Stenograma dezbaterilor

Marţi, 5 aprilie 2011 - Strasbourg

12. Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene - Lupta împotriva fraudei (dezbatere)

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul (Α7-0050/2011) elaborat de domnul Cătălin Sorin Ivan, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la protecția intereselor financiare ale Comunităților – Lupta împotriva fraudei – Raportul anual 2009 [COM(2010)0382 - 2010/2247(INI)].

  Cătălin Sorin Ivan, raportor. − Acest raport privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene se bazează pe raportul Comisiei făcut în temeiul articolului 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În acest articol se vorbește foarte clar despre lupta împotriva fraudei, în timp ce în raportul Comisiei nu este foarte clar ce proporție dintre neregularități sunt fraude și ce proporție sunt simple erori.

Este foarte important să definim foarte clar ceea ce este fraudă pentru că acolo vorbim de un comportament contravențional voluntar, vorbim de corupție în adevăratul sens al cuvântului, în timp ce erorile sunt greșeli neintenționate. Dacă putem accepta o toleranță față de erori, nu putem accepta în niciun caz toleranță în ceea ce privește frauda. Pentru fraudă, toleranța trebuie să fie zero atunci când vorbim de fondurile europene și de bugetul Uniunii Europene.

O altă problemă foarte importantă este aceea legată de colectarea datelor și a informațiilor. Trebuie să discutăm foarte serios despre modul în care statele membre comunică Uniunii Europene, mai precis Comisiei Europene, informații legate de modul în care sunt utilizate fondurile europene. Sunt de părere că declarațiile naționale de management vor avea un conținut calitativ superior atunci când vor veni la pachet cu o responsabilitate politică la nivel național mult mai mare. Cer încă o dată Comisiei ca aceste declarații naționale de management să fie semnate de ministrul de resort sau de un ministru din guvernul național.

În altă ordine de idei, 16,7 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene reprezintă resursele proprii și, în principal, venituri din taxele vamale. 70 % din importuri trec prin așa-numita procedură simplificată. Am să citez aici din Raportul special nr. 1/2010 al Curții de Conturi, care evidențiază următoarele: „controlul efectuat asupra acestor proceduri simplificate este foarte scăzut, iar numărul de erori identificate de Curte este alarmant.” Este foarte important ca, în acest caz, Comisia să evalueze impactul financiar al acestor nereguli.

Vreau să felicit OLAF-ul pentru operațiunea Diablo II, care vizează nu numai protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene dar, în același timp, vizează și lupta împotriva produselor contrafăcute. Dincolo de prejudiciul pe care aceste produse contrafăcute îl aduc cadrului fiscal și bugetului Uniunii Europene, vorbim de siguranța cetățenilor europeni, vorbim de efecte negative în economia Uniunii Europene.

Am să mă refer în continuare la cheltuieli și am să vorbesc, pe de o parte, despre utilizarea fondurilor europene și, pe de altă parte, despre recuperarea fondurilor alocate nejustificat. Dacă vorbim de utilizarea fondurilor europene, aici vorbim obligatoriu despre Sistemul integrat de administrare și control al fondurilor europene, un sistem foarte bun dar care, odată pus în aplicare, întâmpină dificultăți foarte mari, pentru că se bazează pe baze de date incorecte și suferă, de asemenea, din cauza identificării parcelelor de utilizare.

De asemenea, dacă vorbim despre recuperarea findurilor europene, pot să spun doar atât, că este îngrijorător faptul că 42 % din fondurile pe agricultură sunt recuperate și doar 50 % din fondurile de coeziune. Sunt cifre foarte îngrijorătoare și trebuie să fim foarte atenți în ceea ce privește recuperarea fondurilor.

  Algirdas Šemeta, membru al Comisiei. − Doamnă președintă, aș dori să îi mulțumesc raportorului, domnul Ivan, pentru raportul său constructiv. Îmi voi concentra remarcile asupra șase elemente din acesta.

În primul rând, chestiunea informațiilor oferite în raport referitor la protecția intereselor financiare. Raportul din 2009 include deja noi informații detaliate privind nivelurile de fraudă și de nereguli și indică rata de fraudă suspectată pe stat membru pentru programele de coeziune 2000-2006. Oricând este loc de mai bine și voi ține seama de sugestiile dvs..

În al doilea rând, referitor la problema Convenției privind protecția intereselor financiare, pregătesc o comunicare pentru luna mai anul viitor, împreună cu vicepreședinta Reding. Aceasta va prezenta o strategie pentru protecția banilor publici ai UE împotriva tuturor formelor de comportament ilegal, inclusiv frauda și va analiza procedurile, dreptul penal relevant și cadrul instituțional.

În al treilea rând, întorcându-ne la resursele proprii, în 2010, Comisia a început să viziteze toate statele membre pentru a examina procedurile vamale de import simplificate. Aceasta va raporta Parlamentului de îndată ce va aduna suficiente informații pentru o analiză consistentă a aplicării și performanței acestora.

În al patrulea rând, referitor la contrabanda cu țigări, au fost încheiate acorduri cu patru producători de tutun până acum. Vom continua să facem presiuni pentru un protocol privind eliminarea comercializării ilegale de produse de tutun în temeiul Convenției OMC privind controlul tutunului.

Referitor la al cincilea aspect, sunt în totalitate de acord că eșecurile aplicării normelor privind achizițiile publice sunt o sursă importantă de erori și de fraudă. Comisia aplică cu rigurozitate corecții financiare cu rate de până la 100 % din finanțarea alocată, în funcție de gravitatea neregulilor. Propunem simplificarea și clarificarea până în 2012 a directivelor UE privind achizițiile, în conformitate cu cartea verde publicată la începutul acestui an.

