Stenograma dezbaterilor

Joi, 12 mai 2011 - Strasbourg

16.1. Sri Lanka: urmările raportului ONU (dezbatere)

  Președinte. Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea referitoare la șase propuneri de rezoluții privind Sri Lanka⁽¹⁾.

  Paul Murphy, autor. – Dle președinte, în războiul violent al guvernului din Sri Lanka împotriva minorității tamile, cel puțin 40 000 de tamili au fost uciși în decursul câtorva săptămâni și sute de mii au fost reținuți în tabere de prizonieri în aer liber. Raportul ONU admite public, după mult timp, crimele comise împotriva populației tamile. Din păcate, raportul nu ar trebui să creeze iluzia că va schimba situația tamililor din Sri Lanka.

În ziua de după publicarea acestuia, s-a anunțat că Secretarul General al UE va iniția o anchetă internațională numai dacă guvernul din Sri Lanka va consimți acest lucru sau dacă un forum internațional precum Consiliul de Securitate Externă al ONU va solicita o anchetă. Având în vedere natura guvernului din Sri Lanka, este evident că acesta nu va permite desfășurarea unei anchete internaționale. Acesta subliniază din nou necesitatea de a promova o anchetă cu adevărat independentă cu privire la crimele de război și ca regimul Rajapaksa să fie tras la răspundere.

La 18 mai, în toată lumea vor avea loc proteste organizate de multe grupuri, inclusiv Campania tamilă pentru solidaritate, pentru a marca aniversarea a doi ani de la acest război sângeros. Încă este nevoie de o luptă unită a popoarelor singhalez și tamil pentru a înfrânge acest regim și pentru a lupta pentru dreptul la autodeterminare al persoanelor vorbitoare de tamil.

  Geoffrey Van Orden, autor. – Dle președinte, este suficient să ascultăm acele observații de deschidere pentru a înțelege de ce regret foarte mult că ținem această dezbatere astăzi. Aceasta este promovată de componentele extremiste din diaspora tamilă, aceleași persoane care au ajutat la menținerea timp de mulți ani a campaniei teroriste TITE, prin activitate politică și adesea recurgând la crimă.

Desigur, ultimele etape ale campaniei TITE au fost groaznice. Raportul Darusman al ONU, care este principalul pretext pentru această dezbatere, precizează în mod clar că, în acele stadii finale, TITE a folosit populația civilă ca scut uman, a intensificat recrutarea cu forța a civililor, inclusiv copii, în rândurile sale, a executat civilii care încercau să scape din zona de conflict și au folosit artilerie în apropierea civililor strămutați și a instalațiilor civile precum spitalele. Acest lucru nu este o scuză pentru bombardarea țintelor civile, dar o plasează în context și arată cui aparține vina.

În loc să încerce să unească popoarele din Sri Lanka, există persoane care încearcă să continue o campanie a urii și a diviziunii. Acestea consideră că raportul Darusman este o armă în această campanie și nu doresc decât să submineze guvernul din Sri Lanka.

Această abordare este malițioasă și contraproductivă. Guvernul din Sri Lanka și Comisia au creat Comisia privind învățămintele în urma conflictului și reconcilierea (LLRC) pentru a investiga afirmațiile privind drepturile omului. Haideți să facem tot posibilul pentru a o susține și pentru a sprijini persoanele din Sri Lanka, în loc să le atacăm.

  Véronique De Keyser, autoare. – (FR) Dle președinte, încă de la primele cuvinte am înțeles cu toții că dezbaterea va fi destul de intensă și că vor exista două păreri.

Aș dori să spun că grupul meu nu este nici de o parte, nici de cealaltă, ci pur și simplu de partea justiției și a reconcilierii. Consider că, în țările precum Sri Lanka, în care au existat războaie atroce, și mai sunt cu siguranță și alte țări, nu poate exista reconciliere fără a se face dreptate.

