și domnilor, asemenea multor altor deputați, îmi reamintesc și eu eforturile semnificative pe care a trebuit să le depunem cu toții pentru a depăși numeroasele obstacole înainte de a adopta, în cele din urmă, Directiva privind serviciile. Astăzi, după patru ani, trebuie să evaluăm ce s-a făcut până acum și cred că această evaluare este necesară.

Consider că trebuie să se utilizeze toate instrumentele posibile pentru a obține o transpunere integrală și exactă a directivei în fiecare stat membru, verificând dacă modificările legislative se aplică inclusiv, în primul rând, la nivel regional, mai ales în statele în care federalismul este mai pronunțat.

În acest scop, cred că este deosebit de important ca toate statele să ia măsuri ferme pentru a asigura punerea în aplicare la timp a directivei, pentru a nu anula eforturile depuse de statele membre în care punerea în aplicare se află într-un stadiu avansat și care, astfel, s-ar confrunta cu dificultăți grave în accesarea pieței interne, la nivelul căreia ar fi obstrucționată o componentă extrem de importantă.

Prin urmare, sarcina dificilă de a face cunoscute toate evoluțiile și fațetele unei directive atât de complexe precum cea de față necesită organizarea de campanii de informare și comunicare de către guverne, prin intermediul autorităților competente, într-un ritm sistematic, în măsura prevăzută de textul directivei. Aceste campanii trebuie organizate începând de acum.

În încheiere, aș dori să spun că nu sunt de acord cu opinia generală asupra meritelor procedurii de evaluare reciprocă, ce s-a dovedit extrem de utilă prin faptul că a sporit transparența reglementărilor naționale și a creat un dialog structurat între statele membre.

  Konstantinos Poupakis (PPE). – (EL) Dle președinte, dle comisar, permiteți-mi să încep prin a o felicita pe dna raportoare și pe raportorii alternativi pentru acest raport și pentru spiritul de cooperare de care au dat dovadă. După cum se afirmă în raport, în ciuda progreselor considerabile înregistrate de majoritatea statelor membre, principalele probleme legate de aplicarea directivei sunt cauzate, în primul rând, de faptul că întreprinderile nu au la dispoziție informații referitoare la ceea ce se aplică în fiecare stat membru și, în al doilea rând, de povara administrativă inutilă existentă sub forma procedurilor de lungă durată.

Aceste probleme constituie o barieră serioasă în calea comerțului transfrontalier în sectorul serviciilor și în calea existenței unor condiții egale de concurență pe piață, cu tot ceea ce presupune acest aspect.

De aceea, este vital ca directiva să fie aplicată în mod corect și ca ghișeele unice să funcționeze ca portaluri de guvernare electronică, permițând îndeplinirea de la distanță a procedurilor și formalităților și furnizând, în același timp, informații cu privire la dreptul muncii și, mai important, cu privire la fiscalitate.

Cu toate acestea, dacă dorim să finalizăm piața unică, să promovăm creșterea și să creăm locuri de muncă, statele membre nu ar trebui numai să accelereze punerea în aplicare a directivei, ci și să ia măsuri imediate de clarificare a oricărei prevederi confuze a directivei, atât pentru a oferi avantaje societății în ansamblu și întreprinderilor mici și mijlocii, cât și pentru a proteja drepturile lucrătorilor.

  Seán Kelly (PPE). – (GA) Dle președinte, aș dori să spun în primul rând că îi sunt recunoscător grupului din care fac parte pentru că mi-a dat șansa de vorbi în cadrul acestei dezbateri și să îi laud în special pe dna raportoare și pe dl comisar Barnier pentru munca excelentă și importantă pe care au desfășurat-o.

De când sunt deputat în Parlamentul European, aud tot timpul vorbindu-se despre necesitatea accentuării conceptului de Europa. Desigur, sunt de acord cu această idee. Recenta criză economică a subliniat această concepție la nivelul tuturor statelor membre, însă mai ales în țara mea.

