Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Stenograma dezbaterilor
Marţi, 15 februarie 2011 - Strasbourg Ediţie JO

19. Scandalul interceptărilor telefonice ilegale din Bulgaria (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Preşedintele. - Următorul punct pe ordinea de zi este declaraţia Comisiei privind scandalul interceptărilor convorbirilor din Bulgaria.

 
  
MPphoto
 

  Andris Piebalgs, membru al Comisiei. Dle preşedinte, permiteţi-mi să subliniez că legislaţia UE protejează confidenţialitatea comunicaţiilor electronice. Aceasta interzice ascultarea, interceptarea liniilor telefonice, stocarea sau alte tipuri de interceptare sau de supraveghere a comunicaţiilor, fără consimţământul utilizatorilor vizaţi. În afară de înregistrarea autorizată prin ordin judecătoresc a anumitor comunicaţii în cursul practicilor comerciale legale, precum tranzacţiile comerciale, alte practici de interceptare, precum ascultarea liniilor telefonice, sunt supuse condiţiilor specifice.

Condiţiile pentru practica de interceptare excepţională trebuie să fie prevăzute de legislaţie şi să fie necesare, adecvate şi proporţionate în cadrul unei societăţi democratice pentru a proteja obiective publice, precum securitatea publică sau combaterea infracţiunilor.

Principiile generale ale legislaţiei UE trebuie, de asemenea, respectate. Din punctul de vedere al Comisiei, legislaţia Bulgară pare să respecte aceste cerinţe. Legea privind mijloacele speciale de investigare şi legea privind comunicaţiile electronice oferă deja mecanisme adecvate pentru autorizarea judiciară, supravegherea, gestionarea şi accesul la date personale şi astfel, pentru asigurarea respectării drepturilor fundamentale.

Aspectul în cauză priveşte aplicarea obligaţiilor juridice. Autorităţile bulgare au responsabilitatea de a asigura că garanţiile juridice şi procedurale consacrate în legislaţia bulgară privind mijloacele speciale de investigare sunt respectate.

Comisia evidenţiază necesitatea ca statele membre să respecte drepturile fundamentale şi garanţiile procedurale în conformitate cu statul de drept atunci când aplică legislaţia UE. Comisia înţelege că autorităţile bulgare au adoptat măsurile necesare pentru a verifica legalitatea utilizării mijloacelor informative speciale şi pentru a stabili dacă informaţiile publicate în presă au rezultat în urma utilizării abuzive a mijloacelor speciale de investigare.

Comisia, deşi nu a primit nicio reclamaţie similară privind interceptarea comunicaţiilor electronice în Bulgaria, va continua să monitorizeze situaţia curentă cu scopul de a asigura conformitatea cu legislaţia UE.

 
  
MPphoto
 

  Simon Busuttil, în numele Grupului PPE. – Dle preşedinte, sunt foarte surprins de această dezbatere, care nici măcar nu a avut loc în comisia competentă, Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, înainte să ajungă aici.

Măsura care este atacată în această dezbatere este un instrument juridic legitim care poate fi utilizat în lupta împotriva infracţiunilor. În orice caz, aceasta este dovada că Bulgaria se ocupă cu seriozitate de marea provocare a combaterii corupţiei şi a crimei organizate, ceea ce i-am solicitat de mult să facă. Măsurile prevăzute de lege pot fi exercitate într-un mod legitim şi ne aşteptăm ca acestea să fie exercitate într-un mod legitim.

Legea prevede ca interceptarea convorbirilor telefonice să poată fi solicitată doar de procurorii publici sau de către agenţiile de asigurare a ordinii publice, precum poliţia şi agenţia naţională de securitate, dacă aceştia suspectează că persoana în cauză este implicată în activităţi infracţionale şi după ce primesc autorizarea judecătorului.

Legea privind utilizarea mijloacelor informative speciale stabileşte o limitare a scopului, prevăzând că aceste măsuri pot fi utilizate doar în scopul combaterii crimei organizate sau pentru protecţia securităţii naţionale. Informaţiile colectate trebuie să fie confidenţiale şi trebuie să fie utilizate doar în scopurile prevăzute de lege. S-a instituit, de asemenea, o verificare parlamentară a acestui sistem juridic. Prin urmare, este clar că există măsuri de protecţie, în special măsuri de protecţie privind intimitatea cetăţenilor şi respectarea protecţiei datelor şi nu se pune problema, în opinia mea, ca acesta să încalce legea. Prin urmare, atacarea acestui instrument în acest punct ar fi egal cu un atac iresponsabil împotriva efortului unui stat membru de a încerca să combată crima organizată şi corupţia.

Acest atac afectează Bulgaria într-o mare măsură, deoarece această luptă este de o importanţă capitală pentru această ţară, având în vedere mecanismul său de cooperare şi de verificare şi, de asemenea, perspectiva aderării sale la spaţiul Schengen. Singura explicaţie plauzibilă pentru această dezbatere pare a fi, prin urmare, motivată politic.

 
  
MPphoto
 

  Hannes Swoboda, în numele Grupului S&D. – Dle preşedinte, am fost unul dintre cei din Parlament care a promovat puternic aderarea Bulgariei la UE.

Sunt foarte încântat că Bulgaria este acum un stat membru, dar sunt foarte dezamăgit de unele măsuri adoptate de actualul guvern bulgar. Da, sprijinim pe deplin lupta împotriva corupţiei. Aceasta este o luptă foarte importantă şi sprijinim complet ceea ce a spus Comisia, că trebuie să existe legi în Bulgaria privind înregistrarea video şi interceptarea.

Comisarul a fost foarte atent. Acesta a spus că acestea par a respecta standardele europene şi a spus foarte clar că măsurile trebuie să fie proporţionale. Sunt acestea proporţionale când, dintr-o dată, într-un interval de trei ani, interceptarea creşte de la 6 000 în 2008 la 16 000 în 2010? Este proporţional şi echitabil că numai 2 % din înregistrările video ajung în sălile de judecată şi sunt utilizate pentru 1 % dintre condamnări?

Este proporţional şi echitabil că procedurile sunt filtrate de Ministerul de Interne? De ce nu sunt puse toate la dispoziţia autorităţilor judiciare? De ce sunt selectate de Ministerul de Interne? Ce face Ministerul de Interne cu materialele primite? Aş dori să-i solicit Comisiei să analizeze acest proces de monitorizare cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu restul datelor.

