Stenograma dezbaterilor

Marţi, 8 martie 2011 - Strasbourg

18. O politică industrială pentru era globalizării (dezbatere)

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul elaborat de dl Lange, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, referitor la o politică industrială pentru era globalizării (2010/2095(INI)) (A7-0022/2011).

  Bernd Lange, raportor. – (DE) Dnă președintă, dle Tajani, doamnelor și domnilor, acest raport prezintă foarte clar poziția Parlamentului European. Doresc să le mulțumesc raportorilor alternativi care au contribuit la elaborarea raportului și raportorilor pentru aviz ai comisiilor relevante.

Împreună am reușit să redăm un mesaj clar, dle Tajani, și anume că, din motive întemeiate, dorim să aducem politica industrială mai aproape de centrul scenei politice. În primul rând, politica industrială ne va ajuta să creăm în Europa locuri de muncă de bună calitate și sigure, adaptate cerințelor viitorului și, în al doilea rând, să garantăm investițiile în Europa. Concurenții noștri din întreaga lume se folosesc cu succes de politica industrială, de exemplu, în Statele Unite ale Americii, China, Brazilia și India. În al treilea rând, în ceea ce privește durabilitatea, ne confruntăm cu provocări legate atât de schimbările climatice, cât și de fundamentele economice și sociale ale societății noastre. În aceste condiții, este important să așezăm politica industrială în centrul scenei politice.

Pe de o parte, dle Tajani, acest lucru înseamnă că ne așteptăm ca politica industrială să fie integrată astfel încât să devină punctul central al inițiativelor legislative din cadrul Uniunii Europene. Nu vrem ca mai întâi să fie elaborate politicile în materie de mediu, comerț și competitivitate, pentru ca doar într-o etapă ulterioară să fie coordonate cu interesele industriei europene. Dimpotrivă, trebuie să definim celelalte domenii de politică pe baza intereselor strategice ale unei politici industriale durabile.

În al doilea rând, dle Tajani, avem nevoie de o mai bună coordonare între politicile industriale din diferitele state membre. Prin urmare, doresc să vă rog, și raportul include acest lucru, să utilizați articolul 173 alineatul (2) al Tratatului de la Lisabona pentru a coordona mai eficient politica industrială din statele membre, astfel încât să avansăm într-adevăr cu toții în aceeași direcție.

Desigur, trebuie să ne concentrăm asupra unei serii de domenii specifice. La nivel orizontal, trebuie să analizăm în special politica de inovare luând în calcul întregul lanț de valoare adăugată. Trebuie să reușim să sprijinim întregul lanț economic, de la cercetările fundamentale la lansarea pe piață a produselor, și să introducem pe piață cele mai bune soluții pentru societatea noastră.

De asemenea, trebuie să acordăm o mai mare atenție resurselor. Nu este suficient doar să afirmăm că acest lucru este important. Trebuie să introducem legislația practică care va spori semnificativ productivitatea resurselor. În industrie, forța de muncă reprezintă 20 % din costuri, iar resursele 40 %. Acesta este un punct de plecare pentru măsurile privind materiile prime. Telefoanele mobile pe care le utilizăm cu toții conțin metale și pământuri rare care rareori se reciclează. Rata de reciclare pentru telefoanele mobile este de doar 1,5 %. Acesta este un punct de plecare pentru crearea locurilor de muncă și creșterea competitivității industriei europene.

În acest context, doresc să fac o remarcă finală. Inovarea și productivitatea resurselor nu vor apărea din senin, ci depind de lucrătorii implicați. Din acest motiv, o politică industrială rațională trebuie să ia în considerare competențele și implicarea salariaților. Dacă putem determina acest lucru, atunci sunt sigur că în industria europeană vom avea locuri de muncă sigure și adaptate viitorului.

  Antonio Tajani, vicepreședinte al Comisiei. – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, în primul rând, doresc să-i mulțumesc raportorului, dl Lange, pentru activitatea sa. Știu că într-un astfel de Parlament, articulat în jurul a numeroase grupuri parlamentare, nu este ușor să ajungem la o sinteză care să permită dezbaterii privind politica industrială să ajungă la un rezultat pozitiv. Prin urmare, doresc să vă mulțumesc pentru activitatea dvs. deoarece, dacă într-adevăr dorim ca promovarea economiei reale să se afle în centrul acțiunilor noastre politice vizând dezvoltarea economiei sociale și de piață, noi – Comisia, Parlamentul și Consiliul – trebuie să lucrăm împreună.

Sunt de acord cu apelul domniilor voastre pentru o mai mare coeziune a statelor membre, dar există un semnal încurajator din partea Consiliului care, de fapt, a sprijinit poziția Comisiei. În plus, în țările în care s-a prezentat deja documentul privind politica industrială, s-a manifestat o disponibilitate – variată, e drept, de la o țară la alta – de participare la acțiunea comună în cadrul politicii industriale. Întrucât Uniunea nu dorește să-și impună deciziile în statele membre individuale, aceasta este o încercare de coordonare a politicilor lor.

Cred că este un demers care se regăsește în solicitarea dvs., dar care confirmă în același timp faptul că Europa are nevoie de propria sa industrie pentru a fi capabilă să abordeze provocările imediate pe care le implică ieșirea din această criză. Nu avem cum să învingem actualele dificultăți – o situație înrăutățită de criza din regiunea mediteraneană – fără măsuri solide de promovare a politicilor noastre industriale și de afaceri, deoarece acestea sunt singurele care ne pot permite dezvoltarea și crearea de noi locuri de muncă.

Raportul pe care l-ați pregătit, dle Lange, evidențiază în mod just provocările economice, de mediu și sociale cu care ne confruntăm: pe scurt, durabilitatea politicii noastre industriale. Raportul stabilește o relație de egalitate între durabilitatea și competitivitate, deoarece aceste două dimensiuni sunt strâns conectate. Într-adevăr, sunt convins că în lumea de astăzi, aceste două aspecte nu pot exista unul fără celălalt.

Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ne dotăm cu o industrie modernă, competitivă, care se distanțează clar de vechea metodă a elaborării politicii industriale. Ce înseamnă să avem o industrie modernă? Înseamnă să avem o industrie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, al consumului de energie și al emisiilor de gaze cu efect de seră, fapt care implică o economie având ca obiectiv dimensiunea ecologică, economia verde, parcurgând etapele unei economii mai ecologice, mai verzi. Această industrie trebuie să fie și responsabilă, abordând dificultățile pe baza unui dialogul constant și constructiv cu partenerii sociali.

Cred că trebuie să transmitem un semnal puternic că modelul industrial din 2010 nu poate fi unul care se bazează pe ajutorul de stat și că, pentru a fi competitivă în era provocărilor globalizării, industria europeană nu-și poate permite să nu se concentreze asupra inovării și cercetării. De aceea, Comisia și-a prezentat documentul privind politica de inovare înainte de a emite documentul referitor la politica industrială, fapt care cred că este absolut esențial pentru dezvoltarea unei adevărate politici industriale și contribuie la identificarea căilor de urmat în sectorul inovării și cercetării materiilor prime.

Nu este o coincidență faptul că unul dintre parteneriatele de inovare menționate de Comisie abordează în mod specific materiile prime, cercetând căi de reciclare și înlocuire a materiilor prime. Prin urmare, este clar că – nu în ultimul rând datorită faptului că mai târziu, în cadrul dezbaterii următoare, vom discuta despre pământurile rare – politica de inovare privind materiile prime și cea industrială fac parte dintr-o singură strategie, și, din punctul meu de vedere, revizuirea „Small Business Act” face și ea parte din cadrul aceleiași strategii. Prin urmare, prin concretizarea acestei serii de documente politice și legislative, Comisia demonstrează că există o voință de punere în aplicare a măsurilor politice în favoarea industriei și a afacerilor.

În ceea ce privește guvernanța și politica industrială, cred că procesul este în curs de desfășurare, astfel cum afirmam mai înainte, atât în cadrul Comisiei, cât și în statele membre. După cum știți, în cadrul Comisiei, președintele Barroso m-a invitat la începutul mandatului să prezidez grupul de comisari pentru politica industrială.

Până în acest moment am convocat două grupuri, unul înainte de adoptarea comunicării, în cadrul căruia am discutat prioritățile politice, iar cel de-al doilea pentru a dezbate aspectele de ordin practic ale punerii în aplicare a comunicării, în special în ceea ce privește testul de competitivitate și strategia de standardizare. Consider că grupul de comisari este un instrument special, proiectat pentru a furniza orientare politică și a se asigura că inițiativele sunt consecvente cu politica industrială.

În ceea ce privește statele membre, cred că reacția a fost una pozitivă. După cum spuneam, la 10 decembrie 2010 am lansat împreună cu Președinția maghiară primele exerciții de cooperare privind accesul la împrumuturi pentru întreprinderile mici și mijlocii, care vor fi urmate de alte exerciții similare în strânsă cooperare cu statele membre. Vom continua să vă furnizăm informațiile necesare pentru colaborarea permanentă dintre Parlament și Comisie.

Înainte de a încheia, dnă președintă, vă rog să-mi permiteți să spun câteva cuvinte pe tema importanței sprijinirii antreprenoriatului în rândul femeilor. Nu este nicio coincidență că astăzi este 8 martie și întotdeauna am afirmat că avem nevoie de mai multe femei antreprenoare, dar odată ce s-au angajat pe acest drum, trebuie să fim în măsură să le oferim, cel puțin, recomandări bune.

Iată deci ce am încercat să facem prin includerea unei acțiuni ad hoc pe parcursul revizuirii „Small Business Act”. Rețeaua ambasadoarelor antreprenoriatului (ENFEA) pe care am lansat-o deja va continua să existe, dar vrem să depășim procesul de sensibilizare. Vrem ca antreprenoarele să poată primi o bună consiliere din partea experților și, în acest scop, vom lansa un exercițiu de consultanță pe termen foarte scurt, în vederea sprijinirii anumitor inițiative menite să le ofere mentorilor noilor antreprenoare care își doresc unul.

Aceste persoane le pot oferi recomandări concrete privind înființarea și administrarea unei afaceri. Scopul este dezvoltarea acestei inițiative în cel puțin 10 state membre și apoi extinderea acesteia în restul celor 27 de state.

  Președinta. – Dle comisar, vă mulțumesc pentru această incursiune în problematica femeilor în afaceri. Presupun că nu este absolut întâmplător, având în vedere că astăzi, 8 martie, este Ziua Internațională a Femeii, dar, în orice caz, salutăm inițiativele dvs. în această privință.

  Francesco De Angelis, raportor pentru aviz al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie. – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, politica industrială reprezintă un element-cheie pentru creșterea și ocuparea forței de muncă din regiunile și țările noastre. Prin urmare, într-o perioadă de criză economică severă, salutăm inițiativa Comisiei de a furniza Europei o abordare comună pe termen mediu și lung și sprijinim pe deplin raportul excelent al dlui Lange din cel puțin trei motive.

Primul este acela că raportul alege o abordare a problemei dezvoltării industriale care nu fragmentează interesele industriale și de afaceri pe sectoare de piață, ci le reunește conform obiectivelor comune. Cel de-al doilea motiv este că raportul subliniază importanța structurilor regionale prin sprijinirea mai eficientă a grupurilor, rețelelor de inovare, transferului de cunoștințe, cercetării și îmbunătățirii dezvoltării competențelor și infrastructurii.