În sfârșit, împărtășesc părerea că recuperarea fondurilor plătite necuvenit este un element esențial al protecției intereselor financiare ale UE. Comisia utilizează în mod extensiv întreruperea și suspendarea plăților pentru programele de coeziune multianuale, evitând plățile către statele membre în care sistemele de gestionare și de control sunt considerate ineficiente. În 2010 au fost întrerupte preventiv plăți în valoare de peste 2,4 miliarde de euro din fondurile regionale și sociale. Comisia va continua să impulsioneze statele membre către gestionarea mai eficientă a recuperării de la beneficiarii finali.

Situația se ameliorează. În sectorul agricol de exemplu, rata de recuperare de la sfârșitul lui 2010 a urcat la 53 % pentru cazurile noi din 2007, în comparație cu 10 % pentru cazurile de dinainte de 2006. Permiteți-mi să subliniez totuși că, în cazul programelor multianuale, imaginea completă este vizibilă numai după închiderea programelor, după ce toate neregulile au fost remediate în mod satisfăcător de către statele membre.

Pentru a încheia, Comisia se va strădui să urmărească în mod activ acțiunile propuse de Parlament. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

  Monica Luisa Macovei, în numele Grupului PPE. – Doamnă președintă, consider că trebuie să vorbim despre ceea ce trebuie să corectăm, așadar mă voi referi la subiectele esențiale. Primul dintre acestea este faptul că raportul Comisiei nu a oferit informații privind nivelul estimat al neregulilor și al fraudei în fiecare stat membru. Prin urmare, nu avem o imagine clară a problemei la nivelul statului membru. În plus, Comisia a tratat pe larg neregulile, dar nu a putut să analizeze în detaliu frauda. Ne așteptăm ca acest lucru să se schimbe în raportul pentru anul viitor.

Al doilea subiect se referă la achizițiile publice care, după cum știm cu toții, este domeniul cu cel mai ridicat risc de fraudă și de corupție. Ceea ce solicităm în acest raport este ca Comisia să se concentreze asupra reglementării achizițiilor publice: să aplice sisteme de achiziții uniforme; să definească și să aplice condiții clare pentru participarea la achizițiile publice; să aplice criteriile pentru procesul decizional privind achizițiile publice și să aducă transparență acestor decizii; și, de asemenea, să revizuiască deciziile privind achizițiile publice și să asigure transparența și răspunderea în finanțele publice. Solicităm Comisiei și Consiliului să finalizeze adoptarea reformei privind achizițiile publice și să se consulte cu noi în această privință.

Cel de al treilea subiect se referă la transparența finanțării beneficiarilor. Există o pagină pe site-ul Comisiei unde putem vedea câțiva dintre beneficiarii fondurilor europene din statele membre. Totuși, trebuie să îmbunătățim cu mult acest aspect. Avem nevoie de o transparență unică. Avem nevoie de un singur site care să publice toți beneficiarii fondurilor UE în baza unor categorii standard de informații care să fie furnizate de toate statele membre în cel puțin o limbă de lucru a Uniunii. Altfel ne vom pierde într-o mulțime de informații diverse care nu reușesc să ofere nicio imagine globală și nu pot oferi transparență.

După cum a spus domnul comisar, există mereu loc de mai bine și sper să văd îmbunătățiri în domeniile pe care le-am menționat.

  Jens Geier, în numele Grupului S&D. – (DE) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, domnule comisar Šemeta, știm că 80 % din bugetul UE este administrat printr-un acord de gestiune repartizată, ceea ce înseamnă că banii sunt administrați și cheltuiți în statele membre și exact acela este locul în care apar erorile, neregulile și frauda.

Raportul anual referitor la protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene seamănă puțin cu o listă a păcatelor statelor membre și de aceea aș dori să mulțumesc domnului Cătălin Sorin și raportorilor alternativi din celelalte grupuri pentru munca grea depusă. Am descoperit că raportul Comisiei privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene conține o propoziție remarcabilă – la pagina 11 a versiunii germane. Acesta menționează: „Pentru programele obiectivului 2, este posibil ca ratele foarte ridicate ale neregulilor din Regatul Unit și Țările de Jos, care beneficiază în principal de acest tip de programe, să fi influențat rata globală.”

Regatul Unit și Țările de Jos sunt două dintre țările care au propus reducerea bugetului european. Din poziția mea nu pot decât să le solicit să se asigure că banii contribuabililor europeni sunt cheltuiți corect și să combată nivelul de nereguli din țările lor. Aș fi foarte interesat să aud dacă nu mai aveți altceva de adăugat în acest context, domnule comisar.

  Bart Staes, în numele Grupului Verts/ALE. – (NL) Raportarea fraudei și a neregulilor este foarte importantă pentru legiuitor, întrucât ne oferă o perspectivă din interior asupra modului în care sunt cheltuite resursele. Aceasta ne oferă o perspectivă din interior asupra lucrurilor care poate nu funcționează bine. Ne oferă o perspectivă asupra lucrurilor care pot fi îmbunătățite. În acel context, acest raport este într-adevăr foarte important.

Cred că, în urma dezbaterii din comisia antifraudă a Parlamentului, putem susține următoarele concluzii.

În primul rând, rapoartele trebuie să fie mai precise. Acestea trebuie să ofere o perspectivă reală asupra extinderii actuale a neregulii și a fraudei.

În al doilea rând, statele membre trebuie să își îmbunătățească modul de raportare. Acesta este sub nivelul optim în prezent și folosesc acest termen în deplină cunoștință de cauză. Prin urmare, trebuie să exercităm presiune asupra statelor membre pentru a îmbunătăți acest aspect, aplicând sancțiuni dacă este necesar.

În al treilea rând, resursele care sunt cheltuite în mod necuvenit trebuie să fie într-adevăr recuperate iar Comisia trebuie să facă pașii necesari pentru a asigura acest lucru. Ar trebui să discutăm acest aspect și atunci când vom vorbi despre acordarea descărcării luna viitoare la Strasbourg. Italia este un copil problemă în această privință.