Există, de asemenea, rapoarte în parlamentul de la Sofia şi în mijloacele de informare în masă din Bulgaria că există îndoieli serioase că Ministerul de Interne poate proteja informaţiile. Am văzut deja scurgeri de informaţii.

Aţi menţionat spaţiul Schengen şi într-adevăr, dorim extinderea graniţelor acestuia. Acum acesta include Bulgaria şi România, dar când vedem ce se întâmplă aici, nu ne surprinde că unii europeni critică această extindere.

Aş dori să-l rog pe dl comisar să-şi îndeplinească rolul ca şi până acum şi să solicite guvernului bulgar să oprească această aplicare şi executare greşită a legii, care se îndreaptă spre o practică foarte restrictivă privind aceste interceptări. Fiţi echitabili, fiţi deschişi, fiţi transparenţi şi opriţi încălcările de acest tip ale spiritului legilor europene.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonaşului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

 
  
MPphoto
 

  Andrey Kovatchev (PPE).(BG) Dle preşedinte, dle Swoboda, aş dori să vă adresez o întrebare. Aţi citat date din 2008 şi 2010.

V-aş ruga să-mi spuneţi de unde aveţi aceste cifre şi dacă credeţi că acestea sunt corecte. Aţi declarat că doar unul sau două procente sunt utilizate în tribunale. Datele care circulă în Bulgaria sunt foarte diferite, iar cifrele privind numărul de persoane care au fost, de fapt, ascultate ilegal şi procentul de date utilizate ca dovadă în tribunal sunt complet diferite. Pentru 2009, acestea au fost de 30 %, iar în 2010, acestea au fost 40 %. Cu alte cuvinte, cifrele diferă complet faţă de cele pe care tocmai le-aţi citat.

 
  
MPphoto
 

  Hannes Swoboda (S&D). – Dle preşedinte, am primit cifre diferite din surse bulgare. Poate că ar trebui să dovedească Comisia cine are dreptate. Din câte ştiu, din surse din Bulgaria, există un procent foarte mic de trimiteri către procurori, dintre care foarte puţine au ca rezultat condamnări.

Asta e ceea ce ştim; acestea sunt informaţiile pe care le avem din diferite surse. De asemenea, există, cred, un raport de la parlamentul bulgar. Comisia ar trebui să-l analizeze. De ce există acest scandal în Bulgaria? Trebuie neapărat să analizăm această chestiune.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonaşului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

 
  
MPphoto
 

  Dimitar Stoyanov (NI).(BG) Dle preşedinte, doar o întrebare scurtă, dle Swoboda. Ştiaţi că investigaţia pe care tocmai aţi menţionat-o ca fiind de la Ministerul de Interne a fost transferată acolo de la autorităţile judiciare când Partidul Socialist Bulgar, care face parte din grupul dvs., era la putere?

 
  
MPphoto
 

  Hannes Swoboda (S&D). – Dle preşedinte, dl Stoyanov şi dl Busuttil au întotdeauna impresia că este o problemă politică de partid. Pentru mine, nu este o problemă politică de partid. Pentru mine, este o problemă de bază a drepturilor, a drepturilor omului, şi de respectare a legilor europene, indiferent de cine a transferat-o la Ministerul de Interne.

În al doilea rând, contează cum este utilizată aceasta. Poţi utiliza acelaşi instrument într-un mod foarte restrictiv sau poţi să-l utilizezi într-un mod foarte deschis. Aşa cum am menţionat mai devreme, este foarte interesant la ce sunt folosite datele păstrate de Ministerul de Interne. Aceasta este problema majoră. Există întotdeauna pericolul ca, atunci când atât de multe date sunt păstrate şi nu sunt trimise procurorilor, acestea să fie utilizate greşit. Acest lucru poate avea motivaţii politice sau poate avea motivaţii personale. Ar trebui să luptăm împotriva acestei forme de utilizare greşită.

 
  
MPphoto
 

  Diana Wallis, în numele Grupului ALDE. – Dle preşedinte, vă mulţumesc, dle comisar, pentru declaraţia dvs. foarte prudentă. Cei din Parlament care mă cunosc şi cunosc cei 12 ani pe care i-am petrecut aici vor şti că intervin în astfel de dezbateri cu foarte mare reticenţă. Dar acum mai bine de un an, în calitate de vicepreşedintă a acestui Parlament, am fost rugată să vizitez Bulgaria pentru a vorbi despre Programul de la Stockholm pentru justiţie.

Este clar că programul pentru justiţie a trecut de la un accent pe securitate la un accent pe justiţie şi noi toţi trebuie să ajungem la acest echilibru în statele noastre membre. Îmi aduc aminte din vizita mea în Bulgaria că judecătorii bulgari erau foarte interesaţi în legătură cu ceea ce facem şi ce dorim să urmărim la nivelul Uniunii. Dar săptămâna trecută, am fost surprinsă să primesc un vizitator în biroul meu de la Bruxelles, care a vorbit despre vizitele pe care le primesc cetăţenii bulgari acasă, în timpul nopţii, din partea serviciilor secrete. Acest lucru îmi este complet necunoscut şi îmi este foarte greu să înţeleg şi să vă comunic aici aceste lucruri.

Acestea fiind spuse, mi se pare, după cum a spus deja dl Swoboda, că legislaţia curentă existentă privind ascultarea convorbirilor telefonice – să-i spunem pe nume – pare să fie corectă. Unde până acum exista verificarea de către un organism independent, acum există verificarea de către un organism parlamentar. A condus acest lucru la o reducere a respectării drepturilor? Pare să existe o creştere a numărului, iar o creştere a numărului pare să indice, subliniez „pare”, că judecătorii acordă mai rapid şi mai uşor această posibilitate.

O parte a motivului pentru care doresc să iau cuvântul este o chestiune asociată, care are legătură cu iniţiativa cetăţenilor. Se pare că oamenii simt că se fac presiuni asupra lor pentru a-şi retrage semnăturile. Trebuie să aplicăm iniţiativa cetăţenilor europeni pe parcursul anului următor. Aş dori să rog Comisia să monitorizeze acest spaţiu foarte atent.

 
  
MPphoto
 

  Jaroslav Paška, în numele Grupului EFD.(SK) Dle preşedinte, utilizarea formelor speciale de supraveghere este o problemă delicată în orice ţară.

