Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 6 aprilie 2011 - Strasbourg

9. Explicații privind votul

Explicații orale privind votul

Recomandare: Luis Manuel Capoulos Santos (A7-0056/2011)

  Peter Jahr (PPE). – (DE) Dle președinte, scopul acestei propuneri este să instituie un nou protocol de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului între Comunitatea Europeană și Uniunea Comorelor.

Rezoluția propusă va stabili posibilitățile de pescuit pentru vasele de pescuit ale Uniunii Europene, în funcție de stocurile excedentare de pește disponibile, precum și contribuția financiară necesară pentru obținerea drepturilor de acces și pentru sprijinirea sectorului pescuitului.

În principiu, salut acest acord. Pescuitul controlat este întotdeauna mai benefic decât pescuitul necontrolat. Cu toate acestea, trebuie să folosim acest acord în mod corespunzător și să îi evaluăm constant rezultatele. În ceea ce mă privește, un aspect simplu, naiv este că, deși în prezent avem stocuri excedentare de pește, trebuie să asigurăm că această situație nu se schimbă în anii următori.

  Daniel Hannan (ECR). – Dle președinte, citind lista noastră de voturi de astăzi, am sentimentul că citesc un meniu lung și costisitor. Fiecare dintre elemente se reduce la o realocare a resurselor provenite de la contribuabilii europeni pentru unele fonduri de pescuit sau pentru Fondul de solidaritate sau pentru salvarea zonelor afectate de inundații sau pentru orice altceva.

Aș dori să mă concentrez asupra unui abuz deosebit al acestui proces, reprezentat de utilizarea articolului 122 alineatul (2) pentru mobilizarea de resurse financiare pentru salvgardarea economiilor afectate, în special cea a Portugaliei. Acest fond a fost creat pentru dezastre naturale, cum ar fi cutremurele și inundațiile. Ulterior, a fost reinterpretat ca un fond pentru economiile care au rămas fără resurse financiare. Este evident ilegal. Acest lucru nu este prevăzut în tratate și este interzis în mod expres în temeiul clauzei „no bail-out”. Acest Parlament își încalcă în mod evident propriile reglementări. Prin finanțarea acestor țări, le face să sufere – deoarece nu ajutăm un prieten îndatorat acordându-i și mai multe împrumuturi – și, desigur, îi facem pe contribuabili să sufere și încălcăm legea. Este absurd ca Irlanda și Grecia să sprijine financiar Portugalia. Nu puteți continua la nesfârșit prin adâncirea datoriei. Ziua recunoașterii se apropie.

  Syed Kamall (ECR). – Dle președinte, la votarea de ieri am discutat problema migrației. Unul dintre aspectele care ar fi trebuit discutat în ceea ce privește migrația este cum să facem ca părăsirea propriei țări să fie mai puțin atractivă sau ca șederea în țara de origine să fie mai atractivă și de ce aceste persoane încearcă să plece din țara lor, deseori rupând relațiile familiale și alte legături emoționale locale?

Unul dintre lucrurile pe care trebuie să le analizăm este impactul politicilor noastre în UE. Când semnăm aceste acorduri de pescuit – deseori cu guvernele țărilor care obțin beneficii astfel – sunt acestea într-adevăr în folosul pescarilor locali?

Desigur, ar trebui să reexaminăm toate aceste acorduri de pescuit și, în loc să semnăm astfel de acorduri, ar trebui probabil să sporim capacitatea de pescuit a pescarilor locali pentru a răspândi bunăstarea și pentru a crea mai multe locuri de muncă la nivel local, astfel încât oamenii să dorească mai degrabă să rămână în țara lor de origine decât să încerce să plece.

Dacă nu luăm în considerare cu atenție implicațiile unora dintre aceste acorduri, vom observa o creștere a migrației și vom ajunge să dezbatem mai degrabă problema migrației decât problemele pe care le dezbatem aici.

Raport: Carmen Fraga Estévez (A7-0057/2011)

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – (ES) Dle președinte, am votat în favoarea acestui acord deoarece exporturile de produse pescărești din Groenlanda reprezintă 82 % din exporturile acestui stat. Un procent de 87 % din aceste produse pescărești sunt exportate în Uniunea Europeană, în principal în Danemarca, adică 97 %.

Există un dezacord cu Comisia în ceea ce privește temeiul juridic, dar sunt de acord cu avizul Comisiei pentru afaceri juridice, care a adoptat în unanimitate aplicarea articolului 43 alineatul (2), a articolului 204 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a articolului unic din Protocolul nr. 34 privind regimul special care se aplică Groenlandei.

Această poziție este, de asemenea, sprijinită de Serviciul Juridic al Parlamentului European. Prin urmare, în conformitate cu procesul legislativ, ar trebui să se înțeleagă că aceasta este prima lectură în Parlament.

În final, apreciez poziția dnei comisar în acceptarea temeiului juridic și în manifestarea bunăvoinței sale de a facilita un acord cu Consiliul și de a nu mai amâna un acord atât de important.

Raport: Sylvie Guillaume (A7-0085/2011)

  Pino Arlacchi (S&D). –Dle președinte, grupul meu a votat în favoarea acestui raport. Constat că discuția din Parlament cu privire la solicitanții de azil nu a avut tonul inflamator utilizat frecvent în mai multe state membre ale UE.

Acest lucru se datorează probabil faptului că, în ciuda percepțiilor răspândite la scară largă, numărul total al solicitanților de azil în partea de vest a scăzut cu mai mult de 40 % în ultimul deceniu, conform datelor care tocmai au fost prezentate de Organizația Națiunilor Unite.

În 2010 s-au depus 358 000 de cereri de azil în țările industrializate, comparativ cu 620 000 de cereri depuse în 2001. Scăderea este cauzată în principal de factorii de presiune din zonele de origine. Acest lucru înseamnă că imaginea de ansamblu este mult mai încurajatoare decât de obicei.

  Silvia Costa (S&D). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, evident, doresc să o felicit pe raportoare pentru acest raport care semnalează cu adevărat un progres important în politicile UE și care invită Comisia să prezinte o propunere de directivă privind procedurile care urmează să fie adoptate de statele membre pentru a acorda și, probabil, pentru a retrage protecția internațională. Consider că evenimentele din ultimele zile de pe coastele africane și europene indică faptul că avem nevoie ca „pachetul privind azilul” – astfel se va numi – să devină o normă obligatorie din punct de vedere juridic.

În special, mă gândesc la amendamentele pozitive care au fost aprobate; de exemplu, întreaga problemă privind creșterea garanțiilor în ceea ce privește minorii, deoarece consider că aceștia nu trebuie reținuți în nicio circumstanță (ceea ce s-a întâmplat, de fapt, în Lampedusa, unde copiii au fost tratați exact în același mod ca adulții, alături de adulți, deseori în condiții total inacceptabile). Ar fi fost mai bine dacă această directivă era pusă în aplicare înainte ca aceste evenimente dramatice să aibă loc în Europa și în Africa.

Un alt aspect foarte important este cel al persoanelor vulnerabile, în special femei, al problemelor acestora și al problemelor legate de familie și de reunire. Felicitări, de asemenea, raportoarei.

  Roberta Angelilli (PPE). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, permiteți-mi să spun că, probabil, înainte de a face afirmații despre modul în care copiii sunt tratați în Lampedusa, dl Costa ar trebui să meargă acolo el însuși. Am fost în Lampedusa și am văzut că toți copiii erau tratați conform normelor italiene și, mai presus de toate, conform normelor internaționale.

Acum, revenind la subiectul pe care toată lumea îl consideră foarte actual, cred că toate statele membre ar trebui să fie obligate să respecte pe deplin principiul nereturnării și dreptul la azil. Prin urmare, responsabilitatea trebuie să fie partajată utilizând resursele Fondului european pentru refugiați și solicitând Biroului European un sprijin mai ferm pentru a pune în aplicare dreptul la azil, inclusiv acordarea de sprijin pentru pregătirea personalului de frontieră și pentru îmbunătățirea mecanismelor europene de azil.

  Morten Messerschmidt (EFD). – (DA) Dle președinte, raportul pe care l-am adoptat astăzi susține că propunerea Comisiei este pragmatică. Consider că este foarte dificil de înțeles ce este pragmatic în faptul că cetățenilor celor 27 de state membre li se refuză posibilitatea de a decide ei înșiși componența populației țărilor lor.

Politica de azil și politica referitoare la străini sunt atât de strâns legate de existența unei țări, încât este înspăimântător faptul că UE începe să intervină în astfel de chestiuni. De asemenea, tocmai din acest motiv, Danemarca și-a păstrat opțiunile de neparticipare în materie de justiție și de afaceri interne, astfel încât în parlamentul danez avem șansa de a decide pentru noi cu privire la aceste chestiuni și astfel încât Parlamentul European și celelalte instituții ale UE nu trebuie să se preocupe de aceste aspecte.

Prin urmare, este șocant că, în prezent, Curtea Europeană de Justiție încearcă să submineze opțiunile de neparticipare ale Danemarcei în ceea ce privește justiția și afacerile interne și este și mai șocant faptul că acest Parlament poate adopta un raport – lăsând deoparte faptul că este împotriva votului meu și al Partidului Popular Danez – fără a avea măcar de a face cu această chestiune – chestiune care presupune eliminarea dreptului persoanelor de a-și stabili propria politică referitoare la străini și, în special, încălcarea promisiunilor care au fost făcute inițial unei țări precum Danemarca.

  Gerard Batten (EFD). – Dle președinte, eu și colegii mei din UKIP ne-am abținut cu privire la amendamentele la raportul Guillaume referitor la acordarea și retragerea protecției internaționale, dar acest lucru nu ar trebui considerat a fi indiferență.

Acest raport reprezintă o evoluție a politicii comune în domeniul imigrației și azilului în temeiul Tratatului de la Lisabona. Nu-mi doresc Tratatul de la Lisabona sau o politică comună în domeniul imigrației și azilului. Popoarele din Europa nu doresc o politică comună în domeniul imigrației și azilului și din acest motiv li s-a refuzat un referendum privind Tratatul de la Lisabona.

M-am abținut în ceea ce privește amendamentele deoarece acestea ar fi implicat susținerea legislației în vigoare a UE și un exercițiu de căutare a celor care poartă vina cea mai mare. Las în seama deputaților colaboraționiști din partidele Conservator, Laburist, Liberal-Democrat și Verde cearta cu privire la condițiile de predare a țării lor. Eu și colegii mei din UKIP am votat împotriva acestui raport și împotriva politicii comune în domeniul imigrației și azilului.

Raport: Brian Simpson (A7-0329/2010)

  Giommaria Uggias (ALDE). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, am participat ca raportor alternativ la acest dosar și nu pot decât să votez în favoarea sa, împreună cu grupul meu. Am făcut acest lucru deoarece îl consider un instrument util pentru dezvoltarea unui sector care va reprezenta forța motrice a economiei europene.

Industria se îndepărtează de Europa; agricultura suferă de deficiențe grave; între timp, turismul este unul dintre domeniile care poate oferi cu siguranță oportunități de angajare, dezvoltare economică și creștere inteligentă, compatibilă și favorabilă incluziunii. În acest scop, instrumentul pe care l-am aprobat astăzi, care permite colectarea, prelucrarea și transmiterea de date prin mijloace mai moderne decât anterior, va da cu siguranță un impuls acestei activități. De aceea, Grupul ALDE și eu am votat pentru.

  Roberta Angelilli (PPE). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, din decembrie 2009, turismul a fost recunoscut în tratat și astfel are în sfârșit un temei juridic pentru dezvoltare și sprijin la nivel european. În plus, turismul reprezintă un motor puternic de creștere pentru Europa. Am observat deja că industria turismului generează mai mult de 5 % din PIB în Uniunea Europeană, implicând aproximativ două milioane de întreprinderi mici și mijlocii și contribuie cu o rată de ocupare a forței de muncă ce depășește 12 %.

Avem nevoie de mai multe studii și de statistici mai comparabile deoarece acestea sunt utile pentru a monitoriza activitățile, pentru a compara situațiile între statele membre, pentru a arăta cum sunt utilizate fondurile UE, pentru a ajuta la dezvoltarea de bune practici și pentru a evalua și elabora programe de turism pentru acele categorii de persoane cu bugete reduse.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – (ES) Dle președinte, înregistrând 40 % din sosiri la nivel mondial, Uniunea Europeană continuă să fie destinația turistică numărul 1 în lume. Prin urmare, turismul reprezintă o impuls economic pentru ocuparea forței de muncă care promovează, de asemenea, integrarea zonelor rurale.

Cu toate acestea, cererea în sectorul turismului s-a schimbat în ultimii ani. De aceea, am sprijinit obiectivul de creare a unui cadru comun pentru elaborarea sistematică de statistici europene armonizate cu privire la cerere și ofertă în statele membre, precum și obiectivul de adaptare, dacă este necesar, a cadrului juridic pentru a reflecta tendințele recente, cum ar fi vizitele de o zi. Colectarea sistematică a informațiilor este un instrument necesar pentru definirea politicilor eficiente și pentru facilitarea procesului decizional în sectorul privat.

De asemenea, sprijin introducerea de conturi-satelit deoarece acestea ar putea reflecta mai bine efectele turismului asupra economiei și asupra locurilor de muncă și ne-ar permite să definim într-un mod mai clar politicile viitorului.

  Seán Kelly (PPE). – (GA) Dle președinte, industria turismului a fost foarte importantă pentru Europa și va fi și mai importantă în viitor, în special în cazul în care vom crea locuri de muncă îndeosebi în zonele îndepărtate și cele rurale. Cu toate acestea, industria turismului trebuie să se bazeze pe planificare, mai ales pe planificarea bazată pe statisticile pe care le deținem.

– Așadar, în cazul în care dorim să avem o planificare adecvată și să dezvoltăm turismul, acesta trebuie să se bazeze pe statisticile care arată tendințele în ceea ce privește locuințele închiriate, turiștii de o zi etc. Pe baza acestora, putem dezvolta turismul, în special pentru a elimina sezonalitatea, pentru a încuraja o populație în curs de îmbătrânire să călătorească mai mult și, într-adevăr, pentru a-i încuraja și pe tineri să facă acest lucru. Orice echipă de fotbal are în prezent cel puțin un statistician și își bazează planurile pe statistici, iar acest lucru se aplică, de asemenea, industriei turismului.

– (GA) Mă bucur să votez în favoarea acestui raport.

Raport: Estelle Grelier (A7-0024/2011)

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – (ES) Dle președinte, Regulamentul (CE) nr. 1288/2009 extinde măsurile tehnice tranzitorii, astfel încât acestea să poată fi aplicate până la adoptarea măsurilor permanente.

Cu toți preferăm ca aceste măsuri să fie adoptate definitiv și cât mai curând posibil. Totuși, având în vedere viitoarea reformă a politicii comune în domeniul pescuitului, măsurile trebuie să fie adoptate după intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ.

Acest nou cadru este planificat pentru 2013 și este necesar, prin urmare, să se extindă validitatea măsurilor tehnice tranzitorii până la 31 decembrie 2012, ținând seama de faptul că regulamentul actual va ieși din vigoare în 2011.

Din acest motiv am votat în favoarea acestei inițiative.

  Jim Higgins (PPE). – Dle președinte, am votat pentru raportul Grelier, însă am votat împotriva grupului meu cu privire la patru amendamente – amendamentul 4, amendamentul 5 pc, amendamentul 6 și amendamentul 3.

Amendamentul 4 este un amendament depus de colegul meu, Pat the Cope Gallagher, pentru a permite utilizarea de plase de încurcare, pe care pescarii irlandezi le folosesc aproape de țărm. Altfel, riscăm să îi determinăm pe pescari să pescuiască în largul Atlanticului de Nord, ceea ce nu este practic și nici foarte sigur. O navă de 50 de metri lungime în Oceanul Atlantic este diferită de o navă cu aceeași lungime în Marea Mediterană.

Am votat pentru amendamentul 5 pc referitor la dimensiunea ochiurilor plaselor. Din nou, acest lucru reprezintă o problemă majoră pentru pescarii noștri de pe coasta de vest care se ocupă cu activități de pescuit mixt – cardină albă, pește pescar și merluciu. Acest lucru nu va avea un impact negativ asupra stocurilor de cod deoarece în prezent există foarte puține capturi accidentale de cod.

De asemenea, am votat în favoarea amendamentului 6 depus de dl Struan Stevenson referitor la combaterea activității scandaloase de aruncare peste bord a eglefinului.

Nu în ultimul rând, am susținut amendamentul 3, propus de colega mea de origine portugheză, dna Patrão Neves, care sprijină pescarii portughezi. Nu am nicio problemă cu acest lucru.

Raport: João Ferreira (A7-0017/2011)

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – (ES) Dle președinte, am făcut o greșeală în discursul meu anterior: Am vorbit despre un subiect greșit din cauza unei probleme de traducere, așadar voi inversa discursurile și voi spune acum ceea ce trebuia să citesc mai devreme.

Am votat în favoarea măsurilor financiare deoarece era necesar să se modifice regulamentul pentru a-l adapta la cerințele actuale și la modul de funcționare a Uniunii.

De asemenea, aș dori să subliniez că regulamentul prevede extinderea listei organizațiilor eligibile pentru ajutorul financiar și actualizarea listei organismelor consultative. Acesta garantează, de asemenea, condiții uniforme pentru punerea în aplicare a măsurilor privind controlul și executarea, precum și condiții pentru cheltuielile efectuate de statele membre pentru punerea în aplicare a sistemului de control și de executare care se aplică politicii comune în domeniul pescuitului, precum și colectării, gestionării și utilizării datelor de bază.

Măsurile financiare includ, de asemenea, aspecte economice ale pescuitului și ale acvaculturii și o referință pentru colectarea datelor privind măsurile de mediu.

Din acest motiv am votat în favoarea acestei inițiative.

Raport: José Manuel Fernandes (A7-0087/2011)

  Ville Itälä (PPE). – (FI) Dle președinte, am votat în favoarea raportului, dar trebuie să dăm un exemplu și să fim foarte meticuloși, în special în ceea ce privește disciplina bugetară.

Aș dori să spun de ce am votat împotriva grupului cu privire la amendamentul 8, pe care l-a depus Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European. În acest amendament, raportorul menționează utilizarea creditelor necheltuite pentru proiecte de construcție. Acest lucru s-a practicat ani la rând, dar acest mod de finanțare a proiectelor de construcție nu este deschis și nici transparent. Trebuie să precizăm la ce fel de proiecte de construcție avem dreptul la momentul planificării bugetului și nu ar trebui să ne angajăm la un transfer de credite în acest fel, care este contrar disciplinei bugetare. De aceea, la acest moment, am votat împotriva propunerii grupului privind amendamentul 8 în numele Grupului S&D.

  Morten Messerschmidt (EFD). – (DA) Dle președinte, am votat împotriva acestui raport privind bugetul, dar aș dori să le mulțumesc, de fapt, colegilor deputați – puțin cam mulți, din păcate – care au votat în favoare deoarece astfel s-a prezentat o imagine minunată a schimbării modului de percepție a realității aici, în Parlamentul European și în cadrul instituțiilor UE referitor la lumea exterioară unde se găsesc oamenii pentru care creăm, de fapt, aceste reglementări.

În ciuda faptului că am solicitat statelor membre și altor instituții să facă reduceri, am dublat cheltuielile într-o serie de domenii pentru Parlamentul European în sine și pentru instituțiile UE în general. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, prin lansarea intenției de a construi un muzeu complet nou pentru a preamări istoria europeană și instituțiile europene etc.

Consider că un număr incredibil de mare de persoane din statele membre, care se confruntă cu reduceri la nivel național, se întreabă cum se pot juca reprezentanții lor din Parlamentul European atât de ușor și de neglijent cu banii, chiar în plină criză financiară.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – (ES) Dle președinte, dacă nu vă supărați, aș dori să menționez un lucru înainte de a încheia. Anterior am afirmat „din cauza unei probleme de traducere” care nu se referă la traducătorii excelenți de aici, ci la o greșeală pe care am făcut-o eu când am citit textul. Eu sunt cea care a făcut o greșeală de traducere și am dorit să clarific acest lucru deoarece traducătorii sunt cei care par să fie învinovățiți întotdeauna.

  Președinte. – Într-adevăr, interpreții merită aprecierea noastră pentru munca excelentă depusă atât în Parlament, cât și în cadrul comisiilor.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dle președinte, aș dori să spun câteva cuvinte despre acest buget de venituri și cheltuieli. Fără îndoială, trebuie să garantăm în această situație economică, dar și aici, în Parlamentul European, menținerea sub control a cheltuielilor. Din acest motiv, am votat diferit față de ceea ce s-a recomandat cu privire la anumite aspecte ale acestei probleme.

În opinia mea, trebuie să fim pregătiți să reducem costurile de deplasare, de exemplu, dar dacă reducem numărul zborurilor, biletele de avion ale deputaților din Parlamentul European ar trebui să poată fi schimbate. Uneori, problema este că aceste bilete de avion ieftine nu pot fi schimbate. Eu trebuie să iau mai multe zboruri pentru a ajunge aici; de exemplu, pentru a ajunge la Strasbourg, trebuie să iei trei zboruri diferite. Prin urmare, este important ca biletele de avion să poată fi schimbate. Uneori, propunerile de a face economii, cum ar fi acestea, pot duce la costuri mai mari din simplul motiv că nu sunt flexibile.

Totuși, trebuie să reducem costurile; acest lucru este foarte clar. Unele cheltuieli sunt considerate investiții și consider că Parlamentul European ar putea fi o investiție bună care, în viitor, va produce valoare adăugată, chiar și din punct de vedere economic, pentru Uniunea Europeană și instituțiile sale.

  Nicole Sinclaire (NI). – Dle președinte, este vorba numai despre cheltuieli, nu-i așa? Auzim continuu vorbindu-se despre cei 500 de milioane de cetățeni în acest Parlament, dar acest Parlament se separă de cetățeni cât mai mult posibil.

În amendamentul 15 se insistă asupra faptului că salariile și indemnizațiile deputaților europeni nu trebuie actualizate în 2012 pentru a da un exemplu, însă 391 dintre colegii noștri au votat împotriva acestuia deoarece nu le pasă de cetățeanul european obișnuit, nu-i așa? Salariul mediu din UE este de 368 de euro pe săptămână, însă unii dintre colegii noștri – 60-70 de colegi – vin permanent vinerea la Strasbourg când nu are loc nicio activitate pentru a pretinde 304 euro.

Ce exemplu dă acest lucru? O altă risipă de bani: câte miliarde va costa acest muzeu de istorie, pentru a vinde propagandă și pentru a spune cum a salvat Uniunea Europeană lumea?

Raport: Cătălin Sorin Ivan (A7-0050/2011)

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Dle președinte, consolidarea democrației în UE necesită un efort constant spre construirea unui mediu echitabil și transparent, atât pentru conducerea, cât și pentru finanțarea partidelor politice la nivel european. Cetățenii UE ar trebui să fie mai implicați în viața politică la nivelul UE și, prin urmare, este necesar să se creeze condiții motivaționale favorabile pentru funcționarea partidelor politice. Acest lucru vizează să evite situațiile în care, de exemplu, mai puțin de 20 % din alegătorii înregistrați participă la alegerile pentru Parlamentul European, astfel cum s-a întâmplat în țara mea de origine.

Sunt de acord cu ideea că partidele politice ar trebui să aibă un statut juridic comun și unic, precum și personalitate juridică proprie pe baza legislației și a tratatelor UE. În ceea ce privește sistemul de finanțare, transparența reprezintă o parte integrantă a aplicării valorilor și, prin urmare, prioritatea numărul 1 trebuie să fie stabilirea unor condiții clare de finanțare.

  Alfredo Antoniozzi (PPE). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, articolul 325 obligă Comisia și statele membre să protejeze interesele financiare ale Uniunii Europene și să combată frauda în domeniile în care această responsabilitate este partajată între Uniune și statele membre. Conform articolului 325 alineatul (5), Comisia, în cooperare cu statele membre, prezintă anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentului articol.

Sunt de acord cu faptul că trebuie să cuantificăm cu minuțiozitate nivelurile de recuperare a fondurilor plătite necuvenit statelor membre ale UE prin colectarea de date specifice. Un alt aspect important, evidențiat în mod corect de dl Ivan în raportul său, este reprezentat de utilizarea unor metode mai bune de control în ceea ce privește frauda comisă de statele membre. Astfel, putem standardiza contramăsurile pe întreg teritoriul Uniunii Europene și putem determina dacă s-au comis fraude similare în alte țări. Acesta este motivul pentru care am susținut acest raport.

  Marian Harkin (ALDE). – Dle președinte, am votat împotriva amendamentului 1, care subliniază că nu ar trebui să existe toleranță pentru eroare. Consider că este extrem de important să se facă distincția între fraudă și eroare. Da, nu ar trebui să existe toleranță pentru fraudă, ci urmărire penală, însă în numeroase cazuri, eroarea este accidentală. Deși trebuie să evidențiem toate erorile și să asigurăm recuperarea acestor fonduri, nu pot fi de acord cu lipsa de toleranță dintr-un motiv simplu. Acest motiv este reprezentat de faptul că am lucrat cu numeroase grupuri comunitare, grupuri de voluntari, companii importante și companii partenere și am văzut nivelul ridicat de frustrare în fața multitudinii de norme, în fața revizuirii normelor la jumătatea unui program sau la trei sferturi din program și în fața diferitei interpretări a normelor la nivel local, regional, național și european – fiecare încălcare fiind considerată o eroare. Prin urmare, deși trebuie să fim vigilenți în ceea ce privește frauda, trebuie, de asemenea, să simplificăm constant normele.

Raport: Marietta Giannakou (A7-0062/2011)

  Ville Itälä (PPE). – (FI) Dle președinte, am votat în favoarea acestei propuneri care este foarte valoroasă deoarece se referă la faptul dacă ar trebui să finanțăm partidele din banii contribuabililor. Într-o astfel de situație, trebuie să existe în mod evident norme clare și comune tuturor.

În opinia mea, partidele trebuie, de asemenea, să aibă propriul lor sistem de strângere de fonduri, chiar dacă se face la scară mică. În amendamentul 2, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European a sugerat că această cotă de autofinanțare ar trebui să fie doar de 5 %. Consider că această cotă ar trebui să fie de cel puțin 10 %. Este o sumă foarte mică dacă ne gândim că este vorba despre banii contribuabililor și ar trebui să fim foarte atenți în aceste chestiuni.

  Andrzej Grzyb (PPE). – (PL) Dle președinte, raportul Giannakou deschide calea spre îndeplinirea prevederilor articolului 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană și ale articolului 244 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Parlamentul și Consiliul ar trebui să lucreze împreună pentru a defini statutul partidelor la nivel european și al fundațiilor acestora și ar trebui să stabilească norme de finanțare atât pentru partide, cât și pentru fundații. Cu toate acestea, este necesar să se atragă atenția asupra prevederilor de la punctele 10 și 11 din raport care se referă la viitoarele liste transnaționale la alegerile pentru Parlamentul European. Desigur, este doar o propunere pentru viitor, dar, în prezent, nu are aprobarea cetățenilor. Aceasta se referă în special la statele membre care s-au confruntat cu experiența listelor naționale și le-au eliminat. O altă chestiune importantă este sincronizarea acestor propuneri – criza și economiile propuse sunt, de asemenea, o cauză de reticență în ceea ce privește sporirea dimensiunii instituțiilor europene. Din punctul nostru de vedere, consider că o chestiune și mai importantă este posibilitatea de a spori dimensiunea Parlamentului European prin aderarea unor noi state la Uniunea Europeană, și nu pe baza noilor liste.

  Morten Messerschmidt (EFD). – (DA) Dle președinte, eu, de asemenea, aș dori să văd norme clare pentru partidele europene, dar trebuie să întreb în primul rând care este, de fapt, scopul partidelor europene.

Raportul precizează că acestea vor crea o mai bună înțelegere în rândul cetățenilor europeni în ceea ce privește instituțiile UE și o cooperare transfrontalieră. Totuși, ceea ce vedem de fapt este că, pe măsură ce partidele europene se extind, pe măsură ce tot mai mulți bani sunt utilizați continuu atât de partide, cât și de fonduri și de tot felul de instituții subiacente, în linie cu acestea, susținerea cetățenilor europeni și înțelegerea instituțiilor UE se diminuează.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru a arătat că susținerea cetățenilor europeni pentru UE este deosebit de diminuată, așadar acest lucru nu funcționează. Prin urmare, voi adresa întrebarea fundamentală, și anume dacă există cu adevărat motive întemeiate să continuăm să risipim miliarde de euro pe aceste partide europene. Nu consider că există motive întemeiate și, prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

  Nicole Sinclaire (NI). – Dle președinte, am votat împotriva acestui raport. Vă puteți păstra cele 30 de piese de argint. Nu mă voi alătura niciunui partid paneuropean. Nu voi renunța la principiile mele așa cum intenționează să facă unii deputați din acest Parlament.

Nu este corect ca publicul, încă o dată, să își utilizeze resursele pentru a-i finanța pe politicieni. Politicienii ar trebui să fie finanțați de mediul privat prin intermediul donațiilor etc. și acest lucru ar trebui să fie strict reglementat. Acest Parlament a aflat doar de curând în ce mod trebuie reglementați politicienii, dar finanțarea partidelor politice pentru un ideal european nu poate fi niciodată potrivită. Nu mă voi alătura niciodată unui partid paneuropean. Îmi voi apăra principiile și la naiba cu mulți dintre voi.

Raport: Sandra Kalniete (A7-0083/2011)

  Roberta Angelilli (PPE). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, am votat cu privire la trei rapoarte din proprie inițiativă referitoare la Actul privind piața unică care reprezintă un mecanism important pentru creștere în economia europeană și, evident, pentru crearea de locuri de muncă, cu rezultate concrete și imediate pentru cetățenii europeni și pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Comisia Europeană a prezentat numeroase propuneri care tind spre integrarea și liberalizarea piețelor europene, conducând la măsuri care să sprijine întreprinderile mici și mijlocii, în special pentru a avea un impact asupra inovării și asupra protecției creativității, îmbunătățind eficiența și durabilitatea rețelelor și a infrastructurilor materiale și imateriale.

Sper că vom elimina unele obstacole în acest context structural de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii, cum ar fi diversitatea legislațiilor naționale, inclusiv normele și sistemele de impozitare care fragmentează piața cauzând costuri de conformitate mai mari pe care să le suporte întreprinderile.

  Emma McClarkin (ECR). – Dle președinte, astăzi am votat cu privire la trei rapoarte referitoare la Actul privind piața unică și prioritățile-cheie ale acestora. Sper că atât Consiliul, cât și Comisia au luat act de acestea. Trebuie să ne asigurăm că toți cetățenii beneficiază de acest lucru pentru a permite economiei europene să se dezvolte, să ofere locuri de muncă și să fie competitivă la nivel mondial. Trebuie să garantăm că legislația UE este pusă în aplicare integral, pentru a reduce obstacolele din calea comerțului, dar și că nu vom adopta o legislație europeană care să sporească sarcinile pentru întreprinderile noastre.

Raport: António Fernando Correia De Campos (A7-0072/2011)

  Ville Itälä (PPE). – (FI) Dle președinte acesta a fost un raport foarte important pentru a face piața unică să progreseze.

Totuși, când vorbim despre protecția consumatorilor, amendamentul 3 este important în acest sens. Acest amendament se referă la faptul că o armonizare minimă în domeniul legislației privind protecția consumatorilor trebuie să aibă prioritate în fața armonizării depline. Am votat în favoarea acestui amendament și împotriva recomandărilor prezentate de grupul meu deoarece consider că nivelurile de protecție a consumatorilor din țara mea, de exemplu, sunt extrem de ridicate. În cazul în care ne îndreptăm rapid spre o protecție a consumatorilor pe deplin armonizată pe întreg teritoriul UE, știu că standardele din țara mea de origine se vor diminua. Din acest motiv, consider că putem aborda acest standard armonizat de protecție a consumatorilor doar prin stabilirea unor standarde minime mai întâi și, apoi, pe această bază, să adoptăm calea spre un standard pe deplin armonizat.

  Sergej Kozlík (ALDE). – (SK) Dle președinte, volumul pieței interne de mărfuri a UE reprezintă 17 % din piața mondială de mărfuri. Volumul pieței interne de servicii a UE reprezintă 28 % din comerțul internațional cu servicii. Dacă acest volum este îndreptat în direcția potrivită, el ar trebui să obțină rezultate sub formă de creștere economică bazată pe dinamica propriilor noastre resurse. Totuși, acest lucru va fi posibil doar în cazul în care punerea în aplicare a măsurilor propuse, pe care le-am susținut, are ca urmare eliminarea obstacolelor din calea circulației persoanelor, a capitalurilor, a bunurilor și a serviciilor între țările Uniunii, sporind disponibilitatea și fiabilitatea creditării și a serviciilor bancare, precum și a comerțului electronic.

Acest lucru va fi posibil doar dacă o piață unică mai funcțională deblochează noul potențial pentru implementarea produselor și a activităților originare din UE, inclusiv pe piețele din UE. În cazul în care se întâmplă acest lucru, o contribuție de 4 % la creșterea economică în următoarele decenii ar putea să fie nerealistă.

  Morten Messerschmidt (EFD). – (DA) Dle președinte, împărtășesc opinia că piața unică este, în esență, o idee bună și că o guvernanță mai bună a pieței unice este importantă și este în interesul consumatorilor. Cu toate acestea, sunt surprins că cele șase amendamente pe care le-am depus pentru acest raport au fost respinse de o majoritate atât de covârșitoare. La ce se reduc acestea în esență? Ei bine, s-a ajuns la faptul că ar trebui să aplicăm o armonizare minimă în loc de o armonizare completă și astfel să asigurăm că țările care au deja reglementări bune privind protecția consumatorilor să nu fie obligate să își reducă nivelul de protecție. De asemenea, este vorba despre un model complet unic de piață a muncii pe care îl cunoaștem din țările nordice, în care nu legiuitorii decid condițiile salariale și condițiile privind piața muncii, ci partenerii sociali, aceștia fiind cei care stabilesc normele și ar trebui să păstrăm și să protejăm modelul nordic al pieței muncii, nu să-l subminăm; două propuneri complet inofensive care sunt convins că ar fi votate de o majoritate semnificativă a cetățenilor europeni sunt respinse în acest Parlament. Acest lucru reflectă schimbarea modului de percepție a realității care este caracteristică deputaților din Parlamentul European.

Raport: Cristian Silviu Bușoi (A7-0071/2011)

  Alfredo Antoniozzi (PPE). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, piața unică reprezintă un instrument valoros pentru redresarea economică în Uniunea Europeană, în special pentru crearea de noi locuri de muncă.

Rapoartele referitoare la Actul privind piața unică sunt, în general, contribuții ale Parlamentului European la procesul de consultare început de către Comisie cu anunțul „Către un act privind piața unică. Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate. 50 de propuneri pentru optimizarea muncii, a activităților comerciale și a schimburilor reciproce.”

Consider că ar fi trebuit să acordăm o atenție mai mare competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, luptei împotriva contrafacerii și pirateriei, precum și stimulării inovării și competitivității prin eliminarea sarcinilor birocratice, administrative și de reglementare.

Totuși, sunt de acord cu structura generală a raportului și în special cu măsurile menționate care vizează să consolideze comerțul electronic și să simplifice sistemul de achiziții. Din acest motiv, am votat în favoarea acestui raport.

  Licia Ronzulli (PPE). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece consider că reprezintă un alt pas înainte spre crearea unei piețe europene unice integrată și funcțională. Astăzi, Europa este una dintre economiile principale ale lumii, însă potențialul său este în continuare imens, în special în ceea ce privește creșterea economică și creșterea ocupării forței de muncă.

Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă motorul și principalii actori în cadrul redresării economice actuale. Europa trebuie să le protejeze mai mult, facilitându-le accesul la creditare, reducând birocrația și promovând dezvoltarea comerțului electronic. Numai în acest mod vom putea crea o economie socială bazată pe creștere, competitivitate și durabilitate.

A oferi Uniunii o piață unică eficientă și inovatoare în lumea globalizată din prezent înseamnă a o face protagonista de necontestat a scenei economice mondiale.

  Pascal Canfin (Verts/ALE). – (FR) Dle președinte, am dorit să clarific de ce am votat în favoarea acestui Act privind piața unică. Consider că este un pas înainte. Parlamentul a reușit să găsească compromisurile adecvate care nu golesc textul de conținutul său, ci, în schimb, au pus o presiune reală asupra celor care, în cadrul Comisiei, doresc ca piața unică să continue să adopte pur și simplu o abordare a pieței libere fără să includă aspecte sociale, fiscale și de mediu.

De asemenea, am dorit doar să clarific faptul că punctul 54, care se referă la serviciile publice, servicii de interes general, este problematic și, prin urmare, am votat împotriva unei părți a acestui punct care solicită în continuare, în mod ideologic, dar voalat, o liberalizare mai mare. În schimb, suntem în favoarea serviciilor publice europene și a asigurării cadrului european, acordând fiecărui stat membru posibilitatea de a organiza în continuare serviciile publice după cum doresc, în special la nivel teritorial.

  Andrzej Grzyb (PPE). – (PL) Dle președinte, o piață unică fără excluziune, nici a cetățenilor și nici a întreprinderilor – într-un cuvânt, astfel pot să descriu direcția principală a dezbaterii de astăzi privind pachetul de rapoarte adoptat referitor la Actul privind piața unică. Aș dori să subliniez, cu mare interes și cu plăcere în același timp, propunerile care vizează să faciliteze în special funcționarea întreprinderilor mici și mijlocii. Este foarte important pentru IMM-uri să aibă acces la procedurile de achiziții publice. Anunțul că aceste proceduri vor fi simplificate și, în special, că obstacolele financiare privind achizițiile publice care exclud IMM-urile vor fi reduse și că trăsăturile specifice ale pieței locale vor fi luate în considerare în procedurile de achiziții merită un sprijin deosebit.

În mod similar, ar trebui să se recunoască faptul că IMM-urile așteaptă să fie ajutate să obțină acces pe piață, așteaptă măsuri administrative care să le faciliteze funcționarea și așteaptă, de asemenea, o soluție în ceea ce privește brevetele. Personal, aștept, cu mare interes, prezentarea anunțată de dl Barnier a celor 12 instrumente de stimulare a pieței unice. Foarte încurajator este anunțul că perioada în care va fi posibilă evaluarea soluțiilor inovatoare, în special a celor care se referă la aceste instrumente, va fi, de asemenea, relativ scurtă.

Explicații scrise privind votarea

Raport: Sidonia Elżbieta Jędrzejewska (A7-0115/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Sunt în favoarea acestui raport deoarece sunt de acord cu suma recomandată pentru repararea pagubelor cauzate de inundații în țări precum Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România, care se ridică la 182 388 893 de euro.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Sunt de acord cu acest raport care aprobă, fără modificări, poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2011. Acest proiect de buget rectificativ vizează mobilizarea, din Fondul de solidaritate al UE, a sumei de 182,4 milioane de euro în credite de angajament și de plată în vederea diminuării efectelor inundațiilor cauzate de ploi torențiale în Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Croația și România. Consider că, în general, Fondul de solidaritate al UE ar trebui mobilizat cât mai rapid cu putință după o catastrofă naturală și că cererile de asistență financiară ar trebui tratate într-un mod eficace și rapid, astfel încât să fie posibilă oferirea de asistență financiară de urgență țărilor afectate de dezastre naturale.

  George Becali (NI), în scris. − Am susținut raportul pentru că includerea sumei de 182,4 mil € este așteptată de statele membre care au fost afectate de inundațiile cauzate de ploile torențiale. E vorba de Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Croația și România. Ca și doamna raportor, cred că intervențiile din fondul de solidaritate ar trebui să poată fi mobilizate mult mai rapid și mai eficient decât se întâmplă acum.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Sunt de acord cu suma stabilită pentru a fi mobilizată din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), având în vedere faptul că în mai multe țări, și anume Polonia, Slovacia, Ungaria și România, daunele directe cauzate de catastrofele naturale depășesc pragul normal de 0,6 % din venitul național brut pentru mobilizarea FSUE. De asemenea, consider că este important ca FSUE să fie mobilizat cât mai rapid cu putință după o catastrofă naturală și că toate procedurile legislative, executive și cele legate de organizare ar trebui tratate într-un mod eficace și rapid. Prin urmare, sunt de acord cu poziția comună a Consiliului privind proiectul de buget rectificativ al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Comisia propune modificarea bugetului Comisiei pentru anul 2011 pentru a satisface nevoia de a mobiliza din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene suma de 182,4 milioane de euro în credite de angajament și de plată în vederea diminuării efectelor inundațiilor cauzate de ploi torențiale în Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Croația și România. Această propunere ar trebui să fie aprobată de către Parlament în condițiile propuse de raportoare.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Raportul în discuție se referă la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2011 al Uniunii Europene pentru acest an. Comisia este împuternicită să prezinte proiecte de bugete rectificative ori de câte ori există „circumstanțe inevitabile, excepționale sau neprevăzute”. Anumite state membre ale UE au fost afectate de catastrofe naturale care au distrus numeroase infrastructuri, daunele ridicându-se la aproximativ 5,5 miliarde de euro și depășind pragul de 0,6 % din venitul național brut în unele cazuri. Această situație justifică mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) al cărui obiectiv unic este repararea infrastructurii. Deoarece creditele bugetare nu sunt suficiente pentru a acoperi cererile, sunt de acord cu acest buget rectificativ – prima propunere pentru mobilizarea FSUE prezentată de către Comisie – care propune o majorare a bugetului cu 182 388 893 de euro în credite de angajament și de plată.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest buget rectificativ vizează să răspundă cererii de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru repararea daunelor cauzate de dezastrele care au afectat cinci state membre, precum și Croația în lunile mai și iunie în 2010. Acestea au fost „circumstanțe inevitabile, excepționale sau neprevăzute”, astfel cum sunt definite în Regulamentul financiar și, prin urmare, în opinia noastră, această procedură este justificată și necesară.

Suma mobilizată pentru sprijinirea acestor țări – 182,4 milioane de euro – reprezintă doar aproximativ 3 % din daunele totale, care sunt estimate la aproximativ 5 512,7 milioane de euro. Statele membre ale UE au fost lovite grav de un număr considerabil de dezastre în ultimii ani. În primii șase ani de derulare a Fondului de solidaritate, Comisia a primit 62 de solicitări de sprijin financiar din partea a 21 de țări diferite. Aproximativ o treime din aceste dezastre sunt calificate drept „catastrofe naturale majore” la fel și patru dintre cazurile pe care le luăm în considerare aici astăzi. FSUE reprezintă un instrument important care ajută la remedierea impactului aproape întotdeauna semnificativ și, adesea, de durată asupra oamenilor, mediului și economiei. Totuși, trebuie să existe, de asemenea, un angajament corespunzător la prevenirea dezastrelor, prin punerea în practică a recomandărilor recent aprobate de către Parlament în acest sens.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport se referă la proiectul de buget rectificativ care vizează să răspundă cererii de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru repararea daunelor cauzate de catastrofele care au afectat cinci state membre, precum și Croația, în lunile mai și iunie 2010.

Acestea au fost „circumstanțe inevitabile, excepționale sau neprevăzute”, astfel cum sunt definite în Regulamentul financiar și, prin urmare, în opinia noastră, această procedură este justificată și necesară. Suma mobilizată pentru sprijinirea acestor țări – 182,4 milioane de euro – reprezintă doar aproximativ 3 % din daunele totale, care sunt estimate la aproximativ 5 512,7 milioane de euro.

Statele membre ale UE au fost lovite grav de un număr considerabil de dezastre în ultimii ani. În primii șase ani de derulare a Fondului de solidaritate, Comisia a primit 62 de solicitări de sprijin financiar din partea a 21 de țări diferite. Aproximativ o treime din aceste dezastre sunt calificate drept „catastrofe naturale majore” la fel și patru dintre cazurile pe care le luăm în considerare aici astăzi.

FSUE reprezintă un instrument important care ajută la remedierea impactului aproape întotdeauna semnificativ și, adesea, de durată asupra oamenilor, mediului și economiei. Un angajament în ceea ce privește prevenirea este, de asemenea, important.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Sunt de acord cu raportul și cu propunerea raportoarei de a accepta, fără modificări, poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2011 deoarece asistența financiară pentru aceste țări, adică Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația și România, trebuie să fie acordată și nu mai poate fi amânată.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru propunerea Comisiei de mobilizare a FSUE care se întemeiază pe punctul 26 din AII din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară care permite o astfel de mobilizare în limita unui plafon anual de 1 miliard de euro. Condițiile de eligibilitate pentru mobilizarea fondului sunt descrise în detaliu în Regulamentul nr. 2012/2002 al Consiliului de instituire a FSUE. Trebuie reamintit faptul că fondul vizează repararea infrastructurii și acționează ca un instrument de refinanțare și nu compensează daunele private. Această propunere de mobilizare a FSUE este prima prezentată de Comisie pentru exercițiul 2011.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Acest proiect de buget rectificativ este justificat, având în vedere scopul fondurilor mobilizate prin intermediul Fondului de solidaritate de a aborda efectele alunecărilor de teren și ale gravelor inundații care au avut loc în Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Croația și România. După ce s-a stabilit că cererile îndeplinesc criteriile de eligibilitate enunțate în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002, Comisia a propus mobilizarea Fondului de solidaritate pentru o sumă de 182,4 milioane de euro pentru a aborda evenimentele din aceste țări. Totuși, aș dori să subliniez întârzierea în mobilizarea acestui tip de sprijin. Procedura trebuie să devină mai puțin birocratică și mai simplificată, pentru a răspunde în timp util viitoarelor situații de dezastre.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Luând în considerare faptul că proiectul de buget rectificativ nr. 1/2011 la bugetul general 2011 vizează mobilizarea din Fondul de solidaritate al UE a sumei de 182,4 milioane de euro în credite de angajament și de plată în vederea diminuării efectelor inundațiilor cauzate de ploi torențiale în Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Croația și România, am votat „pentru”.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Catastrofele naturale nu mai reprezintă o raritate în Europa. Cele mai recente evenimente, cum ar fi inundațiile din 2010 din Polonia, Slovacia, România, Republica Cehă și Ungaria, arată că Fondul de solidaritate este esențial. Acest fond nu este utilizat pentru a compensa daunele private, ci pentru a reconstrui în primul rând infrastructura. Prin urmare, acesta poate fi privit ca un instrument adecvat de refinanțare. În special, în țări precum Polonia, Slovacia, Ungaria și România, au existat dezastre la scară largă și daunele directe depășesc pragul obișnuit de 0,6 % din venitul național brut. Din acest motiv, am votat în favoarea acestei propuneri.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Acest raport se referă la proiectul de buget rectificativ nr. 1/2011 la bugetul general 2011 care vizează mobilizarea din Fondul de solidaritate al UE a sumei de 182,4 milioane de euro în credite de angajament și de plată în vederea diminuării efectelor inundațiilor cauzate de ploi torențiale în Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Croația și România. Singurul scop al proiectului de buget rectificativ nr. 1/2011 este de a înscrie oficial această ajustare în bugetul 2011. Motivele prezentate justifică pe deplin acest buget rectificativ și, prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui proiect de buget rectificativ al cărui scop este de a răspunde mobilizării din Fondul de solidaritate al UE a sumei de 182,4 milioane de euro în credite de angajament și de plată în vederea diminuării efectelor inundațiilor cauzate de ploi torențiale în Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Croația și România.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Ne-am abținut. Raportul face referire la un transfer al plăților pentru mobilizarea Fondului de solidaritate al UE pentru inundațiile din 2011 din Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România. Suntem de acord cu nevoia urgentă de a mobiliza fondurile, dar nu suntem de acord cu metoda de finanțare propusă (prin intermediul unei „rezerve negative”).

Raport: Reimer Böge (A7-0114/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raport care vizează să ofere sprijin UE din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România, în urma inundațiilor din mai și iunie 2010 care afectează aceste zone și populațiile lor. UE trebuie să fie în continuare o organizație care dă dovadă solidaritate.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Sunt de acord cu acest raport privind alocarea de asistență financiară din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România. Acordul interinstituțional permite mobilizarea în limita unui plafon anual de 1 miliard de euro. Consider că, în general, Fondul de solidaritate al UE ar trebui mobilizat cât mai rapid cu putință după o catastrofă naturală și că cererile de asistență financiară ar trebui tratate într-un mod eficace și rapid, astfel încât să fie posibilă oferirea de asistență financiară de urgență țărilor afectate de dezastre naturale.

  Regina Bastos (PPE), în scris. – (PT) Obiectivul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este acordarea unei asistențe rapide, eficace și flexibile populației unui stat membru sau țară în curs de aderare în caz de catastrofe naturale majore.

Acest fond suplimentează fondurile publice ale statelor membre în situații de urgență, în special pentru repararea de urgență a infrastructurii, pentru adăposturi temporare și servicii de urgență în scopul de a satisface nevoile imediate ale oamenilor, precum și pentru a curăța zonele afectate de dezastre. Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România au fost afectate de ploi torențiale în 2010 care au cauzat inundații grave ce au produs pagube uriașe în aceste țări. În urma dezastrelor, țările în cauză au solicitat asistență din partea FSUE. Deoarece criteriile de eligibilitate stabilite în regulamentul în cauză au fost îndeplinite, mobilizarea FSUE a fost aprobată în vederea diminuării suferinței și a pierderilor oamenilor afectați de dezastrele menționate anterior. Din motivele enunțate mai sus, susțin acest raport.

  Adam Bielan (ECR), în scris. – (PL) Inundațiile care au lovit anul trecut țările din partea de est a Uniunii Europene au produs pagube materiale uriașe practic în fiecare regiune. Multe dintre aceste țări se luptă în continuare cu efectele tragice ale inundațiilor. Mulți încă așteaptă asistența financiară promisă de autorități. Pagubele uriașe se referă în primul rând la agricultură, infrastructură, rețele de transport și situri din patrimoniul cultural. Numeroase persoane au suferit pierzând adesea tot ceea ce dețineau. Numai în Polonia, pierderile directe au fost estimate la aproximativ 3 miliarde de euro. Prin urmare, se depășește considerabil pragul de mobilizare a Fondului de solidaritate. O situație similară există și în cazul altor țări care solicită sprijin din partea acestui fond. Utilizarea fondurilor europene prevăzute de Acordul interinstituțional va reprezenta un ajutor semnificativ pentru regiunile cel mai grav afectate de catastrofe prin faptul că va permite desfășurarea de activități care să reducă efectele catastrofelor naturale. Susțin cu convingere mobilizarea Fondului de solidaritate.

  Jan Březina (PPE), în scris. – (CS) Salut decizia Parlamentului European de a acorda sprijin din Fondul de solidaritate al UE pentru statele din Europa Centrală afectate de inundațiile de anul trecut. În cazul Republicii Cehe, s-au alocat 125 de milioane de coroane cehe pentru a acoperi unele dintre daunele cauzate de inundații în Moravia de Nord în lunile mai și iunie anul trecut. Deoarece valoarea totală a daunelor a fost estimată la 5 miliarde de coroane cehe, ceea ce reprezintă mai puțin de 0,6 % din PIB-ul Cehiei, catastrofa nu este considerată drept „catastrofă naturală majoră” conform legislației europene, în cazul căreia se asigură asistență din Fondul de solidaritate. Prin urmare, a fost necesar să se solicite o scutire pentru Republica Cehă, pe baza faptului că țara noastră a fost afectată de aceleași catastrofe naturale ca Polonia unde consecințele au fost mai grave. În proiectul de rezoluție inițial al Parlamentului European, doar Polonia a fost menționată ca țară afectată și numai după ce am subliniat că inundațiile au afectat și alte state, domeniul de aplicare al acestui proiect de rezoluție a fost extins la întreaga regiune a Europei Centrale. Sunt mulțumit de faptul că guvernul ceh, după ezitarea și inerția inițială, a acționat și a reușit, în termenul limită stabilit, să depună o cerere pentru asistență financiară din Fondul de solidaritate, care acum se va dovedi a fi, fără îndoială, foarte utilă.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Având în vedere daunele semnificative cauzate de catastrofele naturale majore, mai ales în ceea ce privește proprietatea privată, rețelele de transport și siturile din patrimoniul cultural și deoarece pagubele directe estimate în toate aceste țări depășesc pragul normal pentru mobilizarea Fondului de solidaritate, care este de 0,6 % din venitul național brut, sunt de acord cu propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în favoarea Poloniei, Slovaciei, Ungariei, Republicii Cehe, Croației și României.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea mobilizării Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România în urma inundațiilor grave care au afectat aceste țări în lunile mai și iunie 2010. Aș dori să reiterez faptul că Consiliul trebuie să revizuiască în continuare de urgență noul regulament al Fondului de solidaritate aprobat de către Parlament pentru a-l face să acționeze mai rapid și mai eficace.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România este justificată având în vedere ploile torențiale și inundațiile care au afectat aceste țări și daunele grave care au rezultat. Susținerea pe care a primit-o această decizie din partea unei majorități largi în comisia parlamentară relevantă arată susținerea mare de care aceasta se bucură. Regret suferința pe care au îndurat-o oamenii și sper că mobilizarea fondului o va diminua și va asigura o reconstruire mai rapidă și mai eficace în zonele cele mai afectate.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) În lunile mai și iunie 2010, Europa Centrală și de Est a fost lovită de furtuni puternice care au cauzat daune majore în anumite state membre, în special prin distrugerea infrastructurii publice, a fermelor, a rețelelor de drumuri și de căi ferate și a bunurilor publice și private. Inundațiile din Polonia au afectat aproximativ întreaga țară, cauzând daune care depășesc 0,85 % din venitul național brut (VNB); în Slovacia, furtuna a lăsat unele zone sub apă, a cauzat alunecări de teren și inundații și a provocat daune de aproximativ 0,89 % din VNB; în Ungaria, daunele se ridică la 0,73 % din VNB; în România, daunele sunt estimate la 875 de milioane de euro sau 0,67 % din VNB; în Croația, acestea depășesc 153 de milioane de euro (0,6 % din VNB); și în Republica Cehă, daunele se ridică la 204 milioane de euro (0,6 % din VNB). Această situație justifică mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene și a dus la aprobarea primului buget rectificativ pentru 2011. Astfel, deoarece acest lucru este acoperit de proiectul de buget rectificativ care a fost deja aprobat și având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, sunt de acord cu poziția raportorului privind mobilizarea a 182 388 893 de euro pentru a ajuta la repararea infrastructurii distruse de furtuni în statele membre menționate mai sus.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Raportul aprobă mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a ajuta cele șase țări: Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România. Aceste țări au fost afectate de ploi torențiale, în unele cazuri, fără precedent, de inundații și alunecări de teren pe suprafețe mari. În patru țări – Polonia, Slovacia, Ungaria și România – catastrofele se califică drept „catastrofe naturale majore” conform definiției prezentate în Regulamentul de instituire a FSUE; cu alte cuvinte, daunele sunt estimate la peste 0,6 % din veniturile naționale brute. Considerăm că mobilizarea acestui sprijin este importantă și necesară și, prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

Din nou, trebuie să atragem atenția asupra întârzierilor excesive între apariția dezastrului, decizia de a mobiliza FSUE și acordarea efectivă de sprijin european statelor membre și regiunilor afectate. În acest caz sunt incluse și dezastrele care au avut loc în lunile mai și iunie 2010. Parlamentul tocmai a aprobat mobilizarea FSUE, aproximativ un an mai târziu. Acum, alte cerințe procedurale vor întârzia și mai mult sosirea banilor la destinație. Din acest motiv, am pledat pentru necesitatea de a adapta normele de mobilizare a acestui fond, astfel încât să facem mobilizarea sa mai flexibilă și mai oportună.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. –(PT) Am votat în favoarea acestui raport care aprobă mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini șase țări: Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România.

Aceste țări au fost afectate de ploi torențiale, în unele cazuri, fără precedent, de inundații și alunecări de teren pe suprafețe mari. În patru țări – Polonia, Slovacia, Ungaria și România – catastrofele se califică drept „catastrofe naturale majore” conform definiției prezentate în Regulamentul de instituire a FSUE; cu alte cuvinte, daunele sunt estimate la peste 0,6 % din veniturile naționale brute.

Considerăm că mobilizarea acestui sprijin este importantă și necesară și, prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

Totuși, trebuie să atragem atenția asupra întârzierilor excesive între apariția dezastrului, decizia de a mobiliza FSUE și acordarea efectivă de sprijin european statelor membre și regiunilor afectate. Trebuie să se țină seama de faptul că dezastrele au avut loc în lunile mai și iunie 2010. Parlamentul tocmai a aprobat mobilizarea FSUE, aproximativ un an mai târziu. Acum, alte cerințe procedurale vor întârzia și mai mult sosirea banilor la destinație.

De aceea, susținem că este necesar să se adapteze normele de mobilizare a acestui fond pentru a face mobilizarea sa mai flexibilă și mai oportună.

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Inundațiile din 2010 au afectat zone extinse din mai multe țări din Europa Centrală. Catastrofele naturale au afectat în principal Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România. Oamenii care locuiesc în aceste zone nu pot face față pe cont propriu consecințelor inundațiilor. Aceștia nu pot suporta consecințele din propriile lor resurse deoarece bugetele statelor sunt împovărate de criza economică și financiară. Cu toate acestea, Comisia propune mobilizarea Fondului de solidaritate al UE în beneficiul țărilor afectate. Toate țările menționate au solicitat asistență din acest fond după ce au fost lovite și paralizate în lunile de primăvară și vară de anul trecut, de alunecări de teren, valuri de inundații și precipitații abundente.

Prin urmare, fenomenele naturii au provocat daune uriașe în zonele afectate atât infrastructurii publice, cât și celei private, precum și transportului rutier și feroviar, în timp ce agricultura a fost, de asemenea, afectată. De asemenea, proprietățile, clădirile rezidențiale și monumentele culturale au fost grav prejudiciate. Prin urmare, este potrivit să se ofere statelor europene afectate asistența financiară necesară, astfel încât acestea să poată face față consecințelor dezastrelor naturale și să poată reveni la normal cât mai curând posibil.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Sunt de acord cu acest document deoarece Comisia a informat Parlamentul în propunerea sa de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al UE (COM(2011)0010) că, pe baza cererilor de asistență prezentate de Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, România și țara candidată Croația în legătură cu catastrofele cauzate de inundațiile din lunile mai, iunie și iulie 2010, propune mobilizarea Fondului de solidaritate al UE. Pentru a evita întârzierea nejustificată în aprobarea acestei măsuri pe care Comisia pentru bugete intenționează să o adopte cât mai curând posibil, trebuie remarcat faptul că nu există nicio obiecție din partea Comisiei pentru dezvoltare regională în ceea ce privește mobilizarea din Fondul de solidaritate al UE a sumei de 182 388 893 de euro pentru țările în cauză, astfel cum s-a propus de către Comisie și în conformitate cu normele stabilite în Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 și în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului.

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris. − Fondul de solidaritate este un instrument extrem de important pentru UE. Dincolo de impactul său financiar, acesta este și o expresie a solidarității europene. Însă Consiliul tocmai ne-a demonstrat că această solidaritate începe să fie din ce în ce mai șubredă. Astăzi, Consiliul ne obligă ca pentru a-i ajuta pe cetățenii ce au suferit atât de mult deja de pe urma inundațiilor de anul trecut, să tăiem fonduri din programe foarte importante. În plus dacă ne uităm care sunt statele membre care blochează astăzi în Consiliu ideea de „bani noi” pentru a acoperi nevoile fondului, remarcăm că sunt cele ce în anii precedenți au beneficiat la rândul lor de importante sume de bani. Uniunea are la bază conceptul de solidaritate. Fără el nu am fi putut construi Europa de astăzi, fără ea nu vom putea construi Europa de mâine.

  Edvard Kožušník (ECR), în scris. – (CS) Spre deosebire de Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul de solidaritate, ale cărui resurse vizează să acopere pagubele cauzate de catastrofele naturale, este o manifestare reală a solidarității europene. Apreciez foarte mult faptul că acest raport propune, de asemenea, alocarea de resurse care să acopere pagubele produse de inundații asupra proprietății publice în Republica Cehă. Aceste pagube au fost produse mai ales în Moravia de Nord care a fost afectată în luna mai anul trecut de același val de inundații care au produs daune în întreaga regiune a Europei Centrale. Apreciez faptul că Republica Cehă a obținut resurse din Fondul de solidaritate pentru a acoperi daunele, cu atât mai mult cu cât țările vecine au fost afectate de valul de inundații mai mult decât Republică Cehă.

Cu toate acestea, despăgubirile pentru Republica Cehă nu au fost omise în cadrul solidarității europene. De asemenea, aș dori să le mulțumesc dlor Březina și Tošenovský, cu care am reușit să includem Republica Cehă în grupul țărilor care vor primi despăgubiri din Fondul de solidaritate pentru valul de inundații. De asemenea, datorăm mulțumiri speciale Președintelui Parlamentului European, dl Buzek, pentru că a vizitat Moravia împreună cu noi și a sprijinit personal Republica Cehă.

  Bogusław Liberadzki (S&D), în scris. – (PL) Anul 2010 a fost marcat de inundații dezastruoase în numeroase țări din Europa, Polonia fiind afectată de acestea în două rânduri. Ar trebui să salutăm manifestarea solidarității Uniunii Europene în reducerea efectelor inundațiilor și în măsurile luate pentru a calma situația teribilă a celor afectați – persoane care au pierdut o mare parte din bunurile materiale și, în numeroase cazuri, toate aceste bunuri, persoane care au fost afectate din punctul de vedere al sănătății sau care au pierdut persoane dragi.

Ca parte a sprijinului pentru ideea de solidaritate în momente de nevoie și de suferință, trebuie să se reflecteze cu privire la modul de prevenire a inundațiilor. Pentru a face acest lucru trebuie să se întreprindă o gestionare a apelor: reglarea debitelor râurilor, construirea de rezervoare etc. Ar trebui să direcționăm sume mai mari din cele alocate pentru protecția mediului din Fondul de coeziune pentru prevenirea inundațiilor. Prin aprobarea raportului Böge, solicit sprijinirea propunerii privind alocarea de fonduri mai mari în buget după 2013.

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris. – (PL) Sunt foarte mulțumită de faptul că astfel de decizii constructive sunt luate în Parlamentul European. Deputații care provin din regiuni afectate de inundații au depus eforturi pentru ca asistența Uniunii să fie acordată și, după cum se știe, calea spre acest succes nu a fost ușoară. Acordarea sumei de 182,4 milioane de euro ca despăgubire pentru efectele inundațiilor de anul trecut este foarte importantă nu numai pentru regiunile afectate de catastrofe naturale, ci și pentru oamenii care trăiesc în aceste regiuni.

Polonia și regiunea Podkarpacie au suferit în mod deosebit ca urmare a dezastrului și sper că resursele financiare puse la dispoziție pentru reconstruirea infrastructurii vor fi folosite în mod eficient. Decizia de astăzi a Parlamentului este finală și deschide procedura pentru acordarea de bani europeni și, de aceea, am votat în favoarea rezoluției referitoare la mobilizarea Fondului de solidaritate al UE – inundațiile din anul 2010 din Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România.

  David Martin (S&D), în scris. – Sprijin această propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al UE care a fost prezentată de către Comisie. Pe baza cererilor de asistență prezentate de Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, România și țara candidată Croația în legătură cu catastrofele cauzate de inundațiile din lunile mai, iunie și iulie 2010, Comisia propune mobilizarea Fondului de solidaritate al UE.

  Barbara Matera (PPE), în scris. – (IT) Aș dori să-mi exprim mulțumirea față de votul de astăzi în favoarea aprobării mobilizării Fondului european de solidaritate pentru a acorda ajutor Poloniei, Slovaciei, Republicii Cehe, Ungariei, României și Croației pentru inundațiile care au avut loc anul trecut.

Deși există în continuare un dezacord între Parlament și Consiliu cu privire la procedura tehnică de obținere a cuantumului de 182,4 milioane de euro necesare pentru a despăgubi statele membre pentru daunele suferite, Europa a arătat încă o dată solidaritate față de cetățeni. Sunt de acord cu utilizarea excedentului bugetar din 2010 pentru a acoperi „rezerva negativă” utilizată pentru a găsi fondurile necesare. Într-adevăr, această rezervă reprezintă o metodă „contabilă” care ar trebui utilizată pentru situațiile de urgență care pot apărea în timpul exercițiului financiar actual.

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Trăsătura principală a Uniunii Europene o constituie solidaritatea. În virtutea acestei solidarități consider oportun și necesar raportul privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru inundațiile din 2010 din Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Croația și România. Această solidaritate va fi cu atât mai necesară cu cât schimbările climatice continuă sa provoace dezastre în întreaga Europă. În acest sens, trebuie dezvoltate strategii care să contribuie și la reducerea nivelului emisiilor cu efect de seră. Eforturile comunității europene trebuie canalizate în direcția consolidării acțiunilor întreprinse de statele membre în vederea prevenirii și reducerii efectelor produse de inundațiile majore din Europa, devenite din ce în ce mai frecvente. Evaluarea de către statele membre a activităților care determină creșterea riscurilor de inundații, precum și creșterea vitezei de reacție, a mobilității și flexibilității intervențiilor trebuie să reprezinte o prioritate în acest sens. Nu în ultimul rând, doresc să subliniez importanța informării și participării cetățenilor în cadrul acțiunilor și a planurilor de gestionare a inundațiilor.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Acest instrument de solidaritate a fost utilizat în trecut – în special în țara mea, prin sprijinul acordat Madeirei în urma ploilor torențiale din luna februarie 2010 – și, în prezent, este logic ca acesta să fie mobilizat în încercarea de a reduce efectele pe care le au întotdeauna catastrofele naturale asupra populațiilor țărilor afectate.

