Stenograma dezbaterilor

Luni, 6 iunie 2011 - Strasbourg

19. Relațiile comerciale UE-Canada (dezbatere)

  Președinta. – Următorul punct este dezbaterea referitoare la întrebarea adresată Comisiei privind relațiile comerciale UE-Canada, adresată de Vital Moreira în numele Comisiei pentru comerț internațional (O-000053/2011 – B7-0213/2011).

  Vital Moreira, autor. – (PT) Dnă președintă, în calitate de președinte al Comisiei pentru comerț internațional, este de competența mea să prezint o întrebare cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei privind negocierea unui acord economic și comercial cu Canada.

La doi ani după începerea acestora, în mai 2009, există indicii că aceste negocieri ar putea lua sfârșit în cursul anului curent. Având în vedere progresul negocierilor, acesta este, prin urmare, momentul ideal pentru a obține informații de la Comisie cu privire la câteva dintre cele mai importante aspecte ale acestor negocieri.

Textul întrebării adoptate de comisia mea este binecunoscut și, ca să nu-l mai citesc, dnă președintă, permiteți-mi vă rog să presupun că există copii.

După cum știm, de la Tratatul de la Lisabona, Parlamentul are dreptul de a fi informat în toate etapele negocierilor pentru acorduri internaționale. Acest lucru include, în mod evident, acordurile comerciale internaționale, care constituie o competență exclusivă a Parlamentului și pentru care controlul parlamentar este mai justificat.

Este important de menționat că dl de Gucht, comisarul pentru comerț, și Direcția Generală Comerț au îndeplinit această sarcină privind furnizarea de informații către comisia parlamentară pe care o prezidez, în acest caz, precum și în altele. Cu toate acestea, este important să partajăm informații cu Parlamentul și cu publicul cu privire la chestiunile cele mai importante în cauză, având în vedere evoluția negocierilor în stadiul actual. Acest lucru include chestiunile care sunt foarte delicate pentru Parlament și pentru publicul european precum, de exemplu, problema celebrelor nisipuri bituminoase și poziția Canadei în Organizația Mondială a Comerțului împotriva interdicției Europei asupra produselor derivate din focă.

Prin urmare, considerăm că această întrebare cu solicitare de răspuns oral și evoluțiile pe care aceasta le-ar putea genera sunt de o importanță deosebită. Mai rămâne doar să informăm Parlamentul că această întrebare este însoțită, ca de obicei, de o rezoluție privind aceeași chestiune care va fi votată miercurea aceasta. Ambele inițiative dovedesc importanța deosebită pe care Comisia pentru comerț internațional și, în opinia noastră, Parlamentul ar trebui să o acorde acestui subiect.

  Máire Geoghegan-Quinn, membră a Comisiei. – (GA) Dnă președintă, dl comisar de Gucht lipsește în prezent și m-a rugat să fac următoarea declarație ca răspuns la întrebarea parlamentară adresată de Vital Moreira.

membră a Comisiei. − Dezbaterea plenară de astăzi referitoare la negocierile pentru un acord economic și comercial cuprinzător cu Canada este foarte binevenită. Până acum, aceste negocieri s-au desfășurat fără probleme și, până la sfârșitul anului, ar trebui să se finalizeze conținutul unui acord, cu o încheiere formală la începutul lui 2012.

Cu toate acestea, intrăm, de asemenea, într-un stadiu al negocierilor în care lucrurile devin mai dificile: în special din cauza faptului că unele dintre cele mai importante chestiuni sunt asociate diferențelor proprii structurii noastre economice sau sistemelor de reglementare.

Acesta este un acord extrem de avantajos pentru ambele părți, cu impacturi pozitive asupra întreprinderilor, investitorilor și consumatorilor deopotrivă, datorită domeniului de aplicare foarte extins pe care îl are în vedere. Din punct de vedere material, estimăm că acesta ar putea produce 20 de miliarde de euro pe an pentru ambele economii. În cazurile în care interesele ofensive ale UE, precum achizițiile guvernelor provinciilor, cad sub incidența domeniului de competență al provinciilor, am fost asigurați că provinciile și teritoriile Canadei își vor lua un angajament față de negocieri și de punerea în aplicare a acordului.

În legătură cu preocupările dvs. specifice, statele membre UE au ajuns acum la o înțelegere cu privire la utilizarea așa-numitei abordări bazate pe liste negative. Un motiv esențial pentru care un partener comercial precum Canada preferă o listă negativă este faptul că aceasta oferă mult mai multă transparență și securitate juridică, deoarece este foarte explicită cu privire la serviciile care sunt excluse din deschiderea pieței, precum și la locurile în care ar putea exista monopoluri și drepturi exclusive în sectorul public. Prin urmare, abordarea bazată pe liste negative nu aduce atingere în niciun fel capacității statelor membre UE de a-și exercita în continuare dreptul de a reține pe viitor un monopol pentru un serviciu anume.

Este la latitudinea UE și a Canadei să decidă ce angajamente sunt sau nu dispuse să își asume în fiecare sector, inclusiv în ceea ce privește serviciile publice sau alte servicii în care viitoarea flexibilitate politică este importantă.

Guvernele UE vor avea în continuare opțiunea de a impune obligații universale privind serviciul public operatorilor privați și serviciilor publice subsidiare, dacă va fi necesar. Acordurile comerciale nu impun obligații privind privatizarea sau dereglementarea și același lucru va fi valabil și pentru acest CETA, care va include dispoziții referitoare la dezvoltarea durabilă, acoperind aspecte economice, de mediu și sociale. Aceste dispoziții vor fi integrate pe deplin în cadrul acordului comercial.

Observăm preocupările exprimate cu privire la grupul de lucru al OMC privind interdicția impusă de UE asupra produselor derivate din focă și a nisipurilor bituminoase din Canada. Deși înțelegem aceste preocupări, considerăm că există motive întemeiate pentru a păstra aceste procese separat de negocierile CETA. Acestea fiind spuse, negocierea – ca și în cazul oricărei alte negocieri comerciale – nu împiedică în niciun fel capacitatea UE sau a țărilor sale partenere de a elabora și pune în aplicare măsuri în materie de mediu.

Mai precis, în ceea ce privește Directiva privind calitatea carburanților, aș dori să fiu extrem de clar că negocierea și un viitor acord nu reprezintă și nu vor reprezenta o intervenție negativă în ceea ce privește punerea în aplicare a directivei respective.

Onorabili deputați, ne apropiem de un acord care va contribui la stimularea foarte necesară a economiei UE și a Canadei. Așteptăm cu nerăbdare să auzim opiniile Parlamentului pe durata dezbaterii de astăzi și rezoluția pe care o veți adopta ulterior.

  Georgios Papastamkos, în numele Grupului PPE. – (EL) Dnă președintă, reluarea negocierilor, la inițiativa Canadei, pentru a actualiza cooperarea bilaterală în cadrul unui acord economic și comercial cuprinzător este o mișcare pozitivă, după cum a subliniat președintele comisiei, dl Moreira. Cu toate acestea, există o chestiune care ne preocupă, care are legătură cu structura federală a Canadei. Mă refer la nevoia de punere în aplicare neîntârziată și uniformă a acordului de către fiecare dintre provincii.

