Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/0073(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0330/2010

Texte depuse :

A7-0330/2010

Dezbateri :

PV 06/06/2011 - 16
CRE 06/06/2011 - 16

Voturi :

PV 07/06/2011 - 8.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0253

Dezbateri
Luni, 6 iunie 2011 - Strasbourg Ediţie JO

16. Conturile economice și de mediu europene (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președintele. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul întocmit de dl Leinen, în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind conturile economice și de mediu europene [COM(2010)0132 – C7-0092/2010 – 2010/0073(COD)] (A7- 0330/2010).

 
  
MPphoto
 

  Jo Leinen, raportor.(DE) Dle Președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, astăzi dezbatem și mâine vom adopta un text legislativ european care, la prima vedere, pare destul de comun, însă prin această lege privind conturile economice și de mediu europene deschidem probabil un capitol nou în măsurarea progresului și a prosperității.

Știm de mult timp că produsul național brut este inadecvat. Viziunea pur cantitativă asupra activității economice nu spune nimic despre bilanțul de mediu, nici despre bilanțul social, și a sosit, prin urmare, vremea să măsurăm, de la an la an, dacă stăm bine sau rău în ceea ce privește măsurile și eforturile noastre.

Avem date statistice lunare referitoare la cifrele de pe piața muncii și avem date statistice anuale cu privire la cifrele noastre economice. Așadar, știm exact ceea ce se întâmplă în aceste domenii. Totuși, avem o cârpeală de date incomplete privind impactul asupra mediului. Această lege privind conturile economice și de mediu europene este menită să ne ajute să elaborăm un bilanț exact în cele 27 de state membre și să stabilim dacă facem progrese sau, așa cum se întâmplă adesea, dacă regresăm.

În 2002, Parlamentul a cerut colectarea de informații credibile privind starea mediului înconjurător și a celor mai importante tendințe, influențe și cauze ale schimbărilor ecologice și informarea publicului despre aceste lucruri. Ne dorim un concept solid din punct de vedere științific pentru măsurarea consumului de resurse pentru a permite luarea de decizii politice corespunzătoare.

Suntem încântați că Comisia a demarat această inițiativă legislativă în aprilie 2010, însă, în opinia noastră, a procedat mult prea ezitant. Noi, cei din Parlament și din toate grupurile, am solicitat ca această inițiativă să fie implementată mult mai rapid, întrucât Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Organizația Națiunilor Unite discută deja aceste chestiuni de 15 ani. Lucrurile se petrec mult prea încet. Am făcut așadar progrese semnificative în negocierile cu Consiliul.

În Consiliu a fost o situație foarte dificilă, întrucât unele state membre nu întocmesc un bilanț de mediu și trebuie să creăm mai întâi o bază în toate cele 27 de state membre. Comisia a propus includerea a trei module. Aceste module sunt emisiile atmosferice – în această privință, știm cu toții foarte bine care sunt gazele emise în atmosferă. Apoi sunt cheltuielile financiare rezultate ca urmare a taxelor de mediu și a schimbărilor ecologice. În al treilea rând, este vorba despre fluxurile de materiale anuale, intrările și ieșirile măsurate în termeni pur cantitativi. Poate că acesta este un început, însă este un început prea simplu, iar Parlamentul ne-a solicitat să întocmim bilanțuri referitoare la apă, energie și deșeuri și să ne interesăm de starea pădurilor noastre. Acestea sunt modulele pe care dorim să le vedem imediat, în viitorul foarte apropiat.

A existat un dezacord cu privire la posibilitatea întocmirii unor statistici pentru mediul marin, cu alte cuvinte, a unor statistici privind starea stocurilor de pește. În această privință, metodologia noastră continuă probabil să necesite îmbunătățiri. Astfel, am făcut progrese în acest domeniu. Peste doi ani – până în 2013 cel târziu – Comisia trebuie să prezinte un raport și, acolo unde este posibil, să propună, de asemenea, o revizuire a acestei directive. Sper că, până la sfârșitul acestui deceniu, vom avea un produs național verde, pe lângă produsul național brut. Acesta este obiectivul nostru.

 
  
MPphoto
 

  Olli Rehn, membru al Comisiei. – Dle Președinte, după cum a afirmat raportorul, Jo Leinen, obiectivul propunerii Comisiei este de fapt de a stabili un cadru juridic comun pentru colectarea, compilarea, transmiterea și evaluarea conturilor economice și de mediu europene în vederea facilitării unui proces decizional mai echilibrat cu scopul realizării dezvoltării durabile.

Prin prezentarea acestei propuneri, Comisia a venit cu primul său element de pe foaia de parcurs „Dincolo de PIB”. Într-o perioadă în care ne străduim, în Europa, să avem o economie eficientă din punctul de vedere al resurselor și durabilă, aceste date ne vor permite să corelăm factorii de mediu cu cei economici, oferind astfel posibilitatea unui proces decizional mai cuprinzător și mai bine informat.

Ca urmare a colaborării foarte fructuoase dintre cele trei instituții, cred că am atins obiectivul nostru comun, și anume instituirea acestui regulament-cadru privind conturile economice și de mediu europene, cu primul său set de trei module care acoperă conturile pentru emisiile atmosferice, taxele de mediu și conturile pentru fluxul de materiale.

În prezent, aceste date sunt colectate în mod voluntar de majoritatea statelor membre. Așadar, în cea mai mare parte, colectarea datelor relevante nu va impune nicio povară suplimentară respondenților, întrucât statele membre în cauză ar trebui să poată să compileze datele prin utilizarea surselor de date existente. Prin acest regulament, am creat o bază importantă pentru informațiile statistice despre interacțiunea dintre economie și mediu, pe care sperăm să o extindem prin adăugarea de module suplimentare în viitor, incluse în raport și în propunerea de rezoluție.

