Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 16 februarie 2011 - Strasbourg

16. Timpul afectat întrebărilor (întrebări adresate Consiliului)

  Președinte. − Următorul punct este timpul alocat întrebărilor (B7-0009/2011).

Următoarele întrebări sunt adresate Consiliului.

Întrebarea nr. 1 adresată de Bernd Posselt (H-000010/11)

Subiect: Statul de drept în Serbia

Cum apreciază Consiliul evoluția statului de drept în Serbia, în special în lumina proceselor discutabile intentate unor presupuși franctirori aparținând minorității albaneze din Valea Preševo, din sudul țării?

  Enikő Győri, președinta în exercițiu a Consiliului. − (HU) Opinia Consiliului privind dezvoltarea statului de drept în Serbia este prezentată în concluziile Consiliului de la 14 decembrie 2010. În aceste concluzii, Consiliul salută faptul că Serbia continuă punerea în aplicare a programului său de reforme și că a dat dovadă de progrese suplimentare în punerea în aplicare a dispozițiilor prevăzute în acordul provizoriu semnat cu Uniunea Europeană. În concluziile sale, Consiliul a stabilit, de asemenea, că Serbia continuă să obțină rezultate bune în îndeplinirea obligațiilor în temeiul Acordului de stabilizare și asociere. Totuși, țara trebuie să depună eforturi suplimentare, mai ales în următoarele domenii: reforma administrației publice, statul de drept, inclusiv reforma sistemului de justiție, lupta împotriva corupției și a crimei organizate, precum și îmbunătățirea mediului său de afaceri. Consiliul nu a discutat privind dezvoltarea statului de drept în Serbia în ceea ce privește procedura specifică menționată de dl Posselt.

  Bernd Posselt (PPE). – (DE) De când am depus întrebarea, unui grup de cetățeni sârbi de naționalitate albaneză li s-a dat pedeapsa maximă într-un proces simulat de către un tribunal special unde au fost acuzați de crime în Kosovo. Acest caz nu ar fi trebuit gestionat de misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii (EULEX) în loc de Serbia? Ați putea vă rog să examinați această situație și să aflați mai multe informații despre cazul specific pe care l-am menționat?

  Enikő Győri, Președinta în exercițiu a Consiliului. − (HU) Vă mulțumesc foarte mult, domnule Posselt. Vă rog să țineți cont de faptul că criteriile de aderare instituite în 1993 de Consiliul European de la Copenhaga sunt considerații hotărâtoare în ceea ce privește poziția Consiliului privind orice extinderi și acorduri de stabilizare și asociere. Aceste criterii cuprind, de asemenea, respectarea drepturilor omului și ale minorităților, acesta fiind cel mai important principiu pentru Consiliu în cadrul negocierilor. Vă pot spune că președinția ungară, care reprezintă Consiliul, va confirma în mod natural solicitarea dumneavoastră și problema respectivă, este conștientă de gravitatea acestor evenimente și, ca în toate procedurile de aderare și acordurile de asociere, acordă o atenție specială acestor aspecte și în acest caz.

  Daniel Caspary (PPE). – (DE) Domnule președinte, mai am o întrebare suplimentară pentru Consiliu privind întrebarea adresată de dl Posselt. Colegul meu a întrebat deja dacă Consiliul poate avea în vedere, mai ales în acest caz specific, să contacteze din nou guvernul și pe cei responsabili pe teren. Prin urmare, aș dori să întreb din nou președinția Consiliului: Poate președinția să aibă în vedere, în acest caz specific, să ia legătura cu persoanele responsabile pe teren?

  Enikő Győri, Președinta în exercițiu a Consiliului. − (HU) Domnule președinte, desigur, întrucât ați menționat contextul mai extins și spiritul în care Consiliul abordează aspecte similare, vă pot spune că Serbia este în curs de aderare, deoarece a transmis solicitarea de aderare și cred că acum am intrat într-o nouă etapă, deoarece Serbia a răspuns la chestionarul transmis de Comisia Europeană. Aceste răspunsuri au fost transmise la 31 ianuarie. Ca în cazul tuturor aspectelor importante care aparțin procedurii de aderare, atât Comisia Europeană, cât și Consiliul, desigur, vor acorda o atenție deosebită acestor probleme.