Cel de-al treilea motiv – și închei – este că acesta subliniază rolul și funcția întreprinderilor mici și mijlocii care privesc spre Europa în încercarea de a găsi o cale de ieșire din criza care le poate periclita grav viitorul.

  Gianluca Susta, raportor pentru aviz al Comisiei pentru comerț internațional – (IT) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, multe persoane au redescoperit importanța majoră a industriei ca urmare a crizei economice și financiare. În ciuda eforturilor dvs., dle vicepreședinte, Comisia încă nu a realizat acest lucru.

O mulțime de documente, printre care se numără, nu în ultimul rând, documentele privind Strategia Europa 2020 sau anumite acorduri de liber schimb recent aprobate sau aflate în curs de dezbatere, sunt încă preponderent orientate către economia de servicii și consolidarea și dezvoltarea serviciilor, în special în sectorul financiar, bancar și cel al asigurărilor. Dimpotrivă, economia reală ne transmite semnale contrare, după cum ați afirmat. Productivitatea și exporturile sunt în creștere, și asistăm la o inversare a tendinței de relocare.

Trebuie să încurajăm aceste semnale, întrucât nicio mare economie din lume nu poate fi indiferentă la importanța centrală a industriei. Prin urmare, trebuie să finalizăm piața internă și să accelerăm punerea în aplicare a inițiativelor solide pentru sprijinirea inovării și a cercetării, a transferului de tehnologie, a trasabilității produselor, a protecției proprietății intelectuale și a promovării producției europene, fără a mai menționa necesitatea unor norme eficiente împotriva dumpingului și în favoarea unei reciprocități reale în cadrul negocierilor bilaterale. Acest raport este un pas în acea direcție și îi sunt extrem de recunoscător dlui Lange și tuturor celor care au lucrat la acesta.

  Françoise Grossetête, în numele Grupului PPE. – (FR) Dnă președintă, mai există ambiție reală în fața dezindustrializării Uniunii Europene? Știm că economiile nu pot prospera fără o industrie grea, iar acea industrie nu poate exista fără fabrici.

Ne-am adunat cu toții aici în acest plen pentru a lua poziție în favoarea locurilor de muncă din industrie. Nu se poate concepe un viitor pentru industrie fără încrederea în progresul științific și tehnic. Prin urmare, într-o perioadă în care Europa ar trebui să lanseze ample lucrări de identificare a aeronavelor de tip Ariane și Airbuse ale anului 2050, Comisia trebuie să realizeze că, odată cu criza, normele instituite nu mai sunt adaptate economiei prezente.

Problemele liberului schimb și ale concurenței libere și nedenaturate au devenit dogme. Nu putem fi singura zonă economică din lume care aplică în mod unilateral principiile liberului schimb, acționând astfel în totală necunoaștere a comportamentului principalilor noștri competitori.

Prin urmare, dle comisar, regret faptul că există o anumită nervozitate atunci când vine vorba despre probleme asociate cu consolidarea arsenalului antidumping al Uniunii Europene și despre aplicarea principiului general al reciprocității în comerțul cu țările terțe. Cel mai rău scenariu este cel al unei piețe europene prea deschise în fața unor piețe competitoare prea închise.

Mai mult, în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice, aș vrea să avem posibilitatea, dle comisar, ca, pe lângă comercializarea cotelor de emisii a gazelor cu efect de seră, să dezvoltăm instrumente suplimentare, cum ar fi mecanismul de includere a carbonului de la granițele noastre. Astfel putem restabili un echilibru, relocările în țările terțe devenind mai puțin atractive pentru companiile noastre.

Trebuie să îmbunătățim ajutorul disponibil pentru IMM-urile noastre și să reducem costurile acestora; trebuie să consolidăm brevetele europene și lupta împotriva activităților de contrafacere a marcajului originii „fabricat în”. În mod similar, dacă Europa nu poate avea acces la materiile prime, nu vom mai putea discuta despre o politică industrială inovatoare.

Preocuparea noastră vizează educația, formarea și cercetarea, precum și o cultură a inovării și a științei, cu care Uniunea Europeană trebuie să se mândrească încă o dată.

(Aplauze)

  Patrizia Toia, în numele Grupului S&D. – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, mă alătur colegilor mei deputați care au luat cuvântul în a afirma că în sfârșit am reluat discuțiile despre o politică industrială comună și sper că în curând vom fi și martorii măsurilor și deciziilor specifice. Sunt recunoscătoare pentru raportul dlui Lange, activitatea excelentă efectuată de colegul nostru deputat, și comunicarea vicepreședintelui Tajani.

Această decizie are numeroase implicații importante, prima dintre acestea fiind că revitalizarea și redresarea economiei europene și a rezistenței forței de muncă, astfel cum s-a afirmat, depind parțial, și probabil în mod special, de redresarea întregului sector de producție, adică atât a părții mai progresiste, cât și a părții mai tradiționale a acestuia, și de sprijinul acordat. Acest lucru se datorează faptului că încă este posibil să forțăm limitele producției, lucru care până de curând nu era atât de evident.

În al doilea rând, redresarea industriei în Europa înseamnă și că competitivitatea noastră nu este în joc doar în sectorul financiar sau terțiar, ci și aici, și nu este prea târziu să acceptăm provocarea de a face Europa mai competitivă în domeniul industrial vis-à-vis de restul lumii.

Cel de-al treilea punct, astfel cum s-a mai afirmat, este că noua politică industrială se concentrează asupra factorilor, mai degrabă decât asupra sectoarelor; aceasta se concentrează asupra factorilor și instrumentelor care pot într-adevăr promova noi întreprinderi și o nouă capacitate de mobilizare și modernizare.

Simt că este important să subliniem încă o dată acești factori noi pe baza cărora trebuie să acționăm: împrumutul – solicităm noi inițiative, pe lângă cele anunțate deja de dl comisar în domeniul împrumuturilor – materiile prime, prețurile energiei, inovarea, cercetarea, necesitatea sporirii capacității de transfer tehnologic al rezultatelor cercetării și inovării în cadrul companiilor din Europa, în noile produse și noile modalități de organizare a producției.

Trebuie să exploatăm în mod eficient un sistem european unic, în special în anumite țări, și anume acela al întreprinderilor mici și mijlocii, al calității acestora și al produselor lor și al naturii unice a industriei europene. Cred că ar trebui să redescoperim aceste tradiții de producție și rădăcinile acestora în multe țări pentru a le inova și a le schimba.

În ultimul rând, mai există problema teritoriului, care este foarte importantă. Politicile europene au succes în cazul în care găsesc o regiune capabilă să le abordeze. Prin urmare, îi mulțumim dlui Lange și așteptăm cu nerăbdare o colaborare excelentă cu Comisia pentru a ajunge foarte curând la rezultate concrete.

  Jorgo Chatzimarkakis, în numele Grupului ALDE. – (DE) Dnă președintă, dle Tajani, vă mulțumesc foarte mult pentru angajamentul dvs. pentru o politică industrială europeană. Priveam spre dl Lange și mă gândeam că a existat destulă agitație în jurul unui raport din proprie inițiativă. S-au prezentat 500 de amendamente și 50 de propuneri de compromis cu scopul transformării industriei europene din nou într-un lider mondial. Putem obține acest lucru doar cu ajutorul unei politici integrate și durabile. Trebuie să ne asigurăm că cercetarea și inovarea se află în centrul strategiei noastre. Prin urmare, trebuie să instituim un cadru de reglementare care va sprijini în același timp și inovarea și durabilitatea. Principala provocare cu care se confruntă raportul dvs. este găsirea echilibrului corect între obiectivele de mediu și competitivitatea economică, evitându-se în același timp protecționismul. Mă uit la dna Grossetête, deoarece Franța dorește întotdeauna să introducă o nuanță de protecționism. În același timp, trebuie să sprijinim activitatea întreprinderilor mici și mijlocii, să promovăm brevetul european și să prevenim furtul industrial, în special în ceea ce privește China. De asemenea, dorim să vedem impunerea a mai puține regulamente pentru industria europeană ca urmare a birocrației. Acest lucru înseamnă că trebuie să ne concentrăm asupra reducerii birocrației. Dle Lange, ați reușit să acoperiți destul de bine acest aspect în raportul dvs., așa că doresc să vă mulțumesc pentru eforturile dvs.

Cu toate acestea, acest raport poate fi doar primul pas. Trebuie să conectăm conceptul de politică industrială, pe care cetățenii statelor membre îl discută cu greu și pe care germanii, în special, nu au dorit să-l discute niciodată, cu pactul de competitivitate care va fi prezentat șefilor de stat sau de guvern în decursul următoarelor săptămâni pentru a proteja zona euro. În cazul în care nu reușim să facem acest lucru, vom avea o problemă. Trebuie să coordonăm domeniile cum ar fi coeziunea, industria, comerțul, cercetarea și inovarea, dar și problemele sociale, clima și mediul.

Exemplul curent al E10 din Germania demonstrează faptul că nu se întâmplă acest lucru. Este vorba despre adăugarea de bioetanol la carburant. UE a elaborat o strategie importantă, și-a propus obiectivele 20-20-20 și le-am comunicat statelor membre că trebuie să o pună în aplicare. Statele membre, și în special Germania, au luat parte la procesul decizional și au sprijinit toate deciziile. Cu toate acestea, când a venit vorba despre aplicarea internă, acestea au redus dintr-o dată stimulentele fiscale, iar consumatorii au încetat să mai coopereze.

Dacă nu reușim să-i convingem pe consumatori, astfel cum a fost cazul Germaniei cu E10, atunci nu vom putea pune în aplicare politica de mediu în combinație cu politica industrială. Trebuie să-i avem pe consumatori de partea noastră. Acesta este mesajul central. Din acest motiv îi doresc succes proiectului politicii industriale.

  Reinhard Bütikofer, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dnă președintă, importanța raportului dlui Lange a fost cumva supra-evidențiată ca urmare a entuziasmului multor deputați care au luat parte la această dezbatere. Raportul acoperă aproape fiecare aspect și, pe alocuri, conține informații contradictorii.

Cu toate acestea, cred că acest raport reprezintă un progres important. În trecut, se întâmpla adesea ca doar Franța sau cei din aripa stângă, care erau în favoarea unui puternic control de stat, să sprijine politica industrială. Era un subiect tabu pentru toți ceilalți. Acum suntem în poziția nouă de a fi ajuns la un consens fundamental privind faptul că trebuie să avem o politică industrială în Europa și că trebuie să fie o politică comună la un nivel european. Cred că acesta este un pas înainte semnificativ și îi sunt recunoscător dlui Tajani pentru că subliniază atât de clar acest lucru.

Nu putem continua cum am făcut-o anterior, iar dna Grossetête are pe deplin dreptate în acest sens. Nu putem trata politica industrială ca pe ceva ce rezultă aproape accidental ca urmare a politicii noastre de liber schimb. Trebuie urgent să readucem lucrurile pe făgașul corect, dar nu pe baza iluziilor controlului de stat și nu cu ideea că statul trebuie să-și asume un rol de reglementare și să intervină direct în cadrul activităților. Statul trebuie să creeze un cadru rațional care promovează inovarea și, în special, inovarea ecologică și care va permite realizarea progreselor în aceste domenii prin exploatarea concurenței. Cu toate acestea, nu dorim să fim martorii unui puternic control de stat sau protecționism.