Întrucât diversele alte module posibile se află în diferite etape de maturitate metodologică, inclusiv, de exemplu, cele referitoare la cherestea și pește, precum și la extracțiile nefolosite, a fost adoptată o structură modulară pentru regulament, pentru a avea posibilitatea de a introduce module noi ca anexe la textul de bază pe viitor.

Așa cum s-a convenit, Comisia va prezenta Parlamentului și Comisiei, la fiecare trei ani, rapoarte referitoare la dezvoltarea de noi module și, dacă este cazul, Comisia poate, de asemenea, să facă noi propuneri legislative pentru modulele noi.

Permiteți-mi să închei prin a le mulțumi raportorului, Jo Leinen, raportorului alternativ, dl Martin, și tuturor membrilor Comisiei pentru mediu și ai Comisiei pentru afaceri economice și monetare pentru abordarea lor constructivă și contribuțiile lor foarte valoroase.

 
  
MPphoto
 

  Hans-Peter Martin, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri economice și monetare.(DE) Dle Președinte, când dl Leinen și cu mine discutăm despre pozițiile politice din ultimul mileniu, suntem de cele mai multe ori de acord, așa cum se întâmplă și cu acest raport. Acesta este un lucru bun, rezonabil și important. La urma urmei, statisticile pot fi seducătoare, în special într-o perioadă când Uniunea Europeană are o uriașă problemă de credibilitate în ochii cetățenilor europeni. Aș spune că această atitudine este în mare parte nejustificată dacă analizăm chestiunile majore și nu celelalte chestiuni asupra cărora dl Leinen și cu mine nu împărtășim același punct de vedere.

Cred că este foarte bine că pot să mă aflu aici, nu numai în calitate de deputat neafiliat, ci și în calitate de persoană care, prin acest aviz în numele Comisiei pentru afaceri economice și monetare – nu a fost vorba despre un raport alternativ, ci despre un aviz suplimentar care este chiar mai complet decât cel al comisiei principale, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară – poate să reprezinte aceste poziții pe care le-am stabilit printr-un vot de 37 la 0. În termeni concreți, aceasta înseamnă că dorim – așa cum am precizat – să facem progrese în direcția unui sistem statistic european privind sustenabilitatea, frumos abreviat prin SSE. Am avea astfel un punct de plecare, în special în ceea ce-i privește pe tineri și pe cei care știu că vom avea nevoie de acorduri noi privind obiectivele comune în viitor pentru a putea scoate Europa din umbră și a o aduce în prim-planul acestei competiții brutale cu Statele Unite, China și multe alte puteri.

Aceasta înseamnă, evident, și faptul că – după cum a menționat deja dl Leinen – avem nevoie urgent de mai multe module. În această privință, putem să luăm ca reper anii '70 și '80, când toate aceste măsuri fuseseră deja concepute. Ar fi foarte bine dacă Comisia ar putea face progrese mai rapide în acest sens. Cred că este foarte bine că se fac demersuri la Eurostat în ceea ce privește colectarea datelor, chiar dacă acesta se află într-o situație dificilă în legătură cu Grecia. Cu un vot de 37 la 0 la 0, suntem de părere că Comisia are nevoie, în mod evident, de mai mulți bani în acest domeniu pentru un SSE, pentru acest sistem statistic european privind sustenabilitatea. Totuși, putem realiza acest lucru prin realocarea fondurilor: putem să folosim, în cele din urmă, dividendele extinderii. Propun să-i luăm pe oficialii care erau atât de ocupați cu etapa de extindere pentru statele mari și să-i punem acolo unde este nevoie de ei urgent, acolo unde pot ajuta la funcționarea unui proiect european.

 
  
MPphoto
 

  Horst Schnellhardt, în numele Grupului PPE.(DE) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, când am citit prima propunere a Comisiei, am fost foarte sceptic cu privire la modul în care a abordat această chestiune. Totuși, propunerea prezentată acum de raportor, raportorii alternativi și de predecesoarea mea, dna Joly, este una pe care putem să o acceptăm și, de asemenea, să o sprijinim.

În majoritatea țărilor, datele economice privind mediul înconjurător – indiferent dacă au sau nu legătură cu aceste trei module – sunt deja colectate în mod voluntar. Avem nevoie de o privire clară de ansamblu asupra rezultatelor care au fost obținute în fiecare stat membru în ceea ce privește emisiile atmosferice, taxele de mediu și fluxurile de materiale. Acest lucru este foarte important. Ne poate ajuta să înțelegem mai bine relația dintre mediu și economie. Putem să examinăm, de asemenea, felul în care progresează dezvoltarea economică durabilă în Europa și cum putem să ne perfecționăm politica privind mediul înconjurător. Acesta este un punct foarte important pe care ar trebui să-l includem aici.

Totuși, aș dori să trag un semnal de alarmă: în discursurile noastre de la tribună, vorbim mereu despre reducerea birocrației. Aș dori să rog Comisia să nu creeze birocrație suplimentară în acest domeniu. Această abordare ar fi greșită. Prin urmare, aș dori să întreb Comisia dacă intenționează să creeze poziții noi în cadrul Comisiei pentru colectarea datelor sau dacă se va descurca cu personalul existent, întrucât consider că este foarte important ca colectarea acestor date să nu creeze noi poveri. Doar după ce vom avea primul raport privind punerea în aplicare în 2013 vom putea și ar trebui să hotărâm ce alte module ar trebui incluse, întrucât trebuie să vedem cum se dezvoltă acest nou sistem și ce impact are asupra legislației.

Am fost foarte surprins când am descoperit că această chestiune nu avea să fie dezbătută aici în Parlament astăzi. Aceasta ar fi fost o mare greșeală întrucât, după cum a afirmat raportorul, acesta este începutul unui drum complet nou.

