Stenograma dezbaterilor

Marţi, 7 iunie 2011 - Strasbourg

15. Aplicarea acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România (dezbatere)

  Președintă. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul dlui Coelho, în numele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România (1412/2010 – C7-0369/2010 – 2010/0820(NLE) (A7-0185/2011).

  Carlos Coelho, raportor. – (PT) Dnă președintă, dnă Győri, dnă comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să fac șase scurte remarci. În primul rând, cu privire la consolidarea spațiului Schengen: libera circulație a persoanelor este unul dintre cele mai mari succese și realizări ale UE, iar Schengen este unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii. De aceea, suntem printre aceia care cred că acesta nu ar trebui slăbit, ci mai degrabă păstrat și consolidat. Sunt de acord cu observațiile pe care comisarul Malmström le-a făcut cu puțin timp în urmă în acest sens.

Cele cinci state membre originare au făcut loc celor 25 actuale: 22 în cadrul Uniunii și trei în afara acesteia. Libertatea de circulație este astfel garantată într-un teritoriu de aproape 43 000 km de granițe externe maritime și mai mult de 7 700 km de granițe terestre, acoperind 25 de țări și 400 de milioane de oameni.

În al doilea rând, în ceea ce privește încrederea reciprocă: înlăturarea controalelor la frontierele interne necesită un nivel înalt de încredere reciprocă între statele membre. Trebuie să existe un schimb de informații rapid și adecvat prin Sistemul de Informații Schengen (SIS), o bună cooperare a poliției și controale eficiente la frontierele externe. Securitatea zonei Schengen depinde de rigoarea și eficiența cu care fiecare stat membru își desfășoară verificările la propriile frontiere externe. Dacă acest lucru nu se întâmplă, securitatea zonei Schengen este slăbită, credibilitatea Uniunii Europene este subminată și încrederea reciprocă este distrusă.

În al treilea rând, cu privire la regulile egale: ar trebui de asemenea să existe încredere în proceduri, care trebuie să fie clare și corecte. Țările candidate trebuie să poată să implementeze și să pună în aplicare în mod eficient și corect toate criteriile Schengen: aceleași criterii care au fost cerute și de la țările candidate anterioare; nici mai mult, nici mai puțin.

În al patrulea rând, în ceea ce privește transparența: avem nevoie să asigurăm o mai mare transparență, atât în interesul libertății cât și în cel al securității. Regret că, din nou, Consiliul nu a acționat astfel cum ar fi trebuit cu privire la relația cu Parlamentul, negând accesul deputaților acestui Parlament la rapoartele de evaluare. Problema a putut fi depășită doar datorită eforturilor ambasadorilor României și Bulgariei, care au cerut declasificarea rapoartelor și trimiterea lor Parlamentului, permițând astfel deputaților acestui Parlament să aibă acces la conținutul evaluărilor, recomandărilor și concluziilor finale. Din nefericire, Consiliul a eșuat din nou în respectarea Parlamentului. Această transparență este necesară pentru abordarea problemelor deosebite care au fost indicate, pentru că deși acestea nu constituie un obstacol pentru cele două țări în drumul acestora către statutul de membru deplin în spațiul Schengen, ar trebui totuși monitorizate de comisia de evaluare împreună cu orice schimbări aflate în curs de desfășurare, astfel încât să se verifice dacă s-a acționat conform recomandărilor. Parlamentul solicită accesul la această informație.

În al cincilea rând, referitor la cetățenia europeană: cât de des invocăm valoarea cetățeniei europene în discursurile noastre? Din 2007, de la aderarea lor la UE, atât Bulgaria, cât și România au avut așteptări legitime că cetățenii lor vor deveni cetățeni cu drepturi depline ai UE, care vor putea să se bucure de aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni ai UE, inclusiv de libertatea de circulație în cadrul spațiului Schengen. Prin extinderea spațiului Schengen consolidăm cetățenia europeană.

Cea de a șasea remarcă și ultima, este că acestea au muncit din greu. Este clar că ambele țări trebuie să fie felicitate pentru eforturile pe care le-au făcut pentru îndeplinirea tuturor cerințelor Schengen. Acest lucru reiese cu claritate atât din rapoartele de evaluare, cât și din observațiile subsecvente făcute de misiunile experților care au realizat evaluarea. A fost clar și pe parcursul misiunii pe care am desfășurat-o în Bulgaria și România, și mulțumesc pentru acest lucru colegilor mei deputați români, dl Marinescu, dl Enciu și dnei Weber și colegilor mei deputați bulgari, dl Kovatchev și dnei Nedelcheva. În consecință, putem să le urăm bun venit Bulgariei și României în spațiul Schengen și sper ca Consiliul să adopte aceeași poziție deîndată ce primește avizul nostru pozitiv.

PREZIDEAZĂ: STAVROS LAMBRINIDIS
Vicepreședinte

  Enikő Győri, președintă în exercițiu a Consiliului. – Dle președinte, sunt deosebit de încântată de șansa de a participa în numele Consiliului la dezbaterea privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.

Aceasta a fost în mod constant o prioritate importantă a Președinției ungare. De aceea, sunt mulțumită mai ales de faptul că, până acum, atât Bulgaria, cât și România au primit evaluări pozitive privind pregătirea lor tehnică în ceea ce privește aplicarea în întregime a acquis-ului Schengen. Salutăm faptul că evaluarea Parlamentului a dus la concluzii similare. Apreciez in special activitatea raportorului, Carlos Coelho, dedicația sa profesională și personală.

Permiteți-mi ca, preț de un moment, să deviez de la protocol în favoarea unei referiri istorice. Atunci când aderarea la Schengen a Ungariei și a altor state membre noi din Europa Centrală a fost împiedicată de o dificultate tehnică referitoare la dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen, SIS II, Președinția portugheză a fost cea care ne-a ajutat cu o soluție generoasă și inventivă.

Aș dori să-i mulțumesc și dlui președinte, dl López Aguilar, precum și tuturor membrilor Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne pentru angajamentul de care au dat dovadă cu privire la acest subiect. Președinția ungară a făcut eforturi considerabile pentru a face progrese în acest domeniu. Președinția a devenit de timpuriu conștientă de faptul că a existat o necesitate de a aborda rezervele persistente pe care unele state membre le au față de acest proces.

Președinția a introdus, prin urmare, stadiul aderării Bulgariei și României la Schengen pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului JAI din 24 și 25 februarie. Cu această ocazie, Consiliul a susținut concluziile Președinției cu privire la progresele înregistrate și nevoia de a continua cooperarea strânsă cu toate statele membre în vederea unei soluții acceptabile pentru toate părțile implicate.

Atât Bulgaria, cât și România au luat măsuri foarte semnificative pentru a aduce politicile și practicile țărilor lor la nivelul standardelor Schengen. Acestea cuprind domenii precum protecția datelor, cooperarea polițienească, controlul aerian extern, frontierele maritime și terestre, eliberarea de vize și punerea în aplicare corespunzătoare a funcțiilor SIS și SIRENE. Între timp, evaluarea Schengen a României și Bulgariei cu privire la toate capitolele s-a încheiat în martie cu un rezultat pozitiv. În urma adoptării rapoartelor relevante de către partidul de lucru corespunzător al Consiliului, Președinția a înaintat proiectul de concluzii cu privire la finalizarea procesului de evaluare Consiliului JAI programat pentru data de 9 iunie.

Știu că aceasta va fi o veste bună pentru majoritatea acestui Parlament, nu în ultimul rând pentru cei din Bulgaria și România. Va marca un pas important în calea lor spre o participare deplină la Schengen. Consiliul va continua să monitorizeze progresele ulterioare în toate domeniile, deoarece verificarea corespunzătoare este o practică în curs în toate țările Schengen. În acest sens, pot să-i asigur pe distinșii deputați că atât Bulgaria, cât și România vor continua să raporteze în mod regulat cu privire la măsurile adoptate în vederea remedierii deficiențelor rămase. Acestea vor căuta, în special, să consolideze și mai mult controalele la frontierele lor și să amelioreze cooperarea polițienească transfrontalieră, precum și sistemele lor de eliberare a vizelor.

În momentul în care Parlamentul va adopta raportul elaborat de dl Coelho, iar Consiliul va adopta concluziile elaborate de către Președinție, va rămâne doar un ultim pas de făcut - adoptarea deciziei Consiliului, care, după cum știm cu toții, necesită unanimitate. În acest sens, aș dori să subliniez faptul că Consiliul poate reveni la această problemă foarte curând, pentru a reflecta modul în care poate continua procesul, eventual în luna septembrie a anului curent.

Astfel cum a menționat și raportorul în comentariile sale introductive, raportul atinge subiectul accesului la documente secrete, care a constituit o problemă importantă în acest dosar. Accesul Parlamentului la documentele secrete este una dintre problemele interinstituționale restante între Consiliu și Parlament, problemă pe care Președinția ungară intenționează să o rezolve. Deși am reușit să cădem de comun acord cu privire la calea pe care trebuie să o urmăm referitor la delegațiile Parlamentului, punerea în aplicare a soluției găsite necesită încă timp.

Cu toate acestea, Președinția ungară a căutat, chiar de la începutul mandatului său, o soluție imediată pentru a nu amâna aderarea Bulgariei și a România la spațiul Schengen. În acel context, propunerea Președinției ungare a determinat Consiliul să-și dea aprobarea, astfel încât Parlamentul să poată să aibă acces la documente relevante pentru aderarea celor două state membre la spațiul Schengen.

În concluzie, Președinția ungară este convinsă că extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România, acum că acestea îndeplinesc toate criteriile tehnice și juridice, ar fi benefică pentru întreaga cooperare Schengen și pentru Europa în general, oferind posibilitatea unor călătorii de la Marea Neagră până la Atlantic fără obligația de a opri pentru a prezenta pașaportul sau cartea de identitate. Știm cu toții că libera circulație reprezintă unul dintre fundamentele Uniunii noastre Europene, o realitate cu adevărat tangibilă pentru cetățenii noștri și un element valoros pe care trebuie să-l protejăm.

  Cecilia Malmström, membră a Comisiei. – Dle președinte, Schengen este într-adevăr o realizare fantastică. Reprezintă unul dintre cele mai tangibile cadouri pe care instituțiile europene le-au oferit cetățenilor Europei - faptul că, după cum a spus Președinția, putem conduce din Finlanda până în Portugalia fără să fie nevoie să ne oprim la niciun control de frontieră. Trebuie să protejăm spațiul Schengen, iar ultima dezbatere privind reintroducerea granițelor trebuie stopată. Am discutat deja cu diferite ocazii despre modul în care ar trebui să consolidăm, și nu să slăbim, spațiul Schengen. Avem nevoie de mai multă coeziune europeană în acest domeniu, nu de mai puțină. Avem nevoie de evaluări, instrumente și orientări și recomandări mai bune cu privire la interpretarea acquis-ului Schengen. Acestea se vor discuta cu statele membre în Consiliul din această săptămână, dar și ulterior, în cadrul Consiliului European de la sfârșitul lunii iunie.

Aș dori să felicit România și Bulgaria pentru eforturile considerabile pe care le-au realizat. Am văzut cu ochii mei că au depus eforturi neobosite. Unul dintre avantajele întârzierii este acela că poți beneficia de cea mai modernă tehnologie. Am fost impresionată de tehnologia și de măsurile puse în aplicare de România și Bulgaria și aș dori să le felicit pentru aceste investiții. Rezultatul este că ambele îndeplinesc în prezent criteriile tehnice ale Schengen și că dau dovadă de angajament și merită încrederea Uniunii Europene. Comisia salută acest raport privind activitatea României și a Bulgariei și aș dori, de asemenea, să-i mulțumesc dlui Coelho și raportorilor alternativi pentru acest raport și această abordare.

