Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 23 martie 2011 - Bruxelles

23. Intervenții cu durata de un minut (Articolul 150 din Regulamentul de procedură al PE)

  Președinte. – Următorul subiect pe ordinea de zi îl reprezintă discursurile de un minut pe teme de importanță politică.

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE). - Acest Parlament a discutat mult în ultima perioadă despre modul deficitar în care funcționează lanțul de aprovizionare cu alimente în Europa și chiar a aprobat un raport în acest sens. Am să dau câteva exemple făcute publice astăzi în România referitoare la prețurile în vamă ale produselor din importul intracomunitar și, comparativ, prețurile pe raftul magazinelor.

Cartofii sunt importați cu un preț mediu de 15 eurocenți pe kilogram și ajung pe raft la 80 de cenți pe kilogram. Zahărul este cumpărat cu 50 de eurocenți și ajunge pe raft la 1,15€. Carnea de pasăre se cumpără cu 1,25€ și se vinde în magazine la un preț mediu de 2,10€/kilogram.

Același ziar care a publicat această statistică a arătat că anul trecut cartoful s-a scumpit cu 45%, în schimb ce aurul s-a apreciat cu doar 40%. Este o situație aberantă, care trebuie oprită, iar soluțiile, cred, trebuie căutate de Comisia Europeană și de Parlamentul European.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - Din ce în ce mai multe zone din lume sunt afectate de schimbări climatice, respectiv calamități naturale. Cea mai recentă este situația tragică din Japonia.

Politica agricolă comună a Uniunii Europene trebuie să răspundă acestor provocări, dar și să garanteze securitatea alimentară, ca și problemă strategică la nivel mondial

Creșterea numerică a populației conduce la necesitatea unei cantități mai mari de hrană, iar pe bază de ofertă avem un deficit din ce în ce mai mare. Cum dreptul la hrană este unul fundamental, securitatea alimentară este și trebuie să rămână una din prioritățile Uniunii Europene, iar strategiile aplicate în cadrul politicii agricole comune trebuie dublate de un buget corespunzător, care să răspundă acestor provocări.

Consider că bugetul alocat politicii agricole comune trebuie să rămână cel puțin la nivelul actual sau chiar adaptat noilor nevoi ridicate de aceste dezastre, care nu țin cont de granițe și de naționalitate, ci poate doar de zona geografică.

  Cristian Silviu Bușoi (ALDE). - Dle președinte, aș dori să profit de această ocazie pentru a sublinia importanța prevenirii bolilor cardiovasculare, deoarece acestea provoacă aproape 2 milioane de decese pe an în toate cele 27 de state membre. În unele țări, precum în țara mea, România, această cifră ajunge la 50 % din numărul total de decese. Tratarea unor astfel de boli cronice reprezintă, de asemenea, o povară financiară importantă pentru sistemele de sănătate și este estimată la 92 de miliarde de euro pe an pe toată UE.

Trebuie să continuăm eforturile de promovare a stilurilor de viață sănătoase și să atragem atenția asupra bolilor cardiovasculare. Noi, în calitate de deputați în Parlamentul European, trebuie să comunicăm mai bine cu cetățenii în privința pericolelor cauzate de abuzul de alcool, regimul alimentar nesănătos și lipsa activității fizice. Aceasta este singura modalitate prin care putem realiza diminuarea incidenței bolilor cardiovasculare în rândul cetățenilor UE și, prin urmare, a impactului negativ asupra bugetelor naționale pentru sănătate.

  Oriol Junqueras Vies (Verts/ALE). – (ES) Dle președinte, accidentul grav de la centrala nucleară de la Fukushima a pus sub semnul întrebării presupusa renaștere a energiei nucleare.

O campanie media la scară largă încearcă de ani de zile să creeze ideea că energia nucleară este singura soluție la problemele care ne amenință viitorul din punctul de vedere al alimentării cu energie și al schimbărilor climatice. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr.-

Astăzi, cele patru probleme fundamentale ale energiei nucleare, costurile ridicate, siguranța, deșeurile și riscul de proliferare, care au condus deja la un eșec în anii 80, trebuie încă să fie rezolvate într-un mod satisfăcător.