În cadrul relațiilor comerciale dintre cei doi parteneri, există, printre altele, interese agricole ofensive și defensive importante care sunt expuse riscului. Referitor la acest aspect, aș dori să exprim opinia dlui Jeggle, care lipsește astăzi. Se dorește acordarea de prioritate protecției depline a indicațiilor geografice, având în vedere contrafacerea tot mai răspândită a produselor agricole UE de calitate. La fel ca alte state care protejează indicațiile geografice prin mărci, Canada s-a opus, după cum știm, cererilor lansate de UE referitoare la acest aspect la negocierile din runda Doha. Legislația diferită a provinciilor individuale este un aspect problematic suplimentar.

În ceea ce privește chestiunea organismelor modificate genetic, aș dori să reamintesc Parlamentului că Uniunea și Canada au semnat o soluție acceptabilă pentru ambele părți, pentru a rezolva această divergență. Canada a fost de acord să soluționeze divergența în schimbul unui dialog bilateral privind reglementarea biotehnologiei. Solicit Comisiei să apere nivelul ridicat de protecție asigurat de cadrul european de reglementare pe durata negocierilor în curs.

În sfârșit, aș dori să menționez societățile comerciale ale statului canadian din sectorul agricol care, după cum știm cu toții, au competențe extinse și pot acționa ca monopoluri. Trebuie introduse angajamente specifice de partea canadiană. Aceasta este, de asemenea, o cerință pe care Uniunea a subliniat-o pe durata negocierilor OMC.

  David Martin, în numele Grupului S&D. – Dnă președintă, grupul meu consideră că un acord comercial economic, cuprinzător și ambițios cu Canada are multe beneficii. Cu toate acestea, avem patru limite.

În primul rând, în ceea ce privește exploatarea nisipurilor bituminoase, care dăunează diversității locale, insistăm asupra dreptului UE de a utiliza Directiva privind calitatea carburanților pentru a descuraja folosirea acestora. M-am bucurat să aud ceea ce dl comisar a avut de spus cu privire la acel subiect.

În al doilea rând, ni se pare greu de crezut faptul că Parlamentul va aproba o înțelegere comercială cu Canada în timp ce aceasta urmărește să conteste, prin intermediul OMC, interdicția UE asupra comerțului. Aici nu pot accepta punctul de vedere al dlui comisar că ar trebui să păstrăm cele două chestiuni separate. Cred că, în opinia alegătorilor, acestea se leagă una de cealaltă și acesta este și punctul meu de vedere. Cu siguranță nu aș vota un acord decât dacă această dispută ar fi soluționată înainte să ajungem la stadiile finale ale acestei înțelegeri.

În al treilea rând, nu am putea accepta nicio limitare a capacității Canadei de a utiliza flexibilitățile TRIPS pentru a exporta medicamente generice ieftine în țările în curs de dezvoltare. Aceasta este o sursă importantă de generice pentru țările în curs de dezvoltare și nu ar trebui să cedăm presiunilor din partea industriei farmaceutice și să îngreunăm situația Canadei în ceea ce privește furnizarea de medicamente generice.

În al patrulea rând, nu putem accepta un acord care nu tratează standardele și preferințele diferite ale IMM-urilor locale și ale monopolurilor naționale din Canada. Acesta a fost un aspect pe care l-a subliniat dl Papastamkos în legătură cu diferența dintre normele provinciale și federale. Trebuie să abordăm aceste aspecte înainte să se ajungă la încheierea acordului.

Acestea fiind spuse, dacă vom considera că textul final tratează aceste chestiuni și este ambițios în ceea ce privește reducerea tarifelor pentru băuturile spirtoase, utilajele, automobilele din UE și pentru alte domenii, vom fi încântați să sprijinim acest acord de liber schimb. Insistăm însă că cele patru aspecte pe care le-am menționat sunt limite și că trebuie tratate în mod corespunzător în aceste negocieri.

  Metin Kazak, în numele Grupului ALDE. – (BG) Dnă președintă, dnă comisar, doamnelor și domnilor, rezoluția depusă de Comisia pentru comerț internațional exprimă în mod explicit susținerea negocierilor în curs cu Canada privind încheierea acordului economic și comercial cuprinzător. Canada este unul dintre partenerii noștri comerciali cei mai vechi și mai apropiați, în prezent pe locul 11 ca mărime, și potențialele beneficii ale dereglementării comerțului bilateral sunt evidente, inclusiv din studiul realizat de către Comisie și guvernul canadian în octombrie 2008.

Sectorul privat din Uniunea Europeană și din Canada a exprimat, de asemenea, un sprijin puternic pentru încheierea acestui acord cuprinzător, deși mai există o serie de provocări, ținând seama de ambițiile ridicate declarate în timpul negocierilor.

Cred că primul lucru pe care trebuie să îl facem este să evaluăm impactul, care va arunca puțină lumină asupra aspectelor pro și contra ale acestui acord. În al doilea rând, cât de realiste sunt așteptările Comisiei privind încheierea negocierilor până la sfârșitul lui 2011? Poate Comisia să garanteze și că acordul final va include un capitol referitor la dezvoltarea durabilă, în conformitate cu cerințele Parlamentului? Va include acest capitol standardele în materie de muncă, obligațiile asociate cu acordurile multilaterale privind mediul, precum și un mecanism eficient pentru punerea lor în aplicare?

A fost deja elaborat un plan care să permită Comisiei să rezolve problemele legate de accesul la piață? Pot fi depășite diferențele existente din punctul de vedere al structurilor economice și al sistemelor de reglementare în viitorul apropiat?

Intenționează Comisia să accepte punerea în aplicare a principiului reciprocității ca o componentă a metodelor de protecție juridică existente atunci când se va ajunge la soluționarea disputelor comerciale? Consideră Comisia că, pe termen lung, punerea în aplicare a abordării bazate pe listele negative în vederea dereglementării serviciilor poate stabili un precedent și pentru alte viitoare negocieri?

Acestea sunt întrebări care cer, desigur, răspunsuri și contez pe faptul că le voi primi.

  Keith Taylor, în numele Grupului Verts/ALE. – Dnă președintă, după cum au menționat și alții, Canada este într-adevăr un partener fiabil pentru UE. Abolirea tarifelor care se negociază acum în cadrul CETA este, în general, acceptabilă pentru grupul nostru.

Însă, din păcate, CETA prezintă câteva alte cereri și obiective politice pe care le considerăm profund îngrijorătoare. Voi menționa două dintre cele mai problematice, prima fiind lista negativă în negocierile privind liberalizarea comerțului. În mod normal, la negocierea ALS-urilor, numești serviciile pe care ești pregătit să le liberalizezi. Dar, în conformitate cu aceste propuneri, toate serviciile sunt deschise, cu excepția celor excluse în mod special de la început. Grupul nostru consideră că există unele servicii, mai ales cele vizează interesul public general, care sunt prea sensibile și cu o vulnerabilitate prea ridicată pentru a fi negociate în cadrul acestei abordări bazate pe listele negative. Am depus câteva amendamente și așteptăm cu nerăbdare sprijinul colegilor deputați.