Comisia a urmat întotdeauna logica unei distincții formale între mecanismul MCV și aderarea la Schengen. Însă, desigur, știm cu toții că accesul la Schengen se bazează și pe încredere, iar încrederea, sau lipsa de încredere, a fost foarte mult dezbătută în ultimele săptămâni. Decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne cu România și Bulgaria nu trebuie să se bazeze doar pe evaluarea tehnică, ci și pe această încredere, care, din păcate, nu există astăzi. De aceea a fost atât de importantă, astfel cum a subliniat Președinția, colaborarea cu statele membre în vederea găsirii unei soluții rapide la acest lucru, astfel încât frontierele să poată fi ridicate cât mai curând posibil.

Aceasta trebuie să rămână o prioritate. Consiliul, care este factorul decizional în această privință, trebuie să definească un cadru clar, cu termene clare referitoare la controlul de frontieră, astfel încât România și Bulgaria să vadă o cale spre progres. Cele două state membre au demonstrat că sunt pregătite să adere, că au făcut progresele necesare, și sperăm ca, foarte curând, să existe o posibilitate de a merge mai departe și o decizie a Consiliului.

  Agustín Díaz de Mera García Consuegra, în numele Grupului PPE. – (ES) Dle președinte, aș dori să-l felicit pe dl Coelho, și fac acest lucru pentru că rigurozitatea este o trăsătură constantă a muncii dumnealui. Adaug acum faptul că trebuie să venim în ajutorul Bulgariei și al României. Am încredere în Bulgaria și România. Au muncit bine și din greu și ar trebui să beneficieze de drepturile lor - aici nu este vorba despre un cadou.

Președinția în exercițiu a Consiliului și dna comisar Malmström au declarat ambele că aceste două țări îndeplinesc condițiile tehnice și juridice, iar sunt de acord cu ele. Nu cred că trebuie să luăm în considerare alte criterii decât pe cele strict tehnice și juridice.

Acestea se rezumă la cinci criterii. Ele îndeplinesc următoarele condiții: sunt conforme cu cerințele de protecție a datelor, cu Sistemul de Informații Schengen (SIS), cu cooperarea polițienească, eliberarea de vize și controlul frontierelor externe pe cale aeriană, maritimă și terestră. Mai precis, sunt conforme, de asemenea, cu SIS și cu SIRENE.

Având în vedere toate acestea, Parlamentul ar trebui să trimită un mesaj puternic și fără echivoc către Consiliu și, în special, către reprezentanțele permanente a cinci țări pe care mă voi abține de la a le menționa, dar care sunt cunoscute tuturor celor prezenți astăzi aici.

Cred cu adevărat, doamnelor și domnilor, că incluzând România și Bulgaria în spațiul Schengen, care cuprinde mai mult de patru sute de milioane de oameni, adăugăm, nu scădem; construim o Europă mai puternică. În plus, ar trebui să evităm standardele duble. Ar trebui să evităm să stabilim pentru România și Bulgaria condiții pe care nu le stabilim pentru alte state membre în vederea aderării la acest spațiu al libertății.

Așadar, pentru a-mi încheia intervenția, îmi exprim ferm dorința de a vedea din partea acestui Parlament un mesaj puternic, susținut de majoritate, la adresa Consiliului.

Felicitări încă o dată, dle Coelho, și felicitări României și Bulgariei!

  Ioan Enciu, în numele grupului S&D. – Mulțumesc dlui Coelho pentru munca, angajamentul și expertiza deosebită depusă la acest raport. Mulțumesc, de asemenea, președinției ungare și dnei comisar Malström pentru susținerea acordată acestui raport.

Dezbaterea privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost atât de mult deturnată în scopuri politicianiste, încât aproape s-a uitat ce dezbatem în realitate. Vreau să reamintesc tuturor că, în realitate, vorbim despre criterii extrem de clare și concrete pe care orice stat candidat trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membru al spațiului Schengen.

Nu există niciun fel de argument moral sau juridic care să ne facă să schimbăm regulile de aderare acum la final. Regulile pot fi îmbunătățite cu ocazia aprobării noului mecanism de evaluare Schengen aplicabile tuturor statelor membre, nu cu standarde duble.

Este momentul să fim onești și să recunoaștem că România și Bulgaria sunt socotite vinovate pentru tot ceea ce merge prost la nivelul Uniunii și la nivelul intern al unor al unor state membre. Acest lucru este total inacceptabil. Nu România și Bulgaria sunt vinovate pentru că Uniunea Europeană și anumite state membre nu sunt capabile să gestioneze imigrația și frontierele și nici pentru derivele extremiste și populiste ale câtorva guverne care pun în practică politici antiimigrație și consideră ca fiind o crimă mobilitatea cetățenilor europeni, în special a celor de etnie romă.

Nu în ultimul rând, cetățenii români și bulgari trebuie să sufere de pe urma proastelor relații personale ale autorităților naționale cu anumiți lideri influenți europeni. Instituțiile europene trebuie să fie vocea rațiunii, să contracareze această diversiune pe care unii încearcă să o creeze. Parlamentul European și Consiliul trebuie să respecte legislația europeană, iar Comisia să vegheze la acest lucru în calitate de gardian al tratatelor.

  Renate Weber, în numele grupului ALDE. – Discutăm astăzi un dosar care a pus pe agenda noastră din ultimele luni mai multe chestiuni de principiu. Doresc să-i mulțumesc raportorului, dlui Carlos Coelho, pentru felul foarte profesionist în care a condus activitatea în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, în așa fel încât aceste principii să fie respectate. A fost o plăcere să colaborez cu dl Coelho, al cărui spirit constructiv și-a pus amprenta asupra întregului dosar.

Pe de o parte, avem o chestiune de principiu atunci când analizăm dacă două state membre ale Uniunii care îndeplinesc criteriile de aderare la spațiul Schengen trebuie să fie admise în acest spațiu. Regula spune: da. Ambele țări au fost evaluate privind pregătirea tehnică pentru această aderare și concluziile sunt, categoric, pozitive. Raportorul nostru a mers chiar mai departe și a organizat el însuși vizite de lucru, însoțit fiind și de raportorii alternativi, pentru a vedea felul în care se prezintă tehnic atât centrele de comandă, cât și unele puncte de frontieră.

Pe de altă parte, tot o chestiune de principiu a fost cea a relațiilor instituționale dintre Parlamentul European și Consiliu atunci când a fost vorba de accesul deputaților europeni la documentele pe baza cărora trebuiau să voteze. Punctul de vedere al Consiliului, că numai unii deputați ar putea avea acces și vota în cunoștință de cauză, în vreme ce alții ar trebui să ridice mâna în mod mimetic, a fost aspru criticat de Comisia LIBE și sunt bucuroasă că punctul nostru de vedere a avut câștig de cauză.

Colaborarea instituțională trebuie să fie corectă, rațională și democratică. Sper ca votul de mâine să trimită un mesaj clar și pozitiv al deputaților europeni privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

  Timothy Kirkhope, în numele Grupului ECR. – Dle președinte, aș dori să-i spun dnei comisar că cetățenii europeni își pierd încrederea în tot mai multe programe europene. Este important să nu insistăm să avansăm într-un ritm pentru care nu suntem întru totul pregătiți. Este un sentiment împărtășit de multe state membre în ceea ce privește spațiul Schengen și nu trebuie să ne grăbim cu o nouă extindere înainte ca toate părțile implicate să fie suficient de pregătite.

Desigur, trebuie să subliniez faptul că această dezbatere nu trebuie folosită drept scuză de a critica fie Bulgaria, fie România, despre care știm că au lucrat din greu pentru a îndeplini criteriile tehnice stabilite de Comisie. Deși între noi pot exista diferențe de opinie în ceea ce privește îndeplinirea acestor criterii, s-au făcut multe lucruri. Însă aceasta este o ocazie de a vorbi despre reînnoirea încrederii în sistemul Schengen și în integritatea Uniunii Europene în sine, precum și o ocazie de a îmbunătăți un mecanism de evaluare complet depășit și ineficient.

În prezent, avem de a face cu un sistem care nu este capabil să facă față provocărilor actuale sau viitoare cu care se confruntă Europa, și nici opiniilor politice ale statelor sale membre. Acum este timpul să stabilim criterii care să nu acopere doar aspectele tehnice ale sistemului Schengen, ci să evalueze și impactul crimei organizate și al corupției, inclusiv în cadrul evaluării actualelor state membre Schengen, și aș dori să văd o implicare a Europol și Eurojust în aceste evaluări. Poate că un astfel de mecanism de evaluare nou ar contribui la prevenirea unora dintre diferențele de opinie, cât și la prevenirea lipsei de încredere în sistemul actual, despre care auzim nu numai în această Cameră, ci, în momentul de față, chiar în întreaga Europă.

  Tatjana Ždanoka, în numele Grupului Verts/ALE. – Dle președinte, problema care se pune este dacă le vom oferi Bulgariei și României acces la spațiul Schengen. Și eu provin dintr-un stat membru nou și îmi amintesc cât de mult ne doream să aderăm la acest spațiu. De aceea, salut cu entuziasm aderarea Bulgariei și a României la acest spațiu.

Au existat anumite deficiențe pe calea către Schengen, însă problemele sunt acum rezolvate. Bulgaria și România sunt mai mult decât pregătite să adere în 2011 la spațiul liberei circulații. Înțeleg preocupările referitoare la corupție și crimă organizată. Din acest motiv, cooperarea în cadrul mecanismului de cooperare și verificare ar trebui să fie continuată. Cu toate acestea, nu putem inventa noi criterii pentru aderarea la spațiul Schengen și nu putem submina certitudinea că un stat face parte din zona respectivă în momentul în care criteriile actuale sunt îndeplinite.

Dezbaterile din Parlament au dezvăluit o nevoie clară de a evita standardele duble la evaluarea punerii în aplicare a acquis-ului Schengen în actualele state membre Schengen și în cele în curs de aderare. Dosarul referitor la această evaluare este esențial. Considerăm inacceptabil faptul că mai multe state membre au sugerat, în cadrul Consiliului, schimbarea temeiurilor juridice pentru propunere, astfel încât să excludă Parlamentul de la procesul de luare a deciziilor.

Sper foarte mult că raportorul nostru, dl Coelho, va apăra prerogativele Parlamentului, așa cum o face întotdeauna cu mult succes, bucurându-se de sprijinul nostru deplin. Aș dori să-i mulțumesc pentru activitatea sa și sper, pe viitor, la o continuare a cooperării constructive.

  Cornelia Ernst, în numele Grupului GUE/NGL. – (DE) Dle președinte, doamnelor și domnilor, e timpul ca România și Bulgaria să fie incluse în punerea în aplicare completă a acquis-ului Schengen. Gândiți-vă că abolirea controalelor la frontierele interne și crearea liberei circulații reprezintă unele dintre cele mai importante realizări și valori ale Uniunii Europene. Din acest motiv, consider că tacticile de blocare ale anumitor state membre - inclusiv ale țării mele de origine, Germania - sunt de neînțeles. Argumentele folosite se referă la frica de avalanșe incontrolabile de refugiați și la modul în care trebuie contracarată corupția. Având în vedere avizele care au fost prezentate, nu pot să înțeleg aceste argumente.

Aici se joacă un joc periculos cu Bulgaria și România. Din acest motiv, am susținut de la bun început poziția raportorului, dl Coelho, conform căreia statelor membre trebuie să li se aplice aceleași standarde, inclusiv când vine vorba de spațiul Schengen.

Ca și ceilalți membri din cadrul comisiei, am fost extrem de contrariată de comportamentul imposibil al Consiliului față de Parlament și de modul în care, la început, acesta chiar a refuzat să ne permită consultarea documentelor. Per ansamblu, avizul prezentat este unul pozitiv. Sperăm că accesul la spațiul Schengen va deveni realitate și că nu va trebui să așteptăm până în luna septembrie.