Ei bine, ce face acest raport al Națiunilor Unite la care se referă dl Van Orden? Acesta evocă pur și simplu faptele și solicită existența unui mecanism pentru justiție internațională, despre care se știe că trebuie aprobat de guvern. Acesta este minimul necesar. Cum vreți să existe reconcilierea unui popor? De ambele părți, dle Van Orden. Nu numai de partea tamililor. Au existat crime de ambele părți. Ambele părți sunt responsabile. Trebuie să se facă dreptate de ambele părți.

Acest raport precizează, de asemenea, și mă scuz pentru acest lucru, că comisia de reconciliere care tocmai a fost menționată nu a prezentat elemente relevante ale anchetei la un standard suficient de înalt. În sfârșit, mă tem că un organ național de justiție nu va reuși până la urmă să clarifice faptele. Din acest motiv, în mod destul de simplu și în numele tuturor celor care au suferit de ambele părți, consider că acest Parlament nu poate decât să susțină acest raport pentru a obține mai multe clarificări și pentru a face mai multă dreptate. Acesta este singurul mesaj pe care aș dori să îl transmit astăzi. Nu îmi voi fi epuizat timpul alocat, dar acesta este mesajul esențial pentru acest Parlament.

  Thomas Mann, autor. – (DE) Dle președinte, în februarie am fost în Sri Lanka împreună cu Delegația pentru relațiile cu Asia de Sud. Când eram acolo, am asistat la eforturile imense depuse pentru a depăși consecințele unui război civil de 25 de ani. Uniunea Europeană, Națiunile Unite și ONG-urile acordă ajutor, de la deminarea de către organizația HALO Trust la restabilirea populației tamile în fostele case. Invităm guvernul să dea un răspuns pozitiv recomandării grupului de experți al UE, care a scos la lumină crimele de război și crimele împotriva umanității deopotrivă de partea singhalezilor și a TITE.

Este încurajator faptul că guvernul a creat o comisie care să abordeze reconcilierea, să stabilească jurisdicția legală, să rezolve problemele legate de limbă și să trateze cu foștii soldați din prima tranșee. Disponibilitatea sporită de a coopera, dorința de a integra minoritățile și asigurarea normelor juridice internaționale formează baza dezvoltării unei țări care, în lipsa violenței și a terorii, are un viitor real.

Subliniem invitația adresată Înaltei Reprezentante a UE pentru a sprijini eforturile de acest gen.

  Anneli Jäätteenmäki, autoare. – Dle președinte, conflictul din Sri Lanka s-a terminat poate, dar multe întrebări rămân fără răspuns. Sfârșitul unui conflict nu înseamnă neapărat că acesta s-a încheiat în mintea oamenilor.

Victoria nu este același lucru cu pacea. Este nevoie de timp, efort și, în special, angajament și voință puternică pentru a depăși cicatricile unui conflict. Reconcilierea este imperativă. Justiția este esențială pentru un nou început. Prin urmare, guvernul din Sri Lanka ar trebui să înceapă imediat anchetarea încălcărilor dreptului internațional umanitar și din domeniul drepturilor omului.

Ambele părți trebuie anchetate. Convențiile internaționale din care face parte Sri Lanka solicită efectuarea unor anchete privind presupusele încălcări și condamnarea celor responsabili. Doar prin intermediul unei anchete deschise și oneste și prin justiție va putea poporul srilankez să vindece rănile unui conflict lung și dificil și să își continue viața în pace.

Grupul ALDE aplaudă raportul și inițiativa privind Sri Lanka ale Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon. Susținem pe deplin recomandările ONU.

  Heidi Hautala, autoare. – Dle președinte, la 23 mai 2009, Secretarul General al ONU, dl Ban Ki-moon, și președintele srilankez Rajapaksa au semnat o declarație comună în care Sri Lanka a fost de acord să garanteze stabilirea responsabilității pentru presupusele crime de război împotriva umanității din timpul războiului care s-a încheiat în mai 2009.

