Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă declarațiile Comisiei și Consiliului privind raportul de țară pentru 2010 privind Islanda.
Enikő Győri, Președintă în exercițiu a Consiliului. – (HU) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, apreciez profund implicarea activă a Parlamentului European în procesul de extindere și participarea constructivă a acestuia în cadrul dezbaterii generale privind extinderea și, bineînțeles, în mod deosebit, în cadrul procesului de aderare a Islandei. Reprezentând una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii din istoria UE, extinderea Uniunii Europene se numără printre cele mai importante dintre prioritățile Președinției noastre.
La 17 iunie 2010, Consiliul European a decis în mod unanim să acorde Islandei statutul de țară candidată. Prima reuniune a conferinței de aderare la nivel ministerial a avut loc la 27 iulie 2010, iar în noiembrie 2010 a fost demarat procesul de examinare care se desfășoară conform planificărilor. Următoarea conferință de aderare la nivel ministerial este planificată pentru 27 iunie; astfel, vom avea oportunitatea de a evalua rezultatele obținute și, sperăm, de a deschide cât mai multe capitole cu putință.
Există mai multe domenii deosebit de importante pe care aș dori să le subliniez în mod specific. Proiectul de rezoluție al Parlamentului identifică, de asemenea, aceste chestiuni. În raportul său pentru 2010 privind rezultatele obținute, Comisia a concluzionat că Islanda îndeplinește criteriile politice solicitate pentru aderare și, chiar dacă a fost afectată în mod grav de criza economică și financiară, aceasta este pregătită în mod adecvat să adopte măsurile necesare pentru a îndeplini cerințele în vederea aderării la UE. La 14 decembrie 2010, Consiliul a reamintit, în concluziile sale, că Islanda este o democrație care are o istorie lungă de bună funcționare, cu instituții puternice și relații strânse cu UE. De asemenea, a concluzionat că pregătirea generală a Islandei a fost suficientă pentru ca aceasta să adopte și să aplice acquis-ul UE, în special, datorită faptului că acest stat este membru al Spațiului Economic European și parte a Acordului Schengen. Islanda poate fi considerată o economie de piață care funcționează și, pe termen mediu, aceasta își poate recâștiga abilitatea de a rezista la presiunile privind concurența și la forțele de pe piață prezente în cadrul pieței unice.
Consiliul a reamintit faptul că negocierile vizează adoptarea și aplicarea în totalitate de către Islanda a acquis-ului UE. Cursul negocierilor va fi determinat de îndeplinirea sau nu de către Islanda a obligațiilor sale în temeiul Acordului SEE, ținându-se pe deplin seama, printre alte aspecte, de concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010 și, de asemenea, de rezultatele pe care aceasta le obține cu privire la eliminarea altor deficiențe identificate în avizul Comisiei. În același timp, Consiliul a reamintit, pe de o parte, că, atâta timp cât negocierile de aderare se află în desfășurare, Acordul SEE va continua să reprezinte tratatul de bază între Islanda și UE și, pe de altă parte, că Islanda a fost, de asemenea, un partener activ și constructiv în ultimii doi ani în acest cadru și cu privire la spațiul Schengen. Statul a înregistrat, de asemenea, rezultate bune în aplicarea dezvoltării acquis-ului UE. Prin urmare, Consiliul a încurajat Islanda să continue această practică.
Proiectul de rezoluție a Parlamentului European redă o imagine cuprinzătoare a rezultatelor înregistrate și a sarcinilor care trebuie duse la îndeplinire. Cu privire la aceste sarcini, doresc să vă atrag atenția asupra sarcinii noastre comune, și anume necesitatea unei comunicări adecvate și amănunțite cu publicul, atât cu cetățenii Islandei, cât și cu cetățenii UE. În lumina celor prezentate mai sus, doresc să punctez încă o dată că încă mai sunt foarte multe de făcut, inclusiv pe parcursul Președinției maghiare. În ceea ce privește Președinția, contăm în mod firesc pe toate statele membre, pe Comisie și, bineînțeles, pe Parlamentul European, să sprijine Islanda în acest demers. Este esențial să menținem avântul acestor eforturi și, astfel, să avansăm negocierile pe cât posibil în această jumătate de an.
Sunt convinsă că aderarea Islandei poate deveni o poveste de succes. Aceasta poate oferi un imbold întregii politici de extindere și poate spori succesul acesteia. Mottoul și obiectivul Președinției maghiare este „O Europă puternică”. Toate progresele înregistrate în cadrul procesului de aderare a Islandei contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv.
Štefan Füle, membru al Comisiei. – Dle președinte, dezbaterea de astăzi privind Islanda și următoarele etape ale procesului de aderare este foarte oportună.
Doresc să îi mulțumesc Parlamentului pentru sprijinul acordat în vederea aderării Islandei și să îl felicit pe raportor, dl Preda, pentru calitatea ridicată a raportului. Rezoluția în discuție reprezintă o contribuție utilă la acest proces: aceasta transmite Islandei mesajele corecte la momentul potrivit.
