Index 
Dezbateri
PDF 3890k
Marţi, 7 iunie 2011 - Strasbourg Ediţie JO
1. Deschiderea ședinței
 2. Depunerea documentelor: a se vedea procesul-verbal
 3. Petiții: a se vedea procesul-verbal
 4. Transmiterea de către Consiliu a textelor acordurilor: a se vedea procesul-verbal
 5. Dezbateri asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept (anunțarea propunerilor de rezoluție depuse): a se vedea procesul-verbal
 6. Epidemia de EHEC în statele membre ale UE (dezbatere)
 7. Taxele la vehiculele grele de marfă (dezbatere)
 8. Votare
  8.1. Numirea unui membru al Curții de Conturi (H.G. WESSBERG - SV) (A7-0190/2011 - Inés Ayala Sender) (vot)
  8.2. Cerere de ridicare a imunității parlamentare a dnei Ágnes Hankiss (A7-0196/2011 - Diana Wallis) (vot)
  8.3. Dovezile de origine pentru anumite produse textile (A7-0156/2011 - Jan Zahradil) (vot)
  8.4. Participarea Croației la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (A7-0186/2011 - Debora Serracchiani) (vot)
  8.5. Extinderea domeniului de aplicare al regulamentului privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro (A7-0077/2011 - Sophie Auconie) (vot)
  8.6. Aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit (A7-0084/2011 - Silvia-Adriana Țicău) (vot)
  8.7. Acordurile internaționale privind transportul aerian în conformitate cu Tratatul de la Lisabona (A7-0079/2011 - Brian Simpson) (vot)
  8.8. Taxele la vehiculele grele de marfă (A7-0171/2011 - Saïd El Khadraoui) (vot)
  8.9. Conturile economice și de mediu europene (A7-0330/2010 - Jo Leinen) (vot)
  8.10. Al șaptelea program-cadru al UE pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (A7-0160/2011 - Jean-Pierre Audy) (vot)
 9. Explicații privind votul
 10. Corectările voturilor și intențiile de vot: a se vedea procesul-verbal
 11. Comunicarea Președintelui
 12. Aprobarea procesului-verbal al ședinței anterioare: consultați procesul-verbal
 13. Timp afectat întrebărilor adresate Președintelui Comisiei
 14. Sudan și Sudanul de Sud (dezbatere)
 15. Aplicarea acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România (dezbatere)
 16. Timpul afectat întrebărilor (întrebări adresate Comisiei)
 17. Ordinea de zi a următoarei ședințe: consultați procesul-verbal
 18. Ridicarea ședinței


  

PREZIDEAZĂ: GIANNI PITTELLA
Vicepreședinte

 
1. Deschiderea ședinței
Înregistrare video a intervenţiilor
  

(Ședința a fost deschisă la ora 9.05)

 

2. Depunerea documentelor: a se vedea procesul-verbal

3. Petiții: a se vedea procesul-verbal

4. Transmiterea de către Consiliu a textelor acordurilor: a se vedea procesul-verbal

5. Dezbateri asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept (anunțarea propunerilor de rezoluție depuse): a se vedea procesul-verbal

6. Epidemia de EHEC în statele membre ale UE (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 

  Președinte. – Următorul punct este declarația Comisiei privind epidemia de EHEC în statele membre ale UE.

 
  
MPphoto
 

  John Dalli, membru al Comisiei. – Dle președinte, doresc să vă mulțumesc tuturor că mi-ați dat ocazia să vă prezint ultimele evoluții legate de epidemia de E coli.

Sunt foarte îngrijorat de numărul mare de decese și îmbolnăviri pe care această epidemie, răspândită pe cale alimentară, le-a cauzat populației europene și doresc să profit și de această de ocazie pentru a-mi exprima condoleanțele pentru cei care suferă din această cauză.

În acest context, trebuie să remarc faptul că situația este în continuă evoluție. În prezent, există peste 1 672 de cazuri de E coli, care produce toxina Shiga, iar la cel puțin 661 de persoane s-au dezvoltat complicații grave. Potrivit ultimelor informații, această epidemie a cauzat 21 de decese în Germania și unul în Suedia. S-au raportat cazuri sporadice în alte 11 state membre. În Elveția s-au raportat 15 cazuri, iar în Statele Unite 4 cazuri. Epicentrul bolii se află în continuare în zona din jurul orașului Hamburg, din nordul Germaniei. Majoritatea cazurilor raportate în afara Germaniei vizează cetățeni germani aflați în călătorie sau persoane care au vizitat această parte a Germaniei. Ce face Comisia Europeană pentru a combate această epidemie?

În primul rând, am activat de urgență toate rețelele noastre responsabile cu gestionarea crizelor. Rețelele sunt în permanență în contact și permit un schimb de informații prompt, creând premisele unei acțiuni rapide. Comisia poartă întrevederi aproape zilnice cu autoritățile din domeniul sănătății publice și al siguranței alimentare pentru a discuta evoluția epidemiei, măsurile sanitare de prevenire a infecțiilor și tratamentul persoanelor afectate. Sistemul de alertă precoce și de reacție și sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje oferă o bază solidă pentru schimbul de informații.

În al doilea rând, am solicitat Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (CEPCB) să realizeze o evaluare științifică a riscurilor, care este actualizată periodic în raport cu evoluția situației. În prezent, avem o definiție de caz la nivelul UE, ceea ce va permite statelor membre să aibă o abordare comună asupra anchetei epidemiologice. Chestionarele pacienților pentru anchetele epidemiologice sunt culese de CEPCB și supuse unor analize comparative. De asemenea, CEPCB a elaborat, împreună cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, recomandări cu privire la măsurile preventive adresate publicului. Recomandările sunt în prezent disponibile pe site-ul Comisiei, în toate limbile oficiale.

Am solicitat CEPCB să creeze de urgență o platformă pentru schimbul de bune practici în materie de tratament, care să implice atât statele membre cât și societățile profesionale. Laboratorul UE de referință pentru siguranță alimentară din Roma a elaborat, în timp record, o metodă care reduce timpul necesar depistării bacteriei E coli în alimente de la șase zile la 48 de ore.

În fine, țin să subliniez că percepția publicului este extrem de importantă. În această privință, Comisia întocmește actualizări zilnice, utilizate în comun cu Rețeaua de comunicare din cadrul Comitetului pentru securitate sanitară și cu autoritățile din domeniul siguranței alimentare. În plus, Comisia își actualizează în permanență site-ul web dedicat acestei epidemii.

Fac un apel ferm la deputații din Parlamentul European să sprijine acest mod de comunicare cu publicul, bazat pe date științifice, pentru a reduce temerile nejustificate și pentru a intensifica eforturile noastre comune. Vă pot asigura că, în prezent, Comisia, împreună cu aceste agenții, lucrează intens cu ministerele naționale din domeniul sănătății și al siguranței alimentare, pentru a le sprijini în stoparea acestei epidemii.

Pentru a realiza acest lucru, trebuie să continuăm cu hotărâre ancheta privind sursa contaminării; lucrările se derulează tocmai în acest moment. În cadrul Consiliului Sănătate de ieri, am solicitat Germaniei să-și intensifice acțiunile de supraveghere, controalele și măsurile de combatere a epidemiei, pentru a identifica sursa epidemiei și a stopa răspândirea infecției. De asemenea, am solicitat identificarea imediată a cauzelor contaminării. Autoritățile germane au acceptat propunerea Comisiei de a trimite în Germania experți în domeniul epidemiologiei bolilor prezente în rețeaua alimentară, din partea Comisiei, a CEPCB și a EFSA.

Duminică, 5 iunie, experții și-au început misiunea de a ajuta autoritățile germane cu privire la ancheta epidemiologică în curs, de a verifica rezultatele și a contribui la alte anchete aflate în derulare în vederea identificării sursei. După cum știm cu toții, suspiciunea ridicată inițial de autoritățile germane, potrivit căreia cauza epidemiei au constituit-o castraveții din Spania, nu a fost confirmată de rezultatele testelor.

Duminică, 5 iunie, autoritățile germane au notificat Comisia Europeană că, pe baza anchetelor epidemiologice, consideră că semințele germinate ar putea fi sursa epidemiei E coli, care a afectat în principal partea de nord a Germaniei. Informația a fost transmisă imediat tuturor statelor membre, prin intermediul Sistemului de alertă rapidă pentru alimente și furaje (RASFF).

Comisia urmărește îndeaproape orice nouă evoluție și va decide asupra demersurilor adecvate de îndată ce testele de laborator confirmă vreun rezultat epidemiologic. Până la această dată, nu dispunem de astfel de rezultate.

Aș dori să subliniez aici că este crucial ca autoritățile naționale să nu se precipite să dea informații asupra vreunei surse de infecție care nu este dovedită de analize bacteriologice, deoarece acestea alimentează temeri nejustificate în rândul populației din întreaga Europă și creează probleme pentru producătorii de alimente care vând produse în UE și în afara UE.

Atât timp cât aceste anchete aprofundate sunt în derulare, trebuie să acționăm prudent și să nu ne pripim să tragem concluzii premature. În acest sens, doresc să fac referire la cele mai recente informații venite din Germania cu privire la suspiciunea că sursa contaminării ar putea fi semințele germinate. Se precizează că testele de laborator nu au fost finalizate și, în consecință, concluziile premature trebuie evitate.

Acest lucru ilustrează faptul că este important ca statele membre să introducă în RASFF alerte bine susținute și fundamentate științific și să declanșeze RASFF în momentul în care statele membre au garanția dovezilor științifice care vin în sprijinul notificării de alertă.

Trebuie să acționăm rapid și hotărât, pentru a menține piața internă. Dacă vom reuși acest lucru, vom putea să învățăm din lecțiile acestei crize și să ne perfecționăm în mod constant sistemele. Am repetat și o repet: sistemul nostru funcționează. Lecțiile trebuie învățate pe parcurs. Consider că aceasta este responsabilitatea noastră: să fim flexibili și prompți în adaptarea proceselor și procedurilor noastre necesare pentru a răspunde acestor tipuri de incidente.

Coordonarea și direcțiile clare de informare și comunicare rămân elementul central al capacității noastre de a acționa eficient în astfel de situații. Avem lecții de învățat în această privință.

Înainte să închei, aș dori să abordez pe scurt alte două aspecte. Primul aspect se referă la trimiterile legate de interdicții impuse anumitor produse. Doresc să subliniez din nou că epidemia se limitează din punct de vedere geografic la o zonă din proximitatea orașului Hamburg, de aceea, nu există niciun motiv, începând de astăzi, să se întreprindă asemenea măsuri la nivel european. Având în vedere acest lucru și măsurile luate în direcția identificării sursei, considerăm că orice interdicție asupra oricărui produs este disproporționată.

În final, sunt totodată extrem de sensibil la impactul financiar pe care această criză îl are asupra agricultorilor, îndeosebi asupra legumicultorilor. Este motivul pentru care colaborez strâns cu colegul meu, comisarul Cioloș, pentru a ușura dificultățile cu care se confruntă acest grup de cetățeni care a fost lovit și de epidemie. De altfel, miniștrii agriculturii vor avea astăzi o reuniune extraordinară în Consiliu, pentru a aborda problema E coli. De îndată ce îmi voi încheia discursul în fața dvs., mă voi întoarce la Bruxelles pentru a asista, împreună cu colegul meu, comisarul Cioloș, la această reuniune extraordinară a miniștrilor agriculturii.

De asemenea, păstrăm contacte permanente cu țările terțe, în special cu Rusia, și le solicităm să ridice interdicția, care este disproporționată. Comisia conlucrează strâns cu statele membre pentru a atinge un obiectiv comun: să pună capăt cât mai curând posibil acestei epidemii. O repet insistent pentru toți cei implicați, o situație precum aceasta nu este o problemă locală, ci una europeană.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Peter Liese , în numele Grupului PPE.(DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, doresc să-i mulțumesc dlui comisar Dalli pentru faptul că a abordat mai întâi situația pacienților. Doresc să fac același lucru. Sute de oameni sunt grav bolnavi. Personalul medical din nordul Germaniei este efectiv la limită. Au murit deja 22 de oameni. Ieri, în Consiliu, un reprezentant al unui alt stat membru, Luxemburg, a spus că pierderile financiare ar putea fi reparate, nu însă și viețile omenești. De aceea, aș dori înainte de toate să fac apel la înțelegere în ceea ce privește emiterea unei avertizări chiar dacă nu suntem 100 % siguri unde există sursa, ci doar avem o suspiciune, însă această informație trebuie făcută publică.

Desigur, sursa trebuie oricum găsită. Observ că mulți oameni care lucrează pentru autorități, cu sprijinul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) - sincerele mele mulțumiri instituțiilor europene și comisarului Dalli pentru faptul că Uniunea Europeană contribuie și ea la investigarea acestei chestiuni - lucrează într-adevăr foarte intens pentru acest lucru. În schimb, după cum a spus-o un coleg deputat din Germania, nu pot să stau aici și să spun că totul merge bine. Au existat câteva probleme în gestionarea crizei.

De exemplu, senatorul din Hamburg responsabil cu sănătatea a informat publicul, pe bună dreptate, chiar dacă nu era absolut sigur în ceea ce privește castraveții din Spania. Agentul patogen EHEC se afla în castraveții importați din Spania și nu ar fi trebuit să se afle acolo. Chiar și deputații spanioli trebuie să înțeleagă acest lucru. Totuși, dna senator a informat mai întâi publicul și, mult mai târziu, după o jumătate de zi, a informat Comisia Europeană și autoritățile spaniole. Acest lucru este inacceptabil. În această privință, autoritățile germane trebuie, la rândul lor, să analizeze la nivel intern modalitățile prin care am putea gestiona mai bine această criză. Pe de altă parte, ar trebui să ne concentrăm împreună asupra faptului că inamicul nu se află în Spania sau în Germania, problema reală fiind mai curând agentul patogen pe care trebuie să-l ținem sub control și să-l combatem.

Ultima mea observație este că am adoptat o rezoluție în cadrul ultimei noastre ședințe plenare pe tema rezistenței la antibiotice. Chiar dacă acest agent patogen nu ar trebui tratat cu antibiotice în primă instanță, problema este că acest agent este rezistent la multe antibiotice comune. Este un subiect mai vechi, pe care acum trebuie să îl abordăm de urgență, deoarece, data viitoare, ar putea fi vorba de un agent patogen care să trebuiască tratat cu antibiotice dar care, fiind rezistent la acestea, să nu poată fi tratat. Trebuie să depunem eforturi în acest sens.

 
  
MPphoto
 

  Linda McAvan, în numele Grupului S&D. – Dle președinte, dle comisar, aveți dreptate când spuneți că avem de-a face cu o problemă de sănătate publică, iar atenția noastră ar trebui să se axeze pe îngrijirea bolnavilor și identificarea sursei, însă trebuie să analizăm situația pe termen lung și să găsim modalități prin care să împiedicăm ca această situație să se repete.

În urmă cu câteva săptămâni, am avut o întâlnire cu o reprezentantă a Agenției pentru Alimente și Medicamente a Statelor Unite (Food and Drug Administration). Aceasta mi-a vorbit despre problemele cauzate de E coli în sectorul fructelor și legumelor în Statele Unite și am discutat despre faptul că situația din Uniunea Europeană este oarecum diferită. Acum că asupra noastră s-a abătut această epidemie, este momentul să ne punem câteva întrebări. Este vorba cumva de practicile noastre agricole, așa cum tocmai a spus dl Peter Liese? Sau de agricultura intensivă, cultivarea în sere a fructelor și legumelor? Este vorba de utilizarea excesivă a antibioticelor la animale? Sau de răspândirea îngrășămintelor? Am putea spune că o etichetare mai exactă a alimentelor ne-ar fi ajutat să identificăm mai rapid sursa contaminării? Constat că Consiliul nu este prezent astăzi aici, deși se opune unei etichetări corespunzătoare a țării de origine pe produsele alimentare. Sper că va ține cont de cele discutate în această dezbatere, pe viitor.

Prin urmare, dle comisar, trebuie să investigăm în profunzime pe termen lung, să învățăm lecțiile și să le integrăm în politicile noastre. Mult prea adesea, auzim de la Comisie și de la mulți dintre deputații din această instituție că există o reglementare excesivă, însă, ca și în cazul băncilor, încep să mă întreb dacă nu cumva tindem să punem nevoile pieței și ale lanțurilor de aprovizionare mai presus de protecția publică și nevoile consumatorului. Menținând starea de fapt existentă nu va fi suficient. Nu este normal ca oamenii din Europa să cumpere o salată și să moară din cauza ei, iar o schimbare de strategie trebuie să abordeze acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Corinne Lepage, în numele Grupului ALDE.(FR) Dle președinte, dle comisar, vă mulțumesc că ați vorbit mai întâi despre victime și persoanele îmbolnăvite. Firește, înspre ele trebuie să se îndrepte primele noastre gânduri, dar și înspre agricultorii care se află într-o situație foarte dificilă, pe care o putem înțelege perfect.

Doresc să fac trei precizări. În primul rând, suntem în favoarea principiului precauției. El a fost aplicat în acest caz, deci nu ne putem plânge, iar consecințele trebuie, firește, asumate. Prioritatea - după cum tocmai a spus dl Liese - o reprezintă în mod clar ființele umane, înaintea oricăror chestiuni economice, care pot fi tratate în orice moment. Moartea, din nefericire, este definitivă.

În al doilea rând, sunt total de acord cu cele spuse de dna McAvan cu privire la importanța trasabilității. Vorbim astăzi despre etichetare. Este absolut fundamental ca această etichetare să fie completă, ca trasabilitatea să ne permită să știm de unde provin produsele.

În al treilea rând, referitor la chestiunea absolut esențială a fondului problemei, trebuie să recunoaștem că nu știm totul, să admitem că există lacune la nivelul cunoștințelor noastre științifice și că, efectiv, suntem uneori în ignoranță totală. Nu putem ști totul. Nu putem să-i contestăm pe cei care au luat decizii și, în același timp, să considerăm că trebuie să așteptăm. Aici, principiul precauției trebuie să prevaleze.

 
  
MPphoto
 

  James Nicholson, în numele Grupului ECR. – Dle președinte, întâi de toate, doresc să-mi exprim compasiunea față de cei care au avut de suferit. Cât despre cei care și-au pierdut viața: sigur, viețile omenești nu pot fi aduse înapoi. Putem, probabil, corecta situația pe termen mai lung, însă este evident cât de greșit este să tragem concluzii pripite. Pot înțelege furia - și sunt sigur că există - resimțită de partea spaniolă și de cei care au ajuns în pragul falimentului. Vom face probabil ceva pentru a-i recompensa, însă viețile nu pot fi aduse înapoi.

Trebuie să învățăm din toate acestea și să ne asigurăm că, în viitor, vom avea o bază solidă pentru reacție, după cum a spus și comisarul. Trebuie să găsim o soluție cât mai rapidă la situația de față și, pe termen lung, trebuie să ne perfecționăm mecanismele de reacție la acest tip de situații.

Cred că este foarte ușor, privind în urmă, să spunem ce am fi putut sau ce am fi trebuit să facem sau ce nu am făcut, însă acum, privind retrospectiv, am putea crea mecanisme care să garanteze că astfel de situații nu se repetă. Dl comisar are dreptate. Trebuie să învățăm din această experiență. Întotdeauna trebuie să înveți din greșeli. Iar dacă s-au comis greșeli, haideți să le recunoaștem și să ne asigurăm că nu le vom repeta niciodată.

 
  
MPphoto
 

  Rebecca Harms, în numele grupului Verts/ALE.(DE) Dle președinte, dle comisar, ați spus pe bună dreptate că s-au înregistrat prea multe decese și prea multe îmbolnăviri din cauza agentului patogen EHEC și sunt de părere că situația în care ne aflăm demonstrează că nici Germania, nici Uniunea Europeană nu sunt pregătite pentru tipul de epidemie de EHEC cu care ne confruntăm în prezent.

O comparație simplă cu alte câteva țări arată clar că este loc de mai bine. Aș dori doar să mă refer încă o dată la exemplul Statelor Unite. Începând cu anii 1980, s-au depus eforturi uriașe în domeniul cercetării, există o obligație de raportare, există la Atlanta o autoritate de control centralizat al bolilor care are competențe extinse de a interveni direct în situații de epidemie. În Germania, pe de altă parte, avem două ministere federale responsabile care însă nu s-au putut pune de acord cine să preia răspunderea. De asemenea, avem două ministere regionale care doresc și care trebuie să-și asume răspunderea, însă acestea sunt în mod clar suprasolicitate. Avem probleme de comunicare între laboratoare și politicieni. Astfel, nu este deloc clar când trebuie să intervină știința, când trebuie anunțate măsurile de control al bolilor și când trebuie întreprinse acțiuni politice.

Înțeleg de ce un ministru, atunci când primește informația potrivit căreia castraveții sunt de vină, trebuie să emită o avertizare în consecință, însă unde este coordonarea bine pusă la punct? Care este adevărata autoritate decizională? Am impresia - și o spun cu mare precauție - că acțiunile întreprinse au fost la fel de premature în cazul semințelor germinate ca în cazul castraveților. Există o oarecare discrepanță între rezultatele științifice și acțiunea politică.

Revenind la ceea ce avem de făcut: trebuie să instituim o obligație de raportare în întreaga Europă, să creăm laboratoare centrale și un organism central în cadrul Uniunii Europene care să aibă putere de decizie în eventualitatea apariției unei asemenea boli. Cred ca aceasta ar fi soluția potrivită.

Mulțumesc nespus dlui Liese pentru că a menționat problema antibioticelor. Și aici, ne confruntăm cu probleme de care suntem, de fapt, conștienți. Cu toate acestea, deoarece ezităm să avem o dezbatere cu sectorul medical, cu industria farmaceutică și cu sectorul zootehnic - sunt multe aspecte de discutat aici - nu putem acționa atât de coerent pe cât ar trebui în ceea ce privește rezistența la antibiotice. EHEC și rezistența la antibiotice sunt două probleme majore.

 
  
MPphoto
 

  Sabine Wils, în numele Grupului GUE/NGL.(DE) Dle președinte, epidemia de EHEC scoate la lumină deficiențele din sistemul de producție alimentară industrială de pe piața internă liberalizată a UE. Atunci când profitul are prioritate în fața protejării sănătății, calitatea alimentelor și siguranța alimentară au de suferit. Până în prezent, cel puțin 22 de persoane au murit în Germania din cauza agentului patogen EHEC și s-au raportat peste 1 500 de cazuri de contaminare. Peste 600 de pacienți au fost diagnosticați cu periculosul sindrom uremic hemolitic (SUH), care poate să provoace chiar și tulburări neurologice.

După mai bine de două săptămâni, sursa acestei epidemii amenințătoare este încă neclară. Dacă producția de alimente s-ar realiza la nivel regional, sursa contaminării s-ar determina mai ușor iar efectele epidemiei ar fi mai limitate. Având în vedere rutele de transport lungi și condițiile de producție nespecificate, originea alimentelor este foarte dificil de identificat. Cu toate acestea, trasabilitatea în ceea ce privește originea alimentelor este esențială atunci când este vorba de siguranța alimentară. Consumatorii au dreptul să știe de unde provin alimentele și cum au fost produse.

Guvernul Federal din Germania a eșuat total în gestionarea epidemiei EHEC. În confuzia apărută între competențele regionale și federale, gestionarea crizei a trecut pe planul doi. Autoritățile de monitorizare nu au fost pregătite pentru această situație.

Avem nevoie de o regândire radicală a politicii agricole. Alimentele pe care le consumăm trebuie să fie sigure. Pe de altă parte, producătorii agricoli ar trebui și ei să fie protejați împotriva unor riscuri financiare incalculabile. Politica de promovare a agriculturii și a zonelor rurale trebuie să urmărească, în mod constant și coerent, o descentralizare clară a producției alimentare și a structurilor de comercializare.

 
  
MPphoto
 

  Francisco Sosa Wagner (NI).(ES) Dle președinte, doresc să vorbesc pe scurt despre trei aspecte legate de actuala situație privind castraveții.

Sunt nepotul unui german și am o afecțiune profundă pentru această țară, dar este evident că autoritățile germane au acționat pripit și imprudent în acest caz special.

Cât privește instituțiile UE, o analiză a acțiunilor lor arată că Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Comisia au reacționat în mod ezitant și greoi. Nu au reușit să se coordoneze și nici să gestioneze situația.

În al treilea rând, părțile prejudiciate au dreptul la compensații financiare rapide. Totuși, pentru moment, propun Parlamentului să organizăm, fie la Bruxelles, fie aici, la Strasbourg, o mare demonstrație de gastronomie europeană în care castravetele să ocupe un rol central.

Trebuie să revendicăm onoarea pierdută - o expresie dragă autorului german Heinrich Böll - a producătorilor de castraveți. Europa este scena potrivită pentru realizarea acestui obiectiv.

 
  
MPphoto
 

  Esther Herranz García (PPE).(ES) Dle președinte, îmi exprim adânca amărăciune pentru cei 23 de morți: 22 în Germania și unul în Suedia. Această criză este o dovadă clară a faptului că Uniunea Europeană trebuie să-și îmbunătățească sistemul de alertă pentru siguranță alimentară și coordonarea sa internă.

Statele membre implicate au avut o reacție lentă, ineficientă și defectuoasă, iar în acest moment, după ce au murit 23 de oameni, încă nu știm de unde a apărut problema.

Comisia Europeană trebuie să reflecteze profund la problemele pe care le creează prin acțiunile sale iresponsabile sau prin incapacitatea sa de a acționa în momente de criză de genul celei actuale. Toate acestea au generat cazuri de faliment economic, pierderi de locuri de muncă care înainte erau stabile, șomaj, neputință și, dacă mai e nevoie să o spun, o criză extrem de periculoasă în domeniul sănătății publice. În timp ce Comisia pleca urechea la declarațiile iresponsabile emise de autoritățile regionale din Germania - declarații total dezinformate și oarecum nesăbuite - care făceau referire la ferme din Spania, indicând numele și adresele acestora, populația a rămas expusă bacteriei, fără să știe acest lucru. Astfel, crezând că evită contactul cu aceasta, publicul era mai expus ca niciodată consumului de alimente potențial dăunătoare.

În Consiliul miniștrilor agriculturii care se va desfășura la Luxemburg la ora două, în această după-amiază, Comisia Europeană ar trebui să propună ca o proporție din cele 2 500 de milioane de euro rămase de la bugetul politicii agricole comune să fie mobilizată. Acești 2 500 de milioane de euro ar trebui utilizați pentru a compensa, în măsura în care va fi posibil, daunele cauzate. Pentru a realiza acest lucru, va trebui să găsim o soluție juridică adecvată, așa cum s-a întâmplat în cazurile anterioare, de exemplu în scandalul dioxinei și al bolii „vacii nebune”. O astfel de soluție ar trebui găsită acum.

Domnilor comisari, domnilor miniștri, acțiunile dvs. întreprinse astăzi la Luxemburg trebuie să se ridice la nivelul răspunderii dvs.

De asemenea, autoritățile germane, având în vedere acuzațiile lor nefondate, ar trebui să sprijine ferm această soluție financiară încă de la început și să mobilizeze fonduri proprii pentru a realiza campanii de comunicare menite să redea încrederea consumatorilor în produsele horticole, încredere profund zdruncinată acum.

 
  
MPphoto
 

  Luis Manuel Capoulas Santos (S&D).(PT) Dle președinte, apariția epidemiei în Germania ne-a demonstrat că ne confruntăm cu una dintre cele mai dificile situații de gestionare a unei crize în domeniul sănătății publice din timpurile recente. Comisia și, în special, Germania nu au gestionat criza în cel mai eficient mod posibil. Ne confruntăm cu o tragedie umană de proporții, care implică pierderi de vieți omenești și o amenințare pentru alte mii de vieți. De asemenea, este o criză a încrederii consumatorilor în produsele alimentare de bază, cu consecințe economice și sociale greu de anticipat.

Societatea așteaptă un răspuns rapid din partea autorităților naționale și comunitare, care să elucideze cauzele crizei și care să fie însoțit de acțiuni concrete. Pe de altă parte, este de asemenea necesar să se reducă la minimum consecințele dezastruoase pe care aceste acțiuni le au asupra unui alt grup de victime nevinovate, și anume, producătorii de fructe și legume, după cum s-a spus astăzi, aici. Acești lucrători au fost blamați în mod nechibzuit și pe nedrept, au pierdut venituri și și-au văzut viitorul grav periclitat.

De asemenea, trebuie întreprinse urgent acțiuni preventive pentru ca situații similare să nu se mai întâmple. Un aspect important este sporirea eficacității mecanismelor de supraveghere și control pentru antibioticele administrate animalelor, așa cum am precizat în dezbaterea avută aici în urmă cu mai puțin de o lună. Un alt domeniu în care trebuie să acționăm este structura noii politici agricole comune (PAC), care se află în proces de reformare. Este vital ca, în viitor, să se acorde stimulente care să vizeze garantarea calității, pe baza unor metode de producție durabile, aspect asupra căruia Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European insistă de multă vreme.

 
  
MPphoto
 

  Frédérique Ries (ALDE).(FR) Dle președinte, situația s-a înrăutățit și mai mult: 23 de morți și peste 2 200 de bolnavi în Europa. Firește, înspre ei se îndreaptă toate gândurile noastre în această dimineață. Autoritățile germane încă nu au reușit să identifice oficial cauza acestei epidemii. În tot acest timp, nimeni nu mai cumpără legume din Europa, iar această criză sanitară s-a transformat într-o criză economică și, desigur, într-o criză socială. Sectorul legumicol este îndreptățit să ceară compensații și, după cum a spus-o comisarul, miniștrii și comisarii responsabili urmează să aibă o întrunire pe această temă, în această după-amiază, la Luxemburg.

Pe lângă ceea ce s-a spus deja cu privire la principiul precauției și trasabilitatea esențială - primul punct - este vorba totodată despre a ști cum a putut fi transmisă, fără dovezi sau aproape fără dovezi, această alertă generală care a semnalat castraveții din Spania ca fiind cauza acestei crize. Dle comisar, care sunt concluziile pe care Comisia intenționează să le tragă din această criză gravă, pentru ca sistemul nostru de alertă alimentară să se bazeze mai mult ca niciodată pe „dovezi științifice solide și bine fundamentate”, după cum l-ați descris chiar dvs., dle comisar?

 
  
MPphoto
 

  Janusz Wojciechowski (ECR).(PL) Dle președinte, vreau și eu să-mi exprim regretul pentru pierderile de vieți omenești și să le transmit celor bolnavi însănătoșire grabnică. Avem foarte multe lucruri de clarificat aici. Trebuie să stabilim sursa și cauza epidemiei, însă trebuie să identificăm totodată sursa și cauza informațiilor false despre epidemie, care au fost răspândite în Europa și în toată lumea - informații false și nocive care au făcut atât de mult rău. Trebuie să analizăm cu mare atenție cauzele epidemiei și, în special, să acordăm atenție creșterii animalelor la nivel industrial, unde sunt utilizate antibiotice la scară uriașă. Sunt de acord cu cei care tocmai au vorbit despre acest lucru. Dacă se utilizează antibiotice la scară atât de mare, nu este deloc de mirare că apar tulpini de bacterii care nu răspund la antibiotice. În opinia mea, agricultura intensivă care presupune utilizarea de antibiotice ar trebui mult restricționată în Uniunea Europeană și poate chiar stopată, iar prejudiciile aduse ar trebui reparate de către cei care le-au cauzat.

 
  
MPphoto
 

  Martin Häusling (Verts/ALE).(DE) Dle președinte, EHEC nu este o problemă nouă, dar este clar că Europa nu este suficient de pregătită pentru o criză precum aceasta. A durat prea mult până să se emită orientări precise. Trei săptămâni este, într-adevăr, prea mult.

Protecția consumatorilor, suntem de acord cu toții, trebuie să aibă întotdeauna prioritate absolută în fața intereselor financiare. Cu toate acestea, trebuie să fie foarte clar cine emite o avertizare și când, cine urmează să își asume răspunderea pentru aceste avertizări și când trebuie să se implice Comisia Europeană. În Germania, responsabilitatea este împărțită între 16 state federale și două ministere, o responsabilitate mult prea fragmentată pentru o criză europeană. Europa trebuie să se implice aici într-un stadiu incipient. Consider că nu am tras învățămintele corecte din crizele anilor 1990. Acest lucru trebuie rectificat acum, de urgență.

Atunci când este vorba de alimente, avem nevoie de transparență și de o trasabilitate clară în ceea ce privește producția. Avem nevoie de o etichetare clară a țării de origine. Avem însă nevoie și de o forță de reacție europeană care să coordoneze activitățile științifice și medicale și care să stabilească planuri de control.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  João Ferreira (GUE/NGL).(PT) Dle președinte, având în vedere multitudinea de rapoarte contradictorii cu privire la originea acestei epidemii, ar fi cazul să clarificăm câteva aspecte. În primul rând, aș dori să subliniez că după mai mult de 15 zile de la raportarea primelor cazuri și mai mult de o lună de la primele contaminări, sistemele europene de alertă rapidă și de reacție încă nu au fost capabile să identifice cauza reală a contaminării, ceea ce a cauzat multe prejudicii, după cum s-a menționat deja aici. În al doilea rând, este important să nu pierdem din vedere faptul că vorbim de un caz grav, dar nu izolat, de deficiență în ceea ce privește siguranța alimentară în UE. Doresc să vă reamintesc recenta dezbatere pe care am avut-o aici în legătură cu problema dioxinelor.

Aceste cazuri nu se pot disocia de politica agricolă comună (PAC), care promovează modele de producție intensivă, orientată înspre export, în loc să încurajeze, așa cum ar fi necesar, producția locală și consumul local, care ar putea asigura o trasabilitate mai eficientă și, în consecință, o mai mare calitate și siguranță alimentară.

În fine, este important ca producătorii europeni să fie despăgubiți pentru prejudiciile suferite, dar nu numai cei aflați în zona geografică în care a izbucnit epidemia. PAC este o politică comună, de aceea, acest lucru ar trebui să se realizeze mai curând prin măsuri comunitare decât naționale, având în vedere inegalitățile evidente pe care această situație le-ar crea.

 
  
MPphoto
 

  Nick Griffin (NI). – Dle președinte, mai întâi au fost castraveții, ieri germenii de fasole. Astăzi, nu mai sunt germenii de fasole. Adevărul este că experții chiar nu știu, însă ori de câte ori se fac astfel de afirmații, ele distrug sursele de venit și economia țărilor. Ceea ce știm este că această epidemie are ceva foarte bizar. Este o combinație ciudată de tulpini și ADN în acest virus, care afectează grupuri neobișnuite de persoane într-un mod care nu este asociat în mod normal cu epidemiile de E coli. Virusul a lovit deja mult prea multe persoane și în mult prea multe locuri decât o epidemie normală și, spre deosebire de epidemiile obișnuite, nu a putut fi depistat rapid la unul sau doi furnizori alimentari.

Având în vedere toți acești factori inexplicabili și faptul că în mai multe țări - printre care Marea Britanie, SUA, Irak și Israel - s-a raportat realizarea de experimente cu E coli manipulat genetic utilizat ca armă biologică, n-ar trebui să ne întrebăm serios dacă nu cumva această epidemie nu este, de fapt, un caz de terorism biologic sau probabil un test realizat în acest scop?

 
  
MPphoto
 

  Françoise Grossetête (PPE).(FR) Dle președinte, situația este gravă, foarte gravă chiar, deoarece această epidemie de EHEC este un mister total. Îmi imaginez angoasa celor care s-au îmbolnăvit și nu putem decât să deplângem decesele care au survenit.

Toată această situație trebuie să ne oblige la o abordare foarte riguroasă a problemelor de sănătate publică europeană și să ne facă să înțelegem că este esențial să lucrăm cu cercetătorii și cu industria farmaceutică pentru a răspunde eficace la astfel de situații și pentru a ne înzestra cu mijloacele necesare.

Bacteria costă așadar vieți, multe vieți. De asemenea, ea îi costă scump pe agricultorii noștri și zdruncină periculos încrederea consumatorului în produsele agricole și în industria agroalimentară, sectoare care, fără îndoială, sunt totuși cele mai sigure și cele mai controlate din lume.

După castravete, roșie, salată și soia, care va fi următoarea victimă a acestei psihoze sanitare? Consecințele economice pentru agricultori sunt grave. Or, sistemul de alertă a funcționat foarte bine. Problema este că Comisia Europeană nu are nici mijloacele, nici posibilitatea de a verifica veridicitatea informațiilor date de un stat membru.

Astăzi, bacteriile circulă mai rapid decât în trecut. Va trebui să tragem învățăminte, în termeni de comunicare, din modul în care a fost gestionată această criză sanitară. Un feedback va trebui dat. Va trebui, fără îndoială, să se prevadă controale suplimentare înainte de a putea lua ca bune concluziile unei agenții sanitare naționale sau regionale.

În fine, această criză justifică în totalitate necesitatea îmbunătățirii trasabilității produselor alimentare. Obligația de a menționa țara de origine sau locul de proveniență nu se aplică, din păcate, decât în cazuri limită. Această obligație ar trebui extinsă la un număr mai mare de produse alimentare. În cazul unei crize sanitare, aceasta ar permite o identificare mai rapidă a surselor de contaminare și o avertizare mai promptă a consumatorilor în cauză.

 
  
MPphoto
 

  Jo Leinen (S&D).(DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, agricultorii pot fi despăgubiți, însă viețile omenești nu pot fi recuperate. Firește, compasiunea noastră se îndreaptă înspre toți cei care au murit sau care zac pe un pat de spital. Această situație este dramatică și inacceptabilă. Este inacceptabil ca după trei săptămâni de la izbucnirea crizei să nu știm exact de unde a provenit agentul patogen care a cauzat criza. Acest lucru chiar nu ar trebui să se întâmple în Europa.

Din toate acestea va trebui să învățăm niște lecții. Mai întâi, trebuie să găsim sursa și să verificăm dacă există încă practici inadecvate în sectorul de producție sau în lanțul de aprovizionare cu alimente. Dispunem de o legislație care este în vigoare de 20 de ani, iar standardele și codurile de practică din Uniunea Europeană sunt destul de stricte, însă este clar că suntem totuși vulnerabili atunci când vine vorba de produse alimentare. Se pare că există încă lacune și deficiențe și trebuie să tragem încă o dată învățăminte.

De asemenea, cred că comunicarea pe această temă a fost haotică. Informațiile despre această situație nu sunt comunicate bine sau corect. Avem în mod clar nevoie de mai multă Europă. Acest lucru a fost spus deja aici de către alți deputați. Atunci când o autoritate regională sau națională emite o avertizare pentru întreaga Europă, rezultatul poate fi dezastruos. În opinia mea, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (CEPCB) a făcut o treabă bună, din câte pot să văd, însă avem nevoie de o obligație mai bună și mai modernă în materie de raportare pentru a determina cauzele, precum și de un sistem mai eficient de informare a publicului larg.

 
  
MPphoto
 

  Antonyia Parvanova (ALDE). – Dle președinte, autoritățile germane și europene încă încearcă să identifice sursa epidemiei de E coli. Nu avem nici până astăzi dovezi concrete privind cauza acestei contaminări și trebuie avute în vedere toate scenariile, inclusiv o posibilă neglijență sau introducerea involuntară a bacteriei în lanțul alimentar. Cum au fost de fapt create bacteriile este o altă discuție; sunt necesare urgent cercetări și rezultate. Aș dori totuși să vorbesc în mod special despre modul în care au fost comunicate recentele evenimente publicului larg de către autoritățile germane și europene, cu consecințele grave pe care le știm pentru sectorul fructelor și legumelor, nu numai în Spania, ci în întreaga noastră Uniune.

Nu este prima dată când avem o problemă legată de siguranța alimentară în Germania. Propun Comisiei să ajute autoritățile germane pentru a spori trasabilitatea și controlul procedurilor germane și ar trebui luate măsuri similare în ceea ce privește procedurile din alte state membre.

Pentru a păstra încrederea consumatorilor, este nevoie de transparență. Toate informațiile ar trebui puse la dispoziție, însă modul în care se comunică acestea nu trebuie să multiplice semnalele de alarmă sau să genereze panică în rândul consumatorilor atunci când nu există încă dovezi. Îngăduiți-mi să subliniez aici responsabilitatea mijloacelor de informare.

 
  
MPphoto
 

  Marina Yannakoudakis (ECR). – Dle președinte, zvonurile pot fi periculoase. Această epidemie a apărut în Germania sau în vreun alt stat membru? Zvonurile pot fi distructive și pot chiar să contribuie la răspândirea epidemiei. Există încă multe întrebări rămase fără răspuns. Singurul lucru sigur este că majoritatea statelor membre au raportat cazuri de infecție cu această bacterie. Până la această dată, avem 22 de decese în UE.

Această epidemie demonstrează importanța cooperării transfrontaliere în domeniul sănătății preventive și implică, de asemenea, importanța de a avea o agenție europeană cum ar fi Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (CEPCB), pentru a monitoriza, a informa și colabora cu statele membre. Suntem relativ norocoși că în Regatul Unit nu s-au raportat decât trei cazuri, dar asta este situația astăzi: mâine, lucrurile s-ar putea schimba, motiv pentru care trebuie să fim vigilenți. Pe lângă găsirea cauzei epidemiei, trebuie să informăm publicul și, astfel, să îl protejăm. CEPCB publică actualizări zilnice.

Prin cooperare, putem controla această epidemie. Dacă cetățenii noștri sunt informați, au mai multe șanse să evite contaminarea. Mai presus de toate, trebuie să fim calmi și măsurați în reacția noastră.

 
  
MPphoto
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL).(EL) Dle președinte, pentru a doua oară în șase luni, Europa se confruntă cu o criză alimentară care a provocat probleme grave de sănătate pentru mulți oameni și chiar pierderi de vieți în rândul semenilor noștri. Ceva nu este în regulă, dle comisar.

În ianuarie, a fost problema dioxinelor, în Germania. Acum avem probleme cu bacteriile, tot în Germania. Primul caz a fost ținut în secret, deși era cunoscut de luni de zile. În cel de-al doilea caz, s-a dat vina pe castraveții din Spania, pentru că era mult mai convenabil.

Este o problemă de recunoaștere, de trasabilitate și de controale inadecvate la nivelul UE. În primul caz, în ianuarie, dl Dalli ne-a spus, vorbind despre dioxine, că se vor lua toate măsurile necesare pentru a garanta o înăsprire a legislației privind sistemul de control alimentar. Deunăzi, spuneați că aceasta nu este o problemă de recunoaștere, ci o cu totul altă problemă. Poziția Comisiei se caracterizează prin confuzie, mușamalizare și panică și, drept urmare, plângem acum viețile pierdute, cazurile de îmbolnăviri și consecințele asupra producției agricole.