Pe viitor, ne vom putea doar asigura că industria europeană se situează într-o poziție puternică în cazul în care luăm în serios sarcina de inovare ecologică la un nivel central. Prin urmare, aș dori să spun în concluzie, dle Tajani, că vă sunt extrem de recunoscător pentru că ați explicat faptul că durabilitatea și competitivitatea nu sunt două lucruri opuse, ci trebuie să se afle la același nivel și coordonate una cu cealaltă.

  Evžen Tošenovský, în numele Grupului ECR. – (CS) Dnă președintă, dezbaterea privind industria este extrem de importantă în acest moment. Competitivitatea întreprinderilor europene depinde de stabilitatea economică a Europei. Desigur, cunoaștem toți aceste argumente, dar, pe de altă parte, încercăm în permanență să ne asumăm angajamente, fie sub forma cerințelor extreme pentru protecția mediului, fie sub forma obligațiilor fiscale în vederea asigurării stabilității financiare. Desigur, este important să evaluăm într-o manieră stringentă impactul producției industriale asupra mediului, dar nu trebuie să împovărăm indirect industria cu regulamente care sunt aproape exagerate. Acest lucru poate duce la o situație în care, într-o lume globalizată, producția industrială europeană să fie mai împovărată de deciziile politice decât oriunde în altă parte.

Consider că cel mai important lucru din raport este accentul pus pe importanța sprijinirii științei, cercetării și inovării. Europa a încetat demult să mai fie un lider în domeniul inovării. Sprijinirea proiectelor inovatoare este de o importanță majoră. Sunt de acord că trebuie revizuite procedurile de sprijin financiar pentru proiectele inovatoare. Obiectivul nostru este simplificarea administrării și, în același timp, modificarea abordării globale. Este esențial să ținem cont de comercializarea cercetării și de finanțarea fondurilor europene.

  Ilda Figueiredo, în numele grupului GUE/NGL. – (PT) Dnă președintă, este timpul să apărăm industriile Uniunii Europene în fiecare țară a acesteia. Acest lucru necesită o modificare a pozițiilor adoptate până în prezent, în cadrul cărora Comisia Europeană nu a avut nici cea mai mică grijă pentru atingerea unui echilibru între necesitatea de a proteja o industrie prosperă, în special industriile producătoare, și comerțul internațional.

Producția industrială este esențială pentru creșterea durabilă și forța de muncă din Europa, care necesită o altă politică comunitară și de comerț exterior care să ne protejeze industriile, inclusiv pe cele care garantează locuri de muncă în țările și regiunile în care șomajul este deja foarte ridicat. În acest scop, este esențial să acordăm o atenție deplină întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și cercetării și dezvoltării; să luăm în considerare dezvoltarea regională și caracteristicile specifice fiecărei țări și sector industrial și să îmbunătățim procesele de calificare și de formare a lucrătorilor.

Cu toate acestea, există prea multe poziții contradictorii în raportul pe care-l dezbatem. În timp ce, pe de o parte, acesta pledează pentru protejarea industriei și a IMM-urilor, pe de altă parte, include propuneri care solicită liberalizarea comerțului internațional, privind libera concurență, piața internă și parteneriatele public/privat. Cu toate acestea, astfel de propuneri nu ne apără industriile cum ar trebui, astfel cum ne-a demonstrat deja realitatea europeană. Prin urmare, am prezentat o serie de propuneri de eliminare a acestor aspecte extrem de dăunătoare; sperăm că acestea vor fi adoptate mâine.

Pledăm pentru industrii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor care sunt mai puțin dependente de carbon, care prețuiesc locurile de muncă cu drepturi, și care garantează drepturi egale pentru femei în ceea ce privește accesul la locurile de muncă, la promovare, la salarii și la participarea în cadrul organismelor de management și administrative.

Pentru a garanta toate aceste lucruri, este esențial să existe un cadru UE și, în acest scop, Comisia Europeană joacă un rol important în ceea ce privește politica industrială, comerțul exterior, politica financiară și de cercetare, știință și inovare care sprijină IMM-urile, precum și în ceea ce privește angajamentul pentru formarea și recalificarea lucrătorilor, și pentru demnitatea celor care lucrează.

  Niki Tzavela, în numele Grupului EFD. – (EL) Dnă președintă, în primul rând, și eu doresc să-l felicit pe dl Lange pentru raportul său extrem de detaliat privind politica industrială. Dle comisar, criza economică ne-a demonstrat că țările cu o bază industrială nu numai că supraviețuiesc, ci și prosperă. Uitați-vă la Germania, la China și la Spania. Spania rezistă în condițiile crizei economice pentru că are o bază industrială.

Țara mea, Grecia, are o bază industrială, dle comisar, dar am reușit să o distrugem din diverse motive. Aș dori să mă concentrez asupra unei probleme arzătoare cu care se confruntă în această săptămână industria elenă. Dl Trichet a făcut o declarație privind o posibilă creștere a nivelului de bază al dobânzii din partea Băncii Centrale Europene în decursul următoarei luni. Acest lucru a provocat o creștere a ratei interbancare pe trei luni (Euribor), de care sunt legate mii de împrumuturi de afaceri din Grecia. Într-o singură zi Euribor a înregistrat cea mai mare creștere a sa din septembrie 2008, provocând probleme uriașe sectorului comercial elen care suferea deja de pe urma recesiunii.

Cu toate acestea, în aceeași zi, directorul european al Fondului Monetar Internațional a declarat că politica monetară a Uniunii Europene va rezista și că nu trebuie înăsprită. Nu spunem că dl Trichet nu trebuie să crească ratele dobânzii. Cu toate acestea, ar putea exista o tranziție mai lină, pentru a evita această explozie a împrumuturilor la care suntem martori. Credeți că puteți interveni, dle comisar?

  Béla Kovács (NI). – (HU) Dnă președintă, mă bucur să observ că în cadrul acestui raport a existat o serie de mențiuni privind politica industrială ca având o importanță vitală pentru întreprinderile mici și mijlocii cu referire la industria europeană și prezentul și trecutul nostru, al tuturor. De acum înainte, facilitarea funcționării IMM-urilor trebuie să fie o prioritate în cadrul tuturor documentelor și al subiectelor. Aceste întreprinderi mici creează majoritatea locurilor de muncă și au cea mai ridicată capacitate de a se reinventa și de a avea cel mai mare rol în cadrul inovării și al prevenirii încetinirii și mai mult a economiei europene. Destul de important, acestea achită cea mai mare parte a impozitelor la bugetele noastre, ceea ce înseamnă că sunt principalii susținători ai administrațiilor birocratice. În schimb, birocrația, alături de bancocrație, a creat un mediu instituțional și economic care intenționează să facă imposibilă funcționarea IMM-urilor. Acest obicei mărginit, care deservește companiile multinaționale avide de profit, nu mai poate continua.

Raportul este corect când se afirmă că trebuie stopate speculațiile pe piețele financiare, dar trebuie să facem mult mai multe în această privință. Trebuie impuse sancțiuni specifice acelor bănci care nu facilitează furnizarea de fonduri IMM-urilor cu ajutorul politicilor lor de împrumut. De asemenea, raportul menționează în trecere și faptul că în statele membre noi industria pierde teren și că UE trebuie să găsească mijloacele de a stopa practicile neloiale ale marilor companii. Trebuie să declarăm în mod deschis faptul că în decursul ultimilor trei ani, companiile multinaționale ale vechilor state membre, cu ajutorul birocrației UE, au cumpărat și au ruinat majoritatea industriilor producătoare ale noilor state membre, iar apoi au falimentat societățile care funcționează acolo și le-au preluat piețele. Rezultatul este reprezentat de milioane de șomeri fără o perspectivă de viitor, profituri ușor obținute în Est și impozite pe venit mari în Vest. De asemenea, cu ajutorul birocrației, o mare parte din tehnologia acumulată în Europa a fost, din păcate, transferată Chinei.

  Pilar del Castillo Vera (PPE). – (ES) Dnă președintă, dle comisar, și eu doresc să încep prin a-i mulțumi dlui Lange pentru eforturile sale de a reuni atât de multe opinii și viziuni variate, o situație care este destul de uzuală în Parlament. Doresc să le mulțumesc și raportorilor alternativi ai diverselor grupuri politice.

De fapt, acest raport încearcă să răspundă la o întrebare la care ne gândim de foarte mult timp: au vreun viitor industriile europene într-o lume globalizată?

Cred că răspunsul este da. Da, deoarece țările Uniunii Europene dovedesc că pot. Da, deoarece există și sectoare europene industriale specifice care dovedesc că o fac.

Toate acestea au în vedere o serie de aspecte: unele legate de piața locurilor de muncă, deoarece avem nevoie de o piață flexibilă a locurilor de muncă, nu de una rigidă; altele sunt legate de productivitate, de politicile financiare și de stimulentele fiscale. Cu toate acestea, permiteți-mi să subliniez trei chestiuni care în acest moment sunt strâns legate de Uniunea Europeană însăși.

În primul rând, cultura inovării și a antreprenoriatului. Acestea sunt două probleme fundamentale. Spiritul întreprinzător și inovarea sunt elemente cheie ale viitorului oricărei industrii europene. O atenție specială trebuie acordată tinerilor antreprenori.

În al doilea rând, consolidarea pieței interne și asigurarea competitivității acesteia, la nivel intern, pe baza liberei concurențe. Prin urmare, trebuie reduse subvențiile acordate în continuare societăților de transport, de energie și celor publice, astfel încât să se asigure concurența liberă pe piața internă europeană.

În al treilea rând, respectarea condițiilor de concurență în cadrul internațional: atunci când vine vorba despre politicile de mediu și originea produselor, este vital să concurăm în termeni egali.

Nu ne dorim protecționism nici în cadrul Uniunii Europene, și nici atunci când industria noastră concurează cu țările și regiunile terțe.

  Marita Ulvskog (S&D). – (SV) Dnă președintă, câțiva dintre cei care participă la această dezbatere au început prin a spune „în sfârșit”. Acest lucru spune probabil ceva despre statutul pe care politica industrială îl are de multă vreme în cadrul dezbaterii sociale și în politică. Cu toate acestea, politica industrială a revenit – cred că acest lucru reiese clar și din acest raport. Sectorul de servicii va continua să fie important, dar devine clar și faptul că dezvoltarea sa depinde foarte mult de capacitatea noastră de a avea o producție industrială puternică și a unui sector industrial puternic. Aceste două lucruri merg mână în mână.

Astfel, politica industrială este centrală pentru una dintre cele mai importante probleme politice: locuri de muncă pentru toată lumea, ocuparea completă a forței de muncă. Cu toate acestea, dacă politica industrială s-ar fi oprit aici, nu s-ar fi întâmplat nimic în ultimii 25 de ani. Politica industrială modernă este mai mult de atât. Astăzi, aceasta implică jucarea unui rol în principala tranziție – comutarea radicală la durabilitatea mediului și a climei – și nu impunerea unei bariere, dar contribuind de fapt la această tranziție. În prezent acesta este un element în competitivitatea industriei – acest lucru este clar atunci când studiezi investițiile făcute într-o serie de țări concurente.