Întâlnim adesea suspiciuni că guvernul le utilizează nu numai în lupta împotriva crimei organizate, ci şi pentru a monitoriza şi a suprima opoziţia politică. Cu toate acestea, situaţia din Bulgaria este foarte neobişnuită. Informaţiile obţinute prin ascultarea conversaţiilor telefonice în condiţii dubioase nu ajung la organele competente, ci apar în diverse mijloace de informare în masă. Premierul bulgar a anunţat chiar că cei mai înalţi reprezentanţi ai statului sunt, de asemenea, interceptaţi de serviciile secrete. Se pare că această practică are ca scop lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Ei bine, nu se întâmplă prea des ca un şef de guvern să admită că are încredere atât de mare în cei mai apropiaţi colegi ai săi încât trebuie să le intercepteze convorbirile, astfel încât aceştia să nu cedeze tentaţiei corupţiei sau a colaborării cu crima organizată.

În orice caz, există o situaţie ciudată în acest domeniu în Bulgaria şi cred că ar fi bine să-i ajutăm pe prietenii noştri bulgari să rezolve problemele legate de aplicarea legislaţiei relevante.

 
  
MPphoto
 

  Dimitar Stoyanov (NI).(BG) Dle preşedinte, în Bulgaria există o zicală pentru ceea ce se întâmplă în dezbaterea curentă: „hoţul de hoţ se teme”. Când coaliţia tripartită era la putere, serviciile secrete erau infiltrate de mafie, cu rezultatele toxice pe care le observăm acum.

Şi eu am fost bătut de poliţie în timpul unui protest al opoziţiei, când coaliţia era la putere. Apoi, aceşti lupi în blană de oaie, care acum se prezintă în faţa dvs. drept combatanţi împotriva unui stat poliţienesc, au modificat legea în virtutea căreia cazul împotriva agresorilor mei a rămas nesoluţionat în tribunal timp de trei ani. În timpul conducerii dvs., a socialiştilor şi a regaliştilor, poliţia a atacat demonstranţi paşnici, dar acum agitaţi spiritele în legătură cu încălcările libertăţilor civile.

Când eraţi la putere, jurnalistul Ognyan Stefaniv a fost bătut mortal şi acum vă plângeţi de cenzură. În timp ce eraţi la putere, răpirile erau la ordinea zilei. Mafia era atotputernică, în timp ce cetăţenii nu aveau niciun drept. Tribunalele erau cumpărate şi vândute. Când eraţi la putere, intrigile şi vinderea bunurilor naţionale au devenit modele de conducere.

Acum aţi revenit la vechile metode, încercând să opriţi Bulgaria să adere la spaţiul Schengen, în speranţa că puteţi da vina conducerii dvs. criminale pe seama altora. Totuşi, acest lucru nu va fi posibil, deoarece alegătorii nu sunt orbi. Aceştia v-au alungat de la putere, v-au aruncat la lada de gunoi a politicii şi nicio nedreptate pe care o puteţi născoci nu va schimba acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Mariya Nedelcheva (PPE).(BG) Dle preşedinte, fiecare dezbatere din Parlamentul European reflectă interesele cetăţenilor europeni.

Cu toate acestea, dezbaterea de astăzi poate fi un exemplu concludent al modului în care scena europeană poate deveni un instrument pentru interese politice naţionale, egoiste. De fiecare dată când ordinea de zi europeană este subminată de ordinea de zi naţională, aceasta nu poate fi interpretată ca o poziţie a responsabilităţii naţionale, ci din contră, ca fiind în conflict cu valorile pentru care cetăţenii bulgari şi-au votat reprezentanţii în Parlamentul European. S-ar recunoaşte ei în această dezbatere? Mă îndoiesc.

Colegii mei deputaţi au, fără îndoială, dreptate când spun că publicul bulgar trebuie să cunoască ce se întâmplă în propria ţară şi dacă drepturile sale constituţionale sunt respectate. Totuşi, există o limită dincolo de care instituţiile democratice sunt ignorate pentru a proteja interesele grupurilor dubioase de interese, al căror scop este clar: să discrediteze Bulgaria pe drumul său către Europa şi să discrediteze guvernul GERB în încercările sale de a pune capăt practicilor suspecte, cărora li s-a permis să se acumuleze timp de mulţi ani. Aş dori să vă atrag atenţia asupra unora dintre aspectele la care s-au referit colegii mei deputaţi.

În primul rând, afirmaţia că numărul de cazuri de interceptări ale convorbirilor s-a dublat. Cifrele oficiale sunt complet diferite. Acestea sunt disponibile public pentru oricine doreşte să afle adevărul. Totuşi, aş dori să adresez o întrebare. De când sunt transparente aceste informaţii? Există un singur răspuns: datorită guvernului GERB, care priveşte transparenţa şi accesul liber al cetăţenilor la informaţiile statului ca un principiu fundamental.

În al doilea rând, afirmaţia că închiderea biroului înfiinţat pentru a controla dispozitivele de interceptare din Bulgaria a pus capăt controlului juridic asupra utilizării acestora este complet nefondată. Aş dori să vă reamintesc faptul că acest birou nu a funcţionat niciodată în mod corespunzător, în special ca urmare a faptului că ideea înfiinţării lui a provenit de la autorităţile executive. Nu trebuie să vă mai reamintesc faptul că Bulgaria este o republică parlamentară şi că subcomisia specială pentru control şi monitorizarea parlamentară a procedurilor pentru autorizarea, aplicarea şi utilizarea dispozitivelor de interceptare a fost înfiinţată în acelaşi cadru, al respectării instituţiilor democratice şi a constituţiei.

De asemenea, aş dori să vă amintesc faptul că toate partidele politice sunt reprezentate în subcomisie şi sunt reprezentate conform principiului parităţii. În plus, partidul de guvernământ nu are dreptul să prezideze comisia. Toate acestea arată că legiuitorul bulgar a inclus garanţii absolute pentru desfăşurarea unor astfel de activităţi legale şi acestea sunt susţinute de controale demne de încredere. Este dificil să se schimbe starea de fapt; a construi ceva pozitiv este şi mai dificil. Cu toate acestea, cel mai dificil este când unii dintre reprezentanţii ţării noastre vin la cea mai democratică instituţie a Europei pentru a se implica în polemici interne, ale căror scopuri nu au nicio legătură cu cele pe care le susţinem aici zi de zi.

 
  
MPphoto
 

  Claude Moraes (S&D). – Dle preşedinte, niciodată nu este confortabil când se verifică situaţia internă a oricărui stat membru. Doresc să spun, în acelaşi spirit pe care l-a indicat dna Wallis, că propriul meu guvern din Regatul Unit a fost investigat pentru operaţiile sale de extrădare – trimiţând persoane spre a fi torturate. Acest lucru a fost, bineînţeles, foarte stânjenitor pentru mine şi pentru guvernul meu din Regatul Unit, dar am participat în mod activ la investigaţia respectivă, deoarece era necesar ca aceasta să se desfăşoare la nivel european.