  Alajos Mészáros (PPE), în scris. – (HU) Ploile torențiale de anul trecut au condus la situația dezastruoasă din țările din Europa Centrală. Râurile revărsate au inundat străzile și gospodăriile. Oamenii au devenit săraci și mulți dintre aceștia au pierdut aproape tot ceea ce au avut. De aceea, o evaluare rapidă a situației și asistența rapidă au fost cruciale la acel moment. Slovacia, Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Croația și România au solicitat asistență din partea Uniunii Europene pentru a-i putea ajuta pe cei care aveau nevoie mobilizând Fondul de solidaritate. Sunt foarte mulțumit să remarc faptul că Parlamentul European, de asemenea, recunoaște această situație și intenționează să ajute aceste țări. De aceea, consider că sprijinirea acestei propuneri de decizie este foarte importantă și aș dori să profit de această ocazie ca să mulțumesc tuturor celor care au manifestat solidaritate față de cetățenii din Europa Centrală la acel moment. Vă mulțumesc.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) În urma ploilor torențiale din luna august 2010, care au provocat revărsarea râurilor și au forțat oamenii să își părăsească locuințele, Republica Cehă a solicitat asistență din Fondul de solidaritate în luna octombrie 2010. Pragul de 0,6 % din venitul național brut nu a fost depășit, dar majoritatea populației a avut de suferit și economia regiunii a fost la un pas de colaps. Domenii importante, cum ar fi turismul și industria au fost grav afectate. Această asistență va acoperi o parte din costurile măsurilor imediate care au fost necesare pentru reconstruirea infrastructurii distruse. Prin urmare, sprijin această propunere.

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − În vara anului trecut, cea mai mare parte a teritoriului României a fost afectată de inundații grave și de alunecări de teren. Daunele au fost estimate la aproape 900 de milioane de euro, adică aproape 0,7% din PIB-ul României. Ajutorul în cadrul Fondului de Solidaritate este binevenit și va contribui atât la atenuarea efectelor catastrofei, cât și la prevenirea producerii altor evenimente de aceeași natură. Fondul de Solidaritate este unul dintre exemplele concrete care pot fi oferite cetățenilor noștri în legătură cu importanța unor acțiuni comune la nivel european.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Comisia propune mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România în conformitate cu Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (AII). AII permite mobilizarea Fondului de solidaritate în limita unui plafon anual de 1 miliard de euro. În paralel cu această propunere de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România, Comisia a prezentat, de asemenea, un proiect de buget rectificativ (A7-0115/2011). Din raport reiese clar că toate cererile îndeplinesc criteriile de eligibilitate prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2012/2002. Prin urmare, am votat în favoarea mobilizării Fondului de solidaritate al UE pentru sumele de 105 567 155 de euro pentru Polonia, 20 430 841 de euro pentru Slovacia, 22 485 772 de euro pentru Ungaria, 5 111 401 de euro pentru Republica Cehă, 3 825 983 de euro pentru Croația și 24 967 741 de euro pentru România ajungându-se la un total de 182 388 893 de euro în credite de angajament și de plată.

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Costurile directe ale inundațiilor din 2010 din Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Croația și România se ridică la 5 512 719 662 EUR. Am votat acest raport pentru ca mobilizarea a 182,4 milioane de euro din Fondul UE de Solidaritate destinat acestor inundații sa fie aprobată. Nu am fost de acord cu sursa de finanțare, așa-numita „rezervă negativă” propusă de Consiliu, dar am votat în favoarea propunerii Consiliului, deoarece consider că cetățenii, victime ale inundațiilor, nu pot deveni victimele unei bătălii interinstituționale între statele membre și Parlamentul European.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Subiectul discutat este reprezentat de cererile de asistență prezentate de Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, România și Croația (în calitate de țară candidată) pentru a face față daunelor considerabile cauzate de inundațiile dezastruoase din aceste țări în lunile mai, iunie și iulie 2010. Deoarece toate aceste cereri îndeplinesc criteriile de eligibilitate prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2012/2002, am votat în favoarea acestei propuneri de mobilizare a sumei de 182 388 893 EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru țările în cauză, în speranța că acest sprijin poate ajuta la accelerarea reconstrucției zonelor afectate și la reducerea suferinței populațiilor din aceste zone.

  Zuzana Roithová (PPE) , în scris. – (CS) Am fost încântată să votez pentru proiectul de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate în favoarea Poloniei, Slovaciei, Ungariei, Republicii Cehe, Croației și României. Toate aceste state au fost afectate anul trecut de inundații puternice ca urmare a ploilor torențiale care au cauzat alunecări de teren și pierderi considerabile de vieți omenești, precum și pagube asupra clădirilor rezidențiale, întreprinderilor, zonelor agricole, rețelelor rutiere și feroviare și asupra altor infrastructuri. Deși suma propusă pentru asistență reprezintă doar câteva procente din daunele totale cuantificate pentru majoritatea țărilor, aceasta este, totuși, o sumă semnificativă care se ridică la 182 de milioane de euro. Aș dori să subliniez faptul că UE a instituit Fondul de solidaritate pentru a-i sprijini pe locuitorii din regiunile afectate de dezastre naturale. Aș dori să le mulțumesc deputaților pentru că au sprijinit acest raport.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Sunt pentru. Comisia propune mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în favoarea Poloniei, Slovaciei, Ungariei, Republicii Cehe, Croației și României în temeiul punctului 26 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (AII). AII permite mobilizarea Fondului de solidaritate în limita plafonului anual de 1 miliard de euro. În paralel cu această propunere de mobilizare a Fondului de solidaritate în favoarea Poloniei, Slovaciei, Ungariei, Republicii Cehe, Croației și României, Comisia a prezentat un proiect de buget rectificativ (PBR nr. 1/2011 din 14 ianuarie 2011) pentru a înscrie în bugetul 2011 creditele de angajament și de plată corespunzătoare, în conformitate cu punctul 26 din AII.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestui text deoarece trebuie să mobilizăm Fondul de solidaritate al Uniunii Europene în numele acelor țări din Europa Centrală și de Est care au suferit daune din cauza inundațiilor din 2010.

Țări precum Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Croația și România au suferit pierderi uriașe în urma ploilor torențiale din acea perioadă care au cauzat daune masive infrastructurilor acestor țări. Numai Polonia, de exemplu, a fost afectată de două inundații consecutive provocate de principalele sale râuri în lunile mai și iunie 2010 care au cauzat daune importante sectorului agricol, rețelelor de transporturi și siturilor din patrimoniul cultural, daunele totale ridicându-se la aproximativ 3 miliarde de euro. În prezent, prioritatea este de a reconstrui regiunile cele mai afectate de evenimentele tragice de anul trecut, permițându-le să își repornească sistemele de producție fără întârziere.

  Olga Sehnalová (S&D), în scris. – (CS) Inundațiile din 2010 au afectat mai multe țări europene în moduri diferite. De exemplu, în Republica Cehă, inundațiile au fost mai mici din punctul de vedere al suprafeței afectate, însă consecințele au fost cu adevărat catastrofale pentru această țară, la fel ca în Polonia. Prin urmare, am sprijinit mobilizarea de fonduri în temeiul opțiunii prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului pentru astfel de situații excepționale. Am votat pentru adoptarea acestui raport, inclusiv pentru mobilizarea de fonduri pentru Republica Cehă și Croația, care este un caz similar.

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris. – (PL) Am susținut raportul privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în conformitate cu punctul 26 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară. Este extrem de important ca UE să sprijine acele țări care au suferit în urma catastrofelor naturale. Pierderile cauzate de acest dezastru depășesc 2,9 miliarde de euro. Sprijinul financiar al UE va ajuta la reconstrucția infrastructurii publice care a fost distrusă de catastrofă: rețele de apă, sisteme de canalizare, drumuri și poduri. Aproape că a trecut deja un an de la inundații. Ajutorul este în continuare esențial. Acesta ar trebui mobilizat mai rapid. În acest scop, procedurile de acordare a ajutorului financiar din Fondul de solidaritate ar trebui simplificate.

Recomandare: Luis Manuel Capoulos Santos (A7-0056/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Sunt în favoarea acestui raport deoarece susține pescuitul responsabil în zona de pescuit a Uniunii Comorelor pe baza principiului nediscriminării între diversele flote care pescuiesc în această zonă, lansând, totodată, un dialog politic pe tema reformelor necesare. De asemenea, sunt în favoarea acestui raport deoarece reprezintă un progres față de acordul anterior prin faptul că prevede ca punerea în aplicare a protocolului să fie suspendată în caz de încălcare a drepturilor omului. Cu toate acestea, deoarece scopul acestui protocol este să consolideze parteneriatul și cooperarea în sectorul pescuitului prin utilizarea tuturor instrumentelor financiare disponibile, aș atrage atenția asupra necesității imediate de a crea un cadru care să favorizeze creșterea investițiilor în acest sector și optimizarea producției de dimensiuni mici în acest sector.

  George Becali (NI), în scris. − Am susținut acest raport deoarece reprezintă un angajament de a promova practici responsabile și durabile în domeniul pescuitului în toate zonele unde ar putea opera nave ale UE, pe baza unei analize atente a resurselor disponibile și după ce s-a stabilit cu certitudine că posibilitățile de pescuit aplicate au fost garantate de avize științifice credibile și că nu există nici un risc de a epuiza resursele halieutice locale. Uniunea Comorelor este considerată una dintre țările cel mai puțin dezvoltate, având o economie care depinde în foarte mare măsură de subvenții și asistență tehnică din străinătate. În timp ce stocurile exploatabile ale Uniunii Comorelor, constituite în special de pești pelagici mari, sunt estimate la 33 000 de tone pe an, capturile anuale ale pescarilor locali se ridică la aproximativ 16 000 de tone, care sunt complet absorbite de piața locală. Obiectivul principal al noului protocol este de a defini posibilitățile de pescuit oferite navelor UE în ceea ce privește drepturile de acces și sprijinul sectorial și de a continua cooperarea dintre UE și UC, în vederea extinderii cadrului de parteneriat, pentru dezvoltarea unei politici durabile în domeniul pescuitului și pentru exploatarea responsabilă a resurselor halieutice din zona de pescuit a Uniunii Comorelor, în interesul ambelor părți.

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Încheierea unor acorduri bilaterale în sectorul pescuitului între Uniunea Europeană și țările din afara acesteia, denumite „acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului”, reprezintă o practică standard în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. Am votat în favoare deoarece consider că noul protocol anexat la Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului cu Uniunea Comorelor servește, de asemenea, intereselor ambelor părți. Pe de o parte, acesta îmbunătățește posibilitățile de pescuit oferite navelor UE în zona de pescuit a Uniunii Comorelor, deoarece nu există riscul de a epuiza resursele halieutice locale. Pe de altă parte, UE alocă fonduri pentru dezvoltarea politicii sectoriale în domeniul pescuitului în Uniunea Comorelor.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Sunt de acord cu propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului între Comunitatea Europeană și Uniunea Comorelor. Consider că protocolul menționat este pozitiv deoarece promovează pescuitul responsabil și durabil în apele teritoriale ale Insulelor Comore și servește intereselor ambelor părți, oferind navelor UE posibilități de pescuit în schimbul unui sprijin sectorial important pentru comunitatea din Arhipelagul Comorelor.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea recomandării privind acordul CE-Comore în domeniul pescuitului deoarece părțile se angajează să promoveze pescuitul durabil și responsabil în zona de pescuit a Uniunii Comorelor și deoarece prevede o clauză de suspendare în caz de încălcare a drepturilor omului în Uniunea Comorelor.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Prezentul protocol anexat la Acordul în sectorul pescuitului în vigoare între Comunitatea Europeană și Uniunea Comorelor, unul dintre numeroasele acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului la care Uniunea Europeană este cosemnatară, a expirat la 31 decembrie 2010. Noul protocol va fi încheiat pentru o perioadă de trei ani (2011-2013), începând cu intrarea în vigoare a deciziei Consiliului privind aplicarea provizorie a protocolului în cauză și după expirarea protocolului în vigoare. Scopul propunerii de decizie este de a defini posibilitățile de pescuit pentru navele Uniunii Europene pe baza resurselor în exces disponibile, precum și contribuția financiară datorată separat pentru dreptul de acces și sprijinul sectorial.

Noul protocol servește intereselor ambelor părți și vizează să consolideze cooperarea în sectorul pescuitului prin utilizarea instrumentelor financiare disponibile. Este necesar să se creeze un cadru favorabil dezvoltării investițiilor în sectorul pescuitului și să se optimizeze producția de mici dimensiuni în acest sector. La fel ca dl raportor, consider că Parlamentului ar trebui să i se permită să monitorizeze îndeaproape evoluția acordului și modul în care acesta este respectat, și Comisia este cea care asigură acest lucru.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport se concentrează asupra propunerii de decizie a Consiliului privind încheierea unui protocol de definire a condițiilor în care navele de pescuit din Uniunea Europeană (UE) pot desfășura activități de pescuit în apele Uniunii Comorelor. De-a lungul anilor, UE a încheiat mai multe acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului cu o serie de țări și, în schimb, a făcut anumite contribuții financiare care vizau să sprijine în principal politicile naționale în domeniul pescuitului, în special să protejeze stocurile. Prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul și-a asumat responsabilități mai mari în acest sector și, în prezent, trebuie să ne dăm aprobarea în legătură cu noile acorduri în domeniul pescuitului. Deoarece protocolul dintre UE și Uniunea Comorelor a expirat la 31 decembrie 2010, acesta trebuie să fie reînnoit de urgență. Propunerea în cauză servește intereselor ambelor părți astfel cum explică foarte bine raportorul și, prin urmare, am votat în favoarea ei. Este păcat că nu a fost discutată la timp.

  João Ferreira și Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport sprijină noul protocol anexat la Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului dintre UE și Uniunea Comorelor care va fi în vigoare pentru o perioadă de trei ani și al cărui obiectiv principal este să definească posibilitățile de pescuit oferite navelor UE, contribuția financiară datorată pentru drepturile de acces și sprijinul sectorial. Acesta reprezintă un acord privind drepturile de acces la apele Uniunii Comorelor pentru 70 de nave europene în schimbul unei contribuții financiare de aproximativ 600 000 de euro pe an, jumătate din această sumă fiind destinată dezvoltării sectorului de pescuit al acestei țări. Practic, această țară nu dispune de alte resurse; 30 000 din cei 800 000 de locuitori ai acestei țări depind de acest sector.

Aici, așa-numitele acorduri de parteneriat din acest sector au eșuat într-un mod extrem vizibil, care ar trebui să ne dea de gândit și să determine schimbări politice. Se vor acorda autorizații de pescuit pentru 45 de toniere cu plase pungă – 22 dintre acestea sunt franceze și 22 spaniole – și 25 de nave cu paragate de suprafață: acestea sunt mai numeroase decât cele prevăzute de protocolul aflat în vigoare în prezent, care autorizează 40 de toniere cu plase pungă și 17 nave cu paragate de suprafață. Portugalia are în continuare cele cinci nave cu paragate de suprafață deținute anterior. Franța și Spania sunt în continuare principalele beneficiare.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Sunt de acord cu acest document deoarece încheierea, începând cu 2004, de acorduri bilaterale în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și țări nemembre, intitulate „acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului” (APP) a constituit o practică standard în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și se află în centrul dimensiunii externe a politicii. În conformitate cu acordurile cu țările din Africa și Pacific, contribuția financiară a UE este destinată în mare măsură sprijinirii în mod specific a politicilor naționale în domeniul pescuitului, pe baza principiului durabilității și al bunei gestionări a resurselor piscicole. Astfel, acordurile de parteneriat sunt de fapt un angajament de a promova practici responsabile și durabile în domeniul pescuitului în toate zonele unde ar putea opera nave ale UE, pe baza unei analize atente a resurselor disponibile și după ce s-a stabilit cu certitudine că posibilitățile de pescuit aplicate au fost garantate de avize științifice credibile și că nu există nici un risc de a epuiza resursele halieutice locale. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentului i s-au conferit puteri sporite cu privire la acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului: în conformitate cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) din TFUE, PE trebuie să-și dea acum în prealabil aprobarea pentru încheierea unui acord, o cerință care înlocuiește fosta procedură ordinară de consultare. Consider că noul protocol propus pentru Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului cu Uniunea Comorelor servește intereselor ambelor părți.

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris. – (PL) Sectorul pescuitului în regiunea Comorelor este foarte specific. Capturile efectuate de pescarii locali nu reușesc aproape niciodată să satisfacă nevoile comunității locale. Acest lucru este cauzat de dezvoltarea slabă a infrastructurii portuare și a flotei de pescuit sau de lipsa acestora, de fapt. Persoanele care trăiesc pe aceste insule din Oceanul Indian sunt foarte sărace, se confruntă cu problema șomajului și, astfel cum a remarcat raportorul însuși, acestea sunt, în realitate, dependente de ajutorul financiar din străinătate. Acordul de parteneriat, care permite navelor din UE să pescuiască în apele teritoriale ale Uniunii Comorelor în schimbul unui sprijin financiar, va contribui, fără îndoială, la consolidarea economiei acestei regiuni. Totuși, ar trebui să monitorizăm modul în care aceste fonduri sunt cheltuite și dacă acestea contribuie, de fapt, la îmbunătățirea situației în acest domeniu.

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Scopul noului protocol de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului între Comunitatea Europeană și Uniunea Comorelor este de a consolida parteneriatul și cooperarea în sectorul pescuitului folosind toate instrumentele financiare disponibile. Protocolul va crea un cadru favorabil creșterii investițiilor în acest sector și va ajuta la creșterea valorii produselor micilor unități piscicole. Salut propunerea de a stabili acest nou protocol.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Proiectul de recomandare a Consiliului privind stabilirea unui protocol care prevede cotele de pescuit și contribuția financiară, astfel cum este definit în parteneriatul cu sectorul pescuitului din Uniunea Comorelor, vizează să sublinieze rolul pe care Parlamentul European ar trebui să îl joace în procedura de revizuire a acestui acord. Europa a urmat întotdeauna acorduri de parteneriat în sectorul pescuitului, iar parteneriatul cu Uniunea Comorelor este în vigoare din 1988. Obiectivul acestui nou protocol este de a stabili cotele de pescuit care urmează să fie oferite navelor de pescuit în Uniunea Comorelor, asigurând o utilizare durabilă și responsabilă a resurselor halieutice, sporind investițiile în micile unități piscicole și consolidând activitatea acestora. Proiectul de decizie a Consiliului privind acest acord asigură că ambele părți, atât Europa, cât și Uniunea Comorelor, vor obține beneficii din reînnoirea acordului, dar, din moment ce Parlamentul a dobândit, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, un rol specific în punerea în aplicare a acordurilor este inevitabil că, la fiecare pas până la aprobarea finală a acestui acord, trebuie să identificăm măsurile care vor implica Parlamentul.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Încheierea, începând cu 2004, a unor acorduri bilaterale în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și țări nemembre, intitulate „acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului” (APP) a constituit o practică standard în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și se află în centrul dimensiunii externe a politicii. În conformitate cu acordurile cu țările din Africa și Pacific, contribuția financiară a UE este destinată în mare măsură sprijinirii în mod specific a politicilor naționale în domeniul pescuitului, pe baza principiului durabilității și al bunei gestionări a resurselor piscicole. Astfel, acordurile de parteneriat sunt de fapt un angajament de a promova practici responsabile și durabile în domeniul pescuitului în toate zonele unde ar putea opera nave ale UE, pe baza unei analize atente a resurselor disponibile și după ce s-a stabilit cu certitudine că posibilitățile de pescuit aplicate au fost garantate de avize științifice credibile și că nu există nici un risc de a epuiza resursele halieutice locale.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Acest nou acord îl înlocuiește pe cel care a fost în vigoare anterior și care a expirat la 31 decembrie 2010. Acest tip de acord face posibil accesul navelor de pescuit din UE la zonele de pescuit din Insulele Comore în schimbul unei contribuții financiare. Marele avantaj al acestui tip de protocol este că Uniunea Europeană poate ajuta la dezvoltarea acestor țări. În acest caz, se va acorda un sprijin mai mare sectorului pescuitului deoarece acest sector va absorbi aproximativ 50 % din contribuții. Trebuie să ținem seama de faptul că aproximativ 30 000 de persoane din Comore depind în mod direct de sectorul pescuitului, de unde și importanța acestui sprijin.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeană și Comore a expirat în decembrie 2010. Noul protocol este valabil din 2011 până în 2013 și ar trebui aplicat provizoriu până la finalizarea procedurii de aprobare a Parlamentului European. Conform proiectului de acord, părțile se angajează să promoveze pescuitul responsabil în zona de pescuit a Uniunii Comorelor pe baza principiului nediscriminării între diversele flote care pescuiesc în această zonă. În ceea ce privește posibilitățile de pescuit, 45 de toniere cu plase pungă și 25 de nave cu paragate de suprafață vor primi autorizații de pescuit. Comparativ cu acordul precedent, noul acord conține o clauză de încetare a punerii în aplicare a protocolului în caz de încălcare a drepturilor omului. Consider că este necesar să se consolideze parteneriatul și cooperarea în sectorul pescuitului folosind toate instrumentele financiare disponibile. Prin urmare, am votat „pentru”.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Încheierea unor acorduri bilaterale în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și țări nemembre, intitulate „acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului” (APP) a constituit o practică standard în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și se află în centrul dimensiunii externe a politicii.

Această propunere pentru un nou protocol anexat la APP-ul dintre Uniunea Europeană și Insulele Comore este parte integrantă a dimensiunii externe a PCP și servește intereselor ambelor părți.

Raportul face următoarele recomandări care sunt considerate importante:

• Comisia ar trebui să transmită Parlamentului concluziile reuniunilor și lucrărilor comisiei mixte prevăzute la articolul 9 din acord, precum și programul sectorial multianual menționat în protocol la articolul 7 litera (c), precum și rezultatele evaluărilor anuale respective;

• ar trebui să se acorde unor reprezentanți ai Parlamentului European posibilitatea de a participa, în calitate de observatori, la reuniunile și lucrările comisiei mixte;

• înainte de renegocierea acordului, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului și Consiliului un raport privind aplicarea acestuia;

• Parlamentul și Consiliul ar trebui să fie tratați în mod echitabil, atât în ceea ce privește dreptul de a fi informați imediat și pe deplin în legătură cu monitorizarea și evaluarea aplicării acordurilor internaționale din domeniul pescuitului și cu negocierile referitoare la revizuirea acestora.

Din motivele deja expuse, am votat în favoarea acestui raport.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Scopul acestui protocol este să înlocuiască protocolul anexat la Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului între Comunitatea Europeană și Insulele Comorelor care a expirat la 31 decembrie 2010. Obiectivul principal al noului protocol este de a defini posibilitățile de pescuit oferite navelor UE în ceea ce privește drepturile de acces și sprijinul sectorial și de a continua cooperarea dintre UE și UC în vederea extinderii cadrului de parteneriat pentru dezvoltarea unei politici durabile în domeniul pescuitului și pentru exploatarea responsabilă a resurselor halieutice din zona de pescuit a Uniunii Comorelor, în interesul ambelor părți. Pe baza noului protocol, contribuția financiară totală anuală a UE va fi de 1 845 750 de euro pe o perioadă de trei ani. Se prevede și dezvoltarea investițiilor din sectorul pescuitului pentru optimizarea operațiunilor de mică anvergură din sectorul pescuitului. Deoarece consider că propunerea pentru un nou protocol anexat la Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului între Comunitatea Europeană și Insulele Comorelor servește intereselor ambelor părți am votat în favoarea acesteia.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am votat împotrivă. Încheierea, începând cu 2004, a unor acorduri bilaterale în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și țări nemembre, intitulate „acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului” (APP) a constituit o practică standard în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și se află în centrul dimensiunii externe a politicii. În conformitate cu acordurile cu țările din Africa și Pacific, contribuția financiară a UE este destinată în mare măsură sprijinirii în mod specific a politicilor naționale în domeniul pescuitului, pe baza principiului durabilității și al bunei gestionări a resurselor piscicole. Astfel, acordurile de parteneriat sunt de fapt un angajament de a promova practici responsabile și durabile în domeniul pescuitului în toate zonele unde ar putea opera nave ale UE, pe baza unei analize atente a resurselor disponibile și după ce s-a stabilit cu certitudine că posibilitățile de pescuit aplicate au fost garantate de avize științifice credibile și că nu există nici un risc de a epuiza resursele halieutice locale.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentului i s-au conferit puteri sporite cu privire la acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului: în conformitate cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) din TFUE, PE trebuie să-și dea acum în prealabil aprobarea pentru încheierea unui acord, o cerință care înlocuiește fosta procedură ordinară de consultare. Noi, membri ai Grupului Verzilor, suntem foarte critici în ceea ce privește modul în care aceste tipuri de acorduri au fost puse în aplicare până în prezent.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Semnarea de acorduri bilaterale în sectorul pescuitului între Comunitatea Europeană și țări terțe a fost întotdeauna o practică a politicii comune în domeniul pescuitului și, prin urmare, un aspect central al dimensiunii sale de politică externă.

Acordurile cu țările din Africa și Pacific prevăd ca o parte considerabilă din ajutorul financiar reciproc al UE să fie destinat sprijinirii politicilor naționale în domeniul pescuitului, pe baza principiului durabilității și al bunei gestionări a resurselor.

Relațiile bilaterale în sectorul pescuitului între Comunitatea Europeană și Uniunea Comorelor datează din 1988. Rezoluția adoptată astăzi subliniază faptul că o mai bună informare a Parlamentului European și un control mai strict exercitat de acesta în toate etapele negocierilor ar consolida parteneriatul și ar avea un impact pozitiv asupra dezvoltării în domeniul pescuitului. Este necesar ca atât Parlamentul European, cât și Consiliul să fie tratate în mod echitabil, atât în ceea ce privește dreptul de a fi informate imediat și pe deplin, cât și în legătură cu monitorizarea și evaluarea aplicării acordurilor internaționale din domeniul pescuitului și cu negocierile referitoare la revizuirea acestora.

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Flota de pescuit a UE operează în întreaga lume. O relație bilaterală există din anul 1988 între ceea ce astăzi este cunoscut ca fiind UE și Uniunea Comorelor. Revizuirea actuală a Acordului de parteneriat în sectorul pescuitului din 2006 ca parte a procesului de extindere a avut, de asemenea, ca urmare includerea în acord a principiilor referitoare la o politică durabilă în domeniul pescuitului și la utilizarea responsabilă a resurselor piscicole în zonele de pescuit din Comore. Aceasta nu este numai o evoluție binevenită, ci și o necesitate, dacă se dorește ca UE și politica sa comună în domeniul pescuitului să își păstreze credibilitatea. În acest context, trebuie să sprijinim cu fermitate solicitarea raportorului pentru o mai bună informare a Parlamentului și un control mai strict exercitat de acesta. Din acest motiv, am votat în favoarea acestui raport.

Recomandare: Emilio Menéndez del Valle (A7-0067/2011)

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Îmbunătățirea acordului de schimb Euromed poate contribui la stabilitatea economică și politică din această regiune în vederea consolidării unui spațiu unic în care guvernează valori ca pacea, justiția, echitatea, libertatea și democrația. Crearea unui mecanism standard de soluționare a litigiilor dorește să asigure căi de atac raționalizate și eficace, cu termene-limită stricte, care ar putea conduce spre securitatea și previzibilitatea relațiilor comerciale bilaterale, instituind astfel o mai bună funcționare a zonei de liber schimb Euromed. Am votat în favoarea acestui proiect de rezoluție.

  Slavi Binev (NI), în scris.. – (BG) Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece trebuie să se instituie un mecanism eficace pentru a soluționa litigiile legate de schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană și Regatul Hașemit al Iordaniei. Mecanismul propus este inspirat din mecanismele de soluționare a litigiilor prevăzute de cele mai recente acorduri încheiate de Uniunea Europeană, care respectă normele și procedurile privind soluționarea litigiilor ale Organizației Mondiale a Comerțului. Acest mecanism va sprijini funcționarea zonei de liber schimb Euromed, dar va aduce în primul rând stabilitate în cadrul relațiilor comerciale bilaterale dintre Uniunea Europeană și Regatul Hașemit al Iordaniei.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Toate îmbunătățirile aduse acordurilor euro-mediteraneene au un impact important asupra stabilității economice și politice a țărilor, din acestea rezultând numeroase câștiguri sociale și democratice. Prin urmare, salut orice efort făcut în această direcție. Având în vedere soluționarea incompletă a anumitor litigii legate de dispozițiile privind schimburile comerciale din Acordul euro-mediteraneean de asociere între Comunitățile Europene și Regatul Hașemit al Iordaniei, recunosc faptul că abordarea diplomatică a fost ineficientă în acest context. Prin urmare, sunt de acord cu faptul că este necesar un mecanism care să aplice resursele simplu și eficient și sunt de acord cu proiectul de decizie a Consiliului de încheiere a unui acord sub forma unui protocol între Uniunea Europeană și Regatul Hașemit al Iordaniei. Obiectivul acestui protocol este de a stabili un mecanism de soluționare a litigiilor aplicabil litigiilor legate de dispozițiile privind schimburile comerciale din Acordul euro-mediteraneean de asociere.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Acordurile euro-mediteraneene conțin dispoziții de liberalizare a schimburilor comerciale de bunuri, dar normele privind soluționarea litigiilor care rezultă din acestea se bazau în principal pe diplomație și puteau fi blocate cu ușurință de partea care a încălcat acordul. În 2006, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocierile cu partenerii săi din regiunea mediteraneeană în vederea instituirii unor mecanisme de soluționare a litigiilor inspirate din mecanismele de soluționare a litigiilor prevăzute de cele mai recente acorduri încheiate de Uniunea Europeană în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Un proiect de acord cu Iordania a fost parafat la 9 decembrie 2009.

Sprijin mecanismul de soluționare a litigiilor și sper că acesta va avea mai degrabă o funcție preventivă decât una represivă. De asemenea, sper ca Iordania să poată rezista în fața instabilității care afectează regiunea și să poată rămâne partenerul chibzuit și responsabil din perioada domniei Regelui Hussein și a Regelui Abdullah al II-lea.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Această recomandare se bazează pe proiectul de decizie a Consiliului de încheiere a unui protocol între Uniunea Europeană și Iordania care are ca scop punerea în aplicare a unui mecanism de soluționare a litigiilor ca parte a acordului euro-mediteraneean. În general, soluționarea litigiilor legate de schimburile comerciale dintre țări prin abordări diplomatice nu a avut întotdeauna efectul dorit. Prin urmare, în cadrul regiunii euro-mediteraneene, negocierile au început între UE și partenerii săi din această regiune, și anume Iordania. Proiectul de acord a fost semnat la 9 decembrie 2009 la Conferința ministerială euro-mediteraneeană privind comerțul, desfășurată la Bruxelles. Votez pentru acest proiect de rezoluție legislativă a Parlamentului European deoarece sunt conștient de faptul că acesta va îmbunătăți semnificativ relațiile dintre state în ceea ce privește liberul schimb și va contribui la stabilitatea politică și economică a acestei regiuni. Prin urmare, salut noul acord și sper ca, după intrarea sa în vigoare, să nu mai apară niciun conflict între UE sau statele sale membre și Iordania.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Astfel cum se menționează în expunerea de motive a acestui raport, până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice. Modelul alternativ propus se înscrie în logica promovată în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului care, căutând un model eficient, urmărește să evite suveranitatea națională, soluționarea litigiilor prin respectarea particularităților fiecărei țări și dreptul acestor țări de a-și apăra interesele și pe cele ale popoarelor lor. Soluționarea litigiilor printr-o abordare diplomatică garantează un tratament egal între țări. Acest mecanism, dimpotrivă, subminează acest principiu, încurajând circulația capitalurilor și punând puterea economică înaintea puterii politice și interesele legate de capitaluri înaintea intereselor țărilor și ale popoarelor acestora.

Opoziția noastră față de acest mecanism și implicațiile sale este cu atât mai justificată cu cât acesta rezultă din încheierea unui acord între UE, a cărei legitimitate acordată prin Tratatul de la Lisabona este pusă sub semnul întrebării (și, în orice caz, deplorabilă) și regimul regelui Abdullah, care continuă să reprime violent mișcarea pașnică și în curs de dezvoltare a tinerilor care solicită reforme și libertăți democratice.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice. Modelul alternativ propus se înscrie în logica promovată în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului care, căutând un model eficient, urmărește să evite suveranitatea națională, soluționarea litigiilor prin respectarea particularităților fiecărei țări și dreptul acestor țări de a-și apăra interesele și pe cele ale popoarelor lor. Soluționarea litigiilor printr-o abordare diplomatică garantează un tratament egal între țări. Dimpotrivă, mecanismul propus acum subminează acest principiu, încurajând mișcarea capitalurilor și punând puterea economică înaintea puterii politice și interesele legate de capital înaintea intereselor țărilor și ale popoarelor lor.

Opoziția noastră față de acest mecanism și implicațiile sale este cu atât mai justificată cu cât acesta rezultă din încheierea unui acord între UE, a cărei legitimitate acordată prin Tratatul de la Lisabona este pusă sub semnul întrebării și regimul regelui Abdullah, care continuă să reprime violent mișcarea pașnică și în curs de dezvoltare a tinerilor care solicită reforme și libertăți democratice.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Crearea unui mecanism standard de soluționare a litigiilor este binevenită, deoarece ar trebui să asigure căi de atac raționalizate și eficace, cu termene-limită stricte. Raportorul consideră că aceste îmbunătățiri ale acordurilor de liber schimb Euromed pot contribui la stabilitatea economică și politică din această regiune importantă în vederea consolidării unui spațiu unic de pace, dezvoltare, justiție, egalitate, libertate, pluralitate, democrație și respect. Mai mult, aplicarea corespunzătoare a acestui mecanism ar putea spori securitatea și previzibilitatea relațiilor noastre comerciale bilaterale și ar putea reprezenta un pas înainte în direcția instituirii și bunei funcționări a zonei de liber schimb Euromed.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Trecutul ne demonstrează că diplomația nu a reușit să fie eficace în soluționarea diverselor litigii existente. Prin urmare, salut crearea unui mecanism standard de soluționare a litigiilor care ar trebui să asigure căi de atac raționalizate și eficace, cu termene-limită stricte. Sunt de acord cu raportorul că aceste îmbunătățiri ale acordurilor de liber schimb euro-mediteraneene pot contribui la stabilitatea economică și politică din această regiune importantă pentru consolidarea unui spațiu unic de pace, dezvoltare, justiție, egalitate, libertate, pluralitate, democrație și respect. În plus, aplicarea corespunzătoare a acestui mecanism ar putea spori securitatea și previzibilitatea relațiilor noastre comerciale bilaterale și ar putea reprezenta un pas înainte în direcția instituirii și bunei funcționări a zonei de liber schimb euro-mediteraneene.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Știu că mecanismul propus este inspirat din mecanismele de soluționare a litigiilor prevăzute de cele mai recente acorduri încheiate de Uniunea Europeană și în cadrul OMC. Acordurile comerciale bilaterale ar trebui să fie întotdeauna pe deplin compatibile cu sistemul comercial multilateral. Comisia trebuie să se asigure că punerea în aplicare este eficace. Litigiile de durată au efecte negative asupra comunității de afaceri. Prin urmare, am votat „pentru”.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Cu acest raport, Parlamentul European este de acord cu crearea unui mecanism standard de soluționare a litigiilor care va asigura căi de atac raționalizate și eficace, cu termene-limită stricte când este nevoie să se soluționeze litigiile dintre Uniunea Europeană și Regatul Hașemit al Iordaniei legate de dispozițiile privind schimburile comerciale din acordul euro-mediteraneean. Până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice. În practică, această metodă nu este eficientă și a generat situații în care litigiile au rămas nesoluționate, întrucât ele puteau fi blocate cu ușurință de partea care a încălcat acordul. Aceste îmbunătățiri ale acordurilor de liber schimb euro-mediteraneene pot contribui la stabilitatea economică și politică din această regiune importantă în vederea consolidării unui spațiu unic de pace, dezvoltare, justiție, egalitate, libertate, pluralitate, democrație și respect. Aplicarea corespunzătoare a acestui mecanism ar putea spori securitatea și previzibilitatea relațiilor noastre comerciale bilaterale și ar putea reprezenta un pas înainte în direcția instituirii și bunei funcționări a zonei de liber schimb euro-mediteraneene. Votul meu favorabil a fost motivat de fiecare dintre aceste aspecte.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea încheierii acestui acord UE-Iordania al cărui obiectiv este de a institui un mecanism de soluționare a litigiilor legate de dispozițiile privind schimburile comerciale din acordurile euro-mediteraneene. Până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice. În practică, această metodă nu este eficientă și a generat situații în care litigiile au rămas nesoluționate sau au fost blocate. Sper ca aplicarea acestui mecanism standard de soluționare a litigiilor va spori securitatea și previzibilitatea relațiilor comerciale UE-Iordania.

  Tokia Saïfi (PPE), în scris. – (FR) În cadrul acordurilor de asociere euro-mediteraneene, litigiile legate de schimburile comerciale care ar putea apărea între două părți, Uniunea Europeană, pe de o parte și Iordania, pe de altă parte, sunt în continuare soluționate prin abordări diplomatice. Această soluție nu este nici eficace, nici transparentă și, din acest motiv, am votat în favoarea instituirii unui mecanism standard de soluționare a litigiilor deoarece acest lucru va permite actorilor de pe ambele maluri ale Mediteranei să desfășoare activități de comerț într-un mediu mai sigur și mai previzibil. Acest mecanism standard se bazează pe soluțiile sprijinite de Organizația Mondială a Comerțului în memorandumul său de înțelegere privind soluționarea litigiilor, precum și pe mecanismele incluse în acordurilor comerciale bilaterale recent încheiate de către UE.

Prin urmare, în cele din urmă, adăugarea unui astfel de mecanism la un număr tot mai mare de acorduri va crea condiții de concurență echitabile nu numai pentru actorii economici europeni, ci și pentru partenerii lor din țările terțe.

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Aceste negocieri provin din ceea ce reprezenta, de fapt, un domeniu nereglementat, ceea ce presupune faptul că nu existau proceduri de soluționare a litigiilor dintre UE și țările din regiunea mediteraneeană. Mecanismul de soluționare a litigiilor este inspirat din procedurile internaționale standard. Deoarece abordarea existentă a condus, în trecut, la probleme de nerezolvat, am urmat recomandarea raportorului.

Recomandare: George Sabin Cutaș (A7-0066/2011)

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece un mecanism eficace trebuie să fie instituit pentru a soluționa litigiile legate de schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană și Regatul Maroc. Mecanismul propus este inspirat din mecanismele de soluționare a litigiilor prevăzute de cele mai recente acorduri încheiate de Uniunea Europeană, care respectă normele și procedurile privind soluționarea litigiilor ale Organizației Mondiale a Comerțului. Acest mecanism va aduce stabilitate în cadrul relațiilor comerciale bilaterale dintre Uniunea Europeană și Regatul Maroc.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Toate îmbunătățirile aduse acordurilor euro-mediteraneene au un impact important asupra stabilității economice și politice a țărilor, din acestea rezultând numeroase câștiguri sociale și democratice. Prin urmare, salut orice efort făcut în această direcție. Având în vedere soluționarea incompletă a anumitor litigii legate de dispozițiile privind schimburile comerciale din Acordul euro-mediteraneean de asociere între Comunitățile Europene și Regatul Maroc, recunosc ineficiența sistemului creat pentru acest domeniu, utilizând o abordare diplomatică. Prin urmare, sunt de acord cu faptul că este necesar un mecanism care să permită aplicarea simplă și eficace a resurselor și sunt de acord cu proiectul de decizie a Consiliului de încheiere a unui Acord între Uniunea Europeană și Regatul Maroc de instituire a unui mecanism de soluționare a litigiilor.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Având în vedere că normele actuale de soluționare a litigiilor se bazează pe o abordare diplomatică și ca pot fi ușor blocate de către partea care nu își îndeplinește obligațiile, consider că adoptarea acestui acord va îmbunătății securitatea și predictibilitatea relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeana și Maroc, fiind benefic pentru atât pentru companii cât și pentru consumatori. Adoptarea acestuia merge în direcția foii de parcurs euro-mediteraneene privind comerțul după 2010.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) La fel ca celelalte, acordul dintre Uniunea Europeană și Regatul Maroc nu a dispus de măsuri de soluționare a litigiilor ceea ce, bineînțeles, a contribuit la reducerea fiabilității sale și a așteptărilor părților în ceea ce privește obținerea unor soluții corecte în caz de litigii. Sper ca mecanismul preconizat să intre în vigoare și să contribuie la consolidarea încrederii părților și sper ca Regatul Maroc să poată continua reformele deja începute de Hassan al II-lea și continuate de Mohammed al VI-lea.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Această recomandare se bazează pe proiectul de decizie a Consiliului de încheiere a unui protocol între Uniunea Europeană și Maroc care vizează să pună în aplicare un mecanism de soluționare a litigiilor ca parte a acordului euro-mediteraneean. În general, soluționarea litigiilor legate de schimburile comerciale dintre țări, utilizând o abordare diplomatică, nu a avut întotdeauna efectul dorit. Prin urmare, în cadrul regiunii euro-mediteraneene, negocierile au început între UE și partenerii săi din regiunea mediteraneeană, și anume Maroc. Proiectul de acord a fost semnat la 9 decembrie 2009 la Conferința ministerială euro-mediteraneeană privind comerțul, desfășurată la Bruxelles și a fost confirmat la 7 martie 2010 în cursul summitului UE-Maroc. Votez în favoarea acestui proiect de rezoluție legislativă a Parlamentului European deoarece sunt conștient de faptul că acesta va îmbunătăți semnificativ relațiile dintre state în ceea ce privește liberul schimb și va contribui la stabilitatea politică și economică a acestei regiuni. Prin urmare, salut noul acord și sper că, după intrarea sa în vigoare, nu va apărea niciun conflict între UE sau statele sale membre și Maroc.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Astfel cum se menționează în expunerea de motive a acestui raport, până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice. Modelul alternativ propus se înscrie în logica promovată în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului care, în căutarea unui model eficient, încearcă să evite suveranitatea națională, soluționarea litigiilor prin respectarea particularităților fiecărei țări și dreptul de a-și apăra propriile interese și pe cele ale popoarelor lor. Soluționarea litigiilor printr-o abordare diplomatică garantează un tratament egal între țări. Acest mecanism, dimpotrivă, subminează acest principiu, încurajând circulația capitalurilor și punând puterea economică înaintea puterii politice, iar interesele legate de capitaluri înaintea intereselor țărilor și ale popoarelor acestora.

Opoziția noastră față de acest mecanism și implicațiile sale este cu atât mai justificată cu cât acesta rezultă din încheierea unui acord de liber schimb cu Maroc, țară care ocupă în continuare Sahara Occidentală și care utilizează și profită de resurse care nu îi aparțin: încalcă dreptul internațional și neagă poporului sahrawi dreptul la autodeterminare.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport se referă la schimbarea situației din prezent prin instituirea unui mecanism de soluționare a litigiilor. Astfel cum se menționează în expunerea de motive a acestui raport, până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice.

Cu toate acestea, Comisia propune, în prezent, un model alternativ care se înscrie în logica promovată în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului care, în căutarea unui model eficient, încearcă să evite suveranitatea națională, soluționarea litigiilor prin respectarea particularităților fiecărei țări și dreptul de a-și apăra propriile interese și pe cele ale popoarelor lor.

Soluționarea litigiilor printr-o abordare diplomatică garantează un tratament egal între țări. Acest mecanism, dimpotrivă, subminează acest principiu, încurajând circulația capitalurilor și punând puterea economică înaintea puterii politice, iar interesele legate de capitaluri înaintea intereselor țărilor și ale popoarelor acestora.

Opoziția noastră față de acest mecanism și implicațiile sale este cu atât mai justificată cu cât acesta rezultă din încheierea unui acord de liber schimb cu Maroc, țară care ocupă în continuare Sahara Occidentală și care utilizează și profită de resurse care nu îi aparțin: încalcă drepturile poporului sahrawi și neagă dreptul acestui popor la autodeterminare. Din acest motiv, am votat împotrivă.

  David Martin (S&D), în scris. – Îl sprijin pe raportor care propune ca Parlamentul să își dea aprobarea pentru acest acord. Litigiile de durată au un efect negativ asupra comunității de afaceri și asupra consumatorilor finali de pe ambele maluri ale Mediteranei.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Revolte civile împotriva despoților arabi au izbucnit pe celălalt mal al Mediteranei. Acesta nu este, în mod evident, un motiv suficient pentru ca UE să nu avanseze spre crearea unei zone de liber schimb convenită cu aceiași despoți. Am transmis un semnal clar: UE nu dorește să negocieze cu democrațiile arabe care ar putea apărea. Acest lucru este absurd. Votez împotrivă.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Trecutul ne-a demonstrat că diplomația nu a reușit întotdeauna să fie eficace în soluționarea unei serii de litigii existente. Prin urmare, salut crearea unui mecanism standard de soluționare a litigiilor care ar trebui să asigure căi de atac raționalizate și eficace, cu termene-limită stricte. Sunt de acord cu raportorul că aceste îmbunătățiri ale acordurilor de liber schimb UE-Maroc pot contribui la stabilitatea economică și politică din această regiune importantă în vederea consolidării unui spațiu unic de pace, dezvoltare, justiție, egalitate, libertate, pluralitate, democrație și respect. Mai mult, aplicarea corespunzătoare a acestui mecanism ar putea spori securitatea și previzibilitatea relațiilor noastre comerciale bilaterale și ar putea reprezenta un pas înainte în direcția instituirii și bunei funcționări a zonei de liber schimb UE-Maroc.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Până în prezent, una dintre sarcinile serviciilor diplomatice a fost de a arbitra în cazul litigiilor legate de acordul euro-mediteraneean. Acum, se intenționează introducerea unor mecanisme la nivelul UE pentru a soluționa litigiile și pentru a sprijini regiunile instabile din punct de vedere politic, cum ar fi Maroc, în crearea unui spațiu omogen caracterizat de pace, dezvoltare, justiție, egalitate, libertate, pluralitate, democrație și respect. M-am abținut de la vot deoarece raportorul nu a descris în detaliu modul în care putem garanta respectarea acestor mecanisme.

  Cristiana Muscardini (PPE), în scris. – (IT) Acordul de liberalizare între UE și Maroc ar trebui să fie o emblemă pentru dezvoltarea, stabilitatea și redresarea economică a întregii regiuni nord-africane. Uniunea nu poate și nu trebuie să piardă oportunitatea de a juca un rol în elaborarea și reînnoirea unei politici comerciale capabile să asiste țările care au fost copleșite de probleme sociale și politice cu consecințe dramatice pentru economiile naționale și, prin urmare, pentru investițiile noastre în aceste domenii.

Prin votul de astăzi privind instituirea unui mecanism standard pentru soluționarea eficientă și adecvată a litigiilor, avem o garanție mai mare în sprijinirea investițiilor europene în Maroc, investiții-cheie pentru bunăstarea economică a întregii regiunii care acoperă aproape toate sectoarele.

De asemenea, votul de astăzi subliniază dorința Uniunii de a evita un impact negativ asupra economiilor și asupra consumatorilor finali de pe ambele maluri ale Mediteranei prin alegerea unor politici protecționiste care continuă să prioritizeze interesele speciale, amânând ratificarea acordurilor esențiale pentru reechilibrarea și stabilizarea opțiunilor economice ale unei zone care începe să fie interesantă pentru competitorii noștri comerciali, cum ar fi China și țările din Orientul Mijlociu.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Cu acest raport, Parlamentul European aprobă instituirea unui mecanism standard de soluționare a litigiilor care ar trebui să asigure căi de atac raționalizate și eficace, cu termene-limită stricte în litigiile legate de acordurile euro-mediteraneene dintre UE și Maroc. Soluționarea litigiilor printr-o abordare diplomatică nu a fost eficace și a condus la situații în care anumite litigii au rămas nesoluționate deoarece puteau fi blocate cu ușurință de partea care a încălcat acordul. Amânările care apar în soluționarea litigiilor au un impact negativ asupra companiilor și consumatorilor finali de pe ambele maluri ale Mediteranei. Aceste îmbunătățiri aduse acordurilor de liber schimb euro-mediteraneene pot contribui la stabilitatea economică și politică din această regiune importantă în vederea consolidării unui spațiu unic de pace, dezvoltare, justiție, egalitate, libertate, pluralitate, democrație și respect. Mecanismul propus este inspirat din mecanismele de soluționare a litigiilor prevăzute de cele mai recente acorduri încheiate de Uniunea Europeană și de Înțelegerea privind soluționarea litigiilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Comisia trebuie să asigure că mecanismul este pus în aplicare în mod eficace și efectiv. Din motivele menționate mai sus, am votat în favoarea acestei rezoluții de aprobare a încheierii acestui acord.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea încheierii acestui acord între UE și Regatul Maroc care vizează să instituie un mecanism de soluționare a litigiilor legate de dispozițiile comerciale din acordurile euro-mediteraneene. Până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice. În practică, această metodă nu este eficientă și a generat situații în care litigiile au rămas nesoluționate sau au fost blocate. Sper ca aplicarea acestui mecanism standard de soluționare a litigiilor va spori securitatea și previzibilitatea relațiilor comerciale dintre UE și Regatul Maroc.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În favoare. Până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice. În practică, această metodă nu este eficientă și a generat situații în care litigiile au rămas nesoluționate, întrucât ele puteau fi blocate cu ușurință de partea care a încălcat acordul. Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocieri cu partenerii săi din regiunea mediteraneeană în 2006 pentru a negocia un mecanism corespunzător de soluționare a litigiilor. În cadrul Conferinței ministeriale euro-mediteraneene privind comerțul, desfășurată la Bruxelles, la 9 decembrie 2009, a fost parafat un proiect de acord cu Maroc, proiect ce a fost confirmat în cursul summitului UE-Maroc din 7 martie 2010. Crearea unui mecanism standard de soluționare a litigiilor este binevenită, deoarece ar trebui să asigure căi de atac raționalizate și eficace, cu termene-limită stricte.

Recomandare: Gianluca Susta (ALDE) (A7-0068/2011)

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Sprijin instituirea unui mecanism standard de soluționare a litigiilor cu Egipt care să permită soluționarea ineficiențelor și a blocajelor, precum și încheierea proiectului de acord cu această țară. Acest acord poate contribui la stabilitatea economică și politică în regiunea euro-mediteraneeană care va permite un viitor bazat pe pace, justiție, libertate, pluralitate și democrație.

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Am votat pentru această rezoluție deoarece un mecanism eficace trebuie instituit pentru soluționarea litigiilor legate de schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt. Mecanismul propus este inspirat din mecanismele de soluționare a litigiilor prevăzute de cele mai recente acorduri încheiate de Uniunea Europeană, care respectă normele și procedurile privind soluționarea litigiilor ale Organizației Mondiale a Comerțului. Acest mecanism va sprijini funcționarea zonei de liber schimb Euromed, dar acesta va aduce în primul rând stabilitate în relațiile comerciale bilaterale dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt.

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea mecanismului de soluționare a litigiilor, astfel cum a fost propus de dl Susta. Sunt complet de acord cu faptul că aplicarea corespunzătoarea a unui mecanism standard de soluționare a litigiilor poate fi un pas înainte în direcția instituirii și funcționării eficace a liberului schimb euro-mediteraneean. Până în prezent, litigiile legate de acordurile euro-mediteraneene au fost soluționate, acolo unde a fost posibil, numai prin abordări diplomatice. În schimb, avem nevoie de o procedură fermă deoarece nesoluționarea litigiilor poate avea efecte negative asupra consumatorilor finali de pe ambele maluri ale Mediteranei. În lumina evenimentelor din anumite țări din Africa de Nord, calea spre stabilitate economică și politică în aceste țări cuprinde, fără îndoială, printre altele, buna funcționare a acordurilor de liber schimb în regiunea mediteraneeană.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Toate îmbunătățirile aduse acordurilor euro-mediteraneene au un impact important asupra stabilității economice și politice a acestor țări, având drept consecință numeroase câștiguri sociale și democratice. Prin urmare, salut orice efort făcut în această direcție. Având în vedere soluționarea incompletă a anumitor litigii legate de dispozițiile privind schimburile comerciale din Acordul euro-mediteraneean de asociere între Comunitățile Europene și Republica Arabă Egipt, recunosc ineficiența sistemului creat pentru acest domeniu prin utilizarea de abordări diplomatice. Prin urmare, sunt de acord cu faptul că este necesar un mecanism care să permită aplicarea simplă și eficace a resurselor și sunt de acord cu proiectul de decizie a Consiliului de încheiere a unui Acord între Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt de instituire a unui mecanism de soluționare a litigiilor.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Situația actuală din Egipt eclipsează, probabil, nevoia de a grăbi adoptarea unor astfel de acorduri. Cu toate acestea, incertitudinea și turbulențele recente din Cairo au încetat acum, iar statul egiptean ar trebui să fie atent la reluarea deplină a funcțiilor sale. Printre acestea se numără relațiile externe, și anume cu Uniunea Europeană, care este partenerul său în acordul euro-mediteraneean. În timp ce posibilele viitoare litigii cu UE sunt probabil ultima preocupare a Egiptului în prezent, consider că nu poate fi dezavantajoasă adoptarea mecanismelor care permit ca aceste litigii să fie rezolvate cu ușurință pentru binele ambelor părți. Egiptul este legat în mod inseparabil de istoria Europei și a lumii. Sper că acest stat va avea un viitor la fel de măreț ca trecutul.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Această recomandare se bazează pe proiectul de decizie a Consiliului de încheiere a unui protocol între Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt care vizează să pună în aplicare un mecanism de soluționare a litigiilor. Acest protocol dobândește o semnificație foarte specială într-o perioadă în care Egiptul face primii pași în direcția punerii în aplicare a unui regim democratic. În general, soluționarea litigiilor legate de schimburile comerciale dintre țări, utilizând o abordare diplomatică, nu a avut întotdeauna efectul dorit. Prin urmare, în cadrul regiunii euro-mediteraneene, negocierile au început între UE și partenerii săi din regiunea mediteraneeană, și anume Egipt. Proiectul de acord a fost semnat la 27 aprilie 2010 în cadrul Consiliului de asociere UE-Egipt, reunit la Luxemburg. Votez pentru acest proiect de rezoluție legislativă a Parlamentului European deoarece sunt conștient de faptul că va îmbunătăți semnificativ relațiile dintre state în ceea ce privește liberul schimb și va contribui la stabilitatea politică și economică a acestei regiuni. Prin urmare, salut noul acord și sper că, după intrarea sa în vigoare, nu va apărea niciun conflict între UE sau statele sale membre și Republica Arabă Egipt.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Astfel cum se menționează în expunerea de motive a acestui raport, până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice. Modelul alternativ propus se înscrie în logica promovată în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului care, în căutarea unui model eficient, încearcă să evite suveranitatea națională, soluționarea litigiilor prin respectarea particularităților fiecărei țări și dreptul de a-și apăra propriile interese și pe cele ale popoarelor lor. Soluționarea litigiilor printr-o abordare diplomatică garantează un tratament egal între țări. Acest mecanism, dimpotrivă, subminează acest principiu, încurajând circulația capitalurilor și punând puterea economică înaintea puterii politice, iar interesele legate de capitaluri înaintea intereselor țărilor și ale popoarelor acestora.

Opoziția noastră față de acest mecanism și implicațiile sale este cu atât mai justificată cu cât acesta rezultă din încheierea unui acord între UE și regimul dictatorului Mubarak. Revolta poporului egiptean în favoarea schimbărilor democratice, apărarea suveranității sale împotriva ingerințelor externe și coluziunea regimului cu interesele imperialismului din regiune este un semn pozitiv care sperăm să aibă ca final o manifestare practică în ceea ce privește acest acord și altele.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice. Modelul alternativ propus se înscrie în logica promovată în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului care, în căutarea unui model eficient, încearcă să evite suveranitatea națională, soluționarea litigiilor prin respectarea particularităților fiecărei țări și dreptul de a-și apăra propriile interese și pe cele ale popoarelor lor.

Soluționarea litigiilor printr-o abordare diplomatică garantează un tratament egal între țări. Acest mecanism, dimpotrivă, subminează acest principiu, încurajând circulația capitalurilor și punând puterea economică înaintea puterii politice, iar interesele legate de capitaluri înaintea intereselor țărilor și ale popoarelor acestora.

Opoziția noastră față de acest mecanism și implicațiile sale este cu atât mai justificată cu cât acesta rezultă din încheierea unui acord între UE, a cărei legitimitate acordată prin Tratatul de la Lisabona este pusă sub semnul întrebării, și regimul dictatorului Mubarak. Revolta poporului egiptean în favoarea schimbărilor democratice, apărarea suveranității sale împotriva ingerințelor externe și coluziunea regimului cu interesele imperialismului din regiune este un semn pozitiv care sperăm să aibă ca final o manifestare practică în ceea ce privește acest acord și altele.

  David Martin (S&D), în scris. – În ciuda situației incerte din Egipt, consider că Parlamentul are dreptate să grăbească aprobarea acestui acord care ar trebui să faciliteze activitatea întreprinderilor fără a face comentarii politice cu privire la actualul guvern egiptean.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Trecutul ne demonstrează că diplomația nu a reușit să fie eficace în soluționarea unei serii de litigii existente. Prin urmare, salut crearea unui mecanism standard de soluționare a litigiilor care ar trebui să asigure căi de atac raționalizate și eficace, cu termene-limită stricte. Sunt de acord cu raportorul că aceste îmbunătățiri ale acordurilor de liber schimb UE-Egipt pot contribui la stabilitatea economică și politică din această regiune importantă în vederea consolidării unui spațiu unic de pace, dezvoltare, justiție, egalitate, libertate, pluralitate, democrație și respect. Mai mult, aplicarea corespunzătoare a acestui mecanism ar putea spori securitatea și previzibilitatea relațiilor noastre comerciale bilaterale și ar putea reprezenta un pas înainte în direcția instituirii și bunei funcționări a zonei de liber schimb UE-Egipt.

  Paul Murphy (GUE/NGL), în scris. – Am votat împotriva acestui raport deoarece am motive serioase de îngrijorare în ceea ce privește abordarea economică și politică a UE față de țările care sunt incluse în acordul euro-mediteraneean. Instituirea unei zone de liber schimb ar avea consecințe dramatice pentru lucrătorii din regiune. Pe baza propriilor cifre ale UE, se estimează că Egiptul va pierde 1,5 milioane de locuri de muncă. Perspectivele economice sumbre în ceea ce privește tineretul și mânia împotriva corupției și a abuzurilor micii elite dictatoriale se află în centrul mișcărilor revoluționare și al aspirațiilor poporului egiptean. Continuarea doctrinei liberului schimb în interesul marilor întreprinderi europene și al elitelor bogate înseamnă o accentuare a bunăstării acestora și, prin urmare, acest lucru trebuie să fie respins. Negocierile privind acest acord au fost conduse de reprezentanții regimului dictatorial Mubarak, regim care a fost alungat de mișcarea revoluționară. Cu toate acestea, eșalonul superior al armatei este pe deplin legat de interesele economice ale fostului regim și nu reprezintă cererile legitime și aspirațiile lucrătorilor. Relațiile comerciale trebuie să se bazeze pe nevoile majorității populației, și nu pe lăcomia micilor elite și a companiilor.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Cu acest raport, Parlamentul European aprobă instituirea unui mecanism standard de soluționare a litigiilor care ar trebui să asigure căi de atac raționalizate și eficace, cu termene-limită stricte în litigiile legate de acordurile euro-mediteraneene dintre UE și Republica Arabă Egipt. Soluționarea litigiilor printr-o abordare diplomatică nu a fost eficace și a condus la situații în care anumite litigii au rămas nesoluționate deoarece puteau fi blocate cu ușurință de partea care a încălcat acordul. Amânările care apar în soluționarea litigiilor au un impact negativ asupra companiilor și consumatorilor finali de pe ambele maluri ale Mediteranei. Aceste îmbunătățiri aduse acordurilor de liber schimb euro-mediteraneene pot contribui la stabilitatea economică și politică din această regiune importantă în vederea consolidării unui spațiu unic de pace, dezvoltare, justiție, egalitate, libertate, pluralitate, democrație și respect. Modelul de mecanism propus este reprezentat de mecanismele de soluționare a litigiilor incluse în cele mai recente acorduri încheiate de UE și de Înțelegerea privind normele și procedurile care reglementează soluționarea litigiilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Comisia trebuie să asigure că mecanismul este pus în aplicare în mod eficace și efectiv. Din motivele menționate mai sus, am votat în favoarea acestei rezoluții de aprobare a încheierii acestui acord.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea încheierii acestui acord UE-Egipt care vizează instituirea unui mecanism de soluționare a litigiilor legate de dispozițiile privind schimburile comerciale din acordurile euro-mediteraneene. Până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice. În practică, această metodă nu este eficientă și a generat situații în care litigiile au rămas nesoluționate sau au fost blocate. Sper ca aplicarea acestui mecanism standard de soluționare a litigiilor va spori securitatea și previzibilitatea relațiilor comerciale bilaterale UE-Egipt.

Recomandări: Emilio Menéndez del Valle (A7-0067/2011) - George Sabin Cutaș (A7-0066/2011) - Gianluca Susta (A7-0068/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez pentru această recomandare și salut instituirea unui mecanism de soluționare a litigiilor care ar trebui să asigure căi de atac raționalizate și eficace, cu termene-limită stricte. De asemenea, sunt de acord cu poziția raportorului referitoare la faptul că îmbunătățirile acordurilor de liber schimb euro-mediteraneene pot contribui la stabilitatea economică și politică din această regiune importantă pentru consolidarea unui spațiu unic de pace.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Sunt de acord cu acest document deoarece, până în prezent, soluționarea litigiilor legate de acordurile euro-mediteraneene s-a bazat exclusiv pe abordări diplomatice. În practică, această metodă nu este eficientă și a generat situații în care litigiile au rămas nesoluționate, întrucât ele puteau fi blocate cu ușurință de partea care a încălcat acordul. Îmbunătățirile acordurilor de liber schimb Euromed pot contribui la stabilitatea economică și politică din această regiune importantă în vederea consolidării unui spațiu unic de pace, dezvoltare, justiție, egalitate, libertate, pluralitate, democrație și respect. Mai mult, aplicarea corespunzătoare a acestui mecanism ar putea spori securitatea și previzibilitatea relațiilor noastre comerciale bilaterale și ar putea reprezenta un pas înainte în direcția instituirii și bunei funcționări a zonei de liber schimb Euromed. Litigiile de durată au un efect negativ asupra comunității de afaceri și asupra consumatorilor finali de pe ambele maluri ale Mediteranei. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, investițiile străine directe au devenit parte a politicii comerciale a UE și, astfel, o parte a competenței exclusive a Uniunii. Într-o perioadă în care investițiile străine directe joacă un rol important în bunăstarea economică a țărilor și a regiunilor, un mecanism de soluționare a litigiilor eficace și cu o bună funcționare va servi, de asemenea, la soluționarea litigiilor în acest domeniu.

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Deoarece normele de soluționare a litigiilor se bazează pe abordări diplomatice și au condus la situații în care litigiile pot fi blocate cu ușurință, instituirea unui nou mecanism pentru soluționarea litigiilor legate de schimburile comerciale merită sprijinul nostru. Acest mecanism este inspirat din cele mai recente acorduri încheiate de UE și de Înțelegerea privind soluționarea litigiilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Proiectele de acord cu Iordania, Maroc și Egipt sunt aplicate deja, acestea incluzând și comerțul cu produse agricole. Salut decizia Parlamentului European de a sprijini aceste acorduri.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Votez în favoarea acestei rezoluții deoarece consider că este esențial ca UE să ofere un mecanism adecvat de soluționare a litigiilor legate de punerea în aplicare a acordurilor euro-mediteraneene. În 2006, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocierile cu partenerii săi din regiunea mediteraneeană și acest acord a fost semnat abia în 2009.

Crearea unui mecanism standard de soluționare a litigiilor ar trebui, în cele din urmă, să introducă proceduri de soluționare simplificate și eficace, cu termene-limită stricte. Sunt de acord cu raportorul care consideră că este esențial să se efectueze o revizuire a acordurilor de liber schimb Euromed pentru a contribui la stabilitatea economică și politică a acestei regiuni și pentru a consolida un spațiu de pace și de dezvoltare. Metoda propusă este inspirată din cele mai recente mecanisme de soluționare a litigiilor legate de acordurile de parteneriat încheiate de Uniunea Europeană și OMC. Într-o perioadă în care investițiile străine directe joacă un rol esențial pentru bunăstarea economică a statelor membre europene, sper ca și un mecanism eficace de soluționare a litigiilor să ajute la soluționarea litigiilor din acest domeniu.