Întrebarea nr. 2 adresată de Jim Higgins (H-000012/11)

Subiect: IMM-urile și Președinția ungară

Unul dintre obiectivele declarate ale Președinției ungare este îmbunătățirea situației întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Ar putea Consiliul să ofere mai multe informații cu privire la acest subiect și să prezinte detalii practice legate de modul în care va ameliora situația IMM-urilor care se luptă pentru supraviețuire?

  Enikő Győri, Președinta în exercițiu a Consiliului. − (HU) Întreprinderile mici și mijlocii sunt actori vitali în economia europeană. Îmbunătățirea condițiilor cadru pentru funcționarea acestora reprezintă una dintre prioritățile speciale ale președinției ungare. În următoarele luni, președinția se va concentra asupra punerii în aplicare a strategiei Europa 2020 și a inițiativelor emblematice privind inovarea și politica industrială pe care le conține strategia, precum și asupra instituirii depline a pieței interne, întrucât în prezent numai 8 % din IMM-urile europene sunt implicate în activități transfrontaliere.

Pe baza raportului fostului comisar Mario Monti, această realizare trebuie să cuprindă eliminarea tuturor barierelor care încă obstrucționează funcționarea pieței interne. Putem realiza acest lucru punând în aplicare și aplicând toate directivele, mai ales Directiva privind serviciile – acest aspect a fost abordat și de Parlament în această ședință parțială – în mod precis și oportun oferind soluții care țin cont de consumator în cadrul zonei unice de plăți în euro (SEPA), facilitând respectarea normelor privind impozitarea pentru întreprinderile care desfășoară activități transfrontaliere și promovând adoptarea unui brevet UE care ține cont de IMM-uri – iar Parlamentul a adoptat o decizie foarte importantă pe această temă marți, după dezbaterea de luni. Condiția preliminară pentru toate acestea sunt aspectele pe care le-am menționat până acum, și anume că trebuie să inspirăm IMM-urile să realizeze cât mai multe investiții inovatoare.

În plus, președinția ungară va efectua o evaluare la jumătatea perioadei a Small Business Act pentru Europa. Acest Act ar trebui să fie o adevărată Magna Carta pentru IMM-uri. În plus, președinția are de gând să promoveze o abordare cuprinzătoare privind noua politică industrială integrată, în cadrul căreia dorim să eliminăm toate barierele informaționale, financiare și de asistență tehnică care împiedică IMM-urile să devină adevăratul punct de susținere al economiei verzi.

De asemenea, intenționăm să reducem sarcinile administrative și riscul operării statului printr-un cadru de reglementare mai bun și mai inteligent, precum și prin schimbări instituționale. Suntem convinși de importanța deosebită a consolidării capacității inovatoare a IMM-urilor, iar acest lucru necesită o nouă abordare a inovației, una care nu se axează pe promovarea inovației tehnologice. Aș dori să vă amintesc că și Consiliul European a adoptat decizii foarte importante privind inovația la 4 februarie.

Privind aspectul esențial al modului în care IMM-urile pot obține finanțare, se poate spune că ne angajăm să susținem IMM-urile solide în obținerea de credite și împrumuturi prin garanții, instrumente financiare inovatoare și bănci care oferă termene favorabile.

În cele din urmă, aș dori să adaug că președinția ungară va transmite propuneri Consiliului privind evaluarea la jumătatea perioadei a programelor de cheltuieli UE multianuale cu un buget ridicat în domeniul cercetării și dezvoltării, care va include și instrumente de ajutor importante destinate IMM-urilor, precum Facilitatea de finanțare prin partajarea riscurilor.

  Jim Higgins (PPE). – (GA) Doamnă președintă, doresc să felicit Președinția pentru că se află unde se află în acest moment și salut ce a spus dl ministru.

