Stenograma dezbaterilor

Luni, 6 iunie 2011 - Strasbourg

17. Procedura de selecție a unui nou director executiv al FMI și reprezentarea externă a zonei euro (dezbatere)

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este declarația Comisiei privind procedura de selecție a unui nou director executiv pentru FMI și reprezentarea externă a zonei euro.

  Olli Rehn, membru al Comisiei. – Doamnă președintă, stimați deputați, vă mulțumesc mult pentru întrebările dvs. foarte pertinente. Comisia salută decizia Consiliului director al FMI din data de 20 mai a acestui an, care clarifică procedura de selecție a viitorului director executiv al FMI.

Comisia este de acord cu faptul că procedura de selecție trebuie să fie deschisă, transparentă și să se bazeze pe merite. Acest lucru le va da tuturor candidaților din toate statele membre ale FMI posibilitatea să concureze pe baza meritelor lor, luând în considerare toate aspectele relevante.

Statele membre ale UE au fost de acord să sprijine candidatul cel mai bine pregătit, care poate să întrunească cele mai înalte standarde necesare pentru a îndeplini responsabilitățile care vin cu acest post foarte important. Acest candidat va trebui, în special, să fi dat dovadă de capacități solide, de angajament față de coordonarea multilaterală și să posede cunoștințe temeinice despre afacerile economice, financiare și monetare internaționale. Comisia susține acest acord.

Comisia susține pe deplin candidatura dnei ministru Christine Lagarde. Domnia sa este un candidat competent și cu experiență, care a câștigat respectul partenerilor noștri în comunitatea internațională. Deține nu numai cunoștințe foarte solide cu privire la economia europeană și procesul decizional european, ceea ce este un merit în aceste timpuri, ci și o experiență foarte bogată în guvernanța globală – prin conducerea cu succes a Președinției G20, de exemplu.

Permiteți-mi să adaug, de asemenea, faptul că anul trecut, în cadrul summitului G20 de la Seoul, din Coreea, s-a ajuns la un acord cu privire la reducerea cu două locuri a reprezentării europene în termeni relativi în cadrul Consiliului FMI pentru a spori vocea și reprezentarea economiilor de piață emergente.

Chestiunea reprezentării externe a zonei euro, deși are legătură cu reforma generală a Fondului Monetar Internațional, nu are legătură în mod direct cu selecția directorului executiv al FMI. Comisia este de părere că este în interesul comun al Europei, al Uniunii și al statelor sale membre să ne îndreptăm treptat spre un singur reprezentant pentru Uniunea Europeană, sau cel puțin pentru zona euro, în cadrul FMI. Treptat și progresiv.

Dle președinte, stimați deputați, după cum știți, sunt angajat pe deplin în reforma și consolidarea guvernanței economice a UE, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Pentru realizarea acestei reforme, prefer să aplic metoda testată a lui Jean Monnet: Europa este construită prin progrese concrete în viața reală, pas cu pas, făcând și pași mai mari, și pași mai mici.

Prin urmare, propun să finalizăm mai întâi reforma guvernanței noastre interne, de care este nevoie cu titlu prioritar și care va reprezenta un progres uriaș, odată ce va fi pusă în aplicare. Apoi vom putea să ne ocupăm de provocarea reprezentării externe, care va constitui un alt progres major, după ce se va conveni asupra acesteia și va fi pusă în aplicare. Câte un pas mare, pe rând.

  Corien Wortmann-Kool, în numele Grupului PPE. – (NL) Doamnă președintă, când fostul director executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a preluat această funcție, au existat semne majore de întrebare cu privire la relevanța și eficacitatea FMI. Acum suntem mai înțelepți, după ce am aflat din experiențe neplăcute în timpul crizei cât de interconectați suntem pe plan internațional. Tocmai în aceste vremuri de criză învățăm, de asemenea, să ne ajutăm unii pe alții, și am văzut cât de esențiale sunt rolul și expertiza FMI, chiar și pentru noi, cei din Europa. Astfel, este important, de asemenea, în anii care vor urma, ca FMI să joace un rol cheie în ceea ce privește guvernanța globală și o stabilitate financiară și monetară mai bună în lume.

Din păcate, în această criză a zonei euro, am învățat din experiență într-un mod foarte dureros. Vă puteți da seama unde vreau să ajung cu această afirmație. Astăzi, discutăm despre noul candidat pentru viitorul post de director executiv al FMI. Afirmați, pe bună dreptate, că procedura trebuie să fie deschisă, însă nu trebuie să ascundem faptul că noi, Europa, avem un candidat remarcabil. Sunt fericită că noi, în Parlament, putem, de asemenea, prin intermediul acestei dezbateri, să acordăm susținerea noastră expresă acestui candidat.