 
  
MPphoto
 

  Marita Ulvskog, în numele Grupului S&D.(SV) Dle Președinte, sunt de acord cu vorbitorii anteriori. Este extrem de important să avem o politică privind clima și mediul înconjurător care să se bazeze pe fapte. Avem nevoie de acces la indicatori mai preciși și mai siguri în acest domeniu. Aceleași condiții care se aplică politicii economice, celei privind redistribuirea, dezvoltarea și celei industriale se aplică și politicii privind mediul înconjurător. Nu putem să luăm decizii raționale și să facem schimbările și ajustările necesare în societate dacă nu avem acces la fapte.

Acum avem posibilitatea de a obține aceste fapte. Acest lucru este extrem de important. Folosirea PIB-ului ca etalon nu funcționează la fel de bine în această zonă specifică, întrucât este prea limitat. Acum avem posibilitatea de a lucra cu o perspectivă mai vastă. Ideea de a coordona statisticile privind mediul la nivel european are, de asemenea, o valoare considerabilă. Ar facilita compararea efectelor politicii de mediu între statele membre și ne-ar oferi o imagine mai bună a măsurilor politice care funcționează cu adevărat și care nu funcționează și a măsurilor care pot fi chiar contraproductive.

După ce vom lua această decizie în cadrul acestei ședințe, sper că vom putea, de asemenea, să ne asigurăm că va deveni o parte importantă a bazei pentru deciziile pe care le vor lua Parlamentul și statele membre pe viitor. Sper că se va acorda un nivel ridicat de prioritate acestei metode de determinare a calității unei societăți și că vor fi alocate suficiente resurse pentru a-i permite să funcționeze corespunzător și să nu rămână doar o idee nepusă în aplicare.

 
  
MPphoto
 

  Gerben-Jan Gerbrandy, în numele Grupului ALDE.(NL) Dle Președinte, îi mulțumesc raportorului, dl Leinen, pentru raportul său. După mulți ani de presiuni și convingere prin flatare, se pare că reușim în cele din urmă să facem acest pas spre conturi naționale sustenabile și acest lucru este extrem de necesar, întrucât – să fim absolut onești – sistemul economic pe care îl avem deocamdată pur și simplu nu funcționează. În prezent, natura și mediul înconjurător pot fi în continuare deteriorate fără ca responsabilii să plătească. Prin urmare, sistemul actual nu funcționează. Aceste costuri pe care nu le plătește nimeni sunt, în schimb, suportate de societate. De ce este energia durabilă mai scumpă decât energia tradițională? Răspunsul este că nimeni nu plătește costurile sociale pentru arderea cărbunelui, a gazului și a petrolului.

Acest raport dă impresia că este în întregime tehnic, însă tratează, în cele din urmă, chestiunile cu adevărat importante. Este nevoie de măsurători pentru a afla informații, așa cum spunem noi în olandeză, și despre acest lucru este vorba aici. Aceste conturi economice și de mediu europene sunt necesare pentru trecerea la o economie cu adevărat durabilă. Totuși, solicit atât Comisiei, cât și statelor membre să facă ceva, de fapt, cu datele pe care le vor furniza aceste conturi. Trebuie să măsurăm un lucru pentru a afla informații despre el, acesta este un pas foarte important, însă folosirea cunoștințelor pe care le dobândim este și mai importantă și acesta este, cu siguranță, următorul pas esențial. Sper sincer că această măsură va duce, de exemplu, la eliminarea subvențiilor în valoare de sute de miliarde care au un efect dăunător asupra mediului și a naturii pe care le mai avem încă în această lume.

Permiteți-mi să le transmit din nou mulțumirile mele sincere Comisiei și raportorului nostru. Totuși, acesta este doar începutul. Propun să ne continuăm drumul în această direcție prin urmarea cu adevărat a pașilor care devin posibili cu ajutorul cunoștințelor furnizate de această măsură.

 
  
MPphoto
 

  Michail Tremopoulos, în numele Grupului Verts/ALE.(EL) Dle Președinte, este evident, atât din ceea ce am auzit astăzi, cât și din raport, că avem nevoie de o evaluare consolidată a politicii europene de mediu, bazată pe date fiabile. Prin urmare, colectarea datelor de acest tip ar trebui să fie obligatorie și armonizată.

Totuși, conturile naționale tradiționale se concentrează mai mult pe tranzacțiile de pe piață și pe indicatorii care reflectă factori importanți pentru crearea prosperității, însă nu măsoară prosperitatea însăși. Cu toate acestea, ne confruntăm cu noi deficite de resurse naturale. Avem nevoie de alte stimulente pentru a încuraja productivitatea și calitatea. Se percepe o taxă pe recipientele fizice. Nefurnizând conturi referitoare la costul privat și social al utilizării resurselor naturale și la deteriorarea mediului înconjurător, conturile tradiționale pot transmite un mesaj de progres greșit factorilor de decizie, iar acest lucru poate aduce societatea pe drumul creșterii nesustenabile.

Introducerea conturilor economice și de mediu este extrem de importantă, însă nu înlocuiește crearea unor indicatori alternativi pentru PIB, care acoperă diverse dimensiuni ale mediului înconjurător și sociale. Comisia ar trebui să prezinte propuneri înainte de începerea noului cadru financiar multianual, astfel încât un pachet limitat de indicatori compuși să poată fi adoptați și utilizați pentru a suplimenta PIB-ul în elaborarea de politici. Aceștia ar trebui să includă un indicator monetar, precum plățile nete actualizate, și un indicator fizic, precum o amprentă ecologică sau de carbon, pentru dimensiunea ecologică, și indicatori sociali care încorporează dimensiunea socială, precum evaluarea inegalităților (de exemplu, coeficientul lui Gini) și un indice privind integrarea socială și prosperitatea umană, precum indicele sărăciei umane.

Propunerea inițială a unui regulament UE nu prevede decât colectarea și compararea datelor despre emisiile atmosferice, clauzele ecologice impuse diverselor activități economice și contabilizarea fluxurilor de materiale macroeconomice. Au fost depuse mai multe propuneri și amendamente și cred că acestea ne vor permite să adoptăm un raport integrat și să facem progrese în ceea ce privește politica de mediu.