În acest moment, în Irlanda au loc alegeri și este foarte interesant faptul că se discută mai mult despre UE decât despre problemele locale. Acest lucru este cu siguranță rezultatul acțiunii salvatoare a FMI-UE. Un eveniment fără precedent a fost acela că președintele Irlandei a petrecut două zile în Europa: o zi împreună cu președintele Barroso și o zi, cea de astăzi, cu dna cancelar Merkel. Toate acestea demonstrează un angajament față de Europa, care nu a existat înainte.

În acest moment, directiva poate ajuta întreaga Europă să iasă din criza economică și să creeze prosperitate. Din nefericire, multe țări, inclusiv țara mea, nu au transpus această directivă în legislația internă. Să sperăm că acest lucru se va schimba o dată cu noul guvern.

Există un potențial semnificativ, mai ales în ceea ce privește IMM-urile, dar care nu a fost folosit pentru că acestea nu îl cunosc, pentru că există dificultăți lingvistice etc. Primul pas necesar este, cu siguranță, transpunerea directivei în legislația internă. În al doilea rând, UE trebuie să impună bariere și sancțiuni țărilor care nu respectă termenele. Lucrurile au fost mult prea ușoare până acum. Dacă vrem să progresăm, trebuie să facem acest lucru.

Dacă fiecare dintre IMM-uri ar mai angaja încă o persoană, șomajul nu ar mai exista în Europa.

Directiva reprezintă o oportunitate deosebită, după cum au afirmat dl Harbour și alții. Nu ne putem permite să așteptăm.

  Ildikó Gáll-Pelcz (PPE). – (HU) Dle președinte, dle comisar, în primul rând aș dori să subliniez faptul că Președinția maghiară acordă o mare importanță finalizării cu succes a procesului de evaluare reciprocă prin care se analizează calitatea transpunerii directivei de către statele membre. Totuși, nu se poate sublinia îndeajuns importanța intensificării accesului la informații, a competitivității și, astfel, a mobilității întreprinderilor, mai ales a celor mici și mijlocii. Desigur, putem contribui la acestea prin facilitarea activităților transfrontaliere ale IMM-urilor. Ghișeele unice multilingve pot să joace și chiar joacă un rol deosebit de important în acest sens. Guvernul maghiar a respectat întotdeauna și va continua să respecte termenele de transpunere în legislația maghiară și în practică a tuturor elementelor Directivei privind serviciile. În opinia mea, directiva este oportună, dar pentru a îndeplini aceste obiective este important ca toate statele membre să urmeze și să aplice toate elementele directivei la timp și respectând termenele.

  Jutta Steinruck (S&D). – (DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, libera circulație a lucrătorilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii reprezintă pilonii de bază ai pieței noastre interne. Desigur, acestea nu trebuie să funcționeze ca instrumente pentru dumpingul social. Furnizorii de servicii trebuie să respecte legislația statului în care funcționează. De asemenea, principiul țării beneficiare trebuie fie consolidat în mod consecvent. Însă, pentru ca acest lucru să funcționeze, statele membre trebuie să își facă datoria.

Țara mea natală, Germania, nu și-a făcut datoria în această privință, întrucât lipsesc în mod clar condițiile-cadru pentru mobilitate echitabilă și securitate socială. În multe domenii nu există salarii minime obligatorii, monitorizarea muncii nedeclarate nu este adecvată și munca independentă fictivă este o modalitate frecventă de a eluda dreptul muncii. După cum a afirmat deja dl Geier, avem nevoie de centre de consiliere multilingve și pentru lucrătorii detașați, nu numai pentru întreprinderi. Dacă dorim ca libertatea de a furniza servicii să fie avantajoasă și pentru lucrători, mai avem multe de făcut la acest capitol.