 
  
MPphoto
 

  Elisabetta Gardini (PPE).(IT) Dle președinte, situația pe care o discutăm este foarte gravă, însă cred că - în unele cazuri - încă mai confundăm unele lucruri, pe mai multe planuri.

În mod evident, viețile pierdute nu pot fi puse pe același plan cu problemele economice; nu asta facem noi acum. Aș dori să subliniez totuși că nu prin identificarea cauzelor - care apoi se dovedesc a nu fi cauzele - vom rezolva problema.

Dacă se comite o crimă și apoi se trimite la închisoare o persoană nevinovată, acest lucru nu aduce alinare sau dreptate pentru crima comisă. Și totuși, facem tocmai acest lucru: într-o situație extrem de gravă, cu o criză a sănătății publice și a siguranței alimentare, arătăm cu degetul înspre oameni care se dovedesc a nu fi vinovați, creând astfel alte victime.

Cultivatorii spanioli au ieșit deja pe străzi, iar astăzi, în aproximativ 40 de minute, și cultivatorii din Italia vor demonstra pe străzile din Milano și în provincia Latina, oferind consumatorilor castraveți și alte fructe și legume proaspete, pentru a demonstra că sunt alimente sănătoase, importante pentru o dietă sănătoasă și echilibrată. Nu dorim să dăm încă o lovitură consumatorilor germani privându-i de produse absolut esențiale pentru sănătatea și regimul lor alimentar.

Aș dori, de asemenea, să amintesc câteva date care ar trebui să dea autorităților responsabile, în special, motiv serios de reflecție atunci când lansează anumite informații care seamănă panică și temeri. Datele furnizate de Eurobarometru și culese de Coldiretti în Italia arată că, într-o situație de urgență alimentară, 43 % dintre italieni, de exemplu, evită pentru o anumită perioadă de timp alimentele despre care au auzit vorbindu-se, în timp ce 13 % le elimină definitiv din alimentația lor. Să încercăm, așadar, să ținem seama de ceea ce spunem și cum influențăm obiceiurile alimentare ale populației.

Aș dori deci să întreb Comisia dacă n-ar fi cazul să activeze clauza de urgență europeană și să creeze premisele unei discuții privind compensațiile financiare.

 
  
MPphoto
 

  Dagmar Roth-Behrendt (S&D).(DE) Dle președinte, dle Dalli, dvs. și colegii dvs. de la Direcția Generală Sănătate și Consumatori ați procedat corect întru totul. Nu același lucru se poate spune despre autoritățile germane. Putem spune cel puțin că a fost un haos în materie de comunicare, și o spun cu blândețe. Faptul că ministrul sănătății din Germania a considerat ieri că nu este necesar să fie prezent la un Consiliu pentru sănătate desfășurat la Luxemburg, unde principalul subiect pe ordinea de zi era criza gravă a contaminării demonstrează că nu are absolut nicio idee despre ce înseamnă cu adevărat Europa și că este un ignorant, că nu recunoaște problemele, sau că este încă ocupat cu crizele politice interne din sânul partidului.

(Aplauze)

Ba mai mult, trebuie să observ - și a spus-o și dl Dalli - că autoritățile germane au hotărât că pot renunța la experții europeni, considerând - prin denigrare și aroganță - că nu au nevoie de aceștia. În plus, faptul că au fost necesare trei zile pentru ca acești experți să ajungă în Germania a iscat un scandal pe care trebuie să îl sancționăm în această adunare. În același timp însă, mai trebuie să spunem că este de datoria noastră, a Uniunii Europene, să avertizăm consumatorii atunci când există pe piață un aliment periculos.

V-o spun foarte clar - dacă este vorba de un castravete sau o salată în care există bacterii periculoase care nu sunt letale, aceasta poate fi un lucru bun, însă pentru mine nu este suficient pentru a justifica compensațiile. Castraveții din Spania și din alte țări chiar erau contaminați cu bacteria EHEC. Însă nu erau contaminați cu bacteria care a generat această epidemie, iar aflarea acestui lucru a durat ceva timp.

Dar nu acest lucru este cel mai important pentru mine. Cei dintre dvs. care înțeleg Uniunea Europeană și care cunosc sistemul de alertă rapidă știu și cum funcționează acesta. După cum știți, în cadrul sistemului de alertă rapidă, trebuie să se menționeze produsul, dar și numele producătorului. Acest lucru este prevăzut în legislație. Pentru mine, chestiunea importantă este ce se va întâmpla în viitor. Trebuie să ne gândim dacă, pe viitor, se va putea utiliza în continuare îngrășământul lichid. Vor mai putea exista metode de producție care sunt inacceptabile? Cine, din Uniunea Europeană, monitorizează de fapt ce, când și cu ce rezultate se confirmă prin documente acest lucru și cine poartă răspunderea în această privință?

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  George Lyon (ALDE). – Dle președinte, aceasta este o criză reală. 23 de oameni au murit, peste 2 000 s-au îmbolnăvit, piețele de legume freamătă, cu prețurile la pământ, și se estimează că producătorii pierd 300 de milioane de euro în fiecare zi. Relațiile dintre Germania și Spania sunt încordate, ca să nu spun altfel și, după trei săptămâni de la începerea crizei, încă nu știm de unde a provenit sursa acestei contaminări.

Dle comisar Dalli, vreau asigurări din partea dvs. astăzi că se depun absolut toate eforturile pentru a depista sursa acestei epidemii de E coli, deoarece, până nu găsim sursa, nu putem începe procesul restabilirii încrederii consumatorilor. În al doilea rând, vreau să aud de la dvs. ce acțiuni intenționați să întreprindeți de îndată ce vom depăși această criză, pentru a stabiliza piața și a restabili încrederea consumatorilor.

În al treilea rând, trebuie să ne spuneți ce intenționează să facă Comisia pentru a despăgubi agricultorii care, fără să aibă nicio vină, și-au văzut piețele distruse și sunt în imposibilitatea de a-și vinde produsele. În al patrulea rând, vreau o asigurare din partea Comisiei că se va efectua o anchetă independentă și transparentă, care să stabilească circumstanțele a ceea ce nu a mers bine. Numai atunci când vom avea toate datele vom putea acționa în vederea remedierii lacunelor din legislația privind siguranța alimentară.

 
  
MPphoto
 

  Elisabeth Köstinger (PPE).(DE) Dle președinte, dle comisar, dimensiunea sanitară a crizei generate de această epidemie a bacteriei EHEC este absolut tragică. Situația este gravă. Este imperios necesar să obținem ajutor pentru cei afectați și să luăm toate măsurile necesare pentru a împiedica extinderea acestei epidemii. Toate resursele necesare trebuie puse la dispoziția centrelor de cercetare și spitalelor.

Încă de la apariția agentului patogen, acțiunea rapidă a fost la ordinea zilei. Cu toate acestea, gestionarea uniformă și paneuropeană a crizei printr-o abordare comună a fost lipsită de profesionalism. În căutarea sursei de contaminare și localizarea agentului patogen s-a recurs la acuzații premature în stânga și-n dreapta, iar aceste dispute au generat titluri pesimiste în presă și o neîncredere totală din partea consumatorilor.

Pentru producătorii afectați, toate acestea au generat pierderi dramatice de venituri, care au amenințat chiar supraviețuirea acestora. Produse nevinovate, de proveniență regională nu se mai vând nici ele. Numai în Austria, vânzările de legume proaspete au scăzut cu 75 %. Legumicultorii se confruntă cu aceste pierderi de venituri tocmai în plin sezon de recoltă. Modul necoordonat prin care consumatorii au primit informații în cursul acestui eveniment ridică încă o dată problema necesității marcajului de origine universal și intersectorial și a unei monitorizări eficace a respectării principiului „marcat și verificat la sursă”.

Consumatorii au dreptul să știe de unde provin produsele. Acest lucru se aplică în egală măsură pentru rafturi, pentru restaurante și servicii de catering.

Toate autoritățile trebuie acum să elimine prejudecățile împotriva legumelor proaspete, să revigoreze vânzările de legume proaspete și să dea un nou impuls comerțului cu țările terțe. Situația EHEC a aruncat cultivatorii locali de legume într-o criză existențială, absolut din senin și fără ca aceștia să aibă vreo vină. Comisia trebuie să facă posibilă compensarea pierderilor, fie prin intermediul unui fond agricol european, al fondului european de criză sau prin măsuri de promovare a vânzărilor.

Dl Liese are perfectă dreptate când spune că viața umană este de neînlocuit și că orice moarte este prea mult. De asemenea însă, este absolut de datoria noastră să nu-i abandonăm pe producători, atunci când aceștia nu au nicio vină pentru situația în care se află și care amenință însăși supraviețuirea lor.

 
  
MPphoto
 

  Iratxe García Pérez (S&D).(ES) Dle președinte, dle comisar, cu toții ne dorim un sfârșit cât mai rapid al crizei alimentare germane. Nu trebuie să uităm victimele și sper că, odată remediate erorile inițiale, vom putea identifica sursa infecției, pentru liniștea tuturor.

Totuși, pe lângă aspectul sanitar al acestei crize, trebuie să menționez consecințele economice. Sectorul horticol spaniol a estimat pierderile economice cauzate de erorile fatale în materie de comunicare - despre care acum știm - la 200 de milioane de euro pe săptămână. Doresc să evidențiez atitudinea responsabilă demonstrată de acest sector și cooperarea sa totală cu autoritățile din țara mea.

Dle comisar, trasabilitatea până la origine a funcționat, dar cât de mult timp s-a irosit prin orientarea atenției înspre origine, punându-se accentul pe producția agricolă și scoțând din ecuație alte forme de contaminare, cum ar fi manipularea și distribuția la destinație? De ce a transmis mai departe Comisia informațiile pripite venite din Germania?

A fost o lipsă de comunicare, dle comisar, iar închiderea unilaterală a frontierelor pentru produsele din Spania este dovada incapacității de a monitoriza criza în cadrul Uniunii Europene.

Solicit Comisiei să activeze imediat toate mecanismele necesare pentru a compensa prejudiciile aduse sectorului spaniol și european, atât în plan financiar cât și sub aspectul percepției consumatorilor. Pe termen lung însă, rămâne de văzut ce alte măsuri vor fi adoptate în această privință.

Acuzații nefondate, improvizații, lipsa comunicării, pierderi de milioane, atacuri la adresa onestității și credibilității unui sector: nu sunt oare motive suficiente pentru a întreba cine își asumă răspunderea?

 
  
MPphoto
 

  Mairead McGuinness (PPE). – Dle președinte, doresc să mulțumesc dlui Dalli pentru observațiile sale măsurate de la începutul dezbaterii. Au existat unele observații mai puțin măsurate în această cameră, având în vedere impactul asupra vieților omenești, la care se adaugă, firește, impactul asupra producătorilor și încrederii consumatorului. Este o criză alimentară dintre cele mai grave, iar dl Dalli a recunoscut-o. Știm că ea este regionalizată într-o anumită parte a Uniunii Europene, dar nu este o problemă doar a Germaniei; este o problemă a Uniunii Europene.

Sistemul necesar pentru a găsi cauza și a atenua consecințele există, dar mă tem că nu toate componentele sistemului au fost puse corect în funcțiune și am unele îndoieli în legătură cu sincronizarea. Înțeleg că alerta rapidă a fost emisă la 22 mai 2011: sunt contrariată de faptul că experții europeni au ajuns în Germania abia duminică, 5 iunie. De ce s-a scurs acest timp incredibil de mare? Cred că acest aspect trebuie analizat.

Conform articolului 55 din Regulamentul 178/2002, avem posibilitatea de a crea o celulă de criză. Toți cei care au vorbit au spus că este o criză, iar dl Dalli recunoaște acest lucru. Este o criză care capătă amploare în loc să scadă și aș spune că a sosit momentul ca UE să invoce acest regulament și să creeze o astfel de celulă de criză.

Aspectul cel mai supărător a fost practic nominalizarea și condamnarea publică a legumelor, iar apoi absolvirea lor de orice vină. Acest fapt a zdruncinat încrederea consumatorilor nu numai în fructe și legume proaspete, ci și în sistemul nostru de siguranță alimentară și control. Dle comisar Dalii, văd că aprobați acest lucru, ceea ce mă bucură, însă cred că acum este momentul potrivit pentru crearea celulei de criză și aș dori să comentați pe marginea acestui aspect în observațiile dvs. finale.

 
  
MPphoto
 

  Ulrike Rodust (S&D).(DE) Dle președinte, dle comisar, provin din regiunea Europei unde epidemia agentului patogen EHEC a atins nivelurile cele mai alarmante. Această bacterie agresivă pare de neoprit. De la mijlocul lunii mai și până ieri la prânz, au fost infectate 1 733 de persoane, iar 23 de pacienți au avut o moarte chinuitoare. Situația din clinici este extrem de delicată. Paturile de la terapie intensivă sunt tot mai puține și este nevoie urgentă de plasmă de sânge. Nu se întrevede un sfârșit. Populația din zona în care locuiesc se teme că vor apărea cazuri noi.

Pentru mine, este o chestiune de curaj și de simț de răspundere să se emită avertizări pentru orice potențial purtător al acestei bacterii. Mai multe produse alimentare au fost supuse analizelor, însă bacteria nu a fost găsită. Ceea ce înțeleg eu prin produse alimentare de calitate ridicată este că acestea sunt sănătoase și introduse pe piață sub rezerva monitorizării. Presupun că s-au făcut erori evidente în această privință și, încă o dată, constatăm că există lacune. Totuși, în situația de față, să afirmi că se cunoaște cauza fără a avea în spate analize de laborator bine fundamentate, este cât se poate de neglijent. În toată această panică de înțeles, nu trebuie sub nicio formă să existe o „vânătoare de vrăjitoare”, care ar pune la zid foarte mulți agricultori harnici de pe întreg cuprinsul Europei. Trebuie așadar să fie clar pentru toată lumea că noi, Uniunea Europeană, trebuie să arătăm solidaritate unul față de celălalt și să fim pregătiți să oferim asistență reciprocă în caz de urgență. Cu alte cuvinte, toți experții din domeniul medical trebuie să se așeze la masa discuțiilor, iar asistența financiară trebuie acordată celor care, fără să aibă vreo vină, se află în pragul dezastrului financiar.

 
  
MPphoto
 

  Pilar Ayuso (PPE).(ES) Dle președinte, în primul rând, doresc să transmit condoleanțe familiilor celor care au murit din cauza acestei epidemii.

Dle comisar, informarea publicului asupra riscurilor pentru sănătate este o sarcină dificilă și delicată și trebuie să fie perfect documentată și verificată. Nu este vorba de a găsi vinovați, însă cu această ocazie s-au comis erori importante, începând cu afirmațiile precipitate și nesăbuite ale unui responsabil politic regional, recent numit în funcție, care a declanșat o alarmă socială și o criză economică foarte gravă și ireparabilă.

Se pare că nici Comisia nu a coordonat criza foarte bine. Mă întreb când s-a produs primul caz și dacă a fost respectat articolul 3 din regulamentul privind sistemul de alertă rapidă - care cere statelor membre să notifice imediat riscul, în termen de 48 de ore - și, de asemenea, dacă a fost respectat articolul 8 din același regulament - care obligă Comisia să verifice dacă informațiile sunt complete, adevărate și lizibile si dacă au un temei juridic adecvat.

Ceea ce este sigur este că au ieșit la lumină gravele carențe ale acestui regulament și că este necesară o revizuire a actualului cadru juridic pentru a defini cu precizie, printre altele, procedurile de gestionare a crizei utilizate de autoritățile competente, pentru a atribui erorile și omisiunile agentului responsabil din lanțul alimentar (și, în acest scop, există trasabilitate), pentru a evita ca protejarea sănătății să ascundă barierele comerciale și pentru a arbitra procedurile de compensare a prejudiciilor aduse comerțului și a pierderilor de profit.

Dle comisar, nici castraveții, nici soia, nu sunt cauza. După cum a spus dl Liese, cauza este agentul patogen. Cauza este serotipul O104:H4 al bacteriei Escherichia coli, care este deja descris în toată literatura științifică și este asociat produselor din carne.

În orice caz însă, dle comisar, trebuie să îi lăsăm pe oamenii de știință să-și facă treaba: să investigheze întregul sistem de trasabilitate, în tot lanțul alimentar, inclusiv manipularea și distribuția de alimente.

 
  
MPphoto
 

  Andrés Perelló Rodríguez (S&D).(ES) Dle președinte, dle comisar, nimic din ceea ce facem noi aici sau în Uniunea Europeană nu va reda viața celor decedați, dar sper că ceea ce se face va preveni alte decese și va opri șirul de oameni care s-au îmbolnăvit sau care suferă fără să fi făcut nimic pentru a cauza această problemă.

Firește, nu știm cauzele, însă știm unele lucruri pe care trebuie să le spunem răspicat: acțiunea politică s-a caracterizat prin neglijență, la fel și Guvernul federal german; nu se poate să acționeze ca și cum Hamburg ar fi un oraș-stat sau un alt continent.

Dacă dna Merkel și ministrul sănătății ar fi tradus aroganța cu care s-au adresat frecvent altor state în sârguință și eficacitate, unele lucruri survenite nu s-ar fi întâmplat. Această neglijență a avut consecințe regretabile pentru un stat, Spania, și pentru cel mai important sector al său, agricultura. Ea a ruinat mii de oameni și mici întreprinderi și a discreditat economia o lungă perioadă de timp.

Vă cer să mergeți astăzi în Consiliu și să solicitați despăgubirea integrală a celor afectați, căci viețile celor care au murit nu le putem cere înapoi. Și mai solicit revizuirea sistemelor de control. Iar dnei Merkel să-și asume răspunderea. Și îi cer mai puțină aroganță și mai multă sârguință. Și să fie trasă la răspundere pentru prejudiciile pe care le-a cauzat. Nu poate să ignore faptul că Hamburg se află în țara sa. Nu își poate ignora responsabilitățile. Nu poate da vina pe un singur stat federal când ea însăși ar trebui trasă la răspundere pentru daunele provocate.

Puțin mai multă modestie, puțin mai multă gestionare eficientă și mai puțin conservatorism ar fi fost pași importanți în a garanta că această criză nu îi scapă din mână și că Spania și alți agricultori din sud nu sunt obligați să sufere consecințele sale dureroase.

Revizuirea procedurilor de control, revizuirea sistemelor de avertizare și apelul la responsabilitate, dle comisar, tocmai asta vă cere Spania dvs., Consiliului și Germaniei.

 
  
MPphoto
 

  Esther de Lange (PPE).(NL) Dle președinte, doresc să mulțumesc dlui comisar pentru prezența sa aici, deși aș prefera să fie în altă parte, într-un avion cu destinația Rusia, de exemplu, pentru a apăra cauza la cel mai înalt nivel posibil, pentru ca interdicția introdusă acum de Rusia să fie retrasă deoarece este total exagerată. Mulțumesc dlui comisar pentru bunăvoința sa de a comunica cu noi în această etapă, însă comunicarea de până acum, inclusiv cu Comisia, a fost un fiasco rușinos. Au trecut multe zile de la izbucnirea crizei până ce Comisia a ținut o conferință de presă. Răul se produsese deja până la acel moment, iar în presă circulau acum cele mai absurde povești imaginabile. Comisarul a vorbit despre o posibilă sursă ca fiind castraveții din Olanda, deși peste 200 de teste arătaseră deja cu câteva zile mai devreme că nu era așa.

Sunt de acord cu dvs. că partea tehnică a poveștii a funcționat. Alerta rapidă, localizarea și urmărirea au funcționat toate. Mai este însă și componenta de comunicare, care a fost deplorabilă, în primul rând în Germania, firește, cu multitudinea de institute, autorități și chiar ministere, care au transmis, toate, semnale diferite. Un ministru al agriculturii a făcut o observație nesăbuită spunând că oamenii „ar trebui să nu mai mănânce deloc produse crude”, chiar dacă nu avea nicio autoritate în domeniu. Presupun că veți avea o discuție cu autoritățile germane pe această temă, deoarece este necesară o investigare fundamentală a modului în care totul a putut fi tratat cu atâta neglijență.

De asemenea, sper că veți dezbate în curând cazul împreună cu miniștrii agriculturii pentru un fond de urgență, care urmează să fie asigurat din excedentul încă disponibil în bugetul pentru agricultură. Așa cum am procedat cu produsele lactate atunci când a izbucnit o criză acută în acest sector, suntem nevoiți, și acum, să recurgem la acel excedent. Numai în țara mea, acest sector înregistrează pierderi ce se ridică la 80 de milioane de euro pe săptămână, deși sursa epidemiei este în altă parte, iar rezultatul este că întreprinderi prospere se află acum în pragul colapsului. Intenția Uniunii Europene nu poate fi aceasta. Sper că veți lua cu dvs. acest semnal puternic din partea Parlamentului și-l veți transmite Consiliului miniștrilor agriculturii.

 
  
MPphoto
 

  Anna Záborská (PPE). (SK) Dle președinte, dle comisar, salut această dezbatere. Analizăm această problemă din diferite unghiuri și căutăm sursa contaminării, identitatea agentului patogen și posibilitatea unui remediu. Aștept acum să văd ce companie farmaceutică va ieși să spună că are un tratament pentru această boală, creând astfel o altă isterie.

În opinia mea, domeniul în care trebuie aduse cele mai multe îmbunătățiri este sensibilizarea publicului. Cred că este inadecvat și iresponsabil să informăm cetățenii într-o zi anume despre un aliment pe care nu ar trebui să-l cumpere sau care arată suspect.

Este nevoie să informăm cetățenii în legătură cu ce ar trebui să facă în viața lor de zi cu zi și ar trebui să se organizeze o campanie aici, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel de stat membru. Dacă oamenii respectă regulile esențiale de igienă și dacă își mențin igiena personală, prin spălarea sau fierberea alimentelor, toate acestea ar fi de ajuns pentru a se proteja de această infecție. Această campanie nu presupune eforturi mari, însă cred că aici au fost și vor mai fi epidemii și diferite boli și că nimic nu i-a protejat mai mult pe oameni decât propriul lor comportament.

Cred cu fermitate că o astfel de campanie ar contribui la prevenirea bolilor, dar ar veni și în ajutorul legumicultorilor.

 
  
MPphoto
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE).(PL) Dle președinte, este important că discutăm astăzi subiectul legat de amenințarea la adresa pacienților, producătorilor de alimente și consumatorilor, cauzată de apariția unei tulpini periculoase de bacterie, a cărei sursă nu putem încă să o identificăm. Spunem că avem un sistem eficient de monitorizare a calității alimentelor și de menținere a unor standarde înalte. Cu toate acestea, continuă să survină situații dificile, precum cea din prezent. De aceea, este esențial să se revizuiască și să se perfecționeze sistemul de supraveghere și monitorizare. Trebuie să fim pregătiți pentru situații care sunt și mai periculoase. Nu trebuie să difuzăm informații despre surse de contaminare dacă informațiile nu sunt de încredere. Acest lucru încetinește procesul de localizare a sursei și cauzează prejudicii morale serioase și daune economice uriașe.

Ne exprimăm compasiunea pentru familiile victimelor și pentru cei care s-au îmbolnăvit, dar să nu uităm să acordăm compensații agricultorilor din mai multe țări, care au suferit pierderi. Vorbim despre viitorul politicii agricole comune și despre chestiuni de securitate în domeniul accesului la alimente și al calității alimentelor. Poate că această situație dificilă ne va convinge cât de important este acest domeniu de probleme, deoarece este un domeniu care vizează nu numai ce mănâncă cetățenii noștri, ci și starea lor de sănătate.

 
  
MPphoto
 

  Josefa Andrés Barea (S&D).(ES) Dle președinte, ne confruntăm cu o problemă de sănătate publică – o epidemie, potrivit dlui comisar – în care se caută vinovații, nu cauza.

Sistemul nu a funcționat: avem 22 de morți, 1 600 de persoane afectate și, după trei săptămâni, încă nu știm cauza și, aplicând principiul precauției fără o bază științifică - repet, fără o bază științifică - Spania este cea trasă la răspundere.

Doamnelor și domnilor, castraveții din Spania nu erau contaminați. Nu erau contaminați! O repet deoarece s-au auzit aici unele versiuni contrare. Mai mult, ca să vedeți impactul pe care l-au avut aceste cuvinte: 300 000 de locuri de muncă ar putea fi afectate; o pierdere a încrederii.

O epidemie nu cunoaște frontiere. Repet, dle comisar: nu cunoaște frontiere!

Facem apel la responsabilitate pentru ceea ce nu s-a făcut, pentru ceea ce avem de făcut imediat, deoarece există riscul unei noi contaminări în Germania în acest moment - unde se înregistrează cel mai mare număr de persoane afectate - dar nu Spania este de vină. Cerem compensații.

 
  
MPphoto
 

  Isabelle Durant (Verts/ALE).(FR) Dle președinte, dle comisar, după cum ați spus, problema nu este una locală, chiar dacă a fost localizată. Vă invit să o spuneți clar și răspicat, deoarece avem nevoie la modul foarte serios de mai multe instrumente de mai o mai bună coordonare europeană pe această temă.

Mesajul a fost extrem de confuz și încărcat de consecințe, inclusiv pentru producătorii spanioli, dar nu numai pentru ei, căci nu au fost singurii afectați. Acest aspect a fost explicat deja în mai multe rânduri.

Găsirea unui echilibru între o avertizare rapidă, pe de o parte, și transparență, pe de altă parte, este, într-adevăr, dificilă. Însă precauția și principiul precauției nu înseamnă că ar trebui să comunicăm informații la întâmplare și prea rapid. Lucrurile trebuie așadar puse la punct, iar cei care sunt responsabili pentru o comunicare precoce trebuie să și plătească daunele. Despre asta veți discuta în această după-amiază. Acest lucru este important, chiar dacă, firește, precum toți ceilalți, gândurile mele se îndreaptă, în primul rând, către victime. Totuși, agricultorii așteaptă compensațiile pe care le merită.

În rest, chestiunile legate de rezistența la antibiotice și de trasabilitate rămân chestiuni esențiale la care va trebui să lucrăm în continuare.

 
  
MPphoto
 

  Diane Dodds (NI). – Dle președinte, fiind vorba de 22 de persoane decedate în UE și peste 2 000 internate pentru tratament ca urmare a epidemiei prelungite de E coli în întreaga Europă, se cuvine ca Parlamentul să își reafirme compasiunea pentru cei și i-au pierdut pe cei dragi și să transmită gândurile noastre bune pentru însănătoșirea celorlalți.

Consumatorii cer alimente de bună calitate, sigure și cu origine cunoscută. Sursa acestei epidemii este încă necunoscută și căutarea răspunsurilor s-a realizat, pe alocuri, la întâmplare, toate acestea subminând rapid încrederea consumatorului. Din punct de vedere economic, agricultorii sunt cei care vor suferi în continuare - în timp ce alimentele pe care le produc sunt absolut sigure.

De asemenea, într-o astfel de situație, trebuie să îndemnăm la calm. Guvernele naționale s-au grăbit să caute vinovații. În trecut, Regatul Unit a avut de suferit din cauza unor astfel de comportamente panicarde, iar acest joc de culpabilizare speculativă trebuie să înceteze. Pot de asemenea să spun că acest Parlament are obiceiul de a se grăbi să introducă legislație. Înainte să facă acest lucru, trebuie să realizăm o analiză completă și detaliată a faptelor.

 
  
MPphoto
 

  Teresa Jiménez-Becerril Barrio (PPE).(ES) Dle președinte, cel mai important lucru, și care ne aduce laolaltă astăzi aici, sunt victimele, căci nimeni nu ar trebui să se simtă atât de neprotejat pe cât ne simțim noi, consumatorii europeni, în acest moment. De asemenea, este nevoie de claritate și responsabilitate în ceea ce privește victimele.

Este responsabilitatea mea să denunț autoritățile germane care, în mod eronat și precipitat, au acuzat castraveții din Spania și, mai exact, cooperativele din Malaga și Almeria, care erau exploatații model și care nu-și vor reveni de pe urma acestor acuzații.

Mii de familii fără un loc de muncă se întreabă de ce - și așteaptă un răspuns - și, mai ales, vor să știe ce le rezervă viitorul, nu numai în Andaluzia, ci în toată Europa agricolă.

De aceea, și în speranța că experții vor găsi în curând soluția, cer ca astăzi, atunci când Comisia va vorbi în fața Consiliului, să solicite mijloace economice și morale imediate pentru toți producătorii din Andaluzia și din întreaga Europă, care ne privesc cu indignare, dar și cu speranță.

 
  
MPphoto
 

  Antonio Masip Hidalgo (S&D).(ES) Dle președinte, în loc să pună pe primul plan investigarea și cooperarea europeană, autoritățile germane au calomniat și au prejudiciat producătorii de castraveți și nu numai. Și totuși, nimeni din Germania nu a demisionat sau nu a oferit reparații pentru daunele cauzate. Germania este cea care are o problemă serioasă de credibilitate. Atitudinea dnei Merkel față de țările din sud, în ceea ce privește agricultura și finanțele, este intolerabilă.

Cineva a spus că dna Merkel este un discipol al lui Adenauer și al lui Kohl. Nici pe departe: îi lipsește fibra morală.

 
  
MPphoto
 

  Bart Staes (Verts/ALE).(NL) Dle președinte, dle comisar, în mod clar, va trebui să învățăm din greșelile făcute. A fost o problemă de coordonare în Germania – mai mulți deputați germani au spus acest lucru, atât din partea blocului guvernamental cât și a opoziției - cu cele două ministere federale, cu cele șaisprezece Länder și lipsa coordonării.

Trebuie să existe un sistem de monitorizare națională strictă și trebuie analizat modul în care acesta funcționează atât în Germania cât și, mai ales, în celelalte 26 de state membre. Pentru moment, arătăm cu degetul înspre Germania, dar poate că, în curând, vom arăta cu degetul înspre propriile noastre state membre. De aceea, trebuie să ne întrebăm dacă sistemele interne de monitorizare din toate statele membre sunt suficient de robuste. Sistemele europene existente - iar dna Roth Behrendt are absolută dreptate - funcționează. Există, probabil, o lipsă de coordonare. În orice caz, cu siguranță a fost o lipsă de comunicare. Aici ar trebui așadar se ne concentrăm toată atenția.

Aș dori să-l întreb pe dl comisar, întâi de toate, dacă va răspunde la întrebarea adresată de dl Leinen și de dna Roth-Behrendt, printre altele, dacă veți propune o soluție cu adevărat europeană. În al doilea rând, ne puteți spune ce veți face la Consiliul pentru agricultură și cum puteți aduce compensații acelor agricultori care au suferit prejudicii?

 
  
MPphoto
 

  Gabriel Mato Adrover (PPE).(ES) Dle președinte, tocmai în situații de criză se dovedește eficacitatea instituțiilor și încrederea în acestea. În cazul de față, acestea au lăsat mult de dorit.

Comisia a spus clar că suspiciunile legate de castraveții din Spania nu au fost confirmate. Nu, dle comisar: ceea ce s-a confirmat este că suspiciunile au fost nefondate, iresponsabile și fără date obiective. Ceea ce s-a confirmat este că există 23 de morți și că sectorul horticol spaniol a suferit prejudicii enorme.

Ceea ce s-a confirmat, de asemenea, este că Comisia trebuie să facă ceea ce nu a făcut până acum, adică să acționeze cu convingere pe mai multe fronturi: să oprească epidemia, să evite ca suspiciunile nefondate să poarte o urmă de credibilitate, afectând grav un stat membru - în acest caz, Spania - luând măsurile necesare în acest scop, să repare de îndată prejudiciile suferite și să restituie mărcii spaniole imaginea sa asociată unor produse agroalimentare sigure și de înaltă calitate.

 
  
MPphoto
 

  Judith A. Merkies (S&D).(NL) Dle președinte, dle comisar, ne aflăm în mijlocul unei crize și, adevărat vorbind, avem lucruri mai importante de făcut în acest moment decât să arătăm cu degetul și să culpabilizăm. Când ești în mijlocul unei crize, tot ce ar trebui să faci, înainte de toate, este să iei decizii și să soluționezi criza. Toate celelalte pot fi discutate mai târziu. Prioritatea principală este să găsim un tratament pentru pacienți, în cazul acestor bacterii rezistente la antibiotice, și să localizăm sursa epidemiei. În plus, trebuie mai presus de toate să comunicăm bine pentru a aborda cu prudență situația pacienților, a consumatorilor și a producătorilor, care trebuie informați și pentru care trebuie intervenit în mod corect.

Putem apoi să ne îndreptăm atenția înspre chestiunea legată de modul în care funcționează de fapt gestionarea crizei. Cu siguranță, aceasta nu va fi ultima criză. Cine este responsabil? Sunt implicate prea multe autorități, dar cineva trebuie să preia conducerea. Aceasta ar trebui să fie tema discuției de astăzi cu dvs. și cu Consiliul. Cum vor fi împărțite competențele în viitor și cine își va asuma responsabilitatea? Utilizarea antibioticelor este, într-adevăr, o problemă delicată, fie că este vorba de animale sau oameni. Există diferențe majore între statele membre. Nu în ultimul rând, trebuie să existe compensații pentru pagubele produse. Pe scurt, avem nevoie de claritate și determinare.

 
  
MPphoto
 

  Angelika Werthmann (NI).(DE) Dle președinte, EHEC este cuvântul de pe buzele tuturor în săptămâna care s-a scurs. În primul rând, firește, compasiunea noastră se îndreaptă înspre victime. În interesul sănătății publice, autoritățile au obligația să le ofere informații. Bunăstarea populației trebuie să fie pe primul loc.

În Statele Unite, există un sistem de avertizare precoce în acest scop. Realitatea este că s-au înregistrat peste 2 000 de contaminări și peste 20 de morți. Oamenii trebuie să știe unde se află această bacterie. Ea a provenit de la castraveții din Spania, unde, sigur, nu ar fi trebuit să fie, căci o bacterie fecală nu are ce să caute într-un aliment.

Cât privește compensațiile economice, cei responsabili trebuie să plătească, în niciun caz ceilalți. În fine, aș dori să remarc absența Consiliului de la întreaga dezbatere pe această temă.

 
  
MPphoto
 

  Bogusław Sonik (PPE).(PL) Dle președinte, vă mulțumesc foarte mult că mi-ați dat ocazia de a vorbi la o dezbatere atât de importantă. Cetățenii Uniunii Europene au nevoie ca instituțiile europene să fie eficiente în multe domenii, inclusiv în prevenirea răspândirii oricărui tip de boală în orice parte a Uniunii Europene, iar acest lucru este de înțeles. Cu toate acestea, mai presus de orice, agențiile responsabile cu prevenția și care lucrează în domeniul sănătății și siguranței alimentare ar trebui să dispună de modalități de prevenire a creării de panică. Aceste instituții ar trebui să fie complet independente de administrațiile statelor membre și chiar împuternicite să acționeze cu autoritatea executivă în situație de criză.

De data aceasta, nu am reușit să prevenim panica, rezultatul fiind pierderi de ordinul milioanelor. Agricultorii polonezi au fost și ei afectați. Prețul legumelor de pe piața poloneză a scăzut cu două treimi în cursul unei singure săptămâni. În fiecare zi, producătorii de legume au înregistrat pierderi de 2 milioane PLN. În urmă cu câteva luni, am tras un semnal de alarmă privind gripa porcină. Instituțiile europene nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor și au fost incapabile să împiedice răspândirea panicii în întreaga Uniune Europeană. Acum s-a întâmplat ceva similar.

 
  
MPphoto
 

  Marc Tarabella (S&D).(FR) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, solidaritatea trebuie să prevaleze: este unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene, însă solidaritatea nu trebuie să fie o scuză prin care actorii implicați să se dezică de responsabilitățile lor.

Nu este normal că autoritățile germane nu au cedat frâiele, încă de la început, Uniunii Europene, într-o dramă care a depășit frontierele lor, încă de la finele primei lor conferințe de presă, când au blamat în mod eronat castraveții din Spania. Nu este normal să acuzi fără dovezi, să comunici informații nesigure și să provoci o asemenea confuzie. Nu este normal că toate principiile în materie de comunicare au fost sfidate în acest mod. Drept urmare, criza s-a transformat într-o isterie. Aceste zvonuri și aceste vânători de vrăjitoare, alimentate de aceleași autorități, au cauzat daune enorme și denotă iresponsabilitate. Relația de încredere dintre consumatori și producători s-a rupt din nou.

Pentru ca această dramă să nu fie și o risipă teribilă, haideți să învățăm lecții importante din aceasta: să determinăm mijloacele optime de a pune în aplicare un sistem robust de trasabilitate transfrontalieră și să instituim o celulă de comunicare europeană și o celulă de gestionare a crizei. Dacă nu învățăm rapid lecțiile acestui eșec, 23 de oameni vor fi murit în zadar.

 
  
MPphoto
 

  John Dalli, membru al Comisiei. – Dle președinte, doresc să vă mulțumesc, dvs. și tuturor deputaților care au contribuit la această dezbatere. Nu voi avea timp să răspund la fiecare observație interesantă care a fost făcută, dar vă pot asigura că am luat notă de sentimentul exprimat în acest for. Astăzi, după cum am spus, voi participa la Consiliul miniștrilor agriculturii. Mâine voi fi la Berlin pentru a participa la o reuniune de coordonare între sectorul siguranței alimentare și sectorul sănătății, împreună cu experții pe care îi avem acolo.

Principala mea preocupare este să reducem la zero numărul spitalizărilor: este primul și cel mai important obiectiv al meu. Mă concentrez asupra mobilizării și accelerării acțiunilor în vederea identificării cauzei epidemiei. Am creat celula de criză la 30 mai 2011 și, la nivelul Comisiei, ne-am mobilizat în totalitate la momentul respectiv. Departamentul nostru de sănătate publică a mobilizat Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (CEPCB), iar CEPCB și-a activat modul de criză pentru a face evaluări științifice în cel mai scurt timp posibil.

Comisia a cerut imediat CEPCB să efectueze o evaluare științifică. În cadrul unor întruniri zilnice cu experți din statele membre, Comisia a coordonat măsuri de evaluare: stabilirea definițiilor comune de caz, raportarea cazurilor, chestionarele pentru pacienți, asumarea în comun a perspectivelor privind tratamentul și recomandările în materie de igienă adresate publicului sunt câteva dintre rezultatele obținute într-un interval de timp foarte scurt.

Trebuie să fim foarte prudenți și să punem lucrurile în perspectivă. Este ușor pentru noi toți să stăm să judecăm retrospectiv și să facem declarații, mult mai greu este să fii în mijlocul furtunii atunci când survine o criză. Trebuie să fim atenți atunci când facem declarații și când aducem critici deoarece, insistând - așa cum fac și eu - asupra luării de decizii pe baza unor dovezi bine fundamentate, nu trebuie să îi îngrozim pe cei chemați să ia decizii riscante, uneori în situații foarte dificile, temându-se că, după aceea, vor fi puși la zid și judecați de toată lumea pentru deciziile luate. Cred că acest aspect al gestionării situației este foarte important.

Același lucru se poate spune în cazul verificării și controlării informațiilor care circulă. Avem în Europa un sistem care permite o comunicare rapidă și, pentru a avea o comunicare rapidă, aplicăm principiul subsidiarității - căutăm nivelul cel mai de jos posibil ca bază de la care ar trebui să înceapă comunicarea. Trebuie să fim atenți, deoarece, dacă începem să impunem controale peste controale pentru a verifica informațiile care circulă, vom submina obiectivul promptitudinii, iar în situațiile în care este vorba despre sănătate și în care este pusă în joc viața, promptitudinea capătă importanța cea mai mare.

Cât privește informarea, oferim în permanență informații, pe măsură ce le primim. În acest sens, Comisia este de acord că o comunicare rapidă și coordonată este un element esențial al gestionării riscurilor. Dacă vă aduceți aminte, în 2009-2010, în urma experienței noastre cu H1N1, am pus la punct un sistem de coordonare a comunicării privind sănătatea publică, iar Comitetul nostru pentru securitate sanitară dispune de o rețea de comunicare. Va trebui să implicăm actori regionali în acest proces într-un mod mai eficient, precum și Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Nu mai departe de ieri, am avut o discuție telefonică cu Margaret Chan, Directorul General al OMS, despre acest aspect al coordonării informațiilor și garantării unei coordonări depline înaintea oricărui comunicat.

Vom analiza ce s-a întâmplat și vom efectua anchete și analize mai aprofundate. De îndată ce vom avea siguranța stopării contaminării, ne vom concentra asupra celor survenite în sectorul de informare, cu privire la protocoalele de anchetă și gradul de coordonare transversală în momentul apariției crizei, și vom analiza atunci dacă avem nevoie de mai multe instrumente și de o coordonare europeană mai strânsă. Acesta poate fi un răspuns parțial la întrebare, însă, după cum spuneți și dvs., vor fi necesare ample discuții aici în Parlament, dar și la nivel de stat membru.

Referitor la chestiunea compensațiilor, acest lucru va fi discutat în această după-amiază în Consiliul AGRI, și sunt convins că colegul meu, dl comisar Cioloș, depune toate eforturile pentru a identifica și elabora metode și mijloace de despăgubire a agricultorilor noștri care suferă din cauza acestei probleme.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: ALEJO VIDALQUADRAS-
Vicepreședinte*

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  János Áder (PPE) , în scris.(HU) Cel mai recent scandal legat de siguranța alimentară în Germania ne-a îndreptat încă o dată atenția înspre deficiențele unei supravegheri normative adecvate. Încrederea consumatorilor în sârguința producătorilor de alimente și, nu în ultimul rând, în profesionalismul autorităților de supraveghere, a fost zdruncinată încă o dată. Într-un stat de drept cu adevărat funcțional, consumatorii au motive întemeiate să considere că alimentele care ajung pe masă și pe care le dau copiilor lor sunt sigure pentru consum. Din nefericire, nu este prima dată când încrederea le-a fost zdruncinată. Este suficient să ne gândim la scandalul roșiilor contaminate din Ungaria, dar am putea la fel de bine menționa și scandalul din ianuarie cu carnea de porc contaminată cu dioxină, survenit tot în Germania. Toate aceste evenimente triste ne atrag iarăși atenția asupra faptului că statul trebuie să-și intensifice inspecțiile normative și să acționeze împotriva tuturor deficiențelor sau abuzurilor în cel mai strict mod posibil. În definitiv, este absolut imposibil să te aștepți ca cetățenii, și nu statul, să facă această treabă. Nu ne putem antrena pentru a deveni experți științifici în materie de alimente sau să instalăm în locuințele noastre laboratoare capabile să verifice alimentele. În schimb, soluția corectă este să impunem cele mai stricte sancțiuni împotriva celor care încalcă regulamentele, fără să ne temem chiar să închidem întreprinderi.