De ce? Şi de ce discutăm astăzi, aici, mecanismele de interceptare internă ale guvernului bulgar? Nu pentru Bulgaria, ci ca urmare a faptului că suntem o comunitate de valori. Ca o comunitate de valori, problema este cea ridicată de dl comisar şi citez: „că interceptarea trebuie utilizată în mod excepţional”. Deşi nu sunt un avocat la fel de bun ca dna Wallis, ştiu că interceptarea trebuie utilizată doar în caz excepţional. Acesta este unul dintre acele lucruri care, dacă sunt utilizate într-un mod inutil, inadecvat sau disproporţionat, în loc să devină un ajutor în lupta împotriva crimei organizate, care este foarte importantă în Bulgaria şi în orice altă parte a UE, devine o armă a statului.

Nu este important ce partid politic stă la originea acestei dezbateri, dar faptul că se trece de la discutarea unui atac asupra crimei organizate la utilizarea unui instrument al statului în mod disproporţionat este un subiect foarte serios pentru UE şi astăzi nu se referă numai la Bulgaria. Mâine, poate fi alt stat membru.

Am analizat cu atenţie toate sursele şi cifrele şi aş dori să-i întreb pe colegii aparţinând tuturor partidelor din această Cameră: este cineva care spune dacă a fost sau nu utilizată interceptarea în mod inadecvat sau disproporţionat? Dacă doriţi să contestaţi cifrele utilizate de dl Swoboda, contestă cineva că a avut loc o utilizare disproporţionată a interceptării? Am cercetat multe surse înainte de a lua cuvântul astăzi, deoarece trebuie să vorbim cu atenţie despre astfel de subiecte. Nu am auzit pe nimeni, din nicio tabără a dezbaterii, spunând că nu a avut loc o utilizare disproporţionată.

Din acest motiv, Comisia trebuie să investigheze acest lucru.

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

 
  
MPphoto
 

  Gianni Vattimo (ALDE).(IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, ca cetăţean italian, cu siguranţă că nu sunt împotriva ascultării liniilor telefonice când acestea sunt utilizate legal. În Italia, acestea sunt foarte utile pentru combaterea mafiei, iar recent, acestea au fost utilizate pentru a-l incrimina pe preşedintele Berlusconi pentru infracţiunile presupuse de luare de mită şi de prostituţie cu minore.

Cazul guvernului bulgar pare să fie complet diferit, deoarece se pare că acesta utiliza ascultarea liniilor telefonice pentru a incrimina opoziţia, răspândind teamă în rândul organizaţiilor sociale complexe şi încercând să asemene opoziţia cu infractorii de drept comun – ceea ce îi permite să acţioneze fără să respecte drepturile omului şi să instaureze un stat poliţienesc. Astfel de situaţii nu pot conduce decât la o mare violenţă socială.

Prin urmare, cred că Parlamentul şi Comisia Europeană trebuie să acorde atenţie specială situaţiei din Bulgaria şi să încerce să limiteze daunele pe care ameninţă să le cauzeze comportamentul acestui guvern.

 
  
MPphoto
 

  Ernst Strasser (PPE).(DE) Dle preşedinte, dle Piebalgs, am urmărit această dezbatere şi dezbaterea privind Albania cu foarte mare atenţie. Ce diferenţă! În dezbaterea respectivă, s-au făcut eforturi pentru a menţine un ton politicos, prietenos între partide. În acest caz s-au făcut insinuări care sunt complet nefondate. Acolo, scopul era să apropiem cele două partide majoritare. Aici, obiectivul unuia dintre ele este să provoace o ruptură între cele două partide. Acolo, exista dorinţa ca cele două partide să ajungă la un compromis şi să colaboreze pentru bunăstarea poporului. Aici, totul se rezumă, din păcate, la o parte a Parlamentului care are idei preconcepute despre situaţie.

De ce faceţi acest lucru? De ce nu v-am auzit declarând un singur fapt concret? Aţi utilizat doar fraze precum „S-ar părea că...” sau „Am fost informat de anumite surse...” sau „Am auzit că...”. Dacă vedeţi situaţia astfel, de ce nu mergeţi la comisiile relevante din Parlament? De ce nu mergeţi la Subcomisia pentru securitate şi apărare? De ce nu adresaţi întrebări Comisiei? În schimb, insistaţi asupra unei dezbateri publice deoarece doriţi ca aceasta să aibă loc din motive politice. Ne opunem acestui lucru. Nu înţelegem de ce această dezbatere are loc în detrimentul guvernului bulgar şi al poporului bulgar. Dacă există ceva care trebuie discutat, vă invit să o faceţi în cadrul comisiilor relevante.

Este de la sine înţeles pentru noi că trebuie să existe statul de drept, un sistem juridic funcţional şi controale parlamentare adecvate, în special în cazul problemelor delicate precum acest instrument, toate acestea fiind responsabilitatea unui parlament care a fost instituit de acest guvern, care este format din reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare. Sunt recunoscător dnei Malmström pentru că, săptămâna trecută, la Sofia, a spus că aceasta este un subiect intern şi dlui comisar pentru că a declarat clar că guvernul bulgar a luat toate măsurile necesare.

 
  
MPphoto
 

  Hannes Swoboda (S&D). – Dle preşedinte, în legătură cu o solicitare de respectare a Regulamentului de procedură, era cineva acolo sus, care ne filma, inclusiv atunci când am semnat.

Acesta spune că face parte din delegaţia bulgară. Nu ştiu dacă este adevărat, deoarece toţi deputaţii bulgari par să fie prezenţi aici. Este foarte ciudat că cineva a intrat în Cameră şi ne-a filmat în timpul discuţiilor şi al semnării.

Poate că serviciile ar putea să analizeze cele întâmplate, deoarece este inacceptabil ca persoane din exterior să intre aici şi să filmeze ce facem.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintele. - Da, dle Swoboda, voi face investigaţii în acest sens şi voi lua măsuri dacă este necesar.

 
  
MPphoto
 

  Iliana Malinova Iotova (S&D).(BG) Dle preşedinte, dezbaterea de astăzi nu se referă numai la interceptarea larg răspândită a convorbirilor în Bulgaria. Aceasta se referă la tendinţele alarmante de suspendare a drepturilor cetăţenilor în Europa.

