Stenograma dezbaterilor

Joi, 12 mai 2011 - Strasbourg

1. Deschiderea ședinței

PREZIDEAZĂ: MIGUEL ANGEL MARTÍNEZ MARTÍNEZ
Vicepreședinte

(Ședința a fost deschisă la ora 9.00)

2. Declarația Președinției

  Președinte. – Având în vedere tragedia care a lovit regiunea Murcia și, în principal, orașul Lorca, aș dori să exprim, în numele Președinției, solidaritatea noastră față de această comunitate și de toate victimele, dintre care mai multe au fost ucise. Președintele va transmite, în numele Parlamentului, un mesaj de solidaritate și condoleanțe victimelor și comunității afectate.

3. Cerere de ridicare a imunității parlamentare: consultați procesul-verbal

4. Decizii privind anumite documente: a se vedea procesul-verbal

5. Criza din sectorul pescuitului din Europa ca urmare a creșterii prețului petrolului (propuneri de rezoluție depuse): consultați procesul-verbal

6. Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre UE și Mauritania (propuneri de rezoluție depuse): consultați procesul-verbal

7. Achiziții publice (propuneri de rezoluție depuse): consultați procesul-verbal

8. Depunere de documente: consultați procesul-verbal

9. „Tineretul în mișcare” - un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională - Învățarea în primii ani de viață - Dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE - Valorificarea potențialului industriilor culturale și creative - Sarajevo, „Capitală europeană a culturii 2014” (dezbatere)

  Președinte. – Următorul punct este dezbaterea comună referitoare la:

- raportul dlui Zver, în numele Comisiei pentru cultură și educație, referitor la „Tineretul în mișcare” - un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională (2010/2307(INI)) (A7-0169/2011),

- raportul dnei Honeyball, în numele Comisiei pentru cultură și educație, referitor la învățarea în primii ani de viață în Uniunea Europeană (2010/2159(INI)) (A7-0099/2011),

- raportul dnei Schaake, în numele Comisiei pentru cultură și educație, referitor la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE (2010/2161(INI)) (A7-0112/2011),

- raportul dnei Sanchez-Schmid, în numele Comisiei pentru cultură și educație, referitor la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative (2010/2156(INI)) (A7-0143/2011), și

- întrebare cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de dna Pack, în numele Comisiei pentru cultură și educație (O-000061/2011 - B7-0215/2011), referitoare la Sarajevo, „Capitală europeană a culturii 2014”.

  Milan Zver, raportor. – (SL)Dle președinte, în primul rând, permiteți-mi să spun că, în timpul ședinței din această dimineață, vom vedea dovezi reale ale activității Comisiei pentru cultură, educație și tineret. Sunt raportor pentru un dosar, un raport foarte important referitor la „Tineretul în mișcare”, care se bazează pe o comunicare a Comisiei Europene. Acum, aș dori să le mulțumesc colegilor mei pentru că mi-au oferit ocazia de a pregăti acest raport și aș dori, de asemenea, să mulțumesc Comisiei Europene, care a pregătit acest raport și care a inclus problemele cu care se confruntă tinerii în rândul priorităților fundamentale ale planului de dezvoltare pe 10 ani al UE.

La întocmirea acestui raport, am lucrat cu multe părți interesate, cu precădere reprezentanți ai tinerilor, atât din statele membre, cât și din restul Europei, de exemplu, cu Forumul European pentru Tineret. Am ținut destul de multe reuniuni și conferințe. Am lucrat, de asemenea, cu Comitetul Regiunilor și cu Comitetul Economic și Social European și, în consecință, raportul este produsul multor schimburi de opinii din timpul perioadei sale de pregătire. Aș dori să evidențiez și faptul că, la momentul adoptării raportului, colegii mei deputați din alte grupuri politice au avut o poziție destul de constructivă. În această privință, aș dori să le mulțumesc în special raportorilor alternativi care au lucrat bine și, în consecință, avem astăzi raportul în forma sa actuală.

Aș dori să evidențiez că, în conformitate cu diverse studii, tinerii care utilizează ocazia de a studia sau de a lucra în străinătate au performanțe mai bune la școală, au mai mult succes și sunt mai competitivi, atât în ceea ce privește găsirea de locuri de muncă, cât și, în plus, integrarea lor în societate. Totuși, politica de una singură nu poate să garanteze școli bune, educație bună sau locuri de muncă bune pentru tineri. Ce poate totuși să facă este să creeze condiții favorabile pentru a ajuta tinerii să obțină toate aceste lucruri. Aceste condiții au cu siguranță legătură cu modernizarea sistemelor de învățământ școlar. Europa, și în special statele membre, se confruntă cu provocarea majoră de a îmbunătăți, în acest deceniu, educația și formarea profesională, spre exemplu, de a o face mai atractivă și de a-i îmbunătăți calitatea. Economia europeană are foarte mare nevoie de calificări profesionale în decada următoare. Până în 2020, estimez că circa 50 % din toate locurile de muncă vor necesita acest tip de educație și de formare. În consecință, educația și formarea profesională rămân una dintre prioritățile politicii noastre, precum și a politicilor statelor membre.

Totuși, continuarea reformei procesului Bologna este mai importantă ca niciodată. Universitățile europene ar trebui să fie și mai mult în contact cu economia și societatea în general. Universitățile europene vor deveni mai competitive când vor acorda o atenție și mai mare necesităților pieței, ale economiei, și când vor reuși, de asemenea, să găsească surse suplimentare de finanțare. Se știe că în Europa există prea puține surse de finanțare a învățământului superior. Țările europene, statele membre ale Uniunii Europene, nu investesc suficient în studenți, iar aceasta este o problemă destul de mare.

Desigur, ca parte a acestei priorități, Uniunea Europeană a stabilit, de asemenea, alte obiective care trebuie îndeplinite: reducerea ratei abandonului școlar, care, la 16 %, este mult prea mare, astfel încât trebuie să o reducem la 10 %. Avem nevoie, totodată, de o forță de muncă mai educată în această decadă dacă Europa vrea să-și păstreze avantajul competitiv față de alte părți ale lumii.

Deoarece mi-a expirat timpul, voi cere încă două minute mai târziu, după dezbatere, pentru a oferi informații suplimentare.

  Mary Honeyball, raportoare. – Dle președinte, sunt într-adevăr foarte încântată că am ocazia să îmi prezint raportul referitor la învățarea în primii ani de viață în Uniunea Europeană, care este un aspect extrem de important al educației căruia nu i s-a acordat prea multă atenție până acum.

Aș dori să-i mulțumesc cu precădere doamnei comisar Vassiliou și cabinetului acesteia, cu care am lucrat foarte îndeaproape la această chestiune, și, de asemenea, Președinției ungare, care a făcut din învățarea în primii ani de viață una dintre prioritățile sale. Acesta a fost un parteneriat foarte productiv pe toate planurile și ne-a permis să realizăm activitățile care se reflectă în acest raport.

Aș dori, de asemenea, să le mulțumesc tuturor raportorilor alternativi de la celelalte grupuri politice. Am lucrat extrem de bine, după cum a spus dl Zver, la raportul domniei sale, și am adoptat raportul referitor la învățarea în primii ani de viață în comisie în unanimitate, ceea ce dovedește faptul că această inițiativă este sprijinită de întregul spectru politic.

Știm de ce de fapt: unul dintre motivele principale este că primii ani din viață sunt atât de importanți. Intervenția în primii ani de viață poate fi esențială pentru oportunitățile copiilor, atât în anii lor de educație școlară, cât și mai târziu în viață. Cercetările efectuate, dintre care, din păcate, majoritatea nu a fost făcută pe teritoriul UE, arată că, dacă copiii beneficiază de sprijin și de ceea ce le trebuie când sunt mici, acest lucru îi va ajuta mai târziu în viață: aceste măsuri duc la reducerea infracțiunilor, la ameliorarea sănătății și la reducerea șomajului și, prin urmare, avem cu toții de câștigat.

În multe cazuri, copiii înșiși vor avea performanțe mai bune la școală, vor obține note mai bune, vor înregistra niveluri mai mari și mai bune de ocupare a forței de muncă, iar relațiile lor familiale vor fi mai bune – la fel și sănătatea lor. Trebuie, așadar, să facem totul în această privință și toate eforturile sunt benefice.

În cadrul UE, există o varietate de tipuri de facilități pentru primii ani de viață și, în raportul meu, am afirmat că dorim să le respectăm și să le păstrăm. Fiecare stat membru procedează diferit, întrucât primii ani de viață se dezvoltă în cadrul propriilor lor sisteme. Situația este complicată și mai mult de faptul că vârsta la care școlarii încep educația obligatorie variază, de asemenea, de la un stat membru la altul. Prin urmare, nu am căutat o soluție universală, ci am încercat să stabilim valori și principii și orientări astfel încât statele membre să dezvolte un cadru european de obiective comune, valori comune și drepturi comune.

Prin urmare, despre acest lucru este vorba în acest raport: stabilirea cadrului. Pentru a face acest lucru trebuie, desigur, să începem cu copilul. Am susținut o abordare centrată foarte mult pe copil a educației și îngrijirii în primii ani, care se axează pe interesele copilului. Ne-am bazat pe cercetări din întreaga lume, iar raportul meu analizează următoarele chestiuni: implicarea părinților, care este foarte importantă în primii ani de viață ai copiilor, personalul și calitatea serviciilor și calificărilor necesare și integrarea serviciilor aferente primilor ani de viață în celelalte sisteme de educație din statele membre. Prin urmare, am acoperit aceste domenii cheie, pe care ar trebui să ne concentrăm pe viitor.

Calificările personalului sunt extrem de importante și există lipsuri foarte mari în acest domeniu. Se pare că unii cred că oricine poate să aibă grijă de copii cu vârste mici, deși lucrurile nu stau deloc așa. Trebuie să ne gândim serios la calificări, mai exact la calificări care pot fi transferate și recunoscute pe întregul teritoriu al UE. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere accesul, astfel încât toți cei care au nevoie de servicii de educație în primii ani de viață să poată beneficia de acestea.

Mi-am terminat cele patru minute și doresc să mai păstrez puțin timp pentru sfârșitul acestei dezbateri; prin urmare, aș dori să închei prin a spune că în această perioadă de austeritate și în aceste vremuri de dificultăți economice, trebuie să ne asigurăm că primii ani de viață continuă să fie pe ordinea de zi și că vom continua să facem ceea ce trebuie făcut în acest domeniu important.

  Marietje Schaake, raportoare. – Dle președinte, înainte de a evidenția câteva dintre elementele acestui raport complex referitor la rolul culturii în acțiunile externe ale UE, doresc să le mulțumesc sincer colegilor mei din Comisia pentru cultură și educație pentru colaborarea lor constructivă și pentru faptul că au adoptat în unanimitate activitatea noastră comună în votul comisiei. Desigur, societatea civilă și alte părți interesate au adus, de asemenea, un aport foarte util.

Cultura are o valoare intrinsecă în democrațiile noastre liberale. Îmbogățește viețile oamenilor. UE este binecunoscută pentru diversitatea sa culturală, fiind în același timp o comunitate de valori care se aplică în mod egal fiecărui cetățean. Aceste valori europene, precum respectarea drepturilor omului, a democrației și a libertăților fundamentale, sunt reprezentate și de produsele noastre culturale. Identitatea culturală, valorile și poziția UE pe scena globală se întrepătrund. Interesele europene sunt servite atunci când aspectele culturale sunt concepute în mod strategic prin cooperare și parteneriat, ambele prin programe culturale, și atunci când aspectele culturale fac parte integrantă din politicile economică, externă, de securitate și de dezvoltare. Prin împărtășirea literaturii, a filmului, a muzicii și a patrimoniului, se deschid ușile înțelegerii și se construiesc punți între oameni.

UE are de împărtășit experiențe importante și când vine vorba despre depășirea conflictelor și construirea stabilității prin interese comune și înțelegere reciprocă. În dezvoltarea Serviciului de Acțiune Externă, este important să integrăm și să simplificăm rolul pe care îl are și pe care ar trebui să-l aibă cultura în acțiunile externe ale UE. Aceasta ar trebui să fie un element vital și integrat pe orizontală la nivelul unui spectru larg de politici externe care alcătuiesc politica externă a UE, de la politica privind relațiile comerciale la cea privind extinderea și vecinătatea, de la politica în materie de cooperare pentru dezvoltare la cea privind politica externă și de securitate comună.

Cultura are și o valoare economică. Industriile culturale europene contribuie la formarea spiritului antreprenorial, inovator și întreprinzător, iar peisajul cultural divers al UE face din aceasta cea mai atractivă destinație din lume pentru turiști. Cunoașterea și competențele internaționale sunt esențiale pentru educație și ocuparea forței de muncă, după cum se menționează în strategia UE 2020, însă cultura poate fi considerată, de asemenea, un mijloc care contribuie la stimularea democratizării, a libertății de exprimare, a incluziunii, a dezvoltării, a educației, a reconcilierii și a multor alte aspecte.

Această gamă foarte largă de aspecte ale relațiilor culturale față de țări terțe a dus la o fragmentare a politicilor, care trebuie transformate într-o strategie UE mai coordonată și mai coerentă. Am ales să evidențiem cadrele organizatorice și politice care sunt necesare pentru coordonarea optimă a culturii în acțiunile externe ale UE. Completarea acestui conținut nu ar trebui guvernată și reglementată într-o măsură prea mare în sens descendent.

Cetățenii europeni vor avea cel mai mult de câștigat dacă UE va acționa ca actor global pe scena internațională. În acest sens, se impune o utilizare mai eficientă a fondurilor UE, și trebuie să fim conștienți de poziția competitivă a Europei și de lupta în vederea atragerii de turiști, talente, artiști, întreprinderi și studenți. Trebuie să vorbim într-un singur glas și să fim conștienți de concurența din partea programelor culturale ale Chinei și ale Statelor Unite, pentru a numi doar două. Însă nu este nevoie să reinventăm roata. UE are mai multe bune practici de la statele membre, precum și de la diferite instituții culturale precum Alliance française și British Council.

Un alt aspect care este foarte proeminent în secolul al 21-lea este rolul tot mai mare jucat de noile tehnologii, atât în cultură, cât și în relațiile internaționale. Oamenii depind din ce în ce mai mult de internet pentru a accesa informații și nu se pot exprima liber decât atunci când aceste informații și mijloacele de comunicare aferente nu sunt cenzurate. Dreptul la dezvoltare culturală și alte drepturi fundamentale sunt facilitate din ce în ce mai mult de aceste tehnologii. Accesul la conținut cultural se produce și prin intermediul unor medii noi, iar oportunitățile de conectivitate globală în ceea ce privește bunurile culturale și conținutul europene ar trebui celebrate și facilitate, de exemplu, prin biblioteca digitală europeană sau prin site-uri internet consacrate muzeelor și festivalurilor. Este important ca UE să dezvolte o strategie pentru libertatea accesului la internet. Voi reveni la unele dintre recomandările concrete ale acestui raport în ultima parte a intervenției mele.

  Doris Pack, autoare. – (DE) Dle președinte, dnă comisar, stimați colegi, pornind de la afirmațiile dnei Schalke, aș dori să încep cu câteva cuvinte despre raportul important întocmit de aceasta. Dimensiunea culturală a politicii externe a UE nu poate fi supraestimată. Așadar, avem nevoie – după cum a afirmat deja domnia sa – de o strategie europeană coerentă în domeniul culturii în cadrul politicii externe a UE.

Diplomația culturală are un rol important de jucat atunci când vine vorba despre construirea unor relații reușite cu țări terțe și, în numeroase țări, există o rețea de institute naționale pentru cultură, EUNIC, pe care o putem folosi. Exisă foarte multe persoane care s-au conectat la rețea și sunt pregătite să ne ajute.

Am acum plăcerea de a trece la al doilea subiect de astăzi, care a fost abordat, de asemenea, deja de dl Zver, respectiv subiectul „Tineretului în mișcare”, care este, desigur, o inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020. Această inițiativă emblematică este menită să încurajeze actorii din domeniul educației și formării să acorde mai multă atenție acestor domenii politice. Avem nevoie de oameni mai bine calificați. Avem nevoie de oameni care au văzut Europa datorită oportunităților îmbunătățite în ceea ce privește mobilitatea. Trebuie să eliberăm potențialul tinerilor noștri cu ajutorul programelor noastre de succes. Toate aceste aspecte au un rol major de jucat în competitivitatea unei societăți bazate pe cunoaștere.

Când vine vorba despre învățarea pe tot parcursul vieții, programele noastre existente Comenius, Erasmus, Leonardo și Grundtvig au oferit multor oameni oportunități minunate de a descoperi Europa în diversitatea sa, de a acumula experiență și de a-și îmbunătăți competențele lingvistice. Mai mult, în acest context, semnificația programului „Tineretul în mișcare” și a Serviciului european de voluntariat nu ar trebui subestimată.

Dezbaterea de astăzi trebuie, de asemenea, să transmită un semnal Comisiei cu privire la faptul că trebuie să continuăm aceste programe care au fost primite bine în general și, de asemenea, oportunitățile cu privire la următoarea generație de programe de educație și pentru tineret și că acestea trebuie să fie finanțate corespunzător, în conformitate cu semnificația lor. Fiecare euro pe care-l cheltuim în acest domeniu răsplătește întreaga societate nu cu mulți ani mai târziu.

Voi discuta acum despre un alt subiect, și anume Sarajevo. Sarajevo ocupă un loc aparte în istoria și cultura europene. Declarând acest oraș Capitală europeană a culturii în 2014, am putea trimite un semnal important în ceea ce privește caracterul multietnic al orașului și al statului Bosnia și Herțegovina, fapt care ar da totodată clasei politice din această țară un motiv să-și revizuiască ideile. În plus, acesta este un oraș care demonstrează foarte clar cât de mult a greșit Europa și cât de important este să acționăm împreună. Un astfel de pas ar avea un simbolism considerabil, întrucât Sarajevo a fost scena asasinatului care a dus la izbucnirea Primului Război Mondial în 1914. Acesta este motivul pentru alegerea anului 2014 – o sută de ani de la acest eveniment istoric.

În timpul războiului bosniac, între 1992 și 1996, Sarajevo a fost capitala supusă celui mai lung asediu din istoria războaielor moderne. Permiteți-mi să vă reamintesc o zi în Sarajevo, 28 mai 1992. Violoncelistul Vedran Smajovic, îmbrăcat în negru, interpreta opera Adagio a lui Tomaso Albinoni. Scena sa era situată pe ruinele bibliotecii naționale devastate din Sarajevo; publicul său era alcătuit dintr-un grup mic de oameni care rămăseseră, în ciuda asediului asupra orașului, și care ascultau muzica sa. Timp de 22 de zile, a interpretat în diverse locuri, printre ruinele din Sarajevo. A fost un recviem pentru oamenii care au fost uciși în acele zile întunecate. Am fost impresionată și am fost cuprinsă de admirație față de comportamentul curajos și înduioșător al violoncelistului și al publicului său. Ceea ce au exprimat aceste persoane prin comportamentul lor în fața ororii și a pierderii m-a făcut să rămân legată pentru totdeauna de orașul Sarajevo.

Viața culturală a orașului nu a încetat niciodată. Festivalul de iarnă a avut loc chiar și în cele mai adverse condiții. Persoane aparținând tuturor naționalităților vin aici în fiecare an. În fiecare an au loc un festival de iarnă, un festival al copiilor și un festival al filmului. Din Coreea până în Australia, din Bulgaria până în Suedia, producătorii de film se îndreaptă spre Sarajevo; se fac coproducții. Orașul a păstrat un caracter intercultural, spre care tinde – chiar dacă circumstanțele politice se înăspresc tot mai mult, transformându-se în tranșee etnice. Acest motiv, de unul singur, este suficient pentru ca orașul să-și demonstreze potențialul intercultural uriaș.

Sarajevo dorește să candideze la acest titlu, printr-o derogare, și a făcut deja pregătiri majore. Știm cu toții bine faptul că, dacă vom adopta propunerea noastră astăzi, vom cere o derogare de la decizia Parlamentului European și a Consiliului. Totuși, dacă acest Parlament și-ar propune să-și demonstreze sprijinul pentru candidatura orașului Sarajevo astăzi, mi-aș pune încrederea în înțelepciunea și în vederile largi ale Consiliului, întrucât argumentele noastre sunt de fapt irefutabile. Bosnia și Herțegovina și orașul Sarajevo au nevoie, mai ales în acest moment, de un semn care să arate că situația se poate schimba și că Europa le susține, de asemenea, eforturile.

(Aplauze)

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, raportoare. – (FR) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, dezbaterea din dimineața aceasta nu se referă doar la un model economic sau la un sistem juridic. Se referă la cultură și civilizație.

Ce loc dorește Europa să consacre culturii? Ce influență ne dorim pentru operele noastre și pentru creația noastră? Revoluția digitală, împreună cu globalizarea și cu comerțul în creștere, ne obligă să ne regândim modelul cultural și economic. Cu internetul și mediile digitale, în ce direcție dorim să se îndrepte Europa? Politica este arta anticipării, a pregătirii a ceea ce ne-ar plăcea pentru a nu fi nevoiți să suportăm ceea ce nu ne place.

Producătorul american James Cameron a cheltuit pentru producția filmului său „Avatar” echivalentul programului cultural al Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013. Vom fi consumatorii unor produse culturale care nu ne mai aparțin, vom deveni dependenți de oligopoluri multinaționale precum Google, iTunes, Amazon sau Hollywood, fără a fi în stare să ne apărăm bogățiile?

În această dimineață, ne gândim la provocările cu care se confruntă cultura în lumea globalizată a secolului al 21-lea. Anul trecut, prin publicarea cărții sale verzi, Comisia Europeană a evaluat în sfârșit potențialul industriilor noastre creative și culturale. Uniunea Europeană are un patrimoniu cultural și bogății culturale, precum și o industrie a filmului extrem de dinamică și de plină de viață. Programul MEDIA sărbătorește 20 de ani la festivalul de la Cannes de anul acesta și susține 20 dintre filmele concurente, precum și festivaluri, spectacole și expoziții mari, care se desfășoară pe parcursul anului și pe întregul teritoriu al Europei.

În plus, în ciuda recesiunii, sectorul industriilor creative și culturale a înregistrat progrese mari în ultima decadă. Cifrele vorbesc de la sine. În 2003, acest sector a generat o cifră de afaceri de 654 de miliarde de euro. A contribuit cu 2,6 % la PIB-ul comunitar și a reprezentat 3,1 % din toate locurile de muncă din cadrul Uniunii Europene, respectiv 5,8 milioane de persoane. În 2008, avea deja o cifră de afaceri de 860 de miliarde de euro, era răspunzător pentru crearea a 14 milioane de locuri de muncă și aducea o contribuție de 7 % la PIB. Mai mult decât industria autovehiculelor și industria agroalimentară la un loc.

Natura duală a acestor industrii, care sunt, totodată, economice și culturale, le transformă în pârghii importante pentru creșterea durabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii pentru Europa – pe scurt, obiectivele Strategiei Europa 2020. Pe lângă faptul că sunt bunuri economice, ele susțin și îmbunătățesc diversitatea culturală și contribuie la coeziunea socială, la caracterul atrăgător al regiunilor și la influența Uniunii Europene în lume. A venit vremea să dăm, la nivelul comunității, un avânt real care le-ar debloca potențialul și le-ar stimula dezvoltarea.

Astfel, am dorit să explorez multe linii de acțiune pentru a sprijini creșterea acestor industrii. Aceste măsuri au mai multe implicații. În primul rând, punerea educației și a formării în centrul strategiei noastre. Pe de o parte, Europa trebuie să încurajeze talentele creatoare de la o vârstă foarte fragedă, să sporească sensibilitatea tinerilor la cultură și să dezvolte parteneriate între universități și companii. Pe de alte parte, ar trebui să permită formarea celor din sectorul cultural în ceea ce privește noile tehnologii, formele antreprenoriale, și ar trebui să stimuleze schimbul de bune practici și transmiterea know-how-ului. În al doilea rând, se impune adaptarea dreptului de autor la epoca digitală. Procedura actuală pentru dobândirea drepturilor de autor este, de fapt, prea fragmentată, prea complicată.

A treia componentă esențială a strategiei noastre ar trebui să fie protejarea creativității. Proprietatea intelectuală este un activ prețios. Creativitatea subminată este creativitate condamnată să dispară. Mobilitatea creatorilor trebuie încurajată. Uniunea Europeană trebuie să lucreze pentru a introduce un statut european, astfel încât aceștia să se poată bucura de condiții corecte de lucru și de protecție socială. Trebuie să faciliteze achiziția, distribuția și circulația lucrărilor, ajustarea impozitării, de exemplu, cu un TVA redus pentru bunurile culturale, și, în cele din urmă, să contribuie financiar. Investitorii privați sunt mult prea adesea ezitanți când vine vorba despre finanțarea IMM-urilor. Oportunitățile oferite de fondurile publice, cu precădere de fondurile structurale, nu sunt exploatate în întregime. Creativitatea și cultura trebuie considerate aspecte esențiale ale politicii noastre și, în această privință, Europa are datoria de a le promova.

  Androulla Vassiliou, membră a Comisiei. – Dle președinte, înțelegeți, desigur, că îmi va lua puțin mai mult de cinci minute să răspund celor cinci rapoarte.

Aș dori să-i mulțumesc dlui Zver pentru raportul său referitor la „Tineretul în mișcare”. Apreciem sincer eforturile sale, precum și pe cele ale coraportorilor săi, în tratarea acestui subiect foarte important. După cum reiese clar din raport, obiectivul cheie al „Tineretului în mișcare” este de a ajuta tinerii din Europa să dobândească competențele și experiența de care au nevoie pentru a reuși în economia de astăzi, bazată pe cunoaștere și tot mai globalizată.

Obiectivul nostru este de a crea un mediu în care fiecare tânăr să poată să-și realizeze potențialul. Din acest motiv Comisia a inițiat acțiuni pentru a susține statele membre să îmbunătățească calitatea și relevanța educației și a formării pentru copii, de la o vârstă mică până la învățământul superior. Din acest motiv am stabilit măsuri pentru a consolida în continuare oportunitățile de mobilitate aflate la dispoziția tinerilor și din acest motiv colegul meu comisar, László Andor, și cu mine am pus un accent atât de mare pe îmbunătățirea condițiilor pentru tinerii care circulă pe piața forței de muncă.

În acest scop, după cum reiese clar din raportul dlui Zver, se impun investiții susținute în educație și în formare la toate nivelurile și, desigur, Europa trebuie să-și joace rolul. Din acest motiv susțin atât de ferm creșterea resurselor pentru noua generație de programe de educație, de formare și pentru tineret pentru perioada post 2013.

Doresc să profit de această ocazie pentru a răspunde direct la două puncte din raport. În primul rând, doresc să vă asigur că vom merge mai departe cu abordarea referitoare la transparența sistemelor de învățământ superior. După cum susține raportul, obiectivul nostru final este de a îmbunătăți informațiile aflate la dispoziția studenților potențiali și a altora referitoare la diverse aspecte ale activităților și performanței instituțiilor. Dorim să dezvoltăm un instrument care să depășească neajunsurile clasamentelor universitare existente prin includerea unei game mai largi de factori. Nu avem intenția de a publica liste care compară universitățile.

În al doilea rând, în lumina solicitării din raport de a lua măsuri pentru a elimina obstacolele care stau în calea mobilității, aș sublinia faptul că Consiliul urmează să adopte zilele următoare o recomandare menită să încurajeze statele membre să facă tocmai acest lucru. Acesta va fi un pas înainte în ambiția noastră de a extinde oportunitățile în materie de mobilitate.

În concluzie, în ceea ce privește „Tineretul în mișcare”, aș dori să mulțumesc din nou raportorului și stimabililor deputați pentru sprijinul lor.

Cât despre învățarea în primii ani de viață, aș dori să-i mulțumesc dnei Honeyball pentru raportul său și pentru abordarea constructivă pe care a adoptat-o cu privire la învățarea și îngrijirea în primii ani de viață. Educația și îngrijirea copiilor de vârstă mică, care sunt accesibile la nivel larg, incluzive și de calitate ridicată, contribuie în primul rând la reconcilierea vieții familiale cu cea profesională. În al doilea rând, acestea reprezintă baza învățării pe tot parcursul vieții, a integrării sociale, a dezvoltării personale și a capacității de inserție profesională mai târziu în viață. Investițiile timpurii sunt mult mai eficiente decât intervențiile târzii.

Prin urmare, Comisia apreciază foarte mult abordarea Parlamentului, care se concentrează pe beneficiul pe termen lung al investiției în învățarea în primii ani de viață. Comisia împărtășește opinia exprimată de Parlament potrivit căreia este nevoie de o abordare care să se axeze mai mult pe copil. În afară de numărul de locuri disponibile, trebuie să abordăm și chestiunea calității la nivel european și național. Mă gândesc, de exemplu, la alegerea personalului și la calitatea acestuia, la integrarea îngrijirii și a educației și la implicarea activă a părinților, care sunt primii educatori ai părinților lor. Comisia salută solicitarea de a se efectua mai multe cercetări europene în acest domeniu și de a se utiliza mai bine instrumentele financiare existente, precum fondurile structurale și programele de învățare pe tot parcursul vieții. Salutăm, de asemenea, accentul pronunțat pe necesitatea de a identifica și de a schimba bune practici la nivel european.

În ceea ce privește raportul Schaake referitor la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE, o felicit pe doamna Schaake pentru acest document excelent din proprie inițiativă. Acesta evidențiază pe bună dreptate rolul culturii ca punte între popoare, precum și ca element fundamental pentru promovarea valorilor noastre în lume. În același timp, solicită o abordare mai strategică a cooperării culturale dintre UE și țările terțe. Raportul face, de asemenea, propuneri interesante referitoare la modul în care Serviciul European de Acțiune Externă și-ar putea asuma provocarea de a dezvolta o diplomație culturală cu adevărat europeană.

În această privință, dnă Schaake, aș menționa două puncte concrete din raportul dvs. În primul rând, permiteți-mi să evidențiez recomandarea dvs. referitoare la o strategie coerentă și cuprinzătoare pentru diplomația culturală la nivelul instituțiilor UE. În al doilea rând, permiteți-mi să mă refer la ideea de a conferi Serviciului European de Acțiune Externă o dimensiune diplomatică culturală reală. Unul dintre aspectele acestui efort ar fi stabilirea unor atașați culturali în marile capitale din lume. Crearea unor astfel de posturi ar permite sporirea coordonării atât dintre atașații culturali actuali ai ambasadelor statelor membre, cât și dintre acele institute naționale culturale cu o prezență locală, cu precădere prin intermediul rețelei Institutelor naționale pentru cultură din Uniunea Europeană (EUNIC). Recent, am avut plăcerea de a întâlni EUNIC atât în China, cât și în Brazilia, și am auzit de la acestea cât de mult au nevoie de cooperare și de coordonare pentru a ne promova cultura în țările în care activează.

În ceea ce privește partenerii noștri strategici emergenți din întreaga lume, am văzut recent felul în care cultura poate deveni o parte integrantă a relațiilor noastre externe. Sunt mai devotată ca oricând ducerii mai departe a acestei dimensiuni foarte importante a agendei noastre europene pentru cultură.

Voi discuta acum despre raportul Sanchez-Schmid referitor la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative. Doresc să mulțumesc Parlamentului și, cu precădere, dnei Sanchez-Schmid, pentru acest raport foarte bun. Sunt încântată să văd că există o convergență puternică de opinii între raportul dvs. și analiza noastră. Sunt de acord cu faptul că industriile culturale și creative sunt un motor puternic nu numai pentru locuri de muncă, creștere și câștiguri din export, ci și pentru incluziunea socială și diversitatea culturală și lingvistică, precum și pentru dialogul intercultural în cadrul Uniunii Europene și dincolo de frontierele acesteia. După cum ați afirmat în raport, aceste industrii trebuie să aducă o contribuție esențială la Strategia Europa 2020 și trebuie să li se acorde un rol mai proeminent în UE în anii care vor urma.

Împărtășim, de asemenea, opinia potrivit căreia potențialul acestora nu este dezvoltat la maxim. Dacă dorim ca aceste industrii să se dezvolte la potențialul lor maxim, trebuie să înregistrăm progrese pe mai multe planuri: adaptarea competențelor și construirea de capacități, acces la finanțare, îmbunătățirea mediului afacerilor, sprijinirea circulației transfrontaliere și a noilor modele de distribuție, creșterea la maxim a potențialului de dezvoltare regională și locală a acestor industrii, promovarea efectelor lor de contagiune în materie de inovare și promovarea unei Europe creative pe scena internațională. Această concluzie reiese și din consultarea lansată de cartea noastră verde, care a stârnit reacții din partea a 350 de autorități publice, a publicului general, a unor organisme ale societății civile și a unor companii care își desfășoară activitatea în domeniul culturii pe întregul teritoriu al Europei.

Sunt încântată să vad că cartea noastră verde a provocat, în Europa și în cadrul instituțiilor europene, o dezbatere foarte intensă referitoare la mediul adecvat care ar trebui instituit pentru a răspunde nevoilor specifice ale creării de forme antreprenoriale cu scopul de a profita de oportunitățile noi oferite de globalizare, digitizare și diversitatea culturală. Sunt ferm convinsă că eforturile noastre comune vor contribui la crearea unui mediu mai bun, în care aceste industrii esențiale vor putea juca un rol important în discuțiile referitoare la mecanismele de finanțare UE dincolo de 2013 și punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020.

În cele din urmă, sunt încântată să văd entuziasmul Parlamentului – și, în special, pe cel al prietenei mele dragi, Doris Pack – față de Capitalele europene ale culturii și interesul orașului Sarajevo de a deține acest titlu. Comisia împărtășește, desigur, opinia dvs. referitoare la importanța istorică și culturală a orașului Sarajevo. Orașul simbolizează unele dintre cele mai negre episoade din istoria europeană recentă, însă poartă și speranța noastră într-un viitor mai bun. Chiar dacă s-a confruntat cu conflicte repetate, Sarajevo și-a păstrat spiritul multicultural.

Permiteți-mi să spun câteva cuvinte despre normele care reglementează Capitalele europene ale culturii. În 2006, Parlamentul și Consiliul au adoptat decizia pe care se bazează inițiativa. Acest text juridic stabilește toate normele referitoare la selecția orașelor, și știți mai bine decât mine că o decizie de acest tip nu poate fi modificată decât printr-o inițiativă nouă, urmând procedura legislativă ordinară. Decizia stipulează că inițiativa este deschisă exclusiv celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Parte integrantă a acestei decizii, o listă cronologică indică, pentru fiecare an până în 2019, cele două state membre care au dreptul să dețină acest titlu. Au fost deja alese două orașe pentru 2014, iar Consiliul urmează să confirme cele două orașe pentru 2015.

Decizia stabilește procedura pentru acordarea titlului de Capitală europeană a culturii, iar normele nu lasă Consiliului spațiu de manevră astfel încât acesta să numească un oraș în afara acestor proceduri. Comisia este responsabilă în întregime și exclusiv pentru punerea în aplicare a deciziilor adoptate de Parlament și de Consiliu. O derogare de la decizia referitoare la Capitalele europene ale culturii în legătură cu o chestiune atât de fundamentală precum zona geografică acoperită ar încălca pur și simplu normele pe care ni s-a cerut să le respectăm.

Cred că ar fi foarte dificil să justificăm o excepție atât de curând după ce am convenit cu toții asupra normelor inițiativei. Parlamentul și Consiliul au adoptat deciziile actuale cu mai puțin de cinci ani în urmă. Cu siguranță, acela ar fi fost momentul propice susținerii participării statelor care nu sunt membre ale UE sau introducerii de dispoziții pentru cazuri excepționale. Totuși, la acel moment, s-a hotărât că participarea statelor care nu sunt membre ale UE nu va continua după 2010.

Îngrijindu-se de viitorul Capitalelor europene ale culturii, Comisia lucrează în prezent la reînnoirea inițiativei dincolo de 2019. Am lansat o consultare publică și facem o evaluare a schemei actuale. Apoi vom pregăti o propunere pe care sperăm să o adoptăm la începutul anului 2012. Ca parte a activităților noastre de pregătire, Comisia analizează ideea ca țările candidate să se alăture inițiativei după 2019. Țin să vă informez, de asemenea, cu privire la faptul că mai multe orașe din țări terțe și-au manifestat deja interesul.

Permiteți-mi să închei subliniind încă o dată cât de mult apreciez locul orașului Sarajevo în istoria europeană și semnificația sa culturală. Deși titlul de capitală a acțiunii culturale nu este disponibil, UE poate să ofere alte tipuri de asistență orașului Sarajevo în 2014 și după acest an, prin intermediul programului nostru cultural.

  William (The Earl of) Dartmouth, raportor pentru avizul Comisiei pentru comerț internațional. – Dle președinte, am renunțat la textul pregătit, întrucât trebuie să spun ceva despre propunerea de a avea atașați culturali ai UE. Nu am putut da crezare auzului: trebuie să spun că această propunere din partea Comisiei este una dintre cele mai bizare și ridicole făcute vreodată de un organ care este lăudat pentru propunerile sale bizare și ridicole.

Atașații culturali ai UE vor însemna pur și simplu mai multe așa-zise locuri de muncă remunerate foarte bine pentru funcționari civili ai UE, plătiți de țările contribuabile. Trebuie să spun, de asemenea, că Comisia dă dovadă de o lipsă mare de sensibilitate făcând această propunere ridicolă și costisitoare referitoare la atașați culturali inutili într-o perioadă de dificultate economică universală. Poate că veți uita măcar o dată de salariile dvs. poleite cu aur și de pensiile dvs. poleite cu aur și vă veți gândi la costul real al acestor inițiative.-

  Jutta Steinruck, raportoare pentru avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. – (DE)Dle președinte, să revenim la subiect. În calitate de raportoare pentru avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, aș dori să le mulțumesc tuturor celor care au lucrat la acest raport. În comisie, toate grupurile au urmărit obiectivul unanim de a facilita accesul tuturor tinerilor din Europa la educație și la formare și de a sprijini îmbrățișarea unei cariere de către aceștia, căci niciun tânăr nu ar trebui lăsat să eșueze.

Avizul pregătit de mine nu s-a bazat pe raportul Comisiei, întrucât am considerat că este prea abstract. Pentru mine, era important ca în raport să fie menționate și sarcini foarte concrete. În unele cazuri, nu am putut să susțin pozițiile adoptate în raport.

În opinia Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, un aspect important este tranziția de la școală la carieră. Este o interfață de bază. Această tranziție trebuie să se producă fără a pierde timp. Am considerat, de asemenea, că este important ca îmbrățișarea unei cariere de către tineri să nu fie asociată cu dumping-ul social și să nu se producă în condiții de dumping. Am considerat că rolul stagiilor este important. Acestea sunt importante și sunt necesare, însă abuzurile trebuie evitate și interzise. Am dori o inițiativă pentru un cadru al calificărilor european care să prevadă cerințe minime pentru stagii.

Voi încheia cu o solicitare adresată Parlamentului și Comisiei de a garanta faptul că programul „Tineretul în acțiune” nu va fi afectat de reduceri financiare sau chiar eliminat în favoarea programului „Tineretul în mișcare”. Activitatea asociațiilor de tineret este importantă pentru implicarea socială și ajută tinerii să progreseze, atât în materie de fond, cât și pe plan personal. Acesta este un avantaj major și pentru viața profesională ulterioară.

  Karima Delli, raportoare pentru avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. – (FR) Dle președinte, voi vorbi mai întâi despre industriile culturale și creative. În calitate de raportoare a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, doresc să evidențiez rolul important pe care îl joacă cultura și creativitatea în economia europeană și în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, pentru o societate bazată pe cunoaștere și inovare, precum și potențialul de creare de locuri de muncă pe care îl reprezintă.

Acest raport acordă o atenție deosebită condițiilor de lucru din sector, în special veniturilor neregulate și precarității relațiilor de lucru, care cer o dezbatere aprofundată pentru a lua în considerare aspecte concrete, de exemplu, prin combaterea discriminării în ceea ce privește remunerația, și pentru a îmbunătăți compatibilitatea dintre locul de muncă deținut și nivelul de calificare.

Vrem să facilităm accesul tinerilor și al categoriilor cele mai vulnerabile la cultură și la conținutul creativ și vrem să încurajăm mobilitatea și să promovăm diversitatea culturală, precum și utilizarea și răspândirea programelor informatice gratuite și a standardelor deschise.

În cele din urmă, dorim să subliniem rolul formării pe tot parcursul vieții în acest sector, în care se înregistrează schimbări rapide. Voi aborda acum schema „Tineretul în mișcare”. Situația tinerilor europeni este dificilă: indiferent că este vorba despre acces la locuri de muncă, la educație, la o locuință, la servicii sociale, aceștia sunt supuși unui veritabil test social. Trebuie să le redăm încrederea în viitor prin răspunsuri adaptate și ambițioase.

Mă bucur că acest text nu analizează incluziunea tinerilor doar din prisma ocupării forței de muncă, ci și din cea a educației și a formării. În acest sens, țin să subliniez, și susțin, solicitarea adresată Comisiei Europene referitoare la o carte verde privind participarea tinerilor.

Raportul nostru subliniază, de asemenea, ideea de mobilitate, care trebuie să fie accesibilă tuturor, iar acest lucru mă bucură. Astăzi, mobilitatea vizează în principal studenții, însă ea ar trebui încurajată pentru toată lumea, tineri lucrători și tineri care urmează cursuri de formare profesională. Ar fi regretabil să împărțim tinerii europeni într-o elită educată, poliglotă și încrezătoare în viitor, și o categorie de tineri lăsați în urmă sub pretextul că nu au o diplomă de master sau că nu exercită decât munci manuale.

Sunt încântată mai ales de faptul că acest text solicită eliminarea discriminărilor asociate vârstei în ceea ce privește accesul la regimul de protecție socială. Cer acest lucru aici și, desigur, cred că schema de venit minim este un element cheie pentru garantarea autonomiei tinerilor.

Raportul nostru insistă asupra dorinței principale a tinerilor de a fi autonomi, de a avea acces la îngrijire medicală, în special, și de a beneficia de o locuință decentă la un preț rezonabil. Știm cu toții că, pentru un tânăr care este obligat să lucreze pe durata studiilor, aceasta înseamnă eșec școlar.

În cele din urmă, mă bucur că acest Parlament recunoaște faptul că stagiile nu ar mai trebui să fie locuri deghizate de muncă, de slujbe cu normă întreagă. Stagiile ar trebui să asigure o remunerație suficientă și protecție socială.

(Aplauze)

  Ivo Belet, raportor pentru avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie. – (NL) Dle președinte, dnă comisar, stimați colegi, cred că suntem cu toții conștienți de faptul că timpurile sunt foarte agitate în Europa, atât pe plan economic, cât și pe plan politic. Solidaritatea noastră este amenințată, în timp ce mișcările naționaliste și populare câștigă popularitate, după cum a demonstrat unul dintre colegii noștri britanici în urmă cu o clipă, un membru al nobilimii, se pare.

Stimați colegi, tendința actuală reprezintă o amenințare la adresa viitorului UE și a prosperității și bunăstării europenilor. Am fost aleși pentru a veni cu o soluție la această situație. Dnă comisar, acolo unde este cazul, această soluție trebuie și poate să vină și din sectorul cultural. Trebuie, desigur, să investim mult mai mult în crearea unui spațiu public european comun. Educația, după cum s-a subliniat deja în această dezbatere, ar putea aduce o contribuție foarte importantă, dacă nu esențială, în acest scop. Credem ferm că putem utiliza mult mai bine cooperarea dintre antreprenorii din sectorul cultural, pe de o parte, și mediul academic, învățământul universitar – universitățile și colegiile de învățământ superior – și învățământul secundar, pe de altă parte, și că acestea oferă mult mai multe oportunități decât cele pe care le folosim în prezent.

Dnă comisar, tocmai ați afirmat și dvs. acest lucru: acesta este un sector cu un potențial major pentru economia noastră și pentru ocuparea forței de muncă, motiv pentru care trebuie să luăm măsuri specifice, stimulante, cum ar fi reducerea impozitului pentru proiectele online, întrucât sistemul actual, și mai ales TVA-ul, este în dezacord cu vremurile și este complet nedrept. În plus, antreprenorii, managerii întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul creativ au nevoie de acces mai bun la oportunități de finanțare, întrucât în prezent avem prea puțin know-how și prea puțin acces la finanțare de la bănci.

Acest raport prezintă propuneri foarte specifice în acest sens și, dnă comisar, ne bazăm atât pe Comisie, cât și pe autoritățile naționale și regionale competente să-și asume această provocare și să înceapă să pună în aplicare această propunere.

  Oldřich Vlasák, raportor pentru avizul Comisiei pentru dezvoltare regională. – (CS) Dle președinte, poziția industriei culturale și creative face parte din strategia europeană pentru inovare și din strategia UE 2020, și este strâns legată de măsurile care vizează utilizarea mai eficientă a monumentelor, muzeelor și a galeriilor, sau a unităților urbane și rurale în turism și în activități aferente. Digitizarea conținutului istoric și cultural reprezintă oportunitatea principală în această privință. Digitizarea ar trebui să sporească accesul publicului general la materiale care sunt esențiale pentru studiu, cunoaștere și educație, dar și pentru consolidarea identității culturale.

Investițiile în aceste domenii aduc profituri aproape garantate, atât în domeniul turismului, care este, desigur, o componentă semnificativă a multor economii regionale, cât și în politica externă. Dezvoltarea sensibilizării publicului cu privire la tradițiile culturale profunde ale țărilor europene, însoțită de promovarea satelor, a orașelor, a regiunilor individuale, a statelor membre și a UE însăși într-un context global dă roade.

Așadar, în noua perioadă de programare de după 2013 ar trebui să continuăm să finanțăm proiecte culturale din fonduri structurale europene, să consolidăm programul de înfrățire pentru cooperare între autoritățile locale și să păstrăm independența programului comunitar pentru proiectele din acest domeniu sub titlul de „Cultură”.

  Cecilia Wikström, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru afaceri juridice. – (SV) Dle președinte, aș dori să mulțumesc raportoarei, dna Sanchez-Schmid, pentru lucrul excelent la acest raport. Sunt foarte încântată și foarte mândră de faptul că Comisia pentru afaceri juridice a prezentat avizul nostru, cu care a fost total de acord, și sunt mulțumită de faptul că majoritatea opiniilor noastre sunt incluse în raportul dvs. Așteptăm cu interes să avem parte de o susținere vastă în acest Parlament.

Ne aflăm într-un punct în timp când tehnologia digitală și internetul creează oportunități uriașe și provocări enorme deopotrivă pentru sectoarele cultural și creativ ale Europei. Nu trebuie să renunțăm la temeiul pentru apărarea proprietății intelectuale și, în același timp, trebuie să luăm măsurile necesare pentru a putea să eliberăm potențialul și creativitatea în tehnologia modernă. Artiștii Europei, inovatorii tehnici și, mai presus de toate, cetățenii Europei merită o piață internă care funcționează bine, în care conținutul creativ poate să circule liber și cu generozitate peste granițele noastre și în care artiștii să fie siguri că vor fi remunerați pentru activitatea lor.

Aș dori, de asemenea, să mulțumesc raportorilor pentru includerea propunerii înaintate de Comisia pentru afaceri juridice de a oferi acces sporit la cărți nevăzătorilor sau persoanelor cu deficiențe de vedere. Sper că aceasta va putea ajuta acești oameni într-o măsură și mai mare să se bucure de plăcerea și tăria conferite de literatură. Toată lumea trebuie să poată să se bucure de libertatea de exprimare. Vă mulțumesc.

  Președinte. – Ajungem astfel la sfârșitul rundei de vorbitori în numele comisiilor implicate și nu pot să rezist tentației de a evidenția un lucru.

Consider că în discursuri precum acestea, ținute în numele comisiilor individuale, vorbitorul trebuie să facă un efort să reprezinte comisia în numele căreia ia cuvântul.

În cadrul acestei dezbateri au existat discursuri care ar fi fost perfect legitime dacă ar fi reflectat opinii individuale, însă care sunt complet inadecvate atunci când sunt ținute în numele unei comisii care, sunt destul de convins, nu s-a simțit reprezentată de cuvintele pe care le-am auzit.

Cred că această chestiune ar trebui luată în considerare cel puțin de Biroul Parlamentului, întrucât nu putem permite ca unele dintre lucrurile pe care le-am auzit în această sală astăzi să fie spuse în numele comisiilor care reprezintă atât de mulți membri ai Parlamentului.

(Aplauze)

  Marco Scurria, în numele Grupului PPE. – (IT) Dle președinte, dnă comisar, stimați colegi, aș dori mai întâi să mulțumesc, în numele Grupului Partidului Popular European (Creștin-Democrat), tuturor raportorilor care au prezentat rapoarte dimineața aceasta, întrucât consider că aceste rapoarte ne permit să punem bazele Europei viitorului. Dimineața aceasta lucrăm cu privire la generațiile viitoare, de la copiii până la tinerii noștri, pe care trebuie să îi îndrumăm spre lumea muncii prin intermediul importantei inițiative emblematice denumite „Tineretul în mișcare”. Dimineața aceasta, discutăm despre extinderea Uniunii spre Balcani prin cultură, precum și despre dezvoltarea industriilor culturale și creative.

Într-o perioadă de criză economică majoră, este important să subliniem faptul că singurul sector care nu înregistrează pierderi – în realitate, cifra sa de afaceri este în creștere de fapt – este sectorul cultural. Am dori ca cultura să joace un rol în acțiunile externe ale Uniunii Europene, și nu numai, dle Dartmouth și dle Kuhn, prin funcționari plătiți bine, însă și prin construirea unui proces mai bun pentru pace, stabilitate și înțelegere între culturi diferite.

Astăzi totuși, trebuie să încercăm, de asemenea, să consolidăm programele noastre consacrate culturii, educației și tineretului. Pentru milioane de europeni, programe precum Erasmus, Învățarea pe tot parcursul vieții, Comenius, Leonardo, Tineretul în acțiune, și multe altele pe lângă acestea nu sunt doar etichete, ci un simbol al existenței Uniunii Europene. Pentru multe persoane, acestea marchează începutul spiritului european, prima dată când au intrat în contact cu colegi și oameni de vârsta lor, care contribuie cu adevărat la consolidarea Uniunii, și nu numai, având în vedere responsabilitățile noi în materie de sport pe care Uniunea și le-a asumat în urma Tratatului de la Lisabona. Trebuie să investim în toate aceste programe însă, mai presus de toate, trebuie să credem în ele. Nimeni nu contestă importanța cotelor pentru lapte, a investițiilor în industrie sau a protejării mediului; însă cultura este cea care ne va permite să construim Europa, și va trebui să facem acest lucru nu prin cuvinte, ci prin programe și acțiuni pe care suntem capabili și disponibili să le punem în practică.

Dnă Vassiliou, coardele atinse ale acelei viori din Sarajevo, cea despre care ne-a povestit dna Pack, își găsesc ecou mai mult în Europa noastră decât într-o multitudine de regulamente. Iată cum vom construi Europa, și uneori s-ar putea chiar să fie necesar să ignorăm puțin aceste regulamente.

  Katarína Neveďalová, în numele Grupului S&D Group. – (SK) Dle președinte, sunt încântată de faptul că Parlamentul European a consacrat în sfârșit o dimineață întreagă din ședința sa plenară culturii și educației. Educația este una dintre chestiunile cheie într-o perioadă de criză și nu trebuie să uităm că tinerii educați reprezintă viitorul nostru.

Salut inițiativa Comisiei, „Tineretul în mișcare”, și faptul că nu a uitat de tineri. Investițiile în educație sunt soluția la problemele perene ale UE, chiar și într-o perioadă în care trebuie să strângem cureaua. Aș dori să-l felicit pe raportorul Parlamentului European pentru „Tineretul în mișcare”, dl Zver. Cred că raportul său este extrem de bun, mai ales deoarece reprezintă munca unei întregi comisii cu obiectivul comun de a veni în ajutorul tinerilor.

Mobilitatea tinerilor în UE, și cu precădere facilitarea acestei mobilități, este importantă pentru activitățile care țin de identitatea europeană și de cetățenia europeană. Totuși, după cum știți cu toții, am criticat aspru inițiativa inițială a Comisiei și, prin urmare, aș dori să subliniez mai multe puncte pe care am reușit să le includem în acest raport.

Este cu siguranță important pentru noi să nu încetăm să investim în programele de mobilitate și pentru tineret, precum programele actuale, Erasmus și Leonardo, și în activitățile „Tineretul în acțiune”. Aceasta este cu siguranță una dintre modalitățile prin care putem să îndeplinim obiectivele pe care le-am stabilit în strategia noastră Europa 2020.

Consider, de asemenea, că este foarte important să sprijinim învățarea și activitățile pe tot parcursul vieții, care nu sunt doar pentru tineri. Aș dori în mod categoric să pun accentul pe egalitatea de șanse pentru toată lumea, atât în materie de egalitate de gen, cât și pentru persoanele cu handicap și alte categorii dezavantajate. Este cu siguranță important să recunoaștem educația informală drept un alt mijloc foarte important de îmbunătățire a aptitudinilor pe care tinerii le pot utiliza în viață pe viitor.

Dialogul dintre statele membre și dintre regiuni este, de asemenea, foarte important și sunt încântată că am reușit să includem mai multe comentarii din partea Comitetului Regiunilor, precum și din partea altor organizații, precum Forumul European al Tineretului, spre exemplu.

Există atât de multe exemple încât aș putea continua să vorbesc nu două minute, ci 10, însă aș dori să închei cu o ultimă remarcă. Și eu aș fi încântată să susțin – la fel ca unul dintre autorii inițiali – inițiativa referitoare la Sarajevo, întrucât este foarte important să le arătăm oamenilor din această regiune că UE îi sprijină.

  Hannu Takkula, în numele Grupului ALDE. – (FI) Dle președinte, sunt încântat că ședința plenară din dimineața aceasta este consacrată chestiunilor cu caracter cultural: este foarte important să vorbim despre acestea, nu numai într-o singură dimineață, ci și mai pe larg. Cu toate acestea, este bine că abordăm aceste chestiuni. Este o provocare destul de mare să pun toate aceste rapoarte laolaltă și să le evaluez, însă poate că voi putea să exprim câteva opinii referitoare la acestea.

În ceea ce privește inițiativa „Tineretul în mișcare” a dlui Zver, este, foarte probabil, adevărat că acest program de mobilitate s-a dovedit a fi o poveste de succes, iar raportul său abordează această chestiune cu mai multă profunzime, fapt care-i face cinste. Cred că ar putea să ducă la înregistrarea multor povești de succes în istoria europeană și cu privire la tineretul din viitor. Este important să ne asigurăm că avem programe educaționale la nivelul întregii Europe, la care să poată participa tinerii, și că acestea duc la consolidarea multiculturalismului.

Este, de asemenea, foarte important să ținem seama de ceea ce a afirmat dna Honeyball în raportul său referitor la educația și îngrijirea în primii ani de viață (ECEC). Aș prefera să vorbesc mai degrabă despre educația și îngrijirea în primii ani de viață decât despre învățarea în primii ani de viață, întrucât procesul de dezvoltare a unei persoane este important. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea de a crește, iar educația este doar o parte a acestui proces. Să reușim să ne creștem copii și tinerii astfel încât să devină ființe umane decente și membri echilibrați ai societății, aceasta este o provocare uriașă. Desigur, familia are un rol esențial în această privință, însă, după cum evidențiază atât de bine raportul, este, de asemenea, vital să ne asigurăm că persoanele care lucrează în domeniul ECEC au un rol de jucat și că există un proces de mediere, de care au nevoie în special copiii și tinerii de astăzi.