 
  
MPphoto
 

  Paul Nuttall, în numele Grupului EFD. – Dle Președinte, un regulament referitor la conturile economice și de mediu europene sună foarte plictisitor însă, din experiența mea, din acest motiv este cel mai periculos tip de legislație europeană, întrucât contribuabilul și mass-media nu se vor obosi să-l citească.

Să fim sinceri. Este vorba despre – și citez – „emisiile atmosferice și taxele de mediu”, după cum a precizat vorbitorul anterior. Așadar, sovietizarea UE continuă. Bărbații cu aviziere și spionii statistici de la Eurostat doresc mai multe date și – să fim sinceri – vreți aceste date pentru a impozita și controla, ceea ce explică setea dvs. de date statistice.

Cel mai rău lucru dintre toate este că este vorba despre un regulament, nu despre o directivă. Regulamentele sunt mult mai rele decât directivele, întrucât sunt transpuse în legislația britanică și ocolesc parlamentul britanic. Acest lucru este foarte periculos, dragi prieteni, acesta este felul în care democrația moare.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

 
  
MPphoto
 

  Hans-Peter Martin (NI).(DE) Am fost aleși deputați în Parlamentul European. Dacă vă vedeți doar ca parlamentar britanic, poate că veți putea răspunde la întrebarea mea dintr-o perspectivă britanică. În ceea ce privește datele statistice, ați vorbit despre sovietizare. Acesta este într-adevăr modul în care vedeți lucrurile? Pentru dumneavoastră, datele statistice înseamnă sovietizare? Nu sunteți în favoarea furnizării unor cifre concrete privind standardele de trai și inflația – chiar dacă acest lucru are legătură cu controlul băncilor – cu ajutorul datelor statistice, nu vreți ca factorii de decizie să aibă, de asemenea, acces la astfel de informații care le vor permite apoi să ia decizii adecvate? Sau, în ceea ce vă privește, și acest lucru face parte din sfera sovietizării din Regatul Unit?

 
  
MPphoto
 

  Paul Nuttall (EFD). – Dle Președinte, permiteți-mi să fac un prim comentariu. Adevărul este că acestei instituții îi place să controleze lucrurile de la centru. Permiteți-mi să mai subliniez un lucru, și anume că niciunul dintre comisari nu este ales, de fapt, de popor. Democrația contează pentru întreaga Europă, astfel încât da, chiar cred că asistăm la o sovietizare a Europei. Adevărul este că aceste decizii ar trebui luate la nivelul statelor membre. Faptul că regulamentele pot ocoli parlamentul meu, că pot ocoli persoanele care au fost alese de poporul britanic, este o rușine absolută și, da, reprezintă sovietizarea Europei.

 
  
MPphoto
 

  Richard Seeber (PPE).(DE) Dle Președinte, dl Nuttall se plânge de un lucru pe care Regatul Unit, la fel ca multe alte state, îl practică din 2006. Această procedură pe care o vom încheia mâine la nivel parlamentar – dl Leinen a făcut o treabă excelentă în această privință – va introduce în legislație un lucru care este practicat deja de mult timp. De ce avem nevoie de aceste date? Nu are nimic de-a face cu sovietizarea. Datele sunt utile doar dacă pot fi comparate, și această comparabilitate este elementul cheie.

Din acest motiv avem această contabilitate economică europeană și utilizăm acest sistem la nivel global încă din anii '30 – inclusiv în Regatul Unit. Este un sistem atât de bun deoarece se bazează pe standarde uniforme și, prin urmare, putem să comparăm prosperitatea statelor individuale și succesul lor economic și social. Dolarul american este folosit de obicei ca monedă de comparație. Avem aici ocazia majoră de a ridica moneda euro la statutul de monedă de comparație. Cred că acesta este al doilea element.

Totuși, știm, de asemenea, că există multe goluri în aceste conturi economice. Să luăm exemplul Fukushimei. Fukushima va avea acum un efect pozitiv asupra produsului intern brut al Japoniei deoarece se fac foarte multe investiții în acest sens. Este vorba mai degrabă despre conturi ale fluxurilor decât despre conturi ale stocurilor. Trebuie să compensăm aceste lucruri și, prin urmare, Comisia a prezentat ulterior propunerea sa „Dincolo de PIB”.

Aceste conturi privind sustenabilitatea pe care le vom adopta astăzi și mâine vor fi primul pas. De ce? Deoarece investițiile în eficiență energetică și într-un consum mai mic de energie, de exemplu, vor avea un efect negativ asupra produsului intern brut. Nici măcar dl Nuttall nu poate să nu fie de acord cu această afirmație.

Nu este vorba atât de mult despre politici majore; este vorba pur și simplu despre a ne dori ca politicile noastre să poată fi testate: ce taxe sunt percepute în acest domeniu, cât de mult material folosim. Așadar, dorim să îmbunătățim procedura legislativă, și dacă nu ați fi în Uniune, ar trebui să folosiți același sistem; în caz contrar, datele dvs. nu ar avea nicio valoare. Prin urmare, aș spune că acesta este un prim pas pozitiv. Aș dori să le mulțumesc Comisiei și raportorului.

 
  
MPphoto
 

  Kriton Arsenis (S&D).(EL) Dle Președinte, dle comisar, aș dori să-l felicit pe Jo Leinen pentru raportul său excelent. Trebuie neapărat să continuăm în direcția conturilor economice și de mediu. Nu mai putem analiza economia și mediul separat. Criza duală care ne-a lovit – atât ecologică, cât și economică – nu ne lasă o astfel de marjă. Paralogismele din trecut trebuie să înceteze.