Problemele politice interne sunt responsabilitatea autorităţilor competente din Bulgaria şi trebuie înaintate acesteia pentru a fi rezolvate. La nivel european, nu există probleme în ceea ce priveşte alinierea la legislaţia europeană şi aveţi dreptate, dle comisar; problemele apar în momentul aplicării. Din acest motiv, v-am întrebat ce aţi face pentru a vă asigura că nu se abuzează de legislaţia europeană. Prin urmare, răspunsul meu şi pentru dvs., dle Strasser, este că am înaintat această problemă Comisiei.

Scandalul din Bulgaria a pus în pericol Carta, Programul de la Stockholm, Directiva 9546 şi numeroase documente privind protecţia datelor, deoarece în Bulgaria, conversaţiile înregistrate ale medicilor sunt publicate fără justificare juridică şi fără nicio oportunitate de apărare în justiţie.

Creşterea drastică a dispozitivelor de interceptare a convorbirilor este invers proporţională cu eficienţa lor juridică. Rămân suspiciuni că informaţiile cuprinse în acestea vor fi colectate şi utilizate în scopuri politice, ceea ce este foarte periculos pentru următoarele alegeri de peste un an. Dle comisar, solicităm Comisiei să elaboreze o iniţiativă în vederea instituirii de organisme independente de control al dispozitivelor de interceptare a convorbirilor în statele membre.

Aceste dispozitive sunt foarte importante în combaterea corupţiei şi a criminalităţii şi, prin urmare, facem apel la dvs. pentru a vă asigura că acestea sunt utilizate legal în contextul mecanismului de verificare şi cooperare.

 
  
MPphoto
 

  Stanimir Ilchev (ALDE).(BG) Dle preşedinte, intensificarea utilizării dispozitivelor speciale de interceptare a convorbirilor în Bulgaria este o realitate, drept pentru care publicul este atât de agitat şi de îngrijorat.

Corpul de control parlamentar bulgar este cel care a prezentat rezultatele critice. Solicit Comisiei să analizeze aceste rezultate. Există, de asemenea, alte probleme importante. Va trimite Comisia un semnal celor care nu cunosc graniţa delicată dintre securitate şi libertate? Va condamna Comisia persoanele care utilizează instrumentele statului în interese politice de partid şi chiar personale? În plus, cât de categoric va îndemna Comisia un parlament naţional – nu neapărat parlamentul bulgar – să rezolve problema lacunelor legislative şi să repună în drepturi orice organisme independente de control pe care acesta le-a închis?

A devenit clar că informaţiile colectate în mod clandestin au fost dezvăluite nu doar în cadrul serviciilor speciale, ci şi figurilor politice din ierarhia serviciilor de securitate; că agenţii operativi filtrează informaţii, ceea ce nu intră în atribuţiile lor în conformitate cu legea; dispozitivele de interceptare a convorbirilor sunt utilizate frecvent din motive tehnice neînsemnate şi probabil fără niciun motiv întemeiat.

Din păcate, serviciile speciale bulgare, implicate în lupta împotriva criminalităţii, au dezvoltat reflexul de bază de a urmări aproape tot ce respiră sau mişcă. Nu este surprinzător faptul că magistraţi respectaţi – reţineţi, nu politicieni – susţin fie că sistemul este deficient, fie că există o politică deliberată de regres. Deficienţele trebuie remediate şi pentru aceasta luptăm noi acum. Totuşi, în ceea ce priveşte paşii făcuţi înapoi în mod deliberat, cred că ar trebui să ne opunem cu toţii şi să proclamăm că în centrul filozofiei politice europene se află drepturile omului, libertăţile şi caracterul sacru al vieţii.

Programul de la Stockholm nu este de domeniul trecutului. Acesta solicită să transformăm Europa într-un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie şi nu trebuie să permitem persoanelor, partidelor sau guvernelor să determine întoarcerea niciunui stat membru într-o perioadă obscură a reprimării, a injustiţiei şi a nesiguranţei.

 
  
MPphoto
 

  Andrey Kovatchev (PPE).(BG) Dle preşedinte, ceea ce am auzit de la Comisie confirmă faptul că legislaţia bulgară privind utilizarea dispozitivelor de interceptare a convorbirilor este în conformitate cu legislaţia europeană. Nu putem să nu fim de acord, deoarece fiecare stat membru este obligat să garanteze cetăţenilor săi drepturi fundamentale şi să respecte procedurile juridice, ceea ce Bulgaria face.

Prin urmare, ce a provocat dezbaterea de astăzi din această Cameră? Răspunsul este simplu. Campania electorală este în curs de desfăşurare în Bulgaria şi opoziţia bulgară a adus lupta în Parlamentul European, în mod evident, indiferent dacă aceasta discreditează sau nu Bulgaria şi cu unicul scop de a obţine foloase politice ceea ce, vă asigur, ridică suspiciuni foarte mari.

Trebuie să fie dificil pentru instituţiile europene să se convingă de intenţiile bune ale reprezentanţilor fostei coaliţii tripartite din Bulgaria, în a cărei guvernare au existat o mulţime de exemple de corupţie, o lipsă de voinţă de a combate criminalitatea şi o lipsă de încredere din partea UE. Colegii deputaţi care au iniţiat această dezbatere nu mai au răbdare, în mod evident, să aştepte răspunsurile Comisiei şi doreau ca dezbaterea să aibă loc înainte de raportul interimar privind progresele Bulgariei din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.

Aş dori să fac o glumă aici. Colegii mei deputaţi sunt ghidaţi, în mod evident, de ideile patriotice nobile de a face cât mai mult rău posibil guvernului bulgar. Este o ruşine ca în această sală goală, pe jumătate goală sau practic goală, noi, bulgarii, ne certăm noi între noi. În loc să colaborăm în interesele cetăţenilor noştri, ne ocupăm de zvonuri, manipulări şi un război de calomniere politică.

Guvernul actual al Bulgariei este atacat de vechea stare de fapt, rămăşiţele regimului comunist din structurile puterii şi cele care se îmbogăţesc ilegal în perioada de tranziţie. Scopul acestui front comun nu este doar de a destabiliza Bulgaria şi de a bloca eforturile GERB pentru o societate mai dreaptă, ci şi de a discredita ţara noastră în ochii partenerilor europeni. Repet: ceea ce se întâmplă aici, în această seară, este deplorabil şi dezgustător.