În al patrulea rând, trebuie să monitorizăm mai bine notificarea obligatorie a neregulilor de către statele membre. Lipsa de raporturi din partea Spaniei și Franței este deosebit de stranie în această privință.

Sunt raportorul permanent pentru resurse proprii și, ca atare, aș dori, de asemenea, să transmit un cuvânt de mulțumire și felicitări Comisiei și, mai presus de toate, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și unității sale de luptă împotriva fraudei cu țigări și tutun, ale cărei rezultate sunt destul de uluitoare și foarte impresionante. Se spune că operațiunea Diabolo II a fost o operațiune de colaborare desăvârșită și că acordurile la care s-a ajuns cu societățile British American Tobacco și Imperial Tobacco au fost la fel de remarcabile. Acest lucru ne va aduce 500 de milioane de euro.

Mai este totuși ceva – este important ca acești bani să nu dispară pur și simplu în carnetele de cecuri naționale ale statelor membre. Acești bani trebuie să fie utilizați cu adevărat – de către Comisie, da, dar în principal de statele membre – pentru a întări măsurile antifraudă din statele membre. Acesta este un aspect cu adevărat foarte important. Banii care rezultă în urma acestui acord trebuie utilizați în lupta împotriva fraudei.

  Andrea Češková, în numele Grupului ECR. – (CS) Doamnă președintă, salut acest raport, care se străduiește să obțină mai multă transparență în lupta împotriva corupției și care merită sprijinit. În toamna anului trecut, la prezentarea de la Curtea de Conturi Europeană, discutam deja responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește monitorizarea alocării globale de fonduri UE.

În opinia mea, este corect și corespunzător ca fiecare stat membru să protejeze interesele financiare ale UE prin asigurarea unor controale fiabile la nivel național pentru detectarea neregulilor și a fraudei. În legătură cu acest lucru, există și nevoia ca statele membre și Comisia să coopereze în furnizarea unor informații cuprinzătoare și fiabile. Declarația obligatorie a unui raport la nivel național trebuie verificată corespunzător de către organismul național de monitorizare. Convenția privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene este cu siguranță un instrument de sprijin adecvat.

Cu toate acestea, Republica Cehă, care este menționată în raport, încă nu a ratificat Convenția, deoarece aceasta prevede introducerea răspunderii penale a entităților juridice. Legea Republicii Cehe se bazează în mod tradițional doar pe răspunderea penală a persoanelor juridice. Chestiunea este acum în dezbatere totuși în Parlamentul Cehiei.

  Marta Andreasen, în numele Grupului EFD. – Doamnă președintă, UE are tendința de a considera eroare ceea ce este în multe cazuri fraudă și corupție. Mai rău, Comisia a decis să treacă de la toleranță zero la risc admisibil. Pentru a adăuga insulta la aceste prejudicii, dezvăluirile recente referitoare la deputații în acest Parlament care au acceptat să modifice sau să scrie legislații în schimbul unor plăți deteriorează și mai mult credibilitatea acestui Parlament, în special eforturile acestuia de a combate frauda și corupția.

Doar doi dintre cei patru ale căror nume au fost dezvăluite au demisionat efectiv. Dorește Parlamentul să revizuiască legislația asupra căreia au lucrat acești patru deputați? Un deputat a mers atât de departe încât a pus la îndoială competența OLAF de a ancheta aceste situații, declarând – în mod incredibil – că în unele țări aceste acțiuni nu ar fi considerate ilegale și nici măcar nu ar fi anchetate.

Acest raport ar trebui să determine guvernul Marii Britanii să oprească toate plățile către UE până când frauda – pentru a-i folosi numele adevărat – este remediată corespunzător de către acest Parlament.

  Csanád Szegedi (NI). – (HU) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, în timpul pe care îl am la dispoziție aș dori în primul rând să vorbesc despre frauda politică și despre corupția politică. Regret foarte mult faptul că doar tratăm acest raport într-un moment în care trei deputați în Parlamentul European au fost prinși și sunt suspectați de corupție pe motive întemeiate. Nici nu vreau să mă gândesc că deputații prinși în capcană nu sunt decât vârful aisbergului aici în Parlamentul European. Adică, potrivit unor calcule, în jur de 50 % din propunerile și achizițiile publice ale Uniunii Europene, care au fost menționate adesea aici, sunt delapidate, fraudate și pierdute în corupție și ajung în buzunarele anumitor politicieni. Ei bine, acest lucru este intolerabil.

Mai mult, simplul aspect financiar al acestui fapt este secundar, deoarece societatea se îndepărtează de politică. Dacă oamenii se îndepărtează de politică, se va instala o atmosferă de resemnare în care nu se vor putea împiedica închiderea școlilor, creșterea prețurilor la alimente și pierderea locurilor de muncă. De aceea, Parlamentul European trebuie să dea un exemplu și trebuie să renunțăm la privilegiul imunității noastre la procesul judiciar. Mai mult, Jobbik recomandă ca sentințele să se dubleze pentru politicieni. Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

  Ingeborg Gräßle (PPE). – (DE) Doamnă președintă, domnule Šemeta, doamnelor și domnilor, Raportul Comisiei referitor la protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene – Lupta împotriva fraudei – Raportul anual 2009 introduce câteva dispoziții noi. În primul rând, Comisia încearcă să stabilească nivelul de răspândire al neregulilor și al fraudei. Din păcate, raportul face și încercări evidente de a utiliza statisticile pentru a atenua problema neregulilor și a fraudelor de fiecare dată. Domnule comisar, nu am fost deloc încântată să citesc acest lucru.