După ce Guvernul din Sri Lanka nu a onorat acest acord, Secretarul General al ONU a desemnat un grup de experți să îl consilieze cu privire la modalitățile unui proces de stabilire a responsabilității. Raportul, care a fost publicat foarte recent, a făcut alegații credibile conform cărora forțele guvernului și Tigrii Eliberării din Tamil Eelam nu au respectat normele de drept internațional. Raportul a subliniat necesitatea stabilirii responsabilității de ambele părți.

Guvernul din Sri Lanka a respins raportul grupului, numindu-l ilegal și părtinitor. Consider că acesta este un motiv obiectiv pentru a efectua anchete suplimentare. Într-un moment în care munca lăudabilă și legitimă a organismelor internaționale pentru drepturile omului este discreditată, este rândul Parlamentului să intervină și să apere dreptul internațional. Crimele de război nu trebuie să scape niciodată nepedepsite, indiferent unde au loc.

  Eija-Riitta Korhola, în numele Grupului PPE. – (FI) Dle președinte, războiul civil din Sri Lanka a durat 25 de ani și s-a încheiat cu înfrângerea Tigrilor din Tamil. Stadiile finale ale războiului au fost deosebit de sângeroase și mii de persoane au murit în ultimele luni ale acestuia.

Conform noului raport al UE, este foarte probabil ca Tigrii din Tamil și trupele guvernamentale să fie găsite vinovate de încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și din domeniul drepturilor omului comise în ultimele stadii ale conflictului. Tigrii din Tamil sunt suspectați de împușcarea civililor care încercau să fugă. Guvernul a ucis civili în bombardamentele de artilerie. Acestea sunt ambele infracțiuni grave și nu pot fi ignorate. De aceea, este important ca ONU să poată desfășura o anchetă imparțială și deschisă asupra problemei.

Din păcate, guvernul din Sri Lanka nu a fost dispus să accepte continuarea anchetei fără permisiunea sa, decât dacă statele membre ONU insistă în unanimitate. Este extrem de important ca Sri Lanka să adopte o atitudine constructivă și să fie dispusă să coopereze. Simțul răspunderii este vital pentru procesul de reconciliere. UE trebuie să susțină eforturile de întărire a simțului răspunderii al Sri Lanka.

  Ana Gomes, în numele Grupului S&D. – (PT) Concluziile raportului Darusman pentru Organizația Națiunilor Unite (ONU) indică masacrul a zeci de mii de civili, crime de război și crime împotriva umanității, precum și alte încălcări groaznice ale dreptului umanitar, comise deopotrivă de Tigrii Eliberării din Tamil Eelam (TITE) și de guvernul din Sri Lanka.

Desfășurarea unei anchete independente și aducerea celor responsabili în fața justiției nu este o alegere politică, ci o obligație în conformitate cu dreptul internațional. Comisia de reconciliere stabilită de guvern nu îndeplinește cerințele de bază pentru a fi independentă. Prin urmare, comunitatea internațională – mai precis, Uniunea Europeană și Consiliul de Securitate al ONU – trebuie să sprijine necondiționat recomandările raportului și să ia măsuri urgente în vederea creării unui mecanism internațional independent pentru monitorizarea acțiunilor guvernului din Sri Lanka, asigurarea investigării crimelor comise de ambele părți și căutarea justiției pentru poporul srilankez.

  Izaskun Bilbao Barandica, în numele Grupului ALDE. – (ES) Dle președinte, aș dori să sprijin această rezoluție privind încălcările drepturilor omului și crimele comise în Sri Lanka.

Este esențial ca, pe lângă exprimarea solidarității noastre față de victime și condamnarea violenței și având în vedere preocupările legate de lipsa de independență a judiciarului, să încurajăm desfășurarea unei anchete serioase, imparțiale, transparente de către un organism independent, astfel încât persoanele responsabile de ambele părți ale conflictului să poată fi identificate și pedepsite.