Cu privire la raportul dnei Schaake referitor la acțiunile externe ale UE, cred că avem nevoie de o mai bună înțelegere a culturii atunci când reglementăm politica externă. Acesta este un lucru foarte important. Există numeroase exemple nefericite de situații în care ignorarea mediilor culturale și a contextului cultural a dus la eșecuri în politica externă și din acest motiv este foarte important să facem din cultură o parte integrantă a Serviciului European de Acțiune Externă.

Aș dori să închei afirmând că opinia mea cu privire la inițiativa referitoare la Sarajevo, pe care a adus-o în discuție dna Pack astăzi, este că, deși este adevărat că în urmă cu cinci ani s-au luat decizii privind capitalele culturale, la fel ca în știință, o paradigmă trebuie întotdeauna pusă la încercare din nou. Acum poate că a sosit timpul să procedăm astfel în ceea ce privește această chestiune specifică, cel puțin într-o anumită măsură, și să încercăm să găsim o soluție care ar permite operarea unei modificări în legătură cu Sarajevo. Cred că ar putea aduce valoare adăugată programului „Capitala europeană a culturii” și Uniunii Europene în ansamblu.

În concluzie, ar trebui să vedem imaginea de ansamblu în ceea ce privește politica culturală și să încercăm să-i înțelegem importanța pentru întreaga Uniune Europeană. Piața internă și politica externă și de securitate nu vor rezista fără o bază culturală puternică care să le susțină. Cultura este baza tuturor lucrurilor, baza viitorului Uniunii Europene în ansamblu, și din acest motiv este important să ne asigurăm că aceasta este recunoscută, nu numai din perspectiva PIB-ului, ci și ca valoare în sine, atât pentru cetățeni și societăți, cât și, în cele din urmă, pentru întreaga Uniune Europeană.

  Emma McClarkin, în numele Grupului ECR. – Dle președinte, în ultimii ani, accentul academic și politic pe cultură și pe educație a crescut dramatic, analizele semnalând în mod consecvent aceste domenii ca fiind esențiale atât pentru încurajarea creșterii economice și a coeziunii sociale, cât și pentru facilitarea mobilității pentru tinerii din întreaga Europă. Din păcate, în climatul economic actual, în care multe state membre adoptă măsuri de austeritate și reduceri bugetare necesare pentru diminuarea deficitelor, aceste domenii pot fi adesea neglijate și mi-aș dori ca lucrurile să stea altfel.

Investițiile în cultură și în educație ajută statele membre să concureze la nivel global, pregătind tinerii noștri pentru provocările de mâine, și încurajează creativitatea, inovarea și înțelegerea reciprocă. Totuși, tocmai acestea sunt domeniile în care pot acționa mai degrabă statele membre decât UE în ansamblu și în care acestea cunosc cel mai bine provocările în materie de educație cu care se confruntă. Mă preocupă mai multe aspecte ale rapoartelor pe care le-am discutat dimineața aceasta, în special în ceea ce privește intruziunea asupra subsidiarității statelor membre în materie de obiective educaționale și politică socială. Nu ține de competența UE să dicteze reforme în domeniul educației statelor membre și trebuie să ne asigurăm că acest lucru este respectat.

În ceea ce privește cultura, UE poate ajuta statele membre să obțină cât mai mult din prioritățile lor politice prin schimburi de bune practici și prin evidențierea domeniilor importante, precum învățarea în primii ani de viață, reducerea abandonului școlar la copiii de vârstă mică și promovarea formării profesionale. O altă măsură cheie pentru a ne ajuta tinerii să beneficieze de oportunități este aceea de a permite flexibilitatea pe piețele forței de muncă astfel încât oamenii să poată învăța la locul de muncă. Totuși, crearea arbitrară de proiecte și de organizații noi pentru a facilita aceste obiective contravine realităților bugetare evidente pretutindeni în UE.

Trebuie să ținem seama de acest fapt trist și să încercăm să facem ceea ce putem pentru lumea reală cu care ne confruntăm. Cu toate acestea, cred ferm în puterea culturii de a asigura înțelegere reciprocă și de a da un imbold inovării și creșterii economice. Avem foarte multă cultură și creativitate în Europa, care trebuie stimulate și dezvoltate. Industriile creative contribuie considerabil la economia UE și la experiențele noastre culturale. Trebuie să le punem la dispoziție instrumentele care să le permită să-și continue dezvoltarea și să dobândească recompensele pe care le merită. Este de la sine înțeles că, cu cât ne vom educa mai mult tinerii de pe întregul teritoriu european, cu atât viitorul va începe să pară mai strălucitor într-un mediu global competitiv.

  Oriol Junqueras Vies, în numele Grupului Verts/ALE. – (ES) Dle președinte, dnă comisar, stimați colegi, în calitate de raportor alternativ al raportului „Tineretul în mișcare” și în lumina diverselor amendamente care au fost depuse la rapoartele referitoare la industriile culturale și creative și la învățarea în primii ani de viață, aș dori să vă împărtășesc următoarea opinie:

criza economică afectează în special tinerii. În multe regiuni din Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul tinerilor este de peste 40 %. Din acest motiv este atât de necesară o revizuire aprofundată a politicilor menite să ajute tinerii să-și găsească un loc de muncă, precum raportul „Tineretul în mișcare”.

Mă voi axa pe patru – în opinia mea – aspecte cheie ale raportului.

În primul rând, cred că promovarea mobilității este de o importanță majoră. Este un mijloc extrem de valoros de învățare informală care favorizează schimburile culturale și pune la dispoziția tinerilor instrumentele de care au nevoie pentru a se dezvolta într-un mediu profesional global.

În al doilea rând, și în legătură strânsă cu mobilitatea, este esențial ca tinerii să învețe alte limbi europene, din două motive: pentru a interacționa fluent în mediul european și pentru a deveni membri cu drepturi depline ai comunităților în care trăiesc și lucrează sau, cu alte cuvinte, pentru coeziunea socială.

În al treilea rând, aș dori să evidențiez importanța politicilor menite să stimuleze formele antreprenoriale. De fapt, stimularea programelor de antreprenoriat pentru studenți este esențială. Această măsură va implica promovarea forumurilor în care actorii financiari și studenții pot să interacționeze.

În cele din urmă, cred că este esențial să promovăm egalitatea de șanse în ceea ce privește accesul la universitate, astfel încât să nu se piardă nicio fracțiune din talentul european. Avem nevoie ca tinerii să-și asume un rol activ în economie. Avem nevoie ca tinerii să-și dezvolte potențialul la maxim, întrucât și ei au un rol esențial de jucat pentru a ieși din criză.

  Rui Tavares, în numele Grupului GUE/NGL. – (PT) Dle președinte, având la dispoziție doar două minute pentru a discuta despre cinci rapoarte și despre o întrebare cu solicitare de răspuns oral, mă voi limita la două rapoarte: raportul dnei Sanchez-Schmid referitor la industriile creative și raportul colegei mele, dna Schaake, referitor la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE. Procedez astfel deoarece, împreună, acestea ne oferă o viziune micro și o viziune macro asupra lucrurilor de care are nevoie Europa pentru a depăși această criză, cu ajutorul talentului și imaginației europenilor.

În ceea ce privește industriile creative, cred că este foarte clar că Europa are probabil cea mai ridicată concentrație de potențial pentru industriile creative. Această afirmație este adevărată de la început pentru zonele noastre urbane, pentru orașele noastre care au, pe de o parte, o conectivitate foarte bună și, pe de altă parte, personalități culturale foarte puternice și variate și foarte multă diversitate.

Unele dintre macroregiunile noastre urbane au, de asemenea, elemente de care industriile noastre creative au nevoie pentru a se susține singure: adică, capital intensiv, o concentrație de talente și de cunoștințe și o gamă vastă de companii înființate deja. Acest lucru este vizibil, spre exemplu, în regiunea dintre Paris, Londra și Anvers.

Totuși, nu este valabil pentru întreaga Europă. Cu alte cuvinte, în unele regiuni periferice ale Europei, există talent, există istorie și există orașe care ar putea să joace un rol major în redresarea economiei europene, însă acestea nu pot să facă nimic fără ajutor, fie acesta la nivel european sau la nivelul statelor membre.

Prin urmare, nu putem să ne amăgim în această privință: nu se poate face nimic până când Europa nu-și va face ordine în economie, prin emiterea de obligațiuni, de exemplu. Noi venim aici, în Parlament, cu idei foarte bune, dar, în același timp, guvernele fac praf zona euro și fac redresarea imposibilă.

Cât despre politica de acțiune externă, și întrucât aproape mi-a expirat timpul, aș dori să spun că Uniunea Europeană are o ocazie unică de a dezvolta un tip complet diferit de politică externă în comparație cu politicile statelor membre. În plus, din punct de vedere cultural, acest lucru nu are nimic de-a face cu crearea unei identități europene potențiale și a unei identități europene iluzorii și cu exportul sau vânzarea ulterioară a acesteia peste hotare. Europa ar putea, în schimb, să se poziționeze foarte bine pentru a utiliza cultura în acțiunea externă ca pe o stradă cu sens dublu, modalitate prin care am putea să menținem dialogul rodnic cu alte blocuri regionale majore precum Mercosur sau Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

Iată cea mai bună modalitate ca restul lumii să beneficieze de exemplul democrației europene, însă și Uniunea Europeană va avea de câștigat, întrucât vom putea învăța de la alții.

  Giancarlo Scottà, în numele Grupului EFD. – (IT) Dle președinte, stimați colegi, aș dori să-mi aduc contribuția afirmând necesitatea unei noi abordări metodologice, cu precădere în sectorul patrimoniului și al patrimoniului cultural, în legătură cu utilizarea inteligentă a noii tehnologii. Conștientizarea potențialului uriaș de îmbunătățire pe care ni-l pot oferi noile tehnologii, atât în materie de eficiență, cât și de eficacitate, implică în mod obligatoriu renunțarea la modalitățile în care am lucrat în trecut. Noile tehnologii înseamnă noi metode de lucru.

Eu însumi am văzut că, prin utilizarea tehnologiei într-un mod inteligent în sectorul protejării monumentelor, se pot obține rezultate semnificative, atât în lucrările de planificare, cât și în cele de restaurare. În plus, putem să obținem, ca subprodus simultan, și fără a face cheltuieli suplimentare, baze de date geometrice extrem de exacte care pot fi utilizate pentru monitorizarea și gestionarea artefactelor în caz de catastrofe naturale, precum și produse pentru educație științifică și pentru promovarea artefactelor la scară globală, îndeplinind criteriile privind înțelegerea și schimbul cultural.

Ceea ce cred că contează cel mai mult este faptul că contribuim la un plan de acțiune al cărui obiectiv este de a ne ajuta să ajungem la un nou mod de a înțelege tehnologia, astfel încât să putem crea oportunități economice pentru Europa. Cred în special în necesitatea de a instrui oameni noi și în persoane profesioniste, tinere și cu calificări ridicate, care pot face față provocărilor aduse de noua piață globală.

  Dimitar Stoyanov (NI). – (BG) Dle președinte, voi limita ceea ce am de spus la raportul „Tineretul în mișcare”.

Aș dori să îl felicit pe raportor, întrucât raportul a reușit să acopere pe deplin fiecare aspect al acestei chestiuni și al acestei politici europene. Mai exact, discursul meu se va limita la trei chestiuni.

În primul rând, în ceea ce privește punctele 24 și 25 din raport referitoare la copiii care își continuă studiile și își sporesc prezența la ore, aș dori să adresez următoarea întrebare. Apropo, de asemenea, am adresat o întrebare cu solicitare de răspuns scris Comisiei destul de recent. Încă aștept răspunsul, însă profit de această ocazie pentru a menționa această problemă pe care o ridic de mult timp. Multe dintre țările din Europa de Est, care au făcut parte din ultima rundă de extindere, se confruntă cu problema că anumite grupuri minoritare urmează deja o practică, care aproape că s-a transformat în tradiție și care constă în a împiedica copiii să meargă la școală, aceștia fiind apoi exploatați de părinții lor. Când se iau măsuri pentru a schimba acest proces, aceste măsuri sunt descrise de regulă ca fiind discriminatorii. De aceea adresez întrebarea: care sunt victimele discriminării noastre, ca să fiu mai exact? Mă întreb dacă victimele sunt părinții, care își exploatează copiii, sau copiii, care pierd, în consecință, orice ocazie de a se integra, întrucât nu au niciun fel de educație, deși, după cum știți, integrarea economică prin lucru și prin resurse oferă o bază pentru orice altă integrare.

În ceea ce privește punctul 27 din raport, acesta face o trimitere foarte exactă la o problemă reală. Un lector la o universitate de top mi-a comunicat recent că, în realitate, universitățile bulgare nu sunt conștiente de faptul că există, de asemenea, un program Erasmus pentru profesori. Trebuie luate măsuri suplimentare în acest domeniu.

În cele din urmă, referitor la șomajul în rândul tinerilor, care este menționat la literele F și G din raport, și aceasta este o problemă considerabilă. Problema la care mă refer este că, atunci când tinerii candidează pentru un loc de muncă, aceștia trebuie să fi participat deja la un stagiu. Totuși, când cineva tocmai a părăsit școala sau universitatea, nu poate să fi dobândit deja o astfel de experiență profesională. O astfel de cerință este ridicolă și discriminatorie și trebuie analizată îndeaproape. Aceasta este procedura atât în sectorul public, cât și în cel privat. În această privință, o măsură care poate fi luată în sectorul privat este de a impune norme stricte în materie de pensionare pentru persoanele care se află la vârsta pensionării, astfel încât să elibereze locuri de muncă pentru tineri.

  Alajos Mészáros (PPE). – (HU) Dle președinte, dnă comisar, trebuie să-i mulțumim dnei Sanchez-Schmid pentru raport. Instituțiile UE și-au stabilit obiectivul de a profita mai eficient de oportunitățile existente din industriile culturale și creative. Aceasta este o sarcină importantă, întrucât clauze contractuale mai bune ar permite UE să devină un lider global de piață în acest domeniu.

Cultura contribuie la combaterea sărăciei și a discriminării și joacă un rol în consolidarea și păstrarea spiritului și patrimoniului europene comune. Prin crearea unei traiectorii clare pentru gândirea creativă și ideile rezultate, putem dobândi cu toții avantaje intelectuale și economice. Industriile culturale și creative sunt deja factori importanți de motivare și de influențare a economiei, chiar dacă situația lor nu este întotdeauna favorabilă. Deși creativitatea este imposibil de restricționat, disponibilitatea oamenilor de a crea poate fi influențată negativ. Un mediu antreprenorial nesigur și un cadru legislativ nefavorabil pot atenua spiritul creativ al cetățenilor. Ne putem aștepta pe bună dreptate ca o strategie europeană să ajute grupurile creative, care au fost restricționate până acum, să se exprime la nivel european. În același timp, poate promova un anumit grad de echilibru al ocaziilor în rândul statelor membre, permițându-ne să ne bucurăm de prezența unei industrii cu cinci milioane de lucrători, precum și de creșterea numărului acestora în fiecare stat membru. În acest domeniu, intenționăm să atribuim un rol important și întreprinderilor mici și mijlocii. Europa Centrală are un număr considerabil de cetățeni sclipitori, dornici să creeze. Problema este dacă putem deja să punem la dispoziția tuturor mediul adecvat astăzi. Din păcate, răspunsul este negativ, însă s-a creat un număr tot mai mare de programe specifice pentru a îmbunătăți situația, printre care, spre exemplu, Strategia pentru regiunea Dunării.

Discuția din dimineața aceasta privește, de asemenea, tineretul. Este esențial ca generațiile viitoare să primească un sprijin complet din partea Europei în domeniile învățării culturale, al învățământului complementar și al creației artistice. Trebuie să găsim soluții care să facă creația artistică atrăgătoare pe întregul teritoriu al Uniunii Europene și, în același timp, să asigurăm condiții de concurență la nivel internațional.

Pe scurt, este de o importanță majoră să ne ocupăm de industriile culturale și creative, motiv pentru care trebuie să creăm în cel mai scurt timp posibil – pentru artiști și mințile creatoare deopotrivă – condiții adecvate care iau în considerare caracteristici unice în domeniile mobilității, al drepturilor de proprietate intelectuală și al protecției sociale.

  Knut Fleckenstein (S&D). – (DE) Dle președinte, onorabili deputați, prin raportul său referitor la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE, Parlamentul clarifică aspirația sa de a ne pune și noi amprenta asupra acestui domeniu politic în curs de dezvoltare. Faptul – și vreau să formulez această frază cu atenție – că nu văd niciun reprezentant al Serviciului de Acțiune Externă aici astăzi demonstrează cât de necesar este acest raport.

Raportul solicită pe bună dreptate ca, pe viitor, aspectele culturale să joace un rol mai semnificativ în politica externă în care ar trebui încorporate într-o manieră mai sistematică. Pentru grupul meu, a fost important să se solicite o strategie coerentă care coordonează mai eficient programele existente de politică externă ale UE și componentele culturale, ținând astfel seama de diversitatea culturală în UE. Dna Pack s-a referit deja la acest aspect, afirmând că structurile existente în statele membre și între acestea, precum rețeaua EUNIC a institutelor naționale pentru cultură, trebuie încorporate și că societatea civilă trebuie văzută ca parte a politicii culturale externe europene. Motoul UE „Unită în diversitate” ar trebui, de asemenea, să influențeze imaginea pe care Uniunea o proiectează pentru lumea exterioară. Ar trebui, de asemenea, să utilizăm și mai bine mediile noi ca platformă de comunicații în acest scop.

În timp ce facem toate aceste lucruri, trebuie să ne asigurăm că arta și cultura nu devin mijloace care servesc unui scop în politica externă. Valorile noastre culturale sunt cele care caracterizează Comunitatea noastră Europeană. Prin urmare, este important și bine ca această diversitate și această identitate culturală să fie diseminate și în afara Uniunii prin intermediul politicilor sale. Sunt convins că putem realiza mult mai multe lucruri în acest mod, inclusiv în dezbaterea privind drepturile omului și democrația, decât prin multe cazuri de „dueluri”, uneori cu absolut nimic care să le sprijine, în acest Parlament.

  Morten Løkkegaard (ALDE). – (DA) Dle președinte, onorabili deputați, ne aflăm în mijlocul unei lupte, care se reflectă, de asemenea, în dezbaterea din această sală de astăzi – o luptă între forțele din Europa care doresc să slăbească proiectul european și aceia dintre noi care – în toiul crizei în care ne găsim în prezent – doresc să coboare pânzele și să consolideze cu adevărat proiectul european. În prezent se spun multe despre economie și despre integrare și politica externă, și acestea sunt, cu siguranță, de asemenea, importante. Totuși, sunt absolut sigur că, dacă dorim să păstrăm proiectul european și, mai ales, dacă dorim ca acesta să fie susținut de cetățenii din Europa, care în prezent privesc cu scepticism întreaga idee, trebuie să investim în cultură și trebuie să investim în tineret. Prin urmare, salut așadar, în mod evident, din toată inima, dezbaterea din această sală de astăzi și cele cinci rapoarte pe care le discutăm.

Am fost raportor alternativ pentru raportul referitor la „Tineretul în mișcare” și aș dori să-i mulțumesc raportorului, dl Zver, pentru cooperarea sa excelentă. Întrucât timpul nu îmi va permite să intru în prea multe detalii, mă voi concentra doar pe două aspecte. Primul se referă la posibilitatea ca tinerii să circule dincolo de frontiere. Consider că în această perioadă de criză este necesar ca noi să ne concentrăm cu adevărat, atât pe plan politic, cât și pe plan financiar, pe punerea efectivă în aplicare și pe susținerea mobilității tinerilor. Prin urmare, sunt, desigur, foarte încântat de faptul că una dintre chestiunile la care lucrăm este consolidarea a ceea ce numim Cadrul european al calificărilor, cu alte cuvinte, schema care le permite tinerilor să folosească punctele pe care le acumulează peste hotare. Acesta este un detaliu mic, însă tangibil, care trebuie promovat pentru ca tinerii să nu întâmpine probleme în această privință.

În al doilea rând, aș dori să menționez ceea ce numim Tabloul de bord privind mobilitatea, în care precizăm obstacolele care stau în calea mobilității în statele membre. Și acesta este un demers pe care îl sprijin ferm – cred că este o idee foarte bună. Acestea sunt doar două exemple specifice care arată că facem progrese și că detaliile sunt importante. În termeni specifici, acestea sunt domeniile în care trebuie să lucrăm pentru a consolida oportunitățile pentru tineri și, procedând astfel, vom investi în tineretul nostru. În cele din urmă, aș dori să-i mulțumesc raportorului pentru cooperarea sa și să-i urez dnei comisar noroc în această misiune uriașă – așa cum știu – de a-i sensibiliza pe ceilalți comisari din colegiul comisarilor în ceea ce privește importanța culturii și a tinerilor.

  Marek Henryk Migalski (ECR). – (PL) Dle președinte, aș dori să îmi concentrez atenția asupra dimensiunilor culturale ale acțiunilor externe și asupra raportului întocmit de dna Schaake. Aș dori să spun că, în mai multe privințe, raportul este demn de sprijin și merită felicitări. La punctul 17, condamnă regimurile totalitare care utilizează cenzura. La punctul 50, obiectează față de utilizarea argumentelor culturale pentru justificarea încălcărilor drepturilor omului, atunci când avem probleme tocmai cu exploatarea acestui tip de așa-zisă diversitate în contactele cu China, de exemplu. Acesta încurajează implicarea societății civile, la punctul 39, și subliniază importanța libertăților democratice și a drepturilor fundamentale ale omului.

În toate aceste domenii, raportul este demn de sprijin și de laudă. Apropo, în timpul activității Comisiei pentru cultură și educație, am reușit să eliminăm din raport propunerea de a numi un ambasador special al UE exclusiv pentru cultură. Acestea sunt succesele. Din păcate, există totuși și chestiuni pe care le-aș numi problematice, ceea ce înseamnă că, din nefericire, în timpul reuniunilor Comisiei pentru cultură și educație, s-a operat o schimbare în dispoziția care stipula că este vorba despre numirea unei persoane care ar fi responsabilă doar pentru chestiuni culturale și nimic altceva. Acesta este un aspect asupra căruia ar trebui să atragem atenția. Al doilea lucru – raportul solicită instruirea suplimentară a personalului Serviciului European de Acțiune Externă în domeniile politicilor culturale și digitale. În Comisia pentru cultură și educație, nu am dorit ca această dispoziție să crească costurile în acest domeniu, însă, din păcate, amendamentul a devenit caduc. Din acest motiv atitudinea mea față de acest raport este pur și simplu una de ambivalență.

  Malika Benarab-Attou (Verts/ALE). – (FR) Dle președinte, dnă comisar, onorabili deputați, cele două rapoarte întocmite de dna Schaake și de dna Sanchez-Schmid ne amintesc că cultura nu este un motiv decorativ, ci rodul interdependențelor complexe, care demonstrează că chestiunile culturale trebuie abordate într-o manieră transversală și integrate în toate politicile europene, interne și externe, sociale și economice.

În această privință, vă încurajez, dnă comisar, să urmați această cale și să dezvoltați cooperarea cu celelalte comisii, cu celelalte servicii ale Comisiei Europene, precum și cu Serviciul European de Acțiune Externă al dnei Ashton.

În plus, aș dori să revin asupra unui punct dezvoltat insuficient în aceste rapoarte referitor la mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din sectorul cultural. În fapt, această chestiune este de o importanță majoră pentru crearea unui spațiu cultural european. În această privință, două aspecte îmi par a fi importante, și anume, în primul rând, răspândirea de către Uniunea Europeană și de către statele membre a unor informații clare și ușor de înțeles referitoare la reglementările și procedurile în vigoare în prezent.

În al doilea rând, eliminarea – după cum s-a spus deja – a obstacolelor în materie de reglementare și de natură administrativă care împiedică libera circulație în interiorul spațiului Schengen a actorilor din sectorul cultural, cu precădere a resortisanților din țări terțe, prin introducerea, de exemplu, a unor proceduri accelerate comune în Uniunea Europeană pentru vizele pe termen scurt și lung, precum și a unei proceduri unice pentru obținerea permiselor de lucru în Uniune. Îndemn ferm Comisia să-și continue activitatea în aceste domenii.

În cele din urmă, în contextul creșterii puterii unei economii globale preponderent americane în ceea ce privește activitățile culturale de petrecere a timpului liber, este urgent să le amintim Uniunii Europene și statelor membre importanța dotării lor cu instrumente care să le permită să apere și să promoveze diversitatea culturilor europene și a țărilor terțe. Așadar, Europa ar trebui să se repoziționeze și să nu abandoneze lupta pentru soft power, întrucât este în joc astăzi respectarea diversității culturale în calitate de instrument de dialog și de garanție a păcii și a stabilității din întreaga lume.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL). – (FR) Dle președinte, aș dori să fac câteva remarci generale despre toate dezbaterile la care asistăm dimineața aceasta.

Din păcate, chestiunilor referitoare la educație și la cultură nu li se acordă importanță suficientă în acest Parlament. Totuși, ele sunt esențiale pentru viitorul nostru, viitorul Europei, viitorul tinerilor. Persoanele cu vârste sub 30 de ani reprezintă 20 % din populația europeană, însă rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste sub 24 de ani a ajuns acum la circa 21 % și aproximativ 15 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani abandonează învățământul complementar sau superior înainte de finele celui de-al doilea ciclu și nu urmează niciun fel de studii sau instruire suplimentară. Mai rău, circa 25 % dintre tinerii cu vârste sub 15 ani au dificultăți de citire. Nu putem să acceptăm aceste cifre și, în contextul recesiunii, acestea se înrăutățesc în mai multe state membre.

Raportul „Tineretul în mișcare” care ne-a fost prezentat este un pas în direcția bună în anumite privințe și le transmite mai multe mesaje Comisiei și statelor membre. Parlamentul European reafirmă voința sa de a nu vedea tineretul nostru sacrificat pe altarul politicilor de austeritate puse în aplicare pretutindeni în Europa. Să sperăm că acestea nu vor fi cuvinte goale!

Raportul conține, de asemenea, mai multe elemente îngrijorătoare, mai ales atunci când manifestă dorința de a reforma programele de învățământ din învățământul superior exclusiv pe baza cerințelor de pe piață, fără a încerca măcar să reafirme rolul global al învățământului superior în ceea ce privește formarea generală a cetățenilor de mâine.

Știm că cu cât mai vastă este formarea tinerilor, cu atât mai bine vor putea face față incertitudinilor vieții, în special acelor incertitudini care au legătură cu lucrul. În curând, vom avea ocazia de a lucra la chestiunile implicate în procesul de la Bologna și salut acest lucru. Voi spune doar că rolul nostru este de a asculta neliniștile tot mai multe – și cuvântul este lipsit de forță – din mai multe state în ceea ce privește reformele făcute în numele procesului de la Bologna. Nu putem să ne sacrificăm tineretul; în această privință, cuvintele nu sunt de ajuns.

Aș dori să adaug câteva cuvinte pentru a-i mulțumi dnei Honeyball pentru raportul său și pentru activitatea pe care am reușit să o întreprindem în ceea ce privește chestiunile referitoare la îngrijirea copilului. Susțin pe deplin orientările acestui raport. În schimb, nu pot fi de acord cu orientările raportului dnei Sanchez-Schmid referitor la industriile culturale, întrucât aceste orientări ar angaja bunurile culturale într-o logică comercială supusă forțelor pieței.

În cele din urmă, aș dori să-mi ofer sprijinul categoric pentru inițiativa dnei Pack de a alege orașul Sarajevo în calitate de Capitală europeană.

  Juozas Imbrasas (EFD). – (LT) Dle președinte, am dorit să spun câteva cuvinte despre inițiativa „Tineretul în mișcare”. Această inițiativă are un obiectiv foarte inspirat – sporirea educației și a instruirii tineretului prin intermediul mobilității și facilitarea tranziției tinerilor de la educație pe piața muncii. Astăzi, acest lucru este extrem de important pentru tineri, care sunt unul dintre grupurile sociale lovite cel mai tare de criza financiară mondială. Tinerii trebuie sprijiniți pentru a intra pe piața forței de muncă cu scopul de a le asigura viitorul, precum și de a contribui la creștere economică și la prosperitate. Este esențial ca tinerii să poată să dezvolte competențe, aptitudini și cunoștințe care le vor permite să contribuie activ la creșterea și la viitorul durabil al Uniunii Europene în anii care vor urma. Cred că este esențial să ne asigurăm că educația pe care o primesc este compatibilă cu nevoile de pe piața forței de muncă. Este, de asemenea, important să ne asigurăm că tinerii europeni nu sunt privați de șansa de a se dezvolta și de a contribui la prosperitatea Uniunii Europene. Mobilitatea provoacă într-adevăr anumite probleme. Tinerii care au primit educație într-un alt stat membru sunt adesea obligați să rămână și să lucreze acolo. Prin urmare, o țară precum Lituania, care se confruntă cu o situație economică dificilă, riscă să piardă, pentru o perioadă de timp, oamenii educați, care sunt baza creșterii țării, și nu doar din punct de vedere economic. Într-adevăr, aceasta este problema noastră internă și o vom rezolva singuri. În general, este excelent că încercăm astăzi să abordăm o chestiune care este foarte importantă pentru tineri.

  Róża Gräfin von Thun und Hohenstein (PPE). – (DE) Dle președinte, dnă comisar, onorabili deputați, dragi oaspeți din Thuringia care vă aflați în spațiul consacrat vizitatorilor,

dle președinte, colegului meu care se teme că tinerii educați se mută într-un alt stat i-aș spune că civilizația crește și se dezvoltă atunci când oamenii circulă și că nu ar trebui să ne fie frică de acest lucru. Se întâmplă de fiecare dată când oameni din țări diferite se întâlnesc și aduc laolaltă experiențele lor diverse: în Europa, exemplele de acest fel sunt numeroase și este bine că avem atât de multe de spus despre mobilitate. Această mobilitate va garanta sănătatea și prosperitatea permanente ale Europei.

Raportul dlui Zver atrage atenția asupra numeroaselor obstacole care acționează ca stimulente cu efect de descurajare a mobilității în Europa, și aș dori să le evidențiez pe unele dintre acestea. Preluând ceea ce a menționat pe scurt dl Løkkegaard, nu este deloc acceptabil ca tinerii care studiază, se formează sau lucrează în străinătate să întâmpine dificultăți în ceea ce privește sarcinile cele mai elementare precum accesarea serviciilor bancare sau închirierea unui apartament atunci când se mută. În plus, aceștia sunt penalizați cu taxe de roaming atunci când încearcă să telefoneze acasă sau să acceseze internetul și să caute online informații de bază necesare. Roaming-ul de date este extrem de costisitor.

Comisia a propus introducerea unui tablou de bord privind mobilitatea ca parte a inițiativei „Tineretul în mișcare”. Acest lucru va permite monitorizarea sistematică a progresului statelor membre în eliminarea obstacolelor. Tabloul de bord ar trebui să fie cuprinzător și direct astfel încât să poată fi utilizat în calitate de catalizator real pentru eliminarea obstacolelor întâmpinate de statele membre. Această inițiativă ar fi în avantajul tinerilor și bătrânilor, al studenților și al lucrătorilor deopotrivă. Invit Comisia să prezinte o propunere detaliată referitoare la modul în care acest tablou de bord privind mobilitatea va fi operat și sper că va lua măsuri în acest sens în cel mai scurt timp posibil.

În concluzie, mobilitatea este o chestiune orizontală și, prin urmare, îmi îndemn colegii din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, precum și din alte comisii, să nu piardă din vedere mobilitatea în activitatea lor din toate domeniile.

  Silvia Costa (S&D). – (IT) Dle președinte, într-o Europă care îmbătrânește și care se luptă pentru a găsi răspunsuri la provocările globale ale viitorului, Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să profite de acest stimul puternic din partea Parlamentului pentru a demonstra că pot să fie mai curajoase, investind în generațiile viitoare, în cultură și în educație. Prin aceste patru rapoarte și prin propunerea referitoare la Sarajevo, Parlamentul solicită ca aceste chestiuni să fie poziționate în centrul Strategiei Europa 2020.

În special, avantajele economice, precum și cele din sectoarele ocupării forței de muncă și al inovării, sunt evidențiate de raportul referitor la industriile culturale și creative, care generează deja aproape 3 % din produsul brut al Europei și 5 milioane de locuri de muncă – o cifră care se ridică la 7 % dacă sunt luate în considerare și industriile auxiliare. În calitate de raportoare alternativă pentru această măsură a Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, sunt încântată să văd că raportoarea, dna Sanchez-Schmid, a acceptat amendamentele noastre.

Ce am propus? În primul rând, ca turismul cultural și moda culturală să fie adăugate la cele opt sectoare incluse deja. Sperăm, de asemenea, ca Comisia – și sunt sigură că dna Vassiliou va lua măsuri pentru a se asigura că acest lucru se va întâmpla – va prezenta o carte albă referitoare la industriile culturale și creative în cel mai scurt timp posibil pentru a consolida această strategie care implică mai multe sectoare pe teritoriul Europei și al statelor membre. Reducerea fondurilor alocate culturii și educației într-o perioadă de criză – așa cum procedează țara mea, invocând motivul că cultura nu este indispensabilă supraviețuirii – înseamnă eșecul investițiilor în viitor și în creștere inteligentă, propice incluziunii; înseamnă eșecul de a înțelege faptul că cultura este esențială vieții.

Raportul precizează că statutul european al artiștilor și al persoanelor implicate în profesii creative ar trebui recunoscut oficial și că, în industria culturală, întreprinderile mici și mijlocii ar trebui recunoscute în întregime ca atare cu scopul de a avea acces la credite și la asistență la înființare, în special când vine vorba despre tinerii cu vârste sub 35 de ani. Acesta promite, de asemenea, să protejeze locurile de muncă și să introducă o formare specifică și instrumente financiare inovatoare, ținând seama de faptul că capitalul din sectorul creativ este adesea alcătuit din valori care sunt intangibile, însă, cu toate acestea, esențiale inovării în toate sectoarele.

Sectorul cultural la nivelul întregii Europe trebuie luat în considerare în cadrul legislativ pentru comerțul internațional, în dimensiunea europeană, cu siguranță, și în diplomația culturală, în piața internă, în mobilitate...

(Președintele a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Liam Aylward (ALDE). – Dle președinte, pentru ca strategiile de tip „Tineretul în mișcare” să fie eficiente și să ducă la rezultate măsurabile, trebuie sporită cooperarea dintre sectorul educației și mediul de afaceri. Deși sunt de acord cu raportorul în ceea ce privește faptul că educația ar trebui să asigure nu numai capacitatea de inserție profesională, ci și să încurajeze creativitatea, este nevoie de măsuri în direcția integrării obiectivelor din domeniile educației și afacerilor. Programele universitare trebuie să corespundă mai mult cerințelor de pe piața forței de muncă. Tinerilor ar trebui să li se dea ocazia de a dobândi, fără obstacole, experiența, aptitudinile, cunoștințele și know-how-ul necesare pentru a-și alege o carieră sau pentru a înființa o întreprindere în viitor. În special, este necesar să se îmbunătățească oportunitățile pentru tinerii din sectorul educației și formării profesionale cu scopul de a le facilita mobilitatea în Uniunea Europeană și de a permite stagii în străinătate, sporindu-le astfel gama de aptitudini și capacitatea de inserție profesională.

Programele de mobilitate și beneficiile experienței lucrului și studiului în străinătate trebuie să fie accesibile tuturor tinerilor, indiferent de tipul de educație pe care l-au ales. „Tineretul în mișcare” are potențialul de a avea succes, însă trebuie, de asemenea, să se transpună în măsuri concrete care vor aduce beneficii tinerilor noștri.

  Kay Swinburne (ECR). – Dle președinte, propria mea circumscripție are o istorie îndelungată de combinare a promovării limbii galeze pentru generația tânără cu talente artistice și tehnice cu scopul de a produce emisiuni animate precum Sally Mally, Super Ted și Sam Tân. Astăzi, acest trecut a fost revigorat de producții noi precum Dr. Who și Torchwood, astfel încât Țara Galilor devine repede cunoscută ca un centru al excelenței culturale în ceea ce privește producția de filme și de emisiuni, precum și în calitate de cămin al noilor domenii creative, precum industria extrem de profitabilă a jocurilor.

Pentru ca această situație să continue, cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem acum este să oferim asistența de care au nevoie industriile noastre creative pentru a crește. Trebuie să ne concentrăm pe reducerea obstacolelor administrative cu care se confruntă toate întreprinderile mici și să căutăm modalități de a obține o valoare adăugată reală de la piața unică, prin cooperarea în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală, un brevet european și atingerea potențialului maxim al agendei digitale, eliminând contradicțiile din legislația UE existentă, precum cele privind TVA-ul.

Bugetul nostru UE ar trebui utilizat în mod productiv, pentru a transforma cantitatea uriașă de energie creativă din jurul nostru în adevărate întreprinderi generatoare de bunăstare, care oferă locuri durabile de muncă și un viitor prosper și bogat cetățenilor noștri din Țara Galilor și de peste hotare.

  Helga Trüpel (Verts/ALE). – (DE) Dle președinte, dnă comisar, în realitate, purtăm o dezbatere dimineața aceasta despre semnificația culturii în diverse domenii politice – în politica externă, în politica economică, în politica în materie de educație și în politica socială – și știm cu toții că toată lumea ar avea de câștigat dacă cultura ar fi luată mai în serios. Izbucnirea democrației în țările arabe nu ar fi posibilă fără această dorință, înrădăcinată în cultură, de deschidere, de diversitate culturală, de democrație și de libertate a presei.

Industriile creative sunt o parte importantă a politicii economice. În țara mea natală, Germania, există mai multe locuri de muncă în sectorul creativ decât în sectorul auto. Acesta este un aspect de care trebuie să ținem seama. Rezultatul este că și aceasta este o parte importantă a Strategiei Europa 2020. Punctul pe care doresc să-l subliniez este că, dacă dorim să stimulăm industriile creative, avem de lucru, în special, la dezvoltarea digitală. Știm că producătorii conținutului creativ sunt tocmai cei care constituie baza lanțului valoric pentru sectorul cultural. Pe de altă parte, trebuie, așadar, să stimulăm diversitatea culturală, persoanele creative și accesul ușor la conținutul creativ online. Totuși, în același timp, ne dorim ca artiștii să fie plătiți într-o manieră echitabilă, lucru care nu se întâmplă întotdeauna în lumea digitală contemporană. Trebuie, așadar, să modificăm dreptul contractelor pentru a consolida poziția de negociere a artiștilor noștri. Trebuie să dezvoltăm modele sociale noi pentru a găsi un echilibru corect între accesul ușor pentru utilizatori și plata corespunzătoare a persoanelor care creează conținut nou.

Doresc să mai fac o ultimă remarcă. Numirea orașului Sarajevo „Capitală europeană a culturii în 2014” ar avea o valoare simbolică majoră și ar fi un succes istoric major.

(Președintele a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Paul Murphy (GUE/NGL). – Dle președinte, raportul referitor la „Tineretul în mișcare” conține unele idei bune, precum solicitarea ca criza să nu fie utilizată drept scuză pentru reducerea cheltuielilor în domeniul educației. Cu toate acestea, raportul acceptă procesul de la Bologna, care a sporit supremația întreprinderilor mari și a continuat procesul de transformare a educației într-un bun.

Raportorul s-a referit la faptul că universitățile sunt subfinanțate și a solicitat, așadar, ca acestea să caute fonduri mai multe din surse private. Soluția la problema subfinanțării nu constă, desigur, în a implica sectorul privat, cu întregul efect de denaturare pe care îl are asupra educației, sau în a impune taxe care blochează accesul sutelor de mii de tineri de pe întregul teritoriu al Europei; soluția este investițiile de stat, care să ofere o educație gratuită, finanțată în mod corespunzător, la toate nivelurile. În plus, ca urmare a austerității brutale, în numeroase țări este practic imposibil ca tinerii să obțină un loc de muncă decent după ce își finalizează studiile. Un sfert dintre tinerii din Irlanda sunt în prezent șomeri și 1 000 de persoane emigrează în fiecare săptămână, astfel încât, pentru numeroase familii irlandeze, însăși noțiunea de „Tineret în mișcare” are o semnificație foarte diferită. Această criză a șomajului poate fi soluționată doar pe baza unor investiții uriașe ale statului cu scopul de a crea locuri decente de muncă.

  Derek Roland Clark (EFD). – Dle președinte, tocmai când popoarele și guvernele responsabile sunt atente la fiecare bănuț pe care îl cheltuiesc, Comisia propune mai multe cheltuieli – inițiativa „Tineretul în mișcare”, pașaportul aptitudinilor europene, Observatorul european al locurilor de muncă vacante – prin intermediul Strategiei Europa 2020, totul în numele diplomației culturale și pentru a determina tinerii să călătorească când aceștia fac deja acest lucru, călătorind în jurul lumii cu rucsacul în spate din propria lor inițiativă. De ce avem nevoie de promovări costisitoare?

Cât despre răspândirea culturii europene, ei bine, profitați la maxim de aceasta, căci, având în vedere mersul lucrurilor în această UE nebună, cultura va dispărea și în locul ei nu va rămâne decât o mantră fără semnificație: „Unită în diversitate”. Nu înțelegeți că Europa nu înseamnă un singur stat, ci o rețea vastă și glorioasă de panouri culturale atrăgătoare, distincte și asemănătoare deopotrivă, și că a le combina înseamnă a le reduce pe toate la o masă amorfă, gri, distrugând astfel ceea ce pretindeți că admirați?

Nu alungați cultura UE; faceți culturile italiană, germană, franceză, olandeză, britanică și toate celelalte culturi accesibile tuturor celor care doresc să le încerce, și celelalte vor urma.

  Marielle Gallo (PPE). – (FR)Dle președinte, dnă comisar, onorabili deputați, de când a început digitizarea bunurilor culturale și artistice, cred că întrebarea este următoarea: este Europa destinată să devină un tărâm al consumului pentru Statele Unite, și în curând pentru țările emergente, sau se va trezi aceasta în cele din urmă și își va folosi resursele pentru a dezvolta potențialul său informațional, cultural, însă și economic?

Cred, cu siguranță, ferm în bogăția și în diversitatea culturii europene, însă astăzi vorbesc dintr-o perspectivă a concurenței pentru a condamna un lucru nefiresc și o absurditate. Absurditatea este serviciile gratuite la care visează unii oameni, accesul la tot în schimbul a nimic. Dacă am urma această cale, nu ar mai exista investiții în acest sector. Creatorii și inventatorii nu ar mai putea să fie remunerați corespunzător și ar dispărea treptat. Așadar, modelele economice pe care intenționăm să le punem în aplicare pentru circulația online a patrimoniului nostru cultural exclud serviciile gratuite.

Absurditatea este impozitul aplicat bunurilor culturale dematerializate, din două motive. În primul rând, se produce o denaturare a TVA-ului, în funcție de țările în care se află sediul activității. De exemplu, platformele americane se bucură de un moratoriu din 1998, ceea ce a dus la avântul lor extraordinar. În al doilea rând, ratele TVA-ului care penalizează bunurile digitale în raport cu bunurile fizice sunt discriminatorii. Consider că trebuie să abordăm aceste două chestiuni prin intermediul legislației.

  Maria Badia i Cutchet (S&D). – (ES) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, și eu salut oportunitatea pe care ne-o oferă această dezbatere pe care o susținem, o dezbatere privind patru rapoarte asupra cărora vom vota la sfârșitul sesiunii din dimineața aceasta. Sunt rapoarte care cred că abordează chestiuni foarte importante, cu scopul de a încerca să ofere soluții la problemele fundamentale din Uniunea Europeană; rapoarte care acoperă chestiuni precum abandonul școlar timpuriu, șomajul în rândul tinerilor, criza economică și mișcările migratorii.

În această privință, aș dori mai întâi să fac un comentariu scurt despre serviciile de educație destinate copiilor de vârstă mică. După cum a afirmat dna Honeyball, cred că este una dintre chestiunile căreia nu i s-a acordat atenția cuvenită. Știm – și în fiecare zi apar mai multe studii care ne-o confirmă – că cea mai intensă dezvoltare a abilităților noastre cognitive și emoționale se produce în primii ani de viață. Din acest motiv, toate studiile susțin că investirea în primii ani de viață produce rezultate mult mai bune decât investițiile de mai târziu. Cred că este timpul ca, în loc să ne concentrăm numai pe studii universitare sau pe formare profesională, așa cum am făcut, să ne axăm pe învățarea în primii ani de viață.

Un alt raport care mi se pare foarte important este „Tineretul în mișcare”, unul dintre obiectivele principale ale acestuia fiind abordarea abandonului școlar timpuriu. Cred că această chestiune are legătură, în mod indiscutabil, cu șomajul în rândul tinerilor, cu procentul foarte mare de șomaj pe care îl avem în Uniune. Trebuie să oferim răspunsuri pentru viitorul acestor tineri, care sunt viitorul Uniunii Europene.

În concluzie, în ceea ce privește raportul referitor la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE, aș dori să evidențiez importanța culturii în politicile noastre de cooperare. Este important să creăm o înțelegere reciprocă mai bună cu țările terțe și, în aceste vremuri de mișcări sociale majore la sudul frontierelor noastre, cred că are logică să răspundem acestor întrebări.

  Marietje Schaake (ALDE). – Dle președinte, „dacă vrei să afli unde este iadul, întreabă-l pe artist, iar dacă nu poți să-l găsești pe artist, știi că ești în iad”. Cred că acest citat pe care l-am găsit, care aparține unui autor anonim din Sarajevo, rezumă importanța artelor și a culturii nu numai pentru societățile deschise, ci și pentru relațiile noastre cu restul lumii. Bosnia și Herțegovina, cu orașul Sarajevo drept capitală, aparține uneia dintre găurile negre de pe harta europeană, și acest lucru se datorează istoriei noastre. Acum totuși, trebuie să privim către viitor.

Oamenii din Sarajevo au fost foarte aproape de a cunoaște iadul, mai ales în timpul asediului asupra orașului, iar artele și cultura au ajutat oamenii din acest oraș să supraviețuiască. Orchestra repeta în timp ce orașul era bombardat, iar festivalul de iarnă, debordând de arte și de cultură, continua. Sarajevo merită o primăvară europeană. Generația următoare este marcată de rănile istoriei și, în calitate de europeni, avem o responsabilitate importantă de a privi spre viitor împreună cu ei și de a-i include în orizontul european.

Susțin pe deplin inițiativa dnei Pack și doresc să solicit Parlamentului să o sprijine și să facă tot posibilul pentru a include Sarajevo în programul „Capitala europeană a culturii”. Cred că, dacă ne dorim cu toții acest lucru, se poate cu siguranță întâmpla, întrucât ar fi foarte dezamăgitor dacă ideile noastre și bunul simț ar fi blocate de birocrație.

  Paweł Robert Kowal (ECR). – (PL) Dle președinte, părțile din raportul dnei Schaake care vorbesc despre necesitatea de a spori mobilitatea tinerilor din țările învecinate cu Europa sunt foarte importante. Deși, pe de o parte, mi se pare că implicarea excesivă a Uniunii Europene în activitatea culturală din statele membre nu este necesară, cred, pe de altă parte, că, în lumina a ceea ce se întâmplă astăzi în Tunisia, dar și în lumina evenimentelor din urmă cu două luni din Belarus, este important ca Uniunea Europeană, cu mesajul său cultural și mesajul său cu privire la democrație și statul de drept, să se adreseze tinerei elite din țările învecinate și să se găsească fonduri pentru schimburile de experiență între tineri, cursuri comune, călătorii, înființarea de universități și sprijin pentru programele de predare. Astfel de programe există în statele membre – la Centrul de Studii Est-Europene din cadrul Universității din Varșovia, Polonia, spre exemplu. Acesta ar trebui privit ca un exemplu și trebuie să salutăm faptul că dna Schaake ne conduce în această direcție astăzi. Fără aceasta, nu am reuși să realizăm nimic.

  Heinz K. Becker (PPE). – (DE) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, stimați vizitatori din galerie, este o mare onoare pentru mine, poate nu în calitate de tânăr, însă în calitate de deputat nou în acest Parlament, să iau cuvântul în această sală pentru prima dată.

Aș dori să caracterizez inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare”, parte a programului Europa 2020, ca pe un obiectiv excelent pentru cea mai bună îmbunătățire posibilă a accesului tinerilor pe piața forței de muncă, cu accent pe două chestiuni principale. La fel ca educația în primii ani de viață, aceasta vizează, în primul rând, reducerea ratelor abandonului școlar și, în al doilea rând, creșterea numărului de absolvenți. Ca urmare, într-o măsură deloc nesemnificativă, a obstacolelor puse de criza economică, însă, de asemenea, și mai presus de toate, ca urmare a deficiențelor structurale din multe – aproape toate – state membre din alte zone, statele membre ale UE au condiții prealabile complet diferite.

Permiteți-mi să dau țara mea natală ca exemplu: Austria are o rată a abandonului școlar de doar 8,7 %, în comparație cu media UE care este de aproximativ 14 %, și nu ar strica, în mod cert, să analizăm sistemul dual austriac de pregătire profesională, care este susținut de parteneri sociali. Și Germania are foarte mult succes în acest domeniu. Să luăm acest exemplu drept reper. Totuși, Austria însăși ar trebui să încerce să-și stabilească un reper atunci când vine vorba despre numărul nesatisfăcător de absolvenți cu calificări înalte din această țară. Există cifre considerabil mai mari când vine vorba despre absolvenții cu calificări din alte state membre, și ar trebui să le studiem sistemele. Avem multe de învățat unii de la alții în aceste domenii.

Eșecurile demonstrează foarte clar că este nevoie de măsuri – trebuie să eliminăm diferențele dintre sistemul de educație și piața forței de muncă rapid și eficient.

În concluzie totuși, aș dori să îi transmit mulțumirile mele sincere dnei Pack și să o susțin atunci când spun că „Sarajevo, Capitală europeană a culturii”, nu este o derogare, ci o necesitate!

  Președinte. – Dle Becker, nu am dorit să vă întrerup deoarece știu că este primul dvs. discurs în acest Parlament și vreau să vă urez bun-venit. Sper că pe viitor veți putea respecta timpul alocat, însă, în orice caz, vă urez succes în activitatea dvs. în calitate de deputat în rândul nostru.

  Cătălin Sorin Ivan (S&D). - Sunt țări în Uniunea Europeană în care șomajul este de 20 %, dar șomajul în rândul tinerilor este de 40 %, și nu este o singură țară, sunt foarte multe state în care media în rândul tinerilor este de două ori mai mare decât media la nivel național.

Dacă vorbim de construcția europeană, dacă vorbim de viitorul acestor programe și proiecte pe care le gândim aici, atunci toți acești tineri trebuie să se simtă europeni. Toți acești tineri trebuie să-și găsească viitorul între granițele Uniunii Europene. De aceea, mie mi se pare că ar trebui să vorbim mult mai mult despre accesul tinerilor la locurile de muncă, despre viitorul pe care acești tineri îl au în Uniunea Europeană, atunci când vorbim de programul „Tineri în mișcare”.

Cred că nu răspundem suficient de bine acestor întrebări și cred că ar trebui să fim, de asemenea, mult mai atenți la felul în care statele membre implementează proiectele și programele pe care noi le gândim aici. Cred că rolul Comisiei Europene este acela de a impulsiona mai mult statele membre în a implementa corect aceste programe și a veni în întâmpinarea nevoilor tinerilor.

  Ivo Vajgl (ALDE). – (SL) Dle președinte, într-o perioadă când diferențele culturale dintre națiuni determină birocrații să închidă frontierele – după cum au făcut, de curând, danezii – și să construiască ziduri înalte, aceștia preferă să lase conflictele să fie soluționate mai degrabă cu arme decât cu înțelegere și compasiune. Într-o perioadă când realizările artistice devin bunuri de unică folosință și o sursă majoră de profit, când se construiesc monopoluri globale atotputernice, care dictează tendințe și valori, raportul referitor la dimensiunea culturală a Serviciului nostru de Acțiune Externă și la dimensiunea culturală a Uniunii Europene în ansamblu este mai mult decât binevenit.

Raportul ne poartă prin modalitățile în care imaginea noastră culturală comună și realizările artistice ale națiunilor mici și ale statelor membre ale Uniunii Europene în contact cu culturile altor națiuni pot ridica standardul dezbaterii noastre publice și chiar ușura povara diplomaților și a strategilor noștri de a găsi soluții la crize nenumărate, acasă și în jurul nostru. Refuzând să respecte frontierele, noile medii și noile tehnologii deschid, în acest timp, oportunități imense. Mi-ar fi plăcut ca raportul să consacre un cuvânt sau două cărților, ideii, de exemplu, potrivit căreia cărțile nu ar trebui supuse impozitării. Am putea vorbi despre management cultural sau despre a da un nou imbold propunerii unice făcute de Melina Mercouri privind „Capitala europeană a culturii”. Doamnelor și domnilor, dnă comisar, propun să dăm o șansă orașului Sarajevo!

  Valdemar Tomaševski (ECR). – (PL) Dle președinte, procesul de educație în primii ani de viață este una dintre cele mai importante îndatoriri, atât a părinților, cât și a statului. În acest context, este important și bine că rezoluția subliniază semnificația predării timpurii a limbilor regionale și ale minorităților. De o importanță deosebită este predarea folosirii limbii materne ca mediu de instrucție, întrucât se știe că limba în care gândesc copiii este, de asemenea, cea în care asimilează cu mai mult succes cunoștințele. Prin urmare, este inacceptabil ca în școlile pentru minorități naționale indigene să se introducă din primul și din al doilea an de școală predarea într-o altă limbă decât limba maternă, măsură adoptată recent de parlamentul lituanian. Introducerea obligatorie a predării bilingve este interpretată fără echivoc de polonezii care trăiesc în Lituania de mai bine de șapte secole ca discriminare căreia ar trebui să i se pună capăt.

  Anna Záborská (PPE). – (FR) Dle președinte, regret foarte mult consecințele seismului din țara dvs.

(SK) Aș dori să o felicit pe Mary Honeyball pentru lucrul la raportul referitor la învățarea în primii ani de viață. Pot observa din acest text că s-au depus eforturi pentru a depăși prejudecățile ideologice și pentru a găsi un compromis la nivelul spectrului politic. Acest lucru este firesc și adecvat, întrucât este vorba despre familie și despre bunăstarea copiilor. Părinții au responsabilitatea principală pentru creșterea și educarea copiilor lor. Acest lucru este confirmat și de referințele făcute de raportoare la articolele din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. Responsabilitatea părinților este menționată, de asemenea, în Declarația generală a drepturilor omului – părinții au dreptul preferențial de a alege tipul de educație pentru copiii lor.

Împărtășesc, de asemenea, convingerea că investițiile în educație și în învățarea în primii ani de viață vor duce la prosperitate în viitor. Există dovezi potrivit cărora copiii dezvoltă deja bazele responsabilității, ale înțelegerii și ale comportamentului social în primii ani de viață. Raportul evidențiază, de asemenea, faptul că îngrijirea tinerilor este cea mai bună modalitate de a preveni infracționalitatea în rândul tinerilor pe viitor. Acești factori sunt discutați în detaliu în raportul pregătit referitor la contribuția adusă la combaterea infracționalității în rândul tinerilor de politicile privind egalitatea de gen și răspunderea părintească.