Dl Seeber a dat ca exemplu Fukushima. Un alt exemplu mai simplu, cotidian, este cel al incendiilor. Un incendiu care distruge o pădure și biodiversitatea și serviciile ecosistemice furnizate de pădure, prin care mă refer la aer curat, apă limpede și cadrul pentru reproducerea hranei, care distruge patrimoniul cultural al unui loc, care distruge producția agricolă, este măsurat pozitiv din perspectiva PIB-ului, întrucât se fac investiții pentru a repara daunele, în ciuda faptului că țara, regiunea, zona respectivă se va confrunta cu daune permanente pe termen lung. Pe termen lung, va fi mai săracă decât fusese înainte.

Conturile economice și de mediu pe care le solicităm astăzi nu sunt perfecte. Totuși, sunt un pas important în direcția bună. Sunt un pas spre politici mai bune bazate pe o viziune mai completă, mai obiectivă asupra realității. Sunt un pas care ne va permite să ne asigurăm că politicile noastre sunt consecvente, care ne va permite să îndeplinim angajamente internaționale și obiectivul unei economii europene mai verzi.

 
  
MPphoto
 

  Riikka Manner (ALDE).(FI) Dle Președinte, dle comisar, doresc mai întâi să îl felicit pe dl Leinen pentru munca excelentă și importantă pe care a depus-o cu privire la acest raport. Acest regulament privind conturile economice și de mediu este foarte important, după cum s-a menționat în această sală de mai multe ori, întrucât stabilește un temei juridic pentru un sistem de conturi care să integreze datele statistice referitoare la mediu și economie, care este esențială pentru politica de mediu și, într-un context mai larg, pentru politica socială.

Cât despre domeniul său de aplicare, este foarte important ca, în prima etapă, accentul să cadă în mod concret pe emisiile atmosferice, fluxurile de materiale și taxele de mediu. Există motive întemeiate pentru acest lucru. În plus, este probabil o abordare foarte realistă, având în vederea capacitatea statelor membre de a pune bazele unui sistem de conturi în aceste domenii. Trebuie, desigur, să ne dăm seama că ne aflăm, în diversele noastre țări, la niveluri diferite în ceea ce privește sistemele statistice și este important ca acest lucru să nu creeze nicio birocrație suplimentară, așa cum a precizat dl comisar.

În ceea ce privește noile module, este important ca acestea să evidențieze categoric teme care sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020.

 
  
MPphoto
 

  Oreste Rossi (EFD).(IT) Dle Președinte, acest regulament face parte din cadrul de măsuri menite să stabilească niște indicatori mai cuprinzători care să vină în completarea PIB-ului. Conturile economice și de mediu europene ar trebui să contribuie la evaluarea politicilor prin furnizarea de date despre interacțiunea dintre factorii de mediu și cei economici. Propunerea Comisiei este lăudabilă, deși se creează proceduri birocratice noi și complexe pentru a putea monitoriza politicile de mediu pe care le dezvoltă, de fapt, statele membre. Din acest motiv, ne vom abține de la vot.

Totuși, suntem împotriva raportului, atâta timp cât raportorul dorește să adauge module de contabilitate suplimentare. S-a ajuns la un acord cu Consiliul în cadrul primei lecturi pe baza faptului că introducerea de noi module propuse de raportor va fi supusă evaluării, în conformitate cu clauza de revizuire, astfel încât, acolo unde este cazul, să se poată face schimbări sau aduce îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea datelor și a metodelor de colectare a acestora.

În opinia noastră, aceasta nu este decât o formă de birocrație nouă și costisitoare impusă statelor membre.

 
  
MPphoto
 

  Sophie Auconie (PPE).(FR) Dle Președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, din punctul meu de vedere politica înseamnă a găsi cele mai bune soluții posibile la problemele existente. Totuși, cum poate fi realizat acest lucru dacă problemele și soluțiile potențiale nu sunt înțelese de deplin? Acesta este o chestiune fundamentală și nu vizează doar politica de mediu.

Factorii de decizie politică trebuie așadar să aibă la dispoziție date care sunt fiabile și cât mai complete cu putință referitoare la lumea modernă și situația mediului înconjurător. Aceasta este concluzia la care a ajuns Consiliul European în iunie 2006, când le-a solicitat Uniunii Europene și statelor sale membre să includă în conturile naționale aspecte cheie ale dezvoltării durabile. Salut această inițiativă și propunerea Comisiei Europene, întrucât va contribui la îmbunătățirea cunoștințelor noastre despre emisii atmosferice, taxe de mediu și fluxuri de materiale în economie.

Totuși, această propunere va trebui modificată în cadrul votului de mâine pentru a garanta faptul că datele colectate sunt fiabile și propice dezbaterii și, de asemenea, și în primul rând, pentru a se asigura că toate statele membre sunt implicate în această abordare. Într-adevăr, cum putem să elaborăm propuneri de politici europene dacă nu avem date privind situația din fiecare stat membru?

În cele din urmă, aș dori să-mi exprim sprijinul față de cele două idei puternice susținute de Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat): puterea conferită Comisiei Europene pentru a adopta acte delegate ar trebui revizuită la fiecare cinci ani și ar trebui introdusă o clauză de verificare – clauza de verificare fiind cea de-a doua idee puternică din acest regulament. Vom avea nevoie de informații noi peste câțiva ani, însă toate la timpul lor. Această propunere de regulament reprezintă un real progres: propun să continuăm în această direcție.

 
  
MPphoto
 

  Karin Kadenbach (S&D).(DE) Dle Președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, și eu aș dori să-i transmit mulțumirile mele sincere dlui Leinen pentru un regulament pe care îl așteptăm de mult timp. Înainte de a fi aleși în Parlamentul European, mulți dintre noi au presupus pur și simplu că deciziile pe care le ia acest Parlament, aceste decizii care hotărăsc viitorul, se bazează, de fapt, pe aceste informații, și am descoperit cu oarecare stupoare că, deși aceste date statistice și informații există în majoritatea statelor membre, în realitate nu au fost reunite încă într-un cadru comun, și acest lucru a dat așadar naștere unei anumite lipse de credibilitate în ochii publicului general.