Aceasta are, în mod clar, izul invidiei anumitor cercuri, atât politice, cât şi economice, faţă de succesul guvernului în lupta sa fără compromisuri împotriva criminalităţii şi a corupţiei şi faţă de modul său onest şi deschis de a face politică. În ultimele zile, colegii deputaţi ai opoziţiei bulgare au prezentat situaţia din Bulgaria în cei mai sumbri termeni posibili. Aceştia vorbesc despre frică, un stat poliţienesc, represiune, foamete, sărăcie, regres, aşa cum tocmai am auzit şi aşa mai departe. Reputaţia Bulgariei este pătată în scopul obţinerii unor avantaje politice pe termen scurt. Adevărul este exact invers.

Nu există asasinate sau răpiri la comandă, crima organizată a primit o lovitură severă şi canalele de corupţie de care au beneficiat cercurile fostei stări de fapt, nu doar economice, ci şi politice, au fost întrerupte. Ţara este stabilă la nivel macroeconomic şi oferă unele dintre cele mai bune condiţii pentru investiţii în Europa. Guvernul este stabil, parlamentul bulgar se bucură de o majoritate stabilă, acesta guvernează în mod deschis şi este un partener european respectat şi lăudabil.

În cele din urmă, aş dori să le cer scuze colegilor mei deputaţi prezenţi din alte state membre încă o dată, pentru că, din păcate, le-am irosit timpul cu această dezbatere preelectorală bulgară.

 
  
MPphoto
 

  Ioan Enciu (S&D). - Situaţia ascultărilor şi interceptărilor ilegale din Bulgaria este foarte gravă, dar şi mai grav este faptul că nu este singurul caz de acest fel din Uniunea Europeană

Domnule comisar, ar fi trebuit ca această dezbatere să fie şi despre altă ţară membră, şi anume România. În România anului 2011 s-a ajuns ca interceptările discuţiilor private să se facă fără niciun fel de acoperire juridică, cu toate că atât constituţia, cât şi legile naţionale şi legislaţia europeană interzic absolut orice fel de intruziune în viaţa privată fără un motiv serios şi cu autorizare explicită a unui judecător. Se înregistrează abuziv discuţii între jurnalişti, între oameni politici, discuţii interne din şedinţele partidelor de opoziţie sau din şedinţele nepublice din sălile de judecată, se încalcă sistematic şi repetat dreptul fundamental la protecţia vieţii private. Metoda preferată de investigaţie a procurorilor a ajuns ascultarea ilegală a telefoanelor. Serviciile secrete monitorizează permanent convorbirile telefonice ale adversarilor politici ale actualei puteri. Situaţia este de o mare gravitate şi cer intervenţia urgentă a Comisiei Europene pentru menţinerea statului de drept şi a democraţiei în cele două state membre.

 
  
MPphoto
 

  Vladimir Urutchev (PPE).(BG) Dle preşedinte, dle comisar, doamnelor şi domnilor, permiteţi-mi să repet evaluarea Comisiei Europene, conform căreia guvernul actual al Bulgariei dă dovadă de o ambiţie reală de a reprima energic crima organizată. Cu greu poate cineva să conteste că pentru prima dată, ţara noastră a înregistrat un progres real în această privinţă. Pentru aceasta a votat electoratul bulgar în 2009.

Rezultatele au fost obţinute datorită acţiunilor decisive ale agenţiilor de asigurare a ordinii publice, care au reunit toate metodele legale de depistare a criminalităţii. Este normal ca numărul de operaţii – şi, prin urmare, numărul de persoane investigate – să crească, având ca rezultat creşterea eficienţei.

Totuşi, să nu fim naivi. Crima organizată are foarte multe resurse la dispoziţie, obţinute de-a lungul anilor de impunitate şi de lipsă de acţiune, pentru a pune la cale un răspuns fără precedent. Aceştia au activat maşinăria subminării coaliţiei de guvernământ pentru a o discredita, chiar în domeniul în care aceasta este cea mai puternică.

Campania a fost declanşată prin publicarea unor înregistrări ale interceptărilor convorbirilor, atent selectate şi manipulate, răspândite pe unităţi de memorie de către persoane necunoscute. Mijloacele de informare în masă şi politicienii se dau peste cap pentru a comenta ororile care au loc în Bulgaria, ameninţările la adresa cetăţenilor şi cât de mult au fost subminate declaraţiile şi convenţiile fundamentale.

Cei care au început această isterie, cei care au achiziţionat şi au răspândit ilegal aceste informaţii defăimătoare, îşi freacă acum palmele cu încântare. Probabil că aceştia nici nu şi-au imaginat cât de uşor va fi muşcată momeala, încât chiar şi vehiculul de teren în care erau transportate unităţile de memorie a fost furat.

Unii dintre politicienii prezenţi aici au reuşit să răspândească isteria în Parlamentul European, prezentându-l ca scandalul privind interceptările convorbirilor din Bulgaria. Nu există niciun astfel de scandal în Bulgaria. Nu există decât o ofensivă bine organizată pentru a discredita coaliţia de guvernământ a ţării şi pe figurile sale cele mai proeminente. Politicienii discreditaţi din partidele de opoziţie au profitat de această oportunitate, sperând să obţină foloase în viitoarea campanie electorală.

Aş putea să-i întreb pe colegii mei deputaţi dacă ştiu al cui joc îl fac prin acţiunile lor actuale?

 
  
MPphoto
 

  Ivailo Kalfin (S&D).(BG) Dle preşedinte, aş dori să mă adresez dlui comisar Piebalgs, deoarece o mare parte din propagandă provine de la actualul partid de guvernământ al Bulgariei. Comisia parlamentară, condusă de partenerul de coaliţie al partidului de guvernământ, naţionaliştii din Ataka, au prezentat parlamentului bulgar un raport în care se preciza că guvernul filtrează informaţiile obţinute din interceptările convorbirilor înainte de a le transmite tribunalelor.

Raportul declară că guvernul nu protejează informaţiile personale confidenţiale, care sunt publicate în mijloacele de informare în masă. Raportul precizează, de asemenea – şi, repet, raportul a fost pregătit de parlamentul bulgar – că drepturile fundamentale ale cetăţenilor bulgari, care sunt, de asemenea, cetăţeni europeni, sunt încălcate. Aceasta este o încălcare a unui număr de directive europene. Aceasta este o încălcare a Cartei Drepturilor Fundamentale.

Cred, de asemenea, că singura opţiune rămasă deschisă pentru Comisie este să compare legea bulgară şi aplicarea acesteia cu cerinţele în vigoare pentru toţi cetăţenii europeni. Nu este vorba despre propagandă sau despre o campanie a unui partid politic. Este vorba despre fapte clare şi credem că este de datoria Comisiei, în calitate de gardian al tratatelor, să analizeze aceste fapte şi să dea un aviz.