Accesul la materiile prime face parte din aceasta – prin urmare, o cerință a industriei, dar, în același timp, și parte a tranziției. Aceasta privește totul de la eficiența energetică la gestionarea și reciclarea resurselor, de exemplu, sub forma a ceea ce este denumit mineritul urban (urban mining). Un alt element-cheie pentru o industrie modernă și durabilă este reprezentat de programele de formare. Noi nu vom concura și nici nu trebuie să o facem pe baza salariilor mici și a condițiilor de muncă de proastă calitate, ci pe baza lucrătorilor calificați și competenți și care-și doresc să lucreze în industrie.

  Vladko Todorov Panayotov (ALDE). – (BG) Dnă președintă, dle comisar Tajani, doamnelor și domnilor, Europa poate și trebuie să adopte astăzi o nouă cale prin crearea unei noi politici industriale integrate. Un rol crucial în acest sens va fi jucat de integrarea tuturor factorilor din Uniunea Europeană care influențează industria. Voi menționa doar o serie dintre aceștia.

În primul rând, garantarea livrărilor durabile, pe termen lung, de materii prime esențiale pentru dezvoltarea sectoarelor europene de înaltă tehnologie. În acest context, vă îndemn să intensificați cooperarea cu țările terțe dispunând de o abundență de materii prime.

În al doilea rând, o economie bazată pe inovare și libera circulație a cunoștințelor. Solicit consolidarea conexiunii-cheie între educație, formare și viața profesională. Europa produce majoritatea deținătorilor de doctorat din lume, dar nu reușește să le transforme cu succes competențele și cunoștințele în soluții practice de piață. Trebuie să construim centre europene de inovare în care să încurajăm activ corelarea cunoștințelor cu nevoile pieței.

În al treilea rând, tranziția la o economie cu emisii scăzute de carbon reprezintă un pas esențial. Latura de înaltă tehnologie pe care o are Europa ne permite să ne bucurăm de potențialul și avantajele complete ale „economiei verzi” din viitor. Toate aceste elemente necesită un nou nivel de cooperare între statele membre și instituțiile europene.

  James Elles (ECR). – Dnă președintă, doresc să-l felicit pe dl Lange pentru un raport excelent și consistent care ne face să ne gândim la tendințele politicii industriale. În timp ce ieșim din cea mai mare recesiune din ultimii 60 de ani, trebuie să ne mobilizăm industriile pentru a fi competitive pe piețele globale – sprijinind companiile mici, impulsionând întreprinderile și sprijinindu-i pe toți cei care doresc să creeze locuri de muncă. Astfel este evidentă legătura dintre competențele de inovare și durabilitate. Nu neapărat prin utilizarea de fonduri – putem face acest lucru prin consolidarea pieței interne, promovarea comerțului și furnizarea unui cadru de sprijin pentru inovare.

În ultimul rând, un lucru care lipsește, din punctul meu de vedere, este agenda digitală. Fiecare persoană din Europa, fiecare întreprindere, trebuie să aibă dreptul să acceseze cele mai bune resurse informatice, telefoane mobile și internet cu bandă largă la viteze extrem de bune. Știați, dle comisar, că Coreea de Sud și-a propus săptămâna trecută ca până la sfârșitul anului viitor să conecteze fiecare casă la internet de mare viteză, viteză de 200 de ori mai mare decât cele dintr-o gospodărie obișnuită din SUA? Astfel cum a afirmat un director executiv cu vechime în IT, trebuie să realizăm că competitivitatea Europei este mult mai bine consolidată prin investirea în resurse informatice în comparație cu infrastructura fizică.

  Miloslav Ransdorf (GUE/NGL). – (CS) Dnă președintă, doresc să fac doar trei comentarii. Primul privește faptul că Europa trebuie să vizeze un spirit de pionierat, astfel încât prioritățile tehnologice să aibă întâietate în anumite domenii, pentru a obține nu doar avantaje comparabile, dar și avantaje absolute, deoarece produsele de calitate medie înseamnă implicit prețuri medii. În al doilea rând, doresc să afirm că este important să vizăm o mediere pe două căi între sistemele mici și mari deoarece concentrarea asupra sistemelor mari nu ne va aduce rezultatele dorite. General Motors este un exemplu de eșec care îi costă pe contribuabilii americani 57,6 miliarde de dolari americani. Cea de-a treia problemă este aceea că politica industrială nu depinde doar de așa-numitele elite politice și economice, dar trebuie să se bazeze pe un mare curent de inovații mici care provin de la nivelurile inferioare, cu alte cuvinte, descoperirile tehnologice majore depind de un număr mare de inovații mici care provin din colectivele de muncă.

  Claudio Morganti (EFD). – (IT) Dnă președintă, dle vicepreședinte Tajani, doamnelor și domnilor, titlul acestui raport conține deja cuvântul-cheie și anume referința la politica industrială. În ultimii ani, dacă nu chiar decenii, în Europa am asistat la o creștere a lipsei de interes politic în acest domeniu datorită unei atitudini exagerate de indiferență față de piețe, cu credința că întregul sistem se va reglementa singur fără interferențe.

Intervenția politică înseamnă stabilire de norme menite să sprijine prezența întreprinderilor noastre pe piață și mă bucur să observ că acest raport face anumite referințe la întreprinderile mici și mijlocii și la sectorul de producție care în trecut a fost deseori abandonat.

Instrumentele propuse de simplificare administrativă și accesul mai facil la împrumuturi reprezintă un pas în direcția corectă. De asemenea, doresc să subliniez partea care privește concurența loială cu țările terțe, deoarece în trecut am fost prea permisivi în acest domeniu, și sectoare fundamentale întregi, cum ar fi sectorul textil toscan, de exemplu, – și sunt sigur de acest lucru deoarece eu sunt din Prato – au fost îngenuncheate de concurența neloială care ar fi trebuit în mod cert oprită și împiedicată de la sursă.

  Herbert Reul (PPE). – (DE) Dnă președintă, doresc să-i mulțumesc dlui Lange și raportorilor alternativi pentru eforturile domniilor lor.

Aceștia au reușit să concretizeze într-un raport descoperirea pe care am făcut-o cu toții pe perioada crizei, aceea că industria este în mod evident mai importantă decât au crezut mulți, și să se asigure că politica industrială a revenit printre prioritățile agendei Parlamentului European. Faptul că purtăm această dezbatere seara poate fi un dezavantaj. Acest subiect este atât de important, încât trebuie să-l discutăm și cu alte ocazii.

Astfel cum au afirmat deja câțiva deputați, politica industrială nu înseamnă intervenția statului, ci stabilirea cadrului adecvat. Statul nu trebuie să decidă asupra conținutului politicii industriale sau să facă distincții între industria bună și rea. În schimb, acesta trebuie să creeze oportunități pentru dezvoltarea industriei într-un cadru. Trebuie să ne concentrăm asupra domeniilor în care putem avea o contribuție reală în materie de inovare și cercetare.

Cred că este de foarte mare ajutor faptul că dl Tajani ne-a furnizat informații care au clarificat faptul că problema competitivității este de maximă importanță în multe domenii ale politicii europene. Pe viitor, utilizarea acestui lucru drept criteriu va fi extrem de utilă și de luat în considerare indiferent dacă deciziile noastre politice vor fi întotdeauna, frecvent sau doar uneori suficiente pentru a ajuta sau dăuna dezvoltării industriei din Europa.

Doresc să avem nu doar un raport și un subiect pentru dezbateri viitoare, dar și să schimbăm modul în care acționăm ulterior și să luăm în serios acest subiect deoarece industria este importantă.

(Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Dnă președintă, am o întrebare pentru dl Reul. În această dimineață am sărbătorit cea de-a o suta aniversare a Zilei Internaționale a Femeii. În acest context, doresc să vă întreb ce oportunități au femeile în politica industrială a viitorului. Care sunt șansele pe care le au femeile în industrie, deoarece cred că avem nevoie urgent de contribuția acestora? Ce competențe și calificări ar fi bine să dețină femeile pentru a obține locuri de muncă în cadrul industriei?

  Herbert Reul (PPE). – (DE) Dnă președintă, cred că acestea au șanse excelente și, dacă este necesar, voi aborda chiar eu această problemă.

  Teresa Riera Madurell (S&D). – (ES) Dnă președintă, cu siguranță criza a subliniat importanța industriei drept forță motrice a economiei. Dle comisar, salutăm faptul că Comisia a înțeles acest lucru și că a reluat politica industrială pentru Uniune.

Raportorul nostru, pe care doresc să-l felicit pentru activitatea sa excelentă, ne-a explicat deja modul în care interpretăm tranziția spre o politică industrială care este inteligentă, eficientă din punctul de vedere al resurselor și durabilă din punct de vedere ecologic și social. În ceea ce privește afirmațiile făcute, doresc să subliniez un aspect pe care-l consider crucial: capitalul uman.

Presupunând că fiecare loc de muncă trebuie să fie „verde”, pentru lucrătorii europeni este vital să aibă competențe adecvate, nu doar pentru a îmbunătăți competitivitatea industriei noastre, dar și pentru ca niciun lucrător să nu fie lăsat deoparte.

Avem o fundație puternică: tinerii europeni nu au fost niciodată atât de bine pregătiți și totuși ne lipsesc inginerii, ne lipsesc tinerii antreprenori și ne lipsesc politicile inovatoare pentru gestionarea resurselor umane. Prin urmare, trebuie să încurajăm sinergiile între acele universități cu o puternică cultură antreprenorială și companiile care sunt într-adevăr bazate pe cunoaștere.

În ceea ce privește formarea, trebuie să ajustăm competențele de lucru la cererile noii economii și să procedăm într-un mod care să fie accesibil din punct de vedere economic pentru lucrători și societăți.

De asemenea, industria trebuie să pună mai mult accent pe inovarea organizațională, înțeleasă drept o partajare mai flexibilă și mai dinamică a riscurilor și a responsabilităților din cadrul companiilor. Doar atunci va putea încorpora și capitaliza talentele și cunoștințele lucrătorilor săi.

În fine, permiteți-mi să adresez un cuvânt în calitate de membru al unui grup care s-a opus lansării unei cooperări consolidate privind brevetul european, deoarece am crezut că va afecta piața internă, coeziunea teritorială și securitatea juridică. Curtea Europeană de Justiție a sprijinit această poziție în cadrul Avizului nr. 1/09 publicat la 8 martie 2011, care trăgea concluzia că proiectul de acord care instituia Tribunalul pentru Brevete Europene și Comunitare nu era compatibil cu prevederile Tratatului.

  Riikka Manner (ALDE). – (FI) Dnă președintă, dle comisar, în primul rând, doresc să felicit raportorul pentru un raport excelent și extrem de important. De fapt, este în mare măsură vorba de o chestiune privind modul în care putem introduce competitivitatea în cadrul politicii industriale europene și, pe de altă parte, modul în care putem răspunde la modificarea structurală care a apărut în urma reducerilor locurilor de muncă în anumite domenii ale industriei de bază.

Cred că politica industrială face parte din schimbare. Trebuie să vedem această schimbare și trebuie să ne și putem adapta la aceasta. În cadrul politicii industriale trebuie să privim înainte și să creăm o politică durabilă pe baza propriilor noastre puncte forte europene și a resurselor noastre originale. Un exemplu în acest sens este sectorul de bioenergie în care cred că există foarte mult potențial în Europa.