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Întâi de toate, doresc să-mi exprim solidaritatea cu familiile victimelor. În viitorul imediat, UE și statele membre ar trebui să-și concentreze resursele asupra găsirii sursei de contaminare, pentru a pune capăt epidemiei și deceselor pe care aceasta le-a cauzat și pentru a reda încrederea consumatorilor în lanțul alimentar. Altfel, va fi imposibil să punem capăt disperării agricultorilor noștri. Pentru a realiza acest lucru, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și ministerele sănătății din statele membre trebuie să lucreze împreună. Lentoarea cu care a demarat cooperarea a fost cauzată de gestionarea dezastruoasă a crizei de către Germania. UE nu își poate neglija agricultorii în această situație. Trebuie să creeze un mecanism care să-i despăgubească rapid pentru impactul negativ uriaș al acestei crize, care pune deja în pericol supraviețuirea multor exploatații. Prioritatea absolută este protecția consumatorilor, însă este nevoie să ne corectăm procedurile. Este vital să se stabilească cine trebuie să emită o avertizare și când, precum și modul în care trebuie emisă aceasta, pentru a preveni haosul informațional la care am asistat. Acesta a avut consecințe dezastruoase, în condițiile în care sursa problemei nu a fost nici măcar identificată. De asemenea, vrem să vedem acțiuni concrete din partea unor entități cu caracter paneuropean.

 
  
MPphoto
 
 

  Ivo Belet (PPE), în scris.(NL) Preocuparea noastră vizează, în primul și în primul rând, victimele acestei epidemii și urmașii acestora. Această situație abominabilă nu trebuie să se repete. Trebuie să tragem învățăminte rapid pentru ca, în viitor, să putem depista mai repede unde se află cauza și să comunicăm mai eficient și într-o manieră mai coordonată. Acest domeniu, comunicarea și consultarea deficientă între statele membre în această privință, au fost un fiasco rușinos. S-au produs daune economice foarte mari, care ar fi putut fi prevenite perfect dacă s-ar fi acordat mai multă atenție comunicării în timpul crizei. Operatorii afectați au dreptul la despăgubiri. Pledăm așadar în favoarea constituirii unui fond european de urgență. Măsurile de sprijin naționale suplimentare sunt la fel de eficiente precum un plasture la o mână ruptă și, în plus, abia dacă fac dovada unei solidarități europene veritabile. Așa cum a spus comisarul Dalli în această dimineață, aceasta nu este o problemă națională pentru Germania. Este o problemă europeană. Haideți așadar să o abordăm într-un context european. Această criză este, de asemenea, o ocazie de a transmite cetățenilor un mesaj clar: Europa nu va abandona victimele unui asemenea dezastru în materie de sănătate publică.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris.(IT) Găsirea sursei epidemiei de E coli se dovedește a fi complicată. Se presupune că germenii de soia sunt sursa contaminării, cauzând moartea a 20 de oameni în Europa și fiind responsabili pentru alte circa 300 de cazuri grave diagnosticate numai în Germania, însă ultimele rezultate ale testelor asupra eșantioanelor de soia au fost negative. Consecința imediată a epidemiei a fost o scădere vizibilă a consumului de fructe și legume în întreaga Europă. Cu toate că, pentru moment, nu sunt disponibile cifre precise despre amploarea pierderilor din sectorul european al fructelor și legumelor ca urmare a crizei E coli, daunele economice cauzate acestui sector în mod clar nu vor fi neglijabile. Având în vedere faptul că am depus deja o întrebare parlamentară pe această temă, profit de ocazie, în acest plen, pentru a evidenția necesitatea ca Uniunea să se angajeze să sprijine producătorii europeni din acest sector cu instrumente proporționale cu gravitatea crizei. De asemenea, am atras atenția Comisiei asupra faptului că ar trebui să ia în calcul posibilitatea introducerii unor măsuri destinate să îmbunătățească practicile de conservare a fructelor și legumelor și să intensifice controalele privind ambalarea acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Spyros Danellis (S&D), în scris.(EL) Când vedem siguranța alimentară în UE abordată în presă pentru a doua oară în șase luni și numărul mare de decese, putem spune că acesta nu este un scandal alimentar. Este o criză alimentară. Două săptămâni mai târziu, ne-am grăbit să arătăm cu degetul și am creat o problemă de credibilitate înainte să fi stabilit măcar cauza.

Am subminat producătorii care, cu toate că și-au făcut bine treaba, s-au găsit în situația de țapi ispășitori și încă trag și astăzi ponoasele. Am subminat încrederea consumatorilor europeni și nu numai. Am creat o ruptură în relațiile noastre comerciale și la nivelul coeziunii interne. Această criză pune în discuție însuși modelul de agricultură europeană și pune la încercare funcționarea pieței interne. Nu mai este suficient să spunem cine și ce este vină. Comisia trebuie să întreprindă măsuri corective permanente, iar trasabilitatea este una dintre ele și ar trebui să fie un obiectiv prioritar.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) În problema pe care o discutăm, trebuie ridicate mai multe puncte importante - și transmit aici preocupările concetățenilor mei.

În primul rând, consumatorii europeni trebuie să poată ști ce pun în farfurie. Prin urmare, este primordial să se garanteze o trasabilitate totală la nivel european a produselor agricole.

În al doilea rând, trebuie să cerem Germaniei să facă tot ce îi stă în putință pentru a localiza originea bacteriei. În această privință, salut decizia Comisiei de a trimite experți în Germania. Totuși, Comisia trebuie să-și deruleze activitățile la o scară mai mare și să verifice dacă toate sistemele de control, de analiză și de cercetare au fost respectate întocmai, deoarece trebuie să ne îmbunătățim și să ne întărim mecanismele de alertă alimentară.

În al treilea rând, ar trebui realizate audituri la nivel european, pentru a asigura eficacitatea sistemelor de monitorizare.

În fine, în al patrulea rând, să nu-i uităm pe agricultorii care au fost nedreptățiți: au fost suspectați pe nedrept fără să fi făcut nimic rău! Și mulți dintre ei vor mai suferi din cauza neîncrederii consumatorilor. De aceea, este necesară o solidaritate europeană în favoarea unor măsuri de despăgubire concrete.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) În legătură cu dezbaterea privind epidemia de EHEC în statele membre ale UE, doresc să atrag atenția asupra faptului că, din cauza deciziilor luate de țările UE și țările terțe, au fost închise frontiere pentru a proteja piața de fluxul de legume provenite din țări care găzduiesc presupusa sursă a contaminării. Informațiile primite de la producătorii de legume sunt tulburătoare. Comercianții constată un interes zero din partea clienților în a cumpăra castraveți, roșii și alte legume, înregistrând pierderi financiare uriașe prin faptul că sunt forțați să arunce livrări întregi sau să le vândă la un preț semnificativ mai mic decât cel de cumpărare. Producătorii renunță să mai cultive legume, reprofilându-se înspre alte activități de producție, ceea ce înseamnă concedieri ale lucrătorilor. Dacă previziunile vor fi în continuare îngrijorătoare și nu vom găsi sursa contaminării, întreprinderile vor fi nevoite să-și înceteze activitatea comercială din lipsă de lichidități. Cred că Uniunea Europeană dispune de instrumente administrative care îi permit o reacție rapidă în astfel de cazuri, motiv pentru care ar trebui să ne gândim cum putem să ameliorăm sistemul și să-l facem mai eficient. Din moment ce dispunem de aceste instrumente, trebuie să găsim sursa infecției cât mai curând posibil, pentru a nu expune producătorii de legume la alte pierderi.

 
  
MPphoto
 
 

  Katarína Neveďalová (S&D), în scris. (SK) Societatea trebuie să se obișnuiască încet-încet cu faptul că va exista în fiecare an un anumit tip de epidemie - mai întâi a fost gripa aviară, apoi gripa porcină, iar acum bacteriile din legumele proaspete.

De asemenea, o astfel de epidemie se soldează cu victime și pierderi financiare enorme. După părerea mea, principala diferență față de epidemiile anterioare este că încă nu am identificat definitiv sursa contaminării - mai întâi au fost castraveții (din Spania), iar acum germenii de soia (din Germania).

Se ridică, de asemenea, problema greșelilor comise de statele membre. Mă refer aici la greșelile comise de Germania, care a refuzat ajutorul Comisiei și a încercat să rezolve această criză de una singură. Acuzațiile false au generat pierderi financiare enorme pentru agricultorii spanioli, dar nu numai pentru ei, ci probabil pentru întregul sector agricol.

Comisia Europeană a propus ieri compensații în valoare de 150 de milioane de euro pentru legumicultorii care au suferit prejudicii ca urmare a infecției intestinale survenite în Germania. În opinia mea, este foarte importantă negocierea compensațiilor în raport cu erorile comise, cum ar fi în cazul Spaniei. Ultimele evoluții arată că singurele prejudicii înregistrate au fost pierderile financiare pentru agricultorii europeni. Să nu uităm totuși că cel mai mare preț pe care l-am plătit pentru această epidemie îl reprezintă zecile de victime din mai multe state membre ale Uniunii Europene. Este de datoria noastră să acționăm în așa fel încât erori și epidemii de acest gen să nu se mai repete.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareş-Lucian Niculescu (PPE), în scris. O primă precizare care se impune, pentru că a existat o remarcă în sală, este că în fața unei astfel de crize, politica agricolă nu este problemă, ci mai degrabă soluția. Consumatorii europeni s-au obișnuit să privească cu încredere alimentele pe care le găsesc pe rafturile magazinelor tocmai pentru că producătorii europeni sunt obligați să respecte cele mai înalte standarde din lume. Această criză a demonstrat însă că sistemul european nu este infailibil și că suntem extrem de vulnerabili. Într-adevăr, trebuie să ne gândim acum în primul rând la victime. Ceea ce s-a întâmplat este o tragedie. În același timp trebuie să ne gândim și la măsurile de sprijin care sunt necesare pentru a evita pierderea a mii de locuri de muncă în agricultură și mai ales distrugerea unui sector întreg.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Toussas (GUE/NGL), în scris.(EL) Noul scandal alimentar, generat de apariția unei bacterii noi, hiper-toxice, care a cauzat deja zeci de decese și boli grave pentru mii de lucrători, se adaugă la lista lungă și parcă nesfârșită a scandalurilor alimentare survenite în UE. Este de fapt o crimă comisă de companiile internaționale, care otrăvesc lanțul alimentar și sacrifică vieți omenești și sănătatea lucrătorilor pentru a-și crește profiturile. Noua epidemie alimentară dovedește faptul că UE nu poate și nici nu va proteja viața umană și sănătatea publică deoarece, fiind o uniune transnațională de monopoluri, și-a luat angajamentul de a servi și proteja profiturile de capital, nu viețile lucrătorilor. Principalul obiectiv al acuzațiilor nefondate - pentru care nu există o bază științifică - făcute de autoritățile germane la adresa exploatațiilor mici și mijlocii din statele membre din sudul UE, pe care UE s-a grăbit să le aprobe, generând astfel prejudicii foarte grave agricultorilor din aceste țări, a fost de a mușamaliza și de a ascunde caracterul antipopular și periculos al PAC și al responsabilităților UE, al guvernelor burgheze și al grupurilor de monopol, care nu au nicio reținere în a hrăni lucrătorii cu alimente de înaltă toxicitate și care prezintă un pericol pentru sănătatea acestora, atât timp cât acestea își sporesc la maximum profiturile de capital.

 
  
MPphoto
 
 

  Kathleen Van Brempt (S&D), în scris.(NL) Maniera de reacție la epidemia de EHEC din nordul Germaniei ridică probleme importante. Înainte de toate, trebuie să reflectăm asupra cauzelor acestei epidemii și asupra factorilor care au împiedicat combaterea sa. Există cumva prea multe antibiotice în hrana pentru animale? Cumva natura excesiv de intensivă a agriculturii nu ne aduce beneficii? În ce măsură avem nevoie de o mai bună etichetare și trasabilitate? Sunt întrebări importante, mai ales acum, când se profilează o revizuire a politicii agricole comune.

În plus, a devenit clar că au existat carențe majore în sistemul european de gestionare a crizei în materie de alimente. Având în vedere în special natura acestei situații în care, pe lângă guvernul federal, au mai existat alte două ministere responsabile pentru fiecare regiune, abordarea crizei și comunicarea în acest sens au fost mult prea fragmentate și lipsite de claritate. În crize de acest gen, o importanță crucială, atât pentru consumatori, cât și pentru producătorii de alimente, o are crearea cât mai rapid posibil a unei celule de coordonare europeană care să asigure comunicațiile și coordonarea la nivelul anchetei științifice. Acest lucru va permite o investigare mai rapidă și mai eficientă a cauzelor unei epidemii, prin exploatarea la maximum a expertizei altor cercetători și laboratoare din Europa.

 

7. Taxele la vehiculele grele de marfă (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 

  Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este recomandarea pentru a doua lectură, în numele Comisiei pentru transport și turism, referitoare la poziția Consiliului adoptată în primă lectură în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (15145/1/2010 – C7–0045/2011 – 2008/0147(COD)) (raportor: dl El Khadraoui) (A70171/2011).

 
  
MPphoto
 

  Saïd El Khadraoui, raportor.(NL) Dle președinte, dle comisar, în momentul în care, sper, sesiunea plenară va aproba în curând acordul pe care noi l-am negociat, cu o largă majoritate, între instituții, vom avea un cuvânt de spus într-un moment important pentru sectorul transporturilor în Europa, o piatră de hotar care ar putea marca direcția de politică pentru deceniile viitoare. Impactul palpabil imediat va depinde, desigur, de voința politică a statelor membre de a exploata, sau nu, noile oportunități. Nu impunem nimic. Vrem doar ca lucrurile să devină posibile, mai exact aplicarea unui principiu pe care noi, Parlamentul, îl susținem de mai mulți ani, respectiv principiul „poluatorul plătește”, și internalizarea costurilor externe.

Mai multe persoane cu experiență din rândul nostru știu că luptăm pentru aceasta din 2006, când dna Wortmann-Kool a coordonat revizuirea anterioară. Aceasta a fost urmată în 2008 de o propunere a Comisiei la care lucrăm de trei ani. Cei care au urmărit îndeaproape acest dosar știu ce muncă laborioasă a fost depusă pentru a obține acest rezultat. Este o cale de compromis, un compromis între instituții, dar și un compromis între instituții care, de exemplu, a fost susținut de majoritatea minimă posibilă în Consiliu și care își are oponenți și aici, în Parlament. Unii cred că nu este suficient de ambițios, alții, dimpotrivă, consideră că merge prea departe. Meritul revine echipei de negociere și, în special, raportorilor alternativi care, împreună cu mine, cu personalul din Consiliu și cu Comisia, au ajuns la acest echilibru fragil.

Vă solicit tuturor să sprijiniți acest pachet pe care l-am realizat ca un pas important în direcția corectă. Acesta oferă statelor membre, pentru prima dată, posibilitatea de a aplica taxe pentru poluarea fonică și atmosferică dincolo de taxele existente pentru utilizarea infrastructurilor, taxe care, în plus, nu sunt percepute în mod armonizat peste tot în acest moment, și care ar putea stimula apetitul pentru reînnoirea flotei. În același timp, pachetul oferă statelor membre posibilitatea de a-și adapta într-o mai mare măsură taxarea, în funcție de momentul zilei în care un camion circulă pe un drum. Acest lucru oferă guvernelor opțiuni de control în vederea îmbunătățirii mobilității.

În același timp, există și un angajament puternic - cel mai puternic angajament posibil - din partea statelor membre de a reinvesti venitul generat în sistemul de transport, pentru a-l face mai sustenabil, și de a reinvesti cel puțin 15 % din venituri în rețeaua transeuropeană de transport. În același timp - iar aceasta a fost de asemenea o chestiune importantă pentru Parlamentul European - cerința în materie de transparență capătă claritate. Statele membre trebuie să specifice ce nivel de venituri obțin din taxe și ce intenționează să facă cu banii respectivi pentru a crea un sistem de transport mai eficient.

De asemenea, pachetul urmează să fie aplicat unei părți mai mari a flotei, mai exact, tuturor vehiculelor de sau peste 3,5 tone. Acesta este principiul. Acesta este standardul. Aceasta este măsura convenită. Pachetul urmează să fie aplicat și în cazul întregii rețele de autostrăzi. Punem un accent puternic pe importanța interoperabilității sistemului. Acest lucru va însemna o singură căsuță pentru fiecare vehicul de marfă care traversează întreaga Europă, și nu 25 sau 26. Acest aspect este bătut în cuie, în legislație.

În fine, mai am o singură precizare, care se referă la tabelele de corespondență. Acest aspect a fost discutat pe larg. Soluția pe care o propunem și care ia forma unui număr de declarații de la trei instituții, ar părea adecvată pentru a evita crearea unui precedent.

În concluzie, Eurovinieta nu este o soluție-minune. Ea nu va rezolva complet problema mobilității, firește. Este însă o parte importantă a unei soluții de a pune la punct un sistem de transport mai durabil. Stimulentele pentru costuri vor constitui un element important, însă eforturile noastre nu trebuie să se oprească aici. Cu toate acestea, vorbim de un pas important în direcția corectă și tocmai din acest motiv eu și cei cu care am colaborat vă solicităm sprijinul.

 
  
MPphoto
 

  Enikő Győri , președintă în exercițiu a Consiliului.(HU) Dle președinte, dle comisar, dle El Khadraoui, doamnelor și domnilor, la începutul Președinției ungare am promis că vom lucra pentru o Europă puternică, una în care cetățenii să fie în centrul preocupărilor noastre. Sunt foarte bucuroasă că suntem acum pe cale să adoptăm o directivă care va îmbunătăți, cu siguranță, calitatea vieții cetățenilor europeni. De aceea, salut din toată inima faptul că am reușit să ajungem la un acord cu Parlamentul European pe tema Directivei privind eurovinieta. Obiectivul propunerii privind taxele impuse vehiculelor grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri este acela de a stabili în mod corect taxele utilizate în transport, astfel încât să reflecte mai exact costurile reale ale poluării fonice și atmosferice și ale congestionării traficului, precum și efectele schimbărilor climatice cauzate de vehiculele grele de marfă.

Este o realitate faptul că transportul rutier comercial este unul dintre sectoarele economice determinante ale societății moderne. Este la fel de adevărat că amploarea problemelor care pot fi asociate cu transportul rutier, cum ar fi poluarea fonică și atmosferică, precum și congestia traficului, se agravează din ce în ce mai mult. De aceea, măsurile de politică inovatoare și profesionale, cum ar fi utilizarea de vehicule ecologice sau dezvoltarea de planificatoare de rute, joacă un rol din ce în ce mai mare. Ca urmare a măsurilor care vizează internalizarea costurilor externe, sunt șanse ca eficiența energetică să crească iar efectele negative asupra mediului să scadă. Sistemul de taxare rutieră echitabilă propus în Directiva privind eurovinieta ne va permite să utilizăm resursele noastre limitate într-o manieră mai durabilă. Această măsură este, de asemenea, foarte importantă în contextul Cărții albe recent publicate a Comisiei, intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor - Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor”.

Această măsură este un prim pas în direcția internalizării costurilor externe ale tuturor metodelor de transport. Conform poziției Consiliului, această propunere este una dintre cele mai importante măsuri în domeniul transporturilor. Știm că Parlamentul este de acord cu noi în această chestiune. Am lucrat împreună din greu pentru a ajunge la acest compromis. Acesta este motivul pentru care Președinția maghiară dorește să adreseze mulțumiri dlui El Khadraoui, în special, pentru disponibilitatea sa de a coopera constructiv cu Consiliul și pentru efortul său angajat de a obține succes. Ultima chestiune deschisă a negocierilor a fost legată de tabelele de corespondență. Președinția a fost mulțumită de soluția găsită în această chestiune și dorește să citească declarația respectivă a Președinției ungare, care este sprijinită de următoarele președinții poloneză, daneză și cipriotă.

președintă în exercițiu a Consiliului. –Pentru a evita orice neînțelegere sau eroare de interpretare, permiteți-mi să o citesc în limba engleză: [traducere din limba engleză] „Se declară, prin prezenta, că acordul la care s-a ajuns între Consiliu și Parlamentul European în cadrul trilogului din 23 mai 2011 privind directiva Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri („Eurovinieta”) nu cauzează prejudicii rezultatului negocierilor interinstituționale privind tabelele de corespondență”.

(HU) Dle președinte, doamnelor și domnilor, vorbim de o chestiune extrem de importantă, care va influența în mod clar viața de zi cu zi a cetățenilor noștri. De aceea, salut acordul la care s-a ajuns între aceste două instituții. Consider că, în domeniul politicii transporturilor, acesta este unul dintre rezultatele noastre cele mai importante din timpul Președinției ungare și așteptăm cu optimism votul de mâine, în speranța că majoritatea reprezentanților vor sprijini această directivă. Vă mulțumesc încă o dată tuturor celor care au contribuit la crearea acestui compromis, nu numai raportorului ci și raportorilor alternativi, precum și experților noștri juridici, pentru sprijinul acordat în găsirea unei soluții la chestiunea delicată a tabelelor de corespondență.

 
  
MPphoto
 

  Siim Kallas, vicepreședinte al Comisiei. – Dle președinte, stimați deputați, după trei ani de negocieri, suntem acum aproape de adoptarea directivei modificate privind aplicarea taxelor la vehiculele grele de marfă, așa-numita Directivă „Eurovinieta”.

Aceasta este o parte a unei strategii mai ample de internalizare a costurilor externe de transport în toate modurile, pentru a obține prețuri de transport corecte. Doresc să mulțumesc Președinției belgiene pentru deblocarea acestui dosar în Consiliu. Președinția ungară a negociat cu dibăcie, cu o majoritate foarte strânsă în Consiliu.

Îngăduiți-mi să mulțumesc în special raportorului, dlui El Khadraoui. Împreună cu raportorii alternativi și cu membrii Comisiei pentru transport și turism, acesta a reușit să îmbunătățească semnificativ textul în a doua lectură. Aștept cu nerăbdare ca Parlamentul să adopte această directivă, din două motive principale.

În primul rând, pentru a realiza obiectivele noastre privind un sistem de transport ecologic mai durabil și, astfel, pentru a aplica principiul „poluatorul plătește”. Directiva va autoriza statele membre să perceapă taxe pe camioane nu numai pentru costuri cu infrastructura, așa cum se întâmplă în prezent, ci și pentru poluarea fonică și atmosferică. Acest lucru va permite totodată o adaptare mai eficientă a taxelor, pentru a ușura congestia din timpul orelor de vârf.

În al doilea rând, într-o perioadă în care finanțarea publică este scăzută, aplicarea de taxe pentru costuri externe prevăzută în noua directivă va genera venituri și va asigura noi resurse financiare pentru infrastructura de transport. Comisia sprijină acest acord.

Am luat notă de declarația dvs. privind tabelul de corespondență. Sunt total de acord cu dvs. în această chestiune. În numele Comisiei, voi face și eu o declarație formală:

„Comisia reamintește angajamentul său față de garantarea faptului că statele membre elaborează tabele de corespondență care stabilesc o corelație între măsurile de transpunere adoptate de acestea și directiva UE și le comunică Comisiei, în cadrul transpunerii legislației UE, în interesul cetățenilor, al unei mai bune legiferări și al unei transparențe juridice sporite, precum și pentru a facilita controlul conformității reglementărilor naționale cu dispozițiile UE.


Comisia regretă lipsa sprijinului pentru dispoziția inclusă în propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, care viza obligativitatea elaborării tabelelor de corespondență.

În spiritul compromisului și în vederea asigurării adoptării imediate a propunerii respective, Comisia poate accepta substituirea dispoziției obligatorii privind tabelele de corespondență, inclusă în text, cu un considerent corespunzător prin care statele membre să fie încurajate să urmeze o astfel de practică. Aceasta va informa Parlamentul în termen de douăsprezece luni de la adoptarea în plen a acestui acord și va întocmi un raport la sfârșitul perioadei de transpunere referitor la practica statelor membre, în vederea întocmirii în scop propriu - și în interesul Uniunii - a propriilor tabele, care să ilustreze, în măsura posibilului, corespondența dintre directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice.

Cu toate acestea, poziția urmată de Comisie în acest dosar nu trebuie considerată un precedent. Comisia va depune în continuare eforturi pentru a identifica, împreună cu Parlamentul și cu Consiliul, o soluție adecvată la această chestiune instituțională orizontală”.

 
  
MPphoto
 

  Corien Wortmann-Kool, în numele Grupului PPE.(NL) Dle președinte, Directiva Eurovinieta este importantă deoarece stabilește normele europene de bază pentru o taxă per kilometru și, astfel, asigură un mediu concurențial echitabil pentru transportul rutier în interiorul Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu vă pot ascunde faptul că grupul meu a avut probleme majore cu propunerea inițială a Comisiei, dar și cu poziția raportorului în primă lectură. Din fericire, raportorul a operat unele modificări majore în direcția propusă de noi și ar trebui de asemenea să mulțumim Consiliului și Președinției ungare, care au reușit, în cele din urmă, nu doar să realizeze o majoritate solidă în Consiliu, ci și să obțină sprijinul Parlamentului în favoarea acestei poziții.

Majoritatea membrilor grupului meu politic va aproba acest acord, întrucât el reprezintă primii pași în direcția introducerii efective a principiului „poluatorul plătește”, iar aceasta într-un mod inteligent. În primul rând, ideea este că ar trebui să existe stimulente care să încurajeze sustenabilitatea, nu doar taxe mai ridicate. Stabilirea taxelor mai ridicate pentru orele de vârf, care să compenseze intervalul din afara orelor de vârf, este mult mai bine elaborată acum decât în poziția Consiliului. Acest lucru va însemna că nivelurile totale ale taxelor vor rămâne neschimbate. Scutirile pentru EURO V și EURO VI sunt și ele de bun augur, precum și faptul că statele membre s-au angajat din nou să reglementeze interoperabilitatea sistemelor de taxare, un aspect problematic care încă nu este rezolvat.

Parlamentul consideră la fel de importantă alocarea banilor. Ne-am fi dorit mai mult, însă este cu siguranță un pas important, iar când spun asta nu mă refer doar la procentul care va fi acum alocat, ci și la obligația de raportare din partea statelor membre. Să sperăm că acesta este un prim pas în direcția unei alocări ulterioare a acestor bani.

 
  
MPphoto
 

  Ismail Ertug, în numele Grupului S&D.(DE) Dle președinte, doamnelor și domnilor, după un maraton al negocierilor, dl El Khadraoui și reprezentanții Consiliului și ai Comisiei au reușit să elaboreze un pachet îmbunătățit de măsuri privind aplicarea de taxe rutiere pentru vehiculele grele de marfă care circulă în Europa. Sunt foarte recunoscător celor implicați și, în special, raportorului nostru, pentru ceea ce au realizat.

Prin recunoașterea principiului internalizării costurilor externe, alocarea parțială a fondurilor pentru infrastructura de transport și instrumentele oferite pentru reînnoirea flotei, am reușit să realizăm obiective importante enunțate în Cartea albă privind transporturile. De asemenea, consider că nu trebuie să trecem cu vederea obligațiile de transparență care, în cele din urmă, trebuie să se aplice și în cazul Consiliului.

Găsesc extrem de regretabil faptul că mai multe state membre au încercat, chiar după finalizarea negocierilor trilaterale, să pună bețe în roate - chiar asta au încercat - în legătură cu tabelele de corespondență, pentru a bloca această directivă. Cu toate acestea, doresc să concluzionez prin a face apel la colegii mei deputați să accepte compromisul obținut și să nu pericliteze rezultatele acestor negocieri îndelungate și laborioase, pentru că acest lucru nu ar însemna decât să ajutăm pe cine nu trebuie. Vă mulțumesc pentru faptul că ați sprijinit acest compromis.

 
  
MPphoto
 

  Dirk Sterckx, în numele Grupului ALDE.(NL) Dle președinte, nu vom câștiga niciun premiu pentru frumusețe cu ce avem pe masă, în pofida eforturilor perseverente și neabătute ale raportorului, pe care, de altfel, îl felicit în această privință.

Punctul cel mai important și mai delicat, pentru mine, este alocarea. La ce vor folosi statele membre veniturile obținute din aceste taxe? Le vor folosi pentru a-și eficientiza economia transporturilor? Le vom obliga să facă acest lucru? Am eșuat în acest sens. Iată că nu am reușit să realizăm ceea ce am sperat în această privință. Este oarecum aberant faptul că statele membre încearcă să faciliteze reținerea acestor venituri, în timp ce sunt reținute și costurile externe. Prin această taxă, chiar ar trebui să limităm costurile externe pe cât posibil și, de preferat, să le aducem înapoi la zero. Astfel, acești bani ar trebui de fapt folosiți pentru tot ce înseamnă îmbunătățirea infrastructurii și intensificarea cercetării în vehicule de transport de marfă ecologice.

Există un aspect care continuă să mă preocupe, și anume: dacă aplicați taxe variabile pentru orele de vârf, cum veți interveni în cazul ambuteiajelor dacă nu luați măsuri similare în cazul celor responsabili pentru provocarea acestora? Acest aspect se prezenta într-o formă prea simplificată în prima lectură, dar Consiliul a preferat să rămână indiferent. Așadar, eficacitatea unora dintre lucrurile pe care le facem nu este de 100 %. Ce avem noi aici - iar dl Ertug a subliniat deja acest aspect - este mai multă transparență. Statele membre trebuie să întocmească un raport în care să indice volumul veniturilor pe care aceste taxe îl generează și în care să specifice măsurile luate în vederea îmbunătățirii sistemului. De aceea, sper că va exista o discuție între plătitori, sectorul de transport rutier de mărfuri și guvern, pe tema utilizării acestor bani și a eficienței.

Acesta este unul dintre elementele pozitive. Nu debordez de fericire, dar am apărat această măsură în grupul meu deoarece un principiu important - internalizarea costurilor externe - este acum încorporat pentru prima dată în legislația europeană. Aceasta înseamnă că putem începe procesul de aplicare a taxelor pentru toate costurile externe pentru toate modurile de transport, pentru a îmbunătăți economia odată cu sustenabilitatea. Comisarul a inclus o serie de măsuri în Cartea albă, măsuri pentru care acest pas este necesar. Dacă nu îl aprobăm acum, vom bloca o serie de măsuri incluse în Cartea albă. Mă surprinde faptul că este întotdeauna dificilă realizarea unui acord în Consiliu - și, dnă președintă, nu dau vina aici pe Președinția ungară a Consiliului, care a făcut tot ce i-a stat în putință. Acesta este un prim pas important - și esențial - într-un proces îndelungat.

 
  
MPphoto
 

  Roberts Zīle, în numele Grupului ECR.(LV) Dle președinte, doresc întâi de toate să mulțumesc Consiliului și Comisiei pentru faptul că au ajuns la acest compromis, dar în special dlui Saïd El Khadraoui, pentru modul excelent în care au fost finalizate aceste discuții, fără a pierde din vedere obiectivul propus. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) va sprijini acordul de compromis deoarece multe dintre soluțiile elaborate aici sunt, în realitate, excelente realizări. Cât privește Consiliul, acest compromis a fost foarte fragil și este de înțeles că unele chestiuni, cum ar fi domeniul de aplicare al directivei sau colectarea și distribuirea fondurilor alocate statelor membre, au fost chestiuni sensibile chiar până la sfârșitul discuțiilor. Cred că o continuare a discuțiilor ar fi dus la un rezultat mai prost sau la niciun rezultat. Cel mai important lucru acum este să mergem înainte, să punem în aplicare principiul „poluatorul plătește” în ceea ce privește colectarea taxei de drum. Daunele aduse mediului trebuie compensate, infrastructura îmbunătățită și, așa cum a spus dl Sterckx, acesta este primul text legislativ la nivel european în care a fost încorporat acest principiu. Acest principiu și taxele respective ar trebui introduse în toate statele membre. Din nefericire, multe state nu au pus încă în aplicare plățile Eurovinieta I pentru infrastructură și, cel mai probabil, aceleași state vor întârzia foarte mult cu introducerea Eurovinietei II. Acest lucru denaturează piața fluxurilor de transport și, de fapt, în timp ce drumurile sunt întreținute din plățile contribuabililor din aceste state membre și ale contribuabililor Uniunii Europene, de toate acestea profită transportatorii din țările terțe, infrastructura nu se dezvoltă iar costurile externe nu se recuperează. Să sperăm că statele membre vor da dovadă de mai mult angajament. Vă mulțumesc.

 
  
MPphoto
 

  Eva Lichtenberger, în numele Grupului Verts/ALE.(DE) Dle președinte, doamnelor și domnilor, Eurovinieta și rezultatele negocierilor reprezintă un exemplu al modului în care Consiliul încearcă în prezent să limiteze sau să modereze toate propunerile Parlamentului, în special în domeniul politicii transporturilor. Politica transporturilor promovată de ministerele transporturilor din statele membre constă în impunerea unei politici de transport durabile și orientate spre viitor pentru Uniunea Europeană, în fiecare zi de duminică, făcând tot ce este posibil în timpul săptămânii pentru a împiedica realizarea unei astfel de politici.

Un lucru este clar, și anume, zgomotul și gazele de eșapament care sunt nocive atât pentru oameni cât și pentru natură. Acestea generează costuri, iar costurile respective sunt suportate în prezent de către contribuabili, nu de către cei responsabili pentru aceste costuri. Propunerea Parlamentului, care era deja una foarte fragilă și a reprezentat un compromis dificil între țările din centrul Europei și cele de la periferie, a fost însă diluată și mai mult.

Astfel, de exemplu, alocarea costurilor externe a devenit voluntară, nu obligatorie. Costurile nu sunt repartizate pentru toate consecințele negative cauzate, ci numai pentru un mic număr de factori. În cele din urmă, ceea ce rămâne din alocarea costurilor se ridică la puțin mai mult decât valoarea unui hot-dog și a unei beri pentru un traseu întreg. Găsesc că este foarte puțin. Regimul se aplică numai într-un mod calificat în cazul vehiculelor de marfă având o greutate ce depășește 3,5 tone. Germania și-a văzut aprobată propunerea privind vehiculele de 12 tone și, în zonele de munte, singurele vehicule de mărfuri supuse acum taxării sunt cele care nici nu pot să circule acolo deoarece nu pot să urce pante pe distanțe lungi.

În acest scop, Italia a vrut să anuleze totul pe baza unui detaliu birocratic. Iar acesta este un prim exemplu al modului în care politica în domeniul transporturilor, din păcate, nu este luată încă în serios îndeajuns de mult. Noi, cei din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, vom vota totuși pentru, deoarece dorim să fim parte dintr-o majoritate care cel puțin încearcă să salveze principiul internalizării costurilor externe pentru un viitor în care funcția de ministru al transporturilor în statele membre va fi ocupată de persoane mai rezonabile.

 
  
MPphoto
 

  Jaromír Kohlíček, în numele Grupului GUE/NGL.(CS) Dle președinte, doresc să mulțumesc raportorului pentru munca sa foarte solicitantă.

„Eurovinieta” este una dintre directivele care ar trebui să permită un echilibru treptat între transportul rutier și cel feroviar. Transportul feroviar a fost dezavantajat mulți ani în statele membre din cauza faptului că utilizatorii trebuie să plătească pentru a folosi rutele de transport. În cazul rețelei rutiere, plățile pentru utilizarea infrastructurii au fost până acum mai curând simbolice.

Dacă analizăm problema în termeni pur tehnici, ignorând orice alți factori, descoperim că drumurile de categoria cea mai mare, cu alte cuvinte, autostrăzile, drumurile expres și drumurile de categoria întâi, sunt cele mai adaptate pentru circulația vehiculelor grele de marfă. Directiva nu merge atât de departe încât să urmeze logica enunțată mai sus și să stabilească cele mai înalte taxe pentru drumurile de categorie inferioară, adică drumurile locale. Dimpotrivă, ea se axează doar pe aplicarea de taxe pentru unele costuri externe, pe baza principiului „poluatorul plătește” și numai în cazul drumurilor de categoria cea mai ridicată, respectiv autostrăzi, drumuri expres, drumuri de categoria întâi și șosele duble.

Plățile ar trebui să includă cât mai puține excepții cu putință și ar trebui să se aplice așa-numitor costuri externe ale transportului rutier, inclusiv cele legate de zgomot și, în primul rând, de emisii. Sunt curios cum vor justifica statele membre refuzul de a introduce plăți, cel puțin la Tabelul 1, care reprezintă o versiune mult diluată a ceea ce își doresc ecologiștii veritabili.

În pofida acestor conflicte între argumentele logice și versiunea recomandării discutată aici, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene - Stânga Verde Nordică sprijină poziția raportorului.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare din partea dlui Leichtfried în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

 
  
MPphoto
 

  Jörg Leichtfried (S&D).(DE) Dle președinte, dle Kohlíček, poate nu v-am înțeles bine. Vreau să clarific un lucru. Este oarecum evident că acest compromis este fragil, că vehiculele grele de marfă vor avea în continuare un avantaj și că nivelul de taxare este, în general, mult prea scăzut. Cu toate acestea, ați început prin a spune că această directivă ar putea duce la un echilibru între transportul rutier și cel feroviar. Eu nu cred că acesta va fi rezultatul. Este posibil să fi înțeles eu greșit acest lucru. V-aș ruga să clarificați.

 
  
MPphoto
 

  Jaromír Kohlíček (GUE/NGL). (CS) Dle președinte, în opinia mea, acesta este primul pas în direcția stabilirii unui echilibru, deoarece, dacă eu plătesc mult pentru infrastructura rutieră … (vorbitorul a continuat în limba germană)

. – (DE) … este un prim pas în direcția egalizării condițiilor pentru transportul feroviar și cel rutier deoarece, în acest moment, trebuie să plătim pentru distanța parcursă pe calea ferată, însă foarte puțin pentru traficul rutier. Acesta este așadar un mic pas în direcția armonizării condițiilor pentru căi ferate și drumuri.

 
  
MPphoto
 

  Juozas Imbrasas, în numele Grupului EFD. (LT) Dle președinte, aș dori în primul rând să-i mulțumesc raportorului pentru această muncă enormă și foarte importantă. După cum știți, sectorul transporturilor joacă un rol important în garantarea mobilității și dezvoltării socio-economice în Europa și, pentru a aborda provocările legate de creșterea economică și durabilitate, este necesară o îmbunătățire a infrastructurii sectorului transporturilor. Suntem cu toții preocupați de efectele schimbărilor climatice, de conservarea mediului și de diferitele aspecte legate de sănătate și calitatea vieții, care sunt inseparabile de utilizarea rațională a transporturilor. Sunt de acord că aplicarea principiului „poluatorul plătește”, precum și încercarea de a proteja interesul public, au și trebuie să aibă drept rezultat măsuri menite în primul rând să reducă poluarea mediului, poluarea fonică, distrugerea peisajului și costurile sociale care apar din cauza sănătății precare, întrucât toate acestea generează costuri economice substanțiale care sunt suportate de publicul larg, de cetățenii Europei. Este bine că, în domeniul transporturilor, ne străduim în cele din urmă să aplicăm principiul „poluatorul plătește”. Fără îndoială, acest lucru va oferi statelor membre posibilități suplimentare de a-și eficientiza sistemele naționale de aplicare a taxei de drum, ceea ce înseamnă că se poate dezvolta un instrument de gestionare a cererii în materie de transporturi. Cu toate acestea, cred totuși că instrumentele pe care le discutăm astăzi, care vor fi adoptate în viitorul apropiat, nu sunt perfect adecvate și sunt avantajoase din punct de vedere economic doar pentru statele membre de tranzit din centrul Europei, fiind semnificativ mai puțin favorabile pentru un mare număr de state membre ale Uniunii Europene situate la frontierele externe ale UE. Deși salut, în mare, acest proiect, consider că ar fi binevenită o evaluare completă a acestui aspect, o nouă analiză fiind necesară înaintea adoptării sale.

 
  
MPphoto
 

  Mike Nattrass (NI). – Dle președinte: să înțeleg că UE urmărește să crească veniturile prin taxarea camioanelor? Ei bine, știți ce cred alegătorii britanici despre UE, iar răspunsul cel mai întâlnit este „Nu cred că ar trebui să fim de acord”.

Din punct de vedere politic, Marea Britanie este aservită. Legislația sa se decide la Strasbourg, o fabrică de birocrație monstruoasă închide întreprinderi, iar acum ne-am ales și cu o taxă despre care, pentru că nu este vorba de fotbal, oamenii nu sunt informați. Presa britanică evită realitățile UE, creierele ne sunt hrănite cu telenovele iar reporterii spun că UE nu afectează chestiuni locale. UE nu este subiect de știri.

Acest raport urmărește creșterea veniturilor din taxe pe camioane, care finanțează parțial proiectul transeuropean TEN-T, care include crearea de legături între trenuri de mare viteză din UE. Deci, atunci când UE va cere taxe în Marea Britanie, vor răspunde oare oamenii dând o palmă Uniunii în cabina de vot? Nu, pentru că nu sunt informați. În final, vom vedea cum acest proiect viclean al super-statului UE va transforma contribuabilii în niște somnambuli prin Europa. Apărarea este la pământ, presei nu-i pasă, iar Marea Britanie a adormit, așa că haideți să-i taxăm pe bieții camionagii.

 
  
MPphoto
 

  Mathieu Grosch (PPE).(DE) Dle președinte, în primul rând aș dori să-l felicit și să-i mulțumesc raportorului și colegilor mei deputați pentru activitatea depusă. Nu a fost ușor să ajungem la un compromis în această chestiune. Iar acest lucru se datorează și faptului că multe persoane, inclusiv în această cameră, nu sunt, firesc, de acord 100 % cu rezultatul obținut. Unele au fost pentru, altele împotrivă. Aș dori totuși să atrag atenția, încă de la început, asupra situației absurde în care o coaliție între cei care doresc mai mult și cei care doresc mai puțin sau nimic ar face să se prăbușească întregul compromis. De aceea, sper că cei care doresc internalizarea costurilor, dar și cei care chiar consideră acest acord ca reprezentând un progres foarte mic, vor sprijini acest compromis aici.

Aceasta este, în mare măsură, poziția Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), dacă nu a tuturor delegațiilor, întrucât noi sprijinim internalizarea costurilor în toate tipurile de transport, dar sprijinim și utilizarea de resurse care promovează mobilitatea. Pentru noi, acesta a fost unul dintre punctele cele mai importante. Nu înseamnă că vrem să scumpim transportul, așa cum tocmai s-a spus. Dacă îl scumpim, nu îl facem mai eficient. Pentru noi, este vorba să realizăm un echilibru corect, astfel încât resursele care sunt câștigate parțial în ceea ce privește mobilitatea să fie investite în acest domeniu.