În încheiere, aș dori să o citez pe jurnalista bucureșteană Sabina Fati. Aceasta a afirmat că „românii sunt cetățeni euforici. Ei privesc la Europa de Vest ca la un loc ale cărui standarde doresc neapărat să le atingă. A le întoarce acum spatele ar putea să-i determine pe mulți dintre ei să devină eurosceptici.” Nu ne-am dori ca acest lucru să se întâmple nici în România și nici în Bulgaria.

  Mario Borghezio, în numele Grupului EFD. – (IT) Dle președinte, articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Bulgariei și României la Uniunea Europeană prevede că verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare, a îndeplinirii condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen de către noile state membre este o cerință esențială pentru ca Consiliul să ia decizia de a elimina controalele la frontierele interne cu statele respective.

Acum, considerăm că ar exista o nevoie urgentă de a stabili condiții de reglementare și condiții operaționale pentru a preveni ca elementele nedorite, care ar putea submina securitatea statelor membre, să se strecoare în UE prin intermediul Bulgariei și al României, însă potrivit evaluării noastre, aceste condiții nu există astăzi.

Rapoartele discutate în Parlament nu sunt liniștitoare, din cauza deficiențelor grave care încă există la frontierele aeriene, terestre și maritime, începând cu efectuarea controalelor la frontieră. Nu este surprinzător faptul că forțele noastre polițienești se confruntă cu numeroase cazuri de imigranți ilegali care vin zilnic din cele două țări.

Sugestia mea este că trebuie să suspendăm procesul de intrare a Bulgariei și României în sistemul Schengen, ca măsură de precauție, având în vedere, nu în ultimul rând, presiunea enormă și previzibilă exercitată asupra frontierelor externe ale acestor două țări, care devin găurile din cașcavalul elvețian reprezentat de sistemul Uniunii Europene în ceea ce privește intrarea imigranților ilegali.

  Daniël van der Stoep (NI). – (NL) Dle președinte, voi trece direct la subiect. Bulgaria și România, cuiburile noastre corupte de hoți din Europa de Est, nu îndeplinesc în niciun caz condițiile de aderare la spațiul Schengen. Repet: în niciun caz. Comisarul Malmström poate foarte bine să mediteze la cât de sacrosanct este acquis-ul Schengen, în timp ce majoritatea din Parlament poate să reflecteze în mod sec la cât de minunat ar fi dacă Bulgaria și România ar adera la spațiul Schengen, însă acest lucru pur și simplu nu este realist.

Este naiv, este copilăros. Faptele pur și simplu nu susțin această idee. Bulgaria și România au demonstrat ele însele de mult timp că nu sunt demne de aderarea la spațiul Schengen în acest moment. Potrivit Indexului Transparency International privind percepția asupra corupției, corupția este la ordinea zilei în ambele țări. În ceea ce privește gradul de încredere, Bulgaria se situează la un nivel de doar 3,6 pe o scară de la 1 la 10, în timp ce România atinge nivelul de 3,7. Într-un raport școlar, aceste cifre ar fi interpretate drept un eșec, un eșec total. Și, cu toate acestea, noi ar trebui să le permitem acestor țări accesul la Schengen? Bineînțeles că nu - niciodată!

Faptele pur și simplu nu susțin nici ele această idee. În luna ianuarie a acestui an, câteva zeci de ofițeri vamali bulgari au fost arestați pe motiv de corupție. În luna februarie a acestui an, aproape 200 de ofițeri vamali români au fost arestați, tot din cauza corupției. Ambele țări înregistrează, de asemenea, cifre îngrijorător de mari în domeniul traficului de carne vie. Zeci de victime ale traficului de carne vie bulgar și român au fost descoperite anul trecut numai în Țările de Jos. Și, cu toate acestea, noi ar trebui să le permitem acestor țări accesul la Schengen? Ar fi ceva de neconceput, un gest absolut iresponsabil.

Putem să ne dorim ceva, putem să ne dorim ceva cu tot dinadinsul, însă trebuie să vedem realitatea. Dați-vă jos ochelarii de cal! Bulgaria și România nu sunt absolut deloc pregătite pentru Schengen. Nu sunt pregătite acum și nu vor fi pregătite niciodată.

  Andrey Kovatchev (PPE). – (BG) Dle președinte, doresc să-i mulțumesc dlui Coelho pentru evaluarea obiectivă și corectă a activității Bulgariei și României. De asemenea, le mulțumesc Președinției și Comisiei pentru sprijinul acordat cu privire la acest raport.

Procesul de evaluare a acestor țări și a aderării lor trebuie să fie încheiat în conformitate cu aceleași criterii cu care a fost început. S-a stabilit deja în 2007 că, odată îndeplinite criteriile tehnice, Bulgaria și România vor adera la spațiul Schengen în 2011. Acest lucru deja s-a întâmplat. Experții Consiliului au ajuns la aceeași concluzie în evaluarea realizată: Bulgaria și România îndeplinesc criteriile de aderare.

Toate rezervele pe care le-am auzit în ultima vreme se referă la dezbaterile de politică externă ale anumitor state membre. În loc să gândim pe termen scurt, trebuie să luăm măsuri de susținere a unei mai bune protecții la frontierele noastre externe, a semnării și respectării acordurilor de readmisie cu vecinii noștri din sud și din est și a solidarității cu acele state membre care se confruntă cu cel mai mare flux de imigrații din sudul Europei.

Acest lucru este deosebit de important într-un moment în care există provocări interne și temeri în rândul cetățenilor noștri cu privire la imigrația ilegală, care ar putea amenința securitatea și avantajele sociale din Europa. Avem nevoie de planuri eficiente, viabile pentru a face față crizelor pe care le-am avut în Italia și Malta. Nu putem permite existența standardelor duble. Dacă dorim să dezbatem și să adoptăm noi reguli, acestea trebuie să se aplice tuturor țărilor - atât celor vechi, cât și celor noi.

Dragi colegi, Bulgaria și România și-au făcut treaba și lucrează la aceste sisteme de securitate în cooperare cu partenerii lor Schengen. Ele au depus și depun în continuare eforturi considerabile în lupta împotriva corupției și a crimei organizate. În prezent, aș fi mai puțin îngrijorat dacă frontiera la Marea Mediterană a spațiului Schengen ar fi apărată la fel de bine precum frontierele de la Marea Neagră, apărate de Bulgaria și România. Raportorul și alți colegi deputați au fost la fața locului și știu despre ce vorbesc.

Acesta este motivul pentru care Consiliul trebuie să ia decizia de a accepta Bulgaria și România în spațiul Schengen în luna septembrie a acestui an, pentru a consolida securitatea în această zonă. Stimați colegi, vă invit să susțineți raportul dlui Coelho, care ne va permite să-i transmitem Consiliului un semnal politic clar și puternic, conform căruia aderarea chiar în anul acesta la spațiul Schengen este un drept al Bulgariei și României, având scopul de a face frontierele externe mai sigure și de a le oferi cetățenilor noștri mai multă liniște.

  Monika Flašíková Beňová (S&D). – (SK) Dle președinte, libera circulație este una dintre libertățile și realizările fundamentale ale cetățenilor din statele membre ale UE, și, în numele grupului nostru, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, aș dori să sprijin aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Trebuie să spun că atât raportul de inspecție, cât și avizul raportorului, sunt pozitive și că ar trebui să le mulțumim, exprimându-ne, în același timp, și exasperarea. Exasperarea față de modul în care unii dintre deputații în PE din țări care ele însele se confruntă cu probleme în domeniul imigrației ilegale și al corupției privesc la ora actuală România și Bulgaria. Bulgaria și România sunt state membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene, iar noi trebuie să avem față de ele aceeași atitudine pe care am avea-o față de oricare alt stat membru al UE.

Așadar, dacă ne gândim la aderarea Bulgariei și a România, și dacă vom vota mâine asupra acesteia, aș fi încântată dacă ați putea să priviți acest proces ca și cum ar fi vorba de propriile dvs. țări.

  Stanimir Ilchev (ALDE). – (BG) Dle președinte, în cadrul acestei sesiuni ne încheiem evaluarea privind capacitatea Bulgariei și a României de a adera la spațiul Schengen. Vom realiza acest lucru cu succes, deoarece raportul dlui Coelho este un raport de succes. Așteptările majoritare sunt acelea că evaluarea Parlamentului va coincide cu poziția pozitivă a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și că cetățenii celor două țări, Bulgaria și România, sunt de părere că instituțiile lor au făcut ceea ce au trebuit să facă, iar calea spre Schengen este deja deschisă.

Discuțiile au fost lungi, însă vestea bună este că am stopat încercările de a modifica ad-hoc criteriile de aderare la spațiul Schengen. Sigur că vremurile grele nu au trecut. Guvernele ambelor țări trebuie să explice acum toate motivele celor care sunt sceptici și care au trecut în fața ochilor noștri de la a fi foști aliați care sprijineau integrarea Bulgariei și României la instigatori ai jocului de așteptare.

Ce anume se află la baza acestor argumente? Temeri obiective sau prejudecată, precauție situațională sau dezamăgire? Sper că miniștrii de interne și de justiție vor fi cel puțin la fel de sinceri unul cu celălalt precum am fost noi în timpul procesului de elaborare a raportului Coelho.

  Paweł Robert Kowal (ECR). – (PL) Dle președinte, am impresia că în discuțiile recente din Parlamentul European, am urmat tot mai mult ideea de a ne apăra de-a lungul unei linii Limes - uneori, aceasta urmează frontierele externe ale Uniunii Europene, dar alteori ne dorim să construim și să apărăm frontiere în cadrul Uniunii Europene.

Doresc să spun în mod ferm și accentuat: nu există motive concrete de a întârzia, astăzi, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Ar trebui să ne opunem tuturor încercărilor de limitare a contactelor între cetățeni și tuturor încercărilor de limitare a libertății de a călători și de a fi activ în Uniunea Europeană. Discuția pe care o ascult demonstrează cât de divizată este astăzi Uniunea Europeană. Cei care prezintă astăzi argumente artificiale împotriva aderării la spațiul Schengen a Bulgariei și României, vor avea pe conștiință responsabilitatea distrugerii proiectului politic care este Uniunea Europeană și nu vor scăpa niciodată de această responsabilitate.

  Gerard Batten (EFD). – Dle președinte, este ciudat, nu-i așa, că acum, când spațiul Schengen se destramă la nivelul țărilor sale principale, există planuri de a-l extinde la Bulgaria și România. În România și Bulgaria există peste 900 000 de țigani, dintre care mulți ar dori să emigreze. Odată ce aceștia vor putea călători liber în spațiul Schengen, mulți dintre ei își vor găsi în mod inevitabil drumul spre Marea Britanie, pentru a profita de avantajele noastre generoase și de sistemul de locuințe publice, așa cum au făcut-o mulți alții înaintea lor.

Poate că anumiți cetățeni britanici mai întreprinzători ar dori să-i întâmpine pe romi la debarcarea acestora la Calais și Heathrow și să le ofere adresele și hărțile necesare pentru a putea ajunge acasă la prim-ministrul nostru, la colegii săi de cabinet și la toți deputații care sunt în favoarea statutului de membru al UE. Doar atunci când romii își vor instala caravana la ei în curte, politicienii noștri rupți de realitate își vor schimba, poate, părerea referitoare la avantajele de a fi membru al UE.

  Philip Claeys (NI). – (NL) Dle președinte, mă tem că Parlamentul European își va arăta din nou latura sa cea mai naivă prin aprobarea aderării Bulgariei și a România la spațiul Schengen. În orice caz, este clar că există numeroase state membre care se vor opune acestei aderări. Și au motive foarte bune de a se opune.

Există un raport recent al Europol cu privire la crima organizată, care spune că grupurile criminale din Albania, Turcia și fosta Uniune Sovietică vor exploata oportunitățile pe care le va aduce aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Raportul pe care l-am menționat face trimitere și la liberalizarea regimului de vize pentru statele balcanice, care a fost, de asemenea, o măsură destul de imprudentă.