Crimele de război nu trebuie să mai rămână nepedepsite dacă dorim să evităm ca acestea să aibă loc pe viitor. În Sri Lanka, printre alte atrocități, populația civilă a fost bombardată.

În urmă cu șaptezeci și patru de ani, în țara mea, trupele lui Franco au bombardat orașul Guernica, omorând peste jumătate din populație, un episod ilustrat în faimoasa lucrare a lui Picasso. De atunci, Guernica este un simbol universal al păcii și rezistenței.

Cu toate acestea, toată lumea dorește să progreseze în direcția reconcilierii. Prin urmare, trebuie să încurajăm, să ajutăm și să forțăm Guvernul din Sri Lanka să continue aceste condamnări, astfel încât să se poată face cu adevărat pace și justiție.

  Karima Delli, în numele Grupului Verts/ALE. – (FR) Dle președinte, raportul Organizației Națiunilor Unite, publicat la 11 aprilie, aduce lumină asupra crimelor de război și a crimelor împotriva umanității comise în Sri Lanka în conflictul dintre forțele guvernamentale ale dlui Rajapaksa și mișcarea pentru independență a Tigrilor din Tamil. Conflictele din mai și iunie 2009 au generat crime de război și crime împotriva umanității și mii de civili și-au pierdut viața. Nu putem accepta ca cei responsabili și autorii acestor crime să rămână nepedepsiți. Guvernul dlui Rajapaksa a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a împiedica publicarea raportului ONU și chiar contestă concluziile acestuia.

În Sri Lanka, presa este redusă la tăcere, iar jurnaliștii sunt victimele intimidării și reținerii arbitrare. Accesul la principalul site de informare pe internet al opoziției a fost blocat de autoritățile judiciare, în timp ce accesul la taberele de refugiați este în continuare extrem de restricționat în prezent, inclusiv pentru Organizația Națiunilor Unite. Minoritatea tamilă este victima unui genocid care nu are nume. Trebuie să trimitem urgent observatori ai Parlamentului European în nordul țării pentru a vedea ce se întâmplă de fapt acolo și pentru a reafirma principiul de autodeterminare al persoanelor.

(Vorbitoarea a fost de acord să accepte două întrebări în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

  Charles Tannock (ECR). – Dle președinte: Am ascultat direct în franceză și cuvântul folosit a fost génocide, ceea ce înseamnă „genocid” și acesta are o semnificație deosebită în dreptul internațional.

Dacă aceasta era intenția guvernului din Sri Lanka, cum se face că tocmai a eliberat 200 000 de tamili care erau prizonieri? Este absurd ca guvernul din Sri Lanka să fie acuzat de genocid. Sper că dna deputat își va retrage acea declarație.

  Karima Delli (Verts/ALE). – (FR) Dle Tannock, am folosit acel cuvânt ca metaforă, mai ales, pentru a numi fenomenul. Cu toate acestea, am clarificat faptul că nu acesta este numele. Faptele trebuie stabilite. În orice caz, ceea ce se întâmplă cu minoritatea tamilă nu poate fi lăsat deoparte ca un simplu fapt nesemnificativ.

  Geoffrey Van Orden (ECR). – Dle președinte, antevorbitoarea a menționat că solicită ca un fel de comisie să meargă în Sri Lanka să vadă ce se întâmplă în acele locuri. Aș dori să îi reamintesc că delegația pentru Asia de Sud tocmai a fost în Sri Lanka – și văd câțiva deputați din acea delegație în Parlament. De fapt, colegul meu, dl Mann, a menționat vizita acolo: este evident că antevorbitoarea nu asculta ce se întâmplă în această dezbatere. Au fost persoane în Sri Lanka. Acestea cunosc Sri Lanka și știu ce se întâmplă. Nu știu de unde ia dna Delli toate aceste absurdități.