Una dintre cele mai mari probleme ale micii industrii este birocrația exagerată. În 2004, președintele Barroso a promis că va face ceva semnificativ pentru a soluționa această dificultate, însă acest lucru nu s-a întâmplat încă. După ce am auzit ce a spus Președinta în exercițiu din Ungaria, aș dori să afirm că sunt extrem de optimist.

Este extrem de important să facem tot ce putem pentru a soluționa această problemă, deoarece cauzează multe dificultăți pentru persoanele care sunt implicate în acest tip de întreprinderi.

  Zigmantas Balčytis (S&D). - (LT) Domnule președinte, în 2008, Consiliul a aprobat alocarea unui pachet de 15 miliarde de euro din partea Băncii Europene de Investiții, care ar fi trebuit să fie instrumentul principal de salvare a întreprinderilor mici și mijlocii în timpul crizei. Raportul publicat arată că a existat o asimilare redusă a fondurilor, iar acestea au fost alocate mai ales marilor întreprinderi, în timp ce întreprinderile mici nu au primit fondurile necesare. Cum intenționează președinția ungară să asigure că instrumentele deja adoptate de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii sunt utilizate și implementate în mod corect?

  Nicole Sinclaire (NI). - Mă întreb dacă colegii mei ar fi de acord cu mine privind cât de dezamăgitor este că nu a existat mult sprijin pentru o declarație scrisă sponsorizată de colegul meu din West Midlands, Malcolm Harbour, care este președintele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor.

Astăzi a trimis un e-mail în care se menționează că numai 184 din 736 de colegi au semnat declarația. Aceasta arată că, în ceea ce privește micile întreprinderi din întreaga Uniune Europeană, cooperarea nu este posibilă și, de fapt, este responsabilitatea statelor membre să se ocupe de propriile mici întreprinderi?

  Enikő Győri, președinta în exercițiu a Consiliului. − În primul rând, dați-mi voie să răspund la întrebarea domnului Higgins privind mediul de reglementare. Acest lucru este foarte important pentru existența și condițiile de funcționare ale IMM-urilor.

Aplicarea principiului „Gândiți mai întâi la scară mică” în elaborarea de legi și politici este un aspect esențial al noului cadru pe care încercăm să-l instituim. Acesta este important la toate nivelurile, nu numai la nivelul UE, însă − și cred că îmi împărtășiți punctul de vedere − și la nivel național, regional și municipal.

Comisia și-a revizuit normele privind ajutorul de stat pentru a încuraja statele membre să direcționeze mai mut sprijin către IMM-uri în domenii cheie precum formarea, cercetarea și dezvoltarea și protecția mediului și pentru a depăși actualul accent asupra marilor întreprinderi.

Acordul statelor membre de a permite aplicarea unor cote reduse de TVA pentru serviciile furnizate la nivel local, inclusiv servicii cu utilizare intensivă a forței de muncă, precum frizerie, servicii de alimentație și reparații, va stimula în continuare activitatea economică și va crea locuri de muncă, iar Comisia salută cu căldură această decizie.

În domeniul unei mai bune reglementări, Comisia a depus deja inițiative legislative importante. A adoptat o propunere de revizuire a Directivei privind TVA-ul pentru a înlătura barierele din calea facturării electronice, cu un potențial de reducere a costurilor care se ridică la miliarde de euro pe termen mediu.

În februarie, Comisia a înaintat, de asemenea, o propunere de a permite statelor membre să adopte cerințe contabile mai puțin greoaie pentru microîntreprinderi, respectându-și astfel angajamentul din planul de acțiune pentru micile întreprinderi. Are capacitatea de a reduce sarcina cu până la 6 miliarde de euro. Comisia încurajează statele membre să ajungă cât mai curând la un acord care să le permită statelor membre care doresc să profite de această ocazie să facă acest lucru, așa că noi, în Consiliu, trebuie să acționăm în această direcție.

De asemenea, Comisia va evalua cu atenție sarcina posibilă a oricăror noi propuneri legislative, nu numai pentru IMM-uri. S-au depus o serie de propuneri bune, iar în cadrul Consiliului Competitivitate urmărim acest aspect și încercăm să abordăm cât mai rapid un număr cât mai mare din aceste probleme.