Structurile regionale ne vor permite să sprijinim în Europa o politică industrială durabilă și, datorită acestui lucru, trebuie să accentuăm chiar mai mult importanța grupurilor inovatoare și a cooperării extinse între actori, instituții educaționale și societăți.

Când vorbim despre o politică industrială europeană este, desigur, foarte important să includem sectorul IMM – întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să putem reduce birocrația pentru IMM-uri, astfel cum s-a afirmat aici de multe ori, și să facem tot ce putem pentru a sprijini oportunitățile pentru antreprenoriatul IMM-urilor, atât în prezent, cât și în viitor.

  Jacky Hénin (GUE/NGL). – (FR) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, raportul subliniază, într-un final, rolul cheie al industriei în cadrul viitorului Uniunii și confirmă necesitatea unei politici industriale europene. Acesta recunoaște în mod implicit eșecul strategiei Lisabona, solicitând în mod just dedicarea a 3 % din produsul intern brut al Uniunii cercetărilor și dezvoltării și propunând, în special, exploatarea intensă a sectorului privat.

Din păcate, aceasta încă are o viziune a competitivității care se concentrează asupra unei reduceri letale a costurilor forței de muncă, când de fapt trebuie să dezvoltăm competitivitatea pe baza formării, economisirii de capital, energiei și materiilor prime. Raportul admite în mod implicit și eșecul piețelor financiare de a direcționa economiile în investiții care să creeze prosperitate. Rezolvarea acestei probleme necesită un control social al împrumuturilor sau a achiziționării de credite în avantajul ocupării forței de muncă, cercetării și dezvoltării, și al creării prosperității. Centrele europene și naționale de finanțe publice trebuie să garanteze finanțarea industriei. Parlamentul nostru nu se poate mulțumi să ia măsuri doar pentru a se asigura că grupurile industriale europene procedează mai bine. Principalul nostru obiectiv este furnizarea mai multor locuri de muncă industriale și de mai bună calitate în cadrul Uniunii.

  Amalia Sartori (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, Europa nu a trebuit niciodată să-și regândească politica industrială la fel de mult cum trebuie să o facă acum și trebuie să-și reconsidere și anumite decizii luate în trecut.

Această inițiativă-pilot conexă Strategiei Europa 2020 a fost, prin urmare, atât utilă, cât și oportună, și pentru acest lucru le sunt recunoscătoare Comisiei și comisarului Tajani în special. De asemenea, îi mulțumesc raportorului, dl Lange, pentru activitatea sa și colegei mele, dna Grossetête, care, în numele Grupului PPE, a adus o contribuție semnificativă la consolidarea pozițiilor prezentate de dl comisar.

Personal, am decis să-mi aduc contribuția cu amendamentele care ilustrează rolul întreprinderilor mici și mijlocii care sunt considerate de toată lumea ca fiind lanțul de ancorare al industriei fundamentale europene, sectorul cel mai capabil de a rezista pe timp de criză și de a inova, menținând, în același timp, prețuri competitive.

Cred că rolul jucat de mii de antreprenori europeni mici și mijlocii trebuie sprijinit cu soluții care să abordeze dificultățile și constrângerile pe care le-au indicat în câteva ocazii: mă refer la accesul mai bun la împrumuturi, posibilitatea participării mai transparente și mai puțin costisitoare la licitațiile publice și, mai presus de toate, simplificarea administrativă pe toată linia, reprezentând pentru toată lumea adevărata revoluție de care are nevoie acest continent.

Mă bucur că Comisia a subliniat subiectul utilizării eficiente și responsabile a materiilor prime, iar eu consider, de asemenea, că este important faptul că în curând vom dezbate subiectul pământurilor rare. Atenția dedicată subiectului protejării proprietății intelectuale este semnificativă.

Pot vedea în sfârșit un traseu marcat, care sper că în curând ne va conduce la instituirea de standarde și garanții valide în întreaga Uniune Europeană. Acest lucru înseamnă să oferim speranță, în special tinerilor, prin intermediul răspunsurilor pe care însuși europenii le sugerează deseori.

  Catherine Trautmann (S&D). – (FR) Dnă președintă, aș dori să-i mulțumesc dlui Bernd Lange pentru activitatea sa excelentă. Mâine, metoda sa colaborativă va fi încununată cu succes. Mai mult, dle comisar, aceasta este o ocazie pentru Comisie, care ne-a oferit o comunicare mai degrabă dezamăgitoare.

Ca cetățean care provine dintr-o regiune lovită puternic de criză într-un moment în care era deja afectată de restructurarea industrială, am ascultat mesajul sindicatelor care ne-au provocat în mod constant. Avem nevoie de o politică industrială ale cărei componente să vizeze același obiectiv: construirea unei strategii care se bazează pe creșterea durabilă, centrată pe ocuparea forței de muncă, construită în jurul optimizării competențelor și care demonstrează că inovațiile sociale și tehnologice sunt compatibile între ele.

Aceasta este cheia pentru o competitivitate europeană și nu utilizarea forței de muncă drept o variabilă de ajustare, astfel cum a propus Comisia în semestrul european. Cea mai bună mișcare pe care o poate face Comisia este integrarea rapidă a Directivei privind detașarea lucrătorilor în cadrul programului de lucru și începerea armonizării fiscale odată cu începerea taxării companiilor.

Mai mult, această politică trebuie să prindă formă nu doar la nivel național și european, dar și la nivel local în contextul unei politici de coeziune eficiente. Alegerea noastră este o piață financiară reglementată, iar acum avem dorința comună de a consolida piața unică, dar nu cu prețul unei piețe inechitabile a forței de muncă, supusă dumpingului social.

Astăzi, dnă președintă, dezbatem o politică industrială ambițioasă, iar în această dimineață am votat impozitarea tranzacțiilor financiare și a euroobligațiunilor.

Doamnelor și domnilor, trebuie să utilizăm aceste mijloace pentru a o finanța.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE). – (PT) Dnă președintă, dle comisar, doresc să încep prin a-i mulțumi raportorului, dl Lange, și raportorilor alternativi pentru activitatea acestora, și în special dnei Grossetête. În prezent, competitivitatea Europei piețele globale este scăzută. Astfel, Europa trebuie să găsească modalități de consolidare a bazei sale industriale pentru a face față noilor provocări. Obiectivul acestui raport este tocmai prezentarea de propuneri de relansare a industriei europene. O politică industrială integrată și durabilă trebuie să se bazeze pe cercetări științifice, pe inovare, pe o eficiență crescută a resurselor, pe o strategie a mărfurilor, pe consolidarea IMM-urilor și pe dezvoltarea rețelelor regionale. Este esențial în special ca eficiența energetică și introducerea tehnologiilor informatice și de comunicare să constituie baza acestei noi revoluții industriale, astfel încât să sporească competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

Salut în special accentul pus în cadrul raportului asupra industriei europene tradiționale, care este esențială pentru economia noastră. Măsurile cum ar fi introducerea de tehnologii noi și creșterea consolidării cercetării științifice și inovării în sectoare cum ar fi industria producătoare au o importanță crucială. Aceasta este singura cale pe care vom putea readuce Europa în poziția de lider global, poziție care este atât de necesară pentru competitivitatea și creșterea economică a Europei.

  Judith A. Merkies (S&D). – (NL) Dnă președintă, în primul rând, doresc să-mi felicit colegul, dl Bernd Lange, pentru un raport excelent și pentru o cooperare fantastică din partea sa. Politica industrială revine în atenția noastră, însă nu revine singură. Alături de alte două inițiative-pilot, alte două strategii, această strategie se situează în centrul agendei europene privind locurile de muncă și o economie sănătoasă. Vorbim însă de o strategie nu doar pentru prezent, dar și pentru viitor, un viitor viabil.

Politica industrială trebuie luată în considerare alături de toate celelalte strategii care privesc Uniunea inovării, materiile prime și utilizarea eficientă a resurselor naturale. Acestea trei formează un nucleu. Acesta trebuie să fie reprezentat de o abordare holistică în care diverse domenii politice funcționează în strânsă relație unul cu celălalt. Cu toate acestea, putem vorbi într-adevăr de domenii politice diferite, având în vedere că industria – astfel cum ați afirmat și dvs., dle comisar – nu este inamicul, ci aliatul durabilității?

Politica industrială nu poate funcționa fără o piață integrată. Piața internă este încă prea fragmentată și trebuie să fie finalizată. Întreaga industrie, în special întreprinderile mici și inovatoare, beneficiază de pe urma acesteia. Producătorii au voie să-și exprime opiniile, dar trebuie să-și asume și responsabilități, ceea ce înseamnă responsabilitatea ultimă pentru produs. Obiectivul este promovarea producției curate și a produselor durabile deoarece cred că acesta este, până la urmă, viitorul Europei. Acesta ne va ajuta să creăm o industrie „cradle-to-cradle” și să încurajăm utilizarea inteligentă a materiilor prime și a unei economii sănătoase. Politica industrială a fost neglijată și lăsată în grija pieței prea mult timp. Este timpul să dăm un exemplu, încă o dată, atât pentru ceilalți, cât și pentru noi înșine.

  Jean-Pierre Audy (PPE). – (FR) Dnă președintă, dle comisar, doresc să vă mulțumesc pentru atenția acordată problemelor industriale și să aducem omagiu uriașei activități efectuate de colegul meu deputat, dna Grossetête, în numele grupului nostru politic.

Industria reprezintă 60 de milioane de locuri de muncă, plus două locuri de muncă suplimentare în servicii la fiecare loc de muncă industrial, deci aproximativ 180 de milioane de locuri de muncă în total. Tot industria reprezintă trei sferturi din exporturile noastre, și anume 5,5 milioane de întreprinderi. Ce trebuie să facem? Trebuie să luăm măsuri și să ne protejăm. Autoprotejarea nu înseamnă protecționism; prin urmare, trebuie să avem o politică industrială. Unii afirmă: agricultura în America de Sud, industria în China și serviciile în Europa. Doamnelor și domnilor, dacă nu producem mai multe mașini, mai multe aeronave, mai multe nave, mai multe trenuri, mai mulți sateliți, mai multe medicamente, mai multe centrale nucleare, vom fi ruinați! În ceea ce privește serviciile, le vom avea pentru că vom avea o politică industrială.

Prin urmare, doresc să fac trei propuneri. Prima privește standardele industriale. Ori de câte ori instituim standarde industriale, trebuie să avem la îndemână studii de impact pentru a ne asigura că produsele noastre sunt fabricate în conformitate cu aceste standarde pe teritoriul UE.

Cea de-a doua privește educația și cercetarea. Trebuie să avem cele mai bune școli inginerești din lume și trebuie să le susținem. Trebuie să reconciliem opinia publică cu știința. În ceea ce privește cercetarea, vom revizui cel de-al șaptelea Program Cadru. Avem la dispoziție 30 de miliarde de euro pentru a-i cheltui în 2011, 2012 și 2013. Haideți să alocăm fără întârziere o parte a acestor fonduri industriei.