La fel ca raportoarea, și eu mă opun creșterii în mod artificial a procentului de femei de pe piața forței de muncă cu orice preț. Multe mame ar prefera să aibă grijă de copiii lor de vârste mici decât să aibă un loc formal de muncă. Totuși, nu au libertatea de a alege, întrucât societatea acordă importanță prea puțină, sau chiar deloc, lucrului femeilor acasă și îngrijirii copiilor. Raportul prezentat nu cuprinde nicio propunere ca statele să acorde o valoare financiară muncii depuse de mame pentru creșterea și educarea copiilor, cel puțin direct proporțional cu contribuțiile pe care le aduc statele la funcționarea facilităților preșcolare. Raportul în ansamblu este un pas în direcția bună, iar evoluțiile sociale ulterioare ne vor obliga să acordăm mai multă atenție acestui subiect.

  Chrysoula Paliadeli (S&D). – (EL) Dle președinte, inițiativa „Tineretul în mișcare” se concentrează pe consolidarea mobilității tinerilor, în principal în scopul ocupării forței de muncă. Totuși, în vremuri de criză economică și când valorile sunt puse sub semnul întrebării, mobilitatea tinerilor nu poate fi asociată exclusiv cu combaterea șomajului. În condițiile în care tendințele conservatoare amenință unitatea Uniunii Europene, și le-am auzit pe unele dintre ele dimineața aceasta, mobilitatea tinerilor poate fi folosită ca un instrument important pentru consolidarea coeziunii europene. Nevoile pieței ar trebui luate în considerare ca factor secundar.

Totuși, universitățile ar trebui să-și mențină independența și caracterul public și cursurile lor ar trebui să-și păstreze orientarea academică și bazată pe cercetare. Învățământul superior în Uniunea Europeană nu ar trebui să se limiteze la reproducerea modelelor care au dat naștere atât crizei, cât și pierderii încrederii. Dimpotrivă, ar trebui să-și propună să creeze standarde noi de coeziune socială și colectivitate pe care științele umaniste și un sistem european de clasificare a universităților bazat pe acestea să le poată dezvolta în direcția bună.

  Sabine Verheyen (PPE). – (DE) Dle președinte, doamnelor și domnilor, stimați vizitatori, diversitatea culturală a Europei este o marfă importantă pe care trebuie să o păstrăm și chiar să o dezvoltăm pe viitor. Pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie să facem față provocărilor epocii digitale nu numai în societatea informațiilor și a cunoașterii, ci și, mai presus de toate, în sectorul cultural și creativ.

Diversitatea culturală nu este doar un ideal; este, de asemenea, un factor economic semnificativ. Circa cinci milioane de persoane din Uniunea Europeană sunt angajate în sectorul cultural. Această cifră echivalează cu circa 2,5 % din populația totală. Sectorul cultural este un sector de creștere care se dezvoltă mult mai rapid decât multe alte domenii din economie. Dezvoltarea tehnologiilor informației și ale comunicațiilor este impulsionată într-o măsură egală de conținutul oferit de sectorul cultural, întrucât natura și calitatea acestui conținut s-au schimbat și dezvoltat prin intermediul tehnologiei. Prin urmare, avem nevoie de un cadru pentru sectorul cultural și creativ, în care acesta să se poată dezvolta durabil în contextul provocărilor epocii digitale. Avem nevoie de un sistem modern, accesibil și sigur din punct de vedere juridic pe care să-l poată dezvolta toată lumea pe picior de egalitate.

Sectorul cultural și creativ este un motor pentru Europa. Prin urmare, trebuie să acordăm oarecare atenție acestui domeniu, inclusiv atunci când vine vorba despre educație și formare. Trebuie să le oferim tinerilor aptitudini culturale și creative – inclusiv în cadrul domeniului de aplicare a învățării pe tot parcursul vieții. Totuși, trebuie, de asemenea, să îmbunătățim aptitudinile antreprenoriale ale artiștilor noștri creativi și să le oferim o instruire elementară temeinică în domeniul noilor tehnologii.

Trebuie să creăm un cadru în care persoanele angajate în sectorul cultural să-și poată proteja mijloacele de trai. Prin urmare, trebuie să lucrăm intensiv la aceste chestiuni referitoare la drepturi de autor, asigurări sociale și proprietate intelectuală, precum și la accesul liber la informație și conținut pentru a asigura dezvoltarea continuă a sectorului creativ și cultural pe viitor într-un mediu digital și pentru a avea posibilitatea de a păstra diversitatea culturală și patrimoniul cultural al Europei în calitate de caracteristică distinctă semnificativă a Uniunii Europene.

  Președinte. – Dnă Verheyen, în timpul discursului dvs., interpreții m-au informat că nu pot ține pasul cu dvs. Nu v-am întrerupt deoarece mi s-a părut dificil să procedez astfel și le cer scuze interpreților pentru acest lucru. Doresc să informez deputații că sistemul se schimbă, și în loc să se aprindă semnalul de avertisment de la pupitrul președintelui, când veți lua cuvântul se va aprinde semnalul de la pupitrul dvs. În acest mod, veți putea vedea direct atunci când echipele de interpreți nu pot ține pasul cu dvs.

  Barbara Matera (PPE). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, „Viața este frumoasă, iubire. Privești afară la lume și aceasta îți aparține deja.” Primele versuri ale unui poem simplu arată cât de frumoasă este viața și ne amintesc că suntem responsabili pentru lumea pe care o construim pentru copiii noștri. În raportul prezentat, dna Honeyball ne amintește în mod oportun că viitorul copiilor noștri este făurit încă din primii lor ani de viață, ani în care instituțiile trebuie să-și asume un rol cheie pentru ca ai noștri copii să crească așa cum ne dorim.

Sunt de acord cu toate aspectele menționate în acest raport: este important ca statele membre și Uniunea să poarte responsabilitatea pentru măsurile menite să susțină învățarea copiilor în primii ani de viață, însă acestea trebuie să-și asume un rol care nu poate fi delegat exclusiv părinților sau celor care lucrează în sectorul educației. După cum afirm întotdeauna la reuniunile Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen, părinți care trăiesc în sărăcie înseamnă copii crescuți în sărăcie. Copiii au dreptul de a primi ajutor și servicii de la statele membre și de la Uniune. Dacă dorim să eradicăm sărăcia, excluziunea socială și analfabetismul, trebuie să ne susținem copiii de la primii lor pași.

În acest scop, trebuie să investim în îngrijire și educație din primii ani de viață și să monitorizăm serviciile furnizate și competența furnizorilor. Toți copiii trebuie să poată să aibă acces la educație, indiferent de mediul social, și trebuie să ne asigurăm că această oportunitate este, de asemenea, la dispoziția copiilor solicitanților de azil, ai refugiaților și ai tuturor celor care au permis, chiar dacă temporar, de reședință pe teritoriul Uniunii.

Doamna Honeyball pune accent pe cercetare și pe schimbul de bune practici, pe utilizarea cu înțelepciune a fondurilor structurale și a programelor precum Comenius și, în cele din urmă, pe necesitatea ca statele să-și reclame rolul esențial în învățarea copiilor în primii ani de viață, pentru a garanta îndeplinirea obiectivelor de creștere inteligentă, favorabilă incluziunii și durabilă.

  Olga Sehnalová (S&D). – (CS) Dle președinte, raportul referitor la învățarea în primii ani de viață nu este și nu poate fi o încercare de aranjament unificat al acestei chestiuni extrem de individuale. Îl percep totuși ca pe o contribuție importantă la dezbaterea privind obiectivele și valorile europene comune în educația preșcolară. Cercetarea în acest domeniu evidențiază rolul semnificativ pe care îl are învățământul preșcolar pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor și integrarea lor ulterioară în societate. Se pare că învățământul preșcolar are, de asemenea, un efect pozitiv asupra învățământului complementar al copilului și că investițiile în învățarea în primii ani de viață în accepțiunea cea mai largă a cuvântului este mai eficientă decât orice intervenție ulterioară. Este așadar în interesul nostru să susținem acest tip de educație, cu scopul, de asemenea, printre altele, de a îndeplini obiectivele Strategiei UE 2020 și de a crește numărul locuitorilor cu studii universitare de calitate înaltă, reducând totodată procentul de persoane care nu-și finalizează studiile. Învățământul preșcolar de înaltă calitate ne poate aduce mult mai aproape de aceste obiective, poate mai mult decât suntem dispuși să recunoaștem momentan.

  Roberta Angelilli (PPE). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, aș dori mai întâi să îi mulțumesc dnei Honeyball pentru munca depusă. Să asigurăm că toți copiii au acces la educație și structuri de sprijin în primii ani de viață trebuie să devină un drept atât pentru părinți, mai ales pentru mame, cât și, în primul rând, pentru copii înșiși, întrucât înseamnă că aceștia pot pune baze solide pentru educația lor, pot fi susținuți în integrarea lor socială și dezvoltarea personală și au o șansă mai bună de a găsi un loc de muncă odată ce devin adulți.

În termeni mai generali – după cum au reiterat alți colegi deputați – Comunicarea Comisiei referitoare la strategia UE privind drepturile copilului precizează că, în 2009, peste 6 milioane de tineri au abandonat sistemul școlar, după ce au absolvit doar învățământul secundar inferior, iar, dintre aceștia, 17,4 % nu au absolvit decât învățământul primar. Aceste cifre sunt îngrijorătoare și ne fac să ne gândim că școala și sistemul de educație sunt adesea neglijate și nu primesc investițiile de care au nevoie.

Investițiile în calitatea educației, încă din primii ani de viață, reprezintă nu numai un punct esențial de plecare pentru dezvoltarea cognitivă, senzorială și motorie a unui copil, ci și o condiție prealabilă pentru construirea unei societăți favorabile incluziunii care le oferă generațiilor viitoare o multitudine de oportunități.

În plus, îmbunătățirea calității și a numărului de grădinițe și structuri pentru primii ani de viață ai copiilor – astfel cum este prevăzut în obiectivele stabilite în concluziile reuniunii Consiliului European de la Barcelona – le permite părinților care lucrează să găsească un echilibru între viața familială și cea profesională. Din păcate totuși, datele statistice arată că multe state membre mai au un drum lung de parcurs până să atingă aceste obiective.

  Nessa Childers (S&D). – Dle președinte, raportul „Tineretul în mișcare” conține multe inițiative încurajatoare. Printre acestea se numără, în special, planuri pentru o facilitate de creditare a studenților europeni, inițiativa „Garanția europeană pentru tineret”, pentru a garanta faptul că tinerii fie sunt în pregătire, fie au un loc de muncă în termen de patru luni de la finalizarea studiilor, și planul anunțat recent, „Tineretul la lucru”, conceput pentru a crea contacte între tineri și întreprinderi.

Totuși, simt că am obligația de a îndemna la prudență. În 2010, țările UE au îndeplinit doar unul dintre cele cinci criterii de referință pentru educație, și acest lucru nu este de bun augur pentru Europa 2020. Dacă dorim ca inițiativa „Tineretul în mișcare” să se bucure de mai mult succes, punerea sa în aplicare și evoluția sa vor trebui monitorizate îndeaproape la fața locului și de deputații din acest Parlament în circumscripțiile noastre.

  Piotr Borys (PPE). – (PL) Dle președinte, discuția de astăzi este una dintre cele mai importante și mai semnificative discuții purtate în Parlamentul European. Privește întregul sector al culturii și al educației și, prin urmare, fundația care susține în permanență marea noastră familie europeană. Trebuie să ne amintim acest lucru și să acordăm o importanță enormă acestei discuții, ținând seama de faptul că nu totul ne-a fost dat pentru totdeauna. Trebuie să știm că acest cămin european uriaș, pentru a fi unul puternic, trebuie să aibă o fundație puternică și să reziste la crize potențiale suplimentare și poate la provocări uriașe care nu pot fi excluse și care poate că ne așteaptă.

Așadar, am dorit să le mulțumesc tuturor raportorilor pentru aceste rapoarte foarte bune și, în special dlui Zver și dnei Honeyball, întrucât adoptăm, pentru prima dată, o abordare cuprinzătoare în materie de educație. Dorim să le oferim tuturor copiilor noștri abilități extraordinare și cuprinzătoare, începând din primii ani de viață și până în învățământul terțiar. Astăzi, dacă dorim ca societatea europeană să fie mobilă și ca tinerii să fie deschiși, sensibili și competenți, ar trebui să avem o abordare responsabilă față de întregul domeniu al educației și, la urma urmei, indicatorii de care dispunem în prezent sunt alarmant de nesatisfăcători. O treime dintre cetățenii Europei nu are niciun fel de calificări profesionale.

Cât despre dimensiunea culturală, aș dori să îi mulțumesc dnei comisar pentru informația potrivit căreia Serviciul European de Acțiune Externă va avea ambasadori și atașați culturali în toate țările din lume. Aș dori să îi mulțumesc dnei Sanchez-Schmid, întrucât sprijinul pentru cultură înseamnă, în primul rând, sprijin pentru întreprinderea asociată cu cultura, însă, în special, sprijin pentru aspectul interior al culturii. Acesta este motivul pentru care întreprinderile de natură culturală trebuie să beneficieze de sprijin administrativ și au nevoie de o reducere a birocrației din sistemele administrative și, de asemenea, au nevoie de sprijin la strângerea de capital, care poate proveni și din fondurile Uniunii. Această misiune este una comună și, din acest motiv, în încheiere, aș dori să o rog pe dna comisar să relateze această discuție serioasă și importantă Consiliului, care lipsește astăzi, pentru ca aceste sarcini importante pentru Europa să poată fi discutate și în forumul Consiliului.

  Monika Smolková (S&D). – (SK) Dle președinte, în calitate de raportor alternativ în Comisia pentru dezvoltare regională pentru raportul referitor la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative, consider că este important că industriile culturale și creative au fost recunoscute ca un instrument pentru dezvoltare locală și regională. O mulțime de regiuni continuă să rămână în urmă – din motive printre care se numără și criza financiară – iar proiectele culturale și creative vor contribui cu siguranță la crearea de locuri de muncă și la creșterea competitivității acestor regiuni.

Este important ca statele membre, regiunile și autoritățile locale să utilizeze cât mai bine posibil programele UE care susțin cultura și creativitatea, coeziunea politică, politica structurală și altele. Definirea opțiunilor de finanțare este importantă pentru industriile culturale și creative. Finanțarea este cel mai mare obstacol în calea creșterii pentru multe întreprinderi. Este așadar important să se aducă capital privat și parteneriate între sectorul public și cel privat în cultură și industriile creative, după cum solicită raportoarea, și să se evidențieze importanța sponsorizării. Susțin propunerea de rezoluție.

  Seán Kelly (PPE). – (GA) Dle președinte, este minunat că discutăm această chestiune importantă dimineața aceasta și acest lucru demonstrează cât de serioși suntem în ceea ce privește chestiunile referitoare la cultură și educație.

Cultura și educația sunt valoroase într-o manieră intrinsecă, prin ele însele. Ambele au un rol uriaș de jucat în crearea unei Europe unite și în dezvoltarea economiilor noastre pe măsură ce progresăm. Inițiativele pe care le discutăm dimineața aceasta în această sală ar facilita acest lucru.

„Tineretul în mișcare” este o inițiativă minunată. Multe persoane au beneficiat deja de această inițiativă și vor continua să facă acest lucru pe viitor, însă un lucru este esențial, și anume recunoașterea reciprocă în toate statele membre a calificărilor și a diplomelor. Această măsură ar facilita o mai mare circulație și ar ridica totodată standardul în fiecare dintre instituții.

Trebuie să spun, de asemenea, – mea culpa – că sunt un adept târziu al învățământului în primii ani de viață. Am crezut, ca mulți, că este un serviciu de îngrijire a copiilor, însă știu acum că este cea mai bună investiție și că dă cele mai bune rezultate pentru investițiile în educație la orice nivel. Acesta reflectă, cu siguranță, un vechi proverb irlandez, „un bun început este întotdeauna o garanție a succesului”, și poate fi făcut la nivelul primilor ani de viață.

Doresc, de asemenea, să evidențiez importanța drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), în special pentru actori. Mulți dintre aceștia trăiesc la limita subzistenței și merită să beneficieze de geniul lor, și acest lucru poate, cu siguranță, să fie făcut prin protejarea DPI ale mediilor online și offline.

Doresc, de asemenea, să-mi pun șapca de sportiv și să afirm că și sportul este o parte foarte importantă a culturii și a educației. Am cerut un festival indigen al sportului în Europa. Dacă vom face acest lucru, atunci vom putea contribui considerabil la sport ca parte a culturii noastre.

Ultima remarcă pe care doresc să o fac este că am vizitat orașul Anheim anul trecut. Acolo, sub singurul acoperiș, se afla o școală de muzică care se ocupa de producție, interpretare, educație, crearea de instrumente, etc. Acest lucru ar putea fi imitat în alte locuri.

  Enrique Guerrero Salom (S&D). – (ES) Dle președinte, permiteți-mi să-mi exprim și eu sprijinul față de rezidenții din Lorca, Spania, care au fost afectați de această catastrofă naturală. Este un meleag care și-a demonstrat sprijinul de multe ori și va putea să aprecieze sprijinul arătat de Parlamentul European astăzi.

Dnă comisar, în 1989, președintele de atunci al Comisiei, Jacques Delors, a afirmat că educația și cultura ar trebui să fie sufletul Europei. Știm acum că acestea nu reprezintă doar sufletul, ci și inima și mușchii Europei. Fără egalitate de șanse, care îmbunătățește șansele tuturor copiilor și ale tuturor tinerilor europeni, fără coeziune socială, care oferă educație, fără abilitatea de a concura, care contribuie la răspândirea cunoașterii în rândul cetățenilor, Uniunea Europeană va fi slabă. Totuși, cu toate acestea și cultura, Uniunea va avea locul pe care îl merită în lume.

  Emine Bozkurt (S&D). – Dle președinte, în 2014 se vor împlini 100 de ani de la asasinatul arhiducelui Franz Ferdinand, care a declanșat începutul Primului Război Mondial. Tot în Bosnia și Herțegovina am avut un război sângeros în Europa în anii '90. Este important să marcăm aceste evenimente tragice, care au dus la multe decese, suferință, separare și orori, însă este și mai important ca astăzi să marcăm și să sărbătorim unitatea europeană și pacea.

Sarajevo este un oraș care, în ciuda tuturor celor petrecute, și-a păstrat spiritul multicultural și tăria. Pentru a recunoaște acest lucru, ar fi un gest simbolic să numim „Sarajevo Capitală europeană a culturii 2014”, să reafirmăm mesajul european de pace și stabilitate. Este un păcat să pierdem acest avânt istoric din cauza regulilor. Doar atunci când ne vom accepta trecutul, când vom recunoaște și vom accepta istoria, doar atunci ne vom putea uita deschis spre viitor, și de aceea vă rog să dați orașului Sarajevo această posibilitate.

  Kinga Göncz (S&D). – (HU) Dle președinte, pentru o Europă care îmbătrânește este esențial ca toți tinerii să profite la maxim de talentele lor și să reușească pe piața forței de muncă mai târziu. Pentru aceasta este nevoie de un sistem de învățământ care să-și propună, încă din primii ani de viață, să echilibreze disparitatea de șanse; unul care să acorde o atenție specială furnizării de educație, formării profesionale și avantajelor în materie de ocupare a forței de muncă tuturor tinerilor, indiferent de situația financiară a acestora, de mediul social și etnic și de handicap și poate chiar de alte probleme de sănătate.

Strategia 2020 își propune să crească nivelul învățământului terțiar până la 40 % și să reducă procentul de abandon școlar timpuriu la 10 %. Pentru a îndeplini acest obiectiv, fiecare stat membru trebuie să-și propună să meargă în această direcție. Există locuri în care, în zilele noastre, vedem exact tendințe opuse: o scădere a limitei de vârstă pentru învățământul obligatoriu și o reducere a numărului de instituții de învățământ superior finanțate de stat.

Creșterea durabilă viitoare a Europei și capacitatea sa inovatoare pot fi garantate doar dacă toată lumea contribuie la propriile sale eforturi și dacă fiecare țară urmează aceeași cale.

  Francisco José Millán Mon (PPE). – (ES) Dle președinte, aș dori, de asemenea, să-mi exprim sprijinul față de rezidenții din Lorca.

În această dezbatere despre educație, doresc să reiterez un aspect important: necesitatea de a include în învățământul secundar un obiect specific care să acopere istoria, obiectivele și funcționarea Uniunii Europene.

Am vorbit deja despre această chestiune în ultimul mandat, în ședința plenară, după eșecul referendumurilor referitoare la Tratatul constituțional, Din fericire, anul trecut, în acest Parlament, raportul Løkkegaard referitor la jurnalism și noile mijloace de comunicare în masă, aprobat în septembrie, a susținut introducerea acestui subiect la punctul 13. Eu însumi am depus un amendament în această privință.

Recent, în Spania, guvernul regional din Valencia a decis să includă un obiect în următorul an academic. Este o inițiativă pe care ar trebui să o urmeze și alte regiuni și țări. Înțeleg că Comisia susține și salută, desigur, inițiativele de acest tip.

Doamnelor și domnilor, prețuim, apreciem doar...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D). – (PL) Dle președinte, „Tineretul în mișcare” este una dintre cele mai importante inițiative ale Strategiei Europa 2020. Trebuie să promovăm creșterea economică bazată pe tehnologii moderne, care poate fi creată doar de oameni educați. Trebuie să oferim sprijinul adecvat copiilor și tinerilor. Învățarea de limbi străine, activitățile sportive și culturale, activitățile de voluntariat și schimburile de experiență între tineri – acestea sunt programe care ar trebui să fie accesibile copiilor și tinerilor din toate regiunile Uniunii Europene.

Trebuie să îmbunătățim standardele educaționale și să reducem disparitățile – la toate nivelurile de educație, de la grădiniță până la universitate – în fiecare regiune a Uniunii Europene. În opinia profesorului Jacek Kochanowicz, o lipsă a abilității de a coopera este una dintre cele mai mari probleme pentru dezvoltarea Poloniei și a Uniunii Europene – trebuie să schimbăm și acest lucru. Capitalul uman este generat de educație, iar capitalul social de încrederea dintre oameni. Investițiile în programe educaționale și culturale...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dle președinte, ar trebui, mai întâi, să analizăm contextul în care purtăm această dezbatere. Trebuie să comparăm cuvintele frumoase pe care le auzim aici despre importanța culturii și a educației cu realitatea. Realitatea irefutabilă este că aceste domenii sunt afectate de o lipsă acută de investiții; o retragere a statului care îi amenință rolul social și duce la exacerbarea inegalităților în materie de acces la educație, la cunoaștere și la cultură. Rezultatul este înmulțirea și agravarea inegalităților sociale.

Realitatea din state membre precum Portugalia este închiderea a mii de școli, mii de profesori fără un loc de muncă sau un loc sigur de muncă și subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ superior al statului și majorarea cheltuielilor pentru a participa la acesta. Realitatea este că bugetele alocate culturii sunt reduse până la niveluri de penurie.

Prin urmare, să nu ignorăm această realitate care ne arată că este nevoie de investiții urgent: cu atât mai mult dacă planul rușinos și obscurantist de intervenție elaborat de Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Centrală Europeană (BCE) și Comisia Europeană va fi pus în aplicare.

  Nikolaos Salavrakos (EFD). – (EL) Dle președinte, aș dori să-mi exprim compasiunea față de compatrioții noștri; Spania ne este prietenă și suntem cuprinși de compasiune de fiecare dată când se întâmplă ceva în această țară. Raportul „Tineretul în mișcare” este una dintre cele mai importante inițiative incluse în Strategia UE 2020 pentru promovarea și oferirea de mai multe șanse pentru educație și formare tinerilor și pentru a-i ajuta să facă tranziția de la educație la piața forței de muncă. Educația, învățarea pe tot parcursul vieții, inovarea și cultura duc, cu siguranță, la progres. Există un proverb grecesc care spune că capitalul este făcut de oameni, și nu invers, motiv pentru care trebuie să identificăm, să evidențiem și să dezvoltăm aptitudinile și abilitățile tinerilor noștri, lucru pe care îl putem face dacă ne asigurăm că aceștia pot găsi locuri de muncă care să corespundă calificărilor și aptitudinilor lor.

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Andrew Henry William Brons (NI). – Dle președinte, aceste rapoarte sunt în cel mai bun caz pline de paradoxuri și, în cel mai rău, pline de ipocrizie.

Vorbesc în termeni aprobatori despre diversitate, însă salută eradicarea diversității dintre națiuni. Diversitatea pe care o promovează în interiorul statelor membre implică promovarea culturilor ultimilor sosiți, care sunt orice, numai europeni nu. Pe măsură ce se schimbă populațiile, se vor schimba și culturile. Culturile indigene vor fi înlocuite și se vor pierde. Vorbesc despre libertate de exprimare, însă sunt convingătoare doar atunci când exprimă intoleranță față de cei cu care nu sunt de acord.

Doresc să promoveze doar valori culturale pe care le aprobă; valori compatibile cu așa-numitele valori „europene”. În sfera politică, am văzut marți atitudinea acestui Parlament față de libertatea de exprimare când a votat predarea unui deputat din acest Parlament pentru un proces care să servească drept exemplu în Franța pentru o pretinsă infracțiune, fără a-i da măcar șansa de a se apăra.

  Damien Abad (PPE). – (FR) Dle președinte, situația actuală a tinerilor din Europa este foarte îngrijorătoare – după cum știți – deoarece există cinci milioane de șomeri.

Astăzi, sunt încântat de ambiția Comisiei Europene de a dori să democratizeze accesul tinerilor în Europa. Totuși, cred că trebuie să mergem mai departe de acest program „Tineretul în mișcare” și, în primul rând, să evităm capcana de a ne dori ca toată lumea să meargă la universitate. Trebuie să avem în vedere toate grupurile de tineri, inclusiv pe cele care sunt eliminate cel mai mult din Uniunea Europeană și, în special, ucenicii. Ținând cont de acest aspect, cred, ar trebui să introducem urgent un program veritabil de mobilitate pentru aceste grupuri țintă, pe lângă programul Leonardo. Cred că numele Erasmus, marca Erasmus, ar trebui utilizată pentru toate programele și într-o varietate de forme, în special pentru ucenici, astfel încât să avem ambițiile necesare pentru a ne îndeplini obiectivele.

A doua chestiune este cea a finanțării. Trebuie să contribuim cu resurse întrucât, după cum ați subliniat mulți dintre dvs., tineretul și educația ar trebui să fie prioritatea principală pentru viitorul Uniunii.

  Luís Paulo Alves (S&D). – (PT) Dle președinte, aceasta este o ocazie pentru un angajament extraordinar față de mobilitatea socială a tinerilor și un angajament decisiv față de formarea unei generații cu o viziune deschisă asupra lumii; o generație cu aptitudini care, întrucât are viziune și gândire globale, este capabilă să contribuie la dezvoltarea regiunilor sale și progresul Europei. Aceasta deoarece, dacă toți tinerii europeni vor avea experiența studiului, a unui stagiu sau a unui loc de muncă într-o țară diferită, aceștia nu numai că vor dobândi mai multe aptitudini, mai multă independență și o viziune mai bună, ci și, în primul rând, vor câștiga valoare adăugată uriașă de pe urma contactului cu alți tineri europeni și a schimbului de experiențe cu aceștia.

Europa are nevoie, mai mult decât oricând, de o generație de europeni care să se cunoască și să aibă încredere unii în ceilalți și care să cunoască și să aibă încredere în Europa, pentru a duce proiectul mai departe. Prin urmare, propun să le permitem tuturor, din Fajã Grande până în Azore, cel mai vestic punct al Europei, să participe. Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu va fi lăsat deoparte din motive financiare.

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Dle președinte, raportul referitor la învățământul în primii ani de viață include o mențiune a abordării din perspectiva experienței profesionale a educației pentru copiii care provin din familii sărace. Dintre aceștia, raportoarea identifică copiii din familiile de romi, care au foarte puțin acces la educație preșcolară, ca fiind grupul cel mai vulnerabil.

Este așadar foarte important ca statele membre să creeze condiții specifice pentru acces la educație preșcolară pentru copii ale căror familii nu le oferă, din motive diverse, tipul de sprijin material și familial care le-ar permite să ia parte la sistemul educațional standard fără probleme majore. Totuși, îngrijirea specială pentru copiii din grupurile cele mai vulnerabile trebuie acordată într-o manieră înțeleaptă, pentru a evita stigmatizarea acestor copii sau familii, fapt care ar putea spori riscul de excluziune socială a acestora.

Prin urmare, trebuie să modificăm sistematic și să îmbunătățim mecanismele de îngrijire specială pentru acești copii, astfel încât să putem integra cu succes cât mai mulți copii cu putință din grupurile vulnerabile în societatea noastră.

  Franz Obermayr (NI). – (DE) Dle președinte, primii trei ani din viața unui copil sunt esențiali pentru dezvoltarea creierului și învățarea limbii. Fără un anumit nivel de achiziție a limbii, învățământul complementar este posibil foarte rar, întrucât deficitele de limbă pot fi depășite doar cu mare dificultate odată cu înaintarea în vârstă.

Raportul observă că cei mai mulți copii imigranți din UE sunt educați fără cunoștințe lingvistice adecvate. În același timp, menționează că familiile și minoritățile migrante, precum romii, utilizează mult mai puțin educația preșcolară furnizată decât alte familii. Nu putem permite ca nivelul școlilor noastre să continue să scadă, întrucât atât de mulți copii nu înțeleg pur și simplu ceea ce li se predă. Cu alte cuvinte, fiecare copil – migrant sau nu – trebuie să stăpânească limba națională până când încep școala într-o măsură care să le permită să urmărească ceea ce li se predă.

  Joanna Katarzyna Skrzydlewska (PPE). – (PL) Dle președinte, lucrul la crearea unui cadru european de învățare în primii ani de viață, bazat pe obiective și valori comune, ne îndrumă în direcția bună pentru armonizarea sistemelor noastre educaționale. Sublinierea importanței perioadei preșcolare pentru dezvoltarea ulterioară a unei persoane și evidențierea potențialului inerent în primii ani de viață sunt extrem de importante în contextul punerii în aplicare a Strategiei 2020. În opinia mea, subiectul pe care îl discutăm este extrem de relevant pentru situația actuală. În țara mea, luna trecută a intrat în vigoare o lege nouă referitoare la formele de îngrijire pentru copii de până la trei ani. Noua lege extinde gama de facilități pentru îngrijirea copilului și introduce câteva forme noi de îngrijire: cluburi pentru copii, persoane care asigură servicii informale de îngrijire pe timpul zilei, bone autorizate prin lege și creșe la locul de muncă. Aceste schimbări sunt menite să creeze condiții favorabile dezvoltării adecvate a copiilor. Varietatea posibilităților educaționale permite ca această dezvoltare să fie asistată și stimulată în toate domeniile, utilizând potențialul natural al copilului. Deschiderea de creșe la locul de muncă va facilita întoarcerea părinților pe piața forței de muncă după o pauză mai lungă.

(Președintele a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Evelyn Regner (S&D). – Dle președinte, când ne referim la „Tineretul în mișcare”, vorbim despre bani, însă, în primul rând, vorbim despre viitor. Inovarea, creativitatea, capacitatea de inserție profesională sunt subiecte care sunt cu adevărat importante pentru noi toți în Uniunea Europeană. Este bine că Comisia s-a axat pe acest moment esențial al intrării pe piața forței de muncă, care este tocmai subiectul pe care aș dori să mă axez și eu. Tinerii se confruntă cu realitatea tristă, cu condițiile rele de lucru ale stagiilor de astăzi, chiar cu exploatare. Și, desigur, există stigmatul, atunci când intră pe piața forței de muncă, de a se întreba „chiar este nevoie de mine?” când ratele șomajului sunt atât de mari.

Acesta este într-adevăr subiectul meu major în momentul de față și, prin urmare, rog Comisia să rămână pe drumul bun și să se axeze și pe viitor, să creeze un fel de statut al stagiarilor care stabilește norme împotriva exploatării...

(Președintele a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Androulla Vassiliou, membră a Comisiei. – Dle președinte, aș dori să încep prin a exprima compasiunea Comisiei și solidaritatea față de persoanele din Lorca și din apropierea sa. Pe când eram copil, a avut loc un seism foarte puternic în orașul meu natal, și știu cât de cumplită este această experiență.

În calitate de europeni, nu ar trebui să fim mulțumiți de situația sistemului educațional european. Nu putem accepta ca unul din șapte tineri europeni să părăsească școala fără aptitudinile și calificările de care are nevoie pentru a găsi un loc de muncă și pentru a avea o viață împlinită. Nu accept nici ca unul din cinci copii europeni cu vârste mici să nu poată citi corect.

Trebuie neapărat să acordăm atenția noastră deplină sistemelor noastre educaționale. Trebuie să le întărim prin consolidarea programelor noastre de mobilitate, întrucât, prin mobilitate, tinerii, studenții, lucrătorii și voluntarii dobândesc aptitudinile transversale pe care nu le pot obține prin educație formală. Cred că reducerea bugetelor noastre pentru educație este o politică foarte îngustă. Din nou, rog statele membre și guvernele să nu facă acest lucru, mai ales în vremuri de criză, întrucât această măsură va avea repercusiuni negative pe viitor. Trebuie să lucrăm împreună pentru a ne asigura că, în următorul cadru financiar multianual, provizioanele pentru educație și mobilitate vor fi mai mari decât în prezent, întrucât avem nevoie de acestea pentru a ieși din criză și a da un rost cetățenilor noștri.

Un deputat stimat a făcut o trimitere la subsidiaritate. Permiteți-mi să vă asigur că toate politicile și recomandările noastre în materie de educație și cultură recunosc pe deplin și respectă normele în ceea ce privește subsidiaritatea. Nu dăm ordine statelor membre. Noi facem doar recomandări statelor membre. Le furnizăm platforma pentru a colabora cu scopul de a schimba bune practici și de a învăța unii de la ceilalți.

Industriile culturale și creative sunt importante – după cum ați menționat mulți dintre dvs. – ca motor pentru dezvoltare și crearea de locuri de muncă. Totuși, să nu uităm că aceste industrii culturale și creative au o valoare per se. Creativitatea și cultura sunt valori ale Uniunii Europene pe care le-am consolidat și trebuie să le păstrăm. După analiza opiniilor pe care le-am primit cu privire la acest subiect de la părțile interesate, și ca urmare a consultării publice cu părțile interesate, suntem pe punctul de a prezenta recomandări referitoare la modul în care ar trebui să consolidăm și să susținem industriile culturale și creative pentru a dezvolta și produce rezultatele așteptate.

Cât despre dimensiunea externă a culturii – cultura în relațiile noastre externe – cred că avem o responsabilitate să facem acest lucru. Să nu uităm că am semnat și adoptat cu toții Convenția UNESCO privind diversitatea culturală. Trebuie să lucrăm cu toate țările care au adoptat convenția pentru a ne asigura că aceasta este pusă în aplicare. Permiteți-mi să subliniez că astfel de schimburi culturale cu lumea externă vor fi benefice nu doar pentru ei, ci și pentru noi, întrucât ne îmbogățim cultura, cunoștințele și valorile în lume.

În cele din urmă, am luat act de susținerea fermă pe care ați exprimat-o cu toții pentru ca orașul Sarajevo să primească titlul de „Capitală a culturii 2014”.

  Milan Zver, raportor. – (SL) Dle președinte, vă mulțumesc pentru că ați condus această dezbatere într-o manieră cât mai democratică și mai generoasă, pentru a permite multora dintre colegii mei deputați să participe. Dezbaterea a fost, în primul rând, una de calitate înaltă și s-a concentrat pe următoarele: dorim să consolidăm și să păstrăm programele noastre actuale de mobilitate care fac parte din programele de învățare pe tot parcursul vieții și „Tineretul în mișcare”. Mesajul nostru pentru statele membre este că ar trebui să acorde mai multă atenție politicilor de tineret, care cuprind mai multe sectoare, și să investească mai mulți bani în acestea. Dorim, de asemenea, ca această dezbatere să genereze un beneficiu suplimentar; dorim ca statele membre să continue să-și reformeze sistemele educaționale și politicile sociale, precum și piețele și altele de acest gen.

Aș dori să răspund unei obiecții care a apărut în timpul dezbaterii. Dosarul „Tineretul în mișcare” nu se axează foarte mult pe importanța pieței; în realitate, am dorit să evităm complet această chestiune, însă am evidențiat în mai multe locuri faptul că sistemele educaționale trebuie să se adapteze nevoilor societății și ale economiei, și că această diferență mare, această prăpastie mare ar trebui redusă cât mai mult posibil și că tinerii ar trebui să poată să intre pe piața forței de muncă cu cât mai puține obstacole cu putință. În mod interesant, acestea sunt tocmai aspectele evidențiate de organizațiile pentru tineret în timpul pregătirii raportului.

În încheiere, aș dori să evidențiez pe scurt următoarele: propun să utilizăm toată această energie pozitivă pe care o avem aici în Parlamentul European, templul democrației europene, precum și în Comisia Europeană, și să facem tot posibilul pentru a ne asigura că acest raport nu rămâne doar o scrisoare moartă.

  Mary Honeyball, raportoare. Dle președinte, aș dori să le mulțumesc tuturor pentru maniera utilă și constructivă în care au purtat această dezbatere astăzi. Majoritatea copleșitoare dintre dvs., cu numai una sau două excepții notabile, a susținut foarte mult raportul meu referitor la învățământul în primii ani de viață și alte rapoarte pe care le-am dezbătut astăzi. Cred că spusele noastre au arătat clar că educația va fi extrem de importantă pe viitor. Nu este importantă numai pentru copii, pentru copiii de vârste foarte mici despre care vorbesc și tinerii despre care vorbește colegul meu, ci este importantă, de asemenea, pentru viitorul Europei. Susțin așadar ferm afirmația dnei comisar potrivit căreia statele membre ar trebui să continue să investească în educație și nu ar trebui să folosească climatul economic pentru a reduce cheltuielile, întrucât reducerea cheltuielilor ar fi cea mai proastă măsură posibilă.

Educația înseamnă viitorul nostru, înseamnă a avea adulți care pot fi inserați profesional, care sunt în formă, care sunt sănătoși, care nu ne epuizează serviciile sociale. Înțelegem acest lucru și trebuie să transmitem acest mesaj statelor noastre membre, astfel încât acestea să-și poată exercita subsidiaritatea pentru a se asigura că ceea ce se discută aici este pus în practică în realitate.

  Marietje Schaake, raportoare. – Dle președinte, revin la dvs. cu niște măsuri viitoare concrete privind raportul referitor la rolul culturii în acțiunile externe ale UE, despre care am vorbit în dimineața aceasta. Doresc să încep cu un citat al unui diplomat maghiar în Statele Unite, dl Simonyi, care a afirmat că „rock and roll-ul a fost, din punct de vedere cultural, un element decisiv pentru destinderea societăților comuniste și apropierea acestora de lumea libertății”. Când analizăm, în special, revoltele actuale ale tinerei generații din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, putem vedea că astăzi accesul liber la internet este acel element decisiv pentru tranziția spre lumea libertății. Avem nevoie de o strategie privind libertatea internetului pentru a facilita libera exprimare, libertatea presei, accesul la informații și accesul la conținut cultural și educațional.

Aceasta este o prioritate, însă raportul conține multe alte sugestii concrete, care își găsesc justificare atât în Tratatul de la Lisabona, cât și în ratificarea convențiilor UNESCO. Au nevoie acum de punere practică în aplicare.

Serviciul de Acțiune Externă ar trebui să coordoneze activitatea diferitelor direcții generale și să creeze o direcție generală pentru diplomație culturală și digitală. Personalul SEAE ar trebui instruit, și este nevoie de un atașat cultural în fiecare reprezentanță a UE. Este nevoie de coordonare, integrare și simplificare prin intermediul unui grup operativ interinstituțional care ar trebui să îi raporteze Parlamentului European.

Solicităm Comisiei să adopte o carte verde în 2011, urmată de o comunicare privind o strategie de cooperare culturală în acțiunile externe ale UE. Solicităm, de asemenea, consolidarea capacităților prin finanțarea inițiativelor independente de guvern, și dorim să promovăm activități culturale europene, on line, și în restul lumii.

Programe existente, precum politica europeană de vecinătate și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului au componente culturale care trebuie coordonate și utilizate strategic. Trebuie, de asemenea, să protejăm și să promovăm patrimoniul cultural, prin, de exemplu, programul „Scutul Albastru”, și trebuie să ne angajăm în dialoguri în materie de politică culturală cu țări terțe.

Drepturile omului trebuie respectate, iar argumentele culturale nu trebuie folosite niciodată pentru a justifica încălcările drepturilor omului. Le-aș recomanda colegilor să citească acest raport. Cred că această dezbatere demonstrează că avem nevoie de mai multe discuții privind cultura în UE.

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, raportoare. – (FR) Dle președinte, dnă comisar, după toate aceste discursuri doresc să le mulțumesc colegilor mei deputați, raportorilor alternativi, precum și raportorilor comisiilor care și-au exprimat opiniile, care mi-au sugerat multe idei și au permis îmbunătățirea textului asupra căruia votăm astăzi.

Aș dori acum să merg în continuare pe acest drum cu dvs. Cum vom continua acest raport? Solicităm Comisiei Europene să elaboreze o carte albă, pornind de la cartea sa verde, pentru a face o revizie care să ducă la o strategie veritabilă pentru industriile culturale și creative. Așteptăm, de asemenea, cu interes propuneri legislative referitoare la modalitatea de impozitare a bunurilor, guvernanța societăților cu gestionare colectivă și alocările bugetare pentru programele referitoare la cultură, educație și mass-media.

Trebuie să ne transformăm ambițiile în măsuri specifice. De ce să nu introducem imediat un TVA redus pentru toate produsele culturale, indiferent dacă utilizează un mediu fizic sau sunt online? Diferențele de impozitare produc denaturări care, fără excepție, contravin competitivității societăților europene. Americanii au avut un avantaj competitiv vreme îndelungată datorită unui moratoriu fiscal pe aceste servicii. Va face Europa ceva în acest sens? De ce nu avem în vedere un preț unic pentru cărțile digitale peste tot în Europa? Politicianul francez Edouard Herriot a afirmat cândva: „Cultura este ceea ce ne rămâne după ce am uitat totul.” Cu toate acestea, cultura poate fi uitată repede dacă nu o protejăm, dacă nu o păstrăm, dacă nu ne interesează.

Sper că Europa își va oferi mijloacele pentru a-și promova cultura, astfel încât modelul și patrimoniul său să poată exercita influență, astfel încât Europa să-și poată apăra identitatea și să-și poată dezvolta economia.

  Președinte. – Am primit o propunere de rezoluție ⁽¹⁾ depusă în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.

Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc astăzi la prânz.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Elena Oana Antonescu (PPE) , în scris. – Viitorul Uniunii Europene stă în tinerii săi, în potențialul și capacitatea acestora de a prelua proiectul comunitar actual și a-l duce spre o nouă dimensiune a incluziunii și cooperării dintre state. Prima condiție pentru ca tinerii de astăzi să devină cetățenii europeni de mâine este să se cunoască între ei. Să intre în contact cu cât mai multe culturi din spațiul european, să circule liberi și să învețe în cât mai multe din statele membre. Din acest punct de vedere, consider că programele de învățare de-a lungul vieții, de tipul Erasmus sau Leonardo da Vinci, trebuie să beneficieze de un sprijin financiar mai consistent în următorii ani din partea autorităților. Europa are nevoie ca un număr din ce în ce mai mare din elevii și studenții săi să intre în contact cu un nou model social, educațional și cultural. Programele de mobilitate destinate tinerilor vor reuși, în opinia mea, să ducă la schimbarea de facto a atitudinii tinerilor europeni și la unificarea viziunii lor față de tot ceea ce înseamnă Europa, de la educație, știință și cercetare, la cultură și valorile noastre comune.

  Dominique Baudis (PPE), în scris. – (FR)Acest raport transmite un mesaj clar: Uniunea Europeană trebuie să încorporeze o strategie culturală consecventă și coordonată în politica sa externă. Legăturile care unesc într-o manieră mai specifică Europa și țările din sudul Mediteranei trec prin schimbări profunde. În lumea arabă suflă un vânt al libertății. Cultura este un bun semnificativ. Contribuie la o democrație trainică și durabilă. Schimburile culturale și educaționale încurajează emergența unei societăți civile organizate. Cooperarea culturală este, de asemenea, una dintre cheile succesului Uniunii pentru Mediterană. Ea face ca națiunile să împartă lucruri și să interacționeze unele cu celelalte, să se respecte și să se înțeleagă mai bine în fiecare zi.

  Sergio Berlato (PPE), în scris. – (IT) Încă din anii '90 Uniunea Europeană a înregistrat o creștere exponențială a industriilor culturale și creative (ICC) din perspectiva numărului de locuri de muncă create și a contribuției lor la produsul intern brut. Aceste industrii au o natură dublă: din perspectivă economică, ajută la generarea de locuri de muncă și creștere, iar, din perspectivă culturală, facilitează integrarea socială a cetățenilor. Cartea verde a Comisiei recunoaște oficial importanța economică și socială a acestui sector economic. Totuși, în timp ce unii dintre partenerii noștri internaționali utilizează deja extensiv resursele numeroase oferite de industriile culturale și creative, Uniunea Europeană nu a dezvoltat încă o strategie bazată pe activități culturale. După părerea mea, provocările cauzate de globalizare oferă acestor industrii șanse de dezvoltare, care le vor spori, probabil, potențialul de creștere economică și de ocupare a forței de muncă. În termeni concreți, abilitatea industriilor culturale și creative de a stimula coeziunea socială și teritorială va depinde de investiții strategice. Vor fi necesare, de asemenea, cooperarea cu organismele locale, transmiterea expertizei și schimbul de bune practici. Cred, de asemenea, că protejarea mai riguroasă a drepturilor de proprietate intelectuală este o condiție esențială pentru protejarea diversității culturale în Europa.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Educație și îngrijire preșcolară” (ECEC) este o inițiativă binevenită, întrucât analizează probleme din educația copiilor și își propune să stabilească mijloace pentru a le furniza acestora cel mai bun început pentru lumea de mâine. Totuși, în opinia mea, acestui document al Comisiei îi lipsește o analiză a cercetării și a informațiilor privind educația, îngrijirea și protecția socială a copiilor care să ia în considerare informații din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În plus, aș dori să evidențiez legătura strânsă dintre dezavantajul socioeconomic și ocaziile de a educa și învăța copiii din perioada preșcolară, întrucât este mai puțin probabil ca familiile cu venituri mici să folosească serviciile ECEC. În consecință, mai târziu, unii dintre acești tineri nu sunt nici angajați și nici nu urmează vreo formă de educație sau formare. Înțeleg eforturile Comisiei de a încuraja statele membre să schimbe exemple de politici și bune practici, utilizând metoda deschisă de coordonare, însă ar fi mult mai simplu și mai eficient să elaborăm și să adoptăm criterii comune în materie de calitate. Această măsură ar promova colectarea de informații și stabilirea de repere în întreaga Uniune Europeană și în statele membre, întrucât colectarea de informații este extrem de importantă pentru observarea progresului și măsurarea rezultatelor. Aș dori să evidențiez faptul că există o lipsă specifică de informații referitoare la copii din familii cu probleme sociale, copii cu nevoi speciale și copii dezavantajați.

  Zuzana Brzobohatá (S&D), în scris. – (CS)Acest raport din proprie inițiativă privește chestiunea studierii mobilității tinerilor, care rezultă din Strategia 2020. Este, cu siguranță, corect să sporim competitivitatea tinerilor prin crearea de condiții în cadrul învățământului universitar, astfel încât aceștia să petreacă cel puțin un an într-un alt stat membru. Mobilitatea, un sistem de recunoaștere a creditelor și alte măsuri vor limita creșterea șomajului în rândul tinerilor, care este de circa 21 % în UE în prezent, cifră care este alarmantă. Personal, salut din toată inima apelul adresat Comisiei și statelor membre în ceea ce privește susținerea activităților de voluntariat și introducerea de măsuri în legislație care să permită recunoașterea activităților de voluntariat exercitate de șomeri ca timp petrecut lucrând. Această măsură va duce, mai ales în cazul tinerilor, la o consolidare a obiceiurilor profesionale, la mai multă concurență și la o mai mare motivare în a căuta un loc de muncă. În opinia mea, este la fel de important să existe o legătură permanentă între cerințele pieței forței de muncă și educația profesională, o legătură care trebuie să fie extrem de flexibilă în această privință, astfel încât viitorii absolvenți să poată fi introduși pe piața forței de muncă, ducând la o reducere treptată a șomajului în rândul tinerilor.

  Ioan Enciu (S&D) , în scris. – Aș dori să subliniez faptul că susțin puternic cadrul pentru îmbunătățirea sistemelor de educație și formare profesionala din Europa, “Tineretul in mișcare”, și consider că este extrem de important în vederea dezvoltării unor politici concrete de susținere a mobilității tinerilor, cât și pentru a facilita o tranziție stabilă a acestora din sistemul educațional către ocuparea forței de muncă. Un factor important care trebuie avut în vedere este faptul că tinerii sunt unul din grupurile sociale sever afectate de criza economică globală. Este datoria noastră să sprijinim intrarea pe piața muncii a tinerilor, atât pentru ei, cât și pentru a susține economia europeană. Tinerii de astăzi sunt liderii de mâine și din această cauză este esențial ca ei să aibă posibilitatea de a-și dezvolta competențele, abilitățile și cunoștințele în prezent, pentru ca în viitorul apropiat să poată contribui activ la creșterea și dezvoltarea Uniunii Europene. Trebuie să punem bazele unor politici concrete care să sprijine tinerii și care să le faciliteze o mobilitate accentuată și oportunități de a studia în străinătate. Această mobilitate are rolul de a susține economia, dar, în același timp, are un rol extrem de important în crearea unei coeziuni culturale la nivel european.

  Kinga Gál (PPE), în scris. – (HU)Consider că discuția noastră despre educație și cultură este una importantă și aș dori să adaug o abordare care a lipsit până acum din numeroase motive importante. Înțelegerea reciprocă și respectul unul pentru celălalt sunt condiții fundamentale pentru comunitățile naționale tradiționale, minorități și majorități care trăiesc împreună în armonie și prosperitate. Educația joacă un rol esențial în acest caz. Dacă istoria și literatura comunităților minoritare ar fi predate în școli ale majorității și dacă eforturile în materie de educație ale minorității ar include cultura majorității, comunitățile care locuiesc împreună s-ar înțelege mult mai armonios. Educația lingvistică are, de asemenea, un rol proeminent în înțelegerea culturală. Acest lucru este adevărat nu numai în procesul de învățare a limbilor internaționale, ci și în relația dintre comunități majoritare și minoritare care trăiesc unele lângă celelalte. Cred că nu numai minoritățile ar trebui să studieze limba majorității, ci și invers. Toată lumea ar putea avea o viață mai bogată, permițând manifestarea respectului reciproc al unora față de ceilalți. În același timp, cunoscând limba celuilalt, generațiile care cresc ar dezvolta o atitudine mult mai pozitivă unele față de celelalte, dându-le posibilitatea de a crea relații cu colegii lor de aceeași vârstă mai ușor, ceea ce ar fi decisiv pentru viitorul acestor regiuni. Și, în ultimul rând, consider că este important să menționez importanța unei înțelegeri profunde a patrimoniului cultural, astfel încât comunitățile care trăiesc împreună să-și poată recunoaște și respecta reciproc valorile culturale. Cred că sarcina concretă a Comisiei este de a promova toate aceste chestiuni, în timp ce Parlamentul are misiunea de a consolida susținerea teoretică și politică.

  Filiz Hakaeva Hyusmenovа (ALDE), în scris. – (BG) Tinerii sunt forța motorie a oricărei societăți și a viitorului său. Educația lor, formarea profesională, calificările și integrarea pe piața forței de muncă furnizează baza pentru îndeplinirea obiectivelor Europa 2020 care au în vedere o creștere inteligentă, durabilă și propice incluziunii. Din acest motiv cred ferm că Europa trebuie să continue să investească în dezvoltarea lor și în inițiative precum Erasmus, Leonardo și „Tineretul în mișcare”, care ar trebui dezvoltate în permanență și făcute cunoscute. Îmbunătățirea calității educației și a formării, precum și a accesului tinerilor la acestea sunt pași importanți pe drumul spre reducerea șomajului și dezvoltarea economiei europene. Din păcate, Europa are încă regiuni și grupuri sociale unde există condiții limitate în această privință. Trebuie să coordonăm eforturile pentru a soluționa această problemă. Este, de asemenea, important ca programele de educație și formare să fie corelate mai strâns cu necesitățile comerciale și să stimuleze potențialul și creativitatea tinerilor, pentru a-i face mai competitivi pe piața forței de muncă. Susțin eforturile de încurajare a mobilității tinerilor, atât în timpul educației lor, cât și în legătură cu viața lor profesională. Cred că este o condiție importantă pentru dezvoltarea de noi aptitudini și pentru ca aceștia să devină conștienți de identitatea lor europeană.

  Filip Kaczmarek (PPE), în scris. – (PL) Dimensiunea culturală a acțiunilor externe ale UE este una importantă și foarte necesară. Peste tot în lume, în general, cultura europeană este percepută ca atrăgătoare și dorită. Acceptarea valorilor europene este mai dificilă. Lucrând în Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE, m-am confruntat în mod repetat cu diferențele culturale și consecințele acestora.

În calitate de europeni, încercăm sistematic să promovăm valori și principii care, pentru noi, sunt fundamentale și inalienabile. Această atitudine este adesea neînțeleasă de partenerii noștri. Unii dintre ei văd în această atitudine doar un fel de imperialism cultural. Tocmai din acest motiv este atât de dificil să ne convingem partenerii că valorile promovate de Uniunea Europeană nu sunt o încercare de a impune modul nostru de a gândi altora. Faptul că încercăm să ne extindem idealurile, de exemplu, în domeniul drepturilor omului, rezultă pur și simplu dintr-un imperativ moral. Respectăm diferența și diversitatea, însă nu putem să renunțăm la principii pe care le considerăm fundamentale. Nu acceptăm discriminarea și nu vom renunța la protejarea vieții omului și a demnității umane. În această privință, Uniunea este unită și pe deplin de acord.

  Ádám Kósa (PPE), în scris. – (HU) Aș dori să o felicit pe dna Honeyball pentru munca sa excelentă și pentru faptul că a observat chestiuni esențiale care poate că nu au primit atenție suficientă în trecut. Printre acestea se numără, în special, recunoașterea legăturii dintre sărăcie, o situație dezavantajată și performanță școlară slabă. Aș dori să le amintesc colegilor mei deputați că există o legătură suplimentară: situația dezavantajată este extrem de pronunțată în cazurile în care copilul trăiește cu handicapuri pe care părinții, care nu sunt informați corespunzător, nici nu le înțeleg și nici nu le acceptă. Voi acorda o atenție deosebită acestei probleme în raportul la care lucrez în prezent. Munca depusă de dna Honeyball și, în special, adoptarea unei abordări centrate pe copil vor fi o bază de referință excelentă pe viitor. Proiectul de raport „reamintește importanța generală a oricăror activități de învățare timpurii, în special a limbilor străine, a multilingvismului și a diversității lingvistice”, pe care le susțin cu bucurie și entuziasm. Sunt de acord cu faptul că dezvoltarea timpurie a copiilor cu handicap și a-i ajuta pe aceștia să dobândească o competență lingvistică adecvată sunt o investiție esențială în resurse umane, care reprezintă o ocazie unică în viață. Este, de asemenea, important ca, pentru a dezvolta competența lingvistică a copiilor surzi, aceștia trebuie să învețe întâi limba lor maternă (limbajul semnelor), care le va permite să devină cu adevărat poligloți pe viitor. Și aceasta este o investiție pentru atingerea obiectivelor UE 2020 și pentru creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă, pentru a obține o societate mai accesibilă, mai propice incluziunii și mai durabilă.