Evaluarea respectării de către Islanda a acquis-ului - exercițiul de examinare - se află în desfășurare. Din noiembrie 2010, s-au discutat 24 de capitole și s-au organizat 23 de reuniuni bilaterale de examinare, acoperind domeniile pescuitului, agriculturii, mediului, politicii regionale și al serviciilor financiare.
Examinarea reprezintă un proces tehnic important, iar în urma reuniunilor s-au identificat deja chestiuni sensibile și provocări în capitolele fundamentale, precum agricultura, mediul și pescuitul. Această etapă a procesului de negociere se va încheia până în iunie 2011.
Pot confirma că ne așteptăm ca adevăratele negocieri să înceapă spre finalul Președinției maghiare odată cu deschiderea anumitor capitole la conferința de aderare planificată pentru 27 iunie 2011. Acesta este un program ambițios, dar care poate fi îndeplinit, și toate părțile și-au luat angajamentul de a progresa.
Comisia este pregătită să ia în considerare specificitățile și așteptările Islandei, în cadrul abordării existente privind negocierile de aderare și protejând pe deplin principiile și normele Uniunii. Prin urmare, vizăm să lucrăm într-un spirit deschis și constructiv pentru a găsi soluții acceptabile pentru ambele părți, într-un mod care să reflecte nivelul ridicat de cooperare între Uniunea Europeană și autoritățile islandeze. Ca în cazul tuturor aderărilor de până acum, este de așteptat că aceasta nu va fi întotdeauna o sarcină ușoară, însă suntem încrezători că ne-am îmbarcat alături de Islanda într-o călătorie de succes.
Cu privire la Icesave, și conform menționărilor din rezoluția dvs., Comisia salută o rezoluție rapidă cu privire la această chestiune în interesul tuturor părților implicate.
Pe plan economic, consolidarea bancară și fiscală a Islandei în cadrul programului FMI este impresionantă. Programul de ajustare se află în desfășurare, iar guvernul și-a asumat angajamentul de a continua consolidarea acestuia. Restructurarea sporită a datoriilor va contribui la consolidarea redresării economice. De asemenea, guvernul depune eforturi în vederea unei strategii pentru eliminarea treptată a controalelor asupra circulației capitalurilor. Acest lucru va contribui la un climat de afaceri mai bun.
Permiteți-mi să menționez, de asemenea, pe scurt, măsurile de sprijin pe care le punem în aplicare în temeiul instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA). Se prevede un pachet financiar indicativ total de 28 de milioane de euro pentru următorii trei ani pentru sprijinirea consolidării capacității administrative și pentru pregătirea Islandei în vederea gestionării fondurilor structurale.
Se înregistrează progrese remarcabile cu privire la finalizarea programului IPA pentru 2011 și au fost demarate o serie de activități specifice în cadrul Programului de asistență tehnică și de schimb de informații (TAIEX).
Sunt pe deplin de acord cu dvs. cu privire la nevoia de organizare a unei dezbateri publice bazate pe fapte cu privire la aderarea la UE. Aceasta poate juca, într-adevăr, un rol decisiv în vederea sporirii înțelegerii realităților legate de politicile și de acțiunile Uniunii Europene și poate contribui la spulberarea miturilor. În plus, salut cu căldură faptul că autoritățile islandeze au demarat activități de comunicare intensive.
Este încurajator să se constate că, în ultimul an, opinia publică din Islanda s-a îmbunătățit semnificativ în favoarea UE - atât cu privire la sprijinul pentru continuarea procesului de aderare, cât și cu privire la atitudinea față de calitatea de stat membru al UE și imaginea acesteia.
Comisia prezintă propriile activități de informare și de comunicare pentru facilitarea dezbaterilor publice bine informate. Delegația Uniunii Europene la Reykjavik este pe deplin operațională și implicată activ în activități de comunicare și se plănuiește deschiderea unui centru de informare cu privire la UE.
Având în vedere faptul că perioada de examinare se apropie de sfârșit, aștept cu foarte mare interes să începem să deschidem diferitele capitole cu Islanda.
Cristian Dan Preda, în numele grupului PPE. – Aș dori, în primul rând, să salut prezența Comisiei și a Consiliului, precum și buna colaborare pe care am avut-o până în acest moment cu aceste două instituții, inclusiv în redactarea acestei rezoluții.
La fel ca acum nouă luni, când ne-am pronunțat asupra cererii de aderare a Islandei la Uniune, am ales să abordăm în acest raport patru aspecte principale.
1. Criteriile politice. În această privință, Islanda excelează, având o puternică tradiție democratică. Mai mult decât atât, trebuie salutate, cred eu, progresele înregistrate în ultimele luni privind întărirea independenței puterii judecătorești, înlăturarea poziției dominante a ministrului Justiției în materie de numire a magistraților și consolidarea independenței acestora. În același timp, e necesară o implementare riguroasă a acestor măsuri.