Într-o perioadă de criză, este important să avem o femeie cu calificări remarcabile în acest rol principal, deoarece, în vreme de criză, caracteristicile feminine pot oferi valoare adăugată și calitate. Dna Lagarde are, de asemenea, experiență de ambele părți ale Atlanticului și în materie de guvernanță multilaterală. Și din această perspectivă, domnia sa este un candidat excelent. Sper că, prin această susținere, putem să vă dăm un mic avânt pentru a o propune pe dna Lagarde drept următoarea ocupantă a rolului de director executiv al FMI.

  Pervenche Berès, în numele Grupului S&D. – (FR) Doamnă președintă, dle comisar, mă întreb, în principiu, de ce ați dorit să faceți această declarație. Într-adevăr, v-ați încheiat discursul cu afirmația: „Tot timpul nostru este ocupat astăzi, în esență, de reforma guvernanței economice; chestiunea reprezentării externe a zonei euro va fi discutată la o dată ulterioară.”

Vă rog să mă iertați dacă nu sunt de acord cu abordarea dvs., întrucât una dintre principalele probleme în Uniunea Europeană astăzi este reprezentarea externă a zonei euro. Este clar astăzi că războiul monedelor ar putea distruge cu ușurință toate eforturile pe care sunt rugați să le facă cetățenii din zona euro în numele austerității și al îmbunătățirii situației datoriilor suverane. Prin urmare, europenii nu pot să fie extrem de exigenți pe plan intern și, în același timp, să nu arate niciun interes față de modul în care moneda lor, aruncată la întâmplare, așa cum se întâmplă pe scena internațională, se comportă pe plan extern. Fără protecție externă nu va exista protecție internă.

Așadar, vă rog să mă iertați dacă nu sunt de acord cu abordarea dvs. în această privință. Știu că sarcina este una dificilă, însă Parlamentul European susține, de câțiva ani, ideea luării de măsuri în direcția unei reprezentări externe a zonei euro, în special în cadrul Fondului Monetar Internațional (FMI).

Trebuie să recunoaștem că, atunci când Dominique Strauss-Kahn a fost numit director executiv al FMI, situația era foarte diferită: se vorbea despre conducerea organizației de mai multe persoane, pe rând. Dl Strauss-Kahn însuși a afirmat că ar putea fi ultimul european care conduce FMI. Totuși, de atunci situația s-a schimbat considerabil. Regiunea în care intervenția FMI este esențială astăzi este Europa. Putem vedea că, în spatele intervenției FMI, intervenția marilor bănci americane de investiții are un rol semnificativ de jucat. Putem vedea, de asemenea, că, mai devreme sau mai târziu, ar putea fi adusă în discuție și dezbătută în mod legitim în cadrul FMI chestiunea referitoare la situația economică a SUA.

Toate aceste aspecte zugrăvesc un tablou mult mai complex, arătând că nu este vorba doar despre a decide dacă o persoană sau alta ar trebui să conducă viitorul FMI. Desigur, europenii ar trebui să fie reprezentați – ar trebui să joace, pe bună dreptate, un rol în această instituție, care este una dintre instituțiile majore – însă, mai important, ceea ce vreau să aflu de la dvs. este: ce fel de politică dorim să ducem pe scena internațională? Ce fel de mandat ar trebui să îndeplinească un european pe scena internațională, date fiind eforturile pe care le facem pe plan intern, date fiind influența piețelor din afara Uniunii Europene și impactul pe care îl au asupra investițiilor, a speculațiilor și a ocupării forței de muncă în Europa?

Credem, de asemenea, că indiferent cine va fi persoana care va conduce FMI pe viitor, aceasta va avea o misiune uriașă: el sau ea nu trebuie să distrugă progresele făcute de Dominique Strauss-Kahn atunci când a modificat atât de ușor frontierele a ceea ce era numit Consensul de la Washington. Astăzi asistăm deja la o înăsprire a atitudinilor în interiorul instituției; considerăm că această abordare este greșită.

În cele din urmă, chestiunea locului FMI în cadrul sistemului Organizației Națiunilor Unite va trebui, de asemenea, adusă în discuție, și dacă europenii vor propune un candidat, ei trebuie să se asigure că mandatul pe care îl conferă acestei persoane este structurat într-un mod care să-i permită să facă progrese în direcția unei forme de guvernanță globale care să se ridice la nivelul provocărilor post-criză cu care ne confruntăm.

  Olle Schmidt, în numele Grupului ALDE. – (SV) Doamnă președintă, îi mulțumesc dlui Rehn pentru răspunsul său. Ne așteptăm ca, până la sfârșitul lunii iunie, să fie numit un nou director executiv pentru Fondul Monetar Internațional (FMI), care să-i succeadă lui Dominique Strauss-Kahn, care a fost acuzat, după cum știm cu toții, de o infracțiune foarte gravă care, din păcate, a afectat, probabil, și reputația FMI. Acum, în aceste vremuri turbulente, trebuie numit, așadar, un nou director executiv competent în fruntea unei instituții globale importante precum aceasta, iar procedura trebuie să fie deschisă.