Cea de-a treia este finanțarea. Putem crea un Fond European de Investiții în Industrie. Am o sugestie. Datorăm 37 de miliarde de euro pensiilor personalului UE; haideți să punem acest fond într-un fond de pensii care ar reprezenta un vehicul de economisire pe termen lung. Împărtășesc viziunea privind politicile monetare. Haideți să fim extrem de atenți privind ieșirea din criză. Să ne asigurăm că nu avem dobânzi prea ridicate care ar duce la o monedă euro puternică și să stopăm exporturile industriale.

  Lambert van Nistelrooij (PPE). – (NL) Dnă președintă, dle comisar, industria producătoare rămâne importantă, chiar și în contextul economiei bazate pe cunoștințe din prezent și din viitor. Menținerea producției extrem de valoroase din Europa rămâne esențială și, în același timp, sprijină cunoștințele și educația multor cetățeni din țările noastre, precum și dezvoltarea continuă a competitivității noastre. Acest raport așează în mod adecvat industria printre prioritățile agendei europene, fapt important atât pentru industrie, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii. În Europa putem spori excelența în multe domenii. Mă gândesc la industriile energetice, ale călătoriei în spațiu și cea a automobilelor care în acest moment se descurcă excelent. Apoi mă gândesc la lanțul de furnizori din industria automobilelor care este esențială pentru Europa. Uitați-vă cât de inteligentă și curată este Strategia UE 2020!

Cu toate acestea, avem o preocupare și anume, globalizarea. Am stabilit în mod just Fondul european de ajustare la globalizare și în curând vom avea brevetul european. Cu toate acestea, dl comisar Tajani a ridicat problema necesității de a introduce în agendă asigurarea unui mediu concurențial echitabil la nivel mondial. Este minunat că societățile chineze investesc în Europa, dar trebuie să avem un mediu concurențial echitabil. Dacă este adevărat că se investesc în acest sens fonduri publice uriașe, atunci ceva nu funcționează. Revenirea la protecționism nu este unul dintre obiectivele noastre – astfel cum a afirmat dl Audy – dar este vorba despre transparența necesară în sectoarele-cheie cum ar fi TIC și alte sectoare europene cheie. Acesta nu este un drept de veto european. Nu afirmăm că „aceștia sunt acționarii, aceia sunt inspectorii”, dar este cu adevărat important ca noi, care reprezentăm Europa, să analizăm în mod adecvat acest lucru. Inițierea unei dezbateri pe acest subiect nu ar fi deplasată, ca răspuns la raportul excelent al dlui Lange. Aceasta va continua. Dle comisar Tajani, doresc să vă invit să vă alăturați acestei dezbateri.

  Kathleen Van Brempt (S&D). – (NL) Dnă președintă, cu raportul dlui Lange, dvs., dle comisar, veți vedea, cel mai probabil, un Parlament unit în ceea ce privește importanța politicii industriale. Pentru dvs., în calitate de comisar, acest lucru trebuie să fie un adevărat stimulent. Există un consens larg în rândul diverselor grupuri privind faptul că politica industrială din Europa are un viitor și că acesta trebuie susținut.

Consensul se rezumă însă la acest aspect deoarece, dacă am încerca să stabilim ce tip de politică industrială ne dorim și care dintre elementele sale trebuie reținute pe viitor, atunci nu am fi de acord. Chiar dvs. v-ați referit la faptul că avem nevoie de o industrie care utilizează mai puțină energie și mai puține materii prime. Sunt de acord cu dvs. atâta timp cât sunt vizate obiectivele pe termen scurt. În ceea ce privește obiectivele pe termen lung, trebuie să facem un salt mult mai mare. După cum știți, dle comisar, gestionarea înseamnă anticipare. Trebuie să avem curajul să afirmăm că, până în 2050, vom avea un sistem de furnizare a energiei care se va baza integral pe energii alternative și durabile și că vom începe să pregătim industria pentru acel viitor.

În al doilea rând, gestionarea materiilor prime. Într-adevăr, în următorii ani trebuie să ne asigurăm că telefoanele mobile sunt reciclate mai eficient, dar în viitor trebuie să ne asigurăm că producem telefoane mobile care sunt încorporate integral în cadrul conceptului „cradle-to-cradle”, astfel încât toate componentele sale esențiale să fie recuperate și utilizate sistematic pentru a produce telefoane mobile noi. Este acel tip de politică generală care trebuie dezvoltată până în 2050 și mă aștept ca dl comisar să ia acum deciziile în baza cărora care ne vom asigura că industria are un cadru clar de funcționare pe viitor.

  Antonio Cancian (PPE). – (IT) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, cred că textul raportului dlui Lange este echilibrat și principalul său merit este acela că își centrează analiza pe anumiți factori cruciali, în special pe relansarea politicii industriale europene și comutarea atenției de la activitățile financiare la economia reală. Cu toate acestea, trebuie observat faptul că acele servicii legate în mod direct sau indirect de companii fac parte integrantă din acestea.

Doresc să formulez câteva critici și propuneri. Referitor la articolul 89 privind cooperarea consolidată pentru brevetul european, dle Tajani, cred că brevetul european unic este esențial și indispensabil, în special pentru noi, cetățenii italieni. Impasul creat prin cooperarea consolidată poate, din punctul meu de vedere, să fie depășit doar dacă ne vom limita la utilizarea englezei în brevetul european, deoarece utilizarea a trei limbi ar crea un precedent nemaiîntâlnit.

Cea de-a doua observație este lipsa oricăror propuneri financiare inovatoare. Deseori, textul menționează necesitatea de a trece rapid la construirea infrastructurilor transeuropene care sunt cruciale pentru dezvoltarea continentului, dar spune puține despre modul în care se finanțează acele rețele.

Mai devreme în cursul zilei de astăzi am adoptat un raport din proprie inițiativă care analiza în profunzime sistemul de obligațiuni pentru finanțarea proiectelor într-un parteneriat public/privat care, astfel, ne-ar oferi garanții privind titlurile emise de companiile care sunt înființate pentru a construi și conduce astfel de infrastructuri; dl Audy tocmai ne-a citat câteva exemple.

Nu există referiri la legătura dintre politica industrială a Uniunii Europene și politicile strategice pentru Uniune cum ar fi Galileo, ITER și altele. Între cercetare și inovare trebuie să existe o mai mare conexiune. Dle Tajani, cred că provocarea cu care ne confruntăm este de o importanță vitală pentru menținerea contextului social. De fapt, ușoara redresare pe care am observat-o nu poate reabsorbi numărul de persoane disponibilizate în ultimii trei ani. Din păcate, este necesar să acționăm la timp și rapid.

  Henri Weber (S&D). – (FR) Dnă președintă, raportul excelent al dlui Lange are trei caracteristici pozitive.

În primul rând, propune o strategie industrială integrată pentru Uniunea Europeană; adică, o strategie continentală și cooperativă care diferă în toate aspectele de politicile naționale și non-cooperative limitate care funcționează în Europa în ultimii 15 ani.

În al doilea rând, această strategie industrială este finanțată, lucru în contrast evident cu Strategia Lisabona 2000. Dacă nu era finanțată, ar fi rămas doar vorbe goale. Principala sursă a acestei finanțări sunt obligațiunile de finanțare a proiectelor UE, euroobligațiunile și proiectele euro. În decursul votului de azi dimineață ne-am confruntat cu acest aspect.

În al treilea rând, această strategie ne protejează industriile. Acest raport este în favoarea deschiderii Europei; acesta este împotriva renunțării la aceasta. Este în favoarea schimburilor fondate pe reciprocitate și echilibru. O serie de articole se concentrează asupra acestor aspecte. Acest lucru este absolut crucial deoarece, în acest domeniu, părem naivi și slabi.

  Alajos Mészáros (PPE). – (HU) Dnă președintă, dle comisar, pe parcursul crizei am putut vedea cu ochii noștri cât de important este rolul industriei în cadrul economiei noastre. Din păcate, politicile noastre relevante se bazează încă mult prea adesea pe ideea că piețele trebuie să se autoreglementeze. În această privință, Strategia Europa 2020 este o inițiativă de pionierat, prima care recunoaște necesitatea unei noi abordări. Industria europeană trebuie să-și mențină poziția de lider în domeniile cheie și nu trebuie să i se permită să rămână în urmă.

Trebuie să tratăm noua structură a sectorului financiar și coordonarea macro-economiei fiscale drept priorități, deoarece doar prin reforma acestora putem asigura succesul politicii noastre industriale. Avem nevoie de un cadru de reglementare nou și cuprinzător care poate conduce sistemul financiar înapoi la investițiile productive. O bază industrială care este competitivă la scară globală și o industrie bazată pe cunoștințe concentrată pe producție trebuie să fie centrale în cadrul politicii noastre industriale. În acest scop, vom avea însă nevoie de întregul lanț de inovare. În acest caz, trebuie să discutăm nu doar despre inovarea tehnologică, dar și despre inovarea designului și calității produsului.

Mai mult, trebuie să încurajăm sinergiile din acest sector. Acestea includ legătura între politica energetică și cea industrială. Furnizarea de energie este un factor esențial, iar pe noile piețe în dezvoltare găsim surse de energie care în consecință pot duce la crearea de noi locuri de muncă. Accesul fiabil la materiile prime este și el crucial și ne pune în fața unei provocări din ce în ce mai crescute. Pe lângă asigurarea resurselor deja existente, trebuie să putem realiza eforturi de reciclare.

De asemenea, trebuie să facem orice ne stă în putere pentru a consolida IMM-urile, întrucât acestea sunt actorii-cheie din producția industrială europeană. Trebuie să încurajăm un nivel maxim de participare a acestora la achizițiile publice și să le asigurăm accesul la împrumuturi bancare favorabile.

  Ioan Enciu (S&D). – Dnă președintă, aș dori înainte de toate să-l felicit pe dl Lange pentru realizarea acestui raport important. Este foarte important ca, în aceste vremuri de austeritate economică, instituțiile europene să solicite o politică industrială de coeziune în vederea menținerii locurilor de muncă din Europa și să încurajeze competitivitatea renăscută. Vicepreședintele Tajani a afirmat că industria se află în centrul Europei și că este indispensabilă pentru găsirea soluțiilor la provocările societății noastre prezente și viitoare.

Poziția Grupului S&D este aceea că industria joacă un rol esențial pentru locurile de muncă din Europa. De aceea trebuie să ne intensificăm eforturile de menținere a unei baze industriale solide în Europa. Mă îngrijorează în mod special dezvoltarea infrastructurii necesare acolo unde nu există.

În fine, mă bucur să văd că raportul final pledează în mod ferm pentru însemnătatea materiilor prime în cadrul sectorului industrial viitor.

  Lara Comi (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, îl felicit pe dl comisar Tajani pentru activitatea pe care a întreprins-o, la fel și pe raportori. Sunt în favoarea acestui raport important care reprezintă contribuția Parlamentului la dezbaterea politicii industriale europene.

Raportul conține multe aspecte pozitive pe care le susțin ferm. În primul rând, cred că trebuie făcut orice efort posibil pentru a reafirma rolul-cheie al industriei europene la nivel mondial și a oferi sprijin îndeosebi întreprinderilor mici și mijlocii care formează un pilon esențial pe piața internă.