Celălalt domeniu de interes se referă la achiziții. Ne preocupă impactul pe care CETA îl va avea asupra achizițiilor. Pentru a da un singur exemplu, legea din Ontario privind energia ecologică ar fi ilegală în cadrul CETA. Acel act promovează producția și distribuirea energiilor regenerabile și direcționează investițiile în economiile locale. Acesta este doar un exemplu al modului în care CETA va afecta politica internă a Canadei.

Deși Canada este unul dintre cei mai vechi parteneri comerciali ai noștri, nu putem nega faptul că, uneori, avem totuși opinii diferite. Canada se opune de exemplu politicilor UE privind OMG-urile. Aceasta inițiază o acțiune OMC împotriva interdicției UE asupra produselor derivate din focă, pe lângă sacrificarea barbară a focilor din fiecare an, și să nu uităm că aceasta luptă împotriva Directivei UE privind calitatea carburanților pentru a-și proteja exporturile de nisipuri bituminoase în UE.

Consider că este important să exprimăm toate aceste preocupări și să îndemnăm Comisia să rămână fermă în ceea ce privește principiile și politicile acestei organizații.

  Paul Murphy, în numele Grupului GUE/NGL. – Dnă președintă, negocierile privind acordul comercial între UE și Canada au fost conduse de multinaționale europene și canadiene importante care doresc accesul la piața serviciilor publice esențiale, astfel încât să poată obține profit de pe seama muncitorilor și a consumatorilor. Acest acord ar fi o cartă a privatizării, mai ales în ceea ce privește apa, telecomunicațiile și electricitatea. Capitolul privind investițiile va oferi, în mod scandalos, corporațiilor dreptul de a da în judecată guvernele atunci când politicile sociale sau în materie de mediu le vor afecta profiturile.

Nisipurile bituminoase ale Canadei au devenit un teren de joacă pentru marile companii petroliere precum BP, Total și Shell. Aceste depozite de petrol produc cu peste de trei ori mai multe emisii de carbon decât petrolul convențional, iar exploatarea lor dăunează extrem de mult și mediului local și reprezintă o amenințare pentru comunitățile Primelor Națiuni care locuiesc în regiune.

Înțeleg că acest acord comercial ar putea să se opună mișcărilor de oprire a importării acestui carburant în Europa. Acum este urgent nevoie de o acțiune unită a Europei și a mișcării sindicaliste canadiene, împreună cu activiștii pentru mediu și indigeni, pentru a lupta împreună și a opune rezistență acordului propus.

  William (The Earl of) Dartmouth, în numele Grupului EFD. – Dnă președintă, este complet greșit ca Parlamentul aici de față și Comisia să încerce să utilizeze un acord comercial propus între UE și Canada pentru a influența afacerile interne ale acelei țări. Dacă Guvernul Canadei consideră că dezvoltarea nisipurilor lor bituminoase este un lucru acceptabil din punctul de vedere al mediului și avantajos din punct de vedere economic, aceasta este o chestiune care îi privește în totalitate. De fapt, ar trebui să salutăm cu toții această creștere și diversificare a energiei globale.

În ceea ce privește interesele naționale ale Regatului Unit, guvernul de coaliție neglijează în mod constant relațiile comerciale cu fundația Commonwealth, al cărei membru fondator este Canada. Pentru a parafraza comentatoarea, Ruth Lea: deoarece comisarul pentru comerț negociază acorduri comerciale pentru întreaga UE, crudul adevăr este că statutul de membru al UE îi limitează Regatului Unit perspectivele economice.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dnă președintă, nu putem fi decât extrem de încântați că relațiile noastre de durată cu Canada, unul dintre cei mai vechi și mai apropiați parteneri comerciali ai noștri la nivel mondial, au fost definite de rădăcini și valori comune.

După cum știm, în ultimele decenii a fost încheiată o serie întreagă de acorduri-cadru pentru relațiile comerciale și economice, de la acorduri sectoriale până la cele mai diverse inițiative comerciale. Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) între UE și Canada, pentru care mai trebuie clarificate probabil doar câteva dintre ultimele detalii minore, va intra probabil în vigoare în viitorul apropiat.

Deși predecesorul acestui acord nu a mai fost încheiat efectiv, de această dată, toți cei implicați par să fie încrezători. Negociatorul șef al Canadei chiar a recunoscut la începutul anului că acest acord este o prioritate pentru Canada. În calitate de al doilea cel mai important partener comercial, UE intenționează în mod clar să fie plasată în contrabalanța pieței SUA și, de cealaltă parte, din punctul de vedere al Europei, Canada reprezintă o poartă către zona economică a Acordului Nord-American de Liber-Schimb (NAFTA).

Dacă se dovedește că experții au avut dreptate, încheierea CETA ar putea spori cu 20 % comerțul bilateral între Uniunea Europeană și Canada până în 2014. Acestea sunt perspective extrem de atrăgătoare, mai ales în vremuri de constrângeri economice. Dacă ținem cont de faptul că, după Arabia Saudită, Canada are cele mai mari rezerve de petrol, acest acord are probabil și o importanță strategică în contextul eforturilor Europei de a dobândi mai multă securitate energetică și acesta este un lucru pe care ar trebui cu siguranță să îl avem în vedere.

  Christofer Fjellner (PPE). – (SV) Dnă președintă, Canada este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai noștri. Prin urmare, acesta este, de asemenea, unul dintre cele mai importante acorduri de liber schimb. Acesta aduce avantaje considerabile și toate studiile indică faptul că ar putea spori în mod semnificativ comerțul. Mulți colegi deputați aleg să se concentreze asupra amenințărilor și riscurilor și să îl transforme într-o problemă, dar cred că este important să facem un pas înapoi și să ne concentrăm asupra motivului pentru care dorim aceste negocieri.

Motivul este că putem vedea potențialul incredibil care poate fi realizat în ceea ce privește creșterea, comerțul și dezvoltarea. Acesta este un lucru pe care îl salutăm cu toții. Am așteptări foarte mari de la acest acord, întrucât este atât de ambițios. Spunem adesea că toate acordurile noastre de liber schimb ar trebui să fie ambițioase, dar acesta chiar este. Acest acord are potențialul de a crea un liber schimb mai extins și de a elibera mai multe frontiere între Europa și Canada decât există în prezent între Canada și Statele Unite. Acesta este un lucru care merită subliniat. Ar trebui să fie o realizare istorică faptul că reușim să facem o punte deasupra Atlanticului în ceea ce privește schimbul liber cu Canada.

Aș dori să menționez comerțul de servicii, în special. Acest comerț de servicii este chiar cel pe care unele persoane l-au considerat problematic, dar el este în mod clar unul dintre cele mai importante domenii strategice pe care le avem, mai ales atunci când este vorba de servicii financiare. Aș dori să aud Comisia spunând ceva despre modul în care se desfășoară această parte a negocierilor, întrucât știu că a existat o oarecare împotrivire în ceea ce privește acest domeniu. După cum am spus, acesta este un domeniu strategic important de interes pentru Europa.