  Paweł Robert Kowal (ECR), în scris. – (PL) Susținerea mobilității tinerilor, mai ales a tinerilor din țările din Parteneriatul estic și Uniunea pentru Mediterană, este extrem de importantă din perspectiva evenimentelor recente din Belarus și Africa de Nord. Procesele de transformare democratică care încep în prezent în Egipt și Tunisia pot fi consolidate datorită eforturilor UE de a educa cetățenii acestor țări în spiritul democrației și al respectului pentru statul de drept și drepturile omului.

Cetățenii educați sunt cei mai mari dușmani ai dictatorilor și ai regimurilor totalitare. Experiențele statelor membre ale UE pot fi utilizate atunci când se organizează astfel de programe. În Polonia, de exemplu, există programul de burse Konstanty Kalinowski, care este operat, printre altele, de Centrul de Studii Est-Europene de la Universitatea din Varșovia – un centru de studii internaționale care le permite studenților din Orient și din Balcani să studieze în Polonia. Uniunea ar trebui, de asemenea, să intensifice eforturile pentru a înființa o Universitate a Parteneriatului estic, după modelul Universității Euro-Mediteraneene din Slovenia. UE ar trebui să susțină inițiativele persoanelor tinere și talentate de promovare a unor strategii politice specifice. Un exemplu bun de astfel de activitate este site-ul de internet Eastbook.eu, ai cărui fondatori pun la dispoziția a mii de utilizatori de internet în fiecare zi informații despre evenimentele din țările din Parteneriatul estic și despre progresul programului. UE ar trebui să ofere asistență, de asemenea, tinerilor din state membre pentru vizite de studiu în țările învecinate. Acest lucru contribuie la eliminarea barierelor culturale. În acest sens, demnă de laudă este inițiativa Eurobus – o călătorie în jurul Ucrainei, organizată în fiecare an pentru tineri din state membre ale UE.

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris. – (PL) Adoptarea în iunie anul trecut a noii strategii a UE, Europa 2020, este menită să ne ajute să ieșim din criza economică și să contribuim la dezvoltarea în continuare a Uniunii Europene. Este, de asemenea, un pas semnificativ în ceea ce privește menținerea și chiar sporirea mobilității tinerilor.

Una dintre prioritățile Strategiei Europa 2020 este inițiativa „Tineretul în mișcare”, al cărei obiectiv este de a îmbunătăți rezultatele sistemelor noastre de educație și a de facilita accesul tinerilor pe piața forței de muncă. Acest obiectiv urmează să fie îndeplinit, după cum sugerează numele, prin dezvoltarea ideii de schimb de experiență în rândul tinerilor și facilitarea dobândirii de noi aptitudini de către tineri. Datele statistice arată că, în prezent, 15 % dintre tineri își încheie educația timpuriu și, procedând astfel, dobândesc calificări care nu corespund nevoilor de pe piața forței de muncă. În plus, doar circa o treime dintre persoane a terminat învățământul terțiar, și acest procent este considerabil mai mic decât în Statele Unite sau Japonia, de exemplu. Prin urmare, una dintre provocările cele mai importante cu care se confruntă Uniunea Europeană este necesitatea de a acorda o atenție deosebită și sprijin financiar acestor două probleme. Totuși, situația nu se va îmbunătăți dacă nici Comisia, nici statele membre nu vor urma orientările conținute în Strategia Europa 2020. Mobilitatea tinerilor este cheia spre dezvoltarea în continuare a Europei și, dacă aspirăm la statutul de cea mai inovatoare economie din lume, nu trebuie să neglijăm investițiile în capital uman, și mai ales în tineri.

  Ramona Nicole Mănescu (ALDE) , în scris. – În contextul crizei economice actuale, UE are nevoie de o strategie globală bazată pe inovație și creativitate, care să contribuie la creșterea economică și crearea de locuri de muncă și tocmai de aceea industriile culturale și creative sunt cele care trebuie încurajate. Prin urmare, consider că, la momentul actual, în Europa, trebuie să asigurăm o mai mare difuzare a creațiilor și accesul liber la acestea în lumea digitală, fără a neglija însă faptul că artiștii și operele lor trebuie protejați și remunerați în mod corect. În acest sens, trebuie să stabilim un cadru legislativ capabil să susțină dezvoltarea acestor industrii și să ofere încredere consumatorilor și celor care activează în cadrul pieței digitale, întrucât acest sector poate duce la crearea de noi locuri de muncă, exploatând diversitatea culturala a Uniunii Europene și potențialul inovator al acesteia. Totodată, consider că avem nevoie de noi modele de afaceri care să susțină aceste industrii, utilizând beneficiile pe care le oferă piața unică digitală. În concluzie, cred că acest raport constituie un prim pas pentru dezvoltarea acestui sector, însă Comisia și statele membre trebuie să își intensifice eforturile, pentru a transforma industriile culturale și creative într-un sector de bază al economiei europene.

  Iosif Matula (PPE) , în scris. – Mă bucură faptul că, în cadrul Strategiei Europa 2020, dedicăm o atenție deosebită tinerilor, având în vedere provocările demografice cărora trebuie să le facă față continentul nostru. În acest context, Tineret în mișcare - inițiativă emblematică a Comisiei Europene - vine cu măsuri concrete pentru a crește gradul de educație și formare profesională, inclusiv prin mobilitate și facilitarea încadrării în muncă. Pe lângă reducerea abandonului școlar timpuriu și creșterea procentului absolvenților de învățământ superior până în 2020, aș dori să atrag atenția asupra unor aspecte ce pot veni în sprijinul tinerilor. În primul rând, importanța elaborării unor programe educaționale mai flexibile, care să fie compatibile cu deținerea în paralel a unui loc de muncă. În al doilea rând, utilitatea unui sistem de mobilitate virtuală, ca și completare la mobilitatea teritorială. De asemenea, încurajarea burselor de studii oferite studenților de către întreprinderi private. La fel de importantă este și sprijinirea inițiativelor private ale tinerilor, care poate conduce la crearea de locuri de muncă și, implicit, la integrare socială.

  Alajos Mészáros (PPE), în scris. – (HU) Șomajul în rândul tinerilor cauzat de criza economică este o provocare considerabilă peste tot în UE și, până acum, nici UE și nici statele membre nu au gestionat această chestiune în mod corespunzător. Situația ocupării forței de muncă în rândul tinerilor depinde de politica economică generală: prin urmare, statele membre ar trebui să ia măsuri în direcția investițiilor și a creării de locuri de muncă. Din păcate, măsurile de austeritate care se simt, de asemenea, în Ungaria, și care afectează, printre altele, sistemul educațional, precum și reducerea cheltuielilor, care afectează crearea de locuri de muncă, nu prea ajută tinerii: dimpotrivă, sentimentul lor de izolare de societate și piața forței de muncă ar putea constitui o amenințare pe termen lung la adresa economiei. Criza economică nu ar trebui să fie un motiv pentru reducerea cheltuielilor în domeniul educației, întrucât impactul crizei cere ca tinerii să primească niveluri mai ridicate de educație. Succesul și eficiența inițiativei „Tineretul în mișcare” depind, într-o mare măsură, de atitudinea și activitățile cheie ale statelor membre și de sprijinul financiar pe care îl furnizează pentru punerea în aplicare a acestor programe la nivel național, care ar putea contribui la integrarea socială a tinerilor. Rolul jucat de instituțiile locale de învățământ, precum și de autoritățile locale și regionale în domeniul educației și al mobilității este, de asemenea, foarte important, motiv pentru care consider că este important să susținem mobilitatea profesorilor și a lucrătorilor din sectorul tineretului și cel educațional, întrucât ei sunt cei care pot motiva tineretul. Pentru a îndeplini aceste obiective ale UE, ar trebui creată o abordare de tip parteneriat și cu autoritățile locale și regionale.

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (PPE), în scris. – (FR) Am susținut acest raport, care reafirmă ambițiile noastre pentru tineretul din Europa. Strategia Europa 2020 plasează educația tinerilor în centrul obiectivelor sale și propune ținte pentru 2020: o reducere a abandonului școlar timpuriu de la 15 % la 10 % și o creștere a procentului celor care au o diplomă de învățământ superior de la 31 % la 40 %. Cu toate acestea, aș dori să insist asupra unui aspect: obstacolele în calea mobilității tinerilor. În prezent, se estimează că doar 4 % dintre studenții europeni primesc o bursă Erasmus în timpul studiilor lor. Acest procent continuă să fie prea mic când toată lumea știe că un CV poate fi îmbunătățit semnificativ de un an petrecut în străinătate, în materie de învățare – mai ales în ceea ce privește învățarea limbilor străine –, deschidere și aptitudini. Această cifră poate fi explicată de trei chestiuni: faptul că mulți studenți nu sunt nici măcar conștienți de existența acestor oportunități de studiu în străinătate, costul unui an de program Erasmus pentru bugetul unui student și complexitatea recunoașterii realizărilor. Europa și statele membre trebuie să-și ia angajamente în toate aceste domenii, pentru ca programul Erasmus, care este unul dintre cele mai mari succese ale UE, să devină un succes pentru toată lumea.

  Csaba Sógor (PPE) , în scris. – (HU) Obiectivul principal al inițiativei „Tineretul în mișcare” este de a promova mobilitatea tinerilor și de a elimina obstacolele care se află încă în calea sa. Totuși, salut faptul că aceasta pune, de asemenea, un accent sporit pe armonizarea educației și necesitățile de pe piața forței de muncă. Poate că preocuparea cea mai gravă a tânărului absolvent de astăzi este că, după finalizarea studiilor, se confruntă cu situația de a nu putea să-și valorifice cunoștințele pe piața forței de muncă. Cifrele alarmante cu privire la șomajul în rândul tinerilor vin în sprijinul acestei afirmații; efectele acestui fenomen au un efect treptat în sensul scăderii disponibilității de a avea copii și al unei întârzieri drastice în întemeierea unei familii, consolidând astfel procesele demografice negative. Problema, desigur, este cunoscută atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la cel al statelor membre. Totuși, soluția se află în primul rând în mâinile acestora din urmă, întrucât doar ele pot să reorganizeze și să reformeze sistemele educaționale naționale și să le adapteze noilor realități socioeconomice. Sarcina UE este de a crea un cadru pentru procese și de a împiedica statele membre să piardă din vedere obiectivul inițial și, totodată, de a le încuraja și motiva să pună în aplicare reforme care sunt dificile pe termen scurt, însă profitabile, cu siguranță, pe termen lung.

  Bogusław Sonik (PPE), în scris. – (PL) Într-o perioadă de criză economică, când unele state membre reduc investițiile în educație și formare, sunt încântat că Parlamentul a adoptat astăzi raportul referitor la „Tineretul în mișcare”.

În ultimii ani, tinerii au fost, în realitate, cei care au simțit efectele crizei cel mai acut. Rata șomajului în rândul tinerilor din UE a depășit 20 %, fiind de două ori mai mare decât rata șomajului în rândul adulților, și, în unele state membre, a ajuns la 40 %. Reducerile bugetare au efect direct asupra șanselor și oportunităților de dezvoltare a tinerilor. Cunoștințele și aptitudinile tinerilor sunt esențiale pentru obținerea unei dezvoltări inteligente și durabile. „Tineretul în mișcare”, o inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020, ar trebui să-și propună să mărească atractivitatea învățământului superior în Europa, să crească calitatea educației și să sporească mobilitatea tinerilor și a lucrătorilor. Această inițiativă le permite tinerilor să dobândească cunoștințe, aptitudini și competențe care sunt esențiale lucrului și vieții. Aceste priorități și obiective nu vor fi realizate și îndeplinite pe deplin dacă UE nu va asigura sprijin financiar pe termen lung în bugetul său. Prin urmare, este foarte important ca acest program să primească subvenții mari, fără a pierde din vedere, totodată, cât de important este să continuăm să-l promovăm și să ducem o politică adecvată de informare.

  Jutta Steinruck (S&D), în scris. – (DE) Acest raport a adus în lumina reflectoarelor o categorie ocupațională care este neglijată mult prea adesea. Ce ar fi cultura europeană fără artiști creativi? În timp ce dezvoltăm industriile creative din punct de vedere economic, nu trebuie să îi uităm pe cei care lucrează în acest sector. În calitate de raportoare alternativă pentru grupul meu în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, situația socială și condițiile în care trăiesc artiștii creativi din Europa sunt extrem de importante. Din păcate, multe dintre cele 5 milioane de persoane care își câștigă traiul din sectorul creativ trăiesc în condiții precare. O a doua și o a treia slujbă nu sunt ceva rar, întrucât un loc de muncă nu este suficient pentru a trăi. O lipsă a asigurărilor de sănătate și pentru pensii este pe ordinea de zi. Contractele sunt în mare parte nesigure și mulți lucrători creativi nu pot să-și facă planuri pentru mai mult de câteva luni în avans. În plus, un nivel corect de protecție a asigurărilor sociale, cu asigurare adecvată împotriva șomajului, a bolilor și pentru pensie, trebuie să fie o practică standard pentru cei care lucrează în sectorul creativ. Sunt foarte încântată să văd că raportoarea a urmat poziția Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale în această privință și a inclus-o în raport. Acum este timpul ca Comisia și statele membre să remedieze aceste deficiențe sociale și să promită numeroaselor minți creative din Europa că artiștii creativi din Europa nu trebuie să trăiască ca o clasă socială săracă.

  Emil Stoyanov (PPE), în scris. – (BG) Aș dori să îl felicit pe raportor pentru munca sa excelentă și cooperarea benefică la acest raport. Doresc să evidențiez din nou potențialul economic și cultural uriaș, precum și natura unică a industriilor creative. Acestea se situează într-o zonă foarte delicată între activitatea principală și crearea de produse culturale. Faptul că acest sector este unul dintre cele mai dinamice și mai inovatoare din Europa, chiar și în circumstanțele actuale, este satisfăcător. Un alt aspect care merită menționat este faptul că acest sector oferă potențial pentru creștere și generează circa 5 milioane de locuri de muncă în UE. Din păcate, sugestia mea de a îndemna Comisia Europeană și statele membre să discute șansele pentru crearea unor fonduri europene și naționale specializate, care ar fi furnizat resurse pentru credite în condiții preferențiale acestor industrii, a fost respinsă cu o marjă mică în cadrul votului din Comisia pentru cultură și educație. Cu toate acestea, cred ferm că această idee a mea se va concretiza și va fi adoptată în viitorul apropiat. Consider că această măsură este extrem de importantă pentru sprijinul și dezvoltarea industriilor culturale și creative întrucât, din moment ce acestea nu sunt chiar activități comerciale, au nevoie de finanțare preferențială pe care băncile nu o pot oferi acum în maniera normală pentru alte industrii.

  Rafał Trzaskowski (PPE), în scris. – (PL) În Parlamentul European, solicităm acțiuni specifice – ca Comisia Europeană să recunoască sectorul creativ drept unul dintre cele mai productive domenii ale economiei Uniunii și să trateze dezvoltarea sa ca pe o prioritate absolută. În acest scop, dorim în primul rând să sporim posibilitățile de finanțare a sectorului creativ, ca pilon al creșterii economice inteligente, din bugetul Uniunii. Întrucât este posibil să creăm sinergie între programele Uniunii de susținere a culturii, precum Cultura 2007-2013, de exemplu, și programele existente ale Uniunii în domeniul cercetării (precum Al Optulea Program Cadru, care susține dezvoltarea tehnologică a UE), sau să extindem posibilitățile de cheltuire a banilor din fonduri existente (precum Fondul social european, de exemplu). Recomandăm, de asemenea, sprijinirea dezvoltării de instrumente financiare noi și inovatoare (compilații de garanții bancare, depozite rambursabile și împrumuturi inteligente), care le-ar facilita artiștilor sau întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul creativ începerea unei afaceri. Bineînțeles că banii nu înseamnă totul. Printre altele, propunem consolidarea cooperării dintre sectoarele culturale și creative și universitățile europene, sporind numărul de cursuri de formare specializată pentru tineri și îmbunătățind mobilitatea tuturor artiștilor și a oamenilor de cultură. În acest scop, intenționăm să creăm o platformă multilingvă de internet care ar fi folosită pentru schimbul de experiențe dintre artiști și, în consecință, pentru crearea unui rețele și mai strânse de contacte între cei pentru care dezvoltarea industriei creative în Europa este importantă.

PREZIDEAZĂ: JERZY BUZEK
Președinte

(1) A se vedea procesul-verbal

10. Declarația Președinției

  Președinte. – Ieri după-amiază, un seism a lovit provincia spaniolă Murcia. Cel puțin șapte persoane au fost ucise. Multe au fost rănite. În urmă cu trei ore, dl Martínez Martínez a făcut o declarație în această privință. În numele Parlamentului European, transmit condoleanțe familiilor victimelor. Le urăm tuturor celor care au fost răniți însănătoșire grabnică. Admirăm, de asemenea, reacția imediată și efortul oamenilor din provincie, care ajută la operațiunea de salvare. Tot ceea ce fac este să trimit o scrisoare de condoleanțe autorităților spaniole în această privință.

  Cristina Gutiérrez-Cortines (PPE). – (ES) Dle Președinte, vă mulțumesc foarte mult pentru cuvintele de compasiune și sprijin.

Tragedia de la Lorca devine clară. Deocamdată, știm că opt persoane au murit, dintre care două femei însărcinate și un băiat de doisprezece ani, peste 250 au fost rănite și 80 % dintre case sunt afectate. Această înseamnă că, de acum înainte și deocamdată, mulți cetățeni din orașul Lorca vor rămâne fără adăpost. Un procent mare din cetățenii din Lorca și-a pierdut, de asemenea, locul de muncă și, împreună cu acesta, speranțele, așteptările și oportunitățile.

Lorca este un oraș cu 70 000 de locuitori, dintre care 20 % sunt imigranți pe care orașul i-a primit, i-a luat și cărora a reușit să le dea o viață nouă cu un sens nou. Știu că împreună, rezidenții vechi și noi din Lorca, cu ajutorul instituțiilor și al tuturor, vor reuși să înceapă o călătorie nouă în viețile lor. Trebuie să spun, de asemenea, și să solicit Uniunii Europene să nu lase pe nimeni în urmă și să reușească să-i ajute pe cei afectați, să le recunoască durerea și să stea lângă ei, deschizându-și brațele și oferindu-le oportunități.

Aș dori să vă mulțumesc tuturor foarte mult și să păstrăm un moment de reculegere.

(Aplauze)

  Președinte. – Rog pe toată lumea să se ridice. Vom ține acum un moment de reculegere.

11. Cleanup in Europe și Let's do it World 2012 (declarație scrisă)

  Președinte. – Doamnelor și domnilor, declarația scrisă 0003/2011 depusă de dna Jordan Cizelj, dna Gomes, dna Lepage, dna Morkūnaitė-Mikulėnienė și dl Tarand referitoare la inițiativa „Cleanup in Europe” și „Let’s do it World” 2012 a întrunit semnăturile majorității membrilor care compun Parlamentul. În conformitate cu articolul 123, ea va fi transmisă destinatarilor și publicată în Textele adoptate ale prezentei ședințe, indicând numele semnatarilor. Din câte știu, dna Jordan Cizelj a dorit să spună ceva în această privință. Dnă Jordan Cizelj, aveți cuvântul.

  Romana Jordan Cizelj (PPE). – (SL) Dle președinte, doamnelor și domnilor, doresc mai întâi să vă mulțumesc pentru sprijinul pe care l-ați acordat acestei declarații scrise. Prin această declarație, ne-am demonstrat angajamentul față de un mediu curat în acest An european al voluntariatului. Totuși, v-aș recomanda să nu vă opriți doar la această semnătură, ci să contribuiți la a ne asigura că anul viitor, în 2012, această acțiune, acțiunea de o zi pentru curățarea mediului nostru, devine un succes în cât mai multe țări cu putință, chiar în mai multe țări decât a fost cazul până în prezent, și, în acest fel, să susțineți grupurile ecologice din țările dvs.

  Indrek Tarand (Verts/ALE). – Dle Președinte, doresc să le mulțumesc tuturor pentru că au susținut această inițiativă. Voi fi foarte concis. A fost o plăcere să lucrez sub supravegherea dnei Jordan Cizelj și în colaborare cu dna Gomes, dna Morkūnaitė-Mikulėnienė și dna Lepage. Aceasta este o inițiativă veritabilă a cetățenilor și va demonstra felul în care cetățenii pot îndruma Europa spre un viitor mai bun.

Totuși, cunoscând controversa din jurul declarațiilor scrise și opiniile divergente cu privire la utilitatea acestora, aș dori să le cer scuze acelor deputați care s-au simțit jigniți de campania noastră și să repet promisiunea pe care i-am făcut-o președintelui subcomisiei mele, dl Danjean: Promit să nu mai inițiez o declarație scrisă pe durata acestui mandat parlamentar.

Sper că mă veți ajuta să-mi țin promisiunea și sper că ne vom întâlni din nou în Ziua acțiunii din 2012.

12. Votare

  Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este votarea.

(Pentru rezultate și alte detalii cu privire la vot: vă rugăm să consultați procesul-verbal)

12.1. „Tineretul în mișcare” - un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională (A7-0169/2011, Milan Zver) (vot)

12.2. Învățarea în primii ani de viață (A7-0099/2011, Mary Honeyball) (vot)

12.3. Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre UE și Mauritania (vot)

12.4. Achiziții publice (B7-0284/2011) (vot)

12.5. Criza din sectorul pescuitului din Europa ca urmare a creșterii prețului petrolului (vot)

12.6. Revizuirea „Small Business Act” (vot)

- Înainte de votarea asupra amendamentului 9:

  Niki Tzavela (EFD). – Dle președinte, noi, coautorii, am convenit cu toții asupra unui compromis ieri, care are următorul conținut: „Constată creșterea în toate statele membre a comerțului ilegal cu produse contrafăcute și piratate importate din țări terțe care periclitează competitivitatea IMM-urilor europene.”

Noi, autorii, suntem cu toții de acord asupra acestui punct.

(Amendamentul oral a fost acceptat)

12.7. O Uniune a inovării: Transformarea Europei pentru o lume post-criză (A7-0162/2011, Judith A. Merkies) (vot)

- Înainte de votare:

  Silvia-Adriana Țicău (S&D). – Dle Președinte, aș dori să le solicit colegilor să voteze în favoarea amendamentului nr. 1 întrucât susține ideea de a avea mai multe fonduri pentru politica privind inovarea, însă șterge cuvintele care sugerează că fondurile din politica agricolă comună...

(Președintele a întrerupt-o pe vorbitoare)

12.8. Completarea Convenției OIM printr-o recomandare referitoare la lucrătorii la domiciliu (vot)

12.9. Rezistența la antibiotice (vot)

12.10. Dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE (A7-0112/2011, Marietje Schaake) (vot)

12.11. Valorificarea potențialului industriilor culturale și creative (A7-0143/2011, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid) (vot)

12.12. Sarajevo, „Capitală europeană a culturii 2014” (vot)

- După votare:

PREZIDEAZĂ: DIANA WALLIS
Vicepreședintă

13. Explicații privind votul

  Președinta. – Am ajuns acum la explicațiile privind votul.

Explicații orale privind votul

Raport: Milan Zver (A7-0169/2011)

  Salvatore Iacolino (PPE). – (IT) Dnă președintă, nu există nicio îndoială asupra faptului că acest raport reprezintă un pas înainte în crearea de noi oportunități educaționale pentru tineri. Promovează mai multă cercetare, mai multă inovare, mai multă Strategie UE 2020 într-un context care devine tot mai relevant. Avem nevoie de mai multă educație la nivelul școlii, de mai multă formare, însă și de mai multe universități, astfel încât să colaborăm cu tinerii pentru a ne asigura că promovarea culturii generează valoare adăugată.

Construirea succesului educațional este esența acestui raport, și este, de asemenea, motivul pentru care am votat în favoarea sa. O mai mare mobilitate pentru tineri, o mai mare capacitate de a dezvolta oportunități de lucru și o piață a forței de muncă care trebuie să ia în considerare nu numai tinerii care lucrează într-un context dat, ci toate sectoarele care oferă oportunități de creștere tinerilor.

  Sergej Kozlík (ALDE). – (SK) Dnă președintă, am susținut inițiativa europeană „Tineretul în mișcare”, al cărei obiectiv este de a reduce procentul de studenți care abandonează școala prea devreme de la 15 % la 10 % până în 2020, și de a mări procentul de persoane cu studii superioare de la 31 % la 40 %. Pentru a face o comparație, aflați că 40 % din populația din SUA, și 50 % din populația din Japonia are studii superioare.

În prezent, 14,4 % dintre tinerii din Europa cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu au absolvit nici măcar ciclul de învățământ secundar superior, și aproape 21 % dintre tineri sunt șomeri. Susțin, de asemenea, faptul că inițiativa „Tineretul în mișcare” își propune să se asigure că educația va răspunde nevoilor pieței forței de muncă. Se estimează că, până în 2020, procentul de locuri de muncă care cer o calificare de nivel superior va crește de la 29 % la 35 %.

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Dnă președintă, programele europene care susțin tinerii cer sprijin necondiționat. Persoanele care sunt viitorul Europei sunt, de asemenea, cele mai lipsite de apărare, nu-i așa? Noi suntem cei care trebuie să ne asigurăm că ele primesc educație adecvată, cu acces la beneficiile culturii și, în primul rând, șansa de a învăța limbi străine, precum și șansa de a face o alegere liberă cu privire la locul în care le-ar plăcea să studieze. Nu toată lumea dispune de banii și de oportunitatea de a face aranjamente de una singură în acest sens. Rezultatele bune obținute de multe programe pentru sprijinirea tinerilor, precum Erasmus și Leonardo da Vinci, demonstrează că aceasta este o investiție eficientă. De cel mai mare sprijin au nevoie tinerii care trăiesc în zone rurale, care, adesea, nu dispun de mijloacele financiare pentru a se înscrie la cursuri de învățământ superior și nu au șansa de a găsi un loc de muncă în alt sector decât cel agricol în zona în care locuiesc.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, doresc să spun câteva cuvinte despre excelenta inițiativă „Tineretul în mișcare” a dlui Zver. Aceasta este una dintre poveștile de succes ale politicii UE. Chiar și euroscepticii sau cei care critică politica UE sunt de părere că aceste programe de mobilitate pentru tineri au contribuit la obținerea unei anumite valori adăugate de pe urma căreia are de câștigat toată lumea. Procesul de la Bologna, procesul de la Copenhaga și alte inițiative de acest gen sunt exemple bune în acest sens.

Raportul dlui Zver susține această tendință, una care a fost deja percepută ca binevenită și care creează oportunități noi și condiții prealabile pentru tinerii europeni care studiază în țări diferite din Europa. Va fi o modalitate de a face cu adevărat schimb de bune practici. Cred că, pe termen lung, aceasta va constitui o bază fermă pentru creștere economică în Europa, însă mai important decât creșterea economică este să ne amintim că prin acest proces oamenii, tinerii, se pot dezvolta ca indivizi și europeni.

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, pretutindeni în Europa condamnăm generațiile de tineri la emigrație și sărăcie. Condamnăm generații de copii care nu au fost încă născuți și procreați la datorii – totul pentru a susține această uniune monetară arogantă.

În Irlanda, PIB-ul a scăzut cu 20 % în raport cu valoarea sa maximă – o cifră aproape incredibilă. În Grecia, avem revolte care protestează împotriva pachetului de austeritate; și totuși știm că lucrurile nu vor funcționa.

Când s-a căzut de acord asupra planului de salvare în urmă cu un an, ideea a fost că acesta va fi un ajutor temporar imediat, că va fi o măsură contingentă pe termen scurt și că, până acum, Grecia va lua credite din nou după ce criza va fi trecut. Putem vedea că planul a eșuat. Totuși, continuăm aceeași politică în cazul Portugaliei și al Greciei din nou, în loc să ne recunoaștem greșeala.

Ce preț ridicat ne așteptăm să plătească alegătorii noștri pentru aroganța noastră!

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). – (LT) Dnă președintă, sunt încântată că astăzi am adoptat propunerea de rezoluție intitulată „Tineretul în mișcare”: un cadru pentru îmbunătățirea sistemelor europene de educație și de formare profesională, întrucât această rezoluție oferă recomandări clare și orientări cheie pe care țările din Uniunea Europeană ar putea și ar trebui să le urmeze pentru a îmbunătăți sistemele de educație și de formare profesională. Cu toate acestea, aș dori să evidențiez câteva aspecte: în primul rând, având în vedere faptul că inițiativa „Tineretul în mișcare” își propune să îndeplinească obiectivul principal stabilit în Strategia Europa 2020 de reducere a numărului de persoane care abandonează școala fără calificări de la 15 % la 10 %, îi lipsesc măsurile și recomandările orientate spre creșterea competențelor profesorilor, a calificărilor sau a prestigiului profesional. Trebuie să înțelegem clar că profesia de profesor este profesia care creează cea mai mare valoare adăugată pentru societate, și trebuie să ne străduim să ne asigurăm că profesorii din țările europene sunt cei mai buni. Sunt de acord pe deplin cu solicitarea din document de a prezenta Comisiei o strategie atotcuprinzătoare, menită să promoveze învățarea nonformală, și aș cere ca recomandările cheie din acest document să fie asociate direct cu cadrul financiar multianual.

  Bernd Posselt (PPE). – (DE) Dnă președintă, astăzi este alături de noi directorul național al Asociației Naționale Germane din Sudeten, inclusiv al Tineretului German din Sudeten, care urmărește într-o manieră energică colaborarea transfrontalieră cu Tineretul Ceh. În această privință, acest raport este de o semnificație cu adevărat inestimabilă, întrucât acoperă trei puncte: în primul rând, colaborarea în rețea a universităților, în special în euroregiuni și regiunile de frontieră; în al doilea rând, formarea profesională – întrucât nu avem nevoie doar de învățământ academic; și, în al treilea rând, mai presus de toate, chestiunea aptitudinilor lingvistice.

Doresc să afirm destul de clar că iubesc limba lui Shakespeare, însă cred că este păcat că tinerii noștri conversează într-o singură limbă. Acest cadru ar trebui să promoveze tocmai învățarea limbilor vecinilor noștri și învățarea limbilor mai mici. Adevărul este că putem cunoaște cu adevărat cultura vecinilor noștri doar atunci când începem să avem experiența vieții cotidiene în limba lor. În această privință, avem multe de făcut, însă și oportunități majore.

  Sidonia Elżbieta Jędrzejewska (PPE). – (PL) Dnă președintă, sunt extrem de încântată că „Tineretul în mișcare” face parte integrantă din Strategia Europa 2020. Sunt încântată, de asemenea, de faptul că raportul asupra căruia am votat astăzi a acordat atenție importanței educației nonformale, înțeles ca educație prin participare în organizațiile de tineret și organizațiile neguvernamentale și prin voluntariat. Sunt sigură că educația nonformală ajută tinerii să devină cetățeni activi, îi învață să lucreze în echipă, ajută la dezvoltarea intereselor individuale și le dă șanse mai bune de a găsi un loc de muncă – și acesta este un lucru foarte important.

Raport: Mary Honeyball (A7-0099/2011)

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Dnă președintă, copiii sunt viitorul nostru. Vor face parte dintr-o societate conștientă în Europa pe viitor și, prin urmare, este foarte important să educăm copii de la o vârstă fragedă. Trebuie să insuflăm valori pozitive și standarde morale corecte copiilor noștri din primii lor ani de viață. Educația ar trebui să se bazeze pe temelii bune, solide și să fie furnizată de personal educat și format în mod corespunzător.

Trebuie să ne străduim să obținem egalitate de șanse, astfel încât toți copiii, indiferent dacă provin din zone urbane sau rurale, sau din familii sărace sau bogate, să aibă acces la învățământ în primii ani de viață. În procesul de eliminare a inegalităților, ar trebui să acordăm o atenție deosebită comunităților rurale – în care copiii au acces mult mai redus la facilități educaționale și culturale.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, este foarte important să ne concentrăm pe primii ani de copilărie și pe educație și îngrijire preșcolară (ECEC). Din acest motiv am salutat călduros raportul dnei Honeyball, pentru care am fost eu însumi raportor alternativ.

Cu privire la acest raport excelent, aș dori să evidențiez faptul că, să sperăm, se va axa mai degrabă pe importanța creșterii decât pe cea a educației atunci când vorbim despre copii preșcolari. Aceasta întrucât toate ingredientele esențiale ale vieții unei persoane se formează în primii câțiva ani de viață, astfel încât este probabil adevărat că dacă copiii vor beneficia de o creștere elementară sigură, de un mediu de trai sigur, vor avea, de asemenea, șansa de a reuși pe viitor.

Prin urmare, ar trebui să evidențiem importanța mai degrabă a creșterii decât a educației. Va veni o vreme pentru educație mai târziu însă, după cum s-a spus, acest raport revizuiește modelele diferite care există în Europa, și premisa de bază este că ar trebui să ne asigurăm, încă din perioada preșcolară, că nicio singură persoană tânără nu este exclusă: toată lumea ar trebui să aibă ocazia de a trăi o viață frumoasă, împlinită.

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, vara trecută am avut plăcerea de a vizita circumscripția dvs., și într-o zi mi-am dus copiii la plajă. Îmi amintesc cum mi-am privit fetițele în timp ce construiau un castel de nisip, fără să le pese de fluxul care se apropia, într-atât erau de captivate de scoicile și rămurelele cu care-și decorau opera.

Nu am avut inima să le spun că se apropia fluxul, și astăzi m-am simțit cam la fel când am citit lista de vot. Avem aceste evenimente epocale – această criză economică la frontiera noastră, această prăbușire a cotei noastre din PIB-ul mondial – și discutăm în această sală despre învățământul în primii ani de viață, despre responsabilitățile față de Organizația Internațională a Muncii, și despre dacă Sarajevo ar trebui să fie un oraș european al culturii.

Permiteți-mi să vă comunic datele statistice crude și înfiorătoare: în 1974, națiunile din Europa Occidentală generau 36 % din PIB-ul mondial; în prezent generează 26 %; în 2020 vor genera 15 %. În timp ce ne facem griji cu privire la învățământul în primii ani de viață, folosindu-ne întreaga propagandă pentru a uni Europa, și producând Războiul Înghețatei de Zmeură, și în timp ce copiii noștri sunt încurajați să citească „Captain Euro”, hilar în mod neintenționat, partea noastră din lume este preluată de țări mai virile care au învățat beneficiile decentralizării și ale răspândirii puterii.

Va veni, cu siguranță, vremea când întregul nostru fast de ieri va dispărea.

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). – (LT) Dnă președintă, aș dori să reacționez la informația greșită furnizată de dl Tomaševski în timpul dezbaterii din dimineața aceasta. Domnia sa a afirmat că copiii aparținând minorității poloneze din Lituania nu pot să studieze în limba poloneză. Doresc să vă informez că Lituania are circa 200 000 de cetățeni lituanieni de origine poloneză și că există 62 de școli în care predarea se face doar în poloneză și 34 de școli cu ore de poloneză. Între timp, în Germania, unde există 2 milioane de oameni de origine poloneză, nu există nici măcar o școală de stat exclusiv pentru polonezi. Trebuie menționat faptul că doar în Lituania cetățenii de origine poloneză pot primi educație în poloneză, de la grădiniță până la universitate. Acest caz este unic în lume. Lituania găzduiește una dintre filialele Universității Białystok, singurul departament al unei universități poloneze în afara Poloniei. Într-un sondaj, 42% dintre reprezentanții minorităților naționale din Lituania au menționat cunoașterea insuficientă a limbii lituaniene ca dezavantaj atunci când concurează pentru locuri de muncă. Este ciudat să auzim critici ale legii lituaniene privind educația, care este construită după modelul legii din Polonia, și aș vrea să adresez o întrebare retorică: consideră dl Tomaševski că minoritățile naționale sunt abuzate și în Polonia?

  Anna Záborská (PPE). – (SK) Dnă președintă, am luat deja cuvântul în cadrul acestei dezbateri și am aplaudat faptul că dna Honeyball a încercat să găsească un compromis la nivelul întregului spectru politic.

În ciuda acestui fapt, m-am abținut de la votul final, întrucât cred că acest raport se amestecă în multe privințe în afacerile statelor națiune. Acest lucru poate fi văzut în modul cel mai clar din faptul că îmbrățișează obiectivele de la Barcelona, în ciuda faptului că obiectivele de la Barcelona au sfârșit cu un eșec tocmai deoarece erau simple cifre dictate la nivel central de UE statelor membre individuale.

După părerea mea, trebuie să lăsăm la latitudinea statelor membre să hotărască de câte facilități preșcolare au nevoie, întrucât nu este vorba numai despre cifre, ci și despre calitatea și cultura unei țări date. Regret din toată inima faptul că nu am putut vota pentru acest raport, însă a contestat în mod fundamental o convingere la care țin.

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Dnă președintă, copilăria are, cu siguranță, o importanță fundamentală pentru dezvoltarea fizică, mentală și socială a copiilor. Prin urmare, trebuie să înțelegem că rentabilitatea investițiilor în educație preșcolară este garanția creșterii viitoare. Pe lângă acest lucru, multe studii au demonstrat că finanțarea utilizată în acest mod aduce avantaje economice și sociale considerabile pe termen mediu și lung.

Cea mai bună și firească modalitate de a obține sprijin de acest tip este de a proteja familia ca unitatea de bază a societății. Părinții sunt primii și cei mai importanți profesori ai copiilor lor, și, prin urmare, cadrul juridic nu ar trebui să conțină dispoziții care penalizează părinții pentru că își îngrijesc personal copiii, mai ales în perioada preșcolară. Această agendă ține de competența exclusivă a statelor membre. Este mai mult decât convenabil ca Uniunea, prin rolul său de coordonare, să contribuie în direcția îmbunătățirii situației din statele membre individuale.

Propunere de rezoluție B7-0193/2011

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, susținătorii politicii comune în domeniul pescuitului evidențiază adesea faptul că peștii nu recunosc frontierele naționale. Tind să vă spună acest lucru ca și cum ar fi o descoperire originală – ah, chiar înoată peste tot, cine ar fi crezut!

Totuși, realitatea este că jurisdicția teritorială și drepturile de proprietate sunt singura bază sigură pentru conservare. Dacă analizăm țările care au urmărit politici de succes în materie de conservare în domeniul pescuitului – fie că este vorba despre Insulele Falkland, Islanda, Norvegia, Noua Zeelandă – toate acestea au procedat astfel pentru a da administratorilor un sentiment de proprietate, astfel încât să aibă stimulentul de a trata pescuitul ca pe o sursă regenerabilă. Maxima aristoteliană elementară este că nimeni nu va avea grijă de ceea ce nu-i aparține.

Din fericire, politica comună în domeniul pescuitului definește stocurile de pește ca o resursă comună la care au acces egal toate națiunile. Acest lucru a dus la catastrofa ecologică care s-a abătut asupra stocurilor din Marea Nordului.

O remarcă extrem de oportună este că am asistat în ultimii ani la o migrare a macroului din apele care intră sub jurisdicția politicii comune din domeniul pescuitului în apele teritoriale ale Islandei. Acest lucru îl face, mă tem, proprietatea Islandei. Nu are niciun rost să ne plângem de acest fapt. Este ghinionul nostru și norocul lor. S-ar putea ca situația să se inverseze peste câțiva ani, când noi vom fi cei norocoși. Între timp, cea mai bună și mai sigură modalitate de a ne asigura că tratăm peștii ca pe o rezervă de care vom dispune întotdeauna este să recunoaștem dreptul de proprietate a oamenilor care dețin apa, în conformitate cu dreptul maritim.

Propunere de rezoluție B7-0297/2011

  Peter Jahr (PPE). – (DE) Dnă președintă, creșterea globală a prețului petrolului nu este singura cauză a crizei din domeniul pescuitului, întrucât combustibilii sunt, în general, deja scutiți de impozite, iar creșterea globală a prețului petrolului afectează fiecare pescar din lume – în Uniunea Europeană și dincolo de aceasta. A doua remarcă pe care aș dori să o fac este că creșterea pragurilor de minimis trebuie privită ca o oportunitate de a ajuta pescarii să lucreze – și să pescuiască – într-o manieră mai sănătoasă din punct de vedere ecologic și durabilă. În al treilea rând, acest obiectiv nu va fi atins numai prin ieftinirea combustibilului. În termeni simpli, mă aștept ca statele membre să vină, de asemenea, cu soluții inovatoare și utile în această privință.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – (ES) În primul rând, dnă președintă, doresc să transmit sprijinul meu tuturor locuitorilor din Lorca din provincia Murcia din Spania, celor opt persoane care au murit și familiilor acestora și celor 250 de persoane rănite în seismul de ieri.

Am votat în favoarea acestei propuneri comune de rezoluție, mergând într-o altă direcție decât grupul meu, din cauza îngrijorării mele în ceea ce privește perioada dificilă cu care se confruntă acest sector, care s-a înrăutățit din cauza creșterii prețului petrolului.

Creșterea de la 30 000 de euro la 60 000 de euro a ajutorului de minimis pentru societăți pentru o perioadă de doar trei ani îi poate ajuta în această situație complicată. În plus, trebuie să precizez că această creștere nu implică nicio majorare a bugetelor Uniunii Europene. Aplicarea sa trebuie să garanteze, de asemenea, sustenabilitate ecologică și socială și nu ar trebui să denatureze concurența dintre statele membre.

Totuși, Fondul european pentru pescuit trebuie să continue să susțină acest sector pentru a reduce dependența pescarilor de combustibilii fosili, pentru a-și eficientiza activitatea și pentru a-i furniza propuneri inovatoare care trebuie să acorde oportunități noi sectorului maritim.

  Seán Kelly (PPE). – (GA) Dnă președintă, a fost o plăcere să susțin aceste recomandări.

Pescuitul – la fel ca agricultura – este o ocupație foarte precară. Depinde de capriciile vremii și de situația cotelor și, desigur, de capriciile stocurilor și ale proviziilor. Acum, pe lângă acestea, ne confruntăm cu creșterea bruscă a prețului petrolului.

În cele din urmă, soluția va trebui să vină din interiorul Uniunii Europene, aceasta trebuind să devină mai autonomă în materie de rezerve energetice mai generale, printre care, desigur, energiile regenerabile. Totuși, cred, de asemenea, că ar trebui să avem în vedere explorarea zonelor de pe teritoriul european care nu au fost explorate până acum, întrucât acest lucru nu era fiabil din punct de vedere economic. Situația se schimbă acum. Cred că dacă am putea crește oferta în interiorul Europei, această măsură ar reduce automat prețurile globale și ne-ar face, desigur, mai puțin dependenți de regimurile nedemocratice în ceea ce privește oferta noastră.

Propunere de rezoluție B7-0286/2011

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Dnă președintă, sunt de acord pe deplin cu solicitarea ca evaluarea impactului tuturor proiectelor relevante de lege asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) să se facă sistematic atât la nivel național, cât și la nivel european, întrucât aceste întreprinderi sunt adevărata coloană vertebrală a economiei europene și, ca atare, generează peste 100 de milioane de locuri de muncă.

Practica curentă arată totuși că la nivel regional și local, accesul la ajutor financiar pentru etapele inițiale de inovare și pentru susținerea întreprinderilor recent înființate și a micilor întreprinderi inovatoare continuă să fie foarte inadecvat și inegal în UE.

Această eterogeneitate este confirmată, de asemenea, de descoperirea că 75 % din totalul de 21 de miliarde de euro alocate pentru sprijinul financiar au fost puse la dispoziție în întregime prin băncile intermediare, fondurile fiind absorbite de doar 50 000 din totalul de 23 de milioane de IMM-uri.

  Gay Mitchell (PPE). Dnă președintă, membrii Fine Gael mi-au cerut să vorbesc în numele tuturor celor patru deputați din PPE despre această chestiune.

Susținem ferm esența principală a oricărei dispoziții de acest tip, menite să sprijine întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Cunoaștem importanța IMM-urilor pentru economia irlandeză și pentru economia europeană. Totuși, nu considerăm oportună includerea de trimiteri la CCCTB în acest raport. Mi se pare că dăm crezare propagandei a ceea ce se întâmplă să fie în vogă în ziua respectivă. În prezent în Germania, de exemplu, există zvonuri că aceștia au îndoieli în privința acestei CCCTB.

Propun așadar să ajutăm IMM-urile, însă fără a introduce propagandă specifică în dispozițiile de acest gen. Există argumente pentru și în favoarea CCCTB. Să nu punem ideologia în locul asistenței. Ar trebui să acordăm orice sprijin posibil IMM-urilor, însă nu este necesar să introducem în permanență aceste clauze.

Am votat împotriva CCCTB, însă nu am votat împotriva întregului raport, întrucât nu am dorit să întârziem tipul de sprijin care este necesar pentru IMM-uri, și mă bucur că mi s-a dat ocazia să exprim această poziție oficial.

  Președinta. – Dle Mitchell, vă voi adresa o întrebare. Ne-ați putea spune semnificația acestor inițiale?

  Gay Mitchell (PPE). – Dnă președintă, mă bucur că ați întrebat. Am crezut că mă veți întreba dacă am vorbit în lituaniană la început! CCCTB înseamnă bază de impozitare consolidată comună pentru corporații.

  Președinta. – M-am gândit că vizitatorii noștri ar aprecia să afle despre ce vorbim.

(Aplauze)

  Reinhard Bütikofer (Verts/ALE). – Dnă președintă, am vrut doar să întreb dacă putem eticheta ceva drept ideologie numai pentru că nu este apreciat în Irlanda.

  Gay Mitchell (PPE). – Dnă președintă, nu este vorba despre ceea ce este apreciat și ceea ce nu este apreciat în Irlanda. Suntem deputați în Parlamentul European și ne vom exprima opiniile. Nu vom accepta ca niciun reprezentant al vreunui alt stat membru să ne spună ce să facem. Nu suntem obligați în această țară să facem lucruri apreciate în alte state membre. Fiecare stat membru își trimite parlamentarii aici pentru a-și prezenta opiniile. Opiniile noastre sunt că acest caz al CCCTB, care este denigrată în prezent Berlin, este tipul de propagandă răspândită fără a sta prea mult pe gânduri. Argumentele în favoarea sa nu au fost dovedite. Există argumente pentru și există argumente împotriva CCCTB, însă nu ar trebui să fim constrânși să le acceptăm de corectitudinea politică care se întâmplă să fie în vogă în ziua respectivă.

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi îl constituie explicațiile votului.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, în ceea ce privește impozitarea comună pentru corporații, ar fi o perspectivă foarte provocatoare pentru Uniunea Europeană, întrucât cele 27 de state membre ale sale sunt toate foarte diferite. Structurile lor economice sunt foarte diferite deși, desigur, din moment ce ne aflăm pe piața unică, este foarte important să ne asigurăm că întreprinderile mici și mijlocii, care alcătuiesc în realitate coloana vertebrală a economiei europene, beneficiază, mai mult sau mai puțin, de egalitate de șanse în ceea ce privește concurența.

Lucrurile nu stau astfel în prezent și, în acest sens, este foarte important să se facă acum o revizuire a IMM-urilor. În calitate de finlandez, de exemplu, îmi dau seama foarte clar că societățile finlandeze sunt foarte departe de inima pieței interne și, din acest motiv, cheltuielile de logistică – cheltuielile de transport – măresc considerabil prețurile produselor. Avem nevoie așadar de sisteme diferite de compensare prin impozitare chiar în interiorul Uniunii Europene, însă și în alte modalități, astfel încât situația concurenței să fie mai corectă pentru toată lumea.

Este foarte important că a fost elaborat un raport precum acesta și că ar trebui să ne propunem să luăm în considerare societățile din zone îndepărtate din nord, pentru ca acestea să poată concura pe picior de egalitate cu alte societăți europene.

  Seán Kelly (PPE). – (GA) Dnă președintă, în primul rând, sunt de acord cu ceea ce a spus liderul meu, Gay Mitchell, despre CCCTB și am votat în consecință. Totuși, doresc să mă concentrez asupra unei alte chestiuni.

Remarca pe care doresc să o fac este că faptul că a fost nevoie de un amendament oral pentru a aduce în discuție problema contrafacerii cu privire la această propunere individuală a fost remarcabil. Această situație este nefericită, întrucât bunurile contrafăcute afectează grav întreprinderile de pe întregul teritoriu al Europei și această chestiune nu a fost evidențiată sau abordată suficient.

Multe dintre aceste bunuri provin din țări terțe și sunt facilitate de guvernele acestor țări, care protejează financiar bunurile care intră în Europa. Trebuie să numim și să denunțăm și să luăm măsuri împotriva acestor țări, întrucât au un efect îngrozitor asupra întreprinderilor legitime de pe teritoriul Europei. Este timpul să spunem: până aici!

Raport: Judith A. Merkies (A7-0162/2011)

  Adam Bielan (ECR). – (PL) Dnă președintă, o dezvoltare mai rapidă, eficiența, inclusiv eficiența costurilor, și o mai mare concurență sunt cele mai bune mijloace pentru combaterea problemelor economice. Pentru a îndeplini aceste obiective, trebuie să colaborăm pentru inovare. Un lucru care este foarte important, în acest caz, este accentul pe creativitatea cetățenilor, de exemplu, prin a le da angajaților posibilitatea de a sugera cum să îmbunătățească procesele de lucru. Un alt factor care stimulează inovarea este consumul, și un exemplu specific al modului în care creativitatea cetățenilor poate fi combinată cu dorința de a utiliza tehnologii moderne sunt aplicațiile iPhone dezvoltate de consumatorii europeni.

Consolidarea bazei de cunoștințe prin unirea întreprinderilor, a instituțiilor din domeniul cunoașterii și a cetățenilor înșiși este un factor important pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii inovării. În acest sens, va fi esențială obținerea implicării depline a autorităților publice și locale. Un obiectiv fundamental al inovării este menținerea unui nivel ridicat de prosperitate în Europa. Sper că unirea forțelor care a fost propusă va contribui la sprijinirea procesului de inovare și va ajuta la asigurarea stabilității economice. Susțin așadar raportul.

  Peter Jahr (PPE). – (DE) Dnă președintă, din păcate, nu am avut ocazia de a lua cuvântul în cadrul dezbaterii de ieri, deși am fost prezent. Aș dori totuși să le acord sprijinul meu mai ales acelor vorbitori care au evidențiat faptul că inovarea și cercetarea ar trebui și trebuie să aibă loc, de asemenea, în sectorul agricol. Agricultura nu este „economie veche” – este modernă și este, de asemenea, un mediu în care au loc activități, cercetare și inovare.

Agricultura europeană se confruntă cu cel puțin trei provocări majore, și anume asigurarea hranei populației, susținerea mediului și producerea de energie. Aceste obiective uneori extrem de divergente au nevoie de răspândire științifică sistematică, atât acum, cât și pe viitor.

  Zbigniew Ziobro (ECR). – (PL) Dnă președintă, am susținut raportul referitor la Uniunea inovării. Inovarea este, desigur, esențială pentru dezvoltarea Europei. Totuși, după părerea mea, un lucru care este absolut fundamental este susținerea inovării, mai ales în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, în special în noile state membre ale Uniunii Europene care, în această privință, sunt oarecum în urmă. Într-adevăr, evenimentele din acest sector – după cum reiese din numeroase analize – sunt cele care vor decide dacă economia europeană a viitorului va fi competitivă în raport cu alte economii globale majore.

Trebuie să ne amintim – după cum demonstrează firma de contabilitate Ernst & Young – că trei sferturi dintre cererile depuse de întreprinderile mici din Europa pentru subvenții pentru cercetare și achiziția de noi tehnologii sunt, din păcate, respinse de bănci. Finanțarea este o problemă gravă și, prin urmare, ar trebui să convingem statele membre individuale să susțină întreprinderile mici și mijlocii în acest domeniu. Fără acest sprijin, nu vor face față concurenței în creștere din economia globală.

  Jacek Olgierd Kurski (ECR). – (PL) Dnă președintă, am susținut raportul interesant și cuprinzător referitor la transformarea Europei pentru o lume post-criză. Am procedat astfel în speranța că planul de acțiune propus în raport va reduce disproporțiile în creștere în materie de dezvoltare dintre diferite state membre ale UE și va încetini „exportul de materie cenușie”, pe care raportul îl numește – într-un mod prea politicos, după părerea mea – mobilitate intelectuală. Prin urmare, pentru a asigura dezvoltarea durabilă a Europei, trebuie să alocăm fonduri sporite dezvoltării inovării și proiectelor de cercetare din noile state membre ale UE.

Ar trebui să încurajăm guvernele ca, pe lângă creșterea mijloacelor bugetare alocate în fiecare an cercetării, să stabilească un procent din bugetul lor drept prag minim care trebuie folosit pentru proiectele de cercetare și dezvoltare. Totuși, suma cheltuită pentru cercetare și dezvoltare nu trebuie să reducă în niciun fel planurile bugetare viitoare pentru prioritățile actuale ale Uniunii Europene, precum politica agricolă comună sau politica de coeziune, întrucât și acestea își îndeplinesc rolul.

  Lena Ek (ALDE). – (SV) Dnă președintă, în ciuda faptului că inovațiile sunt atât de importante pentru dezvoltare economică și socială în Europa, până acum UE nu a avut niciun regulament colectiv referitor la inovări. Faptul că această propunere a fost depusă de Comisie și de dl comisar Geoghegan-Quinn este așadar extrem de important.

Când vom stabili normele pe care urmează să le aplicăm, trebuie să ne străduim din răsputeri, în acest document și în Uniunea inovării, să simplifică și să eliminăm orice birocrație inutilă. Simplificarea normelor este extrem de importantă, întrucât fiecare cercetător, fiecare industrie și fiecare întreprindere mică menționează această chestiune ca fiind cel mai mare obstacol în calea utilizării fondurilor UE și a cooperării într-o manieră hotărâtă pentru a îmbunătăți situația inovărilor din Europa.

Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că avem o gestionare mult mai eficace. Trebuie să ne axăm pe proiectele cu adevărat mari în loc să răspândim banii într-un număr mare de zone diferite, așa cum facem în toate celelalte contexte. În cele din urmă, Uniunea inovării poate fi un instrument cu adevărat bun în activitatea noastră menită să soluționeze problemele climatice. Vă mulțumesc.

Propunere de rezoluție B7-0296/2011

  Mitro Repo (S&D). – (FI) Dnă președintă, viața cotidiană a lucrătorului la domiciliu este adesea nesigură, subapreciată și neoficială. Aceștia sunt tratați inegal, incorect și rău.

În Europa, lucrătorii la domiciliu sunt în general lucrători migranți, dintre care un număr mare a ajuns în țară ilegal. Nu apar în niciun registru, sunt în pericolul de a fi exploatați și sunt la mila angajatorilor lor. Convenția OIM referitoare la lucrători la domiciliu și norme comune care s-ar aplica reprezintă un mijloc principal de a garanta faptul că drepturile omului ale lucrătorilor la domiciliu și drepturile lor de ocupare a forței de muncă sunt respectate, supravegheate și dezvoltate.

Ar fi naiv să afirmăm că nu au existat lucrători la domiciliu aflați ilegal în Europa. Aceasta este un fel de sclavie modernă. Acești lucrători, care sunt adesea femei, sunt cei mai vulnerabili dintre toți. Ei nu îndrăznesc să se plângă de faptul că sunt tratați rău sau de violență sau exploatare sexuală. Exploatarea nu se aplică numai celor din afara UE: ne exploatăm și propriii cetățeni. Îmbunătățirea situației lucrătorilor la domiciliu ar trebui să fie o prioritate pentru Strategia Europa 2020.