  Karima Delli (Verts/ALE). – (FR) Aveți dreptate, am trimis deja o misiune și recunosc caracterul formidabil al acelei misiuni, văzând că ați lucrat la aceasta. Cu toate acestea, putem exercita presiuni, ceea ce înseamnă că trebuie neapărat să repetăm acest tip de operațiune.

  Marie-Christine Vergiat, în numele Grupului GUE/NGL. – (FR) Dle președinte, Sri Lanka este un ținut răvășit. Războiul civil s-a încheiat în mod oficial în urmă cu aproape doi ani și știm în ce condiții a avut loc. În acea țară, Națiunile Unite au eșuat grav. Rapoartele organizațiilor neguvernamentale sunt incriminatoare. Între ianuarie și mai 2009 au fost uciși mii de civili. În ambele tabere s-au comis atrocități, dar se pare că se admite faptul că forțele proguvernamentale au bombardat cu bună știință zonele în care au încurajat populația civilă să se refugieze.

De atunci, guvernul din Sri Lanka operează pentru a se exonera și a împiedica accesul la justiție al celor care trebuie numiți cel puțin victime ale crimelor de război. Acesta nu a încetat să încerce să subestimeze numărul de civili prezenți în zona de război, în timp ce i-a privat pe toți de ajutor umanitar, inclusiv de alimente, de apă și de îngrijire de sănătate. Tigrii din Tamil au și ei partea lor de responsabilitate pentru aceste orori. Aceștia au recrutat copii soldați și au folosit populația civilă ca scut uman, dar acest lucru nu atenuează în niciun fel responsabilitatea autorităților guvernamentale la fața locului. Nu justifică nimic.

ONU a așteptat mult timp până să denunțe situația din acea țară. Mai rău, guvernul din Sri Lanka și-a înmulțit mecanismele pentru a împiedica publicarea celui mai recent raport în special și pentru a respinge concluziile acestuia. Nu putem decât să salutăm raportul din 11 aprilie. Rezoluția pe care o avem astăzi în față merge în direcția corectă. Personal, aș fi dorit să meargă și mai departe. Este timpul ca justiția internațională să își facă treaba, în Sri Lanka, precum și în alte locuri.

  Jaroslav Paška, în numele Grupului EFD. – (SK) Dle președinte, conflictul de durată dintre forțele guvernului și grupurile armate ale Tigrilor Eliberării din Tamil Eelam, care au avut consecințe foarte dure pentru populația civilă care locuia în zonele de conflict, a luat sfârșit în 2009. După sfârșitul războiului, președintele Sri Lanka, Mahinda Rajapaksa, a promis investigarea tuturor suspectărilor de încălcare a dreptului militar și a dreptului internațional umanitar pe parcursul conflictului militar.

Raportul ONU a publicat în aprilie anul acesta declarații că de ambele părți ale conflictului s-au desfășurat operațiuni militare fără a se lua măsuri pentru protecția drepturilor și vieților civililor. În ciuda acestui fapt, la doi ani după sfârșitul războiului, organismele responsabile din Sri Lanka nu au cerut socoteală persoanelor responsabile de încălcările grave ale dreptului umanitar. Autoritățile judiciare sunt, în multe cazuri, inactive și, prin urmare, prin rezoluția noastră trebuie să sprijinim eforturile ONU de a aplica legea și să stabilim responsabilitatea pentru uciderea și torturarea a mii de civili pe durata luptelor violente dintre Tigrii Eliberării din Tamil Eelam și forțele guvernului din Sri Lanka.

  Filip Kaczmarek (PPE). – (PL) Dle președinte, evenimentele dramatice din Sri Lanka care sunt descrise în raportul ONU arată ce tip de probleme pot fi provocate de conflictele armate. Ceea ce s-a întâmplat acolo este o dovadă în plus că rezolvarea divergențelor prin violență și forța armată generează alte probleme uriașe. În Europa se reflectează timp de secole la conceptul de război just. Ceea ce este deosebit de dureros este faptul că, în lumea modernă, chiar și un război care este teoretic just implică în mod inevitabil suferința celor nevinovați și victime nejustificate. Acest lucru se întâmplă indiferent de modul în care definim un război just.