În sfârșit, aș dori să îndemn Comisia să nu permită ca acest proces să se lungească. Trebuie să ne asigurăm că negocierile nu vor încetini. Consider că aceasta este cea mai mare amenințare, cu alte cuvinte, faptul că diferite chestiuni adiacente distrag atenția de la chestiunea principală. Ceea ce este în mod clar important este să creăm mai mult liber schimb. Când am început aceste negocieri de liber schimb, a existat o atitudine foarte pozitivă din partea tuturor celor implicați. Prin urmare, consider că este important să ne asigurăm că terminăm în exact același spirit și că nu permitem negocierilor să se extindă prea mult.

  Harlem Désir (S&D). – (FR) Dnă președintă, dnă comisar, doamnelor și domnilor, acordul economic și comercial cuprinzător negociat cu Canada ne va consolida legăturile cu o țară parteneră a UE importantă și de durată. Salutăm acest lucru, dar trebuie să ținem seama de toate consecințe acestui lucru, nu doar de avantajele pe care le va aduce anumitor sectoare economice sau anumitor investitori internaționali importanți.

În special, acordul trebuie să respecte modelele sociale și de mediu ale ambelor părți – ale statelor membre UE și ale Canadei – și capacitatea acestora de a legifera în domeniile care sunt delicate pentru societățile noastre. Acestea nu sunt simple detalii sau aspecte care să fie lăsate pentru a doua zi.

În ceea ce privește serviciile publice, abordarea bazată pe listele negative aleasă de Comisie este periculoasă. Aceasta este cu mult prea extinsă și definită necorespunzător și nu am dori să vedem că stabilește un precedent. De asemenea, dintr-un punct de vedere general, capitolul referitor la investiții trebuie să respecte dreptul ambelor părți de a legifera în domenii precum mediul, sănătatea publică, drepturile angajaților și ale consumatorilor, politica industrială și diversitatea culturală, printre altele. Solicităm Comisiei să excludă sectoarele precum cultura, educația și sănătatea publică din domeniul de aplicare al acordurilor. În această privință, după cum au spus alți deputați, partea privind proprietatea intelectuală nu ar trebui să aducă în discuție chestiuni legate de producția de medicamente generice.

În ceea ce privește mediul, suntem preocupați și solicităm investiții. În ceea ce privește impactul acordului asupra forării nisipurilor bituminoase, acordul nu trebuie să aibă ca efect relaxarea legislației europene referitoare la aplicarea Directivei privind calitatea carburanților și nici nu trebuie să limiteze posibilitatea Canadei de a reglementa forarea nisipurilor sale bituminoase pe viitor în cadrul competenței sale în materie de mediu.

Solicităm, de asemenea, Comisiei – punem întrebarea, oricum – să monitorizeze impactul asupra sectorului pescuitului în zone precum St Pierre și Miquelon. Acestea sunt zone ale Europei care ar putea fi grav afectate de liberalizarea completă a acestui sector.

În sfârșit, subscriu la spusele dlui Kazak că capitolul privind dezvoltarea durabilă trebuie să includă angajamente sociale și de mediu și, în special, responsabilitatea socială și în materie de mediu din partea marilor companii multinaționale.

  Franz Obermayr (NI). – (DE) [Vorbitorul adresează dlui Fjellner o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

Dl Fjellner a reprezentat toate acestea într-o lumină foarte pozitivă și a spus că nu va permite prelungirea acestui proces. În acest context, întrebarea mea este: Cum putem avea o părere pozitivă despre faptul că, în Canada, o zonă de opt ori mai mică decât Austria este distrusă anual în urma exploatării acestor nisipuri bituminoase și că totalitatea mijloacelor de subzistență ale comunităților Primelor Națiuni sunt înlăturate? Chiar vede acest lucru într-o lumină atât de incredibil de pozitivă și nu este o parte din responsabilitatea Europei să impună condiții corespunzătoare în această privință?

  Christofer Fjellner (PPE). – (SV) Dnă președintă, aș dori să răspund la întrebarea dlui Obermayr. Nu cred că am făcut vreo mențiune la nisipurile bituminoase în discursul meu, dar consider că ar fi o naivitate să credem că întregul acord de liber schimb cu Canada ar trebui să se învârtă în jurul acestei chestiuni. Asta ar însemna să ne pierdem simțul perspectivei. Este de la sine înțeles că ar trebui să stabilim cerințe clare în materie de mediu în aceste acorduri privind liberul schimb. Acesta este un lucru pe care îl facem în toate acordurile noastre de liber schimb, dar nu putem permite ca întregul acord cu Canada să fie limitat pur și simplu la negocierile privind chestiunea nisipurilor bituminoase.

  Chris Davies (ALDE). – Dnă președintă, Comisia are intenția de a stabili valori standard pentru utilizarea nisipurilor bituminoase – nu doar din Canada, ci din orice sursă, inclusiv Venezuela de exemplu – cu scopul de a reduce intensitatea gazelor cu efect de seră emise de carburanți, după cum cere Directiva privind calitatea carburanților.

Au existat campanii de promovare intensivă a intereselor din partea Canadei pentru a ne împiedica să facem acest lucru. M-am întâlnit cu ministrul energiei din Alberta, care își făcea rondul, după cum sunt sigură că făceau și alții. Canada a încercat să influențeze și statele membre și am fost amenințați că aceasta va duce chestiunea în fața Organizației Mondiale a Comerțului în cazul în care acest acord va fi introdus.

Trebuie să îi spunem Canadei să se liniștească. Canada face foarte mulți bani din exploatarea bitumului său, dar și-a luat și angajamente în cadrul Protocolului Kyoto pentru a-și reduce emisiile de CO2 și a renegat acele angajamente din cauza beneficiilor financiare pe care le obține din nisipurile bituminoase. Nu dorim o dispută cu Canada, dar trebuie să insistăm că nu vom da înapoi de la confruntarea cu adevărurile neplăcute.

  Frieda Brepoels (Verts/ALE). – (NL) Dnă președintă, dnă comisar, pe fundalul negocierilor în curs de desfășurare cu Canada, chestiunea vânătorii de foci iese din nou la iveală. Chiar și dvs. v-ați referit la aceasta. Am fost raportoare pentru Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară acum câțiva ani, dar rămân o susținătoare a interdicției asupra comercializării produselor derivate din focă. Prin urmare, îi invit insistent pe colegii mei deputați și Comisia să nu își îndepărteze în niciun caz privirea de la această chestiune.

Cu aproape doi ani în urmă, noi, Parlamentul, am aprobat o interdicție asupra comercializării cu o majoritate covârșitoare, în ciuda presiunilor imense din partea Canadei asupra Parlamentului și a altor instituții de a relaxa legislația. Pentru noi, factorul esențial a fost, mai presus de toate, vocea a milioane de cetățeni europeni care și-au făcut cunoscută opoziția față de acest masacru inuman.