La fel ca ai mei colegi deputați, salut candidatura ministrului de finanțe al Franței, Christine Lagarde. Cred că este considerată de toată lumea o persoană foarte competentă. Are, de asemenea, susținerea mai multor state membre și a Comisiei Europene. Totuși, de ce nu am putut să cădem de acord asupra unei proceduri comune de desemnare? Acest fapt ar fi sporit influența Europei. Acesta este un lucru care ne lipsește. Dacă am fi avut o procedură comună și dacă Comisia și-ar fi asumat responsabilitatea generală, acest lucru ar fi consolidat, de asemenea, reputația UE, a zonei euro și a Europei.

Articolul 138 din Tratatul de la Lisabona stipulează că locul monedei euro în sistemul monetar internațional trebuie consolidat. Așadar, de ce nu s-a profitat de această ocazie? Dl comisar a discutat despre a face câte un pas, pe rând, însă uneori s-ar putea să trebuiască să facem un mic salt în față pentru a ne consolida poziția, în special în vremuri tumultuoase. Cred, de asemenea, că este important să evidențiem faptul că FMI are nevoie de reforme vaste, lucru menționat și de dna Berès în raportul său. Lucrul la această reformă a început. Totuși, reprezentarea UE în cadrul FMI, trebuie, de asemenea, discutată și întărită.

Avem nevoie de un FMI mai puternic care să funcționeze ca creditor global. Pe scurt: avem nevoie de un FMI mai puternic și mai reprezentativ în noua noastră lume globală și avem nevoie de o UE mai puternică, cu o voce mai răspicată. În încheiere, dle Rehn, uneori trebuie să facem un salt înainte.

  Kay Swinburne, în numele Grupului ECR. – Doamnă președintă, în actualul mediu economic nesigur, este mai important ca oricând ca instituțiile globale înființate pentru a asigura stabilitate financiară și economică, de care depind multe țări din întreaga lume, să nu fie folosite pentru a face declarații politice simbolice.

FMI nu este un simbol, ci o instituție de lucru care are nevoie să fie condusă de o persoană care posedă o înțelegere temeinică a piețelor financiare, aptitudinile necesare dobândite ca urmare a gestionării unei economii mari și abilitatea de a comunica decizii dificile publicului general. Puterea candidaturii dnei Christine Lagarde nu este dată de faptul că domnia sa este din Europa, ci de faptul că este o persoană extrem de competentă care a dat dovadă de remarcabile calități de lider pe întreaga durată a crizei financiare. Întrucât rolul principal al FMI este de a lucra la pachete de reforme structurale condiționate care să însoțească repartizarea de fonduri membrilor atunci când aceștia se află în situații disperate, cred că dna Lagarde a arătat că este cât se poate de capabilă să intermedieze acorduri complexe privind chestiuni controversate, reunind cu succes părți disparate pentru a ajunge la o soluție benefică.

Nu trebuie să ne lăsăm prinși în prisma actualei crize a zonei euro, ci trebuie să vedem care sunt problemele cu care este posibil să se confrunte FMI pe viitor. Cred că dna Lagarde are aptitudinile și antecedentele necesare pentru a conduce FMI în această perioadă de tulburări economice și pentru a îndruma FMI pe un drum al reformei, pentru a se asigura că acesta va continua să fie relevant pentru generațiile viitoare.

Cât despre chestiunea reprezentării zonei euro în cadrul organismelor internaționale, întrucât piețele financiare nu respectă frontierele naționale, este extrem de important ca instituțiile globale să lucreze eficient pentru a coordona politica națională. Deși sunt în favoarea unei mai mari coordonări, a unei mai mari eficiențe și a corelării politicilor pentru a evita golurile în materie de reglementare, cred că UE nu trebuie să-și piardă setul divers de voci din instituțiile internaționale. Criza a scos la iveală diferențele uriașe dintre economiile UE, chiar și în interiorul zonei euro, ca să nu mai vorbim despre diferențele dintre țările care nu fac parte din zona euro. Toate țările noastre au fost afectate în moduri diferite în criza actuală și avem experiențe diferite. O voce unică nu este la fel de puternică ca o multitudine de voci care cântă în armonie.

  Philippe Lamberts, în numele Grupului Verts/ALE. – (FR) Doamnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să fac patru comentarii. În primul rând, aș dori să revin la discursul dlui Schmidt pentru a discuta din nou despre procedură. Dat fiind faptul că este în joc un rol atât de important precum cel de director executiv al Fondului Monetar Internațional, cred că, în comparație cu energia investită uneori în recrutarea unor administratori de al treilea nivel ai unor societăți, felul în care este abordată această procedură demonstrează o lipsă de profesionalism.