Pentru toate motivele menționate mai sus este necesar să intrăm într-o fază închidere și de demontare progresivă a centralelor nucleare, începând cu cele care au avut deja accidente grave, cum ar fi centrala Vandellós II din Catalonia, și cele care se apropie de capătul vieții lor utile. În același timp, trebuie să sporim eficiența energetică, consumul responsabil de energie și investițiile în sursele de energie regenerabilă.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL). – (PT) Dle președinte, politicile Uniunii Europene amenință drepturile sociale și drepturile lucrătorilor și duc la proteste și conflicte. Este ceea ce s-a întâmplat la sfârșitul săptămânii trecute, în Portugalia. În jur de 300 000 de lucrători au participat la demonstrația organizată de Confederația generală a lucrătorilor din Portugalia (General Confederation of Portuguese Workers, CGTP). Străzile Lisabonei au fost inundate de o mare de oameni, mânați de indignare și revoltă, din toate colțurile Portugaliei. A fost un răspuns național de luptă organizată, care a demonstrat că lucrătorii, femeile, tinerii și pensionarii au obosit să fie victimele politicilor dictate de interesele marilor grupuri economice și financiare naționale și europene.

Sunt hotărâți să lupte pentru o altă politică, în care criza nu este un pretext pentru mai mult șomaj, mai puțină siguranță a locului de muncă, mai multe salarii și pensii înghețate, alte tăieri de salarii și de beneficii, și pentru prețuri și impozite mărite pentru cei care trăiesc din roadele muncii lor.

A fost un „nu” la adresa Pactului de stabilitate și creștere și a politicilor capitaliste, pe care le promovează Uniunea Europeană și guvernele, fără a lua vreodată ceva din capital, dar facilitând, în același timp, creșterea venitului și a profiturilor acestuia. Este o luptă în privința căreia ne simțim combativi și solidari.

  Oreste Rossi (EFD). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, cred că nimeni dintre noi nu are nicio îndoială, s-a umplut paharul: în ceea ce privește Turcia, Uniunea Europeană trebuie să treacă de la vorbe la fapte.

Arestarea patriarhului creștin-ortodox care a avut loc în ziua de Crăciun, deoarece oficia slujba într-o biserică din partea ocupată a Ciprului, nu a fost îndeajuns și nici arestarea pe 3 martie a nouă jurnaliști nu a fost suficientă pentru a o convinge pe baroneasa Ashton, în acord cu președintele Van Rompuy, să ia măsuri împotriva Turciei. Acum, în urma arestării a patru membri ai Parlamentului European și a episcopului care îi reprezintă pe creștinii ortodocși în Uniunea Europeană de către forțele turce de securitate în partea ocupată a Ciprului, cred totuși că nici ei nu mai au îndoieli. Este evident că nu putem continua să primim palme din partea Turciei; oprirea procedurilor de aderare la UE pur și simplu nu este suficientă ca și contramăsură.-

Trebuie să avem curajul și tăria să îi spunem clar acelui guvern o dată pentru totdeauna că ori se adaptează la respectarea tratatelor, a drepturilor și libertăților omului și a celor civice, ori Uniunea Europeană trebuie să aibă curajul să rupă toate legăturile diplomatice și comerciale.

  Csanád Szegedi (NI). – (HU) Dle președinte, doamnelor și domnilor, acum mai puțin de două săptămâni, pe 11 și 12 martie, prezidiul Mișcării pentru o Ungarie mai bună (Jobbik) a ținut ședințe transmise în Transilvania, Ținutul Secuiesc și Târgu Mureș. În afară de faptul că ne-am exprimat credința în importanța autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc, am anunțat platforma europeană, centrală europeană, care ar reprezenta un mare pas către reconcilierea româno-maghiară. În ceea ce mă privește, după ședință am vizitat Valea Ierului din Partium. Am ținut o prelegere în Valea lui Mihai, unde dorința celor aproximativ 300 000-400 000 de unguri care trăiesc în Partium de a-și păstra identitatea de unguri și de a-și educa copiii în limba maghiară a dat dovadă de o forță elementară. Vor autonomie. Această chestiune privește atât mulți oameni, încât aș dori să solicit Parlamentului să găsească o ocazie pentru a putea planifica o ședință, un punct pe ordinea de zi, în care să putem discuta chestiunea autonomiei atât a Ținutului Secuiesc, cât și a Văii Ierului.