În ceea ce privește a doua întrebare, privind îmbunătățirea accesului la finanțare, chiar în observația introductivă am încercat să mă refer la acest lucru. Pentru a relaxa furnizarea creditului foarte necesar, în 2008 BEI a împrumutat IMM-urilor 1 miliard de euro, ceea ce reprezintă o majorare de 60 % față de 2007.

Scopul este ca pe viitor să se împrumute mai mulți bani pentru aceste probleme. Îmi amintesc foarte bine că, în timp ce eram încă deputată, am fost responsabilă de un aviz privind BEI. În avizul meu pentru Comisia pentru afaceri economice și monetare, am realizat o evaluare. Trebuie să vă spun că BEI a reacționat foarte rapid la schimbarea de circumstanțe și și-a reorganizat prioritățile. Astfel, am salutat această abordare a BEI.

Sunt de acord cu dumneavoastră că uneori banii nu ajung la destinatarii vizați și ar trebui să existe o organizare mai bună. Opinia mea în acest sens este că trebuie să acordăm o atenție deosebită omologilor BEI din statele membre, deoarece în majoritatea cazurilor aceștia sunt partenerii noștri. Nu trebuie să dăm mereu vina pe BEI pentru punerea în aplicare, care nu este efectuată direct de BEI.

Astfel, sunt de acord, privind a doua întrebare, că este extrem de important ca banii comunitari și împrumuturile BEI să ajungă la destinatarii vizați, și anume întreprinderile mici și mijlocii.

Consiliul nu poate oferi avize privind declarațiile scrise; așadar, dacă nu vă deranjează, domnule președinte, nu voi comenta acest lucru.

Întrebarea nr. 3 adresată de Georgios Papanikolaou (H-000014/11)

Subiect: Inițiative în domeniul gestionării apei și a apei potabile

În documentul de informare în care și-a prezentat prioritățile, Președinția maghiară a declarat că dorește să acorde o atenție deosebită gestionării apei și a apei potabile, precum și fenomenelor extreme legate de resursele hidrice.

Întrucât programul nu precizează politicile care vor fi aplicate în acest sens, ar putea Președinția să indice Parlamentului ce acțiuni intenționează să întreprindă în acest domeniu? Consideră Președinția că statele membre ale Uniunii Europene se vor confrunta în anii următori cu o problemă concretă legată de gestionarea și siguranța resurselor hidrice și apei potabile?

  Enikő Győri, președinta în exercițiu a Consiliului. − (HU) Aș dori să răspund la întrebarea domnului Georgios Papanikolaou privind resursele de apă. Acest subiect prezintă o importanță deosebită pentru trioul președințiilor: Spania, Belgia și Ungaria. A fost un aspect important al programului comun pe care l-am elaborat acum peste doi ani și fiecare țară a adăugat ceva pe parcursul președinției de șase luni pentru a contribui la programul comun realizat în privința unei abordări integrate a politicii privind apa. Prin urmare, continuăm activitatea inițiată de Spania și Belgia și am dori să contribuim și noi, înaintând concluzii privind politica în domeniul apei cu ocazia reuniunii Consiliului din iunie 2011.

Aceste concluzii vor viza trei teme principale. Prima dintre acestea este gestionarea integrată a evenimentelor extreme privind apa, precum inundațiile, deficitul de apă, apa de suprafață în exces și distribuția neregulată a apei de ploaie. A doua temă este rolul serviciilor ecologice furnizate de apă. Acesta este un subiect foarte interesant despre care consider că nu se vorbește suficient în ziua de astăzi. Ni se pare normal să avem apă și utilizăm așa-numitele servicii ecologice care ne sunt furnizate de habitatele umede, însă ar trebui să le apreciem mai mult. A treia temă va fi intensificarea cooperării în domeniul gestionării apei, atât la nivel internațional, cât și în rândul statelor membre ale UE.

Se dorește ca concluziile Consiliului să contribuie la comunicarea Comisiei Europene privind conceptul de ape europene, care se prevede că va fi adoptată în 2012 și care va sublinia importanța gestionării durabile a resurselor de apă ale statelor membre ale UE și a menținerii securității resurselor de apă și a aprovizionării cu apă.