Raportul oferă și noutăți mai importante precum punerea în aplicare a sistemului de raportare pentru a remedia neregulile, cunoscut sub numele de IMS. Acum pot fi introduse date de la 800 de birouri din toată Europa, în loc de 50 de birouri ca înainte. În consecință, cuantumul neregulilor în sectorul agriculturii a crescut cu 43 % și în domeniul fondurilor structurale cu 23 %, în timp ce cifra totală în domeniul fondurilor structurale a crescut de fapt cu 109 %.

Acest sistem mai are nevoie de îmbunătățiri. Este dureros când vedem că Comisia încă dă dovadă de multă răbdare cu privire la punerea în aplicare în statele membre, care se realizează în continuare cu viteza melcului. Acest lucru este evident și în raport. De aici apelul nostru pentru aplicarea deplină a IMS. Vom avea date credibile numai atunci când sistemul va fi inițiat și va funcționa corect, permițându-ne să combatem neregulile de contingent și frauda.

Suntem foarte nemulțumiți de situația din Italia. Această țară este cu mult înaintea celorlalți când vine vorba de fraudă. Au fost evaluate conturile UE până în 2004 și 60 % din cazurile suspectate de fraudă au fost atribuite Italiei. Din acest motiv, ar fi rezonabil să ajutăm această țară cu un plan de acțiune și o serie de măsuri speciale.

Aș dori să prezint sincerele mele mulțumiri OLAF-ului și personalului său pentru activitatea importantă realizată. Aveți susținerea noastră și de aceea solicităm un sprijin mai mare din partea Comisiei pentru Oficiul European de Luptă Antifraudă. De ce apar probleme în accesarea bazelor de date dacă Comisia susține că sprijină activitatea OLAF și consideră că acesta este la fel de important pe cât îl considerăm și noi? Domnule comisar, am fi recunoscători să auzim niște răspunsuri și să primim reparațiile corespunzătoare în legislația introdusă de Comisie.

  Monika Flašíková Beňová (S&D). – (SK) Doamnă președintă, aș dori să îmi exprim sprijinul pentru raportor în contextul acestor critici complet justificate la adresa raportului anual al Comisiei. Comisia s-a concentrat doar formal asupra celor referitor la care a fost notificată de statele membre.

Domnule comisar, ar trebui să căutați mai în profunzime, cu ajutorul organismelor specializate. Trebuie pur și simplu să depuneți un efort mai mare și trebuie să încercați să aplicați ultimele metodologii pentru măsurarea extinderii neregulilor și a fraudei. Dacă am fi continuat cu metodologia prezentată în raportul anual al Comisiei pentru 2009, am fi avut doar estimări ale numeroaselor elemente suspecte. De exemplu, unele state mari care primesc un nivel ridicat de finanțare raportează un nivel de nereguli și de fraudă foarte scăzut. Chiar este situația din aceste state atât de pozitivă sau metodologia națională pentru identificarea acestor devieri este pur și simplu înceată în vreun fel?

Sunt complet de acord cu raportorul că Comisia depune eforturi disproporționat de intense pentru a ne convinge pe noi, cei din Parlament, de necesitatea de a introduce un risc admisibil de eroare, în loc să încerce să convingă statele membre de necesitatea unor declarații naționale de gestiune obligatorii.

  Janusz Wojciechowski (ECR). – (PL) Doamnă președintă, sunt de acord cu raportorul că nu ar trebui să confundăm frauda cu erorile accidentale, deoarece acest lucru înseamnă că erorile accidentale distrag atenția de la problemele cele mai serioase. Sunt de acord și cu criticile la adresa raportului Comisiei, care este prea vag și care conține prea puține informații cu privire la exemple precise de fraudă și abuz. Dezbaterea noastră referitoare la această chestiune ar fi mult mai la obiect dacă am avea informații mai specifice.

Combatem corupția. Ar trebui să începem prin a combate corupția noi înșine și, atunci când adoptăm diferitele texte juridice în acest Parlament, ar trebui să ne asigurăm că acestea sunt mereu transparente, că există criterii clare pentru luarea deciziilor și că se evită conflictele de interese, pentru a asigura transparența maximă a cheltuielilor UE și să asigurăm efectuarea de verificări sistematice și continue. Acestea sunt instrumentele de bază pe care ar trebui să le folosim pentru a combate corupția.

  Lucas Hartong (NI). – (NL) Doamnă președintă, sunt încântat de acest raport. Motivul pentru acest fapt este destul de trist totuși, întrucât constă în observația că se comit multe fraude în Uniunea Europeană.

Citez: Comisia nu are în vedere frauda în detaliu și tratează neregulile foarte pe larg. Sume mari din fondurile UE sunt cheltuite în mod necuvenit. Există o creștere disproporționată a neregulilor în Polonia, România și Bulgaria. Spania și Italia sunt responsabile pentru cele mai numeroase cazuri de nereguli. În ultimii ani, numai 10 % din recuperările legitime au fost recuperate efectiv. În sfârșit, Bulgaria comite cele mai multe fraude cu privire la Programul special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală (SAPARD).

Acestea au fost numai câteva dintre realitățile prezentate în raport. Este bine că acestea au fost menționate, dar ce va face de fapt Uniunea Europeană în această privință? Cât timp va mai fi tolerată frauda și cât timp vor mai plăti cetățenii prețul pentru aceasta?

[Vorbitorul a fost de acord să răspundă la o întrebare în temeiul procedurii cartonașului albastru (articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)]

  Bart Staes (Verts/ALE). – (NL) Doamnă președintă, am ascultat cu atenție discursul dvs., domnule Hartong, dar l-am ascultat și pe domnul Geier, care la un moment dat a spus că doi cotizanți neți, Regatul Unit și Țările de Jos au, de asemenea, nereguli grave. După ce ați condamnat un grup întreg de state membre, ce veți face dvs. în țara proprie pentru a vă asigura că Țările de Jos nu ajung în această situație?