2. Criteriile economice. Ca membru al spațiului economic european, Islanda îndeplinește deja o mare parte din obligațiile unui stat membru. Salut noul acord asupra legislației Icesave și sper că, așa cum o indică sondajele, populația Islandei se va decide să îl susțină la referendumul de peste trei zile, marcând astfel dispariția acestei dispute bilaterale din procesul de negociere pentru aderarea la Uniune.
3. Cooperarea regională e de asemenea un aspect important. Aderarea Islandei la Uniune reprezintă o ocazie unică pentru Uniune de a-și întări prezența în zona arctică, în mod general, și în Consiliul Arctic, în special.
În fine, dar nu în ultimul rând, opinia publică e esențială pentru ca procesul de aderare să fie încununat de succes. Și în acest sens, cred că trebuie încurajată inițiativa autorităților de la Reykjavik de a lansa o dezbatere publică și de a consulta toate părțile interesate de acest proiect, cu atât mai mult cu cât sondajele de opinie indică sprijinul islandezilor pentru continuarea negocierilor de aderare.
David-Maria Sassoli, în numele Grupului S&D. – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, votarea de mâine reprezintă unul dintre pașii care vor duce în curând la aderarea Islandei la Uniunea Europeană.
Islanda a înregistrat progrese considerabile, după cum a afirmat și dl Preda. Voi menționa câteva exemple: consolidarea independenței judiciare, o comisie specială de anchetă pentru investigarea și analizarea proceselor care au determinat colapsul sistemului bancar islandez, crearea unei comisii parlamentare mixte între Uniunea Europeană și Islanda, situația privind aderarea la zona euro, o experiență sporită în domeniul energiilor regenerabile.
Chestiunea foarte controversată privind Icesave rămâne deschisă, iar sâmbătă se va organiza un referendum care îi va convoca pe islandezi la vot. Deși rezultatele referendumului reprezintă o chestiune de dezbatere, cred că acesta are o valoare democratică puternică deoarece oferă cetățenilor Islandei un simț al responsabilității și îi implică pe aceștia într-o și mai mare măsură în această etapă delicată a negocierilor. Deși în urma primului referendum rezultatele nu au fost pozitive, guvernul islandez a depus eforturi mari pentru a crea o coaliție vastă capabilă să le explice cetățenilor motivul angajamentului Islandei de a despăgubi Regatul Unit și Țările de Jos pentru daunele suferite.
În prezent, rolul Europei ar trebui să fie unul care implică răbdare și respect, fără a exercita presiuni excesive care ar putea cauza o autoapărare și închidere a societății islandeze.
Cu privire la pescuit și agricultură, consider că Europa și Islanda trebuie să găsească cea mai bună soluție pentru a îndeplini criteriile stabilite în cadrul Tratatului și pentru a păstra economia, ecosistemele și caracteristicile specifice ale Islandei.
Aderarea Islandei la Uniunea Europeană va reprezenta extinderea Europei către Polul Nord, cu efecte pozitive semnificative în domeniile politic, economic, ecologic și științific. Este clar faptul că apartenența la Europa, pentru 60 de ani de acum înainte, încă reprezintă o posibilitate atractivă.
Pat the Cope Gallagher, în numele Grupului ALDE. – Dle președinte, sunt încântat să aflu de la dl comisar că examinarea capitolelor pentru aderarea Islandei, care a început în noiembrie anul trecut, urmează să se încheie în curând.
Bineînțeles, Islanda, în calitate de membru al SEE, a avut un avantaj major prin faptul că a adoptat deja o parte semnificativă din acquis. De asemenea, sunt încântat să constat, în urma sondajelor de opinie din Islanda, că 65 % din cetățenii islandezi doresc continuarea negocierilor. Voi profita de poziția mea de președinte al Comisiei parlamentare mixte pentru a convinge cetățenii islandezi să nu adopte poziții de neclintit până nu vor ști exact care va fi situația până la sfârșitul anului.
Cea de-a doua reuniune a Comisiei parlamentare mixte UE-Islanda va avea loc la Reykjavik la 26 și 27 aprilie. S-a stabilit anul trecut și chiar cred că reprezintă un forum important de dialog și cooperare între UE și parlamentul islandez.
Trebuie să menționez că sunt dezamăgit de faptul că statele de coastă nu au ajuns la un acord în Oslo la începutul lunii martie. Este esențial să se ajungă la un acord. Nu putem pescui un milion de tone de macrou între cele patru state de coastă atâta timp cât ni se spune că avizele științifice permit doar jumătate din această cantitate.
Indrek Tarand, în numele Grupului Verts/ALE. – Dle președinte, o țară mică cauzează întotdeauna multe bătăi de cap Uniunii Europene în momentul în care vizează să adere la aceasta, iar bătăile de cap date de Islanda sunt, după cum știm, legate de pescuit, de mediu și de celelalte aspecte menționate de dl comisar. Cu toate acestea, avem o soluție și acest Parlament ar putea adopta o atitudine mai binevoitoare, deoarece țările mici trebuie tratate cu blândețe.