În plus, sunt pe deplin de acord cu afirmațiile raportului privind nevoia urgentă de a introduce prevederi europene referitoare la marcajul originii pentru a face companiile mai competitive și a le permite într-un final consumatorilor europeni să facă alegeri informate cu privire la produse asociate în mod normal cu o reputație pentru calitate. Din păcate, se știe prea bine că în cadrul Consiliului din 2005 o serie de state s-au opus acestui punct specific. Cu toate acestea, trebuie să încercăm să ieșim din acest impas pe baza unei poziții extrem de favorabile adoptată de Parlament în câteva ocazii și acest lucru este important pe parcursul procesului legislativ al unei serii de documente comunitare. Vocea opiniei publice europene nu poate fi iar ignorată, în special atunci când se bazează pe fundamente solide: este vorba despre democratizarea politicilor noastre.

Un alt punct important este desigur cel privind tinerii antreprenori – la care dvs., dle comisar, v-ați referit de mai multe ori în cadrul raportului dvs. – deoarece cred că aceștia reprezintă cu adevărat viitorul politicii noastre industriale. Încă am îndoieli în anumite aspecte, cum ar fi referința explicită la noua legislație privind eficiența resurselor, crearea grupurilor operative la nivel național în vederea gestionării operațiunilor de restructurare și în special cooperarea consolidată privind brevetul european.

  Ivari Padar (S&D). – (ET) Dnă președintă, în primul rând aș dori să-i mulțumesc raportorului. Europa are nevoie de o nouă abordare a politicii industriale și a programelor de finanțare conexe. Pe lângă reformele structurale din perspectiva financiară a Uniunii Europene, accentul trebuie pus pe măsurile inovatoare de finanțare. Nu vorbesc doar despre euroobligațiuni sau obligațiunile de finanțare a proiectelor, ci și despre abordările complet noi ale politicii industriale și finanțarea inovării. Trebuie să avem grijă de micile întreprinderi și să le ajutăm să crească. Trebuie să găsim căi noi de a ajuta societățile să împărtășească riscurile și să combine diverse instrumente, inclusiv pe bază paneuropeană.

Estonia, de exemplu, are experiența găsirii fondurilor care garantează riscurile, mai degrabă decât să ofere subvenții și asistență directă. În cadrul ciclului inovator, aceste fonduri au facilitat o creștere considerabilă a unor astfel de finanțări pentru societăți. Subvențiile sunt importante, dar ce este mai important, în faza de cercetare inițială, este să găsim noi căi mai eficiente de utilizare a finanțelor publice.

  Silvia-Adriana Țicău (S&D). - Politica industrială a Uniunii trebuie să creeze cadrul adecvat pentru a crește contribuția sectorului industrial la PIB-ul Uniunii, trebuie să îmbunătățească competitivitatea Uniunii Europene și să creeze locuri de muncă pe întreg teritoriul său. Strategia industrială trebuie să identifice domeniile strategice în care să investim, precum și sursele materiilor prime necesare. Solicit Comisiei și statelor membre ca aceste priorități să fie sprijinite prin viitoarea perspectivă financiară, prin bugetele anuale și prin politicile sectoriale comunitare.

Consumul de energie este un indicator al producției industriale. Avem nevoie de o politică industrială eco-eficientă, care să asigure atât capacitatea de producție pe teritoriul UE în mod sustenabil, cât și reducerea dependenței energetice a Uniunii. Competitivitatea Uniunii depinde, în mare măsură, de capacitatea de inovare, cercetare și dezvoltare și de legătura dintre inovare și procesul de producție. Este necesară creșterea finanțării publice pentru cercetare și dezvoltare, pentru a mobiliza investițiile private, iar simplificarea procedurilor și reducerea birocrației constituie o condiție esențială pentru o implicare sporită a industriei.

  Edit Herczog (S&D). – (HU) Dnă președintă, criza economică a demonstrat că sectoarele de servicii sunt mai vulnerabile decât politica industrială și, prin urmare, Europa trebuie să se concentreze din nou asupra celei din urmă. Prin urmare, salut atât atitudinea dlui comisar Tajani, cât și raportul colegului nostru, dl Bernd Lange, privind acest subiect. A fost o adevărată plăcere să colaborăm la acest raport. Fiecare dintre participanți a dorit să adauge ceva la acesta. Discuțiile nu s-au concentrat pe dificultăți, ci mai degrabă pe modalitățile de accelerare a acestui proces. Este imperativ să înțelegem că Uniunea Europeană trebuie să joace un rol de lider în stabilirea propriilor sale obiective și pentru atragerea statelor membre pe această cale.

Uniunea Europeană trebuie să coordoneze, să conducă și să responsabilizeze statele membre pentru ceea ce au obținut în acest domeniu. Politica industrială îi oferă Europei ocazia de a câștiga avantajul competitiv în cadrul industriilor producătoare, al biotehnologiei, al nanotehnologiei, al industriei chimice sau chiar în domenii legate de industria aerospațială. Trebuie să înțelegem că în cadrul politicii industriale a secolului 21, amploarea cunoștințelor și eficiența utilizării materiilor prime sunt în creștere. În același timp, trebuie să consolidăm relațiile verticale, de la educație la cercetarea oportunităților de piață. Trebuie să stabilim relațiile cu furnizorii, inclusiv cu întreprinderile mici și mijlocii, precum și relațiile orizontale. Credem că nu ne putem sustrage dialogului social.

  Alejo Vidal-Quadras (PPE). – (ES) Dnă președintă, acest raport privind politica industrială pe care-l vom vota mâine include un punct care nu va fi sprijinit de deputații spanioli deoarece acesta salută cooperarea consolidată drept un instrument legal adecvat pentru instituirea unui brevet UE unic.

Nu doar deputații spanioli, dar și alți deputați din state diferite care, în primul rând, pun sub semnul întrebării legalitatea cooperării consolidate drept un instrument legal adecvat în acest caz și, în al doilea rând, condamnă incapacitatea de a respecta unanimitatea, care trebuie aplicată tuturor problemelor referitoare la regulile ce guvernează limbile.

Cu toate acestea, motivul pentru care am luat cuvântul, dnă președintă, este pentru a atrage atenția Parlamentului cu privire la Avizul 1/09 publicat astăzi de Curtea de Justiție a Uniunii Europene care afirmă că Tribunalul pentru Brevete Europene și Comunitare, astfel cum se propune în prezent, nu este compatibil cu Tratatele.

Poziția clară exprimată de Curtea de Justiție este un obstacol considerabil în calea acestei cooperări consolidate și sper că această decizie va încuraja alți deputați să ni se alăture pentru a apăra echitatea statelor membre și aplicarea riguroasă a legislației comunitare primare.

  Giovanni Collino (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, raportul privind politica industrială este metodic, examinează toate slăbiciunile din sistem și ne conduce în direcția respectării principiilor economiei sociale de piață. Cu toate acestea, în mod realist, trebuie să acceptăm faptul că Europa nu a avut până acest moment o politică industrială.

De fapt, productivitatea sectorului de producție din Europa trece prin vremuri dificile, în timp ce țările emergente nu cresc doar, dar și investesc mult în cercetare și tehnologie. Pentru a crește industria și forța de muncă din Europa, trebuie să luăm măsuri speciale pe lângă actualele norme, chiar și de revizuire a distribuirii competențelor între statele membre și Uniune.

Și politicile și sistemele de redistribuire au nevoie de revizuire în conformitate cu o nouă abordare culturală a relațiilor industriale, cu atenția centrată pe modelul de companie care participă la profit. Strategia Europa 2020 stabilește obiective pe care Uniunea Europeană nu-și permite să le rateze și, dacă se vor atinge toate obiectivele, Europa trebuie să depășească provocarea creșterii industriale prin consolidarea formării și cercetării în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii.

  Mairead McGuinness (PPE). – Dnă președintă, aș dori să-i mulțumesc raportorului pentru acest raport extrem de important. Este bine că vedem industria înapoi pe agenda Europei.

Cred că avem nevoie de o economie europeană echilibrată. Vorbesc în principal despre politica agricolă și alimentară, dar am fost motivată să particip la această dezbatere deoarece cred că dezbaterile privind industria, agricultura și serviciile sunt foarte importante. Europa are nevoie de un echilibru al tuturor celor trei și a nu recunoaște acest fapt ar fi aberant.

Doresc, în special, să atrag atenția asupra articolului 112 care vorbește despre liberul schimb drept piatră de hotar a creșterii economice europene, dar vorbește și despre concurența loială și solicită, în special, ca atunci când încheiem acorduri bilaterale sau multilaterale, să luăm în considerare principiile dezvoltării durabile, preocupările sociale și de mediu și standardele relevante în cadrul acestor acorduri. Aceia dintre noi aflați de partea agriculturii vor afirma același lucru. Cred că acesta este un raport important pe toate fronturile.

  Adam Gierek (S&D). – (PL) Dnă președintă, unul dintre factorii decisivi care afectează creșterea industrială din Uniunea Europeană este tendința spre o „economie verde”. Aceasta este o veste bună. Cu toate acestea, modul în care funcționează regulamentele curente ale UE este orb și arbitrar, având drept rezultat un efect opus sau, cu alte cuvinte, limitându-ne progresul spre acest obiectiv. Industria europeană a cuprului a devenit un exemplu privind un astfel de impact advers. Nu există nicio îndoială privind faptul că atât pachetul privind clima și energia, cât și directiva privind standardele vor provoca o scădere a producției de cupru care, după cum știm, este un metal foarte solicitat pentru tehnologiile inovatoare și eficiente din punct de vedere energetic, în special pentru transmiterea electricității și transferul de căldură în schimburile de căldură.

Doresc să-l întreb pe comisar dacă nu a sosit momentul – cât încă mai avem timp – să revizuim cel puțin anumite aspecte ale acestor regulamente și să stopăm aceste măsuri distructive?

  Mario Pirillo (S&D). – (IT) Dnă președintă, dle comisar Tajani, doamnelor și domnilor, grava criză economică internațională a lovit foarte puternic industria. Ideea că piețele trebuie să se autoreglementeze s-a dovedit a fi greșită. Europei i-a lipsit abilitatea de a da un răspuns uniform sau de a realiza o analiză economică. Prin urmare, Europa trebuie să se doteze cu o bază industrială solidă, competitivă și diversificată.

Noua politică industrială a Europei trebuie să poată privi în viitor adoptând o abordare globală a politicilor sale destinate reafirmării importanței fundamentale a industriei, în special a producției, care trebuie să continue să fie forța motrice a economiei noastre și să sprijine noile moduri inteligente, durabile și incluzive de creștere.

Îl sprijin și-l felicit pe dl Lange pentru raportul său care examinează toți acești factori și ne furnizează idei.

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Dnă președintă, economia globală trece prin schimbări majore de o perioadă bună de timp. Pe lângă zonele industriale tradiționale, se dezvoltă centre industriale noi și puternice. Se dezvoltă un mediu competitiv puternic în care va trebui să ne străduim mai mult să menținem ocuparea forței de muncă pentru cetățenii noștri.

În această competiție cu alte centre industriale, suntem dezavantajați de două piedici serioase. Prima cuprinde diferențele enorme din mediul juridic care reglementează modurile de tranzacționare a afacerilor, rezolvarea conflictelor sau aplicarea obligațiilor, iar aceste diferențe împiedică o deschidere mai mare a afacerilor transfrontaliere prin jurisdicția statelor membre. Acest lucru se leagă de a doua piedică – birocrația excesivă care nu doar consumă finanțele generate de industrie fără să producă valoare adăugată, ba chiar îi hărțuiește pe cei pe spatele cărora trăiește prin tot felul de declarații, regulamente și linii directoare.