  Lucas Hartong (NI). – (NL) Doamnă președintă, îi mulțumesc domnului Staes pentru întrebare. Dacă ați fi citit raportul cu mare atenție, ați fi putut, de asemenea, să observați realitățile: și anume că Țările de Jos – nu pot vorbi pentru Regatul Unit, dar vorbesc acum în numele Țărilor de Jos – este una dintre acele țări cu cel mai scăzut procentaj de fraudă și se subliniază în același timp și că, acolo unde apare frauda, aceasta trebuie tratată foarte sever. Dați-mi voie să mă exprim clar – sunt un mare susținător al acestui fapt.

  Erminia Mazzoni (PPE). – (IT) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, admir activitatea întreprinsă de raportor, domnul Ivan. Trebuie să spun că, din păcate, acest raport dezvăluie o anumită lipsă de atenție din partea Comisiei în activitățile sale cu Parlamentul, care a semnalat chiar și anul trecut Comisiei câteva măsuri specifice care să fie luate ca răspuns la acest scop pe care ni l-am propus, de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene și interesele contribuabililor în combaterea fraudei și în lupta împotriva ilegalității.

De fapt, după cum a clarificat foarte bine domnul Ivan, preocupările privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene nu s-au diminuat, iar procentajele neregulilor și incidența fraudei suspectate sunt încă foarte ridicate. Prin urmare, dacă obiectivul controalelor noastre este de a asigura recuperarea resurselor, suntem nevoiți să ne admitem înfrânți având în vedere cifrele care ne-au fost raportate.

După cum am declarat deja în raportul prezentat anul trecut, Comisia ar trebui să își asume responsabilitatea pentru intervenția în cazurile deosebit de îngrijorătoare, pe care aș dori să le grupez în trei categorii, după cum au spus și colegii mei deputați înaintea mea. În primă instanță, statele membre trebuie să își asume responsabilitatea în special prin lucrul asupra mecanismelor de detectare și de raportare. În al doilea rând, asupra clarității regulamentelor. Este esențial să ajungem la o definiție clară și unică pentru fraudă, neregulă și eroare. În sfârșit, transparența, care înseamnă nu numai ținerea unor evidențe fiabile privind detectarea din care să se tragă concluziile, ci și continuarea prin publicarea acestor date pe un site, care se confruntă în schimb cu o oarecare încetinire.

Referitor la primul aspect, în special cel privind acordarea de mai multă responsabilitate statelor membre, aș dori să atrag atenția și asupra faptului că armonizarea între sistemele naționale creează diferențe semnificative în ceea ce privește timpul necesar pentru verificarea cazurilor de fraudă și de nereguli.

Italia a fost adesea adusă în discuție în legătură cu acest subiect. Italia este menționată și în documentul domnului Ivan. Avem cu siguranță perioade de verificare insuportabil de lungi și încercăm să lucrăm la timpul pe care le implică justiția penală. Cu toate acestea, trebuie să spun că, în lipsa unui criteriu uniform pentru definirea fraudei și a neregulilor, este clar că, în statele precum Italia, timpul acordat pentru recuperarea pierderilor va părea excesiv de lung.

  Edit Herczog (S&D). – (HU) Doamnă președintă, și eu, la rândul meu, aș dori să îl felicit pe raportor. Cred că activitatea întreprinsă de Parlament, de Curtea de Conturi și de autoritățile naționale de audit ale țărilor și ale statelor membre este foarte importantă. Este extrem de important să ne facem treaba în mod transparent și, dacă este posibil, în mod impecabil. Desigur, cel mai important însoțitor al credibilității Parlamentului este ca noi înșine să fim ireproșabili. În ceea ce îl privește, Parlamentul trebuie cu siguranță să introducă regulamente pentru sine care să fie mai bune și mai eficiente decât în prezent. În același timp, aș dori să subliniez că este foarte important să distingem între nereguli și fraudă deoarece neregula nu este același lucru cu frauda. Cei care comit fraude trebuie pedepsiți. În cazul neregulilor trebuie aplicată o altă metodă. Scopul trebuie să fie ca toate organizațiile din toate statele membre care realizează cheltuieli să cunoască în mod precis regulile pentru a asigura că se comit cât mai puține greșeli posibil. Nu este nicio coincidență faptul că vedem că în statele membre noi, acolo unde dezbaterea a început acum și au început să se utilizeze fondurile, lipsa de experiență este unul dintre factorii contribuabili.

  Mairead McGuinness (PPE). - Doamnă președintă, permiteți-mi să îl felicit pe raportor și de fapt și pe raportoarea sa alternativă, colega mea Monica Macovei, pentru activitatea lor cu privire la acest raport. Acesta este unul important, deoarece contribuabilii vor să știe că banii lor sunt cheltuiți în mod cuvenit.

Este important de subliniat, după cum a făcut și ultimul vorbitor, diferența dintre nereguli și fraudă. Pentru public, frauda este realizată cu o intenție criminală, dar multe persoane fac greșeli care ar putea fi clasificate ca erori sau pot comite încălcări majore sau minore ale normelor Uniunii Europene și acestea nu pot fi puse toate la un loc. Există o diferență foarte netă.

În ceea ce privește agricultura, care a fost menționată de câțiva colegi, este important să avem transparență deplină a plăților în sectorul agricol. Au fost făcute progrese imense în acest domeniu. Dar este important ca, pe măsură ce avansăm către reformarea politicii agricole comune, să continuăm să facem acele îmbunătățiri. Mă refer, în special, la punctul 24, care vorbește despre sistemele de control. Știu că, în statul membru pe care îl reprezint, agricultorii obțin hărți noi și trebuie să le prezinte din nou. Se acordă foarte multă răbdare și atenție acestei chestiuni și pe bună dreptate.