Din mass-media rămânem întotdeauna cu impresia că economia și mediul sunt diametral opuse. Aceste informații ne-ar ajuta să ne dăm seama dacă un lucru este benefic mediului și, în același timp, dacă este benefic economiei, sau dacă un lucru este benefic economiei și, în același timp, este benefic mediului, și deci mediului nostru social. Aceasta este principala sarcină pe care ar trebui să ne-o trasăm noi în calitate de politicieni. Dorim să reglementăm și să îmbunătățim calitatea vieții nu numai la locul de muncă, ci și în mediul nostru înconjurător.

Nu pot decât să fiu de acord cu dorința exprimată de dl Leinen astăzi când a afirmat că, până la sfârșitul acestei decade, ar trebui să trecem de la produsul intern brut la produsul intern verde. Procedând astfel, vom lua prima decizie esențială. Sunt foarte încrezătoare în faptul că vom reuși să consolidăm credibilitatea Europei și a chestiunilor privind mediul și economia ca urmare a acestor conturi economice și de mediu.

Vă mulțumesc foarte mult. Vă urez să continuați să lucrați la fel de bine.

 
  
MPphoto
 

  Christa Klaß (PPE).(DE) Dle Președinte, dle Rehn, doamnelor și domnilor, date statistice fiabile, colectare și evaluare eficientă a datelor – aceasta este baza pe care să ne făurim viitorul. Este evident că trebuie să armonizăm datele statistice existente ale statelor membre pentru a lua decizii bune pe viitor pentru întreaga Europă pe baza acelorași informații. Obiectivul constă în date echivalente, comparabile, din toate statele membre.

Întrebarea este: ce putem descoperi, de fapt, cu ajutorul acestor date? Ce concluzii suplimentare putem deduce pentru ca Europa să se dezvolte într-o manieră echilibrată în ceea ce privește politica sa socială, economică și de mediu? Comisia vrea să extindă conturile economice astfel încât acestea să includă și aspecte cheie ale dezvoltării durabile. În acest scop, propune trei module pentru colectarea datelor privind activitățile economice care generează emisii atmosferice, taxe de mediu și fluxuri de materiale. Produsele de origine vegetală, de exemplu cerealele, recoltele de legume, legumele, fructele și lemnul sunt incluse, de asemenea, în această propunere.

Mă întreb care este utilitatea acestor calcule – ce ne vor spune ele, de fapt? Nu sunt la fel de optimistă ca raportorul și colegii mei deputați. Una este să-ți dorești un lucru și alta să-l pui în practică. Am îndoieli cu privire la eficiența birocrației și mă îndoiesc de obiectivitatea intenției de a întocmi conturi economice și de mediu, de a înregistra fluxurile de materiale și de a înregistra produsele individuale, inclusiv fabricile, din perspectiva emisiilor de CO2. Atât producția de oxigen, cât și emisia de CO2 în timpul producției și transportului trebuie incluse în astfel de calcule cu privire la fabrici, de exemplu.

Salut faptul că, în compromisul la care s-a ajuns acum, se precizează clar că cerințele privind informații suplimentare pot fi introduse doar ca urmare a unei evaluări a flexibilității și că nu trebuie încălcată competența statelor membre. Astfel de programe trebuie dezvoltate, de asemenea, fără cheltuieli financiare suplimentare și birocrație.

 
  
MPphoto
 

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D).(HU) Dle Președinte, colegul meu, Jo Leinen, a pregătit un raport excelent, care este important din punctul de vedere al economiei naționale, al protecției mediului, al societății, al agriculturii, precum și din alte puncte de vedere. În calitate de membru al panoului STOA, proiect care vizează o gestionare mai eficientă a resurselor naturale, consider că întocmirea unei baze de date statistice fiabile este foarte importantă. Cum putem să măsurăm utilizarea apei și eficiența energetică în statele membre ale Uniunii Europene dacă nu dispunem de informații statistice fiabile? În calitate de membru al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, consider că este foarte important să avem, într-un final, o imagine clară a beneficiilor sociale reale ale bunurilor publice ecologice produse de agriculturi, coroborate cu reforma politicii agricole comune (PAC). Fără date statistice nu putem să calculăm cât de mult contribuie agricultorii, cu activitățile lor agricole, la protecția aerului, a peisajului agricol, a terenului arabil și a mediului și cum produc agricultorii bunuri publice ecologice pentru care nu plătesc deocamdată nici piața, nici PAC. Așadar, raportul statistic actual este foarte progresist și orientat spre viitor în materie de protecție a mediului înconjurător și agricultură.

 
  
MPphoto
 

  Paul Rübig (PPE).(DE) Dle Președinte, când vine vorba despre date statistice, există întotdeauna multe discuții și neînțelegeri. În primul rând, ele nu trebuie decodate, întrucât protecția datelor este, de asemenea, justificată în mod clar. Pe de altă parte, avem nevoie de transparență și comparabilitate. Consider că acest lucru este important. Trebuie, așadar, să colectăm datele într-un mod pe deplin automat, cu ajutorul unor eșantioane aleatorii, pentru ca acestea să poată fi apoi comparate. Suntem la curent cu procesele de imagistică, de exemplu, care vor juca, de asemenea, un rol major în această privință pe viitor. În consecință, automatizarea procesului va simplifica luarea deciziilor politice pe viitor.