Un alt element important pentru noi este interoperabilitatea. Nu dorim sisteme de taxare diferite din punct de vedere tehnic în Europa - ideea că ar putea exista 27 de sisteme diferite este inacceptabilă. Eu vin dintr-o zonă de frontieră și, dacă conduc timp de jumătate de oră, trebuie să plătesc taxa de drum de șase ori! Acest lucru nu este sustenabil. Consiliul trebuie să fie oarecum mai flexibil în această privință decât a fost în trecut. De asemenea, dorim să punem accentul pe vehicule de marfă ecologice. De asemenea, indicăm o anumită direcție în acest sens și, așa cum tocmai s-a spus, ceea ce am introdus în această privință nu are caracter obligatoriu, rezultatul fiind că cei care sunt în favoarea internalizării costurilor cu siguranță nu sunt mulțumiți în această privință. Personal, și eu aș fi dorit ca această internalizare să fie obligatorie în toate statele membre.

Am avut această discuție de foarte multe ori în această cameră. Ce ne dorim pentru mâine? Ne dorim 27 de sisteme de taxare diferite, sau ne dorim ca toate statele membre să se supună acelorași norme? Sau trebuie cumva să așteptăm alte crize pentru a auzi din nou apelul la o acțiune la nivel european? Pentru mine, un lucru este clar, Eurovinieta este răspunsul pe care numai Europa îl poate da, în niciun caz existența unor sisteme diferite în fiecare stat membru.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Jörg Leichtfried (S&D).(DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, cred că din această discuție s-a desprins o mare poveste de succes. Cea a raportorului, care a avut de contracarat o rezistență foarte mare în acest dosar, astfel că am convingerea că a reușit să extragă maximul posibil din toată această problemă.

Adevărul este că în această Cameră nu există cu adevărat o majoritate care să susțină o ecologizare reală a transporturilor. Și atunci, primul lucru care se impune este să abordați această situație. În prezent, este absolut clar că în Consiliu există o majoritate a miniștrilor transporturilor care nu sunt preocupați deloc de problemele de mediu. Este la fel de clar că în Consiliu există o majoritate indiferentă la cei care trăiesc și muncesc în apropierea drumurilor și o majoritate care sprijină achiziționarea de către consumatori de orice vechitură, care a fost transportată de la mare depărtare, mai degrabă decât produsele locale, de înaltă calitate. Având în vedere această situație, aș spune că s-a obținut cel mai bun rezultat.

În primul rând, avem principiul costurilor externe. Confruntarea cu toată această rezistență a fost un pas important, un pas dificil. Avem acum posibilitatea de a percepe pentru prima dată taxe pentru gazele de eșapament. Avem posibilitatea de a percepe taxe pentru zgomot. Acestea sunt, desigur, extrem de limitate și reduse. Dacă vă uitați la statistici, este într-adevăr o picătură în ocean. De asemenea, s-a dovedit că este posibilă extinderea coridoarelor, ca să spunem așa, însă nu am reușit să instituim o taxă pe emisiile de CO2. Este inexplicabil. Sectorul transporturilor este unul dintre cei mai mari producători de emisii de CO2 din Europa și nu plătește pentru aceasta. Sunt aspecte care mă nemulțumesc profund.

Acestea fiind spuse, aprob ceea ce au afirmat deja alți colegi, care consideră că trebuie să votăm în favoarea acestui raport, deoarece în caz contrar totul se va duce pe apa sâmbetei. Votez în favoare cu tristețe și cu gândul că este un lucru bun că am ajuns atât de departe, însă trebuie să facem mult mai multe progrese în viitor.

 
  
MPphoto
 

  Gesine Meissner (ALDE).(DE) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, în Cartea albă, comisarul Kallas stabilește diferite posibilități pentru viitorul transporturilor. Domnia sa declară, pe de o parte, că sunt necesare sisteme de stimulente, pentru ca transporturile să devină mai ecologice, afirmând, pe de altă parte, că sunt necesare noi surse de finanțare și pentru a putea respecta, de pildă, principiul „poluatorul plătește”.Directiva „Eurovinieta”, pe care o dezbatem astăzi, este o modalitate prin care pot fi realizate ambele puncte.

Cred că putem spune că a fost un efort belgian major, care a început sub Președinția belgiană a Consiliului și cu implicarea a trei belgieni importanți și, mai presus de toate, un efort datorat raportorului, care a reușit să deschidă o ușă către noi abordări. Mi-aș fi dorit, însă, ca acest efort belgian major să fi fost încununat de un succes mai mare decât cel pe care am reușit să-l obținem acum.

Nu am putut obține decât un compromis aproape lipsit de relevanță. E adevărat că acum avem o alocare într-o măsură foarte limitată – 15 % din costurile de infrastructură și 15 % din costurile externe trebuie să meargă la rețelele TEN-T – însă este într-adevăr mult prea puțin. Toți reprezentanții politicilor naționale în domeniul transporturilor afirmă că avem nevoie de resurse considerabile pentru a putea susține rețelele noastre de infrastructură. Este de la sine înțeles faptul că resursele colectate în acest domeniu ar trebui să poată fi și investite în acesta. Este un punct în privința căruia nu putem fi mulțumiți. În acest sens, am reușit totuși să facem un pas într-o direcție care ne va permite să avansăm mai târziu. Acesta este și motivul pentru care intenționăm să votăm în favoarea acestui compromis.

A fost totuși o luptă grea. La fel de bine se putea să nu avem nimic la masa discuțiilor, deoarece câteva state membre ar fi preferat să nu aibă chiar nimic de discutat. Prin urmare, acesta este un succes și va avea sprijinul nostru în votul de astăzi.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Oldřich Vlasák (ECR). (CS) Dle președinte, în directiva în discuție, Comisia a avansat posibilitatea de a introduce o taxă bazată pe costurile externe, cum ar fi poluarea aerului, poluarea fonică și congestionarea traficului, pe baza unei încercări de a internaliza costurile externe, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”.Eu susțin acest principiu, deoarece consider că este important din perspectiva impactului asupra mediului și sănătății umane, precum și din perspectiva utilizării mai multor mijloace de transport la nivel național, regional și local. Aceasta este, de asemenea, în interesul municipalităților, care au adesea de suferit în special din cauza impactului negativ al traficului de tranzit.

În ceea ce privește criza economică continuă și creșterea poverii financiare asupra operatorilor de transport, am în egală măsură convingerea că statelor membre ar trebui să li se ofere posibilitatea de a generaliza introducerea taxelor bazate pe costurile externe în timp și în funcție de tipuri individuale. Noul sistem ar trebui să facă posibilă, de asemenea, înlocuirea flotelor depășite prin utilizarea unor cote reduse pentru costurile externe atunci când se investește în vehicule ecologice.

 
  
MPphoto
 

  Isabelle Durant (Verts/ALE).(FR) Dle președinte, astăzi nu avem de ce să fim încântați. Suntem încă departe de un sistem ecologic de transporturi, după cum s-a afirmat deja. Ce avem în acest text? Ce spune acesta? Pur și simplu, le permite statelor membre să utilizeze un sistem în care „poluatorul plătește”, adoptarea acestuia având un caracter voluntar. În plus, sistemul este atât de restrâns și limitat, încât în definitiv costul va crește doar cu aproximativ trei sau patru cenți. Cum își poate imagina cineva că o creștere cu trei sau patru cenți va avea un impact real asupra transferului modal?Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al protecției mediului, nu putem vorbi de un mare succes. Iată ce a devenit acest faimos principiu al internalizării costurilor externe, după ce a trecut prin aparatul Consiliului – îmi pare rău, dnă Győri – după atât de multă rezistență și în ciuda eforturilor considerabile ale raportorului.

Cu toate acestea, vom vota pentru acest principiu, deoarece este unul important. Este un principiu ca toate celelalte – am vorbit mai devreme despre principiul precauției, care și-a pus amprenta pe directivele europene. Vom vota pentru acest principiu. Este doar un principiu; mai avem de luptat un întreg război și vom continua să luptăm pentru a institui un transfer modal real și pentru a stabili un sistem de transporturi mai ecologic, care protejează sănătatea oamenilor și combate schimbările climatice mai eficient.

 
  
MPphoto
 

  Laurence J.A.J.Stassen (NI) . – (NL) Dle președinte, propunerea actuală pentru eurovinietă se bazează pe ideea că sistemul eficient de transporturi rutiere al Europei subvenționează căile sale ferate ineficiente. Însă faptul cel mai tulburător este probabil acela că acest Parlament vede această propunere doar ca un prim pas. Trebuie să reținem că ar fi un prim pas în direcția greșită, care ar însemna că dreptul actual al statelor membre de a pune în aplicare această legislație ar deveni o obligație, că tariful pe kilometru va crește doar și că, mai presus de toate, vor urma în curând șoferii.

Acest Parlament vorbește despre un sistem unic în statele membre. Adoptarea acestei propuneri va însemna însă că transportatorii ar trebui să se pregătească pentru o nouă cutie în cabinele camioanelor lor, cu taxe noi, desigur. Este evident faptul că, prin această propunere, Parlamentul European sugrumă transporturile rutiere, ca urmare a isteriei legate de climă. Sectorul transporturilor are oricum destul de suferit și nu se așteaptă la mai multe taxe impuse de Europa.

 
  
MPphoto
 

  Antonio Cancian (PPE).(IT) Dle președinte, dnă Győri, dle Kallas, în primul rând, apreciez și salut munca depusă de raportor, dl El Khadraoui, care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a ajunge la un compromis posibil.

Tocmai din această cauză, cred că ar trebui să trecem prin procedura-ritual. Acest dosar ar fi trebuit însă să facă obiectul procedurii de conciliere, deoarece tabelele de corespondență nu au fost incluse în acordul final. Ar fi putut fi o ocazie ideală de a ajunge la un acord cuprinzător. Din păcate, după cum s-a subliniat deja, nu este vorba despre un simplu detaliu.

Principiul „poluatorul plătește” este corect, valabil și s-a convenit asupra sa și, pentru a evita orice îndoială, eu sunt în favoarea ecologizării transportului. Însă acest instrument – eurovinieta – este parțial, ineficient și neechitabil. Într-o perioadă de dificultăți economice, precum cea cu care ne confruntăm acum, singurul scop al acestei decizii de a lovi un sector economic care stă la baza pieței noastre este acela de a face bani, chiar dacă foarte puțini din acești bani vor fi apoi utilizați pentru infrastructura de transport.

În opinia mea, se introduce un mecanism foarte complicat, nu în ultimul rând pentru calcularea viitoarei taxe. Astfel se explică și poziția mea critică față de acest dosar, deoarece consider că felul în care penalizează statele membre periferice din punct de vedere geografic este inacceptabil în această Europă a coeziunii economice și teritoriale.

Eficacitatea acestui instrument nu a fost demonstrată, iar modularea fluxurilor de transport creează probleme pentru planificarea financiară actuală și viitoare, deoarece taxele se schimbă și se transformă mereu. În acest sens, mi s-a spus că statele membre sunt libere să aplice sau nu această taxă suplimentară. În cazul transportului transfrontalier, totuși, depindem și de deciziile altora, motiv pentru care trebuie să ajungem la un acord. Prin urmare, sunt convins că un acord încheiat cu orice preț, în detrimentul industriei transporturilor, nu poate fi considerat un succes. Sunt convins că încă avem de parcurs un drum foarte lung, în special în ceea ce privește taxarea echitabilă.

 
  
MPphoto
 

  Inés Ayala Sender (S&D). (ES) Dle președinte, în primul rând, aș dori să laud tenacitatea raportorului, dl El Khadraoui, deși trebuie să spun, de asemenea, că de la început am subliniat sofistica specială a țărilor periferice, cu lipsa scandaloasă de alternative la drumuri – gândiți-vă la obstacolele permanente din Pirinei, între Spania și Franța, în ceea ce privește stabilirea traficului feroviar transfrontalier regulat. În plus – și profit de faptul că dl Kallas se află aici – Comisia pune acum sub semnul întrebării viitoarea traversare centrală a Pirineilor în viitoarea rețea principală.

Cu alte cuvinte, având aceste probleme ale unei alternative de cale ferată, adevărul este că acordul privind eurovinieta impune acum poveri chiar mai mari asupra transportului rutier de produse, care, în țările periferice, în special în sud și în est, sunt produse cu o valoare adăugată mică sau limitată. Alegând chiar acum – ca un zvon, să zicem – să majorăm fie și cu doar câteva centime – patru cenți nu par a fi mare lucru pentru dna Durant – chiar acum, când tocmai am trecut prin criză sau ne aflăm încă în mijlocul crizei în cazul castraveților, și tocmai din cauza acestor acuzații iresponsabile și false, neîntemeiate, care au lovit brutal mii de familii spaniole, nu numai agricultori, ci și transportatori rutieri, aceste câteva centime, calculate la mii de kilometri și la cantitățile de produse, cum ar fi castraveții spanioli, vor genera o problemă majoră în ceea ce privește transportul lor către piața centrală, care este exact locul din care provin aceste acuzații. -

Nu, dle El Khadraoui, la început au apărut unele relatări din care era clar că din cauza problemelor poverilor fiscale a avut loc o creștere, și apoi au dispărut pur și simplu. Am întrebat întotdeauna de ce au dispărut acele studii, însă adevărul este că erau îngrijorătoare, așa ne-au spus în repetate rânduri.

Chiar și așa, eu – și ei, de asemenea – am fi pregătiți să facem sacrificiul dacă s-ar rezolva probleme, probleme importante cum ar fi congestia. Cu toate acestea, în acordul actual trebuie să spunem că autoturismul nu pare a fi inclus în congestie. Mă refer la probleme majore, cum ar fi starea infrastructurii, precum și faptul că lucrurile se îmbunătățesc, inclusiv în ceea ce privește reducerea zgomotului sau a altor agenți poluanți. Chiar și acum, știm că nu va fi posibil, deoarece nu avem nicio alternativă la toate acestea.

Prin urmare, delegația socialistă spaniolă se vede obligată să voteze împotriva acestui acord.

 
  
MPphoto
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE).(FR) Dle președinte, două expresii rezumă tonul general al activității noastre și starea de spirit din Parlament: „în sfârșit” și „păcat totuși”.

„În sfârșit”, deoarece după negocieri foarte lungi am ajuns la un compromis și principiul „poluatorul plătește” începe acum să prindă contur cu adevărat în acest dosar.

„Păcat totuși”, deoarece, deși situația finanțelor publice din statele membre este complicată, ar fi trebuit să facem tot ceea ce ne stă în putință să reinvestim veniturile colectate, de exemplu, în beneficiul proiectelor prioritare ale rețelei transeuropene de transport (TENT).Dle Kallas, va depinde de Comisie să exercite un control atent în această privință.„Păcat totuși”, și pentru că eu personal regret acest acord minim în ceea ce privește voința de a diminua congestia: deși acordul propus păstrează conceptul „în afara orelor de vârf”, metodele prin care statele membre trebuie să îl pună în aplicare sunt „slabe”.Comisia trebuie să ofere un impuls și în această privință.

În al treilea rând, deși directiva actuală prevede că vehiculele grele de marfă de 3,5 tone trebuie să fie incluse începând cu 2012, în acord noi oferim posibilitatea unei derogări. Este o concesie dăunătoare. Și aici, dle Kallas, depinde de Comisie să joace un rol-cheie. Pe scurt, deși este un compromis modest și un pas mic, este totuși un pas. Vom vota, prin urmare, în favoare.

 
  
MPphoto
 

  Ryszard Czarnecki (ECR).(PL) Dle președinte, dna Lichtenberger a declarat că există câțiva miniștri rezonabili în statele membre ale Uniunii Europene. I-aș fi recunoscător dacă mi-ar putea da numele lor, deși îmi dau seama că ar fi o listă foarte, foarte scurtă. Aș dori să îi mulțumesc raportorului pentru lucrarea sa foarte minuțioasă, deși este bine că o putem dezbate, deoarece conține o serie de aspecte extrem de controversate. Camioanele vor plăti mai mult, ceea ce înseamnă că proprietarii firmelor de transport vor plăti mai mult. Aceasta este o problemă pentru firme in timpul unei crize și nu putem pretinde contrariul. Întrebarea este: cum vor fi cheltuiți banii?Există o dilemă reală aici, pentru că dacă banii se duc pe și mai multe proiecte nechibzuite ale grupurilor marginale, acesta va fi un lucru rău. Ar trebui să fie cheltuiți pentru sectorul transporturilor, pentru dezvoltarea transporturilor, caz în care creșterile ar fi de înțeles. În caz contrar, este un fel de extorcare, comisă cu consimțământul Uniunii Europene, și parafată de Parlamentul European. Cred că este o problemă cu adevărat controversat.

 
  
MPphoto
 

  Michael Cramer (Verts/ALE).(DE) Dle președinte, doamnelor și domnilor, transportul în Europa este prea ieftin. Numai transportul ecologic este prea scump. Sunt considerații determinate de opțiuni politice, iar prezenta directivă nu va schimba acest lucru. Avem concurență neloială. Facilitățile fiscale de care se bucură vehiculele grele de marfă nu sunt reduse. Fiecare camion provoacă de 60 000 de ori mai multe pagube decât o mașină, însă, desigur, nu este taxat de 60 000 de ori mai mult.

De zeci de ani avem o taxă feroviară obligatorie în cadrul Uniunii Europene. Fiecare locomotivă – fie că transportă pasageri sau mărfuri – trebuie să plătească o taxă feroviară pentru fiecare kilometru pe care îl parcurge. Pe drumuri, taxa este voluntară. Este limitată. Se aplică în mare parte numai pe autostrăzi și numai vehiculelor care cântăresc 12 tone sau mai mult. Pe căile ferate, nu există nicio limită. Este nedrept și reprezintă un handicap pentru căile ferate ecologice, în timp ce scutește drumurile neecologice.

Știm că avem nevoie de o schimbare a mobilității pentru a proteja clima. Noi, cei din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană dorim să protejăm clima și să asigurăm mobilitatea pentru viitor și de aceea avem nevoie de o concurență loială. Eurovinieta este doar un pas mic înainte pentru atingerea acestui obiectiv.

 
  
MPphoto
 

  John Bufton (EFD). – Dle președinte, transportul cu vehicule grele de marfă reprezintă o parte integrantă a procesului de aprovizionare, esențial pentru o economie bună. Dacă taxele majorate sunt percepute în întreaga Europă, costul suplimentar este în cele din urmă suportat de către consumator.

Guvernul Marii Britanii analizează taxele pentru vehiculele grele de marfă pentru a ne alinia cu Europa până în 2015. Noi nu avem o rețea de drumuri cu taxă, nici nu percepem taxe suplimentare pe lângă taxa de drum pentru vehiculele de mare tonaj care transportă mărfuri. Ne confruntăm cu o concurență neloială din partea unui număr tot mai mare de camioane străine care acaparează mai mult decât cota lor echitabilă din transporturile transfrontaliere. Operatorii străini nu plătesc nimic pentru a folosi drumurile noastre, însă accizele pe motorină în Marea Britanie sunt cu până la 23 de penny pe litru mai mari, oferind concurenților un avantaj de 15 %. Cu toate acestea, în temeiul legislației UE, Marea Britanie nu poate introduce o taxă care se aplică numai vehiculelor străine.

Dacă această directivă își extinde capacitățile, orice mișcare a guvernului britanic de a introduce taxe pentru vehiculele grele de marfă va fi eclipsată de o taxă indirectă nedorită, pe care Comisia își rezervă, de asemenea, dreptul de a o face obligatorie în 2013. Deoarece propunerile se referă la fiscalitate, ar fi necesară unanimitatea la nivelul Consiliului, și totuși legislația este introdusă prin intermediul prevederilor din Tratatul de la Lisabona referitoare la transporturi. Este un mod mascat de a introduce taxe indirecte și nu ar trebui să fie susținut prin vot de nicio persoană care are măcar un pic de simț democratic.

 
  
MPphoto
 

  Christine De Veyrac (PPE).(FR) Dle președinte, în strategia sa Europa 2020, Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a face economia noastră mai ecologică și transporturile noastre mai moderne. Toate instituțiile europene, inclusiv majoritatea din Parlamentul nostru, au sprijinit puternic acest obiectiv, ca aproape toate statele membre.

Este păcat, atunci, că mai multe state membre au făcut mari eforturi din 2008 să golească de conținutul său propunerea pentru o nouă directivă „Eurovinieta” și să blocheze acest dosar.

Astăzi, însă, datorită tenacității raportorului nostru – și aș dori să îl omagiez aici pe dl El Khadraoui – și a raportorilor alternativi în cadrul negocierilor cu Consiliul, avem în cele din urmă înaintea noastră un compromis. Desigur, acest text este mult mai puțin ambițios decât propunerea inițială, însă ne va permite pentru prima dată să punem în aplicare principiul „poluatorul plătește” și să internalizăm costurile externe de transport, precum cele privind poluarea fonică și emisiile de CO2.

Pentru a ne asigura că această eurovinietă nu este doar un impozit, ci că ajută într-adevăr la îmbunătățirea transportului în Europa, statele membre sunt încurajate, de asemenea, să reinvestească veniturile pe care le colectează în modernizarea mijloacelor de transport. Parlamentul a reușit, în egală măsură, să obțină progrese reale în privința interoperabilității sistemelor de taxare, precum și stimulente mai importante pentru utilizarea unor vehiculele grele de marfă mai puțin poluante.

În scopul de a rămâne în concordanță cu obiectivele politice pe care instituția noastră și le-a stabilit, sper sincer că vom putea sprijini acest compromis care ni se propune în a doua lectură și, astfel, vom deschide calea către o politică de transport mai durabilă.

 
  
MPphoto
 

  Gilles Pargneaux (S&D).(FR) Dle președinte, dnă Győri, dle comisar, doamnelor și domnilor, în cele din urmă avem ceva de care să fim mulțumiți: taxa pentru transportul rutier, care este plafonată de această nouă directivă „Eurovinieta”, poate include în viitor costurile pentru poluarea fonică și pentru poluarea aerului.

Un alt motiv de satisfacție este că odată cu acest raport elaborat de dl El Khadraoui – și îl felicit pentru tenacitatea sa – ne exprimăm în mod clar dorința de a vedea că principiul „poluatorul plătește” este luat în considerare în costurile transportului rutier. Totuși, trebuie să rămânem vigilenți: după trei ani de negocieri interinstituționale, trebuie să convingem anumite state membre că o politică pentru protecția reală a mediului și o politică economică pentru dezvoltarea cu succes a rețelei feroviare din Europa sunt ambele realizabile datorită echilibrului obținut în acest dialog tripartit. Trebuie să ne asigurăm și că o parte din veniturile colectate este, de fapt, alocată infrastructurii și proiectelor rețelei de transport transeuropene, așa cum s-a indicat.

Permiteți-mi, de asemenea, să spun cât de rău îmi pare că natura obligatorie a principiului „poluatorul plătește” ne-a lăsat în afara acestui compromis. Lăsând la o parte tenacitatea raportorului nostru, dl El Khadraoui, pentru care l-am felicitat, dle comisar, Comisia Europeană a pierdut din nou bătălia în fața anumitor poziții și sentimente naționaliste.

 
  
MPphoto
 

  Olle Schmidt (ALDE).(SV) Dle președinte, aș dori să-i mulțumesc raportorului pentru activitatea sa excelentă pe marginea unui subiect foarte dificil. Așa cum au subliniat multe persoane, noile norme conțin doar apeluri la statele membre să utilizeze veniturile pe care le primesc pentru a îmbunătăți mediul și este deci important, așa cum a afirmat dl Sterckx, ca noi, cei din Parlamentul European, să amintim în permanență guvernelor noastre importanța respectării acestor recomandări.

În mod evident, intenția nu este ca șoferii și transportatorii noștri să plătească pentru zgomot și pentru impactul asupra mediului, dacă noi nu introducem concomitent măsuri menite să rezolve problemele, cum ar fi condițiile rutiere, și alte măsuri de atenuare a zgomotului. Este foarte important să prevenim transformarea pur și simplu a acestor taxe într-o nouă taxă pe vehiculele grele de marfă, după cum au subliniat aici unii deputați. Trebuie să lucrăm în continuare pentru a îmbunătăți mediul și pentru a reduce nivelurile de dioxid de carbon în Europa și este, prin urmare, de o importanță majoră să ne asigurăm că taxele de mediu sunt utilizate cu adevărat pentru a reduce și elimina problemele de mediu care apar.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Peter van Dalen (ECR).(NL) Dle președinte, prin decizia privind eurovinieta, Europa face un pas în direcția corectă, pentru a putea aplica principiul „poluatorul plătește” în sectorul transporturilor rutiere. Acum avem, în cele din urmă, acordul de a transfera costurile de utilizare a infrastructurii, pentru zgomot și pentru poluarea aerului către transportator. Sper că multe state membre ale UE vor adopta acest sistem, inclusiv Țările de Jos. Guvernul Rutte din Țările de Jos plănuiește se pregătește temeinic să scoată din joben „plata pentru mobilitate într-un mod diferit”. Aceste planuri se încadrează bine în contextul acordului de astăzi.

Sper că Comisia va prezenta propuneri pentru a impune aceste costuri și altor mijloace de transport într-un mod progresiv. Desigur, aceste acțiuni trebuie însoțite de o analiză a specificităților fiecărui sector. Astfel, apele fluviilor nu sunt exploatate doar de sectorul transportului maritim intern, fapt foarte clar în aceste zile de secetă extremă. La urma urmei, agricultura are în prezent aspersoarele deschise la maxim. Acum am făcut însă un pas important înainte și trebuie să continuăm chiar mai departe.

 
  
MPphoto
 

  Luis de Grandes Pascual (PPE).(ES) Dle președinte, nu este o coincidență faptul că Spania, Italia, Grecia, Irlanda, Portugalia și alte țări sunt reticente în a accepta așa-numita eurovinietă.

Această poziție critică comună este determinată de poziția noastră de țări periferice, întrucât, în definitiv, noi vom fi cei care vor plăti această taxă singulară, iar statele membre care se bucură de o poziție geografică în centrul Uniunii Europene vor fi cele care o vor colecta.

Raționamentul care stă la baza eurovinietei este marcat de contradicții majore, iar discursul care o susține devine tot mai lipsit de consistență pe zi ce trece. Chiar și dacă am accepta argumentul internalizării costurilor externe ca un bun punct de plecare, până la urmă este de neconceput ca doar vehiculele grele de marfă să fie sancționate și nu autovehiculele obișnuite, în scopul de a atenua congestionarea traficului, după cum vechiul principiu „poluatorul plătește” se aplică într-un mod clar discriminatoriu.

În plus, doamnelor și domnilor, doar 15 % din fondurile colectate prin intermediul eurovinietei – care a fost concepută ca o sursă de finanțare pentru infrastructuri – vor fi în cele din urmă utilizate pentru a finanța rețelele transeuropene. Și nici măcar nu vorbim de o cerință, ci doar de o recomandare. Astfel, ministerele de finanțe vor aloca aceste fonduri după cum consideră că este adecvat, în funcție de interesele țărilor lor, în cadrul sferei largi de infrastructuri. Rezultatul final va fi încă un pas înapoi pentru transportul rutier de marfă, care, după cum se prezintă lucrurile astăzi, este singurul mijloc care permite funcționarea pieței interne.

Aceasta este realitatea, doamnelor și domnilor, o realitate cu atât mai dezolantă în contextul unei crize economice. Dacă vrem ca produsele europene să fie competitive pe piețele mondiale, nu ne putem permite experimente care pot duce la deteriorarea și mai profundă a unei economii europene deja fragile, prin impunerea și mai multor costuri suplimentare.

În sfârșit, criza alimentară, care a fost pusă cu imprudență pe seama produselor spaniole, a dus la sancțiuni neloiale și la pierderi uriașe pentru cei penalizați de eurovinietă: transportatorii de marfă și agricultorii care se ocupă cu culturile de bază.

Pentru toate aceste motive, doamnelor și domnilor, delegația spaniolă a Partidului Popular European va vota împotriva acestui proiect de directivă.

 
  
MPphoto
 

  Spyros Danellis (S&D) . – (EL) Dle președinte, principiul general introdus în directiva privind transportul de mărfuri, și aici mă refer la internalizarea costurilor externe, este elementar și are o importanță simbolică. Este un cadru modern și în același timp flexibil pentru aplicarea principiului „poluatorul plătește” și un instrument pentru atenuarea problemelor de congestie pe autostrăzile naționale majore.

Iată de ce preocupările exprimate de mulți vorbitori cu privire la repercusiunile inegale pe care le va crea aplicarea sa în regiunile Uniunii și în sectorul transportului rutier – dintre care unele sunt justificate – trebuie depășite. Scopul textului de compromis, care se datorează în mare parte dlui El Khadraoui, este acela de a impune o aplicare graduală a taxelor în cauză, astfel încât aceasta să fie însoțită de reînnoirea treptată a parcului auto european.

Cu toate acestea, pentru a depăși obiecțiile și pentru a pregăti terenul pentru acceptarea și eficacitatea cadrului eurovinietei, trebuie să ne asigurăm în primul rând că directiva este aplicată strict, transparent și rapid în toate statele membre și, în al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că toate veniturile sunt canalizate ca resurse contributorii către infrastructurile de transport și nu sunt utilizate pentru a astupa găuri mult-mediatizate.

 
  
MPphoto
 

  Hubert Pirker (PPE).(DE) Dle președinte, după cum știm cu toții, această directivă este un compromis. Fără îndoială, însă, este și un bun compromis, deoarece mulțumește ambele părți, cel puțin într-o anumită măsură – atât operatorii de transport, cât și cetățenii, care au de suferit de pe urma zgomotului și a gazelor de eșapament. Care sunt avantajele acestei directive? Pentru mine, sunt trei.

În primul rând, vorbim de alocarea veniturilor provenite din taxele de drum pentru investiții într-o infrastructură de transport îmbunătățită, care este în interesul economic public și oferă siguranță sporită și rute de transport mai bune. În al doilea rând, standardizarea colectării, care reduce costurile și previne congestionarea traficului. În al treilea rând – și foarte important – este faptul că oferă statelor membre posibilitatea și libertatea de a introduce costurile, precum cel pentru zgomot și emisiile de poluanți, în taxele rutiere în viitor. Deci acestea sunt mecanisme de control.

Cei care evită orele de vârf și ambuteiajele vor plăti mai puțin, iar cei care conduc vehicule de marfă ecologice și silențioase se vor bucura de costuri mai mici. Sper că aceste stimulente vor conduce în viitor către evitarea ambuteiajelor și către reînnoirea parcului de vehicule pentru mărfuri. În concluzie, suntem conștienți de faptul că nu vor putea fi îndeplinite toate dorințele în cadrul negocierilor, însă aceste aspecte pozitive pe care am reușit să le obținem în negocieri datorită puterii Parlamentului ar trebui să conducă la efectele pozitive dorite.

De asemenea, sper că nu va exista prea multă birocrație în punerea în aplicare, deoarece acest lucru ar dăuna întregului proiect.

 
  
MPphoto
 

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - Includerea taxei bazate pe costurile externe în taxa de trecere permite statelor membre să introducă această taxă pentru utilizarea rețelei rutiere transeuropeană sau pe anumite sectoare ale acesteia și în orice alte sectoare suplimentare ale propriilor rețele de autostrăzi, care nu fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană.

Nu susținem introducerea voluntară de bariere tarifare care vor crește costurile operatorilor de transport din statele membre periferice și implicit prețurile produselor transportate. Deși directiva nu ar trebui să permită discriminări bazate pe naționalitatea transportatorului, articolul 7k permite statelor membre care introduc un sistem de trecere și/sau taxe de utilizare a infrastructurii să ofere o compensație adecvată pentru aceste taxe, ceea ce poate distorsiona concurența.

Consider că veniturile generate de taxa de utilizare a infrastructurii și de taxa bazată pe costurile externe trebuie să fie utilizate pentru sprijinirea rețelei transeuropene de transport, îmbunătățirea siguranței rutiere și punerea la dispoziție a unor locuri de parcare sigure, absolut necesare pentru respectarea legislației sociale aplicabile.

 
  
MPphoto
 

  Carlo Fidanza (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, toți suntem de acord asupra necesității de a face transportul de mărfuri mai durabil, însă acest rezultat se obține în principal prin investiții în infrastructură și prin reînnoirea treptată a parcului auto existent.

În realitate, în spatele spiritului ecologist al eurovinietei și în spatele principiului „poluatorul plătește”, se află un dezavantaj concurențial major pentru unele țări în comparație cu altele, cu repercusiuni grave nu numai pentru segmentul lor din industria de transport, care este alcătuit în mare măsură din întreprinderi mici și mijlocii, ci și pentru sistemele lor naționale. Toate acestea se vor întâmpla fără realocarea obligatorie a unor resurse suficiente pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport, precum și pentru eficientizarea și îmbunătățirea performanțelor ecologice ale industriei de transport, care ar trebui să fie un rezultat esențial al prezentei directive.

Negocierile au condus la câteva rezultate pozitive minore – mă gândesc la interoperabilitate și la mini-alocarea în zonele montane – însă rezultatul general este nesatisfăcător. Cred că o posibilă procedură de conciliere ar fi cel mai bun mod de a aborda problemele rămase neclarificate.

 
  
MPphoto
 

  Andrew Henry William Brons (NI). – Dle președinte, directiva propusă ar putea fi ultima picătură pentru industria britanică a transportului rutier de marfă. Industria se află într-un declin constant în ultimul deceniu. Numărul șoferilor cu licențe de operare a scăzut cu 8 % în ultimii trei ani. Camioanele străine controlează în prezent 80 % din piața din zona Canalului Mânecii. În ultimul deceniu, 20 % din piața internă a fost acaparată de transportatorii străini. Există o populație rezidentă mare și în creștere de transportatori străini, care utilizează vehicule străine, plătesc numai taxele rutiere modeste din țările lor de origine și care acaparează din ce în ce mai mult din piața internă.

Ar putea părea că transportatorii britanici pierd pur și simplu teren ca urmare a concurenței, un cuvânt preferat în vocabularul UE. Cu toate acestea, concurența nu este o concurență loială. Costul licenței britanice pentru fondul rutier este mult mai mare, iar accizele pentru combustibili le depășesc pe cele ale altor țări. Transportatorii străini lucrează în Marea Britanie cu combustibil adus în rezervoare de 1 000 de litri. Deși taxele propuse se vor aplica tuturor vehiculelor, povara asupra industriei britanice ar putea fi fatală. Trebuie să ne opunem acestei directive.

 
  
MPphoto
 

  Herbert Dorfmann (PPE).(DE) Dle președinte, este dincolo de orice îndoială faptul că piața internă este una dintre realizările majore ale Uniunii noastre și că structurile de transport eficiente fac parte din aceasta. Însă eu personal trăiesc într-o zonă prin care sunt transportate 50 de milioane de tone de mărfuri pe an și cred că, pe lângă dreptul oamenilor la transport eficient, există și dreptul celor care trăiesc în apropiere de drumuri să fie protejați de impactul și de efectele acestui transport. Așadar prezenta propunere este cu siguranță un mic pas în direcția cea bună, în măsura în care este utilizată astfel încât investițiile să fie făcute pentru a îmbunătăți protecția împotriva zgomotului, oferă vehicule grele de marfă moderne și, mai presus de toate, conduce la rețele feroviare și material rulant modern.

De asemenea, este un lucru pozitiv faptul că poate fi percepută o cotă suplimentară în zonele montane. Consider însă că este deosebit de discutabil faptul că plănuim să mergem mai departe în acest domeniu conform principiului acțiunii voluntare, astfel că, la fel ca și înainte, statele care nu doresc să fie implicate în această eurovinietă pur și simplu nu sunt nevoite să o introducă. Acest lucru nu va duce decât la discriminare în interiorul Europei, impactul asupra oamenilor fiind însă la fel de discutabil.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE). – Dle președinte, tendința generală a acestei propuneri este pozitivă, deoarece ne aflăm într-o perioadă în care trebuie să combatem schimbările climatice, etc. în toate domeniile posibile. Trebuie să ne ocupăm de toate acțiunile care conduc la poluare. Desigur, concentrarea asupra vehiculelor grele de marfă are sens în ceea ce privește utilizarea taxelor etc.

Aspectul pe care trebuie să îl dezvoltăm în mod special este acela că ar trebui să putem dezvolta tehnologii care produc motoare ce necesită din ce în ce mai puțin combustibil, cu alte cuvinte, care se deplasează pe din ce în ce mai mulți kilometri cu un litru de combustibil. Cu siguranță, acesta este un domeniu în care este necesară multă cercetare; ar putea fi eficientizate mult nu doar vehiculele grele de marfă, ci și toate celelalte vehicule. Acesta este un aspect care nu se menționează, nu se promovează și nu se cercetează suficient.

 
  
MPphoto
 

  Jacky Hénin (GUE/NGL).(FR) Dle președinte, faptul că au fost abordate în cele din urmă taxele pentru transportul rutier de mărfuri și eurovinieta este, în sine, o veste bună pentru toți europenii. Acestea fiind spuse, avem încă un drum lung de parcurs înainte ca transportul rutier de marfă să preia o proporție rezonabilă din costurile pe care le generează pentru societățile noastre: uzura infrastructurii, poluarea, sănătatea publică și accidentele. Locuind într-un oraș prin care trec în fiecare an milioane de vehiculele grele de mărfuri, pot să confirm că suferința populațiilor în cauză este rareori luată în considerare.

Apoi există problemele pe care nimeni nu dorește să le abordeze în cadrul acestei Camere: salariile foarte mici plătite șoferilor, condițiile îngrozitoare de lucru și orele de condus inacceptabile, care compromit siguranța tuturor. Nu exagerăm deloc dacă vorbim despre sclavii drumurilor.

Așa că da, este necesară impunerea unei cote maxime de taxare, pentru a încuraja deplasările scurte, transportul pe platformă, transportul maritim și navigația pe căile interioare, și este necesar să determinăm întreaga Uniune și pe vecinii săi să depună eforturi pentru cele mai bune condiții sociale posibile. Cu toate acestea, este important să avem o taxare inteligentă, astfel încât cei care plătesc să nu fie IMM-urile de transport, șoferii și cu atât mai puțin consumatorii, ci expeditorii mari și clienții importanți, cum ar fi sectorul de distribuție pe scară largă.

 
  
MPphoto
 

  Siim Kallas, membru al Comisiei. – Dle președinte, aș dori să le mulțumesc foarte mult distinșilor deputați pentru comentarii și să fac unele observații.

În primul rând, eurovinieta nu este o taxă europeană. Acest lucru trebuie să fie foarte clar. În acest sens, este un nume nepotrivit. Dimpotrivă, vorbim de o directivă care limitează și reglementează taxele naționale. Avem 22 de țări, cu diferite taxe de trecere pentru diferite tipuri de vehicule – vehicule grele și autovehicule private. Toți utilizatorii din diferitele țări plătesc aceste taxe dacă apar în această rețea.

În al doilea rând, vă rugăm să acceptați compromisul. Are o amploare mai mare și este mai complicat decât pare. Există două lupte fundamentale și permanente în spatele acestei probleme.

Prima este o luptă de principiu – cine ar trebui să plătească pentru utilizarea infrastructurilor și pentru ce anume ar trebui să plătească. Deci, mergem în direcția cea bună. Principiile „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește” vor continua în mod inevitabil. Aceasta este direcția în care se îndreaptă lucrurile.

A doua luptă este mult mai stringentă. Este un conflict între țările care au trafic de tranzit greu, care, desigur, doresc o mai mare flexibilitate pentru a aborda problemele privind infrastructura lor și doresc în mod clar să partajeze sarcina utilizării infrastructurii între contribuabili și toți utilizatorii – subliniez toți utilizatorii: nu poate exista nicio discriminare.

Desigur, există un grup de țări care se împotrivesc cu înverșunare, lucru care a fost foarte vizibil și aici, în timpul dezbaterii. Trebuie să vă amintesc doar că pe 15 octombrie, Consiliul a convenit asupra compromisului politic. Puțin a lipsit pentru o minoritate de blocaj, iar lupta continuă acum aici.

Dl El Khadraoui a depus o muncă extraordinară pentru a ajunge la un compromis bun și pentru a avea o propunere bună pentru acest compromis. Vă rog sincer să sprijiniți acest compromis. Pare a avea o mulțime de detalii care nu sunt satisfăcătoare în diferite părți și pentru oameni diferiți, însă chiar este un pas foarte mare. Această problemă a fost suspendată de ani întregi. Acum facem un pas înainte.

 
  
MPphoto
 

  Enikő Győri , președintă în exercițiu a Consiliului.(HU) Dle președinte, doamnelor și domnilor, în primul rând, aș dori să vă mulțumesc pentru această dezbatere valoroasă, care a inclus un număr mare de argumente și de contraargumente, fapt ce ilustrează, așa cum a menționat și dl comisar, că s-a ajuns la un compromis. După mari dificultăți, probleme și lupte desigur, sunt totuși convinsă că acesta este un succes european, după cum a menționat deja dl Leichtfried. Vă mulțumesc, de asemenea, pentru aprecierea la adresa Președinției ungare.

Ca în cazul oricărui compromis, a avut loc o echilibrare serioasă. Am fost nevoiți să creăm un echilibru între durabilitatea mediului și durabilitatea economică. Resping ideea că Consiliul nu a acordat nicio importanță protecției mediului. Dacă nu ar fi fost importantă, această directivă nu ar exista. De asemenea, a trebuit să creăm un echilibru – și aș dori să spun acest lucru și dlui De Grandes Pascual – între centru și periferie. Este adevărat că au avut loc dezbateri aprinse în cadrul Consiliului cu privire la cele mai bune modalități de a ne asigura că statele membre periferice nu se simt excluse și în cele din urmă s-a format o majoritate calificată în cadrul Consiliului și sper că și în Parlament. Cred că discuția a demonstrat acest lucru.

Am putea spune că este doar o picătură într-un ocean, însă cred – și mă bucur că acest lucru a fost recunoscut de mulți în timpul dezbaterii – că am făcut un prim pas extrem de important spre internalizarea costurilor și spre recircularea veniturilor în sector, chiar dacă, așa cum se întâmplă cu fiecare compromis, nu este o soluție perfectă și sunt sigură că vom putea face mai mulți pași în următorii ani.

Aș dori să menționez trei aspecte specifice care au atras mai multe întrebări. Primul este utilizarea veniturilor și aș dori să revin la comentariul dlui Sterckx. Acordul conține o recomandare detaliată pentru statele membre, în special în ceea ce privește utilizarea veniturilor, și afirmă, inter alia, că 15 % din veniturile generate – și subliniez acest lucru în special pentru dna Meissner – ar trebui să fie utilizate pentru finanțarea proiectelor transeuropene de transport. De asemenea, aș dori să adaug că acesta este rezultatul unui compromis adecvat și, după cum a menționat și dl Dirk Sterckx, este unul bun și adecvat, chiar dacă reprezintă probabil doar un prim pas în direcția cea bună.