Întotdeauna am admirat abordarea politică, de principiu a dl Tannock față de acquis și față de ceea ce face sau nu face Islanda. În prezent, totuși, grupul meu și cu mine dezaprobăm tonul radical al acestor amendamente și, de aceea, solicităm un compromis cu raportorul până mâine. Deja prevăd în acest Parlament șase scaune în plus și încă o cabină pentru interpreți.
Charles Tannock, în numele Grupului ECR. – Dle președinte, Grupul ECR sprijină pe deplin aderarea Islandei la Uniunea Europeană, deși decizia aparține în mod clar numai islandezilor care participă la referendum.
Islanda este o democrație mică, stabilă și bogată și o membră fondatoare a NATO și a Consiliului Europei. Economia acesteia depinde în mare măsură de pescuit, aceasta aventurându-se totuși în mod dezastruos în domeniul serviciilor financiare, și, prin urmare, este posibil ca Islanda să ceară o concesie semnificativă pentru a-și proteja industria pescuitului în cazul în care va adera la UE. Prin urmare, acest fapt va oferi, să sperăm, Regatului Unit și altor state membre o oportunitate ideală pentru organizarea unei reforme mai largi și mai aprofundate a politicii comune controversate în domeniul pescuitului.
Cu privire la vânătoarea de balene, nu voi cere scuze. Nu îmi plac nici corida, nici luptele de cocoși, însă, chiar dacă nu vă vine să credeți, acestea sunt permise în anumite regiuni ale UE pe motive culturale, deci, dacă Islanda aderă la UE, în opinia mea, trebuie să i se permită să își protejeze industria vânătorii de balene dacă insistă în acest sens.
În cele din urmă, Islanda trebuie să se angajeze să returneze banii pe care îi datorează Regatului Unit și Țărilor de Jos în urma colapsului Icesave. Un rezultat negativ la referendumul care urmează a fi organizat în Islanda cu privire la această chestiune ar putea fi un dezavantaj serios privind sprijinul din partea Guvernului Regatului Unit.
David Campbell Bannerman, în numele Grupului EFD. – Dle președinte, în Marea Britanie, prima zi a lunii aprilie se numește Ziua păcălelii și oamenii se distrează copios jucându-și farse unii altora. Deci, când va apărea un raport care va menționa că Islanda se află pe cale de a adera la UE anul viitor, mă voi gândi: „Păcăleală!” În realitate, un sondaj a arătat că 64 % dintre islandezi vor ca Islanda să rămână stat independent, numai 24 % dintre islandezi doresc ca statul lor să aplice pentru aderarea la UE și, într-adevăr, 60 % dintre întreprinderile islandeze sunt împotriva aderării.
Se spune, de asemenea, că Islanda dorește securitatea euro. Păcăleală! Chiar și propriile bănci ale Portugaliei refuză la momentul actual să cumpere obligațiuni portugheze.
Islanda nici nu va renunța la zonele de pescuit bogate - care oferă 40 % din exporturile acesteia - pentru a se alătura politicii comune dezastruoase în domeniul pescuitului, nici nu va abandona parlamentul islandez care are o vechime de peste 1 000 de ani și care este câștigătorul premiului UNESCO pentru democrație.
Chiar și cu o situație nu tocmai bună în domeniul bancar, Islandei, ca și Marii Britanii, îi va fi mai bine în afara UE. Nicio păcăleală!
Președinte. – Sunt puțin confuz, dle Campbell Bannerman, în ceea ce privește Ziua păcălelii de care tocmai ați menționat. Este 6 aprilie astăzi, am verificat încă o dată, însă presupun că puteți declara Zi a păcălelii orice zi vă doriți!
Nick Griffin (NI). – Dle președinte, ca de obicei, această dezbatere nu prea are legătură cu realitatea și, de asemenea, nu are nicio legătură cu democrația.
Majoritatea vorbesc de parcă Islanda ar fi fost deja atrasă în gaura neagră a euro. Însă nu acesta este mesajul transmis de islandezi. Actualele sondaje de opinie arată că numărul celor care doresc să își păstreze independența depășește numărul trădătorilor Europei sau al eurofililor în proporție de aproape doi la unu. 75 % dintre islandezi, în mod înțelept, nu se încred în UE. Singurul partid islandez în favoarea aderării a scăzut de la 30 % la 18 % în cadrul sondajelor.
La fel se întâmplă în întreaga Europă. În timp ce elita politică se îndreaptă către o uniune tot mai strânsă și către un imperiu federal, cetățenii doresc libertate și independență. Astfel de disonanțe dau naștere revoluțiilor. Felicitați-vă oricât doriți pentru progresul privind aderarea, dar colapsul financiar cu care urmează să se confrunte statele afectate de restricțiile europene impuse de dvs. vor avea un impact negativ asupra noastră, a tuturor, însă vor fi fatale utopiei create de dvs. Islanda și națiunile blocate acum în „raspberry Reich-ul” creat de dvs. vor fi în cele din urmă libere.