 
  
MPphoto
 

  Angelika Werthmann (NI).(DE) Dle Președinte, conturile economice și de mediu europene ne vor furniza date importante pentru a ne permite să aducem aspectele care țin de mediul înconjurător în tot felul de decizii politice și, în consecință, să luăm în considerare aceste aspecte într-o gamă întreagă de chestiuni. Datele colectate și analizate vor fi esențiale pentru furnizarea de contramăsuri eficiente împotriva efectelor activităților economice asupra mediului înconjurător. Nevoia conștientă de politici sustenabile pentru a putea face față unor provocări precum schimbările climatice, pierderea biodiversității, creșterea poluării mediului și epuizarea iminentă a resurselor noastre naturale este sprijinită categoric astăzi. Datele fiabile și predicțiile rezultante privind utilizarea resurselor naturale ne vor permite să măsurăm în mod clar succesul unei politici economice durabile și vor oferi totodată o valoare adăugată foarte importantă statelor membre.

 
  
MPphoto
 

  Niki Tzavela (EFD).(EL) Dle Președinte, și eu doresc să îl felicit, la rândul meu, pe dl Leinen pentru raportul său excepțional. Cred că Europa a ajuns acum într-un punct în care rar mai întâlnim ciocniri între dezvoltare și protecția mediului. Dimpotrivă, am intrat într-o etapă interactivă. Europenii au acum o conștiință ecologică.

Acest raport va contribui și mai mult la garantarea faptului că vom avea o imagine mai bună a ceea ce se întâmplă cu mediul înconjurător în Europa. Aș dori să evidențiez trei elemente: în primul rând, avem nevoie de informații exacte despre starea mediului din statele membre; în al doilea rând, avem nevoie de o procedură pentru actualizarea acestor informații o dată la cinci ani; și, în al treilea rând, trebuie să facem o evaluare comună a progresului tuturor acțiunilor care vizează mediul înconjurător, întreprinse în Uniunea Europeană.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: RODI KRATSA-TSAGAROPOULOU
Vicepreședintă

 
  
MPphoto
 

  Franz Obermayr (NI).(DE)Doamnă președintă, dacă dorim să conservăm mediul înconjurător pentru generațiile viitoare, nu trebuie să analizăm aspectele economice și de mediu separat. Este, așadar, logic să completăm conturile economice cu factorii de mediu, datele adecvate și fiabile fiind baza oricărui bilanț complet.

Totuși, atunci când UE solicită date din partea statelor membre, nu ar trebui să se opună chestiunilor delicate. Mă refer aici la politica nucleară, inginerie genetică, menționarea adecvată a originii pe etichetele produselor alimentare și mai ales la o anchetă în ceea ce privește recentul scandal al castraveților EHEC.

Interacțiunile dintre economie și mediu sunt evidente în mod clar aici. Și aici este clar – din păcate – cine deține puterea în UE, și anume marile întreprinderi și grupurile de interese.

 
  
MPphoto
 

  Olli Rehn, membru al Comisiei. – Doamnă președintă, vă mulțumesc pentru această dezbatere foarte cuprinzătoare și responsabilă. Cred că suntem cu toții de acord asupra importanței acestei propuneri și a conturilor economice și de mediu. Suntem de acord, de asemenea, cu faptul că trebuie să parcurgem pașii următori de definire a politicilor prin utilizarea datelor, pentru a rămâne pe drumul spre o economie mai durabilă.

Permiteți-mi să fac câteva remarci pentru a răspunde mai multor comentarii. Acesta este primul regulament, cu trei module. El reprezintă începutul în materie de legislație. Al doilea grup de module este în prezent în curs de pregătire pentru un al doilea regulament, de modificare, pentru sfârșitul anului 2012. Planificăm deja și al treilea grup; așadar, se lucrează și se va continua să se lucreze.

În ceea ce privește chestiunea birocrației, acest regulament nu va crea o povară nouă pentru întreprinderi, deoarece folosim date administrative și statistice existente. În realitate, Regatul Unit este un lider în contabilitatea mediului, fapt care merită, de asemenea, menționat. În plus, în ceea ce privește datele statistice și referindu-mă la ceea ce au afirmat dl Leinen, dl Martin și mulți alții, am înregistrat progrese semnificative cu privire la îmbunătățirea sistemului statistic european în ultimul an și jumătate.

De exemplu, actuala Comisie a făcut prima propunere legislativă la 10 februarie 2010 – ziua ulterioară celei în care ați votat în favoarea înființării actualei Comisii – când am adoptat un regulament privind competențele în materie de audit ale Eurostat, care îi oferă agenției Eurostat posibilitatea de a controla și verifica calitatea datelor statistice la sursă, lucru care este foarte important. Am început deja să folosim această procedură, de exemplu, în cazul Greciei.

În al doilea rând, planul de acțiune pentru Grecia este pus în aplicare și a dus la efectuarea, în decurs de un an, a unei revizuiri foarte profunde a sistemului statistic din Grecia. În consecință, calitatea datelor statistice privind procedura aplicabilă deficitelor excesive s-a îmbunătățit deja și, în ultima rundă, Eurostat ar putea să valideze datele pentru Grecia.

În cele din urmă, cu referire la resurse, deși nu avem nevoie de resurse pentru acest subiect specific al conturilor economice și de mediu, sunt de acord cu dl Martin în ceea ce privește faptul că avem nevoie de resurse suficiente. În realitate, am profitat de această săptămână de sesiune suplimentară ca să mă opresc la Luxembourg pentru a mă întâlni cu Walter Radermacher, directorul general al Eurostat, cu care am discutat despre resurse cu doar câteva ore în urmă. Suntem pe punctul de a redistribui și de a ne îmbunătăți resursele din cadrul Eurostat pentru a ne concentra asupra priorităților cheie.

Însă eu nu aș lua resursele alocate extinderii, așa cum a sugerat dl Martin, și mai ales resursele alocate Balcanilor de Vest. Stabilitatea, democrația și pacea în această regiune continuă să fie o prioritate cheie pentru Uniunea Europeană, pentru Comisie și, sper, și pentru Parlament. Vă rog să nu uitați că fără legislația noastră neobligatorie și fără politica de extindere a UE, Ratko Mladić nu s-ar afla acum la Tribunalul de la Haga. Vă rog să nu uitați nici acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Jo Leinen, raportor.(DE) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, vă mulțumesc pentru dezbatere. Văd că crearea de bilanțuri de mediu se bucură de un sprijin vast în Uniunea Europeană. Cu câteva excepții, această propunere a fost primită bine în acest Parlament.