A doua întrebare specifică a fost adresată tot de dl Sterckx, și se referă la costurile ambuteiajelor și congestionării. Ei bine, acordul la care s-a ajuns cu Parlamentul European se extinde și la această problemă, întrucât face posibil ca statele membre să calculeze taxele rutiere într-un mod diferențiat, pe baza zonei și orelor de utilizare. După cum știți cu toții, statele membre au posibilitatea de a percepe taxe mai mari pentru infrastructură în timpul perioadelor de vârf. Această diferențiere crescută a taxelor pentru infrastructură ne oferă o alternativă pentru combaterea congestionării traficului și chiar dacă includem numai poluarea atmosferică și fonică în calculul costurilor externe, mecanismul de diferențiere introdus în directivă poate contribui în continuare eficient la reducerea ambuteiajelor tipice pentru drumurile europene.

În cele din urmă, aș dori să abordez cea de a treia întrebare, în special cea adresată de dna Lichtenberger cu privire la costurile externe. Consiliul a adoptat deja poziția sa în primă lectură pe 14 februarie anul acesta și, ulterior, la cererea Parlamentului, am introdus o prevedere în directivă prin care vom da un semnal politic cetățenilor în ceea ce privește caracteristicile de mediu ale vehiculelor grele de marfă. În acest scop, am inclus posibilitatea ca, în afara taxei suplimentare aplicate în regiunile montane, să poată fi adăugată o cotă externă în cazul vehiculelor Euro 0, 1, 2 și 3. Întrucât vehiculele Euro 3 sunt mai puțin poluante decât celelalte vehicule poluante din categoriile de emisii Euro, sistemul de taxare dublă li se va aplica doar de la o dată ulterioară, iar celorlalte categorii li se va aplica de la data intrării în vigoare a directivei. În plus, acordul la care s-a ajuns cu Parlamentul European oferă, de asemenea, stimulente în ceea ce privește vehiculele cel mai puțin poluante din categoriile Euro 5 și 6, pentru a promova reînnoirea parcului de vehicule.

Dle președinte, doamnelor și domnilor, din dezbaterea noastră de astăzi a reieșit clar faptul că, prin Directiva Eurovinieta, am făcut un pas extrem de important înainte pentru sectorul transporturilor. Recomandarea specifică privind vehiculele grele de mărfuri este importantă nu numai în sine, ci are și o semnificație simbolică. Este prima care aplică – și mă bucur că ați confirmat acest lucru în comentariile dvs. – principiul „poluatorul plătește” și lansează o dezbatere și un proces de punere în aplicare îndelungate, care duce la internalizarea costurilor externe ale tuturor mijloacelor de transport.

Dle președinte, Președinția ungară este foarte mulțumită de faptul că s-a ajuns la acest acord cu Parlamentul European și sunt sigură că măsura dezbătută acum și care așteaptă să fie adoptată de către Parlament poate conduce la o creștere a eficienței economice și la o atenuare a impactului negativ al sectorul transporturilor asupra mediului și că, în consecință, cetățenii Uniunii Europene vor fi cei care vor avea de câștigat de pe urma adoptării acestei directive.

 
  
MPphoto
 

  Saïd El Khadraoui, raportor.(NL) Dle președinte, vă mulțumesc tuturor pentru sprijinul exprimat și pentru comentarii, inclusiv celor care s-au opus raportului. Sectorul transporturilor este important pentru economia noastră. Totuși, dă naștere unor costuri – costurile de infrastructură, însă și alte costuri, cum ar fi cele pentru particulele fine din aer, zgomot, ambuteiaje și așa mai departe.

Prin această directivă revizuită, vom crea în cele din urmă un cadru european care oferă statelor membre posibilitatea de a acoperi parțial costurile prin contribuția celor care le-au generat, de fapt. În același timp, această metodă le permite statelor membre să genereze resurse pentru a reinvesti în sistemul de transporturi, pentru a-l face mai durabil, astfel încât să se reducă efectiv aceste costuri externe. În acest mod, putem face societatea noastră mai locuibilă, putem crește eficiența sectorului și putem contribui la un mediu mai echitabil pentru diferitele mijloace de transport, astfel încât să oferim mai multe oportunități căilor ferate și căilor navigabile interioare.

Am subliniat mai devreme, în introducerea mea, cât de dificil a fost să ajungem la acest compromis. De altfel, scopul Cărții albe a Comisiei este acela de a obține internalizarea obligatorie a costurilor externe până în 2020. Acest lucru promite discuții aprinse în următorii câțiva ani.

Între timp, sper, în primul rând, că acest plen va acorda sprijin suficient pentru a ne permite să demarăm și să demonstrăm că Europa poate să ia decizii care sunt bune pentru cetățenii noștri. În al doilea rând, sper că un număr de state membre vor utiliza într-adevăr noile oportunități și vor putea încuraja și alte state membre să li se alăture ca urmare a rezultatelor lor bune. Acest lucru ne va permite să construim o bază de sprijin mai largă pentru a putea merge mai departe. Această directivă dă extrem de mult de lucru Comisiei. În următorii ani, trebuie analizate și internalizarea altor costuri, obligativitatea internalizării, precum și includerea altor tipuri de vehicule. Însă acestea sunt obiective pentru anii următori. Trebuie să facem mai întâi acest pas înainte.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc astăzi, la ora 12.00.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz (PPE), în scris.(PL) Cred că finalizarea lucrărilor astăzi, la a doua lectură a directivei privind taxarea vehiculelor grele de marfă – directiva „Eurovinieta” – este extrem de importantă. Problema de bază și cea mai importantă este prevederea care stabilește principiul „poluatorul plătește”, conform căruia vehiculele grele de marfă care generează mai multă poluare și sunt mai zgomotoase decât cele echipate cu motoare conforme cu standardele Euro 5 sau Euro 6 vor plăti taxe pentru utilizarea infrastructurii rutiere. În plus, s-a prevăzut posibilitatea unei anumite corespondențe a taxelor cu deplasarea vehiculelor (congestionarea traficului rutier) în timpul orelor de vârf – însă pentru maximum cinci ore pe zi. Consider că această soluție va încuraja cu succes evitarea utilizării anumitor segmente de drum în timpul orelor de vârf. În plus, statele membre vor putea să specifice modul în care urmează a fi utilizate veniturile generate prin colectarea taxelor, însă cel puțin 15 % trebuie să fie utilizate pentru sprijinirea financiară a proiectelor TENT, în scopul de a spori durabilitatea transportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilja Savisaar-Toomast (ALDE), în scris.(ET) Sunt încântată să afirm că directiva „Eurovinieta” a ajuns la finalul celei de a doua lecturi. Acest raport introduce expresia-cheie „poluatorul plătește”, ceea ce înseamnă că modificarea reglementărilor privind taxele de transport rutier ne va permite să adăugăm costurile reale ale poluării atmosferice și fonice generate de camioane la taxele percepute atunci când vehiculele grele de marfă utilizează autostrăzile. În plus, directiva prevede ca banii colectați în acest mod să fie folosiți pentru finanțarea unor sisteme de transport eficiente și ecologice. În același timp, 15 % din taxele colectate trebuie să fie investite în rețelele de transport pan-europene: nu doar transport rutier, ci și feroviar și pe căile navigabile interioare.

Cu toate că directiva se va aplica tuturor vehiculelor de peste 3,5 tone, cred că această prevedere merge prea departe, deoarece astfel de vehicule operează în principal la nivel regional, iar acest lucru nu ar trebui să fie reglementat la nivel european. În același timp, statele membre au dreptul de a scuti vehiculele sub 12 tone, o opțiune pe care sper că Estonia o va folosi.

În ceea ce privește Estonia, cred că această directivă va pune capăt situației în care camioanele noastre plătesc în alte țări, în timp ce vehiculele din alte țări nu plătesc pentru a se deplasa pe drumurile noastre. Sper că guvernul va pune capăt acestui tip de tratament inegal și va stabili condiții egale pentru toți. Această directivă prevede, de asemenea, un stimulent pentru reînnoirea parcului auto: cu cât este mai nou și poluează mai puțin un vehicul, cu atât va plăti mai puțin. Acest lucru solicită investiții mari din partea companiilor de transport, investiții care vor fi recuperate relativ repede, atât prin taxa de drum mai mică, cât și prin consumul mai mic de carburant.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Vlasto (PPE), în scris.(FR) Revizuirea directivei „Eurovinieta” este esențială pentru a integra mai eficient costul poluării cauzate de transportul rutier, ceea ce va fi acum posibil datorită oportunității ca statele membre să ia în considerare și poluarea fonică și atmosferică, precum și congestionarea anumitor rute, atunci când stabilesc taxele pentru vehiculele grele de marfă.

În regiunile precum cea din care provin eu, unde vehiculele de transport de marfă internațional blochează drumurile alpine, este o măsură mult-așteptată.

Această revizuire este totodată un prim pas spre reintroducerea concurenței loiale între transportatorii rutieri europeni, deoarece unele state membre, precum Franța și Germania, deja aplică principiul „poluatorul plătește” și doresc ca UE să îl extindă la toate celelalte.

Ceea ce contează acum este ca veniturile din eurovinietă să fie canalizate în mod real spre proiecte pentru îmbunătățirea infrastructurii, reducerea poluării și protejarea mediului înconjurător.

Salut, așadar, angajamentul statelor membre de a realoca o parte din aceste venituri către TENT, un proiect major menit să garanteze coeziunea teritorială a Europei și să îmbunătățească accesul în regiunile cum ar fi cea a Alpilor, unde infrastructura nu este suficientă pentru a asigura un transfer modal de la transportul rutier la alte forme de transport.

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris.(PL) Sunt convins că Uniunea Europeană are nevoie de orientări armonizate, care să permită statelor membre să creeze taxe pentru costurile externe generate de sectorul transportului rutier. Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că firmele de transport, în special în timpul unei crize, nu își vor putea permite să își schimbe parcurile auto rapid și să cumpere vehicule care sunt conforme cu standardele Euro 5 și 6. Deci nu putem pedepsi transportatorii pentru factorii externi, asupra cărora nu au nicio influență. În opinia mea, trebuie să încercăm să obținem o extindere maximă a perioadei în care se aplică stimulente vehiculelor celor mai ecologice. Firmele de transport care investesc în tehnologiile cu emisii scăzute trebuie să aibă dreptul la o perioadă corespunzătoare în care le sunt garantate investițiile, când vor plăti cele mai mici taxe sau vor fi scutite.

În sfârșit, evidențiem adesea în Parlament faptul că oamenii sunt cei mai importanți. Să ne amintim, așadar, că sectorul transporturilor din Uniune nu reprezintă numai zgomot excesiv sau emisii de CO2, ci și, mai presus de toate, sute de mii de locuri de muncă și o componentă importantă a PIB-ului în multe state membre.

 
  
  

(Ședința a fost suspendată pentru câteva minute)

 
  
  

PREZIDEAZĂ: JERZY BUZEK
Președinte

 

8. Votare
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 

  Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este votarea.

(Pentru rezultate și alte detalii cu privire la vot: vă rugăm să consultați procesul-verbal)

 

8.1. Numirea unui membru al Curții de Conturi (H.G. WESSBERG - SV) (A7-0190/2011 - Inés Ayala Sender) (vot)

8.2. Cerere de ridicare a imunității parlamentare a dnei Ágnes Hankiss (A7-0196/2011 - Diana Wallis) (vot)

8.3. Dovezile de origine pentru anumite produse textile (A7-0156/2011 - Jan Zahradil) (vot)
 

- Înainte de votare:

 
  
MPphoto
 

  Jan Zahradil, raportor. – Dle președinte, doar pe scurt, am fost foarte onorat să fiu raportor când am avut șansa să abrogăm, în loc să adoptăm un act normativ. Acesta este un act normativ redundant. Cred că se potrivește perfect cu obiectivul nostru pe termen lung de a legifera și de a reglementa mai bine, astfel încât nu pot decât să vă recomand tuturor să sprijiniți această abrogare. Țin să vă mulțumesc anticipat tuturor pentru acest lucru.

 

8.4. Participarea Croației la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (A7-0186/2011 - Debora Serracchiani) (vot)

8.5. Extinderea domeniului de aplicare al regulamentului privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro (A7-0077/2011 - Sophie Auconie) (vot)
 

- Înainte de votare:

 
  
MPphoto
 

  Sophie Auconie, raportoare.(FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, în calitate de raportoare, și în numele grupurilor politice care au ajuns la un consens, solicit amânarea votării asupra celor două rapoarte privind transportul de fonduri. Mă refer la raportul pe care îl discutăm acum și la raportul A7-0076/2011, care este al cincilea punct care urmează a fi votat după acesta.

Această amânare este justificată de rațiuni procedurale și este menită să asigure cea mai bună colaborare posibilă cu Comisia și cu Consiliul. Prin urmare, vă invit pe toți să votați în favoarea amânării votului asupra acestui raport și asupra celui care urmează după cinci puncte.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Voi solicita acum două declarații. Voi solicita o declarație de la o persoană care ar dori să sprijine propunerea. Dnă Bowles, aveți cuvântul.

 
  
MPphoto
 

  Sharon Bowles , președintă a Comisiei pentru afaceri economice și monetare. – Dle președinte, aș dori să clarific faptul că comisia a solicitat amânarea, deoarece a avut loc o încălcare de procedură. Un considerent asupra căruia s-a convenit printr-o procedură scrisă de trialog – și asupra căreia nu poate plana, prin urmare, nicio îndoială – a fost eliminat din textul Coreper (Comitetul Reprezentanților Permanenți). Ni s-a spus, de asemenea, că serviciul juridic al Comisiei nu va fi de acord cu un text care nu este în întregime conform cu înțelegerea comună, chiar dacă înțelegerea comună nu este obligatorie din punct de vedere juridic.

Sub nicio formă nu putem accepta ca această modificare unilaterală să constituie un precedent și, prin urmare, nu vom vota până când nu se rezolvă problema. Nu putem permite acordurilor interinstituționale sau înțelegerilor comune sau oricărui alt lucru să limiteze puterea acestui Parlament, care ne-a fost conferită prin Tratat și, prin urmare, acest text nu poate trece în etapa următoare. Înainte de a continua, trebuie, de asemenea, să înțelegem clar că acest lucru nu se poate repeta.

 
  
MPphoto
 

  Francesco Enrico Speroni (EFD).(IT) Dle președinte, eu nu sunt împotriva propunerii ca atare, dar din moment ce aprobăm ordinea de zi pentru întreaga săptămână luni după-amiază, mă întreb de ce această propunere de amânare nu a fost făcută ieri, ci tocmai acum, chiar înainte de vot.

 
  
 

(Parlamentul a fost de acord cu amânarea votării asupra celor două rapoarte)

 

8.6. Aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit (A7-0084/2011 - Silvia-Adriana Țicău) (vot)

8.7. Acordurile internaționale privind transportul aerian în conformitate cu Tratatul de la Lisabona (A7-0079/2011 - Brian Simpson) (vot)

8.8. Taxele la vehiculele grele de marfă (A7-0171/2011 - Saïd El Khadraoui) (vot)

8.9. Conturile economice și de mediu europene (A7-0330/2010 - Jo Leinen) (vot)

8.10. Al șaptelea program-cadru al UE pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (A7-0160/2011 - Jean-Pierre Audy) (vot)
 

- Înainte de votul asupra alineatului 47:

 
  
MPphoto
 

  Paweł Robert Kowal (ECR).(PL) Dle președinte, am informat secretariatul că aș dori să depun un amendament oral care implică eliminarea alineatului 27, deoarece conține informații neadevărate cu privire la un proiect științific important numit INDECT. Aș dori să informez Camera că acest proiect a fost avizat de o evaluare etică. A fost supus acestei evaluări la 15 martie 2011, în Bruxelles, cu participarea unor specialiști din Austria, Franța, Țările de Jos, Germania și Regatul Unit. Auditul etic cu privire la activitatea acestui proiect a generat un rezultat pozitiv, care a fost certificat. Nu au fost depistate probleme cu aspectele etice ale proiectului. Aspectele etice ale raportului au fost monitorizate continuu de către Comisia Europeană încă de la început. Doresc să subliniez acest lucru și să solicit Camerei să țină cont de faptul că raportul nostru nu conține informații nefondate de fapt. Acesta este un proiect de cercetare științifică foarte important, desfășurat de Universitatea de Știință și Tehnologie AGH din Cracovia și de o serie de instituții europene de cercetare și învățământ superior.

 
  
 

(Amendamentul oral a fost respins)

Votarea a fost suspendată la ora 12.15 – exercițiu de evacuare.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: STAVROS LAMBRINIDIS
Vicepreședinte

 

9. Explicații privind votul
  

Explicații scrise privind votarea

 
  
  

Raport: Inés Ayala Sender (A7-0190/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Candidatul propus are în primul rând experiență politică, dar și experiență în audit și finanțe, deși cea din urmă nu este poate atât de vastă cum ar fi de dorit. Votez în favoarea acestui candidat, însă cred că ar trebui să ne gândim mai bine la tipul calificărilor pe care ar trebui să le aibă membrii Curții de Conturi.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Am sprijinit propunerea de numire a lui Hans Gustaf Wessberg în funcția de membru al Curții de Conturi, deoarece are peste 30 de ani de experiență profesională în management la nivel înalt în instituțiile publice, precum și în întreprinderi private din Suedia. Și-a dedicat o mare parte a carierei sale îmbunătățirii condițiilor pentru întreprinderile private din Suedia, în calitate de manager în organizații ce reprezintă interesele industriei în viața publică. De asemenea, dispune de o vastă experiență în domeniul serviciilor publice, atât în calitate de politician, cât și de funcționar public. A lucrat ca director general al Registrului Comerțului din Suedia, o agenție guvernamentală independentă, și ca secretar de stat în mai multe rânduri. De aceea, sunt convinsă că are calitățile necesare pentru acest post.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris.(IT) Curriculum vitae-ul depus de H.G. Wessberg pentru desemnarea sa ca membru al Curții de Conturi face dovada competențelor și experienței care sunt cu siguranță conforme cu standardele tehnice și științifice necesare pentru această poziție. În special angajamentul dlui Wessberg față de sectorul privat îl face un candidat deosebit de potrivit pentru a asigura echilibrul dintre legislația UE și cerințele specifice ale pieței și populației Europei. Prin urmare, am votat în favoarea acestei propuneri de decizie a Parlamentului European.

 
  
MPphoto
 
 

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Am votat pentru propunerea suedeză de numire a dlui H.G.Wessberg în funcția de membru al Curții Europene de Conturi, în locul dlui Lars Heikensten. Când Comisia pentru control bugetar l-a intervievat pe dl Wessberg la 24 mai 2011, deputații din Parlamentul European i-au lăudat performanțele atât în sectorul privat, cât și în cel public. Odată numit, dl H.G.Wessberg va activa până la sfârșitul mandatului Suediei, adică până în martie 2012, și va putea fi apoi reales pentru un nou mandat de șase ani. Îi doresc toate cele bune în noul său rol.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Îi doresc succes dlui Wessberg în postul important în care a fost ales și sunt convins că va exercita funcțiile pentru care a fost numit cu dăruire absolută și cu competență.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. (SK) Cum era de așteptat, audierea candidatului suedez pentru funcția de membru al Curții de Conturi nu a fost problematică. După cum s-a remarcat mai târziu la vot, rezultatul final a fost puțin în favoarea candidatului. Are experiență în calitate de ministru, precum și experiență profesională în sectorul privat. De asemenea, a lucrat în domeniul apărării, a gestionat finanțe și bugete la nivel înalt și a sprijinit, de asemenea, aderarea Suediei la UE.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea nominalizării dlui H.G. Wessberg de către Suedia în funcția de membru al Curții Europene de Conturi. Dl Wessberg îl va înlocui pe dl Lars Heikensten, care a renunțat la funcție pentru a deveni director executiv al Fundației Nobel. Dl Wessberg îi va prelua atribuțiile în urma desemnării sale oficiale de către Consiliul de Miniștri, programată pentru vineri, 10 iunie 2011.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Curtea de Conturi este o instituție care examinează veniturile și cheltuielile Uniunii Europene, în scopul de a verifica legalitatea acestora, precum și pentru a verifica buna gestiune financiară. Aceasta funcționează absolut independent. În acest sens, numirea persoanelor din care este compusă trebuie să se facă pe baza criteriilor capacității și independenței. Dl Wessberg, din Suedia, a prezentat curriculum vitae-ul său, împreună cu un chestionar scris și a fost intervievat de către Comisia pentru control bugetar. S-a prezentat suficient de bine pentru a justifica desemnarea sa în funcția de membru al Curții de Conturi și pentru a-și exercita atribuțiile cu pricepere și independență.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Parlamentul European,

având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia Consiliul a consultat Parlamentul (C7-0103/2011), având în vedere faptul că în cadrul ședinței sale din 24 mai 2011 Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul desemnat de Consiliu pentru a fi membru al Curții de Conturi, având în vedere articolul 108 din Regulamentul său de procedură, având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0190/2011),

întrucât H.G. Wessberg îndeplinește condițiile prevăzute în articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

emite un aviz favorabil privind propunerea de numire a dlui H.G. Wessberg în funcția de membru al Curții de Conturi; încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Am votat împotrivă, deoarece consider că se poate găsi o persoană mai potrivită din punct de vedere profesional pentru funcția oferită.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Am votat în favoarea raportului privind propunerea de numire a dlui Wessberg în funcția de membru al Curții de Conturi. Decizia mea se bazează pe toate informațiile prezentate pentru această alegere, inclusiv pe răspunsurile sale la chestionarul pentru candidații la funcția de membru al Curții de Conturi, anexat la acest raport, deoarece acestea indică respectarea criteriilor stabilite în articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și necesitatea ca membrii Curții de Conturi să fie complet independenți. Salut, prin urmare, numirea dlui Wessberg.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Am votat pentru acest raport, deoarece consider că Curtea de Conturi poate beneficia de experiența dlui Wessberg în ceea ce privește gestiunea financiară a instituțiilor. Candidatul îndeplinește condițiile prevăzute în articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, iar curriculum vitae-ul său include o serie de funcții la nivel înalt în domeniul managementului financiar și al controlului bugetar în instituții publice și întreprinderi private. Răspunsurile candidatului la chestionar arată că este serios și foarte motivat.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am fost încântată să sprijin candidatul suedez pentru Curtea de Conturi.

 
  
  

Raport: Diana Wallis (A7-0196/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Având în vedere faptul că acuzațiile datează din 2004, ceea ce înseamnă că acestea au fost făcute înainte ca dna Hankiss să devină deputată în acest Parlament, votez în favoarea ridicării imunității sale parlamentare.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris.(IT) Sprijin recomandarea raportorului de a se ridica imunitatea dnei Hankiss în cazul în chestiune. Acuzațiile împotriva sa își au originea într-un incident care datează de la începutul anului 2004, când nu era încă deputată în Parlamentul European. Este evident, așadar, că regulamentul de procedură cu privire la imunitatea și privilegiile parlamentare nu se poate aplica, iar ridicarea imunității sale este conformă cu normele care reglementează activitatea instituțională și juridică a acestei Camere.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. (SK) Tribunalul Districtual Central din Buda, Budapesta, solicită Parlamentului European să ridice imunitatea deputatei Ágnes Hankiss în legătură cu reluarea procedurii de urmărire penală. Ágnes Hankiss a fost acuzată de către un reclamant privat de comiterea infracțiunii de calomnie publică și, în special, a infracțiunii de denigrare a memoriei unei persoane decedate, tatăl reclamantului. Pe baza celor menționate și în conformitate cu regulamentul de procedură al Comisiei pentru afaceri juridice, cred că ar fi oportun să se recomande ridicarea imunității în acest caz.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) Dna Wallis susține că aceleași principii sunt întotdeauna aplicate de către Parlamentul European cu privire la ridicarea imunității deputaților săi. Este o minciună cinică. Într-un caz care m-a privit pe mine, personal, Curtea de Justiție a hotărât în 2010 că Parlamentul îmi încălcase drepturile de deputat – și le-a încălcat din nou luna trecuta, pe exact aceleași motive!

A spune că imunitatea unui deputat din Parlamentul European ar trebui să fie ridicată deoarece comentariile pentru care el sau ea este criticată nu intrat în sfera activităților sale parlamentare este un nonsens absolut din punct de vedere juridic. Dacă ar fi fost așa, nu ar fi fost posibilă o acțiune în justiție!Aceasta este baza actualului articol 8. Prin definiție, articolul 9 se aplică activităților dincolo de domeniul de activitate al acestui Parlament! Parlamentul păstrează sau renunță acum la imunitate în funcție de cum bate vântul: o ridică pentru opinii politice într-un caz, însă o păstrează pentru suspectare de evaziune fiscală în alt caz, considerându-l un exemplu de fumus persecutionis. Deoarece prețuiesc mai mult libertatea de exprimare decât pseudodemocrații din această Cameră, voi refuza sistematic să ridic imunitatea unuia dintre colegii mei deputați, din oricare grup politic, pentru exprimarea opiniilor sale, indiferent de cât de mult diferă acestea de opinia mea.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Comisia responsabilă recomandă (în unanimitate) ridicarea imunității parlamentare, deoarece Tribunalul Districtual Central din Buda, Budapesta, solicită Parlamentului European ridicarea imunității deputatei sale, Ágnes Hankiss, în legătură cu reluarea urmăririi penale dispuse ca urmare a hotărârii Curții Supreme a Republicii Ungaria, pronunțată la 12 noiembrie 2009. Ágnes Hankiss este acuzată de către un reclamant privat de o presupusă infracțiune de calomnie, comisă în public (secțiunea 179 din Codul penal maghiar) și, în special, de defăimare a memoriei unei persoane decedate, tatăl reclamantului, în conformitate cu secțiunea 181 din Codul Penal maghiar, ca urmare a unei declarații făcute în emisiunea „Péntek 8 mondatvadász”, la 23 ianuarie 2004. La 12 noiembrie 2009, Curtea Supremă a considerat că există într-adevăr o încălcare a prevederilor de fond ale dreptului penal și a dispus reluarea procedurii de către Tribunalul Districtual Central din Buda. Instanța de judecată urmează să reia procedura în lumina unor considerații din decizia Curții Supreme. Tribunalul Districtual Central din Buda a inițiat reluarea procedurilor la data de 31 martie 2010. În aceeași zi, procedura a fost suspendată pe motiv că Ágnes Hankiss se bucură de imunitate parlamentară în calitate de deputat în Parlamentul European. Cererea relevantă pentru ridicarea imunității a fost făcută de Tribunal la 6 iulie 2010.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru ridicarea imunității parlamentare a dnei Ágnes Hankiss, acuzată de calomnie. Imunitatea dnei Hankiss a fost ridicată deoarece evenimentele în cauză au avut loc în 2004, înainte să fie aleasă în Parlamentul European (în iulie 2009) și deoarece cazul nu privește activitățile sale politice în calitate de deputat.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Imunitatea parlamentară nu acoperă cazurile penale de drept comun. Hankiss Ágnes poate fi judecată fără a fi puse în discuție activitățile sale parlamentare. Am votat pentru ridicarea imunității sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Deoarece dna Ágnes Hankiss este acuzată de calomnie în temeiul secțiunii 181 din Codul penal maghiar, ca urmare a unei declarații făcute în timpul unui program pe 23 ianuarie 2004, am votat în favoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) În cadrul ședinței din 6 septembrie 2010, Președintele a anunțat că a primit o scrisoare trimisă de Tribunalul Districtual Central din Budapesta la 6 iulie 2010, care solicită ridicarea imunității parlamentare a dnei Hankiss, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul de procedură. Președintele a înaintat cererea Comisiei pentru afaceri juridice, în conformitate cu același articol. Raportul Comisiei pentru afaceri juridice, care a votat pentru în unanimitate, a concluzionat că această speță nu intră în sfera activităților politice ale dnei Hankiss în calitate de deputat al acestei adunări. Aceasta se referă în schimb la o declarație făcută în 2004, cu mult înainte ca domnia sa să fi fost aleasă deputat al acestei adunări. De asemenea, raportorul nu a găsit nicio dovadă de fumus persecutionis: și anume, suspiciuni suficient de grave și exacte că a fost adus în atenția noastră acest caz cu intenția de a provoca pagube politice deputatei. Prin urmare, susțin propunerea Comisiei pentru afaceri juridice și am votat în favoarea ridicării imunității parlamentare a dnei Hankiss.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris.(IT) La 6 iulie 2010, Tribunalul Districtual Central de la Buda a trimis o cerere de ridicare a imunității dnei Ágnes Hankiss în legătură cu reluarea procedurilor penale, dispusă printr-o hotărâre a Curții Supreme a Republicii Ungaria în 2009. La 23 ianuarie 2004, în urma unei declarații făcute într-o emisiune, dna Hankiss a fost acuzată de o presupusă infracțiune de calomnie comisă în public și, în special, de denigrarea memoriei unei persoane decedate.

În cadrul unei audieri în recurs, la 25 martie 2009, Tribunalul Municipal din Budapesta a achitat-o pe dna Hankiss de acuzații, însă la 12 noiembrie 2009, Curtea Supremă a dispus reluarea procedurii de către Curtea Districtuală Centrală din Buda. Acțiunea a fost deschisă la 31 martie 2010 și suspendată în aceeași zi din cauza imunității parlamentare a dnei Hankiss. Din aceste motive și deoarece cazul nu intră în domeniul activităților politice ale dnei Hankiss în calitate de deputat în Parlamentul European, întrucât privește o declarație făcută cu mult înainte de fi fost aleasă deputată, am votat în favoarea ridicării imunității sale parlamentare.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Mă pronunț pentru. Cazul se referă la o presupusă infracțiune de calomnie, care nu intră în domeniul activităților politice ale dnei Hankiss în calitate de deputat european, însă se referă în schimb la o declarație făcută în 2004, înainte să fi fost aleasă deputat în Parlamentul European. De asemenea, raportorul nu a găsit nicio dovadă de fumus persecutionis.

 
  
  

Raport: Jan Zahradil (A7-0156/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez în favoarea acestui raport, deoarece respectă obiectivele Comisiei de a simplifica legislația în vigoare, în vederea creării unui mediu legislativ mai bun și mai clar pentru întreprinderi, în special în ceea ce privește simplificarea formalităților vamale îndeplinite de către importatorii de produse textile.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris.(IT) Regulamentul (CE) nr. 1541/98 și Regulamentul (CEE) nr. 3030/93, care au fost adoptate inițial în scopul de a pune în aplicare măsuri de politică comercială în sectorul textil, au devenit acum instrumente perimate, care limitează piața liberă și nu sunt bine adaptate la schimbările din noul mediu de reglementare.

Până de curând, au fost în vigoare restricții cantitative impuse asupra importurilor provenind din țările membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum și prevederi speciale de salvgardare pentru produsele textile din Republica Populară Chineză. Aceste restricții au fost eliminate odată cu expirarea acordului OMC în anul 2005, la fel cum au fost eliminate și prevederile pentru China în 2008. Prin urmare, singura metodă eficientă de prevenire a denaturărilor de pe piață și de continuare a controlării importurilor de produse textile este ca aceste importuri să facă totuși obiectul unor proceduri de verificare ce necesită indicarea țării de origine. Această indicare este, de fapt, conținută în propunerea de regulament privind marcajul originii „Made in”, care a fost adoptată în această Cameră la 21 octombrie 2010 și care introduce un mecanism de control și are drept scop simplificarea legislației în vigoare cu scopul de a crea un cadru legislativ mai bun, mai clar pentru companii și pentru protecția consumatorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document de abrogare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1541/98 privind dovezile de origine pentru anumite produse textile încadrate la secțiunea XI din Nomenclatura combinată, puse în liberă circulație în cadrul Comunității, precum și condițiile de acceptare a acestor dovezi și de modificare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3030/93 privind regimul comun aplicabil importului anumitor produse textile din țări terțe. În 2005, Organizația Mondială a Comerțului a abrogat restricțiile asupra importurilor originare din statele membre, iar Uniunea Europeană ar trebui să simplifice, de asemenea, legislația în vigoare cu scopul de a crea un mediu legislativ mai bun și mai clar pentru întreprinderi, în special în ceea ce privește simplificarea formalităților vamale îndeplinite de către importatorii anumitor produse textile puse în liberă circulație în cadrul Comunității. Consider că amendamentele menționate vor asigura uniformitatea reglementărilor privind importurile și vor alinia normele referitoare la importurile de produse textile cu cele pentru alte bunuri industriale, ceea ce ar trebui să îmbunătățească coerența generală a mediului legislativ în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris.(BG) Am susținut raportul Zahradil, deoarece consider că Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1541/98 privind dovezile de origine pentru anumite produse textile și-a îndeplinit scopul. Regulamentul Consiliului din 1998 a introdus instrumente pentru controlul importurilor de produse textile, ceea ce a permis punerea în aplicare a Acordului OMC. Odată cu expirarea acordului OMC în 2005 și a măsurilor speciale de salvgardare în 2008, Regulamentul Consiliului și-a îndeplinit scopul, iar restricțiile de import impuse pot fi gestionate cu ajutorul altor instrumente.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris.(IT) Deși abrogarea acestor reglementări ar putea părea un pas pozitiv și binevenit din punctul de vedere al simplificării legislației, aceasta ar însemna, pe de altă parte, privarea industriei noastre textile de mijloace de apărare încă valabile împotriva concurenței neloiale din partea țărilor precum China.

Argumentele raportorului că viitoarea legislație privind marcajul de origine „Made in” și noile acorduri ale Organizației Mondiale a Comerțului vor fi în curând o soluție bună la problema apărării industriei noastre nu par să reziste: încă așteptăm răspunsul Consiliului în ceea ce privește marcajul de origine, însă acesta nu pare a avea intenția de a aviza un regulament pe care această Cameră l-a adoptat toamna trecută cu o majoritate covârșitoare. Ar părea cu siguranță mai înțelept să așteptăm până când va exista un cadru legislativ clar, care să reglementeze importurile viitoare de anumite produse textile din Extremul Orient, înainte de a începe să abrogăm legile vechi. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece obiectivul său principal este acela de a abroga regulamentul UE în prezent în vigoare, care stabilește cerințe suplimentare de dovedire a originii produselor textile importate în UE, simplificând astfel legislația în vigoare și creând un mediu legislativ mai bun și mai clar pentru întreprinderi. Până în momentul în care Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a abrogat restricțiile asupra importurilor de produse textile din China în 2008, UE avea într-adevăr nevoie de un instrument legislativ de reglementare a schimburilor cu țările terțe și de protejare a pieței interne a UE și a producătorilor săi. Totuși, aceste proceduri administrative complicate nu mai sunt acum proporționale, în special pentru că un alt regulament al UE impune o obligație de a indica țara de origine a unui produs în documentele vamale, înainte de a fi pus în liberă circulație pe piața UE, iar protecția consumatorilor se consolidează acum în UE, de asemenea, prin creșterea cantității de informații furnizate consumatorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Sunt în favoarea abrogării regulamentului Consiliului privind dovezile de origine pentru anumite produse textile, deoarece consider că încă sunt necesare eforturi pentru a crea un mediu legislativ mai clar pentru întreprinderi. Ar trebui să adaug, totuși, că, în opinia mea, este important să se mențină mecanisme alternative de control pentru importurile de astfel de produse în UE, în scopul de a evita distorsionarea pieței cauzată de creșterea acestui tip de importuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris.(PT) Eu sunt prin natura mea în favoarea diminuării birocrației și a simplificării administrative. Când vine vorba de rezolvarea anacronismelor, eu sunt pentru cu toată convingerea. Acesta este cazul aici. De fapt, existența poverilor administrative inutile, așa cum au fost dovezile de origine pentru anumite produse textile, când nu existau restricții cantitative privind importul acelor produse în Europa sau în cazurile în care exista necesitatea prezentării unei autorizații de import, împiedică doar desfășurarea nestingherită a comerțului internațional, care este obiectivul nostru. Acestea fiind spuse și deși nu ține direct de această măsură, aș dori să subliniez totodată importanța menținerii status quo-ului în ceea ce privește reglementările actuale ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), în special în ceea ce privește piața mondială pentru textile și îmbrăcăminte, și anume, modificările reglementărilor privind importul de produse textile și îmbrăcăminte în UE într-un moment de recesiune economică gravă în diferitele state membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru acest raport deoarece cred că propunerea Comisiei contribuie la reducerea poverii administrative excesive și a costurilor suplimentare pentru companii, prin uniformizarea reglementărilor privind importul anumitor produse textile.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Abrogarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1541/98 este menită să elimine povara importatorilor de a prezenta dovezi de origine pentru anumite produse. Din moment ce aceste produse pot fi importate în mod liber, dovedirea originii lor este aparent inutilă, însă încă există unele îndoieli cu privire la această măsură de facilitare. Eu nu pot să nu subliniez necesitatea de a asigura calitatea produselor vândute în Europa și de a garanta siguranța celor care le folosesc. Dincolo de simpla cunoaștere a originii produselor textile din afara Uniunii, este esențial să se asigure respectarea standardelor europene și să nu se permită intrarea și vinderea materiilor prime și produselor prelucrate în Uniune fără a îndeplini condițiile minime. De asemenea, cred că mai importantă decât stabilirea tipului de produse utilizate la fabricarea produselor textile este evaluarea conformității acestora cu normele privind concurența și respectul pentru demnitatea și drepturile lucrătorilor, deoarece cazurile în care acestea sunt încălcate sunt în creștere. Acest lucru are consecințe inacceptabile pentru muncitorii înșiși și pentru viabilitatea sectorului textil european, în special în Portugalia, care a fost forțată să concureze cu producătorii care nu respectă în mod sistematic astfel de reglementări și drepturi.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Acest raport se referă la o propunere de regulament al Parlamentului și al Consiliului de abrogare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1541/98 privind dovezile de origine pentru anumite produse textile, precum și cu privire la condițiile de acceptare a acestor dovezi, și de modificare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3030/93 privind regimul comun aplicabil importurilor unor produse textile originare din țări terțe. Schimbările care au fost introduse acum în mediul de reglementare permit îmbunătățirea măsurilor de politică comercială, în special după creșterea bruscă a importurilor din Republica Populară Chineză, prin introducerea unor instrumente de control pentru importurile de produse textile din țări terțe. Am votat în favoarea acestui raport, deoarece, prin îmbunătățirea în mod semnificativ a calității informațiilor oferite consumatorilor, toți cetățenii statelor membre vor putea face alegeri bine informate și responsabile și vor putea să opteze pentru produsele care sunt făcute în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Propunerea Comisiei, care este adoptată prin acest raport, vizează simplificarea formalităților vamale îndeplinite de importatorii anumitor produse textile puse în liberă circulație în Uniune. În acest scop, propune abrogarea condițiilor de acceptare a dovezilor de origine pentru anumite produse textile originare din țări terțe. Lista produselor care fac obiectul propunerii este lungă, cuprinzând: mătase; lână; bumbac; alte fibre textile vegetale; filamente sintetice sau artificiale; fetru și materiale nețesute; covoare și alte articole din materiale textile pentru acoperirea podelelor; țesături speciale, dantelă, tapiserie și broderii; materiale tricotate sau croșetate; articole de îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte și multe altele. Consecințele liberalizării comerțului internațional de textile sunt cunoscute foarte bine în țări precum Portugalia, cu eliminarea restricțiilor cantitative pentru importuri și a prevederilor speciale de salvgardare.

Prezenta propunere, care este în conformitate cu măsurile anterioare, are scopul de a face chiar mai ușoară viața importatorilor europeni importanți, care sunt principalii beneficiari, deoarece aceștia vor putea accesa materii prime și produse finite cu prețuri reduse, deși se sacrifică industria națională și mii de locuri de muncă. În ciuda faptului că deja face obiectul rezoluțiilor acestui Parlament, dintre care ultima a fost în 2010, vechea cerință ca țara de origine să fie marcată și să fie puse la dispoziție informații cu privire la originea diverselor bunuri a fost amânată.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Acest raport adoptă propunerea Comisiei de a simplifica formalitățile vamale îndeplinite de importatorii anumitor produse textile puse în liberă circulație în Uniunea Europeană.

Astfel, aceasta propune abrogarea condițiilor de acceptare a dovezilor de origine pentru anumite textile și articole textile originare din țări terțe. Lista produselor care fac obiectul propunerii este lungă, cuprinzând: mătase; lână; bumbac; alte fibre textile vegetale; filamente sintetice sau artificiale; fetru și materiale nețesute; covoare și alte articole din materiale textile pentru acoperirea podelelor; țesături speciale, dantelă, tapiserie și broderii; materiale tricotate sau croșetate; articole de îmbrăcăminte și accesorii.

Consecințele liberalizării comerțului internațional de textile sunt cunoscute foarte bine în țări precum Portugalia, cu eliminarea restricțiilor cantitative pentru importuri și a prevederilor speciale de salvgardare.

Prezenta propunere, care este în conformitate cu măsurile anterioare, are scopul de a face chiar mai ușoară viața importatorilor europeni importanți, care sunt principalii beneficiari, deoarece aceștia vor putea accesa materii prime și produse finite cu prețuri reduse, deși se sacrifică industria națională și mii de locuri de muncă.