În cele din urmă, doamnelor și domnilor, se vor organiza conferințe și evenimente în domeniul apei în timpul mandatului președinției ungare, precum conferința privind viitorul resurselor europene de apă dulce, care va avea loc între 23 și 25 martie la Budapesta, coroborată cu reuniunea neoficială a miniștrilor mediului. Vă rog să-mi permiteți o observație finală. Pentru președinția ungară este un obiectiv prioritar să asigure crearea unei strategii privind Dunărea pentru UE și, în acest context apa, protecția bazei noastre de apă potabilă și o politică integrată privind apa vor avea, în mod natural, o importanță deosebită.

  Georgios Papanikolaou (PPE). – (EL) Domnule președinte, doamnă ministru, vă mulțumesc foarte mult pentru răspunsul dumneavoastră. Aș adăuga că, în 2007, Comisia a menționat în comunicarea sa intitulată „Rezolvarea problemei deficitului de apă și a secetei în Uniunea Europeană” că, în opinia sa, Uniunea Europeană ar putea furniza fonduri pentru a contribui la crearea unor infrastructuri suplimentare privind apa.

De asemenea, amintesc că numeroase zone izolate din Europa, mai ales arhipelaguri mici din sud, precum insulele Egee, se confruntă cu probleme grave privind aprovizionarea cu apă și apa potabilă și că metode precum desalinizarea sunt extrem de costisitoare.

Astfel, întrebarea este clară: aveți de gând să promovați o dezbatere privind sprijinul comunitar direct pentru schemele de aprovizionare cu apă în zone izolate și susțineți această idee?

  Silvia-Adriana Țicău (S&D). - Având în vedere că Ungaria și România au fost desemnate pe 3 februarie coordonatori ai acțiunii prioritare privind protecția mediului în regiunea Dunării, și anume restaurarea și menținerea calității apelor, aș dori să vă întreb când vor trece acești coordonatori la implementarea acestei acțiuni prioritare, pentru că în felul acesta vom putea asigura calitatea apei potabile. Printre proiectele date ca exemplu avem investiții în construirea de stații de epurarea a apelor uzate, dar și dezvoltarea de metode și instrumente pentru protejarea surselor de apă potabilă. Deci este important să discutăm de implementarea strategiei pentru regiunea Dunării.

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Întrebarea mea vizează, de asemenea, Strategia pentru regiunea Dunării. Desigur, noi dorim să îmbunătățim semnificativ calitatea apei din Dunăre. Toate statele membre au de gând să elaboreze un plan de acțiune în acest sens, care va ține cont treptat și de lucrările de epurare care provin de la afluenți, pentru a avea și afluenți mai curați și pentru a se înregistra o îmbunătățire a calității apei Dunării până la estuar? Toate statele membre în cauză au de gând să elaboreze planuri de acțiune?

  Enikő Győri, președinta în exercițiu a Consiliului. − (HU) Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebări, care arată că acesta este un subiect foarte important pentru Uniunea Europeană și consider că în altă parte nu acordăm acestor aspecte timpul pe care îl merită. Prin simplul fapt de a înainta concluzii și de a direcționa atenția către problemele legate de apă cauzate de condiții climatice extreme, președinția ungară intenționează să deschidă calea pentru ca Comisia Europeană să poată să depună cele mai bune propuneri în acest „plan privind apa”din 2012 către președinția de atunci și către Consiliu.

Dl Papanikolaou a menționat problemele insulelor din Marea Egee. Consider că acest lucru este foarte important pentru oamenii care locuiesc acolo și este la fel de important pentru sudul Italiei sau Barcelona – poate ne amintim că în Barcelona a existat un asemenea deficit de apă potabilă încât apa dulce a trebuit transportată cu autocisterna – și, prin urmare, toate acestea demonstrează că este esențial să abordăm aceste probleme.