Alf Svensson (PPE). – (SV) Dle președinte, Islanda este o națiune mică din punct de vedere al populației, cu aproximativ 300 000 de locuitori, însă este o națiune nemaipomenită. Chiar doresc să subliniez ce s-a menționat aici. Islanda are tradiții democratice, are o cultură impresionantă și, de asemenea, a fost capabilă să ofere securitate socială cu mult timp înaintea celorlalte state. Cu siguranță ne-am putea împotmoli în discuții cu privire la excesele economice din 2008, însă au existat astfel de excese în multe alte state în afară de mica Islandă. Este clar că, atunci când o mică națiune cu o populație de 300 000 de locuitori este afectată de economia de piață necontrolată, nu există efecte ale inactivității în cadrul administrației. Acesta este un aspect pe care nu ar trebui să îl uităm când vorbim despre o țară, o națiune insulară, din regiunea arctică.
De asemenea, înțeleg foarte bine că islandezii sunt interesați de pescuit. Pescuitul reprezintă, de asemenea, ramura industrială datorită căreia fiecare generație a putut trăi pe insulă. Trebuie să fim atenți, când spunem că este o națiune mică, să nu intrăm într-un fel de rol de frate mai mare. Islanda este, în mod firesc, supusă unor cercetări amănunțite de către UE și aș dori să spun că aceasta face față examinării mai bine decât ar fi făcut multe dintre actualele state membre dacă ar fi fost supuse unor cercetări atât de riguroase precum cele la care este supusă în prezent Islanda. Și prin aceasta nu vreau să se înțeleagă că este ceva eronat. Consider, de asemenea, că va fi mai ușor pentru Norvegia să se apropie de UE și, în cele din urmă, să devină membră a UE, în cazul în care aderă și Islanda. Islanda ar trebui să fie binevenită. Islanda va însufleți UE și, cu siguranță, acest lucru nu va reprezenta un sacrificiu.
Catherine Stihler (S&D). – Dle președinte, doresc să îi mulțumesc dlui raportor. Propunerea de rezoluție pe care o avem în față este echilibrată și acoperă toate aspectele esențiale ale raportului de țară. Cu 33 de capitole discutate în raportul de țară, Islanda înregistrează rapid progrese în direcția îndeplinirii criteriilor pentru aderarea la UE. Referința făcută în propunerea de raport al comisiei de anchetă specială cu privire la colapsul sistemului bancar islandez este importantă. Faptul că justiția îi va pedepsi pe cei responsabili pentru criză este binevenit. Poate UE și statele membre ale acesteia ar putea urma modelul abordării raționale a Islandei. Cu toate acestea, sunt două chestiuni pe care aș dori să le aduc în discuție în această seară: Icesave și macroul. Să sperăm că referendumul de la sfârșitul acestei săptămâni va pune capăt acestei saga.
Cu toate acestea, am fost dezamăgită de faptul că a fost nevoie de un al doilea referendum în urma renegocierilor intense și a aprobării parlamentului islandez, Althingi. Cu privire la macrou, creșterea unilaterală a cotelor în lipsa dezbaterilor și fără luarea în considerare a consecințelor asupra flotelor statelor învecinate a fost lipsită de perspective. Nevoia de soluționare a chestiunilor în domeniul pescuitului este esențială pentru succesul negocierilor de aderare.
În cele din urmă, aș dori să îi urez numai bine celei de-a doua Comisii parlamentare mixte, conduse de Pat the Cope Gallagher, de la Reykjavik, din 26 și 27 aprilie.
Struan Stevenson (ECR). – Dle președinte, sunt încântat să aud că majoritatea islandezilor care au participat la sondajele de opinie recente au afirmat că nu au nicio intenție să adere la UE deoarece, sincer vorbind, de ce ne dorim noi ca Islanda să adere la UE? Cu ce va contribui mai exact Islanda la clubul nostru european? Aceasta se află în colaps economic, băncile sale nu și-au îndeplinit obligațiile, vulcanul din Islanda a determinat închiderea spațiului nostru aerian timp de nouă zile - presupun că pe umerii noștri ar cădea cheltuielile în cazul repetării unor astfel de evenimente - și acum Islanda ne jefuiește stocurile de macrou.
În 2005, Islanda a debarcat 367 de tone de macrou din Atlanticul de Nord-Est. Anul acesta, intenționează să debarce 150 000 de tone. Ce fel de bună gestionare - gestionare durabilă a pescuitului - este aceasta? Islandezii se mândresc dintotdeauna cu faptul că au un sector al pescuitului durabil și râd de politica noastră comună în domeniul pescuitului. Acest lucru reprezintă aproape o infracțiune. Aceste activități reprezintă aproape pescuit ilegal și în niciun caz nu ar trebui să invităm Islanda să adere la UE.
Alain Cadec (PPE). – (FR) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, permiteți-mi să încep cu refrenul meu obișnuit: Parlamentul are un singur sediu, Strasbourg.
După cum știți, Comisia pentru pescuit este preocupată de situația privind macroul. Sunt deosebit de îngrijorat de cursul negativ pe care l-au luat în ultima vreme negocierile între Uniunea Europeană, Islanda și Insulele Feroe. De peste 10 ani, cota de macrou a fost alocată utilizând o grilă de repartiție fixă bazată pe capturile istorice pentru fiecare stat de coastă.