Există problema imigrației ilegale prin Turcia, care va fi și mai puternică odată cu intrarea Bulgariei în spațiul Schengen. Ce garanții oferă Comisia că această problemă va fi rezolvată în mod eficient? Nu oferă niciun fel de garanții. Ce măsuri ia pentru a preveni alte probleme legate de romi și de neplăcerile și criminalitatea asociate cu aceștia? Nu ia niciun fel de măsuri.

Care este situația atunci când vine vorba despre reforma judiciară și măsurile anticorupție care sunt în continuare necesare? Cetățenii români și bulgari care călătoresc în țările Schengen cu bune intenții vor înțelege - sunt convins de acest lucru - că inconvenientul controalelor la frontieră este mai puțin important decât necesitatea de a-i proteja pe ceilalți europeni împotriva crimei organizate și a imigrației ilegale în masă.

  Marian-Jean Marinescu (PPE). - Aderarea României la spațiul Schengen este un proiect care a implicat eforturi majore din punct de vedere financiar, instituțional și uman și reprezintă unul dintre cele mai importante obiective politice pentru România. România a investit peste un miliard de euro și rezultatele au fost clar pozitive în toate rapoartele de evaluare. Au fost îndeplinite toate condițiile impuse prin acquis-ul Schengen.

România administrează una dintre cele mai lungi frontiere externe din Uniune și, în consecință, a dezvoltat cel mai modern sistem integrat de securizare la standardele impuse de acquis-ul Schengen. România și agenția FRONTEX și-au intensificat relațiile de parteneriat. În operațiunile FRONTEX desfășurate în Grecia, România este, după Germania, al doilea contribuitor cu echipamente și resurse umane. În cazul unui aflux masiv de imigranți la frontieră s-au implementat, în parteneriat cu instituții similare din alte state membre, Germania și Olanda, mecanisme specializate în domeniul imigrației și azilului. În activitatea de combatere a traficului ilegal se folosesc toate metodele moderne de investigare și culegere de informații. A fost dezvoltată o aplicație unică în Europa, care permite prelucrarea datelor atât în SIS I, cât și în SIS II. Sistemul de supraveghere a frontierelor maritime a fost dat ca exemplu de bună practică. În paralel, autoritățile au acordat o atenție deosebită luptei împotriva corupției. Colaborarea permanentă în cadrul mecanismului special instituit de Comisia Europeană a condus la rezultate care dovedesc că România are capacitatea instituțională necesară și voință politică pentru a atinge obiectivele din domeniul justiției.

Consider că aderarea la spațiul Schengen nu este un cadou oferit României, ci o recunoaștere a meritelor și eforturilor sale și va aduce un plus evident la securitatea frontierelor externe ale Uniunii. Dle Coelho, vă mulțumesc și vă felicit pentru modul în care ați gestionat acest dosar.

  Tanja Fajon (S&D). – (SL) Dle președinte, Bulgaria și România au îndeplinit condițiile stabilite și aderă la spațiul Schengen pe baza meritelor proprii. Nu putem permite ca argumentele politice să amâne extinderea. Sunt foarte îngrijorată de retorica naționalistă populistă și de extremă dreapta, care, într-un mod foarte periculos, conduce Uniunea spre intoleranță, rasism, discriminare și o închidere nechibzuită a ușilor.

Cu fiecare extindere a spațiului Schengen, ne extindem spațiul de libertate, securitate și justiție și am convingerea că, la fel ca în trecut, timpul ne va aduce posibilități de dezvoltare economică și nu numai. Este inacceptabil că anumite state membre ale Uniunii solicită astăzi restaurarea granițelor interne. Mobilitatea cetățenilor europeni în cadrul Uniunii, libertatea de a călători, este una dintre libertățile europene fundamentale, și orice restricție ar submina unul dintre cele mai concrete avantaje pe care cetățenii noștri le-au obținut de la integrarea europeană consolidată.

Odată cu extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România, vom dovedi că ideea integrării este o idee cât se poate de vie, că Europa merge înainte și că țările care bat la ușa ei au un viitor clar în UE, inclusiv cele din Balcanii de Vest.

  David Campbell Bannerman (ECR). – Dle președinte, poate că mi-am schimbat locul aici în cadrul Grupului ECR în această săptămână, însă nu mi-am schimbat punctul de vedere cu privire la Uniunea Europeană. Când vine vorba de Schengen, părerea ECR a fost că aceasta este, în general, o chestiune ce ține de membrii zonei Schengen, incluzând Elveția, desigur, care face parte din Schengen, dar nu și din Uniunea Europeană. Însă închiderea de către Franța a granițelor pentru trenurile italiene și cererile Danemarcei de a ameliora Schengen demonstrează că acesta se află într-o criză.

Pragmatismul ne spune că implicațiile aderării Bulgariei și României sunt profunde pentru cei aflați dincolo de spațiul Schengen. O frontieră permeabilă va însemna că mulți imigranți ilegali care au ca destinație Marea Britanie pot ajunge la Calais fără obstacole, de exemplu, iar Bulgaria nu și-a respectat obligațiile privind crima organizată. Pe scurt, această propunere este pur și simplu exagerată.

  Mara Bizzotto (EFD). – (IT) Dle președinte, în timp ce Europa se preface că nu observă, raportul din 2011 al Europol privind crima organizată afirmă că, odată cu intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, organizațiile criminale puternice din Turcia, Rusia și Albania vor putea să-și extindă activitățile în întreaga Europă.

Mai mult, și citez: „Imigrația ilegală din Turcia se va extinde spre coastele Bulgariei, iar traficul de droguri și de carne vie al bandelor criminale din Turcia și Albania va crește.” Mai mult, în ceea ce privește traficul de carne vie, „aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen le-ar putea oferi grupurilor criminale din Bulgaria și comunităților rome noi oportunități de a-și intensifica traficul deja semnificativ către restul Europei.” La urma urmei, creșterea imigrației ilegale din Turcia și a traficului de droguri și de carne vie se traduc printr-o securitate redusă pentru cetățenii europeni.

Europa vrea să-i facă crimei organizate o favoare imensă. Partidul Lega Nord este și va fi întotdeauna împotriva acestui tip de alegere injustă. Oricine va vota mâine în favoarea acestui raport va fi responsabil pentru a fi votat pentru deschiderea unei autostrăzi care va aduce crima organizată direct în inima Europei.

  Kinga Gál (PPE) . – (HU) Dle președinte, dnă Győri, dnă comisar, doamnelor și domnilor, mă bucur că, prin votul de mâine asupra raportului Coelho, Parlamentul European va transmite un semnal clar că acceptă pregătirea României și Bulgariei și sprijină aderarea acestor două țări la unul dintre cele mai importante acquis-uri ale Uniunii Europene, spațiul Schengen. Acest acquis înseamnă mult pentru țările din estul și centrul Europei, și din motive istorice, deoarece oferă șansa de a călători liber, fără bariere.

Mesajul cel mai important pe care dezbaterea noastră de astăzi trebuie să îl transmită statelor membre este că România și Bulgaria îndeplinesc aceleași criterii de aderare precum cele pe care Uniunea Europeană le-a solicitat țărilor care au aderat până acum.

Trebuie subliniat faptul că nu le putem impune României și Bulgariei mai multe cerințe decât le-am impus celorlalte țări în cazul aderării anterioare la spațiul Schengen. Statele membre nu trebuie să folosească instituția standardelor duble, deoarece acestea erodează fundația care stă la baza acquis-ului Schengen: instituția încrederii reciproce. Evenimentele din ultimele luni demonstrează ele însele că cel mai important acquis al Europei are nevoie de protecție și de sprijin. Aș dori, de asemenea, să subliniez faptul că nu ar trebui în niciun caz să amestecăm două chestiuni aici, și anume să legăm aderarea celor două state membre la spațiul Schengen de subiectul supravegherii mecanismului de verificare Schengen. Aceasta din urmă este foarte necesară, însă cele două nu pot fi conectate în acest moment.

În final, permiteți-mi să-l felicit pe dl Coelho, care a pregătit raportul și a cărui activitate constructivă și consecventă a fost deosebit de importantă pentru această chestiune. Aș dori, de asemenea, să mulțumesc Președinției ungare pentru angajamentul său și pentru măsurile concrete pe care le-a luat pentru a facilita aderarea cât mai rapidă a celor două state membre.

  Anna Hedh (S&D). – (SV) Dle președinte, mâine vom vota asupra aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. În calitate de social democrat, pentru mine este de la sine înțeles că toate statele membre UE care îndeplinesc toate cerințele stringente de cooperare ar trebui să aibă dreptul de a adera. Bineînțeles că pentru noi este important să avem condiții stricte pentru aderarea la Schengen, însă este necesar ca aceleași criterii obiective să li se aplice tuturor. Orice altceva ar fi o ipocrizie politică.

Acum că toți experții anunță că România și Bulgaria satisfac cerințele, cred că este evident că ar trebui să li se permită aderarea. S-au făcut în această seară obiecții în ceea ce privește corupția din ambele țări, însă aceasta nu poate fi combătută prin intermediul sistemului Schengen. Nu demult, dna comisar Malmström a prezentat un pachet de combatere a corupției pe care îl putem utiliza ca pe o bază pentru măsuri ulterioare. Aceasta este o chestiune care privește întreaga Uniune Europeană, nu numai România și Bulgaria. La fel, lupta împotriva corupției necesită mai multă cooperare, nu mai multe uși închise.

(Aplauze)

  Salvatore Iacolino (PPE). – (IT) Dle președinte, dnă comisar, Schengen este cu siguranță un patrimoniu de civilizație de o valoare extraordinară.

Astăzi, trebuie să salutăm un rezultat important, și anume faptul că suntem de părere că cetățenii Bulgariei și României se află printre cei care pot beneficia de acest instrument fundamental. Spațiul Schengen ar trebui, așadar, să fie consolidat și mai mult. Dacă ar exista vreodată dovezi concrete ale unei civilizații europene, acestea ar fi: dreptul la cetățenie europeană își găsește expresia concretă tocmai în cadrul spațiului Schengen.

Acquis-ul Schengen este, prin urmare, un instrument fundamental pentru economia legală și sunt convins că la 24 iunie, anul curent, Consiliul va găsi puncte importante de reflecție în ceea ce se intenționează să fie o consolidare a încrederii și colaborării între statele membre.

Sigur, mecanismele de evaluare trebuie să devină din sisteme interguvernamentale sisteme ale Uniunii, după cum a anunțat recent dna Malmström, la fel cum guvernanța Schengen creează cu siguranță o cooperare mai puternică și o consolidare dinamică, precum și modernizare, transparență și dialog.

Condițiile au fost întrunite de Bulgaria și România și îl felicit pe dl Coelho pentru faptul că a combinat libera circulație cu securitatea cetățenilor în raportul său echilibrat, care a fost adoptat de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.

  Iliana Malinova Iotova (S&D). – (BG) Dle președinte, Grupul de lucru SCH-EVAL a descris frontiera bulgară de o mie trei sute de kilometri drept o frontieră externă sigură a Uniunii Europene, la care au lucrat diferite guverne bulgare. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă ca Consiliul să aprobe aderarea celor două țări la spațiul Schengen. Doresc să le mulțumesc tuturor colegilor deputați pentru profesionalismul cu care au lucrat.

Anumite state membre stabilesc criterii politice noi, care vor întârzia procesul Schengen. Aderarea Bulgariei și României a fost descrisă chiar ca o punere în joc a securității cetățenilor europeni, din cauza crimei și a corupției.

Rezultatele din acest domeniu nu sunt deloc impresionante. În orice caz, de aceea există criterii de politică externă și eventuale demisii ale miniștrilor bulgari. Aceste chestiuni fac obiectul altor evaluări, ca de exemplu Mecanismul de cooperare și verificare al Comisiei Europene. Doresc să salut, de asemenea, sugestiile făcute ieri de dna comisar Malmström cu privire la un nou pachet de măsuri anticorupție.