Prin formularea de concluzii ale Consiliului, oferim inspirație Comisiei și am încredere că atunci când, de exemplu, va începe dezbaterea privind cadrul financiar multianual, va trebui să le formulăm într-un mod care să ne permită să direcționăm fonduri în cel mai bun mod posibil pentru a soluționa problemele comune ale Uniunii Europene.

Dna Țicău și dl Rubiks au adresat întrebări referitoare la strategia privind Dunărea. Dacă îmi permiteți, voi răspunde cumulat la aceste întrebări. Spre mulțumirea noastră, dl comisar Hahn a prezentat planurile de acțiune în Ungaria la începutul lui februarie. Există 13 planuri de acțiune și, în privința întrebărilor adresate aici legate de baza de apă potabilă și tratarea apelor uzate, există așa-numite planuri de acțiune pentru toate tipurile de inundații și secete, fiecare dintre acestea fiind condus de două țări. Consider că aceasta este o modalitate foarte bună de a consolida cooperarea regională de-a lungul strategiei privind Dunărea. În plus, printre participanți se numără opt state membre ale UE și șase țări terțe și ne inspiră faptul că avem o astfel de strategie cuprinzătoare care ne permite să adoptăm pași concreți în aceste aspecte. Este adevărat, nu există noi fonduri alocate acestui scop, însă sunt convinsă că, în acest cadru, proiectele existente pot fi reorganizate și, prin consolidarea cooperării transfrontaliere, vom putea să ajungem la un rezultat mult mai eficient decât dacă toate țările ar lua măsuri pe cont propriu. Este imposibil să se adopte măsuri individuale privind un fluviu care ne leagă pe toți.

Desigur, putem avea în continuare planuri excelente, dacă nu le implementăm pe acestea și, astfel, sper că le vom putea discuta în configurațiile Consiliului, în timpul mandatului președinției ungare. Cu ocazia Consiliului Afaceri Generale de la 31 iunie am oferit procesului impulsul inițial și monitorizăm atent modul de desfășurare a activității. Activitatea avansează destul de bine, și la nivelul grupurilor de lucru, iar spre sfârșitul Președinției ungare vom putea să adoptăm strategia în cadrul Consiliului Afaceri Generale; Consiliul European va putea să ne asigure de sprijinul său în această privință, iar apoi va depinde de noi să o implementăm cât mai integral, de la tratarea apelor uzate până la conservarea bazei noastre de apă potabilă.

Întrebarea nr. 4 adresată de Vilija Blinkeviciute (H-000016/11)

Subiect: Participarea persoanelor cu handicap și a organizațiilor care le reprezintă la adoptarea deciziilor privind persoanele cu handicap

Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, publicată de Comisie, vizează aproximativ 80 de milioane de persoane cu handicap din Uniunea Europeană. Comisia a identificat opt domenii-cheie de acțiune: accesibilitatea, participarea, egalitatea, ocuparea forței de muncă, educarea și formarea profesională, protecția socială, sănătatea și acțiunile externe Instituțiile UE și statele membre sunt invitate să pună în aplicare împreună această strategie. Conform Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, statele membre care adoptă decizii privind persoanele cu handicap trebuie să consulte îndeaproape persoanele cu handicap și organizațiile care le reprezintă și să asigure participarea lor la acest proces. Din nefericire, această dispoziție nu a fost prevăzută în noua strategie pentru persoanele cu handicap.

A luat Consiliul măsuri concrete pentru a garanta respectarea principiului Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap conform căruia la luarea de măsuri privind persoanele cu handicap trebuie să participe și persoanele cu handicap? Pe lângă aceasta, care ar fi poziția Consiliului în ceea ce privește crearea unui comitet pentru persoanele cu handicap care să răspundă în fața Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO) și care să fie condus de țara care asigură prin rotație Președinția Uniunii Europene? Nu consideră oare Consiliul că, astfel, Comisia și statele membre ar fi mai bine implicate în punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap?