În locul unei proceduri relativ deschise, transparente și bazate pe criterii, ce avem? O serie de ședințe care reunesc șefi de stat sau guvern care își spun unii altora „Voi propune,cu siguranță, pe cutare și cutare”. Acest lucru nu contribuie deloc la sporirea credibilității Uniunii Europene. Adevărul este că, după episodul Dominique Strauss-Kahn, Europa nu poate să-și permită să aleagă calea ușoară când vine vorba despre a hotărî cine va fi candidatul său.

Din punctul meu de vedere, aceasta este o ocazie pierdută. Nu vă consider responsabil pentru acest lucru – nu sunteți persoana care ia deciziile în această privință – însă am avea, cu siguranță, de câștigat dacă am adopta o abordare mult mai organizată, mai conjugată și mai profesionistă.

În al doilea rând, aș dori să-i răspund dnei Swinburne. Este timpul să le răspundem sincer celor care, ca dvs., dnă Swinburne, și ca dvs., dle Farage, continuă să propage ideea greșită potrivit căreia noi, europenii, vom putea să influențăm afacerile internaționale – care ne afectează și pe noi – vorbind într-o multitudine de voci.

Dnă Swinburne, este foarte bine că vorbim despre voci care cântă în armonie, însă știți foarte bine că nu așa se întâmplă lucrurile. Dacă, la un moment dat, vom avea altceva decât o federație democratică, vocile nu vor cânta în armonie, deoarece toată lumea va avea grijă de interesele electoratului său. Acesta este mersul lucrurilor.

În plus, dacă credeți, dle Farage și dnă Swinburne, că veți apăra așa-numita suveranitate a Regatului Unit – și acest lucru se aplică tuturor statelor membre, indiferent dacă sunt state mici, precum țara mea natală, sau state mari, precum Germania, Franța și Regatul Unit – dacă credeți că veți reuși, de unii singuri, să exercitați o oarecare influență în lume, atunci cred că, din păcate, vă înșelați.

Al treilea comentariu pe care doresc să-l fac privește atitudinea FMI în timpul crizei, în comparație cu cea a Uniunii Europene. În această privință, dle comisar, vă consider responsabil. La urma urnei, ne amintim că, în toate discuțiile purtate de triourile de președinții care călătoreau în diverse state membre pe care încercăm să le ajutăm, FMI este cel care – și aproape mă doare că trebuie fac această afirmație după tot ceea ce au spus ecologiștii despre FMI în anii '80 și '90 – este cel mai rezonabil astăzi, în timp ce Comisia și Banca Centrală sunt cele care stabilesc condițiile cele mai aspre.

În calitate de europeni, nu putem să permitem această stare a lucrurilor. Nu pot să înțeleg de ce încercați să vă comportați ca și cum ați fi mai catolic decât papa – nu sunt sigur dacă pot să-i spun acest lucru unui finlandez, însă l-am spus oricum!

  Jürgen Klute, în numele Grupului GUE/NGL. – (DE) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, aici nu este vorba atât de multe despre individualități; este vorba, în primul rând, despre procedura de selecție. În mod surprinzător, oricine caută informații despre procedura de selecție a directorului executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) pe internet va descoperi, în esență, doar că Statele Unite și Europa împărtășesc două poziții principale. Aceasta înseamnă că cele mai puternice națiuni din punct de vedere economic împart între ele, în calitate de minoritate, controlul asupra economiei globale, dacă pot să mă exprim astfel.

Acesta este feudalism și nu are nimic de-a face cu democrația și din acest motiv nu putem să acceptăm această situație. După părerea noastră, demisia lui Dominique Strauss-Kahn reprezintă o ocazie majoră de a face schimbări fundamentale în acest moment în ceea ce privește procedura de desemnare și selecție și de a o transforma într-o procedură de selecție deschisă, transparentă și, în primul rând, bazată pe merite, așa cum au cerut recent unele ONG-uri.

Aceasta ar trebui să includă, de asemenea, o combinație a voturilor majoritare ale membrilor FMI și a majorității acțiunilor cu drept de vot din FMI. Până acum, doar acțiunile cu drept de vot ale FMI au fost luate în calcul, ceea ce le asigură o majoritate structurală națiunilor puternice din punct de vedere economic. Acest tip de reformă și schimbare a procesului de selecție ar corespunde reformei FMI, care ar corespunde, de asemenea, modificărilor survenite în relațiile economice globale și le-ar da țărilor în curs de dezvoltare șansa de a contribui, prin experiența lor în relația cu FMI, la dezvoltarea în continuare a FMI.

În încheiere, aș dori doar să spun că FMI ar trebui să fie obligat să lucreze în vederea reducerii dezechilibrelor globale și a sărăciei.