Interdicția nu a fost inutilă. În urma acestei legi, printre altele, piața s-a prăbușit în mare, întrucât numărul de animale ucise a scăzut de la 217 000 în 2008 la 38 000 anul acesta, în timp ce prețul blănii a scăzut, de asemenea, de la 100 USD în 2006 la 15 USD în 2009. Canada încearcă acum să intre pe piețe noi, China de exemplu, dar și acolo se vor auzi voci în favoarea interzicerii comercializării. Este, de asemenea, regretabil faptul că Canada încă încearcă să combată această legislație europeană prin intermediul OMC. De aceea este atât de important ca Parlamentul să trimită din nou Canadei un semnal puternic în acest stadiu. Nu vom renunța la această lege pentru care am muncit atât de mult timp, atât în cadrul, cât și în afara Uniunii. Sper că mâine colegii mei deputați vor sprijini în număr mare un amendament pe care l-am depus împreună cu unii dintre ceilalți deputați.

  Helmut Scholz (GUE/NGL). – (DE) Dnă președintă, dnă comisar, negocierile cu Canada au loc cu o țară care are o economie puternică și un sistem juridic puternic dezvoltat. Prin urmare, este cu atât mai greu de înțeles dorința Comisiei de a integra, dacă nu ascunde, un acord de investiții în acest acord pentru a oferi întreprinderilor un drept direct de a iniția o acțiune în fața unui tribunal de arbitraj special. Care este motivul pentru care un tribunal obișnuit nu ar trebui să hotărască asupra compensațiilor în caz de îndoială?

În care dintre tribunale dvs., în calitate de Comisie, nu aveți nicio încredere? În cele canadiene sau în cele ale Uniunii Europene? Nu vedeți că, prin această parte a acordului, ați discrimina întreprinderile locale?

După cum au menționat deja câțiva membri, grupul meu se opune puternic și abordării Comisiei bazate pe utilizarea acordului pentru a forța liberalizarea serviciilor prin intermediul unei liste negative. Acest lucru dă peste cap abordarea de până acum în care partenerii la contract definesc domeniile pe care doresc să le deschidă în mod activ. Vrem să reținem serviciile publice.

Aș dori să solicit Comisiei să ofere și o explicație pentru respingerea propunerilor Canadei privind politica socială și privind ocuparea forței de muncă, care ar trebui văzute într-o lumină favorabilă pentru capitolul referitor la durabilitate. Parlamentul European solicită și protecția lucrătorilor, plata orelor suplimentare, asigurarea salariilor minime și respingerea dumpingului social.

  Jarosław Leszek Wałęsa (PPE). – (PL) Dnă președintă, potențialele beneficii pentru Canada, precum și pentru Uniunea Europeană sunt evidente și susținute de cercetare și de un sprijin încurajator din partea sectorului privat. Acest lucru ar trebui lăudat și continuarea cooperării ar trebui încurajată. Cu toate acestea, întrucât suntem foarte conștienți de problemele de mediu din Europa, ar trebui să fim fermi și să îi solicităm, din principiu, Canadei să îndeplinească standardele noastre riguroase. Mă bucur foarte mult că dna comisar a menționat acest lucru în prezentarea sa.

Cu toate acestea, nu ar trebui să ne concentrăm doar asupra dezvoltării durabile, ci să ținem seama și de extracția resurselor care prezintă un risc pentru viață și sănătate precum azbestul, a cărui utilizare și extracție este interzisă în Europa. În plus, ar trebui să luăm act de diferențele dintre reglementările privind organismele modificate genetic. Acesta este un subiect deosebit de sensibil în țara mea, dar, desigur, întregul capitol privind agricultura este important pentru ambele părți. De asemenea, ar trebui menționat faptul că avem o obligație de a reduce emisiile de CO2.

Chestiunea finală, care nu este cu mai puțin importantă, este comercializarea produselor derivate din focă. Acesta este un domeniu în care ar trebui să fim fermi atunci când solicităm conformitatea cu interdicțiile noastre. Ținând seama de toate aceste chestiuni importante, consider că relațiile noastre economice își vor realiza adevăratul potențial deoarece sunt sprijinite de ambele părți. Parlamentul nostru ar trebui să încurajeze acest lucru.

  Jörg Leichtfried (S&D). – (DE) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, intenționam de fapt să tratez câteva aspecte în discursul meu. Nu voi face asta acum, întrucât aș dori să spun altceva.

Pur și simplu nu înțeleg Comisia. Se presupune că aceasta este gardianul dreptului european, inclusiv al legislației pe care am adoptat-o, dar, atunci când vine vorba despre acordul comercial cu Canada, aceasta spune că este important ca unele persoane să facă mulți bani, dar nu este important ca dreptul european să fie respectat. Nu înțeleg cum poate Comisia să spună că nu este necesar să discutăm interdicția asupra importului de produse derivate din focă în raport cu aceste chestiuni. Vorbim aici despre parteneri și partenerii își respectă reciproc valorile, opiniile și interesele și un partener nu îl târăște pe celălalt în fața unui tribunal OMC pe motivul valorilor sale. În ceea ce mă privește, nu asta înseamnă să fii partener comercial. Este evident că, dacă nu există respect reciproc și dacă părțile nu împărtășesc una părerile celeilalte, atunci aceste părți nu vor putea lucra bine împreună în domeniul comerțului. Dacă Canada nu își oprește acțiunea împotriva interdicției asupra produselor derivate din focă înainte de încheierea acestui tip de acord, atunci, în opinia mea, nu ar trebui să fim de acord cu acest acord comercial. După cum am spus, partenerii buni nu se târăsc unul pe celălalt în fața tribunalelor OMC pe baza convingerilor lor. Partenerii buni lucrează împreună.

  Elie Hoarau (GUE/NGL). – (FR) Dnă președintă, pe durata negocierilor privind acordurile Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO), în special cu Canada, șeful delegației UE a promis să retrocedeze cota de pescuit a codului francez pescarilor din St Pierre și Miquelon. Această promisiune nu a fost respectată, iar pescarii și economia din St Pierre și Miquelon suportă astăzi consecințele.

Negocierile care au loc în prezent asupra unui acord economic și comercial între UE și Canada nu trebuie să sacrifice – din nou – ceea ce a rămas din economia St Pierre și Miquelon. Din acest motiv am depus un amendament privind acest subiect.

Solicit Comisiei să garanteze protecția intereselor comerciale strategice ale St Pierre și Miquelon în orice moment pe toată durata negocierilor. Dnă comisar, puteți să ne asigurați de acest lucru?

  Gianluca Susta (S&D). – (IT) Dnă președintă, mă simt obligat să menționez că, în rândul anumitor deputați din acest Parlament, încă domină un sentiment al fricii și al nevoii de a apăra interesele Europei: cu alte cuvinte, aceștia sunt în defensivă.