Din 2010, Islanda a solicitat cote noi, mult mai crescute, invocând o redistribuire geografică ipotetică a stocurilor de macrou, cauzată de schimbările climatice. Prin urmare, Islanda și-a sporit dintr-odată - după cum tocmai a menționat dl Stevenson - cota de capturi de la 2 000 de tone la 130 000 de tone în 2010. Aceasta este o creștere de peste 6 500 %, doamnelor și domnilor.
Această decizie este inacceptabilă deoarece a fost adoptată unilateral și defavorizează pescarii din UE. În plus, se trimite un mesaj negativ în contextul negocierilor de aderare a Islandei. Nu putem accepta această decizie unilaterală. Am dori să se adopte rapid o rezoluție privind conflictul dintre Islanda și Uniunea Europeană. Islanda trebuie să se adapteze la politica noastră comună în domeniul pescuitului, mai degrabă decât ca politica noastră comună în domeniul pescuitului să se schimbe în favoarea Islandei. În opinia mea, Islanda joacă un joc periculos impunându-ne aceste condiții inacceptabile. Islanda trebuie să prezinte propuneri mai realiste. La urma urmei, nimeni nu dorește un pescuit care să depășească cotele permise sau un colaps al stocurilor de macrou, care ar afecta toate părțile. Îndemn Islanda să fie mai responsabilă și mai flexibilă în cursul negocierilor și să dea dovadă de o transparență sporită în cadrul dezbaterilor.
Jan Kozłowski (PPE). – (PL) Dle președinte, doresc să felicit cu sinceritate Islanda pentru faptul că a câștigat statutul de stat candidat. Conform declarației Comisiei, pregătirile Islandei pentru îndeplinirea cerințelor Uniunii Europene sunt în general bune și respectă termenele prevăzute. Nu trebuie uitat totuși că una dintre condițiile pentru aderarea oricărei țări la Uniunea Europeană este angajamentul clar atât al guvernului, cât și al societății. Prin urmare, cred că o strategie eficientă pentru informarea societății este de o importanță esențială pentru câștigarea sprijinului societății față de aderarea Islandei la Uniunea Europeană. Experiența Poloniei demonstrează că un rol semnificativ poate fi jucat în acest sens nu numai de o gamă vastă de măsuri guvernamentale, ci și de mijloacele naționale de informare în masă, de organizațiile neguvernamentale locale și de cooperarea internațională la nivel regional și local.
Petru Constantin Luhan (PPE). - După cum am observat și în cadrul vizitei delegației oficiale a Parlamentului European la care am participat anul trecut, Islanda a investit foarte mult în educație, cercetare și dezvoltare și felicit autoritățile islandeze pentru sprijinul acordat Strategiei de la Lisabona și participarea la aceasta, inclusiv prin adoptarea unei Strategii Islanda 2020, care subliniază importanța acestor domenii și schițează obiective pentru anii următori.
Consider că aderarea la Uniunea Europeană va aduce beneficii tuturor părților implicate, respectiv Islanda va câștiga stabilitate economică și monetară, iar Uniunea Europeană va deveni mai puternică în regiunea arctică și în domenii ca energia regenerabilă și schimbările climatice.
Cred cu tărie că de o importanță majoră este îmbunătățirea dialogului cu societatea civilă, precum și a dialogului dintre Uniunea Europeană și Islanda. Recomandarea mea simplă pentru poporul islandez este să aștepte rezultatul final al negocierilor, înainte de a lua o poziție.
Mitro Repo (S&D). – (FI) Dle președinte, doamnelor și domnilor, chiar putem să ne felicităm. Dorința islandezilor de a adera la UE arată că Uniunea Europeană încă reprezintă o perspectivă atractivă. Stabilitatea, prosperitatea și securitatea care rezultă în urma integrării europene au fost atinse cu un așa de mare succes încât un stat cu niște standarde de trai atât de ridicate precum Islanda dorește să adere la Uniunea Europeană. Bineînțeles, criza economică cu care se confruntă Islanda poate avea un oarecare rol în acest sens.
Totuși, este posibil ca aderarea Islandei la UE să nu constituie un lucru de la sine înțeles. Am evaluat în mod adecvat care ar fi valoarea adăugată adusă de Islanda Europei? În practică, Islanda și-a externalizat deja legislația către Bruxelles și forțele de apărare către NATO. Ca număr de locuitori, ar fi cea mai mică țară din UE.
Pe de altă parte, este poate o ironie faptul că, în comparație cu procesele anterioare de extindere, Islanda, ca stat candidat bogat și apreciat, chiar ar îndeplini condițiile stabilite în vederea aderării la UE. Sper că dezbaterile privind aderarea Islandei la UE vor fi active și complet deschise.