  Nigel Farage, în numele Grupului EFD. – Doamnă președintă, aș dori să-i spun dlui comisar Rehn că am studiat carta FMI. Nu conține niciun element care vă va surprinde; își propune să promoveze echilibrul, creșterea, stabilitatea cursului de schimb, să reducă dezechilibrele și să ajute țările care au probleme. Metoda clasică folosită constă în consolidarea finanțelor și organizarea unei devalorizări competitive.

Nu se precizează nicăieri în această cartă că FMI are rolul de a susține experimentele politice și acesta este tocmai lucrul pe care l-a făcut Dominique Strauss-Kahn în atât de multe moduri. El a folosit FMI pentru a ajuta la salvarea proiectului euro care eșua și, ca atare, a fost un candidat foarte nepotrivit. Acum doriți să agravați această situație prin aprobarea dnei Christine Lagarde – un alt membru al elitei politice europene, o altă susținătoare fanatică a zonei euro, o persoană care crede în sprijinirea acestui proiect al zonei euro – și aș fi crezut că, din moment ce domnia sa are un interes personal, este, în realitate, un candidat extrem de nepotrivit.

Este ca și cum UE a deturnat FMI, acesta având acum rolul de mecanism de sprijin pentru zona euro, astfel încât nu doar contribuabilii din zona euro și membrii UE care nu fac parte din zona euro, ci întreaga lume trebuie să contribuie acum la susținerea zonei euro, în timp ce problema Greciei se agravează pe zi ce trece.

Ei bine, presupun că în multe privințe veți avea nevoie de dna Lagarde, întrucât, pe lângă faptul că Grecia va da faliment, pe lângă faptul că ne apropiem de al patrulea pachet de salvare, așa cum v-am avertizat mai devreme în cadrul acestei adunări, validitatea Băncii Centrale Europene însăși va fi pusă sub semnul întrebării în curând. V-am avertizat că nu putem să ne cumpărăm la nesfârșit propriile datorii, însă am ajuns într-un punct în care s-ar putea ca, peste câteva săptămâni, să aflăm că BCE însăși nu este solvabilă, astfel încât dna Lagarde va putea, poate, să dea o mână de ajutor și în această privință.

Aș fi crezut că aceasta este o alegere foarte neinspirată. La un moment dat, comunitatea internațională vă va spune unde să vă dați jos – poate că acel moment nu a sosit deocamdată.

  Jean-Paul Gauzès (PPE). – (FR)Doamnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, vorbesc și în numele dnei Lulling și al dlui Langen; au avut propriul lor timp afectat luării de cuvânt, însă vă asigur că nu-l voi folosi în întregime.

Aș dori doar să evidențiez, așa cum a făcut toată lumea în acest Parlament, că procedura de selecție a noului director executiv al FMI a început.

Este important ca Uniunea Europeană să exprime o poziție unanimă și fermă care să fie transmisă nu numai de diversele state membre, ci și de Comisie, și dvs. v-ați luat angajamentul de a face acest lucru, dle comisar.

Mulți dintre noi, deputații din acest Parlament, cu excepția dlui Farage, sunt foarte nerăbdători să vadă cum va fi menținut echilibrul – unul popular până acum – dintre Statele Unite și Europa în timpul procedurii de numire a directorului executiv al FMI și a președintelui Băncii Mondiale.

Înțelegem pe deplin faptul că țările emergente – în special cele mari – și-ar dori să aibă mai multă influență în procesul decizional al FMI. Așadar, este important să continuăm reformele începute cu privire la guvernanța acestei instituții internaționale și în special acele reforme pe care le-ați menționat și dvs., dle comisar. Totuși, este cu siguranță prea devreme pentru schimbări radicale în ceea ce privește echilibrul obținut ca urmare a contribuțiilor financiare ale statelor membre respective la Fond.

Un singur candidat european a lansat o campanie adecvată, intrând în contact cu diverse state membre. Acest candidat – care este, apropo, o femeie – are calitățile necesare. Aptitudinile sale, experiența sa politică, autoritatea sa morală și stăpânirea perfectă a limbii engleze, împreună cu experiența ei în lucrul peste tot în lume, o fac candidatul ideal pentru postul de director executiv al FMI.

După cum s-a spus, directorul executiv trebuie să fie o persoană care caută consens și este eficientă într-o perioadă în care această instituție are un rol esențial de jucat în a contribui la restabilirea echilibrului economic și financiar, o persoană care înțelege foarte bine țelurile acestei instituții. Prin urmare, Uniunea noastră trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a obține numirea dnei Christine Lagarde.

  Pervenche Berès (S&D). – (FR)Doamnă președintă, cred că există totuși un paradox considerabil în această dezbatere. În principiu, este esențial ca relațiile dintre Banca Mondială și FMI să nu se schimbe. Noi, europenii, suntem cei care avem de câștigat de pe urma funcționării multilateralismului, însă multilateralismul nu va funcționa dacă statele emergente vor fi implicate doar într-o măsură limitată, în cadrul G20 sau oriunde în altă parte. Trebuie, într-adevăr, să abordăm această chestiune în mod dinamic și cu un simț al perspectivei. În plus, consider că este destul de paradoxal că, acum, când lansăm o campanie urgentă pentru ca un european să fie numit șef al FMI, nu dăm un exemplu în calitate de europeni afirmând, dle comisar, că acesta este un pas în direcția reprezentării externe a zonei euro.