În ceea ce mă privește, consider că acest acord cu o țară cu care avem o legătură de prietenie îndelungată este important în măsura în care implicarea în acesta se face pe o bază corectă, cea a reciprocității veritabile, și în care este un acord echilibrat și ambițios. Acesta nu ar trebui să se limiteze la eliminarea barierelor tarifare și non-tarifare, ci ar trebui să reprezinte o oportunitate de a face un salt calitativ către eliminarea diferențelor de politică privind mediul și politică socială și mă refer, în special, la sectorul agriculturii, la protejarea speciilor de faună pe cale de dispariție și la activitățile economice speciale de extracție care au un impact semnificativ asupra mediului, precum activitatea minieră pentru obținerea azbestului și forarea nisipurilor bituminoase sau care restricționează accesul la medicamente al țărilor celor mai sărace.

Cu toate acestea, trebuie să avem o atitudine pozitivă, nu defensivă ca atunci când am fost în Japonia.

Prin urmare, aș dori să subliniez necesitatea de a îmbunătăți reciprocitatea în ceea ce privește protecția proprietății intelectuale, inclusiv a mărcilor, a indicațiilor geografice și a politicilor pentru promovarea reciprocă a investițiilor bilaterale care vizează în principal inovarea și tehnologia și sunt inspirate de pozițiile pe care Parlamentul European și le-a asumat deja în acest domeniu.

Dnă președintă, consider că numeroasele acorduri bilaterale între Canada și statele membre reprezintă cea mai bună temelie pe care să construim un acord de liber schimb puternic în arena comercială, datorită unei prietenii de care am beneficiat deja în ONU, G8, NATO și în Forța Internațională de Asistență pentru Securitate din Afganistan, o prietenie bazată pe idealurile de democrație și de libertate care caracterizează Canada și Uniunea Europeană.

  Kriton Arsenis (S&D). – (EL) Dnă președintă, și eu aș dori să ridic problema nisipurilor bituminoase; acesta este un subiect important deoarece este motivul pentru care un acord similar pe care îl avem deja cu Canada, un acord internațional privind angajamentele din cadrul Protocolului Kyoto, nu este respectat. Avem încrederea că Canada va adopta o poziție diferită în acordul pe care îl dezbatem astăzi.

În orice caz, Canada luptă pentru a asigura în cadrul acestui acord liberul schimb și un sistem liberalizat de investiții pentru petrolul extras din nisipurile bituminoase. Studiul privind impactul asupra mediului referitor la acest acord, pentru care am plătit, nu include o evaluare a impactului pe care liberalizarea îl va avea asupra nisipurilor bituminoase. Cu alte cuvinte, avem un acord comercial care se referă la măsuri specifice pentru comercializarea petrolului extras din nisipurile bituminoase și avem un studiu de impact pentru acest acord care nu include o evaluare a impactului acestei activități specifice.

Acest lucru îngreunează foarte mult adoptarea de către Parlament a unui acord care va fi încheiat în cele din urmă. Asta deoarece vorbim despre pădurile boreale, despre un sfert din pădurile virgine ale lumii, iar această activitate minieră va pune în pericol acele păduri, biodiversitatea locală și primele națiuni.

  Elena Băsescu (PPE). - Consider că relațiile comerciale UE - Canada se află în acest moment într-un moment de răscruce. Semnarea acordului economic este încă negociată, iar prioritățile celor două părți trebuie incluse în documentul final.

În acest sens, atrag atenția asupra diferențelor de norme în domeniul sanitar. Un consens ar evita impactul negativ asupra sectorului agricol european. Mai mult, acordul trebuie să ia în considerare și rezultatele reformei politicii agricole comune. Clarificările în privința capitolului privind dezvoltarea durabilă sunt importante. UE și-a construit norme de mediu conform cerințelor statelor membre. Verificarea compatibilității lor cu cele propuse de partea canadiană este esențială pentru eficiența acordului final. Consider că trebuie analizată cu atenție și influența problemei forajului și studiilor bituminoase asupra negocierilor, de aceea trebuie clarificat de către Comisie locul Directivei privind calitatea carburanților în cadrul acestui document.

  Seán Kelly (PPE). – Dnă președintă, spre deosebire de ultima discuție, a cărei abordare a fost practic unanimă, aceasta este exact opusul. Multe persoane sunt foarte preocupate de acest acord de liber schimb propus. În prezent, acordurile de liber schimb, acordurile bilaterale sunt norma și cred că avem mult mai multe asemănări decât diferențe cu Canada. Aceasta este o democrație. Respectă drepturile omului. Acolo se vorbește în principal engleza și franceza, limbi europene, și canadienii sunt dispuși să primească multe persoane, chiar și din țara mea, care nu își pot găsi locuri de muncă în Irlanda.

Există probleme, în mare referitoare la foci și la nisipurile bituminoase. Acestea sunt evident importante, dar, în cele din urmă, cred că unele dintre aspectele subliniate aici ar fi respinse de către canadieni – pentru că sunt membru al delegației UE-Canada și aceste chestiuni au fost discutate, iar aceștia ar avea o perspectivă diferită – și din acest motiv este important să continuăm negocierile cu ei în aceste privințe. Concluzia este că – și nimeni nu s-a referit la acest lucru mai mult decât dna comisar – va exista un beneficiu de 20 de miliarde de euro pentru ambele economii dacă vom reuși să încheiem un acord de liber schimb. Merită încercat.

– (GA) Vă mulțumesc, dnă președintă.

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Dnă președintă, aș dori să felicit Comisia pentru purtarea acestor negocieri cu atât de multă energie. În cele din urmă, aici este vorba despre relații comerciale și cred că și chestiunile de mediu și sociale trebuie în mod evident reglementate în acorduri separate. Kyoto este un exemplu bun în acest sens, intenția sa fiind de a îmbunătăți standardele la nivel internațional. Prin urmare, ar trebui să fim specifici în negocierile noastre de aici.

La fel cum politica energetică și generarea de energie este o problemă a statelor membre din Europa, trebuie să acceptăm faptul că democrația canadiană și canadienii sunt cei care ar trebui să decidă cum să producă energie acolo și de care impact asupra mediului să țină seama până la urmă. Ar trebui să ne străduim să asigurăm crearea unui program de cercetare în această privință pentru a contribui la posibilitatea de a utiliza aceste resurse într-un mod cât mai ecologic și mai durabil posibil. Dnă comisar Geoghegan-Quinn, poate ați putea să ne încurajați puțin aici pentru a institui un program de cercetare privind nisipurile bituminoase în conformitate cu acest acord comercial.

  Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Dnă președintă, dnă comisar, susțin pe larg reținerile exprimate de colegii mei din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorului. Întrebarea este dacă pot fi rezolvate în acest acord sau, după cum a spus dl Rübig, dacă sunt necesare alte acorduri. În acest punct totuși, aș dori să atrag atenția asupra unei probleme majore, care se referă la ratificarea acestui acord. De exemplu, parlamentul Cehiei a blocat deja ratificarea unui acord privind transportul, din cauza disputei continue cu Canada referitoare la abolirea obligativității vizei pentru cetățenii cehi. Aceasta este o problemă extrem de gravă și există riscul ca ratificarea acordului să fie blocată până când Comisia va putea soluționa în mod corespunzător această chestiune. Vă invit să luați această chestiune foarte în serios.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - Canada este în prezent, pentru Uniunea Europeană, al 11-lea important partener comercial, relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Canada reprezentând aproximativ 1,6 % din comerțul exterior total al Uniunii Europene în 2010.