  Enikő Győri, președinta în exercițiu a Consiliului. − (HU) Domnule președinte, și eu mă bucur foarte mult că am putut găsi timp pentru această întrebare. Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap este o modalitate adecvată și eficientă de a promova și proteja drepturile persoanelor cu handicap din Uniunea Europeană, iar Comunitatea și statele membre îi acordă o importanță deosebită. Consiliul ar dori să îi reamintească onoratei deputate că deja a afirmat în repetate rânduri că, dacă dorim să satisfacem nevoile persoanelor cu handicap și să le asigurăm participarea egală în societate, este important să le implicăm în formularea deciziilor și politicilor care li se aplică.

În rezoluțiile sale adoptate în 2008 și 2010, Consiliul a solicitat constant ca persoanele cu handicap și organizațiile lor să fie implicate în procesul decizional. Amintim că și Consiliul a adoptat o directivă care prevede interzicerea discriminării pe motiv de handicap în ocuparea forței de muncă și la locul de muncă. Directiva menționată anterior prevede, de asemenea, apartenența și participarea la sindicate și patronate, ceea ce înseamnă că este o măsură specifică adoptată de Consiliu, în vederea asigurării că persoanele cu handicap pot participa efectiv în procesul decizional.

Și Comisia are o nouă strategie privind persoanele cu handicap. Spre marea noastră mulțumire, a fost publicată în această toamnă și se axează în special pe punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap. Președinția ungară intenționează să transmită Consiliului un proiect de concluzii privind această strategie, în vederea adoptării acesteia în iunie, în etapa finală a președinției ungare. În ceea ce privește crearea unei comisii separate privind persoanele cu handicap, până în prezent Consiliul nu a primit nicio propunere de examinat în acest sens. În acest context, reamintim că Consiliul poate acționa în capacitatea sa legislativă numai în urma propunerilor transmise de Comisie; totuși, noi urmărim întotdeauna atent și Parlamentul, însă așa funcționează legislația în UE.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D). - (LT) Domnule președinte, în ianuarie acest an, cu ocazia unei reuniuni din Parlamentul European inițiată de Forumul european al persoanelor cu handicap, vicepreședinta Comisiei Europene, Viviane Reding, a declarat că unele state membre ale Uniunii Europene nu sprijină Directiva Consiliului privind tratamentul egal al persoanelor indiferent de religie, convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Prin urmare, Directiva împotriva discriminării este unul dintre cele mai importante documente în domeniul drepturilor omului, mai ales în privința garantării drepturilor persoanelor cu handicap. Ungaria, țara care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene, are de gând să adopte măsuri specifice privind adoptarea și revizuirea acestei directive și ce măsuri specifice veți lua pentru a pregăti terenul pentru această directivă?

  Ádám Kósa (PPE). – (HU) Doamnă ministru, vă mulțumesc foarte mult pentru răspuns. Aș dori să încurajez Consiliul să acorde atenție importanței implicării persoanelor cu handicap. Această problemă influențează și activitatea Parlamentului, în ceea ce privește capacitatea deputaților de a se implica în acest proces, deoarece într-un fel, noi suntem cei care îi reprezentăm pe oameni. Aș dori să felicit președinția pentru abordarea problemei persoanelor cu handicap la un nivel înalt până la sfârșitul trioului. Întrebarea mea este dacă și președințiile următoare au de gând să abordeze problema persoanelor cu handicap la același nivel.

  Enikő Győri, președinta în exercițiu a Consiliului. − (HU) Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebările suplimentare. În ceea ce privește prima întrebare, adresată de dna Blinkevičiūtė, privind evoluțiile directivei împotriva discriminării, aș putea să vă spun că acum vom soluționa această problemă, pentru că aș putea spune acest lucru, însă nu o voi face. Știm cu toții cât de lentă a fost avansarea proiectelor de acte legislative în ultimii trei ani. Și noi intenționăm să avansăm, desigur. Pentru a putea face acest lucru și pentru a ne păstra credibilitatea, încercăm să ne axăm pe partea din această directivă care vizează persoanele cu handicap. Prin urmare, intenționăm să discutăm privind aspectele legate de persoanele cu handicap în două runde și sper că putem convinge statele membre să facă progrese măcar în această privință. Astfel, nu țintim în toate direcțiile, ci dorim să ne concentrăm atenția asupra acestui aspect.