Katarína Neveďalová (S&D). – (SK) Dle președinte, trebuie să se țină cont de multe aspecte în momentul evaluării raportului de țară privind Islanda. Islanda este o democrație care funcționează la capacitate maximă și o țară care îndeplinește toate standardele vizate privind drepturile omului. Islanda este parte din zona europeană a liberului schimb și, prin urmare, este compatibilă cu acquis-ul în multe dintre domeniile acoperite de această agendă. Spre deosebire de alte state candidate, acest aspect plasează Islanda în fruntea competiției.
În ciuda faptului că economia de piață a Islandei funcționează, una dintre problemele cele mai mari ale acestui stat este criza din sectorul financiar. Sectorul bancar divizat și datoria publică de 90 % din PIB sunt alarmante. Este posibil ca situația să se îmbunătățească, însă numai într-un ritm foarte lent. În opinia mea, inflația redusă reprezintă o dezvoltare în sens pozitiv, însă, în același timp, rata șomajului crește.
Salut decizia Islandei de a consolida independența sistemului său juridic cu privire la înlocuirea judecătorilor. Personal consider că progresul înregistrat de Islanda în domeniul educației și al culturii reprezintă un succes imens. Standardele sunt foarte înalte în comparație cu UE și, mulțumită acestui aspect, statul participă în cadrul programelor de învățare continuă Tineretul în acțiune și Erasmus Mundus; de asemenea, sunt de acord cu concluziile Comisiei conform cărora Islanda este o democrație stabilă cu instituții puternice.
Štefan Füle, membru al Comisiei. – Dle președinte, dezbaterea de astăzi s-a dovedit productivă în identificarea măsurilor pe care trebuie să le ia Islanda pentru a garanta rezultate pozitive în cadrul negocierilor de aderare.
După cum s-a specificat în proiectul de rezoluție dezbătut astăzi și în raportul de țară al Comisiei din noiembrie anul trecut, Islanda se află într-un stadiu avansat de îndeplinire a obligațiilor în vederea aderării și a îndeplinit o mare parte dintre acestea, însă trebuie să progreseze mai mult cu privire la un număr de chestiuni bine definite.
Câțiva dintre dvs. ați menționat problema macroului. Având în vedere că această chestiune se referă în primul rând la gestionarea, de către statele de coastă vizate, a stocurilor de macrou din Atlanticul de Nord-Est, permiteți-mi să menționez următorul lucru: suntem dezamăgiți de lipsa de progres în cadrul ultimelor consultări. Rămân totuși diferențe de opinie considerabile între părți - îndeosebi între Uniunea Europeană și Norvegia, pe de o parte, și între Insulele Feroe și Islanda, pe de altă parte - cu privire la cotele deținute de fiecare. Durabilitatea acestei resurse este importantă pentru industria europeană a pescuitului, iar Comisia va continua să exploreze toate căile posibile pentru a găsi o soluție echilibrată pentru stocurile de macrou, în cooperare cu statele de coastă.
În prezent, Islanda intră într-o etapă decisivă în care ritmul progresului către aderarea la UE depinde de propria determinare a acesteia. Sunt încrezător că, având sprijinul nostru comun și, cel mai important, implicarea și sprijinul cetățenilor săi, Islanda este capabilă să înregistreze progrese reale în direcția Uniunii Europene.
Enikő Győri, președintă în exercițiu a Consiliului. – (HU) Dle președinte, doamnelor și domnilor, vă mulțumesc pentru această dezbatere. Ați subliniat destule chestiuni pe care sunt convinsă că Consiliul le va aborda în mod adecvat în timpul negocierilor de aderare și vom putea acorda cel mai sporit grad de atenție rezolvării acestora. Doresc să vă informez că plănuiesc să particip la reuniunea Consiliului de asociere Islanda-UE de la finalul lunii aprilie și sunt încrezătoare că vom primi informații directe din partea autorităților islandeze privind aceste chestiuni. Nu a existat nici urmă de îndoială că în domeniul agriculturii, îndeosebi al pescuitului, sau în cazul Icesave, este cea mai dificilă situație. Cu toate acestea, sunt încrezătoare că aceste chestiuni vor fi gestionate într-un mod foarte transparent de Comisie.
Deputații vor fi, de asemenea, informați în mod corespunzător cu privire la aceste chestiuni pe tot parcursul negocierilor de aderare. În cele din urmă, doresc să adaug încă ceva: Sunt foarte încântată că, în timpul dezbaterii, niciunul dintre vorbitori nu a pus la îndoială faptul că Islanda are un sistem instituțional și o cultură politică bazate pe democrație, perfect funcționale - am recunoscut cu toții acest lucru. Și sunt sigură că poporul islandez va adopta o decizie foarte responsabilă cu privire la aderarea sau nu la Uniunea Europeană. Să avem încredere în poporul islandez în această privință; aceasta este sarcina sa. Sarcina noastră este să le facilităm aderarea și, în cazul în care vor decide să adere, noi îi vom primi în mod corespunzător. Vă mulțumesc foarte mult, dle președinte.
Președinte. – Pentru a încheia dezbaterea, am primit o propunere de rezoluție(1) prezentată în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.
Dezbaterea a fost închisă.