Recomandare: Ryszard Antoni Legutko (A7-0063/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez pentru acest raport și subliniez că este un pas important în continuarea negocierilor dintre UE și Ucraina în direcția stabilirii unei căi care ar putea permite aderarea deplină la UE în viitor.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport. Odată cu punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate, țărilor partenere li se acordă treptat oportunitatea de a participa la anumite programe ale Uniunii și la activități ale agențiilor. Aceasta este una dintre numeroasele măsuri care vizează promovarea reformelor, modernizarea și tranziția în țările vecine Uniunii Europene. În iunie 2007, Consiliul Uniunii Europene a subliniat încă o dată importanța imensă a politicii europene de vecinătate și, prin urmare, acest protocol va crea condițiile pentru ca Ucraina să participe la programele importante ale UE și să beneficieze de bunele practici ale UE care contribuie la dezvoltarea proceselor democratice.

  George Becali (NI), în scris. − Am votat în favoarea propunerii raportorului nostru și cred că îndeplinindu-și obligațiile asumate prin acest protocol, ambele părți vor avea de câștigat. Uniunea – un partener solid, stabil și democratic la frontiera de est, iar cetățenii Ucrainei – o perspectivă europeană ceva mai clară.

  Adam Bielan (ECR), în scris. – (PL) De la începutul activității mele în Parlamentul European, am sprijinit cu fermitate aspirațiile pro-UE ale Ucrainei. Ucraina este unul dintre cei mai importanți parteneri la dimensiunea estică a politicii poloneze. În plus, împreună cu Ucraina, țara mea se pregătește să găzduiască campionatul european de fotbal de anul viitor. Pentru a atinge obiectivele politicii externe a Uniunii și din motive de securitate este extrem de important pentru întreaga UE să se intensifice cooperarea cu Ucraina. Consider că sprijinirea democrației tinere din Ucraina este una dintre cele mai importante obligații. Prin urmare, sprijin accelerarea negocierilor privind zona de liber schimb și participarea pe scară largă a Ucrainei la programele Uniunii. Am votat în favoarea rezoluției și, făcând acest lucru, mi-am exprimat acordul pentru încheierea protocolului la Acordul de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și Ucraina.

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Acest protocol conține acordul-cadru privind principiile generale de participare a Ucrainei la programele Uniunii. Acesta include clauze standard care urmează să fie aplicate tuturor țărilor partenere la politica europeană de vecinătate cu care trebuie încheiate astfel de protocoale. În opinia mea, Ucraina face eforturile necesare și sprijin încheierea acestui acord.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții legislative referitoare la aprobarea de către Parlamentul European a proiectului de decizie a Consiliului pe baza căreia se va elabora un protocol suplimentar la Acordul de parteneriat și cooperare UE-Ucraina. Pe baza acestui protocol, Ucraina va avea posibilitatea de a participa la programele UE privind întreprinderile și antreprenoriatul, energia și tehnologiile informației și comunicațiilor. Conform acestui acord, Ucraina va trebui să contribuie din punct de vedere financiar la bugetul general al UE în funcție de programele la care dorește să participe, iar UE va garanta, la rândul său, că aceste programe sunt controlate și revizuite de către instituțiile UE. Eu sunt vicepreședinta Comisiei parlamentare de cooperare UE-Ucraina și sunt convinsă că încheierea acestui protocol va da Ucrainei mai multe posibilități de a coordona politicile sale cu politicile, standardele și normele urmate de UE în domeniile menționate.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Relația dintre Uniunea Europeană și Ucraina a înregistrat progrese și eșecuri care, uneori, au rezultat din creșterea și descreșterea gradului de apropiere față de țara vecină, Rusia. La 18 iunie 2007, Consiliul a emis pentru Comisie orientările referitoare la negocierea acordurilor-cadru cu Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Republica Moldova, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Tunisia și Ucraina privind principiile generale care reglementează participarea acestor țări la programele UE. Consider că încheierea acordului menționat anterior este pozitivă deoarece este necesar să se prevadă în mod clar cadrul în care Ucraina va participa la programele europene, contribuind astfel la îmbunătățirea relațiilor sale cu Uniunea.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Politica europeană de vecinătate (PEV) prevede deschiderea treptată a programelor Uniunii Europene la care să participe țările vecine în vederea promovării reformelor, a modernizării și, deseori, a democratizării acestora. Ca atare, la 5 martie 2007, Consiliul a adoptat o abordare generală pentru „a permite partenerilor PEV să participe la activitățile agențiilor comunitare și la programele comunitare”. Ca urmare a acestei abordări, Comisia a început să negocieze acordurile-cadru cu țările vecine, inclusiv cu Ucraina, a cărei documentație este completă și pregătită să fie supusă spre aprobare Parlamentului European în conformitate cu condițiile din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Votez pentru acest Acord de parteneriat și cooperare care stabilește un parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte și Ucraina, pe de altă parte, privind principiile generale de participare a Ucrainei la programele Uniunii și salut acest acord deoarece reprezintă un alt pas în realizarea obiectivelor care au condus la crearea pieței comune.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Pentru noi, încheierea acestui acord ridică o serie de întrebări, având în vedere natura extrem de neclară a propunerii depuse. Se menționează programele, dar nu ni s-a spus la ce programe va putea participa Ucraina, ce formă va lua această participare sau ce condiții financiare și implicații vor exista. Se menționează beneficii, fără a spune clar de unde vor rezulta acestea.

Considerăm că încheierea acordurilor cu obiective precum cele menționate ar trebui să se bazeze pe respectarea suveranității țărilor și a popoarelor lor, pe interese comune, pe reciprocitate și cooperare, luând în considerare particularitățile fiecărei țări; considerăm că aceste țări ar trebui să evalueze ce ar putea aduce fiecare în acest acord din punct de vedere economic, social și cultural. Despre acest raport nu putem spune nimic altceva decât că este regretabil că este de acord cu stabilirea unui protocol al cărui conținut exact și ale cărui implicații nu ni se permite să le cunoaștem.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Încheierea acestui acord ridică o serie de întrebări, având în vedere natura extrem de neclară a propunerii prezentate. Se menționează programele, dar nu ni s-a spus la ce programe va putea participa Ucraina, ce formă va lua această participare sau ce implicații financiare vor exista. Se menționează principiile generale care reglementează participarea, dar acestea nu sunt specificate. Se menționează beneficii, fără a spune clar de unde vor rezulta acestea.

Considerăm că încă este esențial ca, atunci când se stabilesc acorduri între țări suverane, să se facă referire la următoarele: respectarea suveranității unei țării și a poporului său, a intereselor reciproce, a reciprocității și a cooperării, luând în considerare particularitățile fiecărei țări; evaluarea a ceea ce ar putea aduce fiecare în cadrul acordului din punct de vedere economic, social și cultural.

Este regretabil că am votat pentru un raport care este de acord cu stabilirea unui protocol despre al cărui conținut și implicații aproape că nu s-au prezentat informații.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții referitoare la aprobarea de către Parlamentul European a proiectului de decizie a Consiliului, pe baza căreia se va stabili un protocol suplimentar la Acordul de parteneriat și cooperare UE-Ucraina. Ucraina va avea posibilitatea de a participa la programele UE privind întreprinderile și antreprenoriatul, energia și tehnologiile informației și comunicațiilor. Ucraina trebui să contribuie din punct de vedere financiar la bugetul general al UE în funcție de programele la care dorește să participe, iar UE, la rândul său, va garanta că aceste programe sunt controlate și revizuite de instituțiile UE. Această politică de parteneriat și de cooperare va da Ucrainei mai multe posibilități de a coordona politicile sale cu politicile urmate de UE în aceste domenii.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport tehnic care oferă aprobare pentru ca Ucraina să participe la programele Uniunii Europene.

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Am votat pentru propunerea de rezoluție referitoare la decizia Consiliului privind un acord-cadru între Uniunea Europeană și Ucraina privind principiile generale de participare a acestei țări la programele Uniunii. Acest document se înscrie în politica europeană de vecinătate, dar vine și în întâmpinarea dorinței Ucrainei de a participa la mai multe programe actuale și viitoare ale UE. În plus, Ucraina va putea solicita asistență din partea Uniunii în vederea participării la un anumit program în conformitate cu dispozițiile generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate și de parteneriat sau în temeiul oricărui alt regulament similar care prevede asistență externă. În acest fel și relațiile României cu Ucraina pot beneficia de un suflu nou. Trebuie să dezvoltăm aceste legături într-o manieră pragmatică, astfel încât cetățenii să fie beneficiarii direcți ai deciziilor noastre politice.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) De mult timp, relațiile dintre UE și Ucraina au avut momentele lor bune și rele. De cele mai multe ori, aceste stări sunt dictate de gradul de apropiere crescut sau scăzut al Ucrainei față de vecina sa, Rusia. Acest protocol va contribui la crearea unui cadru clar pentru participarea Ucrainei la diferitele programe europene, astfel încât, pe viitor, relațiile UE-Ucraina să nu mai aibă suișurile și coborâșurile prin care au trecut până în prezent.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Participarea Ucrainei la programele Uniunii Europene reprezintă un pas important atât pentru Ucraina, cât și pentru UE. Acest lucru va contribui la promovarea schimbului de cunoștințe științifice și de cercetare. Programele pentru studenți vor fi extinse și vor exista beneficii financiare, economice și sociale pentru ambele părți. Poziția geografică a Ucrainei este un factor important și reprezintă, de asemenea, un avantaj major pentru UE, deoarece va permite acesteia să își îmbunătățească contactele cu alte state est-europene. De aceea, mă declar în favoarea acestui proiect.

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea recomandării pentru a permite Ucrainei să participe la programele actuale și viitoare ale UE în domenii cum ar fi întreprinderile, energia, tehnologiile și comunicațiile. Acest acord va accelera reforma administrației publice din Ucraina și convergența diferitelor sectoare ale economiei țării cu legislația, standardele și exemplele de bune practici ale UE. În schimbul contribuției sale financiare la programe, Ucraina va avea dreptul de a participa în calitate de observator la comitetele de coordonare ale programelor UE. Inițiativele de programe propuse de Ucraina vor fi luate în considerare la fel ca cele propuse de statele membre ale UE. Acest lucru va permite Ucrainei să se apropie treptat mai mult de UE.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Relațiile dintre Uniunea Europeană și Ucraina au avut suișuri și coborâșuri. La 18 iunie 2007, Consiliul a mandatat Comisia să negocieze acorduri-cadru cu Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Moldova, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Tunisia și Ucraina privind principiile generale care reglementează participarea acestor țări la programele UE. Este esențial să se stabilească un cadru juridic clar și precis pentru participarea Ucrainei la programele europene, contribuind astfel la îmbunătățirea relațiilor sale cu Uniunea. Prin urmare, am votat în favoarea proiectului de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului la Acordul de parteneriat și cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, referitor la un acord-cadru între Uniunea Europeană și Ucraina privind principiile generale de participare a Ucrainei la programele Uniunii.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (13604/2010), având în vedere proiectul de Procol la Acordul de parteneriat și cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, încheiat la 14 iunie 1994, referitor la un acord-cadru între Uniunea Europeană și Ucraina privind principiile generale de participare a Ucrainei la programele Uniunii (13962/2010), având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolele 114, 168, 169, 172, 173 alineatul (3), 188, 192 și 218 alineatul (6), al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0401/2010), având în vedere articolele 81, 90 alineatul (8) și 46 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Parlamentului și având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe (A7-0063/2011), am consimțit la încheierea protocolului.

  Rafał Trzaskowski (PPE), în scris. – (PL) Participarea țărilor incluse în politica de vecinătate la programele și agențiile UE este una dintre formele cele mai specifice de cooperare a acestor țări cu Uniunea. Trebuie să depunem eforturi pentru a ne asigura că programele oferite conferă cel mai mare sprijin posibil pentru reformele întreprinse în aceste țări în scopul apropierii lor de Uniune.

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. – (LT) În această săptămână, are loc la Bruxelles a 18-a rundă de negocieri între Ucraina-UE privind semnarea acordului de asociere. Procesul a durat prea mult timp. Este timpul să semnăm acordul, pentru că este atât în interesul UE, cât și al Ucrainei. Cu o populație de 46 de milioane de locuitori, Ucraina are nevoie de stabilitate în regiune. În ultimii ani, Ucraina s-a transformat într-un teren de fotbal politic: nu trebuie să fie forțată să aleagă între Rusia și Occident. Este important pentru statele membre ale UE, în special pentru Lituania, să caute în mod activ o cooperare mai strânsă cu vecinii din est, chiar dacă rămân unele diferențe. Încheierea unui acord de asociere de succes ar încuraja modernizarea și reformele din Ucraina și ar ajuta-o să se apropie mai mult de standardele UE.

În ceea ce privește negocierile referitoare la zona de liber schimb, trebuie să căutăm acorduri privind propunerile tarifare, procedurile de impozitare a energiei și dezvoltarea durabilă. Liberalizarea circulației persoanelor este, de asemenea, esențială. Lituanienii își amintesc încă restricțiile de călătorie pe care le-au trăit. Știm ce înseamnă să trăiești la frontierele externe ale Europei. Este important ca eliminarea vizelor de călătorie să fie prioritatea numărul unu.

Raport: Carmen Fraga Estévez (A7-0057/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestui raport, deoarece este în interesul regiunilor afectate să stabilească un temei juridic pentru comerțul între UE și Groenlanda, în acest caz, venind sub umbrela normelor pieței interne a UE.

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. – (IT) În 2010, Comisia a prezentat Consiliului o propunere de norme ale UE privind importul de produse pescărești, folosind ca temei juridic articolul 203 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Sunt de acord cu interpretarea că această activitate ar trebui să fie reglementată în baza legislativă a articolului 43, coroborat cu dispozițiile articolului 204, permițând astfel revizuirile prin intermediul procedurii legislative ordinare.

Numai în 2007, aproape 87 % din produsele pescărești exportate din Groenlanda au ajuns în UE. Din acest motiv, stabilirea unor norme generale privind comerțul și importul de produse pescărești originare din Groenlanda nu pot fi lăsate în întregime la latitudinea Comisiei și a Consiliului, deoarece acest lucru ar fi în contradicție cu dispozițiile Tratatului de la Lisabona. Acesta este motivul pentru care cred că Parlamentul ar trebui să își facă auzită vocea într-un asemenea sector important.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind importurile de produse pescărești din Groenlanda, care urmărește să aplice normele pieței interne acestor importuri, odată ce Groenlanda se angajează să transpună legislația europeană, în special, legislația privind sănătatea animalelor și siguranța alimentară. Cu toate acestea, cred că temeiul juridic al propunerii ar trebui să fie adaptat, astfel încât textul să ia forma unui regulament, mai degrabă decât forma unei decizii a Consiliului.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Această propunere stabilește norme generale pentru comerțul dintre UE și Groenlanda cu, inter alia, produse pescărești, moluște bivalve vii, echinoderme, tunicate, gasteropode marine și subprodusele lor. Statele membre ar trebui să autorizeze importul de produse originare din Groenlanda, în conformitate cu legislația Uniunii privind comerțul intern. Importarea produselor în Uniune va fi supusă unei serii de condiții, inclusiv transpunerea eficientă și impunerea normelor aplicabile stabilite în legislația Uniunii privind sănătatea animalelor și siguranța alimentară. La fel ca raportoarea, cred că textul propus ar trebui să fie adoptat în conformitate cu procedura legislativă ordinară, iar Parlamentul ar trebui să își exercite drepturile sale legislative în cazuri similare, pe viitor.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Exporturile de produse pescărești provenind din Groenlanda reprezintă în jur de 82 % din exporturile sale totale, însumând 255 milioane de euro în 2007. Majoritatea - 87 % - au fost direcționate către UE, în special către Danemarca, însumând 97 %. Comisia pentru afaceri juridice a adoptat în unanimitate un aviz care sprijină cererea conform căreia articolele 43 alineatul (2) și 204 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul unic din Protocolul (nr. 34) privind regimul special aplicabil Groenlandei trebuie să constituie temeiul juridic pentru textul legislativ propus, în locul temeiului juridic ales de Comisie, și anume articolul 203 din TFUE. Prin urmare, având în vedere că este vorba despre o problemă juridică și nu despre conținutul propunerii de rezoluție și având în vedere consensul obținut, sunt de acord cu adoptarea acestuia.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Marea dezbatere din jurul acestui raport este o problemă secundară pe lângă motivarea acestuia. Concret, Comisia pentru pescuit a Parlamentului European și-a exprimat dezacordul cu privire la temeiul juridic ales de Comisie pentru depunerea acestei propuneri: articolul 203 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că Consiliul stabilește „dispozițiile privind normele și procedura pentru asocierea țărilor și teritoriilor la Uniune” după consultarea Parlamentului European. Comisia pentru pescuit consideră că articolul 43 alineatul (2) - referitor la procedura legislativă ordinară sau colegislativă - și articolul 204 din TFUE ar trebui să fie adoptate ca temei juridic, împreună cu articolul unic din Protocolul (nr. 34) privind regimul special pentru Groenlanda.

Această poziție a fost susținută de avizul Comisiei pentru afaceri juridice. Problema importantă care ar trebui, la baza acesteia, să constituie substanța raportului, rămâne pe margine: definirea normelor aplicabile pentru importurile de produse pescărești din Groenlanda în UE. Exporturile-cheie de produse pescărești din Groenlanda includ creveți (59 %), halibut negru (23 %), cod (9,5 %), crabi (1,9 %), scoici (1,4 %) și icre (1,3 %).

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Am votat în favoarea raportului dnei Fraga, care permite Groenlandei să exporte produse pescărești către UE, deși nu este stat membru. Atunci când Groenlanda a câștigat un sprijin intern semnificativ și a decis să renunțe la CE, a trebuit să își negocieze ieșirea. Acest precedent oferă motivul unor false pretinderi conform cărora extinderea internă a UE ar necesita ca noile state membre independente ale UE să candideze din nou pentru aderare.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui referitor la propunerea de decizie a Consiliului de stabilire a normelor privind importurile în Uniunea Europeană provenite din Groenlanda de produse pescărești, moluște bivalve vii, echinoderme, tunicate, gasteropode marine și subproduse ale acestora. Exporturile de produse pescărești din Groenlanda, aproximativ 82 % din exporturile sale totale, au însumat 255 de milioane de euro în 2007, cea mai mare parte a acestora (87 %) fiind direcționate către UE, în special (97 %) către Danemarca. Exporturile-cheie de produse pescărești din Groenlanda includ creveți (59 %), halibut negru (23 %), cod (9,5 %), crabi (1,9 %), scoici (1,4 %) și icre (1,3 %). Această decizie include o modificare a cadrului juridic, de la o decizie a Consiliului la un regulament al Parlamentului European și al Consiliului.

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) În conformitate cu normele prevăzute în legislația Uniunii și a altor condiții, comerțul dintre Groenlanda și Uniunea Europeană cu produse pescărești, moluște bivalve vii, echinoderme, tunicate, gasteropode marine și subprodusele acestora este perfect acceptabil. Prin urmare, nu există niciun motiv de a ne opune conținutului acordului. Importul acestor produse aduce o contribuție binevenită schimburilor comerciale din cadrul Uniunii.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Relațiile comerciale dintre UE și Groenlanda au fost semnificative, în natură, de câțiva ani. Într-adevăr, din 2007, Groenlanda a exportat 82 % din produsele sale pescărești, dintre care 87 % merg pe piața europeană. Prin urmare, putem spune că aceasta este o resursă importantă pentru Groenlanda, în plus față de ceea ce oferă Europa în materie de sprijin financiar, în schimbul menținerii drepturilor sale de pescuit în apele Groenlandei. La 26 aprilie 2010, Parlamentul European a solicitat Comisiei pentru afaceri juridice să emită un aviz, astfel încât să se determine un temei juridic în baza căruia să se stabilească acorduri cu Groenlanda. Comisia pentru afaceri juridice a susținut recent Parlamentul European și a confirmat că poate fi găsit temeiul juridic pentru acorduri, astfel cum s-a precizat, în articolul 43 alineatul (2) și în articolul 204 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestei propuneri de stabilire a normelor privind importurile de produse pescărești și alte produse marine din Groenlanda în UE. Groenlanda și Uniunea Europeană intenționează să intre într-un acord sanitar privind aceste produse, obiectivul fiind ca Groenlanda să poată tranzacționa aceste mărfuri cu UE, pe baza normelor pieței interne, cu condiția ca Groenlanda să transpună normele sanitare și de sănătate animală ale UE privind produsele pescărești.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Odată cu stabilirea normelor privind comerțul dintre UE și Groenlanda cu produse pescărești, moluște bivalve vii, echinoderme, tunicate, gasteropode marine și subproduse ale acestora, importurile din Groenlanda sunt în conformitate cu legislația UE. Importurile de produse în Uniune trebuie să facă obiectul normelor aplicabile stabilite de legislația Uniunii Europene în ceea ce privește chestiunile care țin de sănătatea animală și siguranța alimentară. Acesta este motivul pentru care este importantă adoptarea acestui raport.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Este cunoscut faptul că Groenlanda și Uniunea Europeană intenționează să semneze un acord sanitar privind peștele și produsele pescărești pentru consumul uman. Obiectivul unui astfel de acord ar fi ca Groenlanda să poată tranzacționa aceste mărfuri cu Uniunea, pe baza normelor pieței interne, cu condiția ca Groenlanda să transpună normele sanitare ale UE și, dacă este cazul, normele de sănătate animală pentru produsele sale pescărești. Susțin acest acord și am votat „pentru”.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) La 26 aprilie 2010, Parlamentul European a fost consultat de Consiliu cu privire la această propunere, în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 203 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Comisia pentru pescuit și Serviciul Juridic al Parlamentului și-au exprimat îndoieli serioase cu privire la alegerea de către Comisie a articolului 203 din TFUE ca temei juridic, sugerând în schimb ca articole corecte pentru temeiul juridic articolul 43 alineatul (2) și articolul 204 din TFUE și articolul unic al Protocolului (nr. 34) privind regimul special aplicabil Groenlandei.

Proiectul Comisiei a fost modificat în conformitate cu raportul care este în curs de a fi votat, ca urmare a recomandărilor Comisiei pentru afaceri juridice.

Acest raport merită votul meu, deoarece este absolut de dorit ca acesta să fie adoptat acum, în primă lectură.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În favoare. Exporturile de produse pescărești din Groenlanda, reprezentând aproximativ 82 % din exporturile sale totale, au însumat 1,9 miliarde coroane daneze (255 de milioane de euro) în 2007, dintre care cea mai mare parte (87 %) au mers spre UE, în special (97 %) spre Danemarca. Exporturile-cheie de produse pescărești din Groenlanda includ creveți (59 %), halibut negru (23 %), cod (9,5 %), crabi (1,9 %), scoici (1,4 %) și icre (1,3 %).

La 26 aprilie 2010, Parlamentul European a fost consultat de către Consiliu cu privire la această propunere, în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 203 din TFUE. Comisia pentru pescuit și Serviciul Juridic al Parlamentului European și-au exprimat îndoieli serioase cu privire la alegerea temeiului juridic de către Comisie, și anume articolul 203 din TFUE, sugerând în schimb articolele 43 alineatul (2) și 204 din TFUE și articolul unic din Protocolul (nr. 34) privind regimul special aplicabil Groenlandei ca temei juridic corect.

În consecință, Comisia pentru pescuit a solicitat Comisiei pentru afaceri juridice un aviz privind temeiul juridic propus. În cadrul reuniunii sale din 28 octombrie 2010, Comisia pentru afaceri juridice a adoptat în unanimitate un aviz care sprijină în totalitate cererea ca articolele 43 alineatul (2) și 204 din TFUE și articolul unic din Protocolul (nr. 34) privind regimul special aplicabil Groenlandei să constituie temeiul juridic pentru actul legislativ propus.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) În momentul de față, există un acord special între UE și Groenlanda, prin care Uniunea Europeană își menține drepturile sale de pescuit în apele din Groenlanda, în schimbul sprijinului financiar.

Groenlanda, o fostă colonie daneză, și-a obținut independența deplină în 1985, menținând în același timp legăturile cu Uniunea Europeană în calitate de teritoriu propriu de peste mări. Doar în 2007, 82 % din exporturile Groenlandei au fost formate din produse pescărești, iar dintre acestea, 87 % au venit spre UE.

La 26 aprilie 2010, Comisia pentru pescuit și Serviciul Juridic al Parlamentului European și-au exprimat îndoieli serioase cu privire la temeiul juridic ales de Comisie pentru a redacta acordul. Sper că acordul votat va produce o extindere a aplicării normelor interne ale UE cu privire la produsele pescărești, inclusiv cele din Groenlanda. În același timp, normele europene existente privind sănătatea animală și siguranța alimentară în industria pescuitului trebuie să fie întotdeauna respectate.

Raport: Sylvie Guillaume (A7-0085/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Sunt de acord cu poziția exprimată în acest raport, ținând seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice din cadrul Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și pentru că acest lucru este, prin urmare, o simplă codificare a textelor existente, fără nicio modificare de fond a acestora.

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare și de retragere a protecției internaționale. Activitatea privind crearea unui sistem european comun de azil (SECA) a început imediat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, în mai 1999, dar, în ciuda eforturilor depuse în ultimii zece ani pentru a realiza o armonizare în sectorul azilului, rămân în continuare discrepanțe majore între dispozițiile naționale și modul în care sunt aplicate acestea. Sunt de acord cu opinia că, în oricare stat membru ar depune solicitanții o cerere de azil, aceștia trebuie să beneficieze de un standard înalt de tratament, care să fie echivalent pe întreg teritoriul Uniunii. Prin urmare, simpla armonizare legislativă în acest domeniu este insuficientă și trebuie să fie susținută prin consolidarea cooperării practice între statele membre. Este clar că în scopul atingerii acestor obiective, este necesar să se adopte reforme fără întârziere, astfel încât persoanele care solicită azil în statele membre ale UE să obțină o protecție eficientă. Prin votul în favoarea acestei rezoluții, noi, deputații europeni, contribuim la crearea unei politici europene echitabile și eficiente în domeniul azilului.

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Cred că propunerile sunt contradictorii. Pe de o parte, scopul lor este de a realiza o mai mare armonizare, de a îmbunătăți standardele de protecție internațională și de a spori calitatea și eficiența procedurilor de azil. Pe de altă parte, ele vor avea ca rezultat o sarcină administrativă nejustificată, procedurile simplificate din instanță vor face posibil ca instanțele să ia decizii pripite, diferite grupuri de persoane pot fi tratate în mod diferit fără un motiv întemeiat, iar suveranitatea statelor membre poate fi restrânsă în mare măsură. Cântărind argumentele pro și contra ale propunerilor, deoarece niciuna nu este în mod clar susținută de argumente mai convingătoare, m-am abținut de la vot.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Obiectivul-cheie al Uniunii Europene în domeniul azilului presupune stabilirea unui spațiu comun de protecție și de solidaritate până în 2012, pe baza unei proceduri comune în domeniul azilului. În ciuda eforturilor depuse în ultimii zece ani pentru a realiza o armonizare în sectorul azilului, rămân încă discrepanțe majore între dispozițiile naționale și modul în care acestea sunt aplicate. În oricare stat membru ar depune solicitanții o cerere de azil, aceștia trebuie să beneficieze de același tratament, luând în considerare standardele comune aplicabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Adoptarea unui cadru european sănătos este o condiție sine qua non dacă Uniunea dorește să introducă un sistem european comun de azil într-un mod adecvat și eficient. Astfel, numai prin îmbunătățirea și armonizarea procedurilor și a garanțiilor aferente, va fi posibilă realizarea unui sistem comun de azil. În plus, este vitală o revizuire fundamentală a Directivei privind procedurile, astfel încât să ofere o procedură accesibilă, corectă și eficientă, atât în interesul solicitanților de azil, cât și al statelor membre. Aș dori să subliniez faptul că noua propunere revizuită a Comisiei pentru această directivă poate ajuta cu adevărat la obținerea unei mai mari armonizări, la îmbunătățirea standardelor de protecție internațională și la sporirea calității și eficienței procedurilor de azil.

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − În ciuda eforturilor de armonizare depuse în ultimii zece ani în domeniul azilului, continuă să existe divergențe importante între dispozițiile naționale, precum și cu privire la aplicarea acestora. Astfel de discrepanțe sunt incompatibile cu un sistem european comun de azil și reprezintă obstacole în calea creării acestuia. Acestea contrazic unul dintre principiile de bază ale sistemului de la Dublin, care se bazează pe prezumția potrivit căreia sistemele de azil ale statelor membre sunt comparabile. Indiferent de statul membru în care persoanele prezintă o cerere de azil, acestea trebuie să beneficieze de un nivel de protecție ridicat și echivalent în întreaga Uniune.

Dacă armonizarea legislativă nu va fi suficientă pentru reducerea acestor diferențe și va trebui completată de o consolidare a cooperării practice între statele membre, adoptarea unui cadru juridic european solid este o condiție sine qua non pentru ca Uniunea să pună în aplicare un sistem european comun de azil într-un mod adecvat și efectiv, așa cum s-a angajat în mod repetat. Propunerea Comisiei vine să repare din greșelile trecutului, în condițiile în care abordarea anterioară în ce privește azilul a încurajat o serie de deficiențe în privința garanțiilor procedurale pentru solicitanții de azil.

  John Bufton, David Campbell Bannerman și Nigel Farage (EFD), în scris. – Deputații europeni din UKIP s-au abținut cu privire la amendamentele la prezentul raport. Acest lucru nu a însemnat o indiferență din partea noastră; mai degrabă, s-a întâmplat pentru că acest raport este o dezvoltare a politicii comune în domeniul imigrației și azilului în conformitate cu Tratatul de la Lisabona. Popoarele Europei nu doresc Tratatul de la Lisabona sau o politică comună privind imigrația și azilul, motiv pentru care li s-a refuzat un referendum pe tema Tratatului de la Lisabona. Votul amendamentelor ar fi putut presupune aprobarea legislației UE existente (lucru pe care nu îl dorim) și ar fi fost un exercițiu de căutare a unor aspecte lipsite de importanță, pentru a se decide care dintre acestea este mai prost decât altul. Prin urmare, deputații europeni din UKIP s-au abținut cu privire la amendamente, dar au votat un răsunător „nu” la raport, în general.

  Françoise Castex (S&D), în scris. – (FR) Am votat în favoarea acestei rezoluții de armonizare a diferitelor sisteme naționale, protejând în același timp mai bine drepturile solicitanților și îmbunătățind calitatea procedurilor. Această rezoluție oferă asistență juridică chiar de la începutul procedurii, ținând și mai bine seama de specificitatea solicitanților vulnerabili, cum ar fi minorii neînsoțiți. Cu toate acestea, regret că, pentru votul în plen, dreptul european a vizat consolidarea unor proceduri accelerate bazate pe noțiunea că toți solicitanții de azil sunt potențiali escroci. Regret că au fost adoptate aceste amendamente, pentru că această perspectivă în materie de azil este foarte exagerată.

  Derek Roland Clark (EFD), în scris. – În calitate de deputat european din partea UKIP, sunt împotriva oricărui tip de ingerință a UE în sistemul britanic de azil și în orice directivă conexă care ar impune normele UE în Regatul Unit. Prin urmare, m-am abținut de la voturile privind toate amendamentele, deoarece nu le voi accepta nici pe cele care ar putea fi considerate de ajutor; aceasta este o problemă exclusivă a Regatului Unit. Prin urmare, am votat împotriva propunerii modificate și împotriva rezoluției legislative.

  Carlos Coelho (PPE), în scris. – (PT) În ultimul deceniu, s-au înregistrat progrese enorme în crearea unui sistem european comun de azil. Cu toate acestea, rămân încă discrepanțe majore între dispozițiile naționale și modul în care acestea sunt aplicate, care trebuie să fie depășite dacă vrem să stabilim un spațiu comun de protecție și de solidaritate până în 2012, pe baza, inter alia, unei proceduri comune de azil.

Obiectivul major este ca, indiferent de statul membru în care solicitanții depun o cerere de azil, aceștia să beneficieze de un standard înalt de tratament, echivalent pe întreg teritoriul Uniunii. Acesta este motivul pentru care este importantă o revizuire fundamentală a Directivei privind procedurile, astfel încât să ofere o procedură accesibilă, corectă și eficientă. Inițiativa Comisiei este în general pozitivă, permițând o mai mare coerență și armonizare, îmbunătățind standardele de protecție, precum și calitatea și eficiența procedurilor.

Aș dori să felicit raportoarea pentru munca și angajamentul său, dar regret că unele dintre propunerile sale au mers puțin prea departe, lucru care a făcut imposibilă încheierea unui acord cu Consiliul privind această inițiativă care pare atât de urgentă, astfel încât să crească eficiența procesului de azil și să prevină abuzurile.

  Harlem Désir (S&D), în scris. – (FR) Raportul dnei Guillaume este un pas important în vederea revizuirii normelor UE în materie de azil și de protecție a solicitanților pentru 2012. Având în vedere tragediile teribile care au avut loc, cum ar fi scufundarea recentă a unei bărci libiene în Lampedusa, această revizuire este vitală, în special având în vedere că șansele unui solicitant de a obține azil pot diferi foarte mult în funcție de statul membru. Prin intermediul acestui text, facem apel la Comisia Europeană să includă în propunerea de revizuire dreptul la consiliere juridică gratuită de la începutul procedurii, o mai mare considerație pentru solicitanții vulnerabili, cum ar fi minorii neînsoțiți, precum și un cadru pentru limita de timp necesară recursului. Singurul meu regret, totuși, este că dreptul european a adoptat o înăsprire a procedurilor accelerate bazate pe noțiunea că solicitanții de azil sunt, în majoritate, potențiali escroci, limitându-le drepturile. Cu toate acestea, adoptarea raportului dnei Guillaume trimite un semnal clar Consiliului și Comisiei că trebuie să lucreze pentru a garanta tuturor solicitanților de azil din Europa condiții și proceduri decente și corecte.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece cred că aceste măsuri contribuie la crearea unui sistem european comun de azil, echitabil și eficient. Aceste măsuri au un impact direct asupra celor care solicită protecție, precum și asupra capacității Uniunii Europene de a dezvolta și de a crea un veritabil spațiu de libertate, securitate și justiție.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Uniunea Europeană și statele membre au lucrat mult timp la implementarea unui sistem european comun de azil. Este ușor de înțeles sensibilitatea și complexitatea pe care le necesită eforturile în acest sens, deoarece această problemă se află în centrul competențelor statelor în ceea ce îi privește pe străini. Totuși, Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului propuneri care vizează furnizarea de soluții adecvate la problemele care au fost detectate. Reformarea Directivei privind procedurile, propusă de Comisie la 21 octombrie 2009, este parte a acestui proces de îmbunătățire. În ciuda distanței parcurse deja, mai avem încă un drum lung până la armonizarea pe care mulți dintre noi o dorim. Creșterea armonizării procedurilor și garanțiilor va aduce o contribuție pozitivă la clarificarea procesului, astfel încât propunerea de revizuire a directivei pare a fi oportună.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Activitatea privind crearea unui sistem european comun de azil a început imediat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam în 1999. În decembrie 2005, cu obiectivul de a armoniza procedurile juridice ale statelor membre, a fost adoptată Directiva 2005/85/CE a Consiliului privind procedurile de azil, stabilind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare și retragere a „statutului de refugiat”. Recentele revolte sociale și politice dintr-o serie de țări, în special din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu, au adus în discuție pe ordinea de zi chestiuni legate de cererile de azil în Uniunea Europeană. Într-adevăr, atunci când refugiații trec granița, nu ar trebui să fie persecutați sau primiți cu neîncredere. Prin urmare, salut adoptarea acestei propuneri, care s-a încheiat cu o interpretare maniheistă a acestei probleme, recunoscând faptul că dreptul la azil este un drept fundamental și trebuie să fie tratat în mod corect și echitabil de către statele membre. Salut propunerile raportoarei care urmăresc să dezvolte un sistem de asistență juridică, având în vedere că acestea sunt persoane vulnerabile, care nu dispun de garanții eficiente, să îmbunătățească procedurile, precum și să acorde solicitanților drepturi mai bune, în special minorilor.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Propunerea de directivă privind standardele minime referitoare la procedurile din statele membre de acordare și retragere a protecției internaționale urmează aceleași linii ca și crearea unui sistem european comun de azil. Cu toate acestea, ar trebui să se înțeleagă faptul că progresele acestei „armonizări” juridice sunt strâns legate de politica externă generală a Uniunii Europene, precum și de pozițiile sale ipocrite privind imigrația și ajutorul pentru refugiați. Situația din Lampedusa, unde există mii de refugiați fără protecție adecvată, este o dovadă clară a acestui fapt, ca să nu mai vorbim despre sutele sau miile de persoane care au murit în bărcile care traversează Marea Mediterană, după cum tocmai s-a întâmplat din nou, în mod rușinos.

Suntem extrem de preocupați de amploarea problemei actuale, având în vedere în special ceea ce se întâmplă în conflictele armate grave, mai ales în Libia. Am dori să accentuăm, de asemenea, faptul că această propunere de directivă include aspecte care vor sfârși prin a restrânge dreptul de azil și condițiile de aplicare a acestuia, mai presus de toate, limitând dreptul fiecărui stat membru suveran de a face alegeri proprii și de a decide cu privire la procedurile sale proprii de azil.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Propunerea de directivă care este votată astăzi în Parlamentul European și referitoare la standardele minime privind procedurile din statele membre de acordare și retragere a protecției internaționale urmează aceleași linii ca și crearea unui sistem european comun de azil. Cu toate acestea, ar trebui să se înțeleagă faptul că progresele acestei „armonizări” juridice sunt strâns legate de politica externă generală a Uniunii Europene, precum și de pozițiile sale ipocrite privind imigrația și ajutorul pentru refugiați, cum ar fi situația din Lampedusa, unde există mii de refugiații fără protecție adecvată, ca să nu mai vorbim despre sutele sau miile de persoane care au murit în bărcile care traversează Marea Mediterană.

Suntem extrem de preocupați de amploarea problemei actuale, având în vedere în special ceea ce se întâmplă în conflictele armate grave, mai ales în Libia.

Am dori să accentuăm, de asemenea, faptul că această propunere de directivă include aspecte care vor sfârși prin a restricționa accesul la dreptul la azil și condițiile de aplicare a acestuia, mai ales în ceea ce privește dreptul fiecărui stat membru suveran de a face alegeri proprii și de a decide asupra procedurilor proprii de azil. De aici, rezultă poziția noastră critică în ceea ce privește acest raport.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) Protecția internațională ar trebui să permită persoanelor care sunt cu adevărat persecutate în țara lor să se refugieze în condiții mai bune. Cu toate acestea, în forma sa actuală și deși unele amendamente au contribuit la îmbunătățirea acestuia, raportul dnei Guillaume este un stimulent real pentru ca oamenii să abuzeze de acest proces, blocând serviciile relevante și privându-i pe cei care au nevoie cu adevărat de revizuirea rapidă a cazului lor.

Minorii, indiferent de vârstă sau de adevăratele circumstanțe, beneficiază de toată bunăvoința care este în întregime nejustificată; există oportunități limitate de a utiliza procedura accelerată în scopul de a respinge cererile vădit nefondate; contestațiile au în mod sistematic un caracter suspensiv; cererea de reexaminare a deciziilor negative a devenit un drept; iar cooperarea necesară a solicitantului de protecție aproape că nu este cerută niciodată, chiar și atunci când aceasta este o chestiune de a dovedi identitatea și originea sa, care este, totuși, cerința minimă pentru revizuirea cazului.

Cererile de protecție internațională nu pot și nu ar trebui să fie un mijloc de eludare a măsurilor restrictive împotriva migrației economice nedorite. Este rușinos că Parlamentul favorizează acest tip de eludare prin acordarea de drepturi exagerate pentru solicitanții impostori de azil.

  Louis Grech (S&D), în scris. – Cu referire la raportul Guillaume, deși, în principiu, acesta reprezintă un pas semnificativ spre realizarea unui sistem politic comun de azil pentru Europa, am votat împotriva grupului cu privire la o serie de clauze, deoarece am simțit că nu reflectă în mod realist complexitatea și problemele cu care se confruntă țara mea, Malta, care primește imigranți în mod periodic. Acestea fiind spuse, totuși, atunci când s-a ajuns la votul final, am votat în favoarea întregului raport care conținea în cele din urmă o serie de clauze foarte bune care se adresează nevoilor și preocupărilor statelor membre. Un exemplu este apelul la mobilizarea imediată de sprijin financiar, administrativ și tehnic pentru statele membre care primesc un număr disproporționat de mare de cereri de azil. O astfel de inițiativă este esențială pentru toate statele membre, dar mai ales pentru țări precum Malta - de multe ori împovărată cu responsabilități și dificultăți, ca urmare a primirii de fluxuri mari de migranți, cărora nu le poate face față pe cont propriu.

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. – (FR) Miercuri, 6 aprilie 2011, Parlamentul European a adoptat un raport referitor la așa-numita Directivă privind procedurile de azil. Acest vot reprezintă un pas important spre crearea unei veritabile politici europene în materie de azil, pe care am solicitat-o de mult timp. În plus, această adoptare este un semn clar că UE are nevoie de un sistem european comun de azil (SECA) până în 2012, mai ales că evenimentele recente din sudul Mediteranei și fluxul de migrație recent din Africa de Nord au dovedit în mod clar limitările sistemului european actual. Există o nevoie urgentă de a revizui directivele UE în vederea obținerii unui sistem credibil și eficient. Mai precis, convingerea mea fermă este că dispozițiile referitoare la procedura accelerată și respingerea cererilor vădit nefondate nu ar trebui să se aplice pentru minorii neînsoțiți sau pentru solicitanții de azil cu nevoi speciale, așadar, am votat în favoarea acelor amendamente care au alte prevederi. În al doilea rând, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa s-a opus categoric adăugării de motive suplimentare pentru a permite o reexaminare accelerată a unei cereri de azil, având în vedere riscurile pe care le au aceste dispoziții pentru solicitanții de azil, și regret profund că amendamentele corespunzătoare au fost adoptate de o așa de mică majoritate. În cele din urmă, în ceea ce privește conceptul de „țară terță sigură”, am ales să mă abțin.

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. – (FR) Trebuie să depunem mai multe eforturi decât în trecut pentru a pune bazele unui autentic sistem european comun de azil (SECA) pentru 2012, protejând mai bine drepturile solicitanților și îmbunătățind calitatea procedurilor. Raportul meu vizează acest obiectiv, în special prin includerea dreptului la consiliere juridică gratuită de la începutul procedurii, o mai mare considerație pentru solicitanții vulnerabili, cum ar fi minorii neînsoțiți, precum și un cadru pentru limita de timp necesară recursului. Regret că dreptul european a vizat doar înăsprirea procedurilor accelerate bazate pe noțiunea că solicitanții de azil sunt aproape toți potențial impostori, deoarece această perspectivă în materie de azil este mult exagerată. În opinia mea, procedurile mai robuste, deciziile și examinarea mai rapidă a cazurilor va însemna că există mai puține recursuri și cereri neîntemeiate care vor fi mult mai ușor de identificat.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Raportul Guillaume acoperă domenii importante ale dreptului și subliniază necesitatea ca drepturile omului să fie respectate pe deplin în legătură cu persoanele care solicită azil. Propria mea țară, Scoția, nu are încă un control asupra imigrației. Cu toate acestea, politicile care au fost puse în aplicare de către guvernele succesive din Regatul Unit au fost destul de inumane. Sunt mândru că sunt membru al unui partid care a militat activ împotriva încarcerării brutale a copiilor care solicită azil.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece cred că ar trebui să profităm de această oportunitate pentru a dezvolta un sistem european comun de azil, echitabil și eficient. Politicile privind azilul au un impact direct asupra celor care caută protecție, precum și asupra capacității Uniunii Europene de a dezvolta și de a crea un veritabil spațiu de libertate, securitate și justiție. Este necesar să garantăm proceduri armonizate, echitabile și eficiente în cadrul sistemului european comun de azil.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Propunerea prezentată Parlamentului referitoare la o directivă privind eventuala instituire a unei proceduri unificate pentru cele 27 de state ale Uniunii în acordarea dreptului de azil este un pas important, dar delicatețea problemei necesită o reflecție atentă și aprofundată. Scopul final este de a asigura că statele își apropie mai mult legislația, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Tratatului de la Stockholm, simplificând și accelerând procedurile. Un alt obiectiv este de a oferi un grad ridicat de protecție pentru solicitanții de azil, asigurând un verdict rapid în primă instanță, asistență juridică gratuită și permisiunea de a rămâne în țară până la decizia finală. Fără a aduce atingere intențiilor bune, am votat împotriva acestui proiect de directivă, deoarece este imprecis privind unele aspecte tehnice și procedurale, iar unele dintre definiții sunt ambigue. De fapt, este formulat în așa fel încât directiva se va preta ușor la abuzuri din partea solicitanților. Din aceste motive, am decis să nu sprijin această versiune a textului, deoarece nu sunt întru totul de acord cu aceasta.

  Agnès Le Brun (PPE), în scris. – (FR) Ca parte a planului politicii sale în materie de azil, Uniunea Europeană își propune să creeze un sistem european comun de azil. Într-adevăr, libertatea de circulație în interiorul statelor membre care sunt parte la Acordul Schengen ne cere acum să facem un efort concertat pentru a înțelege problemele imigrației. Raportul cu privire la acordarea și retragerea protecției internaționale va reforma sistemul existent în temeiul Directivei 2005/85/CE. Presiunile demografice din prezent asupra Europei ne obligă să analizăm aceste probleme cu vigilență sporită. Din păcate, raportul dnei Guillaume nu reflectă aceste considerații, care m-au condus, alături de Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat), să ne declarăm împotrivă. Într-adevăr, lasă prea mult loc impreciziei și relaxării în cadrul procedurilor, ceea ce creează riscul ca acest drept istoric să fie utilizat în mod abuziv. De exemplu, noțiunea de „membri de familie” este prea vastă și riscă să fie abuzată. După șase luni de proceduri, va fi la latitudinea statului membru în cauză să dovedească faptul că solicitantul nu este persecutat, ceea ce face sarcina mult mai complicată pentru autoritățile relevante. Restricțiile privind utilizarea unor proceduri accelerate vor crește în continuare toate aceste dificultăți.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Primele zile în care ajung refugiații în Europa sunt cruciale în determinarea statutului lor, iar țările europene trebuie, până în 2012, să își îmbunătățească procedurile de azil chiar în acest stadiu, potrivit raportului. În special, raportul adoptat solicită țărilor UE să își consolideze garanțiile procedurale minime, în special în ceea ce privește dreptul la asistență juridică gratuită, dreptul la informare și dreptul la interviul personal, să acorde o atenție deosebită solicitanților vulnerabili, precum copiii, și adoptarea unei liste comune de țări terțe sigure, în codecizie cu Parlamentul European.

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Am votat împotriva raportului dnei Guillaume, deoarece stabilește criterii pentru armonizarea procedurilor de azil care sunt nerealiste în raport cu procedurile aflate în prezent în vigoare în statele noastre membre. Ne dorim cu siguranță un sistem comun de azil, dar nu cu prețul unei armonizări utopice. Votul de astăzi din Parlament arată în mod clar disconfortul care este resimțit în această Cameră, din care jumătate a respins această abordare demagogică, preferând o abordare mai responsabilă care pledează pentru adoptarea sistemelor de azil care sunt eficiente și realizabile în practică.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Toate statele membre ale ONU au obligația de a proteja refugiații și solicitanții de azil. UE se eschivează ignorând această obligație, solicitând statelor membre cu frontiere UE să rețină refugiații și solicitanții de azil în tabere unde să aștepte o decizie care este și mai incertă, dat fiind faptul că suspiciunea este un lucru comun, procedurile accelerate au fost menținute, iar numărul de funcționari care se ocupă de aceste cazuri a fost redus.

Pe de altă parte, aș sublinia faptul că acest text face unele îmbunătățiri semnificative, cum ar fi renunțarea la conceptul absurd de „țară de origine sigură”, la interdicția privind reținerea minorilor și includerea persecuției pe motive de orientare sexuală.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Au trecut deja mai mult de 10 ani de când a început activitatea privind crearea unui sistem european comun de azil (SECA), imediat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam în mai 1999, pe baza principiilor aprobate de Consiliul European de la Tampere. În cadrul primei faze a SECA (1999-2005), obiectivul a fost armonizarea cadrelor juridice ale statelor membre pe baza unor standarde minime. Mai există încă un drum lung de parcurs până va avea loc o armonizare reală, dar trebuie să fim conștienți de faptul că numai prin îmbunătățirea și armonizarea procedurilor și garanțiilor conexe, va fi posibilă realizarea unui sistem comun. În temeiul acestui lucru, este absolut vitală o revizuire fundamentală a Directivei privind procedurile, astfel încât să se ofere o procedură accesibilă, corectă și eficientă, atât în interesul solicitanților de azil, cât și al statelor membre.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Dacă obiectivul rezoluției este de a crea o procedură accesibilă, corectă și eficientă de acordare a azilului pe teritoriul Uniunii Europene, în acest caz, persoanele care caută protecție vor primi garanții standard din partea Uniunii Europene, iar statele membre ale UE vor fi în măsură să distingă între solicitanții de azil și alți imigranți. Am votat „pentru”.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) În eforturile de a crea un sistem european comun de azil, se pune accent pe drepturile solicitanților de azil. Cu toate acestea, se ignoră faptul că majoritatea acestor persoane nu sunt solicitanți de azil autentici, ci imigranți economici, care nu au drept de azil în temeiul Convenției de la Geneva și care au risipit timpul autorităților furnizând informații incorecte și utilizând o gamă de tactici de întârziere, dând naștere la costuri de miliarde de euro. Pe de altă parte, se face un progres foarte mic în privința repatrierii.

În privința fluxului de refugiați din regiunile suprapopulate ale lumii, dintre care majoritatea sunt motivați de considerente economice și care aduc problemele și conflictele din zonele din întreaga lume în Europa și care nu sunt obligați să coopereze în cadrul procesului, trebuie să ne opunem fără echivoc introducerii unor standarde unilaterale mai stricte de protecție, care vor atrage ca un magnet solicitanții de azil și imigranții economici și nu fac decât să exacerbeze problema.

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei propuneri, deoarece trebuie să depunem toate eforturile pentru a ne asigura că vom realiza un sistem european de azil, care este chiar mai eficient și are un impact pozitiv asupra oamenilor. Politicile privind azilul sunt foarte importante, deoarece au un impact enorm asupra capacității Uniunii Europene de a dezvolta și de a crea un spațiu comun de libertate, securitate și justiție. Mai presus de toate, trebuie să realizăm o mai mare coerență între instrumentele privind azilul. Procedurile trebuie să fie armonizate, astfel încât acestea să poată continua într-un mod corect și eficient. În plus, trebuie să consolidăm garanțiile procedurale minime. Trebuie să ne asigurăm că solicitanții de azil beneficiază de dreptul la informare, de dreptul de a fi ascultați și de dreptul la asistență juridică gratuită și că nu există restricții cu privire la aceste drepturi. Toate instrumentele procedurale trebuie să fie nediscriminatorii și aplicate uniform, cu respectarea garanțiilor drepturilor și a principiilor minime. Trebuie acordată o atenție deosebită solicitanților de azil vulnerabili. Interesul superior al copilului trebuie să fie asigurat și reprezentat în mod corespunzător prin aplicarea procedurilor necesare. Sunt de acord cu propunerea care prevede posibilitatea de a deporta imediat o persoană care poate fi un pericol pentru securitatea națională a statului membru sau care a fost expulzată forțat dintr-o țară din motive de siguranță publică, în conformitate cu legislația națională. O astfel de oportunitate este foarte importantă și necesară, deoarece oferă statelor membre oportunități sporite pentru a opri rețelele teroriste de la a opera și pentru a adopta măsuri preventive adecvate.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) În mai 1999, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, a început activitatea privind crearea unui sistem european comun de azil (SECA), pe baza principiilor aprobate de Consiliul European de la Tampere. S-au înregistrat progrese semnificative în această direcție. Un alt pas înainte îl reprezintă propunerea de revizuire fundamentală și de reformare a Directivei privind procedurile, care este acum în discuție. De fapt, rămân încă discrepanțe între dispozițiile naționale și modul în care acestea sunt aplicate, care a fost cu totul incompatibil cu un SECA și reprezintă motivul pentru aceste modificări. Scopul SECA este ca un solicitant să se bucure de un standard ridicat de tratament, echivalent pe întreg teritoriul Uniunii, indiferent de statul membru în care depune cererea de azil. În acest scop, sunt de acord că există nevoia de a stabili un cadru juridic european robust care să permită crearea unui SECA adecvat și eficient. Am votat în favoarea acestui raport, deoarece cred că numai îmbunătățirea și armonizarea procedurilor și a garanțiilor conexe vor permite construirea unui sistem comun.

  Vincent Peillon (S&D), în scris. – (FR) Am votat în favoarea raportului excelent al colegei și prietenei mele, dna Guillaume, cu privire la procedurile de acordare și de retragere a azilului în Europa. Acest text reprezintă un pas major în vederea stabilirii unui sistem european comun de azil (SECA) până în 2012, punând astfel capăt situației intolerabile în care, în funcție de țara europeană în care un solicitant de azil depune cererea de protecție, șansele sale de a fi recunoscut ca refugiat variază între 1 % și 65 %. Prin urmare, Parlamentul s-a declarat în favoarea unei justiții mai stricte și unei mai mari eficiențe în procesarea procedurilor de azil. Se propune ca fiecare țară să respecte aceleași reguli consolidate privind protecția drepturilor și modernizarea procedurilor: consultanță juridică gratuită din prima zi, un cadru pentru limita de timp pentru recursuri, asistență specială pentru minorii neînsoțiți și o examinare mai rapidă a cazurilor. De asemenea, deși regret că dreapta europeană, care are o majoritate în Parlament, a reușit să adopte acele amendamente la text care aruncă o suspiciune exagerată și pe scară largă cu privire la sinceritatea solicitanților de azil, salut călduros adoptarea acestui raport. Mingea este acum în terenul acelor state membre care mai trebuie încă să decidă cu privire la propunerile noastre.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Mă declar în favoarea raportului. Sunt deosebit de fericit că colegii noștri de centru-dreapta au convenit asupra necesității de protecție specială, indiferent de poziția lor generală privind azilul. Lesbienele, homosexualii, bisexualii și transsexualii care fug din țări precum Irak, Uganda, Honduras sau Indonezia trebuie să beneficieze de protecție specială, ținând cont de sensibilitatea culturală. Acesta este un pas important în direcția respectării depline a angajamentelor noastre în temeiul dreptului internațional de azil. Parlamentul European arată că normele de azil au nevoie de actualizare pentru a reflecta realitatea: 76 de țări incriminează actele homosexuale și 7 prevăd pedeapsa cu moartea (poate 8, în curând, împreună cu Uganda). Regret că alte prevederi progresiste nu au fost aprobate, dar textul de astăzi va aduce în cele din urmă mai multă echitate pentru solicitanții de azil LGBT. Textul adoptat astăzi este poziția oficială a Parlamentului European în primă lectură. Normele privind azilul vor fi efectiv modificate odată ce guvernele UE vor examina textul și vor încheia un acord cu Parlamentul European.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) După ani de dezbateri și după semnarea Tratatului de la Lisabona, Comitetul a prezentat Parlamentului primul proiect pentru o procedură comună de azil între statele membre.

Obiectivul este de a stabili până în 2012 un spațiu comun de securitate și de solidaritate pe baza politicilor de azil armonizate între statele membre, în ciuda diferențelor persistente între reglementările naționale. De fapt, aceste diferențe naționale sunt incompatibile cu un sistem european comun de azil și constituie un obstacol în calea realizării sale.

În special, noua legislație prevede că solicitanților de azil ar trebui să li se acorde un nivel echivalent de tratament în întreaga Europă, indiferent de statul membru în care este depusă cererea. Este important să lucrăm pentru o îmbunătățire treptată și o armonizare a procedurilor și garanțiilor eficiente de azil, pentru a implementa un sistem european comun. Sper ca, în contextul prezentei reexaminări, să garantăm o procedură accesibilă, echitabilă și eficientă, atât în interesul solicitanților de azil, cât și al nevoii de protecție pentru statele membre.

  Oreste Rossi (EFD), în scris. – (IT) Ne-am exprimat opoziția fermă față de directiva parlamentară privind procedura de azil unificată, deoarece, dacă este pusă în aplicare, aceasta ar anula suveranitatea statelor membre. Considerăm că este inacceptabil să împiedicăm statele membre să refuze acordarea azilului și un tratament favorabil pentru persoanele nedorite pe întreg teritoriul Uniunii Europene, în timp ce există familii europene care nu beneficiază nici măcar de dreptul la locuință. Solicitanților de azil le este acordat, de asemenea, dreptul la consiliere juridică, ajutor și reprezentare, complet gratuit. De asemenea, se specifică faptul că ONG-urile pot juca un rol activ în furnizarea de servicii, oferind informații privind procedurile de obținere a protecției și oferind orientări și consiliere solicitanților de azil, care ar trebui să fie furnizate la punctele de trecere a frontierei sau în centrele de primire. Țineți cont de faptul că toate aceste beneficii vor fi plătite de contribuabilii europeni și vor fi acordate nu numai refugiaților, ci tuturor solicitanților de azil și, în consecință, oricărui imigrant ilegal sau clandestin care le solicită.

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. – (DE) Am votat împotriva raportului. Acesta se referă la punerea în aplicare a unei proceduri de azil bine organizate, comune și rapide în Europa pe baza unor standarde uniforme juridice. Cu toate acestea, amendamentele depuse de verzi și socialiști vor garanta că străinii pot trăi în UE aproape fără mijloace pentru exercitarea controlului asupra lor. Prin urmare, vom face un deserviciu solicitanților autentici de azil care solicită azil din cauză că viețile lor sunt în pericol sau din motive politice, religioase sau etice, deoarece îi vom grupa cu toți ceilalți imigranți. Nu așa îmi imaginez eu politica de azil. Politica în domeniul azilului ar trebui să fie un act de umanitate și de solidaritate. Dacă oferim un serviciu acestor persoane, atunci acestea trebuie să ofere ceva în schimb, de exemplu, prin recunoașterea și respectarea structurilor țării lor gazdă.

Raport: Brian Simpson (A7-0329/2010)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Sectorul turismului a devenit tot mai important pentru companiile europene și pentru europeni în ultima vreme. Ca atare, este important ca statisticile pentru dezvoltarea unor politici mai eficiente de turism la nivel european, național, regional și local să fie cât mai fiabile posibil, deoarece acestea sunt instrumente pentru sprijinirea procesului decizional în companii și în sectorul privat. De asemenea, ar trebui să subliniez că este important ca Comisia să salute aceste sugestii în termenii în care acestea sunt propuse.

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Statisticile din domeniul turistic reprezintă un aspect major în dezvoltarea unor politici mai eficiente în domeniul turismului la nivel european, național, regional, regional și local. Însă, aceste statistici nu sunt folosite doar pentru a monitoriza politicile specifice turismului, ci, în același timp, joacă un rol esențial în contextul politicii regionale și al dezvoltării durabile. Consider că este necesară consolidarea sectorului turismului al Uniunii Europene prin măsuri coordonate la nivelul comunitar care să vină în completarea inițiativelor statelor membre. Salut actualizarea și optimizarea cadrului juridic pentru statisticile europene privind turismul care să răspundă mai bine provocărilor cu care se confruntă acest sector, precum schimbările climatice, constrângerile de mediu, concurența globală, tendințele demografice și repartiția sezonieră a deplasărilor turistice. Acest nou cadru comun pentru producerea sistematică a statisticilor europene privind turismul trebuie să se stabilească prin colectarea, elaborarea, prelucrarea și transmiterea de către statele membre de statistici armonizate privind cererea și oferta. Am votat în favoarea acestui raport deoarece turismul reprezintă o activitate economică importantă în Uniunea Europeană, contribuind la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și la creșterea economică.

  Liam Aylward (ALDE), în scris. – (GA) În Europa vin majoritatea turiștilor lumii: aproximativ 370 de milioane de turiști ne vizitează anual. Aproximativ 7 milioane de turiști de peste mări vizitează Irlanda în fiecare an. Sectorul turismului este de mare importanță pentru întreprinderile europene și pentru economiile statelor membre. În prezent, 1,8 milioane de întreprinderi și 9,7 milioane de locuri de muncă depind de turismul european. Există oportunități semnificative de creștere în acest sector, în materie de ecoturism, patrimoniu, sport și gastronomie. Pentru a profita mai bine de aceste oportunități, sectorul turismului trebuie să fie corect înțeles. În acest sens, susțin acest raport privind informațiile statistice și turismul. Informațiile corecte cu privire la turismul local, național și european vor ajuta UE să elaboreze politici eficiente și să încurajeze turismul în Europa.

Având în vedere că sectorul turismului este vital pentru Irlanda și în contextul situării geografice a țării, salut în special conținutul raportului privind situația specială a insulelor și a regiunilor periferice, precum și cu privire la discutarea acestor cazuri speciale în cadrul de acțiune al UE pentru turismul european.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport. Turismul este o activitate economică importantă în UE, cu un potențial ridicat care contribuie la o mai mare ocupare a forței de muncă și la creșterea economică și, de asemenea, joacă un rol important în integrarea socio-economică în zonele rurale și mai puțin dezvoltate. Cu aproximativ 1,8 milioane de întreprinderi, în principal IMM-uri, industria turismului european deține aproximativ 5,2 % din forța de muncă totală (aproximativ 9,7 milioane de locuri de muncă). Sprijin obiectivul Comisiei de a defini un nou cadru de politică pentru turismul din Europa, pornind de la noile competențe introduse de Tratatul de la Lisabona. Sectorul turismului se confruntă cu provocări majore, cum ar fi creșterea concurenței globale, tendințele demografice, schimbările climatice și constrângerile de mediu, distribuția sezonieră a mișcărilor turistice și creșterea utilizării de către clienți a noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor. Cred că este necesar să se consolideze sectorul turismului din UE prin acțiuni coordonate la nivelul UE, care completează inițiativele statelor membre. Acest regulament, al cărui scop este de a stabili un cadru comun pentru elaborarea sistematică a unor statistici europene privind turismul prin intermediul colectării, compilării, prelucrării și transmiterii de către statele membre a unor statistici europene armonizate privind cererea și oferta turistică, este foarte important, deoarece, în cazul în care este pus în aplicare în mod corespunzător, va fi posibil să se stabilească situația reală în ceea ce privește turismul în statele membre și va fi mai ușoară adaptarea la nevoile în schimbare ale turiștilor.

  Regina Bastos (PPE), în scris. – (PT) Turismul este un sector important al economiei europene, cu aproximativ 1,8 milioane de companii, în primul rând întreprinderi mici și mijlocii, care angajează aproximativ 9,7 milioane de lucrători. Se estimează că industria turismului produce mai mult de 5 % din produsul intern brut al UE.

Odată cu prezentarea comunicării COM (2010) 352, Comisia își propune să definească un nou cadru de politică pentru turismul din Europa, încercând să consolideze sectorul printr-o acțiune coordonată la nivelul UE, care completează inițiativele statelor membre. Prin urmare, pentru ca noul cadru politic să aibă succes, trebuie adoptate decizii fondate și bazate pe date statistice fiabile și comparabile.

Acest raport, care a meritat sprijinul meu, recunoaște rolul important al statisticilor în dezvoltarea de politici mai bune de turism la nivel european, național, regional și local, deoarece acestea reprezintă instrumente utile pentru sprijinirea procesului decizional. Acesta susține, de asemenea, instituirea unui cadru legislativ comun pentru elaborarea sistematică a unor statistici europene privind turismul prin intermediul colectării, compilării, prelucrării și transmiterii de către statele membre a unor statistici europene armonizate privind cererea și oferta turistică.

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Statistica joacă un rol important în dezvoltarea de politici mai eficiente privind turismul și în luarea deciziilor de afaceri. Sprijin textul, deoarece, pe de o parte, schimbările care au avut loc în industria turismului în ultimii ani au creat necesitatea de actualizare a cadrului juridic pentru statisticile europene privind turismul. Odată adoptată, propunerea va îmbunătăți actualitatea, comparabilitatea și exhaustivitatea statisticilor transmise și, de asemenea, va face prelucrarea datelor mai eficientă.

  Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Raportul Simpson și regulamentul la care se referă acesta propune stabilirea unui cadru comun pentru colectarea și difuzarea statisticilor europene privind turismul prin intermediul colectării și prelucrării datelor care urmează să fie efectuate de către statele membre individuale cu ajutorul statisticilor armonizate privind cererea și oferta turistică, folosind tabele agregate, care sunt ulterior transmise electronic către Comisia Europeană (Eurostat). În ciuda activității lăudabile a raportorului, nu pot vota în favoarea raportului, deoarece nu schimbă cantitatea muncii și colectarea datelor prevăzute în regulament. Compilarea tabelelor propusă de regulament este destul de complexă, iar colectarea unor atât de multe informații este, în opinia mea, o sarcină nerezonabilă. Prin urmare, nu pot să aprob povara birocratică și interferența pe care acest regulament le-ar produce.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece este necesar să se îmbunătățească politicile europene în domeniul turismul, în special având în vedere faptul că sectorul turistic european a trecut de curând printr-o situație economică dificilă. Odată cu schimbarea cadrului juridic în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană a primit mai multe competențe, iar Comisia Europeană a prezentat o propunere cu privire la noul context al politicii în domeniul turismului. Scopul prezentei propuneri de regulament este de a actualiza și a optimiza cadrul juridic pentru statisticile europene privind turismul, dar există îngrijorarea că propunerea nu prevede introducerea de conturi satelit pentru turism (TSA). Aceste TSA sunt cruciale pentru dezvoltarea progresivă a sistemelor integrate de statistici privind turismul și pentru a înțelege mai bine adevărata valoare a turismului, precum și efectele acestuia asupra locurilor de muncă și a economiei. În plus, cu scopul de a îmbunătăți baza de cunoștințe pentru dezvoltarea și creșterea turismului, Comisia ar trebui să elaboreze un program de studii pilot privind turismul. Aceste studii ar urma să fie efectuate de către statele membre pe bază de voluntariat, în scopul de a dezvolta un sistem pentru compilarea de date care să arate efectele turismului asupra mediului.

  Carlos Coelho (PPE), în scris. – (PT) În mai multe state membre, cum este cazul celui din care provin, Portugalia, turismul ocupă un loc important în economie, acesta având un potențial intrinsec de generare a unor noi surse de venituri și de creștere economică. Turismul reprezintă cea de-a treia mare activitate socio-economică europeană, generând peste 5 % din produsul intern brut al UE. Uniunea Europeană rămâne destinația turistică numărul unu în lume, cu 40 % din vizitele turistice la nivel mondial în anul 2008.

UE urmărește să definească un nou cadru de politică pentru turism, având obiectivul de a consolida sectorul, astfel încât să abordeze provocările majore cum ar fi schimbările climatice, tendințele demografice și globalizarea, printr-o acțiune coordonată la nivelul UE, care completează inițiativele statelor membre. Compilarea datelor cu privire la turism permite o mai bună cunoaștere a volumului reprezentat de acest sector, a caracteristicilor sale, a profilului turiștilor și a diferitelor modele de călătorie, care contribuie nu doar la formularea adecvată a politicilor de sector, ci și la o mai bună înțelegere a implicațiilor sale socio-economice.

Prin urmare, sprijin actualizarea și optimizarea sistemului actual de statistici, astfel încât să putem avea statistici fiabile și comparabile.

  Lara Comi (PPE), în scris. – (IT) Nu putem nega faptul că, în ultimii zece ani, turismul s-a schimbat radical, datorită, printre altele, progresului tehnologic. Prin urmare, este necesar să se actualizeze legislația cu privire la colectarea de date și statistici.

În această privință, sunt de acord cu propunerea Comisiei de a introduce un nou regulament care abrogă anumite elemente caduce. În același timp, cu toate acestea, sunt în favoarea amendamentelor la regulamentul Parlamentului, în special în ceea ce privește, pe de o parte, necesitatea de a introduce statistici armonizate care să reflecte aspectele pur sociale ale turismului și, pe de altă parte, poziția care se opune adoptării unor acțiuni delegate de Comisie cu privire la aspectele-cheie și pentru o perioadă nedeterminată.

De asemenea, consider că este o deficiență serioasă faptul că Comisia nu a reușit să ia în considerare introducerea de conturi satelit pentru turism (TSA), deoarece acest tip de date ar oferi o imagine mai completă a impactului pe care îl are turismul pe piața forței de muncă și în economie.

În cele din urmă, sunt foarte interesată de propunerea de a introduce colectarea voluntară a statisticilor în domeniul turismului cu privire la obiceiurile persoanelor cu handicap sau cu mobilitate redusă, precum și stabilirea ulterioară a unor proiecte-pilot în scopul de a îmbunătăți participarea unor astfel de persoane la turism.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Europa ocupă locul 7 în primele 10 destinații într-o statistică cuprinzând cele mai admirate 50 de țări din lume. Este o dovadă foarte bună că Europa are un mare potențial turistic și cultural, care însă mai are posibilități de exploatare, inclusiv pentru cetățenii europeni. Consider că, o asemenea posibilitate este participarea persoanelor în vârstă, dar și a tinerilor și familiilor cu dificultăți, precum și a persoanelor cu mobilitate redusă în programele dezvoltate de Uniune în domeniul turismului social. Pentru aceasta sunt însă necesare date statistice adecvate - elaborate în baza unor metode de colectare comune - pentru dezvoltarea de programe destinate acestor categorii de turiști în toate statele membre ale Uniunii.

  Ioan Enciu (S&D), în scris. – Am votat astăzi în favoarea raportului privind statisticile europene în domeniul turismului. Este un pas pozitiv pentru a stabili un regulament care va ține seama de statisticile de turism din toate statele membre. Importanța turismului în dreptul european a fost mult sporită atunci când a fost ridicat la rang de competență în temeiul Tratatului de la Lisabona din decembrie 2009. Mergând mai departe, statele membre vor trebui să asigure acuratețea datelor statistice transmise, în scopul de a obține rezultate de calitate.

În timp ce coordonarea la nivel european va fi foarte benefică pentru sectorul turistic european, orice inițiative paneuropene ar trebui să încerce să completeze inițiativele statelor membre și strategiile de turism. Prin furnizarea de date statistice, UE se va situa pe o poziție mai bună pentru a ajuta industria turismului, inclusiv IMM-urile, și pentru a îmbunătăți introducerea Europei pe piața globală, ca destinație turistică foarte căutată.

Distincția între turismul intern și național este redactată în raport. Turismul intern se referă la capacitatea unităților de cazare turistică, iar turismul național se referă la participarea la turism, inclusiv la excursii.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece cred că statisticile privind turismul contribuie la dezvoltarea de politici mai eficiente și reprezintă un instrument util pentru sprijinirea proceselor decizionale ale companiilor și ale sectorului privat. Nu există nicio îndoială că acest nou regulament va îmbunătăți actualitatea, comparabilitatea și exhaustivitatea statisticilor transmise, precum și eficiența prelucrării datelor.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Potrivit cifrelor raportului, Europa rămâne numărul unu în lume ca destinație turistică, iar turismul este cea de-a treia mare activitate socio-economică din UE, cu aproximativ 1,8 milioane de întreprinderi, în special mici și mijlocii, 9,7 milioane de locuri de muncă și o producție echivalentă cu 5 % din produsul intern brut al UE. Din acest motiv, aceasta este o activitate care ar trebui să fie monitorizată în mod corespunzător, reglementată și sprijinită, în special în contextul specific al redresării economice și al necesității de a crește producția de bunuri vandabile.

În timp ce aceasta este realitatea pentru întreaga UE, este deosebit de importantă pentru Portugalia, o țară care pentru o lungă perioadă de timp a investit foarte mult în turism, ca o activitate economică deosebit de dinamică, cu potențial mare de creștere. În acest context și având în vedere importanța pe care o are cunoașterea profundă și realistă a realității sectorului turismului pentru dezvoltarea de politici adecvate, propunerea Comisiei a vizat actualizarea și optimizarea cadrului juridic pentru statisticile europene privind turismul și, de aceea, votul nostru de astăzi este important.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport se referă la un domeniu care este fundamental pentru viitorul UE: turismul. În ciuda crizei care s-a instalat la nivel mondial, în conformitate cu Organizația Mondială a Turismului (OMT), în 2010, acest sector a înregistrat creșteri de 2 %, în ciuda tuturor revoltelor politice dintr-o serie de zone ale lumii. La nivel european, pe lângă creșterea constantă, turismul regrupează 1,8 milioane de întreprinderi, marea majoritate a acestora mici și mijlocii (IMM-uri), asigurând 9,7 milioane de locuri de muncă, clasându-se ca a treia mare activitate socio-economică din UE și generând mai mult de 5 % din produsul intern brut (PIB). În plus, Europa este prima destinație turistică de top din lume, cu 40 % din totalul vizitelor turistice. Această activitate este vitală pentru realizarea obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020. Acest regulament îl actualizează pe cel care este acum în vigoare, în special în ceea ce privește colectarea și prelucrarea datelor privind furnizarea și accesibilitatea pentru persoanele cu mobilitate redusă, care sunt esențiale pentru pregătirea noii strategii de turism a UE. Salut adoptarea acestei propuneri, care, pe lângă crearea unui program de studii pilot care urmează să fie derulat de către statele membre, va include date despre turismul rural și turismul ecologic, care acoperă peste 50 000 de unități de cazare, majoritatea covârșitoare a acestora fiind gestionate de IMM-uri.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Utilitatea informațiilor statistice depinde de comparabilitatea în timp și spațiu, ceea ce presupune adoptarea unui set comun de definiții și clasificări. În cazul special al turismului, acest sector include concepte și definiții care au fost mult timp neclare, ceea ce a făcut dificilă obținerea de informații fiabile și credibile. Prin urmare, este necesar să se clarifice și să se armonizeze criteriile și definițiile care permit obținerea de date comparabile. Existența acestor statistici este de mare importanță în determinarea impactului direct și indirect a turismului asupra economiei, sprijinind planificarea și dezvoltarea noilor opțiuni de turism sau adaptându-le pe cele existente.

Propunerea inclusă în raport vizează îmbunătățirea actualității, comparabilității și exhaustivității statisticilor transmise, precum și eficiența prelucrării datelor, inclusiv evaluarea îmbunătățită a datelor. De asemenea, vizează adaptarea cadrului juridic, astfel încât să reflecte cele mai recente modificări din sector, odată cu introducerea unor noi variabile, cum ar fi mișcările turistice pe parcursul unei singure zile. Prin urmare, am votat în favoarea raportului.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Știm că este important să avem informații statistice, deși utilitatea lor depinde de comparabilitatea în timp și spațiu, ceea ce presupune adoptarea unui set comun de definiții și de clasificări.

În cazul special al turismului, acest sector include concepte și definiții care au fost mult timp neclare, ceea ce a făcut dificilă obținerea de informații fiabile și credibile. Prin urmare, este necesar să se clarifice și să se armonizeze criteriile și definițiile care permit obținerea de date comparabile.

Existența acestor statistici este de mare importanță în determinarea impactului direct și indirect a turismului asupra economiei, sprijinind planificarea și dezvoltarea noilor opțiuni de turism sau adaptându-le pe cele existente.

Propunerea inclusă în raport are ca scop îmbunătățirea comparabilității și caracterului complet al statisticilor transmise, precum și a eficienței de prelucrare a datelor, inclusiv evaluarea îmbunătățită a datelor. De asemenea, vizează adaptarea cadrului juridic, astfel încât să reflecte cele mai recente modificări din sector, odată cu introducerea unor noi variabile, cum ar fi mișcările turistice pe parcursul unei singure zile.

Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

  Jacqueline Foster (ECR), în scris. – Grupul meu a sprijinit raportul privind statisticile în domeniul turismului, care actualizează și modernizează metodele de colectare a statisticilor europene privind turismul, în special având în vedere tendințele moderne, cum ar fi zborurile low cost și concediile de scurtă durată.

Politicienii trebuie să recunoască importanța deosebită a industriei turismului în Europa. Statele membre individuale își dau seama că mai sunt multe de făcut pentru a ajuta acest sector, care contribuie semnificativ la creșterea economică.

De exemplu, turismul este unul dintre cele mai mari sectoare ale economiei Regatului Unit. Acesta susține în mod direct 1,36 milioane de locuri de muncă - și se așteaptă o cifră de 1,5 milioane până în 2020 - și aproape 3 milioane de locuri de muncă, dacă este inclusă ocuparea forței de muncă indirectă. Aceste cifre vorbesc de la sine!

Regatul Unit dorește să participe în mod activ și pozitiv la discuțiile privind turismul la nivelul UE, sprijinind pe deplin necesitatea de a îmbunătăți competitivitatea industriei europene a turismului și capacitatea sa de creștere durabilă. Cu toate acestea, trebuie să ne asigurăm că acțiunea la nivelul UE nu atentează la principiul subsidiarității.

Statele membre sunt în concurență unele cu celelalte, în ciuda faptului că sunt în măsură să împărtășească cele mai bune practici și să coopereze în anumite aspecte, cum ar fi îmbunătățirea legăturilor de transport în Europa și alte măsuri care să permită consumatorilor o călătorie mai ușoară.

Permiteți-mi să închei cu un mesaj simplu - Vizitați Marea Britanie!

  Mathieu Grosch (PPE), în scris. – (DE) Tratatul de la Lisabona a sporit responsabilitatea UE în domeniul turismului. Este de la sine înțeles că statisticile furnizează informații fundamentale și permit să se tragă concluzii interesante nu doar la nivelul UE, ci și la nivel național și regional.

În regiunea mea, în care trăiește comunitatea vorbitoare de limbă germană din Belgia, turismul nu este doar un important domeniu de competență, ci și un important factor economic. Din acest motiv, aceste statistici reprezintă un element semnificativ al procesului de elaborare a politicilor. Cu toate acestea, este, de asemenea, evident că diferitele niveluri - regional, național și transfrontalier - trebuie să lucreze împreună pentru a defini mai clar regiunile Europei ca destinație turistică, în special în zonele de frontieră.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document, deoarece trebuie să se definească un nou cadru politic consolidat pentru turism în Europa. Turismul este o activitate economică importantă în UE, cu un potențial ridicat de a contribui la o mai mare ocupare a forței de muncă și la creștere economică, precum și de a juca un rol important în integrarea socio-economică în zonele rurale, periferice și mai puțin dezvoltate, precum și zonele bogate în patrimoniu industrial. Statisticile din acest domeniu nu sunt folosite doar pentru a monitoriza politicile specifice turismului, ci joacă, de asemenea, un rol în contextul mai larg al politicii regionale și al dezvoltării durabile. Trebuie să abordăm principalele provocări cu care se confruntă sectorul, precum creșterea concurenței globale, tendințele demografice, schimbările climatice și constrângerile ecologice, distribuția sezonieră a mișcărilor turistice și creșterea utilizării de către clienți a noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor. Trebuie consolidat sectorul turismului din UE prin acțiuni coordonate la nivelul UE, care să completeze inițiativele statelor membre. Pentru a pune în aplicare cu succes noul cadrul politic, factorii de decizie politică de la toate nivelurile de guvernare trebuie să ia decizii bine informate, bazate pe date statistice fiabile și comparabile. Turismul este o activitate economică importantă cu un impact pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă în Europa și, prin urmare, trebuie să se actualizeze și să se optimizeze cadrul juridic pentru statisticile europene privind turismul, consolidând astfel sectorul turismului la nivelul UE. În consecință, punerea în aplicare a măsurilor menționate va spori competitivitatea turismului european și va încuraja creșterea armonioasă a acestuia.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Cred că propunerea de regulament privind statisticile europene pentru turism, care este votată în acest Parlament, ar trebui să fie considerată de un interes aparte și, de asemenea, foarte utilă. Pentru Europa, industria turismului este un sector de frunte cu o mare importanță în cadrul comunității, deoarece ocupă un rol major în economiile individuale ale statelor membre. Industria turismului are încă un potențial semnificativ în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și, prin urmare, ar fi util să se adopte măsuri pentru a facilita o mai bună organizare, care ar permite dezvoltarea la întregul său potențial. Crearea unui cadru comun pentru colectarea și compilarea unor statistici comparabile și cuprinzătoare privind turismul european nu poate fi decât utilă pentru îmbunătățirea situației. Înțelegerea cererii consumatorilor va permite companiilor private și publice să intervină pentru a răspunde necesităților sectorului, îmbunătățind performanța și competitivitatea. Eu sprijin regulamentul propus, deoarece cred că statisticile europene armonizate, transparente, fiabile și obiective reprezintă o modalitate eficientă de a sprijini această mare industrie, care este de o importanță deosebită pentru țara mea.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că trebuie să depunem toate eforturile pentru a rămâne prima destinație turistică din lume și, pentru aceasta, trebuie să valorificăm la maximum toate posibilitățile de finanțare posibile. Dezvoltarea unui turism durabil, responsabil și de calitate necesită actualizarea și optimizarea cadrului juridic referitor la statisticile europene din acest domeniu. Realizând o mai bună calitate a raportării statistice, bazate pe date comparative și fiabile, vom beneficia de o bază solidă în procesul decizional de elaborare a politicilor și instrumentelor financiare comunitare.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care recunoaște rolul important al statisticilor în dezvoltarea unor politici mai eficiente în domeniul turismului la nivel european, național, regional și local. În plus, statisticile din domeniul turismului reprezintă un instrument util pentru a sprijini procesul decizional în afaceri și în sectorul privat. Prin urmare, raportorul sprijină obiectivul regulamentului propus de a stabili un cadru comun pentru elaborarea sistematică a statisticilor europene privind turismul prin intermediul colectării, compilării, prelucrării și transmiterii de către statele membre a unor statistici europene armonizate privind cererea și oferta turistică. Odată adoptată, propunerea este de natură să amelioreze actualitatea, comparabilitatea și exhaustivitatea statisticilor transmise, precum și eficiența prelucrării datelor, inclusiv validarea mai eficientă a datelor. În plus, este necesar să se adapteze cadrul juridic pentru a reflecta tendințele recente din industria turismului, prin introducerea de noi variabile, de exemplu, în ceea ce privește vizitele pe parcursul aceleiași zile.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Fără îndoială, turismul este unul dintre sectoarele economice cu cel mai mare potențial de dezvoltare. În ultimele decenii, turismul a devenit în mod constant mai important pentru întreprinderile europene și pentru oameni. Cu aproximativ 1,8 milioane de întreprinderi, majoritatea întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), care angajează aproximativ 5,2 % din totalul forței de muncă, adică aproximativ 9,7 milioane de locuri de muncă, se estimează că industria turismului european generează mai mult de 5 % din produsul intern brut (PIB) al UE. Prin urmare, turismul reprezintă, ca importanță, a treia activitate socio-economică a UE. În plus, UE rămâne prima destinație turistică din lume, cu 370 de milioane de turiști internaționali care au sosit în 2008, adică 40 % din sosirile de turiști la nivel mondial. Cu toate acestea, există încă potențial pentru dezvoltare.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Este de la sine înțeles că turismul are un potențial ridicat, care oferă oportunitatea de a spori ocuparea forței de muncă și creșterea economică. Turismul joacă un rol important în integrarea socio-economică a zonelor rurale, periferice și mai puțin dezvoltate, care au un bogat patrimoniu cultural. Statisticile din domeniul turismului nu sunt utilizate doar pentru monitorizarea politicii în domeniul turismului, ci joacă, de asemenea, un rol important în contextul mai larg al politicii regionale și a dezvoltării durabile. Sunt total de acord cu raportorul.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Statisticile serioase care oferă răspunsuri la întrebările referitoare la motivul pentru succesele și tendințele din industria turismului ar putea ajuta la prevenirea multor investiții greșite. Multe orașe se întreabă de ani de zile de ce așteptările lor cu privire la turism rămân neîmplinite după ce acestea au fost alese Capitala Europeană a Culturii. Cu toate acestea, disponibilitatea limitată și comparabilitatea datelor turistice reprezintă, de asemenea, o problemă din punctul de vedere al planificării urbane. În cele din urmă, dacă există potențial pentru o creștere a numărului vizitatorilor, este important să se organizeze lucrurile astfel încât aceasta să nu aibă un impact negativ asupra populației locale.

Prea mulți factori incerți, așteptări diferite și atracții de neatins, precum anumite condiții meteorologice, au transformat prognozele turismului într-un joc de noroc. Programul de lucru flexibil și siguranța au o influență asupra turismului, la fel și schimbările sociale. Probabil că factorii decisivi vor fi, în cele din urmă, economia mondială și prețul petrolului. Chiar și cele mai bune statistici ale turismului european nu pot schimba aceste lucruri, motiv pentru care m-am abținut de la vot.

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris. – (LT) Astăzi, Parlamentul European a adoptat un document important cu privire la cadrul juridic pentru statisticile europene privind turismul. Statele membre trebuie să furnizeze o serie de date periodice privind capacitatea și gradul de ocupare a structurilor de cazare, precum și cererea turistică. Întrucât obiceiurile europene de călătorie se schimbă (de exemplu, creșterea zborurilor pe distanțe scurte), iar sectorul turistic trece la inovații specifice (de exemplu, rezervări on-line), trebuie să se actualizeze cadrul legislativ, reglementând colectarea informațiilor statistice în domeniul turismului. Cu toate acestea, în opinia mea, o prevedere deosebit de importantă, susținută de către Parlamentul European, se referă la colectarea de date referitoare la persoanele cu mobilitate limitată și la impactul acesteia asupra capacității acestor oameni de a obține servicii turistice complete. Discutăm în mod constant despre îmbunătățirea calității vieții pentru persoanele cu handicap și trebuie să includem turismul în acest domeniu. Doar atunci vom fi capabili să punem în aplicare în mod eficient politica în domeniul turismului și să protejăm drepturile consumatorilor.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Raportul dlui Simpson privind statisticile europene în domeniul turismului este un text care va înlocui directiva în domeniu, care datează de 15 ani. Adaptarea la vremuri și reformularea reglementărilor este o prerogativă a sistemului european, având în vedere, în special, importanța și dezvoltarea continuă a sectorului turistic în Europa din ultimul deceniu. De aceea, am votat în favoarea raportului. Este stringentă actualizarea statisticilor din domeniul turismului, având în vedere noile cerințe din acest sector, care impun date din ce în ce mai detaliate, actualizate și comparabile. Accesul la instalații, servicii pentru persoanele cu handicap și costurile pentru bunurile esențiale sunt datele-cheie care necesită o bază de date actualizată pe care să o poată consulta utilizatorii.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Turismul este de o importanță economică uriașă în UE și sunt de dorit și trebuie încurajate mecanismele care contribuie la promovarea acestuia. Statisticile joacă un rol important în dezvoltarea unei politici a turismului mai eficiente la nivel european, național, regional și local. Într-adevăr, acestea sunt un instrument util pentru sprijinirea procesului decizional în întreprinderi și în sectorul privat. Acest regulament are ca scop stabilirea unui cadru legislativ comun pentru elaborarea sistematică a statisticilor europene privind turismul prin intermediul colectării, compilării, prelucrării și transmiterii de către statele membre a unor statistici europene armonizate privind cererea și oferta turistică. Această propunere ar trebui să îmbunătățească actualitatea, comparabilitatea și exhaustivitatea statisticilor transmise, precum și eficiența prelucrării datelor, inclusiv o evaluare îmbunătățită a datelor. Regulamentul adaptează, de asemenea, cadrul juridic pentru a reflecta cele mai recente tendințe în industria turismului, prin introducerea unor noi variabile, cum sunt deplasările turistice pe parcursul unei singure zile. Din aceste motive, am votat în favoarea raportului.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Turismul este o activitate economică importantă în Uniunea Europeană. Statisticile sunt utile pentru monitorizarea politicilor specifice în domeniul turismului și în contextul politicilor regionale și de dezvoltare durabilă. În cadrul UE, sistemul privind statisticile în domeniul turismului este reglementat prin Directiva 95/57/CE. Cu toate acestea, de la intrarea în vigoare a acestei directive, industria turismului și cererea în domeniu s-au schimbat în mod semnificativ. Prin urmare, Comisia a elaborat și a propus un nou regulament, care vizează stabilirea unui cadru politic pentru turism, prin exercitarea prerogativele introduse de Tratatul de la Lisabona. Scopul acesteia este de a actualiza și de a simplifica cadrul de reglementare aplicabil statisticilor europene privind turismul, în scopul de a lua în considerare cele mai noi tendințe în domeniu. În acest sens, este necesar nu doar să consolidăm sectorul turismului prin acțiuni coordonate la nivelul UE, dar și să creăm un cadru comun pentru elaborarea sistematică de statistici prin colectarea, compilarea, prelucrarea și raportarea de către statele membre a statisticilor europene armonizate privind cererea și oferta în acest sector.

Având în vedere cele menționate anterior, votez în favoarea regulamentului propus.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am votat în favoarea regulamentului. Turismul este o activitate economică importantă în Uniunea Europeană, cu un potențial ridicat de a contribui la o mai mare ocupare a forței de muncă și la creșterea economică, precum și de a juca un rol important în integrarea socio-economică în zonele rurale, periferice și mai puțin dezvoltate, precum zonele bogate în patrimoniu industrial. Statisticile din acest domeniu nu sunt folosite doar pentru a monitoriza politicile specifice turismului, ci joacă, de asemenea, un rol în contextul mai larg al politicii regionale și al dezvoltării durabile.

În cadrul UE, Directiva 95/57/CE privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului organizează sistemul de statistici în sectorul turismului. Eurostat publică aceste statistici, care sunt colectate și compilate de către autoritățile naționale de statistică. Pentru a pune în aplicare cu succes noul cadru politic, factorii de decizie politică de la toate nivelurile de guvernare trebuie să ia decizii bine informate, bazate pe date statistice fiabile și comparabile.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece turismul este o activitate economică importantă în UE, cu un potențial ridicat de a contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică. Turismul joacă un rol esențial în dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale, care sunt adesea marginalizate și subdezvoltate.

În acest context, statisticile nu doar monitorizează anumite politici de turism, ci sunt, de asemenea, utile în contextul mai larg al politicilor regionale și de dezvoltare durabilă. Documentul abordează, de asemenea, principalele provocări cu care se confruntă sectorul, precum concurența sporită la nivel mondial, tendințele demografice, schimbările climatice și restricțiile de mediu, distribuția sezonieră a mișcărilor turistice și creșterea utilizării noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor de către clienți.

  Oreste Rossi (EFD), în scris. – (IT) Am votat împotriva raportului, deoarece normele propuse ar necesita o colectare lunară a datelor pentru a măsura influențele sezoniere, precum și aspectele economice și sociale ale sectorului, întreprinsă în cea mai mare parte de către întreprinderile mici și mijlocii. Obiectivul acestei strategii este de a obține o înțelegere aprofundată a dinamicii, a caracteristicilor și a volumului turismului, dar mi se pare a fi excesiv de greoaie, birocratică și costisitoare. În plus, Comisia solicită competențe delegate și, prin urmare, capacitatea de a modifica elemente ale propunerii. Tabelele care urmează să fie elaborate lunar în temeiul regulamentului propus sunt complexe și necesită colectarea unei cantități de informații excesive.

  Vilja Savisaar-Toomast (ALDE), în scris. – (ET) Am votat astăzi în favoarea raportului supus dezbaterii referitor la statisticile europene privind turismul. Cred că acest raport este unul important, având în vedere influența sectorului turismului asupra economiei Uniunii Europene, precum și proporția de locuri de muncă pe care le oferă. 1,8 milioane de companii angajează aproximativ 10 milioane de persoane, reprezentând aproximativ 5,2 % din totalul locurilor de muncă.

Uniunea Europeană oferă un sprijin considerabil dezvoltării turismului în diferite regiuni, în scopul de a spori disponibilitatea diferitelor tipuri de turism. Prin urmare, este necesar să avem statistici exacte și relevante, atât pentru sectorul privat, cât și pentru cel public. Uniunea Europeană este vizitată anual de peste 370 de milioane de turiști străini, un total de 40 % din turiștii din întreaga lume. În același timp, acest lucru face mai important faptul ca noi să avem date statistice imparțiale și în timp util. Vă mulțumesc.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Turismul este a treia cea mai importantă activitate socio-economică în cadrul UE, ceea ce înseamnă că dimensiunea economică a acestuia, ca generator de locuri de muncă, este vitală pentru statele membre. Mai mult decât atât, aspectul privat nu numai că îmbunătățește imaginea pe care o prezintă Europa în lume, ci promovează, de asemenea, cetățenia europeană. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, UE și-a asumat noi competențe în domeniul turismului, după cum se confirmă prin articolul 195 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acest nou cadru juridic permite Uniunii Europene să sprijine, să coordoneze și să completeze acțiunile întreprinse de statele membre, precum și să reducă sarcina administrativă. Din aceste motive, votez în favoarea acestui raport, deoarece cred că este vital să oferim tuturor părților interesate din sectorul turismului date statistice fiabile, astfel încât acestea să se poată adapta la provocările cu care se confruntă turismul european.

Coordonarea europeană, cu participarea efectivă a statelor membre, este esențială pentru a pune în aplicare acest sistem și pentru o evaluare concretă a competitivității industriei turismului. Cunoașterea dimensiunii acestui sector, a caracteristicilor sale, a profilelor turistice, a cheltuielilor din acest sector și a beneficiilor și/sau a problemelor pe care le aduce economiilor naționale ar trebui să facă parte din acest studiu extins.

Raport: João Ferreira (A7-0017/011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestei rezoluții, deoarece abordează măsuri importante referitoare la creșterea ratelor de cofinanțare în domeniile relațiilor internaționale, guvernanței, colectării de date, consultanței științifice, precum și monitorizării și punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului. Întrucât cunoștințele științifice depind de dezvoltarea durabilă a activităților, creșterea ratelor de cofinanțare referitoare la colaționarea, gestionarea și utilizarea bazelor de date devine un avantaj. De asemenea, merită subliniat accentul asupra dezvoltării acvaculturii, cu măsuri de creștere, precum și urmărirea și monitorizarea din punctul de vedere al mediului și al sănătății, lucru care va permite durabilitatea acesteia. Cât privește măsurile de control ale apelor, efectuate de către autoritățile de supraveghere ale statelor membre, acestea se vor bucura de succes doar dacă există investiții în sistemele de tehnologie și de control mai eficiente și mai puțin costisitoare. Pentru o rată de cofinanțare mai mare ar trebui, de asemenea, luate în considerare acțiunile cu privire la măsuri de control pentru ape, ca o modalitate de a permite și de a aplica o mai bună respectare a normelor.

  Regina Bastos (PPE), în scris. – (PT) Regulamentul (CE) nr. 861/2006 stabilește măsuri financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării, acesta fiind un important instrument financiar al UE în domeniul pescuitului. Mai multe elemente ale legislației au evoluat de la adoptarea acestui regulament.

Comisia propune amendarea acestuia, cu scopul de a asigura coerența între toate elementele cadrului legislativ și, de asemenea, de a clarifica domeniul de aplicare al unora dintre măsurile finanțate. Am votat în favoarea acestui raport, deoarece propune anumite modificări la propunerea Comisiei, ceea ce va contribui la o legislație mai clară. Aceste amendamente se bazează pe evoluțiile recente din sectorul pescuitului și perspectivele de viitor, și anume, posibilitatea de a crește cofinanțarea din partea Uniunii de la 50 % la 60 %, ceea ce reprezintă un avantaj pentru dezvoltarea sectorului pescuitului în Portugalia, și o importanță mai mare acordată acvaculturii, care justifică introducerea posibilității de colectare, gestionare și utilizare a datelor de mediu în acest domeniu, în plus față de datele socio-economice.

  George Becali (NI), în scris. − Am susținut acest raport deoarece Regulamentul (CE) nr. 861/2006 de stabilire a măsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării reprezintă un instrument important de finanțare al UE în sectorul pescuitului și unul dintre cele două mijloace principale utilizate pentru a pune în aplicare PCP, cel de-al doilea fiind Fondul european pentru pescuit. Ca și raportorul, cred că este din ce în ce mai evident la nivel general faptul că gestionarea pescuitului trebuie să se bazeze pe informații științifice de ultimă oră referitoare la stadiul în care se află stocurile. Aceasta este o condiție indispensabilă pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului pescuitului. În ceea ce privește controlul, în momentul de față importanța acestuia pentru viitorul și sustenabilitatea sectorului pescuitului și ca mijloc de promovare a unei culturi a respectării normelor este cu siguranță cunoscută într-o mai mare măsură. Statele membre și autoritățile de control ale acestora joacă și trebuie să continue să joace un rol central în procesul de supraveghere și aplicare a măsurilor de control în apele lor teritoriale. Aceasta reprezintă o modalitate-cheie de a asigura respectarea normelor și a stocurilor.

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 861/2006. În mai 2006, Consiliul a aprobat acest instrument important pentru finanțarea activităților de pescuit. Cu toate acestea, acum trebuie să revizuim regulamentul, pentru a asigura coerența între toate elementele cadrului legislativ. Adaptarea la vremuri înseamnă utilizarea noilor tehnologii care pot asigura un serviciu mai bun, cu un consum mai mic de resurse economice.

Pentru a răspunde mai bine nevoilor reale, credem că este oportun să se clarifice anumite articole din regulament și să se clarifice domeniul de aplicare al anumitor măsuri finanțate. În cele din urmă, sunt de acord cu raportorul cu privire la necesitatea de gestionare a pescuitului pe baza cunoștințelor științifice actualizate și riguroase ale resurselor și a unui control mai mare, în scopul de a face pescuitul mai durabil.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Consider că importanța sectorului acvaculturii este din ce în ce mai mare – dovadă fiind acest raport, care scoate în evidență un nou impuls pentru strategia de dezvoltare durabilă a acvaculturii europene” – și care oferă oportunități realiste pentru dezvoltarea acestui sector. Monitorizarea și supravegherea mediului și a condițiilor de sănătate desfășurate în mod corespunzător, contribuie astfel la sporirea sustenabilității acestui sector important.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la „măsurile financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării”. Cu toate acestea, îmi pare rău că nu a fost adoptată propunerea de majorare a ratelor de cofinanțare în domeniul colectării de date suplimentare, gestionării și utilizării a 60 % din cheltuielile eligibile.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Regulamentul (CE) nr. 861/2006 al Consiliului din 22 mai 2006, pe care Comisia propune să îl modifice, este acel regulament de stabilire a măsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), precum și în domeniul dreptului mării, și prevede finanțare în următoarele domenii: relații internaționale, guvernanță, colectare de date și consultanță științifică, precum și controlul și aplicarea normelor PCP. Această revizuire nu implică nicio schimbare fundamentală a obiectivelor, a tipului de activități finanțate sau a structurii financiare și a bugetului. Raportorul consideră, totuși, că este important să se prezinte schimbările care aduc legislația în concordanță cu tendințele recente în acest domeniu și cu perspectivele sale viitoare, în special în ceea ce privește gestionarea pescuitului susținută de cunoștințele științifice privind starea stocurilor și investițiile în acvacultură.

Acesta este motivul pentru care este prezentată propunerea de a majora ratele de cofinanțare prevăzute în cadrul colectării, gestionării și utilizării datelor de bază. Votez în favoarea acesteia dintr-o perspectivă pur națională, pentru a sprijini industria de pescuit din țara noastră.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport se referă la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului din 22 mai 2006 de stabilire a măsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării. Din 2006, s-au schimbat și au devenit depășite mai multe aspecte din regulamentul menționat, astfel încât este justificată modificarea acestora. Prezenta propunere se bazează pe reglementările în vigoare și este destinată să protejeze activitățile de coastă prin finanțarea modernizării sectorului și, nu în ultimul rând, a echipamentelor și a informatizării. Votez în favoarea acestei propuneri de regulament, deoarece amendamentele propuse și prezentate de Comisie au fost luate în considerare, împreună cu alte contribuții care îmbunătățesc în mod semnificativ reglementarea anterioară, în special în ceea ce privește finanțarea pentru investiții - care este foarte importantă pentru noi pentru a avea date științifice exacte și actualizate care să ne permită în primul rând să luăm măsurile impuse de fiecare situație - și în ceea ce privește creșterea ratelor de cofinanțare.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Salutăm adoptarea de către Parlament a modificărilor la propunerea Comisiei pentru un regulament inclus în raport. Aceste modificări vor asigura finanțarea pentru statele membre pentru dezvoltarea diverselor tehnologii care vor fi utilizate în industria pescuitului, dar și a echipamentelor și a programelor informatice sau a rețelelor IT care să permită colectarea, gestionarea, validarea, analizarea datelor și dezvoltarea unor metode de eșantionare și evoluțiile în direcția unui schimb de date referitoare la pescuit. O nouă posibilitate de finanțare se referă la studiile în ceea ce privește dependența de importurile de produse pescărești. În domeniul acvaculturii, va fi, de asemenea, posibilă finanțarea colectării, gestionării și utilizării datelor de mediu, promovând monitorizarea și supravegherea activităților din acest domeniu și a condițiilor de sănătate și de mediu, cu scopul de a contribui la durabilitatea acestuia.

Cu toate acestea, nu putem să nu regretăm respingerea amendamentelor care vizează creșterea, deși modestă, a ratei comunitare maxime de cofinanțare pentru statele membre în domeniul colectării, gestionării și utilizării datelor științifice privind situația stocurilor, precum și în domeniul monitorizării. Prin urmare, acest lucru reflectă inconsecvența unei Uniuni Europene care, pe de o parte, a adus atingere competențele statelor membre în acest domeniu, dar care refuză, pe de altă parte, să îmbunătățească resursele de finanțare dedicate acestor activități.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport a modificat Regulamentul (CE) nr. 861/2006 de stabilire a măsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și în domeniul dreptului mării. Acesta constituie un important instrument de finanțare al Uniunii Europene în domeniul pescuitului. Împreună cu Fondul european pentru pescuit (FEP), acestea reprezintă cele două principale instrumente pentru punerea în aplicare a PCP.

De asemenea, Comisia consideră că, în unele cazuri, experiența a demonstrat necesitatea de a se asigura că dispozițiile regulamentului se adaptează treptat pentru a răspunde mai bine nevoilor.

Prin urmare, ne oferă un domeniu de aplicare limitat pentru această revizuire, fiind păstrate în esență obiectivele și structura regulamentului inițial. Cu toate acestea, raportorul, membru al Partidului Comunist din Portugalia (PCP), dl Ferreira, a considerat oportun să propună anumite modificări suplimentare, care deși sunt destul de specifice, ar putea contribui la o aliniere mai bună a acestei legislații la evoluțiile recente din domeniu și la perspectivele de viitor.

Cu toate acestea, îmi pare rău că nu au fost adoptate toate propunerile pe care le-a înaintat acesta, în special confirmarea posibilității de a crește ratele comunitare de cofinanțare prevăzute în domeniul colectării, gestionării și utilizării datelor științifice de bază, dar și a datelor suplimentare în ceea ce privește situația stocurilor de pescuit, inclusiv propunerea de a majora limita maximă de la 50 % la 60 %, precum și activitatea de monitorizare.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Am sprijinit raportul dlui Ferreira. Este esențial să existe fonduri adecvate pentru punerea în aplicare a dreptului mării și acesta este unul dintre puținele domenii legate de pescuit în care UE oferă o valoare adăugată.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT)Am votat în favoarea acestui document, deoarece este din ce în ce mai recunoscut faptul că gestionarea pescuitului trebuie să se bazeze pe o cunoaștere științifică exactă și actualizată a situației stocurilor. Aceasta este o condiție sine qua non a dezvoltării durabile în domeniul pescuitului. Prin urmare, cred că ar trebui să se permită creșterea ratelor de cofinanțare prevăzute în domeniul colectării, gestionării și utilizării datelor de bază, cu un maximum propus de 75 %. Având în vedere că acvacultura este privită ca un sector de o importanță crescândă - dat fiind recentul raport elaborat, dezbătut și adoptat privind „un nou impuls pentru strategia de dezvoltare durabilă a acvaculturii europene” - cu perspective realiste de creștere, ar trebui să se aplice un regim relevant de colectare, gestionare și utilizare a datelor de mediu, precum și a datelor socio-economice. Astfel, s-ar putea efectua monitorizarea și supravegherea mediului și a sănătății. Acest lucru ar contribui la sporirea durabilității sectorului. În prezent, durabilitatea sectorului pescuitului este deosebit de importantă. Statele membre și autoritățile de control ale acestora joacă, și trebuie să continue să joace, un rol central în supravegherea și aplicarea măsurilor de control în apele lor: aceasta este o modalitate-cheie de asigurare a conformității cu normele și a respectării stocurilor. Dacă acest lucru se efectuează în mod eficient, statele membre trebuie să obțină sau să fie într-o poziție de a dezvolta și moderniza tehnologiile disponibile. Investițiile prevăzute ar putea face sistemele de control mai eficiente și mai puțin costisitoare în ceea ce privește funcționarea.

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Regulamentul este un instrument important pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului. Activitățile de control joacă un rol din ce în ce mai important în sprijinirea durabilității și a existenței în continuare a sectorului pescuitului. Este important ca statele membre și autoritățile de supraveghere ale acestora să aplice măsuri de control în apele lor, pentru a se asigura că pescuitul nostru respectă normele și stocurile. În plus, crește importanța acvaculturii, ceea ce justifică introducerea de opțiuni pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor de mediu, precum și a datelor socio-economice. Salut revizuirea regulamentului, deoarece garantează punerea în aplicare a măsurilor prevăzute.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Propunerea de modificare a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 de stabilire a măsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării este un instrument financiar important care vizează protecția în domeniul pescuitului. Am votat în favoarea propunerii deoarece consider că trebuie să modificăm versiunea curentă a regulamentului, în scopul de a aduce prevederile sale în conformitate cu Tratatul de la Lisabona. Revizuirea ne-a permis să aducem îmbunătățiri la text, permițându-ne să răspundem în mod corespunzător și eficient la nevoile sectorului. Importanța crescândă a acvaculturii justifică introducerea unor dispoziții referitoare la colectarea, gestionarea și utilizarea datelor de mediu, socio-economice și de sănătate, în scopul de a contribui la durabilitatea acesteia. Se acordă un rol fundamental statelor individuale, care au datoria să asigure respectarea normelor și să controleze utilizarea apelor, profitând de noile tehnologii, în lumina evoluțiilor științifice.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Modificările aduse acestei legislații ar trebui să faciliteze evoluția spre o politică de regionalizare pentru PCP, lucru pe care îl salut.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Regulament existent (CE) nr. 861/2006 stabilește măsuri financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și în domeniul dreptului mării, constituind un important instrument financiar al UE în domeniul pescuitului. Împreună cu Fondul european pentru pescuit (FEP), acestea reprezintă cele două principale instrumente pentru punerea în aplicare a PCP. Acest regulament prevede finanțare în următoarele domenii: relații internaționale, guvernanță, colectare de date și consultanță științifică, precum și controlul și aplicarea normelor PCP. Cu toate acestea, îmi pare rău că nu a fost adoptată propunerea de a crește nivelul potențial de cofinanțare la 60 % din cheltuielile eligibile, în special pentru măsurile referitoare la monitorizarea activităților de pescuit și la colectarea, gestionarea și utilizarea datelor, întrucât adoptarea acestei creșteri ar fi benefică pentru sectorul pescuitului din țara mea.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Modificarea Regulamentului (CE) nr. 861/2006 stabilește al doilea principal instrument financiar al politicii comune în domeniul pescuitului, după Fondul european pentru pescuit. Acest așa-numit „al doilea instrument” oferă finanțare pentru colectarea de date, măsuri de control, consultanță științifică, sisteme de control și punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului. Trebuie clarificat domeniul de aplicare al unora dintre măsurile finanțate și trebuie îmbunătățită formularea anumitor articole. În plus, acesta consideră că, dată fiind experiența acumulată, ar trebui făcute o serie de ajustări minore, astfel încât dispozițiile regulamentului să fie mai eficient orientate spre nevoile reale. Modificările care urmează să fie depuse la Regulamentul (CE) nr. 861/2006 ar trebui să permită creșterea ratelor de cofinanțare menționate în cadrul finanțării comune clar definite din domeniul dreptului mării.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Acțiunea financiară din partea Uniunii cu privire la punerea în aplicare a politicii UE în domeniul politicii comune în domeniul pescuitului și al dreptului mării ne oferă mijloacele economice pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, cu finanțare specifică pentru acele domenii care au nevoie de dezvoltare și coordonare cu privire la dreptul mării. Din acest motiv, am votat în favoarea raportului dlui Ferreira. Modificarea acestui regulament va ajuta la aplicarea politicii comune și la utilizarea fondurilor pentru colectarea datelor, pentru relațiile internaționale, precum și pentru domeniile științifice și tehnice privind pescuitul.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Regulamentul (CE) nr. 861/2006 de stabilire a măsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării este un important instrument de finanțare al UE în domeniul pescuitului. Acesta este unul dintre cele două principale mijloace utilizate - celălalt fiind Fondul european pentru pescuit (FEP) - pentru punerea în practică a PCP. Acesta oferă finanțare în următoarele domenii: relații internaționale, guvernanță, colectare de date, consultanță științifică, controlul și aplicarea normelor PCP. În fiecare domeniu de activitate, acest regulament se aplică în coroborare cu alte regulamente sau decizii. Legislația conexă s-a schimbat în anumite privințe de la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 861/2006, care, în consecință, trebuie să fie modificat pentru a aduce toate elementele în concordanță în cadrul legislativ. Comisia încearcă, de asemenea, să clarifice domeniul de aplicare al unora dintre măsurile finanțate și să îmbunătățească formularea anumitor articole. În plus, aceasta consideră că, dată fiind experiența acumulată, ar trebui făcute o serie de ajustări minore, astfel încât dispozițiile regulamentului să fie mai eficient orientate spre nevoile reale.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Regulamentul (CE) nr. 861/2006 de stabilire a măsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării este un important instrument al UE pentru finanțarea pescuitului.

Acest document este, de asemenea, unul dintre cele două principale mijloace utilizate pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului. Prevede finanțare în următoarele domenii: relații internaționale, guvernanță, colectare de date și consultanță științifică, controlul și aplicarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului.

Rezoluția adoptată astăzi recunoaște importanța gestionării pescuitului pe baza unor cunoștințe științifice riguroase și actualizate în privința resurselor. Documentul recunoaște importanța crescândă a acvaculturii, o activitate care generează perspective fezabile de dezvoltare a acestei activități, precum și a altora legate de aceasta, care justifică introducerea posibilității de a aplica orientări în ceea ce privește colectarea, gestionarea și utilizarea datelor de mediu și a celor socio-economice, permițând astfel un control de mediu și al sănătății în acest sector, ceea ce va contribui la durabilitatea acestuia.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Documentul votat astăzi are drept scop adaptarea măsurilor financiare pentru punerea în aplicare a politicii în domeniul pescuitului la evoluția cadrului legislativ, la schimbările nevoilor actuale și la clarificarea juridică privind acțiunile care urmează să fie întreprinse, în special cele incluse în Decizia 2000/439/CE, care nu au fost încă preluate de textul Regulamentului nr. 861/2006. În ceea ce privește colectarea datelor, propunerea Parlamentului consideră că este esențial să se extindă domeniul de punere în aplicare, astfel încât să includă gestionarea și condițiile de utilizare aferente. De asemenea, este foarte important să se faciliteze încheierea contractelor publice cu organisme internaționale și să se prevadă obligația de a deține informații detaliate, în scopul de a realiza proiecte comune.

Este preferabil să crească nivelul potențial de cofinanțare până la 60 % din cheltuielile eligibile, în special în ceea ce privește măsurile pentru activitățile de monitorizare în domeniul pescuitului, precum și colectarea, gestionarea și utilizarea datelor. Acvacultura nu este mai puțin importantă, iar datele pentru aceasta ar trebui să sublinieze atât domeniul socio-economic, cât și cel ecologic. În plus, este din ce în ce mai necesar să se folosească tehnici noi, care necesită adaptarea și modernizarea constantă a tehnicilor existente.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR) Aș dori să îl felicit pe colegul meu din Grupul Confederal al Stângii Unite Europene - Stânga Verde Nordică, dl Ferreira (PCP), pentru raportul său care a fost adoptat astăzi în Parlamentul European cu o largă majoritate.

Acest raport confirmă importanța gestionării pescuitului pe baza unor cunoștințe științifice exacte și actualizate în ceea ce privește situația stocurilor. Aceasta este o condiție sine qua non a dezvoltării durabile în domeniul pescuitului. Unele dintre amendamentele dlui Ferreira, de exemplu cele care permit o majorare a ratelor de cofinanțare (de la 50 % la 60 %) în domeniul colectării, gestionării și utilizării datelor științifice privind stocurile de pește, din păcate, nu au fost adoptate.

Acest raport arată contribuția pe care Grupul GUE/NGL o poate aduce, totuși, la dezbaterile din Parlamentul European și știu că putem conta pe dl Ferreira să continue această luptă pentru pescuitul durabil, oferind prioritate pescarilor de mică anvergură în fața grupurilor industriale din acest sector.

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului dlui Ferreira pentru a îmbunătăți gestionarea instrumentelor financiare din domeniul pescuitului care reglementează finanțarea unei largi game de activități, printre care se numără, de obicei, controalele de pescuit. Prin urmare, consider acordul general între Consiliu și Parlamentul European cu privire la text ca un bun compromis în ceea ce privește cadrul politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării.

Raport: Estelle Grelier (A7-0024/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestui raport. Cred că scopul acestui raport este important, deoarece vizează extinderea regimului tranzitoriu pentru încă 18 luni, până la 1 ianuarie 2013, astfel încât noul pachet de măsuri tehnice să poată fi conceput ca parte a continuării politicii comune în domeniul pescuitului.

  Regina Bastos (PPE), în scris. – (PT) Întrucât acordul cu privire la proiectul de regulament de simplificare și clarificare a normelor comunitare privind conservarea resurselor piscicole nu a fost posibil în 2008, a fost adoptat un regulament de stabilire a unui set de măsuri tranzitorii pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 30 iunie 2011.

Acest raport, care a meritat sprijinul meu, este destinat să prelungească această perioadă de tranziție până în ianuarie 2013, astfel încât să poată fi elaborat un nou set de măsuri tehnice ca parte a reformei în curs a politicii comune în domeniul pescuitului. De asemenea, invită Comisia să ia inițiativa în această perioadă de prelungire pentru regulamentul existent și să înceapă, împreună cu părțile implicate, o evaluare a impactului pe care măsurile în vigoare le au asupra navelor care le pun în aplicare și asupra ecosistemelor implicate. Rezultatele acestei evaluări ar trebui să fie luate în considerare la elaborarea noului proiect de regulament. Este la fel de important ca viitoarea propunere a Comisiei privind măsurile tehnice să stabilească în mod clar competențele Consiliului și ale Parlamentului, în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Am votat în favoarea propunerii, deoarece lipsa unui acord privind conservarea resurselor piscicole poate produce consecințe nedorite. Propunerea de a prelungi cu 18 luni valabilitatea Regulamentului din 2009 al Consiliului privind stabilirea unor măsuri tehnice tranzitorii, ceea ce înseamnă până la 31 decembrie 2012, va permite Comisiei să pregătească un nou pachet de măsuri tehnice care va deveni parte a reformei politicii comune în domeniul pescuitului. Cred că modificările sunt acceptabile, deoarece politica comună în domeniul pescuitului trebuie, pe de o parte, să conserve resursele piscicole și, pe de altă parte, să fie benefică pentru cetățenii de rând, în acest caz, micii pescari din Irlanda. Acesta este motivul pentru care eu cred că trebuie atins un echilibru între limitele de captură, măsurile tehnice și nevoile pescarilor.

  Françoise Castex (S&D), în scris. – (FR) Am votat în favoarea acestui raport deoarece măsurile tehnice sunt foarte importante în măsura în care determină activitățile pescarilor și au un impact asupra viitorului resurselor piscicole. Cu toții avem un interes în reconcilierea echilibrul economic al sectorului și, prin urmare, în asigurarea unui venit decent pentru pescari, cu stocuri de pește regenerabile și durabile.

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, pentru a sprijini pe termen lung industria pescuitului în Irlanda și Europa. Un pescuit durabil trebuie să fie principiul nostru călăuzitor. Am găsit foarte multe argumente puternice în favoarea amendamentelor Gallagher, dar în cele din urmă, am votat împreună cu grupul meu pentru a menține coeziunea politică în cadrul grupului.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind pescuitul și de stabilire a unor măsuri tehnice tranzitorii. Cu toate acestea, îmi pare rău că abrogarea propusă a deciziei Comisiei de interzicere a pescuitului de merluciu sau pește-pescar prin utilizarea setcilor cu sirec de-a lungul coastei portugheze, nefondată pe studii științifice, a fost respinsă.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) În 2008, Comisia a prezentat un proiect de regulament al Consiliului privind conservarea stocurilor de pește prin măsuri tehnice, care viza să înlocuiască un regulament anterior. Întrucât o propunere similară nu a fost adoptată din motive de securitate juridică și în vederea menținerii conservării și gestionării adecvate a resurselor marine, a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 1288/2009 de stabilire a unor măsuri tehnice tranzitorii pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2011.

Având în vedere obligațiile care decurg din Tratatul de la Lisabona, Comisia a retras în 2010 propunerea de regulament al Consiliului privind conservarea stocurilor de pește prin măsuri tehnice. Principiile de bază referitoare la aceste măsuri tehnice ar trebui să fie acum incluse într-un nou regulament de bază privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului și, în 2011, se așteaptă să existe o altă propunere în acest sens. Întrucât, în prezent, nu există alte reglementări în vigoare, se propune ca perioada de valabilitate a acestui regulament să fie prelungită cu o perioadă suplimentară de 18 luni, până la 1 ianuarie 2013. Având în vedere argumentele de securitate și protecție juridică care au fost aduse, cred că această extindere merită susținută. Sper că acest timp suplimentar va permite evaluarea impactului măsurilor în vigoare.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Sectorul pescuitului este crucial pentru Uniunea Europeană, nu doar din cauza problemei alimentației, ci și din cauza problemei ecologice, întrucât ecosistemele acvatice sunt supuse riscurilor. Deoarece Parlamentul este conștient de importanța acestui sector, a dezbătut de multe ori această chestiune. În 2009, acesta a adoptat Rezoluția A60206/2009 privind necesitatea de a conserva stocurile de pește din Oceanul Atlantic și din Marea Nordului. Regulamentul în vigoare, care a fost adoptat în 2008, a stabilit un set de măsuri tranzitorii care au fost destinate să rămână în vigoare până în iunie 2011, data provizorie pentru intrarea în vigoare a unui nou cadru juridic al politicii comune în domeniul pescuitului. Cu toate acestea, Comisia nu a putut prezenta un proiect de regulament. Prin urmare, Comisia solicită prelungirea regulamentului actual până la 1 ianuarie 2013, moment în care se așteaptă ca UE să aibă o legislație pentru adoptarea de către Consiliu și Parlament, în conformitate cu procedura legislativă ordinară prevăzută în Tratatul de la Lisabona. Această legislație se va baza pe studii științifice actualizate, astfel încât să nu pună în pericol resursele marine ale planetei. Având în vedere acest lucru, sunt de acord ca regulamentul actual să rămână în vigoare până la 1 ianuarie 2013.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Existența unei reglementări adecvate în ceea ce privește măsurile tehnice reprezintă un instrument necesar pentru utilizarea durabilă și conservarea corespunzătoare a resurselor piscicole. Acest regulament privind măsurile tehnice tranzitorii a rezultat din lipsa unui acord în 2008 referitor la proiectul de regulament care viza simplificarea și clarificarea normelor comunitare privind conservarea resurselor piscicole. Acesta era destinat să se aplice pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 30 iunie 2011. În prezent, se propune ca acesta să fie prelungit pentru o perioadă suplimentară de 18 luni, adică până la 1 ianuarie 2013, cu scopul de a stabili un nou set de măsuri tehnice în contextul reformei în curs a politicii comune în domeniul pescuitului, în așteptarea unei propuneri a Comisiei în cursul anului 2011.

Credem că această prelungire nu ar trebui să se facă fără corectarea deficiențelor și a problemelor ridicate de legislația în vigoare. Din păcate, raportorul și majoritatea din Parlament, în urma poziției Comisiei, au împiedicat acest lucru. Acesta este un caz de discriminare fără nicio justificare științifică împotriva unei părți a flotei portugheze de pescuit pe scară mică, care vizează exclusiv pescuitul de limbă-de-mare și merluciu prin utilizarea setcilor cu sirec, care este interzis în conformitate cu normele actuale. Acest lucru va avea consecințe economice și sociale negative care ar putea și ar trebui să fie evitate.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest regulament privind măsurile tehnice tranzitorii a rezultat din lipsa unui acord în 2008 referitor la proiectul de regulament care viza simplificarea și clarificarea normelor comunitare privind conservarea resurselor piscicole. Acesta era destinat să se aplice pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 30 iunie 2011. În prezent, se propune ca acesta să fie prelungit pentru o perioadă suplimentară de 18 luni, adică până la 1 ianuarie 2013, cu scopul de a stabili un nou set de măsuri tehnice în contextul reformei în curs a politicii comune în domeniul pescuitului, în așteptarea unei propuneri a Comisiei în cursul anului 2011.

Credem că această prelungire nu ar trebui să se facă fără corectarea deficiențelor și a problemelor ridicate de legislația în vigoare. Din păcate, raportorul și majoritatea din Parlament, urmând poziția Comisiei, au împiedicat acest lucru.

Acesta este un caz de discriminare fără nicio justificare științifică împotriva unei părți a flotei portugheze de pescuit pe scară mică, care vizează exclusiv pescuitul de limbă-de-mare și merluciu prin utilizarea setcilor cu sirec, care este interzis în conformitate cu normele actuale. Acest lucru va avea consecințe economice și sociale negative care ar putea și ar trebui să fie evitate.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – „Să nu se mai arunce resturi înapoi în mare” solicită Comisia. „Ascultați industria”este presupusul său cuvânt de ordine. Apoi încearcă să reimpună regulamente fundamental greșite pentru încă 18 luni. Nu mai puțin de 42 % din capturile de eglefin din vestul Scoției sunt aruncate înapoi în mare din cauza acestor norme. Votul de astăzi înseamnă că această obscenitate va continua pentru încă 18 luni. Partidul Laburist din Regatul Unit a sprijinit Comisia: încă o trădare rușinoasă a comunităților noastre de coastă!

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece, în 2008, în lipsa unui acord privind un proiect de regulament pentru simplificarea și clarificarea normele comunitare privind conservarea resurselor piscicole, a fost adoptat un regulament de stabilire a unui pachet de măsuri tehnice tranzitorii menite să se aplice inițial în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 30 iunie 2011. Scopul prezentei propuneri este de a prelungi aceste dispoziții tranzitorii pentru o perioadă suplimentară de 18 luni, adică până la 1 ianuarie 2013, astfel încât să poată fi elaborat un nou pachet de măsuri tehnice - care va face obiectul unei propuneri prezentate de către Comisie în 2011 - ca parte a reformei în curs a politicii comune în domeniul pescuitului. Comisia trebuie să profite de această prelungire a termenului de valabilitate a regulamentului actual pentru a efectua - cu implicarea părților interesate - o evaluare a impactului măsurilor actuale asupra navelor care le aplică și asupra ecosistemelor în cauză. Aceasta va trebui să ia în considerare rezultatele evaluării pentru elaborarea unei noi propuneri de regulament care se va aplica de la 1 ianuarie 2013 și care, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, va fi adoptat în cadrul procedurii de codecizie.

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Extinderea termenului de valabilitate a regulamentului privind conservarea resurselor piscicole prin măsuri tehnice pentru încă 18 luni deschide posibilitatea de a analiza și a evalua impactul actual asupra navelor și a ecosistemelor afectate de regulament. Prin urmare, propunerea este foarte binevenită, deoarece va permite utilizarea optimă a oportunităților de îmbunătățire care au fost identificate. Rezultatele evaluării pot fi apoi incluse de către Comisie în procesul de elaborare a unei noi propuneri de regulament pentru conservarea resurselor piscicole prin măsuri tehnice.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestei rezoluții, dar pentru a sprijini industria pescuitului din Scoția, doresc ca eglefinul să fie exceptat de la regulament.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) În 2008, lipsa unui acord privind un proiect de regulament referitor la simplificarea și clarificarea normelor comunitare privind conservarea stocurilor de pește a dus la adoptarea unui regulament de stabilire a unui set de măsuri tranzitorii care au fost avute în vedere inițial pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 30 iunie 2011. Cu această propunere legislativă, dorim prelungirea acestui sistem de tranziție pentru încă 18 luni, până la 1 ianuarie 2013, în scopul de a stabili un nou set de măsuri tehnice ca parte a reformei în curs a politicii comune în domeniul pescuitului, în așteptarea unei propuneri a Comisiei în cursul 2011. Astfel Comisia ar trebui să facă uz de noua perioadă de prelungire a actualei reglementări pentru a efectua- cu participarea părților implicate - o evaluare a impactului măsurilor în vigoare în prezent asupra navelor care le pun în aplicare și asupra ecosistemelor afectate.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am votat în favoarea propunerii. În 2008, în absența unui acord privind un proiect de regulament pentru simplificarea și clarificarea normele comunitare privind conservarea resurselor piscicole, a fost adoptat un regulament de stabilire a unui pachet de măsuri tehnice tranzitorii destinate inițial să se aplice în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 30 iunie 2011. Scopul prezentei propuneri este de a extinde aceste dispoziții tranzitorii pentru o perioadă suplimentară de 18 luni, adică până la 1 ianuarie 2013, astfel încât să poată fi elaborat un nou pachet de măsuri tehnice - care va face obiectul unei propuneri prezentate de către Comisie în 2011 - ca parte a reformei în curs a politicii comune în domeniul pescuitului.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Lipsa unui acord în 2008 privind un proiect legislativ pentru simplificarea și clarificarea normelor comunitare privind conservarea resurselor piscicole a însemnat că am aprobat un regulament de instituire a unui set de măsuri temporare prevăzute inițial pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 30 iunie 2011.

Propunerea legislativă votată astăzi este pentru a prelungi termenul regimului tranzitoriu pentru încă optsprezece luni, adică până la 1 ianuarie 2013, cu scopul de a stabili un nou set de măsuri tehnice în cadrul reformei în curs a politicii comune în domeniul pescuitului, pentru care, în 2011, Comisia va prezenta o propunere.

Parlamentul a adoptat, de asemenea, Rezoluția nr. A6-0206/2009 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind conservarea resurselor piscicole prin măsuri tehnice în Oceanul Atlantic și în Marea Nordului. Textul subliniază importanța unei diviziuni adecvate a competențelor între Consiliu, Parlament și Comisie.

Prin votul de astăzi, Parlamentul solicită ca viitoarea propunere a Comisiei privind măsurile tehnice pentru stabilirea elementelor esențiale ale normelor să fie în responsabilitatea Consiliului și a Parlamentului, în conformitate cu procedura de codecizie.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Propunerea prezentată astăzi în plenul Parlamentului vizează prelungirea perioadei de tranziție stabilite în 2008 pentru conservarea stocurilor de pește. Având în vedere că legislația în cauză expiră la 30 iunie 2011, această serie de măsuri ar trebui prelungite pentru o perioadă suplimentară de 18 luni, până în ianuarie 2013. Prin urmare, Comisia va trebui să profite de noua perioadă de prelungire pentru a promova o evaluare a impactului măsurilor existente și a celor care ar trebui luate în considerare în elaborarea noii propuneri pentru perioada care începe la 1 ianuarie 2013 și care urmează să fie prezentată în cursul anului 2011.

În ceea ce privește revizuirea măsurilor tehnice prevăzute în legislație, este vital să se extindă utilizarea setcilor cu sirec de-a lungul coastei la adâncimi între 200 m și 600 m până la 31 decembrie 2012, ceea ce va permite navelor să continue să captureze într-o manieră durabilă stocuri de o mare importanță economică pentru pescăriile naționale portugheze, cum este peștele-pescar.

Raport: José Manuel Fernandes (A7-0087/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestui raport, având în vedere realizările în cadrul negocierilor, în special cu privire la majorarea bugetului Parlamentului cu 2,3​ ​% față de 2011, cu privire la limitarea finanțării pentru clădirea Konrad Adenauer din Luxemburg și la retragerea unității de evaluare pentru valoarea adăugată, care au prevăzut reduceri suplimentare în valoare de 13,7 milioane de euro. Finanțarea pentru nevoile care rezultă din extinderea UE prin aderarea Croației și adaptarea la Tratatul de la Lisabona va fi integrată într-o cartă sau într-un buget rectificativ. Cu toate acestea, aș dori să subliniez faptul că, având în vedere dificultățile economice și financiare din statele membre, precum și orientările pentru bugetul pe 2012 adoptat de către Parlament, Parlamentul European a afirmat necesitatea de a menține disciplina bugetară în propriul buget, menținându-l sub rata inflației pentru cele 27 de state membre și având convingerea că economiile reale vor asigura funcționarea corectă și eficientă a acestuia. Cu toate acestea, eu cred că, în climatul de austeritate cu care se confruntă UE, este la fel de important ca deputații să își modereze cheltuielile.

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Suntem la începutul procedurii de vot privind bugetul pentru 2012. Parlamentul este în măsură să propună o estimare. Consider că estimarea pe care am votat-o astăzi este echilibrată și, prin urmare, o sprijin. Pentru prima oară, Parlamentul a propus o majorare a bugetului (2,3 %) care este inferioară inflației (2,8 %). În aceste vremuri de austeritate fiscală, mi se pare că acest lucru este, într-adevăr, necesar. În plus, susțin pe deplin necesitatea de a explora noi oportunități de finanțare pentru a defini o strategie bugetară pe termen lung. Aștept propunerile Comisiei în acest sens.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport. Sunt de acord că actuala situație financiară, economică și socială a UE obligă Parlamentul European și alte instituții UE să răspundă cu eficiența și calitatea necesară și să folosească proceduri de management stricte pentru a face economii. Nivelul general al estimărilor preliminare ale Parlamentului European pentru bugetul 2012 ar trebui să crească cu 2,3 % față de bugetul din 2011 și acesta să nu depășească rata inflației actuale de 2,8 %. În viitor, Parlamentul trebuie să facă economii mai mari și să înăsprească procedurile de gestionare și de monitorizare.