  Peter Jahr (PPE). – (DE) Dnă președintă, îmi voi prezenta opiniile despre ocuparea forței de muncă la domiciliu. În primul rând, sunt de acord cu cei care afirmă că persoanele angajate în acest sector – și acestea sunt în mare parte femei, desigur – au dreptul la un salariu corect și la servicii sociale corecte. Sunt, de asemenea, de acord pe deplin cu cei care afirmă că, în special în acest sector, se întâmplă multe lucruri de necrezut și există multă nedreptate.

Solicit totuși să se acorde atenție birocrației atunci când se pun în aplicare cereri justificate. În Germania, de exemplu, realitatea este că eu, în calitate de persoană acoperită de această legislație, dat fiind că am angajat personal la domiciliu, mă văd nevoit să solicit asistența unui consilier financiar, întrucât există atât de multă birocrație, iar prevederile legale sunt atât de complicate. Acest lucru îmi pune la încercare nervii, necesită timp și costă bani. Cei care evită birocrația în mare parte își plătesc apoi angajații în numerar, contribuind astfel – uneori neintenționat – la ocuparea ilegală a forței de muncă. Din acest motiv solicit să se acorde atenție volumului de birocrație implicată.

Propunere de rezoluție B7-0295/2011

  Peter Jahr (PPE). – (DE) Dnă președintă, în calitate de agricultor priceput, aș dori să adaug alte câteva comentarii cu privire la aceste chestiuni. În primul rând, este corect să ne propunem să reducem utilizarea substanțelor antimicrobiene, în special în producția de animale. Piatra de temelie a acțiunii noastre în această privință ar trebui să fie „cât mai puțin posibil”. În al doilea rând, avem nevoie de o analiză a status quo-ului, altfel spus, o analiză a datelor care acoperă ceea ce se întâmplă în realitate la fața locului în statele membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre trebuie să participe, desigur, la o asemenea analiză. În al treilea rând, avem nevoie de studii științifice complementare pentru a analiza pericolele și, de asemenea, pentru a putea combate eficient aceste pericole. În al patrulea rând, nu avem nevoie de oameni negri ideologici. Ideologia nu poate înlocui știința.

Raport: Marietje Schaake (A7-0112/2011)

  Mitro Repo (S&D). – (FI) Dnă președintă, acest raport merită susținerea noastră. Europa a fost percepută un gigant economic pe bună dreptate: ar putea fi, de asemenea, în egală măsură, un gigant cultural.

UE este, în contextul întregii sale diversității culturale, o comunitate coerentă, și totuși variată, de valori. În politica internațională, cultura este de o importanță majoră. Este un drept al omului și fiecare persoană și națiune are dreptul de a se bucura de acesta. Cultura este, de asemenea, legată de bunăstarea oamenilor și de supraviețuire în general.

Politica culturală permite UE, de asemenea, să stabilească relații cu alte țări cu care nu s-a mai convenit nicio altă formă de parteneriat. Susținerea dimensiunii culturale în aceste țări din Africa de Nord care construiesc în prezent o societate nouă, mai democratică, este, de asemenea, deosebit de importantă. Dezvoltarea bilaterală și acordurile de comerț ar trebuie să implice întotdeauna nu numai elemente de responsabilitate socială, ci și elemente culturale. Ar trebui să existe chiar experți în domeniul culturii care să colaboreze cu Serviciul European de Acțiune Externă, astfel încât cultura să poată deveni parte a politicii externe a UE într-un mod mai coerent și mai sistematic.

  Adam Bielan (ECR). – (PL) Dnă președintă, patrimoniul cultural al țărilor europene este, în sine, ceva de valoare. Cu toate că există multe diferențe culturale între statele membre, acestea și-au făcut deja o reputație bună în lume, una care atrage cetățenii altor țări care ar dori să profite de aceste resurse culturale. Poziția politică și economică a Uniunii Europene poate fi consolidată prin promovarea identității și a valorii culturale a Uniunii.

Un rol important în domeniul culturii este jucat de noile tehnologii care permit, de asemenea, persoanelor să-și exercite drepturile fundamentale ale omului. În special în țările care se află în gheara cenzurii, activitatea cetățenilor și accesul la informații sunt menținute de caracterul determinant al internetului. Prin urmare, Uniunea trebuie să susțină libertatea internetului pe scena mondială și să aducă contribuții semnificative la dezvoltarea culturii și sensibilizarea oamenilor din societățile închise. În plus, generația tânără are nevoie de o strategie coerentă privind mobilitatea, în vederea sporirii dezvoltării în domeniul științei și al culturii. Susțin măsurile pentru diplomația culturală, care poate fi, de asemenea, ajutată de activitatea delegațiilor parlamentare. Din acest motiv am aprobat raportul.

  Zbigniew Ziobro (ECR). – (PL) Dnă președintă, declarațiile și observațiile conținute în raport sunt extrem de valoroase și adecvate. Aș dori să mă refer, în special, aici la declarațiile care evidențiază faptul că Uniunea Europeană este obligată să ia măsuri în întreaga lume pentru a promova respectarea libertății de exprimare, a libertății presei și a libertății de acces la mass-media audiovizuală. Solicitarea adresată Comisiei Europene de a promova libertatea internetului la nivel mondial, date fiind amenințările la adresa acestei libertăți despre care citim și auzim din ce în ce mai mult, este, de asemenea, foarte adecvată.

Cu toate că sunt mulțumit să observ că solicităm valori pe care noi, europenii, le considerăm fundamentale, recunosc, de asemenea, că am susținut acest raport cu oarecare tristețe. Sunt conștient de faptul că, uneori, cerem ca aceste valori fundamentale să fie respectate în alte părți ale lumii, însă uităm că ele sunt încălcate, de asemenea, în unele state membre ale Uniunii Europene. Un exemplu în acest sens este ceea ce se întâmplă în Polonia cu privire la jurnaliștii care critică guvernul. Ei sunt eliminați din mass-media publică en masse, iar reprezentanții guvernului încearcă să închidă ziarul independent, cu capital privat Rzeczpospolita, care este al doilea cotidian de calitate din Polonia și care critică, de fapt, poziția guvernului. În abordarea chestiunilor aduse în discuție în raport ar trebui să ne opunem și acestei situații.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, este foarte important ca dimensiunea culturală să fie inclusă, de asemenea, în dezbaterea privind politica externă.

Cred că am ajuns la această concluzie deoarece, în contextul revoltei actuale din Orientul Mijlociu, am înțeles că am uitat complet de dimensiunea culturală timp de decade: de exemplu, în relațiile Uniunii Europene cu Siria. Din 1963, Siria se află în stare de urgență, ceea ce a permis execuția persoanelor fără proces, însă puține delegații europene, de exemplu, delegația UE, au adus în discuție această chestiune. Comerțul și finanțele au prioritate asupra drepturilor omului.

După cum tocmai a afirmat dl Repo, drepturile omului reprezintă, de asemenea, o parte esențială a dimensiunii culturale atunci când vorbim despre Uniunea Europeană. Este important să ne amintim acest lucru. Drepturile omului, democrația, aceste valori autentice: iată ceea ce trebuie să promovăm mai energic în cadrul politicii externe europene în loc să abordăm lucrurile strict din perspectiva economică.

  Jacek Olgierd Kurski (ECR). – (PL) Dnă președintă, am susținut raportul interesant referitor la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE. Cum ar putea cineva să fie împotriva acestor declarații privind acțiunile pe care le întreprinde UE în întreaga lume pentru a promova respectarea libertății de exprimare, a libertății presei, a libertății de acces la mass-media audiovizuală și așa mai departe?

Cu toate acestea, am impresia că ne preocupă prea mult situația din afara Uniunii și prea puțin standardele din interiorul Uniunii, de exemplu, în Polonia, întrucât în Polonia, după ce actuala coaliție de guvernare a preluat controlul asupra mass-mediei publice, a început să concedieze numeroși jurnaliști și să le închidă emisiunile care aveau un singur lucru în comun – criticarea situației actuale. Așadar, de exemplu, oameni precum Jacek Sobala, Anita Gargas, Jacek Karnowski și Wojciech Leszczyński și-au pierdut locurile de muncă. Jurnaliști precum Joanna Lichocka, Tomasz Sakiewicz, Rafał Ziemkiewicz, Jan Pospieszalski, Grzegorz Górny, Tomasz Terlikowski, Bronisław Wildstein și Wojciech Cejrowski și-au pierdut emisiunile – și acestea sunt doar câteva exemple dintre multe altele. Reprimarea libertății de exprimare în Polonia este o rușine pentru întreaga Uniune Europeană.

Raport: Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (A7-0143/2011)

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, în primul rând, cu privire la raportul dnei Sanchez-Schmid, doresc să afirm că este extrem de important ca noi, cei din Uniunea Europeană, să recunoaștem impactul industriilor culturale și creative asupra creșterii economice în Uniunea Europeană. Este foarte semnificativ: 2,6 % din PIB-ul UE provine chiar din industriile creative, și acestea folosesc 3,1 % din forța de muncă a UE. Prin urmare, se poate spune că, în ultimii ani, decenii chiar, a fost o industrie a creșterii și va continua să fie astfel și pe viitor.

Când vorbim despre dimensiunea culturală, este important, de asemenea, să ne amintim că ea nu înseamnă numai creștere economică. Înseamnă, de asemenea, creștere pentru omenire, și acest lucru nu ar trebui să fie dat uitării niciodată atunci când vorbim despre cultură. În această privință, impactul culturii nu ar trebui măsurat în termeni de creștere a PIB-ului: trebuie să apreciem, de asemenea, faptul că o persoană nu generează creșterea PIB-ului numai participând la competiția acerbă, ci trăind o viață unică, cu valori umane, și în acest scop trebuie să creăm condițiile și circumstanțele corecte. Noi, în calitate de membri ai Uniunii Europene, ar trebui să ne amintim acest lucru, deoarece, de prea multe ori, Uniunea ne prezintă o imagine îngustă a sa, fiind puțin mai mult decât un sistem de organisme de cooperare economică, și uităm imaginea de ansamblu.

Cât despre Sarajevo „Capitala europeană a culturii 2014”, aș dori să spun că sper că acest proiect va continua. Pentru noi, cei din Comisia pentru cultură și educație, aceasta a fost o idee și un proiect pe care le-am împărtășit cu toții, întrucât 2014 va marca comemorarea a o sută de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, care a început cu un incident chiar în acest oraș. Simbolizează evoluțiile care s-au succedat în Europa. Dorim să arătăm că 2014 este anul care ar marca începutul unei perioade îndelungate de pace sau care ar continua perioada îndelungată de pace care a început deja. Cu toate acestea, țările baltice ar trebui să participe, de asemenea, mai energic la această dezvoltare a păcii și a stabilității. Ar avea, cu siguranță, o importanță mai mare pentru o Europă mai vastă.

Propunere de rezoluție B7-0281/2011

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, în ceea ce privește Sarajevo „Capitală europeană a culturii 2014”, aș dori să spun că sper că acest proiect va continua. Pentru noi, cei din Comisia pentru cultură și educație, aceasta a fost o idee și un proiect pe care le-am împărtășit cu toții, întrucât 2014 va marca comemorarea a o sută de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, care a început cu un incident chiar în acest oraș. Într-un fel, simbolizează întâmplările care au avut loc în Europa. Dorim să arătăm că 2014 este anul care ar marca începutul unei perioade îndelungate de pace sau care ar continua perioada îndelungată de pace care a început deja. Cu toate acestea, țările baltice ar trebui să participe, de asemenea, mai energic la această dezvoltare a păcii și a stabilității. Ar avea, cu siguranță, o importanță mai mare pentru o Europă mai vastă.

Explicații scrise privind votarea

Raport: Milan Zver (A7-0169/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Am votat pentru această propunere, deoarece această inițiativă își propune să realizeze obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 de reducere a ratelor de abandon școlar de la 15 % la 10 % și de creștere a procentului de persoane care au absolvit învățământul terțiar de la 31 % la 40 % până în 2020. Inițiativa „Tineretul în mișcare” se axează, de asemenea, pe promovarea mobilității în scop educațional, însă este esențială, de asemenea, pentru a garanta faptul că educația pe care o primesc tinerii este în concordanță cu nevoile pieței forței de muncă, pentru a le transfera aptitudinile și cunoștințele de care vor avea nevoie. Mobilitatea este importantă pentru a cunoaște alte culturi, însă și pentru a înțelege mai bine propria cultură. Mai puțin de o treime din populația UE are studii superioare, în comparație cu peste 40 % în Statele Unite și peste 50 % în Japonia, astfel încât Europa trebuie să crească aceste cifre pentru a putea deveni mai competitivă într-o economie globală în creștere.

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. – (IT) În ultimii ani, Uniunea Europeană s-a axat tot mai mult pe crearea unei societăți bazate pe cunoaștere care poate concura cu alte economii la scară mondială. Prin inițiativa „Tineretul în mișcare”, Strategia UE 2020 a conferit tinerilor un rol cheie, cu scopul de a îndeplini cele cinci obiective principale până în 2020: ocuparea forței de muncă, cercetare și inovare, climă și energie, educație și reducerea sărăciei. Aceste obiective sunt ambițioase, dat fiind faptul că situația actuală este atât de instabilă și obligă tinerii să trăiască într-o stare perpetuă de nesiguranță, foarte îndepărtată de perspectiva încurajatoare a unui loc de muncă stabil în viitor și a unei poziții în societate. Va fi imposibil să consolidăm spiritul cetățeniei europene și să valorificăm potențialul pe care îl reprezintă tinerii, dacă instrumentele disponibile nu vor oferi resursele necesare bunei funcționări a lucrurilor.

Statele membre ar trebui să se abțină de la a adopta măsuri de austeritate care implică reducerea cheltuielilor pentru sistemul de învățământ și ocuparea forței de muncă. În schimb, ar trebui să se axeze pe crearea unor platforme care implică atât angajatori, cât și lucrători, universități, întreprinderi și organizații locale și regionale, pentru a pune la dispoziție oportunități în sectorul de educație și de formare profesională, și pentru a garanta existența unei bune mobilități și recunoașterea calificărilor.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport. Tinerii au fost extrem de afectați de criză, iar ratele medii ale șomajului în rândul tinerilor din UE depășesc 20 %, de două ori media șomajului în rândul adulților, în timp ce, în unele state membre, rata șomajului este de peste 40 %. Din cauza crizei economice, statele membre reduc investițiile în educație și formare profesională, afectând direct perspectivele de viitor ale tinerilor și viitorul UE. Investițiile în educație sunt, fără îndoială, esențiale pentru o creștere durabilă și dezvoltare și, chiar și într-o perioadă de criză economică, finanțarea programelor pentru tineret și a educației nu ar trebui considerată o cheltuială care trebuie făcută acum, ci o investiție în viitorul Europei. Consider că inițiativa „Tineretul în mișcare” prevăzută în Strategia Europa 2020 poate contribui la consolidarea programelor educaționale, de mobilitate și de ocupare a forței de muncă existente pentru tineret și la încurajarea statelor membre să îndeplinească obiectivele Strategiei UE 2020.

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea raportului Zver. În prezent, prea mulți tineri nu reușesc să își valorifice pe deplin potențialul în educație și formarea profesională. Aceste probleme necesită o acțiune armonizată la nivel UE, astfel încât tinerii să fie mai bine pregătiți pentru piața muncii. Avem nevoie de politici care să acopere pașii pe care tinerii trebuie să îi facă în tranziția de la educație la momentul în care se angajează. Consider esențială implicarea tinerilor și a diferitelor organizații de tineret în procesul decizional. Astfel le este întărit sentimentul apartenenței și al asigurării unei contribuții active la o strategie pentru tineret. Inițiativa „Tineretul în mișcare” trebuie să aibă ca obiectiv central extinderea coeziunii europene. UE trebuie să își folosească propriile instrumente financiare pentru a ajuta tinerii, utilizând mai eficient Banca Europeana de Investiții și Fondul European de Investiții.

  Regina Bastos (PPE), în scris. – (PT) Inițiativa „Tineretul în mișcare” face parte din Strategia Europa 2020. Introduce 28 de măsuri menite să adapteze mai bine sistemele de învățare și de formare profesională la nevoile tinerilor, încurajându-i să profite de ajutorul pentru studiu al UE sau să participe la un curs de formare profesională în altă țară. Această inițiativă își propune să sporească mobilitatea tineretului, vizând să se asigure că, până în 2020, toți tinerii din UE vor avea ocazia să studieze în străinătate.

Acest raport, care a meritat votul meu, trage un semnal de alarmă cu privire la o serie de situații demne de o atenție deosebită. Pentru a ne asigura ca această inițiativă nu va exista doar la nivel de concept, este necesar ca statele membre să își ia un angajament față de aceasta, atât din perspectiva sprijinului financiar, cât și din cea a punerii sale în aplicare, și este, de asemenea, important să se adopte un buget UE în acest scop.

Este esențial să se depășească obstacolele și barierele practice din calea mobilității și trebuie instituite mecanisme suplimentare pentru a garanta faptul că persoanele cu handicap beneficiază de aceleași șanse ca oricine altcineva. Mobilitatea studenților din învățământul secundar este la fel de importantă, iar programele precum Comenius ar trebui să fie promovate mai bine în statele membre.

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Cu toate că cifrele privind șomajul în rândul tinerilor sunt extrem de îngrijorătoare – în ianuarie 2011, rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani din UE a crescut la 20,6 % – raportul referitor la inițiativa emblematică a Strategiei 2020, „Tineretul în mișcare”, solicită statelor membre să sporească investițiile în educație, formare profesională și mobilitate. Politicile referitoare la tineri, indiferent dacă se referă la educație și formare în perioada preșcolară, continuă și profesională, trebuie considerate o investiție, nu o cheltuială. Este esențial, pentru viitorul societăților noastre europene, să se pună accent pe capitalul uman. Evidențierea sinergiilor dintre diferiții agenți implicați, dezvoltarea independenței tinerilor, luarea de măsuri pentru a împiedica tinerii să abandoneze școala timpuriu, reafirmarea importanței formării profesionale și a perioadelor de ucenicie, adoptarea unui cadru calitativ european cu caracter juridic obligatoriu pentru stagiile de formare: acestea sunt exemple de idei bune pe care este important să le promovăm acum la nivel național. Aceasta deoarece succesul Strategiei 2020 va depinde de inițiativa și de voința politică a statelor responsabile de punerea în aplicare a acesteia, întrucât aceste politici continuă să țină, în mare parte, de competențele naționale.

  Sergio Berlato (PPE), în scris. – (IT) „Tineretul în mișcare” (TiM) este una dintre inițiativele emblematice care fac parte din Strategia Europa 2020 de promovare a creșterii economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Inițiativa TiM conturează planurile cheie de acțiune pentru creșterea nivelului de educație și de formare profesională a tinerilor prin mobilitate și, prin urmare, pentru facilitarea accesului acestora pe piața forței de muncă. Conform cifrelor recente, 14,4 % dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au abandonat școala înainte de a absolvi învățământul secundar și mai puțin de o treime din populația Uniunii Europene are studii superioare, în comparație cu peste 40 % în Statele Unite și peste 50 % în Japonia. Este esențial ca tinerii să dezvolte competențe și aptitudini care le vor permite să intre pe piața forței de muncă și să contribuie în mod activ la creșterea Uniunii.

Prin urmare, susțin și încurajez din toată inima inițiativa care vizează reducerea ratei de abandon școlar la 10 % și creșterea procentului de persoane care au absolvit învățământul secundar de la 31 % la 40 % până în 2020. În cele din urmă, consider că educația și formarea profesională de înaltă calitate sunt esențiale pentru a satisface nevoile pieței moderne a forței de muncă.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am susținut acest raport datorită necesității de a promova un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională din Europa. Inițiativa „Tineretul în mișcare” trebuie să fie o inițiativă politică de promovare a programelor de educație, de mobilitate și de ocupare a forței de muncă pentru tineretul din zilele noastre și un stimulent pentru ca statele membre să îndeplinească obiectivele Strategiei Europa 2020.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut viziunea raportorului cu privire la investiția care trebuie făcută în viitorul tinerilor din Europa. Mobilitatea în scop educațional, precum și îmbunătățirea șanselor studenților din Europa de a găsi un prim loc de muncă promovează creșterea sentimentului de identitate și de cetățenie europeană și, în consecință, sporește implicarea tinerilor în procesele democratice ale Uniunii. Acestea fiind spuse, susțin eforturile în direcția garantării calității și a accesibilității mobilității în scop educațional și aș evidenția precizarea raportorului cu privire la importanța faptului de a încuraja mai mult statele membre să adere la Carta calității pentru mobilitate a Comisiei.

  Nessa Childers (S&D), în scris. –„Tineretul în mișcare” este o inițiativă extraordinară și susțin ferm grupul, acordându-i sprijinul meu deplin.

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. – (EL) Raportul se referă la programul „Tineretul în mișcare”, care permite tinerilor și organizațiilor de tineret să realizeze mai multe la nivel european (seminarii, reuniuni, călătorii) și să participe activ la dezbaterile referitoare la politicile privind tinerii, cu asistență financiară din partea UE. Aspectele pozitive din raport conțin trimiteri frecvente la importanța accesului la educație, la opoziția față de reducerile din sistemele de educație și de formare profesională și la o solicitare în vederea creșterii nivelului de finanțare pentru acestea, astfel încât, dacă nu apar surprize, oricine să poată participa la acest program. Oferă, de asemenea, tinerilor din țări învecinate ocazia de a participa și evidențiază nevoia de a se opune discriminării la locul de muncă. Se acordă o importanță deosebită unui sistem pragmatic de stagii care va permite tuturor să câștige un salariu decent și să aibă acces la serviciul de asigurări sociale, astfel încât să nu înlocuiască locurile de muncă reale. Cu toate acestea, întrucât există în raport câteva chestiuni specifice politicii Bologna privind educația, cu care nu sunt de acord, deoarece se referă la nevoia de a elabora programe în armonie cu „nevoile pieței”, fapt care, cred eu, ar putea pune în pericol natura programului, m-am abținut.

  Carlos Coelho (PPE), în scris. – (PT) Tinerii reprezintă în prezent unul dintre grupurile cele mai afectate de criza economică și financiară globală. UE și statele membre au obligația de a susține măsuri specifice, eficiente, care permit efectuarea tranziției către piața forței de muncă, prin intermediul unei educații, al unei formări profesionale și al unei mobilități mai bune. Inițiativa „Tineretul în mișcare” este soluția la această aspirație, oferind răspunsuri provocărilor cu care se confruntă tinerii și ajutându-i să aibă succes în economia bazată pe cunoaștere.

În contextul unor cifre inacceptabile cu privire la șomajul în rândul tinerilor, cred că calitatea educației și a formării profesionale, integrarea adecvată pe piața muncii și un angajament ferm față de mobilitatea tinerilor reprezintă cheia exploatării potențialului tuturor tinerilor și a realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020.

În plus, deși această inițiativă se axează pe ocuparea forței de muncă ca rezultat final, nu ignoră chestiunile care au legătură cu educația, participarea tinerilor, cetățenia activă, mobilitate, învățarea limbii și o serie întreagă de competențe esențiale domeniului educației nonformale în prezent.

Votez pentru raportul propus și solicit finanțarea puternică a inițiativei, care este indispensabilă creșterii durabile.

  Giovanni Collino (PPE), în scris. – (IT) Inițiativa „Tineretul în mișcare” reprezintă un punct important de referință pentru cetățenii tineri din Europa. În termeni financiari mai întâi, întrucât reprezintă un alt impuls pentru proiectele europene privind mobilitatea studenților tineri și îmbunătățește școlile europene, stimulând cercetarea și dezbaterea despre semnificația unei Europe unite și arătând ceea ce poate oferi aceasta. Contribuția inițiativei „Tineretul în mișcare” la dezbaterea privind definirea unui model cultural european este la fel de importantă. Cooperarea între instituții diferite și învățarea materiilor diverse, care sunt predate diferit în diverse țări, în funcție, de asemenea, de sensibilizarea politică a claselor conducătoare, reprezintă, de asemenea, o contribuție cheie la definirea unei identități europene. Trebuie să ne asigurăm că, prin intermediul tinerilor noștri, aceste identități sunt cu adevărat europene și să nu permitem ca modelul american să fie singurul model educațional pentru tinerii noștri pe viitor, deși acesta a fost, desigur, un punct important de referință până acum. Uniunea Europeană are toate instrumentele necesare pentru a oferi lumii valorile și ideile sale despre cum dorește și va dori să crească copiii săi.

  Mário David (PPE), în scris. – (PT) Tinerii sunt, într-o mare măsură, caracterizați prin dinamismul lor, prin generozitatea lor enormă și printr-o o capacitate enormă de învățare și de asimilare. O Europă cu un viitor, și una care își propune să fie tot mai competitivă și mai dinamică, are nevoie de acest capital important. Programul „Tineretul în mișcare” care face parte din Strategia Europa 2020 este, prin urmare, o colecție importantă de programe de susținere a tinerilor, cu obiective ambițioase, însă foarte clare, cu care mă identific și la care sper că vor participa considerabil persoanele pe care le vizează. Această inițiativă susține nevoia de a oferi tinerilor acces îmbunătățit pe piața muncii, care este un obiectiv foarte relevant dat fiind nivelul atins de rata șomajului în rândul tinerilor în multe state membre. Aș sublinia, de asemenea, atenția acordată importanței mobilității tinerilor europeni, atât pe durata studiilor, cât și a vieții profesionale a acestora. Această educație într-o varietate de culturi și locuri va oferi o educație mai completă și mai bogată, contribuind totodată la crearea unui sentiment adevărat de „apartenență la Europa”, care va ajuta la întărirea conceptului de cetățenie europeană inclus în tratate. Pentru a susține și consolida aceste măsuri, votez pentru acest raport.

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Programele de mobilitate pentru studenți precum Erasmus, Erasmus Mundus și Comenius atrag din ce în ce mai mulți candidați. Cu toate acestea, există încă dificultăți practice în calea mobilității, în special pentru obținerea vizelor și a documentelor medicale redactate în diferite limbi, pentru transferarea burselor în străinătate și pentru recunoașterea calificărilor dobândite într-un alt stat membru. În 2004, când a fost lansat programul Erasmus Mundus, cu ajutorul unei vaste majorități din acest Parlament am reușit să obțin acordul Comisiei Europene pentru a lua măsurile necesare pentru a garanta calitatea în acest program. S-a creat chiar o „Cartă europeană a calității pentru mobilitate”. Numai că, șapte ani mai târziu, ne confruntăm cu aceleași obstacole. Din acest motiv Parlamentul European a vrut să reitereze cât este de necesară creșterea nivelului de investiții în educație și în formare profesională. Deschiderea programelor de mobilitate europene tuturor tinerilor, indiferent de evoluția acestora sau de mediul lor social, este esențială pentru a le oferi acces mai bun pe piața forței de muncă. Este timpul ca statele membre să-și ia angajamente sincere pentru a garanta formare profesională de înaltă calitate tuturor tinerilor europeni.

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. – (FR) Am susținut cu entuziasm raportul Zver referitor la îmbunătățirea sistemelor europene de educație și de formare profesională, având în vedere că tinerii sunt viitorul Europei și ar fi iresponsabil să nu facem din aceștia o prioritate în condițiile în care ne confruntăm cu o rată a șomajului de aproximativ 20 %. Pentru mulți studenți care se confruntă cu cerințe tot mai mari din partea angajatorilor lor, intrarea pe piața forței de muncă este adesea un adevărat chin. Din acest motiv Parlamentul European a salutat foarte călduros propunerile din raportul „Tineretul în mișcare”: creșterea investițiilor în învățământul superior, dezvoltarea programelor de mobilitate internațională, recunoașterea neoficială a competențelor dobândite, combaterea abandonului școlar timpuriu și susținerea tinerilor în integrarea pe piața forței de muncă.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Angajamentul față de sistemul de educație și de formare profesională în vederea îmbunătățirii calificărilor tinerilor europeni este obiectivul principal al Strategiei Europa 2020 și un instrument pe care îl consider esențial pentru a combate șomajul și a încuraja antreprenoriatul. Prin urmare, salut inițiativa „Tineretul în mișcare”, în special partea care susține și încurajează mobilitatea studenților și recunoaște calificările, precum și importanța atribuită educației nonformale și informale, care sunt, adesea, la fel de importante sau chiar mai importante decât învățarea formală.

Dacă Europa dorește să îndeplinească cu succes obiectivele ambițioase ale Strategiei Europa 2020, care pun accent deosebit pe inovare, cercetare și formare profesională, va trebui să investească în tineri cu calificări mai bune, optând pentru forme de educație care sunt mai orientate către o integrare viitoare pe piața forței de muncă și acordând o atenție deosebită cunoașterii care pregătește, în realitate, tinerii pentru viitor.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport privește inițiativa „Tineretul în mișcare”, care va deveni în cele din urmă, sperăm, un cadru de îmbunătățire a sistemelor de educație și de formare profesională. Aceasta este una dintre cele șapte inițiative emblematice cuprinse în Strategia Europa 2020, ale cărei priorități înrudite sunt creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Această inițiativă conține 28 de acțiuni cheie și măsuri concrete menite să sporească educația și formarea profesională a tineretului prin mobilitate și capacitate de inserție profesională, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 de reducere a ratei abandonului școlar sub 10 %, de creștere a procentului de persoane care a absolvit învățământul terțiar de la 31 % la 40 % până în 2020, și de reducere a șomajului – în special a șomajului în rândul tinerilor – care este în prezent de aproximativ 21 %. Prin urmare, și deoarece sunt un susținător al proiectului-pilot pentru tineret „Primul loc de muncă Eures”, sunt de acord pe deplin cu propunerile prezentate în raport, și am votat în favoarea acestuia, conștient de faptul că UE ar trebui să continue, și să consolideze toate măsurile menite să ne susțină tineretul. Acesta este singurul mod prin care vom obține o Europă mai puternică și mai bazată pe solidaritate și incluziune.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Subiectul acestui raport și domeniul său de aplicare înseamnă că acesta sfârșește inevitabil prin a aborda chestiuni importante, în unele cazuri corect, în altele, incorect sau foarte insuficient; este contradictoriu pe alocuri.

Menționează, în special în expunerea de motive, chestiuni importante precum declinul investițiilor publice în învățământul superior, creșterea taxelor și prăpastia socială tot mai adâncă care rezultă, însă această chestiune nu este abordată corespunzător în corpul rezoluției. Menționează, de asemenea, problemele cu care se confruntă mulți tineri în a lua parte la programe de mobilitate din motive financiare, problema ratelor ridicate de abandon școlar și a șomajului și a angajării pe perioadă determinată în rândul tinerilor.

Astfel, contradicțiile devin și mai evidente: susținând obiectivele așa-numitei Strategii Europa 2020, sfârșește prin a recomanda calea care duce la problemele identificate referitoare la angajările pe perioadă determinată și la șomajul în rândul tinerilor. Pe de o parte, recomandă să se pună capăt discriminării împotriva tinerilor la locul de muncă. Pe de altă parte, menționarea stagiilor de pregătire deschide implicit ușa spre un statut diferit pentru acești lucrători, și este greșită în ceea ce privește „dispozițiile de protecție a formelor de muncă atipice și a angajării pe perioadă determinată”.

Din aceste motive, ne-am abținut de la votul final.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Nu este suficient a exprima principii interesante fără a ține seama de realitate. O educație de calitate din primii ani de viață este necesară pentru a asigura dezvoltarea ființei umane și a societăților. Cu toate acestea, fondurile alocate educației publice de calitate sunt tot mai reduse, iar studenții se confruntă cu o lipsă de granturi, familii fără loc de muncă și abandonul școlar, așa cum se întâmplă în Portugalia în contextul politicilor restrictive practicate în prezent.

Apoi, realitatea este că în aceste domenii există o reducere acută a finanțărilor. În numele crizei, se produce o retragere a statului care, și în acest caz, pune în pericol rolul său social și provoacă exacerbarea inegalităților în materie de acces la educație, cunoaștere și cultură. Rezultatul este înmulțirea și adâncirea inegalităților sociale.

Realitatea în state membre precum Portugalia este închiderea a mii de școli, creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor și reducerea siguranței locului de muncă a mii de profesori, precum și subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ superior de stat și sporirea cheltuielilor de participare la acesta. Realitatea este că bugetele alocate culturii sunt reduse la niveluri de penurie.

Cel mai grav aspect dintre toate acestea este că situația se va înrăutăți dacă va fi pus în aplicare programul agresiv de intervenție elaborat de Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Centrală Europeană (BCE) și Comisia Europeană.

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. – (GA) Programul „Tineretul în mișcare” este o inițiativă fundamentală a Strategiei UE 2020. Obiectivele programului „Tineretul în mișcare” sunt încurajarea învățământul superior în Uniune, îmbunătățirea calității educației și a formării profesionale și promovarea mobilității studenților prin îmbunătățirea eficienței programelor europene existente.

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. – (IT) Acest raport adaugă un element cheie la o politică europeană care trebuie să-și propună să pună la dispoziția tinerilor europeni instrumente pentru a fi mai competitivi pe o piață a muncii care a devenit tot mai globalizată. Axarea pe mobilitatea studenților trebuie să fie prima etapă în a oferi tinerilor noștri mai multe ocazii de ocupare a forței de muncă. Din păcate, cifrele privind șomajul în rândul tinerilor în multe state membre trebuie să fie un motiv de îngrijorare și de reflecție. Susținerea tinerilor prin încurajarea dialogului dintre instituțiile europene și organizațiile de tineret este un început bun, însă nu poate fi considerată obiectivul final. Ar trebui să fim capabili să îi ascultăm și să le conferim credibilitate și încredere. Doar în acest mod vom putea crea o Europă pe care generațiile noi o vor considera o șansă și nu o povară.

  Louis Grech (S&D), în scris. – Am votat în favoarea raportului Zver. Pentru ca inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare”(TiM) a UE 2020 să aibă succes, instituțiile UE trebuie să instituie o politică pragmatică, generală și cuprinzătoare susținută de toate statele membre care să se axeze pe conectarea domeniilor învățământului profesional, al calificărilor profesionale, al învățării pe tot parcursul vieții și al stagiilor pe piața muncii pentru a garanta faptul că toate statele membre își vor însuși cu adevărat sistemul educațional al UE. TiM își propune să faciliteze tranziția tinerilor europeni de la educație și formare către piața forței de muncă. Unul dintre obiectivele acestei inițiative politice este reducerea numărului de persoane care abandonează școala timpuriu și creșterea procentului de persoane absolvente ale învățământului terțiar, motivul fiind că abandonul școlar timpuriu contravine dinamicii și nevoilor pieței muncii și, este, de asemenea, în conflict direct cu sustenabilitatea economică și socială a Europei, în general. Prin urmare, toți actorii de pe piața forței de muncă, inclusiv cei din sectoarele profesionale, întreprinderi, sindicate, ministere și servicii publice pentru ocuparea forței de muncă, ar trebui să se angajeze într-un dialog structurat despre cum să asigure integrarea profesională a tinerilor, să promoveze formarea profesională formală/informală și, în cele din urmă, să dezvolte un sistem educațional în UE care să poată oferi siguranță în carieră tinerilor noștri.

  Mathieu Grosch (PPE), în scris. – (DE) Acest raport demonstrează, încă o dată, cât de important este ca dezvoltarea europeană să promoveze mobilitatea tinerilor noștri în toate domeniile. Alinierea programelor de studiu și recunoașterea reciprocă corespunzătoare trebuie realizate în toate domeniile formării profesionale și ale educației, în special în muncile manuale, unde avem mult teren de recuperat.

Ar trebui să existe, de asemenea, mai multe controale ale autorităților educaționale competente în țările care se întreabă dacă ar trebui eliminate obstacolele suplimentare, acolo unde acestea au fost ridicate la nivel administrativ sau la nivelul asociațiilor sindicale.

Mobilitatea ucenicilor duce, de asemenea, la o recunoaștere mai bună a multor meserii și împiedică dumping-ul social, întrucât există o scară progresivă, ceea ce înseamnă că, pentru același nivel de formare profesională, se plătește la fel.

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. – (FR) Potrivit bunei judecăți din popor, „călătoriile lărgesc orizontul”. Din această perspectivă susțin ideea, apărată în raportul Zver, că finanțarea educației tinerilor și a mobilității reprezintă o investiție în viitorul Europei, nu o povară suplimentară la buget, acest lucru în ciuda actualei situații economice dificile. În plus, mediul social sau situația financiară a unei persoane nu ar trebui să restricționeze accesul acesteia la oportunitățile de a călători în străinătate. În același fel, nici handicapul nu ar trebui să fie un obstacol și, din acest motiv, ar trebui să se aloce fonduri suplimentare tinerilor cu handicap. În cele din urmă, ar trebui instituite drepturi juridice obligatorii pentru a putea preveni angajarea pe perioadă determinată și exploatarea căreia ar putea cădea pradă tinerii stagiari.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document, deoarece recunoaște că este esențial să depășim obstacolele și barierele practice care stau în calea mobilității și să promovăm în continuare recunoașterea perioadei petrecute în străinătate și a calificărilor obținute în alte țări ale UE. În plus, recunoaște faptul că persoanele cu handicap întâmpină și mai multe obstacole în calea mobilității decât cele fără handicap și că ar trebui instituite mecanisme suplimentare pentru a garanta faptul că acestea beneficiază de aceleași șanse ca oricare altă persoană. Mai mult, studenților cu familii (de exemplu, cu copii) ar trebui să li se acorde, de asemenea, sprijin suplimentar pentru a depăși provocările deosebite cu care se vor confrunta pe durata participării la mobilitatea în scop educațional. Mobilitatea de calitate este esențială pentru învățarea interculturală, dezvoltarea personală și multilingvismul pentru tineri. Accentul cade pe ocuparea forței de muncă ca rezultat final și, de fapt, ocuparea forței de muncă este o chestiune care ține de educație, dar și de participarea tineretului și de cetățenia activă. Prin urmare, programele existente ar trebui să continue să se axeze pe cetățenia activă și dezvoltarea de competențe cheie, educație nonformală și promovarea societății civile europene. Pentru a evita ca această strategie să existe doar ca un concept, este esențial ca statele membre să își ia un angajament față de aceasta în materie de sprijin financiar și de punere în aplicare la nivel național în țările lor respective și să adopte un buget UE în acest scop. Statele membre ar trebui să considere acest lucru o investiție pe termen lung, nu doar în educația tinerilor, ci și în prosperitatea pe viitor a țărilor lor și a întregii Uniuni Europene.

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris. − Susținerea raportului privind Programul Tineretul în Mișcare este una automată și de principiu. Totuși, am încercat ca, față de propunerea Comisiei, să aducem completările pe care noi le-am considerat necesare.

Astfel, în raportul adoptat fără probleme în Comisia CULT și în sesiunea plenară a PE, am subliniat cât de important este ca statele membre să fie implicate în implementare și să fie supervizate de Comisia Europeană.

În plus, am solicitat ca programele de succes, precum cele din Life Long Learning, să obțină o finanțare mai mare în noul cadru financiar multianual și ca o bună coordonare între programe să fie asigurată.

Tinerilor, cei care se află în centrul acestui program umbrelă, ar trebui să li se acorde atenția cuvenită, să se creeze locuri de muncă și oportunități de afirmare, pentru că ei sunt cetățenii europeni pe care ne vom baza în viitor.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Într-o Europă care privește spre viitor, tinerii trebuie să fie o prioritate. A le permite să urmeze parcursul educațional cel mai adecvat, a le facilita învățarea de limbi străine, a aborda lumea muncii dotați cu aptitudinile corespunzătoare sau poate a pătrunde într-un mediu educațional sau profesional nou înseamnă a construi un viitor pentru toate țările Uniunii Europene cu ajutorul potențialului studenților și al lucrătorilor tineri, care își unesc forțele în același creuzet economic și cultural. Astăzi, mai mult ca oricând, cred într-o singură Europă – un cuib de idei și proiecte – și din acest motiv am votat în favoarea raportului dlui Zver. Cât despre Strategia UE 2020, crearea unei rețele de cunoștințe și oportunități, nu numai pentru tineri, ci și pentru profesori și pentru toți cei care lucrează în domeniul educației și al formării profesionale, înseamnă a aproviziona cu oxigen acele energii cărora trebuie să le dăm frâu liber, folosind mobilitatea tinerilor noștri, care trebuie să învețe să trăiască în Europa viitorului.

  Constance Le Grip (PPE) , în scris. – (FR) Am votat în favoarea raportului dlui Milan Zver „Tineretul în mișcare – un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională”. Consider că este important să susținem, pe tot cuprinsul acestui raport, programele diverse care au fost introduse la nivel european pentru a facilita mobilitatea tineretului, care sunt benefice atât în materie de achiziționare de cunoștințe și competențe noi, cât și în materie de dezvoltare a unei cetățenii europene adevărate. La nivel european, este important ca după 2013 să mărim creditele alocate programele europene de mobilitate, precum Erasmus și Leonardo da Vinci, și să le transformăm în programe permanente, astfel încât să poată beneficia de acestea mai mulți tineri – nu numai studenți, ci și stagiari, profesioniști tineri și agricultori tineri. Consider, de asemenea, că este necesar să ne îndreptăm spre o mai mare recunoaștere a calificărilor obținute prin diverse tipuri de stagii, nonformale sau informale, date fiind competențele care pot fi dobândite în acest mod. În cele din urmă, doresc să subliniez faptul că una dintre modalitățile cheie de combatere a șomajului în rândul tinerilor este să continuăm să adaptăm sistemele de educație și de formare profesională la necesitățile pieței forței de muncă care evoluează permanent.

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris. – (PL) Chestiunea sistemelor de educație și de formare profesională dobândește în prezent o semnificație complet diferită și nouă față de în urmă cu un deceniu sau mai mult. În părți diferite ale Europei, ne confruntăm cu niveluri de educație diferite, astfel încât necesitatea de a îmbunătăți situația din acest domeniu pare incontestabilă. Este important ca tinerii să aibă șansa de a juca un rol activ în lumea muncii, însă și în societatea civilă în sensul său cel mai larg. Eu însămi sunt implicată puternic și susțin activitatea care are legătură atât cu „Tineretul în acțiune”, cât și cu Serviciul European de Voluntariat, care este una dintre cele cinci acțiuni operaționale ale programului „Tineretul în acțiune”. Prin urmare, consider că este important ca Parlamentul European să poată continua să susțină măsuri asemănătoare.

Acum, nu trebuie să uităm tinerii. Ar trebui să li se acorde șansa de a se dezvolta și ar trebui să primească ajutor, astfel încât să poată dobândi aptitudini noi într-o economie care devine tot mai internațională. Programul „Tineretul în mișcare” nu este numai o șansă pentru ca tinerii să devină activi și să intre pe piața muncii, ci este, în primul rând, o modalitate pentru ca tinerii să-și depășească limitele și slăbiciunile, și este o șansă de a se dezvolta. Din acest motiv am susținut raportul dlui Zver. Vă mulțumesc.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. „Tineretul în mișcare” (TiM) este una dintre cele șapte inițiative emblematice cuprinse în Strategia Europa 2020 a Comisiei pentru a promova o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Inițiativa TiM conține 28 de acțiuni cheie și măsuri concrete menite să sporească nivelul de educație și formare profesională a tineretului prin mobilitate și să le faciliteze tranziția de la educație către piața forței de muncă. Acest lucru este deosebit de important în prezent întrucât tinerii, care reprezintă unul dintre grupurile sociale cele mai afectate de criza financiară globală și care au avut totodată cel mai mic rol în declanșarea acesteia, trebuie sprijiniți pentru a intra pe piața forței de muncă pentru a-și asigura propriul viitor, precum și pentru a susține economia. Tinerii sunt factorii de decizie de mâine și este esențial ca astăzi aceștia să poată dezvolta competențe, aptitudini și cunoștințe care le vor permite să contribuie în mod activ la creștere și la viitorul durabil al Uniunii Europene în anii care urmează și să atingă obiectivele stabilite în strategia de creștere a UE.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) În contextul Strategiei Europa 2020, cunoștințele și aptitudinile tinerilor sunt esențiale dacă se urmărește atingerea obiectivelor unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Astfel, tineretul are de jucat un rol important în îndeplinirea celor cinci obiective principale ale UE pentru 2020: ocuparea forței de muncă, cercetare și inovare, climă și energie, educație și lupta împotriva sărăciei. Inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare” a Strategiei Europa 2020 își propune să sporească atractivitatea învățământului superior din Europa, calitatea generală a tuturor nivelurilor de educație și formare profesională și mobilitatea studenților și a lucrătorilor printr-o utilizare mai eficace a programelor europene existente. Este așadar esențial să votăm în favoarea acestei inițiative, astfel încât pe viitor să avem tineri care sunt din ce în ce mai calificați și mai pregătiți pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020.

  Louis Michel (ALDE), în scris. – (FR) Inițiativa „Tineretul în mișcare” evidențiază mobilitatea în scop educațional, însă este, de asemenea, esențială pentru garantarea faptului că educația pe care o primesc tinerii este în concordanță cu nevoile pieței forței de muncă, și, în consecință, este esențial să le oferim cunoștințele și aptitudinile de care vor avea nevoie.

Din păcate, tinerii reprezintă unul dintre grupurile sociale cele mai afectate de criza financiară globală și ar trebui să li se acorde asistență pentru a intra pe piața forței de muncă și pentru a fi capabili să-și făurească propriul viitor și să consolideze economia. Educația și formarea profesională sunt factori cheie pentru mai multă prosperitate și coeziune socială în Europa. Mobilitatea studenților este în mod evident o componentă principală a Strategiei Europa 2020. Oferă multe oportunități pentru emanciparea intelectuală a studenților, combaterea abandonului școlar timpuriu, șomaj și sărăcie, precum și pentru dezvoltarea cooperării internaționale în învățământul superior, dar și în educația și formarea profesională.

În plus, mobilitatea studenților este una dintre provocările majore ale integrării europene. Cu toate acestea, această mobilitate ar trebui să aibă loc cu resurse financiare care să fie pe măsura ambițiilor și cu eliminarea obstacolelor practice care stau în calea acestei mobilități.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Efectele crizei economice globale au fost drastice în special pentru tinerii din întreaga lume, însă și din interiorul UE. Șomajul în rândul tinerilor a ajuns la 21 % în UE. Acesta este mărit de faptul că 15 % dintre acești tineri au abandonat școala și, prin urmare, nu au nicio calificare pentru a se încadra pe piața forței de muncă. UE are un obiectiv de reducere a acestei rate la 10 % până în 2020 și de creștere a procentului de persoane cu o calificare de la o universitate sau un colegiu tehnic de la 31 % la 40 %. Pentru a putea îndeplini aceste obiective, trebuie să existe o recunoaștere la nivelul întregii UE a cursurilor de educație și de formare profesională și a calificărilor. Aceasta este, de asemenea, singura modalitate prin care se poate obține o mobilitate mai mare pentru tinerii noștri, mobilitate care este, de asemenea, menită să-i ajute să devină mai familiarizați cu culturi și societăți noi, astfel încât să aibă și ei opțiunea de a se realiza în afara țării natale în anii care vor urma. Din acest motiv, obstacolele care există încă trebuie eliminate, iar procedurile simplificate, în timp ce programele existente trebuie să fie extinse și promovate.

M-am abținut de la vot, deoarece consider că nu a existat nicio discuție despre cum se poate realiza recunoașterea reciprocă a calificărilor obținute prin metode de educație și de formare profesională diferite din punct de vedere calitativ. Acest lucru este valabil în special pentru forța de muncă calificată, pentru care nu există un standard uniform pe întregul teritoriu al Europei, raportat la care să se poată măsura calificările.

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) Pentru tineri în special, criza economică globală a avut consecințe grave, și anume creșteri semnificative ale șomajului în rândul tinerilor și ale ratelor de abandon școlar. Tinerii sunt adesea lipsiți de perspective. În acest context, este important să creștem nivelul de mobilitate a tinerilor în UE, astfel încât, acolo unde este cazul, aceștia să aibă mai multe șanse de a găsi un loc de muncă pe o altă piață a forței de muncă. În acest sens, se impune recunoașterea reciprocă a calificărilor și a cursurilor de educație și de formare profesională. M-am abținut de la votul asupra acestui raport, deoarece nu reușește să propună nicio soluție concretă la chestiunea referitoare la modul în care urmează să se realizeze recunoașterea reciprocă, acolo unde există, cu siguranță, în multe domenii, metode de educație și de formare profesională care diferă foarte mult din punct de vedere calitativ.

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. – (LT) Statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor. În unele țări, aceasta ajunge chiar la 21 %. Acest procent reprezintă dublul mediei șomajului în rândul adulților. Am votat în favoarea acestui raport, întrucât oferă orientări în vederea îmbunătățirii educației tinerilor și a reducerii ratei șomajului în rândul acestora. Sunt de acord cu dispoziția raportului potrivit căreia este foarte important să ne concentrăm pe crearea de programe noi care le-ar permite tinerilor să combine munca cu studiile. Această măsură este esențială pentru studenții care doresc să învețe, însă trebuie să se susțină financiar. Unul dintre obiectivele cheie ale programului este reducerea numărului de persoane care abandonează școala timpuriu, fapt care crește riscul excluderii viitoare, atât de pe piața forței de muncă, cât și din societate. Trebuie să acordăm mai mult sprijin persoanelor cu handicap și tinerilor cu copii, astfel încât aceștia să poată participa la programele de mobilitate și să beneficieze de această șansă de a găsi un echilibru între studiu, viață profesională și viață familială. Accesul la programe de mobilitate ar trebui să fie posibil nu numai pentru studenți, ci și pentru tineri cu un nivel scăzut de calificări și pentru elevi. Este, de asemenea, esențial ca tinerii să dobândească mai multe cunoștințe practice și experiență prin intermediul stagiilor obligatorii de înaltă calitate.

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. – (EL) Inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare” este una dintre cele șapte inițiative emblematice cuprinse în Strategia UE 2020 a Comisiei Europene pentru o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Inițiativa se concentrează pe mobilitatea studenților, însă valoarea sa adăugată constă în faptul că anticipează, de asemenea, educația care corespunde nevoilor pieței forței de muncă și pune la dispoziție aptitudinile și cunoștințele necesare. Cu toate acestea, această inițiativă trebuie să fie combinată cu raportul intitulat „O strategie a UE pentru tineret”, care a fost adoptat de Parlamentul European în 2010 și care încearcă să elaboreze o strategie europeană nouă, puternică pentru următorii zece ani, astfel încât, atunci când vine vorba despre chestiuni referitoare la tineret, Europa să poată dezvolta un cadru politic unic. În plus, pentru a garanta faptul că acest raport nu rămâne o simplă declarație oficială, responsabilitatea aparține în general statelor membre și este păcat că recentele programe naționale de reformă nu corespund obiectivelor stabilite în Strategia UE 2020, în ciuda faptului că recunoaștem cu toții că investițiile în cercetare și educație sunt investiții pe termen lung cu o rentabilitate bună care contribuie în mod clar la prosperitatea viitoare a cetățenilor europeni.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Acest raport se referă la instituirea unui cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională. Această măsură este una dintre acțiunile cheie ale inițiativei „Tineretul în mișcare”, care face parte din Strategia Europa 2020 a Comisiei Europene de a promova o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Își propune, prin măsuri concrete, să promoveze educația și formarea profesională a tinerilor prin mobilitate, și prin facilitarea tranziției de la educație către încadrarea în muncă. Aceasta este o chestiune foarte actuală, având în vedere faptul că tinerii, ca unul dintre grupurile sociale cele mai afectate de criza financiară globală și de unul dintre grupurile care a contribuit cel mai puțin la declanșarea acesteia, trebuie să fie sprijiniți în materie de acces pe piața forței de muncă pentru a-și asigura viitorul și pentru a susține economia. Într-adevăr, mobilitatea însăși poate funcționa ca motor pentru tranziția de la educație către încadrarea în muncă. Prin urmare, consider că asigurarea furnizării de educație de înaltă calitate și, în același, facilitarea accesului tuturor tinerilor la aceasta se numără printre cele mai importante aspecte ale mobilității în scop educațional. Din aceste motive, am votat în favoarea acestui raport.

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Programul „Tineretul în mișcare” (TiM) reprezintă o ocazie de a valorifica potențialul tinerilor și de a le permite să contribuie la creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în UE. Inițiativa TiM susține învățarea pe tot parcursul vieții și inițiativa „Noi competențe pentru noi locuri de muncă” a Comisiei Europene. Inițiativa TiM își propune să îmbunătățească învățământul superior în Europa și să îmbunătățească mobilitatea studenților și a lucrătorilor prin intermediul programelor europene existente. Parte a Strategiei UE 2020 stipulează că „până în 2020, toți tinerii din Europa trebuie să aibă posibilitatea de a petrece o parte din parcursul lor educațional în alt stat membru”. Criza economică actuală a afectat grav tinerii, iar ratele șomajului în rândul tinerilor din UE reprezintă dublul mediei șomajului în rândul adulților. Aceasta este una dintre cele mai dificile provocări cu care se confruntă Europa și este esențial ca statele membre să nu răspundă prin reducerea investițiilor în educație. Trebuie să asigurăm faptul că tinerii noștri au șanse de a învăța și de a merge în străinătate pentru a-și continua studiile dacă doresc, deoarece investițiile de astăzi în educație vor înzestra mai bine UE pentru a face față provocărilor pe viitor.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Într-o perioadă în care tinerii sunt afectați extrem de grav de efectele crizei financiare globale, trebuie să facem tot posibilul pentru a ne asigura că aceștia pot dezvolta competențe, calificări și cunoștințe care le vor permite să contribuie activ la creșterea și viitorul durabil al Uniunii Europene. Inițiativa „Tineretul în mișcare” este una dintre cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 a Comisiei Europene de promovare a unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Conține 28 de acțiuni cheie și măsuri concrete menite să sporească educația și formarea profesională a tineretului prin mobilitate și să faciliteze tranziția tinerilor de la educație către încadrarea în muncă. Este așadar foarte important să se creeze condițiile pentru a garanta punerea eficientă în aplicare a acestei inițiative și îndeplinirea obiectivelor vizate de aceasta.

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) Recesiunea lovește tineretul Europei în plin: în timp ce unul din cinci tineri este șomer, 40 % dintre lucrătorii tineri sunt angajați cu jumătate de normă. În acest context, acord susținerea mea raportului dlui Zver, care propune o serie de recomandări menite să îmbunătățească sistemele de educație și de formare profesională pentru tineri. Deși trebuie să acționăm pentru a încuraja un număr cât mai mare de tineri să urmeze cursuri de învățământ superior și să combatem în mod activ abandonul școlar timpuriu – doar 31 % dintre europeni au studii superioare, în comparație cu 40 % în Statele Unite și 50 % în Japonia – trebuie să asigurăm, de asemenea, de faptul că absolvenții pot fi încadrați în muncă. Acest raport conține mai multe propuneri în acest sens: îmbunătățirea comunicării dintre întreprinderi și universități, crearea de programe și structuri universitare mai relevante pentru nevoile specifice de pe piața forței de muncă, introducerea în programele de studiu a perioadelor de stagii de pregătire de înaltă calitate care sunt remunerate corect și respectarea drepturilor sociale ale tinerilor.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Finanțarea programelor precum învățarea pe tot parcursul vieții (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig), Marie Curie, Erasmus Mundus și Tineretul în acțiune trebuie să sporească. Comisia propune crearea de rețele de cooperare internaționale la universități, cu ajutorul mobilității virtuale. Programele de mobilitate ar trebui să fie disponibile pentru studenții din învățământul profesional, profesori și lucrători tineri. Solicităm recunoașterea la nivelul întregii UE a calificărilor școlare, profesionale și universitare. Insistăm, de asemenea, asupra importanței de a învăța două limbi străine din perioada preșcolară, inclusiv a celor din țările vecine. În cele din urmă, solicităm să se acorde mai mult sprijin tinerilor cu handicap, tinerilor părinți și celor care doresc să își reia studiile.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestui raport, întrucât evidențiază cât de important este ca tinerii să beneficieze de o educație multidisciplinară, din perspectiva obiectivelor Strategiei UE 2020. În acest cadru, devine necesar să încurajăm tinerii să își continue studiile la nivel universitar. De fapt, intrarea pe piața forței de muncă prea devreme crește riscul șomajului mai târziu și al unui standard de viață comparativ scăzut.