 
  
MPphoto
 

  Nadezhda Neynsky (PPE).(BG) Dle preşedinte, deoarece sunt printre ultimii care iau cuvântul în această dezbatere, aş dori să fac un rezumat, spunând câteva cuvinte. Dezbaterea de astăzi nu are legătură cu dispozitivele speciale de interceptare a convorbirilor din Bulgaria, nici nu este o dezbatere pentru sau împotriva unui anumit ministru. Aceasta este o dezbatere privind principiile şi valorile Europei, prin urmare, este normal ca aceasta să aibă loc în această Cameră, deoarece aceasta este o chestiune de libertate, de drepturile omului, de legi democratice, care nu este şi nu poate fi doar o dezbatere internă.

Dezbaterea privind drepturile omului este filozofia unei Europe unice, scopul care a inspirat noile democraţii după căderea Zidului Berlinului. Dacă acestea îşi pierd încrederea că Europa este bazată pe principii, mulţi dintre cetăţenii lor vor considera că drumul spre Europa, care a fost atât de lung şi de greu, a fost un efort inutil.

Dezbaterea de astăzi se referă la adevăr. Adevărul nu poate fi de dreapta sau de stânga. Nu pot exista jumătăţi de adevăr. Întotdeauna există un singur adevăr şi solicităm instituţiilor responsabile din Bulgaria să-l facă cunoscut cât mai curând posibil. Deoarece, în mod deliberat sau nu, cu cât întârzie mai mult răspunsul, cu atât intră mai adânc în solul imoral al zvonurilor şi, în acest mod, le fac un serviciu doar celor care pretind că luptă în numele acestuia.

Dezbaterea de astăzi este, de asemenea, despre responsabilitate – nu cea a fostelor sau viitoarelor guverne, ci a guvernului actual. Ceea ce distinge guvernele democratice este faptul că acestea sunt întotdeauna responsabile faţă de electoratele lor, indiferent dacă acestea le-au susţinut sau li s-au opus. A pune semnul egal între opoziţie şi crima organizată este metoda unei alte forme de guvernare, care nu are nimic de-a face cu democraţia.

 
  
MPphoto
 

  Iliana Ivanova (PPE).(BG) Dle preşedinte, după tot ce am auzit până acum, tot ceea ce pot să spun este că am fost încă o dată, din păcate, martorii unei reprezentaţii derizorii montate de opoziţia bulgară, pentru a aduce o dezbatere politică internă în Parlamentul European.

Cei care au iniţiat această dezbatere, socialiştii şi liberalii care au condus ţara noastră timp de opt ani, doresc în mod evident să profite de fiecare ocazie pentru a distruge în public imaginea Bulgariei în faţa partenerilor noştri europeni. Discuţia de astăzi nu va evidenţia cine are dreptate şi cine nu, dar ceea ce va rămâne în memorie va fi sarcasmul dezbaterii noastre, acuzaţiile noastre reciproce.

Fac apel la dvs., colegi deputaţi ai opoziţiei: dacă nu puteţi acţiona ca o contrapondere constructivă pentru guvernul bulgar actual, dacă nu vă puteţi concentra pe propuneri constructive, experte şi consensuale privind modul de îmbunătăţire a standardelor pentru cetăţenii bulgari, cel puţin nu staţi în calea celor care pot să facă acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Kristian Vigenin (S&D). – Dle preşedinte, nu intenţionam să iau acum cuvântul în cadrul procedurii „catch-the-eye”, dar mi s-a refuzat dreptul să ridic cartonaşul albastru.

Doream să-i răspund dlui Strasser.

(BG) În primul rând, dle Strasser, aş dori să spun că nu pot fi de acord că nu există informaţii privind modul de utilizare a dispozitivelor de interceptare a convorbirilor.

Conform informaţiilor de la Curtea Supremă de Casaţie, în 2010, au fost emise 15 946 de mandate pentru ascultarea liniilor telefonice, în timp ce doar 1 918 au fost folosite în instanţă, adică 12 % din total. După cum vedeţi, restul interceptărilor conversaţiilor telefonice au fost utilizate în mod evident în alte scopuri. 16 000 de dispozitive de interceptare a convorbirilor înseamnă că înainte de 2010, liniile telefonice a 5 % până la 10 % dintre cetăţenii bulgari au fost ascultate, direct sau indirect.

Aş dori să vă întreb, dle Strasser, dacă aşa se procedează la dvs. în Austria? Aţi fi de acord ca ministrul dvs. de interne şi procuratura să se comporte în acest mod în Austria? În plus, nu credeţi că această dezbatere este o dezbatere privind principiul a ceea ce înseamnă starea de libertate şi democraţie într-un stat membru al UE? Cred că aceste întrebări trebuie să fie dezbătute aici, deoarece, evident, nu avem puterea să facem acest lucru în Bulgaria.

 
  
MPphoto
 

  Antonyia Parvanova (ALDE).(BG) Dle preşedinte, aş dori să întreb Comisia Europeană dacă este la curent cu faptul că au existat 27 de hotărâri împotriva Bulgariei la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg pentru utilizarea greşită a puterilor poliţiei.

Astăzi, discutăm despre dispozitivele de interceptare a convorbirilor, dar iniţiativa cetăţenilor a fost urmărită, de asemenea, de Agenţia de stat pentru securitate naţională şi oamenii au fost forţaţi să-şi retragă semnăturile. Persoanele care au luat parte la demonstraţiile paşnice privind problemele economice au fost apoi citaţi de poliţie şi interogaţi. Arestări spectaculoase au fost efectuate cu brutalitate intenţionată.

Declaraţia partidului de guvernământ susţine că opoziţia, atât cea de dreapta, cât şi cea de stânga, este implicată în crima organizată şi inamicii GERB sunt inamicii statului, în timp ce opoziţiile politice şi economice de astăzi sunt acelaşi lucru. Acesta era stilul lui Mussolini şi mă îngrijorează profund.

În mod similar, la o reuniune oficială dintre partidul meu politic şi conducerea GERB care a avut loc ieri, s-au exercitat presiuni cu scopul de a ne retrage întrebarea cu solicitare de răspuns oral, o acţiune pe care o consider nedemocratică şi intolerabilă.