În ciuda faptului că face deja obiectul rezoluțiilor acestui Parlament, dintre care ultima a fost în 2010, vechea cerință ca țara de origine să fie marcată și să fie puse la dispoziție informații despre originea diverselor bunuri a fost amânată, lucru pe care îl regretăm.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. (SK) Comisia vizează, printre altele, sprijinirea unificării reglementărilor privind importurile prin armonizarea normelor privind importurile de produse textile cu normele privind importurile de alte produse industriale. Acest lucru ar trebui să îmbunătățească coeziunea generală a mediului legislativ în acest domeniu. Instrumentul juridic care urmează a fi eliminat se referă la condițiile de acceptare a dovezilor de origine pentru anumite textile și produse textile originare din țări terțe. În opinia mea, obiectivul ar trebui să fie punerea în aplicare a unor măsuri de politică comercială, care vor ajuta la prevenirea denaturării pieței cauzată de creșterea bruscă a importurilor din țări terțe, cum ar fi China, de exemplu.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am aprobat acest document, deoarece propunerea Comisiei de a abroga Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1541/98 și de a modifica Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3030/93 este determinată de angajamentul politic al Uniunii Europene de a simplifica legislația în vigoare, în scopul de a crea un mediu legislativ mai bun și mai clar pentru întreprinderi, în special în ceea ce privește simplificarea formalităților vamale îndeplinite de către importatorii anumitor produse textile puse în liberă circulație în Comunitate, care se încadrează în secțiunea XI din Nomenclatura combinată. În plus, obiectivul Comisiei este, de asemenea, sporirea uniformității normelor de import prin alinierea normelor referitoare la importurile de produse textile cu cele pentru alte bunuri industriale, care ar trebui să îmbunătățească coerența generală a mediului legislativ în acest domeniu. Punctul de vedere al Comisiei este acela că măsurile de politică comercială foarte limitate aplicate de Uniune în sectorul textilelor pot fi gestionate fără a impune povara excesivă a obligației de a prezenta dovada de origine pentru toate importurile. Acest lucru ajută și la prevenirea problemei denaturării pieței, care ar fi cauzată de o creștere a importurilor de produse textile pe piața UE, dacă nu ar fi respectate cotele permise.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport, care este determinat de angajamentul politic al Uniunii Europene față de simplificarea legislației în vigoare, cu scopul de a crea un mediu legislativ mai bun și mai clar pentru întreprinderi, în special în ceea ce privește simplificarea formalităților vamale îndeplinite de către importatorii anumitor produse textile puse în liberă circulație în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris.(IT) Am sprijinit cu fermitate acest raport, având în vedere angajamentul politic al UE față de simplificarea legislației în vigoare. Scopul nostru este acela de a crea un mediu legislativ mai bun, mai clar pentru întreprinderi. Măsurile de politică comercială europeană în sectorul textilelor pot fi gestionate fără a impune povara excesivă a prezentării dovezilor de origine pentru toate importurile. Pentru a continua controlul importurilor de produse textile încă supuse restricțiilor cantitative și provenind din țări care nu sunt încă membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, UE se va baza acum pe autorizațiile de import. Între timp, în ceea ce privește categoriile de produse care se încadrează în secțiunea XI din Nomenclatura combinată care nu sunt supuse unor restricții cantitative la import și sunt puse în liberă circulație în UE, se aplică un sistem de supraveghere statistică ex-post pentru a monitoriza impactul pe care îl au asupra pieței UE. Am sublinia faptul că, pe lângă mecanismele de control pentru importuri menționate mai sus, începând din 2010 este obligatorie indicarea țării de origine a anumitor produse din țări terțe, pentru a informa mai bine consumatorii cu privire la originea acestora. Acum ar trebui să încercăm să sporim uniformitatea reglementărilor privind importurile prin alinierea normelor referitoare la importurile de textile cu cele pentru alte bunuri industriale, ceea ce ar trebui să îmbunătățească coerența generală a mediului legislativ în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Rezultatul votului exprimă ideea că indicația „Made in” este esențială pentru transparența pieței și pentru clarificarea pentru consumatori a originii produselor pe care le folosesc. Este necesar să se consolideze economia UE prin îmbunătățirea competitivității industriei UE în cadrul economiei mondiale. Putem avea o concurență loială doar dacă economia mondială funcționează în conformitate cu reglementări clare pentru producători, exportatori și importatori, ținând seama, de asemenea, de norme sociale și de mediu comune. Scopul acestei propuneri este codificarea textelor legislative existente privind indicarea sau marcajele care permit identificarea lotului din care face parte un produs alimentar. Este regretabil, totuși, că nu este încă posibil să se monitorizeze calea produsului de la sursă.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris.– Având în vedere că raportul se referă la o propunere a Comisiei care are ca scop simplificarea legislației în vigoare cu scopul de a crea un mediu legislativ mai bun și mai clar pentru întreprinderi, în special în ceea ce privește simplificarea formalităților vamale îndeplinite de către importatorii de produse textile, am votat în favoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris.(IT) Am votat împotriva acestui raport, deoarece se bazează pe premise neîntemeiate și pe ipoteze viitoare vagi.

Pe de o parte, susține că dovezile de origine sunt inutile, deoarece afirmă că Uniunea Europeană se poate proteja pe baza unui sistem de monitorizare statistică vamală ex post. Cu toate acestea, nu spune, de exemplu, că „Codul Vamal Comunitar actualizat” este departe de a fi pe deplin operațional și că încă are unele lacune evidente, în special în ceea ce privește informatizarea completă a sistemului, o măsură atât de necesară.

În același timp, raportul prevede în mod expres faptul că punerea în aplicare a raportului Muscardini privind marcajul originii „Made in” – pe care, de altfel, l-am sprijinit puternic – va avea funcția de a proteja marcajul originii. Ei bine, mă bucur că raportorul este atât de sigur, însă, în acest moment, regulamentul marcării originii nu există încă și nu știm cu adevărat dacă, în ce moment sau cum va fi adoptat.

Așadar, consider că, în esență, acest raport reprezintă un salt periculos în gol, cu consecințe ca de obicei grave pentru industria textilă, pe care Uniunea Europeană continuă să o maltrateze în condițiile indiferenței generale.

 
  
MPphoto
 
 

  Cristiana Muscardini (PPE), în scris.(IT) Adoptarea propunerii dlui Zahradil a redeschis dezbaterea cu privire la importanța marcării originii pentru produsele din țări terțe, ca o măsură destinată să pună în aplicare o politică comercială care poate preveni perturbările pieței datorate unei creșteri a importurilor străine, și să clarifice mediul legislativ complicat, care astăzi face dificilă dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Prin urmare, sunt în favoarea unui regulament care îmbunătățește uniformitatea reglementărilor pentru importurile europene de produse textile, prin alinierea acestora cu cele pentru alte bunuri industriale. Cu toate acestea, ar trebui să avem în vedere faptul că, chiar dacă vom utiliza mecanismele de control ex-ante și ex-post pentru a evalua impactul importurilor din țările terțe asupra pieței europene, Uniunea Europeană încă nu a reușit să adopte un mecanism de control bazat pe informații corecte și importante pentru consumatori, precum cele oferite de marcajul originii. Sper că și Consiliul va ajunge repede la o concluzie pozitivă privind măsurile decisive luate de această Cameră pentru asigurarea trasabilității și a informațiilor adecvate privind produsele. Prin aceste măsuri, oamenii vor putea să aibă cunoștințe adecvate și fiabile cu privire la bunurile de pe piață și să aprecieze unicitatea procesului de fabricație european.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului pentru abrogarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1541/98 privind dovezile de origine pentru anumite produse textile încadrate la secțiunea XI din Nomenclatura combinată și puse în liberă circulație în cadrul Comunității, precum și condițiile de acceptare a acestor dovezi și de modificare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3030/93 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor unor produse textile originare din țări terțe. Am votat în favoare cu rezerve, însă am făcut acest lucru, deoarece în general raportul este pozitiv și este în conformitate cu angajamentul politic al UE de simplificare a legislației în vigoare, cu scopul de a crea un mediu legislativ mai bun și mai clar pentru întreprinderi, în special în ceea ce privește simplificarea formalităților vamale îndeplinite de către importatorii anumitor produse textile puse în liberă circulație în Uniune, și cu obiectivul de a face reglementările referitoare la import mai uniforme, prin alinierea normelor privind importurile de textile cu cele pentru alte bunuri industriale, care ar trebui să ridice nivelul coerenței generale a mediului legislativ din acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris.(IT) Obiectivul propunerii Comisiei de a abroga Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1541/98 privind dovezile de origine pentru anumite produse textile și de a modifica Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3030/93 privind regimul comun aplicabil importurilor unor produse textile originare din țări terțe este acela de a simplifica legislația în vigoare, cu scopul de a crea un mediu legislativ mai bun și mai clar pentru întreprinderi, în special în ceea ce privește simplificarea formalităților vamale îndeplinite de către importatorii anumitor produse textile puse în liberă circulație în cadrul Comunității.

Cerințele pentru prezentarea dovezii de origine pentru produse textile au fost introduse pentru a asigura punerea în aplicare corectă a măsurilor de restricție a importurilor, astfel încât să se evite perturbarea pieței cauzată de importurile din Republica Populară Chineză. Impactul și numărul de măsuri aplicate de Uniunea Europeană importurilor acestor produse au scăzut treptat în ultimii ani. De fapt, au fost create dispoziții speciale de salvgardare pentru importurile de textile și de articole de îmbrăcăminte din Republica Populară Chineză, iar restricțiile cantitative privind importurile impuse de țările membre ale Organizației Mondiale a Comerțului au fost ridicate. Pentru motivele expuse mai sus, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Am mai vorbit pe această temă și votez pentru acest raport, deoarece consider că cetățenii UE au dreptul de a ști cum sunt realizate hainele pe care le cumpără. Acest regulament va permite consumatorilor să evite cumpărarea produselor care conțin elemente care nu sunt textile, de origine animală, indiferent dacă o fac din motive ce țin de sănătate, de etică sau de altă natură. În temeiul prezentului regulament, de exemplu, articolele de pasmanterie de pe gulere vor fi etichetate în mod clar și separat de restul articolului de îmbrăcăminte, permițând consumatorilor să facă o alegere informată cu privire la hainele pe care le cumpără. În special cei care suferă de alergii vor avea de câștigat din această propunere, deoarece blana este potențial periculoasă pentru sănătatea acestora și fără o etichetare corespunzătoare, pot cumpăra un produs care conține aceste elemente textile fără a ști.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Regulamentul (CE) nr. 1541/98 viza introducerea unor cerințe de prezentare a dovezii de origine pentru anumite produse textile originare din țări terțe cărora li se aplicau restricțiile cantitative referitoare la importuri. Datorită schimbărilor care au avut loc între timp, în special ca urmare a Acordului Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind produsele textile și de îmbrăcăminte din 2005, eliminarea primei dovezi de origine pentru produse pare a fi justificată și, prin urmare, am votat pentru abrogarea acestui regulament. În general, aceasta are drept scop atenuarea poverii asupra produselor la intrarea în UE, fără a sacrifica interesele cumpărătorilor, astfel încât este deci important să se mențină mecanisme de monitorizare alternative pentru importurile de astfel de produse în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris.(IT) Aș dori să îl felicit pe dl Zahradil pentru lucrarea excelentă pe care a realizat-o. Măsurile foarte limitate de politică comercială aplicate de UE în sectorul produselor textile pot fi gestionate fără a impune povara excesivă a prezentării dovezilor de origine pentru toate importurile. Cu toate acestea, măsurile de control pentru importurile de produse textile trebuie să fie menținute. De fapt, pentru a continua controlul importurilor de produse textile supuse încă restricțiilor cantitative și provenind din Belarus și Coreea de Nord, care nu sunt încă membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, UE se bazează acum pe autorizațiile de import. Acest lucru contribuie la prevenirea problemei denaturării pieței, care ar fi cauzată de o creștere bruscă a importurilor anumitor produse textile pe piața UE, dacă nu sunt respectate cotele admise.

Mai mult decât atât, în ceea ce privește categoriile de produse care nu fac obiectul unor restricții cantitative a importurilor și care sunt puse în liberă circulație în UE, se aplică un sistem de monitorizare statistică ex-post, pentru evaluarea impactului acestora pe piața UE. De asemenea, aș dori să subliniez că, în 2010, Parlamentul European a adoptat în primă lectură raportul elaborat de dna Muscardini privind indicarea țării de origine a anumitor produse importate din țări terțe („Made in”), care se referă, de asemenea, la textile și la îmbrăcăminte.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Mă pronunț pentru. În cadrul abordării vizând o mai bună legiferare, Comisia propune abrogarea unui regulament al Consiliului din 1998, în temeiul căruia importatorii trebuie să furnizeze dovada de origine a materialelor textile și a articolelor de îmbrăcăminte pentru procedurile vamale ale UE. Regulamentul avea o valoare atâta timp cât existau restricțiile cantitative privind produsele textile și articolele de îmbrăcăminte prin Acordul Multifibre al OMC. Acest acord s-a încheiat în 2005. Până în 2008, se încheiase Acordul privind produsele textile și de îmbrăcăminte între UE și China, precum și toate celelalte sisteme de monitorizare pentru importurile de textile și îmbrăcăminte din China. Importurilor de produse textile și îmbrăcăminte din Belarus și Coreea de Nord, care nu sunt membre ale OMC, sunt încă supuse unor restricții cantitative. Sistemul autorizațiilor de import rămâne încă în vigoare pentru controlul asupra acestor importuri, care însă nu pun probleme în ceea ce privește funcționarea pieței UE.

Acest sistem este considerat suficient. În sfârșit, Parlamentul pledează pentru un nou regim de etichetare „Made in”, care în prezent așteaptă cuminte după încheierea primei lecturi în 2010. Un astfel de regim ar putea oferi posibilități de control mult mai bune – și, de asemenea, informarea consumatorilor – decât vechile Regulamente privind dovezile de origine.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece sunt de acord cu spiritul care stă la baza acestuia: simplificarea și armonizarea legislației UE privind importurile de produse textile în scopul de a facilita comerțul cu țări terțe. Cred, de fapt, că măsurile limitate de politică comercială aplicate de UE în sectorul textilelor pot fi gestionate în întregime fără a impune povara excesivă a prezentării dovezii de origine pentru toate importurile. În plus, autorizațiile de import, sistemele statistice de monitorizare ex-post, precum și cerințele documentelor administrative unice asigură deja controlul eficient al importurilor în cadrul Uniunii. Pentru a completa imaginea, totuși, aștept cu nerăbdare momentul în care raportul Muscardini va intra în vigoare pe deplin, deoarece le va permite consumatorilor europeni să fie mai bine informați cu privire la originea produselor, inclusiv a celor textile, care provin din țări terțe.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris.(IT) Legislația care se abrogă în acest caz se referă la condițiile de acceptare ale dovezilor de origine pentru anumite produse textile originare din țări terțe, care a stabilit cerințe specifice prin aplicarea unor restricții cantitative. Raportorul împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia măsurile de politică comercială aplicate de UE în sectorul produselor textile pot fi gestionate fără a impune povara excesivă a prezentării dovezii de origine pentru toate importurile. În ceea ce ne privește, este atât în interesul consumatorului, cât și al întreprinderilor să ne asigurăm că orice sarcină impusă importatorilor de bunuri din țări terțe îndeplinește funcția de a controla și limita astfel de bunuri.

Mai presus de toate, suntem preocupați de faptul că vom abroga reglementări care sunt utile pentru controlul vamal, fără a exista niciun progres în acest moment cu privire la regulamentul de marcare a originii „Made in”, care se află în prezent într-un impas în Comisie, din cauza obstrucționismului Consiliului. De asemenea, aș dori să subliniez faptul că Consiliul a respins marcajele de origine în legătură cu măsura ad hoc privind textilele și încearcă să facă același lucru în privința indicării obligatorii a locului de origine de pe etichetele produselor alimentare.

Am votat împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Prezenta propunere a Comisiei simplifică legislația în vigoare privind dovada de origine a anumitor produse textile.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris.(PT) În 1998, UE a stabilit obligația ca importatorii să prezinte dovada de origine pentru produsele care se încadrează în secțiunea XI din Nomenclatura combinată, enumerate în anexa I la Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3090/93 și care au fost fabricate în țări terțe. Trebuie remarcat faptul că în 2005, restricțiile cantitative asupra importurilor de textile și îmbrăcăminte originare din țări membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) erau în vigoare, iar normele pentru același tip de produse originare din Republica Populară Chineză au expirat la sfârșitul anului 2008.

Având în vedere acest lucru, votez în favoarea acestui raport, deoarece consider că marchează un pas pozitiv în definirea unui mediu legislativ mai clar și mai simplu pentru întreprinderile europene care importă produse textile și încălțăminte originare din țări terțe, pentru care există în continuare restricțiile cantitative, deoarece nu sunt membre ale OMC. De asemenea, cred că autoritățile vamale aduc o contribuție reală la supravegherea eficientă a importurilor de acest tip, monitorizând eficient impactul acestora asupra climatului economic al UE și, astfel, economia fiecărui stat membru.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Am votat în favoarea raportului privind dovezile de origine pentru anumite produse textile. Reforma legislației în acest domeniu vizează simplificarea și standardizarea cadrului legislativ, inclusiv a formalităților administrative, incluzând concomitent și instrumente adecvate pentru a gestiona denaturarea pieței provocată de creșterea abruptă a importurilor din țări terțe. În cele din urmă, noul regim va ține cont de apelurile făcute de Parlamentul European până acum pentru mai multe informații pentru consumatori.

 
  
  

Recomandare: Debora Serracchiani (A7-0186/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez în favoarea participării Croației la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), întrucât OEDT este deschis participării oricărei țări terțe și având în vedere în special faptul că Croația reprezintă o rută de tranzit prin care drogurile ilicite din țările producătoare sunt introduse în țările consumatoare. Prin urmare, consider că implicarea sa imediată este esențială.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Solicitând să participe la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), Republica Croația a dovedit că împărtășește interesul UE și al statelor sale membre pentru obiectivele și activitatea Observatorului, a cărui sarcină este să colecteze date cu privire la droguri și toxicomanie cu scopul de a pregăti și a publica informații obiective, fiabile și comparabile la nivelul UE. Acesta este motivul pentru care am fost de acord cu raportul colegei noastre deputate, dna Serracchiani, referitor la încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Croația privind participarea Republicii Croația la activitățile OEDT.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui document. Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie joacă un rol esențial în colectarea de informații privind drogurile și toxicomania și în pregătirea unor informații obiective, fiabile și comparabile la nivel european. Se dorește ca informațiile să reprezinte o bază pentru analiza cererii de droguri, a căilor de reducere a acesteia și a pieței drogurilor în general. În 2005, Republica Croația a solicitat să participe la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie. Republica Croația reprezintă o rută de tranzit prin care drogurile ilegale din țările producătoare sunt introduse în țările consumatoare. S-au confiscat cantități semnificative de cocaină în Croația, acestea fiind legate în cea mai mare parte de transportul maritim. Am susținut acest acord și participarea Republicii Croația la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, ceea ce va favoriza colectarea de informații concrete și obiective din Croația la nivel european cu privire la droguri, toxicomanie și consecințele acestora și îi va permite Republicii Croația să dobândească informații referitoare la cele mai bune practici pentru a înțelege natura problemelor sale legate de droguri și a-și îmbunătăți răspunsul la acestea.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris.(PT) Drogurile reprezintă cea mai mare nenorocire abătută asupra societății noastre actuale. Este o problemă dinamică și complexă din punct de vedere social și cultural, aflată în continuă schimbare și adoptând forme noi odată cu utilizarea de substanțe noi și apariția unor grupuri noi de consumatori. Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) a fost înființat în 1993 și principalele sale sarcini constau în colectarea de date privind drogurile și toxicomania și în pregătirea și publicarea de informații obiective, fiabile și comparabile la nivel european. Aceste informații sunt vitale deoarece oferă o bază pentru analiza cererii de droguri și a căilor de reducere a acesteia, precum și a fenomenelor asociate cu piața drogurilor în general.

Republica Croația reprezintă o rută de tranzit prin care drogurile ilegale din țările producătoare sunt introduse în țările consumatoare. Prin urmare, este esențial pentru Europa ca Croația să furnizeze informații referitoare la droguri și toxicomanie și consecințele acestora. La fel de important este ca această țară să obțină informații cu privire la cele mai bune practici. De aceea votez în favoarea acestei recomandări.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris.(BG) Sprijin propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Croația privind participarea Republicii Croația la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie întrucât, comparativ cu anul trecut, numărul deceselor a scăzut în cazul tuturor drogurilor cu excepția heroinei și în ansamblu s-au înregistrat progrese în combaterea consumului de droguri. Republica Croația va putea să primească informații cu privire la cele mai bune practici pentru a înțelege natura problemelor sale legate de droguri și a-și îmbunătăți răspunsul la acestea.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris.(IT) Am votat în favoarea raportului dnei Serracchiani referitor la încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Croația privind participarea Republicii Croația la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie deoarece consider că va reprezenta un schimb avantajos pentru ambele părți. Pe de o parte, participarea Croației la activitatea Observatorului va oferi informații concrete esențiale pentru sprijinirea angajamentului nostru de a combate comerțul cu droguri ilegale, având în vedere că această țară este una dintre principalele rute de tranzit pentru introducerea drogurilor în Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, Croația ar putea utiliza bunele practici europene pentru a răspunde la această problemă și a o combate.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece sunt de acord cu faptul că participarea Croației la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) este esențială pentru combaterea consumului și traficului de droguri ilegale, atât în Croația, cât și în întreaga UE. Fiind un stat de coastă aflat la granițele externe ale UE, Croația este folosită ca țară de tranzit în traficul internațional de droguri și, prin urmare, este deosebit de important ca UE să ofere instituțiilor naționale ale acestei țări toată asistența necesară pentru combaterea unui fenomen deosebit de periculos pentru sănătate și stabilitatea socială. Conform acordului, Croația va participa la programul de lucru al Observatorului, va îndeplini obligațiile stabilite de legislația UE și va face schimb de informații cu OEDT, respectând cerințele de protecție a datelor impuse de Uniune.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Republica Croația reprezintă o importantă rută de tranzit prin care drogurile ilegale din țările producătoare sunt introduse în țările consumatoare. Dovadă stau confiscările unor cantități semnificative de cocaină din Croația care sunt legate, în cea mai mare parte, de transportul maritim. Potrivit Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, în Croația nu s-a realizat niciun sondaj privind folosirea drogurilor ilegale de către populație în general. Însă cele mai recente date privind decesele cauzate de droguri, din 2008, arată că s-au înregistrat 87 de cazuri. Cantitățile de droguri capturate au crescut în mod constant. Formarea ofițerilor de poliție și furnizarea echipamentului necesar au fost continuate. Cu toate acestea, rezultatele investigațiilor și ale urmăririi infracțiunilor legate de droguri trebuie consolidate în mod semnificativ.

Croația rămâne una dintre principalele rute pentru traficul de droguri către UE. Participarea Republicii Croația la activitățile derulate de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie devine, în aceste condiții, un fapt pozitiv pentru întreaga Uniune. Astfel, participarea Croației la programul de lucru al Observatorului presupune conectarea la rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania și schimbul de date cu OEDT.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) În primul rând, aș dori să felicit Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) pentru activitatea importantă pe care o desfășoară pentru a reduce cantitatea de droguri și fenomenele asociate acestora în Europa. Sunt de acord cu participarea Croației la activitățile OEDT, având în vedere că, din cauza poziției sale strategice, această țară a devenit parte a unei rute de tranzit prin care se introduc droguri ilegale și consider că adoptarea programului european va duce la îmbunătățirea serviciilor medicale și la pace socială, atât la nivel european, cât și la nivel internațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris.(PT) Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) joacă un rol esențial în colectarea de date privind drogurile și toxicomania, pregătind informații obiective, fiabile și comparabile la nivel european, care oferă o bază pentru a analiza cererea de droguri și căile de reducere a acesteia, precum și fenomenele asociate cu piața drogurilor în general. Orice țară terță care împărtășește interesele Uniunii și ale statelor sale membre pentru obiectivele și activitatea OEDT poate participa la această activitate. Croația a solicitat să participe în 2005 și negocierile s-au încheiat cu succes în 2009. Adoptarea acestui acord este importantă, deoarece Croația este una dintre principalele rute de tranzit prin care se introduc droguri în UE, fiind așadar esențial ca această țară să participe la activitățile OEDT cât mai curând posibil, ținând seama în special de faptul că aderarea Croației la UE este preconizată pentru sfârșitul anului 2012 sau începutul anului 2013. Croația va fi conectată la rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania (REITOX) și va face schimburi de date cu OEDT, respectând cerințele de protecție a datelor prevăzute de legislația Uniunii și de legislațiile naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris.(PT) Fenomenul toxicomaniei, în special pe piața drogurilor, reprezintă o amenințare globală și un obstacol redutabil, dificil de combătut din cauza permanentelor relocalizări și schimbări prin care trece. Natura activităților Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) este foarte importantă în acest domeniu, întrucât permite diferitelor state membre să creeze o bază internațională de cunoștințe și informații. Informațiile sunt vitale pentru a analiza și a crea strategii de reducere și combatere a piețelor de droguri și a toxicomaniei. Croația și-a exprimat dorința de a se implica alături de UE în această problemă crucială în 2005 și acum a venit vremea ca această dorință să se materializeze prin participarea la activitățile OEDT, care are sediul la Lisabona. Propunerea exprimată în raport referitoare la respectarea de către Croația a obligațiilor sale față de OEDT și UE are un caracter pozitiv. Votez în favoarea raportului întrucât consider că această legătură creată între Croația și UE va contribui nu numai la eficientizarea luptei împotriva fenomenului drogurilor și toxicomaniei, ci și la consolidarea solidarității dintre UE și Croația, care este o țară candidată la aderare și care va deveni în curând - cel puțin, așa sper - un stat membru cu drepturi depline.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) Principala sarcină a Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) este să colecteze date privind drogurile și toxicomania pentru a pregăti și publica informații obiective, fiabile și comparabile la nivel european. În practică, OEDT este deschis participării oricărei țări terțe care împărtășește interesele UE. Croația a solicitat să participe în 2005. Acum va fi conectată și la rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania (REITOX).

Constat că acest raport ilustrează și necesitatea de a îmbunătăți schimburile de informații între statele membre și agențiile europene și, înainte de toate, necesitatea ca posibila aderare a Croației să fie pregătită într-o manieră mai calmă decât „marea” extindere din 2004 și 2007, când țările din Europa Centrală și de Est au aderat la UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea raportului referitor la participarea Republicii Croația la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) pentru că o consider o măsură pozitivă, având în vedere faptul că se preconizează că această țară va adera în curând la UE, dar în principal pentru că traficul și consumul de droguri ilegale sunt fenomene globale cu repercusiuni socio-economice și medicale grave.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT)Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) urmărește să colecteze date privind drogurile și toxicomania, pentru a analiza modificările înregistrate de consumul de droguri în rândul populației și pentru a promova politici și măsuri menite să reducă acest consum. Ținând seama de faptul că OEDT este deschis participării țărilor terțe și că Croația a dorit să participe încă din 2005, dar și de faptul că această țară este o rută de tranzit prin care drogurile ilegale din țările producătoare sunt introduse în țările consumatoare și că în această țară sunt confiscate cantități importante de droguri, în special cocaină, consider că participarea Croației la activitățile OEDT este o măsură importantă. Prin urmare, votez în favoarea deciziei de a încheia, în numele UE, un acord între UE și Republica Croația în acest scop.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Această recomandare, elaborată de dna Serracchiani și bazată pe propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Croația, se referă la interesul manifestat de Croația de a crea o legătură cu Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT). Având în vedere faptul că această țară este una dintre principalele rute prin care se introduc de droguri în UE, unde s-au confiscat cantități importante de produse halucinogene ilegale - inclusiv canabis, heroină, ecstasy și amfetamine,că guvernul croat a adoptat un Program național de prevenire a utilizării drogurilor în rândul tinerilor, că Croația urmărește aderarea la UE și că integrarea sa este preconizată pentru anul 2013, sprijin încheierea acordului dintre UE și Republica Croația, astfel încât aceasta din urmă să poată stabili legături cu OEDT al cărui sediu se află la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Schimbările înregistrate la nivel global referitor la producția, traficul și consumul de droguri ilegale sunt îngrijorătoare. Raportul din 2009 întocmit de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) a confirmat că situația s-a deteriorat în ceea ce privește droguri precum cocaina, heroina și noile droguri sintetice, că s-au înregistrat constant niveluri ridicate ale consumului și că există o tendință în creștere în această privință. Nenumărați factori influențează această creștere, care nu este independentă de adâncirea crizei capitalismului și de efectele sociale ale acestuia în multe țări. Acest raport propune sprijinirea acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Croația privind participarea acesteia din urmă la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT).

Indiferent de procesul de aderare a Croației la UE, de evoluția și de rezultatul acestuia, se propune ca această țară să participe la activitățile OEDT, având în vedere faptul că depune eforturi în ceea ce privește anchetarea și urmărirea în justiție a infracțiunilor legate de droguri. Se sugerează, totuși, ca aceste eforturi să fie îmbunătățite semnificativ, dat fiind faptul că Croația este una dintre principalele rute prin care se introduc droguri în UE. Este important ca participarea Croației la activitățile OEDT, pe care o susținem, să poată contribui la accelerarea luptei împotriva traficului de droguri.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Prin adoptarea acestui raport Parlamentul și-a exprimat sprijinul în favoarea acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Croația privind participarea acesteia din urmă la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT).

Cu toate că, așa cu afirmă raportoarea, aderarea Croației la UE este prevăzută pentru a doua jumătate a anului 2012 sau pentru începutul anului 2013, participarea acesteia la OEDT ar putea fi acceptată având în vedere că țara depune eforturi pentru a ancheta și urmări în justiție infracțiunile legate de droguri. Totuși, aceste eforturi trebuie să fie îmbunătățite semnificativ, deoarece Croația rămâne una dintre principalele rute prin care se introduc droguri în UE.

Suntem conștienți de faptul că evoluția situației globale în ceea ce privește producția, traficul și consumul de droguri este îngrijorătoare. Conform informațiilor furnizate de raportul din 2009 al OEDT, situația s-a deteriorat, mai ales în legătură cu droguri precum cocaina, heroina și noile droguri sintetice, s-au înregistrat constant niveluri ridicate ale consumului și există o tendință ascendentă în această privință.

Sperăm că această decizie va contribui la accelerarea luptei împotriva traficului de droguri.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. (SK) Croația reprezintă o rută de tranzit prin care drogurile ilegale din țările producătoare sunt introduse în țările consumatoare. Cantitățile semnificative de cocaină confiscate în Croația sunt legate în cea mai mare parte de transportul maritim. Consumul și traficul de droguri ilegale sunt fenomene globale care reprezintă o amenințare la adresa sănătății și a stabilității sociale. Prin urmare, salut participarea Croației la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), în principal în scopul educării în acest domeniu și al prevenirii consumului de droguri și de alte substanțe narcotice.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) Din moment ce Croația va fi un partener important al Uniunii Europene în relația cu țările din fosta Iugoslavie și reprezintă o zonă de tranzit esențială pentru introducerea de droguri, salutăm participarea acestei țări candidate la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT). Este esențial pentru noi să putem să ne întâlnim și să lucrăm cu experți croați în domeniu, pentru a combate această problemă tristă, de aceea sunt în favoarea propunerii.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris.(FR) În calitate de raportoare alternativă în acest dosar, am votat în mod hotărât în favoarea rezoluției și a acordului pentru a permite Croației să participe la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie și la rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania (REITOX). Așadar, sprijin pe deplin participarea Croației, pentru ca aceasta să se poată implica în mod activ în combaterea problemei, ale cărei dimensiuni și efecte devastatoare cresc în mod periculos în Europa. Conform statisticilor compilate de Observator, 75 de milioane de europeni au încercat deja canabis și 14 milioane de europeni au încercat deja cocaină cel puțin o dată. Ar trebui subliniat și faptul că Croația rămâne una dintre principalele rute prin care se introduc droguri în UE. Prin urmare, acest acord nu numai că va înlesni obținerea de informații concrete și obiective din Croația legate de droguri și toxicomanie și consecințele acestora, ci îi va permite Croației, prin schimburi de informații și bune practici, să înțeleagă natura acestui fenomen și să îi răspundă mai adecvat.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am aprobat acest raport deoarece, după cum știm, principala sarcină a Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie este să colecteze date cu privire la droguri și toxicomanie pentru a pregăti și a publica informații obiective, fiabile și comparabile la nivel european. Se dorește ca informațiile să ofere o bază pentru analiza cererii de droguri și a căilor de reducere a acesteia, precum și a fenomenelor asociate cu piața drogurilor în general. Se stipulează că Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) este deschis participării oricărei țări terțe care împărtășește interesele Uniunii și ale statelor sale membre pentru obiectivele și activitățile acestuia. În 2005, Croația a solicitat să participe la activitățile OEDT. Republica Croația se va implica în programul de lucru al Observatorului, va îndeplini obligațiile prevăzute de regulament, va fi conectată la rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania (REITOX) și va face schimburi de date cu OEDT, respectând cerințele de protecție a datelor prevăzute de legislația Uniunii și de legislațiile naționale. De asemenea, Republica Croația va acorda o contribuție financiară în beneficiul Uniunii pentru a acoperi costurile participării sale și va participa, de asemenea, în Consiliul de administrație al Observatorului, fără a avea dreptul de vot până la data la care va deveni membră a Uniunii Europene. De cealaltă parte, OEDT va trata Republica Croația ca stat membru, beneficiind de un tratament egal în ceea ce privește conectarea la rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania (REITOX) și dispozițiile privind personalul.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Toxicomania este o problemă socială, atât pentru țările dezvoltate, cât și pentru cele mai puțin dezvoltate. Croația, ca orice altă țară, trebuie să se lupte cu toxicomania și are o legislație foarte dură în acest domeniu. Activitatea de prevenire se face mai ales în școli, pentru că acest grup social este cel mai vulnerabil la dependență. Ca țară candidată la aderarea la UE, Croația are datoria de a-și adapta sistemul juridic la sistemul aflat în prezent în vigoare în țările Uniunii. Consider că participarea Croației la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie este extrem de importantă, mai ales pentru că această țară este o rută de tranzit prin care drogurile ilegale din țările producătoare sunt introduse în țările consumatoare. Prin participarea la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, politica antidroguri deosebit de importantă a Uniunii Europene va fi introdusă în Croația.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Prin votul meu de astăzi am susținut recomandarea referitoare la participarea Republicii Croația la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie. Republica Croația se va implica în programul de lucru în domeniul drogurilor și toxicomaniei al Observatorului. Principala sarcină a Observatorului este să colecteze date privind drogurile și toxicomania și să pregătească și să publice informații obiective, fiabile și comparabile la nivel european. În mod evident, subiectul este foarte important, atât în ceea ce privește impactul său asupra protecției sănătății, cât și combaterea activităților infracționale asociate cu piața drogurilor. Croația se situează, de fapt, pe una dintre rutele maritime de tranzit utilizate în mod curent de crima organizată pentru a introduce droguri ilegale din țările producătoare în țările consumatoare. Pentru noi, acest fapt este cu atât mai îngrijorător cu cât ne dăm seama că Croația va fi următoarea țară candidată care va deveni membră a Uniunii Europene. De aceea sper că participarea Croației la programul de lucru al Observatorului se va dovedi extrem de benefică.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Această propunere de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord între Uniunea Europeană și Republica Croația privind participarea Republicii Croația la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) este importantă, deoarece Croația este una dintre porțile de intrare principale a drogurilor în Europa.

În vederea combaterii eficiente a traficului de droguri, care nu este o amenințare doar pentru Croația, dar și pentru Uniunea Europeană, este important ca și Croația să fie conectată la rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania (REITOX) și să fie implicată activ și direct în schimbul de date cu OEDT. Acest schimb de date ajută la crearea unei baze de analiză a cererii de droguri și a fenomenelor auxiliare ale traficul de droguri, care este esențială pentru publicarea de informații obiective, reale și comparabile la nivel european.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut acest acord și participarea Republicii Croația la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie. Folosirea și traficul de droguri ilegale sunt fenomene globale care amenință sănătatea și stabilitatea socială. Statisticile arată că aproximativ unul din trei tineri europeni a încercat un drog ilegal și că cel puțin unul dintre cetățenii noștri moare în fiecare oră din cauza unei supradoze. La nivel european, este foarte important să dispunem de informații concrete și obiective referitoare la situația drogurilor și a toxicomaniei din Croația și la consecințele acestora, Republica Croația având posibilitatea de a obține informații referitoare la cele mai bune practici pentru a înțelege natura problemelor sale legate de droguri pentru a putea răspunde mai bine la acestea.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. (CS) Problema drogurilor, pe care o discutăm acum, este în mare măsură o problemă istorică. Comerțul cu droguri ilegale depășește și a depășit întotdeauna granițele țărilor. În opinia mea, instituirea unei cooperări de înaltă calitate la nivel internațional în combaterea comerțului cu droguri ilegale, nu numai la nivel european, ci mai ales la nivel mondial, ar reprezenta o cale de eficientizare a luptei împotriva acestui tip de comerț.

Ca medic, aș dori să mai spun că abuzul de droguri poate avea consecințe extrem de grave și ireversibile pentru sănătatea umană. Prin urmare, sprijin o cooperare internațională eficientă în combaterea comerțului cu droguri ilegale sau cu precursori ai acestora și, în același timp, aș dori să menționez necesitatea unor acțiuni de prevenire.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris.(IT) Consumul și traficul de droguri ilegale sunt probleme globale care amenință sănătatea și stabilitatea socială. Republica Croația reprezintă o rută de tranzit prin care drogurile ilegale din țările producătoare sunt introduse în țările consumatoare. În plus, în ultimii zece ani, numărul deceselor cauzate de droguri a crescut treptat. Deși ofițeri de poliție sunt formați continuu și se furnizează echipamentul necesar, rezultatele anchetelor și ale urmăririlor penale ale infracțiunilor legate de droguri trebuie să fie îmbunătățite semnificativ. Croația se află în continuare pe una dintre principalele rute prin care se introduc droguri în UE. Suntem, bineînțeles, de acord cu faptul că guvernul a adoptat un program național de prevenire a utilizării drogurilor în rândul tinerilor cu scopul de a actualiza programele existente. Prin urmare, suntem de acord cu participarea Republicii Croația la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie. Din moment ce aceasta este o țară candidată care va adera în curând la Uniunea Europeană, este deosebit de important să ofere statelor membre informații complete și obiective cu privire la droguri și toxicomanie și la consecințele economice și sociale ale acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Flagelul drogurilor este în continuare o sursă de preocupare în întreaga UE. Cu cât numărul țărilor implicate în combaterea sa este mai mare, cu atât crește șansa de a reuși. Prin urmare, participarea Croației la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie este binevenită. Totuși, Croația trebuie să își accelereze lupta împotriva traficului de droguri pe teritoriul său, întrucât rămâne una dintre principalele rute pentru introducerea de droguri în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Principala sarcină a Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) este să colecteze date privind drogurile și toxicomania pentru a pregăti și a publica informații obiective, fiabile și comparabile la nivel european.

În consecință, Republica Croația va lua parte la programul de lucru al Observatorului, va fi conectată la rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania (REITOX) și va face schimb de informații cu OEDT. Republica Croația este o rută de tranzit pentru drogurile care sosesc din țările producătoare și rămâne una dintre principalele rute prin care se introduc droguri în Europa.

Totuși, această țară a adoptat în 2010 un program pentru punerea în aplicare a Planului național de combatere a abuzului de droguri, precum și un Program național de prevenire a utilizării drogurilor în rândul tinerilor. În plus, formarea ofițerilor de poliție și furnizarea echipamentului necesar au continuat.

Prin participarea la activitățile OEDT și prin schimbul de informații, Croația va putea să înțeleagă problema și să răspundă mai bine la aceasta. De asemenea, participarea ei este și un semnal de încurajare cu privire la viitoarea sa aderare la Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – După cum se știe, Observatorul colaborează în principal cu factori de decizie la nivel comunitar și la nivelul statelor membre, ceea ce contribuie la dezvoltarea unei strategii de combaterea a drogurilor și furnizează informații publicului larg. În prezent se acordă atenție în special punerii în aplicare a planului de acțiune al UE pentru perioada 2009-2012, care urmărește să consolideze cooperarea europeană în lupta împotriva consecințelor inacceptabile ale toxicomaniei. Aș dori ca Observatorul să se concentreze nu numai asupra consecințelor, ci și asupra cauzelor toxicomaniei, pentru a rezolva astfel problema într-o fază incipientă. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris.(LT) Consider că trebuie să luăm măsuri, nu numai în Uniunea Europeană, ci și în afara granițelor acesteia, pentru a reduce consumul și cererea de droguri, folosind măsuri stricte de prevenire pentru a combate fenomenele asociate cu piața drogurilor. În consecință, este foarte important să obținem date și informații precise privind drogurile și toxicomania, pentru că acestea sunt fenomene globale care pun în pericol sănătatea, securitatea și bunăstarea socială a tuturor. Sprijin participarea Croației la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie. Croația intenționează să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Trebuie reținut faptul că Croația este o rută de tranzit prin care cantități importante de droguri sunt introduse în alte țări. Sunt mulțumit de faptul că această țară depune eforturi semnificative pentru a combate traficul, consumul și comerțul cu droguri ilegale. Totuși, Croația rămâne una dintre principalele rute prin care se introduc droguri în UE. De aceea este important să se obțină rapid informații concrete și obiective cu privire la droguri, toxicomanie și consecințele acestora. Mai mult, se va crea astfel un cadru ideal pentru ca această țară să obțină informații referitoare la cele mai bune practici folosite de statele membre pentru a răspunde la problemele legate de droguri și toxicomanie.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Salut participarea Croației la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT). Principala sarcină a OEDT este să colecteze date privind drogurile și toxicomania și să pregătească și să publice informații obiective, fiabile și comparabile la nivel european. Aceste informații oferă o bază pentru analiza cererii de droguri și a căilor de reducere a acesteia, precum și a fenomenelor asociate cu piața drogurilor în general. Într-adevăr, Croația, la fel ca alte câteva țări europene, reprezintă o rută de tranzit prin care drogurile ilegale din țările producătoare sunt introduse în țările consumatoare. Cantitățile semnificative de cocaină confiscate în Croația sunt legate, în cea mai mare parte, de transportul maritim. După adoptarea acestui raport, Croația va participa la programul de lucru al OEDT și va face schimburi de informații cu OEDT, respectând cerințele de protecție a datelor prevăzute de legislația Uniunii și de legislațiile naționale. Acordul stabilește contribuțiile financiare plătite de Croația Uniunii pentru a acoperi costurile participării sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris.(IT) OEDT este Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, înființat în 1993, iar principala sa atribuție este să colecteze date privind drogurile și toxicomania pentru a pregăti și a publica informații obiective, fiabile și comparabile la nivel european. Informațiile furnizate de Observator oferă o bază de analiză a cererii de droguri care intră în UE și a tuturor fenomenelor asociate cu piața drogurilor, pentru a putea identifica metoda optimă de combatere a acestor probleme. Observatorul este deschis participării oricărei țări terțe care împărtășește interesele Uniunii și ale statelor membre pentru obiectivele și activitățile Observatorului. Croația a solicitat să participe în 2005 și, în 2006, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocierile cu Republica Croația. Acestea s-au încheiat cu succes în iulie 2009 prin parafarea acordului.