Cum se explică nerăbdarea dvs. considerabilă și hotărârea de a asista la numirea unui european, dacă nu prin dorința dvs. de a face acest pas, despre care ne spuneți că nu este urgent și că-l putem discuta într-o altă zi? Dacă dorim ca multilateralismul să funcționeze, atunci trebuie să dăm noi înșine un exemplu, să fim consecvenți și să demonstrăm cât de bine poate funcționa pe viitor, deoarece FMI are un rol absolut esențial de jucat în domeniul guvernanței globale, un rol care transcende chestiunea situațiilor datoriilor europene și ale datoriilor suverane ale țărilor europene care se zbat. Aceasta este o sarcină esențială, însă rolul FMI, dincolo de stabilizarea piețelor, este de a ajuta la corectarea dezechilibrelor globale care au cauzat această criză.

Este clar astăzi că nu luați această chestiune absolut esențială cu privire la guvernanță în calcul în felul în care promovați un anumit candidat sau în alte privințe. Totuși, acest lucru ne interesează pe noi, socialiștii: să ne asigurăm că FMI joacă un rol în guvernanța globală pentru a corecta dezechilibrele care au provocat această criză.

  Patrick Le Hyaric (GUE/NGL) . – (FR) Doamnă președintă, dle comisar, la fel ca oricine altcineva din acest Parlament, nu desconsider metoda folosită pentru a selecta viitorul director executiv al Fondului Monetar Internațional, însă ceea ce contează cel mai mult pentru oameni este să știe ce rol nou intenționează această instituție internațională să îndeplinească pentru a contribui la stoparea gravelor crize economică, financiară, bugetară și monetară din prezent.

Fondul Monetar Internațional trebuie să devină mult mai democratic și să se concentreze pe dezvoltarea resurselor umane, educație și ocuparea forței de muncă. În opinia mea, minoritatea de blocare a Statelor Unite ar trebui anulată. Drepturile de vot ale țărilor emergente ar trebui sporite semnificativ.

FMI ar trebui să fie un instrument împotriva speculațiilor, care sufocă populația în prezent, un instrument eficient pentru stabilizarea pieței agricole și a pieței de mărfuri în vederea combaterii paradisurilor fiscale despre care se vorbește adesea. În locul unui război al monedelor, FMI ar trebui să lanseze un nou proiect major: cel al unei monede internaționale comune pentru cooperare, în locul unui război al economiei și al concurenței.

Acestea sunt chestiunile pe care ar trebui să le discutăm cu titlu prioritar, astfel încât calitatea vieții oamenilor să se îmbogățească și bancherii să nu se mai îmbogățească prin jefuirea națiunilor.

  Róża Gräfin von Thun und Hohenstein (PPE). – (PL)Doamnă președintă, este păcat că recent s-a discutat despre FMI doar în contextul procesului în care este implicat fostul șef al acestei instituții, Dominique Strauss-Kahn. Au avut de suferit nu numai prestigiul acestui post important și al întregii instituții, ci și prestigiul unui politician european care ocupă o funcție atât de importantă. Cred că dacă, în urma acestui eveniment, vom înceta în cele din urmă să tolerăm comportamentul despre care știa toată lumea și care este acceptat la scară mult prea mare, acesta ar fi singurul lucru pozitiv rezultat de pe urma acestei chestiuni îngrozitoare. Totuși, acum trebuie să luptăm pentru a reconstrui reputația acestei funcții și a instituției FMI. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să propunem o persoană competentă pentru această funcție, care va reuși să mențină calmul pe piețe, în mass-media și în opinia publică generală în situația foarte dificilă în care ne aflăm astăzi. Este important ca candidatul să fie credibil, iar Christine Lagarde a fost numită de ziarul Financial Times cel mai bun ministru de finanțe din zona euro în 2009. Dl comisar a menționat deja cât de bine a prezidat la G20. Este o persoană a cărei credibilitate nu poate fi pusă la îndoială. Nu putem să subestimăm rolul FMI, în special acum, când ne confruntăm cu o criză financiară și economică care afectează multe țări din Europa. Prin urmare, gândirea europeană ar trebui să fie prezentă în această instituție. Avem nevoie în această funcție de o persoană care înțelege semnificația crizei actuale. Am convingerea că, în timp ce se va ocupa de finanțele globale de la FMI și își va folosi aptitudinile și experiența internațională pe care a dobândit-o în Uniunea Europeană, Christine Lagarde nu va pierde din vedere interesele europene. Ea însăși a afirmat că, dacă ar fi aleasă în această funcție, și-ar pune toată experiența dobândită ca avocat, director executiv, ministru și femeie în slujba Fondului. Propun să acordăm o atenție deosebită elementului final, care este foarte important în această situație.