  László Tőkés (PPE). – (HU) Dle președinte, doamnelor și domnilor, maghiarii din toată lumea și-au sărbătorit ziua națională pe 15 martie, comemorând revoluția și războiul de independență de la 1848-1949. Poetul nostru de renume internațional, Sándor Petőfi, și-a dat viața în 1849 pentru libertate. La data de 20 martie, aniversarea morții sale, am comemorat o altă mare personalitate a războiului de independență, pe guvernatorul Lajos Kossuth, părintele democrației parlamentare maghiare, care și-a petrecut jumătate din viață în exil. Faptul că cele două posturi de radio naționale ale noastre poartă numele de Lajos Kossuth și Sándor Petőfi este o dovadă simbolică a dragostei poporului pentru libertate. Într-una dintre poeziile sale proeminente, poetul și luptătorul nostru pentru libertate cinstește memoria acelor eroi „care au murit pentru tine, sacră libertate mondială!” Acest spirit revoluționar al libertății mondiale i-a inspirat atunci pe tinerii maghiari și în acest spirit îi susține Europa care iubește libertatea pe tinerii revoluționari arabi și pe toate popoarele lumii care luptă pentru libertate.

  Daciana Octavia Sârbu (S&D). - Guvernul din România a adoptat, prin angajarea răspunderii, un nou Cod al muncii care încalcă dreptul românilor la protecție socială. Motivația invocată pentru acest nou Cod este nevoia flexibilizării pieței și creării de noi locuri de muncă, însă nimeni, nici sindicatele, nici patronatele, nu au solicitat această modificare a vechiului Cod și nici nu sunt de acord cu noile măsuri.

În realitate, Codul muncii promovat de guvern nu are drept țintă flexibilizarea, ci politizarea drastică a sectorului public și lovirea brutală a angajaților prin prevederi precum eliminarea contractului colectiv de muncă, eliminarea drepturilor sindicatelor, concedierile colective fără plăți compensatorii. În acest fel, guvernul îi transformă în victime tocmai pe cei care muncesc și care susțin, prin munca lor, efortul disperat de depășire a crizei. <BRK>

  Stanimir Ilchev (ALDE). – (BG) Dle președinte, acum câteva zile s-a discutat o idee bună în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne privind îmbunătățirea mecanismului de evaluare a țărilor din spațiul Schengen în ceea ce privește modalitatea de aplicare a acquis-ului Schengen, precum și progresul înregistrat de țările care își depun candidatura pentru a adera la spațiul Schengen.

Cu toate acestea, criteriile trebuie să fie clare și să se aplicate tuturor și să nu devină criterii confuze, abstracte, etice sau să fie politizate. Nivelurile de corupție, de exemplu, trebuie monitorizate în toate țările candidate.

Este foarte important ca respectiva corupție să fie căutată și demascată însă este dificil ca acest demers să aibă loc într-un mod obiectiv în fiecare țară în parte. Cu alte cuvinte, nu trebuie să permitem niciun fel de subiectivitate când încercăm să îmbunătățim mecanismul de evaluare. De aceea sunt prevăzute și sancțiuni. Iar unele dintre ele pot fi de natură financiară. Este nevoie de multă precizie.

De aceea, țările candidate trebuie să se pregătească amănunțit, altminteri riscă să fie amânate. Acele țări care se află în spațiul Schengen, dar nu au trecut de evaluare, trebuie să fie conștiente că le poate fi înghețată calitatea de membru conform sancțiunilor.

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Dle președinte, a trecut mult timp de la Al Doilea Război Mondial însă, cu siguranță, nu suficient pentru a uita toate ororile din acea perioadă.

De aceea nu pot înțelege cum de pot exista astăzi oameni în Europa care le construiesc monumente criminalilor fasciști. La 14 martie un club de un anumit gen al unei comunități din Košice a dezvelit bustul lui János Esterházy, un criminal de război condamnat în 1947 la moarte pentru colaborarea sa cu fasciștii. Au dezvelit bustul unui criminal care a salutat trupele fasciste care invadau orașul Košice. Acesta și-a proclamat deschis colaborarea cu naziștii declarând, și citez: „Am avut convingeri antisemite de la o vârstă foarte fragedă și le voi avea până la moarte.”

Doamnelor și domnilor, această provocare strigătoare la cer este, din punctul meu de vedere, cu atât mai nefericită cu cât această celebrare a unui criminal de război a inclus și un discurs al consulului maghiar - un diplomat al țării care deține acum Președinția și care vorbește în cadrul multor foruri în numele nostru al tuturor și, de asemenea, în numele întregii UE.

  Slavi Binev (NI). – (BG) Dle președinte, doamnelor și domnilor, iau cuvântul pentru a vă putea atrage atenția asupra unei probleme complexe care, din păcate, îl afectează pe fiecare cetățean bulgar în parte, și anume șarlatania zilnică în care se implică băncile împotriva consumatorilor.

Este ridicol că unele bănci din Bulgaria impun comisioane atunci când bani sunt depuși și retrași. Recent am fost victima presiunii nebunești exercitate de bănci și mi-au fost înghețate ilegal fonduri din cont. Prin acest incident am aflat că nu dispuneam de nicio bază legală pentru a protesta.

Legislația nu este reglementată cu strictețe. A ieșit la iveală faptul că guvernul, din cauza lobbyului puternic venit din sectorul bancar sau a slabei dovezi de voință politică, nu se implică în contractul bilateral dintre client și bancă. Oricine poate vedea clar inegalitatea dintre partenerii contractuali.

Problema constă, după cum o văd eu, în faptul că concurența nu a creat condiții de piață acceptabile și cred că guvernul trebuie să se implice. Solicit introducerea mai rapidă a SEPA și crearea unui cadru clar de controlare a băncilor. Sper ca băncile să acorde atunci mai multă atenție clienților lor și să îi trateze mai bine, deoarece aceștia sunt, în momentul de față, o pradă zilnică pentru șarlatani.

  Seán Kelly (PPE). - Dle președinte, mai devreme am discutat despre drepturile consumatorului. Unul dintre drepturile consumatorilor UE este acela la securitatea și siguranța alimentară. Aceștia se așteaptă ca alimentele ce ajung în Uniunea Europeană să fie produse conform acelorași standarde înalte aplicate în cazul alimentelor produse pe plan intern. Din păcate, acest lucru nu poate fi garantat. Nimeni alta decât Curtea de Conturi Europeană a afirmat de curând că „anumite standarde, în principal cele privind bunăstarea animalelor, impuse agricultorilor UE, nu pot fi impuse producătorilor de carne importată”. Aceasta este o acuzație care condamnă, mai ales pentru că subliniază faptul că doar 2 % din alimentele importate pot fi într-adevăr verificate, spre deosebire de situația din Europa, unde fiecare animal poate fi urmărit de la fermă până în farfurie.

Având în vedere această situație, se pare că este nesăbuit să respecți acordul Mercosur, mai ales că Institutul suedez pentru alimentație și tehnologie a atras atenția asupra faptului că amprenta de carbon a cărnii de vită din Brazilia poate fi de 35 de ori mai mare decât cea a cărnii irlandeze de vită.

  Sergio Gutiérrez Prieto (S&D). – (ES) Dle președinte, mulți experți spun că următoarea criză ar putea fi o criză energetică și că, în plus, nu facem ceea ce este necesar pentru a o preveni sau că nu acționăm suficient de repede pentru a o preveni.

Organizația World Wide Fund for Nature ne îndeamnă pe toți să facem sâmbătă un mic gest în direcția sustenabilității. Mulți europeni și,de asemenea, multe administrații publice vor stinge lumina timp de o oră. Nu este suficient.

Europa nu poate rămâne dependentă de sursele de energie care nu îi aparțin și care sunt departe, sau de sursele de energie nesigure. Trebuie să ajutăm statele membre să construiască un model energetic în care sursele de energie regenerabilă reprezintă baza noului amestec.

Trebuie să contribuim la sensibilizarea cetățenilor cu privire la noi tipare de consum, deoarece energia regenerabilă și eficiența sunt, fără nicio îndoială, cheia viitoarei sustenabilități.

În încheiere doresc să invit toate statele membre ale Uniunii să se alăture apelului, dorinței a cinci state membre, inclusiv a Spaniei, de a reduce emisiile de CO2 cu încă 30 %. În acest fel am demonstra că Europa, în calitate de lider în materie de libertăți și drepturi, este și lider în materie de angajament față de viabilitatea planetei.

  Kristiina Ojuland (ALDE). - Dle președinte, îmi pare rău că trebuie să vă informez la această oră târzie că un grup de cicliști estoni a fost răpit în după-amiaza aceasta, în Valea Bekaa din estul Libanului, de bărbați înarmați. Estonii pătrunseseră la începutul zilei în Liban prin Siria și au fost interceptați în jurul orei 17.30 de către bărbați înarmați, aflați în trei vehicule fără plăci de înmatriculare. Nu există nicio informație în acest moment cu privire la cine i-a răpit pe cicliști sau dacă incidentul a avut o motivație politică. Totuși, Valea Bekaa este un adăpost al mișcării islamice Hezbollah.

Doresc să pledez pe lângă baroneasa Ashton, în ciuda implicării sale constante și necesare în Libia, să ajute la rezolvarea situației. Este o provocare pentru Serviciul european de acțiune externă să ia măsuri pentru statele membre mai mici pentru a-i ajuta pe cetățenii UE în situațiile neliniștitoare ca aceasta.

  Ádám Kósa (PPE). – (HU) Dle președinte, doamnelor și domnilor, în Europa trăiesc la ora actuală 30 de milioane de persoane nevăzătoare și cu deficiențe de vedere. V-ați gândit vreodată la modul în care acestea trebuie să facă față unor situații fără soluție chiar și în cazul unor cumpărături obișnuite? În multe cazuri, acestea nu sunt capabile să stabilească natura unui produs ținând o simplă cutie sau sticlă în mână. Dacă o iau de pe raft, nu știu ce țin în mână și, fără nicio îndoială, chiar și aceste persoane au dreptul la o viață independentă și sigură.

De aceea, aș dori să vă încurajez, împreună cu cinci dintre colegii mei din patru grupuri, să solicitați producătorilor de produse industriale să adauge voluntar etichete în alfabetul Braille pe recipientele lor. De asemenea, aș dori să le solicit colegilor mei să susțină prin semnătura lor Declarația 14/2011, care tratează acest subiect.

  Csaba Sógor (PPE). – (HU) Dle președinte, când există rivalități, părțile implicate au găsit întotdeauna oameni pe care să dea vina, pe care i-au declarat responsabili pentru prejudiciile suferite. Doresc să vă atrag atenția asupra unui astfel de caz Contele János Esterházy a fost luat ostatec la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, mai întâi de naziști și apoi, în perioada ocupației comuniste, de sovietici. În Republica Cehă și în Slovacia contele încă mai este privit ca un criminal de război, în timp ce, dle Paška, Curtă supremă a Rusiei i-a anulat deja sentința în 1993, iar șeful statului polonez i-a acordat chiar în această zi, acum doi ani, prestigiosul ordin Polonia Restituta.

Esterházy a contribuit la evadarea a sute de evrei, cehi, slovaci și polonezi, și a fost singurul membru al parlamentului slovac, dl Paška, care a votat și și-a ridicat glasul împotriva legilor antisemite în 1942. Construirea comună a unei Europe unite a putut începe după înlăturarea ruinelor provocate de cel de Al Doilea Război Mondial, ceea ce a inclus reabilitarea unor personaje precum Esterházy. Ține de noi să înlăturăm ruinele rămase.

  Zbigniew Ziobro (ECR). – (PL) Dle președinte, pentru a spune că o anume țară îndeplinește condițiile unei democrații mature nu este suficient să se afirme că alegerile pentru organismele reprezentative, inclusiv și în special parlamentul, au loc conform principiilor universalității, păstrării secretului, egalității și echității. De asemenea, este esențial să se poată spune că în acea țară sunt respectate drepturile minorităților. Cred că sala de ședințe în care ținem dezbaterile de astăzi este locul cel mai potrivit pentru a le reaminti deputaților faptul că la data de 17 martie parlamentul Republicii Lituania și-a amendat legea educației. În forma sa modificată, legea pare, din păcate, că folosește metode administrative pentru a încălca drepturile minorităților, în acest caz inclusiv pe cele ale minorității poloneze, prin încercarea de a-i asimila sub amenințare impusă, ca să spunem așa, de stat, pe oamenii care fac parte din minoritatea poloneză.

Este suficient să spunem că legea educației înseamnă că în toate școlile va fi impus un program identic de predare, inclusiv în cele unde singurii elevi sunt cei care provin din minoritățile naționale. Sporește numărul materiilor obligatorii predate în lituaniană. Sub pretextul „optimizării rețelei școlare”, școlile minorităților naționale, inclusiv școlile poloneze, din orașele mici vor fi închise și vor rămâne doar școlile lituaniene. Legea încalcă convențiile internaționale ratificate de Lituania.

Merită să observăm că diferite persoane au vorbit de multe ori despre acest subiect. Cred că Parlamentul European reprezintă forul în măsură să vorbească deschis despre astfel de chestiuni și să solicite ca drepturile fundamentale ale minorităților naționale să fie respectate.

  Președinte. – Acest punct a fost închis.