26 % din importurile Uniunii Europene din Canada și 37 % din exporturile Uniunii Europene către Canada în 2010 s-au referit la comerțul cu mașini și echipamente de transport. Aș dori să știu care este impactul acestui acord asupra strategiei Uniunii Europene privind politica industrială a Uniunii Europene și asupra strategiei Uniunii Europene privind materiile prime și pământurile rare. În ceea ce privește liberalizarea serviciilor, pentru că a fost menționată aici, aș dori să vă întreb, doamnă comisar, care va fi legătura dintre acest acord și acordurile privind siguranța aviației civile și acordul privind transportul aerian dintre Uniunea Europeană și Canada. Ambele acorduri vizează competitivitatea piețelor europene și canadiene în acest domeniu, sunt extrem de importante pentru sectorul transportului aerian și, deci, aș dori să întreb care este impactul acordului comercial asupra altor acorduri deja semnate dintre Uniunea Europeană și Canada.

  George Sabin Cutaş (S&D). - Vreau să subliniez și eu importanța finalizării negocierii acordului economic și comercial Uniunea Europeană - Canada, care, astfel, ar întări relațiile comerciale și economice deja semnificative, aducând cu sine efecte benefice. Însă, în cadrul negocierilor, executivul european trebuie să urmărească promovarea unui acord comercial ambițios, care să susțină comerțul echitabil și să conțină elemente de protecție socială și de mediu obligatorii din punct de vedere legal.

Acordul nu trebuie să pună în pericol capacitatea Uniunii de a revizui directiva privind calitatea combustibilului și de a refuza importul petrolului extras din nisipuri bituminoase, a cărui exploatare produce mai mult dioxid de carbon decât extragerea petrolului convențional și are efecte nocive majore asupra mediului. Refuzând acest tip de petrol, Uniunea Europeană ar rămâne credibilă în ceea ce privește dorința sa de a proteja mediul și de a respecta obiectivele Protocolului de la Kyoto.

  Ioan Enciu (S&D). - Acordul CETA este un pas foarte important către un viitor productiv atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru Canada. Susțin acest proiect, sunt foarte mulțumit de progresul făcut până acum și consider că suntem pe calea cea bună de a concluziona negocierile anul acesta. Subliniez însă că printre mai multe puncte în dezbatere există două care trebuie rezolvate pentru a nu crea probleme în momentul ratificării din partea unor state membre în caz că vor rămâne nerezolvate. Acestea sunt exploatările de petrol din șisturi bituminoase, care pot fi un pericol pentru mediul înconjurător precum și pentru comunitățile locale din zonă, precum și lipsa reciprocității în cazul obligativității vizelor pentru cetățenii bulgari, români și cehi.

  João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dnă președintă, aceasta este încă o componentă a edificiului pe care îl reprezintă politica Uniunii Europene privind comerțul, un edificiu care crește cu fiecare zi, având consecințe ce afectează în mod profund, dar diferit, statele membre. Acordurile care exprimă în mod concret această politică se bazează în esență pe liberul schimb, ale cărui obiective și efecte sunt demonstrate în mod explicit de retorica asociată: cea a „intereselor ofensive”, ca și cum am vorbi despre un război. Aceste acorduri nu sunt legitime din punctul de vedere al democrației, cu atât mai puțin cu cât sunt aproape întotdeauna negociate în cel mai mare secret, fără ca publicul să știe, urmărind să ascundă impactul lor economic, social și de mediu, evitând dezbaterile în cunoștință de cauză și clarificarea lucrurilor. Acest lucru se întâmplă încă o dată.

Deși negocierile se află într-un stadiu presupus a fi destul de avansat, iar încheierea acestora este prevăzută pentru 2011, impactul acordului asupra sectoarelor și țărilor încă trebuie dezbătut în totalitate. Conținutul acestuia nu este nimic nou: deschiderea piețelor și liberalizarea serviciilor, inclusiv servicii publice tot mai comercializate după placul multinaționalelor, ceea ce îngreunează sarcina statelor membre de a-și exercita funcția socială în aceste domenii. Consecințele sunt, de asemenea, bine cunoscute: dominația pieței de câteva persoane, un impact asupra sistemelor de producție slabe și tot mai multe pretexte pentru atacarea drepturilor, a lucrului și a condițiilor de viață.

  Jaroslav Paška (EFD) – (SK) Dnă președintă, Uniunea Europeană se implică în negocieri privind acorduri comerciale și economice cu toate țările puternice, în limita competenței sale.

Deși Canada este o prezență puternică în comerțul internațional și este unul dintre cei mai vechi parteneri comerciali ai Uniunii Europene, trebuie să procedăm cu delicatețe și constructivitate pe măsură ce vom finaliza acordul economic și comercial cuprinzător dintre Uniunea Europeană și Canada. Pozițiile noastre divergente în domenii precum politica privind drogurile, politica în domeniul pescuitului și producția de petrol din nisipuri bituminoase trebuie stabilite în acord astfel încât să reprezinte politica Uniunii Europene, respectând în același timp opiniile partenerului nostru comercial. Reciprocitatea este nucleul relațiilor comerciale și economice echilibrate. Cu toate acestea, acordul economic și comercial cuprinzător nu ar trebui să diminueze în niciun fel parametrii de certificare stabiliți și acceptați. Aș dori să cred că, pe măsură ce ne vom apropia de sfârșitul cursei, Comisia Europeană va face față provocării de a găsi soluții corespunzătoare pentru problemele rămase.

  Franz Obermayr (NI). – (DE) Dnă președintă, Canada este – și aș dori să spun acest lucru la început – o țară minunată. Oameni minunați, realizări minunate – un partener important pentru UE. Cu toate acestea, unui bun partener trebuie să îi putem adresa întrebări. Astăzi, mulți colegi deputați greșesc reducând pur și simplu această chestiune la nisip și la foci. Nisipurile bituminoase reprezintă doar un exemplu de distrugere a mediului incredibilă. Oricine a văzut Canada știe că acolo distrugerea mediului are loc la o scară suficient de mare cât să echivaleze mărimea Braziliei.

Această distrugere a mediului are un impact și asupra persoanelor indigene, Primele Națiuni. Mediul lor este distrus. Oricine știe ceva despre Canada, a vizitat Columbia britanică și știe cum corporațiile internaționale și-au folosit influența de aici pentru a determina popoarele indigene să renunțe la teritoriile strămoșești și să permită cumpărarea acestora pur și simplu nu poate ignora acest lucru.

Vorbim foarte mult despre exprimarea clară și despre protecția minorităților în țările vecine cu UE. Cu toate acestea, pentru noi este la fel de important să vorbim liber în ceea ce privește protecția minorităților reprezentate de popoarele aborigene din Canada.