  João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Doamnă președintă, procedura de înlocuire a directorului executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) nu poate fi separată de dificultățile și contradicțiile cu care se confruntă sistemul capitalist în prezent în contextul crizei prin care trece, care se agravează. Schimbarea permanentă din una dintre instituțiile care se află în vârful sistemului este corelată în mod inextricabil cu disputele dintre diversele grupări capitaliste mari, unde apar conflicte între puterile majore. Este, de asemenea, inseparabilă de chestiunea nesoluționată privind reformarea sistemului monetar și, împreună cu aceasta, de războiul monetar cu privire la hegemonia dolarului la nivel global. Acesta este un război ale cărui consecințe sunt aruncate pe umerii lucrătorilor și ai popoarelor de la periferie, după cum putem vedea în Uniunea Europeană.

Fără a ascunde vreo clipă măsura enormă în care stânga de centru și legăturile sale de lungă durată cu neoliberalismul sunt responsabile pentru acest proces, procedura de selecție este, de asemenea, inseparabilă de conflictul dintre cei care acceptă necesitatea de a restructura datoriile în zona euro și cei care fac presiuni pentru a păși pe orbite spre noi mijloace de intervenție instituționalizată și în mod vădit colonialistă.

În orice caz, ambele categorii par hotărâte să ducă exploatarea și oprimarea lucrătorilor și a popoarelor la noi niveluri.

  Niki Tzavela (EFD). – (EL) Doamnă președintă, dle comisar, s-ar părea că secolul al 21-lea va rămâne pentru posteritate secolul războiului dintre puterea politică și puterea instituțiilor financiare. Există țări în lume care sunt literalmente guvernate de instituții financiare anonime și cetățenii din aceste țări sunt conduși încoace și încolo, iar soarta lor este determinată de ceea ce fac piețele.

Cred că dna Lagarde va fi un reprezentant demn și capabil al Uniunii Europene; este calificată în mod corespunzător pentru post datorită experienței pe care a dobândit-o în timpul acestei perioade furtunoase de criză economică și cred că va fi un reprezentant demn al economiei europene în cadrul guvernanței economice globale.

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Doamnă președintă, cred că este important ca dna Lagarde să fie numită în această funcție de conducere. În Franța, a dovedit că înțelege economia, că și ea promovează în special întreprinderile mici și mijlocii și că îi respectă pe cei care muncesc efectiv și aduc o contribuție. Este, desigur, și un principiu al Fondului Monetar Internațional acela de a lucra pentru a îmbunătăți standardul de trai al oamenilor. Redistribuirea este posibilă doar dacă se produce efectiv un lucru care să fie redistribuit.

Prin urmare, reforma Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale este, cu siguranță, o prioritate. Trebuie să ne asigurăm că aceste țări cu probleme financiare primesc instruirea necesară și că sunt transmise cunoștințele adecvate cu privire la modul în care încercăm din răsputeri să rezolvăm aceste probleme în Uniunea Europeană.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL). – (PT) Doamnă președintă, dezbaterea pe care o purtăm în acest Parlament evită cele mai importante chestiuni. Cu alte cuvinte, nu abordează problema gravă a capitalismului internațional: problema piețelor financiare care ne controlează economiile; care încearcă să le impună țărilor însele normele lor; care continuă să exacerbeze inegalitățile, discriminarea și atacurile asupra drepturilor lucrătorilor și a serviciilor publice esențiale; și care contribuie la o creștere a sărăciei și a excluziunii sociale, nu numai pe plan internațional, în țările mai puțin dezvoltate, ci și aici, în Uniunea Europeană, și în multe dintre statele noastre membre.

Prin urmare, se impunea ca Comisia să adopte o poziție categorică pentru a schimba situația; pentru a pune capăt paradisurilor fiscale; pentru a controla piețele financiare; și pentru a preveni exacerbarea inegalității și a exploatării.

  Olli Rehn, membru al Comisiei. – Doamnă președintă, stimați deputați, permiteți-mi să vă mulțumesc mai întâi pentru această dezbatere foarte cuprinzătoare. Cred că există un consens majoritar în acest Parlament – nu deplin, însă majoritar – în ceea ce privește procedura de selecție a viitorului directorului executiv al FMI. Trebuie să fie transparentă, deschisă și să se bazeze pe merite.

Cred, de asemenea, că există susținere majoritară – poate nu absolută, însă majoritară – pentru dna Lagarde, care a primit deja avizul statelor membre ale UE și al Comisiei în calitate de candidat al acestora la funcția de director executiv al FMI.