În cazul Sri Lanka, cantitățile tot mai mari de informații arată că războiul nu a fost just pentru niciuna dintre părți. Învingătorul nu are întotdeauna dreptate, deși aceștia încearcă mereu să demonstreze contrariul. Dacă va exista cu adevărat o reconciliere, după cum a declarat guvernul din Sri Lanka, atunci baza acestei reconcilieri trebuie să fie adevărul cu privire la ce s-a întâmplat în timpul luptei cu Tigrii din Tamil. Nu va exista o reconciliere veritabilă fără expunerea crimelor de război comise, indiferent care parte le-a comis. Nu va exista o reconciliere dacă părțile consideră că propriile păcate sunt subiecte tabu și nu permit ca acestea să fie menționate.

  Claude Moraes (S&D). – Dle președinte, multe persoane din acest Parlament au fost implicate în situația politică din Sri Lanka și de fapt în politica diasporei din Sri Lanka și a comunității tamile.

Ceea ce discutăm astăzi este un raport al grupului de experți al Secretarului General al ONU referitor la stabilirea responsabilității în Sri Lanka. Încă nu am auzit pe nimeni din Parlament să pună la îndoială integritatea intrinsecă a acelui raport.

Am citit raportul și am vorbit multora despre raport, de ambele părți. Dacă spunem că ar trebui să lăsăm raportul pe masă și că nu ar trebui să investigăm ceea ce s-a întâmplat între ianuarie și mai și, de fapt, să nu deschidem ușa anchetelor privind numeroasele alegații de ambele părți, care este sensul unui raport de această natură?

Într-adevăr, mi se pare fascinant faptul că o organizație din diaspora a comunității tamile, Forumul tamil global, a spus că și alegațiile credibile împotriva TITE – și au evidențiat foarte mult acest lucru – ar trebui investigate.

Avem un raport care ar trebui să aibă o urmare și mă pronunț în mod hotărât în favoarea necesității unui veritabil proces de stabilire a responsabilității care ar aduce adevărul, justiția și reconcilierea în Sri Lanka în urma a ceea ce va fi o anchetă dureroasă, dar care trebuie să aibă loc.

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). – Dle președinte, este respingător faptul că pe durata conflictului militar prelungit din Sri Lanka, care a luat sfârșit în 2009, au fost omorâte aproape 100 000 de persoane, inclusiv zeci de mii de civili, dintre care majoritatea au murit în stadiul final al conflictului. Comunitatea internațională ar trebui să solicite o anchetă internațională riguroasă cu privire la rapoartele credibile privind atrocitățile comise de ambele părți.

Este păcat că țările precum China și Rusia s-au opus discuțiilor referitoare la acest subiect în Consiliul de securitate al Națiunilor Unite și acțiunii Secretarului General de a lua măsuri mai puternice pentru investigarea crimelor comise. Grupul de experți al ONU a precizat în mod clar că atât Guvernul din Sri Lanka, cât și rebelii tamili au comis încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și din domeniul drepturilor omului, care este posibil să se ridice în anumite cazuri la rangul de crime de război și crime împotriva umanității.

Așadar, sprijin pe deplin crearea imediată a unui mecanism de justiție internațional, după cum propune raportul ONU.

  Sari Essayah (PPE). – (FI) Dle președinte, dle comisar, din raportul ONU reiese că în ultimele luni sângeroase ale războiului civil din Sri Lanka, care a durat 25 de ani, mii de civili au murit în focurile de artilerie ale trupelor guvernamentale. ONU a spus, de asemenea, că rebelii tamili au folosit peste 300 000 de civili ca scuturi umane și au împușcat civilii care încercau să scape. Ambele părți au încălcat, prin urmare, drepturile omului și legile internaționale în situație de război.