Însă, în acest moment, Bulgaria și România nu pot fi țapii ispășitori pentru problemele nerezolvate referitoare la securitatea în Europa: valurile de refugiați din Africa, viitoarele alegeri din unele state membre, retorica populistă și dezamăgirea cauzată de criza financiară și economică. Nimeni nu este interesat acum de o Europă cu două viteze. De aceea fac apel la dvs. să susțineți raportul Coelho și să îndemnați Consiliul să ia o decizie pozitivă.

  Véronique Mathieu (PPE). – (FR) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să-l felicit mai întâi pe colegul meu, Carlos Coelho, care a făcut o treabă excelentă cu privire la acest raport, și numai Dumnezeu știe că nu a fost ușor.

Bulgaria și România au depus eforturi considerabile pentru întărirea controalelor la frontierele lor și s-au bucurat de succes. Cele mai recente evaluări sunt foarte clare, în toate domeniile, începând cu cooperarea polițienească și judiciară și până la politicile privind vizele și controalele la frontierele aeriene, maritime și terestre. Toate condițiile tehnice au fost îndeplinite. Putem accepta acest lucru ca pe un fapt. Bulgaria și România se află acum, din punctul de vedere al capacității lor tehnice și al resurselor umane, în poziția de a pune în aplicare acquis-ul Schengen.

Deși acum nu există nimic care să împiedice extinderea spațiului Schengen, merită să luăm în considerare recomandările făcute în legătură cu aceste două țări. Sper ca aceste recomandări să fie strict monitorizate, în special în ceea ce privește frontierele dintre Bulgaria, Grecia și Turcia, deoarece, după cum știți, încrederea reciprocă între statele Schengen se bazează pe respectarea deplină de către acestea a obligațiilor lor reciproce. Dacă vreuna dintre părți nu-și va respecta obligațiile, acest lucru va sparge circuitul închis, iar întregul sistem se va prăbuși.

Sper sincer că Consiliul va ajunge la un acord, astfel încât aceste două țări să poată face parte din cercul privilegiat al statelor Schengen. Toți cei din acest Parlament sunt conștienți de implicațiile pe care deciziile de această natură le au pentru cetățenii în cauză. Felicitări încă o dată dlui Coelho pentru acest raport!

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - Consider că statele care și-au exprimat rezerve privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen nu trebuie să uite că acest proces este o obligație juridică prevăzută prin Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană și pe care toate aceste țări și-au asumat-o prin semnarea tratatului.

Țările Uniunii Europene trebuie totodată să conștientizeze și faptul că este în interesul lor ca România și Bulgaria să adere la Schengen, pentru că ele își vor aduce propria contribuție la securitatea tuturor statelor membre, extinderea spațiului Schengen urmând să consolideze procesul de integrare în interiorul Uniunii Europene și spațiul comun de libertate, securitate și justiție.

Recunoașterea de către misiunile de evaluare ale Uniunii Europene a bunei funcționări, a conectării României și Bulgariei la Sistemul de Informații Schengen, care funcționează la cele mai înalte standarde de siguranță, este un argument forte în acest sens. Prin această conexiune, toate țările Uniunii vor avea acces la datele informatizate privind clandestinii care încearcă să ajungă în Europa și va exista un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene.

  Hubert Pirker (PPE). – (DE) Dle președinte, dnă Győri, dnă comisar, suntem cu toții conștienți de faptul că aceste două țări - România și Bulgaria - au investit foarte mult în securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Ele îndeplinesc toate standardele Schengen. Evaluările obiective au ajuns toate la aceeași concluzie, și anume că premisele pentru aderarea la spațiul Schengen au fost îndeplinite. Raportorul nostru a elaborat și el o evaluare la fața locului. A realizat o evaluare obiectivă și a ajuns la aceeași concluzie. De aceea, nu numai că vom vota în favoarea raportului, dar ne vom da, de asemenea, consimțământul pentru aderarea ambelor țări la spațiul Schengen.

Spațiul Schengen este, însă, și un spațiu al încrederii. Asta înseamnă că nu se finalizează totul dintr-un singur foc, ci că încrederea trebuie să fie construită pe termen lung; investiția în securitate trebuie să fie asigurată pe termen lung. Aș sublinia faptul că același lucru se aplică tuturor statelor, nu numai României și Bulgariei. Sper că această încredere va fi în siguranță pe termen lung, astfel încât să putem menține această libertate de călătorie, această libertate de circulație în cadrul Uniunii Europene, ca pe un bun public major pe termen lung.

Sunt însă tulburat de o veste pe care am auzit-o astăzi, deși nu am posibilitatea de a-i verifica veridicitatea, și anume că salariile poliției din România vor fi reduse cu aproximativ o treime. Știm cu toții că o premisă pentru incoruptibilitate, pentru o muncă onorabilă a poliției este ca aceasta să fie bine plătită. Prin urmare, sper că informațiile mele sunt inexacte și că poliția, care prestează un serviciu în interesul acestor țări și al securității întregii Uniuni Europene, va continua să fie bine plătită și în viitor, astfel încât să nu existe tentația luării de mită.

  Antigoni Papadopoulou (S&D). – (EL) Dle președinte, dnă comisar, potrivit raportului Coelho, România și Bulgaria sunt, conform rapoartelor de evaluare, suficient de pregătite pentru a aplica dispozițiile acquis-ului Schengen frontierelor lor terestre, maritime și aeriene. Acestea îndeplinesc cerințele principale și aceleași criterii ca și alte state membre pentru integrarea deplină în spațiul Schengen. Prin susținerea integrării depline a acestor țări, ne demonstrăm solidaritatea comunitară și susținem ideea europeană și dreptul fundamental la libera circulație a cetățenilor în cadrul Uniunii Europene, creând astfel o Europă mai puternică.

În ceea ce privește problemele ridicate în raport privind presiunea din ce în ce mai puternică de migrație în zona sensibilă din Bulgaria, Turcia și Grecia, acestea sunt provocările de astăzi ale Uniunii Europene și ale statelor membre, care trebuie să găsească soluții globale, pan-europene pentru a-și consolida în mod eficient frontierele externe, pentru a consolida Frontex, pentru a da dovadă de o adevărată solidaritate comunitară și pentru a sprijini statele membre din sudul Europei, locul în care ajung imigranții. Dialogul curent privind actualizarea Acordului Schengen trebuie să ia în considerare provocările mai sus menționate.

  Ivailo Kalfin (S&D). – (BG) Dle președinte, dnă comisar, aderarea la spațiul Schengen implică asumarea unei responsabilități. Bulgaria și România trebuie să fie admise, astfel încât acestea să-și poată asuma partea lor de responsabilitate, împreună cu alte state membre, în ceea ce privește protejarea frontierelor Europei.

Știu că, la ora actuală, Schengen este un subiect delicat în multe state membre și că dă naștere la numeroase dezbateri publice. În ultimele luni, a căpătat o nouă semnificație, având în vedere afluxul de imigranți din Africa de Nord. De fapt, chiar și statele membre mari și mai vechi au avut dificultăți în a face față afluxului de imigranți.

Însă aceste probleme nu vor fi rezolvate prin respingerea Bulgariei și României. Dimpotrivă. Răspunsul corect ar trebui să fie consolidarea principiului solidarității în ceea ce privește politica de emigrare și determinarea tuturor statelor membre să se angajeze la aplicarea acestuia. Nu trebuie doar să le oferim posibilitatea, ci trebuie să le și impunem Bulgariei și României să-și asume responsabilitățile și să își îndeplinească îndatoririle la frontierele externe ale Uniunii Europei.

Dna comisar Malmström vorbea despre încredere. Aceasta este esența. Guvernelor celor două țări trebuie să li se acorde șansa de a răspunde la această provocare și de a dovedi că pot proteja cu succes granițele Europei.

  Rovana Plumb (S&D). – Dle președinte, dragi colegi, în urmă cu o lună, am venit la Bruxelles cu mașina și la granița cu Ungaria, am văzut o coadă imensă de camioane. Îmi amintesc că am numărat 87. Erau camioane din Germania, Italia, Danemarca și Ungaria, încărcate cu bunuri pe care oamenii le așteptau. Au fost întârziate de o procedură care nu se mai aplică în restul Uniunii Europene.

Aș dori să subliniez importanța aderării României și Bulgariei la acest spațiu important. Este important pentru interesele întregii Europe, deoarece trebuie să reconstruim încrederea cetățenilor noștri europeni în Uniunea Europeană și în instituțiile sale. Ați spus, dnă comisar, că Schengen este un cadou important pentru toți cetățenii europeni, ci este și un instrument important pentru a avea nu „mai puțină”, ci „mai multă” Europă.

Am convingerea că Parlamentul European va adopta mâine acest raport și că Consiliul va acționa în consecință, cât mai curând posibil.

(Aplauze)

  Csaba Sógor (PPE). (HU) – Dle președinte, raportul Coelho stabilește că atât România, cât și Bulgaria au demonstrat că s-au pregătit în mod adecvat pentru aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor acquis-ului Schengen. Cu toate acestea, data aderării lor la spațiul Schengen este încă incertă, deoarece unele state membre consideră că, în pofida evaluărilor repetate realizate de diferite instituții ale Uniunii Europene, aderarea lor ar putea cauza probleme în sistemul Schengen. Deși recunosc deficiențele sistemului de justiției din România, aș dori să atrag atenția colegilor mei deputați și a Consiliului cu privire la faptul că decizia pe care o iau influențează în mod direct viața de zi cu zi a 30 de milioane de cetățeni ai UE. Abolirea controalelor la frontierele interne este un succes enorm al integrării europene. Cetățenii români și bulgari se așteaptă, pe bună dreptate, să se bucure de beneficiile acquis-ului Schengen, în calitate de cetățeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Am convingerea că întreaga Europă va fi mai puternică dacă Bulgaria și România ar adera în acest an la spațiul Schengen.

  Katarína Neveďalová (S&D). – (SK) Dle președinte, mă aflu astăzi aici pentru a sprijini fără echivoc aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

După părerea mea, raportul dlui Coelho este o dovadă foarte clară a ideii că aceste două țări sunt pe deplin pregătite și au îndeplinit toate condițiile. Bulgaria și România sunt de patru ani state membre ale UE, dar se pare că unii colegi deputați nu au observat acest lucru, iar unele dintre întrebările și remarcile lor rasiste despre aceste țări chiar mă preocupă, în calitate de cetățean al UE, pentru că dacă vorbim despre imigranți ilegali din aceste țări, care ne invadează într-un fel teritoriul, ne referim, de fapt, la membri și cetățeni ai UE, iar aceștia cu siguranță nu pot fi imigranți ilegali.

Părerea mea este că oricine îndeplinește condițiile ar trebui să aibă șansa de a deveni un membru al spațiului Schengen. Acesta este un principiu fundamental al egalității pe care este construită UE și oricine pune la îndoială acest lucru, pune la îndoială principiile fundamentale ale UE.

  Filiz Hakaeva Hyusmenova (ALDE). – (BG) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, după aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană, accesul la spațiul Schengen este următorul eveniment mult așteptat. Nu așteptăm decât să se facă dreptate.

După ce Bulgaria și România au depus eforturi foarte mari și au îndeplinit admirabil criteriile tehnice Schengen, întârzierea admiterii celor două țări ar fi în contradicție cu normele stipulate în Uniunea Europeană. Condițiile stabilite în Uniune sunt aceleași pentru toată lumea. Țărilor noastre trebuie să li se aplice aceleași criterii care li s-au aplicat și celorlalte state membre. În caz contrar, vorbim de discriminare.

Probleme de corupție există în multe state membre. Europa trebuie să le combată ca pe un întreg, deoarece patru din fiecare cinci cetățeni europeni consideră că fenomenul corupției este o problemă fundamentală în țara lor. Europa se confruntă cu problema numărului din ce în ce mai mare de imigranți. Trebuie să găsim soluții comune la aceste probleme, dar să rămânem, în același timp, fideli valorilor noastre și să ne respectăm principiile.

  Lena Kolarska-Bobińska (PPE). – (PL) Dle președinte, în Uniunea Europeană se spun multe despre criză. Până acum, am vorbit mai ales despre criza economică. Acum, ceea ce se întâmplă cu spațiul Schengen îi face pe oameni să spună că nu numai economia este amenințată, ci și drepturile fundamentale ale cetățenilor. Prin urmare, în urma evenimentelor legate de spațiul Schengen din Italia, Franța și, apoi, Danemarca, cred că trebuie să trimitem un semnal foarte clar că spațiul Schengen nu este în pericol, că nu vrem ca acesta să fie suspendat, ci consolidat și extins, și că ne-am dori foarte mult ca Europa să fie deschisă.

Trebuie să demonstrăm că știm cum să trecem peste o criză. Aș dori să-i mulțumesc dnei comisar că, atunci când Danemarca a dorit să reintroducă controalele de frontieră, s-a publicat foarte repede o comunicare privind politica comună de azil și imigrație. În orice caz, trebuie să mergem mai departe acum. Nu este vorba numai despre faptul că trebuie să votăm pentru intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, ci despre faptul că trebuie să facem acest lucru cât mai curând posibil.

  Ioan Mircea Paşcu (S&D). – Dle președinte, astăzi, acordurile Schengen sunt supuse unor presiuni puternice. Pe de o parte, având în vedere actualul val de imigranți din Africa de Nord, acolo unde UE încurajează schimbările democratice, unele state au cerut, și au obținut, o suspendare temporară a dispozițiilor respective. Pe de altă parte, alte state au decis, din motive care ar părea să le reflecte propriile interese înguste față de statele solicitante, să exploateze faptul că România și Bulgaria nu fac încă parte din acest spațiu și să încerce, încă o dată, să le excludă.

Așadar, regulile jocului au fost modificate în timpul meciului, în dezavantajul celor doi jucători. Personal, sprijin concluziile pozitive ale raportului și îl apreciez pe autor pentru acestea, dar, deși pot să înțeleg motivele politice pentru modificarea recomandării - fundamentul politicii este, până la urmă, compromisul - nu pot ignora faptul că noile condiții sugerate s-ar putea să faciliteze o interpretare subiectivă a acesteia. Sper din suflet să greșesc.

  Cristian Silviu Buşoi (ALDE). - Raportul pe care îl avem astăzi în față este unul obiectiv și echitabil, subliniind faptul că România și Bulgaria sunt pe deplin pregătite din punct de vedere tehnic să adere la spațiul Schengen. Mai mult decât atât, așa cum se arată în documentele de evaluare, în ceea ce privește anumite aspecte, România poate fi un exemplu de bune practici.

Am convingerea fermă că aderarea României și Bulgariei la acest spațiu nu va afecta negativ siguranța frontierelor ci, dimpotrivă, va crește încrederea europenilor în spațiul Schengen. Se vorbește adesea de încredere reciprocă, s-a vorbit și în această dezbatere. Cum putem vorbi însă de încredere reciprocă în momentul în care unele state membre schimbă regulile jocului din mers, introducând noi criterii pentru aderarea la Schengen?

Argumentele invocate astăzi împotriva aderării României și Bulgariei nu au fost luate în considerare în cazul niciunui alt stat care a aderat la Schengen în trecut. Singurul lucru pe care îl așteaptă românii și bulgarii este un tratament egal față de celelalte state și o evaluare obiectivă conform acelorași criterii. Parlamentul trebuie să transmită Consiliului un mesaj clar în acest sens și să insiste asupra unei date concrete de aderare.

  Petru Constantin Luhan (PPE). - Mulțumesc dlui raportor care, iată, a elaborat un raport extrem de important, dar și extrem de dificil în același timp, datorită faptului că avem poziții controversate în acest sens, în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Dragi colegi, vreau să mulțumesc și tuturor celor care au înțeles că Uniunea Europeană se extinde pe baza valorilor și, nu în ultimul rând, aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen face parte din asumarea răspunderii în 2004 de către cele două state pentru îndeplinirea condițiilor, care s-au dovedit ulterior a fi îndeplinite prin rapoartele de evaluare ale Comisiei Europene.

Astăzi întrebam un coleg, deputat în Parlamentului European dintr-o țară care are o poziție controversată în ceea ce privește aderarea noastră la spațiul Schengen, care ar fi motivul pentru care ei s-ar opune. Se pare că condițiile tehnice sunt îndeplinite, însă politica controversată la nivel național ar fi motivul. Acest lucru nu poate fi acceptat.

  Nikolaos Salavrakos (EFD). – (EL) Dle președinte, consider că credibilitatea Uniunii Europene se bazează pe aplicarea uniformă a normelor. Consider că este evident că integrarea României și Bulgariei în Acordul Schengen trebuie să fie acceptată respectând aceleași reguli care au fost respectate atunci când alte state au devenit părți la acest acord.

Salut raportul dlui Coelho și propunerea sa cu privire la necesitatea ca Bulgaria să ia măsuri suplimentare, pregătind un plan special de acțiune cu Grecia și Turcia, din cauza problemei imigrației ilegale la frontiera greco-bulgară. Îmi repet poziția fermă că Dublin II trebuie să fie revizuit și că biroul operațional Frontex din Grecia trebuie să funcționeze în mod permanent.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dle președinte, dnă comisar, Acordul Schengen, după cum știm, nu trebuie să promoveze imigrarea în masă în sistemele sociale, iar libertatea de călătorie nu trebuie să conducă la o creștere a criminalității și imigrației ilegale. Lupta împotriva crimei organizate și ameliorarea protecției frontierelor trebuie să se prețuiască, în sfârșit, mai mult în Europa.

Dacă Italia, cu sistemul de securitate al poliției sale de frontieră se situează, aparent, cu mult în urma standardelor obișnuite ale Schengen, există teama că nou-veniți precum România și Bulgaria ar putea, de asemenea, să stagneze în eforturile lor.

Aderarea precipitată a acestor țări la Schengen ar trebui să fie, prin urmare, respinsă, deoarece principalii beneficiari ai acesteia ar putea fi crima organizată din Europa de Est și chiar și din regiunea Caucazului. Consider că, în domeniul combaterii problemelor de azil, Danemarca s-a dovedit a fi un deschizător de drumuri în ceea ce privește regulamentele la nivelul UE. Poate că, de aceea, Comisia a reacționat atât de puternic la anunțarea unor controale mai stricte la frontieră pentru a combate criminalitatea în creștere. Ar trebui să clarificăm faptul că, deși Schengen solicită frontiere interne deschise, o face numai în cazul în care frontierele externe sunt cu adevărat sigure.

  Wim van de Camp (PPE). – (NL) Dle președinte, toți cei care au urmărit acest dosar știu că acceptarea Bulgariei și României în spațiul Schengen este un dosar extrem de dificil în Țările de Jos. Avem, însă, și o responsabilitate europeană. În aceste condiții, am o singură întrebare pentru dna comisar: cum se potrivește aplicarea criteriilor Schengen cu lupta generală împotriva corupției? De curând, am auzit lucruri referitoare la controlul de frontieră dintre Bulgaria și Ucraina, unde ofițerii de frontieră bulgari ar fi fost mituiți pentru a le permite accesul prin frontierele externe ale Uniunii Europene unor persoane care nu au ce căuta aici.

Am încă o întrebare, pe care a pus-o și dl Pirker, și anume ce înseamnă reducerile substanțiale ale salariilor din poliția românească pentru punerea în aplicare a criteriilor Schengen? Nu a existat nicio consultare cu sindicatele pe această temă. Care este actuala stare de fapt?

  Monika Smolková (S&D). – (SK) Dle președinte, Bulgaria și România au luat, în trei ani, toate măsurile necesare pentru a putea adera la spațiul Schengen. Criteriile și măsurile de securizare a frontierelor externe nu sunt simple. Ambele state le-au îndeplinit și au dreptul de a fi membri ai zonei comune Schengen, indiferent de faptul că Europa se confruntă în prezent cu un potop de imigranți din Africa.

Este important faptul că comisia de evaluare, ai cărei membri au vizitat ambele state în persoană, a declarat că atât România, cât și Bulgaria îndeplinesc cerințele Schengen.

Am convingerea că deputații din Parlamentul European vor aproba acest raport și că acesta va fi, apoi, în mod clar, aprobat de Consiliu. Le doresc cetățenilor români și bulgari aceeași bucurie ca cea pe care am simțit-o și eu la distrugerea porții de frontieră în data de 22 decembrie 2007, atunci când Slovacia a devenit parte din spațiul Schengen.

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE). – (FI) Dle președinte, extinderea spațiului Schengen presupune îndeplinirea standardelor, dar, în același timp, și încredere. Solicitările Bulgariei și României vin într-un moment interesant, când UE a început să pună principiul liberei circulații sub semnul întrebării.

Înainte, controalele la frontierele interne erau, în mod evident, efectuate, dar motivul pentru acestea era atunci organizarea anumitor evenimente, cum ar fi evenimente sportive, Campionatul European de Fotbal, campionate mondiale sau anumite summituri. Și acum, multe state Schengen realizează, în cadrul legislației naționale, inspecții cu ajutorul poliției ale zborurilor din interiorul zonei Schengen, de exemplu.

Acum, însă, dezbaterea s-a schimbat. Acum, controalele nu mai trebuie realizate din cauza unor evenimente speciale, ci din cauza unui fenomen. Este un subiect delicat, deoarece pune la îndoială noțiunea liberei circulații și...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Mariya Nedelcheva (PPE). – (BG) Dle președinte, îl felicit pe dl Coelho pentru raportul său echilibrat și obiectiv. Textul nu numai că reflectă constatările făcute de raportor la vizita făcută în Bulgaria și România, dar exprimă și dorința Parlamentului European de a rămâne fidel spiritului Europei. Cu alte cuvinte, posibilitatea de a adera la Schengen depinde strict de îndeplinirea criteriilor tehnice. Aceasta este situația.

Pregătirea tehnică, ca urmare a muncii depuse de Bulgaria și România, este o concluzie pozitivă, la care am ajuns și noi astăzi. Acum, pentru noi este important să transmitem, mâine, cu o majoritate convingătoare, un mesaj dublu în timpul votului.

În primul rând, un mesaj pentru Consiliul de miniștri. Furnizând acces la informații relevante, stabilind un dialog constructiv și ținând cont de punctul de vedere al Parlamentului, Consiliul nu numai că își va demonstra disponibilitatea de a coopera cu noi, dar va trimite, de asemenea, un mesaj puternic despre unul dintre gardienii valorilor europene, precum și despre cooperare transparentă și parteneriat.

Un mesaj puternic va fi trimis, de asemenea, cetățenilor bulgari și români. Uniunea Europeană le spune următoarele: „Da” tratamentului egal pentru toate statele membre, „da” regulilor identice și „da”, aceleași aprecieri pentru rezultatele obținute. Am încredere că Consiliul poate să țină seama de eforturile pozitive.

  Nadezhda Neynsky (PPE). – (BG) Dle președinte, aș dori în primul rând să-i mulțumesc dlui Coelho pentru raportul său complet. Am luat cuvântul pentru că sunt deranjată de încercările flagrante de a folosi cazul Bulgariei și al României în scopul rezolvării problemelor interne și pentru a răspunde la temeri interne.

Eliminarea, în urmă cu peste 10 ani, a obligativității vizelor pentru Bulgaria și România a fost întâmpinată cu aceleași temeri. Cu toate acestea, liderii europeni de la acel moment au dat dovadă de curaj și de clarviziune, chiar dacă Bulgaria și România nu erau membre ale Uniunii Europene. Și, într-adevăr, nu s-au înșelat.

De aceea trebuie să ne amintim astăzi că în dezbaterea actuală este vorba despre reguli care trebuie să fie aceleași pentru toată lumea, despre egalitatea dintre statele membre, consfințită în Tratatul privind Uniunea Europeană și, nu în ultimul rând, despre solidaritatea europeană atât de aclamată.