Dle comisar, niciuna dintre țările cu un ritm rapid de dezvoltare nu are monstrul administrativ pe care-l avem noi în Europa.

  Antonio Tajani, Vicepreședinte al Comisiei. – (IT) Dnă președintă, distinși deputați, cred că faptul că atât de mulți deputați sunt prezenți pentru o dezbatere de seară demonstrează cât de importantă este pentru noi toți politica industrială și, întrucât există un acord consensual, cât de justă este amplasarea politicii industriale și a celei privind întreprinderile – practic economia reală, care este reprezentată și de piața internă, de inovare, de concurență și de politica socială – în centrul acțiunilor noastre politice de încheiere a crizei și de creare a dezvoltării și a locurilor de muncă. Afirm acest lucru deoarece nu trebuie să credem – și cred că am fost clar atât în discursul meu, cât și în raportul privind politica industrială pe care l-am prezentat Comisiei – că întreprinderile și industria reprezintă doar capital economic, pentru că reprezintă și capital uman, regional, al comunității locale în care funcționează acestea.

După cum am afirmat în cadrul audierii mele din Parlament, anterior numirii mele drept comisar al industriei, aceasta este viziunea mea – o viziune mai extinsă – care rezultă dintr-un concept care face parte din Tratatul de la Lisabona, și anume, economia socială de piață.

Obiectivul suprem al tuturor acțiunilor noastre, atât în ceea ce privește politica economică, cât și în ceea ce privește economia reală, este politica socială. Obiectivul nostru nu este să-i îmbogățim pe antreprenori sau investitori, deși îmbogățirea investitorilor este un instrument pentru a le răspunde cetățenilor Uniunii Europene.

Acum trebuie să aplicăm și să apărăm alegerile pe care le-am făcut și le facem – care sunt cuprinse în cadrul documentului Europa 2020 – cu un efort puternic în vederea aplicării alegerilor politice pe care le-am făcut. Nu mă ascund de dvs. și nici de mine însumi, pericolele încă există. Speculanții încă sunt activi și nu exclud posibilitatea ca aceștia să încerce să aibă un ultim cuvânt de spus.

Trebuie să fie foarte clar faptul că noi suntem de partea economiei reale. Speculațiile care-i îmbogățesc doar pe cei care efectuează tranzacții sunt foarte diferite de acțiunile unei companii sau industrii care creează prosperitate pentru mulți cetățeni. Cu toate acestea, trebuie să rămânem vigilenți și să lucrăm și să ne aplicăm politica industrială. În consecință, documentul politicii industriale al Comisiei conține o serie de teste de competitivitate care se vor utiliza pentru a monitoriza aplicarea unei politici industriale serioase, care va permite sistemului nostru de antreprenoriat să facă față provocării într-o eră a globalizării.

Nu evit nici întrebarea adresată de dl van Nistelrooij: cred că jocul trebuie întotdeauna jucat într-un mediu echitabil și conform acelorași reguli. Dnă președintă, când Anderlecht joacă cu Liège, regulile trebuie să fie aceleași indiferent dacă se joacă acasă sau în deplasare, iar aceleași principii trebuie aplicate propriului nostru sistem industrial. Când industriile noastre joacă în Europa, acestea trebuie să vadă aplicate aceleași reguli ca atunci când joacă în afara Uniunii Europene.

Cred că aceasta este o regulă bună pentru apărarea nu doar a pieței, concurenței și creșterii, dar și pentru drepturile lucrătorilor din Uniunea Europeană. Și totuși, când vine vorba de apărarea sistemului industrial european, cred că este corect să sprijinim principiul cuprins în cadrul documentului pe care-l dezbatem în favoarea marcajului de origine. Consider că încă o dată Parlamentul transmite un semnal puternic în armonie cu Comisia Europeană.

Există, fără nicio îndoială, multe alte lucruri care trebuie făcute pentru a reduce sarcina birocratică a societăților și industriei. Astfel cum se afirmă în „Small Business Act”, trebuie să reducem durata de înființare a unei societăți și să reducem birocrația care poate fi în exces și care zdrobește voința de a face afaceri. Trebuie să-i ajutăm pe oameni să devină antreprenori și trebuie să facem mult mai multe în ceea ce privește formarea. Prin urmare, cred în importanța grupurilor în care școlile, universitățile, IMM-urile, marile companii, cercetarea și inovarea colaborează în vederea intensificării competitivității sistemului nostru antreprenorial. Avem deja 2000 de grupuri în Europa, și cred că această schemă pilot trebuie desfășurată.

În ceea ce privește accesul la împrumuturi, s-au făcut foarte multe, dar putem face mai multe. Mă bucur foarte mult să aud că directorul executiv al Pieței bursiere din Londra – Regatul Unit este una dintre țările în care s-au făcut multe pentru a ajuta serviciile, băncile și finanțele – va lua parte la forumul privind accesul la împrumuturi organizat de Comisia Europeană pentru a demonstra că lumea finanțelor, sau o a parte a acesteia, dorește să participe la creșterea și dezvoltarea IMM-urilor și a sistemului nostru industrial.

Acest semnal transmis de Londra – și nu este singurul semnal care provine din Regatul Unit – mă face să sper că această tendință se va inversa. Trebuie să facem ca acest lucru să se întâmple în Europa pentru a ajuta economia reală.

În ceea ce privește materiile prime – un subiect ridicat în cadrul a câtorva dezbateri – sunt absolut convins că trebuie să continuăm pe această cale. Comisia Europeană a emis un document și va exista o dezbatere, în urma căreia lucrăm acum la partea privind problema materiilor prime. Astfel cum am afirmat în cadrul primului meu discurs, sunt total în favoarea efectuării cercetărilor privind reciclarea materiilor prime. De asemenea, putem lucra la găsirea de substituenți pentru materiile prime rare.

Prin urmare, într-o activitate legată de politica noastră de inovare, unul dintre parteneriatele de inovare vizat de Comisia Europeană se referă exact la inovarea în sectorul materiilor prime. Repet, reciclarea și substituția sunt domenii pe care cred că ar trebui să le exploatăm pentru a furniza industriei noastre răspunsurile specifice, inclusiv inițiativele politice internaționale, astfel cum am afirmat în multe ocazii.

Ca urmare a acordului cu Uniunea Africană și după deschiderea unei dezbateri cu Federația Rusă privind problema materiilor prime, voi călători în America Latină la începutul lunii iunie pentru a discuta problema materiilor prime cu Brazilia, Argentina și Chile.

Europa trebuie să le răspundă în mod specific sectoarelor industriale și IMM-urilor în această privință. Prin urmare, trebuie să continuăm să lucrăm la punerea în aplicare a „Small Business Act”. Mai avem multe de făcut; am rugat toate statele membre să desemneze un ambasador al IMM-urilor, astfel cum a făcut și Comisia Europeană. Semnalele primite sunt pozitive; unele țări au numit deja un ambasador, sau și-au anunțat intenția de a face acest lucru și, într-un context mai larg deoarece nu trebuie să separăm industria la scară largă de IMM-uri. Creșterea economiei reale este legată de piața internă, politica industrială și politica IMM.

Întrucât rolul sindicatelor a fost menționat de câteva ori, voi încheia prin a afirma că, pentru prima dată, un comisar al industriei s-a întâlnit cu reprezentanți ai industriei, IMM-urilor și sindicatelor pentru a discuta politica de restructurare. A început un nou sezon de dezbateri, unul pe care reprezentanții lucrătorilor și ai salariaților îl poartă la o masă rotundă organizată de Comisia Europeană, pentru promovarea creșterii economice și a binelui universal al tuturor cetățenilor UE.

  Președinta. – Dle comisar, am luat notă de aluzia și referința dvs. privind campionatul de fotbal belgian, dar sper că nu trebuie să le consider un fel de predicții.

  Bernd Lange, raportor. – (DE) Dnă președintă, dle Tajani, doamnelor și domnilor, vă mulțumesc foarte mult pentru contribuțiile dvs. pline de inspirație.

Dle Tajani, cele patru mesaje care ne reunesc sunt clare. În primul rând, dorim să ne asigurăm că politica industrială se află în centrul politicii comunitare. În al doilea rând, dorim să legăm durabilitatea de competitivitate și să le dezvoltăm mai departe. În al treilea rând, nu trebuie să avem o abordare dogmatică deoarece acest domeniu nu poate fi reglementat doar de piață sau de stat. Avem nevoie de măsuri practice, raționale. În al patrulea rând, acesta este doar începutul și nu sfârșitul discuției privind modernizarea politicii industriale din Uniunea Europeană.

Vă întindem o mână, dle Tajani, dar suntem conștienți și trebuie să vă credem pe cuvânt. Așteptăm propuneri legislative concrete și măsuri concrete pentru furnizarea sprijinului financiar, în special în domeniul cercetării.

Dle Tajani, dacă reușim, și dacă intenția noastră și declarația dvs. sunt compatibile, probabil că ne vom regăsi într-o situație similară sfârșitului filmului „Casablanca” când Humphrey Bogart îi transmite căpitanului de poliție: „Cred că este începutul unei frumoase prietenii!”

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc miercuri, 9 martie 2011, la ora 11.30.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Adam Gierek (S&D), în scris. – (PL) Internalizarea comerțului și corporațiile supra-naționale sunt doar câteva dintre numeroasele aspecte ale globalizării. Atunci când discutăm despre politica industrială a UE, trebuie să răspundem la următoarea întrebare: care este tipul de industrie de care are nevoie Europa - o industrie corporatistă, axată pe o anumită ramură, caracterizată de producția în masă, pe scară largă, sau o industrie regională pe scară mică, ori poate chiar de o industrie națională?

Marile corporații supra-naționale, care uneori se întâmplă să fie mai bogate decât anumite state, acumulează profituri uriașe, dar și impozite, inclusiv TVA, într-un singur loc, de obicei în statul în care au fost înființate. În afară de locurile de muncă, țările în care are loc producția se aleg numai cu cheltuielile. Fiat, de exemplu, este o corporație supra-națională care generează venituri egale cu 4 % din PIB-ul Poloniei, în termeni statistici, însă profiturile sale și marea parte a veniturilor din impozite merg către un alt buget.

Pe lângă aceasta, compania și-a transferat de curând producția mașinilor sale Panda în Italia, din motive politice și naționale, de vreme ce, cu siguranță, nu a făcut-o din motive economice. Aici, este evidentă prezența unui conflict de interese. Situația socială se înrăutățește în Polonia, dar se îmbunătățește în Italia. Corporațiile supra-naționale au pustiit deja Polonia, cumpărând firme industriale la 10 % din valoarea lor, în momentul dispariției Republicii Populare Polone. Greșelile făcute de doctrinarii liberali, printre care se numără și Balcerowicz, au avut ca rezultat faptul că frontierele Poloniei s-au deschis concurenței globale venite din partea corporațiilor bogate. Ceea ce a avut ca rezultat, în scurt timp, distrugerea industriei noastre, închiderea unor fabrici competitive și a infrastructurii științifice - și un șomaj uriaș. Acest lucru afectează acum vechile state membre UE, după o oarecare întârziere. Este nevoie de o politică industrială solidă, însă nu de naționalism economic.