  Máire Geoghegan-Quinn, membră a Comisiei. – (GA) Dnă președintă, onorabili membri, aș dori în primul rând să mulțumesc tuturor deputaților care au participat la această dezbatere și dlui Vital Moreira pentru adresarea întrebării în Parlament.

membră a Comisiei. –Comisia a luat notă cu atenție de substanța întrebărilor dvs. și chiar sper că răspunsurile tratează posibilele dvs. preocupări fundamentale.

După cum știți, negocierile evoluează bine. Comisia dorește să asigure un acord echilibrat, ambițios, de calitate și dorește să fie la fel de ambițioasă cu privire la dezvoltarea durabilă. Canada este un partener puternic dezvoltat, cu o politică asemănătoare, ale cărui legături strategice depășesc cu mult granițele comerțului și ale investițiilor. UE și Canada partajează obiectivele ambițioase ale negocierii, care pot fi realizate în beneficiul nostru reciproc, creând potențial pentru noi oportunități.

Permiteți-mi să subliniez două lucruri în special. În ceea ce privește chestiunile referitoare la nisipurile bituminoase și preocupările dvs. în legătură cu această negociere, pentru ca Directiva privind calitatea carburanților să intre sub incidența dispozițiilor de reglementare ale CETA privind cooperarea, ambele părți ar trebui să fie de acord. Dispozițiile de reglementare ale CETA privind cooperarea nu ar impune nicio obligație privind organizarea acestor discuții. În afară de aceasta, Comisia nu propune asumarea niciunui angajament care ar restricționa libertatea de reglementare a UE, fie privind chestiuni de mediu precum calitatea carburanților, fie privind oricare alt obiectiv politic esențial.

După cum am menționat în introducere, acest acord este extrem de benefic celor două economii, și nu doar din punct de vedere material. În ambele țări se vor crea oportunități pentru întreprinderi și pentru sectorul manufacturier, datorită eliminării practic a tuturor tarifelor importate și accesului îmbunătățit la piață pentru servicii și investitori. Consumatorii vor câștiga prin achiziții mai accesibile și un acces sporit la servicii de calitate. În același timp, fluxul în creștere de investiții străine directe ar putea acționa ca un catalizator pentru crearea de locurilor de muncă și mărirea salariilor.

CETA va acoperi și barierele din calea reglementării, precum măsurile sanitare și fitosanitare, procedurile vamale și normele privind concurența. Drepturile de proprietate intelectuală europene vor beneficia de o protecție sporită. Accesul reciproc la piețele de achiziții ale ambelor părți nu vor însemna doar economii pentru bugetele publice, ci vor asigura și oportunități imense pentru întreprinderi.

Din acest motiv, Comisia este convinsă că acesta va fi un acord bun și echilibrat. Dezbaterea în sine din această seară permite clarificarea unor aspecte importante. În acest context, Comisia observă cu atenție, salută rezoluția care urmează să fie adoptată de Parlament referitor la relațiile comerciale UE-Canada și este recunoscătoare pentru sprijinul său general.

Colegul meu, comisarul De Gucht, va continua, desigur, să vă țină informați cu privire la alte evoluții în procesul CETA.

  Președinta. – Am primit o propunere de rezoluție depusă în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură⁽¹⁾.

Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc miercuri, la ora 12.00.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Uniunea Europeană și Canada au de mulți ani relații comerciale bune, solide. Canada este chiar unul dintre cei mai vechi parteneri comerciali ai UE. La mijlocul anilor '70, UE a semnat primul acord economic și comercial cu Canada. Au urmat alte acorduri în domeniul creșterii animalelor și cu privire la vinuri și băuturi spirtoase. Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA) ar putea fi foarte avantajos pentru ambii parteneri comerciali. Cu toate acestea, există încă unele lucruri care trebuie luate în considerare și discutate. În mod clar, scopul acordului trebuie să fie concurența loială. Acest lucru poate fi realizat prin înlăturarea nu numai a barierelor tarifare, ci și a barierelor netarifare și tehnice ale comerțului. Trebuie respectat principiul reciprocității deoarece acesta este singura modalitate de a obține un rezultat echilibrat al negocierilor. Acest lucru este valabil și pentru elementele care sunt specifice țării sau culturii partenerilor individuali. Discuțiile privind subiectele delicate precum extracția de nisipuri bituminoase și impactul asupra mediului asociat acesteia, standardele Organizației Internaționale a Muncii, precum și recunoașterea standardelor tehnice și trasabilitatea produselor alimentare trebuie, de asemenea, să continue în condiții de egalitate pentru a ajunge la un consens. Negocierile din sectorul laptelui și accesul la piața canadiană, precum și etichetarea de origine a vitelor sacrificate sunt de un interes deosebit pentru mine. Poate Comisia să ofere mai multe informații în aceste domenii? La ce rezultat ne putem aștepta în această privință?

  Maurice Ponga (PPE), în scris. – (FR) Mă bucur că Parlamentul își exprimă părerile referitoare la negocierile comerciale UE-Canada și că își subliniază prioritățile în această privință. Canada este fără îndoială un partener comercial al UE, dar este important ca noi, cei din Parlament, să transmitem preocupările cetățenilor noștri atât de pe teritoriul european, cât și din regiunile care formează o parte din familia europeană, și anume protejarea și apărarea intereselor lor. Prin „familie europeană” mă refer la țările și teritoriile de peste mări (TTPM) care, deși nu sunt teritorii strict europene, păstrează o relație specială cu Uniunea Europeană și mai ales cu statele membre din care fac parte. În negocierile comerciale care sunt în prezent în curs de desfășurare, arhipelagul St Pierre și Miquelon, de lângă Canada, este afectat în special. Prin urmare, invit Comisia ca, pe durata negocierilor, să apere și să protejeze interesele acelor țări și teritorii de peste mări situate în oceanul Atlantic de Nord.

  Tokia Saïfi (PPE), în scris. – (FR) Canada este unul dintre cei mai vechi parteneri comerciali ai Europei. Prin urmare, este normal ca această relație să fie formalizată prin intermediul unui acord comercial cuprinzător. Mă întreb totuși care este conținutul mai multor capitole de negociere.

În primul rând, UE și Canada au sisteme diferite referitoare la normele privind originea. Întrucât Canada este membră a Acordului Nord-American de liber-schimb (NAFTA), Comisia trebuie să încerce să găsească o soluție satisfăcătoare în ceea ce privește deopotrivă produsele industriale și produsele agricole sau pescărești, astfel încât Canada să nu devină o poartă prin care mărfurile altor membri NAFTA să intre în Europa.

Comisia va trebui să negocieze și o soluție care să poată fi aplicată în două sisteme diferite de indicații geografice: în Canada, „indicația geografică” este un simplu adjectiv; în Europa, aceasta este o veritabilă marcă. Pentru a proteja cu adevărat indicațiile geografice, este necesară recunoașterea conceptului european de către autoritățile canadiene.

În sfârșit, în ceea ce privește capitolul referitor la piețele publice, Canada trebuie să acorde UE același acces pe care l-a acordat Statelor Unite în cadrul acordului lor comercial; cu alte cuvinte, întreprinderile europene trebuie să poată face oferte de contracte în provincii, regiuni și în anumite municipalități.

(1) A se vedea procesul-verbal