Europa de azi este în mod evident diferită de Europa de acum 20 de ani. Acest lucru nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni. Însă, dacă există o criză în spațiul Schengen, aceasta trebuie să constituie subiectul unei alte dezbateri. Dacă aceasta va duce la o schimbare a condițiilor, aceste condiții trebuie schimbate pentru toată lumea. Să ne amintim, așadar, că grupuri enorme de imigranți trec...

(Președintele a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Metin Kazak (ALDE). – (BG) Dle președinte, aș dori să-l felicit pe raportor, dl Coelho, pentru un raport pozitiv și extraordinar de echilibrat. Acesta este rezultatul atitudinii și viziunii generale pe care o au cei mai mulți dintre colegii deputați prezenți în această Cameră, și anume că Bulgaria și România merită și trebuie să facă parte din spațiul Schengen.

În mod evident, problemele nu trebuie transferate în domenii în care acestea nu există. Corupția și crima sunt răspândite în toate statele membre ale Uniunii Europene. Însă succesul în abordarea acestor probleme va fi obținut numai atunci când toate cele 27 de țări își vor uni eforturile. Responsabilitățile și poverile nu trebuie transferate unui singur grup de țări europene.

Bulgaria și România au demonstrat că pot lucra pentru o Europă unită. Cred că vor deveni și ele membri demni ai spațiului Schengen.

  Traian Ungureanu (PPE). – Dle președinte, Bulgaria și România au dovedit că pot garanta siguranța frontierelor UE și acest lucru este pe deplin - repet, pe deplin - documentat. De altfel, ofițerii arestați în România și Bulgaria au fost arestați pentru corupție. Este cineva în acest plen care poate afirma, de exemplu, că un ofițer olandez, un ofițer olandez corupt, nu ar fi arestat pentru corupție în Olanda?

În al doilea rând, România și Bulgaria nu concurează pentru premiul întâi al Transparency International. Ele au încheiat contractul judiciar și au îndeplinit criteriile acestuia. Acum, dacă cineva încearcă să schimbe regulile jocului în timpul jocului, cred că, potrivit legislației UE, acest lucru ar putea fi ilegal și, oricum, nedrept, dacă ne ghidăm după regulile bunului simț.

  Cecilia Malmström, membră a Comisiei. – Dle președinte, vă mulțumesc pentru această dezbatere utilă. Există, într-adevăr, o nevoie clară de a consolida încrederea în Schengen prin consolidarea guvernanței și prin consolidarea mecanismului de evaluare - astfel cum Comisia a propus cu mult înainte de Crăciun - cu mai multă implicare din partea experților independenți și a Comisiei și, de asemenea, cu o transparență sporită, implicând Parlamentul în toate măsurile care sunt luate acolo. Trebuie, de asemenea, să devenim mult mai bine pregătiți în ceea ce privește acordarea de asistență rapidă statelor membre care se confruntă cu dificultăți dintr-un motiv sau altul și trebuie să clarificăm în ce condiții ar putea fi reintroduse controalele la frontieră.

Toate aceste lucruri trebuie făcute. Trebuie, de asemenea, să luptăm împotriva corupției și să consolidăm această luptă. Da, există corupție în Bulgaria și România, dar există corupție în fiecare stat membru, iar Comisia a propus chiar ieri un raport privind modul în care dorim să punem în aplicare lupta împotriva corupției. Unii dintre dvs. ați fost suficient de amabili pentru a se referi la acest lucru.

Dar, în același timp, trebuie să recunoaștem eforturile enorme care au fost făcute de Bulgaria și România pentru a se conforma cerințelor tehnice ale Schengen. Acestea sunt foarte clare, foarte transparente. De aceea, este necesar ca acestor țări să li se acorde o perspectivă clară, un cadru clar cu privire la ceea ce se așteaptă din partea lor, astfel încât statele membre să fie pregătite să le accepte în comunitatea Schengen.

  Enikő Győri , președintă în exercițiu a Consiliului. – (HU) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, aș dori, în primul rând, să le mulțumesc celor care au comentat în mod pozitiv eforturile Președinției ungare. Pentru noi, a fost foarte important să simțim sprijinul dvs. pe parcursul ultimelor cinci luni. Dezbaterea de astăzi a arătat, de asemenea, în mod clar că există o majoritate puternică în Parlamentul European care sprijină aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, deoarece acestea și-au făcut temele.

În ultimele cinci luni, și în timpul care ne-a mai rămas, vom lupta pentru a exprima acest lucru, astfel încât Consiliul să stabilească faptul că, în ceea ce privește standardele tehnice, România și Bulgaria sunt pregătite să adere la spațiul Schengen. Ambele țări au lucrat din greu și merită o apreciere maximă pentru eforturile lor. Mulți - atât cei care sunt pentru, precum și cei care sunt împotriva sau pentru amânarea aderării - și-au exprimat în timpul dezbaterii opinia conform căreia încrederea reciprocă este cuvântul-cheie în această problemă. Sunt complet de acord, iar Președinția ungară a avut mereu scopul de a consolida încrederea.

Cum am încercat să facem acest lucru? Pe de o parte, am fost implicați într-un dialog continuu cu ambele țări, urmărindu-le eforturile și încercând să le ajutăm să găsească modalități de a obține o mai mare recunoaștere a eforturilor lor. Pe de altă parte, am ținut mereu legătura cu țările care au exprimat îndoieli cu privire la aderarea României și Bulgariei. Apoi, am depus eforturi pentru a încuraja aceste țări să ia, și ele, legătura cu țările candidate. Ca rezultat, pot să vă spun că în culise a existat un dialog continuu pentru ca părțile să se înțeleagă mai bine și să aibă mai multă încredere una în cealaltă. Aceasta este încrederea reciprocă pe care se bazează majoritatea politicilor noastre în Uniunea Europeană; fără ea, statele membre nu pot lua această decizie politică ce necesită unanimitate. Este un proces care necesită mult timp.

Am avut șase luni la dispoziție. Am încredere că în aceste șase luni, vom ajunge la punctul în cazul în care, în exact două zile, statele membre vor spune „da, tema a fost făcută”. Ce anume poate contribui la crearea încrederii reciproce? Pe de o parte, seria de consultări, pe care le-am menționat. Pe de altă parte, faptul că ambele țări își continuă eforturile și continuă să demonstreze că sunt capabile să apere granițele externe ale Uniunii Europene. Conduita prezentată de aceste două țări, împreună cu creșterea și ritmul lor enorme, trebuie să fie continuate și în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, sunt convinsă că mecanismul de cooperare și verificare - celebrul MCV cu privire la care Comisia va publica un raport în luna iulie, abordând exact aceleași probleme precum cele care au fost exprimate în cadrul acestei dezbateri - ar putea fi util, chiar dacă, în mod oficial, acesta nu face parte din condițiile de aderare la spațiul Schengen. Comisia va elibera un certificat referitor la lupta împotriva crimei organizate și a corupției. Am luptat mereu ca aceasta să nu devină o condiție, însă cert este că va sprijini construirea încrederii reciproce. Astfel, sunt convinsă că un MCV pozitiv va promova o decizie politică pozitivă și cu privire la extinderea Schengen.

Dacă mă întrebați despre starea generală de spirit cu privire la orice tip de admitere în spațiul Schengen, atunci știm cu toții că ar fi dificil să spunem că Uniunea Europeană este la ora actuală într-o stare deosebit de primitoare. În această dezbatere s-au făcut o serie de comentarii care demonstrează acest lucru. Unii spun, de exemplu, că odată cu aderarea României și a Bulgariei, populația romă va începe să plece din aceste țări. Aș dori să spun foarte clar: libera circulație este un principiul fundamental al Uniunii Europene, este eficient și valid, iar politicile noastre se bazează pe el; de această libertate se bucură în prezent populația romă din România și Bulgaria, la fel ca și toți ceilalți cetățeni din toate colțurile Uniunii Europene. Oricine poate să călătorească liber, nu există obligativitatea vizelor și oricine ar dori să plece, ar putea s-o facă.

În orice caz, sunt foarte mândră de faptul că, în timpul Președinției ungare, a fost concepută o strategie privind romii, care stabilește în mod clar obligațiile fiecărui stat membru față de această comunitate cu o soartă dificilă. Problema trebuie tratată la rădăcini: prin furnizarea unor locuri de muncă mai bune și a unor oportunități de educație, se va reduce și această presiune a migrației interne în cadrul Uniunii Europene. Și permiteți-mi încă o observație: dacă cineva i-ar priva vreodată pe cei mai slabi de unul dintre cele mai fundamentale drepturi ale noastre, atunci aceste drepturi ar fi în pericol în ceea ce ne privește pe noi toți.

Și, în sfârșit, întrucât evaluarea în curs a sistemului Schengen a fost, de asemenea, discutată pe larg, aș dori să spun că Președinția ungară a afirmat deja acest lucru foarte clar de la bun început, și este vorba despre ceva în care noi continuăm să credem. Subiectul extinderii spațiului Schengen trebuie separat în mod clar de tipul de evaluare la care va fi supus sistemul Schengen. Să nu confundăm aceste două lucruri. Trebuie să păstrăm acquis-ul în ceea ce privește libera circulație și trebuie să ne utilizăm mai bine mijloacele disponibile, de exemplu pentru a asigura un mai bun control reciproc al frontierelor noastre externe. De aceea lucrăm la Regulamentul Frontex; de aceea lucrăm la reducerea presiunii de migrație din Africa de Nord prin abordarea cauzelor locale ale acesteia; de aceea există o nouă politică de vecinătate; de aceea lucrăm la creșterea capacității de creditare a Băncii Europene de Investiții. Suntem în ultimul ceas. Există doar o singură problemă care stă în calea încheierii unui acord cu dvs.: problema obișnuită a „actului delegat”. Abia după rezolvarea acesteia vom revizui sistemul Schengen și vom analiza modul în care poate fi adaptat sau îmbunătățit, pentru că vedem că există într-adevăr probleme în ceea ce-l privește, dar haideți să păstrăm această ordine.

Dle președinte, doamnelor și domnilor, am încredere că în următoarea sesiune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, care va avea loc în două zile, se vor lua decizii importante în ceea ce privește atât aspectele de extindere, cât și cele de verificare a chestiunii Schengen, dar într-un mod care să garanteze libera circulație a cetățenilor noștri.

  Carlos Coelho, raportor. – (PT) În timpul dezbaterii, unul dintre colegii noștri deputați a spus că acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen ar fi o decizie copilărească. Nu sunt deloc de acord. Cred că atunci când devenim adulți, apreciem argumentele raționale, iar dacă am fost bine educați, atunci putem aprecia argumentele raționale care sunt corecte. Dacă vrem să fim corecți, nu ne putem compromite cu standarde duble.

Trebuie să ne întrebăm dacă Bulgaria și România respectă sau nu condițiile de aderare la spațiul Schengen. Dacă le respectă, atunci trebuie să fie acceptate. Este perfect legitim ca cetățenii acestor țări să fie priviți drept cetățeni europeni cu drepturi depline. Cetățenii Bulgariei și ai României nu trebuie să devină ostaticii retoricii populiste.

Știm că lucrurile nu sunt exact așa cum ar trebui să fie în ceea ce privește Schengen. Pledăm, prin urmare, pentru un nou sistem de evaluare a Schengen, pentru a putea identifica problemele, pentru putea răspunde în mod corespunzător și pentru a lua decizii în cazul în care problemele persistă. În orice caz, dezbaterile privind noul sistem de evaluare pentru Schengen nu pot lua poporul din Bulgaria și România ostatic la acest proces legislativ. Acestea sunt procese diferite, fiecare cu ritmul său.