Sunt de acord, de asemenea, cu declarația dnei Kadenbach. Mulți dintre noi credeam că acest sistem este deja pus în aplicare și am fost surprinși să aflăm că multe date nu există deloc și că, drept urmare, suntem, de fapt, complet orbi în declarațiile pe care le facem cu privire la starea mediului din Europa.

Un deputat, dl Gerbrandy, a afirmat că prin măsurători dobândim cunoaștere. După măsurători, aflăm lucruri, iar cunoașterea este baza pentru a lua măsuri și pentru toate programele noastre. Avem nevoie, pur și simplu, de o bază mai bună pentru deciziile pe care le luăm. Aceste conturi de mediu ne pot ajuta în această privință. Desigur, avem Strategia UE 2020, în care sustenabilitatea este un obiectiv planificat. Sper că peste câțiva ani vom avea, de asemenea, această bază, pentru ca în 2020 să putem vedea dacă am avut sau nu succes. Știm că produsul intern brut nu oferă nicio informație privind starea lumii naturale și a mediului înconjurător, resursele pe care le-am utilizat sau întreaga problemă a sustenabilității. Din acest motiv, această măsură este necesară acum.

Această chestiune este abordată, de asemenea, pe etape. Dnă Klaß, nu facem solicitări excesive; dimpotrivă, modulele vor fi extinse treptat. La urma urmei, după cum a afirmat dl comisar, fiecare dintre textele legislative – legislația privind apa, legislația privind deșeurile și legislația privind aerul curat – conțin deja cerința de a culege aceste date.

Și Europa are o obligație la nivel global, dle Nuttall. Dacă semnăm Convenția privind diversitatea biologică, Convenția privind schimbările climatice sau orice altă convenție, trebuie să putem să-i spunem restului lumii dacă ne-am descurcat bine sau rău.

Așadar, în concluzie, aș dori să le mulțumesc raportorilor alternativi și, de asemenea, agenției Eurostat, care va trebui ulterior să desfășoare activitatea propriu-zisă. Sper că la Luxemburg vor exista resursele necesare, întrucât acest bilanț nu poate fi, desigur, întocmit fără fonduri, fără resurse. Parlamentul ar trebui, de asemenea, să dea o mână de ajutor în această privință. Vă mulțumesc foarte mult. Aceasta este o chestiune politică importantă – după cum au recunoscut, pe bună dreptate, unele persoane – și reprezintă un capitol nou care ține cont de ceea ce facem în Europa an după an.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc mâine, la ora 12.00.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris.(SK) Aș dori să-i mulțumesc raportorului, dl Leinen, pentru raportul pe care l-a depus. Sunt de acord cu felul în care a evaluat propunerea Comisiei și aș dori să fac câteva observații cu privire la importanța activităților de acest tip.

Măsurarea calității vieții cu ajutorul indicatorilor precum produsul intern brut nu ne oferă tabloul complet. Deși experții au căzut de acord în această privință de ceva timp, mesajul a reușit să ajungă la sfera politică abia recent, după o perioadă de timp și eforturi semnificative.

În acest sens, salut din toată inima propunerea Comisiei privind conturile economice și de mediu europene, întrucât nu este necesară respingerea totală a indicatorilor înșelători. În loc să evaluăm calitatea vieții și a mediului înconjurător pe baza impresiilor, trebuie să venim cu date mai bune și metode mai bune de culegere și agregare a datelor, astfel încât acestea să livreze un serviciu îmbunătățit în ceea ce privește, de exemplu, evaluarea impactului politicilor și al activităților economice asupra mediului înconjurător.

Solicit, la fel ca raportorul, să se pună mai mult accent în propunerea Comisiei pe chestiunile care țin de monitorizare și evaluare. În cele din urmă, aș dori să menționez cât este de important ca propunerea Comisiei să includă și să se bazeze chiar mai mult pe documentul strategic „Dincolo de PIB: măsurarea progreselor într-o lume în schimbare”. O abordare consecventă, sistematică, va fi, poate, mai importantă decât orice altceva în eforturile de îmbunătățire a modului în care este măsurată calitatea vieții.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. – Reciclarea și prevenirea generării de deșeuri, emisiile atmosferice și schimbările climatice și consumul durabil și producția ar putea fi monitorizate mult mai eficient dacă ar exista date de calitate superioară cu privire la interacțiunea dintre factorii de mediu și cei economici. Culegerea datelor relevante, care s-a făcut în mod voluntar până astăzi la nivelul UE, ar trebui, așadar, să devină obligatorie. În plus, datele despre mediu disponibile în prezent ar trebui extinse pe termen mediu pentru a facilita evaluarea necesară a politicilor în ceea ce privește politica europeană privind mediul înconjurător.

Regulamentul propus stabilește în această privință un cadru comun pentru culegerea, compilarea, transmisia și evaluarea conturilor economice și de mediu europene prin punerea la dispoziție a unei metodologii comune la nivel UE, a unor standarde, definiții, clasificări și norme de contabilitate comune pentru compilarea acestor conturi. Regulamentul vizează culegerea și compilarea de date cu privire la emisiile atmosferice, taxele de mediu aplicabile diverselor sectoare economice și contabilitatea fluxurilor de materiale la nivel macroeconomic. Datele statistice exacte și adecvate cu privire la consumul de energie și resurse sunt fundamentale dacă dorim să obținem și alți indicatori ai progresului și ai bunăstării, în afară de PIB. În plus, o evaluare riguroasă a politicii europene privind mediul este posibilă doar dacă sunt disponibile date fiabile.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate