Stenograma dezbaterilor

Luni, 6 iunie 2011 - Strasbourg

18. Al șaptelea program al UE pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrații (dezbatere)

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul elaborat de dl Audy, în numele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, referitor la revizuirea intermediară a celui de-al șaptelea program-cadru al Uniunii Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (Α7-0160/2011).

  Jean-Pierre Audy, raportor. – (FR) Doamnă președintă, doamnă Geoghegan-Quinn, doamnelor și domnilor, ne-am adunat aici pentru a evalua cel de-al șaptelea program-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare (2007-2013), care are un buget de 51 de miliarde de euro. Este cel mai mare program din lume și această sumă ar trebui să fie comparată cu cele 17 miliarde de euro pentru programul 2000-2006, care s-a derulat pe o perioadă de cinci ani, în timp ce acesta se derulează pe o perioadă de șapte.

Negocierile privind cel de-al șaptelea program-cadru au avut loc în 2006 și acoperă – repet – perioada 2007-2013. Ca urmare a acestor negocieri, avem acum trei elemente noi care ne determină să ne îndreptăm atenția asupra evaluării programului.

În primul rând, Uniunea Europeană trece în prezent peste eșecul Strategiei de la Lisabona, care a fost concepută de Consiliul European în 2000 cu scopul de a face din Uniunea Europeană cea mai mare economie bazată pe cunoaștere din lume până în 2010. Acum avem Strategia Europa 2020. Al doilea element: eșecul tratatului constituțional. Astăzi, Tratatul de la Lisabona este în vigoare și aduce cu sine competențe noi. Al treilea element nou: criza financiară care a ajuns la noi din Statele Unite în 2008.

Având aceste trei elemente noi în vedere, trebuie să ne gândim la anii 2011-2013. Trăim într-o perioadă post-criză extrem de fragilă și, în aceste timpuri cu resurse publice puține, sumele în joc sunt substanțiale. Au fost programate 26 de miliarde de euro pentru primii trei ani. 28,5 miliarde de euro au rămas în program pentru 2011, 2012 și 2013. Trebuie, așadar, să ne gândim cu atenție la mesajele pe care dorim să le transmitem Comisiei Europene, astfel încât aceasta să-și adapteze politica în materie de cercetare provocărilor majore ale epocii.

Alți vorbitori vor dezvolta afirmațiile mele, însă aș dori să evidențiez două aspecte: primul este simplificarea, iar al doilea este răspunsul la provocările majore cu care ne confruntăm.

În ceea ce privește simplificarea, colega mea, dna Carvalho, va discuta în detaliu raportul său excelent și, dnă comisar, salutăm decizia Comisiei din 24 ianuarie 2011 de creare a unui instrument unic de înregistrare, însă trebuie să mergem mai departe. Trebuie să simplificăm viitorul și să lăsăm în urmă trecutul. Sunteți familiarizată bine cu toate aceste chestiuni, în calitate de fostă membră a Curții de Conturi Europene. Reforma de trei ani a Regulamentului financiar ne va permite să stabilim temeiul juridic pentru această simplificare, însă nu cred că a ne juca cu riscul tolerabil de eroare este modalitatea potrivită de a acționa. Trebuie să ne simplificăm regulamentele, și prin simplificare vom reduce numărul de erori.

În eventualitatea unui dezacord între auditorii Comisiei și organismele supuse auditului, propun să se permită opțiunea de a efectua contra expertize și să i se permită unui mediator să intervină, astfel încât să nu trebuiască să-i cerem Curții de Justiție să soluționeze eventuale litigii care pot apărea între organismele supuse auditului și Comisie. Trebuie neapărat să rezolvăm această chestiune, dnă comisar.

Urmează provocările majore. Trebuie să implicăm sectorul industrial mai mult în această politică industrială Europa 2020, în special în ceea ce privește brevetul european, și trebuie să sporim participarea IMM-urilor – întreprinderi mici și mijlocii – și a femeilor. Infrastructura ar trebui cofinanțată de programul-cadru, Banca Europeană de Investiții, fondurile structurale și politicile naționale. Trebuie să încurajăm excelența, precum și să asigurăm o distribuire armonioasă a infrastructurii de cercetare pe întregul teritoriu al Uniunii Europene. În prezent nu știm ce țări vor primi premiile Nobel peste cinci ani. Trebuie, de asemenea, să ne onorăm angajamentele internaționale, precum ITER.

În cele din urmă, acest raport propune ca pe viitor să se dubleze suma alocată finanțării cercetării pentru a crea acest spațiu european de cercetare, cu ajutorul Consiliului European pentru Cercetare. Aceasta este cheia pentru creșterea de care avem nevoie pentru a ne finanța ambițiile sociale și a ne onora angajamentele privind mediul înconjurător.

  Máire Geoghegan-Quinn, membră a Comisiei. – Doamnă președintă, stimați deputați, aș dori să vă mulțumesc pentru această oportunitate de a mă adresa tuturor domniilor voastre înainte de votul final privind raportul de evaluare intermediară a PC7 în cadrul ședinței plenare de mâine dimineață. Punerea în aplicare a celui de-al șaptelea program-cadru și, apoi, progresul spre ceea ce se propune drept cadru strategic comun pentru cercetare și inovare sunt marcate de o serie lungă de pași individuali însă, cu toate acestea, importanți. Cred că această dezbatere de astăzi reprezintă unul dintre acești pași importanți.

La discuțiile de astăzi au condus lunile de lucru sârguincios al dlui Audy, al raportorilor alternativi, al celorlalți membru ai Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și al membrilor Comisiei pentru bugete. Evaluarea nu înseamnă nimic dacă rezultatele nu sunt prezentate, discutate, puse sub semnul întrebării și chiar acceptate sau respinse uneori de însăși părțile interesate pe care își propune să le slujească și, desigur, Parlamentul joacă un rol esențial în acest proces, punând la dispoziție o gamă largă de experiență nu numai din viața politică și publică, ci și, lucru la fel de important, din numeroasele domenii în care deputații dețin cunoștințe temeinice.

Permiteți-mi să fac câteva remarci cu caracter introductiv cu privire la raportul însuși. În primul rând, este un raport bogat și cuprinzător care abordează în mod constructiv aspectele cheie ridicate în cadrul evaluării intermediare a PC7. Este foarte încurajator să vedem că raportul de evaluare intermediară a declanșat răspunsuri foarte pline de semnificație din partea instituțiilor și că aceste răspunsuri, deși se concentrează uneori asupra unor chestiuni diferite, sunt de acord, în principiu, cu principalele descoperiri și recomandări făcute de experții independenți în materie de evaluare.

Comisia este încântată să observe că calitatea acestei activități de evaluare este recunoscută de Parlament. Comisia ia act de faptul că principalele chestiuni ridicate în prezentul raport coincid cu chestiunile cheie abordate în răspunsul Comisiei la raportul de evaluare. Cu toate că s-ar putea să nu existe acord deplin cu privire la fiecare detaliu, este important să remarcăm că există o înțelegere comună fundamentală în ceea ce privește elementele de mare valoare, în special necesitatea unei strategii cuprinzătoare pentru a stimula cercetarea și inovarea în contextul Strategiei Europa 2020, necesitatea de a face programul mai accesibil gamei largi de contribuitori potențiali de pe întregul teritoriu al Europei și necesitatea de a simplifica în continuare procedurile pentru a le permite participanților să se concentreze pe creativitate mai degrabă decât pe birocrație.

Comisia își evidențiază intenția de a lua măsuri concrete în anii care au rămas din PC7 pentru a pune în aplicare un număr maxim de sugestii concise făcute de evaluatori. Drept exemplu, așa cum ne-a amintit dl Audy, am pus deja în aplicare trei măsuri concrete de simplificare pentru PC7: o mai mare utilizare a costurilor medii cu personalul, proceduri mai ușoare pentru proprietarii-administratori de IMM-uri și un comitet de autorizare care să asigure o interpretare comună a normelor.

În același timp, recomandările și opiniile exprimate în această evaluare intermediară sunt, desigur, de o importanță capitală pentru pregătirea activităților viitoare în domeniul cercetării și al inovării. Printre aceste măsuri se va număra progresul semnificativ în sensul simplificării, care va fi posibilă cu ajutorul unui cadru strategic comun, al unor noi norme de participare și – cu ajutorul dvs. – al unui Regulament financiar revizuit, ușor de înțeles.

Comisia așteaptă cu interes continuarea acestei dezbateri prin discuțiile viitoare. În acest context, comentariile dvs. de astăzi și chestiunile pe care le semnalați vor contribui la aprofundarea în continuare a înțelegerii noastre.

  Carl Haglund, raportor pentru aviz al Comisiei pentru bugete. – (SV) Doamnă președintă, aș dori să-i mulțumesc minunatei doamne comisar pentru angajamentul puternic față de cercetare și aș dori să-i mulțumesc, de asemenea, raportorului. Am privilegiul de a acționa în calitate de raportor pentru aviz al Comisiei pentru bugete cu privire la chestiuni în materie de cercetare și am câteva comentarii scurte din partea comisiei noastre.

Aș dori să încep cu o critică, și anume că ar fi bine dacă evaluările de acest gen ar putea să ajungă în timp util. Acest lucru ne-ar facilita lucrul, însă evaluarea este bună sub toate celelalte aspecte. Comisia pentru bugete consideră că este important pe viitor să consolidăm legătura dintre cercetare și industrie într-un mod mai bun, astfel încât să utilizăm efectiv potențialul noilor idei și inovații în practică.

Am dori să evidențiem, de asemenea, faptul că trebuie să avem curajul de a ne asuma riscuri. Fără riscuri, nu vom obține rezultatele bune pe care ni le dorim. Un alt aspect pe care l-a menționat dna comisar însăși este chestiunea privind simplificarea procedurilor și reducerea birocrației existente. Acest lucru este extrem de important. Nu în ultimul rând, aș dori să vă amintesc că trebuie să putem să punem în aplicare Strategia Europa 2020 în cel de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare; nu putem să așteptăm până la următorul.

  Maria Da Graça Carvalho, în numele Grupului PPE. – (PT) Doamnă președintă, permiteți-mi să încep prin a-l felicita pe raportor pentru raportul său excelent și, de asemenea, pentru modul în care și-a desfășurat activitatea. Programul-cadru actual este important din punct de vedere strategic pentru competitivitate și ocuparea forței de muncă în Europa. 50 % dintre fondurile sale nu au fost cheltuite încă. În consecință, revizuirea intermediară a actualului program-cadru este esențială pentru ca, în a doua jumătate a existenței sale, acesta să poată contribui eficient la redresarea economică a Europei.

Cât despre principalele recomandări ale revizuirii, aș dori să evidențiez importanța simplificării accesului la fonduri și adaptarea priorităților tematice și caracterul adecvat al normelor în raport cu noile provocări. Simplificarea accesului la fondurile pentru cercetare va permite ca normele și procedurile să devină mai simple, mai clare și mai transparente. Prin urmare, orice recomandări cuprinse în raport care vizează simplificarea, însă care nu solicită revizuirea regulamentelor financiare, ar trebui incluse totuși în cel de-al șaptelea program-cadru. Aș dori să felicit Comisia pentru măsurile care au fost deja puse în aplicare.

În al doilea rând, aș dori să evidențiez necesitatea unui mai mare accent pe domenii tematice esențiale pentru viitorul Europei, precum securitate energetică, mediu și îngrijire medicală.

În al treilea rând, adaptarea normelor pentru a lua parte la noile provocări va permite, de exemplu, o mai mare participare din partea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a tinerilor cercetători la proiectele de cercetare.

În cele din urmă, salut orientările pentru următorul program-cadru. Aș evidenția cu precădere recomandarea de a majora substanțial bugetul pentru știință și inovare în următorul cadru financiar al UE. Numai astfel va deveni Europa mai competitivă și mai prosperă.

  Britta Thomsen, în numele Grupului S&D. – (DA) Doamnă președintă, dnă comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să încep prin a-i mulțumi dlui Audy pentru cooperarea sa excelentă la revizuirea programului cadru pentru cercetare. UE se confruntă cu o provocare uriașă, care vine de la țări precum China, India și Brazilia. Aceste țări trec printr-o perioadă de dezvoltare economică masivă. Trebuie, așadar, să fim chiar mai buni în materie de creștere și de locuri de muncă prin cercetare și inovare – în caz contrar, UE va rămâne în afara cursei cunoașterii.

Al șaptelea program-cadru a avut succes, însă există loc de îmbunătățiri. Am trei priorități pentru negocierile referitoare la cel de al optulea program-cadru. Trebuie să simplificăm procedurile de solicitare și raportare. Trebuie, pur și simplu, să ne ocupăm de birocrație. În al doilea rând, trebuie să avem curajul de a ținti spre libertate și flexibilitate. Cercetătorii înșiși trebuie să aibă libertatea de a selecta cele mai importante domenii de cercetare și, în special, programul trebuie să fie suficient de flexibil încât să ne permită să facem față provocărilor viitoare. Acest lucru va crea rezultate mai bune. Trebuie, de asemenea, să devenim mai buni la a lucra și a gândi într-un mod interdisciplinar.

  Frédérique Ries, în numele Grupului ALDE. – (FR) Doamnă președintă, al șaptelea program-cadru pentru cercetare este cel mai mare program de cercetare din lume: are un buget de 54,6 miliarde de euro pentru perioada actuală cuprinsă între 2007 și 2013 și a finanțat peste 9 000 de proiecte până în prezent. Întrebarea este dacă rezultatele sunt demne de această investiție majoră.

Judecând după discursurile anterioare, cred că a adresa întrebarea înseamnă parțial a-i răspunde. Europa se luptă să se descurce cât de bine poate, și cunoaștem motivele principale ale acestui fapt, care au fost evidențiate: există, în termeni generali, o diviziune între nord și sud în Europa în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea; Europa a rămas, de asemenea, în urmă, în materie de cheltuieli alocate cercetării și dezvoltării de întreprinderi; și cercetătorii și IMM-urile întâmpină dificultăți în a accesa diverse programe, după cum a menționat raportorul nostru.

Există loc de optimism, și aceasta este o situație fericită, întrucât Consiliul, Parlamentul și Comisia sunt de acord pe deplin cu privire la această chestiune și sunt conștiente de această necesitate de a muta accentul cercetării și inovării europene pe provocările sociale și economice majore existente. Mă gândesc, desigur, la schimbările climatice – o chestiune discutată deja – însă mă gândesc, de asemenea, la securitate energetică, perioada de după Fukushima, care va trebui gestionată, și la siguranța alimentară, zdruncinată de bacteria E. Coli.

Este, de asemenea, esențial să evităm să facem prea multe lucruri deodată – în această privință, împărtășesc, în mod evident, dorința dlui Audy de a stabili priorități definite în mod clar pentru Europa cercetării. Aceasta este ideea exprimată la punctul 9 al raportului. Europa trebuie să-și ofere mijloacele de a îndeplini obiective majore specifice. Raportorul a menționat, de asemenea, cele 28 de miliarde de euro care vor fi distribuite în cei trei ani rămași.

Întrucât vorbim despre priorități și domenii specifice, voi încheia prin a menționa în mod concret un domeniu de acest gen – nanotehnologiile – unde cred că este nevoie de mai multe investiții, date fiind numeroasele sectoare în care ar putea fi folosite: medicină, producție agroalimentară, electronică, materiale și energii noi. Da, experții noștri sunt persoanele în măsură să înceapă această revoluție, însă Uniunea Europeană – sunt pe punctul de a încheia – trebuie să preia conducerea și să cucerească acest teritoriu al lucrurilor extrem de mici.

  Vicky Ford, în numele Grupului ECR. – Doamnă președintă, cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru a avea creștere și a face față celor mai mari provocări. Am văzut numeroase cercetări excelente finanțate de granturi europene, atât în proiecte de colaborare cu industria și peste graniță, cât și în granturi individuale acordate oamenilor de știință experți.

Totuși, programul-cadru al Europei are reputația de a fi cel mai birocratic din lume. Dnă comisar, tot sunt de părere că puteți face mai multe în materie de simplificare. Sunt puțini bani și fondurile trebuie să ajungă repede la oamenii de știință din laborator, și nu la cei care completează formularele și verifică conturile.

Nu fiecare ofertă poate fi finanțată și, în lumea cercetării, valoarea adăugată este, desigur, dificil de măsurat, însă nu cred că un sistem european comun pentru evaluarea performanței este singura cale de a progresa. Avem nevoie de oameni de știință care concurează cu cei mai buni din lume și ar trebui evaluați pe scena internațională. Nu trebuie nici să compromitem principiul excelenței. Consiliul European pentru Cercetare, de exemplu, a luat multe măsuri în sensul susținerii oamenilor de știință individuali. Dacă mandatul lor va fi modificat pentru a susține proiectele de echipă, acest lucru nu trebuie să afecteze susținerea individualităților care excelează.

Aș dori să se aloce mai mulți bani cercetării, însă nu există niciun cont bancar infinit. Grupul meu și cu mine nu putem să susținem dublarea bugetului UE într-un domeniu fără un angajament luat față de a arăta de unde altundeva pot veni bani. În schimb, am dori ca fondurile publice să fie utilizate mai inteligent, atât în rândul investițiilor private, cât și prin achiziții publice mai bune.