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat pentru raportul domnului Fernandes. Acest raport ne permite o analiza obiectiva a bugetului pe 2010 pentru Parlamentul European. Cu siguranță, acesta va trebui să fie un buget riguros de austeritate. Este important să ținem seama și de inflație, iar acest lucru înseamnă ca bugetul pentru 2012 presupune de fapt o scădere a sumelor disponibile. Toate cheltuielile trebuie să fie justificate și întemeiate. Cheltuielile variabile trebuie să fie procesate în cadrul unor analize de costuri și beneficii pentru ca astfel să poată fi evitate orice costuri adiționale pe viitor. În 2012 trebuie să îmbunătățim situația tinerilor. Obiectivele fixate trebuie să se refere în primul rând la tineri. Precizez că tinerii trebuie să fie ajutați în formarea profesională și în lupta împotriva abandonului școlar. În acest sens, trebuie să se pună mai mulți bani la dispoziție pentru proiectele adresate tineretului. Aceștia au nevoie de susținere pentru a se putea integra pe piața muncii.

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Susțin acest raport deoarece oferă un cadru bugetar adecvat pentru activitatea importantă a instituțiilor UE în această perioadă de criză economică pentru cetățenii europeni. Cu toate acestea, nu am sprijinit opinia Grupului privind anumite chestiuni, precum înghețarea indemnizațiilor deputaților europeni și călătoriile la clasa business pentru deputații europeni. Cred că acest lucru este potrivit în aceste vremuri de criză, când lucrătorii obișnuiți suferă foarte mult de pe urma reducerilor salariale.

  Carlos Coelho (PPE), în scris. – (PT) Votez în favoarea raportului dlui Fernandes referitor la bugetul Parlamentului și am să-l felicit pentru munca extraordinară pe care a întreprins-o. Aș dori să subliniez eforturile depuse în vederea cumpătării și austerității, care corespund priorităților pe care le-a stabilit acesta. Deoarece prin Tratatul de la Lisabona au sporit competențele Parlamentului European, ar fi rezonabil să aibă costuri de funcționare mai ridicate. Cu toate acestea, bugetul Parlamentului European pentru 2012 reprezintă o scădere în termeni reali, cu o creștere mai mică decât inflația în UE și cu reduceri de 49 de milioane de euro, comparativ cu propunerea inițială. Bugetul adoptat a rămas sub 20 % la rubrica 5, ceea ce nu s-a întâmplat de mai mulți ani. Raportorul a trebuit să lupte și împotriva dezinformării și demagogiei. Unii oameni au încercat cu rea-credință să insinueze că se măreau salariile deputaților. Parlamentul nu este responsabil pentru această chestiune: salariul deputaților - care se ridică la 38,5 % din salariul unui judecător în instanță - este stabilit de către Consiliu, iar valoarea celorlalte subvenții este stabilită de Birou și nu de către Parlament, neputând depăși nivelul inflației publicat de Eurostat. În plus, linia bugetară referitoare la subvenții și plăți, inclusiv fondurile pentru plata salariilor deputaților, crește cu doar 0,55 % comparativ cu anul 2011.

  Mário David (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raport și aș dori să subliniez că această majorare cu 2,3 % a bugetului Parlamentului este mai mică decât prognoza inflației de 2,8 % pentru UE, lucru care va conduce la o reducere cu 0,5 % în termeni reali pentru 2012. Cu toate acestea, aș dori să denunț demagogia în jurul a trei amendamente propuse care vizează modificarea normelor privind deputații care călătoresc către și din țara lor de reședință și Parlament, astfel că am votat împotriva acestora. Nu îmi place să mă eschivez de la responsabilitățile mele, astfel încât mi-am folosit votul, deși modificările au fost atât de înșelătoare, încât probabil că aș fi inclus în numeroasele excepții pe care le oferă. Regret, de asemenea, poziția anumitor colegi deputați care, știind în prealabil că nu va fi adoptată o anumită propunere, au plasat altora sarcina de a face ceva „incorect din punct de vedere politic”, și a altora care „preferă” să nu participe la votul privind cele trei amendamente în cauză, în ciuda faptului că au participat la toate voturile de dinainte și de după acestea. De asemenea, trebuie amintit că, în conformitate cu statutul actual, nimeni nu este obligat să călătorească la clasa business. Cu toate acestea, în fiecare săptămână, îi observ pe colegii mei deputați din toate partidele călătorind la clasa business, inclusiv pentru zborul spre Portugalia care a urmat acelui vot; există câteva excepții rare, nu de deputați individuali, ci pentru unele călătorii sporadice.

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Am sprijinit acest raport care prezintă punctul de vedere al Parlamentului cu privire la cheltuielile necesare pentru punerea în aplicare și gestionarea politicilor pentru exercițiul financiar 2012. Raportul urmărește să se asigure că se mărește finanțarea cel puțin în acord cu inflația pentru cheltuielile aferente politicilor sociale importante, în acest moment de creștere a șomajului. Raportul propune o majorare a bugetului de maximum 2,3 %, menținând creșterea sub rata inflației din UE. Aceasta reprezintă mai mult de jumătate din cererea administrativă inițială pentru o creștere de 5,2 %. Am sprijinit, de asemenea, o serie de amendamente la prezentul raport care se opun creșterii salariilor și a indemnizațiilor deputaților.

  Martin Ehrenhauser (NI), în scris. – (DE) Parlamentul European are obligația de a cheltui banii contribuabililor într-un mod corespunzător și responsabil. Într-un moment de criză economică, este deosebit de important să se economisească banii contribuabililor. Prin urmare, este foarte trist faptul că Parlamentul nu este pregătit să se angajeze pentru economisirea banilor, de exemplu, prin a călători cu bilete de avion la clasa economică la zborurile mai scurte de patru ore.

Întrucât Parlamentul a pierdut din nou ocazia de a demonstra cetățenilor Europei angajamentul clar de a face economii, dând dovadă de un comportament responsabil față de banii contribuabililor și renunțând la privilegiile sale, am votat împotriva raportului.

  Lena Ek, Marit Paulsen, Olle Schmidt și Cecilia Wikström (ALDE), în scris. – (SV) Noi împărtășim în mod evident opinia Comisiei pentru buget conform căreia Parlamentul European ar trebui „să dea dovadă de responsabilitatea sa bugetară și de cumpătare” și salutăm apelul raportului pentru ca resursele limitate să fie gestionate cu „rigoare și eficiență”. Cu toate acestea, întrucât modificările cu privire la înghețarea pe anul viitor a salariilor și a indemnizațiilor deputaților au fost respinse – și rezultatul votului a însemnat de asemenea că a fost din nou salutată construirea unei clădiri pentru administrația Parlamentului European la Luxemburg, care potrivit unor calcule, va costa 549 de milioane de euro – nu am putut să susținem rezoluția în forma sa actuală. Prin urmare, am decis să ne abținem de la votul final.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la estimările de venituri și cheltuieli al Parlamentului pentru exercițiul financiar 2012 – Secțiunea I – Parlamentul. Cu toate acestea, regret că în timpul crizei actuale, Parlamentul nu a fost în măsură să ofere un exemplu și a respins propunerile de revizuire a sistemului actual de salarii pentru deputați, precum și propunerile de a nu actualiza în 2012 salariile și indemnizațiile.

  Göran Färm, Anna Hedh, Olle Ludvigsson, Marita Ulvskog și Åsa Westlund (S&D), în scris. – (SV) În cadrul negocierilor privind bugetul Parlamentului pentru anul 2012, ne-am luptat pentru a reduce în mod semnificativ propunerea inițială de 5,7 %. Rezultatul final a fost de 2,3 %, ceea ce reprezintă o adevărată reducere a bugetului comparativ cu inflația.

Chiar dacă acest lucru este un pas foarte mare în direcția cea bună, cu toate acestea nu suntem pe deplin mulțumiți. Credem că s-ar fi putut identifica economii suplimentare. Din acest motiv, am înaintat de asemenea o propunere în cadrul negocierilor care s-a bucurat acum de un sprijin larg din partea întregului Parlament. În această propunere, facem apel către o revizuire pe termen mai lung a cheltuielilor Parlamentului. De prea mult timp a existat o tendință în cadrul Parlamentului de a se lua întotdeauna noi decizii având consecințe financiare pe termen lung, fără a analiza situația de ansamblu. Parlamentul pur și simplu nu poate lua anual decizii în ceea ce privește creșterile costurilor, fără a încerca să găsească de asemenea o modalitate de a le finanța prin restabilirea priorităților și îmbunătățirea eficienței.

În cele din urmă, am dori să subliniem de asemenea faptul că suntem în favoarea unei revizuiri a costurilor pentru indemnizațiile de călătorie ale deputaților și alte indemnizații. Cu toate acestea, nu se poate decide cu privire la modificările acestora doar prin reducerea creditelor bugetare. Este nevoie de o modificare a Statutului deputaților. Acest lucru este un lucru la care vom lucra și pe care îl vom sprijini într-un context viitor.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Bugetul 2012 este în curs de dezbatere într-un moment în care multe state membre se confruntă cu o mare nevoie de cumpătare și de austeritate bugetară. Prin urmare, bugetul de funcționare a Parlamentului ar trebui, după cum subliniază raportorul: „să acționeze la un nivel de calitate și eficiență adecvat și […] să aplice proceduri de gestiune stricte care să permită realizarea de economii”. Publicul european nu ar înțelege dacă, atunci când i s-ar cere să facă sacrificii în țările lor, UE nu ar da dovadă de austeritate și de eficiență în gestionarea propriilor resurse. Prin urmare, publicul ne cere să gestionăm în mod corespunzător resursele alocate nouă și să facem economii ori de câte ori este posibil. Raportul colegului meu, dl Fernandes, face unele progrese în această direcție. Din motive etice, mai ales atunci când solicităm sacrificii din partea cetățenilor europeni, în special celor portughezi, am decis să nu votez pentru niciun amendament care afectează statutul salariului meu sau îndeplinirea atribuțiilor mele în calitate de deputat.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) În ciuda crizei capitalismului care îi afectează serios pe lucrători și populația în general, și a măsurilor de austeritate care vizează pe cei care au cel mai puțin, bugetele UE nu au reflectat nevoia de a schimba direcția politicilor care sunt responsabile pentru această criză în cadrul UE. Acest raport nu se referă la liniile directoare pentru bugetul general al UE. Cu toate acestea, nu poate fi disociat de situația actuală.

Pe lângă preocupările pe care le-am ridicat în cursul dezbaterii în plen, suntem îngrijorați de faptul că vizatul cadru va crește nesiguranța locurilor de muncă, agravând situația lucrătorilor care, după decenii de muncă, se trezesc fără un contract de muncă permanent, precum și „transferul” multor lucrători către agențiile de muncă temporară. Din acest motiv, votăm împotriva proiectelor de amendamente, ceea ce deschide calea pentru insecuritate prin susținerea economiilor în Parlament.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport referitor la bugetul Parlamentului reflectă contradicțiile care afectează cea mai mare parte a forțelor politice reprezentate aici. Deși nu se referă la liniile directoare pentru bugetul UE, acestea nu pot fi luate în considerare separat de politicile de bază care ghidează viitorul acestora.

În ciuda includerii ajustărilor la cheltuielile Parlamentului prin reducerea furnizării externe de servicii și a altor cheltuieli minore, dar și prin creșterea rubricilor pentru subvenții și cheltuieli de călătorie, Secțiunea I a dispoziției pentru 2012 în ceea ce privește Parlamentul European, reprezintă o creștere de 2,3 % a aceleiași secțiuni a bugetului pentru 2011.

Suntem preocupați de faptul că acest cadru propus va crește nesiguranța locurilor de muncă, agravând situația lucrătorilor care se trezesc fără un contract de muncă permanent după decenii de muncă, precum și „transferul” multor lucrători către agențiile de muncă temporară. Din acest motiv, votăm împotriva proiectelor de amendamente, ceea ce deschide calea către insecuritate prin susținerea economiilor în Parlament, și care caută să promoveze finanțarea partidelor europene și a fundațiilor politice europene, deși credem că deputații ar trebui să ofere un exemplu prin schimbarea statutului lor financiar, și am votat împotriva unei creșteri substanțiale a salariilor.

Din aceste motive, noi am votat împotriva acestui raport.

  Louis Grech (S&D), în scris. – În ceea ce privește raportul Fernandes, chiar dacă în principiu aș fi votat în favoarea amendamentelor 13 și 15, m-am abținut dintr-un motiv tehnic. Acest lucru se referă la faptul că, în esență salariul unui deputat este reglementat de Statutul deputaților europeni, potrivit căruia se aduce o revizuire sau o actualizare a salariilor deputaților prin modificarea Statutului deputaților și nu printr-un vot în plen în ceea ce privește bugetul anual al UE al oricărui an.

  Catherine Grèze (Verts/ALE), în scris. – (FR) Am votat în favoarea amendamentului 15 pentru a nu crește salariile și indemnizațiile deputaților deoarece ne aflăm într-o perioadă de criză.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece actuala situație financiară, economică și socială a UE obligă instituțiile să răspundă la un nivel de calitate și eficiență adecvat și să aplice proceduri de gestiune stricte care să permită realizarea de economii. Cum este de așteptat, instituțiilor ar trebui să li se furnizeze resurse suficiente, dar în contextul economic actual, aceste resurse ar trebui să fie gestionate cu rigoare și eficiență. De asemenea, cred că Parlamentul trebuie să facă mai multe economii și să-și înăsprească procedurile de gestiune și de monitorizare. Trebuie să continuăm să modernizăm și să justificăm administrația, reducând dependența de serviciile externe și adoptând o abordare de gestiune eficientă a resurselor umane, și toate instituțiile trebuie să exploateze toate eforturile posibile pentru limitarea cheltuielilor în pregătirea propriilor estimări ale cheltuielilor pentru proiectul de buget 2012, lucru care ar contribui fără îndoială la economisirea banilor contribuabililor.

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE), în scris. – (FI) Zilele acestea statele membre ale UE trebuie să ia decizii serioase cu privire la propriile bugete naționale. Se examinează cheltuielile, iar noi trebuie să facem același lucru în cadrul UE.

Eu nu sunt în favoarea creșterii bugetului Uniunii: din contră, acesta ar trebui redus. Într-un climat economic dificil, nu este corect ca Parlamentul European să-și planifice pentru anul viitor creșterea cheltuielilor cu 2,3 %. Trebuie să găsim mai multe domenii pentru a face economii în marele buget anual al Parlamentului de 1,7 miliarde de euro. Trebuie înghețate planurile pentru proiectul Casa istoriei europene. În ceea ce privește deplasările Strasbourg-Bruxelles, acestea îi costă pe contribuabilii europeni aproximativ 200 de milioane în fiecare an. Asta înseamnă la fel de mult ca bugetul anual al Curții Europene a Drepturilor Omului. Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, care reprezintă partidele liberale și de centru din Parlamentul European, a fost până acum singurul dintre grupurile politice ale Parlamentului care a spus că Strasbourgul nu ar mai trebui folosit. Îndemn celelalte grupuri parlamentare și, mai presus de toate, statele membre ale UE, care vor decide de fapt problema, să solicite același lucru.

  Anne E. Jensen (ALDE), în scris. – (DA) Partidul Liberal Danez a votat împotriva amendamentului 3 din raportul Fernandes privind estimările de venituri și cheltuieli ale Parlamentului pentru exercițiul financiar 2012. Partidul Liberal Danez este în favoarea reducerii cheltuielilor de călătorie ale Parlamentului, dar este important ca deputații să continue să fie în măsură să își schimbe imediat biletele. Propunerea nu ține cont de acest lucru.

  Constance Le Grip (PPE), în scris. – (FR) Am votat în favoarea bugetului provizoriu al Parlamentului European pentru 2012, și sunt încântată că acesta a fost menținut sub rata inflației, trimițând astfel un mesaj de responsabilitate concetățenilor noștri. În aceste vremuri de mare sobrietate bugetară, este important ca Parlamentul European să ofere un exemplu prin gestionarea sa și să realizeze economii în cazul în care se poate. Am dorit în special să îmi exprim nedumerirea și îngrijorarea mea în legătură cu modul în care a fost gestionat până în prezent proiectul Casei istoriei europene. Oricât de mult aș împărtăși obiectivul de a crea un loc unde publicul se poate informa despre pașii importanți ai integrării europene de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, sunt totuși surprinsă de felul în care este cuantificată estimarea relativă a investițiilor necesare și a costurilor de funcționare provizorie și sunt îngrijorată de lipsa de transparență a unor proceduri decizionale. Prin urmare, m-am abținut de la votul privind un amendament depus de Grupul Europa Libertății și Democrației care solicită anularea necondiționată a acestui proiect. Cu toate acestea, am votat în favoarea unui amendament depus de Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) care introduce o mai mare transparență și responsabilitate în tratarea acestei probleme și care solicită control parlamentar corespunzător.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat împotriva acestei rezoluții deoarece nu pot sprijini o creștere de 2,3 % a bugetului Parlamentului într-un moment în care Consiliul a făcut reduceri de 4,4 %, iar Comisia va limita creșterea cheltuielilor sale administrative cu 1 %.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Criza care a devastat lumea și condițiile economice și bugetare dificile din statele membre determină Parlamentul European să dea dovadă de responsabilitate bugetară și austeritate în timpul exercițiului financiar 2012, fără a periclita obiectivele ambițioase pe care le-a stabilit, inclusiv excelența legislativă. Bugetul Parlamentului pentru anul viitor va crește cu o valoare inferioară ratei inflației. Bugetul ar trebui să se ridice la suma de 1,725 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere de 2,3 % în 2012. Această valoare este mai mică decât rata inflației de 2,8 % pentru cele 27 de state membre ale UE. Acesta este tipul de îngrijorare care trebuie să fie întotdeauna prezent atunci când se discută bugetul UE, astfel încât toată lumea în statele membre să fie în măsură să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește politica UE și să observe că sunt puse în aplicare în mod corespunzător contribuțiile lor.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) În primul rând, aș dori să felicit raportorul pentru munca pe care a depus-o. Este vorba despre o chestiune care este întotdeauna urgentă, dar care a devenit cu atât mai urgentă în vremurile tulburi pe care le trăim. Condițiile economice și bugetare cu care se confruntă în prezent toate statele membre nu sunt străine Parlamentului, și acesta ar trebui să dea dovadă de responsabilitate bugetară și de austeritate în exercițiul financiar 2012, menținând în același timp nivelul de calitate a activității sale. Bugetul a fost redus cu 2,3 % în termeni reali față de bugetul din 2011, și a suferit o reducere totală de 48,9 de milioane de euro, comparativ cu estimările propuse. Acest lucru rezultă în special din reducerile cheltuielilor aferente clădirilor. Aș dori să subliniez preocuparea raportorului care reflectă preocuparea întregului său grup pentru angajamentele luate în fața tinerilor. În acest scop, raportorul propune reducerea plafonului pentru rubrica 5 din cadrul financiar multianual pentru 2012 cu 100 de milioane de euro și majorarea cu aceeași sumă a altor poziții care favorizează tinerii. Acesta este un raport echilibrat care ține cont de restricțiile bugetare necesare într-un moment de criză și menține condițiile de muncă de bună calitate și de succes. De aceea am votat în favoarea acestui raport.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece cred că, în timpul actualei situații de criză, Parlamentul European și celelalte instituții UE ar trebui să acționeze cu responsabilitate și cumpătare de sine, folosind procese riguroase de gestiune bugetară pentru a promova optimizarea resurselor și pentru a face economii. Aș dori să îmi exprim aici în mod public aprecierea mea pentru munca excelentă întreprinsă de raportor, colegul meu, dl Fernandes.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am votat împotriva acestui raport. Motivele se referă la faptul că nu s-au făcut economii reale la nicio linie bugetară, deoarece cheltuielile au fost adesea doar amânate până în anul 2013, deoarece reducerea solicitată de noi privind cheltuielile de călătorie cel mai probabil nu se va face, și deoarece procedura de negociere pentru acest raport nu a fost transparentă și nu a vizat să excludă grupurile mai mici, cu mai multe opinii critice privind creșterile bugetului propus.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Raportul adoptat astăzi are drept scop promovarea gestionării riguroase a resurselor, cu scopul de a reduce cheltuielile publice. Având în vedere bine cunoscutele dificultăți financiare ale statelor membre, este necesar să se reducă costurile și să se păstreze creșterea acestora sub rata inflației actuale. Prin urmare, ar trebui salutată reducerea sumei totale. Resursele suplimentare necesare pentru a satisface cerințele Tratatului de la Lisabona și a extinderii viitoare ar trebui să fie identificate în procedurile de reconciliere a bugetului într-o etapă ulterioară.

  Peter Skinner (S&D), în scris. – M-am abținut de la votul final privind acest raport deoarece într-o perioadă de austeritate pe întreg teritoriul Uniunii Europene, pare caraghios să sprijinim proiecte precum Casa istoriei europene. E posibil ca acesta să fie un proiect vrednic în sine, dar în mod clar Parlamentul, care reprezintă popoarele, ar da dovadă de neglijență dacă ar fi de acord cu aceste cheltuieli în acest moment.

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. – (NL) Am votat împotriva estimărilor pentru cheltuielile și veniturile PE pentru 2011 deoarece rezoluția conține o serie de lucruri pe care nu le pot susține. Mă opun unei noi creșteri a bugetului Parlamentului. Parlamentul prezintă acest exercițiu ca o scădere bugetară, când de fapt este vorba despre o scădere a resurselor utilizate. În aceste vremuri de criză și de reduceri, mi se pare că înghețarea cheltuielilor ar fi o măsură mai potrivită. Amendamentele depuse de către unii deputați care solicită un grad de austeritate (faptul de a nu călători la clasa business pentru zborurile sub patru ore; înghețarea indemnizațiilor pentru cheltuielile de secretariat etc.), toate acestea nu au avut voturi favorabile, lucru care este regretabil.

În plus, am votat în favoarea anulării proiectului Muzeului de istorie europeană, nu pentru că un astfel de proiect nu mi s-ar părea interesant sau important, dar pentru că nu cred că un astfel de proiect ar trebui să fie elaborat de către Parlament, cu fonduri din bugetul propriu. În plus, costurile proiectului care este programat pentru Bruxelles au scăpat în totalitate de sub control. Din acest motiv, am votat în favoarea amendamentului care prevede în mod explicit acordarea unei atenții deosebite centrului de cost.

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Având în vedere măsurile dure de austeritate luate în prezent în toate statele membre, cred că este inadecvat să se prevadă în prezent fonduri pentru o Casă a istoriei europene, motiv pentru care am votat împotriva acestui raport.

  Michèle Striffler (PPE), în scris. – (FR) A fost esențial să se țină cont de actualele dificultăți economice și bugetare pentru votul asupra raportului Fernandes privind estimarea veniturilor și cheltuielilor Parlamentului European pentru 2012. Astfel, proiectul inițial al raportului, care stipula realizarea unei Case a istoriei europene având costuri de funcționare exorbitante, era pur și simplu contrar avizului meu ferm privind austeritatea bugetară când este vorba de bani publici. Prin urmare, este necesar să se identifice toate garanțiile financiare legate de acest proiect înaintea începerii lucrărilor. Instituțiile europene trebuie să respecte o adevărată disciplină bugetară, în special în contextul actualei crize economice.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Având în vedere condițiile economice și bugetare dificile cu care se confruntă statele membre, Parlamentul ar trebui să dea dovadă de responsabilitate bugetară și austeritate în exercițiul financiar 2012, fără a pune însă în pericol obiectivul său de excelență legislativă. Bugetul în cauză a fost redus cu 2,3 % în termeni reali comparativ cu bugetul anului 2011, și a suferit o reducere totală de 48,9 milioane de euro comparativ cu estimările propuse. Acest lucru se datorează în special reducerii cheltuielilor pentru clădiri, a costurilor celor 18 noi deputați, precum și a costurilor privind aderarea Croației. Aceste ultime două puncte vor face obiectul unui buget rectificat ulterior. Investițiile pentru tineri reprezintă în prezent o prioritate-cheie pentru Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat).

În acest scop, raportorul propune reducerea plafonului pentru rubrica 5 din cadrul financiar multianual pentru 2012 cu 100 de milioane de euro și majorarea cu aceeași sumă a altor poziții care favorizează tinerii. În cele din urmă, aș dori să subliniez că eliminarea liniei bugetare pentru Casa istoriei europene nu va pune în pericol viabilitatea acestuia, întrucât suma va fi transferată unei alte rubrici, în conformitate cu un proces transparent care este aprobat de către autoritatea bugetară.

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Raportul dlui Fernandes privind bugetul Parlamentului UE pentru exercițiul financiar 2012 implică planuri de economii, cheltuieli prudente și cel mai mare grad de transparență posibil în utilizarea fondurilor bugetare, împreună cu sprijinul pentru politicile ecologice în curs de desfășurare și furnizarea constantă de informații cetățenilor din Europa. Cu toate acestea, pe de o parte, este greu de înțeles de ce nu a existat o majoritate în favoarea înghețării cheltuielilor privind „costurile de birou” pentru 2012 și, pe de altă parte, nivelurile cheltuielilor cu privire la Casa istoriei europene sunt mult prea ridicate și ar trebui reexaminate imediat, dat fiind contextul actualei crize structurale.

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului din proprie inițiativă al dlui Fernandes privind estimările de venituri și cheltuieli pentru 2012. Sunt întru totul de acord cu obiectivele subliniate în textul adoptat, care sunt: o abordare strictă a gestionării resurselor umane înainte de crearea de noi posturi, o mai mare securitate în cadrul Parlamentului European, o strategie digitală cu privire la rețelele sociale, crearea unui sistem wifi și a unei strategii imobiliare pentru a gestiona mai inteligent orice cheltuieli aferente clădirilor care aparțin Parlamentului.

Propunere de rezoluție (B7-0227/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestei rezoluții care urmărește să modifice Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, care au fost doar autorizate de către Comisie în conformitate cu prezentul regulament. Votez în favoarea acestei rezoluții deoarece se referă la o mențiune de sănătate de pe lista mențiunilor autorizate în ceea ce privește utilizarea laptelui pentru sugari în vârstă de șase luni sau mai mult, întrucât acidul docosahexaenoic (ADH), un tip de acid, a fost detectat ca fiind adăugat la formulele de lapte.

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. – (IT) Susțin proiectul de rezoluție cu privire la mențiunile de sănătate privind produsele alimentare destinate copiilor. Sănătatea copiilor trebuie să fie mai bine protejată împotriva tuturor mențiunilor nutriționale înscrise pe produsele alimentare, care uneori sunt înșelătoare, și care conduc oamenii să le cumpere doar pentru că acestea pretind că ar avea efecte nutriționale sau fiziologice benefice. Trebuie să oferim consumatorilor garanția că produsele de pe piață sunt sigure și etichetarea acestora este veridică și adecvată, în scopul de a oferi consumatorului informațiile necesare pentru a face alegeri în deplină cunoștință de cauză și de a crea condiții egale de concurență în industria alimentară.

În prezent, în unele state membre există o gamă largă de indicatori utilizați în etichetarea și publicitatea produselor alimentare care se referă la substanțele a căror efect benefic nu a fost demonstrat, sau pentru care nu există suficient consens științific. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că substanțele pentru care se pretinde că sunt benefice sunt supuse unor teste și studii științifice efectuate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Această rezoluție se referă la autorizarea și refuzul autorizării anumitor mențiuni de sănătate formulate pentru alimente și care se referă la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Am votat împotriva rezoluției propuse în plen deoarece consider că este esențial ca mențiunile pentru copiii cu vârstă între șase și 12 luni trebuie făcute și validate din punct de vedere științific de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am votat împotriva acestei inițiative deoarece, în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, mențiunea de sănătate conform căreia consumul de acid docosahexaenoic (ADH) contribuie la dezvoltarea normală a vederii sugarilor cu vârstă între șase și 12 luni nu a reieșit din avizul experților comunicat Comisiei.

În plus, un raport publicat în iunie 2010 în British Medical Journal a constatat că la 10 ani după ce au fost hrăniți cu formule îmbogățite cu ADH, copiii sunt mai grași și au tensiune arterială mai mare. Nu există un consens clar din punct de vedere științific privind efectele formulei îmbogățite cu ADH la sugari, care să contravină articolelor 5 și 6 din regulamentul în cauză.

Întrucât mențiunea este incompatibilă cu scopul și conținutul proiectului de regulament, am votat, prin urmare, împotriva adoptării sale.

  Jan Březina (PPE), în scris. – (CS) Sunt de acord că mențiunea „consumul de acid docosahexaenoic (DHA) contribuie la dezvoltarea normală a vederii sugarilor în vârstă de până la 12 luni” ar trebui adăugată la lista UE a mențiunilor de sănătate autorizate, în conformitate cu regulamentul propus de Comisie. Cunoștințele științifice general acceptate arată că nu doar aportul de ADH din laptele matern, dar și aportul de ADH sintetic adăugat alimentelor din lapte pentru sugari și altor alimente destinate sugarilor, ajută la dezvoltarea vederii sugarilor. Dacă vom respinge includerea ADH-ului pe lista UE a mențiunilor de sănătate autorizate s-ar putea stabili un precedent periculos prin care activitatea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară nu ajută la nimic, pur și simplu pentru că orice mențiune de sănătate referitoare la orice substanță care a trecut prin procesul de evaluare exigent și strict al autorității menționate anterior ar putea fi votată din motive de ordin ideologic.

  Cristian Silviu Bușoi (ALDE), în scris. − Am susținut această rezoluție întrucât consider că mențiunile de sănătate pot influența alegerile pe care le fac consumatorii, fapt pentru care aceste mențiuni trebuie folosite în mod responsabil pe baza unor evaluări științifice de cea mai înaltă calitate. E foarte adevărat că prezența ADH în laptele matern are efecte pozitive asupra dezvoltării funcției vizuale la sugarii de până la 12 luni, însă acest lucru nu înseamnă în mod automat că ADH-ul sintetizat, inclus în alte forme de lapte pentru sugari, are aceleași efecte. În laptele matern, ADH este însoțit de alte co-enzime și co-factori, care împreună au acest efect asupra dezvoltării funcției vizuale. În prezent, nu există un consens al comunității științifice asupra efectelor pozitive ale preparatelor din lapte îmbogățite cu ADH pentru sugari. De aceea, consider că e prematur să autorizăm utilizarea unei astfel de mențiuni atâta timp cât nu dispunem de dovezi științifice tangibile în acest sens. O mențiune de sănătate de genul acesta poate induce în eroare consumatorii și poate avea efecte nedorite asupra sănătății copiilor.

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Condamn votul de astăzi care aproape a învins obiecția la o mențiune de sănătate înșelătoare din partea unui mare producător de lapte pentru copii. Aceasta este o înfrângere pentru familiile cu copii mici. Sunt dezamăgită că mulți deputați conservatori au privit această chestiune cu mare interes pentru afaceri. Acest vot deschide calea către mai mult marketing agresiv cu privire la alimente care nu este susținut de dovezi științifice solide. ADH-ul se găsește în mod natural în laptele matern și ajută la dezvoltarea ochilor copiilor. Dar ADH-ul sintetizat adăugat laptelui formulă este diferit. Întrucât dovezile științifice sunt încă neconcludente, nu putem lăsa părinții să fie induși în eroare. Sănătatea bebelușilor este mult prea importantă pentru a fi lăsată în mâinile departamentului de marketing al unei companii multinaționale. Votul strâns de astăzi al Parlamentului de a respinge mențiunea este foarte dezamăgitor.

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Nu am vrut ca mențiunea conform căreia acidul docosahexaenoic (ADH), un acid gras care se găsește în laptele matern, este bun pentru dezvoltarea normală a vederii sugarilor să apară pe produsele pentru sugari. Nu există date științifice care să susțină avizul emis de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), pe care s-a bazat Comisia Europeană pentru a propune autorizarea de a formula această mențiune pe alimentele destinate sugarilor. Prin urmare, a fost necesar să se aplice principiul precauției și, prin urmare, să nu se autorizeze această mențiune. Din păcate, cu doar 8 voturi, Parlamentul a decis să accepte propunerea Comisiei. Acest lucru repune în discuție problema independenței și a exactității evaluărilor EFSA.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea rezoluției privind „autorizarea și refuzul autorizării anumitor mențiuni de sănătate formulate pentru alimente și care se referă la dezvoltarea și sănătatea copiilor”, întrucât nu există nicio dovadă științifică recunoscută că acidul docosahexaenoic sintetic (ADH) adăugat laptelui formulă și altor alimente destinate sugarilor, și care este diferit de ADH-ul din laptele matern, contribuie la dezvoltarea vederii copiilor. Prin urmare, cred că mențiunea nutrițională nu ar trebui să fie autorizată până când nu există studii concludente.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Problema mențiunilor potențial acceptabile pe etichete sau publicitatea tipurilor de alimente este foarte importantă deoarece aceasta poate duce la așteptări false sau la adoptarea unui comportament care nu are nicio bază științifică. Având în vedere acest lucru, orice mențiune care urmează să fie adăugată la lista de mențiuni de sănătate autorizate ar trebui să fie luată în considerare ținând cont de cele mai recente descoperiri științifice, astfel încât să aibă un fundament corespunzător. Comisia susține că acest lucru este adevărat în acest caz, unde consideră că este dovedit faptul că „consumul de acid docosahexaenoic (ADH) contribuie la dezvoltarea normală a vederii sugarilor în vârstă de până la 12 luni”.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Această rezoluție a Parlamentului European se referă la proiectul de regulament prezentat de Comisie privind autorizarea și refuzul anumitor mențiuni de sănătate formulate pe alimente, referitoare la reducerea riscului de boală sau la sănătatea și dezvoltarea copiilor. Nutriția publicului în general, și în special cea a copiilor, trebuie să fie se bucure de maximă atenție din partea tuturor organismelor europene, deoarece sunt în joc creșterea sănătății oamenilor și a calității vieții. Promovarea alimentelor prin folosirea mențiunilor poate induce în eroare consumatorii și poate să contravină avizelor științifice. Prin urmare, luând în considerare argumentele invocate de către raportor în această problemă, care este la fel de delicată și de importantă, votez împotriva acestui proiect de regulament, deoarece cred că acesta nu protejează în mod adecvat sănătatea publică, în special cea a copiilor.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest document se opune adoptării proiectului de regulament propus de Comisie privind „autorizarea și refuzul autorizării anumitor mențiuni de sănătate formulate pentru alimente și care se referă la dezvoltarea și sănătatea copiilor”, întrucât acesta nu este compatibil cu obiectivele și conținutul regulamentului privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare.

Acesta se referă în principal la problemele care rezultă din adaosul de acid docosahexaenoic (ADH) la laptele matern, folosind numeroase mijloace, în cazul în care acesta contribuie la dezvoltarea normală a vederii copiilor cu vârstă de până la 12 luni.

Cu toate acestea, dovezile științifice general acceptate arată că nu sunt clare efectele acestui ADH sintetizat adăugat laptelui formulă și altor alimente pentru sugari. Acest lucru înseamnă că nu există un consens științific clar privind efectul asupra sugarilor al formulelor îmbogățite cu ADH într-un mediu biologic altul decât laptele matern, fie că este utilizat în formulele de lapte sau alte alimente pentru sugari. De aceea există opoziție față de adoptarea proiectului de regulament al Comisiei.

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. – (IT) Astăzi, din păcate, am ratat o ocazie importantă de a reitera faptul că nu ar trebui în niciun fel să descurajăm alăptarea, cu atât mai puțin prin folosirea profilurilor nutritive care ar trebui să ofere informații fiabile. De fapt, nu există dovezi științifice care să demonstreze faptul că adaosul de acid docosahexaenoic (ADH) la înlocuitorii de lapte îmbunătățește dezvoltarea vederii. Susțin rezoluția deoarece consider că este perfect în concordanță cu spiritul codului internațional privind comercializarea înlocuitorilor de lapte emis de către Organizația Mondială a Sănătății. Într-adevăr, acest cod urmărește, printre altele, să garanteze că nu este permisă nicio formă de publicitate sau alte forme de promovare a înlocuitorilor de lapte matern. Este unanim recunoscut faptul că alăptarea are efecte pozitive atât asupra sănătății copilului cât și cea a mamei, reducând riscul de cancer de sân. Mai mult decât atât, cercetările publicate recent de către UNICEF, precum și de către Societatea Italiană de Medicină Prenatală, subliniază faptul că decesele neonatale ar putea fi reduse cu 22 % dacă copiii ar fi alăptați la sân. Aș fi preferat să observ toată energia care a fost depusă pentru promovarea laptelui artificial depusă pentru a sprijini mamele care ar fi încântate, dacă ar primi sprijinul necesar, să își alăpteze copiii la sân.

  Françoise Grossetête (PPE), în scris. – (FR) Produsele pentru copii, cum ar fi laptele formulă trebuie să poată beneficia de mențiuni dacă acestea au fost validate din punct de vedere științific de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), ca și în cazul acidului docosahexaenoic (ADH), care contribuie la dezvoltarea normală a vederii sugarilor de vârstă de la șase până la 12 luni. Interzicerea oricărei comunicări, chiar și pentru efectele recunoscute științific, ar împiedica în mod considerabil cercetarea și inovarea în acest sector.

De asemenea, trebuie amintit că, după șase luni, toate femeile, fie nu doresc, fie nu sunt în măsură să alăpteze, iar acestea trebuie să fie în măsură să beneficieze de preparatele pentru sugari pentru care au fost evaluate științific mențiunile de sănătate. Nu este vorba de a pretinde superioritatea formulelor îmbogățite cu ADH față de laptele matern. Nu este vorba despre acest lucru!

Astăzi, Parlamentul a ales calea rațiunii prin respingerea acestei rezoluții în favoarea interzicerii acestei mențiuni și intensificării oprobriului față de activitatea EFSA.

  Marian Harkin (ALDE), în scris. – Votez în favoarea acestei rezoluții pentru a respinge mențiunea de sănătate conform căreia adaosul de ADH gras natural la alimentele pentru copii contribuie la dezvoltarea normală a vederii sugarilor pentru numeroase motive. În primul rând, există o diferență între ADH-ul sintetic și ADH-ul din laptele matern. De asemenea, studiile autorităților arată că nu există niciun beneficiu dovedit în ceea ce privește dezvoltarea vederii și, de asemenea, unele studii au demonstrat efecte negative ale formulei îmbogățite cu ADH asupra sănătății unor copii. Pe scurt, este nevoie de mai multă cercetare.

  Lucas Hartong (NI), în scris. – (NL) Delegația Partidului olandez pentru Libertate (PVV) a votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece există îndoieli clare asupra mențiunilor de sănătate făcute pentru ADH. Cu toate acestea, am dori reexaminarea procedurilor de recunoaștere a mențiunilor de sănătate. PVV sprijină cu fermitate cercetarea științifică independentă și, pentru acest motiv, ne dorim o procedură transparentă care nu va produce rezultate discutabile.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document privind autorizarea și refuzul autorizării anumitor mențiuni de sănătate înscrise pe alimente și care se referă la dezvoltarea și sănătatea copiilor pentru că bunurile de pe piața comună trebuie să prezinte siguranță pentru consum, să se conformeze standardelor, și să fie legale. Mențiunile de sănătate înscrise pe alimente trebuie să fie motivate și dovedite din punct de vedere științific, mai ales atunci când vorbim despre copii și sănătatea acestora. Trebuie să se asigure faptul că substanțele pentru care se face o mențiune s-au dovedit că au efect nutritiv sau fiziologic benefic. O mențiune ar trebui să fie fundamentată științific prin luarea în considerare a ansamblului de date științifice disponibile și prin cântărirea probelor. Mențiunile de sănătate ar trebui să fie autorizate pentru utilizarea în Comunitate numai după o evaluare științifică la cel mai înalt nivel posibil, iar mențiunile nutriționale și de sănătate nu trebuie să fie înșelătoare.

  David Martin (S&D), în scris. –Am votat pentru această rezoluție care se referă la o mențiune autorizată cu privire la alimentele pentru copii. Mențiunea autorizată se referă la ADH, un acid gras găsit în mod natural în laptele matern, care, în cazul laptelui matern, este cunoscut a fi important în dezvoltarea vederii copiilor. Cu toate acestea, ADH-ul sintetizat care este adăugat la laptele formulă este diferit. Producătorul de lapte formula Mead Johnson a solicitat Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală (SCFCAH) permisiunea de a utiliza mențiunea de sănătate „consumul de acid docosahexaenoic (ADH) contribuie la dezvoltarea normală a vederii sugarilor în vârstă de până la 12 luni”. Mențiunea a fost autorizată pe baza dovezilor furnizate de către Mead Johnson. Cu toate acestea, în 2008 o revizuire independentă a tuturor dovezilor disponibile privind ADH-ul din laptele formulă a constatat că adaosul de ADH la laptele formulă „nu a avut niciun beneficiu dovedit în ceea ce privește dezvoltarea fizică, mentală sau vederea”. În plus, nu au fost prezentate studii la EFSA care să indice efectul hrănirii copilului cu formule de continuare îmbogățite cu ADH după hrănirea de la naștere a copilului cu formule pentru sugari fără suplimente. Deoarece această mențiune ar fi autorizată doar pentru formulele de continuare, acest lucru este foarte important.

  Cristiana Muscardini (PPE), în scris. – (IT) Sănătatea publică și siguranța alimentară mi se par a fi pietrele de temelie pe care se dezvoltă societatea umană. Atunci când aceste cerințe sunt îndeplinite și garantate, se reduc riscurile pentru sănătate, iar creșterea populației are loc în condiții controlate care oferă securitate. Acestea au fost criteriile care s-au aflat la baza Regulamentului UE din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare. Principiile menționate încă astăzi în acest regulament asigură o relație strânsă între datele științifice experimentate și verificate și autorizația de utilizare a anumitor produse alimentare.

Proiectul de regulament al Comisiei pe care îl discutăm astăzi nu oferă toate garanțiile necesare, nici principiul normal de precauție în absența unor cerințe științifice necesare, pentru a se asigura că mențiunile nutriționale și de sănătate nu sunt înșelătoare. Acest lucru ar trebui să ne facă să refuzăm aprobarea.

ADH-ul din laptele matern are funcția indicată de dovezile științifice, dar versiunea sintetică nu este încă compatibilă cu obiectivele și conținutul Regulamentului (CE) nr. 1924/2006. Nu ne putem juca cu chestiuni de sănătate, în special atunci când acestea privesc copiii. Din acest motiv, eu împărtășesc opinia raportorului.

  Mario Pirillo (S&D), în scris. – (IT) Am votat împotriva rezoluției care respinge indicarea prezenței de ADH în înlocuitorii de lapte pentru sugari, deoarece cred că este corect să se indice motivele pentru care se adaugă ADH. Vreau să menționez aici că ADH-ul este un acid gras omega 3 care este prezent în laptele matern și are un efect pozitiv asupra vederii copiilor. Aș vrea să subliniez faptul că EFSA, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, a exprimat un aviz favorabil pentru a indica pe larg prezența acestei substanțe. Nu am apreciat multele e-mailuri primite prin care se exprima convingerea că dorim să favorizăm laptele artificial în defavoarea laptelui matern. Trebuie să furnizăm mereu informații adecvate privind substanțele adăugate în produsele alimentare, în special atunci când acestea sunt destinate copiilor.

  Frédérique Ries (ALDE), în scris. – (FR) În timpul prânzului, Parlamentul European a trimis un semnal de mare slăbiciune prin respingerea unei rezoluții care refuză să adauge o mențiune de sănătate privind produsele alimentare destinate sugarilor sub 12 luni cu 328 de voturi pentru și 323 împotrivă, dar cu o majoritate necesară absolută de 369 de voturi.

Totuși, acesta este un caz clasic: faptul de a se opune avizului dat de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). În acest caz, EFSA a autorizat producătorii de produse alimentare destinate sugarilor să menționeze că versiunea sintetizată de acid docosahexaenoic (ADH), un acid gras prezent în mod natural în laptele matern, „contribuie la dezvoltarea normală a vederii sugarilor în vârstă de până la 12 luni”. Acest lucru nu a fost dovedit științific, după cum s-a confirmat printr-o scrisoare trimisă în această dimineață de către Organizația Mondială a Sănătății deputaților din Parlamentul European.

Regret foarte mult această palmă peste obraz care lovește un număr considerabil de părți europene interesate: Confederația Europeană a Familiilor Numeroase, Asociația Europeană a Consumatorilor și Comitetul Permanent al Medicilor Europeni, care solicitau pur și simplu ca sugarii să nu fie luați în considerare ca niște consumatori obișnuiți. Regret că Parlamentul a uitat pur și simplu să facă bunul simț și etica o prioritate a politicilor europene de siguranță alimentară.

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) Am votat împotriva proiectului de regulament având ca scop autorizarea mențiunii de sănătate conform căreia consumul de acid docosahexaenoic (ADM) contribuie la dezvoltarea normală a vederii sugarilor în vârstă de până la 12 luni.

În timp ce o majoritate a deputaților a votat în favoarea acestei respingeri, au fost 40 de voturi mai puține pentru a ajunge la majoritatea calificată necesară pentru a valida respingerea. Cu toate acestea, Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului prevede că mențiunile nutriționale și de sănătate nu trebuie să fie înșelătoare și trebuie să se bazeze pe dovezi științifice. Mai mult, chiar dacă dovezile științifice general acceptate indică faptul că ADH-ul din laptele matern contribuie la dezvoltarea vederii sugarilor, în prezent nu există un consens științific privind o posibilă relație cauzală între consumul de formulă suplimentat cu ADH sintetizat și o mai bună dezvoltare a vederii sugarilor.

Mi se pare că, în absența unui consens științific, este nevoie de mai multă cercetare în ceea ce privește posibilele efecte, atât benefice cât și negative, ale suplimentului de ADH înainte ca utilizarea de ADH în formule de continuare și alimente pentru sugari să poată fi revendicată în UE ca fiind benefică. Parlamentul nu a reușit astăzi să profite de oportunitatea de a interzice utilizarea ulterioară a acestei mențiuni până la obținerea mai multor probe științifice convingătoare. Regret acest lucru.

  Zuzana Roithová (PPE) , în scris. – (CS) Supravegherea mențiunilor de sănătate a fost introdusă astfel încât consumatorii să nu fie induși în eroare de informații false. Cu toate acestea, ar trebui de asemenea să îi facă mai conștienți pe consumatori. Prin urmare, am votat în favoarea propunerii Comisiei de a include mențiunea de sănătate pentru ADH pe laptele praf pentru copii, deoarece aceasta oferă informații pozitive pentru mamele care, din motive grave de sănătate, se află în imposibilitatea de a-și alăpta copiii. Trebuie să se ofere acestor femei informații pozitive cu privire la laptele praf atunci când acestea decid ce produse să achiziționeze. Nu vom submina importanța alăptării pentru dezvoltarea copilului în acest fel, întrucât fiecare mamă este pe deplin informată cu privire la acest lucru de către medicul pediatru.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Votez pentru deoarece rezoluția privind consensul consideră că proiectul de regulament al Comisiei privind autorizarea și refuzul autorizării anumitor mențiuni de sănătate înscrise pe alimente și care se referă la dezvoltarea și sănătatea copiilor nu este compatibil cu scopul și conținutul Regulamentului (CE) nr. 1924 / 2006, și se opune adoptării proiectului de regulament al Comisiei.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Acidul docosahexanoic, cunoscut sub numele de ADH, este o substanță care se găsește în laptele matern, și numeroase studii științifice arată că joacă un rol pozitiv în dezvoltarea vederii la copiii nou-născuți. Eu cred că informațiile specifice referitoare la produsele îmbogățite cu acest ingredient, cum ar fi laptele artificial, vor permite consumatorilor să facă o alegere mai informată atunci când fac cumpărături.

Eu nu consider întemeiate temerile celor care susțin că, prin publicitatea făcută acestei formule îmbogățite, mamele vor renunța la alăptat în favoarea acestui tip de produs. Laptele matern conține substanțe și ingrediente active care sunt fundamentale și de neînlocuit pentru copii, dar din păcate, nu toate femeile pot alăpta.

Prin urmare am votat împotriva acestei rezoluții, deoarece nepermițând accesul la informații corecte, le refuzăm mamelor încă un ajutor, care, în imposibilitatea de a-și alăpta copiii, sunt obligate să recurgă la utilizarea acestor produse.

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am sprijinit această rezoluție întrucât cred că mențiunile de sănătate referitoare la ADH nu au fost sprijinite din punct de vedere științific și cred cu tărie că nu ar trebui să fie dezinformați consumatorii.

  Hannu Takkula (ALDE), în scris. – (FI) Este evident faptul că laptele matern este cea mai bună hrană pentru copiii nou-născuți. Cu toate acestea, nu toate mamele își pot alăpta copiii, de exemplu din motive de sănătate. Prin urmare, este nevoie de formule de lapte. Bineînțeles, într-un astfel de caz se speră că substitutul este cât se poate de similar laptelui matern în ceea ce privește compoziția sa.

Această propunere de rezoluție a pus la îndoială importanța ingredientului cunoscut sub numele de ADH pentru copii și dezvoltarea acestora. ADH-ul încearcă să înlocuiască acizii grași din laptele matern, care s-au dovedit că ajută la dezvoltarea ochilor copilului și pe care cel puțin unii producători de înlocuitori l-au adăugat la produsele lor. Această propunere vizează în special negarea faptului că de exemplu consumatorul ar fi informat cu privire la ADH de pe eticheta produsului.

Deși, în general, aș dori să îndemn la prudență în utilizarea diferitelor materiale de comercializare, eu cred că, având în vedere numărul mare de teste științifice efectuate, acum trebuie să fie posibilă informarea corespunzătoare a consumatorului. Politicienii ar trebui să aibă de asemenea încredere în deciziile autorităților pentru siguranță. În acest caz, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (ESFA) a declarat, cu referire la dovezi științifice, că produsul este sigur. Din aceste motive, am votat împotriva propunerii de rezoluție intitulată „Autorizarea și refuzul autorizării anumitor mențiuni de sănătate formulate pentru alimente și care se referă la dezvoltarea și sănătatea copiilor”.

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Având în vedere faptul că Organizația Mondială a Sănătății susține că „nu există dovezi solide pentru a putea spune că adaosul de ADH la formulele pentru sugari ar avea importante beneficii clinice”, am ales să votez împotriva autorizării companiilor de a face mențiuni nefondate cu privire la beneficiile ADH asupra sănătății. Există pericolul ca aceste mențiuni potențial înșelătoare să conducă la o creștere a formulelor de lapte date copiilor, care ar putea pierde substanțele nutritive vitale, cum ar fi ADH-ul, care se găsesc în mod natural în laptele matern.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR) Parlamentul European a respins astăzi propunerea de rezoluție depusă de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară solicitând să se facă mai multe cercetări înainte de a putea fi susținut faptul că acidul docosahexaenoic (ADH) este o substanță cu proprietăți benefice pentru sugari.

Regret faptul că rezoluția nu a fost adoptată fără să fie făcute toate controalele științifice necesare, chiar dacă analiza sistematică a dovezilor cu privire la ADH și la dezvoltarea neurologică la sugari, publicată de Biblioteca Cochrane în 2008 a constatat că hrănirea pe termen lung a sugarilor cu formule de lapte îmbogățite cu ADH și alți acizi grași cu lanț lung similari nu a avut niciun beneficiu dovedit în ceea ce privește dezvoltarea fizică și mentală și vederea.

În pofida îndoielilor exprimate de către deputații Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, majoritatea Parlamentului a autorizat de facto Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară să declare că „acidul docosahexaenoic contribuie la dezvoltarea normală a vederii sugarilor în vârstă de până la 12 luni”. Cu toate acestea, în special cazul controversatului medicament Medicator ar trebui să conducă instituțiile europene să exercite un minimum de prudență.

Raport: Kader Arif (A7-0070/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestui raport deoarece, în fața unei lumi din ce în ce mai globalizată, UE per ansamblu trebuie să opteze pentru opțiuni de investiții productive, și sunt de acord cu poziția exprimată în acest raport potrivit căreia Comisia și Consiliul ar trebui să înceapă negocieri în vederea începerii investițiilor în țări terțe, precum Canada, India și China. Având în vedere acest lucru, cred că este vital ca Parlamentul să asigure comportamentul responsabil al investitorilor europeni în străinătate, protejând în același timp drepturile Uniunii Europene de a reglementa în conformitate cu interesul nostru public.

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Viitoarea politică europeană trebuie să promoveze investițiile durabile, care să respecte mediul înconjurător, mai ales în sectorul industriilor extractive, și care să încurajeze condiții de muncă adecvate în întreprinderile vizate de investiții internaționale. Consider că orice acord de investiții ar trebui să fie însoțit de un set de norme sociale și de mediu, atât în cazul negocierilor unui capitol în cadrul unui acord de liber schimb, cât și în cazul unui acord de investiții autonome.

Politica europeană trebuie să protejeze biodiversitatea și să favorizeze transferul de tehnologii și îmbunătățirea infrastructurii. Am votat în favoarea acestui raport deoarece cred că Uniunea Europeană are nevoie de o politică coerentă de investiții care să aibă o contribuție pozitivă asupra creșterii economice și dezvoltării durabile și asupra ocupării forței de muncă.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Tratatul de la Lisabona prevede competența exclusivă a UE în domeniul investițiilor străine directe (ISD). Această elaborare, care are consecințe importante, produce o dublă provocare atât pentru gestionarea a mai mult de 1 200 de tratate bilaterale de investiții (TBI), încheiate deja de către statele membre și care să definească o viitoare politică europeană în domeniul investițiilor care să îndeplinească așteptările investitorilor și ale statelor beneficiare, respectând în același timp obiectivele acțiunilor externe ale UE. La încheierea de TBI, scopul este de a se asigura că investitorii din țările dezvoltate beneficiază de protecție juridică și financiară. Sunt de acord cu faptul că atunci când se elaborează viitoarea politică a UE privind investițiile, protecția investitorilor trebuie să rămână prima prioritate a acordurilor de investiții. Viitoarea politică a UE trebuie să promoveze de asemenea investiții care sunt durabile, respectă mediul (în special în domeniul industriilor extractive) și încurajează buna calitate a condițiilor de muncă în întreprinderile vizate de investiție. Prin urmare, UE ar trebui să promoveze reforma recentă a orientărilor Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare de a promova un comportament responsabil din partea întreprinderilor internaționale.

  George Becali (NI), în scris. − Votul meu a fost pentru acest raport. Știm cu toții că, potrivit Tratatului de la Lisabona, investițiile străine țin de competența exclusivă a UE. Pe baza acestei noi competențe, atât Comisia, cât și statele membre pot elabora, împreună cu Parlamentul, o politică de promovare a investițiilor de înaltă calitate, cu impact pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă. Criza a scăzut, cum era firesc, volumul investițiilor străine directe care în 2007 atinsese 1 500 de miliarde de euro. Salut, de asemenea, propunerea de introducere a termenului de „investitor din cadrul UE” și cred că protecția tuturor investitorilor din UE ar trebui să fie principala prioritate a acordurilor de investiții.

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Împărtășesc opinia raportorului privind faptul că nu toate tipurile de investiții necesită același nivel ridicat de protecție și că, de exemplu, investițiile speculative pe termen scurt nu merită același nivel de protecție ca și investițiile pe termen lung. În consecință, domeniul de aplicare al viitoarelor acorduri europene trebuie să fie limitat doar la investițiile străine directe (ISD). Acesta este motivul pentru care am susținut acest raport, care se regăsește printre domeniile care intră sub competența exclusivă a Parlamentului European.

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Parlamentul a dorit să clarifice normele pe care trebuie să le introducă UE atunci când negociază viitoare acorduri de investiții. Pe lângă protecția investitorilor, Comisia trebuie să includă în toate acordurile viitoare clauze specifice de stabilire a dreptului părții terțe și a Uniunii Europene de a reglementa în domenii tehnologice asociate cu protecția securității naționale, mediul, sănătatea publică, drepturile lucrătorilor și ale consumatorilor și politica industrială. Acesta este un semnal puternic care a fost transmis Consiliului și Comisiei înaintea începerii negocierilor de investiții cu țări precum Canada, India și, în viitorul foarte apropiat, cu China. Investitorii europeni trebuie să adopte un comportament responsabil în străinătate, protejând în același timp dreptul Uniunii Europene de a reglementa investițiile de interes public.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat pentru acest raport deoarece cred că propusa politică în domeniul investițiilor va satisface atât așteptările investitorilor cât și cele ale statelor implicate, contribuind astfel la o mai mare competitivitate a UE și a companiilor sale. O politică internațională de investiții coordonată la nivel european ar putea avea un impact important asupra creării de locuri de muncă nu doar în UE, ci și în țările în curs de dezvoltare.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) În conformitate cu articolele 206 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), investițiile străine directe (ISD) reprezintă o competență exclusivă a UE. Pe lângă gestionarea tratatelor bilaterale de investiții care au fost încheiate, rămâne la latitudinea Uniunii să stabilească o politică pentru viitoarele investiții europene care să răspundă așteptărilor investitorilor și celor ale țărilor beneficiare, și care să respecte în același timp obiectivele sale pentru acțiunile externe. Protejarea investitorilor ar trebui să rămână o prioritate de frunte în ceea ce privește acordurile de investiții. Cu toate acestea, Comisia este invitată să prezinte o definiție clară a investițiilor care ar trebui să fie protejate. Acordurile viitoare ar trebui să se bazeze pe cele mai bune practici deprinse din experiențele statelor membre, iar acestea ar trebui să ia în considerare nevoile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urile).

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport abordează problemele viitoarei politici europene în domeniul investițiilor internaționale. De la crearea UE, statele membre au semnat multe tratate bilaterale de investiții (TBI): aproximativ 3 000 din 1959. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, această chestiune revine competenței exclusive a UE, și în prezent este parte a pregătirii pentru o viitoare politică europeană în domeniul investițiilor, care trebuie să fie serios dezbătută. Această chestiune este extrem de importantă, întrucât ne aflăm la un punct de cotitură și ne confruntăm cu două provocări: acordarea Uniunii Europene de instrumente necesare pentru a permite companiilor din străinătate să-și îndeplinească programele lor de investiții și, în același timp, oferirea asigurării că Europa rămâne un lider în domeniul investițiilor la nivel mondial. Trăim momente dificile când afacerile sunt foarte agresive, astfel încât criteriile noastre pentru alegerea partenerilor comerciali trebuie să fie foarte bine gândite. Prin urmare, sunt de acord cu raportorul acestui text cu privire la respectarea prerogativelor Parlamentului și a faptului că procesele de negociere ar trebui să fie trimise la timp, astfel încât să se prevină întârzieri inutile sau o perturbare gravă a relațiilor UE cu aceste țări.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Investițiile străine directe (ISD) sunt definite ca „o investiție de lungă durată, reprezentând cel puțin 10 % din capitalul propriu/acțiunile companiei afiliate și oferind investitorilor controlul executiv asupra operațiunilor companiei afiliate”. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ISD au revenit în competența exclusivă a UE, ale cărei principale roluri sunt gestionarea actualelor tratate bilaterale de investiții (TBI), precum și stabilirea unei politici europene în domeniul investițiilor „care să îndeplinească așteptările investitorilor și cele ale statelor beneficiare”. Punerea în aplicare a unei politici comune în domeniul investițiilor este susținută pe baza acestor noi responsabilități. Este discutabil, cel puțin, că ISD aduc mult lăudatele câștiguri țărilor „beneficiare”. Acest lucru este adevărat în special în cazul în care se efectuează sub jurisdicția UE, în apărarea intereselor pe care le apără de obicei.

Exemplul Portugaliei este deosebit de elocvent. Întrucât este adevărat că una dintre problemele grave cu care se confruntă economia portugheză este continua scădere a investițiilor, după cum se reflectă în ratele scăzute ale creșterii economice și creșterea șomajului, au existat multe ISD în economia portugheză de-a lungul anilor. Cu toate acestea, realitatea este că o cotă în creștere a bogăției generate în Portugalia este transferată în străinătate.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) În definiția dată de către Curtea de Justiție a UE, investițiile străine directe (ISD) înseamnă „o investiție de lungă durată, reprezentând cel puțin 10 % din capitalul social/acțiunile companiei afiliate și oferind investitorilor controlul executiv asupra operațiunilor companiei afiliate”.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ISD au revenit în competența exclusivă a UE, ale cărei principale roluri sunt gestionarea actualelor tratate bilaterale de investiții (TBI), precum și stabilirea unei politici europene în domeniul investițiilor „care să îndeplinească așteptările investitorilor și cele ale statelor beneficiare”. Datorită acestor noi responsabilități, raportorul susține punerea în aplicare a unei politici comune în domeniul investițiilor.

Cu toate acestea, poziția noastră este diferită. În majoritatea cazurilor, ISD nu rezolvă problema dezvoltării în țările în care se desfășoară. Suntem cu toții conștienți de ceea ce fac multinaționalele. Rămân atâta timp cât obțin profituri și subvenții masive. Apoi, la cele mai mici semne de probleme, caută în altă parte și nu acordă nicio atenție șomajului și obstacolelor în calea dezvoltării pe care le creează. Din păcate, Portugalia cunoaște prea bine această situație.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Comisia s-a bucurat de competență exclusivă de a semna și de a negocia acorduri privind investițiile străine directe. Raportul dlui Arif este pavat cu intenții bune, dar este și drumul spre iad. Acesta este deosebit de îngrijorat cu privire la capacitatea fondurilor suverane de a produce rău, forme speculative de investiții, care nu trebuie să fie încurajate, excluderea sectoarele delicate, clauzele sociale și ecologice, respectarea principiului de reciprocitate, precum și competențele de reglementare ale statelor membre, toate acestea fiind probleme pe care dorește să le observe în centrul viitoarei politici europene. Cred că are dreptate, mai ales în privința ultimului punct. Intereselor financiare ale investitorilor străini nu trebuie în niciun caz să li se permită să aibă întâietate asupra competențelor statelor membre de a adopta standarde obligatorii sociale, ecologice și fiscale. Cu toate acestea, Acordul multilateral privind investițiile, care din fericire nu a fost niciodată adoptat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), a propus tocmai acest lucru.

Cu toate acestea, Comisia a sprijinit această faptă infamă! Prin urmare, este un eufemism să spun că nu am deloc încredere în această instituție că va apăra, se va conforma sau va pune în aplicare principiile stabilite în raport. Este o nedreptate să i se acorde astăzi puterea exclusivă de a negocia „acorduri bilaterale de investiții” în numele și pentru cele 27 de state membre.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece este necesar să elaborăm o politică integrată și coerentă în domeniul investițiilor care să promoveze investiții de înaltă calitate și care să aducă o contribuție pozitivă progresului economic și dezvoltării durabile în întreaga lume. Cred că o politică comună privind investițiile va satisface atât așteptările investitorilor cât și cele ale statelor în cauză și va contribui la creșterea competitivității UE și a întreprinderilor sale și la creșterea ocupării forței de muncă. Riscurile investițiilor sunt în general mai mari în țările în curs de dezvoltare și cele mai puțin dezvoltate. Protecția puternică și eficientă a investitorilor sub forma unor tratate de investiții este esențială pentru protejarea investitorilor europeni și poate îmbunătăți guvernanța și asigura stabilitatea. Pentru ca aceste țări să beneficieze în continuare de acorduri de investiții, acestea ar trebui să se bazeze de asemenea pe obligațiile investitorilor în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a standardelor anti-corupție ca parte a unui parteneriat mai larg între UE și țările în curs de dezvoltare, în scopul reducerii sărăciei.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport, deoarece consider că trebuie să garantăm competitivitatea externă și tratamentul uniform al tuturor investitorilor din UE și trebuie să avem un maximum de influență în negocieri în domeniul investițiilor internaționale. Acestea trebuie să acopere toate tipurile de investiții și UE trebuie să se asigure că niciun investitor din UE nu va fi tratat mai rău decât în cadrul tratatelor bilaterale de investiții încheiate între statele membre. Liberalizarea investițiilor și protecția devin instrumente fundamentale ale unei politici comune a investițiilor internaționale. Totuși, statele membre vor continua să pună în aplicare politici de promovare a investițiilor care să completeze și să fie compatibile cu politica comună din domeniul investițiilor internaționale.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport care solicită o mai bună definire a standardelor de protecție a investitorilor și o mai mare transparență în sistemul de arbitraj, dreptul la recurs împotriva deciziilor luate de arbitri internaționali, precum și posibilitatea de a consulta sindicatele și organizațiile societății civile. Până în prezent, acordurile de investiții se concentrau atât de mult pe protecția investitorilor încât companiile puteau funcționa uneori în țările în curs de dezvoltare fără a respecta considerentele ecologice sau sociale. Acest comportament nu va mai fi tolerat. Acesta este motivul pentru care raportul solicită noi norme, iar responsabilitatea socială corporativă trebuie să fie un element esențial al oricărui acord viitor. Lumea s-a schimbat. UE va beneficia de investiții străine din ce în ce mai multe și nu putem lăsa protecția investitorilor în detrimentul interesului general. Raportul solicită un echilibru adevărat între interesele publice și cele private. Acesta are ca scop protecția eficientă a investitorilor europeni în fața exproprierii nelegitime sau legislației mascate destinate să îi elimine de pe anumite piețe. De asemenea, garantează că autoritățile publice vor fi întotdeauna în măsură să reglementeze în favoarea interesului general. Fac apel pentru a schimba în totalitate reforma mecanismului de soluționare a litigiilor, care până în prezent le-a permis companiilor să ia măsuri legale împotriva unor țări și uneori să atace dreptul social și ecologic al acestora.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) În timp ce statele membre și cetățenii acestora sunt rugați să strângă cureaua, acest text îi îndeamnă pe aceștia din urmă să se asigure că interesele investitorilor străini sunt protejate. Acesta nici măcar nu prevede obligația de a proteja serviciile publice împotriva tuturor investițiilor private. Nu face referire la bunurile care aparțin întregii omeniri, cum este apa. Votez împotriva acestui raport.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Investițiile străine directe (ISD) intră în competența exclusivă a UE, astfel cum se prevede la articolele 206 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Tratatele bilaterale de investiții care au fost încheiate trebuie să fie gestionate, iar Uniunea ar trebui să stabilească o politică europeană pentru viitoarele investiții care să răspundă așteptărilor investitorilor și ale țărilor beneficiare. Este important să protejăm investitorii, dar Comisia este invitată să prezinte o definiție clară a investițiilor care ar trebui să fie protejate. Acordurile viitoare ar trebui să se bazeze pe cele mai bune practici din trecut, și acestea ar trebui să ia de asemenea în considerare nevoile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urile).