Acum este important să se inițieze discuții cu privire la reconciliere, astfel încât ONU să poată desfășura o anchetă imparțială și independentă privind crimele de război. Rezoluția Parlamentului este formulată într-un mod bine echilibrat și va încuraja părțile să obțină reconcilierea și să construiască pacea.

  George Sabin Cutaș (S&D). - Concluziile raportului ONU publicate la 25 aprilie 2011 aduc acuzații grave cu privire la numeroasele violări ale drepturilor omului și ale normelor de drept internațional, atât de către guvernul srilankez, cât și de către forțele rebele învinse în conflictul civil, care a durat mai bine de 28 de ani. Astfel, potrivit raportului, forțele guvernamentale au ucis zeci de mii de civili prin bombardarea zonelor populate, a spitalelor și chiar a centrelor de ajutor umanitar aparținând Națiunilor Unite. Pe de altă parte, forțele rebele au folosit numeroși civili pe post de scuturi umane, cei care au încercat să scape din zona de conflict fiind împușcați pe loc. Consider, ca și alți colegi antevorbitori, că se impune crearea unui mecanism internațional independent pentru a investiga crimele de război din această țară, precum și celelalte încălcări grave ale drepturilor omului. Este nevoie de o investigație imparțială și transparentă, care să clarifice cine sunt responsabilii pentru aceste crime care au șocat comunitatea internațională.

  Graham Watson (ALDE). – Dle președinte, acest raport bine documentat ne arată – pe lângă toate concluziile sale – că prima victimă a războiului este, încă o dată, adevărul.

Ceea ce nu reușește să facă este să sublinieze politicile necesare pentru a vindeca rănile acelei națiuni. Prea multe țări s-au prefăcut prea mult timp că nu vedeau ce se întâmplă. Acum sunt necesare politici adecvate, printr-un efort coordonat al comunității internaționale de a obține eliberarea și justiția pentru toți cei care au fost afectați atât de grav.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE). – Dle președinte, dl Watson are destulă dreptate când spune că prima victimă a oricărui război, și mai ales a acestuia, este adevărul.

În mod evident, trebuie să recunoaștem că populația civilă este o victimă în acest gen de conflict, iar grupul ONU a arătat în mod clar că există responsabilitate de ambele părți: în principal de partea guvernului, dar și de a Tigrilor Eliberării din Tamil Eelam, și ambele trebuie anchetate.

Ceea ce vrem să spunem este că este puțin probabil să aibă loc o anchetă corespunzătoare dacă comisia provine de la guvern. Ceea ce solicităm este ca o comisie independentă să ancheteze aceste alegații, identificate de grupul ONU, referitoare la crimele de război și crimele împotriva umanității. Dacă nu vom înțelege necesitatea acestui lucru, nu vom obține o soluție, deoarece pacea vine doar atunci când se face dreptate: dreptatea este posibilă numai în baza adevărului; și adevărul va veni numai dacă va avea loc o anchetă independentă.

  Charles Tannock (ECR). – Dle președinte, în sfârșit, Sri Lanka se bucură de pace după un sfert de deceniu de insurgență teroristă și raportul ONU referitor la înfrângerea armatei srilankeze a Tigrilor din Tamil este foarte critic, dar duce lipsă de date consistente, dovedite.

Abordarea din raport pare să submineze eforturile depuse acum de Guvernul din Sri Lanka pentru a promova adevărul și înțelegerea, nu în ultimul rând prin Comisia privind învățămintele în urma conflictului și reconcilierea, și faptul că guvernul a eliberat de fapt peste 200 000 de prizonieri tamili reținuți.