  Marisa Matias, în numele Grupului GUE/NGL. – (PT) Doamnă președintă, în primul rând aș dori să încep prin a-i mulțumi dlui Audy pentru munca depusă și pentru modul excelent în care a colaborat cu noi toți, din toate grupurile, și pentru deschiderea de care a dat dovadă pe durata procesului.

Cred că revizuirea acestui al șaptelea program-cadru este extrem de importantă. Nu pot să subliniez îndeajuns importanța chestiunilor precum transparența, simplificarea și redistribuirea, care sunt esențiale și evidențiate în mod clar în acest raport și în pozițiile adoptate de Parlament.

Consider că cercetarea și dezvoltarea sunt contribuții fundamentale la un model de dezvoltare mai corect, mai distributiv și mai durabil, astfel încât nu putem să neglijăm unii factori. Întrucât mulți dintre aceștia au fost deja precizați aici, voi menționa factorii care sunt adesea uitați.

În primul rând, revizuirea a evidențiat faptul că repartizarea fondurilor pentru cercetare continuă să fie prea concentrată, și nu ne putem permite să pierdem din vedere acest aspect. Unele țări, unități și centre de cercetare și industrii mari pot să acceseze fonduri pentru cercetare mult mai ușor decât altele. Nu putem să fim de acord cu acest model. Trebuie să realizăm o creștere a participării noilor state membre și a țărilor din sud care se întâmplă să aibă cea mai mare nevoie de acces la finanțare.

În al doilea rând, cred că implicarea participanților reali și a organizațiilor din societatea civilă ar trebui, de asemenea, sporită. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) continuă să reprezinte o provocare importantă.

În al treilea rând, o observație referitoare la caracterul precar al activității de cercetare: cercetarea care este de calitate ridicată sau excelentă nu va fi posibilă dacă vom continua să le permitem cercetătorilor din anumite părți din Europa să fie supuși unor condiții de lucru care nu sunt demne de acest nume. Acestea fiind spuse, aș dori, în primul rând, să transmit mulțumirile mele pentru munca depusă. Cred că acesta este un pas important pentru Parlament.

  Niki Tzavela, în numele Grupului EFD. – Doamnă președintă, aș dori să-i mulțumesc dlui Audy pentru raportul său excelent. PC7 este unul dintre cele mai mari programe de cercetare din lume și este bine să avem o evaluare la jumătatea perioadei.

În primul rând, sunt încântată să văd că există o solicitare unanimă privind măsurile de simplificare a normelor noastre referitoare la metodele de finanțare. În al doilea rând, este important să ne concentrăm pe participarea neadecvată a IMM-urilor la program și să solicităm măsuri pentru îmbunătățirea acestui aspect, în special deoarece creșterea și crearea de locuri de muncă în UE pe viitor depind de ele. În al treilea rând, susțin categoric acțiunile „Marie Curie”. Aș dori, de asemenea, să adaug că ar fi esențial pe termen mediu să dezvoltăm un mecanism de evaluare a progresului și a impactului măsurabil al politicilor și programelor în materie de inovare în UE.

În încheiere, trebuie să spun că nivelul de finanțare a PC7 trebuie menținut, întrucât ne dăm seama că investițiile în cercetare și dezvoltare sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

  Herbert Reul (PPE). – (DE) Doamnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori, în primul rând, să le mulțumesc dlui Audy și colegilor mei deputați care au lucrat la acest raport. O revizuire de acest gen este, desigur, o condiție prealabilă importantă pentru concluziile pe care trebuie să le deducem. Am fi cu toții de acord, cu siguranță, că chestiunea investițiilor în cercetare este esențială pentru viitorul Europei. Totuși, rămâne de văzut dacă vom avea apoi curajul să deducem concluziile adecvate de pe urma acestui fapt când vom intra în runda următoare. Avem curajul de a garanta faptul că vom lua măsuri și vom reuși noi să punem la dispoziție resurse financiare adecvate? Toată lumea spune că o vom face, însă va fi dificil. Cum vom reuși să utilizăm resursele existente mai eficient? Sunt foarte recunoscător pentru faptul că, în cadrul acestei dezbateri, am acordat o foarte mare importanță chestiunii simplificării, inclusiv în legătură cu raportul dnei Carvalho. Cum vom acționa mai simplu, mai rapid și mai eficient și cum vom obține rezultate mai bune cu resursele existente? Aceasta este, pe lângă chestiunea finanțării adecvate, o altă chestiune cheie.

În al treilea rând, trebuie să ne asigurăm – și în această privință i-aș contrazice pe unii dintre colegii mei deputați – că nu distribuim fondurile în funcție de principiul potrivit căruia „fiecare ar trebui să primească câte puțin”. Acesta nu este principiul pe care ar trebui să-l folosim pentru fondurile pentru cercetare. Fondurile pentru cercetare pot fi alocate doar în funcție de principiul excelenței. Rezultatul – din păcate – este că fondurile nu sunt distribuite în mod egal tuturor statelor membre. Aceasta înseamnă că avem o sarcină uriașă, și anume de a ne asigura că se fac îmbunătățiri tocmai în acele state membre care nu întrunesc încă criteriile de excelență. În acest scop, avem nevoie în mod evident de alte instrumente, întrucât această chestiune nu a fost soluționată încă. Pe viitor, vom avea nevoie de o gamă de instrumente, nu numai pentru a ne asigura că fondurile sunt distribuite în mod egal, ci și pentru ca alte fonduri cu alte instrumente să fie folosite pentru a pune accent pe aspecte specifice.

Nu în ultimul rând, trebuie să finanțăm mai puține proiecte. Nu putem să evităm luarea unei decizii în ceea ce privește aspectele elementare pe care dorim să ne axăm. Dacă toată lumea va introduce un subiect nou, acest lucru nu va avantaja fondurile alocate cercetării pe termen lung. Trebuie să avem curajul de a privi și de a vedea ce este deosebit de bun și ce dorim, în special, să continuăm să finanțăm.

  Teresa Riera Madurell (S&D). – (ES) Doamnă președintă, dnă comisar, în ce măsură devin punctele slabe identificate în sistemul nostru de cercetare și dezvoltare puncte tari cu ajutorul celui de-al șaptelea program-cadru?

Se impunea stimularea cercetării elementare și a fost creat, în mod corespunzător, Consiliul European pentru Cercetare, care va trebui să facă o treabă mai bună în ceea ce privește combinarea excelenței și a coeziunii pe viitor. Era nevoie de mai mulți cercetători și au fost create acțiunile „Marie Curie”, care continuă să necesite eforturi și mai mari. S-a căutat un grad mai mare de participare din partea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), și am atins cu succes o cifră de aproape 15 %, care ar putea fi îmbunătățită în continuare prin sporirea simplificării. Era nevoie, de asemenea, de mai multe fonduri, în special de fonduri private, care continuă să fie un punct slab, nu numai din cauza crizei, ci și din cauza faptului că anumite instrumente precum Inițiativele Tehnologice Comune (ITC) mai pot fi îmbunătățite, sincer vorbind.

Cu toate acestea, dle Audy, nu mă îndoiesc că, datorită lecțiilor învățate din această revizuire la jumătatea perioadei, programul-cadru va atinge un grad de excelență și mai mare. Felicitări pentru raportul dumneavoastră.

  Vladko Todorov Panayotov (ALDE). – Doamnă președintă, aș dori, mai întâi, să le mulțumesc experților din Comisie și raportorului, dl Audy, pentru activitatea lor.

Această retrospecție la jumătatea perioadei este esențială. Uniunea Europeană suferă de lipsă de reactivitate, fapt care a împiedicat-o să îndeplinească obiectivele Strategiei de la Lisabona. Cu toate acestea, în materie de cercetare și inovare, există câteva domenii în care UE continuă să fie lider și poate fi mândră.

UE se confruntă cu multe provocări cu care nu se confruntă neapărat și concurenții săi, și totuși reușește să rămână în competiție. Mă refer la lipsa prezenței naturale a resurselor energetice pe pământ european, care este cu siguranță un obstacol în calea dezvoltării și a inovării. Mă refer, de asemenea, la îmbătrânirea populației europene, care reprezintă o altă provocare specifică UE. Însă, în ciuda acestui fapt, UE are regulamentele cele mai ambițioase și cu cel mai mare nivel de obligativitate în materie de protecție a mediului. Are, de asemenea, cele mai înalte standarde sociale și respectă lucrătorii la locul de muncă.

Cred că putem fi mândri de acest fapt. Trăim pe un continent unde anumite valori continuă să fie o preocupare esențială și nu sunt afectate într-o măsură prea mare de globalizare. În opinia mea, nu am putea să devenim cea mai durabilă economie bazată pe cunoaștere din lume fără a respecta valorile care caracterizează societatea europeană. Cred că această atitudine va da roade pe viitor.

  Zbigniew Ziobro (ECR). – (PL)Doamnă președintă, o creștere a inovării în Uniunea Europeană este unul dintre elementele cheie ale dezvoltării economice, în special în vremuri de criză. Raportorul a pus în mod corect un accent deosebit pe acest aspect. Din păcate, mi se pare că unele chestiuni cheie au fost prezentate într-un mod prea general. În primul rând totuși, trebuie menționată suma relativ mică alocată inovării în noile state membre ale UE. Am putea chiar să afirmăm că diferența uriașă și dezechilibrul dintre țările din vechea Uniune și noile state membre sunt izbitoare în acest caz. Acest fapt a fost menționat doar într-o singură propoziție în raport. Participarea lor modestă este percepută în mod negativ și are un impact negativ asupra dezvoltării durabile a Uniunii, precum și asupra coeziunii sale.

Trebuie menționat aici că, în ciuda celor 86 de miliarde de euro alocate cercetării pentru perioada de finanțare 2007-2013, nu există niciun semn de schimbare a acestei stări de fapt, motiv pentru care fondurile acordate în baza fondului de coeziune pentru inovare în următoarea perspectivă financiară ar trebui să țină cont într-o măsură mai mare de gestionarea echilibrată a fondurilor pentru vechile și noile state membre ale UE. La urma urmei, această inovare reprezintă o șansă pentru aceste noi țări europene, iar știința lor și noile lor tehnologii ar trebui, de asemenea, dezvoltate pentru binele general al Europei, într-un mod coeziv.

Ar trebui subliniat, de asemenea, faptul că problemele privind finanțarea cercetării afectează întreprinderile mici și mijlocii. În contextul înăspririi politicii monetare din cauza crizei economice și financiare, sunt restricționate creditele, care sunt esențiale pentru investițiile pe termen lung care au legătură cu inovarea. Această stare de fapt trebuie luată în considerare pentru a facilita obținerea de către întreprinderile mici și mijlocii a unor credite pentru acest scop. Trebuie menționat, de asemenea, faptul că procedurile administrative în această privință trebuie simplificate.

  Amalia Sartori (PPE). – (IT) Doamnă președintă, și eu aș dori să le mulțumesc dlui Audy și întregii Comisii pentru industrie, cercetare și energie pentru munca excelentă pe care au depus-o și pentru dezbaterea utilă care s-a dezvoltat în jurul acest subiect extrem de important.

Cred că există un singur aspect care nu a fost menționat aici astăzi, și acela este nevoia de a recunoaște faptul că Europa este în prezent oarecum în urmă în materie de cercetare și inovare.

Ne lăudăm imediat cu rezultatele pe care le-am obținut, însă am face bine dacă am recunoaște deopotrivă că, în anumite domenii, am rămas nu numai în urma adversarului nostru obișnuit, Statele Unite, ci și în urma unor concurenți foarte puternici precum China și alte țări.

Cred, așadar, că dacă Europa nu vrea să se prăbușească și să moară, trebuie să decidă să investească mai mult în cercetare și inovare. Aceasta nu este totuși o decizie pe care trebuie să o luăm în seara aceasta în timpul acestei dezbateri, ci mai degrabă în contextul unei dezbateri mai vaste care privește perspectiva financiară și întreaga chestiune referitoare la cum să utilizăm resursele pe care le avem la dispoziție. Pe scurt, aceasta este, cu siguranță, chestiunea cea mai importantă!

Acestea fiind spuse, consider că chestiunile abordate de dl Audy și dna Carvalho – asupra cărora mă voi concentra în alte discursuri – sunt demne de luat în calcul. Ele vizează simplificarea, necesitatea de a coordona fondurile, încercarea de a dezvolta Europa 2020, excelența și inovarea, reflectând totodată faptul că toate acestea au două fire principale: primul sunt întreprinderile mici și mijlocii, inima vie a Europei, unde trebuie să promovăm inovarea și să o promovăm prin simplificare, și al doilea sunt marile centre de cercetare, care chiar ar trebui să existe într-un număr mai mare.

  Catherine Trautmann (S&D). – (FR) Doamnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, acest raport foarte bun întocmit de colegul nostru deputat, dl Audy, rezumă toate discuțiile noastre cu actorii din acest sector. Nu voi discuta despre felul în care au evaluat aceștia al șaptelea program-cadru al nostru: ca fiind indispensabil, însă prea complicat și prea birocratic.

Aș dori să evidențiez doar două chestiuni. În primul rând, inovarea. Parlamentul s-a angajat să o promoveze, însă nu trebuie să facă acest lucru în detrimentul cercetării fundamentale. După cum știm cu toții, principalul rezultat al cercetării este cunoașterea, urmată de șansa de a spori acest rezultat în sectorul economic sau, desigur, în sectorul industrial. Astfel, trebuie făcută o distincție clară între manipulare și intensificarea cercetării fundamentale.

În al doilea rând, finanțarea. Suntem cu toții de acord cu faptul că bugetul ar trebui să fie pe măsura ambițiilor noastre. Aș merge atât de departe încât să afirm că, în această privință, ar trebui să fim inovativi prin a fi consecvenți. Nu are rost să introducem mai multe instrumente; propun să le eficientizăm pe cele existente. În această privință, mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor este un real succes, însă trebuie să adopte o abordare mai favorabilă incluziunii față de IMM-uri și de infrastructura în materie de cercetare. Solicit, așadar, Comisiei să facă tot ceea ce îi stă în putere pentru a soluționa litigiile în cel mai scurt timp posibil și să ia în calcul măsurile propuse în acest raport.

  Romana Jordan Cizelj (PPE). – (SL) Doamnă președintă, al șaptelea program-cadru a intrat în vigoare în 2007 după extinderea UE cu 12 state membre noi. În mod evident, aceste două extinderi majore au sporit diversitatea în Uniunea Europeană.

Aici apare întrebarea: ia al șaptelea program-cadru în calcul în mod corespunzător această diversitate, de exemplu, a fost el conceput astfel încât să promoveze excelența în cercetare în mod uniform pe întregul teritoriu al Uniunii Europene? Revizuirea a identificat anumite tipare, dintre care remarc în special două.

În primul rând, participarea geografică inegală și participarea nesatisfăcătoare la proiecte a cercetătorilor din anumite părți ale Uniunii, în special a cercetătorilor din regiunile mai puțin dezvoltate și din țările care au aderat la UE în 2004 sau mai târziu.

În al doilea rând, cercetătorii din statele membre mai mici sunt reprezentați foarte puțin în calitate de coordonatori de proiect. Explicația care mi-a fost dată până în prezent pentru această situație este că excelența în cercetare este principalul criteriu pentru a fi selectat în al șaptelea program-cadru. Ajungem astfel la concluzia că calitatea cercetării în regiunile care sunt reprezentate insuficient în proiecte este scăzută.

Ne-am putea întreba totuși dacă acesta este motivul real. Astfel de pronunțări nu ar trebui făcute arbitrar. Solicit, așadar, Comisiei să cerceteze cauzele acestei distribuiri geografice inegale a proiectelor și a coordonatorilor.

La urma urmei, este în interesul statelor membre care rămân în urma excelenței în cercetare a UE să profite de resursele fondurilor structurale europene pentru a-și consolida sectoarele științific și de cercetare. Această ocazie ar trebui să fie disponibilă, de asemenea, în următoarea perspectivă financiară.

Totuși, fondurile structurale ar trebui folosite doar în interiorul statelor membre cărora le-au fost alocate. Ideea potrivit căreia fondurile de acest gen ar trebui să curgă de la țările mai puțin dezvoltate la cele mai dezvoltate pentru ca acestea din urmă să-și construiască infrastructura de cercetare, de exemplu, este inacceptabilă, întrucât acest lucru nu ar face decât să sporească diferența dintre regiuni. Sper că Comisia va reuși să risipească îndoielile în ceea ce privește egalitatea de șanse pentru cercetători și coordonatori din diverse regiuni și țări din Uniune, cu condiția, desigur, ca aceștia să întrunească cerința privind excelența științifică.

PREZIDEAZĂ: ROBERTA ANGELILLI
Vicepreședintă

  António Fernando Correia De Campos (S&D). – (PT) Doamnă președintă, aș dori să încep prin a-l felicita pe dl Audy pentru raportul său excelent. Cu toate că trebuia făcută demult, revizuirea intermediară a subliniat cele mai esențiale aspecte ale celui de-al șaptelea program-cadru: birocrația sa excesivă, lipsa de interes a industriei, numărul nelimitat și complexitatea noilor sale instrumente și ritmul lent al plăților. Există, de asemenea, un risc sporit al transferurilor mari de fonduri de la actualul program-cadru la programe la scară largă care oferă o valoare adăugată discutabilă. Cu toate acestea, raportul a reușit, de asemenea, să evidențieze unele elemente pozitive, precum o cooperare internațională mai puternică între grupurile științifice care lucrează la proiecte comune, anumite povești de succes, precum Consiliul European pentru Cercetare, și un echilibru de gen mai bun.