Voi încheia prin a spune că indivizii sunt uneori prinși de sistem, în timp ce actorii importanți și alții care ar putea fi mai vinovați de o fraudă este mai puțin probabil să fie prinși. Acesta este un lucru pe care trebuie să îl conștientizăm. Să nu terorizăm persoana individuală.

  Zigmantas Balčytis (S&D). - (LT) Doamnă președintă, aș dori să îi mulțumesc colegului meu Cătălin Ivan pentru activitatea sa excelentă în pregătirea acestui raport important. Banii contribuabililor Uniunii Europene trebuie să fie utilizați în mod adecvat și eficient. În acest scop, este necesar să ne asigurăm că statele membre au mecanisme de control eficiente și o capacitate adecvată de detectare a fraudei. Este important să se furnizeze Comisiei și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) date de înaltă calitate, precise, fiabile și comparabile referitoare la nereguli și la fraudă. Rata actuală de recuperare este foarte scăzută și inadmisibilă. Prin urmare, este necesar să luăm măsuri pentru a recupera toți banii Uniunii Europene care au fost utilizați în mod necuvenit. În această luptă este esențial ca statele membre și Consiliul să acorde atenția necesară faptelor prezentate în raportul Parlamentului și în rapoartele anuale ale Comisiei privind protecția intereselor și ca OLAF să fie capabil să facă toate demersurile necesare pentru întărirea măsurilor de luptă împotriva fraudei în acest domeniu.

  Iliana Ivanova (PPE). – (BG) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, din păcate, acest raport încă mai conține constatări îngrijorătoare referitoare la proporția ridicată de resurse care au fost cheltuite în mod necuvenit și la acțiunea insuficient de promptă luată pentru a le recupera. Cu toate acestea, nici datele Comisiei Europene nu sunt complet adecvate pentru a stabili măsurile care trebuie utilizate pentru a disciplina statele membre cu ratele cele mai ridicate de nereguli și fraudă.

Majoritatea colegilor deputați au menționat deja diferența dintre fraudă și nereguli, care nu este clar evidențiată, deoarece raportul nu reușește să trateze în detaliu frauda, care este o acțiune greșită făcută intenționat, adoptând o abordare foarte generală a neregulilor, care nu ne oferă ocazia să facem nicio recomandare efectivă cu privire la această chestiune.

Sunt încântată de concluzia Comisiei conform căreia nivelul de respectare a obligativității de raportare în sectorul agricol a ajuns deja la 95 %. Totuși, în același timp, consider că ratele scăzute și zero pentru fraudă și nereguli din anumite state membre sunt suspecte, ceea ce ar putea însemna că sistemele de control și de detectare a fraudei nu funcționează corespunzător.

Cred că verificarea cheltuielii fondurilor europene s-ar îmbunătăți în mod considerabil dacă ar exista date și metode specifice de evaluare a sistemelor de gestionare și de control folosite în statele membre în care eficiența agențiilor naționale este evidentă. De aceea este complet plauzibil faptul că țările cu rată zero de nereguli au pur și simplu un sistem de control slab care nu este capabil să detecteze problemele, în timp ce țările cu agenții naționale eficiente pot descoperi mai multe fraude și mai multe nereguli, făcând astfel ca nivelurile acestora să fie considerabil mai mari.

Conform datelor de la Curtea de Conturi a Uniunii Europene, cel puțin 30 % dintre erori ar fi putut fi detectate și remediate de agențiile naționale înainte de confirmarea acestora la Comisia Europeană. Sper că toate statele membre vor depune mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți mecanismele de detectare și de remediere a erorilor.

Doresc să solicit Comisiei Europene să ia măsurile necesare pentru a garanta informații suficiente cu privire la sistemele de control și de gestionare folosite în statele membre, precum și măsuri adecvate pentru a înlătura cu promptitudine toate deficiențele detectate acolo unde se utilizează sistemele de control.

  Inés Ayala Sender (S&D). – (ES) Doamnă președintă, aș dori să îl felicit și eu pe colegul meu, domnul Ivan, pentru modul riguros în care a lucrat la un subiect atât de controversat și dificil precum detectarea fraudei și protecția intereselor financiare.

Aș dori să îi mulțumesc pentru interesul față de identificarea definițiilor fraudei deoarece, în general, suspiciunile de fraudă și neregulile sau erorile sunt adesea confundate, ducând la cifre care provoacă reacții fără a fi cu adevărat riguroase.

Aș dori să subliniez și interesul acestuia față de chestiunea termenelor limită. Mai precis, și întârzierile provocate de statele membre între detectare și raportare duc la situații dificile.

Ar trebui amintit și faptul că, în cele din urmă, cifrele finale apar după finalizarea unui ciclu și că, în prezent, ultimul ciclu complet care a fost finalizat a fost cel care s-a încheiat în 1999: în noul ciclu – 2000-2006 – am ajuns abia la sfârșitul lui 2004. Prin urmare, doar cifrele finale pentru acel ciclu pot fi luate în considerare.

Aș dori, desigur, să sprijin mijloacele Oficiului European de Luptă Antifraudă de detectare a fraudei în ceea ce privește țările din China și din Asia, în cadrul codului de etică.

  Andrea Cozzolino (S&D). – (IT) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, și eu aș dori să îi mulțumesc raportorului, domnul Ivan. Raportul enumeră inovările introduse în modificările sistemelor de control și de raportare. Și acestea scot în evidență o imagine foarte variată, mai ales în ceea ce privește modalitatea statelor membre de raportare a neregulilor și a fraudei.

Raportul subliniază în mod repetat nivelurile neobișnuit de scăzute de fraudă și de nereguli raportate de diferite țări cu privire la cheltuielile agricole, fondurile structurale și fondurile de preaderare. Aici trebuie să obținem niște clarificări privind statisticile prezentate. Contextul este complicat și mai mult de ineficiențele netratate privind recuperarea pierderilor.