Prin urmare, acest lucru ar putea avea costuri economice și sociale ridicate, precum și un impact negativ asupra creșterii economice durabile a Uniunii și a capacității acesteia de a-și îmbunătăți competitivitatea globală pe viitor. Din aceleași motive, cred că un sistem educațional multicultural, poliglot și practic este esențial pentru formarea cetățenilor viitorului, în special dacă acest lucru este realizat prin intermediul programelor de mobilitate precum „Tineretul în mișcare”.

  Oreste Rossi (EFD), în scris. – (IT) În prezent, prea mulți tineri abandonează școala prea devreme și prea puțini profită de învățământul superior. Acest lucru subminează stocul de calificări de care va avea nevoie Europa pe viitor. „Tineretul în mișcare” vizează creșterea șanselor de mobilitate în scop educațional pentru toți tinerii din Europa până în 2020, facilitând tranziția acestora din sistemul educațional către încadrarea în muncă, dându-le o educație care îi pregătește pentru cerințele pieței. Din aceste motive, ar trebui ca școlile și întreprinderile să devină mai conștiente de nevoia de a crea rețele, îmbunătățind cunoștințele practice ale tinerilor prin intermediul stagiilor. Această inițiativă vizează tinerii, însă nu trebuie să-i uităm pe acei tineri cu handicap, care trebuie să beneficieze de aceleași șanse pentru studiu și muncă.

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris. – (PL) Am susținut raportul referitor la îmbunătățirea sistemelor europene de educație și de formare profesională. Sunt în favoarea extinderii funcționării tuturor programelor educaționale pentru tineri. În afară de „Tineretul în mișcare”, ar trebui să primească finanțare și sprijin politic programe precum Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig, Tineretul în acțiune și Marie Curie. Aceste programe au avut un succes răsunător în Uniune. Ele implică un număr mare de tineri din medii diverse (numărul studenților polonezi care au mers în străinătate cu o bursă Erasmus în perioada cuprinsă între 1998 și 2010 a fost de 93 807) și contribuie la dezvoltarea potențialului tinerilor și crearea unei societăți civile europene puternice. Este vorba despre programe foarte eficiente, unde costul pentru un singur participant este foarte mic, însă finanțarea este folosită de un număr mare de persoane. Promovarea mobilității tinerilor presupune depășirea obstacolelor practice.

Aproximativ o treime dintre studenții care au participat la programul Erasmus a întâmpinat dificultăți cauzate de incertitudinile privind sistemul educațional în alte țări și de lipsa corespondenței și a continuității dintre materiile din țară și din străinătate. Ar trebui promovată recunoașterea perioadei petrecute în străinătate și a calificărilor obținute în alte state membre ale UE. Printre alte chestiuni care trebuie, de asemenea, soluționate, se numără dificultățile privind vizele, documentele medicale redactate în diverse limbi și portabilitatea burselor în cazul plecărilor în străinătate. Persoanele cu handicap se confruntă cu și mai multe obstacole decât cele fără handicap. Ar trebui instituite mecanisme suplimentare pentru a ne asigura că aceștia beneficiază de aceleași șanse ca oricine altcineva.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Inițiativa „Tineretul în mișcare” este una dintre cele șapte inițiative care fac parte din Strategia Europa 2020. Este formată din 28 de acțiuni menite să sporească nivelul de educație și formare profesională a tinerilor prin mobilitate și să-i încadreze în muncă.

Relevanța acestui raport în vremuri austere pentru Europa este dovedită de procentul în creștere de tineri șomeri din diverse state membre, concluzia fiind că acest grup de vârstă este unul dintre cele afectate cel mai tare de criza financiară globală. Ca atare, consider că este esențial să se aplice măsuri pentru a reduce ratele de abandon școlar timpuriu, pentru a crește numărul de absolvenți și pentru a spori atractivitatea educației și a formării profesionale. Angajamentul față de educație nu ar trebui să fie considerat un cost, ci mai degrabă o investiție în viitor.

Prin urmare, consider că este important să reinvestim în programele de mobilitate, educație și formare profesională existente deja și să stabilim condiții minime la nivel european pentru stagiile de pregătire, întrucât acestea nu ar trebui percepute ca locuri de muncă, ci mai degrabă ca achiziție de aptitudini practice.

În cele din urmă, aș sublinia necesitatea de a coordona măsurile cu autoritățile naționale, regionale și locale, sub formă de parteneriate, pentru ca inițiativa „Tineretul în mișcare” să aibă succes.

  Niki Tzavela (EFD), în scris. – (EL) Am votat în favoarea raportului dlui Milan Zver referitor la inițiativa „Tineretul în mișcare” a Comisiei. Obiectivul său este de a garanta faptul că sunt luate măsuri pentru a combate problemele persoanelor care abandonează școala timpuriu și pentru a crește numărul de europeni cu studii superioare. Se face trimitere, de asemenea, la importanța uriașă a garantării faptului că educația oferită corespunde nevoilor pieței forței de muncă și oferă aptitudinile și cunoștințele necesare tinerilor din Europa.

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. – (LT) Crearea unui viitor sigur pentru tinerii noștri este un subiect care îmi este drag. Din păcate, perspectivele tinerilor din Lituania, astăzi, sunt mai degrabă sumbre. În Lituania, rata șomajului este de 34 %, cu aproape 14 % mai mare decât media UE. Potrivit datelor statistice UE, mai sunt doar două state membre în care ratele șomajului în rândul tinerilor sunt mai mari decât în Lituania. Până și acei tineri lituanieni care reușesc să își găsească un loc de muncă sunt adesea obligați să accepte contracte nefavorabile de ocupare a forței de muncă. Trebuie să depunem mai multe eforturi pentru a pune în aplicare trei priorități cheie: în primul rând, să promovăm antreprenoriatul; în al doilea rând, să îmbunătățim capacitatea de inserție profesională a tinerilor prin adaptarea educației la nevoile pieței forței de muncă; și, în al treilea rând, să le oferim tinerilor șansa de a juca un rol mai activ în societate. Inițiativa „Tineretul în mișcare” este una dintre platformele care ar putea să ajute la promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Lucrul și studiul în străinătate ar putea să fie benefice tinerilor din Lituania și țării noastre. Cu toate acestea, este mult mai important să le oferim tinerilor noștri un viitor european în Lituania. Putem asigura acest lucru prin dezvoltarea de contacte între tineri și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Această măsură ar promova nevoia de tineri în rândul angajatorilor din IMM-uri și ar încuraja tinerii să muncească pentru IMM-uri.

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestei rezoluții, întrucât este esențial să garantăm faptul că tinerii cetățeni pot să călătorească și să lucreze în întreaga UE pentru a impulsiona competitivitatea. Obiectivele Strategiei UE 2020 pot fi atinse prin investiții în programe care pun la dispoziția tinerilor o gamă largă de ocazii și promovează mobilitatea pe piața forței de muncă. Prin creșterea finanțărilor pentru proiecte care susțin mobilitatea tineretului și punerea unui accent mai mare pe cooperarea dintre întreprinderi și educație, tinerii din Europa vor avea o șansă mai bună de a avea succes în carieră. Este foarte important, de asemenea, să susținem tinerii care nu mai urmează educația formală, consolidând educația non-formală și informală.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR) M-am abținut de la votul asupra acestui raport, în ciuda perspectivei critice pe care o adoptă față de politicile europene, în special de cele desfășurate de statele membre, care vizează tinerii.

Acest raport conține mai multe propuneri pozitive, în special cu privire la participarea tinerilor la procesul de elaborare a politicilor europene privind tineretul, intensificarea educației informale și non-formale, și îmbunătățirea statutului stagiarilor.

Cu toate acestea, dincolo de dorința declarată de a încuraja statele membre să accelereze investițiile în domeniul educației independent de criza financiară, raportul este în spiritul politicilor care își propun să liberalizeze învățământul superior și să-l subordoneze intereselor exclusive imediate ale pieței și deci ale societăților.

Unele dispoziții, precum introducerea unui sistem european de împrumuturi pentru studenți, în parteneriat cu BEI, sunt chiar îngrijorătoare, date fiind obiectivele stabilite în ceea ce privește accesul la studii universitare al unui număr cât mai mare de tineri.

  Dominique Vlasto (PPE), în scris. – (FR) Votând în favoarea programului „Tineretul în mișcare”– un cadru care vizează îmbunătățirea sistemelor europene de educație și de formare profesională – am dorit să susțin un plan ambițios de acțiune în favoarea tinerilor europeni. Tratatul de la Lisabona a extins misiunea UE în domeniul tineretului. În această privință, Parlamentul European a avut o datorie de a reafirma sprijinul său pentru această politică. Într-adevăr, identitatea europeană are sens doar dacă este susținută de tinerii noștri concetățeni. Europa trebuie să își asume această responsabilitate propunând o strategie concertată în domeniile formării profesionale și al ocupării forței de muncă. Salut ambiția acestui raport, care stabilește investițiile în învățământul superior la 2 % din PIB. Într-o perioadă în care piața europeană a forței de muncă a fost afectată de o criză economică majoră, formarea profesională trebuie să fie prioritatea noastră, astfel încât să putem oferi perspective de viitor tinerilor și să facilităm accesul acestora la ocuparea forței de muncă. Dezvoltarea schimburilor europene (Erasmus, Leonardo da Vinci) va fi, de asemenea, benefică pentru tineri, deoarece aceste programe oferă valoare adăugată reală la nivel profesional și personal. Atât învățarea unei limbi noi, cât și descoperirea unei alte culturi sunt bunuri care ar trebui să fie accesibile tuturor.

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Promovarea unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii implică, în mod inevitabil, cele mai bune ocazii și șanse de educație și formare profesională. Mobilitatea în timpul studiilor, facilitată prin programe ale UE precum Erasmus, Leonardo da Vinci și Comenius, promovează nu numai aspectele educației formale, ci și dezvoltarea personală și socială. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

Raport: Mary Honeyball (A7-0099/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez pentru această propunere, întrucât educația preșcolară și în primii ani de viață sunt furnizate în conformitate cu diverse tradiții pe continentul european, îngreunând crearea unui sistem european universal de învățământ în primii ani de viață. Este mai ușor să se pună în aplicare țeluri și obiective comune pentru a armoniza practici în mod consecvent.

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Învățarea timpurie a copiilor pune bazele învățării cu succes de-a lungul vieții acestora. În primii ani de viață, copiii demonstrează o curiozitate, o receptivitate și o dorință de a învăța deosebite, aceasta fiind vârsta la care se formează capacitatea de a vorbi și de a se exprima. Tot la această vârstă se pun temeliile viitorului parcurs educațional și profesional al copilului, precum și dezvoltarea aptitudinilor sociale. Această perioadă este esențială pentru dezvoltarea cognitivă, senzorială și motorie, pentru dezvoltarea emoțională și personală și pentru achiziția limbajului, punându-se bazele pentru învățarea de-a lungul vieții. Subliniez faptul că dezvoltarea timpurie a unor stiluri de viață sănătoase, precum obiceiurile alimentare bune și exerciții fizice adecvate și echilibrate, pot avea un impact esențial asupra dezvoltării fizice și mentale.

Uniunea Europeană este formată dintr-un amestec bogat și divers de tradiții de învățământ, educația din primii ani de viață fiind furnizată într-o serie de moduri diferite pe întreg teritoriul. Am votat în favoarea acestui raport care, deși recunoaște că o abordare comunitară a serviciilor de educație preșcolară ar fi dificil de realizat, încurajează dezvoltarea unui cadru european compus din obiective și valori comune, care include drepturi și structuri comune.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport. Învățarea în primii ani de viață a copiilor pune bazele învățării cu succes de-a lungul vieții acestora, proces esențial pentru realizarea obiectivelor Europa 2020, care își propun să creeze o societate bazată pe cunoaștere, să sporească ocuparea forței de muncă, să scadă ratele de abandon școlar și să reducă sărăcia. Cu toate acestea, aceste obiective nu pot fi îndeplinite decât dacă li se oferă tuturor copiilor un început adecvat în viață. Statele membre trebuie să sporească investițiile, asigurându-le o educație accesibilă și de calitate în primii ani de viață tuturor copiilor, măsură care poate contribui la reducerea abandonului școlar timpuriu, la combaterea dezavantajelor educaționale suferite de copiii din grupuri sociale și culturale dezavantajate, precum și la reducerea inegalităților sociale care rezultă.

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat pentru raportul domnului Honeyball. Europa este formată dintr-un amestec divers al tradițiilor de învățământ. Astfel, este necesară dezvoltarea unui cadru european compus din obiective, drepturi și valori comune. Strategia Europa 2020 trebuie să se concentreze pe crearea unei societăți favorabile incluziunii prin creșterea ocupării forței de muncă. Scăderea ratelor de abandon școlar și reducerea sărăciei nu pot fi realizate decât asigurând tuturor copiilor un viitor deschis către o viață mai bună. Reamintesc importanța activităților de învățare timpurie, în special a limbilor străine. Activitățile culturale reprezintă o sursă de dezvoltare esențială pentru copii, promovând dialogul intercultural. Nu în ultimul rând, trebuie să se țină seama de varietatea condițiilor de viață și de diversitatea mediului familial. În acest sens, avem nevoie de programe flexibile și inovatoare de educație dedicate copiilor preșcolari.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Educația în primii ani de viață a copiilor este fundamentală. Susțin pe deplin obiectivele stabilite anterior care își propun ca, până în 2010, să asigure servicii de îngrijire a copiilor pentru cel puțin 90 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între trei ani și vârsta obligatorie de începere a școlii și pentru cel puțin 33 % dintre copiii cu vârstă sub trei ani.

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Europa este formată dintr-un amestec bogat și divers de tradiții de învățământ, educația din primii ani de viață fiind furnizată într-o serie de moduri diferite pe întregul continent. Există o diferență clară între statele membre în ceea ce privește calitatea și furnizarea educației, ratele de înscriere, abordarea serviciilor, guvernanța serviciilor, și așa mai departe. Din acest motiv, o abordare unică, la nivelul UE, a serviciilor de educație și îngrijire preșcolară nu este potrivită și ar fi dificil de realizat. Dar dezvoltarea unui cadru comun de obiective și valori comune, care include drepturi și structuri comune este mai mult decât recomandată. Perioada de la naștere până la vârsta de trei ani este critică pentru dezvoltarea cerebrală, fizică și cognitivă și pentru dobândirea cunoștințelor de limbă la un copil. De asemenea, acești primi ani pun bazele învățării de-a lungul vieții copiilor. Este mai puțin probabil ca familiile sărace să utilizeze servicii de educație și îngrijire preșcolară, în special pe piețele privatizate, în comparație cu alte grupuri. Acest lucru este îngrijorător, dat fiind faptul că copiii dezavantajați sunt cei care s-au dovedit a beneficia cel mai mult de accesul la acest tip de servicii.

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Aceasta este o chestiune foarte pertinentă și susțin ferm orientarea grupului, întrucât se axează pe învățarea în primii ani de viață.

  Carlos Coelho (PPE), în scris. – (PT) Construirea unor baze puternice în materie de educație și îngrijire în primii ani de viață a copiilor, în calitate de completare la rolul fundamental al familiei, reprezintă baza esențială a succesului în materie de învățare pe tot parcursul vieții, integrare socială, dezvoltare profesională și capacitate viitoare de inserție profesională. Primele experiențe ale copiilor sunt baza întregii învățări ulterioare, condiționând dezvoltarea copiilor și contribuind la inversarea potențialelor situații dezavantajoase și a transmiterii sărăciei de la o generație la alta. Oferindu-le copiilor abilitatea de a-și realiza potențialul, structurile de educație și îngrijire de calitate poate contribui semnificativ la realizarea a două obiective majore ale Strategiei Europa 2020: reducerea ratelor de abandon școlar timpuriu la sub 10 % și scoaterea a cel puțin 20 de milioane de persoane din sărăcie și excluziune socială.

Susțin așadar dezvoltarea unei structuri europene alcătuite din obiective și valori comune, care include drepturi și structuri împărtășite care vor contribui la furnizarea de servicii adecvate de educație și îngrijire preșcolară; acestea trebuie să beneficieze de o finanțare eficace și echitabilă.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Se știe că în primii ani de viață copiii demonstrează o curiozitate, receptivitate și dorință de a învăța deosebite și că la această vârstă se formează capacitatea de a vorbi și de a se exprima, precum și aptitudinile sociale și, cum învățarea în primii ani de viață a copiilor pune bazele învățării cu succes de-a lungul vieții acestora, un proces esențial pentru realizarea obiectivelor Europa 2020, consider că strategia Europa 2020, care urmărește să creeze o societate favorabilă incluziunii prin creșterea ocupării forței de muncă, scăderea ratelor de abandon școlar și reducerea sărăciei, nu poate fi realizată decât dacă li se oferă tuturor copiilor un început adecvat în viață.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la învățarea în primii ani de viață întrucât consider că concediul de maternitate și de paternitate este o componentă esențială în timpul primilor ani de viață ai copiilor. Pentru a răspunde adecvat nevoilor copiilor este necesară susținerea unor condiții îmbunătățite în materie de concediu de maternitate, de paternitate și parental, punând astfel ambii părinți în centrul educației copiilor lor.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) După cum am afirmat în ceea ce privește inițiativa „Tineretul în mișcare”, educația este un instrument esențial pentru garantarea realizării obiectivelor ambițioase ale Strategiei Europa 2020. Acest lucru nu este valabil numai pentru educația secundară și terțiară, ci și pentru primele lucruri învățate, de la bun început, în perioada preșcolară.

Este esențial ca copiii europeni să aibă acces la o educație de calitate care să îi pregătească în mod provocator pentru aptitudinile de bază ale vorbirii în limba maternă, ale matematicii și ale uneia sau mai multor limbi străine. Această educație trebuie să le permită, de asemenea, să dobândească metodele de lucru necesare pentru a-și urma cu succes studiile și a deveni atât de productivi pe cât ne dorim să fie tinerii noștri europeni.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport se referă la învățarea în primii ani de viață în Uniunea Europeană. Știm cu toții că o casă se construiește începând cu fundația. Când fundațiile sunt rele, există riscul ca construcția să nu fie solidă și să se prăbușească. Acest lucru este valabil și pentru educație. O educație cu o fundație robustă, de calitate, garantează un viitor mai bun europenilor. Intervenția în perioada preșcolară a unui copil este esențială pentru viitorul său, îmbunătățind sănătatea și relațiile de familie, și permițându-i să obțină un loc de muncă mai bun pe viitor. Învățarea în primii ani de viață este o chestiune foarte importantă care nu a primit atenția cuvenită din partea legislatorilor. Pregătirea resurselor umane este mai importantă decât calitatea construcțiilor. Calitatea serviciilor și a calificărilor profesionale a celor care lucrează în sector trebuie îmbunătățită. Sunt de acord cu faptul că ar trebui să se stabilească valori și parametri comuni pentru toate statele membre și am votat, prin urmare, pentru acest raport.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport se axează pe chestiunea esențială a învățării în primii ani de viață și pe impactul său pozitiv în materie de dezvoltare cognitivă, motorie, comportamentală, afectivă și emoțională. Aceștia sunt factori determinanți ai dezvoltării mentale și fizice sănătoase și echilibrate a copiilor.

Unele chestiuni importante, precum legătura dintre mediile sărace și defavorizate și rezultate școlare slabe, sau dificultățile majore cu care se confruntă multe gospodării atunci când vine vorba despre reconcilierea obligațiilor familiale cu orare atipice și locuri de muncă nesigure sunt recunoscute în preambulul raportului. Din păcate, aceste chestiuni sunt uitate mai apoi: nu se fac propunerile necesare pentru a corecta aceste situații.

Element esențial al dezvoltării sociale și combaterii sărăciei, învățarea în primii ani de viață ar trebui să se bazeze pe garantarea unei rețele preșcolare publice, gratuite, de înaltă calitate și accesibile tuturor. Educația nu poate fi la mila logicii pieței. Pentru a oferi perspectiva unei vieți și a unui viitor mai bune, trebuie creată o rețea publică de creșe care să acopere o zonă geografică mai vastă și să fie mai deschisă modelelor de predare care încurajează dezvoltarea copiilor și a societății și care combat segregarea socială și discriminarea.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Chestiunea învățării în primii ani de viață este subiectul cheie al acestui raport, care se axează pe impactul său pozitiv asupra dezvoltării cognitive, motorii, comportamentale, afective și emoționale. Aceștia sunt factori determinanți ai dezvoltării mentale și fizice sănătoase și echilibrate a copiilor.

Unele chestiuni importante, precum legătura dintre mediile sărace și defavorizate și rezultate școlare slabe, sau dificultățile majore cu care se confruntă multe gospodării atunci când vine vorba despre reconcilierea obligațiilor familiale cu orare atipice și locuri de muncă nesigure sunt recunoscute în preambulul raportului. Din păcate, aceste chestiuni sunt uitate mai apoi: nu se fac propunerile necesare pentru a corecta aceste situații.

Element esențial al dezvoltării sociale și combaterii sărăciei, învățarea în primii ani de viață ar trebui să se bazeze pe garantarea unei rețele preșcolare publice, gratuite, de înaltă calitate și accesibile tuturor. Educația nu poate fi la mila logicii pieței. Pentru a oferi perspectiva unei vieți și a unui viitor mai bune, trebuie creată o rețea publică de creșe și grădinițe care să acopere o zonă geografică mai vastă și să fie mai deschisă modelelor de predare care încurajează dezvoltarea copiilor și a societății și care combat segregarea socială și discriminarea.

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Atât rapoartele depuse, cât și dezbaterea de până acum analizează cultura și educația dintr-o varietate de perspective. Consider că dezvoltarea creativității chiar de la naștere este un aspect foarte important. Raportul dnei Honeyball evidențiază faptul că, din multe perspective, este mai bine să se înceapă educația în perioada preșcolară. Potrivit documentelor în materie de drepturile omului în vigoare în prezent în Europa, copiii sunt cetățeni angajați pe deplin și în mod activ, cu drepturi proprii. Au un potențial creativ enorm. Perioada de la naștere până la vârsta de trei ani are un efect fundamental asupra dezvoltării gândirii, și asupra dezvoltării fizice și cognitive. Bazele pentru învățarea pe tot parcursul vieții, care joacă un rol important în realizarea obiectivelor de la Lisabona, sunt puse tot în această perioadă preșcolară. Familiile sărace, adesea de romi, au de obicei cel mai nesatisfăcător acces la serviciile din domeniile educației și al îngrijirii în perioada preșcolară. Acest lucru este cu atât mai trist cu cât copiii din familii dezavantajate ar trebui să beneficieze cel mai mult de pe urma șansei de a utiliza aceste servicii.

Trebuie să ne asigurăm că educația și îngrijirea sunt la dispoziția tuturor copiilor și familiilor, indiferent de originea lor sau de situația financiară a părinților. Îmi displace foarte mult să recurg la argumente pragmatice, financiare în chestiuni care țin de drepturile omului și în chestiuni care ar trebui să fie evidente și cât mai independente posibil de situația economică. Totuși, trebuie menționat faptul că o decizie de a nu investi în acest domeniu va da naștere, în realitate, unor costuri care s-ar putea să nu fie vizibile imediat.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) La anumite intervale, acest Parlament produce rapoarte ale căror titluri nu lasă nicio urmă de îndoială asupra faptului că ele vor cuprinde, în mod inevitabil, prostii! Raportul Honeyball este unul dintre acestea. Să trecem peste paragrafele obișnuite referitoare la soarta care îi așteaptă pe migranți, multiculturalismul obligatoriu și promovarea a tot în minoritate. Comoara din acest raport se află la punctul 14: Astfel, tații și mamele sunt „parteneri egali în ECEC”. Am citit cumva „parteneri”? Responsabilitatea de a-și educa proprii copii nu le aparține, în primul rând, lor? Totuși, este adevărat că, la punctul 16, raportoarea solicită investiții în programe de educație parentală. Așadar, părinții sunt percepuți, de la început, ca fiind incapabili, iresponsabili și copilăroși. Această impresie este confirmată de punctul 27, care subliniază faptul că, în absența unor servicii adecvate pentru perioada preșcolară, copiii noștri riscă să devină infractori și să dezvolte un comportament antisocial. Încrederea dvs. în ființa umană este uimitoare și mă întreb cum a putut omenirea să se descurce fără dvs. până acum. Nu, serios acum, cea mai bună favoare pe care le-ați putea-o face dragilor noștri copilași este să îi lăsați în pace!

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document, întrucât primii ani de copilărie (perioada preșcolară) sunt esențiali pentru dezvoltarea cognitivă, senzorială și motorie și achiziția limbajului și pun, de asemenea, bazele învățării pe tot parcursul vieții. Este așadar recomandat ca statele membre să analizeze oportunitatea introducerii unui an obligatoriu de grădiniță înaintea începerii anilor de școală propriu-ziși. Încurajează introducerea și sprijinirea modelelor pedagogice inovatoare de predare a limbilor străine, și anume creșele și grădinițele cu educație multilingvă, care îndeplinesc obiectivul stabilit la Barcelona în 2002, acordând o atenție deosebită învățării de limbi regionale, limbi vorbite de minorități sau de comunitățile vecine. Într-un climat economic instabil nu trebuie neglijate investițiile substanțiale în serviciile de educație și îngrijire preșcolară (ECEC). Consider că statele membre ar trebui să aloce resurse adecvate pentru serviciile ECEC. O educație de calitate în primii ani de viață poate contribui la reducerea abandonului școlar timpuriu și la combaterea dezavantajelor educaționale suferite de copiii din grupuri sociale și culturale dezavantajate, precum și la reducerea inegalităților sociale care rezultă, toate acestea afectând întreaga societate. Tinerii din grupuri sociale vulnerabile sunt în special în pericol. Trebuie să avem grijă de generațiile viitoare și de calitatea educației lor.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Deși suntem conștienți că crearea unei abordări a îngrijirii și a educației copiilor preșcolari este deopotrivă inadecvată și dificilă, este important să analizăm posibila punere în aplicare a lucrurilor de care este nevoie și nivelurile la care trebuiesc luate măsuri. Prin copii preșcolari ne referim la copii până la vârsta de șase ani. Aceasta este o etapă delicată în dezvoltarea cerebrală, fizică și cognitivă a copiilor, precum și a limbajului lor. Aceștia sunt anii când copiii învață și se familiarizează cu instrumentele pe care, în calitate de adulți, le vor utiliza pentru a elabora mecanisme cognitive care sunt diferite, însă necesare pentru educația și meseria lor viitoare. Am votat așadar în favoarea acestui raport, întrucât este vorba despre protejarea copilăriei, a dreptului a mii de copii de a merge la școală sau de a beneficia de cele mai bune condiții posibile pentru a învăța. Acest subiect este esențial pentru viitorul și dezvoltarea Uniunii Europene, și din acest motiv trebuie să luăm măsurile descrise de dna Honeyball, pe care aș dori să o felicit pentru activitatea sa.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Este foarte important să susținem o politică și o abordare uniformă între statele membre UE cu privire la învățătură în primii ani de viață a copiilor. Accesul la acest tip de învățătură are beneficii economice, sociale și culturale importante. Pe lângă o politica uniformă la nivelul Uniunii Europene, este deosebit de important să existe o bună colaborare și coordonare la nivel local, între diferitele instituții și ministere implicate în programele destinate educării tinerilor. Aceste programe sunt foarte importante, deoarece în perioada preșcolară copiii au o capacitate de învățare deosebită și pot determina întregul parcurs educațional și profesional al acestora.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. În 2002, Consiliul European de la Barcelona a solicitat statelor membre ale UE să ofere, până în 2010, îngrijire pentru cel puțin 90 % din copiii cu vârsta cuprinsă între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie și pentru cel puțin 33 % din copiii sub trei ani. Aceste obiective au marcat o abordare a serviciilor ECEC din perspectiva pieței muncii, bazată pe necesitatea identificată în momentul creșterii numărului de femei aflate pe piața muncii. Deși este esențial să acordăm atenția cuvenită legăturii dintre serviciile ECEC și egalitatea de șanse pentru femei, aceste obiective sunt în mod clar problematice, și depășite, întrucât nu iau în considerare multe dintre aspectele calitative cruciale ale unei politici puternice în domeniul educației în primii ani de viață. Centrele ECEC nu sunt pur și simplu un loc pentru „parcat” copiii astfel încât femeile să poată lucra; acestea au o importanță deosebită întrucât contribuie la bunăstarea copiilor și la îmbunătățirea șanselor lor viitoare în viață.

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. – (CS) Perioada primilor ani de viață merită o atenție deosebită și o abordare atentă în materie de mediu extern. Nu trebuie să uităm nicio clipă că aceasta este o perioadă de dezvoltare unică și irepetabilă, care formează personalitatea individului. Ar trebui să se pună mai mult accent pe ea, și nu ar trebui subapreciată niciodată sau neglijată temporar în niciun fel. Adulții ar trebui să fie un model, ajutând astfel copiii să dobândească diferite tipuri de cunoaștere și abilitate. Este perioada de dezvoltare a personalității, când procesul de învățare este, dacă mă pot exprima astfel, spontan și natural, iar lumea înconjurătoare este observată, acceptată și absorbită în cea mai mare măsură posibilă. Deși dezvoltarea copiilor implică mai mulți factori care își aduc contribuția, indiferent dacă au o bază genetică sau provin din mediul extern, efectul părinților și al cercului imediat de persoane este în special cel care formează personalitatea.

Aș dori, de asemenea, să menționez și să subliniez faptul că nu ar trebui să uităm în acest context activitățile de mișcare adecvate și care se concentrează pe toate aspectele la acest grup de vârstă, care pot ajuta la dezvoltarea individului și contribuie la o sănătate mai bună pe viitor.

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Educația din primii ani de viață are implicații profunde asupra evoluției viitoare a copilului și a șanselor sale de reușită pe mai departe. Investițiile în această perioadă reduc costurile ulterioare legate de sănătate, rata criminalității și comportamente anti-sociale. Cu toate acestea, educația timpurie este furnizată neunitar pe teritoriul Uniunii Europene. O abordare unică ar fi, însă, greu de realizat. Consider că trebuie să ne concentrăm, mai degrabă, asupra unui cadru comun, cu obiective și valori clar definite. Potrivit țintei fixate în 2002, statele membre UE trebuie să ofere educație preșcolară unui procent de 90 % dintre copiii cu vârsta între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie. Rațiunea este inclusiv una economică, ținând cont de creșterea numărului de femei aflate pe piața muncii. Este esențial să implicăm populația minoritară în programele de educație timpurie și, cu atât mai mult, populația de etnie romă, care este de multe ori dezavantajată. De asemenea, trebuie să asigurăm un număr suficient de locuri pentru îngrijire, astfel încât să fie evitate perioadele lungi de așteptare pentru înscrierea copilului în acest tip de instituție. Nu trebuie ignorat nici aspectul calificării personalului care lucrează cu copiii de vârstă fragedă, al cărui impact asupra calității actului educațional e hotărâtor.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Garantarea faptului că toți copiii de vârstă școlară primesc îngrijire și educație de aceeași calitate, indiferent de vârsta sau de condiția lor socială, este o cerință minimă. Raportul Honeyball, deși este, de altfel, lăudabil, nu îndrăznește să ceară acest minim. Acest lucru este deplorabil. Totuși, întrucât textul nu are nicio consecință legislativă, poate fi aprobat în ciuda neajunsurilor sale grave.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Toată lumea este de acord cu faptul că învățarea în primii ani de viață pune bazele învățării cu succes pe tot parcursul vieții. Copiii de vârstă preșcolară sunt extrem de curioși, receptivi și dornici să învețe și la această vârstă se formează abilități importante precum abilitatea de a vorbi și de a se exprima, precum și abilitățile sociale. Tot la această vârstă se pun temeliile viitorului parcurs educațional și profesional al copilului. Trebuie așadar să depunem eforturile necesare pentru ca copiii de vârstă preșcolară să aibă acces la aceleași condiții de învățare, fără niciun fel de discriminare.

  Louis Michel (ALDE), în scris. – (FR) Învățarea întreprinsă de copii în timpul perioadei preșcolare este temelia succesului învățării lor pe tot parcursul vieții. Această învățare ascute inteligența copilului, îi stimulează curiozitatea naturală și îi dezvoltă aptitudinile motorii, recompensează lucrul manual și este bună pentru sănătatea mentală. Îl învață pe copil să socializeze, îi dezvoltă aptitudinea de a se exprima în limba sa maternă și îl învață sunetele unei limbi străine. Îl conduce spre elementele de bază ale cititului și ale aritmeticii.

Cu toate acestea, educația și îngrijirea în perioada preșcolară îmbracă forme diferite în diverse țări ale Uniunii Europene, în funcție de felul în care fiecare țară interpretează copilăria. Educația și îngrijirea în primii ani de viață primesc în general mai puțină atenție și mai puține investiții decât alte niveluri educaționale. Toți copiii și părinții ar trebui să poată să folosească serviciile de educație și îngrijire, indiferent de originea sau de situația financiară a familiei. În ceea ce îi privește pe părinți, ei ar trebui să fie parteneri deplini ai acestor servicii.

Întrucât perioada preșcolară este cea mai importantă pentru dezvoltarea emoțională și socială a copiilor, persoanele care lucrează cu acești copii ar trebui să aibă calificările necesare. În orice caz, nevoile și interesele copilului ar trebui să fie principala preocupare.

  Miroslav Mikolášik (PPE), în scris. – (SK) Primii ani de viață sunt fără îndoială de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea fizică, mentală și socială a copiilor și trebuie să înțelegem așadar că rentabilitatea investițiilor în educația preșcolară reprezintă garanția creșterii viitoare. Pe lângă acest lucru, multe studii au demonstrat deja că finanțarea utilizată în acest mod aduce avantaje economice și sociale considerabile pe termen mediu și lung.

Cea mai bună și mai firească modalitate de a obține acest tip de sprijin constă în a proteja familia în calitate de unitate de bază a societății. Părinții sunt primii și cei mai importanți profesori ai copiilor lor și, prin urmare, cadrul juridic nu ar trebui să conțină dispoziții care sancționează familiile pentru că au grijă personal de copiii lor, mai ales în primii ani de viață. Deși această agendă ține exclusiv de competența statelor membre, este mai mult decât dezirabil ca Uniunea, prin rolul său de coordonare, să contribuie la îmbunătățirea situației din statele membre. Din motivele menționate, susțin poziția raportoarei.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Propunerea de rezoluție depusă de deputata socialistă britanică Mary Honeyball vizează să reducă rolul mamei și al tatălui unui copil la cel de parteneri egal în sistemul educațional de stat. Raportul afirmă, literalmente (la punctul 14) că „[Parlamentul European] subliniază faptul că părinții, atât mamele cât și tații, sunt parteneri egali în ECEC [educație și îngrijire în primii ani de viață]; (...)”. Această formulare exprimă o neîncredere profundă în familie și în dreptul recunoscut la nivel mondial al părinților de a-și îngriji și crește proprii copii. Acest lucru este în opoziție directă cu constituția Republicii Federale Germania, care stipulează că „Îngrijirea și creșterea copiilor este dreptul natural al părinților și o îndatorire obligatorie în principal pentru aceștia” [articolul 6 alineatul (2)]. Acest raport este un semn al agendei antifamilie a UE și își propune să se amestece în competențele sociale ale statelor membre.

În plus, moțiunea recomandă introducerea unui an obligatoriu de grădiniță înainte de începerea anilor de școală propriu-ziși, precum și dezvoltarea și optimizarea instituțiilor de învățământ. Procedând astfel, raportul confirmă „obiectivele de la Barcelona ale UE” care, așa cum se întâmpla odinioară în Uniunea Sovietică, stabilesc cote pentru preluarea de către stat a creșterii copiilor. Bunăstarea copiilor nu este obiectivul principal al acestei rezoluții. Libertatea de alegere a părinților în ceea ce privește creșterea copiilor lor urmează să fie subminată. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) Primii trei ani din viața unui copil sunt esențiali pentru dezvoltarea creierului și pentru învățarea limbajului. Achiziția limbajului este baza gândirii logice și a înțelegerii contextuale. Fără un anumit nivel de achiziție a limbajului, învățarea complementară este posibilă foarte rar întrucât deficitele de limbaj pot fi depășite doar cu mare dificultate odată cu înaintarea în vârstă. Raportul observă că cei mai mulți copii imigranți din UE sunt educați fără cunoștințe lingvistice adecvate. În același timp, menționează că familiile migrante (și minoritățile precum romii) utilizează mult mai puțin educația preșcolară furnizată decât alte familii. Nu putem permite ca nivelul școlilor noastre să continue să scadă din cauza faptului că atât de mulți elevi nu pot să înțeleagă pur și simplu ceea ce li se predă. Fiecare copil – migrant sau nu – trebuie să stăpânească limba maternă până în momentul când este înscris la școală într-o măsură care să îi permită să urmărească predarea care are loc. Raportul nu oferă nicio încercare semnificativă de soluționare a acestei probleme. În schimb, înclină spre dădăcirea completă a părinților și o preluarea de către stat a creșterii copiilor. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. – (EL) Diversitatea tradițiilor educaționale europene și, deci, diversitatea educației preșcolare sunt deopotrivă acceptabile și binevenite întrucât reflectă aspectele europene culturale, istorice și sociale diferite ale unei țări. Totuși, există loc pentru dezvoltarea unui cadru european cu numitori de coordonare comuni, obiective și valori comune și drepturi și structuri comune. În plus, dacă dorim să realizăm obiectivul de la Barcelona care stipulează că statele membre ale UE trebuie să ofere îngrijire pentru cel puțin 90 % din copiii cu vârsta cuprinsă între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie și pentru cel puțin 33 % din copiii sub trei ani, avem nevoie de consens la nivelul statelor membre și, acolo unde este posibil, de schimburi de informații și de bune practici, în special dinspre statele membre cu structuri extrem de dezvoltate în educația preșcolară către parteneri cu mai puțină experiență în acest sector.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Îngrijirea și educația în primii ani de viață sunt puse la dispoziție în moduri diferite în Uniunea Europeană, cu definiții diferite ale „calității”, care depind semnificativ de valorile culturale ale fiecărei țări și regiuni, și de interpretarea lor în ceea ce privește „copilăria”. Învățarea în primii ani de viață este baza învățării cu succes pe tot parcursul vieții, care este esențială pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Am votat așadar în favoarea raportului referitor la învățarea în primii ani de viață care stabilește obiective europene comune pentru urmărirea țelurilor Consiliului European de la Barcelona, și anume asigurarea, până în 2010, a unor servicii de îngrijire a copiilor pentru cel puțin 90 % din copiii cu vârsta între trei ani și vârsta obligatorie de începere a școlii și pentru cel puțin 33 % din copiii cu vârsta sub trei ani. La fel ca raportoarea, solicit să se stabilească obiective și mai ambițioase. Aceasta este o abordare centrată pe copil care recunoaște că primii ani de viață sunt esențiali pentru dezvoltarea cognitivă, senzorială și fizică, precum și pentru dezvoltarea emoțională și personală, și pentru achiziția limbajului și că ei constituie, de asemenea, bazele pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Accesul la învățarea în primii ani de viață este de o importanță vitală pentru copiii preșcolari în ceea ce privește receptivitatea și disponibilitatea lor de a învăța, mai ales întrucât aptitudini importante precum abilitatea de a vorbi și de a dezvolta aptitudini sociale se formează de la o vârstă fragedă. Pe lângă acest lucru, există o legătură evidentă între mediile sărace și defavorizate și rezultatele școlare slabe. Prin urmare, ar trebui să avem grijă ca obiectivele stabilite la Consiliul European de la Barcelona, de asigurare a unor servicii de îngrijire a copiilor pentru cel puțin 90 % din copiii cu vârsta între trei ani și vârsta obligatorie de începere a școlii și pentru cel puțin 33 % din copiii cu vârsta sub trei ani, să fie îndeplinite. Remedierea dezavantajelor educaționale prin asigurarea unui învățământ preșcolar de înaltă calitate și a unui sprijin orientat, precum și prin promovarea unei educații incluzive sunt absolut necesare pentru crearea unei societăți cu adevărat favorabile incluziunii.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Primii ani de viață sunt o perioadă esențială pentru dezvoltarea unei serii de capacități cognitive și sociale ale copiilor, ale căror efecte se vor simți pe tot parcursul vieții lor. Ar trebui menționată, de exemplu, aptitudinea pentru multilingvism. Totuși, această etapă a învățării a fost studiată foarte puțin și i s-a acordat puțină importanță în contextul educației în ansamblu. Acest lucru are un impact negativ, de exemplu, asupra celor crescuți în familii mai puțin înstărite, în care dezvoltarea cognitivă a copiilor este adesea stimulată insuficient Prin urmare, se impune creșterea cu titlu prioritar a educației și a îngrijirii în primii ani de viață (ECEC). De aceea am votat în favoarea acestei rezoluții.

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) Primii ani de viață sunt esențiali pentru dezvoltarea cerebrală, fizică, emoțională și personală a copiilor, pentru achiziția limbajului, și sunt baza învățării pe tot parcursul vieții. Fiind pe deplin în favoarea punerii în aplicare a unei abordări europene comune în ceea ce privește învățarea în primii ani de viață – cu respectarea diversității abordării fiecărui stat membru – acord susținerea mea raportului dnei Honeyball, care recomandă instituirea unui cadru european pentru serviciile ECEC, evidențiind valori și obiective comune. Având în vedere rolul fundamental jucat de părinți în calitate de „educatori principali”, raportul încearcă să îmbunătățească concediul de maternitate și de paternitate – care ar trebui să fie suficient de lung încât să le permită părinților să joace rolul lor principal în educarea copiilor lor în primele etape ale vieții lor – și încurajează statele membre să investească în programe de educație parentală, precum și să ofere alte forme de asistență pentru părinții care au nevoie de ajutor suplimentar. Desigur, în acest scop este nevoie de investiții suplimentare din partea tuturor celor 27 de state membre, și le solicit să aloce resurse adecvate serviciilor ECEC. În opinia mea, educația trebuie să fie o prioritate politică.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Învățarea în primii ani de viață în UE urmează o tradiție îndelungată și fin diferențiată în diferite state membre. Pare important să se definească un cadru de valori și obiective comune care ar putea fi stabilite ca țel în toate statele membre, în timp ce împărtășirea de bune practici rămâne cheia pentru furnizarea de servicii de înaltă calitate, nevoile și îngrijirea copilului fiind în centrul tuturor eforturilor. Recomandările din raport se concentrează pe echilibrul dintre rolul statelor membre și al Comisiei; necesitatea de a transforma serviciile din perioada preșcolară într-un serviciu mai vast inspirat de bune practici din state membre unde „creșele” și grădinițele sunt un drept al părinților; includerea tuturor copiilor, indiferent de mediul lor social („noțiunea de serviciu public”); îngrijirea copiilor migranți și integrarea lor în educația preșcolară; includerea artelor și a tuturor instrumentelor pentru a spori creativitatea copiilor; formarea profesională a educatorilor în vederea dobândirii unor aptitudini interculturale mai bune; paritatea de gen a persoanelor care lucrează în structuri de învățare preșcolară; și crearea de locuri de muncă noi și bine calificate.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestui raport întrucât consider că, în cadrul Uniunii Europene, statele membre individuale continuă să furnizeze educație în primii ani de viață în modalități foarte diferite. Trebuie să dezvoltăm un cadru european compus din obiective și valori comune, care include drepturi și structuri comune. Copiii trebuie considerați pe deplin cetățeni reali, care sunt capabili să-și formeze și să-și exprime opiniile proprii, să se bucure de anumite drepturi, și care posedă propriul lor potențial de creativitate. În acest cadru, din nou, părinții trebuie considerați centrul creșterii lor.

Familia naturală este locul ideal pentru creșterea și dezvoltarea unui copil și, din nou, a le acorda părinților o perioadă adecvată de concediu poate ajuta la reducerea cererii de locuri în facilitățile de îngrijire a copiilor. Prin urmare, trebuie să luăm măsuri concrete întrucât în prezent foarte puține state membre oferă perioade de concediu plătit care sunt suficient de îndelungate încât să întrunească cerințele familiei.

  Nikolaos Salavrakos (EFD), în scris. – (EL) Învățarea în primii ani de viață ai unui copil este extrem de importantă pentru dezvoltarea adecvată a acestuia și esențială pentru crearea unei societăți stabile și dinamice din punct de vedere economic. Investițiile în învățarea în primii ani de viață au beneficii pe termen lung pentru viitorul copiilor noștri. Eforturile depuse în acest raport pentru a analiza această chestiune la nivel european și național sunt importante. Salut solicitarea referitoare la un nivel mai mare de cercetare europeană în acest sector, la necesitatea de a identifica și de a face schimb de bune practici la nivel european și la utilizarea adecvată a fondurilor și programelor structurale în acest sens.

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (PPE), în scris. – (FR) În 2002, Consiliului European de la Barcelona a stabilit obiectivul de a introduce, până în 2010, unele centre de asistență a copiilor pentru cel puțin 90 % din copiii cu vârsta între trei ani și vârsta obligatorie de începere a școlii și pentru cel puțin 33 % din copiii cu vârsta sub trei ani. Din păcate, suntem încă departe de aceste cifre. Totuși, numărul și calitatea centrelor de asistență pentru îngrijirea copiilor sunt esențiale pentru Europa. Într-adevăr, de la o vârstă foarte fragedă, îngrijirea copiilor, învățarea acestora și conștientizarea treptată a mediului lor sunt de o importanță decisivă pentru etapa următoare a educației lor. În plus, părinții lor nu trebuie să renunțe la aspirațiile lor profesionale din cauza unei lipse de centre de asistență pentru îngrijirea copiilor. Cu toate acestea, acest raport ne reamintește, și pe bună dreptate, că fiecare țară are o concepție diferită în ceea ce privește îngrijirea copilului și deci modele diferite, pe care ar trebui să le respectăm. Prin acest raport Parlamentul European dovedește că UE, departe de a dori să sacrifice îngrijirea copilului în numele liberei concurențe a serviciilor, lasă statele membre să-și aleagă modelul lor educațional.

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. – Învățarea în primii ani de viață afectează profund șansele în viață ale fiecărui individ. În special, dezvoltarea în primii ani de viață a unor stiluri de viață sănătoase, precum obiceiuri alimentare bune și exerciții fizice regulate, sunt factori determinanți esențiali ai sănătății fizice și mentale. La fel ca toate politicile care funcționează pe baza principiului potrivit căruia „este mai bine să prevenim decât să tratăm”, furnizarea de servicii de învățare în primii ani de viață este, de asemenea, relativ eficace din punctul de vedere al costurilor. O felicit pe raportoare pentru raportul cuprinzător care prezintă unele puncte cheie care necesită discuții suplimentare și luarea de măsuri.

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris. – (PL) Am susținut raportul referitor la învățarea în primii ani de viață în UE. Aș dori să atrag atenția în special asupra a trei chestiuni. În primul rând, primii ani de viață sunt esențiali pentru dezvoltarea cognitivă, senzorială și motorie. Prin urmare, atunci când dezvoltă politici și programe cuprinzătoare referitoare la primii ani de viață, statele membre trebuie să țină seama de mai multe chestiuni diferite care afectează dezvoltarea copiilor, precum migrarea, egalitatea de gen și ocuparea forței de muncă. În al doilea rând, centrele de la nivel local ar trebui să dezvolte programe de măsuri care țin seama de situațiile de viață și de nevoile diferite din domeniul educației și al îngrijirii în primii ani de viață. Ele trebuie, de asemenea, să aibă suficientă autonomie încât să faciliteze operarea de programe pentru copii într-un cadru unic și creativ. Următoarea chestiune se referă la necesitatea de a îmbunătăți serviciile de educație și de îngrijire în primii ani de viață. În acest caz ar trebui să începem prin a dezvolta mecanisme pentru evaluarea prevederilor și garantarea faptului că standardele de calitate sunt respectate.

Ultima mea observație vizează necesitatea accesului universal la centre de îngrijire a copilului. Datele furnizate de ministrul polonez al educației arată că în Polonia există 8 400 de grădinițe publice și 1 600 de grădinițe private și că există circa 1,6 milioane de copii cu vârste cuprinse între trei și șase ani. Aceasta înseamnă că în grădinițe există locuri doar pentru 40 % dintre acești copii, deși există 352 de creșe în Polonia, care sunt folosite de numai 2 % dintre copiii sub trei ani. Această problemă este unul dintre motivele principale ale ratei ridicate a șomajului în rândul femeilor.

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Susțin acest raport întrucât este important să recunoaștem contribuția valoroasă a educației în primii ani de viață și cât de importantă este aceasta pentru realizarea obiectivelor Strategiei UE 2020.

  Niki Tzavela (EFD), în scris. – (EL) Se știe că există diversitate între sistemele educaționale din statele membre ale UE și, în consecință, cercetarea și schimburile de bune practici care sunt recomandate în special în acest raport vor duce, după părerea mea, la rezultate importante în materie de îmbunătățire a învățării în primii ani de viață ai copiilor în UE. În realitate, datorită abordării centrate pe copil a serviciilor universale mai degrabă decât concentrate, a implicării părinților și a integrării îmbunătățite a serviciilor, am votat în favoarea raportului dnei Honeyball referitor la învățarea în primii ani de viață în Europa.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR) Am votat în favoarea acestui raport, care recomandă politici publice în favoarea îngrijirii copilului, care sunt un pas în direcția bună.

Deși ține seama de diversitatea sistemelor și a tradițiilor în materie de educație și îngrijire a copilului în UE, raportul evidențiază o abordare centrată pe nevoile copilului și pe impactul pe care îl va avea învățarea de la o vârstă foarte fragedă asupra anilor de școală ai copilului și a dezvoltării personale.

Acesta prezintă într-un mod clar chestiunile referitoare la îngrijirea copilului și acces egal la educație pentru toată lumea și, în special, pentru copiii din familiile de imigranți – indiferent de situația lor – și subliniază aceste chestiuni mai ales în contextul combaterii sărăciei și a excluziunii sociale.

El evidențiază, de asemenea, necesitatea de a oferi o ocupare stabilă a forței de muncă, formare profesională de calitate și protecție socială corectă personalului care lucrează în domeniul îngrijirii copilului.

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Am votat în favoarea acestui raport. Raportoarea a poziționat în mod corect nevoile copilului în centrul acestui raport. Nu este surprinzător că raportul a ajuns la concluzia că o soluție europeană unică nu este posibilă. Totuși, avem nevoie de un „cadru” la nivel european pentru a putea coordona învățarea în primii ani de viață cu alte programe la nivel UE precum învățarea pe tot parcursul vieții.

Propunere de rezoluție B7-0193/2011

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea propunerii Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, care consideră că Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului (APP) a contribuit după câte se pare la supraexploatarea unor stocuri, în special a celui de caracatiță, conducând, prin urmare, la reducerea posibilităților de pescuit pentru pescarii mauritani și la un avantaj concurențial pentru industria UE ca urmare a subvenționării taxelor de acces pentru navele UE și salut propunerea Comisiei Europene de deschidere a negocierilor pentru reînnoirea protocolului privind APP-ul dintre UE și Republica Islamică Mauritania. Salut, de asemenea, propunerea Comisiei Europene de introducere a unei clauze referitoare la drepturile omului în acord, și invit Comisia să inițieze un dialog cu Mauritania în scopul de a ajuta această țară să-și dezvolte în continuare o politică responsabilă în domeniul pescuitului, care să îndeplinească atât cerințele de conservare, cât și obiectivul de a promova dezvoltarea economică a resurselor halieutice. În plus, solicit Comisiei să ia măsuri urgente pentru a reduce capturile accidentale ale navelor europene care pescuiesc în apele mauritane.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Protocolul actual la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului cu Republica Islamică Mauritania expiră la 31 iulie 2012. Sectorul pescuitului mauritan este extrem de important pentru economia Mauritaniei, reprezentând 10 % din PIB-ul Mauritaniei și între 35 % și 50 % din exporturile acestei țări. Prin urmare, Comisia intenționează să lanseze negocieri în vederea reînnoirii acestuia. Salut reînnoirea acestui protocol, însă el ar trebui să includă multe chestiuni importante. Evaluările au conchis că majoritatea stocurilor din Mauritania sunt fie exploatate la maximum, fie supraexploatate, și, prin urmare, Comisia trebuie să discute cu Mauritania despre elaborarea unor planuri de gestionare a pescuitului pe termen lung, care să includă toate alocările pentru pescuit prevăzute de autoritățile din Mauritania, atât cele pentru flotele naționale, cât și cele pentru flotele țărilor terțe, pentru a garanta exploatarea durabilă a resurselor halieutice.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Votez în favoarea acestei rezoluții întrucât este necesar să se înceapă negocierile pentru reînnoirea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania. Aceste negocieri vor permite navelor sub pavilion UE să pescuiască în apele din Mauritania pe baza principiului stocurilor excedentare descris în Convenția ONU asupra dreptului mării. Este, de asemenea, necesar ca Mauritania să ratifice instrumentele internaționale relevante în domeniul pescuitului.