Ulterior, acordul a fost revizuit în decembrie 2009 pentru a ține seama de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Trebuie subliniat faptul că Croația face deja parte din Reitox, rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania. Pentru motivele enumerate mai sus și pentru a îmbunătăți cooperarea cu țările terțe, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Fiorello Provera (EFD), în scris.(IT) Croația a solicitat să participe la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie în 2005. Întrucât această țară este una dintre principalele rute prin care se introduc droguri în Uniunea Europeană, consider că este important să dispunem de informații concrete și obiective din Croația cu privire la aceste probleme. Prin urmare, consider că poziția raportoarei este întru totul acceptabilă și sprijin această recomandare.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Republica Croația a solicitat să participe la activitățile Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), creat în 1993 și având sediul la Lisabona. Într-adevăr, această țară este deosebit de interesată de combaterea traficului de droguri: alături de problemele cu care se confruntă la nivel de politică internă, reprezintă o rută prin care aceste produse sunt introduse în UE. În lupta sa împotriva toxicomaniei și a traficului de droguri, Croația a pus deja în aplicare măsuri pentru soluționarea acestor probleme la nivel național, atât în ceea ce privește prevenirea consumului, cât și în ceea ce privește sprijinirea anchetării infracțiunilor legate de droguri. Prin urmare, există un interes reciproc în aderarea Croației la OEDT. Totuși, ea nu este încă un stat membru, motiv pentru care este necesar să i se definească statutul în cadrul OEDT, adică drepturile de participare și responsabilitățile care ar trebui să îi revină.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am sprijinit mandatul OEDT în 2006. Referitor la situația specifică a Croației, aceasta reprezintă o rută de tranzit prin care drogurile ilegale din țările producătoare sunt introduse în țările consumatoare. Cantitățile semnificative de cocaină confiscate în Croația sunt legate în cea mai mare parte de transportul maritim. În ultimii zece ani, numărul deceselor a crescut treptat în Croația. Majoritatea deceselor (77,1 %) au fost asociate cu produse pe bază de opium. În 2008, numărul total al infracțiunilor raportate legate de droguri a fost de 7 168. În 2009, 7 934 de persoane au fost tratate de institutele naționale pentru toxicomanie. În comparație cu anul precedent, numărul capturilor a scăzut în cazul tuturor drogurilor, cu excepția heroinei, și, în general, s-au făcut progrese în combaterea abuzului de droguri. În ansamblu, legislația antidrog a Croației este asemănătoare cu cea a statelor membre ale UE.

Totuși, raportoarea subliniază faptul că, începând cu 2010, fiecare comunitate terapeutică trebuie să furnizeze Oficiului pentru droguri date referitoare la pacienții tratați. Ar fi bine dacă am obține mai multe informații cu privire la domeniul de aplicare a acestei legislații. Însă acesta este un subiect care ține de legislația internă, nu de acord.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea acestei recomandări deoarece consider că protecția sănătății cetățenilor europeni și a stabilității sociale este o prioritate de care trebuie să se țină seama în combaterea consumului și traficului de droguri ilegale. Croația este situată pe una dintre principalele rute prin care se introduc droguri în UE. Participarea sa la programul de lucru al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie va furniza Uniunii Europene informații concrete privind folosirea și traficul de droguri și va permite Croației să înțeleagă dimensiunea problemelor sale legate de droguri și să adopte cele mai bune practici pentru a le rezolva. În plus, articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 de instituire a Observatorului oferă un temei juridic solid pentru participarea sa, deschizând ușile Observatorului pentru toate țările terțe care îi împărtășesc obiectivele și interesele.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Salut acest raport care integrează Croația în lupta împotriva drogurilor în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Michèle Striffler (PPE), în scris.(FR) Scopul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie este să colecteze date privind problemele legate de droguri (vânzare, piață, consum) și să le comunice statelor membre, astfel încât acestea să poată analiza și răspunde mai bine la probleme. Așadar, sprijin pe deplin participarea Croației la activitățile Observatorului, pentru ca aceasta să se poată implica în mod activ în combaterea problemei, ale cărei dimensiuni și efecte devastatoare cresc în mod periculos în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Acordul dintre Uniunea Europeană și Republica Croația reprezintă un mijloc eficient prin care UE și Croația pot reduce și preveni comerțul și consumul de droguri pe baza schimburilor de informații și experiență legată de droguri și de abuzul de droguri, ținând seama de faptul că un cetățean al UE moare în fiecare oră din cauza unei supradoze. Trebuie să se aibă în vedere faptul că Croația va adera la Uniunea Europeană în 2012 sau 2013 și că, dată fiind poziționarea sa geografică, aceasta reprezintă un punct de tranzit pentru traficanții de droguri.

 
  
  

Raport: Sophie Auconie (A7-0077/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat pentru raportul dnei Auconie. Salut prezenta propunere de extindere a domeniului de aplicare în transportul rutier transfrontalier de numerar în euro. Teritoriul statelor membre care sunt pe cale de a introduce moneda unică trebuie să fie inclus în sistemul transportului de numerar. În cadrul zonei euro, ar trebui să se poată încheia un contract cu societatea de transport de fonduri care oferă cel mai bun preț, chiar dacă aceasta este situată în alt stat membru. Aceasta va permite accesarea circuitelor celor mai eficiente de colectare și livrare de numerar și de servicii de numerar. În viitor, vor fi necesare tot mai multe transporturi de numerar în euro în perioada care precedă trecerea la această monedă. În plus, un număr mare de state membre din zona euro au încheiat sau pot dori să încheie acorduri pentru producerea bancnotelor și monedelor în străinătate.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris.(BG) Sprijin raportul referitor la proiectul de regulament al Consiliului privind extinderea domeniului de aplicare al Regulamentului (UE) nr..../... al Parlamentului European și al Consiliului privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro. Consider că este o idee bună să se includă în domeniul de aplicare a propunerii de regulament privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro și teritoriul statelor membre care vor introduce această monedă în curând, din moment ce, în mod normal, nevoia de a transporta numerar în euro crește în perioada anterioară trecerii la moneda euro.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Sunt de acord cu extinderea domeniului de aplicare a propunerii de regulament privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro la teritoriul statelor membre care vor introduce moneda euro în curând.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) Scopul prezentei propuneri este de a extinde domeniul de aplicare a propunerii de regulament privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro (propunerea principală) pentru a include teritoriul statelor membre care sunt pe cale de a introduce moneda unică, dat fiind că vor fi necesare, în mod normal, tot mai multe transporturi de numerar în euro în perioada care precedă trecerea la această monedă. Salut extinderea domeniului de aplicare (deși ar trebui remarcat faptul că temeiul juridic în aceste caz este articolul 352 din TFUE, ceea ce înseamnă că Parlamentul nu deține decât competența de aprobare).

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea acestei recomandări deoarece consider că domeniul de aplicare al acestui regulament ar trebui să fie extins pentru a include teritoriul oricărui stat membru care va introduce în curând moneda euro. Această decizie va contribui la o trecere mai armonizată la moneda euro, răspunzând totodată în mod mai adecvat la necesitatea din ce în ce mai mare de a transporta numerar în euro în perioada care precedă trecerea la această monedă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Sunt de acord cu raportoarea în ceea ce privește urmarea raportului său inițial referitor la extinderea domeniului de aplicare a regulamentului privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro pentru a include teritoriul statelor membre care vor introduce această monedă în curând.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. (SK) Scopul acestui regulament este de a simplifica restricțiile de reglementare pentru a facilita circulația bancnotelor și monedelor euro între statele membre și pentru a asigura un nivel mai înalt de profesionalism și securitate în zona euro. Este corect să se extindă domeniul de aplicare a acestui regulament, dat fiind că sunt necesare tot mai multe transporturi de numerar în euro între statele membre în perioada care precedă trecerea la această monedă.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, al cărui scop este să extindă domeniul de aplicare al propunerii de regulament privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro (propunerea principală) pentru a include și teritoriul statelor membre care sunt pe cale de a introduce moneda unică, dat fiind că vor fi necesare, în mod normal, tot mai multe transporturi de numerar în euro în perioada care precedă trecerea la această monedă.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. (LT) Consider că este corect ca domeniul de aplicare al regulamentului privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro să fie extins și dispozițiile sale să fie aplicate la teritoriul statelor membre care se pregătesc pentru introducerea monedei euro. Trebuie remarcat faptul că în țările care se pregătesc pentru trecerea la această monedă crește necesitatea de a transporta numerar în euro. În consecință, trebuie să îmbunătățim calitatea serviciilor de transport, creând condiții favorabile pentru ca societățile de transport de numerar să furnizeze servicii rapide și eficiente. În plus, dată fiind natura și valoarea bunurilor transportate, este deosebit de important ca numerarul să ajungă la destinație în siguranță.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris.(IT) Bancnotele și monedele euro reprezintă într-adevăr un mijloc de plată paneuropean, întrucât zona euro numără în prezent 16 state membre. Dat fiind că pot exista incompatibilități între legislațiile naționale, de obicei este foarte dificil ca societățile profesioniste de transport de numerar să transporte numerar în euro între statele membre din această zonă, ceea ce înseamnă că acest tip de transport este foarte limitat în prezent. În consecință, cererea de transporturi rutiere transfrontaliere de numerar în euro a crescut foarte mult.

Această nouă propunere de regulament urmărește să extindă domeniul de aplicare a regulamentului privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro pentru a include și teritoriul statelor membre care sunt pe cale de a introduce moneda unică. Propunerea principală este de a extinde domeniul de aplicare a regulamentului privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro, ținând seama și de faptul că vor fi necesare tot mai multe transporturi de numerar în euro în perioada care precedă trecerea la această monedă ca monedă națională a noilor state membre. Pentru aceste motive și pentru a asigura o reglementare clară a acestui aspect, am votat în favoarea regulamentului în cauză.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestei recomandări deoarece consider că domeniul de aplicare a regulamentului privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre ar trebui extins pentru a include și teritoriul țărilor care sunt pe cale de a introduce moneda unică. De fapt, aceste țări au tot mai multă nevoie de numerar în euro în perioada care precedă trecerea la moneda unică, care să le permită să se implice rapid și integral în activitățile comerciale din UE, participând astfel pe deplin la acestea.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Salut acest raport care conține dispoziții prin care un volum mai mare de numerar în euro va putea fi transportat către țări care se află pe cale de a introduce euro, pentru a face față cererii. Am susținut acest raport pentru că îmbunătățește siguranța și formarea personalului profesionist care transportă numerar în euro.

 
  
MPphoto
 
 

  Niki Tzavela (EFD), în scris.(EL) Am votat în favoarea propunerii de regulament al Consiliului privind extinderea domeniului de aplicare al regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind transportul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro. Am votat în favoarea ei deoarece consider că extinderea domeniului de aplicare a regulamentului este necesară și va rezolva unele probleme legate de siguranța personalului responsabil de transport.

 
  
  

Raport: Silvia-Adriana Țicău (A7-0084/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea acestui raport ținând seama de faptul că sistemele de radionavigație prin satelit ar trebui să asigure interoperabilitatea între diferitele sisteme. Comisia ar trebuie să asigure un nivel adecvat de finanțare. Ar trebui să remarc de asemenea faptul că, dintre cele 15 măsuri incluse în planul de acțiune al Comisiei, nouă ar trebui să se aplice imediat.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea raportului colegei noastre deputate, dna Țicău, referitor la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit. Într-adevăr, sunt de acord cu aplicarea funcțiilor GNSS la diferitele moduri de transport și cu asigurarea unui nivel adecvat de cercetare și finanțare în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport. La 14 iunie 2010, Comisia și-a publicat planul de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS), care includea 24 de recomandări specifice de acțiune. Planul de acțiune a fost elaborat ținându-se seama de implementarea generală a sistemelor globale de radionavigație prin satelit și, în special, de dezvoltarea și utilizarea EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service - Serviciul european geostaționar mixt de navigație). UE a lansat proiectul EGNOS (și Galileo) pentru a furniza semnale garantate pentru uz civil și pentru a asigura faptul că industria europeană de la toate nivelurile are posibilitatea de a concura pe această piață strategică aflată în dezvoltare. Actuala cotă de piață deținută de Europa, de 25 %, se situează sub așteptări. EGNOS va oferi mai multe posibilități (EGNOS este de zece ori mai precis decât GPS) atunci când Galileo va deveni operațional în 2013. Comisia este cea mai în măsură să coordoneze punerea în aplicare a planului de acțiune pentru a evita dublarea eforturilor la nivelul statelor membre și pentru a asigura progresul general în diferite domenii de politică ale UE în care se utilizează aplicații GNSS. Având în vedere avantajele economice extrem de importante pe care EGNOS le va genera pentru economia europeană în ansamblu dacă va fi dezvoltat și aplicat integral, Comisia ar trebui să stabilească priorități clare în acest domeniu, inclusiv funcționarea EGNOS pe întreg teritoriul UE și garantarea unor investiții adecvate în activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică conexe.

 
  
MPphoto
 
 

  Adam Bielan (ECR), în scris.(PL) Dezvoltarea dinamică din ultimii ani a sistemelor de radionavigație prin satelit este rezultatul progresului tehnologic și al nevoilor pieței. Aceste sisteme se utilizează astăzi pretutindeni, în fiecare formă de transport. În contextul extinderii continue a acestui sector, se preconizează că valoarea sistemelor europene va atinge un nivel de 230 de miliarde de euro în 2025. Proiectele EGNOS și Galileo ale UE pot contribui la creșterea competitivității în fiecare domeniu al acestui sector de servicii, pentru că sunt în mod evident mai bune și mai exacte decât sistemul GPS, cu care sunt în același timp compatibile. Din nefericire, țările din sudul și estul Uniunii nu sunt încă acoperite de sistemul EGNOS. De aceea, extinderea razei sale de acțiune este esențială în contextul dezvoltării sale ulterioare. Un alt aspect care nu a fost clarificat este modul în care vor fi finanțate costurile de întreținere a sistemului Galileo. Acestea sunt estimate la aproximativ 800 de milioane de euro anual. Din motivele menționate anterior, m-am abținut de la votarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Având în vedere faptul că piața sistemelor de radionavigație este uriașă, sprijin raportul referitor la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit - o politică UE pe termen scurt și mediu. Propunerea va contribui la evitarea dublării eforturilor la nivelul statelor membre și va asigura progresul general în numeroasele domenii de politică ale UE din acest sector. În ansamblu, sistemul european de radionavigație (de zece ori mai exact decât GPS) va avea o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivelor privind siguranța și mediul în transportul rutier și la fluidizarea traficului prin posibilitatea de a fi utilizat pentru taxarea rutieră.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris.(IT) Am adoptat o atitudine prudentă și am decis să mă abțin de la vot în cazul raportului dnei Țicău. Deși un plan de acțiune privind sistemele globale de radionavigație prin satelit ar putea fi considerat strategic prin faptul că furnizează semnale garantate pentru uz civil și că asigură industriei europene de la toate nivelurile posibilitatea de a concura pe această piață aflată în dezvoltare, există multe aspecte esențiale care nu au fost abordate. Printre acestea se numără posibilele riscuri privind protecția datelor și mai ales incertitudinea legată de modul în care vor fi finanțate costurile anuale de întreținere a sistemului Galileo, estimate la aproximativ 800 de milioane de euro. Lipsa clarității care planează asupra sustenabilității unui proiect atât de important și atât de ambițios pentru economia europeană ne determină să avem o abordare prudentă și obiectivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Philippe Boulland (PPE), în scris.(FR) Scopul rezoluției din 7 iunie 2011 a Parlamentului European este să încurajeze Comisia Europeană să adopte măsuri specifice pentru promovarea dezvoltării sistemelor globale de radionavigație prin satelit. Proiectele GNSS (sistemului global de radionavigație prin satelit) și Galileo derulate de Europa se află în concurență directă cu sistemul GPS al Statelor Unite. De acum înainte, aceste proiecte vor face mai ușoară viața de zi cu zi. Ele reprezintă valoare adăugată nu numai pentru industria europeană, ci și pentru transporturile din Europa, motiv pentru care le susțin în întregime. Vor avea efecte în numeroase domenii: în aviația civilă, sistemele de control al traficului aerian vor deveni mai sigure, iar în transportul rutier, acest sistem va facilita colectarea taxelor și va spori siguranța prin localizarea prin satelit a apelurilor de urgență și monitorizarea transportului rutier. Toate aceste domenii vor fi îmbunătățite prin crearea acestui serviciu european. Am votat în favoarea rezoluției de față pentru a exercita presiuni asupra autorităților europene și naționale și pentru a preveni o amânare care privează Europa de posibilități infinite în fiecare zi.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris. (CS) Planul de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS) evidențiază măsurile necesare pentru ca GNSS să treacă de un punct de cotitură și să garanteze succesul proiectului. Este important ca planul să nu genereze un număr excesiv de inițiative, să nu se împotmolească în consultări și să fie aplicat cu adevărat până în 2013. Serviciul european geostaționar mixt de navigație (EGNOS) trebuie să acopere întreaga Uniune Europeană și ar trebui extins la partea nordică, estică și sud-estică a Europei. Pentru a fi total eficient în domeniul transporturilor, sistemul trebuie să includă nu numai întreaga Uniune, ci și vecinii noștri cei mai apropiați. În domeniul aviației civile, ar trebui să fie sprijinite dezvoltarea sistemului și utilizarea aplicației EGNOS pentru manevrele de aterizare. Este o precondiție strategică pentru instituirea unui adevărat cer unic european. De asemenea, EGNOS și GNSS prezintă un potențial de exploatare considerabil în ceea ce privește siguranța, mediul și funcționarea fără probleme a transportului rutier, întrucât pot fi folosite pentru colectarea taxelor rutiere.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Votez în favoarea politicii privind aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit, care cred că vor contribui la îmbunătățirea gestionării transporturilor și logisticii, precum și a sistemelor de supraveghere. Având în vedere valoarea mare a pieței mondiale în acest sector, care va continua să crească în următorii ani, aș dori să subliniez și importanța creării condițiilor necesare pentru ca industria europeană să devină competitivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris.(FR) Conform estimărilor actuale, sistemele globale de radionavigație prin satelit vor aduce economiei europene între 55 și 63 de miliarde de euro în următorii 20 de ani. Aceste aplicații, bazate în prezent în mare parte pe sistemul GPS al SUA, reprezintă 6 % din PIB-ul UE.

În acest context, am votat în favoarea raportului din proprie inițiativă al dnei Țicău, care invită Comisia să furnizeze o finanțare adecvată pentru dezvoltare aplicațiilor bazate pe sistemul european global de radionavigație prin satelit, EGNOS și Galileo. Accesul IMM-urilor la această finanțare ar trebui să fie încurajat în mod special, pentru a stimula inovarea bazată pe aceste sisteme europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea acestui raport întrucât consider că aplicarea planului de acțiune propus privind Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS) va contribui la crearea unei rețele de transport mai eficiente prin intermediul unor moduri de transport mai sigure, mai ecologice și mai economice.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Sistemele globale de radionavigație fac parte din viața cotidiană în sectorul transporturilor și importanța lor va crește într-o lume care funcționează din ce în ce mai mult ca parte a unei rețele, în care comerțul și comunicațiile rapide sunt esențiale. Valoarea și avantajele comerciale ale acestor sisteme sunt evidente, iar Europa manifestă un interes lesne de înțeles în a avea cât mai multe soluții de acest tip, prin care să funcționeze fără a depinde de terți. Planul de acțiune propus de Comisie conține propuneri pertinente pentru modul în care UE va aborda aceste aspecte în viitor și reprezintă o cale prin care acest subiect poate să fie adus în discuție cu mai multe argumente și mai multă consecvență. Finanțarea acestor sisteme necesită o metodă deosebit de strictă de gestionare pentru a evita risipa, fiind necesară și o abordare imaginativă pentru a atrage sprijin și parteneri. Sper că Uniunea va fi capabilă să se doteze cu sisteme globale de radionavigație independente și că va exploata întregul potențial pentru a facilita consolidarea economiei, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și siguranța transportului.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Acest raport, elaborat de dna Țicău, se referă la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit pentru UE, determinat fiind de publicarea, la 14 iunie 2010, a planului de acțiune al Comisiei privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS). Din anul 2000, când serviciile sistemului GPS au devenit disponibile, acest sector înregistrează o creștere exponențială, de la 124 de miliarde de euro în 2008 la o valoare estimată la 230 de miliarde de euro în 2025 pe piața mondială în domeniu. UE nu și-a permis să rămână în urmă în acest sector al tehnologiei de radionavigație prin satelit, astfel că a dezvoltat Serviciul european geostaționar mixt de navigație (EGNOS), precursorul sistemului Galileo, care se speră ca va fi funcțional în 2013 și că va fi de zece ori mai exact decât GPS. Se preconizează că în viitor va fi posibilă o acuratețe de 45 de centimetri. Aș dori să o felicit pe raportoare și salut adoptarea acestui raport, în favoarea căruia am votat, întrucât va permite UE să își sporească cota de piață și să consolideze competitivitatea Europei pe o piață strategică aflată în dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Sistemul global de radionavigație prin satelit (GNSS) poate avea aplicații importante și extrem de utile pentru toate modurile de transport. Printre altele, le pot face mai sigure, mai ecologice și mai economice. GNSS poate juca un rol esențial și în sprijinirea și promovarea utilizării așa-numitelor sisteme de transport inteligente. Raportoarea abordează unele dintre aceste aspecte. Totuși, ca și în cazul altor tehnologii, rezultatele practice ale aplicațiilor GNSS nu pot fi separate nici de contextul economic și social în care apar, nici de obiectivele pe care le servesc. Aceasta este regula în general, iar în acest sector se manifestă cu precădere. De aceea, nu este surprinzător faptul că se propune ca acest sistem să contribuie la crearea cerului unic european, de exemplu; am dori să ne distanțăm de acest aspect al raportului. Suntem de acord cu un GNSS care poate să sprijine dezvoltarea, modernizarea și diversificarea serviciilor publice, mai ales în domeniul transportului. GNSS nu poate să nu fie analizat din perspectiva numeroaselor utilizări pentru care poate fi aplicat. În consecință, ne îndoim de limitele posibilei utilizări a acestor programe în contextul concurenței asumate dintre UE și SUA în ceea ce privește funcționalitatea și eficiența acestor sisteme.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Sistemele globale de radionavigație prin satelit (GNSS) pot avea aplicații importante și extrem de utile pentru toate modurile de transport. Printre altele, le pot face mai sigure, mai ecologice și mai economice. Aceste sisteme pot juca un rol esențial și în sprijinirea și promovarea utilizării așa-numitelor sisteme de transport inteligente. Totuși, ca și în cazul altor tehnologii, rezultatele practice ale aplicațiilor GNSS nu pot fi separate nici de contextul economic și social în care apar, nici de obiectivele pe care le servesc. De aceea, nu este surprinzător faptul că se propune ca acest sistem să contribuie la crearea cerului unic european, de exemplu; am dori să ne distanțăm de acest aspect al raportului.

Suntem de acord cu un GNSS care poate să sprijine dezvoltarea, modernizarea și diversificarea serviciilor publice, mai ales în domeniul transportului.

Totuși, GNSS nu poate să nu fie analizat din perspectiva numeroaselor utilizări pentru care poate fi aplicat. În consecință, ne îndoim de limitele posibilei utilizări a acestor programe în contextul concurenței asumate dintre UE și SUA în ceea ce privește funcționalitatea și eficiența acestor sisteme.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. (SK) În iunie 2010, Comisia a publicat planul de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS), care include 24 de recomandări specifice. Planul de acțiune a fost elaborat într-o perioadă în care se implementau sisteme de radionavigație prin satelit, mai precis Serviciul european geostaționar mixt de navigație (EGNOS). Sistemele de radionavigație prin satelit ar putea asigura cooperarea între diferitele sisteme și ar trebui s fie utilizabile în transportul călători și marfă. În opinia mea, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare pentru coordonarea punerii în aplicare a planului de acțiune și pentru garantarea progresului în domeniile de politică ale UE asociate aplicațiilor GNSS.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) Deși suntem de acord cu anumite aspecte ale propunerii dnei Țicău, suntem nesiguri de multe altele. Printre acestea se numără identificarea modului în care costul anual de întreținere a sistemului Galileo, estimat la 800 de milioane de euro, va fi finanțat după ce acesta devine funcțional, posibilele riscuri privind protecția datelor asociate cu utilizarea aplicațiilor și serviciilor sistemului global de radionavigație prin satelit și nevoia presantă de a găsi fonduri suplimentare pentru a asigura succesul operațiunilor Serviciului european geostaționar mixt de navigație și ale Galileo (EGNOS). Din aceste motive, nu pot sprijini pe deplin propunerea de față, deși aceasta nu ar trebui respinsă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris.(FR) Adoptarea acestui raport este un progres important, întrucât stabilește bazele implementării sistemelor globale de radionavigație prin satelit, în general, și ale dezvoltării EGNOS, în special, ceea ce ar trebui să pregătească drumul către punerea în aplicare a sistemului Galileo. I-am acordat votul meu și pentru că va oferi oportunitatea de a adopta măsuri concrete care vor facilita dezvoltarea transportului în Europa, vor avea un impact important asupra siguranței și a mediului și vor îmbunătăți condițiile de trafic din transportul rutier.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT)Am susținut acest document deoarece, la 14 iunie 2010, Comisia și-a publicat planul de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS), care includea 24 de recomandări specifice de acțiune. Planul de acțiune a fost elaborat ținându-se seama de implementarea generală a sistemelor globale de radionavigație prin satelit și, în special, de dezvoltarea și utilizarea EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigație). EGNOS este precursorul sistemului Galileo. GNSS sunt importante pentru dezvoltarea sistemelor de transport inteligente (STI) pentru că STI pot oferi soluții de transport mai eficiente, mai ecologice și mai sigure, iar punerea în aplicare adecvată a unor servicii STI necesită o funcționalitate integrală a sistemelor GNSS. EGNOS și Galileo pot avea o contribuție importantă la gestionarea traficului rutier și în acest sector este necesar să se organizeze o campanie de sensibilizare pentru a intensifica utilizarea oportunităților pe care le oferă în ceea ce privește colectarea taxelor, eCall, rezervarea online a locurilor de parcare sigure pentru camioane și localizarea în timp real, pentru a contribui la crearea unui transport rutier mai sigur și mai ecologic.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Această propunere de rezoluție a Parlamentului European este importantă, deoarece SGNS (Sistemul Global de Navigație prin Satelit) are aplicabilitate în toate tipurile de transport (terestru, maritim, aerian), eficientizând traficul, ajutând creșterea economică și diminuând poluarea. Totodată, SGNS face parte din obiectivele centrale ale Strategiei UE 2020 în materie de inovare. Pentru ca acest sistem global de navigație să fie implementat corespunzător și uniform în toate statelor membre UE, este nevoie de alocarea unor fonduri anuale mai mari decât cele curente.

Această propunere de rezoluție sugerează, printre altele, alocarea de fonduri pentru cercetarea și dezvoltarea unor noi aplicații SGNS care pot avea aplicabilitate în domenii ca: schimbările climaterice, agricultură, apărare civilă, sisteme de alertare în cazul dezastrelor naturale etc. Nu în ultimul rând, dezvoltarea unui sistem SGNS la nivelul UE garantează independența UE față de sistemele de navigație similare din străinătate.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut planul de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS) (COM(2010)308), care urmărește să promoveze dezvoltarea aplicațiilor din aval prin certificare, standardizare și coordonare cu industria și cu alte țări, precum și prin diseminarea de informații, campanii de sensibilizare, măsuri de punere în aplicare și creșterea finanțării.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris.(IT) Odată cu publicarea planului de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS) și cu dezvoltarea și implementarea EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigație), Uniunea Europeană a urmărit să evidențieze utilizările în domeniul civil și să se asigure că industria europeană de la toate nivelurile are posibilitatea de a concura pe această piață strategică aflată în dezvoltare rapidă. Suntem de acord cu planul de acțiune specific elaborat de Comisie, care include 15 acțiuni sectoriale, dintre care 9 au o aplicare imediată și importantă în domeniul transportului, în special în ceea ce privește promovarea EGNOS în țările terțe. De fapt, pentru ca acest sistem să fie pe deplin eficient din perspectiva transporturilor, raza sa de acțiune trebuie să depășească granițele Uniunii Europene și să îi includă pe vecinii noștri apropiați. Prin urmare, acesta ar trebui extins cu prioritate către nordul, estul și sud-estul Europei. În domeniul aviației civile, invităm statele membre să acorde prioritate procedurilor și serviciilor bazate pe EGNOS în vederea creării unui cer unic european autentic. Este de asemenea evident că EGNOS și GNSS în general pot avea o contribuție importantă la siguranță și la protecția mediului. Pentru a atinge aceste obiective, avem nevoie de investiții adecvate în sectorul european al cercetării și dezvoltării.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Comisia trebuie acum să coordoneze punerea în aplicare a planului de acțiune pentru a evita dublarea eforturilor la nivelul statelor membre și pentru a asigura progresul general în numeroasele domenii diferite în care se utilizează aplicațiile sistemelor globale de radionavigație prin satelit (GNSS). Serviciul european geostaționar mixt de navigație (EGNOS) ar trebui să acopere întreaga Uniune Europeană și ar trebuie să fie extins cu prioritate la regiunile sudice, estice și sud-estice ale Europei. Pentru ca Serviciul european geostaționar mixt de navigație (EGNOS) să fie pe deplin eficient din perspectiva transporturilor, raza sa de acțiune trebuie să depășească granițele Uniunii Europene și să îi includă pe vecinii noștri cei mai apropiați. În domeniul aviației civile, statele membre trebuie să promoveze dezvoltarea și utilizarea procedurilor de aterizare bazate pe EGNOS, iar aceste servicii și serviciile EGNOS trebuie să fie certificate de urgență. Aceasta este o condiție strategică pentru crearea unui cer unic european. Este de asemenea evident că sistemele EGNOS și GNSS pot avea, în general, o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivelor privind siguranța și mediul în transportul rutier și la fluidizarea traficului prin posibilitatea de a fi utilizate pentru taxarea rutieră. Trebuie să găsim modalități de finanțare a acestui sistem.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Aplicațiile sistemelor globale de radionavigație prin satelit (GNSS) sunt o componentă de afaceri centrală și crucială în toate sectoarele legate de transport, iar funcționarea lor eficientă sporește siguranța, dar și caracterul ecologic și economic al transportului.

Uniunea Europeană nu poate rămâne dependentă de sisteme concepute inițial pentru alte scopuri de alte țări. Având în vedere valoarea adăugată mare pe care proiectele GNSS și Galileo o generează pentru politica industrială a UE, este vital să asigurăm succesul acestora. Un plan de acțiune specific reprezintă metoda optimă pentru a da un nou impuls și a contribui semnificativ la obiectivele legate de siguranță, mediu și fluidizarea traficului rutier.

În plus, sistemele de radionavigație prin satelit trebuie să asigure interoperabilitatea cu alte sisteme, inclusiv cele tradiționale. Extinderea razei de acțiune a EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigație) ar trebui să constituie o prioritate. Acest sistem trebuie să fie extins la tot continentul european, precum și la țările din Parteneriatul euro-mediteranean și la cele din Orientul Mijlociu și Africa. În cele din urmă, Comisia ar trebui să propună măsuri pentru garantarea unui nivel adecvat de finanțare, fără a diminua celelalte fonduri alocate politicii transporturilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Sistemele de radionavigație prin satelit ar trebui să asigure interoperabilitatea între diferite sisteme și ar trebui să permită, în plus, utilizarea intermodală a serviciilor de transport de pasageri și de mărfuri. Prin urmare, am votat în favoarea sa.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții referitoare la politica pe termen scurt și mediu a UE în ceea ce privește aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit mai ales pentru că ar trebui să se acorde o atenție deosebită, pe întreg teritoriul UE, proiectelor GNSS și Galileo în domeniul transportului. Comisia joacă un rol special în această privință prin stabilirea unui mecanism de reglementare care va elimina mai multe obstacole birocratice și de altă natură și va facilita punerea în aplicare armonioasă și eficientă a acestor proiecte. Mai mult decât atât, este foarte important să se asigure fonduri adecvate și suficiente pentru aceste proiecte, conform criteriilor transparenței și proporționalității, acordând o atenție specială IMM-urilor. Trebuie să promovăm utilizarea sistemelor EGNOS și Galileo în aviația civilă și să contribuim, astfel, la instituirea programului de cercetare privind managementul traficului aerian (ATM) în contextul cerului unic european și la facilitarea punerii sale în aplicare. Este esențial ca programele europene de radionavigație prin satelit să fie adaptate la servicii multimodale și aplicate în întreaga Europă, nu numai în anumite țări, deoarece punerea în aplicare efectivă a programelor menționate ar îmbunătăți eficiența transportului de marfă și ar contribui la soluționarea multor probleme din sectorul transportului legate de siguranță și mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea raportului elaborat de dna Țicău deoarece consider că noile tehnologii, precum sistemele de radionavigație prin satelit, care devin din ce în ce mai răspândite și aduc beneficii întregii societăți, ar trebui să fie aplicate în sectorul transportului. În lumea globalizată în care trăim, UE trebuie să își adapteze politicile la nevoile diferitelor sectoare și să dezvolte un sistem global de radionavigație prin satelit care să fie complet compatibil cu bine-cunoscutul sistem GPS, pentru a furniza informații imediate fără marjă de eroare. Cu o piață care crește rapid și o cifră de afaceri estimată la peste 200 de miliarde de euro în următorii 10 ani, radionavigația prin satelit are nevoie de fonduri adecvate care să îi susțină dezvoltarea în practică.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) La 14 iunie 2010, Comisia și-a publicat planul de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS), care includea 24 de recomandări specifice de acțiune. În ansamblul său, acest sector s-a extins enorm începând cu anul 2000, când SUA au introdus, prin unitățile lor de satelit, serviciile GPS (sistem de poziționare globală). Într-adevăr, valoarea estimată a pieței globale era de 124 de miliarde de euro în 2008 și se preconizează că aceasta va atinge 230 de miliarde în 2025. Din aceasta, 20 % este reprezentată de sistemele de transport inteligente (STI) și 5 % de aplicațiile privind siguranța, inclusiv aplicațiile legate de siguranța în transport. Acest proiect își propune să furnizeze semnale garantate pentru uz civil și să se asigure că industria europeană de la toate nivelurile are posibilitatea de a concura pe această piață strategică aflată în dezvoltare. Actuala cotă de piață deținută de Europa, de 25 %, este sub așteptări. Programele de radionavigație prin satelit (EGNOS este compatibil cu GPS, dar va oferi mai multe posibilități în momentul în care Galileo va deveni funcțional în 2013. EGNOS este de zece ori mai exact decât este GPS în prezent. Aceste aspecte au implicații imediate și importante pentru sectorul transportului, printre care sistemele avansate de asistență la volan, motiv pentru care votez în favoarea sa.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris.(IT) Sectorul sistemelor globale de radionavigație prin satelit a crescut enorm începând cu anul 2000, când sistemele au fost utilizate pentru prima dată în Statele Unite. Se estimează că în 2025 valoarea pieței globale va fi de 230 de miliarde de euro, din care 20 % va fi reprezentată de sistemele de transport inteligente, iar 5 % de aplicațiile privind siguranța.

În iunie 2010, Comisia a publicat planul de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS) și, mai precis, sistemul european EGNOS: acest plan include 24 de recomandări specifice de acțiune. Dacă se dorește ca sistemul EGNOS să se dezvolte în continuare, trebuie să se acorde prioritate măsurilor propuse în planul de acțiune și trebuie să se garanteze investiții și fonduri adecvate pentru activitățile de cercetare și dezvoltare. Într-adevăr, absența fondurilor europene necesare pentru ca întreprinderile mici și mijlocii să participe la acest proiect de cercetare în cadrul celui de-al șaptelea și al optulea program-cadru l-ar face mai puțin atractiv pentru operatorii comerciali. Am votat în favoarea propunerii pentru a sprijini continuarea dezvoltării sistemului EGNOS și pentru ca acesta să nu aibă de suferit din cauza absenței fondurilor europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Planul de acțiune al Comisiei privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit indică faptul că există o cerere uriașă pe o piață a cărei valoare este estimată la 230 de miliarde de euro în 2025. Totuși, Europa nu reușește să concureze la nivel mondial și cota noastră de piață actuală de 25 % este sub așteptări. Trebuie să luăm măsurile necesare pentru a ne asigura că acest sector își atinge potențialul maxim. EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigație) este de zece ori mai exact decât sistemul GPS și se preconizează că o precizie de până la 45 de centimetri poate fi obținută în viitorul apropiat. Acest sistem are utilizări evidente în transportul aerian și maritim și poate fi utilizat și în transportul rutier. Totuși, trebuie să fim precauți pentru a nu abuza prea mult de cetățenii europeni, întrucât există unele probleme evidente legate de confidențialitate în utilizarea acestei tehnologii. În ansamblu, salut sistemele EGNOS și GNSS pentru că pot avea o contribuție semnificativă la îndeplinirea obiectivelor privind siguranța și mediul și consider că investițiile adecvate în activitățile de cercetare și dezvoltare aferente vor fi esențiale. Deficitul de finanțare trebuie să fie eliminat pentru a putea profita de beneficiile oferite de aceste proiecte.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Ulterior planului de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit, publicat de Comisie la 14 iunie 2010 pentru a dezvolta Serviciul european geostaționar mixt de navigație (EGNOS), ar trebui să se depună eforturi pentru a extinde sistemul de radionavigație la întreaga Europă. Extinderea acestui sistem poate oferi avantaje enorme pentru economie și securitate. Totuși, pentru a realiza acest lucru, este nevoie de investiții în inovare și dezvoltare. Este singura cale prin care sistemul își va atinge, în primul rând, întreg potențialul și, în al doilea rând, nivelul de maturitate care va genera ulterior un beneficiu financiar. În plus, acesta este un domeniu care s-a dezvoltat enorm. De exemplu, se estimează că în viitorul apropiat se va putea obține o precizie de până la 45 de centimetri în localizarea geografică. Din aceste motive, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris.(IT) Astăzi, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg a Parlamentului European, am supus la vot raportul referitor la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit. În 2010, Comisia a publicat planul de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS), care evidențiază soluțiile necesare pentru garantarea succesului radionavigației prin satelit. Contextul general al planului de acțiune este implementarea generală de sisteme globale de radionavigație prin satelit și, mai precis, dezvoltarea și implementarea EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigație).

EGNOS este predecesorul sistemului Galileo. UE a lansat proiectul EGNOS (și proiectul Galileo) pentru a furniza semnale garantate pentru uz civil și pentru a asigura că industria europeană la toate nivelurile are posibilitatea de a concura pe această piață strategică în continuă creștere. Consider că este necesar, după cum subliniază dna Țicău, să se aloce fonduri suplimentare programului Galileo și, astfel, să se creeze, poate, un fond de rezervă pentru Galileo în cadrul bugetului UE, care să acopere toate costurile suplimentare, fără a prejudicia celelalte programe.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. La 14 iunie 2010, Comisia și-a publicat planul de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS), care includea 24 de recomandări specifice de acțiune. Contextul general al planului de acțiune este implementarea generală de sisteme globale de radionavigație prin satelit și, mai precis, dezvoltarea și implementarea EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigație), precursorul sistemului Galileo. În ansamblul său, acest sector s-a extins enorm începând cu anul 2000, când SUA au introdus, prin unitățile lor de satelit, serviciile GPS. Valoarea estimată a pieței globale era de 124 de miliarde de euro în 2008 și se preconizează că aceasta va atinge 230 de miliarde în 2025. Din aceasta, 20 % este reprezentată de sistemele de transport inteligente (STI) și 5 % de aplicațiile privind siguranța, inclusiv aplicațiile legate de siguranța în transport.

UE a lansat proiectul EGNOS (și Galileo) pentru a furniza semnale garantate pentru uz civil și pentru a asigura faptul că industria europeană de la toate nivelurile are posibilitatea de a concura pe această piață strategică aflată în dezvoltare. Actuala cotă de piață a Europei, de 25 %, este sub așteptări. EGNOS este compatibil cu GPS, dar va oferi mai multe posibilități în momentul în care Galileo va deveni operațional în 2013. EGNOS are o precizie de zece ori mai mare decât GPS.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) La fel ca raportoarea, sprijin planul de acțiune al Comisiei privind dezvoltarea sistemelor EGNOS și Galileo, bazat pe nouă măsuri orizontale cu aplicare imediată în domeniul transportului. Extinderea la maximum a EGNOS în toată Europa și în exteriorul ei, la vecinii noștri apropiați, va avea beneficii majore pentru economia europeană în ansamblu, dar și pentru obiectivele legate de siguranță și mediu și va fluidiza traficul rutier. Totuși, dacă dorim să îndeplinim aceste obiective, avem nevoie de fonduri adecvate pentru cercetare și dezvoltare, care au lipsit până acum. De fapt, UE este singurul bloc comercial care nu furnizează finanțare directă programului său GNSS.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilja Savisaar-Toomast (ALDE), în scris.(ET) Raportul referitor la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit subliniază și sprijină rolul și importanța planului de acțiune al Comisiei pentru perioada 2010-2013 în acest domeniu și impactul acestuia asupra transporturilor. Cele nouă măsuri prezentate în planul de acțiune au o importanță imediată și esențială pentru transport. Se preconizează utilizarea și dezvoltarea sistemelor de radionavigație prin satelit în toate formele de transport. Bineînțeles, acestea vor avea un rol considerabil în transportul rutier și aerian. Două dintre măsurile care merită într-adevăr să fie subliniate sunt facilitarea creării unui cer unic european și crearea de aplicații pentru sistemele de transport inteligente.