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – După cum am înțeles, acest raport se referă la tratatele internaționale de investiții. Principalele obiective ale acestor tratate sunt creșterea accesului investitorilor străini pe piețe și oferirea unui nivel ridicat de protecție pentru investiții și investitorilor împotriva acțiunilor arbitrare din partea guvernelor statelor care se bucură de investiții. Înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, a existat o diviziune a sarcinilor conform căreia Comisia negocia accesul pe piață al investițiilor străine directe (ISD), în timp ce statele membre semnau cu statele terțe acorduri de protecție pentru investiții. Odată cu Tratatul de la Lisabona, investițiile străine directe au devenit competența exclusivă a UE și o parte integrantă a politicii comerciale externe a UE. Este bine că acest raport trimite un semnal puternic Comisiei și Consiliului, care sunt pe cale să înceapă negocieri de investiții cu țări terțe precum Canada, India și, în viitorul apropiat, cu China. Prin urmare, este esențial pentru Parlamentul European să asigure un comportament responsabil din partea investitorilor europeni în străinătate protejând în același timp dreptul UE de a reglementa în interesul public.

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții privind politica în domeniul investițiilor internaționale. Întrucât investițiile străine directe (ISD) au fost incluse în competența exclusivă a UE, trebuie depuse toate eforturile pentru a elabora o politică coerentă și integrată în domeniul investițiilor care să respecte drepturile omului și principiile statului de drept. O politică comună în domeniul investițiilor va promova investiții de înaltă calitate, dezvoltare durabilă economică, socială și ecologică, și va avea un impact pozitiv asupra progresului economic la nivel mondial. Cred că o astfel de politică în domeniul investițiilor va ajuta Europa să rămână principalul actor în domeniul investițiilor străine directe, iar acest lucru va contribui la revitalizarea creșterii economice, la creșterea competitivității întreprinderilor și la promovarea creării de locuri de muncă. În opinia mea, Comisia trebuie să elaboreze strategia de investiții a UE ca o chestiune de urgență, deoarece atât investițiile străine în UE cât și investițiile UE în străinătate au un impact pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă în UE și în alte țări, inclusiv în țările în curs de dezvoltare. Trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a investitorilor, lucru care reprezintă o ancoră de stabilitate și de bună guvernanță. În plus, trebuie asigurată securitatea juridică pentru întreprinderile mici și mijlocii, creând condiții favorabile pentru ca acestea să investească pe piețele externe. Acordurile de investiții ar trebui să fie încheiate în deplină conformitate cu standardele anti-corupție și în același timp luându-se un angajament pentru respectarea drepturilor omului.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) În temeiul articolelor 206 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, investițiile străine directe (ISD) sunt competența exclusivă a UE. Această dezvoltare, care are consecințe importante, reprezintă o dublă provocare, și anume gestionarea a mai mult de 1 200 de tratate bilaterale de investiții (TBI), precum și definirea unei politici europene pentru viitoarele investiții care să răspundă așteptărilor investitorilor și ale statelor beneficiare, respectând în același timp obiectivele acțiunilor externe ale UE. O politică coerentă, corectă și eficientă în domeniul investițiilor necesită o definiție clară a ISD, precum și o definire clară a domeniului său de aplicare. Am votat în favoarea acestui raport și aș dori să subliniez apelul făcut de către Parlament Comisiei de a elabora dispoziții pentru stabilirea unei definiții clare a investițiilor care trebuie protejate, inclusiv ISD și investițiile de portofoliu, stipulând că investițiile de natură speculativă, după cum sunt definite de către Comisie, nu ar trebui să fie protejate.

  Vincent Peillon (S&D), în scris. – (FR) Am votat în favoarea raportului excelent al colegului și prietenului meu, dl Arif, cu privire la politica europeană în domeniul investițiilor străine directe (ISD). Cu acest document, în opinia mea, Parlamentul European formulează două cerințe importante atunci când se stabilește modul de integrare a viitoarelor acorduri internaționale pentru protecția investițiilor care sunt obligatorii pentru Europa. Prima cerință este ca toate aceste acorduri să includă clauze care să constrângă investitorii europeni să se comporte în mod responsabil în străinătate, în ceea ce privește chestiunile economice, sociale și ecologice. A doua cerință este ca toate aceste acorduri să lase guvernele țărilor care primesc aceste investiții să legifereze pentru binele comun. În trecut, unele clauze privind protejarea investițiilor private au permis ca adoptarea, de către țări terțe, a legislației sociale sau ecologice să fie considerată ca fiind expropriere indirectă, rezultând în compensații. Trebuie să oprim aceste abuzuri. În timp ce acest Parlament are, pentru prima dată, un cuvânt de spus în astfel de probleme, raportul Arif a tras un semnal de alarmă Consiliului și Comisiei întrucât se pregătesc să înceapă negocieri cu India, Canada și, în curând, cu China.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Conform Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, investițiile străine directe intră exclusiv sub jurisdicția Uniunii. Acest fapt reprezintă o provocare care trebuie gestionată cu orice preț, în special în ceea ce privește crearea unei politici europene de investiții, care trebuie să respecte nevoile investitorilor europeni și ale țărilor destinare și care să fie capabilă, în același timp, să îndeplinească toate obiectivele acțiunii externe a Uniunii Europene.

Numeroasele acorduri de investiții semnate de UE, fie că sunt bilaterale sau multilaterale, trebuie să garanteze protecția investitorilor în toate sectoarele corespunzătoare. Politicile viitoare ale UE ar trebui să susțină investițiile durabile și ecologice, care promovează condiții de muncă bune în întreprinderile în care sunt implicate investiții străine. Toate acordurile de investiții trebuie însoțite de un set adecvat de norme sociale și de mediu, ca o modalitate suplimentară de garanție.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Abținere. În conformitate cu articolele 206 și 207 din TFUE, investițiile străine directe (ISD) sunt competența exclusivă a UE. Această evoluție, care are consecințe semnificative, presupune o dublă provocare, atât pentru gestionarea a peste 1200 de tratate bilaterale de investiții (TBI) încheiate deja de statele membre (SM), cât și pentru definirea unei politici europene de investiții, care să răspundă așteptărilor investitorilor și ale statelor beneficiare, respectând în același timp obiectivele acțiunii externe a UE. Specificarea acestei politici viitoare, care va fi inclusă în politica comercială comună, presupune, în primul rând, o analiză a politicilor de investiții efectuate până în prezent.

  Nikolaos Salavrakos (EFD), în scris. – (EL) Aceasta este o perioadă critică, în care UE trebuie să facă față unei crize economice și sociale. În această etapă, UE trebuie să-și concentreze eforturile în creșterea și generarea de investiții și de locuri de muncă. Extinderea competențelor UE în sectorul de investițiilor străine directe prin Tratatul de la Lisabona ne va permite să punem bazele unei politici unice europene în acest sector. Trebuie să oferim proiectelor europene instrumentele necesare pentru realizarea de investiții străine sigure și calitative. Protecția proiectelor noastre externe trebuie să fie prioritatea noastră. Având în vedere că UE este piața cea mai „deschisă” din lume, trebuie să adoptăm un cadru care să ne protejeze întreprinderile și să asigure condițiile necesare pentru crearea unui echilibru față de partenerii noștri comerciali principali, astfel încât proiectele europene să se bucure de condiții competitive asemănătoare. Am votat în favoare acestui raport pentru că, după părerea mea, este o acțiune în direcția corectă în ceea ce privește atingerea acestui obiectiv suprem.

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris. – (PL) Tratatul de la Lisabona a introdus schimbări importante în materie de politică comercială comună. În primul rând, conform dispozițiilor tratatului, politica comercială comună a fost extinsă, printre altele, la chestiuni legate de investițiile străine directe. În al doilea rând, procedura de luare de decizii a fost schimbată - acum, Consiliul ia decizii prin majoritate calificată, în timp ce Parlamentul și-a câștigat dreptul la codecizie. Acest lucru înseamnă că acordul Camerei noastre va fi necesar atât în cazul ratificării acordurilor comerciale, cât și în chestiuni legate de investiții (în ceea ce privește investițiile străine directe).

Uniunea trebuie să creeze, ca o parte integrantă a politicii comerciale comune, o politică de investiții europeană care să răspundă așteptărilor investitorilor și a statelor beneficiare. Politica de investiții trebuie, de asemenea, să ia în considerare prioritățile politicii externe a Uniunii Europene. În acest context, mai există și chestiunea reglementării la nivel internațional, în special în ceea ce privește negocierile cu OMC. Noile prerogative acordate Uniunii prin Tratatul de la Lisabona afectează de asemenea indirect competențele Parlamentului European, prin plasarea acestuia pe picior de egalitate cu Consiliul în procesul de luare de decizii în materie de investiții străine directe.

Noua politică substanțială și integrată de investiții UE ar trebui să influențeze în mod benefic progresul și dezvoltarea economică globală. În calitate de unul dintre cele mai importante blocuri economice, UE trebuie să negocieze o poziție puternică care, datorită politicii comune în domeniul investițiilor directe, poate contribui la creșterea competitivității UE, a mediului său de afaceri, precum și la creșterea ocupării forței de muncă.

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Consider că dreptul UE de reglementare în interesul public trebuie să fie protejat și, de asemenea, trebuie să garantăm un comportament responsabil al investitorilor europeni în afara UE, motiv pentru care susțin acest raport.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Prin Tratatul de la Lisabona, investițiile străine directe (ISD) intră exclusiv în competența UE, ceea ce reprezintă o provocare din două puncte de vedere: în primul rând, în ceea ce privește tratatele actuale bilaterale de investiții (TBI) ale statelor membre și, în al doilea rând, în definirea unei politici de investiții europene care să răspundă așteptărilor investitorilor, ale statelor beneficiare și intereselor UE. O politică integrată, coerentă, care promovează investițiile la cel mai înalt nivel de calitate și care are o contribuție pozitivă la progresul economic și la creșterea durabilă globală este vitală. În acest sens, ar trebui să ne îndreptăm spre o definire clară a investițiilor care trebuie protejate, cu excepția celor de natură speculativă, care nu ar trebui protejate. Ar fi utilă introducerea sintagmei de „investitor al UE” și recomandabilă definirea detaliată a „investitorului străin”. Prin identificarea bunelor practici rezultate din experiența statelor membre și prin respectarea standardelor fundamentale, precum nediscriminarea, tratamentul echitabil și egal și protecția împotriva exproprierii directe și indirecte, vom pune bazele unei politici europene coerente în acest domeniu. Aceste măsuri, precum și definirea partajării responsabilităților între UE și statele membre vor contribui la crearea premiselor necesare pentru ca întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) să realizeze investiții străine.

  Niki Tzavela (EFD), în scris. – (EL) Acest raport acordă prioritate protecției tuturor investitorilor UE. Subliniază, de asemenea, faptul că noile investiții promovate de UE trebuie să fie viabile și ecologice și trebuie să încurajeze condițiile de muncă la standarde înalte. În sfârșit, creează o listă de țări care vor fi parteneri privilegiați. Consideră că toate acestea vor contribui la crearea unei politici internaționale de investiții a Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care am votat în favoarea raportului dlui Arif.

  Dominique Vlasto (PPE), în scris. – (FR) Tratatul de la Lisabona a introdus investițiile străine directe (ISD) exclusiv în competența UE. Susțin în mod special acest raport, care conturează noua politică de investiții internaționale și consolidează poziția UE, de cel mai mare destinatar al ISD. Acest raport transmite un mesaj puternic: Europa trebuie să fie un actor-cheie în investițiile viitoare. Apariția unor economii noi a creat un dezechilibru între țări și capacitatea lor de investiții. Întreprinderile europene trebuie să se poziționeze pe piețele noi, iar UE trebuie să le ajute să crească oferindu-le siguranță juridică și susținându-le integrarea în economia globală. ISD sunt o parte esențială a activităților țărilor europene, dar sunt oare întotdeauna un motor de creștere? Nu cred acest lucru. ISD sunt eficiente doar dacă sunt însoțite de politici adecvate, care pun în aplicare reglementări clare. Astfel, raportul garantează un mediu economic și juridic pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile noastre mici și mijlocii (IMM-uri), care, în calitate de forță de creștere și creare de locuri de muncă, sunt fundamentale pentru rețeaua noastră economică. Trebuie să fim vigilenți, pentru a nu le lăsa pradă comportamentului agresiv al investitorilor străini.

Raport: Cătălin Sorin Ivan (A7-0050/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT)Votez în favoarea acestui raport datorită propunerilor Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și a Democraților din Parlamentul European cu privire la o mai bună supraveghere a fondurilor de preaderare, dată fiind experiența din 2009, din cauza acțiunilor UE împotriva tutunului, ca element component al unui parteneriat global și din cauza circulației altor bunuri în cadrul sau în afara UE, care presupun costuri pentru contribuabili și privează bugetul UE de fonduri și măsuri pentru soluționarea acestei probleme. În sfârșit, va fi esențială monitorizarea activității desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) pe parcursul întregului an și nu doar în cadrul dezbaterii privind raportul anual.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Sunt de acord cu acest raport, care solicită luarea de măsuri și furnizarea de resurse pentru a garanta că fondurile UE nu fac obiectul corupției și, de asemenea, pentru a garanta un ghișeu unic transparent al țărilor beneficiare ale fondurilor UE. Banii contribuabililor UE trebuie să fie folosiți în mod corespunzător și eficient. Statele membre trebuie să aibă mecanisme de control eficiente și o capacitate adecvată de detectare a fraudei. Toți banii plătiți prin săvârșirea unor nereguli trebuie să fie returnați la bugetul UE.

  George Becali (NI), în scris. − Am votat cu toată convingerea în favoarea raportului și a propunerilor formulate de colegul nostru. Dincolo de critici, de ambiguitățile din evaluarea Comisiei, susțin ideea raportorului că nu putem formula concluzii privind situația intereselor financiare ale Uniunii și rezultatele luptei împotriva fraudei decât dacă adăugăm acestora datele din raportul anual al Curții de conturi pe 2009 precum și din cel al OLAF.

  Sergio Berlato (PPE), în scris. – (IT) Articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene obligă Comisia Europeană și statele membre să protejeze interesele financiare ale UE și să lupte împotriva fraudei în domenii în care responsabilitatea este împărțită între Uniune și statele membre.

Consider că, în general, raportul Comisiei Europene, intitulat „Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene – Lupta împotriva fraudei – Raportul anual 2009” nu furnizează informații privind nivelul estimativ al fraudei și al neregulilor din fiecare stat membru, ci se concentrează mai degrabă asupra nivelului raportării. După părerea mea, rezultatele nu pot fi considerate o dovadă empirică a nivelului fraudei și al neregulilor, tocmai pentru că din acestea nu reiese o viziune cuprinzătoare a situației actuale în ceea ce privește frauda și neregulile din statele membre.

Prin urmare, sunt de acord cu raportorul, care consideră că cea mai potrivită abordare constă în fundamentarea concluziilor privind situația protecției intereselor financiare ale UE și combaterea fraudei pe raportul anual al Curții de Conturi privind punerea în aplicare a bugetului, care reprezintă sursa de informații cea mai fiabilă, dat fiind că rapoartele Comisiei și ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) furnizează în special informații referitoare la cazuri specifice.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) impune Comisiei Europene și statelor membre obligația de a proteja interesele financiare ale UE și de a combate frauda. Comisia ar trebui să depună eforturi în continuare pentru a garanta respectarea de către statele membre a obligațiilor de raportare, în scopul furnizării de date fiabile și comparabile și al stabilirii unei distincții între nereguli și fraudă.

Acest lucru va permite instituțiilor europene să ia măsuri. Cu toate acestea, va fi posibil doar dacă informațiile sunt transparente. Dacă va fi așa, vom putea să folosim în mod corespunzător fondurile UE și prin urmare vom câștiga credibilitate și încrederea cetățenilor europeni.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Luând în considerare cuantumul fraudei în comparație cu neregulile din sectorul de resurse proprii pentru statele membre Austria, Spania, Italia, România și Slovacia, unde frauda constituie peste jumătate din cuantumul total al neregulilor în fiecare stat membru si de asemenea deficiențele în ceea ce privește supravegherea vamală națională, consider necesară consolidarea sistemelor de supraveghere vamală. In paralel Comisia Europeana trebuie să își exercite responsabilitatea de a garanta respectarea, de către statele membre, a obligațiilor lor de raportare în vederea furnizării unor date fiabile și comparabile referitoare la nereguli și la fraude.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Frauda, conform definiției foarte potrivite date de raportor, „este un exemplu de comportament contravențional voluntar care constituie o infracțiune”, iar o neregulă „reprezintă nerespectarea unei norme”. Acesta este cadrul definitoriu, conform căruia nu ar trebui să tolerăm deloc frauda și să facem din acest fapt obiectivul nostru, așa cum a afirmat dumnealui în raportul din 2008, pentru a nu exista nicio neregulă în cadrul UE. Așa cum am menționat deja într-o întrebare adresată la sfârșitul anului trecut, în urma unei cercetări efectuate de Financial Times, există îndoieli serioase cu privire la obiectivul și eficiența Fondului de coeziune. Aceste îndoieli nu se pot limita doar la presă.

În același timp, și acest raport „regretă faptul că o mare parte a fondurilor UE sunt în continuare cheltuite în mod necuvenit și invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a asigura recuperarea promptă a acestor fonduri”. Din cauza folosirii abuzive a fondurilor UE, avem nevoie de o mai bună administrare, precum și de monitorizarea modului în care fondurile sunt cheltuite. De asemenea, trebuie să existe dispoziții eficiente care să sancționeze statele membre care nu folosesc în mod adecvat fondurile primite. Acesta este singurul mod în care putem progresa spre obiectivul de zero fraude în cadrul UE.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Această propunere de rezoluție se referă la raportul Comisiei către Parlament și Consiliu privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene - Lupta împotriva fraudei - Raportul anual 2009 (COM(2010)382) și respectă articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care obligă Comisia și statele membre să protejeze interesele financiare ale UE și al cărui alineat (2) care solicită Comisiei să prezinte un raport anual detaliat Parlamentului și Consiliului. În ciuda îmbunătățirilor din ultimii ani, este esențial ca eforturile de prevenire a oricărei forme de fraudă să continue, chiar dacă există și organisme ale statelor membre destinate combaterii ei. Sunt de acord cu propunerile raportorului, care ar trebui completate de recomandările sugerate în timpul dezbaterii, în special în ceea ce privește nevoia clarificării termenilor „fraudă” și „nereguli”, din moment ce acest lucru reprezintă un comportament voluntar, care este dăunător pentru interesele UE; de asemenea, ar trebui să existe un sistem mai bun de gestionare a neregulilor. Sper că prin includerea sugestiilor făcute, raportul pentru 2010 va fi mai bun decât cel din 2009.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Raportul prezintă un rezumat al statisticilor disponibile privind neregulile raportate de statele membre în diferite domenii, inclusiv politica agricolă, politica de coeziune, fondurile de preaderare și recuperarea resurselor tradiționale proprii ale UE. Pe parcursul anului 2009 s-au constatat nenumărate nereguli în domeniile menționate în diferite state membre. Multe dintre aceste nereguli sunt detectate și/sau raportate tardiv, punând în pericol protecția și folosirea adecvată a bugetelor publice. Susținem criticile și observațiile făcute de raportor în ceea ce privește nevoia de a pune în aplicare un sistem eficient de recuperare.

Sincer vorbind, în prezent, rata generală de recuperare este redusă. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că lupta împotriva fraudei și a corupției ar trebui purtată la un nivel cât mai apropiat posibil de locul în care se produc aceste fenomene, din diferite motive, în special din motive de eficiență. Prin urmare, este necesar să progresăm în lupta împotriva fraudei și a corupției în fiecare stat membru, dat fiind că legislația comună la nivelul UE nu este un panaceu pentru acest fenomen.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acesta este un raport privind interesele financiare ale UE, care prezintă un rezumat al statisticilor disponibile privind neregulile raportate de statele membre în diferite domenii, inclusiv politica agricolă, politica de coeziune, fondurile de preaderare și recuperarea resurselor proprii tradiționale ale UE.

Pe parcursul anului 2009, s-au constatat numeroase nereguli în domeniile menționate în diferite state membre. Majoritatea acestor nereguli sunt detectate și/sau raportate tardiv, punând în pericol protecția și folosirea adecvată a banilor contribuabililor.

Susținem criticile făcute de raportor cu privire la nevoia de a pune în aplicare un sistem de recuperare efectiv. În prezent, rata generală de recuperare este departe de a se situa la un nivel acceptabil.

Cu toate acestea, dorim să subliniem că, pe lângă un cadru legislativ comun la nivelul UE pentru combaterea corupției și a fraudei, este mai important ca fiecare stat membru să transpună în practică lupta împotriva fraudei și a corupției.

În acest caz, dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la confuzia între control și birocrație excesivă, care subminează drepturile acelora care caută sprijin, în special organizațiile sociale mici și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) Îl felicit pe raportor pentru activitatea desfășurată. Neregulile frauduloase din UE se constată pe baza activității, inclusiv pe baza unei analize, a OLAF. Cu toate acestea, activitatea Comisiei nu este exhaustivă pentru că nu raportează date privind fraudele din fiecare stat membru, după cum a evidențiat raportorul. Acesta este motivul pentru care sunt de acord cu această propunere.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. - Frauda din cadrul UE aduce atingere integrității sistemului. Este esențial ca UE și statele sale membre să continue activitatea importantă în acest domeniu, prin urmare susțin acest raport.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport pentru că statele membre trebuie să acționeze în primul rând ca garanți ai banilor contribuabililor prin eforturile depuse în combaterea fraudelor. Trebuie să consolidăm metodologia de raportare aplicată, precum și capacitatea de detectare a fraudei în statele membre. Raportul Comisiei „Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene - Lupta împotriva fraudei - Raportul anual 2009” nu oferă informații cu privire la nivelul estimativ al neregulilor și al fraudei din fiecare stat membru și, prin urmare, nu permite nici o viziune de ansamblu a nivelului actual al neregulilor și al fraudei din statele membre, nici identificarea și sancționarea acelor state cu cele mai ridicate niveluri ale neregulilor și ale fraudei. Raportul Comisiei nu analizează în mod detaliat frauda și tratează neregulile în sens general. Din păcate, sume mari provenite din fondurile UE sunt în continuare folosite în mod greșit și, prin urmare, Comisia trebuie să ia măsurile adecvate pentru a asigura recuperarea rapidă a acelor fonduri. Greșelile nu ar trebui să fie tolerate, iar Comisia, în cooperare cu statele membre, trebuie să redacteze un raport adecvat care să respecte Tratatul, pentru a oferi Parlamentului o asigurare rezonabilă că acest obiectiv a fost atins și că măsurile de combatere a fraudei sunt puse în aplicare corespunzător.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Acest raport rezumă statisticile privind neregulile raportate de statele membre în domeniile în care acestea execută bugetul (politica agricolă, politica de coeziune și fondurile de preaderare, adică aproximativ 80% din buget) și privind colectarea resurselor proprii tradiționale ale UE. Consider că protecția intereselor financiare ale UE și lupta împotriva fraudei sunt domenii deosebit de importante și responsabilitatea revine atât Uniunii Europene, cât și statelor membre. Raportul oferă și o estimare a neregulilor survenite în domeniul cheltuielilor gestionate direct de către Comisie, precum și o perspectivă de ansamblu privind activitatea operațională a Oficiului European de Luptă Antifraudă.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care critică dur Comisia pentru că furnizează prea puține informații privind frauda și neregulile. Se consideră că acest fapt este cauzat de raportarea necorespunzătoare a statelor membre. De exemplu, ratele fraudei în Franța și Spania sunt considerate ca fiind „suspect de reduse”. În viitor, dorim o distincție clară între nereguli și fraudă, dat fiind că frauda este o infracțiune, în timp ce neregula este nerespectarea unei norme. De asemenea, raportul solicită clasificarea nivelului estimativ al fraudei și al neregulilor în funcție de fiecare stat membru, astfel încât să fie luate sancțiuni disciplinare împotriva fiecărei țări în parte. Conform rezoluției, sume mari de bani provenite din fondurile UE sunt în continuare cheltuite necorespunzător. Parlamentul solicită Comisiei să ia măsuri pentru a asigura recuperarea rapidă a acestor fonduri, în special în Italia. În cazul politicii agricole și de coeziune, rata de recuperare a unor sume exorbitante este „catastrofală”.

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris.– (CS) Împărtășesc punctul de vedere al raportorului, conform căruia Comisia nu a reușit să ofere informațiile atât de necesare în raportul său privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene și lupta împotriva fraudei, inclusiv în ceea ce privește nivelul estimativ al fraudei și al neregulilor din fiecare stat membru al UE, în legătură cu gestionarea fondurilor UE. În contextul în care, fără exagerare, putem vorbi de corupție la o scară imensă în anumite state membre, inclusiv Republica Cehă, aceasta este o problemă foarte gravă. Dacă ne uităm la fraudă și la așa-zisele nereguli la nivelul Uniunii, există de obicei „un singur” segment specific de corupție și fraudă în general la nivelul fiecărui stat membru, însă, cu toate acestea, este un segment considerabil. Din punctul meu de vedere, există o nevoie stringentă de a vedea dacă activitatea derulată de Oficiul European de Luptă Antifraudă este suficient de eficientă și dacă această activitate nu ar trebui supusă unor schimbări structurale și metodologice, inclusiv o abordare mai agresivă.

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Protecția intereselor financiare ale Uniunii include lupta împotriva fraudei și a neregulilor. Este important să facem distincția între neregulă, sau nerespectarea unei norme, și fraudă, sau comportament contravențional voluntar care constituie o infracțiune. Cu alte cuvinte, raportul Comisiei nu face această distincție în totalitate, tratează pe larg neregulile și nu analizează în mod detaliat cazurile de fraudă. Se disting trei domenii, care reprezintă în jur de 80 % din bugetul UE: politica agricolă, politica de coeziune și fondurile de preaderare. Punerea în aplicare a acestor politici și a modului de cheltuire depinde de statele membre, care sunt responsabile de instrumentele naționale de combatere a neregulilor și a fraudei.

Angajamentul administrațiilor este prea eterogen, iar nivelul ridicat al neregulilor semnificative în anumite state membre este inacceptabil. De asemenea, se așteaptă îmbunătățiri și în cazul procedurilor de achiziții publice, în special în ceea ce privește asigurarea transparenței și combaterea fraudelor.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Acest raport evidențiază numeroasele nereguli și cazuri de fraudă în cheltuirea fondurilor UE în fiecare stat membru. Creșterea numărului cazurilor raportate se datorează introducerii de noi tehnologii de comunicare. Consider că trebuie făcut tot posibilul pentru atribuirea răspunderii și sancționarea statelor membre în ceea ce privește fraudele și neregulile. Trebuie să se pună la dispoziție informațiile necesare privind fiecare stat membru, astfel încât să crească eficiența sistemelor de control și monitorizare și să ne asigurăm că avem o perspectivă reală asupra situației. Statele membre ar trebui să introducă Sistemul de gestionare a neregulilor pentru a înregistra îmbunătățiri în respectarea obligațiilor de raportare către instituțiile europene. Agricultura, politica de coeziune și fondurile de preaderare sunt domenii în care rata neregulilor și rata fraudei sunt deosebit de accentuate. Prin urmare, este necesar să se ia măsuri pentru creșterea gradului de monitorizare, detectare și corectare. Trebuie să ne preocupe crearea unui sistem transparent și eficient de gestionare și cheltuire a fondurilor UE.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Sunt conștient că raportul anual analizează eficiența cu care Comisia și statele membre protejează finanțele UE împotriva fraudei, în conformitate cu articolul 325 din TFUE. Există domenii în care statele membre pun în aplicare bugetul (agricultură, coeziune, fonduri de preaderare) și colectează resursele proprii ale UE prin taxe vamale. Este important să încheiem acordul privind combaterea traficului de tutun între UE și producătorii de tutun.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Oricine încearcă să fure dintr-un magazin este prins și pedepsit. În schimb, este posibil să deturnezi milioane de euro din fondurile UE, aproape fără niciun risc. Problema nu este doar că probabilitatea de a fi descoperit este redusă. Chiar și atunci când în sfârșit este posibil să dovedești că frauda a fost comisă, statele membre nu sunt interesate de demararea procedurilor legale și de recuperarea banilor. Sistemul generos de subvenționare continuă să rămână deschis fraudei și neregulilor. Există foarte multe cazuri de fraudă, în special, în statele membre din est și sud. Fondurile de preaderare au dovedit o vulnerabilitate specială în acest sens. În cazul Turciei, nu doar că asistența de preaderare aduce beneficii unei țări non-europene, ci de asemenea, în anumite cazuri, ajunge în buzunarele unor funcționari corupți.

Pentru a evita ca contribuabilii să fie prejudiciați în continuare, trebuie să clarificăm lucrurile. Acest raport reprezintă doar un pas în această direcție. În sfârșit, este puțin probabil că vom fi capabili să garantăm că banii contribuabililor europeni nu vor fi deturnați în favoarea altui stat al UE sau chiar în favoarea unor regiuni din afara UE. Am votat în consecință.

  Claudio Morganti (EFD), în scris. – (IT) Acest raport privind lupta împotriva fraudelor comunitare merge în direcția corectă, axându-se pe nevoia de a solicita o mai mare claritate și reiterând nevoia absolută de a nu lăsă niciodată garda jos.

Italia se numără, din păcate, printre țările cele mai afectate. Marea majoritate a acestor episoade au loc în sudul Italiei și sunt legate de furtul sau folosirea abuzivă a fondurilor destinate dezvoltării în aceste zone. Scopul acestor fonduri este de a încuraja creșterea și dezvoltarea zonelor defavorizate. Cu toate acestea, dacă aceste episoade de fraudă au loc acolo unde există cea mai mare nevoie de investiții, este clar că daunele rezultate vor fi de două ori mai mari.

Prin urmare, este nevoie de o atenție sporită în această zonă, sub forma unei monitorizări continue și a unei informări regulate, ceea ce ar aduce imediat un posibil abuz în atenția noastră. Raportul de față evidențiază aceste chestiuni, motiv pentru care am decis să votez în favoare.

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. – (PL) La 5 aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene și lupta împotriva fraudei. Este de datoria Comisiei Europene și a statelor membre să protejeze interesele financiare ale UE prin combaterea înșelăciunii, a fraudei și a corupției. Documentul care a fost adoptat conține statistici referitoare la această problemă, multe dintre ele fiind alarmante. Există o lipsă de date relevante, sistemele de supraveghere nu funcționează întotdeauna corespunzător, iar multe guverne nu par să fie dornice să coopereze. Frauda și corupția contravin în principal intereselor contribuabilului și consider că ar trebui depuse toate eforturile necesare pentru eliminarea totală a acestora. Susțin punctele de vedere ale Parlamentului European, precum și solicitarea adresată de acesta statelor membre de a exercita un control real asupra modului de cheltuire a fondurilor provenite de la bugetul UE și, de asemenea, de a furniza informații complete și fiabile în acest domeniu. La fel de importantă este și introducerea unui sistem de achiziții publice deschis și transparent, precum și o supraveghere îmbunătățită a procedurilor vamale simplificate în cadrul Uniunii. Aceste măsuri nu vor fi utile doar în detectarea și combaterea cazurilor de corupție actuale, ci, de asemenea, vor reduce semnificativ producerea acestora pe viitor.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului referitor la protecția intereselor financiare ale UE și lupta împotriva fraudei pentru că este un subiect de interes pentru statele membre, pe care trebuie să-l înfruntăm toți pentru a ne coordona mai bine eforturile împotriva speculației sau a gestionării necorespunzătoare a resurselor naționale și/sau ale UE. Textul enumeră o serie de statistici privind fondurile, neregulile și incoerențele găsite în diferite state membre și inclusiv în cadrul instituțiilor europene. Datele sunt un avertisment pentru aceia care protejează interesele financiare ale Uniunii și care încearcă să ofere informații detaliate și fiabile, pentru a oferi o imagine cuprinzătoare a situației internaționale privind neregulile și frauda, în vederea protejării intereselor publice.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Acest raport al Comisiei privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene - Lupta împotriva fraudei - Raportul anual 2009, prezentat în conformitate cu articolul 325 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), nu furnizează, în general, nicio informație privind nivelul estimativ al neregulilor și al fraudei din fiecare stat membru, ci se axează mai degrabă pe nivelul comunicării. Prin urmare, este imposibil să ne facem o idee clară asupra adevăratei amplori a neregulilor și a fraudei din statele membre sau să identificăm și să sancționăm acele state cu nivelurile cele mai ridicate de nereguli și fraudă. Sunt de acord cu raportorul asupra faptului că cea mai potrivită abordare este să ne fundamentăm concluziile cu privire la situația protecției intereselor financiare ale UE și lupta împotriva fraudei pe Raportul anual al Curții de Conturi pentru anul 2009, pe care îl consideră ca fiind cea mai fiabilă sursă de informații, rapoartele Comisiei și ale Oficiului European de Luptă Antifraudă reprezentând în principal surse de informații suplimentare cu privire la tendințele de raportare și studii de caz. Din aceste motive, am votat în favoarea acestui raport.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Pentru. Articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene impune Comisiei Europene și statelor membre obligația de a proteja interesele financiare ale UE și de a combate frauda în domeniile în care responsabilitatea este împărțită între Uniunea Europeană și statele membre. Conform articolului 325 alineatul (5), Comisia, în cooperare cu statele membre, prezintă în fiecare an Parlamentului European și Consiliului un raport privind măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a articolului în cauză. Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene - Lupta împotriva fraudei - Raportul anual 2009 (COM(2010)382) furnizează un rezumat al statisticilor referitoare la neregulile raportate de statele membre în acele domenii în care statele membre pun în aplicare bugetul (politica agricolă, politica de coeziune și fondurile de preaderare, adică aproximativ 80 % din buget) și pentru colectarea resurselor proprii tradiționale ale UE. De asemenea, oferă o estimare a neregulilor în domeniul cheltuielilor gestionate direct de Comisie și o prezentare generală a activităților operaționale ale Oficiului European de Luptă Antifraudă.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestui raport pentru că, de cele mai multe ori, ne lipsesc informațiile fiabile cu privire la neregulile și la frauda legate de cheltuirea fondurilor UE în statele membre. De prea multe ori, nu există o verificare reală a colectării taxelor vamale și a recuperării banilor cheltuiți necorespunzător. Este important să întreprindem acum pași concreți în clarificarea distincției între nereguli și fraudă, având în vedere că frauda este o infracțiune, în timp ce neregulile sunt nerespectarea unei norme, putând fi cu ușurință involuntare. Trebuie să avem un clasament al acestora pentru fiecare stat membru, astfel încât să fie impuse sancțiuni împotriva unor țări concrete.

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris. – (PL)Oficiul European de Luptă Antifraudă efectuează în fiecare an sute de anchete referitoare la chestiuni precum evaziunea fiscală față de UE și folosirea abuzivă a resurselor financiare ale UE. Ascunderea amplorii fraudei nu prezintă nici un avantaj. Din contră, atunci când acest lucru se întâmplă, nu suntem conștienți de pericole și, drept urmare, nu suntem vigilenți.

Sunt îngrijorat de situația actuală a ratei reduse de recuperare a banilor care au fost cheltuiți greșit. Banii recuperați de la beneficiari în perioada 2007-2009 reprezintă doar 10 % din recuperările totale. Acest fapt este inacceptabil. Trebuie să introducem un sistem eficient de recuperare și să monitorizăm cu grijă progresul înregistrat în acest domeniu. Controlul fraudei nu trebuie limitat doar la instituțiile europene, ci trebuie asigurat în fiecare stat membru. Statele membre sunt cele care ar trebui să conceapă și să evalueze periodic sistemele de achiziții publice pentru a facilita prevenirea corupției.

Mai mult decât atât, statele membre ar trebui să păstreze transparența și responsabilitatea în domeniul achizițiilor publice. De asemenea, atât Uniunea, cât și statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că procedurile sunt simple și că limitează birocrația excesivă.

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, dat fiind că lupta împotriva fraudei nu este doar în interesul financiar al UE, ci este esențială pentru protejarea consumatorilor.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Acest raport, aprobat de toate grupurile politice europene, scoate în evidență amploarea estimată a neregulilor și a cazurilor de fraudă din fiecare stat membru referitoare la modul în care sunt cheltuite fondurile europene. Conform Comisiei, creșterea numărului cazurilor raportate se datorează introducerii noilor tehnologii. Votez în favoarea acestui raport și consider că Comisia ar trebui să facă mai mult pentru atribuirea responsabilității și sancționarea statelor membre în caz de fraudă și nereguli. Trebuie să se pună la dispoziție informațiile necesare privind fiecare stat membru, astfel încât să crească eficiența sistemelor de control și monitorizare și să ne asigurăm că avem o perspectivă reală asupra situației. În același timp, statele membre ar trebui să introducă Sistemul de gestionare al neregulilor pentru a îmbunătăți respectarea obligației de raportare către instituțiile europene.

Agricultura, politica de coeziune și fondurile de preaderare sunt domeniile în care ratele neregulilor și ale fraudei sunt mai substanțiale și, prin urmare, este necesar să luăm măsuri în vederea creșterii monitorizării, detectării și corectării. Este esențial ca toate entitățile europene, și în special cele din statele membre, să colaboreze în vederea creării unui climat de transparență și de rigurozitate în cheltuirea fondurilor europene.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR) Am votat în favoarea raportului referitor la frauda legată de cheltuirea fondurilor europene în statele membre. Acest raport critică creșterea suspiciunilor de fraudă, atât ca și număr, cât și ca și volum, comparativ cu numărul total al neregulilor găsite în anumite state membre (Polonia, România și Bulgaria) și solicită Comisiei, agențiilor relevante ale Uniunii și statelor membre să ia măsuri pentru a se asigura că fondurile europene nu fac obiectul corupției și să adopte sancțiuni disuasive, în cazul detectării corupției și a fraudei. Aceasta pare o cerință minimă.

Prin acest raport, Parlamentul atrage și el atenția asupra Franței și a Spaniei, „este preocupat” de rata suspect de redusă a cazurilor de fraudă din aceste țări și solicită Comisiei să furnizeze informații cu privire la capacitatea de detectare a fraudei în aceste țări. Lupta împotriva corupției este esențială. Totuși, aceasta nu trebuie să ascundă complexitatea procedurilor. O simplificare reală ar permite sporirea accesibilității fondurilor pentru comunitățile locale și pentru organizațiile mici, care au nevoie de ele. Ar putea, fără nici o îndoială, să ușureze gestionarea fondurilor și ar asigura un control parlamentar mai bun.

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Trebuie să se identifice cât mai repede o soluție eficientă la problema creșterii ratei greșelilor în alocarea fondurilor UE. Trebuie luate imediat măsuri aspre pentru a împiedica obținerea de finanțare publică pe cale frauduloasă. UE și statele membre trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că fondurile UE aduc beneficii maxime cetățenilor europeni pentru că, la urma urmei, este în interesul ambelor părți.

Raportul afirmă că Sistemul Integrat de Administrare și Control este periclitat de lipsa de acuratețe a datelor, de verificări încrucișate incomplete și de lipsa monitorizării. Aceste probleme trebuie rezolvate. Dispozițiile clare și transparența totală față de participarea și alocarea de fonduri, combinate cu controale bazate pe reguli stricte sunt cel mai bun mijloc pentru a asigura stoparea practicilor frauduloase încă de la început.

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea textului prezentat de dl Ivan privind protecția intereselor financiare ale UE și combaterea fraudei în domeniile în care responsabilitatea este împărțită între Uniune și statele membre. Consider, în special în contextul evenimentelor recente, că este important să acordăm atenție acestei probleme pentru a asigura un angajament permanent care să permită combaterea omogenă și uniformă a fraudei pe întreg teritoriul UE.

Raport: Marietta Giannakou (A7-0062/2011)

  William (The Earl of) Dartmouth (EFD), în scris. – Noi, cei din UKIP, ne opunem în principiu partidelor politice europene. Singura modalitate veritabilă de a reprezenta opinia și punctele de vedere ale alegătorilor din statele membre este un partid politic național. Cu toate acestea, ar fi greșit dacă numai partidele din superstatul european ar putea fi eligibile pentru a beneficia de banii contribuabililor, dacă aceasta ar fi oferta. Din acest motiv UKIP își rezervă dreptul de a participa în cadrul unui partid politic european. Ar fi în totalitate nedrept dacă vocea a milioane de britanici și a altor oameni din statele de pe continentul european care se opun proiectului european ar fi reprimată de sistemul politic.

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT)Votez în favoarea acestui raport, întrucât este un pas important în crearea unei baze juridice comune pentru reglementarea finanțării partidelor politice. Acest raport este un pas în direcția bună, dat fiind că nu recunoaște un statut european pentru membrii partidelor și face diferența între condițiile de creare a unui partid și finanțarea sa. De asemenea, includerea unor referințe la fundamentele politice este aspect pozitiv.

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT)Am votat în favoarea acestei rezoluții referitoare la aplicarea reglementărilor care stau la baza partidelor politice la nivel european și a normelor referitoare la modul de finanțare a acestora. Este un document important care contribuie la dezvoltarea partidului politic european, în vederea trezirii interesului public față de chestiunile UE. Pentru ca cetățenii UE să sprijine și să aibă încredere în aceste partide, este necesară consolidarea unui cadru unic și transparent de finanțare a partidelor politice la nivel european. Prin adoptarea acestei rezoluții, Parlamentul European sprijină în mod deschis finanțarea transparentă, care este un element fundamental pentru valorile democratice și buna guvernanță. Este foarte important ca partidele politice europene care promovează democrația în cadrul Uniunii să fie recompensate cu un cadru juridic comun și uniform. Adoptarea unui statut european bazat pe legislația UE, care ar contribui la armonizarea aspectelor fiscale referitoare la partidele politice europene, pare a fi mai importantă ca niciodată pentru partide, în vederea atingerii obiectivelor lor. Sunt de acord cu părerea raportoarei conform căreia acest document va permite eficientizarea sistemului de partide politice al UE.

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Uniunea Europeană este un mozaic de națiuni, culturi, opinii și credințe diverse care, în actualul context social și politic, trebuie să fie reprezentate uniform și sprijinite în mod egal în forurile legislative, fie ele naționale sau europene. Conceptul de reprezentativitate se află la baza construcției europene și el va trebui să fie menținut și susținut pentru că, doar așa, proiectul unei Europe unite poate avea sens.

Consider că relaxarea regimului de finanțare a partidelor politice la nivel european poate duce la consolidarea și promovarea pe viitor a principiului democrației reprezentative și, pe cale de consecință, a intereselor tuturor cetățenilor europeni care contribuie la bugetul Uniunii. În procesul de transfer de la conceptul de polis european la sentimentul de identitate politică europeană, trebuie să tindem spre simplificarea contactului direct dintre cetățeni și partidele politice europene. Prin raportul său, doamna Giannakou subliniază că acest lucru nu este posibil fără o regândire a statutului și finanțării partidelor europene. Accentul trebuie pus, așa cum bine este prevăzut în raport, pe debirocratizarea procedurilor de acordare a finanțărilor, corelată însă cu introducerea unor sancțiuni drastice, în caz de nereguli sau de nerespectare a normelor existente. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Sprijin raportul prezentat de dna Giannakou, care propune, în special, ca partidele politice și bazele europene să aibă personalitate juridică proprie, prin crearea unui statut juridic și fiscal comun bazat pe legislația UE. Solicită Comisiei Europene să facă propuneri specifice în acest sens. În plus, confirmă faptul că un partid politic la nivelul UE ar putea primi finanțare doar dacă este reprezentat în cadrul Parlamentului European de către cel puțin unul dintre membrii săi.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport important. Tratatul de la Lisabona stabilește un rol important pentru partidele politice în crearea unui spațiu civic european comun și, prin urmare, este foarte important ca acestea să aibă un statut juridic uniform și să se asigure o finanțare cât mai transparentă și mai responsabilă față de societate. În prezent, multe partide politice care activează în Europa sunt relativ apropiate și nu există schimbări majore în conducerea lor, fapt care slăbește, în consecință, rolul pe care aceste organizații politice îl joacă în asigurarea implicării cetățenilor în adoptarea deciziilor politice. Prin reformarea reglementării activităților partidelor, Uniunea Europeană ar putea profita de această oportunitate pentru a promova revitalizarea partidelor politice europene. Consider că, atunci când stabilim norme comune noi privind activitățile partidelor și modul de finanțare a acestora, ar trebui să includem criteriul democrației în ceea ce privește formarea structurilor interne ale partidelor, precum și măsuri de protecție democratice specifice. În cazul în care organizațiile politice nu sunt capabile să le pună în aplicare, aceste vor fi private de o parte din oportunitățile oferite, precum alocarea de finanțare publică.

  George Becali (NI), în scris. − Sunt de acord cu doamna raportor că partidele politice europene sunt instrumentele de bază ale democrației parlamentare, chiar dacă în această etapă sunt doar „umbrele” ale partidelor naționale afiliate. Susțin în egală măsura că pot beneficia de finanțare doar acele partide care sunt reprezentate de către cel puțin un membru în Parlamentul European. Cred că ideea de a cere Comisiei să propună un proiect de statut pentru partidele politice europene, în conformitate cu TFUE, este corectă și susțin, alături de doamna raportor, că avem nevoie de schimbări în Regulamentul financiar dedicat finanțării partidelor și fundațiilor politice europene și că finanțarea trebuie să se acorde în întregime la începutul anului.

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Este un sentiment împărtășit de toți cetățenii europeni și, la acest nivel, fie că ești pro Europa sau împotriva integrării europene, nu se schimbă nimic. Există o nevoie stringentă de a ne reînsuși chestiunile europene. Partidele politice la nivel european au o sferă de acțiune considerabilă. Trebuie să conceapă noi perspective și să dea un suflu de prospețime instrumentelor Europei democratice. Prin urmare, trebuie să relaxăm condițiile de reglementare a partidelor politice la nivel european, pentru a elibera energii noi. Trebuie creat un statut clar pentru aceste spații noi de dezbare și, în sfârșit, o perspectivă veritabilă asupra activității partidelor politice la nivel european în cadrul următoarelor alegeri.

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Resping acest raport din mai multe motive. Multe dintre propunerile privind finanțarea directă și statutul partidelor politice europene intră în conflict cu partidele naționale. Membrii PE sunt aleși de diferitele țări prin intermediul partidelor naționale. După ce sunt aleși, datorită partidelor naționale proprii, aceștia pot forma grupuri europene, dar în funcție de interesele partidului propriu pe plan intern. Acest raport nu susține această idee.

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Dezvoltarea partidelor politice europene este esențială pentru suscitarea interesului public cu privire la afacerile UE. Abordarea problematicii reglementării partidelor europene este o preocupare mai profundă, legată de modul în care se poate crea un spațiu civic transnațional format din cetățeni liberi și egali, precum și de ceea ce ar putea însemna pentru viitorul integrării o „constituire colectivă”, sub forma unui „contract civic” între diverse popoare. Elaborarea unui pachet de reforme destinat partidelor politice europene ca mijloc de mobilizare a energiilor democratice ale cetățenilor individuali și ale organizațiilor acestora nu este o sarcină ușoară, nu în ultimul rând datorită complexității sistemice a UE.

Consolidarea partidelor politice europene este o modalitate de a îmbunătăți guvernanța participativă în cadrul UE și, în cele din urmă, de a consolida democrația. Viitorul UE stă în partidele politice europene, oricât de complicat ar suna. Crearea unui mediu sigur și transparent pentru funcționarea și finanțarea acestora este un prim pas. Avem nevoie de un spațiu, un spațiu european, în care partidele politice să fie active și care să aducă cetățenii în centrul preocupărilor Uniunii și să îi ajute în viața lor de zi cu zi, în condițiile în care se remarcă o detașare a cetățeanului european de Uniune.

  Jan Březina (PPE), în scris.– (CS) Partidele politice europene, care joacă un rol important în modelarea democrației în UE, ar trebui să aibă un stat legal comun și uniform. Partidele politice europene ar trebuie să fie organisme cu personalitate juridică pentru a putea depăși diferența dintre partidele politice europene și autoritățile europene, din perspectiva procedurilor de impozitare. În ceea ce privește crearea de partide europene, este corect și potrivit ca statutul partidelor europene să se refere la reprezentanții aleși europeni, naționali și regionali ca fiind egali, atât timp cât reprezentanții regionali sunt aleși ca și membri ai parlamentelor regionale. În plus, fiecare partid politic european ar trebui să aibă cel puțin un reprezentant care este membru al Parlamentului European. În sfârșit, această condiție trebuie îndeplinită de un partid politic european și pentru obținerea de finanțare din partea Parlamentului European.

  John Bufton, David Campbell Bannerman, Derek Roland Clark și Nigel Farage (EFD), în scris. – UKIP este, în principiu, împotriva partidelor politice europene. Sunt doar o irosire inutilă a banilor contribuabililor. Nu este nevoie de ele, iar modalitatea veritabilă de a reprezenta opinia locuitorilor din statele membre rămâne partidul politic național. Cu toate acestea, trebuie înțeles clar că UKIP își rezervă dreptul de a participa într-un partid politic european pentru a putea beneficia de banii contribuabililor și a reprezenta mai bine milioanele de britanici și de alte persoane de pe continent care se opun Uniunii Europene și a căror activitate și voce este reprimată de clasa politică conducătoare.

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Susțin cu fervoare acest raport, ca pe un alt pas spre construirea unor partide politice europene reale, care să acționeze pe o bază paneuropeană. Singura modalitate de a învinge deficitul democratic, care face ca cetățenii europeni să nu se simtă parte a proiectului european, este de a construi o politică europeană reală. Un rol esențial în acest sens îl joacă partidele politice paneuropene.

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. – (EL) M-am abținut, în ciuda faptului că raportul propune o soluție la problema cauzată de faptul că partidele politice europene operează ca și ONG-uri cu sediul în Belgia. Partidele europene, prin ideologia proprie și competențele politice, trebuie să dobândească o personalitate juridică clară. În anumite condiții, ar putea ajuta la stimularea implicării cetățenilor și la căutarea unor decizii în beneficiul oamenilor și nu a celui mai puternic din punct de vedere financiar. Cu toate acestea, am rezerve cu privire la anumite puncte din raport, dat fiind că ar putea fi folosite ca și niște restricții ale organizării libere și independente și a modului de acțiune a partidelor europene. Funcționarea și organizarea internă, precum și măsurile politice trebuie să depindă de propriile alegeri politice, fără restricții impuse din exterior. Normele care reglementează recunoașterea politică și juridică a partidelor, precum și finanțarea necesară trebuie să le faciliteze modul de acțiune, astfel încât să poată crea politici alternative libere, ceea ce este însăși esența democrației. De asemenea, trebuie să se asigure că acestea acționează fără nicio influență exercitată de cadrele politice restrictive și interesele economice puternice, în calitate de purtători de cuvânt ai europenilor.

  Carlos Coelho (PPE), în scris. – (PT) UE acționează ca reprezentant al democrației, conform Tratatului de la Lisabona. La nivel european, partidele politice au un rol vital în sensibilizarea cetățenilor cu privire la politica europeană și în exprimarea voinței publice a UE. Cu toate acestea, partidele politice europene sunt doar organizații umbrelă pentru partidele naționale și, în cele din urmă, nu vor intra în contact direct cu alegătorii din statele membre. Consolidarea partidelor politice europene presupune și adoptarea unui statut politic, juridic și fiscal, inclusiv a unei personalități juridice autonome, bazată direct pe legislația UE. O mai bună reglementare a partidelor politice europene și a bazelor politice asociate acestora va aduce beneficii și în ceea ce privește transparența. Finanțarea transparentă este un element-cheie în sprijinirea valorilor democratice și în promovarea unei bune guvernanțe, în speranța că acest lucru va ajuta la consolidarea încrederii publice în partidele politice.

  Philippe de Villiers (EFD), în scris. – (FR) Partidele politice la nivel european sunt o absurditate. Un „spațiu politic la nivelul UE”, susținut de mulți, nu există. Ideile pot fi exprimate, iar dezbaterile politice reale pot fi purtate doar în cadrul unei entități în care cetățenii împărtășesc aceleași valori, aceeași limbă și aceeași cultură, adică în cadrul unei națiuni.

Acest raport susține că partidele politice la nivel european trebuie să fie un loc pentru „exprimarea voinței cetățenilor Uniunii”. Acesta este obiectiv nerealist. Recordul de abțineri doborât în cadrul fiecărei campanii de alegeri europene ar trebui să ne reamintească faptul că nivelul supranațional nu corespunde unei democrații echitabile și eficiente. Subvențiile europene enorme acordate acestor partide sunt scandaloase. Sentimentul din ce în ce mai mare de înstrăinare și de lipsă de interes din partea cetățenilor este palpabil, dar Parlamentul European și, în general, instituțiile europene sunt decise să creeze de la zero un spațiu politic european.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raport întrucât susține standarde sigure și transparente pentru funcționarea și finanțarea partidelor politice europene în cadrul UE. Viitorul statut european al partidelor politice va fi un pas important spre o mai mare participare publică, o democrație mai reprezentativă și o Europă mai apropiată de cetățenii săi.

  Göran Färm, Anna Hedh și Marita Ulvskog (S&D), în scris. – (SV)În ceea ce privește raportul referitor la reglementările care stau la baza partidelor politice europene și normele privind finanțarea acestora, am decis să votăm împotriva punctului care propune să li se permită partidelor politice participarea la campanii pentru referendumuri în statele membre, în cazul în care acestea au relevanță pentru UE. Partidelor politice europene, care în mare măsură sunt finanțate de fonduri ale UE, li se permite în prezent să facă campanie electorală în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European. Considerăm că normele actuale sunt rezonabile. Alegerile naționale sau referendumurile ar trebui să fie decise fără implicarea partidelor finanțate din bugetul UE sau din alte surse externe de finanțare.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Democrația noastră se bazează pe reprezentare, care are loc prin partidele politice. Acestea sunt, chiar din acest motiv, instrumente democratice care reprezintă interesul legitim al publicului, atât de aproape, cum ar fi prin guvernul local, cât și la un nivel mai îndepărtat, prin reprezentarea în cadrul instituțiilor europene. Nu este nicio coincidență că deputații în Parlamentul European sunt organizați în partide politice și că astfel încearcă să reprezinte interesele publicului conform agendei priorităților definite de orientarea lor politică. Așa cum afirmă raportoarea, „crearea unui mediu sigur și transparent pentru funcționarea și finanțarea partidelor politice europene este un act profund democratic”, astfel încât consider că inițiativa de a institui un cadru de reglementare privind recunoașterea și finanțarea lor este un pas pozitiv.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Partidele politice și fundațiile asociate acestora sunt instrumente vitale într-o democrație parlamentară. Acestea contribuie la conturarea voinței politice a oamenilor. Sunt de asemenea cruciale pentru pregătirea și selectarea candidaților lor. Tratatul de la Lisabona prevede acest rol al partidelor politice și al fundațiilor lor, vizând crearea unui polis european, a unui spațiu politic la nivelul UE și a unei democrații europene, în cadrul căreia inițiativa cetățenilor europeni reprezintă un element constitutiv central. Partidele și fundațiile politice europene au devenit actori indispensabili în viața politică a Uniunii Europene, conturând și exprimând, în special, pozițiile respective ale diferitelor „familii politice”. Sunt de acord cu criteriile de accesare a fondurilor, în special, a procentajului venitului și a reprezentării respectivului partid politic.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Există o mulțime de aprecieri definite în raport care ne-au făcut să nu fim de acord cu acesta. Participarea partidelor politice europene la campaniile pentru referendumuri din statele membre este unul dintre aceste motive, chiar dacă tema referendumului este direct legat de chestiuni care privesc Uniunea Europeană.

Nu suntem de asemenea de acord cu propunerea făcută că partidele politice europene ar trebui să înceapă un proces de examinare a condițiilor de recrutare directă de cetățeni ca membri. Aceste motive se însumează într-o poziție de principiu care este nefavorabilă creării unor partide politice cu sferă de acțiune europeană. Acest proces este inseparabil de natura neoliberală, federală și militară și de obiectivele actualului proces de integrare, în care are în plus un rol instrumental.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Am votat împotriva acestui raport din cauza opunerii noastre față de crearea unor partide politice la nivel european, și a poziției noastre față de integrarea capitalistă a UE. Același lucru este valabil pentru propunerile făcute cu privire la respectivele fundații politice.

Cu toate acestea, în cazul specific al acestui raport, există și alte motive pentru votul nostru împotrivă. De exemplu, considerăm că este greșit ca partidele politice de la nivel european să participe la campaniile pentru referendumuri din statele membre, chiar dacă tema referendumului este direct legată de chestiuni care privesc Uniunea Europeană.

Nu suntem de asemenea de acord cu propunerea făcută conform căreia partidele politice europene ar trebui să înceapă un proces de examinare a condițiilor de recrutare directă de cetățeni ca membri.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) A acorda partidelor politice la nivel european un statut legal și personalitate juridică bazat doar pe legile UE înseamnă transformarea lor într-o entitate supranațională la vârful legilor naționale care guvernează partidele politice din care sunt alcătuite. Înseamnă crearea artificială și dogmatică a unui al douăzeci și optulea spațiu politic care este doar virtual. De asemenea sunt împotriva îngreunării normelor care reglementează crearea acestor partide, respectiv a facilitării condițiilor financiare la care sunt supuse, și împotriva oricărei legături dintre recunoașterea statului „european” al unui partid și accesul său la fondurile publice. Se încearcă reducerea prin orice mijloace aflate la dispoziție a clubului astfel încât puținii privilegiați care sunt membri să poată beneficia mai ușor de avantajele sale financiare și politice. În sfârșit, dreptul partidelor politice la nivel european de a participa la campanii pentru referendum privind afacerile europene este din punctul meu de vedere ambiguu.

Unii dintre colegii mei deputați și-au dat aprobarea gândindu-se la posibile referendumuri privind intrarea Turciei în UE, care în orice caz nu vor fi organizate. Personal mi se pare inacceptabilă interferența în referendumurile privind aderarea sau adoptarea monedei euro de către o țară, referendumurile fiind asociate cu dreptul fiecărei națiuni și al fiecărei națiuni în parte la autodeterminare. Am votat împotriva acestui raport. -

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. – (FR) Acest raport beneficiază de sprijinul meu deoarece este orientat spre încurajarea apariției unei democrații europene bazate pe partide cu statut legal și personalitate juridică clarificată. Acest lucru prezintă avantajul incontestabil de consolidare a legitimității lor în ochii cetățenilor care încă mai consideră că UE nu îi preocupă prea mult. De asemenea este vorba despre promovarea transparenței funcționării, care mi se pare esențială pentru o democrație asumată. În încheiere, finanțarea lor va fi mai transparentă, fapt care le va spori legitimitatea, și salut acest lucru.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Sunt de acord cu acest raport deoarece crearea unui cadru sigur și transparent pentru funcționarea și finanțarea partidelor politice europene reprezintă un act profund diplomatic. Avem nevoie de un spațiu, de un spațiu european, în care partidele politice i-ar uni pe cetățenii UE și i-ar ajuta în viața de zi cu zi. Faptul că vor fi adoptate norme specifice care înlesnesc realizarea acestui obiectiv are două consecințe. Pe de o parte, informațiile publice și de ultimă oră privind formarea partidelor politice europene și situația lor în Europa vor fi furnizate rapid. Cetățenii vor fi conștienți că trebuie să respecte legislația Uniunii Europene atunci când vor participa la activitatea unui partid politic european și că partidele politice au drepturi și obligații. Pe de altă parte, statutul european al partidelor politice europene deschide calea pentru crearea unui sistem de partide transnațional. Este un pas crucial către mai multă participare, democrație și în sfârșit, către o Europă mai mare.

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE), în scris. – (FI) Este important să se dezvolte partidele politice europene. O preocupare veche a Parlamentului European a fost faptul că publicul nu prea a arătat interes față de afacerile UE. Acest lucru a reieșit în mod clar din numărul scăzut de persoane care au participat la alegerile parlamentare. La ultimele alegeri europene au mers și votat într-adevăr doar 40,3 % din finlandezii cu drept de vot.

În ultimii ani a avut loc o creștere substanțială a finanțării partidelor politice și a fundațiilor europene. În anul curent partidele vor primi sprijin financiar în valoare de 17,4 milioane de euro, iar fundațiile vor obține 11,4 milioane de euro. Acum trebuie să avem grijă deosebită ca acești bani care provin de la contribuabilii europeni să fie cheltuiți în mod transparent și cu cât mai multă chibzuință posibilă. Nici în viitor nu trebuie să mai existe o sporire a sprijinului financiar.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) „Partidele politice la nivel european contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii.” Cu aceste cuvinte articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană definește rolul pe care trebuie să îl aibă partidele politice europene. Cu toate că acest rol le este conferit de Tratatul de la Lisabona, partidele nu îl pot îndeplini întotdeauna într-o manieră optimă. Cred că partidele politice europene pot și trebuie să contribuie mai eficient la viața politică și socială a Europei pentru a spori interesul publicului față de afacerile interne ale Uniunii. În lumina acestor motive este vital ca partidele politice europene să primească un statut juridic recunoscut și politici fiscale unice, uniforme, care permit o adevărată convergență de organizare. Într-adevăr, cred că statutul partidelor politice la nivel european ar putea deschide calea nu doar spre implicarea populației, ci și spre crearea unui sistem de partid transnațional care ar putea fi vital pentru garantarea unei democrații mai mari în Europa.

  Agnès Le Brun (PPE), în scris. – (FR) De 7 ani încoace grupările majore politice europene s-au instituit ca partide europene, adunate în cadrul grupurilor reprezentate în acest Parlament. Cu toate acestea, vizibilitatea și activitatea acestor partide transeuropene est serios îngrădită de pregnanța loialităților naționale. Fără a le pune în discuție pe cele din urmă, care sunt esențiale pentru aspirațiile democrate ale Uniunii, trebuie să încercăm să încurajăm apariția dezbaterii europene supranaționale ca fiind singurul mijloc care va ajuta Europa să avanseze. Raportul dnei Giannakou are în mod specific scopul de a promova instituirea partidelor politice la nivel european, și din acest motiv are susținerea mea. Acesta solicită Comisiei să pună în aplicare o legislație care creează un statut pentru astfel de organisme, facilitând finanțarea lor și dându-le posibilitatea să se integreze mai bine în viața politică cotidiană a cetățenilor. Acest regulament ar crea un spațiu privilegiat pentru a asigura că interesele transeuropene văd lumina zilei, oferind în același timp reguli prudente care garantează o dezbatere deschisă și transparentă.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport, pe care îl consider un pas mare spre crearea unui statut legal care să guverneze partidele politice la nivel european.

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Întrucât partidele politice sunt reprezentate la nivel european, instituțiile se așteaptă de la ele să informeze opinia publică cu privire la chestiunile europene. Am votat în favoarea raportului care stabilește un statut juridic și fiscal comun pentru partidele politice europene. Acest fapt a fost făcut posibil prin Tratatul de la Lisabona, care acordă UE personalitate juridică. Acest statut este necesar pentru convergența referitoare la buget și la organizarea partidelor politice la nivel european și a fundațiilor lor.

Fundațiile afiliate partidelor politice contribuie la dezbaterile privind chestiunile politice de interes general. Normele financiare sunt clarificate pentru a avea informații sigure și transparente privind finanțarea și funcționarea lor. O normă importantă este finanțarea condiționată de reprezentarea partidului de către cel puțin un deputat în Parlamentul European.