Doresc să fac trei comentarii pentru a răspunde unor opinii exprimate în cursul dezbaterii. În primul rând, FMI a jucat un rol esențial, în cooperare cu Uniunea Europeană, în depășirea crizei datoriilor suverane din Europa, depășire la care Dominique Strauss-Kahn a avut o contribuție majoră în calitate de director executiv al Fondului Monetar Internațional.

Deși ne confruntăm încă cu probleme considerabile în unele segmente ale piețelor datoriilor suverane din anumite țări, am reușit să limităm criza datoriilor suverane și să protejăm redresarea economică care are loc în Europa. Desigur, această activitate trebuie continuată, și mai avem de luat decizii dificile, mai ales în următoarele săptămâni din iunie. Însă să nu uităm că pe meleagurile europene nu s-a produs nicio catastrofă de genul falimentului băncii Lehman Brothers și trebuie să ne asigurăm că nici nu se va produce o astfel de catastrofă. Acest lucru ar dăuna creșterii economice și îmbunătățirii ocupării forței de muncă în Europa.

În al doilea rând, avem o cooperare foarte bună între Comisie, BCE și FMI, care nu era evidentă când am început, în urmă cu circa un an și jumătate, în ceea ce privește combaterea tulburărilor financiare. Fiecare dintre aceste trei instituții are propriile sale reguli, propria sa filosofie și propria sa independență, și nu era evident că acestea ar putea colabora pentru a depăși aceste provocări. Totuși, îndrăznesc să afirm că un simț pragmatic al conștientizării crizei a prevalat și ne-a ajutat să cooperăm pentru a limita criza datoriilor suverane și a proteja redresarea economică.

În al treilea rând, sunt de acord cu faptul că trebuie să reformăm reprezentarea noastră externă. După cum am afirmat în remarcile pe care le-am făcut cu ocazia deschiderii ședinței, avem acum o misiune uriașă care constă, în primul rând, în finalizarea reformei guvernanței economice interne. Suntem pe punctul de a face acest lucru, și mă bazez pe dvs. să luați măsuri în acest sens în cursul lunii iunie, înainte de vacanța de vară. Această reformă este extrem de importantă pentru credibilitatea Uniunii Europene în aceste vremuri de criză. Propun, așadar, să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a ne asigura că vom finaliza această reformă indispensabilă a guvernanței economice a UE.

Pe termen lung, obiectivul nostru este de a avea un singur reprezentant, cel puțin pentru zona euro. Pe termen scurt, avem nevoie de o coordonare practică și pragmatică mai bună a politicilor în rândul statelor membre ale UE care sunt reprezentante la G20 sau G7 sau FMI. Trebuie să spun că am văzut o mulțime de îmbunătățiri concrete în această privință, astfel încât statele membre ale UE care sunt reprezentate în G20 sau FMI sau G7 împărtășesc de obicei obiective comune și lucrează de obicei împreună ca și cum ar fi o orchestră, și nu cu voci diferite.

Da, există suficient loc pentru îmbunătățiri și trebuie să discutăm această chestiune în mod aprofundat. Însă, așa cum am afirmat, propun să finalizăm mai întâi reforma guvernanței interne, după care vom putea să revenim la chestiunea referitoare la modalitatea de îmbunătățire a reprezentării noastre externe. Drepturile țărilor emergente înseamnă că este în interesul fundamental al Uniunii Europene, al cetățenilor săi și al statelor sale membre să fim mai uniți și să fim astfel mai eficienți în promovarea cauzelor și a intereselor noastre pe scena mondială.

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Edward Scicluna (S&D) în scris. – Indiferent cine va fi următorul director executiv al FMI, el sau ea va avea o misiune uriașă. Este probabil ca anii care urmează să fie dominați de reforme în materie de guvernanță financiară și economică internațională. Sunt mulți candidați excelenți, și sper că selecția se bazează pe merit, nu pe politică. Realitatea este că UE boxează sub greutatea sa la nivel global, indiferent dacă este vorba despre G20, FMI sau OMC. Nu vorbește pe un singur ton coerent, ci pe mai multe tonuri. Acesta este un neajuns grav care afectează în special statele membre mai mici, cărora le lipsește forța diplomatică a națiunilor mai mari. Dacă s-ar conveni asupra pozițiilor politice în mod transparent și democratic, am avea de câștigat de pe urma asumării de către UE a unui rol mai activ în remodelarea sistemului monetar și financiar internațional. Comisia pentru afaceri economice lucrează în prezent la un raport privind guvernanța economică globală, care va duce, sper, la propuneri din partea Comisiei privind îmbunătățirile reprezentării externe a UE în acest domeniu. UE este un bloc economic care reprezintă peste 450 de milioane de persoane, cu o monedă care este a doua monedă de rezervă internațională din lume. Însă dacă noi nu o vom lua în serios, nici restul lumii nu o va face.