Oricum, o cifră pare clară și confirmă o tendință de durată. Spre deosebire de evitarea impozitelor și de evaziune, lupta pentru legalitate și transparență privind cheltuirea resurselor europene nu poate conta încă pe colaborarea deplină a statelor membre și a guvernelor cu instituțiile europene.

Având în vedere acest fapt, se pare că solicitările pentru o reformă a normelor UE privind achizițiile publice și necesitatea a ceea ce aș numi o evidență publică europeană pentru beneficiarii fondurilor UE sunt justificate.

  Georgios Stavrakakis (S&D). – (EL) Doamnă președintă, și eu aș dori să îl felicit pe raportor pentru activitatea sa excepțională cu privire la Raportul anual privind protecția intereselor financiare ale Comunităților și lupta împotriva fraudei. Raportul tratează în detaliu toate domeniile în care statele membre aplică bugetul, precum agricultura, coeziunea, fondurile de preaderare și colectarea resurselor proprii ale UE prin taxele vamale.

Sunt complet de acord că trebuie să îmbunătățim supravegherea fondurilor de preaderare, având în vedere experiența din 2009 și că trebuie să monitorizăm constant activitatea OLAF, nu numai atunci când se dezbate raportul anual.

În sfârșit, aș dori să subliniez că raportul nostru furnizează constatări importante pe care le putem utiliza în dezbaterile care au început atât cu privire la revizuirea Regulamentului bugetar, cât și referitor la planificarea coeziunii politice post 2013.

  Ivailo Kalfin (S&D). – (BG) Doamnă președintă, aș dori să îl felicit pe raportor pentru activitatea sa extrem de grijulie cu privire la acest raport. Am demonstrat în mai multe rânduri că Parlamentul este o instituție care acordă o atenție deosebită modului în care sunt cheltuiți banii contribuabilului european.

Mulți colegi deputați au discutat această chestiune. Și eu aș dori să mă alătur celor care insistă asupra adoptării de către Comisie a unor norme mult mai clare pentru metodologia pe care o au în vedere statele membre, deoarece amestecarea conceptelor de „abuzuri”, „erori” și chiar „suspiciuni de abuz” care apare produce statistici care nu pot fi utilizate în luarea de decizii definitive în Parlament.

Sprijin și acele secțiuni ale raportului care încurajează Comisia să introducă norme mult mai clare pentru răspunderea națională pentru a include declarații naționale auditate în mod corespunzător de la statele membre. Acestea din urmă trebuie să adopte în mod automat măsuri pentru eradicarea deficiențelor.

  Elena Băsescu (PPE). - Criminalitatea economico-financiară trebuie redusă în fiecare stat membru. Sume mari din fondurile UE sunt cheltuite în alte scopuri, iar fraudele în domeniul recuperării TVA se înmulțesc. Am mai spus-o și o repet: o modalitate eficientă prin care poate fi eliminată corupția în sistemul achizițiilor publice este introducerea sistemului electronic de licitații.

În calitate de stat la granița UE, României îi revine o responsabilitate mărită în diminuarea impactului unor activități ilicite. În acest sens, autoritățile statului au întreprins în ultimele două luni ample acțiuni de eliminare a corupției din vămi.

Este necesară intensificarea cooperării și a schimburilor de experiență cu regiunea Balcanilor de Vest pentru a proteja mai eficient interesele financiare ale UE. Mă refer, de exemplu, la contrabanda cu țigări, ce îngreunează în mod direct și semnificativ bugetul european.

  Franz Obermayr (NI). – (DE) Doamnă președintă, erorile se fac din neglijență sau din ignoranță. Cu toate acestea, frauda nu este un lucru care se întâmplă pur și simplu, ci necesită un nivel ridicat de activitate penală. Cei care caută câștiguri financiare de la molohul Bruxelles făcând declarații false sunt considerați uneori niște Robin Hood ai vremurilor noastre, mai degrabă decât infractori. Cu toate acestea, acest lucru nu numai că dăunează UE, ci și folosește necuvenit banii plătiți de cetățenii noștri.

Trebuie să acordăm o competență nouă mecanismelor slabe în combaterea fraudei. Mă gândesc la penalități financiare substanțiale, precum și la excluderea din sistemele de subvenții ca urmare. La analiza finală, ceea ce avem nevoie este mai multă transparență și domenii de responsabilitate care acolo unde există motive de suspectare a fraudei și neglijenței. Nu putem permite instituțiilor, în special Parlamentului European și OLAF, să stea una în calea anchetelor celeilalte.

În sfârșit, câteva cuvinte despre principalele noastre bătăi de cap: politica de coeziune, ajutorul de preaderare și agențiile. Trebuie să ne regândim strategia aici și să luăm măsuri decisive pentru a institui ordinea.

  Markus Pieper (PPE). – (DE) Doamnă președintă, permiteți-mi să încep prin a spune că fraudarea subvențiilor și abuzul de ajutorul financiar sunt probleme care au fost într-un declin considerabil în ultimii ani. În ciuda progreselor făcute în materie de transparență și controale, percepția publică este în continuare critică. Această atitudine critică este justificată atunci când avem în vedere modul în care unele state membre au tratat plata unor granturi repartizate necorespunzător. Faptul că numai o fracțiune din acești bani au fost returnați bugetului european reprezintă o lovitură pentru toți contribuabilii.

Comisia trebuie să recupereze acești bani imediat. O soluție și mai bună ar fi plata unui nivel proporțional mai redus de subvenții statelor membre în cauză în următorul exercițiu financiar și continuarea în acest mod până când fondurile distribuite necorespunzător vor fi returnate la Bruxelles. Cu toate acestea, suntem la fel de stânjeniți atunci când se raportează foarte puține nereguli, conform principiului: dacă nu raportez nimic atunci nu trebuie să îmi fac griji pentru recuperare și banii vor rămâne în țara mea.