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Susțin rezoluția referitoare la reînnoirea protocolului la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Mauritania întrucât acordul se bazează pe principiul stocurilor excedentare, care este compatibil cu strategia durabilă a UE în domeniul pescuitului. Mauritania este, de asemenea, una dintre cele mai sărace țări din lume, fiind clasificată ca o țară săracă foarte îndatorată. Din acest motiv, acest acord este extrem de important pentru Mauritania întrucât Uniunea Europeană plătește pentru acest acces, furnizând astfel venituri suplimentare, separate de ajutorul financiar.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut propunerea Comisiei de deschidere a negocierilor pentru reînnoirea protocolului dintre UE și Republica Islamică Mauritania. Această țară pierde valoarea adăugată din cauza lipsei de posibilități de a exploata singură resursele sale piscicole. Este așadar necesar să analizăm toate implicațiile economice ale acestui fapt, mai ales din perspectivă economică și socială. Este esențial să nu pierdem din vedere faptul că sectorul pescuitului este extrem de important pentru economia Mauritaniei și că aceasta este una dintre cele mai sărace țări din Africa, care este dependentă financiar de ajutoare externe și se confruntă cu o instabilitate politică gravă. Am votat pentru o rezoluție depusă astăzi de Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) datorită tuturor acestor factori cărora trebuie să li se acorde o atenție deosebită în acest document legislativ.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Mauritania întrucât consider că reînnoirea acordului, care ar trebui să includă o clauză referitoare la drepturile omului, este un lucru pozitiv. Cred că este necesar să continuăm să ajutăm această țară să-și dezvolte în continuare o politică responsabilă în domeniul pescuitului, care să îndeplinească cerințele de conservare a resurselor halieutice.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Întrucât protocolul la actualul Acord în domeniul parteneriatului va expira în viitor, intenția Comisiei de deschidere a negocierilor pentru reînnoire cu cealaltă parte este logică. Mauritania este o țară săracă care depinde foarte mult de acest sector, și, prin urmare, păstrarea acordului cu Uniunea Europeană ar putea fi benefică ambelor țări semnatare. La fel ca raportoarea, consider că este nevoie de o evaluare riguroasă a stării actuale a stocurilor și a diverselor specii de pește din apele din Mauritania.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Această propunere comună de rezoluție a Parlamentului European vizează reînnoirea Acordului de parteneriat dintre Comunitatea Europeană și Republica Islamică Mauritania, care expiră la 31 iulie 2012. Comisia Europeană, conștientă de importanța reînnoirii acestui parteneriat, și în virtutea mandatului Consiliului, a lansat un proces menit să reînnoiască acest protocol, în conformitate pe deplin cu articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acordul actual cu Mauritania contribuie la dezvoltarea economică a Mauritaniei, unde sectorul pescuitului este unul dintre pilonii fundamentali ai economiei din Mauritania, reprezentând 10 % din produsul intern brut (PIB), 29 % din veniturile bugetare ale țării și aproape 50 % din exporturi. Totuși, el este, de asemenea, esențial pentru Uniunea Europeană și mai ales pentru flotele sale de pescuit. Sunt de acord cu această propunere, în favoarea căreia am votat, însă consider că controlul capturii trebuie monitorizat științific, sistemele de control trebuie modernizate, iar epavele trebuie curățate. Supravegherea ar trebui, de asemenea, să fie consolidată, iar navele ilegale ar trebui să fie sechestrate.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Această rezoluție semnalează mai multe chestiuni importante, în linie cu vechile noastre întrebări, critici și sugestii cu privire la acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului; ea vizează, în special, lipsa de succes a acestor acorduri din perspectiva obiectivelor de cooperare pentru dezvoltare.

Salutăm faptul că mai multe puncte din rezoluția noastră au fost incluse în această propunere comună de rezoluție. Dintre aspectele cele mai importante, am sublinia: necesitatea realizării unei evaluări exhaustive și detaliate a cauzelor realizării nesatisfăcătoare a obiectivelor în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare și diferitele linii de sprijin în sectorul pescuitului din Mauritania; susținerea construirii, cât mai rapid cu putință, a unor infrastructuri adecvate pentru descărcarea capturilor de pește pe coasta centrală și sudică a Mauritaniei, inclusiv la Nouakchott, astfel încât peștele prins în apele Mauritaniei să fie debarcat în porturile naționale, și nu în afara țării, așa cum se întâmplă frecvent în prezent; și că acordurile privind pescuitul dintre UE și țările terțe trebuie să fie precedate de o largă dezbatere în țările în cauză, care să permită participarea populației, a organizațiilor societății civile și a parlamentelor naționale, promovându-se astfel democrația și transparența.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Avem mai multe motive de îngrijorare în ceea ce privește acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului așa cum sunt acestea semnate și aplicate de UE în prezent. În special, nivelul lor de realizare a obiectivelor în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare este în mod evident nesatisfăcător.

Susținem principiul, consacrat în Convenția Organizațiilor Unite asupra dreptului mării, potrivit căruia accesul acordat UE trebuie să privească acele resurse care nu pot fi capturate de flota mauritană.

În afară de această chestiune, rezoluția include mai multe aspecte pozitive, precum:

- acordurile privind pescuitul dintre UE și țările terțe trebuie să fie precedate de o largă dezbatere în țările în cauză, care să permită participarea populației, a organizațiilor societății civile și a parlamentelor naționale, promovându-se astfel democrația și transparența;-

- sprijinul financiar pentru programul multianual mauritan din domeniul pescuitului trebuie să reflecte nevoile Mauritaniei în privința dezvoltării pescuitului durabil;

- necesitatea realizării unei evaluări exhaustive și detaliate a cauzelor realizării nesatisfăcătoare a obiectivelor în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare și diferitele linii de sprijin în sectorul pescuitului din Mauritania.

Din aceste motive, am votat pentru.

  Estelle Grelier (S&D), în scris. – (FR) Această rezoluție a fost adoptată ca urmare a propunerii Comisiei de deschidere a negocierilor pentru reînnoirea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania. Să voteze în favoarea acestei rezoluții este, din păcate, singurul lucru pe care poate să îl facă Parlamentul pentru a fi auzit în cadrul negocierilor referitoare la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului (APP). În prezent, Parlamentul poate să aibă un cuvânt de spus doar după finalizarea negocierilor, fapt care nu îi lasă nicio altă opțiune decât să aprobe aceste acorduri sau să respingă ratificarea lor, lăsându-i astfel foarte puțin spațiu de manevră. Acum, tratatele stipulează ca Parlamentul să fie „informat prompt și complet pe parcursul tuturor etapelor procedurii”. Prin urmare, este esențial și legitim să solicităm să fim asociați cu Comisia Europeană și Consiliul în timpul acestor negocieri. Această chestiune nu este nouă și membrii Comisiei pentru pescuit adresează periodic întrebări Comisiei Europene în această privință. Este regretabil că nu reușim să conferim caracter juridic obligatoriu avizului nostru privind furnizarea de fonduri europene țărilor în cauză, în ciuda faptului că Parlamentul are puterea de a exercita control financiar.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document întrucât Mauritania este una dintre cele mai sărace țări din Africa, fiind clasificată drept o țară săracă foarte îndatorată, și dependentă financiar de ajutoarele externe, și este caracterizată de o considerabilă instabilitate politică. Protocolul actual la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului (APP) cu Republica Islamică Mauritania expiră la 31 iulie 2012, iar Comisia intenționează să lanseze negocieri în vederea reînnoirii acestuia, pentru care a solicitat deja Consiliului un mandat ferm. Parlamentul European salută propunerea Comisiei de deschidere a negocierilor pentru reînnoirea protocolului dintre UE și Republica Islamică Mauritania, subliniind, în același timp, că acesta trebuie păstrat numai dacă este reciproc avantajos, adaptat corespunzător și aplicat în mod corect. Parlamentul European salută, de asemenea, propunerea Comisiei de introducere a unei clauze referitoare la drepturile omului.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport și, procedând astfel, îndemn Comisia să se asigure că activitățile de pescuit care intră sub incidența APP îndeplinesc aceleași criterii de durabilitate pe care le îndeplinesc activitățile de pescuit în apele UE. În plus, raportul solicită autorităților din Mauritania și Comisiei să se asigure că criteriile de durabilitate stricte sunt respectate de toate navele care exercită activități de pescuit în apele din Mauritania (fie că provin din UE, Mauritania sau țări terțe).

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Protocolul actual la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului cu Republica Islamică Mauritania expiră la 31 iulie 2012 și trebuie renegociat pentru ca navele sub pavilion UE să poată continua să pescuiască în apele din Mauritania. Prin urmare, aceasta este o ocazie bună pentru noi de a îmbunătăți acordul existent deja. Trebuie promovate îmbunătățirile infrastructurii și construirea unor infrastructuri adecvate pentru descărcarea capturilor de pește pe coasta centrală și sudică a Mauritaniei, pentru a permite flotei UE să opereze mai eficient, facilitând astfel fluxul de investiții și intensificând impactul acestui acord asupra economiei locale. În ceea ce privește capturile realizate, acestea ar trebui să se limiteze la surplusuri și la acele stocuri care nu pot fi capturate de flota de pescuit a Mauritaniei, astfel încât echilibrul ecologic să poată fi menținut și activitatea să poată rămâne durabilă peste ani.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Acordurile din domeniul pescuitului cu țări terțe ar trebui să asigure un echilibru corect între interese economice și promovarea pescuitului durabil. Astfel, este important ca UE să folosească acordurile din domeniul pescuitului pe care le semnează pentru a garanta urmărirea celor mai bune practici în alte țări, cu respectarea deplină a principiilor cheie ale politicii comune în domeniul pescuitului (PCP).

Combaterea pescuitului ilegal, crearea de locuri de muncă, reducerea nivelurilor de sărăcie în țări terțe și alimentarea pieței UE cu produse de calitate pentru consumatorii săi sunt obiective cheie care ar trebui garantate prin acest acord cu Mauritania.

Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm cu titlu prioritar că Mauritania solicită ca țările terțe cu care semnează alte acorduri să respecte aceleași reguli urmate de navele sub pavilion UE, prevenind astfel inegalitățile în materie de concurență care dezavantajează flota UE.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Prin acest raport, PE salută în primul rând propunerea Comisiei de deschidere a negocierilor pentru reînnoirea protocolului dintre UE și Republica Islamică Mauritania, subliniind, în același timp, că acesta trebuie păstrat numai dacă este reciproc avantajos, adaptata corespunzător și aplicat în mod corect; în al doilea rând, salută propunerea Comisiei de introducere a unei clauze referitoare la drepturile omului; în al treilea rând, insistă ca orice acces negociat pentru navele sub pavilion UE pentru pescuit în apele Mauritaniei să se bazeze pe principiul stocurilor excedentare descris în Convenția ONU asupra dreptului mării; acesta subliniază, mai ales, că trebuie să existe o evaluare riguroasă pentru toate stocurile la care se dorește accesul sau care este probabil să fie capturate de flote UE drept capturi accidentale; insistă că accesul acordat UE trebuie să privească acele resurse care nu pot fi capturate de flota mauritană; reliefează că, în cazul în care vor fi necesare reduceri ale capturilor, flotele din țările terțe (UE și altele) care produc cele mai mari daune ecologice trebuie să fie primele care să facă reduceri;

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Acordul de parteneriat din domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania trebuie considerat un document strategic care este foarte important în ceea ce privește relațiile dintre UE și Africa. Astăzi, așadar, trebuie să punem în aplicare un protocol nou care este în linie cu angajamentul pe care l-au semnat țările europene până în 2002 și care poate să garanteze o practică durabilă în domeniul pescuitului care va contribui, de asemenea, la dezvoltare în țările în cauză. Prioritatea este acum să se reia negocierile care erau deja în curs de desfășurare, însă pe baza premiselor noi și cu implicarea statelor care au fost, până acum, excluse de la aceste negocieri. Trebuie să revizuim, de asemenea, unele solicitări care datează de la negocierile privind acordul inițial, în care Mauritania, de exemplu, a făcut o cerere de ultimă oră de prelungire a perioadelor de repaus biologic pentru pescuit în lunile mai și iunie, pe lângă lunile septembrie și octombrie, asupra cărora se convenise deja.

Propunere de rezoluție B7-0284/2011

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri deoarece consider că va fi în avantajul UE, întrucât funcționarea corespunzătoare a pieței achizițiilor publice este esențială pentru a stimula piața internă, pentru a încuraja inovarea și pentru a promova un nivel mai ridicat de protecție a mediului și a climei, precum și incluziunea socială, în toată UE. Achizițiile publice sunt de o relevanță esențială, servind drept catalizator pentru revitalizarea economiei UE și, în consecință, pentru ocuparea forței de muncă și bunăstare. Acest lucru este adevărat în special având în vedere nevoia de a depăși criza economică și financiară și de a ne proteja împotriva oricărei crize viitoare. Sunt de acord că un proces solid și bine gândit de optimizare a cadrului juridic aferent achizițiilor publice este extrem de important pentru bunăstarea cetățenilor, a consumatorilor și a întreprinderilor din UE, precum și pentru autoritățile publice locale, regionale și naționale și, astfel, pentru acceptarea UE ca întreg.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Buna funcționare a pieței achizițiilor este deosebit de importantă pentru a proteja integritatea pieței unice și pentru a încuraja inovarea, precum și pentru a atinge un randament optim pentru autoritățile publice și contribuabili. Această piață este o parte deosebit de importantă din economia UE și are un potențial enorm, dar normele și principiile în materie de achiziții variază în funcție de statele membre și împiedică întreprinderile, mai ales pe cele mici, să obțină acces la achizițiile transfrontaliere. Restricții similare există și în ceea ce privește accesul la ofertele din țările terțe. În ciuda faptului că UE și-a deschis piețele, întreprinderile noastre se confruntă cu probleme uriașe când doresc să acceseze piețele sectorului public din țările terțe. Consider că trebuie acordată urgent o atenție politică semnificativă acestei chestiuni. Comisia ar trebui să desfășoare o analiză detaliată a problemelor asociate cu restricționarea accesului întreprinderilor UE la piețele din alte țări și să ia măsuri corespunzătoare împotriva partenerilor comerciali care beneficiază de deschiderea pieței UE, dar care nu își deschid propriile piețe pentru întreprinderile europene.

  Regina Bastos (PPE), în scris. – (PT) Contractele publice reprezintă oportunități economice pentru întreprinderi, sunt foarte importante pentru promovarea pieței unice, stimulează inovarea și promovează protecția mediului și a climei, precum și incluziunea socială. Politica achizițiilor publice ar trebui să se asigure că banii publici sunt folosiți cât mai eficient posibil și ar trebui să mențină deschise piețele achizițiilor publice, contribuind astfel la relansarea economiei UE, la crearea de locuri de muncă și la bunăstare. Contractele publice joacă un rol esențial și în Strategia Europa 2020 și sunt unul dintre instrumentele care trebuie utilizate pentru a realiza obiectivele propuse.

Această propunere de rezoluție solicită Comisiei să abordeze chestiunea accesului echilibrat la piețele sectorului public și să efectueze revizuirea achizițiilor publice și a concesionărilor, permițând astfel implicarea Parlamentului European, a statelor membre, precum și a cetățenilor și a întreprinderilor.

De asemenea, aceasta solicită Comisiei să acorde prioritate modernizării normelor privind achizițiile publice. La fel de important este și apelul acesteia către Comisie de a continua să evalueze problemele asociate cu ofertele ce propun prețuri extrem de scăzute și să propună soluții adecvate.

Pentru toate aceste motive, voi vota în favoarea acestei propuneri de rezoluție.

  Françoise Castex (S&D), în scris. – (FR) Am votat în favoarea acestui raport, nu cu scopul de a ridica bariere protecționiste, ci deoarece nu mai putem continua cu o situație în care Uniunea Europeană este singura care respectă regulile jocului. Nu mai putem ignora dumpingul social și economic din țările emergente, China în special, care câștigă contracte cu prețuri foarte scăzute în țările Uniunii, fără a ține seama de drepturile sociale și de legislația privind ajutorul de stat, în timp ce piețele acestor țări rămân inaccesibile pentru întreprinderile europene. Nu mai putem fi naivi: supraviețuirea întreprinderilor și a locurilor noastre de muncă depinde de acest lucru. În sfârșit, mă bucur că amendamentele depuse de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European referitoare la respectarea, în contextul contractelor publice, a standardelor sociale și în materie de muncă și de mediu în vigoare în statele membre au fost în mare măsură adoptate. Acest lucru demonstrează conștientizarea reală și reprezintă o schimbare pozitivă și necesară. Acum este de datoria Comisiei să evalueze pe deplin această solicitare.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Având în vedere că achizițiile publice reprezintă milioane de euro în fiecare an, importanța lor economică este o certitudine. Tocmai din acest motiv, deși există o tradiție îndelungată a legislației UE referitoare la aceste contracte, nu am exagera dacă am solicita legi mai bune, mai eficiente, care să garanteze transparența totală a procedurilor, să prevină orice forme de corupție sau de manipulare a propunerilor în beneficiul unui candidat, să stabilească un plafon cu privire la cifrele sau valoarea unui număr de acordări fără o solicitare de propuneri sau fără negociere și să garanteze concurența adecvată pe piața internă între întreprinderile candidate, indiferent de țara lor de origine.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Această propunere de rezoluție a Parlamentului European abordează accesul egal la piețele sectorului public din UE și din țările terțe și revizuirea cadrului juridic privind achizițiile publice, inclusiv concesionările. UE a adoptat o serie de documente privind această chestiune: Directivele 2004/18/CE, 2004/17/CE, 93/13/CE și 2007/66/CE, rezoluții (Rezoluția Parlamentului European din 18 mai 2010), rapoarte (dl Monti, O nouă strategie pentru piața unică – În serviciul economiei și societății Europei, Comunicarea Comisiei Europene„Către un Act privind piața unică pentru o economie de piață socială foarte competitivă” și Cartea verde a Comisiei Europene privind modernizarea politicii UE privind achizițiile publice.

Pentru a depăși criza economică și financiară actuală, funcționarea perfectă a pieței achizițiilor publice are o importanță deosebită pentru revitalizarea economiei și pentru garantarea egalității de tratament. Declar prin aceasta că am votat pentru această rezoluție întrucât consider că este în conformitate cu principiul legiferării mai bune și acordă prioritate modernizării normelor privind achizițiile publice și concesionările, ceea ce reprezintă o îmbunătățire considerabilă a dreptului UE.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Aceasta este încă o tentativă de a grăbi liberalizarea achizițiilor publice. Aceasta este o direcție pe care UE o urmează cu încăpățânare, atât la nivel intern, cât și în țările terțe, folosind acorduri de liber schimb.

Oricum, intenția este aceeași: de a împiedica țările să își protejeze propriile întreprinderi în achizițiile publice, astfel încât să ușureze lucrurile pentru marile întreprinderi ale puterilor care vor, de asemenea, să folosească concurența, fapt care este considerat elementul esențial, să domine acordarea de contracte publice.

Nu suntem de acord cu această abordare. Cu toate acestea, recunoaștem că trebuie făcute schimbări semnificative în acest domeniu.

Prin urmare, unele aspecte din rezoluție merită sprijinul nostru, în special critica referitoare la „lipsa de transparență cu privire la alcătuirea și la activitatea Comitetului consultativ intern pentru achiziții publice al Comisiei (ACPP), precum și la rolul și competențele Comitetului consultativ pentru contractele de achiziții publice (CCO)”. Suntem de acord și cu solicitarea adresată Comisiei de a lua „măsuri pentru a asigura o activitate transparentă și o alcătuire echilibrată atât în cadrul acestui comitet, cât și în cadrul noului comitet consultativ planificat pentru parteneriatele public-privat, acestea incluzând reprezentanți ai sindicatelor și ai comunității de afaceri, în special ai IMM-urilor”.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Prin această rezoluție, majoritatea din Parlament dorește să solicite liberalizarea achizițiilor publice sub pretextul relaxării și simplificării normelor și al apărării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Deși în unele cazuri acest lucru ar putea fi justificat, în majoritatea cazurilor nu este vorba despre asta.

Ceea ce își doresc aceștia este să împiedice țările să își protejeze întreprinderile în achizițiile publice, numai pentru a ușura lucrurile pentru întreprinderile puterilor care doresc, de asemenea, să domine acordarea contractelor publice. De aceea am votat împotrivă.

Cu toate acestea, există un alt aspect al rezoluției cu care suntem de acord, și anume critica lipsei de transparență cu privire la alcătuirea și la activitatea Comitetului consultativ intern pentru achiziții publice al Comisiei (ACPP), precum și la rolul și competențele Comitetului consultativ pentru contractele de achiziții publice (CCO). Suntem de acord și cu îndemnul adresat Comisiei de a lua măsuri pentru a asigura o activitate transparentă și o alcătuire echilibrată atât în cadrul acestui comitet, cât și în cadrul noului comitet consultativ planificat pentru parteneriatele public-privat, acestea incluzând reprezentanți ai sindicatelor și ai comunității de afaceri, în special ai IMM-urilor.

Se pare că ar trebui subliniată și importanța consolidării mecanismelor anticorupție în contextul angajamentelor Uniunii Europene în domeniul achizițiilor publice internaționale, precum și necesitatea de a concentra eforturile asupra transparenței și a corectitudinii în privința utilizării fondurilor publice. Mai mult, solicităm ca Parlamentul European să fie informat corespunzător și să primească toate informațiile disponibile în fiecare etapă a procesului și la finalul acestuia.

  Małgorzata Handzlik (PPE), în scris. – (PL) În ciuda deschiderii pieței de achiziții publice din UE, accesul la piețele de achiziții publice din țările terțe este încă în mare măsură restricționat. În această situație, întreprinderile europene nu se bucură de egalitate de șanse pentru a concura cu ofertele publice din alte țări ale lumii. De exemplu, în 2009, autoritățile chineze au adoptat un sistem de acreditare a produselor locale inovatoare, care a restricționat și mai mult accesul întreprinderilor internaționale pe piața chineză. Cu toate acestea, nu numai piața chineză reprezintă o problemă, deoarece și economiile foarte dezvoltate precum Statele Unite, Japonia și Canada urmează politici protecționiste.

De aceea, sprijin solicitarea privind aplicarea principiului reciprocității în accesul la piețele de achiziții publice prevăzut în rezoluția care a fost adoptată astăzi și pe care am aprobat-o în avizul Comisiei pentru comerț internațional, redactat de mine. Aș dori totuși ca viitoarea propunere a Comisiei Europene privind principiul reciprocității să contribuie în special la deschiderea piețelor de achiziții din țările terțe, și nu doar să restricționeze accesul întreprinderilor din țările terțe la piețele achizițiilor publice din Uniunea Europeană, lucru care ar putea avea un efect negativ asupra competitivității pe piața Uniunii.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece buna funcționare a pieței achizițiilor publice este deosebit de importantă pentru a stimula piața unică și a încuraja inovarea. Achizițiile publice au o importanță deosebită în special pentru depășirea crizei financiare și economice și pentru protejarea împotriva unor crize viitoare, deoarece acționează ca un catalizator pentru revitalizarea economiei UE și, în consecință, pentru ocuparea forței de muncă și bunăstare. Chestiunea specifică a garantării egalității de tratament și a concurenței echitabile pe piețele de achiziții publice din UE și din țările terțe necesită de urgență o atenție politică sporită, în special având în vedere problemele curente privind accesul la piețele din sectorul public din țările terțe. După părerea mea, Comisia ar trebui să acorde prioritate modernizării normelor de achiziții publice și să abordeze chestiunea concesionărilor de servicii astfel încât să se evite fragmentarea în continuare a legislației europene din domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări.

  Constance Le Grip (PPE) , în scris. – (FR) Sunt încântată de adoptarea astăzi a rezoluției comune a Parlamentului European referitoare la accesul egal la piețele sectorului public din UE și țările terțe și la revizuirea cadrului juridic privind achizițiile publice, inclusiv concesionările, rezoluție la care am fost cosemnatară. Buna funcționare a piețelor achizițiilor publice este esențială pentru a stimula piața unică. Prin urmare, este important să clarificăm și să îmbunătățim cadrul legislativ care reglementează acordarea contractelor publice, având în vedere rolul acestora de catalizator pentru relansarea economiei Uniunii. Referitor la accesul întreprinderilor din țările terțe la piețele achizițiilor publice ale Uniunii Europene, aceasta din urmă are datoria de a acționa în mod realist și pragmatic și, mai presus de toate, fără a fi naivă. Nu este vorba despre adoptarea unei poziții împotriva deschiderii piețelor noastre, ci mai degrabă despre poziția destul de justificată de apărare a accesului reciproc în acest domeniu, nu prin închiderea piețelor noastre de achiziții publice, ci prin asigurarea faptului că și partenerii noștri din afara Uniunii își deschid piețele și, dacă este necesar, prin dezvoltarea unor mecanisme adecvate care să ne permită să atingem acest obiectiv al reciprocității și echilibrului.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Accesul egal la piețele din sectorul public din UE și revizuirea cadrului juridic privind achizițiile publice sunt absolut necesare pentru stimularea pieței interne a Uniunii și a statelor membre, fapt ce determină integrarea socială și economică la nivel european. Privind prin prisma crizei economice și financiare, consider ca fiind indispensabilă strategia propusă în această rezoluție, și anume asigurarea unei coerențe mai bune a politicii europene comune de comerț exterior. Subliniez importanța acestei revizuiri legislative pentru revitalizarea și stabilizarea economiei în Uniunea Europeană.

  David Martin (S&D), în scris. – Am sprijinit această rezoluție întrucât consider că chestiunea specifică a garantării egalității de tratament și a concurenței echitabile pe piețele de achiziții publice din UE și din țările terțe necesită de urgență o atenție politică sporită.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Repunerea în discuție a parteneriatelor public-privat, relaxarea standardelor de către autoritățile publice (care sunt garanții interesului general, nu este nevoie să vă reamintesc), alegerile chiar ale acestor autorități publice orientate către o concurență sporită... Acestea sunt doar câteva exemple ale minunatelor „progrese” promise de Cartea verde a Comisiei Europene privind achizițiile publice. Fiind nemulțumit de aprobarea acestor aberații, acest text face din combaterea măsurilor protecționiste elementul central al argumentării sale. Sunt atâtea politici la care obiectez. Prin urmare, voi vota împotrivă.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Funcționarea corespunzătoare a pieței achizițiilor este de o importanță esențială pentru a stimula piața unică, pentru a încuraja inovarea, pentru a spori ocuparea forței de muncă, creșterea și competitivitatea, pentru a promova niveluri mai înalte de protecție a mediului și a climei și pentru a proteja drepturile sociale în UE, precum și pentru a atinge un randament optim al cheltuielilor pentru autorități, cetățeni și contribuabili. Achizițiile publice au o importanță deosebită în special pentru depășirea crizei economice și financiare și pentru protecția împotriva unor crize viitoare, acționând ca un catalizator pentru revitalizarea economiei UE și, în consecință, pentru ocuparea forței de muncă și bunăstare pe teritoriul acesteia. Prin urmare, un proces solid și bine gândit de optimizare a cadrului juridic aferent achizițiilor publice este extrem de important pentru bunăstarea cetățenilor, a consumatorilor și a întreprinderilor din UE, precum și pentru autoritățile publice locale, regionale și naționale.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Buna funcționare a pieței achizițiilor este esențială pentru a stimula piața internă, pentru a încuraja inovarea, pentru a promova niveluri mai înalte de protecție a mediului și a climei, precum și de incluziune socială în UE și pentru a atinge randamentul optim al cheltuielilor pentru autorități publice, cetățeni și contribuabili. Din aceste motive, am votat în favoarea acestei rezoluții a Parlamentului European referitoare la accesul egal la piețele sectorului din UE și din țările terțe și la revizuirea cadrului juridic privind achizițiile publice, inclusiv concesionările. În acest sens, mă alătur celor care au propus această rezoluție și solicit Comisiei să acorde prioritate modernizării normelor în materie de achiziții și să abordeze chestiunea concesionărilor de servicii pentru a evita fragmentarea suplimentară a dreptului european din domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu principiile unei „mai bune legiferări”.

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) Achizițiile publice joacă un rol esențial în stimularea pieței unice, promovarea inovării, consolidarea creșterii și sprijinirea ocupării forței de muncă și a concurenței în UE. totuși, pentru a realiza acest lucru, acestea trebuie să opereze în mod eficient. După cum se subliniază în textul acestei rezoluții, pe care o aprob, pentru ca acest lucru să aibă loc este important să se găsească repede răspunsuri la întrebarea privind simplificarea și clarificarea normelor de acordare a contractelor publice. De asemenea, mi se pare esențial ca accesul IMM-urilor la contractele publice – care reprezintă 99 % din toate întreprinderile europene și peste 100 de milioane de locuri de muncă – să fie îmbunătățit cât mai curând posibil. Mai mult, pentru a le sprijini activitatea, invit Comisia Europeană să pună în aplicare principiul reciprocității și să se gândească la noi moduri de a îmbunătăți accesul întreprinderilor europene la achizițiile publice din afara Uniunii, pentru a asigura condiții egale pentru întreprinderile europene și străine care concurează pentru alocarea de contracte publice.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Ne-am abținut în cele din urmă, din cauza adoptării mai multor amendamente propuse de PPE și ECR pe care noi le considerăm inadmisibile.

  Oreste Rossi (EFD), în scris. – (IT) Achizițiile publice par să fie un catalizator pentru revitalizarea economiei europene și a bunăstării întreprinderilor, a ocupării forței de muncă și a consumatorilor din Europa, având ca scop depășirea crizei economice și financiare. Datorită unei liberalizări treptate a sectoarelor speciale (apă, electricitate și gaze), avem nevoie de un sistem de calificare a clienților, destinat să garanteze selectarea eficientă a întreprinderilor concurente, pentru a proteja întreprinderile care operează în aceste domenii. Sunt în favoarea propunerii de rezoluție întrucât, într-un regim transparent, este necesar să păstrăm fragmentarea dreptului european din domeniul achizițiilor publice, pentru a atinge cele mai ridicate niveluri de competitivitate și de eficiență, așa cum este stabilit în obiectivele noastre.

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. – Achizițiile publice oferă o șansă unică de a canaliza investițiile în proiecte în beneficiul comun al cetățenilor, realizând, în același timp, obiective mai mari ale politicii publice. Aș dori să subliniez importanța contractelor de achiziții publice în promovarea standardelor de mediu în clădiri și transport, și potențialul pe care aceasta o are pentru îmbunătățirea eficienței energetice și, prin urmare, pentru reducerea emisiilor de carbon, a costurilor de operare și a poluării aerului. Îndemn statele membre să utilizeze contractele de achiziții publice pentru a urmări aceste obiective, care vor avea avantaje ample și pe termen lung pentru domeniul social, economic și al mediului.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Funcționarea corespunzătoare a pieței achizițiilor publice este esențială pentru a stimula piața internă și pentru a încuraja inovarea și investițiile. Pentru a depăși criza economică și financiară, achizițiile publice au o importanță deosebită în stimularea economiei UE și contribuie la crearea de locuri de muncă. Uniunea Europeană respinge posibilitatea punerii în aplicare a unor măsuri protecționiste și dorește acces egal la piețele sectorului public din UE și din țările terțe. Astfel, UE crede cu fermitate în principiul reciprocității și al proporționalității în acest domeniu.

În acest scop, susțin o mai bună coerență între politica comercială comună și practicile statelor membre care acceptă oferte cu prețuri extrem de scăzute de la întreprinderi provenind din țări care nu sunt semnatare ale Acordului OMC privind achizițiile publice, în defavoarea întreprinderilor din țările membre ale UE.

Prin urmare, repet solicitarea acestui Parlament de a acorda prioritate modernizării normelor aferente achizițiilor publice, în așa fel încât să se evite fragmentarea, și de a încuraja întreprinderile să aleagă această opțiune.

  Bernadette Vergnaud (S&D), în scris. – (FR) Acest vot este important deoarece Comisia trebuie să ia măsurile necesare pentru a preveni concurența neloială și lipsa de reciprocitate a accesului la contractele publice în ceea ce privește țările terțe. Nu este vorba despre ridicarea de bariere protecționiste, dar Uniunea nu poate fi în continuare singura care respectă regulile. Într-adevăr, nu mai putem ignora dumpingul social și economic practicat de întreprinderile din țările emergente care câștigă contracte în țările Uniunii, sfidând drepturile sociale și legislația privind ajutoarele de la stat, când, în acest timp, piețele acestor țări sunt închise pentru întreprinderile europene. Totuși, nu trebuie să uităm că, în ciuda semnării unor acorduri internaționale, nici marile țări industrializate nu respectă regulile jocului!

După ani de inactivitate, Comisia pare să intenționeze să acționeze, iar acest lucru este necesar: supraviețuirea întreprinderilor și locurilor noastre de muncă depinde de acest lucru. În sfârșit, salut adoptarea amendamentelor prezentate de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European referitoare la respectarea, în contextul achizițiilor publice, a standardelor de muncă, sociale și de mediu în vigoare în statele membre. Acum depinde de Comisie să se ridice la nivelul acestei solicitări.

Propunerea de rezoluție B7-0297/2011

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez pentru această propunere comună de rezoluție. Doresc să subliniez măsurile pe care le consider necesare: utilizarea tuturor posibilităților și a marjelor financiare disponibile în cadrul bugetului UE privind pescuitul, pentru a finanța măsurile de sprijin de urgență pentru acest sector, permițându-i astfel să depășească dificultățile cauzate de creșterea prețului petrolului, ajutorul continuu din partea Fondului european pentru pescuit (FEP) pentru a îmbunătăți selectivitatea echipamentelor de pescuit și pentru a înlocui motoarele din motive de siguranță, pentru a proteja mediul și/sau, mai presus de toate, pentru a economisi combustibil în pescuitul de coastă și tradițional la scară mică, elaborarea de către Comisie a unui plan pe termen mediu și lung destinat să îmbunătățească eficiența combustibililor în sectorul pescuitului (inclusiv în acvacultură), și solicitarea adresată Comisiei de a propune un plan de acțiune pentru îmbunătățirea eficienței combustibilului în sectoarele pescuitului și al acvaculturii din regiunile de coastă și insulele care au un sector al pescuitului activ.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Creșterea recentă a prețului petrolului a afectat viabilitatea economică a sectorului pescuitului și pescarii europeni se află într-o situație dificilă. Mai mult, datorită gradului ridicat de dependență a Uniunii Europene de importurile provenite din țările terțe (60 %), producătorii au o influență foarte mică sau niciuna asupra nivelurilor prețurilor pentru produsele pescărești. Sunt de acord că plafonul referitor la ajutorul de minimis ar trebui ridicat de la 30 000 de euro la 60 000 de euro pe firmă pentru o perioadă tranzitorie de trei ani, garantând în același timp că durabilitatea ecologică și socială nu va fi subminată și că nu se va denatura concurența dintre statele membre.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Aș dori să îmi exprim compasiunea profundă față de pescarii europeni, ale căror salarii au fost direct afectate de creșterea prețului petrolului, fapt care a accentuat în mod grav fragilitatea economică legată de natura neregulată a activității din acest sector. Consider că este esențială introducerea unor mecanisme care să promoveze evoluția prețurilor plătite în etapa de producție, păstrând prețurile plătite în etapa de consum final cât mai jos posibil. Prin urmare, votez în favoarea propunerii de rezoluție depuse de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), care subliniază în mod adecvat aspectele de mai sus.

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Deși subvenționarea industriei combustibililor fosili nu este o idee bună, pescarii din toată Uniunea suferă din cauza crizei economice și, spre deosebire de alte moduri de transport, aceștia nu au nicio alternativă reală la combustibilii fosili.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Având în vedere că energia are o pondere importantă în costurile de funcționare ale sectorului pescuitului și întrucât recenta creștere a prețului combustibililor a condus la deteriorarea situației din sectorul pescuitului și a afectat în mod direct costurile de producție din acest sector, consider că Comisia Europeană trebuie să examineze mijloacele necesare urgentării și adoptării de măsuri adecvate pentru a atenua situația economică dificilă în care se găsesc mulți pescari europeni, ținând seama și de dificultățile financiare cu care se confruntă în momentul de față mai multe țări ce dispun de flote importante de pescuit.

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Comisia trebuie să adopte măsuri urgente pentru a remedia situația economică dificilă în care se află mulți pescari europeni ca urmare a creșterii prețului petrolului. În special, este vorba despre ridicarea pragului subvenției publice de minimis de la 30 000 de euro la 60 000 de euro pentru o perioadă de trei ani și pe firmă beneficiară. Dincolo de această compensație, trebuie să instituim o strategie pe termen mai lung pentru a permite pescarilor, dar și specialiștilor din alte sectoare, precum agricultorilor și operatorilor de transport rutier, să își reducă dependența de combustibilii fosili. De aceea, Comisia trebuie să ofere stimulente, atât la nivel european, cât și național, pentru investiții în tehnologii noi, cu scopul de a crește eficiența energetică în transportul maritim, terestru și aerian.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat pentru propunerea de rezoluție referitoare la criza sectorului european al pescuitului din cauza creșterii prețului petrolului, întrucât aceasta a afectat viabilitatea economică a sectorului pescuitului, având un impact direct asupra veniturilor pescarilor. Sunt necesare măsuri de urgență temporare care vor permite pescarilor europeni să depășească situația economică dificilă, dar Comisia ar trebui să elaboreze și un plan pe termen mediu și lung destinat să îmbunătățească eficiența combustibililor în sectorul pescuitului, inclusiv în acvacultură.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Pescuitul este o activitate economică esențială pentru țările Europei, în special pentru țările maritime precum a mea. Astfel, Parlamentul ar trebui să fie deosebit de atent la condițiile care afectează pescarii profesioniști.

Creșterea prețului combustibililor – un cost inevitabil pentru cei implicați în pescuit – a afectat enorm de mult veniturile pescarilor. Într-o perioadă de criză economică și financiară, în care există puțin ajutor pentru a sprijini întreprinderile și locurile de muncă, salut propunerea făcută de colegii mei din Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) în această rezoluție de a sprijini pescarii europeni prin creșterea plafonului pentru ajutorul de minimis de la 30 000 de euro la 60 000 de euro pe întreprindere și pentru o perioadă de trei ani. Acest lucru va permite industriei pescuitului să facă față costurilor de operare crescute asociate prețului petrolului.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Această propunere de rezoluție a Parlamentului European abordează criza sectorului european al pescuitului cauzată de creșterea continuă a prețurilor combustibilului, care are un impact foarte semnificativ asupra costurilor operaționale ale sectorului. Creșterea este resimțită, mai presus de toate, de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) – adesea întreprinderi familiale – ale căror lucrători încep să își dea seama că locurile lor de muncă sunt în pericol. Prin urmare, salut adoptarea acestui raport și sper că statele membre vor putea în curând să sporească ajutorul pentru pescari și că Uniunea Europeană, prin Fondul european pentru pescuit (FEP), își va crește subvențiile destinate îmbunătățirii și modernizării navelor și echipamentelor și va crea un fond la care IMM-urile să poată apela atunci când au probleme. Sprijinirea pescuitului la scară mică este deosebit de importantă.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Este bine că Parlamentul a adoptat această rezoluție. Creșterea substanțială a prețului petrolului a agravat mult criza cu care se confruntă sectorul pescuitului și viabilitatea economică a acestuia și a redus în mod foarte semnificativ veniturile deja mici ale celor care lucrează în sector.

Dinamica actuală a vânzărilor nu permite fluctuațiilor costurilor de producție, inclusiv petrolul, să aibă un impact asupra prețurilor peștelui; politica actuală privind importurile contribuie la acest lucru, printre alți factori.

În multe cazuri, prețurile medii pentru prima vânzare stagnează sau scad de câțiva ani și acest lucru nu a dus la o scădere a prețului peștelui proaspăt pentru consumatorii finali.

Organizarea comună actuală a pieței produselor pescărești nu a reușit să contribuie suficient la îmbunătățirea prețurilor pentru prima vânzare sau la distribuirea mai bună a valorii adăugate în tot lanțul de valoare al sectorului.

Situația economică a unui număr mare de întreprinderi s-a deteriorat în ultimii ani, ducând chiar la falimentarea multora dintre ele. Există un risc real ca mii de întreprinderi din domeniul pescuitului să dea faliment și mii de locuri de muncă ar putea fi pierdute din cauza prețului ridicat al petrolului.

Sectoarele pescuitului de coastă la scară mică sunt deosebit de vulnerabile.

Aceste măsuri trebuie aplicate.

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. – (GA) Sectorul pescuitului este unul dintre sectoarele cele mai afectate de creșterile prețului petrolului, deoarece combustibilul constituie o parte semnificativă a costului de operare al pescarului, estimat la 30-50 %. Sprijin pe deplin toate măsurile care ar putea fi puse în aplicare pentru a asista pescarii în această privință, în special pe cei implicați în pescuitul la scară mică pe coaste și insule.

  Estelle Grelier (S&D), în scris. – (FR) Adoptarea unei rezoluții a Parlamentului privind criza din sectorul european al pescuitului cauzată de creșterea prețului petrolului este pentru mine o ocazie să vă reamintesc cât de urgent este să venim în ajutorul pescarilor. Într-un context în care recrutarea devine din ce în ce mai dificilă și în care practicile pe care pescarii trebuie să le adopte devin tot mai restrictive, creșterea prețurilor combustibilului îngreunează și mai mult condițiile din acest sector lovit de criză. Creșterea considerabilă a prețului petrolului are un impact puternic asupra costurilor operaționale ale pescarilor și acest lucru a făcut ca venitul lor să cadă între 2008 și 2010. În calitate de reprezentantă aleasă a unui oraș portuar, este cu atât mai mult de datoria mea să solicit Comisiei să autorizeze o creștere a plafonului pentru ajutorul de minimis. Această măsură ar înlătura presiunea asupra pescarilor, permițându-le astfel să câștige un trai decent din munca lor, fără a împiedica refacerea stocurilor. Viitoarea reformă a politicii comune în domeniul pescuitului va trebui să câștige sprijinul pescarilor. Un început bun ar fi ca Uniunea Europeană să le arate că este sensibilă la nevoile lor.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece creșterea recentă a prețului petrolului a afectat viabilitatea economică a sectorului pescuitului și a determinat mulți pescari să își facă griji în privința acoperirii acestor costuri suplimentare, întrucât creșterea prețului petrolului le afectează în mod direct veniturile. Trebuie să profităm de toate posibilitățile și marjele financiare disponibile în cadrul bugetului comunitar pentru pescuit pentru a finanța măsurile de sprijinire de urgență a industriei, permițându-i astfel să depășească dificultățile cauzate de creșterea prețului combustibilului până la punerea în aplicare a altor tipuri de măsuri. Fondul european pentru pescuit (FEP) ar trebui să acorde în continuare ajutor pentru îmbunătățirea selectivității echipamentului de pescuit și înlocuirea motoarelor pe motive de siguranță, protecție a mediului și/sau economie de combustibil, în special pentru pescarii de scară mică pe coastă și pescarii tradiționali. După părerea mea, Comisia trebuie să propună foarte urgent investiții în tehnologii noi, atât la nivel european, cât și național, pentru a crește eficiența energetică a navelor de pescuit și pentru a reduce astfel dependența pescarilor de combustibilii fosili.

  Bogusław Liberadzki (S&D), în scris. – (PL) Rezoluția este o expresie a preocupării Parlamentului pentru starea sectorului pescuitului, pentru situația financiară a firmelor de pescuit și pentru prețul de pe piață al peștelui. Acesta este un sector important, iar peștele este o parte importantă din regimul nostru. Cred că articolul 3 din propunerea comună de rezoluție, care exprimă dorința de a crește ajutorul pentru pescari, este de o importanță vitală. Aceasta este o soluție care oferă mai multe avantaje decât noile garanții propuse pentru sector. Sper că Comisia și Consiliul vor acorda mare atenție rezoluției.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat împotriva acestei rezoluții deoarece nu cred că UE ar trebui să crească subvențiile pentru sectorul european al pescuitului sau pentru oricare alt sector pe baza unei creșteri a prețului petrolului.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Creșterea recentă a prețului petrolului a afectat viabilitatea economică a sectorului pescuitului și a determinat mulți pescari să își facă griji în privința plății acestor costuri suplimentare. Nu putem uita că creșterea prețului petrolului afectează în mod direct veniturile pescarilor. Veniturile și salariile persoanelor care lucrează în industria pescuitului sunt nesigure ca urmare a mai multor factori, precum natura neregulată a pescuitului, abordările de marketing folosite și modul în care sunt stabilite prețurile pentru prima vânzare, ceea ce înseamnă că este necesară menținerea anumitor forme de ajutor public european și național. Mai mult, criza financiară și economică are un impact asupra sectoarelor industriale și în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), iar acest lucru pune în pericol activitatea și ocuparea forței de muncă în sectoarele primare și secundare. La fel ca în trecut, acum trebuie să adoptăm măsuri de urgență temporare pentru a depăși dificultățile cu care se confruntă sectorul pescuitului în contextul creșterii prețului petrolului.

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea rezoluției și împotriva tuturor amendamentelor depuse. În sectorul pescuitului sunt necesare noi măsuri de sprijin, având în vedere combinația a doi factori - pe de o parte, prețul ridicat al petrolului, pe de altă parte, prețul scăzut la prima vânzare a peștelui. Pescuitul este un sector economic important pentru Uniunea Europeană și are nevoie de susținere, în condițiile în care prețul mediu al barilului de petrol va fi în continuare de 80-100 de dolari.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Criza economică globală instalată, agravată de criza politică din Maghreb și din Orientul Mijlociu, a dus la alte creșteri ale prețului petrolului, prețul unui baril depășind 100 de dolari. Având în vedere instabilitatea economică care a zguduit lumea arabă, această cifră poate continua să crească.

Factura la energie reprezintă cel mai substanțial cost operațional pentru sectorul pescuitului și, spre deosebire de alte activități, sectorul nu poate compensa costul suplimentar prin creșterea producției din cauza pragurilor stabilite pentru capturile totale admisibile (TAC-uri) și a cotelor.

În ciuda diversității opiniilor cu privire la modul în care ar trebui gestionat sectorul, există un punct de acord care este important să fie subliniat: pescuitul este extrem de important pentru aprovizionarea cu alimente a populației europene și o sursă de ocupare a forței de muncă pentru majoritatea comunităților de coastă ale UE, unde nu există alte locuri de muncă.

Pentru a asigura continuitatea pescuitului și pentru a evita imposibilitatea aprovizionării și șomajul sporit în sector, UE trebuie să ridice pragul stabilit de Regulamentul de minimis mai aproape de 60 000 de euro, pe lângă adoptarea altor măsuri capabile să atenueze creșterea recentă a prețului petrolului.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Costul pescuitului depinde foarte mult de prețul petrolului. Astfel, întrucât creșterea recentă a prețului petrolului a afectat viabilitatea economică a sectorului, este important să adoptăm măsuri de urgență care să permită pescarilor europeni să își depășească situația economică dificilă.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – (ES) În prezent, adevărata problemă a pescuitului este că 70 % din stocurile din Europa sunt supraexploatate, ca urmare a faptului că flota noastră este în mod clar supradimensionată. Cheltuirea banilor publici pentru a menține această flotă este o greșeală iresponsabilă. În cadrul reformei politicii comune în domeniul pescuitului, este necesară mai mult decât niciodată restructurarea flotei europene de pescuit, pentru a nu mai utiliza nave care folosesc cantități mari de combustibil și eliberează cantități mari de emisii de CO2, și, de asemenea, a echipamentului de pescuit și a practicilor care distrug în mod clar mediul, astfel încât să putem înainta direct către un model care să fie mai puțin dependent de energie, mai puțin distrugător și mai durabil din punct de vedere ecologic, precum și social și economic.

Acordarea unor sume mai mari de bani acestui sector pentru a compensa creșterea prețului petrolului va încuraja și mai mult pescarii să utilizeze vase cu un consum ridicat de combustibil, mai ales într-o perioadă în care aceste prețuri nu sunt tranzitorii, ci în mod clar structurale.

  Oreste Rossi (EFD), în scris. – (IT) Ca urmare a crizei economice și financiare care afectează industria și întreprinderile mici și mijlocii, prețul unui baril de petrol a crescut, iar prețul acestuia este încă nesigur din cauza riscului de instabilitate politică din lumea arabă. Criza a afectat profund și pescuitul marin european, deoarece importăm 60 % din peștele nostru din țările terțe. Sprijin rezoluția deoarece consider că este important să consolidăm securitatea aprovizionării noastre cu energie, informând piețele și acordând consumatorilor garanții mai mari cu privire la starea rezervelor de petrol. Cred, de asemenea, că este necesară punerea în aplicare a unui plan de acțiune comun în sprijinul regiunilor de coastă active în sectorul pescuitului.

  Dominique Vlasto (PPE), în scris. – (FR) M-am bucurat să votez în favoarea acestei rezoluții, care solicită Comisiei să ia măsuri puternice în sprijinul industriei pescuitului. Creșterea prețului petrolului provoacă o adevărată criză în sector. Criza a început ca una ciclică, dar acum a devenit structurală și amenință viabilitatea economică a industriei. Costurile operaționale au sărit în aer și au consecințe grave asupra veniturilor pescarilor, în așa măsură încât întregul sector al producției și toate regiunile de coastă sunt acum afectate. În consecință, salut solicitarea Parlamentului nostru de a introduce mai multă flexibilitate în regimul de subvenții de minimis. În ciuda unui context de dificultate bugetară, pescarii nu ar înțelege dacă Uniunea nu ar reuși să le rezolve preocupările. În afară de aceasta, rezoluția solicită acordarea unei atenții speciale pescuitului de coastă la scară mică și regiunilor în cauză. În opinia mea, acest lucru este indispensabil întrucât, deși întregul sector este afectat, facturile la energie în creștere vor avea un impact mai puternic asupra pescuitului tradițional decât asupra pescuitului industrial. Consider că situațiile excepționale necesită măsuri excepționale. Prin urmare, voi rămâne atentă la propunerile pe care le va prezenta Comisia pentru a liniști și sprijini pescarii noștri.

Propunere de rezoluție B7-0286/2011

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Sunt în favoarea acestei propuneri de rezoluție a Parlamentului European întrucât exprimă nemulțumirea acestuia față de Comisie din cauza faptului că, până la sfârșitul lui 2009, numai 75 % din volumul total de sprijin financiar în valoare de 21 de miliarde de euro a fost pus în totalitate la dispoziție pentru numai 50 000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Birocrația administrativă excesivă care este un obstacol pentru majoritatea IMM-urilor trebuie înlăturată. Este nevoie nu numai de simplificare, ci și de un sistem îmbunătățit de accesare a acestei finanțări pentru companii.

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. – (IT) Comisia acordă o mare atenție întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri): celor 23 de milioane de IMM-uri care formează țesutul economic al UE și sunt o sursă de inovare și de creativitate, permițând Europei să continue să se distingă pe piețele mondiale. Puțin câte puțin, birocrația și legislația – care, până de curând, a înăbușit în fașă dezvoltarea micilor companii inovatoare – au fost înlăturate și tinerii încep să vadă luminița viitorului stabil care să sperăm că este plin de oportunități. Antreprenoriatul, formarea, flexibilitatea, legiferarea inteligentă și accesul la credite sunt cuvintele cheie ale Actului privind piața unică, un cadru care definește politica UE privind IMM-urile prin asistență specifică și activități de formare pentru tineri.

Acum, după definirea multor inițiative, este responsabilitatea statelor membre și a Uniunii Europene ca întreg să le pună în aplicare în mod corespunzător, oferind IMM-urilor mai multă libertate în acțiunile lor, permițându-le să participe la ofertele publice, adoptând brevetul european unic pe viitor și punând rapid în aplicare directiva privind plățile întârziate. Nu cumva să uităm că este nevoie de investiții pentru a evita irosirea eforturilor depuse până acum, deoarece numai investițiile pot afecta funcționarea corespunzătoare a mecanismului și a competitivității europene.

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − „Small Business Act” se bazează pe o serie de piloni, cum ar fi accesul la finanțare, accesul la piața unică, piețe internaționale și achizițiile publice. Progresele înregistrate în statele membre în ceea ce privește adoptarea unor măsuri concrete pentru îmbunătățirea climatului de afaceri pentru întreprinderile mici și mijlocii nu sunt uniforme și, uneori, chiar marginale, în ciuda angajamentelor politice declarate față de principiile conținute în acest document. În Uniunea Europeană, 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii, care reprezintă aproximativ 99 % din totalul întreprinderilor și oferă peste 100 de milioane de locuri de muncă, contribuie în mod fundamental la creșterea economică, coeziunea socială și crearea de locuri de muncă. IMM-urile se confruntă cu probleme importante în ceea ce privește extinderea activităților lor, îmbunătățirea capacităților lor de inovare și accesul la piețe.

De aceea, îndemn statele membre să adopte fără întârziere propunerea referitoare la statutul societății private europene, care ar permite IMM-urilor să desfășoare activități comerciale pe întreg teritoriul UE, reducând totodată costurile și încurajând creșterea în acest domeniu, promovând reducerea cu 25 % a sarcinilor administrative și stimulând activitățile comerciale. Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Există 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) în UE, care reprezintă aproximativ 99 % din totalul întreprinderilor și asigură peste 100 de milioane de locuri de muncă. Acestea aduc o contribuție fundamentală creșterii economice, coeziunii sociale și creării de locuri de muncă, constituie o sursă majoră de inovare și joacă un rol vital în menținerea și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și contribuie la realizarea principalelor obiective ale inițiativei emblematice UE 2020. Small Business Act adoptat în 2008 a reprezentat o etapă politică semnificativă destinată să îmbunătățească mediul afacerilor pentru IMM-uri, asigurând o legiferare mai bună și mai simplă și simplificând accesul la piață. Cu toate acestea, IMM-urile se confruntă în continuare cu probleme grave în ceea ce privește extinderea activităților și capacităților inovatoare și este dificil pentru acestea să aibă acces la piețe, mai ales din cauza dificultăților în a obține finanțare și a obstacolelor administrative, care ar trebui de asemenea să fie mai reduse. Statele membre ar trebui să pună în aplicare urgent toate dispozițiile Small Business Act pentru a stabili un mediu de afaceri clar și coerent.

  Regina Bastos (PPE), în scris. – (PT) Small Business Act (SBA) este cadrul strategic pentru mai buna exploatare a potențialului pentru creștere și inovare al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din UE. Există în jur de 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) în UE, care reprezintă circa 99 % din totalul societăților comerciale și care asigură peste 100 de milioane de locuri de muncă, jucând un rol important pentru creșterea economică, coeziunea socială și crearea de locuri de muncă.

Această rezoluție, pentru care am votat, conștientizează că unele inițiative SBA au fost lansate. Cu toate acestea, se pot face mult mai multe pentru a ajuta IMM-urile europene, anume: punerea în aplicare rapidă de către statele membre a Directivei privind plățile întârziate; crearea de mecanisme mai bune ale Comisiei pentru a încuraja statele membre să aplice principiile SBA; adoptarea de către statele membre, fără întârziere, a ultimei propuneri rămase privind statutul societății private europene; aplicarea cu regularitate de către Comisie și de către statele membre a testului IMM-urilor ca parte din evaluările impactului; reducerea urgent necesară a sarcinii birocratice și administrative asupra IMM-urilor; și acordarea Programului „Erasmus pentru tineri întreprinzători” un statut permanent și un buget suficient.

  Jan Březina (PPE), în scris. – (CS) Am votat pentru proiectul de rezoluție deoarece salut inițiativa Actului privind piața unică și în special măsurile legislative care permit întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) să beneficieze pe deplin de piața unică, precum normele europene pentru fondurile de capital de risc, normele revizuite privind TVA-ul și simplificarea directivelor privind normele de contabilitate. În același timp, consider că este nevoie să se consolideze dialogul dintre IMM-uri și agenții de achiziții publice pentru a simplifica participarea IMM-urilor la procedurile de atribuire a contractelor. În aceste circumstanțe, consider că ar fi adecvat să se analizeze posibilități de acordare a unui ajutor IMM-urile în vederea creării de parteneriate și de consorții și a participării în comun la procedurile de achiziții publice. Comisia ar trebui să realizeze o evaluare a impacturilor și să ia în considerare posibilitatea majorării pragurilor pentru achiziții publice de la nivelul UE, ceea ce va permite IMM-urilor să participe la contracte ce ar fi, în caz contrar, supuse unor cerințe specifice pe care IMM-urile nu ar putea să le îndeplinească.

Aș dori, de asemenea, să solicit Comisiei să analizeze modalități de îmbunătățire a publicării tuturor anunțurilor de achiziții publice pe tot teritoriul UE și de eliminare a sarcinilor administrative care împiedică întreprinderile europene să participe la proceduri de achiziții publice transfrontaliere. Statele membre se confruntă atunci cu sarcina aplicării mai sistematice a Codului european de bune practici de facilitare a accesului IMM-urilor la procedurile de achiziții publice.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut crearea și dezvoltarea Small Business Act (SBA), care, după părerea mea, oferă soluții adecvate la principalele obstacole întâmpinate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în ceea ce privește extinderea activităților și crearea acestora. Multe dintre aceste obstacole se datorează birocratizării excesive și dificultăților de a obține finanțare. SBA îndeamnă statele membre să îmbunătățească mediul de afaceri pentru IMM-uri, așadar principiul acestuia ar trebui aplicat și pus în aplicare în mod corespunzător.