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. – (PT) Am votat pentru acest raport deoarece cred că dacă se poate spune că nu există democrație în țările noastre fără partide politice, ar trebui să se spună de asemenea că nu va exista democrație europeană adevărată fără partide politice europene. Așa cum susțin că ar trebui interzisă pe deplin finanțarea partidelor naționale de către întreprinderi și lobby-urile lor, finanțarea publică fiind garantată de stat, sunt de asemenea de părere că partidele europene ar trebui să fie finanțate din bugetul UE și trebuie să li se interzică primirea de „donații” de la persoane juridice.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Este extrem de important să fie susținute în UE normele sigure și transparente pentru funcționarea și finanțarea partidelor politice europene. Viitorul statut european al partidelor politice va juca un rol major în realizarea acestui lucru, deoarece va genera o participare publică mai mare, o democrație mai reprezentativă și o Europă care este mai aproape de cetățenii săi.

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Sunt convins că crearea unui mediu sigur și transparent pentru funcționarea și finanțarea partidelor politice europene este un act profund democratic. Avem nevoie de un spațiu, un spațiu european, în care partidele politice să fie active și care să aducă cetățenii în centrul preocupărilor Uniunii și să îi ajute în viața lor de zi cu zi. Adoptarea unor norme specifice permite realizarea acestui obiectiv sub două aspecte: pe de o parte, oferă informații actuale, rapide și publice cu privire la formarea partidelor politice europene și la statutul european comun al acestora. Cetățenii sunt conștienți că participarea la un partid politic european înseamnă că participă în cadrul unui organism care intră sub incidența dreptului Uniunii Europene și că partidele politice au drepturi și obligații. Pe de altă parte, statutul european al partidelor politice europene deschide calea pentru crearea unui sistem de partide transnațional. Am votat „pentru”.

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris. – (PL) În cadrul ședinței de miercuri Parlamentul European a adoptat raportul Giannakou referitor la statutul și normele privind finanțarea partidelor politice la nivel european. Din punctul meu de vedere, dezvoltarea partidelor politice europene reprezintă un instrument crucial, grație căruia putem ridica interesul opiniei publice pentru afacerile interne europene, care vor duce, după mine, la o participare mai mare la alegerile pentru Parlamentul European. În plus, partidele politice sunt o platformă pentru dialogul cu cetățenii, care are loc prin numeroase seminarii și discuții politice. Prin introducerea posibilității de finanțare a partidelor politice europene, Tratatul de la Maastricht și Tratatul de la Nisa le-au oferit o autonomie operațională față de grupurile parlamentare. Cu toate acestea, în ciuda pasului incontestabil spre îmbunătățirea statutului partidelor europene, sursele principale ale finanțării sunt în continuare cotizațiile individuale ale membrilor și, în mică măsură, donațiile. Aș dori să îmi exprim speranța că documentul care a fost adoptat va duce la o îmbunătățire importantă a poziției partidelor politice la nivel european.

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Am votat pentru această rezoluție importantă, deoarece partidele politice la nivel european reprezintă un factor important pentru integrarea în Uniune, care vizează crearea unui polis european, a unui spațiu politic la nivelul UE și a unei democrații europene. Partidele politice europene trebuie să aibă o cooperare strânsă cu membrii lor din partidele naționale și regionale, și de aceea ar trebui să se bucure de condiții de lucru favorabile și să li se aloce fonduri. Este necesar să se asigure transparență maximă și controale financiare pentru partidele politice europene finanțate din bugetul general al Uniunii Europene. Mai presus de toate, Regulamentul financiar trebuie completat cu dispoziții care au ca simplu scop reglementarea finanțării partidelor și fundațiilor europene. Mai mult, ar fi de dorit să se facă o excepție prin care finanțarea ar fi pusă la dispoziția acestor partide la începutul anului financiar în proporție de 100 %, nu de 80 %, iar resursele independente pe care partidele trebuie să le demonstreze ar putea fi reduse la 10 %. Pentru a asigura că finanțarea alocată este folosită în mod transparent și pentru scopul urmărit, regulamentul trebuie să prevadă penalități pentru încălcarea procedurilor de finanțare. Dat fiind faptul că partidele politice europene joacă un rol politic la nivelul UE, sunt de acord cu propunerea de a le da dreptul să participe la campaniile pentru referendumuri, care sunt direct legate de chestiunile UE, și să li se permită să folosească banii alocați pentru finanțarea acestor campanii. Doar partidele politice europene puternice și care funcționează eficient pot contribui la conectarea mai puternică a instituțiilor UE cu cetățenii, și de aceea Comisia ar trebui să propună un proiect de statut pentru partidele politice europene.

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. – (LT) Alegerile pentru Parlamentul European ar trebui să devină mai democratice. Cetățenii UE ar trebui să aibă ocazia să voteze nu doar pentru listele naționale, ci și pentru cele europene. Partidele politice europene și fundațiile politice câștigă importanță crescândă în viața politică a Uniunii Europene. Cu toate acestea, partidelor le este greu să obțină mai multă popularitate și susținere, deoarece sunt doar organizații-umbrelă ale partidelor naționale și nu au un contact direct cu electoratul din statele membre. Trebuie să îmbunătățim condițiile în care funcționează partidele politice europene, deoarece acest lucru ar corespunde unei îmbunătățiri a guvernării reprezentative a UE și a consolidării democrației. Am votat pentru acest raport deoarece cred că reprezintă un pas important – probabil primul – spre consolidarea partidelor politice la nivel european. Sunt de acord cu raportoarea că trebuie să instituim un cadru legal pentru activitățile partidelor politice europene ca o chestiune urgentă. Finanțarea activității partidelor politice europene trebuie să fie transparentă. În vederea asigurării acestui lucru ar trebui să fie făcută posibilă efectuarea unor verificări ale finanțării.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Sistemul democrat pe care se bazează UE se concentrează asupra cetățenilor ca punct de referință în jurul căruia sunt luate toate deciziile. Cetățeanul este reprezentat de partidele politice care trebuie să adopte norme comune de transparență și uniformitate pentru a acționa ca garanți ai voinței alegătorilor. De aceea am votat pentru punerea în aplicare a regulamentelor privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european. Un regulament UE la această scală oferă posibilitatea de a obține informații aprofundate despre partidele politice europene, garantează împotriva corupției interne și stimulează interesul cetățenilor, facilitând participarea acestora la politica UE.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Acest raport se bazează pe ipoteza că dezvoltarea partidelor politice europene este esențială pentru suscitarea interesului public cu privire la afacerile UE. Sublinierea dezbaterii privind statutul partidelor europene este o preocupare profundă privind co-constituirea unui spațiu civic transnațional compus din cetățeni liberi și egali, și ce finanțare colectivă sub forma unui „contract civic” între diverse popoare ar putea atrage după sine pentru viitorul integrării. Elaborarea unui pachet de reforme destinat partidelor politice europene ca mijloc de mobilizare a energiilor democratice ale cetățenilor individuali și ale organizațiilor acestora nu este o sarcină ușoară, însă nobilă, în special datorită complexității sistemice a UE. Totuși, acest dezavantaj poate fi transformat într-un avantaj cu condiția să se clarifice „misiunea constructivă” a partidelor politice europene și modul în care un dialog clar și serios cu privire la dezvoltarea lor politică poate facilita apariția unei democrații pluraliste. Am votat pentru acest raport deoarece cred că crearea unui mediu sigur și transparent pentru funcționarea și finanțarea partidelor politice europene promovează calitatea democrației europene.

  Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. – (PT) Am votat pentru acest raport deoarece cred că dacă se poate spune că nu există democrație în țările noastre fără partide politice, atunci ar trebui să se spună că nu va exista democrație europeană autentică fără partide politice europene. Așa cum susțin că ar trebui interzisă pe deplin finanțarea partidelor naționale de către întreprinderi și lobby-urile lor, finanțarea publică fiind garantată de stat, sunt de asemenea de părere că partidele europene ar trebui să fie finanțate din bugetul UE și trebuie să li se interzică primirea de „donații” de la persoane juridice.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Aprofundarea democrației reprezentative și crearea unui spațiu politic la nivelul UE consolidează indiscutabil rolul partidelor politice europene și fundațiilor acestora. Adoptarea unui statut comun și uniform pentru toate partidele politice europene și pentru fundațiile asociate lor, fondate direct conform legislației UE, reprezintă un prim pas foarte important în această direcție. Prin urmare, salut adoptarea acestui raport, deoarece subliniază importanța partidelor politice europene, actori indispensabili în viața politică a Uniunii Europene, care avansează propuneri cu scopul de a crea un cadru de reglementare sigur și transparent pentru funcționarea și finanțarea partidelor politice europene.

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) Partidele politice europene contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor. Într-o vreme când ne străduim să sporim participarea cetățenilor la activitățile UE și să consolidăm caracterul său democrat, ar trebui să luăm măsuri pentru a îmbunătăți cadrul de reglementare al partidelor politice europene. Sprijin raportul colegei mele deputat, dna Giannakou. Partidele politice europene trebuie să aibă permisiunea, și chiar să fie încurajate, să participe la campaniile europene pentru referendumuri. De asemenea cred că este esențial ca partidele să ofere cetățenilor care doresc acest lucru opțiunea participării individuale și directe. Mai mult, normele financiare aplicabile partidelor politice trebuie modificate. Trebuie să încurajăm autofinanțarea prin sporirea limitei donației actuale pe an și pe persoană. De asemenea trebuie relaxate și alte norme – mă gândesc, în special, la autorizarea reportării fondurilor pentru următorul exercițiu financiar. În timp ce facem astfel de modificări, trebuie să menținem totuși toate cerințele actuale de transparență și să punem în aplicare sancțiuni, în principal de natură financiară, lucru care lipsește în prezent din Regulamentul financiar.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Pentru. Dezvoltarea partidelor politice europene este esențială pentru suscitarea interesului public cu privire la afacerile UE. Prin transcenderea centralității chestiunilor ridicate în mod frecvent și legate de „cine și cum guvernează”, se atrage atenția asupra chestiunii „cine sunt cei guvernați”. Evidențierea discursurilor privind reglementarea partidelor europene este o preocupare mai profundă, legată de modul în care se poate crea un spațiu civic transnațional format din cetățeni liberi și egali, precum și de ceea ce ar putea însemna pentru viitorul integrării o „constituire colectivă”, sub forma unui „contract civic” între diverse popoare. Elaborarea unui pachet de reforme destinat partidelor politice europene ca mijloc de mobilizare a energiilor democratice ale cetățenilor individuali și ale organizațiilor acestora nu este o sarcină ușoară, nu în ultimul rând datorită complexității sistemice a UE. Dar acest lucru ar putea reprezenta un avantaj, cu condiția să se clarifice „misiunea constitutivă” a partidelor politice europene și modul în care un dialog în cunoștință de cauză și bazat pe principii cu privire la dezvoltarea lor politică poate facilita apariția unui „demos” pluralist, ai cărui membri își pot direcționa revendicările democratice spre și prin intermediul instituțiilor centrale. Consolidarea partidelor politice europene este o modalitate de a îmbunătăți guvernanța participativă în cadrul UE și, în cele din urmă, de a consolida democrația.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Elaborarea unui pachet de reforme pentru partidele politice la nivel european nu este o sarcină ușoară, care le va permite să mobilizeze impulsurile democratice ale indivizilor și organizațiilor cetățenești. Totuși, crearea unui mediu sigur și transparent pentru funcționarea și finanțarea partidelor politice europene este un act profund democratic. Trebuie să încurajăm crearea unui spațiu european în care partidele politice să fie active și care să aducă cetățenii în centrul preocupărilor Uniunii Europene și să îi ajute în viața lor de zi cu zi.

Aprobarea unor norme specifice permit realizarea acestui obiectiv și are un dublu avantaj. Pe de o parte, acesta oferă informații actuale, rapide și publice cu privire la formarea partidelor politice europene și la statutul european comun al acestora. Astfel, cetățenii sunt conștienți că participarea la un partid politic european înseamnă că intră sub incidența dreptului Uniunii Europene și că partidele politice nu au doar drepturi, ci și obligații. Pe de altă parte, statutul european al partidelor politice europene deschide calea pentru crearea unui sistem de partide transnațional.

Aprobarea acestei rezoluții este primul pas, indispensabil spre o mai mare participare a cetățenilor în Europa.

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. – (NL) În mod evident, împărtășesc opinia conform căreia partidele politice și fundațiile politice conexe sunt instrumente esențiale ale unei democrații parlamentare. Într-adevăr, acestea asigură tragerea la răspundere a parlamentarilor, contribuie la conturarea voinței politice a cetățenilor, elaborează programe politice, formează și selectează candidați, mențin dialogul cu cetățenii și le permit acestora să își exprime opiniile. În plus, Tratatul de la Lisabona prevede în mod expres acest rol jucat de partidele politice și de fundațiile afiliate. Sunt o parte importantă a spațiului politic european și a democrației europene, în cadrul căreia inițiativa cetățenilor europeni reprezintă un element esențial.

Cu toate acestea, la votul final am votat împotriva acestui raport, pentru a-mi arăta dezacordul complet față de respingerea amendamentului 10. Din punctul de vedere al sistemului de finanțare și de donare, acest amendament a privat entitățile juridice și companiile de dreptul de a face donații anuale în valoare de până la 25 000 de euro Faptul că Parlamentul European permite continuarea acestei practici nefericite va deschide ușa companiilor și organizațiilor de lobby care exercită o influență puternică asupra partidelor politice și a fundațiilor europene, acordându-le sprijin financiar. Nu vreau acest lucru, de aici votul meu de protest.

Raport: Sandra Kalniete (A7-0083/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez pentru acest raport, deoarece promovează condiții mai bune pentru guvernanța pieței unice și implicarea în aceasta a partenerilor. Totuși, este important ca oamenii să fie în centrul acestor politici, iar Parlamentul să obținută o importanță politică mai mare în chestiuni legate de piața unică.

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Am sprijinit raportul colegei noastre, dna Kalniete, precum și cele două rapoarte ale dlui Bușoi și dlui Correia de Campos. Aceste trei rapoarte au fost elaborate în urma propunerii publicate de Comisia Europeană referitoare la un Act privind piața unică. Obiectivul lui Michel Barnier, comisarul pentru piața internă, este de a relansa piața unică, mai presus de toate să o aducă mai aproape de cetățeni. Acesta este un obiectiv, pe care îl susțin pe deplin. Actul privind piața unică trebuie văzut ca o oportunitate de a le demonstra cetățenilor că integrarea europeană, și în special piața unică, are loc în interesul lor, nu împotriva lor. Garantarea accesului la serviciile bancare de bază, sau, mai general, protejarea calității și accesibilității serviciilor care sunt esențiale pentru concetățenii noștri reprezintă un pas în această direcție.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Una dintre principalele provocări în legătură cu relansarea pieței unice o reprezintă asigurarea eficienței conducerii, a angajamentului și a coordonării politice, și de aceea orientarea politică cuprinzătoare de la cel mai înalt nivel este esențială pentru relansarea pieței unice. Comisia Europeană trebuie să joace un rol mai mare de coordonare, iar președintelui Comisiei ar trebui să i se ofere mandatul de a coordona și de a superviza relansarea pieței unice, în strânsă cooperare cu președintele Consiliului European și cu autoritățile competente ale statelor membre. Am fost de acord cu acest raport deoarece cred că este necesară îmbunătățirea coordonării politice la toate nivelurile pentru a pune în mod adecvat în aplicare prioritățile pieței unice, care au drept scop stimularea creșterii economice, a competitivității, a economiei sociale de piață și a sustenabilității Uniunii.

  George Becali (NI), în scris. − Am susținut propunerile doamnei raportor și abordarea din comunicarea Comisiei „Către un Act privind piața unică”, dar și ideea că un forum anual privind piața unică este necesar. Autoritățile locale și regionale ar trebui mai mult implicate în crearea pieței unice, iar dialogul cu partenerii sociali și societatea civilă ajută la restabilirea încrederii în piața unică.

Și eu cred că utilizarea regulamentelor în locul directivelor ar crea un mediu de reglementare mai clar și ar reduce costurile de punere în aplicare. Cred, de asemenea, că este utilă o evaluare a situației pieței unice în fiecare sesiune de primăvară a Consiliului European și că avem nevoie de o propunere legislativă din partea Comisiei privind soluționarea litigiilor prin mecanisme alternative, până la sfârșitul acestui an.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Am votat pentru acest raport deoarece, din punctul meu de vedere, pentru a revitaliza cu succes piața unică europeană, este mai ales important să se prevadă și să se planifice strategic nu doar măsuri specifice pentru realizarea obiectivelor, ci și căi eficiente de folosire a măsurilor respective. Una dintre cele mai importante măsuri care a fost subliniată de atâtea ori de mulți reprezentanți ai oamenilor și grupurilor de interese, precum și de profesorul Monti însuși, este asigurarea conducerii politice în acest proiect care este deosebit de important pentru întreaga UE. Acest lucru ar permite ca importanța finalizării pieței interne să fie subliniată în întreaga Uniune Europeană. Altă măsură care este, în opinia mea, la fel de importantă este consolidarea dialogului cu partenerii sociali și societatea civilă. Partenerii sociali ar trebui să fie mereu implicați activ în activitatea pregătitoare atunci când se elaborează legislația privind piața unică, care ar putea avea un impact asupra pieței muncii. De asemenea este nespus de important ca parteneriatul cu autoritățile locale și regionale să fie implicat și consolidat în procesul de instituire a pieței unice, deoarece în practică cea mai mare parte a legislației trebuie aplicată exact la acest nivel.

În sfârșit, sunt complet de acord că simpla adoptare a măsurilor nu este suficientă dacă dorim să apropiem Europa de cetățenii săi. Este foarte important ca cetățenii europeni să fie informați constant despre realizările pieței interne și beneficiile pe care le furnizează, astfel încât aceștia să știe care le sunt drepturile și oportunitățile oferite de Uniunea Europeană și unul dintre pilonii săi de bază - piața internă comună.

  Lara Comi (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestui raport. Guvernanța și parteneriatul sunt două chestiuni-cheie pentru revitalizarea pieței unice. Rolul Parlamentului în elaborarea legislației privind piața unică, în special, poate fi consolidat în continuare. Tratatul de la Lisabona a avut deja o contribuție mare în această direcție, însă nu este suficient. Mă gândesc, în special, la acele dosare asupra cărora Parlamentul și-a exprimat o poziție puternică și clară, însă neconcordantă cu cea a Consiliului și a guvernelor statelor membre. Să luăm de exemplu vechea întrebare privind indicarea originii produselor, eticheta „Made in”, în special în regulamentele privind sectorul textilelor, pe care le urmăresc personal. Cu toate că Parlamentul are puterea de a bloca adoptarea unei legi dacă nu este de acord cu Consiliul, uneori acest lucru nu este suficient. Avem nevoie de o schimbare din partea tuturor celor implicați în ceea ce privește mentalitatea și atitudinea.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Consolidarea guvernanței economice europene, coordonarea pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și relansarea pieței unice sunt esențiale pentru revitalizarea economiei europene. Piața unică ar trebui să fie competitivă, să aibă o contribuție pozitivă la viața de zi cu zi a lucrătorilor, studenților, pensionarilor și cetățenilor în general, precum și a întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor). Una dintre provocările principale ale relansării pieței unice este asigurarea conducerii politice, a angajamentului și a coordonării la nivel politic. Cred că poate exista o bună guvernanță a pieței unice doar dacă există informații de calitate și actuale referitoare la funcționarea pieței unice. Acest fapt necesită utilizarea de instrumente adecvate de monitorizare și evaluare a politicilor privind piața unică, pentru a coordona diferitele stadii ale ciclului politic, de la elaborare la punere în aplicare. De asemenea este important ca statele membre să se implice în evaluarea și monitorizarea normelor pieței unice.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Raportul Comisiei referitor la Actul privind piața unică continuă raportul dlui Monti referitor la „O strategie nouă pentru piața unică”. Acesta este contextul prezentului raport. Obiectivele sunt clare: consolidarea liberei concurențe, și accelerarea procesului de liberalizare și privatizare a diverselor sectoare ale activității economice și ale vieții sociale. Retorica raportului încearcă să-și ascundă adevăratele intenții, iar pretenția că încearcă să consolideze „o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și spre un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului" este simptomatică. Este plin de contradicții și de demagogie, menționând de asemenea că „societățile, mai ales întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), și voința europenilor se vor afla „în centrul pieței unice”.

Într-adevăr, cu siguranță se vor afla în centrul consecințelor negative, care au devenit atât de evidente în timpul ultimelor decenii ale pieței unice. Concluziile Consiliului din 25 martie și „Pactul euro plus” adoptat acolo sunt reprezentative pentru războiul deschis împotriva lucrătorilor, tinerilor și pensionarilor, și, în sfârșit, împotriva publicului larg.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport face parte din pachetul referitor la comunicarea Comisiei referitoare la Actul privind piața unică, propunerea care urmează raportului dlui Monti referitor la „O strategie nouă pentru piața unică”.

Astfel raportul are drept scop consolidarea liberei concurențe și accelerarea procesului de liberalizare și privatizare, cu toate că întregul document este formulat într-un mod care încearcă să își ascundă adevăratele intenții, afirmând de exemplu că intenția este de a consolida „o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și spre un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului", și adaugă că tinde de aceea să plaseze societățile, mai ales întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), și pe europeni în centrul pieței unice.

De fapt, este oricum suficient să se citească concluziile Consiliului din 25 martie, și în special „Pactul euro plus”, pentru a vedea clar care sunt intențiile: războiul împotriva lumii muncii, negocierea colectivă, sindicatele, persoanele care se pensionează și dreptul lor la pensie. Obiectivele-cheie sunt accelerarea procesului de concentrare și acumulare de capital în beneficiul grupurilor monopoliste, încheind orice încercare de a proteja IMM-urile, pe lucrători și serviciile publice. Așadar, votul nostru este împotrivă.

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) Raportul care ne-a fost prezentat de către colega noastră din Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) (PPE) are câteva aspecte care sunt cu siguranță împărtășite de grupul nostru, cum ar fi necesitatea unei implicări mai mari a regiunilor și mai multă transparență. Totuși, acestea nu sunt suficiente pentru a-mi câștiga votul pentru, deoarece nu sunt de acord cu majoritatea ideilor. De exemplu, nu sunt de acord cu convingerea conform căreia Comisia ar trebui să joace un rol și mai important, nici cu referințele frecvente la problema procedurilor de încălcare a dreptului comunitar, nici cu mandatul dat președintelui Comisiei de coordonare a revitalizării pieței unice.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) Dintre toate rapoartele referitoare la piața unică adoptate astăzi, și împotriva cărora am votat, doar raportul Kalniete iese oarecum în evidență din lot. Acesta are curajul să vorbească despre altceva decât continuarea integrării și consolidarea pieței unice, care are loc de 25 de ani fără ca europenii să vadă beneficii tangibile.

Raportul vorbește, de exemplu, despre ascultarea cetățenilor și propune ca în fiecare an să identificăm printre cetățeni sursele principale de nemulțumire și frustrare și să ținem cont de ele. Asta ar fi o noutate! „Nu liberalizării serviciilor publice” este ceea ce ar spune acei cetățenii care sunt exasperați de întârzierile serviciilor poștale, de prețurile la energie care cresc rapid, de deteriorarea serviciilor feroviare, și așa mai departe. Și s-ar opri! Oamenii s-au săturat de concurența neloială; au avut parte de destule relocări și importuri care omoară locurile de muncă.

Ne-am proteja piețele și industriile trimițând pachetul OMC la plimbare! Renunțați la „Pactul euro plus” pentru care salariile și puterea noastră de cumpărare sunt mai puțin importante decât supraviețuirea unei monede care ne-a adus numai necazuri! Și s-ar face! Totuși, ținând cont de cât de mult timp defilează demonstranții afară în fața ferestrelor dvs. spunând astfel de lucruri, pe cine ascultați, în afară de grupurile de lobby și de afaceriști?

  Mathieu Grosch (PPE), în scris. – (DE) Acest raport este de mare importanță, deoarece se referă la întrebarea cum poate aduce piața internă, care este una dintre prioritățile principale ale UE, beneficii sporite cetățenilor și întreprinderilor europene, asigurând că cei implicați lucrează mai eficient împreună.

Pe lângă dialogul și parteneriatul dintre persoanele implicate, cum ar fi parlamentele naționale, autoritățile locale și regionale și partenerii sociali și coordonarea sporită este nevoie și de simplificarea și punerea în aplicare mai eficientă de către statele membre a regulamentelor existente.

În contextul acestui raport salut recunoașterea rolului important jucat de EURES (Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă), în particular, cu privire la facilitarea liberei circulații a angajaților, deoarece acest punct de contact este de mare importanță mai ales în regiunile frontaliere. Măsurile pentru întreprinderile mici și mijlocii, care trebuie prevăzute cu informații clare despre piața internă, sunt de asemenea extrem de importante.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Raportul Kalniete subliniază în mod corect importanța autorităților de sub nivelul de guvernare al statelor membre în punerea în aplicare a normelor referitoare la piața unică. Susțin pe deplin acest punct de vedere și consider că, atunci când Scoția își va recăpăta independența, va fi oportun ca acele niveluri de guvernare de sub guvernul național scoțian să fie implicate complet în punerea în aplicare a normelor pieței unice.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat pentru acest raport, deoarece propune adoptarea unei directive care ar implica mai mult guvernele naționale și autoritățile regionale în elaborarea unei noi directive prin consultarea cu angajații, sindicate și alte asociații. Acesta invită Comisia să indice calendarul de punere în aplicare a Actului privind piața unică și să publice în mod regulat actualizări legate de progresele concrete, pentru a sensibiliza într-o mai mare măsură publicul european cu privire la aplicarea acestui act și pentru a pune în lumină beneficiile acestuia. Se propune extinderea parteneriatul cu autoritățile locale și regionale, de la politica de coeziune la politicile privind piața unică. Normele privind piața unică sunt deseori implementate și aplicate de autoritățile statelor membre la nivel regional sau local. Experiența punerii în aplicare a Directivei privind serviciile a arătat clar faptul că implicarea autorităților regionale și locale poate fi extrem de importantă pentru a asigura implementarea și aplicarea adecvată a legislației privind piața unică. Elementul referitor la dialog și parteneriat din cadrul guvernanței pieței unice ar trebui consolidat printr-o mai mare implicare a parlamentelor naționale. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona oferă o șansă pentru parlamentele naționale de a se implica în dezbaterea normelor privind piața unică de-a lungul întregului ciclu legislativ și să participe împreună cu Parlamentul European la activități comune. Acest fapt ar putea accelera adoptarea măsurilor ulterioare de transpunere la nivel de stat membru. Un schimb constant de informații cu parlamentele naționale în ceea ce privește progresele înregistrate în materie de transpunere ar putea facilita, de asemenea, procesul de transpunere.

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris. – (PL) Toate măsurile destinate dezvoltării și integrării statelor membre merită să fie luate în calcul. Nu există nicio îndoială că actualul sistem de cooperare economică - piața unică a Uniunii Europene - ușurează viața tuturor cetățenilor, printre altele prin ridicarea barierelor comerciale și permițând libera circulație a oamenilor. Totuși, trebuie introduse succesiv noi propuneri de prevenire a stagnării care apare în cadrul sistemului. Să ne gândim dacă nu cumva conducerea politică n-ar fi o idee bună pentru revitalizarea pieței unice.

Președintele Consiliului Uniunii Europene, lucrând împreună cu președintele Comisiei Europene, ar fi autorizat să coordoneze și să monitorizeze acest proces de revitalizare în timp ce menține, totuși, implicarea statelor membre. Parteneriatul ca factor în gestionarea pieței unice ar trebui să se bazeze pe dialogul cu parlamentele statelor membre și de asemenea pe cooperarea cu autoritățile locale și regionale. Lucrul împreună ar contribui la punerea în aplicare adecvată a directivelor și ar produce rezultatele așteptate.

  Edvard Kožušník (ECR), în scris. – (CS) Susțin forma finală a raportului referitor la guvernanță și parteneriat în cadrul pieței unice, și mai ales prioritățile sale cheie. Din punctul meu de vedere, evaluarea regulată a situației privind piața internă va îmbunătăți modul în care funcționează. Consultările publice mai larg concepute, mai interactive și mai transparente privind proiectul de legislație promit o funcționare mai bună a piețelor interne. Dacă putem convinge statele membre să publice tabelele comparative privind legislația referitoare la piața unică, atunci există o șansă să fim capabili să reducem deficitul punerii în aplicare a directivelor referitoare la piața unică la 0,5 % în cazul legislației încă neadoptate, și la 0,5 % în cazul legislației puse incorect în aplicare.

Totuși, precondiția fundamentală a succesului este ca, Comisia să aibă o abordare mai activă cu privire la aplicarea transpoziției dreptului UE decât este cazul acum, de exemplu, cu Directiva privind serviciile de pe piața internă. Această directivă este unul dintre pilonii de bază ai unei piețe interne funcționale. Din păcate, multe state au aplicat-o totuși târziu și deseori incorect, cu intenția de a aplica principiile naționalismului economic, iar Comisia se preface că nu vede. Am votat pentru adoptarea acestui raport.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Raportul pe care l-am susținut cuprinde multe principii pe care personal le consider fundamentale pentru Uniunea Europeană. Mă refer în termeni generali la tipul de dialog care trebuie instituit pe cât de repede posibil între cetățeni și instituții la niveluri diferite. Acest dialog ia conotații specifice și diverse în legătură cu viața tuturor europenilor, însă devine mult mai relevant când ne gândim la crearea unei piețe unice menite să revitalizeze întreaga economie europeană și să îmbunătățească comunicarea dintre organele legislative și beneficiarii direcți. Cred că prioritățile preocupării noastre de a avea o creștere împărțită ar trebui să fie înaintarea în această direcție, luând în considerare noi metode de guvernanță și monitorizare a unor diverse proceduri, în același timp, direcționând accesul cetățenilor către administrația publică.

  Agnès Le Brun (PPE), în scris. – (FR) În luna octombrie a anului trecut comisarul pentru piața internă și servicii, Michel Barnier, și-a prezentat „Actul privind piața unică”, 50 de propuneri pentru stimularea creșterii în Uniunea Europeană. Parlamentul European a fost invitat atunci să se pronunțe asupra diferitelor părți ale acestei comunicări. Capitolul al treilea al actului invită statele membre și instituțiile să aplice măsurile necesare pentru a apropia mai mult cetățenii și piața unică. În special, această apropiere va fi realizată prin lansarea unui sistem de evaluare comun pentru Directiva privind serviciile din 2006 și prin sporirea consultărilor și dialogului cu societatea civilă, ambele în timpul pregătirii și aplicării textelor și rezolvării problemelor. Am votat pentru rezoluția Parlamentului, deoarece salută angajamentele făcute de Comisie și subliniază importanța îmbunătățirii clarității textelor europene sau a utilizării puterii pe care o are pentru a impune sancțiuni în vederea obligării statelor membre să-și respecte angajamentele.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport care afirmă că una dintre provocările-cheie ale relansării pieței unice este asigurarea conducerii, a angajamentului și a coordonării politice. Cele 50 de propuneri pentru relansarea pieței unice acoperă numeroase portofolii, care implică, în mod crucial, competențele mai multor comisari și vizează sfera de competență a diverselor comisii ale Parlamentului European. În cadrul Consiliului, Actul privind piața unică este divizat în continuare între diferite configurații ale Consiliului, al căror rol și eficacitate variază foarte mult. Instituțiile naționale sunt, de asemenea, diferite în ceea ce privește modul de configurare și cultura organizațională.

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Statele membre trebuie să adopte o poziție fermă comună în vederea îmbunătățirii funcționării pieței unice europene și să evite reapariția protecționismului economic, ceea ce ar duce la fragmentarea pieței interne și ar afecta competitivitatea. Actul privind piața unică europeană urmărește dezvoltarea cooperării administrative între statele membre, inclusiv prin creșterea rolului autorităților regionale în vederea realizării unei coordonări la nivelul acestora. Din păcate, înregistrarea unor astfel de programe la nivelul regiunilor se realizează relativ greu, ca urmare a decalajelor de natură economică între regiunile UE. Pentru revitalizarea regiunilor mai puțin dezvoltate, trebuie să ne axăm asupra capitalului uman. Prosperitatea regiunii este determinată pe de o parte de productivitatea locuitorilor săi, de abilitățile lor, alături de amploarea investițiilor de capital și capacitatea de inovare. Există însă diferențe majore chiar și între regiunile din același stat membru.

Consider că adaptarea pieței unice europene la nevoile cetățenilor europeni se realizează în primul rând prin îmbunătățirea mobilității lucrătorilor. Libera circulație a forței de muncă poate contribui considerabil la reducerea disparităților dintre regiuni. Un alt aspect esențial îl constituie educarea și formarea continuă a capitalului uman. Lucrătorii specializați și cei reconvertiți profesional pot acoperi mult mai ușor nevoile specifice pieței, datorită gradului lor ridicat de mobilitate.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Criza economică și financiară a dovedit eșecul liberalismului euro, cadrul dogmatic al pieței unice. Departe fiind de schimbarea cursului, liderii UE se aruncă cu capul înainte pe aceeași cale și consolidează mecanismele care susțin în mod firesc liberalizarea nestrunită. „Guvernanța” propusă sub pretextul îmbunătățirii coordinării prevede conturarea și sancționarea parlamentelor care se opun aplicării acestei dogme. Acest raport este nefast pentru economia europeană și arată dispreț față de suveranitatea populară. Eu voi vota împotrivă.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Piața unică a fost dintotdeauna unul dintre pilonii dezvoltării economice europene. Cred că una dintre provocările-cheie ale relansării pieței unice este asigurarea conducerii, a angajamentului și a coordonării politice. Aceste 50 de propuneri pentru relansarea pieței unice acoperă numeroase portofolii, care implică, în mod crucial, competențele mai multor comisari și vizează sfera de competență a diverselor comisii ale Parlamentului European. Totuși, este important ca statele membre să își stabilească propriile priorități și să își dezvolte propria agendă conform priorităților pieței unice.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Este important să consolidăm piața internă, în special, în timpul unei crize economice, când se simte impactul crizei. Trebuie să ne întoarcem la o piață sigură a muncii. Acest fapt poate fi în primul rând garantat prin sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt unul dintre motoarele principale din cadrul economiilor naționale. Întrucât raportoarea s-a pronunțat pentru monitorizarea și evaluarea sporită a politicilor pieței interne, nu am votat pentru raport. Nu este clar cum poate fi realizat acest lucru și care ar fi consecințele pentru statele individuale.

  Claudio Morganti (EFD), în scris. – (IT) Am votat împotriva raportului referitor la guvernanță și parteneriat în cadrul pieței unice, deoarece mi se pare prea neechilibrat. Unele probleme proeminente nu sunt evaluate cu atenția necesară.

Nu ar trebui să credem că marea piață unică este soluția la toate problemele Europei, cum pare a fi în unele capitole ale acestui raport. Cred că ar trebui luate în calcul unele trăsături și particularități ale diverselor state membre. Nu toate țările sunt la fel, iar o măsură care poate fi utilă într-o țară ar putea provoca daune serioase în alt stat membru.

În plus, sistemul penalităților pentru infracțiuni ar trebui cântărit cu atenție, deoarece are riscul de a exacerba situațiile deja dificile prin măsuri și mai dăunătoare. Încă ne amintim toate problemele pe care le-a provocat și continuă să le provoace infama Directivă privind serviciile, cel puțin în Italia, de exemplu în rândul comerțului ambulant și balnear. Nu aș dori ca aceste probleme să apară cu frecvență în creștere.

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Am votat pentru această rezoluție deoarece instituirea și operarea proceselor de guvernanță și parteneriat reprezintă unul dintre factorii principali care asigură funcționarea eficientă a pieței. Se atrage atenție asupra faptului că parteneriatul trebuie să fie extins de la politica de coeziune la politicile pieței unice. Cred că parlamentele naționale și autoritățile regionale trebuie implicate mai mult în elaborarea directivei. Acest fapt este foarte important pentru a asigura că legislația UE este pusă în practică în mod adecvat și este aplicată în statele membre. În plus, acest lucru ar facilita procesul de transpunere. Pentru a ține seama de necesitățile și interesele societății, ar trebui să existe consultări cu angajații, sindicatele și asociațiile. Se ia în considerare că prin interacțiunea dintre stat, societatea civilă și sectorul privat se instituie cadrul guvernanței, și de aceea este în mod particular important ca guvernanța pieței unice să se bazeze pe principiile transparenței și responsabilității. Pentru ca structurile de guvernanță să funcționeze eficient, statele membre trebuie să furnizeze în mod regulat Comisiei informații clare și precise în legătură cu punerea în aplicare a directivelor. Sunt de acord cu propunerea de reducere a deficitului de transpunere a directivelor privind piața unică la 0,5 % în cazul transpunerilor restante și la 0,5 % în cazul celor incorecte, până în 2012.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat pentru acest raport, deoarece sunt de acord cu punctele-cheie privind guvernanța și parteneriatul în cadrul pieței unice, pe care le definește. În special, sunt de acord cu necesitatea de a consolida conducerea politică și parteneriatul politic. Într-adevăr, una dintre provocările-cheie ale relansării pieței unice este asigurarea conducerii, a angajamentului și a coordonării politice. Cele 50 de propuneri pentru relansarea pieței unice acoperă numeroase portofolii, care implică, în mod crucial, competențele mai multor comisari și vizează sfera de competență a diverselor comisii ale Parlamentului European. În plus, în cadrul Consiliului, Actul privind piața unică este divizat în continuare între diferite configurații ale Consiliului, al căror rol și eficacitate variază foarte mult. Consolidarea dialogului, angajamentului și coordonării politice este esențială pentru asigurarea relansării pieței interne. Pentru a asigura conducerea, sunt de asemenea de acord cu raportoarea care sugerează să i se ofere președintelui Consiliului European mandatul de a coordona și de a superviza acest proces, în strânsă cooperare cu președintele Comisiei, stabilind sesiunea de primăvară a Consiliului European ca momentul evaluării anuale a pieței interne.

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Lucrătorilor, studenților, pensionarilor și cetățenilor în general, precum și întreprinderilor, în special IMM-urilor. Buna guvernanță și certitudinea juridică sunt esențiale pentru a realiza obiectivele economice și sociale ale pieței unice, cum ar fi libera circulație a lucrătorilor, promovarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, garantarea unei protecții sociale adecvate, combaterea excluderii sociale, un nivel ridicat de educație și de formare profesională și transferabilitatea pensiilor. Executivul european trebuie să promoveze în continuare ghișeul unic, integrând toate serviciile existente într-un singur punct de acces și oferind cetățenilor și întreprinderilor informații și sprijin cu privire la drepturile lor în cadrul pieței unice, precum și informații practice privind normele și procedurile naționale. Solicit statelor membre să facă mai bine cunoscute publicului ghișeul unic și serviciile componente ale acestuia. CE trebuie să integreze drepturile fundamentale în toate actele legislative privind piața unică. Punerea în aplicare a libertăților economice fundamentale aferente pieței unice nu trebuie să afecteze drepturile de negociere colectivă și dreptul la grevă, astfel cum sunt definite în legislațiile naționale.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Realizarea completă a unei piețe unice competitive, fără bariere, și cu beneficii concrete pentru lucrători, studenți, pensionari și cetățeni în general, precum și întreprinderi, în viața lor de zi cu zi este esențială pentru relansarea economiei europene și stimularea creșterii economice, competitivității și a sustenabilității Uniunii. Toate părțile interesate – cetățenii, instituțiile europene, statele membre – ar trebui să facă de aceea un efort pentru a asigura relansarea pieței unice, și a-și coordona îndeaproape și eficient respectivele activități, în special pentru a îmbunătăți transpunerea, implementarea și aplicarea respectivelor norme, a asigura o implicare mai mare a autorităților regionale și locale în acest proces, pentru a promova un dialog deschis, transparent și regulat cu partenerii lor sociali și cu societatea civilă, pentru a consolida cooperarea administrativă dintre statele membre, și pentru a dezvolta instrumente care să permită monitorizarea adecvată a funcționării pieței interne.

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) Urmând raportul Monti referitor la relansarea pieței unice, Comisia a depus comunicarea „Către un Act privind piața unică”, elaborată sub conducerea comisarului Barnier, pentru consultare publică. Pe baza contribuțiilor primite și a priorităților stabilite, Comisia va propune o versiune definitivă a acestui act care va conține o duzină de măsuri prioritare pentru realizarea pieței unice. Iată de ce este important ca Parlamentul să se uite la prioritățile sale și să îi trimită dinainte un mesaj clar Comisiei. Această rezoluție referitoare la „guvernanța și parteneriatul”, pe care am susținut-o, este un apel la o conducere politică mai puternică, îmbunătățirea legislației privind piața unică, și introducerea unor instrumente pentru buna guvernanță (reducerea deficitului de transpunere, atenuarea poverilor administrative, parteneriatul cu autoritățile locale, implicarea mai puternică a parlamentelor naționale, dialogul cu societatea civilă, și așa mai departe). Una dintre prioritățile care a fost identificată este metoda alternativă de soluționare a litigiilor. În ceea ce privește acest subiect sunt dezamăgit că am neglijat redresarea colectivă. Această omisiune este o oportunitate ratată pentru ca Parlamentul European să își declare angajamentul de a introduce rapid un astfel de instrument.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Pentru. Raportoarea a sugerat că una dintre provocările-cheie ale relansării pieței unice este asigurarea conducerii, a angajamentului și a coordonării politice. Cele 50 de propuneri pentru relansarea pieței unice acoperă numeroase portofolii, care implică, în mod crucial, competențele mai multor comisari și vizează sfera de competență a diverselor comisii ale Parlamentului European. În cadrul Consiliului, Actul privind piața unică este divizat în continuare între diferite configurații ale Consiliului, al căror rol și eficacitate variază foarte mult. Instituțiile naționale sunt, de asemenea, diferite în ceea ce privește modul de configurare și cultura organizațională.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. − (IT) Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece cred că îmbunătățirea pieței unice, cu sprijinul activ al statelor membre și al tuturor părților interesate, este esențială pentru Uniunea Europeană. Participarea activă a părților interesate poate fi realizată doar printr-o schimbare în politica actuală a pieței comune care prevede conducere și angajament pentru îmbunătățirea sa. Sunt complet de acord cu raportoarea atunci când aceasta consideră că nu este suficientă simpla îmbunătățire a rolului Consiliului, instituția care conduce punerea în aplicare a pieței comune.

Avem nevoie de o abordare orientată mai precis către scop în momentul alegerii instrumentelor legislative, care, pe lângă instituție, i-ar oferi președintelui Consiliului European mandatul de a coordona relansarea pieței unice, în strânsă cooperare cu președintele Comisiei. De fapt, trebuie să asigurăm o orientare politică de nivel ridicat și să invităm statele membre să își stabilească propriile priorități și să își dezvolte propria agendă conform priorităților pieței unice pentru a fi cu adevărat responsabile de aplicarea acesteia.

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am susținut cele douăsprezece măsuri pe care le conține Actul privind piața unică, care se concentrează în special pe agenda digitală și achizițiile inovatoare. Sper că voi vedea acest fapt transpus de către Comisie în măsuri legislative eficiente.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Punerea în aplicare a pieței unice apare acum ca una dintre măsurile în vederea depășirii crizei economice și financiare, și astfel promovează competitivitatea sporită și integrarea deplină în UE. Este imperios necesar să creăm un spațiu european unde potențialul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) poate crea valoare economică adăugată, conform celor sugerate în comunicarea Comisiei - Actul privind piața unică. Cred că este esențial să susținem IMM-urile Europei, alături de completa liberalizare a liberei circulații a oamenilor, bunurilor și serviciilor, astfel încât să maximizăm beneficiile pieței unice. Raportoarea stabilește cinci priorități asupra cărora ar trebui să se concentreze UE, dintre care aș sublinia următoarele: crearea unui brevet european și a unui sistem unificat de soluționare a litigiilor, care este esențial pentru inovare și creativitate; noi instrumente pentru finanțarea inovărilor; dezvoltarea comerțului electronic prin sporirea încrederii în întreprinderi și cetățeni prin măsuri împotriva pirateriei și falsificării; un acces mai bun la piețele de capital; și eliminarea și armonizarea barierelor administrative și fiscale pentru activitățile transfrontaliere, revizuirea contractelor publice și a parteneriatelor publice și private, și încurajarea contractelor transfrontaliere.

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. – (LT) O piață unică mai competitivă furnizează oportunitatea perfectă pentru a stimula creșterea economică în țările europene afectate de criză. Obiectivele economice și sociale ale pieței unice – libera circulație a lucrătorilor, combaterea excluziunii sociale și transferabilitatea pensiilor – merită să ne luptăm pentru ele. Totuși, pentru ca o piață unică autentică să devină realitate, trebuie să existe o bună guvernanță și claritate juridică. Structurile pieței unice de guvernanță trebuie să fie cât mai simple posibil, întrucât în caz contrar eficiența și transparența pieței unice vor avea de suferit. Sunt de acord cu raportoarea că trebuie să alegem măsuri legislative mai adecvate.

De asemenea ar trebui făcute mai multe eforturi pentru a îmbunătăți cooperarea administrativă dintre statele membre. Acest fapt ar ajuta la rezolvarea problemelor urgente, punând în aplicare directive specifice, și ar stabili de asemenea pe termen lung o încredere mutuală între instituțiile statelor membre și o piață unică mai eficientă. Consider că este important pentru relansarea pieței unice să promovăm crearea de locuri de muncă și să creăm un mediu prielnic afacerilor. O piață unică de succes ar trebui să încurajeze antreprenoriatul și să îndepărteze obstacolele din calea instituirii a noi IMM-uri. Acest fapt este în mod special valabil pentru Lituania unde există aproximativ 31 de IMM-uri la 1 000 de locuitori, cifră evident mai mică decât media din UE 27 (40).

  Dominique Vlasto (PPE), în scris. – (FR) Sunt foarte încântată de adoptarea a trei rezoluții privind relansarea pieței unice, care consolidează guvernanța și rolul întreprinderilor și al creșterii economice, precum și pe cel al cetățenilor, în această politică. La mai mult de 20 de ani de la semnarea Actului Unic European, libera circulație a indivizilor, bunurilor și capitalurilor în Europa este marca de succes a unei politici ambițioase în serviciul cetățenilor și creșterii economice, o politică de pe urma căreia oricine poate beneficia în fiecare zi. Totuși, nu ar fi fost de ajuns să facem doar bilanțul, deoarece europenii așteaptă propuneri specifice de la noi care să răspundă viitoarelor provocări. Definindu-ne prioritățile, am elaborat o colecție de măsuri echilibrate care reprezintă un model politic, economic și social clar. În legătură cu această anumită rezoluție referitoare la guvernanța și parteneriatul, am dorit să votez pentru un raport care îi conferă proiectului o dimensiune politică. Pentru a asigura că oamenii sunt bine informați, monitorizarea relansării va fi întreprinsă de acum înainte de președintele Comisiei. În acest mod piața unică este reprezentată de un organ european care le va permite cetățenilor europeni să fie federalizați în jurul unui proiect singur și va consolida aderența europeană.

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Constatările practice ale decadelor recente sunt folosite pentru a revitaliza piața internă și pentru a pune baza încorporării unor măsuri corective importante. Pentru a preveni întârzieri viitoare în aplicarea măsurilor naționale, instrumentele prevăzute de Tratatul de la Lisabona vor fi folosite, iar parlamentele naționale vor fi incluse în întregul proces legislativ la nivel european. Cu toate acestea, a doua propunere, în special, este cea esențială. Obiectivul ei este de a garanta o punere adecvată în aplicare a măsurilor la nivel regional și local, unde acestea vor avea cel mai mare impact asupra cetățenilor, și să asigure că intenția din spatele pregătirii și adoptării directivei la nivel european este inteligibilă pentru toți europenii.

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului dnei Kalniete. Este important să ne concentrăm asupra revitalizării pieței unice, concentrarea asupra activităților cu un înalt potențial de creștere economică și de creare de locuri de muncă care va furniza rezultate concrete și imediat vizibile pentru cetățenii europeni. De asemenea cred că este corect să ne concentrăm asupra direcționării legislației pentru a face piața internă a UE mai accesibilă întreprinderilor mici și mijlocii și, mai presus de toate, asupra stabilirii unei acțiuni comunitare reînnoite pentru liberalizarea profesiilor reglementate și pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor.

Raport: António Fernando Correia De Campos (A7-0072/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestui raport deoarece, printre alte măsuri progresiste, introduce o legătură între Actul privind piața unică și Strategia Europa 2020, menționează necesitatea de a proteja drepturile lucrătorilor, se concentrează asupra creării de locuri de muncă și permite transferabilitatea drepturilor pensionarilor. În pofida tuturor acestor lucruri, dimensiunea socială a acestui raport nu se ridică la nivelul așteptărilor.

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Am susținut raportul elaborat de colegul nostru deputat, dl Correia de Campos, precum și cele două rapoarte elaborate de dna Kalniete și dl Bușoi. Aceste trei rapoarte au fost întocmite în urma propunerii de „Act privind piața unică”, publicată de Comisia Europeană. Obiectivul dlui Michel Barnier, comisar pentru piața internă, este de a relansa piața unică și, mai presus de toate, de a o aduce mai aproape de cetățeni. Acesta este un obiectiv pe care îl susțin pe deplin. Actul privind piața unică trebuie privit ca o oportunitate de a demonstra cetățenilor că integrarea europeană și piața unică, în special, sunt realizate în interesul lor, nu împotriva acestora. Garantarea accesului la servicii bancare de bază - sau, în general, protejarea calității și a accesibilității serviciilor care sunt esențiale pentru cetățenii noștri - reprezintă un pas în această direcție.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport. Fragmentarea pieței interne scade încrederea cetățenilor UE în aceasta, deoarece aceștia nu sunt în măsură să profite de libertățile lor. Comunicarea Comisiei prezintă un set de instrumente care ar trebui să contribuie la realizarea unei piețe unice, care să fie integrată și să funcționeze fără obstacole, și care ar putea impulsiona redresarea economică a Europei și competitivitatea acesteia. Aș dori să subliniez un aspect deosebit de important - importanța creării unei piețe unice a energiei. O piață unică în domeniul energiei este deosebit de importantă pentru competitivitatea UE atât în cadrul UE, cât și pe plan extern. Crearea unei astfel de piețe ar contribui la reducerea dependenței externe și ar face prețurile la energie mai accesibile, corecte și competitive pentru cetățenii și întreprinderile noastre. Inițiativele legislative și nelegislative în domeniul energiei ar trebui să vizeze garantarea furnizării de energie printr-o rețea de energie diversificată, noi infrastructuri de energie regenerabilă și cercetare și dezvoltare coordonate în domeniul noilor surse de energie. Astfel de inițiative ar trebui adoptate pe baza unei strânse coordonării între Comisie, statele membre și sectoarele relevante ale industriei. O adevărată aprofundare a pieței unice în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor și al competitivității europene trebuie să fie consolidată prin crearea de proiecte de infrastructură care au valoare adăugată pentru întreaga Europă și care sunt finanțate și gestionate la nivelul UE, în vederea asigurării independenței și a securității noastre energetice.

  George Becali (NI), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport pentru că avem nevoie de progrese. Sunt prea numeroase, într-adevăr, obstacolele ce stau în calea cetățenilor care doresc să studieze, să lucreze sau să se deplaseze și să cumpere în alt stat membru. La fel de greu le este încă și firmelor mici și mijlocii. Cetățenii europeni au nevoie și de mai multă informare, dar și de o legislație mai simplă, mai clară și mai bine comunicată.

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Europa nu este doar o piață; este, de asemenea, o comunitate de cetățeni - aceasta este o declarație pe care o auzim frecvent. Care este realitatea, de fapt? Puțini cetățeni cred în ea. Drept urmare, acest raport privind o piață unică pentru europeni, adoptat astăzi ca răspuns la Actul privind piața unică înaintat de către Comisie, în octombrie anul trecut. Alături de rapoartele care vizează întreprinderile, creșterea și guvernanța pieței unice, acest raport abordează așteptările cetățenilor, ale consumatorilor și ale utilizatorilor de servicii publice. Printre ideile menționate se află o mai mare transparență a tarifelor bancare, dar, de asemenea, adevărata recunoaștere a calificărilor profesionale și transferabilitatea drepturilor de pensie. Negocierile ne-au permis să includem o referire la clauza socială orizontală care a fost instituită prin Tratatul de la Lisabona și care acum trebuie să fie transpusă concret în legislație. În cele din urmă, raportul preia încă o dată conceptul, susținut de comisarul Barnier, al unui „set de instrumente” pentru servicii de interes general - în special serviciile sociale de interes general - care în prezent sunt o preocupare majoră a cetățenilor și a prestatorilor de servicii de la nivel național. Deși este nelegislativ, acest raport are meritul de a include cetățenii în bine-cunoscuta necesitate de finalizare a pieței unice.

  Sergio Berlato (PPE), în scris. – (IT) În 2010, Comisia a adoptat o propunere de reînnoire a încrederii cetățenilor europeni în piața unică, cu obiectivul de consolidare a unei „economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social”. În opinia mea, eforturile de punere în aplicare a pieței unice s-au concentrat pe piața în sine și pe organizarea acesteia, și au omis preocupările și drepturile cetățenilor, ale lucrătorilor și ale consumatorilor.

Este deosebit de esențială crearea unei piețe unice a energiei, care ar trebui să fie în măsură să încurajeze competitivitatea europeană prin reducerea prețurilor la energie și a dependenței de sursele externe. Ar trebui să fie puse în aplicare inițiative legislative în domeniul energiei, printr-o strânsă coordonare între Comisie, statele membre și sectoarele relevante ale industriei.

Un alt aspect fundamental este transparența în privința comisioanelor bancare, a costurilor și a condițiilor reale pentru creditele ipotecare, cu scopul de a proteja consumatorii și investitorii și de a se asigura accesul la credite pentru persoanele fizice și întreprinderile mici.

În cele din urmă, cred că orice extindere reală a pieței unice pentru cetățeni, întreprinderi și competitivitatea Europei va fi fondată pe capacitatea de a dezvolta proiecte de infrastructură finanțate de UE. Prin urmare, încurajez Comisia să prezinte propuneri legislative în acest domeniu.

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Împărtășesc opinia potrivit căreia o piață unică funcțională reprezintă factorul-cheie care va permite Uniunii Europene să își atingă potențialul maxim în ceea ce privește competitivitatea, creșterea inteligentă, incluzivă și durabilă, precum și crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune. Strategia pieței unice ar trebui să consolideze bunăstarea socială și drepturile lucrătorilor și să asigure condiții de muncă echitabile pentru toți cetățenii. Am votat în favoarea inițiativei legislative. În opinia mea, Comisia Europeană trebuie să ia măsuri pentru a spori mobilitatea cetățenilor. Salut ideea elaborării unei cărți verde privind recunoașterea calificărilor profesionale și crearea unui „tablou de bord al mobilității” pentru măsurarea acestui indicator în cadrul UE.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece, în opinia mea, pentru a restabili încrederea cetățenilor europeni în piața unică și a susține ideea de Uniune Europeană, este necesar să se adopte măsuri suplimentare pentru a consolida drepturile sociale ale cetățenilor și punerea acestora în aplicare. Domeniile menționate în raport, care necesită măsuri suplimentare, atât la nivel național cât și la nivelul UE, includ crearea de noi locuri de muncă, ținând seama de schimbările demografice și de pe piața forței de muncă din statele membre, precum și de drepturile lucrătorilor și asigurarea de condiții de muncă echitabile, lucru care este deosebit de important, promovând, de asemenea, libera circulație a lucrătorilor între statele membre.

Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea de a consolida drepturile cetățenilor în calitate de consumatori și de utilizatori de servicii publice, precum și necesitatea de a organiza campanii corespunzătoare de informare, în timpul cărora aceștia să fie informați cu privire la drepturile și libertățile acestora. De asemenea, se atrage atenția asupra reformei cadrului de recunoaștere a calificărilor profesionale, precum și necesitatea de a garanta transferabilitatea drepturilor de pensie, încurajând în același timp statele membre să își coordoneze mai eficient politicile privind pensiile.

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Propunerea de comunicare pentru restabilirea încrederii cetățenilor europeni în piața unică, elaborată de Comisie, este ușor neclară în condițiile analizării ei prin corelație cu Strategia UE 2010. Multe dintre propunerile pe care le cuprinde se suprapun cu diverse alte inițiative. Se simte nevoia, în aceste condiții, a unei mai bune coerențe, eficacități și guvernanțe pentru ca piața unică revizuită să sprijine, în cadrul UE, creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitatea, precum și respectarea drepturilor cetățenilor și ale consumatorilor. Consiliul și statele membre trebuie să susțină împreună angajamentul european și național față de aprofundarea și consolidarea pieței unice. Eforturile de realizare a pieței unice au fost concentrate asupra organizării sale și prea puțin asupra preocupărilor și drepturilor cetățenilor, lucrătorilor și consumatorilor, ceea ce ar putea explica reticența și lipsa de entuziasm a cetățenilor europeni cu privire la piața internă. Cetățenii trebuie să se regăsească în centrul pieței unice.

Acest lucru este afirmat clar în introducerea documentului. În schimb, propunerile de atingere a acestui obiectiv sunt insuficiente pentru ca acesta să poată fi realizat. Raportul Grech, adoptat de Parlament în mai 2010, recomanda o abordare cuprinzătoare privind relansarea și consolidarea pieței interne, incluzând sectoare precum cel industrial, energetic și al infrastructurilor.

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. – (IT) Finalizarea pieței unice reprezintă un instrument valoros cu care să se relanseze economia europeană, în special în ceea ce privește crearea de locuri de muncă. Rapoartele pe acest subiect, pe care le-am aprobat astăzi aici, reprezintă în opinia mea un pas important către o piață unică integrată și funcțională. Comisia a înaintat 50 de propuneri pentru a ne permite să lucrăm și dezbatem împreună într-un mod mai bun.

Am votat în favoarea acestui raport care urmărește să garanteze libertate economică efectivă, protejând în același timp dreptul la muncă, punerea integrală în aplicare a principiului egalității de remunerare și libera circulație a lucrătorilor (care include, de asemenea, recunoașterea deplină a profesiilor în cadrul statelor membre). Prin urmare, sunt de acord cu prioritățile identificate de raportor, cum ar fi consolidarea supravegherii pieței europene, stabilirea unui plan de acțiune pentru combaterea pirateriei și a contrafacerii, precum și dezvoltarea unei politici de comunicare, care va evidenția activitățile desfășurate de UE.

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Acest raport este parte a unui pachet de trei rapoarte cu care Parlamentul a răspuns la comunicarea detaliată a Comisiei referitoare la Actul privind piața unică (SMA), care conține 50 de propuneri legislative și nelegislative și este împărțită în trei capitole diferite, unul concentrându-se asupra cetățenilor, unul asupra întreprinderilor și unul asupra guvernanței. Obiectivul SMA trebuia să fie punerea în aplicare a raportului Monti, a cărui principală preocupare era relansarea pieței unice.

Am votat în favoarea acestui raport, dar m-am abținut în privința unor amendamente, întrucât făceau parte din pachetul negociat cu privire la amendamentele de compromis. Sper ca acest raport să pună cetățenii în centrul pieței unice și să consolideze dimensiunea socială a acesteia.

  Ole Christensen, Dan Jørgensen, Christel Schaldemose și Britta Thomsen (S&D), în scris. – (DA)Am votat în favoarea raportului privind o piață unică pentru europeni. Raportul conține multe propuneri importante pentru dezvoltarea pieței unice. O prioritate deosebită pentru noi este să ne asigurăm că drepturile pe piața muncii sunt respectate în legătură cu revitalizarea unei piețe unice mult mai competitive. Cu toate acestea, raportul conține de asemenea propuneri de a solicita Comisiei să identifice și să elimine obstacolele fiscale cu care se confruntă cetățenii europeni și să dezvolte în continuare politica de imigrare în ceea ce privește migranții și lucrătorii sezonieri. În opinia noastră, ambele sunt chestiuni naționale. Au fost, de asemenea, depuse o serie de amendamente la raport, al căror spirit îl sprijinim, dar nu credem că acest raport justifică acest tip de amendament.

  Lara Comi (PPE), în scris. – (IT) Sunt de acord cu acest raport. Crearea unei piețe unice a fost întotdeauna unul dintre obiectivele principale ale procesului de integrare europeană și, astăzi mai mult ca oricând, simțim nevoia să o consolidăm prin măsuri concrete care vizează abordarea a trei aspecte importante.

Trebuie să consolidăm piața unică europeană cu scopul de a o face foarte eficientă și competitivă și trebuie să o reînnoim în cadrul politicilor UE, cu scopul de a combate efectele crizei financiare. Sunt întru totul de acord cu propunerile înaintate de către Parlamentul European privind consolidarea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri. Ceea ce apare ca o prioritate de top pentru realizarea acestui proiect este adoptarea de măsuri urgente pentru a facilita mobilitatea cetățenilor, lucru care ar deschide piața mai mult pentru lucrătorii europeni și ar promova ocuparea deplină a forței de muncă. Nu mai putem lua în considerare dezvoltarea unei piețe unice fără o mai mare implicare a cetățenilor. De exemplu, îmbunătățirea accesului la serviciile bancare și credite ipotecare pentru protecția investitorilor, a consumatorilor și a instituțiilor financiare sau rezolvarea problemelor restante cu privire la libera circulație a lucrătorilor, cum ar fi recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale.

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat pentru rezoluția domnului de Campos, deoarece găsesc că textul final propus de acesta este unul echilibrat. În plus, am apreciat faptul că propunerile din Raportul Grech, precum și cele din Raportul Monti, au fost reamintite de către raportor. Recâștigarea încrederii cetățenilor europeni în buna funcționare a pieței unice ar trebui să fie principala preocupare a Comisiei Europene. Ori, prin împărțirea propunerilor în trei capitole diferite, nu se oferă o viziune de ansamblu asupra Actului privind Piața Unică. De altfel, această critică a fost integrată în raportul final al domnului de Campos. De asemenea, în calitate de raportor din umbră al grupului meu politic pentru opinia ECON privind raportul „O piață unică pentru europeni”, am depus un amendament prin care am cerut statelor membre care impun încă restricții pe piața muncii pentru lucrătorii din noile state membre să renunțe la aceste bariere în favoarea unor beneficii economice evidente, în special în timp de criză economică. Mă bucur că acest amendament s-a bucurat de susținerea majorității colegilor mei.

  Harlem Désir (S&D), în scris. – (FR) Uniunea Europeană este prea adesea distantă față de cetățenii săi, politicile sale par a fi foarte îndepărtate, iar proiectul european nu are sens în ochii europenilor. Dacă piața unică este doar un mijloc pentru liberalizarea excesivă, dereglementarea serviciilor publice, a sistemelor sociale și a drepturilor lucrătorilor prin supunerea acestora unei concurențe acerbe, acest lucru este un motiv de îngrijorare, chiar dacă are și poate avea mai multe consecințe pozitive specifice pentru consumatori și în viața de zi cu zi a cetățenilor noștri. Cu raportul dlui Correia de Campos, Grupul ALDE din Parlamentul European s-a luptat pentru o mai bună reglementare în ceea ce privește consolidarea pieței unice, și pentru ca această consolidare să servească interesului general al europenilor și nu doar celui al întreprinderilor. Astfel de interese includ drepturile consumatorilor, protecția drepturilor lucrătorilor împotriva tendinței spre dumpingul social, cu o recunoaștere explicită a contractelor colective de muncă în toate statele membre ale Uniunii, solicitarea unui cadru recunoscut pentru serviciile publice, precum și accesul general la aceste servicii. Integrarea pieței unice trebuie să meargă acum mână în mână cu progresele unei Europe sociale, de care este nevoie mai mult decât oricând, într-un moment în care recesiunea continuă să afecteze europenii.

  Ioan Enciu (S&D), în scris. – Am votat în favoarea raportului „O piață unică pentru europeni”. Este datoria instituțiilor europene să faciliteze o economie de piață socială foarte dezvoltată, cu un grad ridicat de competitivitate, care va încerca să conducă la ocuparea deplină a locurilor de muncă și să stimuleze progresul social. Cred că piața unică este unul dintre factorii-cheie pentru creșterea economică europeană.

Starea de oboseală de pe piață este un motiv de îngrijorare care trebuie analizat în detaliu. Lucrul cel mai important, acest raport reafirmă drepturile sociale fundamentale ale cetățenilor în domeniul măsurilor colective, al dreptului muncii, al protecției ocupării forței de muncă și al restructurării industriale, în conformitate cu legislația europeană primară.