În final, dnă Győri, vă mulțumesc foarte mult pentru menționarea Portugaliei și a schemei SIS One For All, care a facilitat intrarea mai multor țări, inclusiv a țării dvs., în spațiul Schengen. Vă mulțumim pentru această observație amabilă și pentru faptul că ne-ați reamintit de acest lucru. Aș dori ca Consiliului să i se acorde un rezumat al acestei dezbateri și, sper, o descriere a voturilor noastre de mâine, care cred că va fi foarte edificatoare. Sper că Consiliul va recunoaște faptul că, atunci când adunarea care reprezintă cetățenii europeni va spune, cu o largă majoritate, da Bulgariei și României, așa cum sper că o va face, Consiliul ar trebui să-i urmeze exemplul cât mai curând posibil.

  Președinte. – Dragi colegi, cred că, având în vedere majoritatea covârșitoare a comentariilor și evaluărilor pozitive exprimate astăzi, în această Cameră, de către deputații în Parlamentul European, precum și evaluările Comisiei și ale Consiliului, Bulgaria și România merită sincere felicitări.

Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc la 8 iunie 2011

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. – România și Bulgaria au dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, că sunt capabile să ia toate măsurile necesare astfel încât să garanteze un nivel substanțial de securitate pe granița de est a Uniunii Europene. Având în vedere efortul financiar, la nivel tehnic, instituțional și administrativ depus de România pentru a face parte din Spațiul Schengen, consider că evaluarea pozitivă din acest dosar trebuie să se regăsească, în perioada următoare în stabilirea unui termen clar de aderare la această zonă.

Schimbarea regulilor în timpul jocului, escaladarea retoricii eurosceptice și apariția temei separate legate de nevoia de a controla imigrația ilegală nu trebuie amestecate. La nivel tehnic, România este mai pregătită ca niciodată pentru a fi jandarmul Uniunii Europene pe granița de est.

Iar dubla măsură în evaluarea unor parametri nu este o caracteristică demnă și reprezentativă proiectului Europei unite. Sunt convinsă că, odată integrată în spațiul Schengen, România va dovedi tuturor statelor membre seriozitate și rigurozitate în garantarea siguranței frontierei de est și, mai mult decât atât, va convinge întreaga Europă, prin rezultatele obținute, că a reușit să crească securitatea întregului spațiu comunitar.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Libertatea de circulație este, pentru toți cetățenii UE, una dintre cele mai importante valori ale Uniunii Europene, iar zona Schengen este caracterizată prin absența controalelor la frontierele comune dintre țările participante și introducerea libertății de circulație în această zonă. De aceea, trebuie să respectăm dreptul tuturor cetățenilor europeni, fără excepție, de a se bucura de libera circulație. În cazul în care Bulgaria și România sunt supuse mai multor criterii decât alte state membre ale UE pentru a adera la spațiul Schengen, înseamnă că vom crea standarde duble. Trebuie să evităm un sistem bazat pe standarde duble, care este foarte sever față de țările candidate și foarte permisiv cu țările care sunt deja membre ale spațiului Schengen. Normele acquis-ului Schengen trebuie să fie aceleași pentru toate țările, iar sistemul de evaluare trebuie să se bazeze pe dispoziția potrivit căreia normele trebuie să fie respectate întotdeauna, nu numai în procesul de aderare. Țările care aderă la spațiul Schengen trebuie să continue să respecte toate normele de securitate, deoarece securitatea spațiului Schengen depinde într-adevăr de rigoarea și eficacitatea cu care fiecare stat membru efectuează controale la frontierele sale externe, precum și de calitatea și viteza schimbului de informații prin intermediul Serviciului de Informații Schengen. Prin urmare, în vederea eliminării controalelor la frontierele interne, este necesar ca statele membre să coopereze cât mai mult și să ia măsurile necesare, în special în contextul creșterii fluxurilor de migrație, deoarece securitatea spațiului Schengen depinde de rigoarea și eficacitatea cu care fiecare stat membru efectuează controale la frontierele sale externe.

  Kinga Göncz (S&D) , în scris. – (HU) Potrivit evaluării Comisiei Europene, România și Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea la Schengen, și, prin urmare, Consiliul trebuie să ia fără întârziere o decizie pentru a accepta cele două state membre. Nu putem nici să aplicăm un standard dublu, deoarece acest lucru ar submina autenticitatea Uniunii Europene, și nici să stabilim condiții noi. Aderarea la Acordul Schengen și eliminarea frontierelor este pasul pe care cetățenii îl apreciază cel mai mult la acquis-ul Uniunii Europene; în afara monedei euro, și acesta este un simbol al Uniunii Europene. Libertatea de circulație este una dintre cheile succesului pieței unice. Sigur că este necesar să protejăm frontierele externe ale Uniunii Europene, dar acest obiectiv nu se va realiza prin excluderea statelor membre care sunt pregătite, ci prin introducerea unui sistem de verificare Schengen continuu și transparent, care - împreună cu politica europeană comună în domeniul migrației și cu politica privind refugiații, bazată pe solidaritatea internă - reprezintă o soluție la multe întrebări deschise. Prin urmare, solicit Consiliului să avanseze cât mai rapid în aceste domenii.

  Iosif Matula (PPE), în scris. – România este pregătită pentru ridicarea controalelor interne la frontierele terestre, aeriene și maritime. În urma vizitelor efectuate pe teren și a evaluărilor tehnice, raportorul desemnat de Parlamentul European, dar și grupul de experți, au concluzionat că România îndeplinește toate criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen, prevederi asumate prin tratatul de aderare din anul 2005. Au fost remediate toate deficiențele semnalate în trecut și, mai mult, la unele capitole, țara mea este dată ca exemplu de bune practici. În legătură cu obiecțiile ridicate de unii deputați, vreau să atrag atenția asupra faptului că acestea se referă la teme ce nu țin în mod direct de acquis-ul Schengen, neputând fi invocate drept rațiuni pentru blocarea accesului României la acest spațiu. Înțeleg preocupările anumitor colegi privind securizarea frontierelor externe ale UE, cu atât mai mult cu cât unele state pot fi considerate destinații preferate ale fluxurilor de emigranți. Reamintesc însă faptul că regulile europene trebuie să fie aceleași pentru toate statele membre, neputând fi schimbate în timpul jocului, deoarece aceasta ar însemna o discriminare a cetățenilor români. Având în vedere evaluarea tehnică pozitivă, Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne trebuie să dea undă verde integrării României în Schengen începând cu toamna acestui an.

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) Dacă ar fi să dăm crezare acestui raport, totul este perfect pus la punct, iar România și Bulgaria au demonstrat că sunt suficient de pregătite pentru a pune în aplicare toate regulile Schengen. Însă, aceia dintre noi care suntem familiarizați cu raportul Europol 2011 de evaluare a amenințării reprezentate de criminalitatea organizată (OCTA) ne vom întreba dacă cumva Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne este surdă și oarbă și de ce ne mai complicăm cu Europol, dacă oricum îi ignorăm avertismentele. Europol raportează că România și Bulgaria reprezintă rute de tranzit pentru traficul de droguri, contrabanda cu arme și traficul de ființe umane. Bandele criminale organizate, din ce în ce mai multi-etnice, acționează cu violență extremă. Multe au o pregătire paramilitară. Aceste grupuri, și citez din raportul Europol, „caută să-și extindă interesele în UE și ar putea exploata oportunități în eventuala aderare a Bulgariei și României la spațiul Schengen.” Director Europol, Rob Wainwright, a declarat într-un interviu că posibila aderare la Schengen a Bulgariei și României și liberalizarea vizelor pentru Ucraina - acestea ar putea fi văzute drept potențiale noi oportunități pentru crima organizată. Avem față de cetățenii noștri o datorie de a lua avertismentele Europol în serios. Acordul Schengen le deschide deja crimei organizate și imigrației ilegale toate porțile către Europa. Prin urmare, trebuie reparat de urgență înainte de a fi extins.

  Debora Serracchiani (S&D), în scris. – (IT) Îi mulțumesc raportorului, dl Coelho, pentru raportul său excelent, care se potrivește cu dezbaterea recentă privind punerea în aplicare a Acordului Schengen. Existența unor controale eficiente de-a lungul frontierelor noastre externe trebuie să fie un factor important, având în vedere că siguranța spațiului Schengen depinde de eficiența cu care fiecare stat membru își controlează frontierele externe. Chiar dacă anumite probleme rămân nerezolvate, România și Bulgaria au dovedit că sunt destul de pregătite pentru a pune în aplicare toate condițiile acquis-ului Schengen. Am discutat pe larg despre eficiența practică a aparatelor de stat ale acestor două țări, precum și despre nivelurile lor de corupție. Cu toate acestea, cred că aplicarea Schengen ar trebui să excludă aceste considerente, având în vedere faptul că - așa cum s-a întâmplat cu celelalte state membre - este suficient ca o decizie să se întemeieze numai pe eficiența controalelor la frontieră și pe pregătirea forțelor de poliție. Adăugarea unor condiții suplimentare ar crea un precedent de discriminare care nu a existat până acum, nici chiar după marea extindere din 2007.

  Adrian Severin (NI), în scris. – Adevărata întrebare este dacă toți cetățenii UE, indiferent de originea lor națională, urmează să fie tratați în mod egal și să beneficieze de acces egal la drepturile fundamentale ale UE. În contextul crizei economice mondiale, UE se confruntă cu o criză de democrație și solidaritate. Suntem martorii renaționalizării Europei. În acest context, dezbaterea privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a provocat reacții puternice, motivate prin pseudo-argumente și standarde duble.

Aici nu este vorba despre aspecte tehnice, nici despre securitatea frontierelor externe ale UE, și nici despre migrație sau eficiența sistemului judiciar. Este vorba despre o problemă politică europeană cu caracter strategic. Este vorba despre coeziunea UE. A vorbi despre lipsa de pregătire de la frontierele noastre estice atunci când vedem permeabilitatea frontierelor noastre sudice este pur și simplu ilar. A promova agende politice naționale în detrimentul aspirațiilor cetățenilor UE de origine bulgară și română este strigător la cer. Este adevărat, avem nevoie de granițe mai bine protejate, de o politică mai bună în domeniul migrației, de o mai bună capacitate administrativă și de funcționari publici onești. Însă pentru toate acestea este nevoie de mai multă Europă, nu de mai puțină. Un pas corect în această direcție este extinderea imediată a spațiului Schengen, astfel încât acesta să includă România și Bulgaria.

  Kristian Vigenin (S&D), în scris. – (BG) Putem spune categoric că Bulgaria în sine sau, pentru a fi mai exacți, cetățenii din Bulgaria nu reprezintă o amenințare, directă sau potențială, la adresa securității, ordinii și păcii din interiorul spațiului Schengen. Țara noastră a îndeplinit, chiar dacă târziu, toate condițiile tehnice legate de controalele la frontierele externe.

Cu toate acestea, există un grad mare de neîncredere care sugerează că în momentul punerii în aplicare a măsurilor de control ar putea fi provocate perturbări grave. Neîncrederea este evidentă în rapoartele Comisiei Europene cu privire la Mecanismul de verificare și control, în rapoartele Europol și într-o serie de declarații făcute de înalți reprezentanți ai diferitelor state membre. Având în vedere creșterea fără precedent în activitatea de contrabandă și economia informală, prevalența corupției și incapacitatea de a face față crimei organizate, nu există niciun motiv întemeiat să fim furioși pe faptul că aderarea noastră este blocată de obstacole suplimentare.

Parlamentul European trebuie să adopte o poziție de principiu, și anume că regulile jocului nu pot fi schimbate la jumătatea acestuia. În conformitate cu cerințele formale, Bulgaria și România sunt pregătite pentru aderarea la spațiul Schengen, iar Consiliul European trebuie să ia cât mai repede o decizie în favoarea acesteia. Mă bazez pe faptul că raportul dlui Coelho va fi aprobat de o mare majoritate, pentru a le transmite un semnal politic clar statelor membre.

(Ședința a fost suspendată pentru câteva minute)

PREZIDEAZĂ: EDWARD McMILLAN-SCOTT
Vicepreședinte