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Small business Act a fost unul dintre cele mai proactive acte din ultimii trei ani și este important ca UE să se concentreze în continuare pe IMM-uri.

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat pentru Rezoluția Parlamentului referitoare la revizuirea „Small Business Act” deoarece mai sunt încă pași importanți de realizat pentru a facilita buna funcționare a IMM-urilor din UE.

IMM-urile reprezintă ceea ce numim, din punct de vedere economic, „coloana vertebrală a UE”. Astfel, 99 % din totalul întreprinderilor europene sunt IMM-uri, acestea oferind peste 100 de milioane de locuri de muncă. Uniunea Europeană încurajează dezvoltarea acestora, însă, pe plan național, IMM-urile se confruntă în continuare cu dificultăți în obținerea finanțării sau cu sarcini administrative care depășesc, de multe ori, cerințele din directivele europene. De aceea, am votat pentru o intensificare a eforturilor din partea statelor membre în ceea ce privește o mai bună implementare a principiilor conținute în SBA.

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) IMM-urile sunt esențiale pentru dinamismul economiei europene. Există 23 de milioane de IMM-uri în cadrul UE; acestea angajează mai puțin de 250 de persoane, iar cifra lor de afaceri nu depășește 50 de milioane de EUR; acestea reprezintă 99 % din întreprinderile europene și utilizează aproape 70 % din forța de muncă din sectorul privat. În contextul unei redresări dificile și al unei concurențe economice internaționale sporiteă, crearea unei strategii europene ar fi de dorit. „Small Business Act” vizează sporirea antreprenoriatului în Europa și ajutarea întreprinderilor pentru a crește. Prin urmare, este absolut necesar să reducem formalitățile administrative și să instituim o administrare modernă adaptată la nevoile IMM-urilor. De aceea, Comisia trebuie să creeze un sistem unificat pentru crearea unei întreprinderi. De asemenea, ar fi utilă introducerea unui „test al IMM-urilor” pentru a evalua impactul tuturor legislațiilor viitoare asupra IMM-urilor și pentru a verifica dacă această legislație nu va sufoca potențialul de creștere pe care îl dețin aceste întreprinderi.

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. – (FR) Salut adoptarea rezoluției Parlamentului European referitoare la revizuirea „Small Business Act”, care adaptează măsurile de sprijin europene pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) la noul context care rezultă în urma crizei economice din 2008 și asigură că acestea pot îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020. IMM-urile au fost primele care au fost afectate de criza financiară și bancară care a avut loc în ultimii câțiva ani, care a redus accesul acestora la finanțare și la piețe. Această versiune nouă a Small Business Act trebuie, prin urmare, să acorde mai mult sprijin inovării în rândul IMM-urilor diversificând instrumentele de finanțare și reducând cât mai mult posibil sarcinile administrative cu care acestea se confruntă.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Numai întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă în jur de 99 % din toate întreprinderile și furnizează peste 100 de milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană. Prin urmare, rolul acestora este esențial pentru creșterea economică, coeziunea socială și crearea de locuri de muncă.

Small Business Act (SBA) se bazează pe principii cheie precum accesul la finanțare, accesul la piețe și o mai bună legiferare. Cu toate acestea, este incontestabil faptul că IMM-urile se luptă în continuare cu o serie de probleme, precum dificultatea extinderii activităților lor, problemele privind accesarea piețelor sau nenumărabilele dificultăți în a obține finanțare.

Prin urmare, salut concluziile din revizuirea Comisiei și mă bucur foarte mult să văd că noile propuneri vizează să îmbunătățească accesul la finanțare și la piețe și să avanseze cu procesul de reducere a birocrației.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Această propunere de rezoluție a Parlamentului European se referă la o revizuire a Small Business Act (SBA). SBA reprezintă o serie de principii care vizează sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în privința accesului la finanțare și la piețe, precum și a îmbunătățirii legislației. Rolul social, economic și financiar al IMM-urilor în Uniunea Europeană este incontestabil. Acestea sunt în număr de aproape 23 de milioane în UE, reprezentând 99 % din totalul întreprinderilor și asigurând peste 100 de milioane de locuri de muncă. Criza financiară actuală a avut un impact negativ asupra acestor companii. De aceea, revizuirea legislației actuale este necesară pentru a facilita accesul la finanțare; pentru a reduce costurile administrative și toată birocrația; pentru a încuraja economisirea de energie, întrucât doar 24 % din întreprinderi recunosc în prezent importanța acesteia; pentru a îmbunătăți tehnologia întreprinderilor prin ecoinovare; pentru a promova niveluri mai bune de calificare, de educație și de formare profesională; și pentru a promova internaționalizarea și buna guvernare. Prin urmare, salut adoptarea acestei rezoluții și sper că toate IMM-urile vor beneficia de aceste măsuri și vor prospera, întrucât toți europenii vor beneficia de acest lucru.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Avem în fața noastră încă o rezoluție plină de contradicții. De o parte, trebuie salutată numirea de către Comisie a noului delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și trebuie sprijinit mandatul acestuia pentru monitorizarea punerii în aplicare a Small Business Act (SBA) de către statele membre și promovarea intereselor IMM-urillor în Comisie, garantând, în special, aplicarea efectivă a principiului „a gândi mai întâi la scară mică”. Acesta face o recomandare pozitivă solicitând statelor membre să numească delegați naționali pentru IMM-uri care să coordoneze politicile privind IMM-urile și să controleze implementarea SBA în diferite administrații.

Considerăm că este pozitiv și faptul că accentuează că sarcina administrativă crește, în termeni relativi, odată cu reducerea mărimii întreprinderii și solicită să se facă o deosebire între microîntreprinderi, întreprinderile mici și întreprinderile mijlocii.

De cealaltă parte totuși, rezoluția nu se ocupă – sau nu reușește să abordeze suficient – o serie de constrângeri, directe și indirecte, cu care sunt însărcinate în prezent IMM-urile, multe dintre care sunt rezultatul politicilor dominante la nivel UE.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) De cealaltă parte, acesta „salută numirea de către Comisie a noului delegat pentru [întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri)] și sprijină mandatul acestuia privind monitorizarea progreselor înregistrate de statele membre în implementarea [Small Business Act (SBA)] și promovarea intereselor IMM-urilor în toate serviciile Comisiei, asigurând în special aplicarea efectivă a principiului „a gândi mai întâi la scară mică”; invită statele membre să numească delegați naționali pentru IMM-uri care să coordoneze politicile privind IMM-urile și să monitorizeze implementarea SBA în diversele servicii administrative”.

De cealaltă parte totuși, acesta nu critică sau nu propune alternative la politicile neo-liberale și restrictive referitoare la Pactul de stabilitate și creștere, care provoacă atât de multe probleme pentru IMM-uri și pentru publicul general.

Cu toate acestea, este pozitiv faptul că accentuează că sarcina administrativă crește, în termeni relativi, odată cu reducerea mărimii întreprinderii și solicită, prin urmare, să se facă o deosebire între microîntreprinderi, întreprinderile mici și întreprinderile mijlocii; și că subliniază că microîntreprinderile – cu mai puțin de 10 angajați – constituie 91,8 % din totalul întreprinderilor UE și merită așadar mai multă atenție și abordarea adaptată care le corespunde.

Vom monitoriza modul în care se va desfășura această punere în aplicare.

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. – (GA) Există 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii în Uniunea Europeană și acestea angajează peste 100 de milioane de oameni. Small Business Act este o politică importantă și vizează simplificarea accesului la finanțare și la piață și îmbunătățirea reglementării. O parte foarte importantă a actului este reducerea birocrației care afectează IMM-urile din Irlanda și din UE.

  Françoise Grossetête (PPE), în scris. – (FR) Parlamentul European a dat astăzi dovadă de sprijin pentru 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) din Uniunea Europeană, care reprezintă mai mult de 100 de milioane de locuri de muncă și aduc o contribuție esențială la creșterea economică, coeziunea socială și crearea de locuri de muncă.

Obiectivul a fost de a evalua progresele făcute și de a planifica noi acțiuni cu scopul de a răspunde provocărilor asociate cu criza economică.

Putem observa o îmbunătățire a situației IMM-urilor, dar încă mai trebuie făcute progrese. IMM-urile se confruntă în continuare cu probleme considerabile în ceea ce privește extinderea activităților lor și uneori supraviețuirea. Prin urmare, este necesară reducerea birocrației prin consolidarea controlului și prin legiferarea inteligentă.

Trebuie luată rapid o decizie referitoare la statutul societății private europene și, în același mod, trebuie să avansăm urgent către adoptarea unui brevet unic european. În același timp, trebuie să garantăm punerea în aplicare corespunzătoare a „testului IMM-urilor” în toate propunerile legislative, în special la nivel național.

În sfârșit, IMM-urile joacă un rol esențial în inovarea europeană. Ar trebui să continuăm să simplificăm finanțarea cercetării și dezvoltării pentru a crește capacitatea acestora pentru inovație prin ciclul de inovație.

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. – (FR) IMM-urile reprezintă 99 % din întreprinderile din Uniunea Europeană. În consecință, am votat în favoarea revizuirii Small Business Act, o rezoluție care recunoaște rolul esențial al IMM-urilor în economia europeană. Sprijin un cadru strategic care să meargă și mai departe în acordarea de ajutor IMM-urilor în perioade de recesiune și asta în multe domenii. Astfel, salut un regulament inteligent care ușurează sarcina administrativă suportată de acești parteneri economici importanți și care facilitează accesul acestora la finanțare și la piețe noi, astfel încât să poată investi și crește. În sfârșit, este important de subliniat că cercetarea, inovarea și formarea ar trebui sprijinite astfel încât IMM-urile noastre să poată beneficia pe deplin de piața unică.

  Małgorzata Handzlik (PPE), în scris. – (PL) În calitate de reprezentantă a Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), am participat la activitatea și la negocierile referitoare la Directiva privind plățile întârziate, care este una dintre propunerile legislative esențiale anunțate în versiunea originală a Small Business Act. Sper că statele membre se vor strădui să pună în aplicare dispozițiile acesteia în mod corect și cât mai rapid posibil. Small Business Act este o propunere bună pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cu toate acestea, am îndoieli cu privire la evaluarea calitativă a activității întreprinse. De exemplu, aș dori să menționez anexa la revizuirea redactată de Comisia Europeană. Anexa conține exemple de câteva bune practici și, printre acestea, în partea referitoare la piața unică, menționează faptul că 22 de state membre au creat ghișee unice operaționale (puncte de contact unic). Aș dori să reamintesc tuturor că aceste puncte au fost instituite în urma Directivei privind serviciile.

Cu mai puțin de trei luni în urmă, acest Parlament a adoptat un raport referitor la punerea în aplicare a Directivei privind serviciile, în care atragem atenția mai ales asupra faptului că ghișeele unice nu sunt pe deplin operaționale, că, în majoritatea cazurilor, acestea nu permit completarea formalităților prin mijloace electronice și că nu funcționează în modul în care se așteaptă întreprinderile. Sper că atragerea atenției asupra ghișeelor unice individuale care reprezintă exemple bune va fi urmată de eforturi sporite de a îmbunătăți funcționarea tuturor acestora, astfel încât să fie într-adevăr în serviciul întreprinderilor mici și mijlocii.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece salută revizuirea de către Comisie a SBA și își exprimă sprijinul pentru noile propuneri care se axează pe îmbunătățirea în continuare a accesului la finanțare, îmbunătățirea accesului la piețe și reducerea sarcinii administrative prin intermediul unei guvernanțe consolidate și al monitorizării prin reglementări inteligente. Cred că statele membre ar trebui să adopte fără întârziere ultimele propuneri rămase referitoare la statutul societăților private europene, care ar permite IMM-urilor să desfășoare activități comerciale pe tot teritoriul UE, reducând totodată costurile și încurajând creșterea în acest domeniu. Trebuie, de asemenea, să promovăm reducerea cu 25 % a sarcinii administrative menționate în SBA, care ar contribui la eficacitatea Actului privind piața unică, ar lupta împotriva politicilor economice cu caracter protecționist ale statelor membre și ar stimula activitățile comerciale în UE. Statele membre trebuie să pună în aplicare rapid Directiva revizuită privind plățile întârziate pentru a combate în mod eficace întârzierile în efectuarea plăților și efectele negative ale acestora, în special asupra IMM-urilor. Statele membre ar trebui să evite și excesul de zel prin depășirea cerințelor legislației UE atunci când transpun directivele în dreptul național. Sarcina administrativă crește, în termeni relativi, odată cu reducerea mărimii întreprinderii – o dispoziție disproporționată și eronată care reduce înființarea de IMM-uri. Trebuie să se facă o deosebire între microîntreprinderi, întreprinderile mici și întreprinderile mijlocii. Consider că întreprinderile mici ar trebui ajutate să-și sporească capacitatea de concurență pe piețele internaționale prin sporirea capacității lor de export, difuzarea de informații despre programele și inițiativele care facilitează accesul la piețele internaționale și pătrunderea pe ele a bunurilor și serviciilor IMM-urilor și asigurarea reprezentării adecvate a intereselor întreprinderilor mici în negocierile comerciale bilaterale și multilaterale.

  David Martin (S&D), în scris. – Salut revizuirea de către Comisie a SBA și îmi exprim sprijinul pentru noile propuneri care se axează pe îmbunătățirea în continuare a accesului la finanțare, îmbunătățirea accesului la piețe și debirocratizarea în continuare prin intermediul unei guvernanțe consolidate și al monitorizării, precum și prin intermediul unor reglementări și măsuri inteligente, cum ar fi analiza performanței IMM-urilor.

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Am votat în favoarea revizuirii proiectului „Small Business Act”, deoarece consider că Uniunea Europeană trebuie să continue procesul de consolidare a mecanismelor de sprijin în vederea eliminării obstacolelor care stau în calea dezvoltării durabile a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, astfel încât potențialul acestora să poată fi exploatat pe deplin. Luând în considerare rolul vital pe care IMM-urile îl au pentru economia europeană și contribuția acestora la stimularea creșterii economice, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială, se impune implementarea unor acțiuni ce vizează asigurarea unui cadru optim pentru dezvoltarea IMM-urilor. În acest context, doresc să subliniez necesitatea intensificării eforturilor statelor membre de sprijinire a politicilor care au ca scop promovarea antreprenorialului, crearea unui mediu de afaceri favorabil IMM-urilor. De asemenea, trebuie ținut cont de rolul cheie pe care schimbul de bune practici îl joacă în cadrul acestor politici. Îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare și pe piața unică, reducerea birocrației, precum și o mai bună aplicare a Small Business Act de către statele membre trebuie să reprezinte priorități la nivel național și european.

  Mario Mauro (PPE), în scris. – (IT) Revizuirea Small Business Act (SBA) și noile propuneri pe care le conține sunt instrumente necesare pentru a consolida și revitaliza cele 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), care s-au dovedit a fi adevăratul zid de apărare împotriva crizei economice. În cadrul economiei europene ca întreg, IMM-urile reprezintă 99 % din totalul de întreprinderi și asigură locuri de muncă pentru aproape 100 de milioane de europeni. Trebuie să continuăm să lucrăm pentru a consolida și sprijini IMM-urile să revitalizeze creșterea, concentrându-se și asupra îmbunătățirii competitivității și inovării. Aceste propuneri reflectă în mod fidel aceste nevoi. O importanță deosebită au actualizarea SBA în conformitate cu obiectivele Strategiei UE 2020 și toate acțiunile de facilitare a creșterii IMM-urilor prin simplificare și sprijin, nu numai în ceea ce privește investițiile, ci și provocările pe care le aduc astăzi globalizarea și schimbările climatice.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Încă un text care încearcă să reducă standardele autorităților publice în beneficiul întreprinzătorilor. „Small Business Act” european și revizuirea acestuia nu sunt preocupate de interesul general, nici de angajații IMM-urilor. Singura virtute a acestei rezoluții, care este sprijinită de toate grupurile politice, mai puțin de al meu, este faptul că deploră situația actuală și că se laudă cu eficiența energetică pe care o subminează în altă parte prin încurajarea exporturilor nelimitate. Ipocrită și răuvoitoare. Mă abțin de la încurajarea intenției și denunț ipocrizia.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Nu putem uita faptul că cele 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) din UE, care reprezintă circa 99 % din totalul întreprinderilor europene și care asigură peste 100 de milioane de locuri de muncă, aduc o contribuție fundamentală creșterii economice, coeziunii sociale și creării de locuri de muncă, sunt o importantă sursă de inovare și joacă un rol vital în menținerea și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și contribuie la realizarea principalelor obiective ale inițiativelor emblematice Europa 2020. Small Business Act (SBA) se bazează pe o serie de piloni de politică importanți, cum ar fi accesul la finanțare, accesul la piețe – piața unică, piețele internaționale, achizițiile publice – și o mai bună legiferare. Trebuie să încurajăm statele membre să adopte orientările acesteia pentru a ajuta IMM-urile în această perioadă de criză.

  Claudio Morganti (EFD), în scris. – (IT) Sunt foarte pozitiv în privința acestei rezoluții referitoare la revizuirea Small Business Act, întrucât conține măsurile corecte care trebuie luate pentru a ușura desfășurarea activității comerciale a celor peste 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii. Principalele puncte includ aplicarea unei noi serii de măsuri care acordă un acces mai ușor la credit prin sprijinul public pentru sistemele de garanție și un angajament puternic pentru încurajarea cofinanțării microcreditului. Mai mult decât o mulțime de stimulente și finanțare specifică, întreprinderile noastre mici și mijlocii au nevoie de o libertate de acțiune sporită și mai simplă, deci de mai puțină birocrație și de anumite garanții. Referitor la acest ultim aspect, ar trebui să îndemnăm statele membre să rezolve chestiunea plăților întârziate, care a creat și continuă să creeze probleme grave și dificultăți. În sfârșit, aș dori să subliniez că internaționalizarea ar putea fi noua frontieră pentru relansarea întreprinderilor mici și mijlocii și, prin urmare, toate instrumentele care vor permite expansiunea dincolo de granițele acestora vor fi binevenite. Este o provocare dificilă, în special pentru întreprinderile mai mici și, din acest motiv, necesită o atenție mai mare și mai mult sprijin din partea Uniunii Europene.

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece consider că stimulentele pentru activitățile comerciale la scară mică stabilite în Small Business Act reprezintă calea către sporirea competitivității Uniunii Europene. În special, aș dori să atrag atenția asupra două aspecte ale rezoluției pe care am adoptat-o. În primul rând, atenția pentru educație și formare profesională. Tinerii în special sunt cei care vor crea și vor participa la viitorul UE. Prin urmare, este deosebit de important ca aceștia să fie întreprinzători și pregătiți să creeze o economie UE eficientă și competitivă. Utilizarea eficientă a resurselor este un alt aspect legat și de calitatea viitoare a vieții în UE. Vorbim mereu despre acest lucru, dar, până acum, în practică am luat din păcate prea puține măsuri pentru ca vorbele noastre să poată fi transpuse în realitate. De cealaltă parte, utilizarea eficientă a resurselor ca măsură de sine stătătoare nu este suficientă – în general trebuie să existe o atitudine durabilă față de mediu în fiecare etapă a dezvoltării întreprinderii. Prin urmare, solicit atât Comisiei Europene, cât și statelor membre să acorde cât mai multă atenție posibil dezvoltării unui antreprenoriat sporit în rândul tinerilor și încurajării utilizării eficiente a resurselor și sprijinirii altor inițiative de economisire a energiei.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Această rezoluție vizează să ofere perspectiva Parlamentului European asupra analizei privind „Small Business Act” al Comisiei. Astfel, Parlamentul se folosește de această rezoluție pentru a-și exprima sprijinul pentru noile propuneri care vizează îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la finanțare și la piețe; pentru ca măsurile să continue procesul de reducere a birocrației prin intermediul guvernării consolidate și al monitorizării; pentru legiferarea inteligentă; și pentru măsurile precum revizuirea performanței IMM-urilor.

După cum am declarat anterior, consolidarea IMM-urilor este esențială pentru a promova creșterea economică. În această privință, ceea ce propune Parlamentul referitor la cercetare și la inovare – mai precis simplificarea procedurilor de finanțare a cercetării, dezvoltării și inovării (C-D-I) și promovarea gestionării corespunzătoare a programului, în special pentru IMM-uri – are o importanță deosebită, întrucât consolidează capacitățile de inovare pe durata întregului ciclu, inclusiv inovarea în nanotehnologie în viitorul cadru financiar pentru cercetare și inovare. Susțin și investițiile destinate să sprijine IMM-urile locale de exemplu prin implicarea centrelor de inovare, a camerelor de comerț, a organizațiilor comerciale și a grupurilor de inovare din toată piața unică.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă circa 99 % din totalul întreprinderilor europene și aduc o contribuție esențială creșterii economice: acestea sunt deosebit de potrivite pentru a fi vehicule ale inovării, precum și o sursă de locuri de muncă și de bogăție. În consecință, este esențial să le oferim în continuare condiții pentru a se putea dezvolta și deveni sigure pe piață, garantându-le acces la finanțare și la potențialele avantaje ale pieței unice. Prin urmare, este important să felicităm Comisia pentru analiza asupra Small Business Act și să sprijinim noile propuneri avansate pentru a urmări obiectivele privind sprijinirea IMM-urilor.

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) Nouăzeci și nouă la sută din societățile europene sunt IMM-uri. Două treimi din locurile de muncă din sectorul privat sunt asigurate pe baza IMM-urilor. IMM-urile produc mai mult de jumătate din valoarea adăugată europeană. Nu va exista o veritabilă redresare a economiei sau o creștere economică pe termen lung fără o acțiune substanțială din partea autorităților publice, fie locale, naționale sau europene, în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii. Prin adoptarea „Small Business Act” în 2008, Comisia Europeană a făcut primul pas decisiv către întreprinderile mici și mijlocii prin introducerea principiului „a gândi mai întâi la scară mică” în toate domeniile legislației. În ciuda multor propuneri care au fost prezentate în ultimii trei ani – mă gândesc la Directiva privind plățile întârziate în special – încă mai trebuie făcute multe progrese pentru a ușura lucrurile pentru întreprinderile mici și mijlocii, nu numai referitor la sarcina administrativă cu care acestea trebuie să se confrunte, ci și referitor la dificultatea privind accesarea fondurilor. Comisia Europeană trebuie să continue pe calea pe care a definit-o în SBA în 2008. Acesta este lucrul la care îndeamnă această rezoluție, căreia îi acord sprijinul meu.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Rezoluția se axează în special pe: (1) mediul legislativ, solicitând o punere în aplicare mai bună a testului IMM-urilor – mai ales în statele membre – și reducerea birocrației și a sarcinilor administrative; (2) îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare prin finanțare și instrumente suplimentare în cadrul BEI (precum mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor și finanțarea echitabilă) și un PIC extins (și independent); (3) îmbunătățirile necesare pentru a asigura participarea IMM-urilor la procedurile de achiziții publice; (4) simplificarea și orientarea specifică mai bună a programelor C-D-I pentru a stimula capacitatea IMM-urilor de gestionare a inovării, accesul la serviciile de C-D-I și la alte servicii pentru întreprinderi bazate pe cunoștințe, precum de exemplu centrele și universitățile de transfer al tehnologiilor; (5) nevoia de a acorda mai multă atenție competențelor necesare și altor aspecte sociale și privind piața forței de muncă, aspecte care afectează antreprenoriatul și capacitatea IMM-urilor de a-și realiza potențialul de ocupare a forței de muncă, în special competențele manageriale, cele din domeniul tehnologiilor digitale și cele privind durabilitatea. (6) acțiunile de îmbunătățire a eficienței energetice: proiectele sectoriale pentru IMM-uri destinate să identifice inovările pentru utilizarea eficientă a resurselor în cadrul lanțului valoric și al lanțului de aprovizionare; adoptarea unui plan de acțiune ambițios privind ecoinovarea și mai multe fonduri pentru acesta prin intermediul PIC; măsuri rentabile de eficiență energetică pentru a ajuta IMM-urile să își reducă facturile la energie;

  Oreste Rossi (EFD), în scris. – (IT) Sprijin raportul referitor la revizuirea Small Business Act întrucât vizează îmbunătățirea accesului la credit și la piață pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). În această perioadă de criză pentru întreprinderile europene, trebuie să acordăm asistență IMM-urilor, permițându-le să își sporească abilitățile și know-how-ul, solicitându-le să sprijine programele de gestionare destinate să pună în aplicare cercetarea, dezvoltarea și inovarea. Raportul conștientizează rolul esențial al IMM-urilor în tranziția către o economie caracterizată de eficiența energetică și este de asemenea esențial să conștientizeze rolul tinerilor întreprinzători. Pentru aceștia din urmă, UE ar trebui să își ia un angajament să instituționalizeze programul Erasmus pentru a le oferi ocazia să se dezvolte.

  Marc Tarabella (S&D), în scris. – (FR) Salut adoptarea rezoluției privind revizuirea „Small Business Act” cu o majoritate zdrobitoare în Parlamentul European. IMM-urile, care reprezintă 99 % din întreprinderile europene, asigură două treimi din locurile de muncă în sectorul privat și generează peste jumătate din valoarea adăugată creată în total de societățile care funcționează în UE. IMM-urile joacă un rol esențial în inovare, cercetare și dezvoltare. Prin adoptarea „Small Business Act” în 2008, Comisia Europeană a făcut primul pas decisiv către întreprinderile mici și mijlocii prin introducerea principiului „a gândi mai întâi la scară mică” în toate domeniile legislației.

Multe propuneri au fost analizate în trei ani, precum Directiva privind plățile întârziate. Cu toate acestea, încă mai avem multe de făcut pentru a ușura viața IMM-urilor în ceea ce privește birocrația cu care se confruntă și accesul la finanțare, care este adesea dificil. Această rezoluție solicită Comisiei Europene să continue pe calea unei considerații sporite pentru motoarele prosperității și creșterii economice pe care le reprezintă IMM-urile.

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. – (LT) După cum a observat în mod precis raportoarea, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt coloana vertebrală a societății europene și motorul economiei noastre. Acest lucru este valabil și despre Lituania, unde 99,4 % din companiile lituaniene angajează mai puțin de 250 de persoane. Potrivit statisticilor guvernului, în ianuarie 2011, în Lituania funcționau peste 66 500 de IMM-uri. Lucrul de care are nevoie cu disperare Lituania este o legiferare mai inteligentă, mai puțină birocrație și mai puține sarcini administrative. Obținerea permiselor de planificare este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă investitorii din Lituania. Conform unui raport al băncii mondiale, trebuie efectuate 17 proceduri pentru a obține permisiunea și acest lucru ar putea dura 162 de zile. În acest domeniu, conform clasificării Băncii Mondiale, Lituania se plasează pe locul 59 în lume. Protecția investitorilor în Lituania este o problemă și mai mare; în acest domeniu, Lituania se plasează pe locul 93. Acest lucru chiar nu este bun. Consider că o strategie reușită pentru încurajarea IMM-urilor inovatoare ar trebui să fie sprijinită nu numai prin subvenții, ci și prin crearea unui mediu de afaceri în care IMM-urile să aibă mai multă libertate și acces îmbunătățit la diferite surse de finanțare. Cred, de asemenea, că IMM-urile ar trebui să acorde mai multă atenție aspectelor sociale și celor privind piața forței de muncă, aspecte care afectează antreprenoriatul și capacitatea lor de a recruta angajați cu competențe corespunzătoare.

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Salut această rezoluție, care avertizează în privința birocrației excesive pentru IMM-uri. Cele 23 de milioane de IMM-uri din UE asigură peste 100 de milioane de locuri de muncă și aduc o contribuție esențială creșterii economice, coeziunii sociale și creării de locuri de muncă. Trebuie să ne asigurăm că aceste activități esențiale nu sunt împiedicate de birocrație și sunt de acord că UE trebuie să își reînnoiască eforturile pentru a reduce sarcinile administrative. Mă bucur că aproape toate propunerile legislative din cadrul Small Business Act au fost adoptate, dar îndemn statele membre să pună în aplicare cât mai repede Directiva revizuită privind plățile întârziate.

Rezoluția subliniază și potențialul economiei de energie al IMM-urilor – în prezent numai 24 % din IMM-uri sunt implicate în acțiunile destinate să reducă impactul acestora asupra mediului; dacă IMM-urile ar aplica măsuri rentabile privind eficiența energetică, acestea și-ar putea reduce facturile la energie și și-ar spori investiția.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR) Am votat împotriva rezoluției privind revizuirea Small Business Act înaintată de Comisia Europeană în februarie 2011. Această revizuire – în special reducerea costurilor și sarcinilor administrative și birocratice – este consecventă cu Actul în forma sa actuală. Propunerea acesteia de a armoniza sistemele de impozitare nu trebuie să ducă la încă o reducere a taxelor asupra întreprinderilor – întreprinderi mici, desigur – în timp ce salariile sunt afectate de planurile de austeritate. Este adevărat că revizuirea vizează îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare, dar nu menționează aspectele sociale și de mediu și nici măcar nu se referă la planul Comisiei Europene pentru o inițiativă pentru antreprenoriatul social, anunțată pentru sfârșitul acestui an. Este adevărat că, făcând această propunere, revizuirea Small Business Act ne îndreaptă puțin către o economie socială, dar face acest lucru prin slăbiciunea sa în privința provocărilor asociate cu aceste forme diferite de acțiune. La fel ca Directiva privind serviciile media audiovizuale, revizuirea Small Business Act nu trage învățămintele din raportul Monti referitor la reinstituirea încrederii cetățenilor în Uniunea Europeană. Prin urmare, aceasta încă se conformă aceleiași logici ultraliberale privind integrarea europeană pe care o condamnăm de mulți ani, o logică care este, mai presus de toate, centrată pe piață și pe nevoile acesteia.

  Dominique Vlasto (PPE), în scris. – (FR) Întreprinderile mici și mijlocii din Europa sunt plămânii activității noastre economice. Dezvoltarea, modernizarea și competitivitatea acestora trebuie să fie în inima strategiei noastre economice. Prin urmare, am votat în favoarea rezoluției privind revizuirea Small Business Act, al cărei scop este eliberarea potențialului de creștere al IMM-urilor. Mai sunt încă multe de făcut pentru a simplifica mediul legislativ și procedurile administrative care sunt prea apăsătoare pentru activitatea și dinamismul întreprinderilor noastre. Salut acțiunile propuse în acest raport, precum crearea unui statut al societăților private europene. Acest lucru ar ajuta IMM-urile noastre să beneficieze pe deplin de piața unică, permițându-le să își desfășoare activitățile transfrontaliere fără a le cere să îndeplinească obligații care sunt adesea oneroase și descurajante. Prin urmare, solicit Consiliului să își dea repede avizul referitor la această inițiativă. În sfârșit, trebuie să venim în ajutorul IMM-urilor inovatoare, ușurându-le accesul la diferite forme de finanțare. Acest lucru va fi realizat în special prin reducerea în mod semnificativ a utilizării creditelor europene, care încă duc lipsă de flexibilitate. Aceste credite există și cred că trebuie utilizate pentru a oferi mai mult sprijin efectiv dezvoltării economiei reale, a inovării și a ocupării forței de muncă.

Raport: Judith A. Merkies (A7-0162/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestei propuneri deoarece sunt de acord cu raportoarea atunci când spune că uniunea înseamnă putere. Unirea forțelor pentru a inova și rezolva probleme comune din Europa presupune o dezvoltare mai rapidă, eficiență (rentabilitate) și o mai mare creativitate. Uniunea inovării ar trebui, de asemenea, să sporească competitivitatea Europei și să găsească modalități de ieșire din criza economică. Întrucât Europa depinde foarte mult de importuri, statele membre împărtășesc același sentiment al nevoii de a utiliza în mod inteligent și durabil materiile prime și mărfurile necesare pentru a produce energie sau care sunt utilizate în industrie sau în producția de alimente. Îmbătrânirea populației este o altă provocare cu care se confruntă aproape fiecare țară din UE. Având scopul de a oferi persoanelor mai mulți ani de viață sănătoasă, o îngrijire corespunzătoare și medicamente, controlând, în același timp, costurile, o abordare comună poate da rezultate mai rapid. Economiile Europei au devenit acum atât de interconectate, încât nu numai stabilitatea monedei euro este cea care necesită o abordare comună: la fel se întâmplă cu eforturile de creștere a competitivității statelor membre. Este nevoie de o cale comună spre o economie echitabilă și stabilă.

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Europa a fost, este și va rămâne un leagăn al inovării, educației, cercetării și culturii mondiale. Un lucru este cert și rezultă și din comunicarea Comisiei: Europa nu duce lipsă de potențial, fie el uman, tehnic, comercial sau financiar. Întrebarea este: ce face Europa pentru a se folosi în primul rând potențialul uman? Cum are Europa de gând să mențină resursa umană, atât de necesară inovării, în școlile, universitățile și centrele de cercetare europene? Înainte de a ne concentra atenția spre atragerea specialiștilor din afara spațiului european, o prioritate în opinia mea este stoparea exodului cercetătorilor dinspre Europa spre alte centre importante la nivel mondial. Un sistem educațional modernizat în toată Europa, un accent puternic pus pe rezultatele propriu-zise ale cercetărilor și, bineînțeles, simplificarea accesului la programele de cercetare transfrontaliere europene pot crește gradul inovării în UE. Pentru ca resursele umane să rămână aici, însă, Europa trebuie să se concentreze pe următorul aspect: să facă o ofertă tentantă cercetătorilor, o propunere pe care aceștia să nu o poată refuza. Să îi convingă, la toate nivelurile, că nicăieri nu este mai bine ca acasă.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am sprijinit acest raport. Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” este cea mai importantă și cea mai precisă tentativă comunitară de până acum de a introduce o politică europeană strategică, integrată și orientată spre întreprinderi în domeniul inovării, care să vină în completarea eforturilor statelor membre, prin care inovația este orientată și progresul este monitorizat la cel mai înalt nivel politic. Inovațiile sunt deosebit de importante pentru a combate provocările globale precum schimbările climatice, energia și securitatea alimentară etc., în care există nevoia de a inova și de a consolida baza științifică și tehnologică existentă. Este necesară și modernizarea sistemelor educaționale și adaptarea acestora la nevoile vremurilor. Statele membre trebuie să acționeze pentru a îmbunătăți spiritul de antreprenoriat și competențele cetățenilor europeni și ale antreprenorilor prin integrarea antreprenoriatului și a inovării în toate domeniile educației și prin îmbunătățirea capitalului uman. Aceste acțiuni ar trebui să le permită să joace un rol activ în inovare.

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Inițiativa „O Uniune a inovării” este în continuare cea mai importantă inițiativă a Uniunii pentru dezvoltarea unei strategii europene integrate în ceea ce privește cercetarea și inovarea. Accelerarea cercetării și a inovării este esențială pentru a introduce un model economic echitabil și competitiv, pentru a asigura locuri de muncă pentru viitor, pentru a avansa către gestionarea eficientă a resurselor, pentru a face față provocărilor în domeniul energiei și pentru a încuraja o societate bazată pe cunoaștere. În ceea ce privește locurile de muncă, mediul și dezvoltarea, inovarea este, astfel, una dintre principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană și va avea consecințe concrete asupra cetățenilor. De acum înainte, cetățenii europeni, în calitate atât de motoare, cât și de beneficiari ai inovării, trebuie să poată participa pe deplin la această Uniune a inovării pentru a asigura reușita acesteia, după cum am subliniat în raport. În sfârșit, din acest motiv am dorit să evidențiem importanța deosebită a politicii inovării, precum și a valorii adăugate a unei abordări la nivel european. Pentru a face față provocărilor sociale și economice partajate importante cu care se confruntă societatea europeană, avem nevoie de inițiative ambițioase. Prin urmare, acum așteptăm etapa legislativă a măsurilor Comisiei referitoare la cercetare și inovare.

  Sergio Berlato (PPE), în scris. – (IT) Conceptul de inovație este multidimensional: acesta implică nu numai cercetarea științifică și dezvoltarea experimentală și tehnologică, ci și dezvoltarea de noi procese, metodologii și modele organizaționale și comportamentale. Deși salut comunicarea Comisiei referitoare la „O Uniune a inovării” ca inițiativă emblematică a strategiei UE 2020 pentru creștere și locuri de muncă, cred că încă există domenii prioritare în care avem nevoie de un angajament mai mare pentru dezvoltarea capacității în domeniul științei, tehnologiei și inovației: utilizarea eficientă a resurselor, recuperarea și reciclarea deșeurilor, calitatea și siguranța alimentelor și noile epidemii. Conform concluziilor Comitetului european pentru inovație din 2009, criza economică și financiară recentă a avut efecte disproporționate în diferite țări.

Sunt preocupat de faptul că actuala austeritate bugetară impusă statelor membre ar putea reduce și mai mult investițiile în cercetare și inovare, cu efecte negative evidente asupra creșterii și competitivității europene. Prin urmare, solicit Comisiei să aibă în vedere mobilizarea resurselor cadrului strategic comun pentru finanțarea acestor sectoare, în special sectoarele cercetării și inovării din Uniunea Europeană.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am votat în favoarea inițiativei „O Uniune a Inovării” deoarece reprezintă singura posibilitate de a depăși criza într-un context global. Inovarea înseamnă crearea de locuri de muncă, cunoștințe, tehnologie, grijă pentru mediu, coeziune socială extinsă și bunăstare publică. Toate statele membre ale Uniunii trebuie să își ia un angajament ferm pentru inovare și trebuie să o stimuleze prin cooperare, împărtășirea de bune practici și îmbunătățirea diseminării experiențelor reușite.

Viitorul există dacă există inovație. Acestea fiind spuse, am votat în favoarea amendamentului 1 deoarece sunt complet împotriva utilizării fondurilor politicii agricole comune pentru a furniza resursele necesare programelor. Sectorul agricol, care este, de asemenea, scufundat în criză, merită acele fonduri pentru a-și realiza propria inovare. O Europă inovatoare poate aduce inovații în agricultură, astfel încât să poată construi un viitor la fel ca celelalte sectoare strategice.

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Toată lumea este conștientă că creșterea economică este strâns legată de progresul tehnologic care, în schimb, este generat de aspirațiile inovatoare ale oamenilor. Cu toate acestea, această aspirație și acest potențial sunt restricționate de obstacolele financiare, birocratice și de alt fel. Sprijin pe deplin raportul referitor la Uniunea inovării deoarece consider că ne va permite să doborâm barierele care împiedică gândirea inovatoare în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, consider că cel mai important aspect este să evităm dezvoltarea unei Europe cu două viteze, lucru care poate fi realizat mai ales prin integrarea economiei Uniunii în aspirația comună pentru inovare.

  Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Solicitarea raportului privind introducerea brevetului european unic și satisfacția pe care o exprimă cu privire la adoptarea unei cooperări sporite în ceea ce privește introducerea brevetului nu îmi permit să votez pentru. Introducerea brevetului european anglo-franco-german este inacceptabilă din cel puțin două motive. În primul rând, trilingvismul ar avea un impact negativ asupra competitivității întreprinderilor în statele membre care nu sunt reprezentate în sistem. Aceste societăți, inclusiv cele italiene, ar trebui să aștepte finalizarea procesului de traducere pentru a obține documentele, cu prețul capacității de a acționa rapid, care are o importanță primordială în afaceri. Acestea ar trebui și să contribuie la costurile suplimentare ale traducerii. În schimb, societățile anglo-franco-germane nu ar trebui să se mai confrunte cu niciuna dintre aceste bariere, care ar da naștere discriminării pe motive de limbă. În afară de aceasta, introducerea unui sistem trilingv nu pare să fie în conformitate cu cerințele administrative și nici măcar nu pare să reflecte importanța demografică a statelor membre deoarece, în acel caz, și Italia ar trebui reprezentată. În schimb, pare o tentativă de a impune prestigiul Germaniei cu prețul principiilor de paritate și egalitate între statele membre pe care este fondată Uniunea Europeană. Prin urmare, am decis să nu sprijin raportul.

  Jan Březina (PPE), în scris. – (CS) Am votat pentru rezoluția referitoare la o Uniune a inovării deoarece, pe lângă alte lucruri, cred că trebuie să adoptăm măsuri la nivel european, cât și național, pentru a îmbunătăți competențele antreprenoriale și formarea profesională a europenilor prin unirea studiilor în domeniul afacerilor, creativitatea și inovația în toate domeniile educației. Este necesar să utilizăm mai mult programele Comisiei precum „Erasmus pentru tineri antreprenori” protejând, în același timp, artizanatul ca sursă de inovare. După părerea mea, Comisia ar trebui să coopereze mai mult cu statele membre în elaborarea perspectivelor pe termen mediu și lung în privința calificărilor necesare pe piața locurilor de muncă și pentru sprijinirea parteneriatelor dintre universități și sectorul întreprinderilor, cu scopul de a facilita intrarea tinerilor pe piața locurilor de muncă și a acorda ajutor acestora pentru crearea de societăți inovatoare bazate pe cunoaștere, dezvoltarea cercetării aplicate și la crearea unor mai bune perspective de angajare pentru absolvenți pe piețele locurilor de muncă.

În acest context, sprijin propunerea Comitetului Regiunilor de a crea o „rețea virtuală a creativității” care ar putea fi accesibilă tuturor (întreprinderilor, autorităților locale și regionale, sectorului privat și cetățenilor), care să ofere consultanță, asistență și acces la capital de risc și la servicii tehnice. Aș dori să atrag atenția și asupra lipsei actuale de interacțiune îmbunătățită și proactivă între universități și întreprinderi și aș dori să solicit Comisiei să lanseze un nou program la nivel european pentru formarea profesională și educația personalului de conducere în cadrul universităților și pentru funcționarii care se ocupă de tehnologie.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut atenția acordată în acest raport cercetării și inovării ca mijloc de depășire a crizei economice și sociale prin care trece Europa în prezent. De fapt, mijloace noi, durabile, pentru o utilizare mai inteligentă și mai eficientă a resurselor și a mărfurilor sunt tot mai necesare. Prin urmare, trebuie să facem loc pentru noi idei și, mai presus de toate, să creăm mecanismele necesare pentru a pune în aplicare aceste idei. Astfel, sprijin raportul depus referitor la Uniunea inovării și aș dori să subliniez importanța acesteia cu privire la situația actuală și la reușita europeană din perioada următoare.

  Giovanni Collino (PPE), în scris. – (IT) În multe privințe, inovarea este cheia creșterii economice. Înainte de a doua jumătate a secolului al XX-lea, cei mai respectați economiști ai creșterii înțeleseseră deja că inovarea este una dintre principalele variabile pentru stimularea profiturilor în scădere. Acesta este modul în care am făcut tranziția de la modelele de creștere din anii '50, potrivit cărora economia se stabilizează mai devreme sau mai târziu și își pierde elanul, la modelele de creștere din anii '80, în care tehnologia și proiectarea de produse inovatoare mereu diferite permit economiei să mențină o rată a creșterii pozitivă pe termen lung. Pentru a stabili aceste mecanisme de stimulare în mișcare, care, de acum până în 2020, vor lua forma cercetării, a eficienței energetice și a obiectivelor de internaționalizare, în special în întreprinderile mici și mijlocii, trebuie să existe o voință politică puternică de a activa stimulentele și mecanismele de orientare. Responsabilitatea pentru acestea revine statelor membre, iar finanțarea europeană le poate oferi un sprijin valid. Resursele sunt limitate din cauza crizei, iar directivele din Europa 2020 trebuie să meargă mână în mână cu politicile fiscale și industriale puternice din partea guvernelor europene.

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat în favoarea raportului privind „O Uniune a inovării” deoarece acesta sublinia importanța pe care o are inovarea în a pune bazele unui model economic durabil și competitiv și în crearea de noi locuri de muncă în Uniunea Europeană.

Totodată, am depus un amendament la acest raport, împreună cu alți colegi, prin care mi-am manifestat dezacordul față de o finanțare a politicii de inovare cu bani destinați până în prezent Politicii agricole comune.

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport întrucât consider că aduce soluții viabile pentru ameliorarea cercetării și inovării în cadrul Uniunii Europene și, implicit, creează condițiile pentru revenirea la creșterea economică și pentru crearea de noi locuri de muncă.

Stimularea investițiilor pentru cercetare, ameliorarea accesului IMM-urilor la finanțări diversificate, îmbunătățirea cooperării dintre mediul universitar, cel de cercetare și cel guvernamental sunt măsuri care vor conduce pe termen mediu și lung la dezvoltarea creativității și inovării. O atenție deosebită trebuie acordată echilibrării potențialelor de inovare și cercetare între diferitele state membre și regiuni întrucât, în acest moment, există un decalaj important între acestea, care afectează întreaga Uniune.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raport întrucât introduce o gamă de măsuri pentru abordarea cu succes a unei serii de provocări societale, în special schimbările climatice, epuizarea energiei și a resurselor, îmbătrânirea populației și problemele privind accesarea serviciilor publice și a îngrijirii de sănătate de calitate. UE trebuie să se angajeze pe deplin să realizeze obiectivele propuse. Se estimează că pot fi create 3,7 milioane de locuri de muncă până în 2020 și că produsul intern brut anual (PIB) poate fi crescut cu circa 800 de milioane de euro până în 2025.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Acest raport din proprie inițiativă este un rezultat al comunicării Comisiei referitoare la „O Uniune a inovării” și este una dintre inițiativele strategiei Europa 2020, al cărei obiectiv este de a încuraja inovarea și competitivitatea prin crearea de politici robuste care să stimuleze schimbul de idei și soluții la o serie de probleme care afectează toate statele membre.

Centrul acestei idei este de a încuraja și promova activități care să fie eficiente și competitive, atât în timpul, cât și după criză, permițând Uniunii ca întreg să depășească slăbiciunile de care dau dovadă o serie de sectoare, în special industria.

Acesta este fără îndoială un raport ambițios, având în vedere chestiunile pe care le abordează, de la drepturile de proprietate intelectuală la cooperarea sporită între statele membre și Comisie. Prin urmare, aș dori să o felicit pe raportoare pentru angajamentul său și sper că, după mai multe astfel de contribuții, vom putea atinge toate obiectivele propuse în strategia Europa 2020.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport, întocmit de dna Merkies, propune o Uniune a inovării ca modalitate de pregătire a Europei pentru lume în urma crizei economice și financiare actuale. Criza globală fără precedent, care persistă cu încăpățânare și ar putea amenința proiectul european, are nevoie ca toată lumea, și în special Uniunea Europeană, să adopte o atitudine fermă care să motiveze publicul. Prin urmare, pe lângă votarea acestui raport, aș dori să felicit raportoarea pentru activitatea sa, care ne oferă o perspectivă optimistă asupra viitorului și necesită capacitatea de inovare pe care o deținem cu toții. Este important să punem în aplicare propunerile apărate în acest raport, precum accesul mai bun la credit și la sprijin financiar, mai multe investiții în cercetare și dezvoltare, o legislație mai clară, mai puțină birocrație, un ghișeu unic, o mai bună cooperare interregională și un brevet european simplu și ieftin.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Raportul abordează importanța inovării în toate formele ei pentru dezvoltarea societăților. Face aceasta aducând contribuții semnificative la o serie de domenii și făcând propuneri – de exemplu, referitoare la diseminarea și absorbția inovației în anumite sectoare – pe care le considerăm adecvate.

În avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară pe care l-am redactat am încercat să rezum principalele aspecte ale opiniei și preocupărilor noastre în acest domeniu. Pe baza acestui proiect de aviz, se poate spune cu ușurință că există elemente clare de dezacord referitoare la comunicarea Comisiei. În special, acestea se axează și pe aspectele incluse în acest raport, în care se pot găsi unele dintre contradicții: perspectiva asupra inovării ca o oportunitate de afaceri; accentul pus pe piață, concurență și stimularea inovării în scopuri de afaceri; susținerea pieței interne și a brevetelor UE. Acestea sunt aspectele cu care nu suntem de acord.

După cum am spus în cursul dezbaterii, o altă chestiune care nu a fost tratată suficient a fost riscul – foarte evident din rezultatele Comitetului european pentru inovație din 2009 – privind un decalaj în domeniul inovării între țările și regiunile cele mai inovatoare și restul.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Raportul subliniază suficient inovarea, care constituie un mijloc necesar de a acorda ajutor pentru a răspunde la multe dintre problemele și provocările cu care se confruntă astăzi umanitatea. Acesta ar trebui să constituie un element principal al politicii publice în domeniile precum mediul, apa, energia, transportul, telecomunicațiile, sănătatea și educația și ar trebui să ajute la rezolvarea problemelor precum deficitul și utilizarea eficientă a resurselor, recuperarea și tratarea deșeurilor, calitatea și securitatea alimentară, schimbările demografice, noile epidemii și conservarea naturii și a biodiversității.

Cu toate acestea, raportul include o serie de contradicții deoarece se bazează pe idei neoliberale, apărând piața internă și sprijinind brevetele europene și cu asta nu suntem de acord.

Constrângerile impuse în prezent statelor membre ar putea duce la constrângeri crescute asupra investițiilor în știință, tehnologie și inovație (STI), în special în țările cele mai vulnerabile. În locul Uniunii inovării anunțată, rezultatul ar putea fi un adevărat decalaj în domeniul inovării între țările și regiunile care inovează cel mai mult și restul.

Acolo unde ar trebui să existe interes public, dezvoltare, coeziune, progres și bunăstare socială, au ajuns să predomine așa-numitele oportunități de afaceri, piața, competitivitatea, concurența și stimularea inovării în scopuri de afaceri.

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. – (GA) Trebuie să încurajăm instituțiile care organizează cursuri post-universitare, organizațiile de cercetare și întreprinderile din sectorul privat să profite de oportunitățile disponibile în Al șaptelea program-cadru al UE pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7).

PC7 este cel mai mare program de cercetare finanțat public din lume și trebuie să continuăm să subliniem avantajele asociate cu acesta pentru IMM-uri. Din perspectiva Irlandei, acest program PC7 ajută la dezvoltarea cercetării, cercetare care creează locuri de muncă și produce bunuri și servicii care sunt necesare și pentru care există cerere. Organizațiile irlandeze au folosit deja 270 de milioane de euro din acest program în sectoarele agriculturii, alimentelor, pescuitului, sănătății, energiei, transportului și TIC.

Acesta este esențial pentru Irlanda, cât și pentru Europa, mai ales în perioadele economice dificile din prezent.

  Louis Grech (S&D), în scris. – Sunt de acord cu raportul Merkies deoarece cred cu fermitate că inovarea și creativitatea sunt esențiale pentru redresarea economică a Uniunii și că importanța transformării descoperirilor tehnologice științifice ale Uniunii în noi bunuri și servicii nu poate fi exagerată. Mai mult, sunt convins că într-o Europă post-criză, orice strategie a pieței unice trebuie să fie formulată astfel încât să mențină și să sporească coeziunea socială, să asigure integritatea pieței și durabilitatea economică și să stimuleze inovarea. De aceea sprijin inițiativa pilot a Comisiei pentru inovația socială europeană care garantează că ideile inovatoare pentru crearea de produse, servicii și modele de afaceri sunt legate de cetățenii și consumatorii UE și, mai important, îndeplinesc nevoile sociale ale acestora.

  Françoise Grossetête (PPE), în scris. – (FR) Confruntat cu o economie globală în criză, Parlamentul European a subliniat importanța de a face ca Europa să fie mai inovatoare și mai eficientă prin adaptarea la noile provocări ale secolului al XXI-lea.

Este esențial să încurajăm implicarea deplină a tuturor partenerilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), a industriei, a universităților și a guvernelor. Toți au un rol de jucat. Astfel, trebuie, de exemplu, să modernizăm sistemele noastre educaționale și să completăm lacunele în materie de cunoștințe din științe și inginerie.

Vom ieși din criză numai dacă sprijinim inovarea. Uniunea Europeană trebuie să permită crearea de noi instrumente de finanțare care să promoveze cheltuielile pentru cercetare și investițiile private. În afară de aceasta, colaborarea dintre public și sectoarele private, prin punerea în aplicare a parteneriatelor, este un mod important de a încuraja o economie mai inovatoare.

Consider că este esențială adoptarea brevetului european unic pentru a încuraja mișcarea către schimburile comerciale din afara Uniunii. Brevetele sunt în prezent mult prea scumpe; trebuie să reducem neapărat costurile aferente creării acestora.

În sfârșit, în confruntarea cu fenomenul exodului valorilor, este important să încurajăm păstrarea cercetătorilor în Europa. Fără aceștia, finanțarea și alte mecanisme nu sunt de niciun folos.

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. – (FR) Performanțele Europei în ceea ce privește inovarea au rămas destul de scăzute până acum. Cu toate acestea, inovarea ar trebui să ne ajute să ne confruntăm cu principalele provocări ale societății, precum o populație în curs de îmbătrânire, necesitatea de a gestiona resursele în mod durabil sau redresarea economică. De aceea am votat în favoarea acestui raport din proprie inițiativă care subliniază, în special, conceptul de inovare socială și accentuează rolul activ pe care îl pot juca autoritățile locale și regionale în inovare. În sfârșit, trebuie să promovăm un sistem de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală care să fie echilibrat și să respecte drepturile inventatorilor oferind în același timp cetățenilor noștri cel mai larg acces posibil la cunoaștere: acestea sunt provocările care trebuie înfruntate și către care inovarea poate contribui pe viitor.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece, conform articolului 179 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), „aceasta încurajează în întreaga Uniune întreprinderile, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii, centrele de cercetare și universitățile, în eforturile lor de cercetare și dezvoltare tehnologică de înaltă calitate; aceasta susține eforturile de cooperare ale acestora, urmărind, în special, să permită cercetătorilor să coopereze liber, dincolo de frontiere, iar întreprinderilor să exploateze pe deplin potențialul pieței interne, îndeosebi prin deschiderea achizițiilor publice naționale, prin definirea normelor comune și prin eliminarea obstacolelor juridice și fiscale din calea acestei cooperări”. Sunt ferm convins că UE trebuie să adopte o atitudine ofensivă și o poziție puternică de lider în privința competitivității și că trebuie, prin urmare, să investească într-o explozie de inovare. Comisia Europeană trebuie să transpună documentul strategic actual „O Uniune a inovării” într-un plan de acțiune cu obiective specifice și ținte măsurabile și încadrate în timp. Comisia trebuie să monitorizeze în mod periodic progresul înregistrat, evaluând obstacolele și propunând mecanisme care să permită îmbunătățiri, prezentând rapoarte regulate Parlamentului European și Consiliului.

  Juan Fernando López Aguilar (S&D), în scris. – (ES) Delegația socialistă spaniolă a votat în favoarea raportului Merkies referitor la „O Uniune a inovării: Transformarea Europei pentru o lume post-criză”, deoarece suntem de acord cu și angajați față de principiile fundamentale avansate de raport, care stabilesc baza tranziției către o economie inteligentă, durabilă și echitabilă.

Cu toate acestea, aș dori să subliniez că votul nostru în favoarea raportului ca întreg nu înseamnă că sprijinim acordul la care a ajuns majoritatea Consiliului referitor la cooperarea sporită, întrucât exclude limba spaniolă din brevetul european. Votul nostru împotriva secțiunii care introduce cooperarea sporită este mărturia dezacordului nostru puternic în această privință. Instrumentul pentru cooperarea sporită va avea un impact direct asupra pieței interne, a coeziunii sociale și a dreptului cetățenilor statelor membre la un brevet UE reglementat de norme lingvistice care asigură suficientă certitudine juridică.

Pe lângă aceasta, conform Curții de Justiție a Uniunii Europene, propunerea de a crea o Curte a brevetelor europene și comunitare este „incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene”.