Sunt în favoarea strategiilor pe termen scurt propuse în acest raport, inclusiv consolidarea supravegherii pieței europene, crearea unei piețe ipotecare unice integrate și eliminarea obstacolelor fiscale și a dublei impozitări. Punerea în aplicare a unei politici solide de comerț electronic va spori încrederea cetățenilor și a consumatorilor atunci când fac cumpărături online. Aș dori să salut de asemenea propunerea de a crea un plan de acțiune pentru reducerea contrafacerii ilegale a mărfurilor. Acest lucru va contribui la o revenire rapidă la creștere în sectorul bunurilor.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece contribuie la ideea unei piețe unice care este mai plăcută și mai atractivă pentru publicul european. Ar trebui subliniat faptul că textul include măsuri de salvgardare a respectului pentru valorile și drepturile sociale în legislația UE, astfel încât acestea să nu poată fi subsumate de abordarea pieței.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acesta este unul dintre cele trei rapoarte dezbătute și asupra cărora s-a votat astăzi, cu privire la piața internă și la consolidarea pieței unice. Deși raportorul încearcă, de asemenea, aici să treacă peste consecințele sprijinului său pentru liberalizare prin susținerea clauzei sociale în toată legislația privind piața unică, în conformitate cu articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, adevărul este că nu este conștient că nici Comisia, nici Consiliul nu îl respectă. De asemenea, multe state nu îl respectă, cum este cazul Portugaliei. Există din ce în ce mai mult sprijin pentru libera concurență, și mai multe declarații de intenție pe piață, pentru liberalizare și privatizare, un exemplu fiind insistența asupra punerii în aplicare a Directivei privind serviciile.

Este clară legătură cu concluziile Consiliului din 25 martie și, mai presus de toate, cu recentul pact redenumit „Pactul Euro Plus”. Germania a gândit inițial acest pact și l-a numit „Pactul pentru competitivitate”, și declară război lucrătorilor, drepturilor sociale ale acestora și oamenilor în general, în timp ce denunță dependența țărilor care au economii mai vulnerabile și în care civilizația face cu adevărat pași înapoi. Prin urmare, am votat împotrivă, după cum am făcut și în privința celorlalte două rapoarte.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acesta este un alt raport cu privire la piața internă ​​și face parte din pachetul care vizează Comunicarea Comisiei referitoare la Actul privind piața unică, a cărei propunere rezultă din raportul dlui Monti privind „O nouă strategie pentru piața unică”.

Deși raportorul încearcă, de asemenea, să ascundă adevăratul său sprijin pentru liberalizare prin susținerea clauzei sociale în toată legislația privind piața unică, în conformitate cu articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, adevărul este că nu este conștient că nici Comisia, nici Consiliul nu îl respectă. De asemenea, multe state nu îl respectă, cum este cazul Portugaliei. În acest fel, intenția este de a consolida concurența liberă și de a accelera procesul de liberalizare și privatizare, lucru pe care din nou raportul nu îl ascunde, prin insistarea asupra punerii în aplicare a Directivei privind serviciile.

Astfel, pare a fi în conformitate cu concluziile Consiliului din 25 martie și, în special, cu „Pactul Euro Plus” care declară război lumii muncii și drepturilor sociale, insistând asupra accelerării liberalizării. Obiectivele-cheie sunt de a accelera procesul de concentrare și acumulare de capital în beneficiul grupurilor monopoliste, stopând orice încercare de a proteja IMM-urile, lucrătorii și serviciile publice. Prin urmare, votul nostru este împotrivă.

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) În raportul său, colegul nostru deputat portughez a inclus recomandări pe care le susținem, cum ar fi necesitatea de a trece la o piață unică care favorizează drepturile consumatorilor și de a face o prioritate din controalele vamale asupra bunurilor care provin din țări terțe. Cu toate acestea, pe lângă aspectele pozitive, există importante puncte de divergență în privința modului în care statele membre ar trebui să se conformeze directivelor și se fac prea multe referiri la formele sociale ale activităților antreprenoriale. Prin urmare, mă voi abține de la vot.

  Mathieu Grosch (PPE), în scris. – (DE) Acest raport se referă la cele 19 inițiative propuse de către Comisie, care vor pune cetățenii europeni în centrul pieței interne și, în același timp, vor viza realizarea unei economii sociale de piață, durabile. Salut în mod special acest raport, printre altele, pentru că va aduce beneficii cetățenilor europeni, în special celor care locuiesc în regiunile de frontieră.

Măsurile propuse vor facilita viața de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor din regiunile de frontieră. Raportul sprijină inițiativa privind recunoașterea calificărilor profesionale și inițiativa „Tineretul în mișcare”. În plus, vor fi identificate și eliminate obstacolele fiscale și se vor lua măsuri decisive pentru a preveni dubla impozitare. În plus, raportul solicită condiții de muncă echitabile pentru toți cetățenii europeni și, de asemenea, transferabilitatea deplină a drepturilor de pensie.

Aceste măsuri vor face cetățenii punctul central al pieței interne. Nevoile lor specifice vor fi însoțite de măsuri specifice.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care subliniază în mod corect nevoia de a respecta „principiul subsidiarității și cel al suveranității statelor membre”. Este păcat că nu toate statele membre sunt pregătite să recunoască limitele suveranității. În 1953, șeful celei mai înalte instanțe civile din Scoția a confirmat că, spre deosebire de alte regiuni ale Regatului Unit, în dreptul constituțional scoțian, suveranitatea aparține poporului. Prin urmare, este atât de trist faptul că toate partidele unioniste au blocat tentativele guvernului scoțian de a promova acest principiu prin intermediul unui referendum în ceea ce privește independența Scoției.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece există o nevoie de a consolida supravegherea pieței europene, de a oferi un acces mai bun la serviciile bancare de bază, de a stabili o piață ipotecară unică integrată și de a elimina obstacolele fiscale și dubla impozitare. De asemenea, este necesară punerea în aplicare rapidă și eficientă a unei politici de comerț electronic, în vederea creșterii încrederii cetățenilor și a consumatorilor în ceea ce privește cumpărăturile online. În plus, este nevoie de un plan de acțiune împotriva contrafacerii și pirateriei ca un important instrument preventiv, pentru a garanta că mărfurile care circulă pe piața unică sunt sigure pentru consum, respectă standardul corespunzător și sunt legale. Comisia și statele membre ar trebui să elaboreze o politică de comunicare eficientă cu privire la Actul privind piața unică, bazată pe o politică examinată din punctul de vedere al tangibilității sale pentru cetățeni. Solicităm, de asemenea, un sistem de referință, bazat pe clauza socială orizontală, pentru a evalua relevanța tuturor măsurilor pieței unice bazate pe impactul social, pe claritatea și fezabilitatea acestora, care urmează să fie utilizat ca bază pentru viitoarea politică. Cetățenii noștri trebuie să fie în centrul proiectului pieței unice.

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris. – (PL) Nu există nicio îndoială că piața unică, despre care vorbim astăzi, este una dintre cele mai mari realizări ale integrării economice în cadrul Uniunii, dar trebuie amintit faptul că responsabilitatea noastră nu este de a încuraja stagnarea, ci de a urmări neîncetat perfecțiunea. Un ansamblu coerent depinde de elementele constitutive, care, la fel ca piesele unui puzzle, formează o construcție care este robustă, puternică și stabilă. Elementele constitutive ale pieței unice sunt oamenii, ale căror drepturi și responsabilități ar trebui să fie întotdeauna prioritatea noastră. Obiectivul nostru este dezvoltarea sănătoasă și continuă, care va activa creșterea economică, iar o astfel de creștere este posibilă doar datorită îmbunătățirilor aduse problemelor economice și sociale și unei mai bune guvernanțe. Ar trebui să ne gândim dacă politicile nu ar trebui să fie cu adevărat centrate asupra cetățenilor. Este esențială dezvoltarea și valorificarea capitalului uman, și o reală aprofundare a pieței ar trebui să aducă beneficii pentru fiecare angajat, consumator și antreprenor european.

  Edvard Kožušník (ECR), în scris. – (CS) Raportul referitor la piața unică pentru europeni conține multe propuneri pozitive, cum ar fi sprijinul pentru mobilitatea cetățenilor sau eliminarea dublei impozitări a cetățenilor europeni, dar conține de asemenea multe propuneri care poartă semnul suprareglementării și care ar încetini în cele din urmă piața unică și ar provoca stagnarea acesteia. Eu personal nu sprijin propunerile pentru o piață unică mai reglementată și controlată în ceea ce privește finanțarea cu amănuntul, nici nu susțin propunerea de prelungire automată a măsurii de reglementare a serviciilor de roaming, întrucât această măsură de reglementare a fost doar temporară și ar fi trebuit să conducă la ajustarea tarifelor de roaming. Când mecanismele de piață eșuează, reglementarea prețurilor finale de vânzare cu amănuntul ar trebui să fie instrumentul de ultimă instanță, la fel ca în cazul Regulamentului privind roaming-ul. Apelurile politicienilor pentru o prelungire automată a acestui regulament reprezintă mai degrabă un gest politic populist decât un pas rațional justificat, care reflectă schimbările care au avut loc din 2007 în UE în domeniul telecomunicațiilor. În opinia mea, propunerea lansării unei competiții televizate pentru desemnarea „întreprinderii europene transfrontaliere a anului” reprezintă o risipă fără sens a resurselor europene. În consecință, am decis să mă abțin de la votul privind acest raport.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece sunt ferm convins că existența unei piețe unice ar constitui cea mai semnificativă manifestare a unei Europe puternice și unite. Promovarea întreprinderilor sociale, asigurarea liberei mobilități a cetățenilor europeni și promovarea serviciilor bancare actualizate pentru toată lumea sunt doar câteva dintre punctele importante asupra cărora trebuie să ne concentrăm ideile, resursele și proiectele noastre. În special cu referire la primul punct, salut din toată inima apelul adresat Comisiei de a publica o carte verde privind recunoașterea calificărilor profesionale pe teritoriul diferitelor state membre ale UE. Acest lucru ar fi un pas important spre a face mai tangibil rolul educației și al formării profesionale într-un context european din ce în ce mai deschis.

  Agnès Le Brun (PPE), în scris. – (FR) În luna octombrie anul trecut, comisarul pentru piața internă și servicii, dl Michel Barnier, și-a prezentat „Actul privind piața unică”, o serie de 50 de propuneri pentru stimularea creșterii economice în Uniunea Europeană. Parlamentul European a fost apoi invitat să își exprime punctul de vedere cu privire la diferitele părți ale acestui proiect. Partea a doua din act pune bazele pentru reconcilierea europenilor cu piața unică. Jacques Delors a afirmat cândva: „Nu te poți îndrăgosti de piața unică”. Acest lucru este cu siguranță adevărat, dar putem încerca totuși să o facem utilă pentru cetățeni. Din acest motiv, am susținut rezoluția Parlamentului European, care salută echilibrul oferit relației dintre libertățile lucrătorilor și cerințele unei economii sociale. Această parte a actului rezervă astfel un loc important acelor elemente care sunt esențiale pentru cetățenii europeni, cum ar fi serviciile publice, infrastructura de comunicații, solidaritatea și ocuparea forței de muncă, precum și protecția consumatorului. Acest echilibru reflectă deplina conștientizare a Comisiei potrivit căreia piața nu poate acționa împotriva cetățenilor, ci trebuie să acționeze în folosul acestora atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Eforturile de a realiza piața unică s-au concentrat asupra pieței și organizării sale și foarte puțin asupra preocupărilor și drepturilor cetățenilor, ale lucrătorilor și ale consumatorilor, lucru care poate explica reticența europenilor și oboseala în ceea ce privește piața internă.

Cetățenii trebuie să fie plasați în centrul pieței unice. Acest lucru este menționat clar în introducerea documentului; cu toate acestea, propunerile pentru punerea în aplicare a acestui obiectiv sunt prea slabe pentru a realiza acest lucru.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Deși admite faptul că europenii resping cu o majoritate covârșitoare piața unică, acest raport reafirmă un loc central al acesteia în sistemul comunitar. Dorința declarată de a consolida legislația socială și de a lua în considerare preocupările cetățenilor, deși este cu siguranță un lucru pozitiv, nu este aplicabilă principiului pieței unice, având în vedere libera concurență și fără distorsiuni pe care o observăm în prezent. Acest raport este contradictoriu și înșelător. Voi vota împotriva acestuia.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Piața unică a fost întotdeauna unul dintre pilonii de dezvoltare economică a Europei. Eforturile de a stimula piața unică ar trebui să se concentreze asupra preocupărilor și drepturilor cetățenilor și ale întreprinderilor, oferindu-le beneficii tangibile. De asemenea, trebuie să se facă referire la drepturile sociale în legislația referitoare la piața unică și trebuie propuse măsuri pentru a încuraja mobilitatea cetățenilor și pentru a asigura transferabilitatea drepturilor de pensie ale acestora. Acesta este singurul mod prin care ne vom bucura de succes în ceea ce privește o piață unică funcțională și completă.

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris. – (LT) Acum mai bine de o jumătate de secol, țările din Europa s-au unit pentru a stabili o piață unică. Credem că am creat-o cu un sfert de secol în urmă. Cu toate acestea, în prezent există încă multe probleme pe care trebuie să le abordăm pentru ca piața unică să funcționeze eficient și pentru ca Uniunea Europeană să fie competitivă. Eu cred că, dintre toate măsurile discutate și menționate în documentul pe l-am adoptat, două aspecte sunt deosebit de importante: învățarea pe tot parcursul vieții și reducerea șomajului în rândul tinerilor și înființarea și funcționarea unei piețe unice a energiei. În privința tinerilor, tocmai această secțiune a societății va trăi în Europa pe care o creăm. Prin urmare, este important să oferim toate oportunitățile tinerilor pentru a se adapta și a se implica în mod corespunzător în crearea viitorului lor. O piață a energiei este un nou domeniu al politicii UE. Rețelele energetice inteligente vor juca, fără îndoială, un rol important în economia viitorului și, prin urmare, trebuie să nu întârziem și să acordăm o atenție și resurse suficiente pentru crearea și îmbunătățirea acestora.

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Sunt de acord cu această rezoluție deoarece trebuie acordată cea mai mare atenție drepturilor sociale de bază și asigurării drepturilor consumatorilor și a liberei circulații a lucrătorilor, bunurilor și întreprinderilor. Piața unică trebuie să creeze condiții pentru o creștere durabilă și mai multe locuri de muncă, iar cetățenii trebuie să fie în centrul acesteia. Prin urmare, este foarte important să se evite denaturarea concurenței. Piața unică va rămâne competitivă dacă sunt respectate toate drepturile sociale. Trebuie să garantăm și să consolidăm în mod constant bunăstarea socială și drepturile lucrătorilor, precum și să asigurăm condiții decente de muncă. Sunt de acord cu propunerea de a împiedica munca pe teritoriul unui stat membru fără a respecta dispozițiile sale privind salariile și condițiile de muncă. Principiul remunerării egale pentru aceeași muncă trebuie să fie pe deplin pus în aplicare. Trebuie eliminate barierele în calea liberei circulații a lucrătorilor. Trebuie să deschidem piețele forței de muncă în statele membre pentru toți lucrătorii europeni, dar reglementarea acestor piețe trebuie să fie pusă în aplicare în conformitate cu normele pieței muncii din acele state membre, inclusiv cu modelul scandinav de contract colectiv. Este foarte important să se acorde statelor membre dreptul de a decide pentru ele însele dacă acestea ar trebui să acorde cetățenilor care nu aparțin UE dreptul de ședere pe teritoriul lor. Pentru ca piața unică să fie orientată spre chestiuni sociale, industria trebuie să fie restructurată într-o manieră durabilă și trebuie să existe consultări constante cu partenerii sociali. Este foarte important să se asigure că sectorul public are posibilitatea de a implica mai eficient întreprinderile în activitatea sa, astfel încât cetățenii să poată beneficia de servicii publice inovatoare și de înaltă calitate, iar accesul universal la acestea să poată fi garantat.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului privind piața unică pentru europeni deoarece cred că Europa ar trebui să adopte un cadru comun de reglementare care să răspundă nevoilor cetățenilor și să soluționeze dezechilibrele și divergențele de pe piața internă. Ca urmare a crizei economice, Europa are nevoie de o piață în care lucrătorii și consumatorii să fie în centrul politicilor. Textul privind piața unică pentru europeni solicită o mai bună coordonare între instituțiile europene, statele membre și întreprinderi cu scopul de a consolida politica, astfel cum a planificat Parlamentul European, și de a se asigura că răspunde tuturor cerințelor pieței europene.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului deoarece sunt de acord cu principalele priorități prezentate Comisiei de către Parlament. Cea mai importantă dintre aceste propuneri este apelul pentru măsurile care trebuie luate pentru a spori mobilitatea cetățenilor europeni, în special prin publicarea unei Cărți verzi privind recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, inclusiv o evaluare a cadrului existent și, dacă este cazul, pentru a propune o inițiativă legislativă de reformare a acestui cadru în 2012, evaluând totodată fezabilitatea și valoarea adăugată ale cardurilor de identitate profesională la nivelul UE și ale unui „pașaport european al competențelor” în 2011. Aceasta este o măsură pozitivă care se bazează pe situația actuală și care are drept scop creșterea mobilității în cadrul UE. Aș sublinia, de asemenea, solicitarea înaintată Comisiei de a prezenta o propunere legislativă privind garantarea accesului la anumite servicii bancare de bază până în iunie 2011 și de a îmbunătăți transparența și comparabilitatea comisioanelor bancare până la sfârșitul anului 2011, precum și solicitarea de a prezenta o propunere legislativă prin care să se elimine obstacolele cu care se confruntă lucrătorii mobili pentru a garanta transferabilitatea integrală a drepturilor de pensie.

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Piața unică pentru europeni vizează, în primul rând, ocuparea locurilor de muncă și crearea altora noi, care să contribuie la crearea unui mediu în care întreprinderile și cetățenii să-și poată exercita pe deplin drepturile. Este nevoie de o abordare mai ambițioasă în ceea ce privește propunerea referitoare la Directiva privind detașarea lucrătorilor, vizându-se o revizuire a directivei care să asigure, pe lângă libertățile economice, protecția normelor de drept al muncii, a practicilor și standardelor celor mai avansate în materie de relații industriale, precum și respectarea drepturilor la reprezentare și negociere colectivă, la acțiune colectivă, inclusiv dreptul la grevă și aplicarea deplină a principiului salarizării egale pentru muncă de valoare egală.

Este esențială dezvoltarea unei rețele europene de transport printr-un cadru comun de finanțare europeană, impulsionând competitivitatea, integrarea și facilitând mobilitatea cetățenilor și a lucrătorilor prin furnizarea de servicii la prețuri accesibile. Consider de o importanță vitală formarea și calificarea lucrătorilor, ca fiind fundamentale pentru crearea de locuri de muncă, pentru integrarea socială și pentru succesul pieței unice. Solicit statelor membre să elimine barierele din calea mobilității lucrătorilor din noile state membre, ținând seama de efectul pozitiv al mobilității acestora în contextul crizei economice și financiare.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Realizarea deplină a unei piețe unice competitive, fără bariere, este esențială pentru relansarea economiei europene și stimularea creșterii, a competitivității și a durabilității în UE. Eforturile pentru relansarea și consolidarea pieței unice ar trebui să se concentreze, de asemenea, asupra preocupărilor și drepturilor cetățenilor, consumatorilor, utilizatorilor de servicii publice și întreprinderilor, oferindu-le beneficii tangibile cu scopul de a le restabili în totalitate încrederea în proiectul european și de a le oferi informații adecvate cu privire la oportunitățile oferite de piața internă. În acest context, trebuie adoptate măsuri care pot crește mobilitatea europenilor și asigura protecția consumatorilor, consolidând în același timp bunăstarea socială și protejând drepturile lucrătorilor.

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) Am votat pentru raportul Correia De Campos care se referă la 19 inițiative privind cetățenii și piața unică din Actul privind piața unică propus de către comisarul Barnier. Am susținut acest raport care ne amintește cât este de important să punem încă o dată cetățenii în centrul pieței unice. Până în prezent, eforturile de a finaliza celebra „piață mare” s-au concentrat prea des asupra pieței unice și organizării acesteia. Ar trebui să efectuăm acest exercițiu încă o dată având în vedere preocupările și drepturile cetățenilor, ale lucrătorilor și ale consumatorilor. Fac apel la Comisie să sprijine prioritățile-cheie cuprinse în această rezoluție. Aș dori să menționez aici în special trei obiective de urgență pentru a face piața unică mai atractivă în ochii concetățenilor noștri: îmbunătățirea mobilității (fie, de exemplu, prin recunoașterea calificărilor profesionale sau prin transferabilitatea drepturilor de pensie pentru lucrătorii mobili), prelungirea Regulamentului privind roaming-ul - care propune în special plafoanele tarifare la furnizarea cu amănuntul a serviciilor de date în roaming și în sfârșit, accesibilitatea serviciilor bancare de bază, precum și transparența și comparabilitatea comisioanelor bancare în întreaga Europă.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În favoarea raportului. La 11 noiembrie 2010, Comisia a adoptat o propunere de comunicare pentru a restabili încrederea europenilor în piața unică. Acest Act privind piața unică va fi în discuție până la data de 28 februarie 2011. Abordarea generală propusă de către Comisie este o continuare a raportului dlui Mario Monti către președintele Comisiei Europene, „O nouă strategie pentru piața unică”. Scopul acesteia, în conformitate cu articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, este de a consolida „o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și [...] un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului” prin plasarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, și a europenilor în centrul pieței unice. Comunicarea Comisiei „Către un Act privind piața unică - Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate” conține 50 de propuneri pentru optimizarea muncii, a activităților comerciale și a schimburilor reciproce, iar capitolul II în special, „Recăpătarea încrederii prin repunerea europenilor în centrul pieței unice”, conține 19 inițiative orientate către dimensiunea socială a pieței unice.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Punerea integrală în aplicare a pieței unice este pasul decisiv pentru ca Uniunea Europeană să își atingă pe deplin potențialul în ceea ce privește creșterea inteligentă, incluzivă și durabilă.

Acest lucru necesită armonizarea legislației naționale pentru a încuraja libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalului. O piață internă prosperă și dinamică depinde de capacitatea noastră de a elabora politici care pot susține creșterea economică, ocuparea forței de muncă și inovarea.

Prin votul de astăzi, Parlamentul demonstrează încă o dată că populația trebuie să fie în centrul atenției în vederea înnoirii pieței unice, deoarece aceasta este actorul-cheie capabil să activeze adevăratele cicluri de creștere și inovare. Realizarea politicii pieței unice este strâns legată de integrarea altor domenii politice cum ar fi concurența, industria, energia și transportul.

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris. – (PL) Este important faptul că am început o astfel de discuție amplă privind piața comună unică europeană, care funcționează de 20 de ani, dar nu și-a atins pe deplin potențialul. În pofida tuturor legislațiilor, recomandărilor și asigurărilor reciproce, nu putem spune că am pus pe deplin în vigoare piața unică, dar fără o piață unică, Europa nu va fi deloc unită. Crearea pieței unice este ceva care are potențialul de a consolida ideea de Uniune. De ce nu este încă posibil să se creeze o piață fără bariere, în pofida acordului universal al statelor membre potrivit căruia ar trebui urmat tocmai acest tip de politică?

Particularitățile naționale puternic înrădăcinate - și acestea sunt prea puternic înrădăcinate - stau în calea creării pieței unice. Trebuie să ridicăm barierele protecționiste pentru a putea revitaliza piața unică. Sunt de acord cu opinia potrivit căreia structurile și procesele de gestionare a pieței unice sunt prea complicate. Acest lucru rezultă în principal din faptul că există prea multe diferențe în cadrul Uniunii. Consolidarea monedei unice și adoptarea acesteia pe întreg teritoriul Uniunii este necesară pentru crearea unei noi calități în cadrul pieței unice.

Piața unică nu poate exista doar pentru firmele mari, dar ar trebui să existe, de asemenea, pentru întreprinderile mici și mijlocii, și mai ales pentru consumatori. Transparența și armonizarea sunt scopul nostru. Prioritatea noastră este crearea unei piețe cu adevărat unice, de aceea Consiliul European și Parlamentul European ar trebui să evalueze situația pieței unice în fiecare an, întrucât acest lucru ne va permite să monitorizăm măsura în care am reușit să atingem obiectivele stabilite.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Acest raport urmărește să consolideze măsurile pentru a pune cetățenii în centrul proiectului pieței unice, concentrându-se asupra a 19 inițiative orientate către nevoile cetățenilor europeni. Cred că este esențial să restabilim încrederea publicului european în proiectul european și, pentru a face acest lucru, eforturile trebuie concentrate asupra preocupărilor și drepturilor cetățenilor, ale consumatorilor, ale utilizatorilor de servicii publice și ale întreprinderilor. Este necesar să se creeze o abordare completă a pieței unice, care este capabilă să răspundă deficitului democratic care este simțit atât de către publicul european, cât și de către organismele publice și private.

Încurajarea mobilității prin eliminarea barierelor administrative și fiscale și armonizarea calificărilor, investițiile în proiecte transfrontaliere în mai multe domenii, coordonarea activităților vamale și monitorizarea piețelor naționale, precum și prelungirea regulamentului privind roaming-ul sunt exemple de măsuri care cred că sunt cheia pentru stabilirea de relații mai strânse între publicul și proiectul european. Cu toate acestea, merită subliniat încă o dată faptul că aspectul social al pieței unice ar trebui să fie completat de guvernanța politică și de parteneriatul dintre UE și organismele naționale, precum și de dimensiunea economică, care va facilita creșterea economică și va face Europa mai competitivă.

  Dominique Vlasto (PPE), în scris. – (FR) Sunt foarte încântat de adoptarea a trei rezoluții privind relansarea pieței unice care consolidează guvernanța și rolul întreprinderilor și al creșterii economice, precum și cel al cetățenilor în această politică. După mai bine de 20 de ani de la semnarea Actului Unic European, libertatea de circulație a persoanelor, a bunurilor și a capitalurilor în întreaga Europă este o dovadă a succesului unei politici ambițioase care este în beneficiul cetățenilor și al creșterii economice, o politică care poate oferi avantaje tuturor, în fiecare zi. Cu toate acestea, nu ar fi fost suficient să facem doar un bilanț, întrucât europenii așteaptă propuneri concrete de la noi pentru a răspunde provocărilor viitoare. Precizându-ne prioritățile, am elaborat o serie de măsuri echilibrate, care formează un model politic, economic și social clar. Această rezoluție specifică privind o piață unică pentru europeni pune cetățeanul în centrul preocupărilor noastre. Prin încurajarea mobilității și a schimburilor, indiferent de locul de origine, de vârstă sau de profesie, acest raport marchează un pas către o piață europeană a muncii. Măsurile de protecție socială abordate în cadrul rezoluției sunt, de asemenea, vitale pentru reglementarea acestei piețe și pentru a sprijini modelul unei economii sociale bazate pe solidaritate.

Raport: Cristian Silviu Bușoi (A7-0071/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestui raport deoarece se concentrează asupra necesității de a sprijini proiectele care aduc o valoare adăugată Europei, asupra necesității unei noi politici industriale, precum și asupra dezvoltării regionale, prin investirea în grupuri în funcție de regiune. De asemenea, votez în favoarea acestuia deoarece promovează o piață unică a energiei prin reducerea dependenței energetice și prin crearea unei infrastructuri și a unor prețuri mai competitive pentru consumatorii finali.

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții privind o piață unică pentru întreprinderi și creștere economică. Piața unică este piatra de temelie deopotrivă pentru întreprinderi și consumatori și trebuie acordată atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii, care au cel mai mare potențial pentru dezvoltarea continuă și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă. Susțin opinia raportorului potrivit căreia stimularea comerțului electronic, precum și crearea unei piețe unice digitale reprezintă un alt aspect important al pieței unice. Acesta este un proces foarte complex, având în vedere diferențele dintre sistemele fiscale, dreptul contractual și cerințele pentru desfășurarea de activități economice în statele membre ale UE, dar trebuie continuate eforturile în acest domeniu. Există, de asemenea, necesitatea de a coordona politica fiscală, deoarece introducerea unei baze de impozitare consolidate comune a societăților ar face piața unică un mediu de afaceri mai propice pentru întreprinderile europene.

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, piața unică trebuie să ofere condițiile necesare unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Referitor la crearea condițiilor economice necesare pentru ca întreprinderile să poată beneficia de oportunitățile oferite de piața unică pentru a se dezvolta și a deveni mai competitive, este nevoie de o îmbunătățire a guvernanței economice a Uniunii Europene. Înlăturarea barierelor din calea mobilității și armonizarea reglementărilor instituționale cu scopul de a promova integrarea, creșterea economică și solidaritatea europeană constituie avantaje importante pentru piața unică. Am votat în favoarea acestui raport deoarece încurajez încrederea în piața unică la toate nivelurile, precum și eliminarea actualelor bariere la intrarea pe piață a întreprinderilor. Piața unică bazată pe o concurență liberă și echilibrată este obiectivul esențial al reformei economice a Uniunii Europene și reprezintă un avantaj competitiv fundamental pentru Europa într-o economie globalizată.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) O piață unică care funcționează fără sincope și se bazează pe o concurență liberă și loială este obiectivul principal al reformei economice a UE. În prezent, piața internă rămâne fragmentată, iar obstacolele administrative și de reglementare persistente au un impact negativ asupra tuturor întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, care nu pot beneficia pe deplin de toate avantajele oferite de piața unică. Reglementarea acordării de licențe pentru drepturi de autor în UE nu a fost soluționată, lucru care are un impact direct asupra contrafacerii și pirateriei. Acest lucru conduce la încrederea scăzută a mediului de afaceri în comerțul electronic și alimentează fragmentarea normelor de protecție a proprietății intelectuale, care frânează inovarea în cadrul pieței unice. Este deosebit de important să abordăm în mod adecvat problema achizițiilor publice, care reprezintă 17 % din PIB-ul UE. Până în prezent, achizițiile publice transfrontaliere au reprezentat o mică parte din întreaga piață de achiziții publice, deoarece IMM-urile încă au acces limitat la piețele de achiziții publice. Serviciile sunt un sector esențial pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă, dar piața unică a serviciilor este încă subdezvoltată, în special din cauza lacunelor și a dificultăților întâmpinate de statele membre cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind serviciile. Sunt de acord cu propunerile făcute în comunicarea Comisiei „Către un Act privind piața unică”, dar cred că, pentru a asigura funcționarea eficientă a pieței unice, statele membre trebuie să îmbunătățească punerea în aplicare a inițiativelor UE care au fost deja adoptate, cum ar fi Actul privind întreprinderile mici (Small Business Act), care ar ajuta la rezolvarea multor probleme administrative și de reglementare cu care se confruntă în prezent întreprinderile din UE.

  Adam Bielan (ECR), în scris. – (PL) Pentru a-și menține poziția de lider economic mondial, Europa trebuie să sprijine în mod constant și să stimuleze dezvoltarea economică. Piața unică europeană este de o importanță fundamentală atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori. Ar trebui să acordăm o atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii, care conduc la creștere economică și oferă un număr semnificativ de locuri de muncă. Ar trebui folosite măsuri inovatoare și instrumente financiare adecvate pentru a le îmbunătăți competitivitatea, accesul la informații și participarea la programele de cercetare. O idee interesantă este propunerea de a crea obligațiuni pentru proiecte specifice, care vor permite întreprinderilor să strângă fonduri. Piața unică digitală ar trebui să fie, de asemenea, o parte importantă a economiei. Ar trebui depuse eforturi pentru a stimula în special comerțul electronic deoarece acesta contribuie la creșterea comerțului transfrontalier. De asemenea, cred că este esențial să se creeze un brevet al UE și un sistem unificat de soluționare a litigiilor. Sunt sigur că o bună funcționare a pieței unice va contribui la creșterea economică durabilă, prin urmare, susțin rezoluția.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece cred că, pentru a revitaliza cu succes piața unică a UE și pentru a crește competitivitatea globală a UE în ansamblul său și pentru a crea noi locuri de muncă, este necesar să se adopte și să se pună în aplicare numeroase măsuri care să promoveze creșterea și dezvoltarea durabile ale întreprinderilor. De asemenea, cred că este foarte important ca aceste măsuri să fie coordonate cu măsurile pentru dezvoltarea regională și ca acestea să fie complementare, astfel încât să se evite o concentrare a industriei, a întreprinderilor și a serviciilor în anumite regiuni, în timp ce alte regiuni mai îndepărtate sunt lăsate la voia întâmplării. De asemenea, raportul abordează o multitudine de alte probleme care afectează viața de zi cu zi a cetățenilor, competitivitatea întreprinderilor și, de asemenea, crearea de noi locuri de muncă în Europa - efectuarea de studii de cercetare și promovarea noilor tehnologii, precum și dezvoltarea și extinderea infrastructurii transportului, a energiei și a telecomunicațiilor.

În plus, raportul abordează o problemă care este importantă pentru Lituania, atrăgând atenția asupra necesității de modernizare a infrastructurii energetice în țările est-europene, astfel încât acestea să poată fi conectate cu succes la rețelele energetice din Europa de Vest. Accesibilitatea energiei pentru consumatorii din întreaga Europă este, de asemenea, subliniată în acest domeniu. Raportul încurajează, de asemenea, cooperarea dintre Comisie și statele membre pentru a stabili și a promova utilizarea sistemelor de transport mai eficiente și mai ecologice, precum și pentru a dezvolta comerțul electronic internațional, îmbunătățind și sistemele de plată online.

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. – (IT) Uniunea Europeană este una dintre economiile cele mai puternice din lume, al cărei motor este format din întreprinderi mici și mijlocii. UE trebuie să acorde o atenție deosebită acestor organizații care au resimțit mai mult decât oricine efectele crizei economice, nu în ultimul rând pentru că IMM-urile au cel mai mare potențial de creștere economică și de ocupare a forței de muncă.

Prin urmare, este de la sine înțeles faptul că eforturile europene trebuie concentrate asupra încurajării creșterii economice durabile. Am votat în favoarea acestui raport deoarece are meritul de a identifica prioritățile potrivite pentru crearea unei piețe unice mai puternice, în măsură să răspundă mai bine nevoilor întreprinderilor din UE și să creeze rate de creștere mai mari.

Prin urmare, sunt de acord cu liniile directoare prevăzute în acest document, care, în opinia mea, pot contribui în mod activ la procesul de transformare a pieței unice într-un mediu inovator, favorabil întreprinderilor, bazat pe economia digitală și libera și eficienta circulație a serviciilor. În acest scop, sunt de acord cu necesitatea de a încuraja comerțul electronic capabil să promoveze comerțul transfrontalier, coordonarea politicilor fiscale și o mai bună raționalizare a contractelor de achiziții publice transfrontaliere, puncte la care IMM-urile europene prezintă întârzieri.

  Ole Christensen, Dan Jørgensen, Christel Schaldemose și Britta Thomsen (S&D), în scris. – (DA) Am votat în favoarea raportului privind o piață unică pentru întreprinderi și creștere economică. Raportul conține multe propuneri importante pentru dezvoltarea pieței unice.

Cu toate acestea, nu susținem ideea potrivit căreia diferențele de dispoziții fiscale pot conduce la obstacole semnificative în calea tranzacțiilor transfrontaliere sau faptul că respectiva coordonare a politicilor fiscale naționale, după cum a propus dl Monti în raportul său, ar aduce o valoare adăugată substanțială întreprinderilor și cetățenilor. Pe de altă parte, suntem în favoarea coordonării între statele membre pentru a preveni evaziunea fiscală și paradisurile fiscale pentru întreprinderi. Ratele de impozitare rămân un aspect ce ține de competența statelor membre.

  Lara Comi (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestui raport. Pentru a crea o piață unică funcțională, în care domină concurența sănătoasă și productivă, cred că sunt esențiale măsurile descrise în acest raport.

Sunt întru totul de acord cu necesitatea de a crea o piață unică digitală, deoarece lipsa unor norme adecvate afectează foarte mult eficiența pieței europene, mai ales în vremurile recente, având în vedere progresele tehnologice ale altor țări care sunt concurenții noștri economici. Trebuie să luăm în considerare potențialul enorm al comerțului electronic, în special în ceea ce privește creșterea schimburilor comerciale transfrontaliere și, după cum am spus înainte, creșterea generată la nivelul competitivității, pe care ar aduce-o pe piață.

În plus, sunt de acord cu necesitatea de a acționa pe alte două fronturi; sectorul de servicii și IMM-urile. Este indispensabilă punerea adecvată în aplicare a directivei privind serviciile și reformarea cadrului de reglementare cu privire la standardizare, astfel încât să se extindă la acestea. În plus, așteptăm legislația propusă de către Comisia Europeană. În cele din urmă, după cum am spus în cadrul altor dezbateri, trebuie să identificăm noi stimulente și să oferim mai mult sprijin întreprinderilor mici și mijlocii, coloana vertebrală a pieței noastre și creatoare ale unui număr atât de mare de locuri de muncă.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Consider benefic pentru Europa îmbunătățirea accesului la informații al tuturor societăților comerciale, inclusiv al întreprinderilor mici și mijlocii, în ceea ce privește sprijinul financiar la care ele pot face apel în domeniul inovării, pentru o implicare mai bună în programe de cercetare și, mai ales, în parteneriate public-privat destinate derulării programelor de cercetare și inovare. Consider că, potențial acestor întreprinderi este încă insuficient exploatat, motiv pentru care UE trebuie să sprijine acest sector pentru a-și extinde activitatea, inclusiv la nivel transfrontalier, și pentru a exploata toate posibilitățile existente în cadrul Pieței Unice.

  Ioan Enciu (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport referitor la „piața unică pentru întreprinderi și creștere economică” pentru că eu cred că va consolida semnificativ piața noastră internă în beneficiul tuturor cetățenilor. În realitate acest raport va încerca să consolideze competitivitatea industrială, dezvoltarea durabilă și crearea de locuri de muncă.

Uniunea Europeană are o economie unică, cu 500 de milioane de consumatori. Prin menținerea, consolidarea și promovarea pieței interne a Europei, acest lucru va asigura o mai mare circulație a bunurilor și serviciilor fără bariere în calea comerțului dintre statele membre. Este important, în perioadele de austeritate, să sporim creșterea în economia noastră.

Sunt de acord că ar trebui luate măsuri suplimentare pentru a asigura punerea corespunzătoare în aplicare a directivelor privind serviciile și calificările profesionale. Prin punerea adecvată în aplicare a acestor directive, cetățenii europeni vor putea călători în alte state membre europene pentru a munci și pentru a presta servicii fără sarcini administrative împovărătoare. Unul dintre obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene este de a avea un spațiu fără bariere.

De asemenea, acest raport este în favoarea susținerii IMM-urilor care necesită mult sprijin în acest moment.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Deoarece Europa este cea mai mare economie din lume, punerea în aplicare a pieței unice este cheia pentru a oferi cetățenilor și întreprinderilor un sentiment de încredere și de securitate. Criza cu care se confruntă lumea în general, și în special Europa, ne face să reflectăm asupra viitorului UE și asupra măsurilor pe care trebuie să le adoptăm în vederea relansării economiei europene. În luna octombrie 2010, Comisia a adoptat o comunicare numită „Actul privind piața unică”, care urma raportului dlui Monti, „O nouă strategie pentru piața unică”. Printre obiectivele acesteia s-a aflat punerea în aplicare a măsurilor care asigură întreprinderilor o creștere mai puternică, mai durabilă și mai echitabilă. Prin urmare, sunt încântat că acest raport a fost adoptat, întrucât vizează, printre altele, să reducă sarcina birocratică asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), oferindu-le acces la credite, investind în inovare și modernizarea serviciilor, de exemplu prin gestiune electronică, precum și punând în aplicare o economie digitală. Aceștia sunt piloni fundamentali ai Strategiei Europa 2020, care vor contribui foarte mult la crearea unei piețe unice mai competitive și la stimularea creșterii acesteia.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acesta este un alt raport din pachetul privind consolidarea pieței unice. Acesta conține laude fără rușine pentru piață și libera concurență, atunci când se confruntă cu dezastrul evident care a fost cauzat de aceste politici și consecințele îngrozitoare ale acestora, care sunt resimțite astăzi de către lucrători, de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și de oameni în general, în special în țările cu economii mai slabe. Să ne concentrăm pe exemplele date în unele citate din raport, cum ar fi cu privire la domeniul energetic, de exemplu: „subliniază că o piață internă a energiei pe deplin operațională este un element foarte important […]; subliniază faptul că piața internă a energiei ar trebui să contribuie la menținerea prețurilor energiei la un nivel accesibil atât consumatorilor, cât și întreprinderilor.”

Contradicția și falsitatea sunt evidente aici. Trebuie doar să observăm ceea ce se întâmplă în Portugalia pentru a ne da seama că liberalizarea a dus la privatizare, prețuri ridicate pentru întreprinderi și consumatori și profituri de peste 1 miliard de euro pentru acționarii EDP - Energias de Portugal, SA, și la o sumă similară pentru Galp Energia, SGPS, SA și alte companii din acest sector. Cu toate acestea, se poate spune același lucru despre sectoare cum ar fi serviciile poștale, telecomunicațiile sau sectorul financiar.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acesta este un alt raport din pachetul de comunicări ale Comisiei referitoare la Actul privind piața unică, a cărei propunere urmează raportului dlui Monti intitulat „O nouă strategie pentru piața unică”.

Este un alt imn pentru libera concurență, deși trece peste conținutul acestuia pentru a ascunde dinamita conținută în acest cadou trimis lucrătorilor, întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și, în special, oamenilor din țările cu economii mai slabe.

Să observăm câteva exemple dintre elementele incluse în raport, în special în domeniul energiei:

„subliniază că o piață internă a energiei pe deplin operațională este un element foarte important […]; subliniază faptul că piața internă a energiei ar trebui să contribuie la menținerea prețurilor energiei la un nivel accesibil atât consumatorilor, cât și întreprinderilor.” În plus, trebuie doar să observăm ceea ce se întâmplă în Portugalia pentru a ne da seama că liberalizarea a dus la privatizare, prețuri ridicate pentru întreprinderi și consumatori și profituri de peste 1 miliard de euro pentru acționarii EDP - Energias de Portugal, SA, și la o sumă similară pentru Galp Energia, SGPS, SA și alte companii din acest sector.

Un lucru similar ar putea fi spus despre alte sectoare, cuprinzând serviciile poștale sau telecomunicațiile, ca să nu mai menționăm sectorul financiar. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

  Jim Higgins, Seán Kelly, Mairead McGuinness și Gay Mitchell (PPE), în scris. – Cei patru deputați irlandez din partidul Fine Gael au votat în favoarea raportului referitor la Actul privind piața unică pentru întreprinderi și creștere, deoarece noi susținem impulsul general dat de rezoluție, dar nu sprijinim CCCTB, după cum am indicat în explicații anterioare.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Raportul Bușoi solicită o piață unică favorabilă întreprinderilor și subliniază pe bună dreptate importanța IMM-urilor. Într-o regiune a UE, Scoția, zeci de mii de întreprinderi mici au beneficiat din partea guvernului scoțian de schema de bonusuri pentru întreprinderi mici și prezint această situație drept exemplu de bune practici pentru alte națiuni europene.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece, pentru a revitaliza cu succes piața unică a UE și pentru a crește competitivitatea globală a UE în ansamblul său și pentru a crea noi locuri de muncă, este necesar să se adopte și să se pună în aplicare numeroase măsuri care să promoveze creșterea și dezvoltarea durabile ale întreprinderilor. În prezent, Europa a devenit cea mai mare economie a lumii. Piața unică este piatra de temelie atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori, și poate oferi un nivel ridicat de creștere economică și numeroase locuri de muncă, potențialul deplin al acesteia urmând a fi constatat pe viitor. Trebuie acordată o atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii care au cel mai mare potențial de dezvoltare continuă și de creștere a nivelului de ocupare a forței de muncă. Prin urmare, este foarte important să se încurajeze creșterea economică durabilă. Piața unică în sine și întreprinderile care funcționează în cadrul acesteia sunt vitale pentru viitoarea creștere a economiilor UE. Piața unică trebuie să devină un mediu inovator, propice întreprinderilor, bazat pe o economie digitală și în care libera circulație a serviciilor este eficientă. O piață unică a serviciilor pe deplin funcțională are un potențial important pentru creșterea economică și, prin urmare, pentru redresarea noastră economică. Doar creșterea durabilă poate garanta crearea de locuri de muncă durabile. Ar trebui luate măsuri suplimentare pentru a asigura punerea corespunzătoare în aplicare a Directivei privind serviciile și a Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale. Mai mult decât atât, crearea cardurilor profesionale la nivelul UE, după caz, este o idee care are nevoie de analiză, având în vedere potențialul unor astfel de carduri de a spori libertatea de circulație a cetățenilor UE și de a simplifica procedurile de recrutare pentru întreprinderile din UE.

  Tunne Kelam (PPE), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport întrucât cred că există o nevoie urgentă de a îmbunătăți condițiile pentru IMM-uri, astfel încât Europa să devină cu adevărat competitivă în lume. S-a dovedit de nenumărate ori că reducerea sarcinilor birocratice pentru IMM-uri a condus la o creștere economică și a sporit competitivitatea acestora. Nu s-au depus suficiente eforturi pentru a permite IMM-urilor să funcționeze cu mai puține obstacole birocratice și cu mai multă eficiență. IMM-urile reprezintă forța motrice a economiei europene. De asemenea, au loc evoluții importante în lumea electronică. În prezent, UE nu este cu adevărat competitivă pe piețele electronice. Acest lucru înseamnă că trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a stimula comerțul electronic, înregistrând progrese reale în punerea în aplicare a pieței unice digitale europene. S-au făcut pași importanți, dar rămân multe de făcut, iar noi trebuie să progresăm rapid. Salut eforturile pe care le-a propus acest raport pentru a continua chestiunea în cauză.

  Edvard Kožušník (ECR), în scris. – (CS) În opinia mea, raportul privind piața unică pentru întreprinderi și creștere economică este foarte echilibrat și cred că punerea în aplicare a măsurilor propuse va stimula creșterea pieței unice și, în cele din urmă, a economiilor statelor membre. Sunt în special de acord cu prioritățile-cheie ale raportului, cum ar fi crearea unui brevet al UE și a unui sistem unic de soluționare a litigiilor, sublinierea nevoii de investiții pe termen lung în sectoarele inovatoare, stimularea încrederii întreprinderilor și a consumatorilor în comerțul electronic și impulsionarea dezvoltării comerțului electronic pe piața unică, eliminarea obstacolelor birocratice cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii în activitățile transfrontaliere și raționalizarea proceselor de atribuire a contractelor de achiziții publice. Întrucât sprijin toate măsurile menționate anterior și întrucât sunt convins de utilitatea și beneficiile acestora, am votat pentru adoptarea acestui raport.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Urmărirea obiectivelor stabilite în Strategia 2020 solicită ca Europa să creeze condiții favorabile pentru creștere și inovare prin investiții și măsuri decisive pe piața europeană. Europa trebuie să susțină creșterea economică și să promoveze strategii eficiente în cadrul pieței interne, care au drept scop creșterea competitivității, a inovării și a cercetării. Comisia trebuie să garanteze punerea în aplicare a unui pachet care va asigura realizarea acestor obiective prin luarea de măsuri pentru îmbunătățirea competitivității pe piața internă. Prin urmare, consolidarea guvernanței economice în Uniunea Europeană este un pas important care le va permite întreprinderilor de pe piață să își maximizeze beneficiile oferite de piața unică. Crearea de obligațiuni europene pentru finanțarea proiectelor și a unui brevet care să fie valabil în întreaga Europă sunt câteva dintre punctele care m-au determinat să sprijin rezoluția. Piața unică este un obiectiv important care trebuie atins. Având în vedere diferitele condiții din diversele state membre, sarcina Uniunii Europene trebuie să fie reducerea la minimum a acestor discrepanțe, astfel încât să se permită tuturor întreprinderilor europene să prospere.

  Agnès Le Brun (PPE), în scris. – (FR) În luna octombrie anul trecut, comisarul pentru piața internă și servicii, dl Michel Barnier, și-a prezentat „Actul privind piața unică”, o serie de 50 de propuneri pentru stimularea creșterii economice în Uniunea Europeană. Parlamentul European a fost ulterior invitat să își exprime punctul de vedere cu privire la diferitele părți ale acestui proiect. Prima parte a actului are în vedere planurile Comisiei de introducere a unui mediu care să încurajeze spiritul antreprenorial. Prin urmare, trebuie să promovăm crearea și inovarea dintr-o perspectivă de dezvoltare durabilă, care combină competitivitatea internațională cu protecția IMM-urilor. Această rezoluție a Parlamentului European aprobă și completează angajamentele Comisiei, motiv pentru care am susținut-o. De asemenea, ne reamintește de necesitatea de a sprijini mai mult ca oricând economia reală; în special, prin intermediul unei ambițioase politici industriale europene. În vederea stabilirii unei piețe cu adevărat unice pentru IMM-uri, rezoluția propune crearea statutului de „întreprindere europeană privată”, care ar încuraja crearea și funcționarea la nivel transfrontalier a acestor componente esențiale ale cadrului economic al Uniunii.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că un atu principal al competitivității noastre pe plan internațional îl reprezintă, fără discuție, piața unică. Fără aceasta, nu am juca un rol la fel de important în echilibrul mondial al forțelor economice, mai ales într-un moment caracterizat de apariția unor noi puteri pe scena internațională. Evoluția pieței interne și dezvoltarea continuă a regiunilor sunt complementare și împreună conduc către o Europă puternică, caracterizată prin coeziune și competitivitate. În acest sens, doresc să evidențiez rolul deosebit de important pe care politica regională îl are în integrarea pieței unice și consider că o condiție sine qua non pentru o piață unică dinamică și puternică o reprezintă accesibilitatea sporită pentru absolut toate regiunile Uniunii Europene.

Într-o situație specială se regăsesc noile state membre, unde nivelul de accesibilitate este încă scăzut. Susținerea investițiilor în infrastructură și îmbunătățirea acesteia vor contribui la creșterea competitivității regiunilor rămase în urmă, vor asigura o funcționare armonioasă a pieței interne și, astfel, competitivitatea globală a întregii Uniuni Europene se va îmbunătăți semnificativ.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Piața unică în sine și întreprinderile care funcționează în cadrul acesteia sunt vitale pentru viitoarea creștere a economiilor UE. Acest proiect de raport subliniază măsurile prioritare care ar trebui luate pentru a construi o piață unică mai puternică, care să răspundă mai bine nevoilor întreprinderilor din UE și care ar genera rate de creștere mai mari decât în trecut.

Prioritățile raportorului sunt împărțite în patru grupuri, care vizează transformarea pieței unice într-un mediu inovator, propice desfășurării de activități economice, bazat pe o economie digitală, și în care libera circulație a serviciilor este eficientă. O piață unică a serviciilor pe deplin funcțională are un potențial important pentru creșterea economică și, prin urmare, pentru redresarea noastră economică. Doar creșterea durabilă poate garanta crearea de locuri de muncă durabile.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acest raport propune o liberalizare sporită a sectorului energetic și a celui poștal și o aplicare mai fermă a Directivei privind serviciile sub pretextul sprijinirii întreprinderilor și al stimulării creșterii. Fidel ideologiei neoliberale, acesta acuză reglementarea administrativă și protecția serviciilor publice pentru împiedicarea creșterii. Liderii europeni nu au desprins învățăminte din criza din 2008 și o schimbare radicală a direcției către o altă Europă este esențială. Votez împotriva acestui raport.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Piața unică a fost întotdeauna unul dintre pilonii dezvoltării economice a Europei. Comunicarea „Către un Act privind piața unică” se bazează pe tema conducerii politice și pe principiul parteneriatului ca instrumente fundamentale de relansare și de aprofundare a pieței unice. Trebuie să creăm o nouă dinamică în relațiile interinstituționale, precum și în cooperarea și angajamentul statelor membre, al parlamentelor naționale și al autorităților regionale și locale, astfel încât să fie posibilă îmbunătățirea aplicabilității legislației privind piața unică. La nivelul statelor membre și al instituțiilor europene, cu toții trebuie să ne luăm angajamentul de a monitoriza, a evalua și a moderniza punerea în aplicare a legislației europene.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Întreprinderile mici și mijlocii (IMM), în special, reprezintă un motor important al economiei noastre în ansamblu. Acestora ar trebui să li se ofere mai multe oportunități de înființare și de extindere pe piața internă. În acest sens, capitalul este necesar și IMM-urile trebuie să aibă mai ușor acces la acesta. Sprijinirea sectorului serviciilor este un alt factor care ne va ajuta să asigurăm o creștere de durată și sustenabilă în economiile naționale europene. În acest sens, libera circulație a serviciilor este necesară. Piața internă trebuie să devină mai atractivă în ansamblu pentru a fi un mediu favorabil inovării și afacerilor.

De asemenea, UE are nevoie de o piață internă digitală pentru a îmbunătăți competitivitatea și pentru a promova creșterea. Toate întreprinderile în cadrul UE ar trebui să poată beneficia de piața internă, chiar dacă numeroase domenii, cum ar fi comerțul electronic, încă au nevoie, în mod evident, de dezvoltare. Nu am votat în favoarea raportului deoarece raportorul a propus introducerea unei noi strategii privind TVA-ul, dar nu a detaliat suficient modul în care va funcționa acest lucru în practică.

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece piața unică este un factor foarte important pentru întreprinderi și creștere. Trebuie să se acorde o atenție deosebită inovațiilor și creativității și să se pună la dispoziție un mecanism adecvat pentru finanțarea acestora. Inovațiile oferă o bază pentru o creștere puternică și mai durabilă și pentru crearea de locuri de muncă. Mai presus de toate, pentru a asigura că mecanismul de finanțare funcționează eficient, trebuie să creăm condiții favorabile pentru investiții pe termen lung în sectoarele inovatoare și în cele care creează locuri de muncă. O atenție deosebită trebuie acordată întreprinderilor mici și mijlocii care au un impact economic imens asupra economiei europene. Piața unică trebuie să devină un mediu mai favorabil IMM-urilor, ajutându-le să își extindă activitățile transfrontaliere, îmbunătățind accesul acestora la piețele de capital și eliminând obstacolele administrative și fiscale. Trebuie să se creeze condițiile pentru ca IMM-urile să primească sprijin adecvat în cadrul politicii regionale a Uniunii, având în vedere importanța acestora pentru îmbunătățirea relațiilor sociale în sectoarele urbane sau în zonele slab populate. Structura sectorului bancar european trebuie să fie pluralistă pentru a satisface nevoile financiare ale IMM-urilor. Este foarte important să se prevadă un regim de TVA mai clar și o bază fiscală consolidată comună a societăților. Consider că trebuie adoptat de urgență un statut al întreprinderilor europene private pentru a facilita înființarea și funcționarea la nivel transfrontalier a întreprinderilor mici și mijlocii. Se menționează că procedurile de achiziții publice trebuie să fie mai raționale. Trebuie să facem mai favorabile condițiile pentru achiziții publice transfrontaliere, asigurând reciprocitatea cu țările industrializate și cu marile economii emergente.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Criza financiară și economică a mobilizat UE în căutarea de noi norme și sisteme care să asigure echilibru și creștere; raportul Mario Monti a dat startul pentru elaborarea Actului unic privind piața internă europeană. Principalul obiectiv este de a asigura creștere și dezvoltare, precum și securitate și garanții pentru întreprinderile mici și mijlocii, investitori și consumatori și pentru toți participanții de pe piață a căror funcționare comercială trebuie să fie facilitată. Votul meu în favoare indică nu numai dorința de a sprijini textul, ci și un angajament real față de cetățeni de a îmbunătăți reglementările și de a asigura șanse egale pentru investiții și pentru consum într-un sistem în continuă creștere atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) În acest raport, Parlamentul prezintă cinci priorități principale cu scopul de a consolida piața unică pentru întreprinderi și creștere: crearea unui brevet al UE și a unui sistem unitar de soluționare a litigiilor privind brevetele; finanțare pentru inovare; promovarea comerțului electronic; accesul îmbunătățit și o participare mai mare pe piața unică în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); și raționalizarea procedurilor de achiziții publice. Sunt de acord cu prioritățile prezentate și, prin urmare, am votat în favoarea acestui raport. Aș dori să reiterez convingerea mea că este indispensabilă crearea unui brevet al UE și a unui sistem unitar de soluționare a litigiilor privind brevetele pentru a sprijini inovarea și creativitatea în cadrul pieței unice. Inovarea și creativitatea sunt considerate drept factori de creștere. În paralel cu această măsură, consider că statele membre și Comisia ar trebui să țină seama de importanța inovării pentru o creștere puternică și durabilă, precum și pentru crearea de locuri de muncă. Modalitatea de a promova creșterea este de a asigura că există o finanțare adecvată a inovării, în special prin crearea de instrumente de creditare europene pentru finanțarea proiectelor UE.

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Piața unică trebuie să fie relansată și finalizată în vederea atingerii obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020 pentru a contribui la o creștere economică mai mare pentru întreprinderi, inclusiv pentru întreprinderile din economia socială (cooperative, asociații, întreprinderi mutuale și fundații) și la crearea de locuri de muncă mai numeroase și mai bune, precum și la protecția adecvată a drepturilor lucrătorilor și consumatorilor europeni. Solicit crearea unui mediu de reglementare mai favorabil IMM-urilor prin evaluarea atentă a impactului tuturor măsurilor legislative sau de reglementare noi asupra IMM-urilor în scopul de a reduce birocrația, a crește competitivitatea și a promova locuri de muncă de calitate. De asemenea, este necesară menținerea dispozițiilor existente privind sănătatea și siguranța lucrătorilor. Este esențială propunerea Comisiei de a publica o strategie privind TVA, deoarece este necesară o mai bună coordonare fiscală între statele membre pentru a se evita concurența fiscală neloială și denaturările pieței. Consider că propunerea de directivă privind introducerea unei baze de impozitare consolidate comune pentru corporații va stimula competitivitatea IMM-urilor, îndeosebi prin reducerea obligațiilor care decurg din complexitatea administrativă și prin reducerea costurilor ridicate generate de respectarea diferitelor sisteme fiscale naționale, realizând astfel impactul pozitiv potențial asupra finanțelor publice și ocupării forței de muncă.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Realizarea pe deplin a unei piețe unice competitive, fără obstacole, este esențială pentru relansarea economiei europene și pentru stimularea creșterii, a competitivității și a durabilității în UE. Prin urmare, este recomandabil să se adopte măsuri care să permită construirea unei piețe unice mai puternice, care să fie în măsură să răspundă nevoilor întreprinderilor din UE, în special ale întreprinderilor mici și mijlocii, creând astfel un mediu favorabil inovării, bazat pe o economie digitală în care există o libertate reală de circulație a serviciilor.

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) O piață unică cu o bună funcționare este esențială pentru a asigura competitivitatea, crearea de locuri de muncă și o creștere durabilă în Europa. De aceea, am votat în favoarea acestui raport excelent al colegului meu, dl Bușoi, care prezintă mai multe priorități pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice, însoțite de o serie de propuneri legislative pentru realizarea acestui lucru. Trebuie să accelerăm procesul de creare a unui brevet comunitar, să raționalizăm procedurile de achiziții publice și să stimulăm într-o măsură mai mare economia digitală, prin consolidarea încrederii întreprinderilor și a cetățenilor în comerțul electronic. În final, permiteți-mi să subliniez două pârghii esențiale de creștere care trebuie aplicate imediat. Prima se referă la inovarea pe termen lung pentru sprijinirea transformării ecologice a economiilor. Acest lucru se poate realiza prin crearea de obligațiuni în UE, mai exact în domeniul energetic, al transporturilor și al telecomunicațiilor. Cea de a doua se referă la creșterea participării IMM-urilor pe piața unică prin dezvoltarea surselor lor de finanțare și prin îmbunătățirea accesului acestora la piețele de capital, prin eliminarea obstacolelor fiscale din calea activităților lor transfrontaliere și prin revizuirea cadrului privind achizițiile publice pentru a face procedurile mai flexibile și mai puțin birocratice.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am votat în favoare. În luna octombrie 2010, Comisia a adoptat Comunicarea „Către un Act privind piața unică” de relansare a pieței unice. În prima parte a acestei comunicări, Comisia propune mai multe acțiuni care să asigure o creștere puternică, durabilă și echitabilă pentru întreprinderi. În prezent, Europa a devenit cea mai mare economie din lume. Piața unică este esențială atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori, dar poate oferi mai multă creștere și mai multe locuri de muncă, potențialul său nefiind încă dezvoltat în întregime. Ar trebui acordată o deosebită atenție IMM-urilor, care au cel mai ridicat potențial de dezvoltare și de creare de locuri de muncă.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Comunicarea „Către un Act privind piața unică” abordează tema conducerii politice și principiul parteneriatului ca instrumente esențiale pentru relansarea pieței unice. Dinamica relațiilor interinstituționale, precum și cooperarea și angajamentul statelor membre, în special al parlamentelor naționale și al autorităților regionale și locale sunt mecanisme care vor îmbunătăți aplicabilitatea legislației privind piața unică. Votez în favoarea acestui raport deoarece consider că măsurile prezentate sunt esențiale. Dintre acestea, aș dori să subliniez includerea unei evaluări a stării pieței unice în sesiunea de primăvară a Consiliului, publicarea unei cărți verzi cu participarea societății civile și a autorităților regionale și locale, publicarea tabelelor de corespondență și, în final, reducerea deficitelor și a erorilor de transpunere a directivelor.

Atât statele membre, cât și instituțiile europene ar trebui să își ia angajamentul de a monitoriza, a evalua și a moderniza punerea în aplicare a legislației europene, deoarece numai atunci politica de integrare poate avea succes. De asemenea, aș dori să subliniez faptul că autoritățile regionale și locale ar trebui să joace un rol mai important în conformitate cu principiul subsidiarității și cu principiul parteneriatului.

Rapoarte: Sandra Kalniete (A7-0083/2011) - António Fernando Correia De Campos (A7-0072/2011) - Cristian Silviu Bușoi (A7-0071/2011)

  Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Sprijin raportul colegului nostru, deputatul Bușoi, precum și cele două rapoarte elaborate de dna Kalniete și de dl Correia de Campos. Aceste trei rapoarte au fost întocmite în urma propunerii de „Act privind piața unică”, publicată de Comisia Europeană. Obiectivul dlui Michel Barnier, comisar pentru piața internă, este de a relansa piața unică și, mai presus de toate, de a o aduce mai aproape de cetățeni. Acesta este un obiectiv pe care îl sprijin pe deplin. Actul privind piața unică trebuie privit ca o oportunitate de a demonstra cetățenilor că integrarea europeană și piața unică, în special, sunt realizate în interesul lor, și nu împotriva acestora. Garantarea accesului la servicii bancare de bază – sau, în general, protejarea calității și a accesibilității serviciilor care sunt esențiale pentru cetățenii noștri – reprezintă un pas în această direcție.

  Giovanni Collino (PPE), în scris. – (IT) Cele trei rapoarte ale Parlamentului European ca răspuns la Actul privind piața unică al Comisiei abordează aspecte esențiale pentru industria europeană și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Simplificarea legislației și a birocrației, lupta împotriva contrafacerii, importanța inovării și accesul sporit la creditare reprezintă aspecte care necesită intervenții din partea Europei pentru ca întreprinderile noastre să devină din nou competitive pe piețele internaționale.

Pe de altă parte, ceea ce este cu adevărat necesar pentru redresarea și finalizarea pieței unice europene este o politică fiscală uniformă în cadrul Uniunii. Politica fiscală reprezintă oxigenul de care întreprinderile mici și mijlocii europene au nevoie pentru a renaște și care nu trebuie să acționeze doar ca un stimulent de lansare, ci să le sprijine în procesul de consolidare și creștere. Lipsa armonizării fiscale în Europa creează dezechilibre între numeroasele teritorii ale UE, cum ar fi Italia de Nord-Est și Slovenia, care concurează la nivel fiscal, precum și la nivel de dezvoltare a economiilor lor.

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) Cele trei rapoarte privind piața internă nu ne încântă deoarece, pe lângă aspecte pe care le-am putea sprijini, găsim aspecte cu care nu suntem de acord. Totuși, în acest caz, în pofida elementelor cu care nu sunt de acord din raportul deputatului din Grupul ALDE, cum ar fi măsurile care, în opinia mea, sunt mai degrabă în beneficiul întreprinderilor mari decât al întreprinderilor mici, mă abțin de la vot din cauza importanței acordate inovării în promovarea creșterii.

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Actul privind piața unică propus de către Comisia Europeană vizează să deblocheze potențialul pieței unice și să relanseze economia UE și competitivitatea după criza economică. Am votat pentru recomandările Parlamentului referitoare la Actul privind piața unică al Comisiei și îndemn Comisia Europeană să adopte aceste recomandări pentru a asigura că structurile de guvernare sunt consolidate, că se oferă sprijin pentru inovare și pentru crearea de locuri de muncă și că cetățenii sunt plasați în centrul pieței unice. Trebuie să colaborăm pentru a consolida guvernanța pieței unice și pentru a aplica o abordare mai coordonată în ceea ce privește conducerea politică care va spori eficiența Actului privind piața unică și va restabili încrederea cetățenilor în această inițiativă.

Salut rezoluția care solicită o concentrare mai mare asupra mobilității cetățenilor și consider că este esențial ca relansarea pieței unice să se concentreze pe nevoile IMM-urilor pentru a asigura un mediu care va crea întreprinderi noi, inovatoare în întreaga UE și în special în Țara Galilor.

Rapoarte: António Fernando Correia De Campos (A7-0072/2011) - Cristian Silviu Bușoi (A7-0071/2011)

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Sprijin cele douăsprezece măsuri conținute de Actul privind piața unică și sper că acestea vor fi transpuse în măsuri legislative eficace de către Comisie.