Există anumite elemente cărora trebuie să le acordăm prioritate: în primul rând, simplificarea programului, și, în al doilea rând, promovarea excelenței științifice, nu numai în unele țări, ci pe întregul teritoriu al Europei, o conexiune mai bună între programul-cadru și inovare și cu instrumente orientate către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și antreprenoriat. Programul „Eurostars” este exemplul cel mai de succes în acest sens și ar trebui dezvoltat în continuare.

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Doamnă președintă, ceea ce trebuie să facem, destul de simplu, este să consolidăm cercetarea comunitară și astfel puterea economică a Europei în rândul concurenței internaționale. Prin urmare, trebuie să examinăm ce resurse proprii am avea la dispoziție în cadrul celui de-al optulea program-cadru pentru cercetare. Aș dori să-i solicit dnei comisar să se folosească de venitul generat de sistemul de comercializare a emisiilor pentru a soluționa efectiv problema CO2. Acesta ar fi un punct de plecare important.

Am avea la dispoziție zeci de miliarde de euro pe care le-am putea folosi pentru programul „energie inteligentă”, pentru gama noastră largă de platforme pentru baterii și pentru modurile diverse de a ne asigura un mediu durabil. Această chestiune ar putea fi discutată cu dl comisar Lewandowski și, desigur, cu miniștrii de finanțe.

Trebuie, de asemenea, să consolidăm Programul pentru competitivitate și inovație (CIP). Consider că, în special în CIP, tehnologia informației și comunicațiilor ar trebui folosită pentru a furniza echipamentul și hardware-ul necesare pentru a le permite cercetătorilor să comunice mai repede, mai bine și mai eficient cu ajutorul tehnologiei de ultimă oră. Integrarea conexiunilor cu fibră optică în echipamentul de satelit și formarea clusterelor corespunzătoare ar fi o realizare senzațională, la fel și înființarea Institutului European de Tehnologie.

În această privință, trebuie doar să prezentăm conținutul cercetării desfășurate în cel de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare și PIC și alte programe diverse instituțiilor noastre de învățământ, și anume profesorilor, învățătorilor și educatorilor. Trebuie, pur și simplu, ca elevii și studenții să aibă acces la cunoștințele cele mai actuale din vremea noastră.

Nu în ultimul rând, Consiliul European pentru Cercetare desfășoară o activitate excelentă, și activitatea pe care o finanțează ar trebui să fie pusă la dispoziția publicului, la scară largă, în cel mai scurt timp posibil. Aș dori să-i mulțumesc expres încă o dată dlui Audy pentru susținerea acordată întreprinderilor mici și mijlocii, și, după cum a spus și dl Correia De Campos, programul „Eurostars” ar putea deveni unul dintre proiectele majore ale viitorului.

  Ioan Enciu (S&D). - În primul rând, țin și eu să-l felicit pe domnul Audy pentru munca depusă la acest raport. Capacitatea de a ne uni și de a ne coordona eforturile în domeniul cercetării condiționează competitivitatea noastră economică. Susțin ideea că o mai bună coordonare, coerență și sinergie a Programului-cadru 7 cu fondurile structurale și de coeziune pot facilita și participarea statelor membre slab reprezentate în prezent. Cercetarea în colaborare la nivel transnațional trebuie să rămână o prioritate. Statele membre trebuie să coopereze și nu să se afle în competiție. Rata de succes, modestă până acum, poate fi îmbunătățită prin simplificarea normelor administrative și financiare.

–Pentru a încheia în limba engleză: la începutul acestui an, dna comisar Quinn a declarat că „trebuie să renunțăm la birocrație. Avem nevoie de reguli simple și clare, aplicate în mod consecvent și riguros”. Dnă comisar, astăzi vă rog să ne ajutați să trecem de la cuvinte la fapte. Vă mulțumesc.

  Lambert van Nistelrooij (PPE). – (NL) Doamnă președintă, dnă comisar, dle raportor, câteodată este bine să privești în urmă, în special în toiul unei perioade precum aceasta, și chiar înainte de a stabili cadrul financiar și programul legislativ al acestui Parlament.

Ceea ce devine clar este faptul că cercetarea științifică în Europa este de o calitate superioară. Problema constă în cum să transformăm cercetarea în produse și cum să organizăm întregul lanț. Evident, nu prea are rost să generăm un număr foarte mare de brevete care sunt vândute peste tot în lume dacă valoarea adăugată rezultată sfârșește apoi în alte părți ale lumii. Prin urmare, trebuie să captăm interesul oamenilor noștri și să-i implicăm astfel încât – trebuie să-i formăm astfel încât – întregul proces să se desfășoare aici.

Am un al doilea comentariu de făcut. Este vorba despre excelență, însă excelența trebuie să stea pe propriile picioare, nu să fie pur și simplu o inteligență care plutește liber. Excelența trebuie să prindă rădăcini în regiuni și orașe. Nu trebuie să permitem ca acest nivel ridicat de valoare adăugată să se găsească doar în regiunile metropolitane. În calitate de Parlament, este misiunea noastră să realizăm combinația dintre ceea ce produce cercetarea și ceea ce poate fi realizat în materie de inovare. Ați formulat propria dvs. Uniune a inovării, cu inițiative foarte bune, și apoi există, de asemenea, celelalte fonduri diverse, precum fondurile structurale, de exemplu, care pot fi folosite în acest scop. În anii următori, trebuie să folosim condiționalitatea. În această privință, trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că regiunile care rămân puțin în urmă investesc în specializare. Acest lucru se poate face și cu banii statelor membre, nu doar prin finanțare europeană. În acest fel, se creează un plan de acțiune comun, iar instrumente precum programarea comună sunt, de asemenea, de o importanță deosebită în această privință.

Mai am două observații concise de făcut. În primul rând, trebuie să insistăm cu privire la instrumentele care suportă riscuri. Această inițiativă, mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor al Băncii Europene de Investiții, a funcționat extrem de bine. În al doilea rând, dna Carvalho, v-ați descurcat, desigur, foarte bine. Există mai puțină birocrație. Acum propun să demarăm aceste inițiative tehnologice comune (ITC-uri), unde industria are un procent de 50 %, și totuși continuăm ca și cum acestea ar fi organizații din sectorul public! Acest lucru nu are pur și simplu cum să funcționeze.

Vă mulțumesc pentru acest raport interimar. Este foarte important, și atunci când vor fi stabilite noile regulamente, le vom transpune în perspective noi.

  Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz (PPE). – (PL) Doamnă președintă, aș dori să-i mulțumesc raportorului pentru munca pe care a depus-o. Cea mai importantă chestiune pe care aș dori să o evidențiez este simplificarea normelor și a procedurilor actuale pentru programele care susțin activitățile de cercetare și inovare, și nevoia de a identifica motivele subreprezentării noilor state membre ale UE. Un viitor program-cadru trebuie să întrunească nevoile actuale astfel încât fiecare țară să poată dezvolta un spațiu de cercetare, activități de cercetare și inovare cu ajutorul instrumentelor financiare comune, care, dacă vor fi gestionate bine, vor permite ca măsurile să se axeze pe nevoile sociale și nevoile pieței.

Să facem posibil ca asociațiile, întreprinderile, în special microîntreprinderile sub formă de clustere și rețelele naționale și regionale ale platformelor tehnologice să participe la un viitor program-cadru este o sarcină esențială. În același timp, aș dori să subliniez faptul că menținerea diversității regiunilor Uniunii Europene în domeniul inovării necesită acordarea unei atenții deosebite formulării unui cadru strategic financiar comun pentru cercetare științifică și inovare.

Trebuie, de asemenea, să acordăm atenție sinergiei de măsuri întreprinse la nivel european, național și regional, cu introducerea suplimentară a unor reglementări administrative și financiare comune și unei armonizări obligatorii a normelor și a condițiilor care reglementează participarea la diverse programe, creând un sistem comun și transparent. Sper că aceste concluzii deduse pe durata procedurii de evaluare a celui de-al șaptelea program-cadru vor forma baza perfecționării viitoare a următorului cadru, al optulea.

  Gunnar Hökmark (PPE). – Doamnă președintă, în primul rând, aș dori să îl felicit pe raportor pentru raportul său eminent privind revizuirea intermediară. Cred că sunt trei aspecte care ar trebui subliniate.

Primul aspect este simplificarea – mai puțină birocrație – și am afirmat acest lucru când am început al șaptelea program-cadru. A devenit, într-adevăr, mai puțin birocratic, și cred că cercetătorii și alte persoane care au de-a face cu aceste proiecte sunt conștienți de acest lucru, însă mai sunt mult mai multe lucruri de făcut. Și cred că, în unele privințe, putem acorda mai multă încredere universităților care există de secole. Ele nu vor fugi cu banii.

Al doilea aspect este excelența. Întreaga valoare a efortului nostru comun constă în faptul că încercăm să adăugăm o valoare europeană specială, oferind excelență. Toate statele membre își finanțează cercetarea și știința și avem, de asemenea, după cum s-a menționat, fondurile structurale. Cu privire la acest program-cadru, dacă nu vom avea ca obiectiv excelența, vom pierde avantajul competitiv pe care trebuie să-l avem pe viitor.

Al treilea aspect este mobilitatea. Cred că unul dintre lucrurile izbitoare cu care ne-am confruntat este faptul că mobilitatea pe care o putem dobândi prin intermediul programului-cadru constă în crearea unui climat special și a condițiilor prealabile speciale necesare excelenței. Și sunt mulțumit de faptul că raportorul a făcut propunerea de introducere a unor cupoane de cercetare, încercând să se asigure că avem un proces spontan pentru excelență între cercetătorii din Europa prin crearea și sporirea mobilității lor.

Așadar, îi mulțumesc încă o dată raportorului.

  Seán Kelly (PPE). – (GA) Doamnă președintă, nu cădem adesea de acord în unanimitate asupra unei chestiuni în acest Parlament și astăzi a fost clar că Comisia și diverși deputați din Parlament au căzut de acord în unanimitate asupra acestui subiect și, în special, a modului în care ar trebui să continuăm. Raportorul, dl Audy, este demn de toată lauda. După cum a spus și dna comisar, „a prezentat un raport bogat și cuprinzător”.

– A prezentat un raport bogat și cuprinzător și sunt încântat că accentul a căzut pe câteva lucruri simple. Primul este simplu în sine: simplificarea. Nevoia de simplificare este absolut esențială. Am fost încântat să o aud pe dna comisar spunând că progresăm în sensul unui regulament financiar ușor de folosit. Trebuie să simplificăm, să avem încredere în cercetători și să ne asigurăm că avem cei mai buni cercetători. Dacă vom realiza acest lucru, atunci vom obține rezultate.

În ultimul rând, am dat greș cu privire la Strategia de la Lisabona. Această situație nu se poate repeta. Prin cercetare, demonstrație și execuție putem obține competitivitatea de care are atâta nevoie Europa.

  Petru Constantin Luhan (PPE). - În contextul actual și în perspectiva îndeplinirii obiectivelor UE 2020 este necesar ca Programul-cadru 7 să răspundă provocărilor actuale. Simplificarea accesului IMM-urilor la finanțare este o posibilitate pentru ca aceasta să dezvolte noi tipuri de servicii și produse. Nivelul de contribuție financiară, documentația ce trebuie depusă, accesul la informații și consilierea de specialitate trebuie să fie realiste pentru că altfel, indiferent de obiective, nu va fi posibil să creăm cadrul pentru accesul IMM-urilor la acest program.

În plus, consider că esențial să fie acordată o mai mare importanță dezvoltării cercetării la nivel regional, prin încurajarea parteneriatelor pe mai multe niveluri și prin susținerea elaborării unor ghiduri sau îndrumări metodologice în acest sens. Nu putem îndeplini obiective fără stabilirea clară a procedurilor și fără încurajarea sau susținerea instrumentelor utile.

  Derek Vaughan (S&D). – Doamnă președintă, și eu doresc să le mulțumesc raportorului și dnei comisar. După cum au afirmat amândoi, cercetarea și inovarea sunt importante pentru viitorul economiei europene. Știu, cu siguranță, că există multe universități în Țara Galilor, de exemplu, care vor profita de fondurile europene. Prin urmare, cred că este important să susținem cu toții o finanțare adecvată pentru cercetare și inovare în bugetul UE; nu ar trebui să spunem că o susținem în această reuniune și să votăm împotriva sa la reuniunile privind bugetul.

Cu privire la aspectele cheie abordate în această după-amiază, desigur, vom susține cu toții simplificarea, precum și un set comun de norme. Sunt conștient, cu toate acestea, de anumite preocupări cu privire la folosirea sumelor forfetare, astfel încât consider că trebuie să ne așteptăm la oarecare flexibilitate și discreție în aceste domenii.

Aș susține, de asemenea, că ar trebui să ne axăm pe performanță. Însă, deși performanța este importantă, cercetarea și inovarea înseamnă, într-adevăr, că trebuie să acceptăm, de asemenea, și să ne asumăm unele riscuri, și nu putem exclude acest aspect. În cele din urmă, aș susține, de asemenea, propunerea de a crea legături mai bune între universități și întreprinderi, astfel încât să profităm de orice activități de cercetare și dezvoltare întreprinse.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - Competitivitatea Uniunii Europene nu este opțională. Uniunea Europeană trebuie să fie competitivă pe plan internațional și de aceea trebuie să investim în cercetare și inovare.

Din păcate beneficiarii programelor de cercetare utilizează mai multe surse de finanțare naționale și comunitare, dar toate aceste surse de finanțare de multe ori au proceduri și reguli diferite, ceea ce face dificilă accesarea fondurilor europene și complică situația beneficiarilor prin reguli diferite care trebuie însușite. De asemenea, noi considerăm că dezvoltarea cercetării și inovării în Uniunea Europeană se poate realiza doar prin reducerea birocrației, simplificarea și convergența procedurilor, dezvoltarea cercetării aplicate și facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare. Regretăm faptul că datorită crizei economice și financiare statele membre au redus bugetele alocate educației și cercetării și solicităm statelor membre ca pe perioadă de criză să investească cu prioritate în educație de care depinde și calitatea cercetării și inovării.

Mulțumesc domnului raportor Audy pentru faptul că a acceptat amendamentul prin care am solicitat Comisiei să introducă în Programul-cadru 7 mai multe sume pentru cercetarea și dezvoltarea aplicațiilor și serviciilor GNSS.

  Pat the Cope Gallagher (ALDE). – Doamnă președintă, cred că acest raport va beneficia de o susținere largă din partea tuturor grupurilor din Parlament. Elementul cheie al acestui raport este că Uniunea trebuie să rămână în fruntea domeniilor cercetării, al inovării și al științei. Acest lucru este important deoarece, fără cercetare, nu putem deveni inovatorii de mâine. Avem nevoie de cercetare pentru a crea locuri de muncă și avem nevoie de cercetare, desigur, pentru a menține nivelul de ocupare a forței de muncă în UE și pentru a rămâne competitivi în raport cu economiile emergente. Avem nevoie, de asemenea, de sectorul public și, desigur, de sectorul privat, pe care îl consider motorul creșterii în economie, pentru a lucra împreună într-un spirit de parteneriat.

Trebuie să consolidăm, de asemenea, la cel mai înalt nivel, eforturile de a încuraja o mai mare participare a IMM-urilor și trebuie să ne asigurăm că birocrația este redusă la minim. Șefii de stat sau de guvern ai UE au aprobat inițiativa emblematică „Uniunea inovării” când s-au reunit la 4 februarie, însă aprobarea nu este suficientă. Acum avem nevoie de fapte, și știu foarte bine că dna comisar Geoghegan-Quinn este un comisar al faptelor și că va continua inițiativa. Cercetarea și inovarea sunt instrumentele cheie. Ele sunt instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a ajuta Europa în timpul crizei economice cu care ne confruntăm în prezent.

  Franz Obermayr (NI). – (DE) Doamnă președintă, revizuirea celui de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) ar trebui să se bazeze pe avantajele și dezavantajele pe care le aduc proiectele cetățenilor. Mă gândesc, de exemplu, la proiectul INDECT, care a fost finanțat de PC7. Beneficiul urmărit, de combatere a terorismului, trebuie cântărit în raport cu libertatea cetățenilor și protecția datelor.

Prin urmare, pentru orice proiect, trebuie să adresăm întrebarea: cine va avea de profitat de pe urma sa și ale cui drepturi vor fi reduse într-un mod inadmisibil? Acest lucru se aplică și finanțării cercetării în domeniul ingineriei genetice. Cei care au de profitat de pe urma acestor fonduri sunt marii producători alimentari, grupurile de interese, însă cu siguranță nu cetățenii noștri. Da, trebuie să investim într-o măsură mai mare în cercetare și dezvoltare, însă avem nevoie, de asemenea, de o mai bună evaluare a proiectelor care sunt, până la urmă, finanțate de contribuabili.

  Diane Dodds (NI). – Doamnă președintă, îi mulțumesc raportorului pentru acest raport și îi mulțumesc, de asemenea, dnei comisar, care a vizitat recent circumscripția mea din Irlanda de Nord, unde știu că a văzut niște exemple excelente de cercetare și inovare.

Economia din Irlanda de Nord este o economie a întreprinderilor mici și mijlocii – 97 % dintre toate întreprinderile pot fi clasificate în acest mod – totuși, este o economie care a rămas în urma altor regiuni din Regatul Unit și Europa în ceea ce privește atragerea de fonduri din programul-cadru. Birocrația este menționată ca fiind principala dificultate și pe multe întreprinderi mici le preocupă mai mult să nu dea faliment decât beneficiile pe termen lung ale programului de cercetare și inovare.

Cred că exemplul dat de industria aerospațială din Irlanda de Nord este unul grăitor – societăți mai mari care le ajută pe cele mai mici să acceseze efectiv programul – și aș profita de această ocazie pentru a-i solicita dnei comisar să ne pună la dispoziție moduri noi și radicale prin care întreprinderile mici și mijlocii să beneficieze de acest program foarte important.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Doamnă președintă, al șaptelea program-cadru pentru cercetare nu privește doar cercetarea în general; vizează, de asemenea, un domeniu de cercetare specific care ar trebui să ne preocupe în mod deosebit pe noi toți ca urmare a catastrofei de la Fukushima. Privește, de asemenea, fondurile din programul Euratom.

După cum știm cu toții, este vorba despre lobby-ul nuclear care a reușit în ultimii ani să promoveze energia nucleară ca fiind o alternativă favorabilă climei. Este extrem de puternic în unele state membre ale UE. Suntem, de asemenea, conștienți de faptul că unele state membre au recurs la energia nucleară într-un mod care nu le va permite să treacă cu ușurință la alternative. Ce rost au reactoarele de producție dacă cedează sub greutatea apei sau în caz de seisme? Ce rost are cea mai productivă centrală nucleară dacă o defecțiune minoră este suficientă pentru ca nu numai împrejurimile imediate, ci și întreaga regiune să devină de nelocuit zeci de ani la rând? Este, așadar, important să ne concentrăm mai mult pe siguranța nucleară și să continuăm să dezvoltăm alternative.

Acum, când programul de cercetare Euratom urmează să fie prelungit în curând până în 2012 și 2013, Fukushima ar trebui privită ca o ocazie de a regândi lucrurile.

  Jarosław Leszek Wałęsa (PPE). – (PL) Doamnă președintă, ascultând dezbaterea de astăzi privind al șaptelea program-cadru, aș dori să profit de această ocazie pentru a vă atrage atenție asupra pregătirilor pentru programul următor, al optulea program-cadru. Avem deja o carte verde despre acesta, care abia dacă menționează nevoia de cercetare în alte domenii, precum pescuitul. Din păcate, finanțarea directă a cercetării în acest sector se dezvoltă într-o direcție foarte îngrijorătoare. Am pornit la drum cu resurse care au scăzut treptat în programele ulterioare, și aceste reduceri radicale au făcut ca al șaptelea PC să excludă cercetarea marină ca obiectiv specific de cercetare.

În următorul program-cadru, această situație trebuie să se schimbe, astfel încât să reușim să îndeplinim obiectivele politicii comune reformate din domeniul pescuitului. Sectorul pescuitului se confruntă cu multe probleme, iar activitățile de cercetare și susținere științifică sunt instrumente puternice pentru continuarea dezvoltării durabile a acestui sector. Din acest motiv este important să alocăm fonduri adecvate în acest scop. Vă mulțumesc.

  Máire Geoghegan-Quinn, membră a Comisiei. – (GA) Doamnă președintă, sunt foarte recunoscătoare pentru dezbaterea valoroasă pe care am purtat-o aici în această seară și aș dori să le mulțumesc tuturor deputaților care au participat la această dezbatere valoroasă.

membră a Comisiei. – Voi colabora îndeaproape cu acest Parlament pe măsură ce progresăm și construim un program viitor pentru cercetare și inovare cu o veritabilă valoare adăugată europeană.

Până la sfârșitul anului – la data de 30 noiembrie, de fapt – vom face niște propuneri pentru viitoarele programe de finanțare pentru cercetare și inovare în cadrul strategic comun. Am conturat deja unele idei în cartea noastră verde despre cum să realizăm acest lucru prin unirea diferitelor instrumente la nivel european sub o singură umbrelă. Putem susține întregul lanț al inovării, pe parcursul întregului drum, de la cercetarea elementară la distribuția pe piață. În acest mod, cred, vom obține impactul maxim de pe urma investițiilor noastre.

Aștept cu mare interes să aud rezultatul dezbaterilor dvs. privind cartea noastră verde care va fi adoptată la sfârșitul toamnei, din câte am înțeles. Vă pot asigura că contribuțiile bogate ale rapoartelor Carvalho, Merkies, Audy și Matias vor fi luate în calcul în mod corespunzător când se vor pregăti propunerile legislative.

În cele din urmă, permiteți-mi să vă reamintesc că, la 10 iunie, vom organiza evenimentul consacrat finalizării consultărilor privind cartea verde, la care au fost invitați mai mulți deputați, unii dintre dvs. în calitate de vorbitori. Aș dori să le comunic deputaților că au fost primite peste 1 300 de răspunsuri la chestionarul online. A existat, de asemenea, un număr fără precedent de documente de poziție. Am primit peste 700 de astfel de documente din partea guvernelor naționale, a asociațiilor la nivel european, a întreprinderilor, a universităților și din partea organizațiilor regionale și locale. Am primit răspunsuri din toate țările din Uniunea Europeană și din afara acesteia. Cred că acest lucru a demonstrat interesul considerabil acordat de Europa cercetării și inovării în calitate de politici pentru creșterea noastră viitoare.

Așadar, permiteți-mi să vă mulțumesc din nou pentru contribuția adusă și impulsul dat de acest Parlament evaluării intermediare a PC7.

  Jean-Pierre Audy, raportor. – (FR) Doamnă președintă, aș dori să-i mulțumesc președinției Parlamentului pentru că a permis ca această dezbatere să aibă loc, întrucât nu a fost pe ordinea de zi inițial. Este foarte util tuturor grupurilor politice să poată dezbate această chestiune importantă.

Aș dori, de asemenea, să mărturisesc cât de recunoscători vă suntem, dnă comisar. Vorbesc în numele tuturor celor care vă prețuiesc foarte mult. Aveți până și susținerea deputaților irlandezi din Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat). După cum puteți vedea, cu privire la aceste chestiuni, în orice caz, se poate întâmpla orice. Vă mulțumesc pentru ceea ce faceți. Ne bazăm efectiv pe dvs. când vine vorba despre simplificare și despre mesajele importante pe care vi le transmitem, dnă comisar.

Aș dori să le mulțumesc raportorilor din toate grupurile politice, colegilor mei deputați care au propus numeroase amendamente, și celor care au contribuit la acest raport – și trebuie să le adresez o mulțumire specială deputaților din Grupul PPE.

Vă mulțumesc pentru că ați discutat despre chestiunea simplificării; am luat act de comentariile dvs. Cuvintele „competitivitate industrială” mărește nivelul așteptărilor. Trebuie să creăm legătura dintre cercetare și comerț – și anume, dintre cercetare și inovare – cu ajutorul brevetului european. Cercetarea trebuie transformată în creștere. După cum a afirmat dl Reul, trebuie, desigur, să încurajăm excelența. Trebuie să devenim cei mai buni din lume, și excelența este cea care ne va duce acolo. După cum am afirmat mai devreme, nu știm totuși cine vor fi câștigătorii premiului Nobel peste cinci sau zece ani. Prin urmare, trebuie să ajungem la un echilibru între excelență și distribuție pe întregul teritoriu al UE. La fel ca în sport, unde câștigăm cu cei mai buni jucători din lume, trebuie să avem cei mai buni cercetători din lume. Excelența este cuvântul cheie.

În încheiere, am propus dublarea finanțării, însă nu pe socoteala agriculturii sau a fondurilor structurale. Obiectivul este o mai bună coordonare cu statele membre. Șefii de stat sau guvern ne-au spus că nu vor crește valoarea contribuțiilor sectorului public. În schimb, trebuie să îmbunătățim coordonarea fondurilor europene, a fondurilor naționale și a fondurilor regionale – dintre care unele provin, în mod întâmplător, din fonduri europene – de dragul consecvenței și al unei bune elaborări a politicilor.

Ultimul meu comentariu, doamnă președintă, este următorul: am propus – propunerea nu a fost acceptată, însă acesta este un subiect pe care va trebui să-l abordăm la nivel politic – să adoptăm un plan de cercetare europeană pentru industria de apărare. A venit vremea ca Uniunea Europeană și statele membre, în temeiul articolului 45 din Tratatul privind Uniunea Europeană, să aibă în vedere un program major de cercetare în domeniul echipamentelor de apărare și, desigur, al echipamentelor cu dublă utilizare.

  Președinta. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc mâine, la ora 12.00.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  András Gyürk (PPE), în scris. – (HU) Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) este cel mai mare program de susținere a cercetării din lume, care joacă un rol cheie în menținerea competitivității Europei și în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. PC7 demonstrează o valoare adăugată considerabilă în domeniul cercetării și al inovării europene. Totuși, revizuirea intermediară a identificat mai multe domenii care trebuiesc dezvoltate. În opinia mea, două aspecte sunt esențiale pentru succesul viitor al PC7. Prima și cea mai urgentă sarcină ar fi simplificarea poverilor birocratice. Administrarea exagerat de complexă este costisitoare și descurajează IMM-urile de la a participa la PC7. Eliminarea structurilor paralele, transferul mai rapid al fondurilor și armonizarea PC7 cu prioritățile naționale pot contribui toate la a atrage cel mai mare număr posibil de actori interesați de activitățile de cercetare și inovare. În al doilea rând, aș dori să evidențiez importanța unei abordări bazate pe excelență, întrucât resursele financiare ale PC7 pot fi utilizate în cel mai eficient mod posibil dacă selecția proiectelor de cercetare care urmează să fie susținute se va baza pe excelență. Totuși, revizuirea intermediară a arătat că anumite țări sunt subreprezentate în ceea ce privește transferul fondurilor. Principalul motiv al acestei situații este că aceste state membre nu au o infrastructură a mediului de cercetare care le-ar permite să întrunească criteriile bazate pe excelență. Astfel, se impune revizuirea sinergiilor dintre PC7 și fondurile structurale și de coeziune care ar putea, la rândul lor, să promoveze dezvoltarea infrastructurilor care rămân în urmă. În acest mod, le putem oferi tuturor statelor membre condiții de concurență echitabile în ceea ce privește evaluarea bazată pe excelență.

  Filiz Hakaeva Hyusmenova (ALDE), în scris. – (BG) Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative este un instrument important pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Rolul de conducător al Europei în materie de inovare tehnologică și competitivitatea viitoare a Europei depind, de asemenea, foarte mult de cercetarea științifică. În această privință, este nevoie de un accent mai mare pe susținerea acordată programului, de o legătură mai puternică cu cerințele comerciale și de o coordonare mai bună cu celelalte instrumente financiare ale UE și cu fondurile structurale.

Printre factorii importanți care contribuie la succesul programului se numără, de asemenea, furnizarea accesului la informații despre oportunitățile potențiale pe care le oferă celui mai mare număr posibil de părți interesate și simplificarea procedurilor de depunere a candidaturilor, care sunt excesiv de complicate în prezent. Doresc să reiterez necesitatea de a promova la scară largă rezultatele proiectelor finalizate cu succes, astfel încât acestea să poată fi accesate și, acolo unde este posibil, folosite, de un număr cât mai mare de societăți.

Știința nu există ca scop în sine. Ar trebui să aducă beneficii economiei și societății. Se impune consolidarea legăturilor dintre programe individuale pentru a asigura consecvență atunci când se desfășoară proiectele științifice și demonstrative, precum și testele de marketing și proiectele de replicare pe piață. Acest lucru ne va permite să obținem o eficiență mai mare și o valoare adăugată europeană mai mare pentru finanțarea PC7.

  Jacek Olgierd Kurski (ECR), în scris. – (PL) O problemă semnalată în toate rapoartele privind inovarea este lipsa unui cadru clar și specific pentru investițiile în cercetare și dezvoltare din fonduri UE. Această problemă este evidentă și în raportul Audy și, în plus, implică o altă chestiune nesoluționată, și anume dezechilibrele din finanțarea UE. Autorul menționează în treacăt lipsa de egalitate dintre statele din Europa de Vest și noile state membre în ceea ce privește absorbția fondurilor. Starea nesatisfăcătoare a finanțării poate fi văzută, inter alia, în absorbirea mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR). Proiecte cofinanțate în baza acestui mecanism au fost puse în aplicare în doar 18 dintre cele 27 de state membre. În plus, cei mai mari beneficiari ai săi sunt solicitanți din așa-numitele vechi state membre ale UE; Germania (23,1 % din totalul fondurilor acordate), Spania (19,1 %), Regatul Unit (9,9 %) și Țările de Jos (8,3 %). Astăzi, aproximativ o treime din cercetare este finanțată prin acest mecanism. Am impresia că ar trebui majorat în mod proporțional, astfel încât contribuția antreprenorului să nu depășească 10 până la 15 % din suma cerută (în prezent, suma cerută este de 15 până la 25 % din suma alocată cercetării). Ar trebui să ne amintim că una dintre principalele sarcini ale UE este să elimine dezechilibrele sociale și geografice prin distribuirea beneficiilor care derivă din inovare pe întregul teritoriu al UE. Nu vom putea să îndeplinim acest obiectiv dacă vom neglija noile state membre ale UE din punct de vedere financiar, susținând astfel continuarea „exodului de creiere” unilateral.

  Krzysztof Lisek (PPE), în scris. – (PL) Salut tendința emergentă în sensul sporirii finanțării alocate cercetării științifice în Uniunea Europeană. În același timp, consider că este esențial să ne unim forțele și cheltuielile în acest domeniu. Ar trebui puse în aplicare reforme la nivel național în cel mai scurt timp posibil pentru a permite crearea de centre care să coopereze bine și a evita să se lucreze în două locuri la aceleași proiecte. Acest lucru ar contribui, de asemenea, la o îmbunătățire a folosirii fondurilor. Uniunea Europeană trebuie să-și amintească semnificația cercetării în ceea ce privește oferirea unui avantaj concurențial în lumea globală de astăzi. În special, statele membre ar trebui să reformeze modul în care desfășoară activități de cercetare în materie de securitate, unul dintre domeniile cheie menționate în raport pentru a asigura optimizarea sa în vremuri de criză financiară.

  Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris. – Atractivitatea celui de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare nu a fost demonstrată pe deplin în sectorul industrial. În plus față de nevoia de noi fonduri, există nevoia unei mai bune coordonări între Uniune, statele membre și regiuni, în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI).

În primul rând, trebuie îmbunătățită conexiunea dintre fondurile de coeziune și programul-cadru de cercetare. Subliniez importanța politicii de coeziune, întrucât aceasta a devenit o sursă majoră de sprijin european în domeniul cercetării și inovării.

În al doilea rând, politicile de cercetare și de inovare trebuie să fie adaptate la nevoile specifice ale pieței. Pentru a comercializa rezultatele inovării, trebuie identificată cererea de tehnologii inovatoare pe piața UE. Consider că ar trebui să fie disponibile instrumente financiare adecvate pentru a sprijini introducerea cu succes a tehnologiilor inovatoare pe piața UE.

Și nu în ultimul rând, menționez că, în UE, cota financiară este extrem de dezechilibrată, iar rezultatele arată că vechile state membre absorb cea mai mare parte a resurselor financiare. Acest lucru este în contradicție cu obiectivul coeziunii teritoriale privind dezvoltarea echilibrată din punct de vedere geografic a statelor membre, obiectiv menționat de Tratatul de la Lisabona.

  Pavel Poc (S&D), în scris. – (CS) Salut propunerea de a garanta faptul că cercetarea susținută în baza celui de-al șaptelea program-cadru este menită să găsească soluții la problemele UE în domeniile menționate în capitolul privind cooperarea din al șaptelea program-cadru. Acesta privește în principal îngrijirea medicală, inclusiv cercetarea clinică și preventivă și tehnologiile medicale. Cancerul este, din punctul de vedere al frecvenței, a doua cauză de deces din Europa și, din cauza faptului că populația îmbătrânește, se estimează că unul din trei bărbați și una din patru femei vor suferi în mod direct de această boală până la vârsta de 75 de ani. Cercetarea în materie de cancer este pe punctul de a face mai multe descoperiri, în special în ceea ce privește metode mai exacte și mai puțin costisitoare și, de asemenea, metode care deranjează mai puțin pacienții, atât cu privire la controalele preventive, cât și la tratamentele propriu-zise. Finanțarea cercetării în materie de cancer poate să salveze viețile oamenilor și să reducă costurile tratamentului. Aplaud voința politică în sprijinul fondurilor care au fost deja alocate pentru cercetarea în materie de cancer prin acest program. Aceste fonduri nu trebuie reduse în situația economică actuală a UE; dimpotrivă, ar trebui să le majorăm. Aș dori să evidențiez faptul că, dacă ne putem uni forțele pentru a realiza proiecte ambițioase precum eliminarea frontierelor de stat sau construirea de stații spațiale, ar trebui să fim capabili, de asemenea, să transformăm cancerul într-o boală de care să nu se teamă nimeni. Pentru a face acest lucru, avem nevoie de susținere pentru și de coordonarea cercetării cu privire la metode de tratament și prevenire. Lupta împotriva cancerului este o chestiune europeană care ar trebui să fie o prioritate pentru noi, de la finanțarea acordată în baza celui de-al șaptelea program-cadru până la agenția umbrelă la nivel european.