Desigur, orice atrocități deliberate ale forțelor militare împotriva civililor trebuie pedepsite. Sunt de acord cu acest lucru, dar nu există dovezi clare că aceasta era politica intenționată a Guvernului. Aș dori să reamintesc Parlamentului că TITE au refuzat o ofertă de predare internațională supravegheată și au preferat, în schimb, să aleagă baia de sânge ca strategie de scăpare, ceea ce a fost îngrozitor.

Consecințele actuale ale ambivalenței comunității internaționale față de Sri Lanka sunt clare: pierderea influenței și incapacitatea de a evolua. Între timp, China s-a alăturat încălcării și a devenit cel mai apropiat prieten și apărător al Sri Lanka la ONU. Nici nu e nevoie să reamintesc colegilor de aici abordarea Chinei față de drepturile omului.

  László Andor, membru al Comisiei. – Dle președinte, la 25 aprilie 2011, Organizația Națiunilor Unite a publicat raportul consultativ al grupului de experți desemnat de Secretarul General al ONU referitor la stabilirea responsabilității cu privire la conflictul armat din Sri Lanka. Grupul a identificat alegații credibile care, dacă vor fi confirmate, vor arăta că armata din Sri Lanka și TITE au comis încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și din domeniul drepturilor omului, dintre care unele s-ar ridica la rangul de crime de război și crime împotriva umanității.

Acest grup face, de asemenea, o serie de recomandări Secretarului General al ONU și guvernului din Sri Lanka care, după spusele grupului, vor forma cadrul pentru un angajament continuu și constructiv între Secretarul General și guvernul din Sri Lanka în vederea stabilirii responsabilității. Recomandările includ inițierea unor anchete veritabile de către guvernul din Sri Lanka și crearea unui mecanism internațional independent de către Secretarul General al ONU.

ONU a declarat că Secretarul General reexaminează cu atenție rapoartele, concluziile și recomandările, iar Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a îndemnat Guvernul din Sri Lanka să aplice rapid măsurile sugerate de grup și să asigure justiția.

De partea sa, Guvernul din Sri Lanka a respins raportul în cei mai duri termeni. La începutul acestei săptămâni, Înalta Reprezentantă Catherine Ashton a emis o declarație în numele UE în care reafirmă opinia UE că un proces independent pentru abordarea acestor alegații extrem de grave ar trebui să contribuie la consolidarea procesului de reconciliere și la asigurarea păcii și securității de durată în Sri Lanka.

Înalta Reprezentantă a subliniat că problema stabilirii responsabilității ar trebui considerată o parte esențială a procesului de reconciliere națională. Prin urmare, UE speră că guvernul din Sri Lanka va recunoaște obiectivele constructive ale raportului și îl încurajează să își ia un angajament împreună cu Secretarul General al ONU referitor la conținutul acestuia.

  Președintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc în scurt timp.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Michèle Striffler (PPE), în scris. – (FR) Conflictul dintre Guvernul din Sri Lanka și Tigrii Eliberării din Tamil Eelam (TITE) s-a încheiat în mai 2009 și a provocat peste 90 000 de morți. Numeroși srilankezi care au fost strămutați din cauza violenței din țara lor s-au întors acasă după sfârșitul ostilităților. Cu toate acestea, încă mai există 75 000 de refugiați care continuă să ducă o viață grea în taberele din Tamil Nadu, India. Sri Lanka trebuie să depășească o provocare dublă. Trebuie să își revină după o criză de durată. Raportul experților Națiunilor Unite, publicat la 25 aprilie, a constatat că acuzațiile de încălcare a dreptului internațional umanitar și din domeniul drepturilor omului sunt credibile. În interesul justiției și al reconcilierii în Sri Lanka, este esențial să se desfășoare o anchetă imparțială, transparentă și independentă. Aceasta trebuie să se pregătească și pentru diferitele catastrofe naturale precum inundații, alunecări de teren, cicloni și secetă la care este expusă țara.

(1) A se vedea procesul-verbal