Ce măsuri intenţionează să ia Comisia pentru a restabili drepturile omului în ţara mea? Această dezbatere de astăzi nu este o confruntare între bulgari, ci o dezbatere cu bulgari acţionând în interesul statului şi al cetăţenilor proprii.

 
  
MPphoto
 

  Hans-Peter Martin (NI).(DE) Dle preşedinte, aş dori să mă adresez dvs. în mod direct. Mi se pare regretabil că nu utilizaţi procedura „cartonaşul albastru” când încercăm cu toţii să facem dezbaterile parlamentare mai animate. Aceasta ar fi îmbunătăţit semnificativ calitatea acestei dezbateri.

Dacă nu mă ascultaţi, dle preşedinte, atunci nu trebuie să continui. Acest lucru este pur şi simplu inutil. De multe ori, un membru al Camerei s-a referit la această cameră ca fiind vorba despre un parlament karaoke, unde încercările de a organiza dezbateri şi de a îmbunătăţi calitatea lor sunt complet ignorate.

 
  
MPphoto
 

  Evgeni Kirilov (S&D). – Dle preşedinte, aş dori să mă alătur celor care insistă că vă prefaceţi a nu vedea cartonaşele albastre în seara aceasta. Deoarece toţi au încercat să sugereze că nu sunt prezenţi suficienţi colegi, aş dori să spun că există, într-adevăr, suficienţi colegi respectabili care ascultă dezbaterea.

Doresc doar să-mi exprim dezamăgirea faţă de ceea ce a spus dl Strasser. Într-adevăr, acesta nu a fost un exemplu de discurs democratic reuşit din partea unei persoane care provine dintr-o ţară pe care o respect ca fiind una democratică.

 
  
MPphoto
 

  Zigmantas Balčytis (S&D).(LT) Dle preşedinte, aceasta este, într-adevăr, o chestiune foarte complexă. Pe baza informaţiilor furnizate, este clar că există o problemă. Aş fi total de acord cu colegul meu, care a spus anterior că aceasta nu este numai o problemă bulgară. Este vorba despre anumite valori, valorile Uniunii Europene, valori recunoscute, şi cu toţii trebuie să respectăm orice persoană care participă la această dezbatere din Cameră.

În Uniunea Europeană există o cartă, numită Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Bulgaria, Lituania, pe care o reprezint astăzi, şi alte state membre ale Uniunii Europene trebuie să o respecte. Aceasta defineşte clar ce putem şi ce nu putem face noi şi ce poate face sau nu guvernul. Totuşi, ideea fundamentală este că trebuie să respectăm drepturile omului. Dle comisar, prin urmare, cred că reprezentantul Comisiei ar trebui, într-adevăr, să urmărească acest caz cu foarte mare atenţie, deoarece tensiunea de astăzi, din această Cameră, este totuşi excesivă.

 
  
MPphoto
 

  Filiz Hakaeva Hyusmenova (ALDE).(BG) Dle preşedinte, dle Comisar, doamnelor şi domnilor, este clar că vor avea loc dezbateri în ceea ce priveşte valorile fundamentale şi inalienabile europene, precum securitatea şi drepturile omului şi când graniţa delicată dintre ele se lărgeşte. Deşi pare paradoxal, poziţiile diferite exprimate în această seară au avut un aspect în comun, iar acesta este îngrijorarea.

Comisia Europeană a cerut autorităţilor bulgare să ofere informaţii, astfel încât să poată verifica dacă dispozitivele de interceptare a convorbirilor sunt utilizate în mod legal. Noi, deputaţii liberali şi socialişti, am dori o dezbatere ca urmare a îngrijorării noastre legate de legalitate. Ne-am exprimat opiniile pentru a reasigura persoanele care ne-au trimis aici că veghem la orice încălcare a drepturilor acestora. În declaraţiile lor, colegii mei deputaţi din Partidul Popular European şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la practicile greşite şi încrederea că acestea vor fi îmbunătăţite.

Sper că în acest rol comun, vom fi capabili să iniţiem procese rapide, care vor restabili funcţiile normale ale democraţiei.

 
  
MPphoto
 

  Niccolò Rinaldi (ALDE).(IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, sunt un liberal democrat, atât în Europa, cât şi în Italia. Cu toate acestea, uneori, în ţara mea, colegii mei de partid şi cu mine suntem numiţi comunişti, doar pentru că ne opunem guvernului actual.

Se pare că acelaşi lucru se întâmplă acum cu colegii noştri din Bulgaria, unde liberal democraţii şi socialiştii sunt numiţi infractori pur şi simplu pentru că aceştia reprezintă o forţă de opoziţie în ţara lor. Dezaprobăm această situaţie, deoarece dacă este o glumă, atunci aceasta ar trebui să fie una foarte scurtă. Un astfel de comportament poate deveni foarte periculos în final.

În plus, după tot ceea ce s-a întâmplat în Egipt şi Tunisia, chiar ieri, ministrul italian de externe a vizitat Damascul, în Siria, pe care a numit-o „o ţară democratică care răspunde complet necesităţii de modernizare a cetăţenilor săi”.

Dacă reprezentanţii noştri ţin astfel de discursuri, este de datoria noastră, ca deputaţi în Parlamentul European, să-i denunţăm, iar Comisia trebuie să vegheze atent.

 
  
MPphoto
 

  Andris Piebalgs, membru al Comisiei. Dle preşedinte, aceasta a fost o dezbatere foarte aprinsă, dar aş dori să subliniez trei puncte, care cred că sunt fundamentale.

Procesul de aderare la UE – şi ţara mea a parcurs acest drum – nu este unul uşor, dar când o ţară este acceptată în UE, credem cu adevărat că acest stat membru are capacitatea de a fi garantul drepturilor fundamentale ale omului şi, de asemenea, al aplicării legislaţiei UE.

Pentru acest sector în special, avem legislaţie specifică. Aceasta este Directiva privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor electronice.

Prin urmare, Comisia are un palmares foarte lung şi, aş spune, foarte respectabil privind monitorizarea legislaţiei UE care este aplicată în statele membre. Vă raportez de unde pornim acum şi cred că ar trebui să aveţi încredere completă că Comisia va lua măsuri dacă legislaţia UE este încălcată. Dacă aceasta nu va fi încălcată, Comisia nu va lua măsuri.

Prin urmare, Comisia monitorizează situaţia şi dacă este necesar, Comisia va lua măsuri, dar cred că nu trebuie să depăşim structurile din legislaţia Comunităţii, iar Comisia va rămâne cu siguranţă în cadrul legislaţiei Comunităţii.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintele. – Dezbaterea a fost închisă.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate