Stenograma dezbaterilor

Luni, 4 aprilie 2011 - Strasbourg

22. Finanțarea UE în domeniul dezafectării centralelor nucleare din noile state membre (prezentare succintă)

  Președintă. – Următorul punct este raportul dlui Marinescu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la eficiența și eficacitatea finanțării UE în domeniul dezafectării centralelor nucleare din noile state membre (2010/2054(INI)) (A7-0054/2011).

  Marian-Jean Marinescu, Raportor. − Tratatele de aderare a trei state membre, Slovacia, Bulgaria și Lituania, au inclus cerința de dezafectare a unui număr de reactoare atomice care nu mai îndeplineau condițiile de siguranță și care nu puteau fi modernizate în mod rentabil. Scopul asistenței financiare acordate de Uniunea Europeană nu a fost acela de a acoperi costul integral al dezafectării. Asistența a fost destinată unor măsuri pentru dezafectare, întreținere și supraveghere după oprire, tratarea deșeurilor, depozitarea și decontaminarea deșeurilor și a combustibilului uzat și lucrări de demontare, în domeniul energetic (pentru înlocuirea capacității de producție a unităților închise, sporirea securității aprovizionării cu energie și a eficienței energetice și alte măsuri care contribuie la restructurarea și modernizarea necesară a infrastructurii energetice), iar în ceea ce privește consecințele sociale (pentru sprijinul acordat personalului centralei în menținerea unui nivel ridicat de siguranță după oprire și recalificarea personalului pentru noile sarcini în procesul de dezafectare).

Datorită faptului că asistența financiară a fost stabilită fără a se specifica un plafon, situație care a persistat și după elaborarea planurilor și strategiilor de dezafectare, noi suplimentări financiare au fost posibile. Uniunea Europeană a finanțat această activitate cu sume importante de bani, aproximativ 2,8 miliarde de euro din 1999 până în prezent.

Raportul cere ca în viitoarele evaluări ale Comisiei Europene și Curții de Conturi Europene să se clarifice următoarele aspecte: dacă fondurile alocate de Uniunea Europeană au fost utilizate pentru asigurarea securității activității de dezafectare, dacă dezafectarea asigură depozitarea în siguranță a deșeurilor nucleare, dacă a existat o coordonare adecvată între cele trei programe existente, astfel să se utilizeze în mod eficient experiența acumulată și să se urmeze modelul unor proiecte pregătite și finanțate anterior pentru a genera diminuarea costurilor; dacă actualele planuri și strategii sunt complete sau dacă există în continuare posibilitatea de a adăuga noi activități și, ulterior, fonduri suplimentare, dacă este încă nevoie să se aloce sume suplimentare pentru proiecte energetice sau dacă este necesar ca atenția să fie concentrată asupra proiectelor de dezafectare și dacă mai este necesară finanțarea din fonduri comunitare a acestor activități.

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Dnă președintă, dezafectarea anticipată a reactoarelor nucleare în cele trei țări candidate la UE - Lituania, Slovacia și Bulgaria - a împiedicat crearea unor fonduri naționale corespunzătoare care să acopere toate costurile asociate dezafectării centralelor, asistența comunitară fiind așadar esențială pentru a face față poverii financiare și economice substanțiale.

Cu toate acestea, studiile de specialitate arată că costurile necesare închiderii lor au depășit deja nivelul asistenței planificate din partea UE și, probabil, au depășit și estimările inițiale, deși procesul de dezafectare efectivă se află încă în fața inițială. Dezafectarea va trebui așadar să continue, doamnelor și domnilor, chiar și după sfârșitul perspectivei financiare ce acoperă perioada de până în 2013, motiv pentru care consider necesar să se aibă în vedere eliberarea de fonduri suplimentare pentru proiectele de dezafectare a acestor trei centrale nucleare.

  Silvia-Adriana Țicău (S&D). - În Uniunea Europeană există 143 de unități de centrale nucleare și, potrivit datelor publicate de DG Energie în luna martie pentru anul 2010, energia nucleară reprezintă aproximativ 28 % din mixul energetic al Uniunii Europene.

Evenimentele din Japonia au tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile asociate centralelor nucleare. Închiderea anticipată și dezafectarea unor unități nucleare reprezintă o sarcină financiară și economică majoră și de aceea Uniunea Europeană poate acorda asistență financiară pentru statele membre vizate – mă refer aici la Lituania, Slovacia și Bulgaria. Lipsa finanțării pentru măsurile de dezafectare va întârzia acest proces, ceea ce ar constitui o amenințare la adresa mediului și a sănătății umane.

Îndemnăm organismele naționale de resort să finalizez planurile detaliate de dezafectare, iar Comisia să prezinte un raport cu privire la acest proces, să descrie clar domeniul de aplicare al finanțării Uniunii Europene în aceste cazuri și să furnizeze o planificare financiară detaliată pe termen lung a proiectelor de dezafectare.

  Zigmantas Balčytis (S&D). – (LT) Dnă președintă, aș dori să îl felicit pe colegul meu deputat și să îi mulțumesc pentru cooperarea sa la pregătirea acestui raport important. În momentul în care au aderat la Uniunea Europeană, cele trei state membre și-au asumat angajamente complexe din punct de vedere economic dar și social: să-și închidă centralele nucleare pentru prima dată, fără a dispune de capacitatea financiară sau experiența necesară. Uniunea Europeană chiar a dat dovadă de solidaritate angajându-se să ofere asistența financiară necesară, nu numai pentru finanțarea dezafectărilor, ci și pentru a contribui la dezvoltarea de proiecte energetice alternative și pentru a atenua impactul social negativ al dezafectărilor. Sunt de acord că trebuie încă abordate unele chestiuni cum ar fi alocarea de fonduri pentru anumite lucrări de dezafectare specifice și situația structurilor administrative complexe ale statelor membre care împiedică, probabil, absorbția efectivă a fondurilor alocate. Comisia Europeană ar trebui să joace un rol de coordonare mai pronunțat pentru a garanta închiderea în siguranță și în timp util a acestor reactoare nucleare, astfel încât să garanteze transparența în ceea ce privește utilizarea fondurilor și să încurajeze aceste țări să dezvolte surse alternative de energie și să creeze locuri de muncă noi.

  João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dnă președintă, aproape jumătate dintre statele membre ale Uniunii Europene au pe centrale nucleare pe teritoriul lor. Multe dintre reactoarele aflate în funcțiune sunt relativ vechi, de aici nevoia acută ca unele dintre acestea să fie dezafectate din motive de siguranță, pentru a apăra și a proteja sănătatea publică și mediul. În cazul noilor state membre care trebuie să răspundă cerinței de dezafectare a mai multor centrale, ni se pare corect ca aceste state să poată primi sprijin UE pentru a-și finaliza procesele de dezafectare în mod adecvat și în siguranță. Aceste procese ar trebui să includă întreținerea și supravegherea necesare ulterioare închiderii, prelucrarea, stocarea și decontaminarea deșeurilor, reabilitarea ecologică a instalațiilor și sprijinul acordat pentru înlocuirea capacității energetice a centralelor dezafectate, acordând o atenție deosebită sustenabilității mediului și eficienței energetice.

După cum precizează pe bună dreptate raportul, ar trebui luate în considerare pe deplin consecințele sociale ale acestui proces, garantând protejarea locurilor de muncă ale lucrătorilor, în paralel cu toate condițiile de siguranță de dinainte, din timpul și de după dezafectare.

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Dnă președintă, raportul Marinescu se referă la eficiența și eficacitatea finanțării UE destinate dezafectării centralelor nucleare de concepție sovietică. Republica Slovacă și-a reconstruit în totalitate centrala nucleară de la Jaslovské Bohunice după accidentul de la Cernobîl, dotând-o cu cele mai moderne echipamente de siguranță provenite de la firme franceze și germane specializate.

După finalizarea amplelor lucrări de modernizare, inspectorii de la Agenția Internațională a Energiei Atomice au declarat că centrala nucleară Jaslovské Bohunice este pregătită să funcționeze în siguranță încă cel puțin 30 de ani. Cu toate acestea, pentru liniștea și siguranța cetățenilor din țara vecină Austria, Republica Slovacă a fost de acord, în cadrul tratativelor de aderare la UE, să dezafecteze reactoarele V1 și V2 de la Jaslovské Bohunice, care au fost echipate la cele mai înalte standarde.

Contribuția simbolică a Uniunii Europene la costurile scoaterii din producție a acestor reactoare o consider doar o încercare de a compensa, cel puțin parțial, pierderea suferită de Republica Slovacă, care a fost privată de o puternică și eficientă sursă de energie ecologică, și nu o contribuție reală destinată închiderii acestei centrale.

  Viviane Reding, vicepreședintă a Comisiei. – Dnă președintă, Comisia salută în mod expres raportul din proprie inițiativă al Parlamentului referitor la eficiența și eficacitatea finanțării UE în domeniul dezafectării centralelor nucleare din noile state membre. Siguranța nucleară este și va rămâne o prioritate absolută pentru UE, motiv pentru care Comisia acordă multă importanță eforturilor care facilitează dezafectarea în siguranță a unităților de reactoare nucleare care s-a considerat că nu mai pot fi modernizate la standardele de siguranță impuse.

Îngăduiți-mi să spun mai întâi că împărtășim cu Parlamentul multe dintre opiniile exprimate în raportul său. Suntem de acord că statele membre trebuie să prezinte planuri detaliate de dezafectare, precum și o planificare financiară solidă pe termen lung. De asemenea, credem că este esențial ca fondurile, în cea mai mare parte a lor, să fie alocate activităților de dezafectare, iar Comisia să aibă un rol important de jucat pentru a garanta o monitorizare strictă a utilizării fondurilor.

Comisia crede într-o aplicare strictă a principiului „poluatorul plătește”, de aceea, împărtășim opinia Parlamentului potrivit căreia este de datoria operatorilor centralelor nucleare să se asigure că sunt deja alocate, în perioada de funcționare a centralelor, resurse financiare pentru dezafectare. Dezafectarea trebuie să se realizeze în condiții cât mai sigure cu putință, iar pentru aceasta, o gestionare corectă, transparentă și controlată a fondurilor este crucială.

De asemenea, trebuie remarcat totuși că raportul se axează pe eficiența și eficacitatea finanțării UE în domeniul dezafectării. Comisia a constatat cu satisfacție, în diferite părți ale raportului, că există o recunoaștere deplină a faptului că principalul obiectiv al finanțării UE a fost, cu precădere și înainte de toate, acela de a garanta că unitățile de reactoare sunt și rămân închise din motive de siguranță nucleară. Considerăm că îndeplinirea acestui obiectiv este un element esențial care trebuie luat în considerare în momentul evaluării eficienței și eficacității finanțării UE.

Comisia consideră important să clarifice că sprijinul UE nu a avut niciodată drept scop să acopere costul total al dezafectărilor și nici să compenseze toate consecințele economice. Sprijinul UE a urmărit pur și simplu să contribuie la compensarea costurilor doar în fazele incipiente ale închiderii.

De asemenea, Comisia subliniază că statul membru poartă răspunderea deplină pentru dezafectarea instalațiilor sale nucleare. O planificare detaliată pe termen lung este responsabilitatea statelor membre, care răspund și pentru stabilirea unor calendare precise și a costurilor estimative pentru finalizarea procesului de dezafectare.

Aș dori să mulțumesc raportorului și Parlamentului pentru această dezbatere oportună cu privire la un subiect care, în contextul accidentului de la Fukushima, devine cu atât mai pertinent. Dezafectarea în siguranță și în totalitate este un element esențial al securității nucleare, pentru care țintim la cele mai înalte standarde. Raportul Parlamentului reprezintă o contribuție valoroasă la discuția pe care Comisia o va avea cu cele trei state membre vizate, în scopul stabilirii unui eventual sprijin financiar comunitar după 2013.

  Președintă. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc marți, 5 aprilie 2011.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Georgios Stavrakakis (S&D) , în scris. – (EL) Amenințarea nucleară, ca una dintre consecințele cutremurului devastator din Japonia și ale tsunami-ului care a urmat, face ca dezbaterea asupra raportului elaborat de Comisia pentru control bugetar să fie de mare actualitate. În același timp însă, raportul subliniază faptul că UE desfășoară acțiuni de monitorizare și acordă sprijin concret, sub formă de ajutor financiar, la eforturile necesare de dezafectare a centralelor nucleare. Aceste eforturi au drept scop să garanteze că centralele nucleare funcționează corespunzător și în siguranță, pentru a nu mai asista vreodată la un alt Cernobîl sau Fukushima și, în același timp, să abordeze impactul închiderii și dezafectării centralelor prin acoperirea consumului de energie în țările în care acestea funcționează. Toate aceste eforturi, însoțite de un sprijin financiar considerabil în Lituania, Slovacia și Bulgaria, ilustrează cât de în serios ia Uniunea Europeană chestiunea siguranței nucleare. Este un program atent conceput, care a debutat în 1999. Scopul acestui sprijin financiar este de a contribui la îmbunătățirea calității mediului și la modernizarea proceselor de producție, transmisie și distribuție a energiei, precum și la consolidarea securității aprovizionării cu energie. Evaluarea rentabilității resurselor puse la dispoziție și respectarea gestionării eficiente și transparente a acestora sunt factori care vor garata atingerea obiectivului.

  Csanád Szegedi (NI), în scris. – (HU) Catastrofa naturală din Japonia și dezastrul nuclear care a urmat au atras atenția asupra importanței subiectului. Efectele dezastrului, ca și în cazul Cernobîl, ar putea să dureze mai multe decenii și să fie o moștenire tristă și nedorită pentru generațiile viitoare. Acest caz a demonstrat totodată că risipa de energie trebuie redusă și că trebuie să se pună treptat accentul pe energia regenerabilă. Raportul de astăzi critică pe alocuri finanțarea închiderii unor centrale nucleare în noile state membre sub aspectul transparenței și al execuției fondurilor. Pe lângă închiderea centralelor menționate în raport, consider că este extrem de important să se efectueze inspecții la toate centralele nucleare europene și, dacă va fi nevoie, să se crească nivelul de siguranță a acestora pentru a preveni o catastrofă similară în viitor. Și din acest motiv, solicit colegilor mei deputați să discute propunerea de rezoluție prezentată de mine și de colegul mei deputat din Austria în interesul siguranței energiei nucleare în regiunea Dunării, ca parte și în cadrul cooperării europene comune.