  Silvia-Adriana Țicău (S&D). - Directiva serviciilor stabilește atât un cadru juridic general pentru statele membre, administrațiile publice și autoritățile locale în vederea simplificării procedurilor, armonizării dispozițiilor în materie de drept de stabilire și de prestare de servicii, cât și crearea de ghișee unice pentru a acorda asistență furnizorilor de servicii și, în special, IMM-urilor.

Solicităm statelor membre să transforme ghișeele unice în portalul de e-guvernare, care să ofere o gamă completă de servicii online pentru furnizorii de servicii care doresc să înființeze o întreprindere sau să ofere servicii transfrontaliere. Statele membre trebuie să asigure accesibilitatea ghișeelor unice, inclusiv prin posibilitatea de îndeplinire a unor formalități și proceduri la distanță prin mijloace electronice. Pentru a asigura interoperabilitatea electronică a ghișeelor unice și recunoașterea mutuală a semnăturilor electronice, solicităm Comisiei să urgenteze revizuirea Directivei 93/1999 privind semnătura electronică, precum și adoptarea unui act legislativ privind recunoașterea reciprocă a identificării și autentificării electronice în vederea facilitării furnizării de servicii publice transfrontaliere pe piața unică.

  Edit Herczog (S&D). – Dle președinte, un informatician maghiar poate merge să lucreze în mod legal în Republica Cehă. Acesta este un lucru minunat. Bineînțeles, și în trecut se întâmpla acest lucru, dar la negru. Una dintre cele mai mari realizări este aceea că o persoană se poate deplasa acum în mod legal.

Doar 8 % dintre IMM-uri realizează 15 % din cifra lor de afaceri pe piețele europene. Dacă am dubla această cifră, astfel încât 20 % dintre IMM-uri să realizeze 30 % din cifra de afaceri pe piața internă, am putea obține rezultatul dorit. Acum, după un an, ne aflăm pe drumul cel bun.

Aș dori să le mulțumesc tuturor celor care au lucrat la Directiva privind serviciile și celor care au pus-o în aplicare în statele membre. Ea stimulează guvernele naționale să adopte sistemul guvernării electronice și să utilizeze noile tehnologii TIC. Problemele lingvistice minore trebuie analizate cu atenție și trebuie remediate, dar marele succes al Directivei privind serviciile va consta în faptul că va avea un impact semnificativ asupra economiei europene în următorii ani. Pe lângă programele de austeritate, aceasta este o mare realizare, așa că aș dori să o felicit pe dna raportoare, dar și pe toți ceilalți participanți.

  Morten Løkkegaard (ALDE). – (DA) Dle președinte, aș dori să adaug pe scurt încă un element la primul meu discurs. Mulți dintre cei care au luat cuvântul astăzi au afirmat că există țări în care nu s-au înființat încă ghișee unice, deci aș dori să îi solicit dlui comisar să intervină personal atunci când vizitează aceste țări și să sublinieze încă o dată obligația statelor membre de a institui aceste ghișee unice. Trebuie să se creeze condiții adecvate. Nu voi pretinde că știu foarte bine cum pot fi obligate statele membre să facă acest lucru, dar sper din toată inima că dumneavoastră, în calitate de comisar, veți face tot posibilul pentru a exercita presiuni asupra acestor țări. Consider că este scandalos faptul că, după 14 luni, încă mai există țări care nu au pus în aplicare aceste prevederi.

  João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dle președinte, dle comisar, este atât util, cât și necesar să ne amintim aici de luptele duse de lucrătorii din diferite țări împotriva acestei directive, lupte care împreună capătă o dimensiune europeană, lupte care au dus la eliminarea sau modificarea unor aspecte negative ale primului proiect de directivă. Totuși, această discuție demonstrează clar faptul că motivele preocupărilor și cauzele luptei nu au dispărut.

Acest lucru se întâmplă în primul rând pentru că toate domeniile în care statele pot și trebuie să își îndeplinească obligațiile sociale prin intermediul serviciilor publice nu au fost excluse în mod clar din domeniul de aplicare a directivei. După cum știm cu toții, conceptul de servicii publice a fost denaturat pentru a oferi o semnificație mai îngustă a acestuia. De ce a fost limitată capacitatea statelor membre de a interveni în protejarea propriilor trăsături unice și în apărarea propriei rețele de producție și comercializare? Pentru că libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii continuă să prevaleze asupra drepturilor sociale și drepturilor de muncă, ce se degradează din ce în ce mai mult pe măsură se consolidează piața unică.

Dle președinte, dle comisar, o adevărată contribuție la apărarea intereselor întreprinderilor mici și mijlocii ar fi oprirea imediată a așa-numitelor planuri de austeritate care le sufocă, după cum se întâmplă în numeroase țări, precum în Portugalia.

  Evelyn Regner (S&D). – (DE) Dle președinte, ați observat, probabil, că mulți, foarte mulți deputați în Parlamentul European doresc să folosească procedura „catch-the-eye”, pentru că acest subiect are o importanță ridicolă pentru noi. În țara pe care o reprezint, Austria, Directiva privind serviciile nu a fost încă pusă în aplicare. Motivul netranspunerii este legat de dreptul constituțional: este nevoie de majoritate pentru a adopta un act constituțional federal, iar majoritatea nu este ușor de obținut. Aș dori să îi mulțumesc sincer dnei raportoare Gebhardt, nu numai pentru angajamentul său de durată față de acest subiect, ci și pentru că a încercat, împreună cu raportoarea alternativă, să îmbine atât principiile, cât și practica în acest raport. Aceste principii au inclus sublinierea importanței excluderii serviciilor sociale și a serviciilor de sănătate. Practica a inclus, de exemplu, posibilitatea de a găsi ceea ce cauți și de a obține informațiile necesare prin intermediul internetului.

Am dorit să iau cuvântul în primul rând pentru a exprima dezamăgirea noastră față de faptul că, nici chiar în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind serviciile, nu s-a putut soluționa problema salariilor și a dumpingului social.

  Sylvana Rapti (S&D). – (EL) Dle președinte, eu reprezint Grecia și, spre deosebire de Austria, Grecia a început să aplice Directiva privind serviciile în urmă cu câteva luni, în 2010, după transpunerea sa în legislația națională.

Suntem foarte mândri de acest lucru, pentru că l-am realizat într-o perioadă foarte dificilă pentru Grecia, într-o perioadă de criză, iar această realizare este foarte importantă, în primul rând pentru că primele care vor beneficia de Directiva privind serviciile, în special de ghișeele unice, vor fi întreprinderile mici și mijlocii, de care economia europeană are nevoie înainte de toate.

Aș dori să reiterez două lucruri exprimate de un alt deputat elen care a vorbit înaintea mea. Dl Poupakis, membru al Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), a afirmat că este foarte important să existe informații și să se elimine povara administrativă.

La final, trebuie să îi mulțumesc din inimă dnei Evelyne Gebhardt. Încă din perioada legislativă anterioară, dumneaei s-a preocupat de Directiva privind serviciile cu un devotament aproape matern. „Copilul”, Directiva privind serviciile, a crescut și cred că, și grație oblăduirii „tatălui”, dl comisar Barnier, ea se va putea dezvolta în beneficiul cetățenilor europeni.

  Președinte. – Dnă Rapti, v-am acordat puțin mai mult timp pentru că o naștere durează întotdeauna ceva mai mult. Copilul sper că este sănătos!

  Michel Barnier, membru al Comisiei. – (FR) Dle președinte, este adevărat că dna Gebhardt și eu am lucrat la un raport, dar acest lucru nu înseamnă că suntem întotdeauna de acord unul cu celălalt. Nu am niciun comentariu, cu excepția faptului că trebuie să colaborăm în mod inteligent, dnă Rapti.

Totodată, m-au surprins cele spuse de dvs., dnă Rapti. Am putut observa personal, în timpul recentei vizite efectuate în Grecia și ca răspuns la preocupările exprimate de dl Harbour referitor la potențialul de creștere a directivei, că, dacă această directivă va fi utilizată în mod inteligent, în limitele stabilite, dar la potențialul maxim, și economia serviciilor, care este atât de importantă, se va putea dezvolta. Repet: și agricultura, și industria ar trebui să fie la fel de importante sau chiar mai importante. În plus, această directivă, dacă va fi utilizată în mod corespunzător, va reprezenta o oportunitate pentru economiile deschise precum cea elenă, în care serviciile, în special cele turistice – industria turismului – sunt atât de importante.

Aș dori să le spun dlui Schwab și dnei Gebhardt că au dreptate atunci când subliniază rolul Parlamentului în îmbunătățirea acestei directive și când confirmă faptul că Parlamentul va fi vigilent pentru ca aceasta să fie pusă în aplicare în mod corespunzător. Așa cum i-am spus de mai multe ori dlui Harbour, și eu supraveghez îndeaproape punerea sa în aplicare.

În prezent, aproape toate statele membre au optat pentru adoptarea unui act legislativ orizontal. Dna Vergnaud și dl Canfin au evidențiat – le-a părut rău că a trebuit să facă acest lucru, însă au obligația de a-și exprima opinia – faptul că Franța și Germania au preferat să integreze principiile directivei direct în legislația sectorială existentă. Această abordare poate fi pusă sub semnul întrebării sau poate fi criticată, dnă Vergnaud, așa cum ați făcut și dumneavoastră, dar consider că ea este clară și validă în context european.

De asemenea, aș dori să îi semnalez dnei Hyusmenova faptul că 23 de state membre și-au adoptat deja propriile acte orizontale de transpunere. Dl Kelly a menționat faptul că Irlanda a fost ultima țară care a procedat astfel. În alte două state membre – dna Regner a vorbit de Austria și Luxemburg – parlamentele examinează actualmente această legislație.

De asemenea, aș dori să-i comunic dnei in ’t Veld faptul că se află în derulare proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva a șapte state membre care nu și-au comunicat măsurile de transpunere. Așadar doamnelor și domnilor, după cum puteți vedea, domnește un spirit de acord și acțiune proactivă. După cum s-a observat mai devreme, și eu vizitez statele membre. Dl Løkkegaard a amintit de vizitele mele legate mai ales de aceste probleme. Totuși, veți putea constata că, dacă este necesar, putem fi mai insistenți prin deschiderea de proceduri de încălcare a dreptului comunitar, pentru a ne asigura că directiva este pusă în aplicare în mod corespunzător.

Dna Auconie, dna Handzlik, dna Sehnalová, dna Gebhardt și dl Harbour au subliniat importanța ghișeelor unice multilingve. Sunt de acord cu acest punct de vedere referitor la importanța serviciilor multilingve, a serviciilor cu un înalt nivel de interoperabilitate, electronice și accesibile prin intermediul acestui instrument minunat, Internetul. Dna Comi și dna Roithová au menționat acest aspect, la fel ca și dna Herczog, chiar adineauri, când a vorbit despre ghișeele unice.

Dnei Handzlik aș dori să îi semnalez și faptul că Comisia lucrează împreună cu statele membre la schimbul de bune practici legate de aspecte precum Sistemul de informare al pieței interne (IMI) și Rețeaua de soluționare a problemelor legate de piața internă (SOLVIT). Există un grup de experți însărcinați cu facilitarea acestui schimb de bune practici. Am inițiat un studiu pentru a verifica modul în care se desfășoară lucrurile, iar la sfârșitul anului 2011 vom organiza o conferință cu privire la funcționarea în practică a acestor ghișee unice, în același spirit cu Forumul privind piața unică pe care aș dori să îl organizez, acesta din urmă fiind o sugestie a dnei von Thun und Hohenstein și a dlui Harbour. Este vorba despre un forum anual cu privire la piața unică, ce ne va permite să adoptăm o abordare mai umană, mai practică, mai orientată către cetățeni și mai apropiată de piață, alături de întreprinderi și organizații profesionale sau uniuni sindicale.

Dl Løkkegaard și dna GállPelcz, care ne-au reamintit angajamentul Președinției maghiare, au menționat procesul de evaluare reciprocă. Aceasta este o altă metodă nouă care, dacă va avea succes, sper că va putea fi utilă și pentru alte acte legislative europene. Acord foarte multă atenție acestei evaluări reciproce constructive, un instrument modern care constă în evaluarea fiecărui caz în parte, înainte de a o aplica la alte instrumente legislative.

Dl Harbour a menționat testele de performanță pe care le-am inițiat. De ce am inițiat aceste teste de performanță pentru fiecare serviciu, cu scopul de a determina interacțiunile pozitive sau negative dintre anumite texte europene? Pentru că ne dăm seama că, pentru a aplica în mod corespunzător Directiva privind serviciile, trebuie să analizăm și alte texte și v-aș oferi aici exemplul unui arhitect cu sediul în Belgia care lucrează cu clienți din Țările de Jos și care, în funcție de circumstanțe, poate face obiectul Directivei privind serviciile, al Directivei privind calificările profesionale, al Directivei privind comerțul electronic, al Directivelor privind protecția consumatorilor și al altor instrumente. De aceea trebuie să ne asigurăm – prin intermediul acestor teste de performanță – că aceste texte europene diferite funcționează împreună în mod adecvat.

Aș dori să închei, dle președinte, prin aducerea în discuție a unui aspect profund politic, care este important și pentru mine, doamnelor și domnilor, și care a fost semnalat pentru prima dată de dna Gebhardt: această directivă trebuie să fie aplicată în scopul pentru care este destinată și nu trebuie să se aplice altor aspecte. Prin urmare, voi fi la fel de vigilent ca și dvs. în ceea ce privește tentația unora dintre statele membre de a folosi directiva cu alte scopuri decât cele preconizate, în special pentru aspecte care ar putea să vizeze servicii de interes economic general. Acest aspect a fost semnalat de dna Auconie, dar și de dna Svensson și de dna Bizzotto.

De asemenea, i-aș reaminti dlui Canfin, care m-a interpelat, că Comisia își onorează angajamentul de a lucra la un text care va clarifica o comunicare privind serviciile publice, serviciile de interes economic general. Colegul meu, dl Almunia, comisarul responsabil pentru concurență, lucrează la rândul său la actualizarea pachetului legislativ Monti Kroes. Prin urmare, în ceea ce privește comunicarea, vor exista două instrumente care ar trebui să clarifice problemele și să împiedice ambiguitățile și, câteodată, controversele sau neînțelegerile.

Comunicarea privind serviciile de interes general sau serviciile publice va fi elaborată în cursul acestui an. De asemenea, aș dori să îi spun dnei Geier că Directiva privind serviciile nu ar trebui să afecteze drepturile lucrătorilor pentru că ea nu vizează această chestiune, așa cum nu vizează nici problema drepturilor sau a detașării lucrătorilor.

La final, aș dori să îi spun dlui Le Hyaric, ale cărui critici le-am ascultat cu atenție, că serviciile de transport și asistență medicală nu intră în domeniul de aplicare a directivei privind serviciile. Directiva nu prevede că serviciile publice trebuie să fie privatizate în vreun fel. Voi acorda o atenție deosebită acestei chestiuni, dar și altora, în comunicarea pe care o pregătim cu privire la serviciile de interes general.

Cu alte cuvinte, doamnelor și domnilor, sunt conștient că această directivă a generat dezbateri. V-aș reaminti că a fost îmbunătățită în mare măsură, că acum este foarte clară și că o putem utiliza pentru a crea locuri de muncă și creștere, lucruri pe care cetățenii le așteaptă. Aș dori să fim exigenți – aveți dreptate să fiți exigenți – dar aș dori și să fim obiectivi față de această directivă și să construim împreună piața unică a serviciilor, în spiritul parteneriatului și folosind metode de parteneriat. În orice caz, eu sunt hotărât să fac acest lucru și v-am promis că îl voi face în următorii patru ani, pentru ca această directivă să își atingă potențialul maxim.