Trebuie să spun că este foarte dificil. Statele membre menționează de multe ori problemele financiare. Guvernul anterior din țara mea a fost, de asemenea, obligat să solicite o prelungire pentru a putea pune în aplicare politicile interne și ale UE, de exemplu în domeniul înlăturării barierelor, iar pe timp de criză și austeritate toate acestea sunt dificile pentru statele membre. Cu toate acestea, cred, mai ales având în vedere că ne-am angajat să facem din aceasta o președinție centrată pe oameni, că trebuie să obținem progrese în acest domeniu foarte important deoarece, așa cum spune mereu dl Kósa, este un aspect care nu vizează numai persoanele cu handicap, ci multe altele, de la tinere mame la persoane în vârstă, mult mai multe persoane decât cele pe care le numim persoane cu handicap, cu alte cuvinte este responsabilitatea Consiliului să obțină progrese în acest domeniu.

Dl Kósa a întrebat cum putem implica mai bine Parlamentul sau cum putem colabora. Consider că dl Kósa, în calitate de președinte al Intergrupului privind persoanele cu handicap, desfășoară o activitate excelentă și menține relații foarte bune, nu numai cu Consiliul și președintele în exercițiu, dar și cu Comisia. După cum se poate vedea în mai multe domenii, dacă Parlamentul are un rol de orientare – și sunt convins că Parlamentul are un rol de orientare în aspectele legate de persoanele cu handicap – atunci Comisia și Consiliul nu pot decât să îi urmeze orientările. Prin urmare, acestea pot fi incluse în propunerile Comisiei, care sunt transmise ulterior către Consiliu. Gândindu-ne la Strategia privind romii, raportul elaborat de dna Lívia Járóka, care a fost adoptat luni în cadrul comisiei LIBE, are multe șanse de a fi inclus în propunerea Comisiei și de a fi transmis ulterior Consiliului. Prin urmare, aș recomanda această cale și aș saluta continuarea acestei cooperări excelente.

președinte în exercițiu al Consiliului. − Vom trimite răspunsuri scrise la întrebările la care nu am avut timp să răspundem.

  Președinte. − Este adevărat, însă îi voi permite domnului Chountis o întrebare suplimentară.

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL). – (EL) Domnule președinte, nu doresc ca întrebarea pe care am depus-o să fie dezbătută. Apreciez efortul pe care îl depuneți și nu doresc să tulbur ordinea.

Am o singură observație, care nu se referă în mod specific la președinte sau nu îl vizează și voi fi succint. Aș dori să spun că, întrucât avem o problemă legată de controlul parlamentar, după cum știți foarte bine, au existat trei ocazii în plen când nu am avut întrebări către Consiliu, iar procedurile reduc, în cele din urmă, timpul disponibil. Astfel, ați putea vă rog să discutați cu Biroul privind modul de protejare a acestui timp?

Vă mulțumesc foarte mult pentru efortul depus. Nu doresc să depășesc timpul sau ca întrebarea mea să fie dezbătută și îi mulțumesc doamnei ministru pentru că a așteptat.

  Președinte. − Domnule Chountis, sunt conștient de plângerea dumneavoastră, pe care o sprijin în întregime.

Cu toate acestea, nu Biroul ia deciziile privind timpul alocat dezbaterilor, conținutul dezbaterilor sau timpul alocat intervențiilor, ci, în mod curios, Conferința președinților, care încearcă mereu să includă prea multe în ordinea de zi. Membrii Biroului, inclusiv eu, trebuie să abordeze problemele create de acest fapt și să facă ordine.

Îmi cer scuze tuturor celor care nu au luat cuvântul. După cum spune dna Győri, pe bună dreptate, toate întrebările la care nu a avut timp să răspundă în această seară – iar la cele la care a răspuns a făcut-o cu multă abilitate – vor primi răspuns în scris.

Întrebările care nu au primit răspuns din lipsă de timp vor primi răspuns în scris (a se vedea anexa).

Timpul afectat întrebărilor s-a încheiat.