După cum se solicită în raport, și eu le cer Spaniei, Franței și altor țări să pună cărțile pe masă și solicit în același timp Comisiei să își consolideze și mai bine controalele.

  Algirdas Šemeta, membru al Comisiei. − Doamnă președintă, aș dori să îi mulțumesc încă o dată domnului Ivan pentru un raport bun și foarte constructiv și tuturor deputaților pentru contribuțiile făcute pe durata acestei dezbateri, care vor fi cu siguranță luate în considerare de Comisie la pregătirea raportului pentru 2010.

Comisia va îmbunătăți și mai mult formatul și conținutul raportului anual referitor la articolul 325 privind protecția intereselor financiare și va ține seama de sugestiile care au fost făcute pe durata dezbaterii. După cum am menționat, am îmbunătățit deja statisticile, dar încă este desigur loc de mai bine.

Solicităm statelor membre să prezinte mai multe informații și, de asemenea, să facă mai bine distincția între fraudă și nereguli pentru a putea prezenta informații clare atât referitor la fraudă, cât și la nereguli.

Sunt complet de acord cu doamna Grässle că putem aduce îmbunătățiri la neregulile sistemului de gestionare și lucrăm foarte serios la acest aspect. A fost ridicată și problema transparenței beneficiarilor. Îmbunătățim acest lucru și ideile prezentate aici au fost analizate și de Comisie.

Și Comisia este de părere că, deși au fost luate măsuri de către statele membre pentru a face mai eficiente sistemele de control în lupta împotriva fraudei și corupției, încă mai este loc de alte îmbunătățiri. În ceea ce privește remarcile făcute de domnul Geier: frauda nu are frontiere naționale specifice. Nu este numai o problemă a câtorva state membre sau a statelor membre noi, ci și a statelor membre pe care le-ați menționat în intervenția dvs..

Desigur, trebuie să tratăm această chestiune cu seriozitate în toată Uniunea Europeană și intenția mea este de a îmbunătăți cu adevărat conținutul raportului pentru 2010. Eu și serviciile mele am lucrat serios la această chestiune și cred că raportul pentru 2010 va fi de cea mai înaltă calitate posibil.

  Cătălin Sorin Ivan, raportor. − Doresc și eu să mulțumesc domnului comisar și tuturor colegilor care au contribuit la acest raport, fie astăzi în dezbatere, fie prin amendamente. De asemenea, doresc să mulțumesc raportorilor alternativi, cu care am avut o relație foarte bună. Acest raport este rezultatul muncii împreună și colaborării foarte bune pe care am avut-o.

Aș vrea să spun încă o dată că trebuie foarte clar definită diferența între iregularități și fraudă. Dacă putem accepta o toleranță la erori și la iregularități, toleranța trebuie să fie zero în ceea ce privește frauda. În al doilea rând, declarațiile naționale de management trebuie să fie semnate de responsabilul politic la nivel național, ministrul de resort.

În al treilea rând, așteptăm cu mare interes controlul Comisiei în ceea ce privește procedura simplificată, pentru că este foarte important ca resursele proprii ale Uniuni Europene să fie cât mai bine colectate și bugetul să fie cât mai eficient consolidat.

În al patrulea rând, privind legea achizițiilor publice și birocrația în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene la nivel național, avem de-a face în multe state membre cu o birocrație excesivă menită, pe de o parte, să lupte împotriva fraudei dar care, pe de altă parte, creează oportunități pentru corupție și pentru fraudarea fondurilor europene. În altă ordine de idei, fiind foarte politizate, fondurile se duc către clientela politică.

Nu în ultimul rând, dar ultimul în intervenția mea, vreau să salut propunerea colegului Jens Geier privind introducerea unui sistem de suspendare sistematică a fondurilor europene atunci când apar suspiciuni în ceea ce privește frauda. Cred că, în felul acesta, și statele membre vor reacționa mult mai rapid atunci când tragem semnale de alarmă.

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul asupra raportului domnului Cătălin Sorin Ivan (A7-0050/2011) va avea loc mâine la ora 12.00.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Zuzana Brzobohatá (S&D), în scris. – (CS) Mi-am oferit deja sprijinul pentru raportul depus în Comisia pentru control bugetar, dar aș dori să mai subliniez o serie de constatări importante din raport. Aș dori să subliniez în primul rând apelul făcut în raport către țările care încă nu au ratificat Convenția privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, cu alte cuvinte, Malta, Estonia și Republica Cehă. Din păcate. guvernul ceh actual nu a făcut nimic pentru a intensifica lupta împotriva fraudei și corupției. De cealaltă parte, aș dori să aplaud raportul pentru că declară că Republica Cehia, împreună cu Estonia, Letonia și Slovenia, a avut un nivel zero de fraudă în utilizarea fondurilor de preaderare SAPARD. Sunt alarmat de constatarea Curții de Conturi că peste 30 % din erorile identificate de Curte într-un eșantion din 2009 ar fi putut fi descoperite și remediate de statele membre înainte de a confirma plățile Comisiei, în baza informațiilor pe care le posedau statele membre. Aș dori să mă alătur solicitării OLAF, în conformitate cu cererea lansată în raportul de anul trecut privind protecția intereselor financiare ale Comunității, de a oferi o analiză detaliată în raportul său anual următor referitor la strategiile și măsurile introduse de fiecare stat membru în lupta împotriva fraudei și prevenirea și detectarea neregulilor în utilizarea fondurilor europene, inclusiv în cazurile în cazurile în care acestea au fost o urmare a corupției.

PREZIDEAZĂ: DIANA WALLIS
Vicepreședintă