Votarea va avea loc mâine, la ora 12.00.
Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)
Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Islanda nu a luat în considerare în mod serios statutul de membru deplin al UE de la începutul integrării europene, candidând la aderare în 2009, în urma unui colaps financiar. În pofida acestui fapt, țara a reușit să atingă standardele europene și, în multe domenii, să îndeplinească condițiile stabilite necesare pentru integrarea cu succes în actuala UE 27. Statutul de membru al Spațiului Economic European și al spațiului Schengen a contribuit substanțial la acest progres. Deși Islanda a reușit să pună în aplicare o parte considerabilă a legislației europene, procedura de aderare poate fi complicată, de exemplu, de politica economică sau politica privind pescuitul. Aceasta constituie jumătate din exporturile Islandei, reprezentând 10 % din PIB-ul său. Litigiului încă nesoluționat între Islanda și Țările de Jos și Marea Britanie poate fi privit ca un alt obstacol posibil în calea statutului de membru al Islandei. Părțile implicate continuă să caute o modalitate adecvată pentru a despăgubi cetățenii olandezi și britanici care și-au pierdut economiile prin colapsul băncilor islandeze. Faptul că o proporție considerabilă de cetățeni islandezi nu favorizează aderarea la UE poate fi, de asemenea, considerat ca un factor negativ într-o anumită măsură, în pofida sprijinului considerabil din partea populației pentru discuțiile de aderare. Prin urmare, ar putea fi adecvat pentru guvernul islandez să inițieze măsuri pentru a informa cetățenii cu privire la ceea ce aderarea la instituțiile europene ar însemna pentru țară, precum și la avantajele care decurg în viața de zi cu zi a populației.
Jolanta Emilia Hibner (PPE), în scris. – (PL) După cum știm, Islanda a început negocierile de aderare în luna iulie 2010. De la început, Islanda a fost într-o poziție privilegiată datorită calității sale de membru în Spațiul Economic European. Progresul Islandei pe drumul către aderarea la UE este evident. Perspectiva aderării este văzută într-o lumină pozitivă, dar există încă unele chestiuni în litigiu, cum ar fi vânătoarea de balene, care este interzisă în UE, dorința Islandei de a proteja pescuitul și piețele sale agricole, precum și disputa privind Icesave. Progrese suplimentare sunt esențiale, în principal în domeniul pescuitului, al agriculturii și al dezvoltării rurale. Este important să se ajungă la un acord cu privire la problema cotelor de pescuit. Ar trebui să subliniem necesitatea alinierii legislației Islandei în domeniul pescuitului cu principiile pieței interne a UE. Să nu uităm că Islanda este o țară în care economia este, în mare măsură, bazată pe pescuit. Prin urmare, după aderarea Islandei la UE, aceasta ar dori să își păstreze un anumit grad de control asupra gestionării pescuitului în propria zonă economică exclusivă. Ar trebui, de asemenea, să acordăm atenție diferențelor serioase cu privire la problema vânătorii de balene. Interdicția privind vânătoarea de balene este parte a legislației UE pe care fiecare nou stat membru trebuie să o accepte. Merită subliniate rezultatele recente ale sondajelor de opinie publică, care au arătat o creștere în sprijinul societății pentru a continua negocierile de aderare și o încredere sporită în Parlamentul European.
Jarosław Leszek Wałęsa (PPE), în scris. – (PL) Perspectiva aderării Islandei a fost bine primită. Cu toate acestea, există în continuare aspecte controversate, cum ar fi vânătoarea de balene, care este interzisă în Uniunea Europeană, și dorința Islandei de a-și proteja piețele în domeniul pescuitului. Nu cred că putem face nicio concesie în cazul vânătorii de balene. Indiferent de factorii istorici, nu ne putem permite o situație în care o țară care aplică pentru aderarea la UE intenționează să captureze aceste animale rare și protejate.
Standarde care au fost adoptate și au intrat în vigoare în Comunitatea Europeană după mulți ani de muncă nu pot fi „pliate” pentru a se potrivi unei realități brutale din motive de tradiție. O altă întrebare o reprezintă disputa privind dimensiunea capturilor de macrou. După cum știți, în pofida apelurilor de a respecta principiile unui pescuit responsabil, în 2010, guvernul din Reykjavik a stabilit în mod unilateral un total admisibil al capturilor pentru specii, care a fost mult mai mare decât limitele prezentate în avizul științific. Islanda nu a demonstrat deschiderea necesară și flexibilitatea de a ajunge la un compromis pe această temă. În plus, Islanda a anunțat că, pentru 2011, va introduce limite de captură de 146 000 de tone. O astfel de abordare mă înspăimântă atunci când mă gândesc la cooperarea viitoare cu Islanda privind pescuitul. Ne dăm seama cu toții că acest conflict pune în pericol negocierile de aderare cu Islanda. Cu toate acestea, personal cred că, în ambele cazuri, nu ar trebui să fim de acord cu nicio concesie și ar trebui să asigurăm conformitatea cu standardele stabilite de Uniune în sectorul pescuitului.