  Evelyne Gebhardt, raportoare. – (DE) Dle președinte, această dezbatere a fost foarte interesantă și revelatoare. Aș dori, însă, să fac o observație, și anume, că încă mai există persoane care se gândesc la vechea propunere Bolkestein, care prevedea liberalizarea și dereglementarea, în ciuda faptului că aceasta aparține trecutului și că Directiva privind serviciile, în forma sa actuală, dă oamenilor posibilitatea de a-și folosi calificările pentru a oferi servicii în întreaga Uniune Europeană. Aceasta este esența Directivei privind serviciile și este important să repetăm acest lucru. Aș dori să subliniez încă o dată acest aspect și să repet că această schimbare a fost exprimată într-un mod foarte clar.

În plus, aș dori să vă reamintesc tuturor că în Directiva privind serviciile există cu adevărat o clauză socială, pentru că am inclus, la articolul 1, o clauză conform căreia dreptul muncii și dreptul social al statelor membre nu poate fi pus în pericol de aplicarea Directivei privind serviciile. Astfel, dacă s-ar întâmpla acest lucru într-un stat membru – am spus acest lucru la început – punerea în aplicare a Directivei privind serviciile ar fi incorectă. Dacă vă referiți la cauza Rüffert și la alte cauze, acestea nu au nicio relevanță pentru directivă. Aceste cauze se referă la Directiva privind detașarea lucrătorilor și la punerea sa în aplicare, precum și la directivele privind achizițiile publice. Vă rog să nu cădeți în capcana de a compara merele cu portocalele. Poate că nectarul combinat, de mere și portocale, este bun, dar aceasta este o abordare politică absolut eronată. Prin urmare, trebuie să monitorizăm îndeaproape mersul lucrurilor.

Reiterez solicitarea de a ne asigura că Directiva privind serviciile este transpusă corect în statele membre și că nu este utilizată pentru a limita drepturi sau pentru a dereglementa. Nu acesta este scopul Directivei privind serviciile.

Desigur, este foarte clar faptul că în Uniunea Europeană avem nevoie în orice caz de un cadru juridic pentru a proteja serviciile de interes economic general. Sunt nerăbdătoare să vad ce ne va prezenta Comisia în acest sens.

  Președinte. –– Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc mâine, marți, 15 februarie 2011, la ora 12.00.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Raffaele Baldassarre (PPE), în scris. – (IT) Piața serviciilor reprezintă două treimi din produsul intern brut și două treimi din totalul locurilor de muncă din Uniunea Europeană, dar, chiar și așa, numai o cincime din volumul total al comerțului din interiorul UE. De aceea, nu pot decât să fiu de acord cu prioritățile enumerate de raportoare și, în special, cu necesitatea de a finaliza implementarea ghișeelor unice și de a consolida cooperarea administrativă. În prezent, în 22 de state membre există prima generație de ghișee unice există. Acest lucru ne-ar putea oferi o oarecare liniște dacă nu am ști că procedura online poate fi finalizată doar în 14 state. Este esențial ca ghișeele unice să devină o parte integrantă a unei guvernări electronice sporite în UE, oferind informații în diferite limbi. În ultimul rând, este esențial să se consolideze cooperarea administrativă, astfel încât tot acest sistem bazat pe comunicare să poată funcționa în mod eficient. Sistemul de informare al pieței interne (IMI) a devenit deja un instrument de o importanță vitală. El sprijină activitatea guvernelor, permite coordonarea diferitelor metode administrative și completarea informațiilor lipsă. În ciuda acestui lucru, în viitor va fi nevoie de monitorizare pentru a ne asigura că acest sistem, pe lângă faptul de a fi utilizat, este, înainte de toate, aplicat în mod corect.