În plus, prin utilizarea sateliților, se vor putea dezvolta și utiliza multe alte diferite aplicații. Sper din toată inima că dezvoltarea și aplicarea în practică a sistemelor, a aplicațiilor și a soluțiilor menționate în raport se vor derula conform planificării și că, deja în următorii câțiva ani, diferitele soluții își vor găsi o aplicare, fapt care va aduce multe facilități companiilor și cetățenilor și va spori siguranța pe mare, în aer și pe șosele.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Salut acest raport care se referă la dezvoltarea și implementarea unor sisteme europene pentru a exploata sistemul Galileo și alte sisteme de sateliți, precum și aplicațiile acestora, în domeniul transportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris.(PT) În prezent, sistemele globale de radionavigație prin satelit (GNSS) au implicații pentru toate politicile UE, iar dezvoltarea și implementarea lor vor avea un efect de catalizator pentru punerea în aplicare a strategiei Europa 2020 și pentru crearea unui sector european strategic și competitiv. Aplicațiile din domeniul transportului reprezintă 20 % din toate aplicațiile GNSS în ceea ce privește volumul și 44 % în ceea ce privește valoarea. Acest sector reprezintă o piață globală aflată în creștere, în cadrul căreia Europa ar trebui să preia conducerea și să devină independentă. Aplicațiile și serviciile GNSS din domeniul transportului au diferite implicații pentru securitatea, eficiența și costurile economice și de mediu ale tuturor modurilor de transport. Cred, de asemenea, că este important de reținut faptul că, pentru a exista o dezvoltare echitabilă, programul privind Serviciul european geostaționar mixt de navigație (EGNOS) ar trebui să includă toate statele membre și să permită interoperabilitatea și compatibilitatea cu țările terțe, astfel încât această piață să devină competitivă și dinamică. În cele din urmă, aș dori să subliniez ideea exprimată de raportoare că noul cadru financiar multianual (CFM) ar trebui să garanteze un nivel adecvat de finanțare pentru activitățile de cercetare și dezvoltare legate de GNSS, precum și pentru punerea lor în aplicare. Ar trebui să se creeze mecanisme care să faciliteze accesul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la finanțare, precum și dezvoltarea și comercializarea aplicațiilor GNSS.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Am votat în favoarea acestui raport. Ca urmare a faptului că Europa nu a reușit să se ridice la înălțimea așteptărilor în ceea ce privește cota deținută pe piața aflată în dezvoltare a sistemelor de radionavigație prin satelit, Comisia a prezentat un plan de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS). Comisia a optat în mod rațional pentru un plan de acțiune specific, ale cărui recomandări includ atât realizarea cerului unic european - deja o prioritate confirmată de multe ori de Uniune - cât și, în domeniul transportului rutier, contribuția importantă a GNSS la îndeplinirea obiectivelor noastre legate de siguranță și protecția mediului. În ansamblu, planul de acțiune este conceput pentru a garanta că, la rândul ei, piața europeană poate concura în acest sector, a cărui valoare de piață la nivel mondial se estimează ca va ajunge la 230 de miliarde de euro în 2025.

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris.(PL) Am convingerea că acțiunile de promovare a utilizării sistemelor EGNOS și Galileo în aviația civilă sunt cruciale pentru punerea în aplicare a programului de cercetare privind ATM în contextul cerului unic european. Din păcate, după cum raportoarea a subliniat în raportul său, introducerea sistemului Galileo este amânată în continuare din cauza unor probleme noi. Sunt de acord cu invitația adresată Comisiei de a asigura certificarea rapidă a EGNOS pentru aviația civilă. Am subliniat deja în repetate rânduri faptul că sunt un susținător entuziast al conceptului de cer unic european și al programului de cercetare privind ATM în contextul cerului unic european.

Realizarea rapidă și deplină a spațiului aerian european este un pas strategic foarte important către o integrare reală a Uniunii și consolidarea pieței comune. Fără Galileo nu va exista SESAR și fără SESAR nu va exista cerul unic european 2. Să nu uităm că, în special în acest domeniu, avem de-a face cu un sistem de vase comunicante - o deficiență într-un anumit punct va avea un efect dezastruos pentru restul sistemului.

 
  
  

Raport: Brian Simpson (A7-0079/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez pentru raportul în cauză, deoarece trebuie să existe un cadru pentru evaluarea fiecărui acord aerian, iar Parlamentul trebuie să monitorizeze îndeaproape negocierile, nu să fie lăsat deoparte și să decidă doar dacă va accepta sau va respinge textul final.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a extins situațiile în care este nevoie de aprobarea Parlamentului pentru încheierea unui acord internațional. Acordurile privind transportul aerian intră acum în această categorie. Din acest motiv, sunt în favoarea raportului colegului meu, Brian Simpson, privind punerea în aplicare a unui set de criterii de evaluare a conținutului acestor acorduri. Totodată, cred că trebuie promovat accesul echilibrat pe piață și la oportunitățile de investiții, precum și o concurență loială, mai ales în ceea ce privește subvențiile publice și standardele sociale și de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, acordurile ce privesc un domeniu căruia i se aplică procedura legislativă ordinară necesită aprobarea Parlamentului. Am votat în favoarea acestui raport, care are drept scop stabilirea unor principii generale referitoare la modul în care acordurile privind transportul aerian ar trebui să fie evaluate atât din punctul de vedere al fondului, cât și al procedurilor pe care Comisia pentru transport și turism din cadrul Parlamentului European le-ar putea adopta pentru a se asigura că a fost bine informată pe tot parcursul negocierilor și că are posibilitatea de a-și exprima prioritățile cu mult înainte de a fi confruntată cu opțiunea da/nu privind aprobarea. Acordurile globale cu țările vecine sau parteneri importanți la nivel mondial pot furniza beneficii substanțiale pasagerilor, operatorilor de transport de marfă și companiilor aeriene, cu ajutorul accesului pe piață și al convergenței reglementărilor, promovând astfel concurența loială, inclusiv în ceea ce privește subvențiile de stat și standardele sociale și de mediu. Sunt de acord cu raportorul, în sensul că Parlamentul trebuie să urmărească procesul chiar de la început și să se implice intens în subiectele discutate, pentru a afla care este stadiul actual al negocierilor privind acordurile în domeniul transportului aerian. Totodată, și Comisia trebuie să fie conștientă de criteriile pe care le va folosi Parlamentul pentru a evalua un acord și elementele acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris.(IT) Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a mărit numărul situațiilor în care este necesară o aprobare din partea Parlamentului în vederea încheierii unui acord internațional. Acordurile privind transportul aerian intră acum în această categorie. Noile competențe parlamentare instituite prin Tratatul de la Lisabona aduc cu ele noi responsabilități pentru a garanta că Parlamentul European și comisia competentă din cadrul acestuia sunt bine informate cu privire la pregătirea acordurilor pentru care li se va cere ulterior să-și dea aprobarea. Având în vedere această schimbare, salut noua responsabilitate corespunzătoare a Parlamentului, de a monitoriza mai îndeaproape derularea negocierilor. Aș dori să profit de această ocazie pentru a arăta că, pentru fi în măsură să își exprime aprobarea sau dezaprobarea după finalizarea negocierilor, Parlamentul trebuie să urmărească procesul de la început, nu după încheierea negocierilor.

În final, repet solicitarea adresată Comisiei, aceea de a-i furniza Parlamentului un flux constant de informații și de a transmite cu regularitate rapoarte Parlamentului, în care să analizeze punctele tari și punctele slabe ale acordurilor existente. Consider că acest lucru i-ar permite Parlamentului să analizeze într-un mod mai eficient acordurile viitoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris.(IT) Această propunere de rezoluție a Parlamentului European referitoare la încheierea de acorduri internaționale privind transportul aerian integrează multe dintre principiile de bază promovate de partidul Lega Nord. Printre acestea se numără necesitatea asigurării unui acces echitabil pe piață pentru companiile aeriene din toate statele membre, prevenirea practicilor mascate de dumping finanțate direct prin politici naționale, cu încălcarea normelor comunitare privind ajutorul de stat. Totodată, această propunere de rezoluție evidențiază importanța siguranței cetățenilor și recunoaște importanța fundamentală a creării unui cadru de referință în ceea ce privește siguranța. Un alt principiu susținut de Lega Nord și evidențiat de această propunere de rezoluție se referă la transparența care trebuie să marcheze relația dintre activitățile instituțiilor europene și cetățenii UE, ale căror interese sunt reprezentate în mod direct în acest Parlament. În acest scop, propunerea subliniază necesitatea ca Comisia să își respecte responsabilitatea de a ține în permanență Parlamentul la curent cu evoluția negocierilor sale cu operatori din afara UE. Din motivele menționate mai sus, am decis să votez în favoarea propunerii.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece sunt de acord că acordurile globale privind transportul aerian încheiate de UE cu țările vecine pot aduce beneficii substanțiale pentru pasageri, operatorii de transport de marfă și companiile aeriene, din multe puncte de vedere: menținerea standardelor de securitate și de mediu și promovarea unui mediu favorabil pentru afaceri. Scopul acestui raport constă în simplificarea și clarificarea încheierii de acorduri privind transportul aerian și a adoptării de decizii privind aceste acorduri, în sensul că Parlamentul European va informa în prealabil Comisia cu privire la criteriile pe care își va baza decizia de a consimți sau nu la încheierea unui acord particular în numele UE. În acest raport, Parlamentul atrage atenția Comisiei și a Consiliului asupra unor acorduri care, în cazul în care vor fi încheiate, pot fi benefice pentru UE și pentru cetățenii săi, dar pe care, din diverse motive, UE încă nu le-a încheiat, așa cum se întâmplă în cazul unor țări precum Rusia, China, Japonia și India.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a mărit numărul situațiilor în care este necesară o aprobare din partea Parlamentului în vederea încheierii unui acord internațional. Astfel, demersul Comisiei pentru transport și turism de a elabora un raport din proprie inițiativă cu scopul de a stabili anumite principii generale referitoare la modul în care acordurile privind transportul aerian ar trebui să fie evaluate vine ca unul firesc. Acordurile globale cu țările vecine sau parteneri importanți la nivel mondial pot furniza beneficii substanțiale, oferind pasagerilor și operatorilor de transport de marfă servicii îmbunătățite – atât în ceea ce privește diversitatea, cât și costurile – permițând în același timp noi oportunități și un avantaj competitiv companiilor aeriene.

Iar convergența reglementărilor poate aduce un aport însemnat la promovarea concurenței loiale, în special în ceea ce privește subvențiile de stat și standardele sociale și de mediu. Este regretabil faptul că Consiliul încă nu a acordat Comisiei un mandat pentru a negocia un acord global privind transportul aerian cu parteneri comerciali importanți, cum ar fi Republica Populară Chineză și India, în ciuda propunerii din 2005. Dezvoltarea economică din această regiune sporește valoarea unor astfel de acorduri.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea acestui raport din proprie inițiativă, deoarece contribuția tot mai importantă a sectorului aviatic oferă numeroase avantaje economiei europene, dar și câteva dezavantaje. Consider că instituția căreia îi aparțin, și anume Parlamentul European, trebuie să aibă atribuții de supervizare sporite, astfel încât să poată înțelege pe deplin tipurile de acorduri pe care trebuie sau nu să le aprobe. Votul nostru ar fi, așadar, rezultatul unei monitorizări atente a rezultatului negocierilor, care trebuie să promoveze conformitatea cu legislația internațională în ceea ce privește: drepturile sociale, deplina recunoaștere reciprocă a practicilor și procedurilor de certificare, schimbul de date privind siguranța și inspecțiile comune. Putem contribui în mod viabil la activitățile și perfecționarea UE, doar dacă aprobăm acorduri ambițioase, care să respecte principiile susținute de UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Consider că posibilitatea convergenței reglementărilor, ridicată de anumite acorduri aeriene internaționale, va fi realizată prin crearea unor condiții propice pentru concurența loială. Aceste aspecte sunt benefice nu numai pentru industria țărilor implicate, ci, totodată, ele reprezintă o șansă de a standardiza și a consolida standardele sociale și de mediu. Serviciile oferite pasagerilor și operatorilor de transport de marfă vor prezenta îmbunătățiri substanțiale, care nu ar fi la fel de vizibile prin alte mijloace precum acordurile bilaterale.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris.(PT) Încheierea de acorduri globale cu țările vecine sau parteneri importanți la nivel mondial are o semnificație deosebită în ceea ce privește accesul pe piață și convergența reglementărilor, deoarece promovează concurența loială, un nivel echitabil de standarde sociale și de mediu și așa mai departe. Acest demers este benefic pentru toate părțile: pasageri, operatori de transport de marfă și companii aeriene. Totodată, în ceea ce privește acordurile orizontale, acordurile bilaterale existente trebuie aliniate la legislația comunitară, pentru a asigura siguranța juridică și pentru a oferi beneficii suplimentare în ceea ce privește simplificarea și asigurarea că toate companiile aeriene din Uniune se vor bucura de aceleași drepturi. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, rolul Parlamentului în acest domeniu a început să devină din ce în ce mai important, aprobarea sa fiind necesară pentru încheierea acestor acorduri internaționale. Votez, deci, în favoarea acestui raport, care intenționează să stabilească o serie de principii generale și un set coerent de standarde. Totodată, raportul evidențiază importanța informării Parlamentului, astfel încât acesta să poată urmări procesul încă de la început pentru a avea șansa de a-și exprima preocupările și prioritățile.

 
  
MPphoto
 
 

  Rachida Dati (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea acestui raport, din două motive principale. În primul rând, raportul recomandă consolidarea rolului Parlamentului, având în vedere noile atribuții ce îi sunt oferite prin Tratatul de la Lisabona în ceea ce privește încheierea de acorduri internaționale cu țări terțe. În acest sens, raportul evidențiază necesitatea consolidării dialogului cu Comisia Europeană, în diferitele faze de negociere și în monitorizarea acordurilor în vigoare. În al doilea rând, raportul subliniază necesitatea încheierii de acorduri privind siguranța aeriană cu țările care au o importantă industrie de construcții de aeronave. Aceasta este o cerință esențială, având în vedere necesitatea legitimă de a asigura o siguranță aeriană din ce în ce mai mare.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris.(FR) De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European are o competență sporită de a interveni în încheierea de acorduri internaționale între Uniunea Europeană și țările terțe. Raportul lui Brian Simpson, adoptat astăzi, va permite o mai bună definire a rolului Parlamentului în negocierile internaționale în domeniul aviației.

Salut faptul că Parlamentul exercită presiuni pentru ca acordurile încheiate de Uniunea Europeană să includă o recunoaștere reciprocă a standardelor în materie de securitate și siguranță aviatică, precum și sisteme mai bune de protejare a drepturilor pasagerilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea raportului referitor la acordurile internaționale privind transportul aerian conform Tratatului de la Lisabona, deoarece el evidențiază importanța „informării complete și rapide a Parlamentului, în toate fazele” procesului de negociere a acordurilor între UE și țările terțe sau organizații internaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Tratatul de la Lisabona i-a oferit Parlamentului noi atribuții privind aprobarea acordurilor internaționale. Dintre acestea, acordurile internaționale privind transportul aerian sunt deosebit de importante, având în vedere diferitele necesități de coordonare și securitate implicate. Evaluarea unui acord necesită o serie de criterii, bazate pe analiza și monitorizarea strictă a termenilor negocierii. Sper că Parlamentul și Comisia vor putea coopera în mod activ, pentru a îmbunătăți în permanență calitatea și rigoarea acestui tip de acord.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Acest raport al dlui Simpson se referă la acordurile internaționale privind transportul aerian, potrivit Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Începând cu data de 1 decembrie 2009, odată cu intrarea în vigoare a TFUE, Parlamentul și-a consolidat atribuțiile și a primit noi responsabilități de codecizie în numeroase domenii, inclusiv în domeniul serviciilor aeriene. Având în vedere aceste aspecte, Comisia pentru transport și turism a propus raportul de față, care este unul extrem de oportun și de binevenit și stabilește o serie de principii generale cu care sunt complet de acord. Astfel, Parlamentul poate monitoriza întreg procesul încă de la început, grație informațiilor ce îi sunt transmise de către Comisie, mai ales prin intermediul Direcției Generale Mobilitate și Transport, și poate evalua cu atenție acordurile asupra cărora trebuie să voteze, indiferent dacă este vorba despre acorduri orizontale, globale sau privind siguranța.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Acordurile aeriene internaționale prevăzute în Tratatul de la Lisabona sunt acorduri supranaționale, care se vor suprapune cu acordurile bilaterale existente între statele membre. Ne-am exprimat în repetate rânduri opoziția față de acest principiu, cu privire la diverse acorduri asupra cărora Parlamentul a formulat avize și, totodată, am criticat natura globală a acestor acorduri care vizează, fără excepție, liberalizarea și privatizarea sectorului. Raportorul, care este, în mod semnificativ, membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, susține că „acordurile globale privind transportul aerian cu țările vecine sau parteneri importanți la nivel mondial pot aduce beneficii substanțiale pentru pasageri, operatorii de transport de marfă și companiile aeriene”.

Cu toate acestea, realitatea acestui sector, dar și a altor sectoare care au fost supuse unui proces de liberalizare sporită, precum transportul feroviar, anulează aceste promisiuni favorabile. Adevărații beneficiari ai procesului de concentrare monopolistă în sectorul transportului aerian – aceasta fiind consecința inevitabilă a liberalizării și a „concurenței libere” – nu sunt pasagerii, nici lucrătorii, nici companiile aeriene naționale, ci cele mai importante companii europene din acest sector. Acestea sunt motivele pentru care am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Acest raport se referă la acordurile aeriene internaționale prevăzute în Tratatul de la Lisabona. Acestea sunt acorduri supranaționale, care vor armoniza și se vor suprapune cu acordurile bilaterale existente între statele membre

Raportorul susține că „acordurile globale privind transportul aerian cu țările vecine sau parteneri importanți la nivel mondial pot aduce beneficii substanțiale pentru pasageri, operatorii de transport de marfă și companiile aeriene, [...] prin intermediul accesului pe piață”.

Adevărul este că punerea în aplicare a acestor acorduri la nivelul UE ne-a arătat deja că astfel de promisiuni privind beneficiile sunt înșelătoare atât pentru lucrători, cât și pentru pasageri.

Cea mai mare parte a acestor acorduri vizează în mod implicit deschiderea pieței și liberalizarea sectorului, sub pretextul concurenței libere, ignorând distorsiunile la nivelul acestuia, avantajele pe care le vor obține companiile cele mai puternice și soluția ecologică falsă pentru reducerea emisiilor de carbon și includerea sectorului aviatic în sistemul de comercializare a emisiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. (SK) După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, au fost extinse situațiile în care este necesară aprobarea Parlamentului pentru încheierea acordurilor internaționale. Acordurile privind transportul aerian intră acum în această categorie. În trecut, Parlamentul era doar consultat cu privire la astfel de acorduri. Noile atribuții oferite Parlamentului prin Tratatul de la Lisabona implică, însă, și noi responsabilități.

Din punctul meu de vedere, Parlamentul trebuie să poată urmări evoluția negocierilor înainte de a se vedea în măsură să accepte sau să respingă formularea finală a acordurilor internaționale. De asemenea, criteriile relevante pentru acordurile privind transportul aerian cu țările terțe ar trebui să includă posibilitatea unei abordări echilibrate a piețelor și a oportunităților de investiții, precum și a concurenței economice loiale în domeniul subvențiilor de stat și al standardelor sociale și de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) Noile atribuții oferite de Tratatul de la Lisabona înseamnă că și noi avem un cuvânt de spus în ceea ce privește acordurile privind transportul aerian. Raportul evidențiază concurența loială și, deci, necesitatea de a monitoriza, printre altele, subvențiile de stat, impactul asupra mediului înconjurător și asigurarea unui nivel ridicat de drepturi ale pasagerilor. Ne declarăm în favoarea tuturor acestor măsuri, deci votez pentru acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am aprobat acest document deoarece Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a mărit numărul situațiilor în care este necesară o aprobare din partea Parlamentului în vederea încheierii unui acord internațional. Acordurile privind transportul aerian intră acum în această categorie, deoarece ele privesc un domeniu căruia i se aplică procedura legislativă ordinară. Având în vedere această modificare, Comisia pentru transport și turism a hotărât să elaboreze un raport din proprie inițiativă cu scopul de a stabili anumite principii generale referitoare la modul în care acordurile privind transportul aerian ar trebui să fie evaluate atât din punctul de vedere al fondului, cât și al procedurilor pe care comisia le-ar putea adopta pentru a se asigura că a fost bine informată pe tot parcursul negocierilor și că are posibilitatea de a-și exprima prioritățile cu mult înainte de a fi confruntată cu opțiunea da/nu privind aprobarea.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) În ședința de astăzi, am votat în favoarea raportului dlui Simpson privind acordurile aeriene internaționale potrivit Tratatului de la Lisabona. De fapt, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Parlamentul a dobândit dreptul de a aproba acordurile referitoare la domenii cărora li se aplică procedura legislativă ordinară. Acesta reprezintă un progres important, mai ales având în vedere presupusul deficit democratic al UE, dacă ne gândim că, înainte, Parlamentul, un organism ales în mod democratic de cetățenii Europei, era consultat cu privire la astfel de acorduri doar după încheierea lor. Dorim, deci, ca Comisia să răspundă favorabil solicitării noastre de a asigura fluxul de informații și de a-i furniza comisiei responsabile informații cuprinzătoare privind intenția de a propune negocieri în vederea încheierii și modificării acordurilor aeriene internaționale, pentru ca Parlamentul să își poată exprima opinia în deplină cunoștință de cauză.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Tratatul de la Lisabona instituie noi competențe parlamentare, dând, astfel, o putere de decizie mai mare Parlamentului European și totodată responsabilitatea garantării bunului mers al lucrurilor, a informării și a siguranței cetățenilor. Convergența reglementărilor comisiilor competente din cadrul Parlamentului European, precum și recunoașterea reciprocă a normelor de siguranță și securitate și asigurarea celui mai înalt standard posibil referitor la acordurile internaționale privind transportul aerian aduc beneficii atât pentru pasageri și pentru operatorii de marfă, din punct de vedere logistic și economic, cât și pentru companiile aeriene.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport, care consideră că acordurile globale privind transportul aerian cu țările vecine sau parteneri importanți la nivel mondial pot aduce beneficii substanțiale pentru pasageri, operatorii de transport de marfă și companiile aeriene, atât prin intermediul accesului pe piață, cât și al convergenței reglementărilor pentru a promova o concurență loială, inclusiv cu privire la subvențiile de stat și la standardele sociale și de mediu, cu condiția respectării anumitor standarde și condiții.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris.(IT) Potrivit Tratatului de la Lisabona, acordurile privind transportul aerian necesită aprobarea Parlamentului, deoarece ele privesc un domeniu căruia i se aplică procedura legislativă ordinară. Suntem de acord cu ideea Comisiei pentru transport și turism de a stabili anumite principii generale referitoare la modul în care acordurile privind transportul aerian ar trebui să fie evaluate din punctul de vedere al fondului. Totodată, comisia trebuie să fie bine informată pe tot parcursul negocierilor, astfel încât să aibă posibilitatea de a-și exprima prioritățile cu mult înainte de a fi confruntată cu opțiunea da/nu privind aprobarea. Prin urmare, Parlamentul trebuie să urmărească procesul încă de la început. Acordurile globale cu țările vecine sau parteneri importanți la nivel mondial pot furniza beneficii substanțiale, oferind pasagerilor și operatorilor de transport de marfă din Europa servicii îmbunătățite – atât în ceea ce privește diversitatea, cât și costurile – oferindu-le în același timp companiilor aeriene noi oportunități de profit. Convergența reglementărilor poate avea un aport însemnat la promovarea concurenței loiale. În final, considerăm că este importantă inițierea negocierilor cu parteneri comerciali importanți din Asia, cum ar fi Republica Populară Chineză și India, deoarece dezvoltarea economică din această regiune sporește valoarea unor astfel de acorduri din punctul de vedere al dezvoltării comerțului mondial.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Adoptarea Tratatului de la Lisabona a mărit numărul situațiilor în care este necesară o aprobare din partea Parlamentului în vederea încheierii unui acord internațional. Acordurile privind transportul aerian intră acum în această categorie, deoarece ele privesc un domeniu căruia i se aplică procedura legislativă ordinară. Având în vedere această modificare, Comisia pentru transport și turism a hotărât să elaboreze un raport din proprie inițiativă cu scopul de a stabili anumite principii generale referitoare la modul în care acordurile privind transportul aerian ar trebui să fie evaluate atât din punctul de vedere al fondului, cât și al procedurilor pe care comisia le-ar putea adopta pentru a se asigura că a fost bine informată pe tot parcursul negocierilor și că are posibilitatea de a-și exprima prioritățile cu mult înainte de a fi confruntată cu opțiunea da/nu privind aprobarea. Noile competențe parlamentare instituite prin Tratatul de la Lisabona aduc cu ele noi responsabilități pentru a garanta că Parlamentul European și comisia competentă din cadrul acestuia sunt bine informate cu privire la pregătirea acordurilor pentru care li se va cere ulterior să-și dea aprobarea. Acest lucru implică o responsabilitate corespunzătoare de a monitoriza mai îndeaproape derularea negocierilor. Prin urmare, trebuie avute în vedere aceste aspecte la negocierea, pe viitor, a acordurilor internaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Raportul de față prezintă, în contextul modificărilor introduse prin Tratatul de la Lisabona, cadrul de evaluare a acordurilor privind transportul aerian, ce se va utiliza pentru toate negocierile viitoare, pentru încheierea de acorduri și pentru aprobarea acestora de către Parlament (prin intermediul procedurii de aprobare). Printre criteriile relevante pentru acordurile privind transportul aerian cu țările terțe se numără accesul echilibrat pe piață și la oportunitățile de investiții, precum și concurența loială din punctul de vedere al subvențiilor de stat, al standardelor sociale și de mediu. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris.(LT) Acordurile globale privind transportul aerian cu țările vecine sau parteneri importanți la nivel mondial pot aduce beneficii nu numai pentru operatorii de transport de marfă și companiile aeriene, ci și pentru pasageri. În principal, aceste acorduri ne asigură că toate companiile aeriene din Uniune se vor bucura de aceleași drepturi. Totodată, se vor aplica standarde ridicate de siguranță aeriană, care au o importanță fundamentală pentru pasageri, membrii echipajului de zbor și sectorul aeronautic în general. Având în vedere beneficiile acordurilor menționate, consider că este adecvată stabilirea unor principii generale pentru evaluarea acordurilor în domeniul transportului aerian. Este important ca, pentru fiecare acord, să fie relaxate sau eliminate restricțiile privind accesul pe piață și oportunitățile de investiții, să se mențină și să se îmbunătățească standardele sociale și de mediu, să se prevadă garanții adecvate pentru protecția datelor și a vieții private, să se includă recunoașterea reciprocă a standardelor de siguranță și de securitate și să se asigure un nivel ridicat al drepturilor pasagerilor. Ar trebui atrasă atenția asupra faptului că Comisia trebuie să ia măsuri imediate în legătură cu problema survolării Siberiei și să înceapă negocieri cu Japonia și Rusia privind acordurile internaționale în domeniul transportului aerian.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a mărit numărul situațiilor în care este necesară o aprobare din partea Parlamentului în vederea încheierii unui acord internațional. Acordurile privind transportul aerian intră acum în această categorie, deoarece ele privesc un domeniu căruia i se aplică procedura legislativă ordinară. În trecut, Parlamentul era doar consultat cu privire la astfel de acorduri. Având în vedere această modificare, Comisia pentru transport și turism a hotărât să elaboreze un raport din proprie inițiativă cu scopul de a stabili anumite principii generale referitoare la modul în care acordurile privind transportul aerian ar trebui să fie evaluate de către Parlament din punctul de vedere al fondului, pentru a nu fi pus direct în fața deciziei finale, având doar posibilitatea de a opta da/nu privind aprobarea. Noile competențe parlamentare instituite prin Tratatul de la Lisabona aduc cu ele noi responsabilități pentru a garanta că Parlamentul European și comisia competentă din cadrul acestuia sunt bine informate cu privire la pregătirea acordurilor pentru care li se va cere ulterior să-și dea aprobarea. Acest lucru implică o responsabilitate corespunzătoare de a monitoriza mai îndeaproape derularea negocierilor. Posibilitățile identificate în acest raport, în favoarea căruia am votat, pot fi privite ca formând un meniu, din care pot fi adoptate elemente în funcție de circumstanțele particulare ale fiecărui acord.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris.(IT) Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European și-a consolidat rolul în încheierea acordurilor internaționale în domeniul transportului aerian. Comisia pentru transport și turism a hotărât să elaboreze un raport din proprie inițiativă cu scopul de a stabili anumite principii generale referitoare la modul în care acordurile privind transportul aerian ar trebui să fie evaluate atât din punctul de vedere al fondului, cât și al procedurilor pe care comisia le-ar putea adopta pentru a se asigura că a fost bine informată pe tot parcursul negocierilor și că are posibilitatea de a-și exprima prioritățile cu mult înainte de a fi confruntată cu opțiunea da/nu privind aprobarea.

Aceste acorduri pot fi împărțite în trei categorii: acorduri orizontale care aliniază acordurile bilaterale existente; acorduri globale, destinate să asigure o concurență loială; și, în final, acorduri privind siguranța care sunt menite să asigure un nivel ridicat de siguranță a aviației civile. Totodată, raportul recomandă un set de criterii pentru evaluarea conținutului acordurilor, precum accesul echilibrat pe piață și la oportunități de investiții, dar și concurența loială în ceea ce privește subvențiile de stat, sociale și de mediu. Am votat pentru, astfel încât să se asigure un flux constant de informații, iar punctele tari și punctele slabe ale acestor acorduri să fie mai bine analizate.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Întrucât Tratatul de la Lisabona a extins competențele parlamentare în ceea ce privește încheierea de acorduri internaționale, procesul de redefinire a statutului necesită asigurarea de noi cadre juridice. Acesta este contextul prezentului raport. Întrucât Parlamentul deține competențe și în ceea ce privește acordurile în domeniul transportului aerian, este important să ne asigurăm că avem acces la informații pe parcursul întregului proces de negociere. Într-adevăr, Parlamentul nu poate fi implicat doar la finalul procesului, iar activitatea sa nu se poate rezuma la a aproba sau a dezaproba soluția finală, fără a dispune de o gamă de indicatori relevanți pentru a putea lua o decizie în cunoștință de cauză. Ținând cont de această necesitate de implicare a Parlamentului pe parcursul procesului, trebuie atrasă atenția, chiar dacă numai în termeni generali, asupra unor aspecte precum condițiile în care sunt furnizate informațiile sau stadiile în care ele trebuie puse la dispoziție.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am votat pentru. Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a mărit numărul situațiilor în care este necesară o aprobare din partea Parlamentului în vederea încheierii unui acord internațional. Acordurile privind transportul aerian intră acum în această categorie, deoarece ele privesc un domeniu căruia i se aplică procedura legislativă ordinară. În trecut, Parlamentul era doar consultat cu privire la astfel de acorduri. Având în vedere această modificare, Comisia pentru transport și turism a hotărât să elaboreze un raport din proprie inițiativă cu scopul de a stabili anumite principii generale referitoare la modul în care acordurile privind transportul aerian ar trebui să fie evaluate atât din punctul de vedere al fondului, cât și al procedurilor pe care comisia le-ar putea adopta pentru a se asigura că a fost bine informată pe tot parcursul negocierilor și că are posibilitatea de a-și exprima prioritățile cu mult înainte de a fi confruntată cu opțiunea da/nu privind aprobarea.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Raportul prezintă o serie de principii generale menite să asigure o bună comunicare între Parlament și Comisie în ceea ce privește adoptarea acordurilor internaționale privind transportul aerian, precum și dezvoltarea de metode comune pentru evaluarea acestor acorduri. Grație Tratatului de la Lisabona, Parlamentul și-a extins competențele și responsabilitățile corespunzătoare, iar acum trebuie să monitorizeze mai îndeaproape desfășurarea negocierilor și încheierea acordurilor privind transportul aerian. Având în vedere importanța acestor acorduri, mai ales în sensul garantării unor servicii mai bune pentru pasageri și a unor noi oportunități pentru operatori, este o idee bună ca Parlamentul să informeze Comisia cu privire la preocupările și criteriile sale de evaluare încă de la început, fără a mai aștepta până la finalizarea negocierilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilja Savisaar-Toomast (ALDE), în scris.(ET) Tratatul de la Lisabona i-a conferit Parlamentului drepturi sporite, unul dintre acestea stipulând necesitatea aprobării Parlamentului pentru încheierea acordurilor internaționale. Comisia pentru transport și turism a trebuit deseori să evalueze și să lucreze cu acorduri în domeniul aviației. Cred că acest raport va ajuta și va simplifica în mod semnificativ activitatea Comisiei pentru transport și turism, întrucât el evidențiază principiile generale de evaluare a acordurilor în domeniul aviației, atât în ceea ce privește conținutul, cât și măsurile aplicate.

Totodată, acest raport va contribui la clarificarea diferitelor acorduri în domeniul aviației și la simplificarea prelucrării acestora, menționând care sunt criteriile cărora trebuie să le acordăm atenție și care sunt aspectele pe care trebuie să le urmărim. Totodată, raportul de față va contribui la aplicarea procesului de dezvoltare a acestor acorduri în domeniul aviației și la clarificarea stadiilor necesare, pe măsură ce ele vor fi realizate de diferitele instituții. Consider că acest raport este necesar și, deci, susțin adoptarea lui.

 
  
MPphoto
 
 

  Brian Simpson (S&D), în scris. – Prezentul raport susține constituirea unui cadru pentru ca Parlamentul să își poată îndeplini obligațiile prevăzute în Tratatul de la Lisabona cu privire la acordurile internaționale privind transportul aerian. Comisia pentru transport și turism a lucrat pentru a se asigura că, în discuțiile privind acordurile individuale cu state suverane individuale, Parlamentul utilizează aceleași proceduri și norme aplicabile în cazul raportorilor, pentru a ne oferi o abordare coerentă și șansa de a analiza aspectele importante, inclusiv condițiile sociale și de siguranță relevante. Votez în favoarea raportului și sper că Parlamentul îmi va sprijini raportul, astfel încât cadrul propus să poată fi pus în funcțiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris.(PT) Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a instituționalizat noi domenii în care este necesară o aprobare din partea Parlamentului în vederea încheierii unui acord internațional. Acordurile privind transportul aerian intră acum în această categorie, deoarece ele privesc un domeniu căruia i se aplică procedura legislativă ordinară. În acest context, Parlamentul trebuie să fie informat în mod regulat, astfel încât să poată desfășura o evaluare consecventă a întregului proces de negociere și, totodată, să își poată exprima opiniile și prioritățile.

Prezentul raport conține norme referitoare la analiza acordurilor privind transportul aerian, din punctul de vedere al conținutului și al procedurilor ce trebuie adoptate. Sunt prezentate trei categorii de acorduri, care se referă la obiective diferite: acorduri orizontale, acorduri globale și acorduri privind siguranța.

Votez în favoarea acestui raport, deoarece consider că este esențial ca poziția adoptată de Comisia Europeană, evidențiată în acest raport, să menționeze faptul că Parlamentul ar trebui să monitorizeze regulat întregul proces, prin comunicarea de informații și că Comisia ar trebui să prezinte un raport care să analizeze punctele tari și punctele slabe ale acordurilor existente, cel puțin o dată la trei ani. Acordurile ar trebui adoptate prin intermediul unui acord interinstituțional fructuos, care să le permită instituțiilor europene să participe în mod activ.

 
  
MPphoto
 
 

  Niki Tzavela (EFD), în scris.(EL) Am votat în favoarea raportului dlui Simpson referitor la acordurile internaționale privind transportul aerian încheiate în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, întrucât Parlamentul are acum responsabilități sporite în ceea ce privește negocierea acordurilor internaționale. Totodată, acordurile privind transportul aerian încheiate cu țările terțe contribuie la dezvoltarea transportului aerian internațional și la protejarea certitudinii juridice.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Rezultatul noilor competențe dobândite de Parlament ca urmare a Tratatului de la Lisabona este acela că, în viitor, Parlamentului îi vor fi prezentate mai frecvent, spre evaluare și aprobare, acorduri internaționale privind transportul aerian. Raportorul propune, deci, elaborarea unor principii generale pentru facilitarea și perfecționarea acestor evaluări. Deși recunoaște, în principiu, beneficiile acestor acorduri, raportorul evidențiază și abordarea diferențiată și, în mai multe rânduri, solicită desfășurarea unui dialog constructiv între Comisie și Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris.(PL) Salut rezultatele votului de astăzi, mai ales fiindcă am fost raportor pentru documentul privind acordul de transport aerian între Uniunea Europeană și Statele Unite, care a avut o importanță deosebită. Împreună, piețele aviatice ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite acoperă aproximativ 60 % din traficul aerian mondial. Viitoarea deschidere fără discriminare a pieței pentru companiile aeriene ale UE și ale Statelor Unite le-ar oferi pasagerilor și operatorilor de transport servicii îmbunătățite, ar asigura beneficii economice substanțiale și ar crea locuri de muncă. Din păcate, Parlamentul European nu a fost implicat în negocierile privind acordul UE-SUA și, ca atare, nu a putut influența conținutul documentului. Aceasta este o situație inacceptabilă. Sunt, deci, de acord cu teza principală a raportului Simpson referitor la acordurile internaționale privind transportul aerian, care a fost adoptat astăzi. Parlamentul European ar fi trebuit să fie implicat în negocieri de la bun început sau, cel puțin, ar fi trebuit să fie informat cu privire la evoluția acestora.

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Saïd El Khadraoui (A7-0171/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Susțin acest raport, având în vedere noile elemente introduse de Consiliu, mai ales în ceea ce privește alocarea veniturilor, transparența sporită și stimulentele pentru înnoirea parcului auto, capacitatea vehiculelor și posibilitatea de a schimba infrastructura într-un mod mai eficient. Eurovinieta III le va permite statelor membre care doresc acest lucru să perceapă taxe utilizatorilor drumurilor pentru costuri externe, respectiv pentru poluare, aer și zgomot, în vederea introducerii principiului „poluatorul plătește” în transportul rutier. În așteptarea Cartei Albe, legislația preconizată le solicită statelor membre și Comisiei să ia măsurile care se impun în direcția unui sistem de transport mai durabil și interoperațional, printr-un sistem armonizat de percepere a taxelor, care să internalizeze mai multe costuri externe.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Grație propunerii de directivă de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (Directiva „Eurovinieta”), statele membre vor putea pune acum în aplicare taxe pentru poluarea atmosferică și fonică generată de transportul rutier. Această măsură, care aplică principiul „poluatorul plătește”, vizează încurajarea reînnoirii progresive a furgonetelor care călătoresc pe drumurile noastre. Totodată, ea ar putea reprezenta o nouă sursă de finanțare pentru forme mai curate de transport, precum transportul feroviar și transportul pe apă. Prin urmare, am votat în favoarea raportului lui Saïd El Khadraoui. Cu toate acestea, invit statele membre să aplice în mod judicios eurovinieta: acest sistem nu trebuie să pună în pericol viabilitatea comercială și financiară a companiilor care utilizează sau care se ocupă cu transportul de mărfuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris.(GA) Cea mai mare parte a produselor irlandeze comercializate pe piața UE sunt transportate prin intermediul rețelei rutiere, drept pentru care am votat împotriva măsurilor recomandate în raportul de față, întrucât acestea ar impune costuri excesive asupra transportatorilor, exportatorilor și producătorilor irlandezi. Directiva „Eurovinieta” implică deja o serie de taxe, dar statele membre nu sunt obligate să perceapă aceste taxe. Actualmente, eurovinieta se aplică pe 15 000 de km de autostrăzi europene, inclusiv pe jumătate dintre autostrăzile cu taxă din Uniunea Europeană. Deși mă declar în favoarea diminuării poluării atmosferice și fonice și a încurajării populației să utilizeze vehicule mai ecologice, consider că, dacă s-ar extinde această directivă în sensul includerii de taxe pentru poluarea fonică și atmosferică, transportatorii irlandezi de mărfuri, care exportă produse irlandeze în Europa, ar fi extrem de afectați.

Multe produse irlandeze sunt exportate la nivel internațional, iar costurile suplimentare propuse de acest raport ar putea afecta foarte mult companiile irlandeze de export și transport, aceasta putând fi o lovitură fatală pentru micile întreprinderi care, actualmente, înregistrează o rată redusă a profitului.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei poziții comune privind Directiva „Eurovinieta”, prezentată de Consiliu și de Parlament în a doua lectură. Principalele obiective ale directivei constau în a le permite statelor membre să perceapă taxe utilizatorilor drumurilor pentru o serie de costuri externe, cu alte cuvinte să aplice principiul „poluatorul plătește” și în a le oferi statelor membre posibilități suplimentare de a-și eficientiza sistemele naționale de taxare rutieră. Salut obiectivele de reducere a poluării și de punere în aplicare a principiului „poluatorul plătește” în domeniul transportului rutier. De asemenea, am susținut propunerea ca veniturile obținute din eurovinietă să fie alocate pentru investiții în infrastructura rutieră și să fie utilizate pentru ecologizarea transportului. Promovarea transportului durabil reprezintă un element esențial al politicii comune de transport. În acest scop, ar trebui să reducem contribuția sectorului transporturilor la schimbările climatice și impactul negativ al transporturilor, în special aglomerația, care afectează mobilitatea, precum și poluarea atmosferică și fonică, ce afectează sănătatea și mediul înconjurător.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Deși salut acordul la care s-a ajuns cu privire la Directiva „Eurovinieta”, nu sunt nici pe departe complet mulțumit. Avizând favorabil compromisul la care au ajuns Parlamentul și Consiliul, punem capăt unor negocieri care au durat mulți ani. Desigur, acest acord reprezintă un pas în direcția cea bună, însă el rămâne unul minimalist, lipsit de vigoare! Într-adevăr, statele membre vor avea posibilitatea de a percepe taxe de la vehiculele grele pentru transportul de mărfuri pentru costurile externe generate de acestea, însă nu vor fi și obligate să facă acest lucru. Rămâne însă faptul că ideea a fost lansată, și acesta este aspectul cu adevărat pozitiv, care mă îndeamnă să votez pentru acest compromis. Introducând principiul „poluatorul plătește” pentru vehiculele grele pentru transportul de mărfuri, directiva deschide drumul în direcția recunoașterii, în politicile publice, a internalizării costurilor externe provocate de transport. Este evidențiat de asemenea principiul transparenței veniturilor și investițiilor, care, sperăm, va constitui un precedent în evaluarea politicilor publice: într-adevăr, statele membre vor avea obligația de a-i raporta Comisiei în mod regulat. Cu toate acestea, este regretabil plafonul redus (15 %) de alocare a veniturilor pentru rețelele transeuropene de transport (TEN). Totodată, va trebui să ne asigurăm că statele membre și-au respectat angajamentul asumat, acela de a investi veniturile în proiecte durabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris.(IT) Raportul pe care îl discutăm astăzi este deosebit de important fiindcă prevede modificarea Directivei 1999/62/CE privind taxarea vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri. Consider că depunerea acestei propuneri de directivă, rodul unui compromis realizat de Președinția maghiară, Comisie și Parlament este foarte nocivă pentru economia italiană, întrucât Italia transportă aproximativ o treime – sau aproximativ 200 de miliarde de euro pe an – din toate produsele comercializate pe drumurile europene.

După punerea în aplicare a directivei în țările de tranzit din Europa, produsele importate în și exportate din Italia vor fi mai expuse unor taxe suplimentare. Împărtășesc opinia extrem de critică a guvernului italian. Guvernul țării mele consideră că, în această perioadă de dificultăți economice prin care trecem, decizia politică de a lovi într-un sector economic care stă la baza pieței noastre nu este nici pe departe una înțeleaptă. Din punctul meu de vedere, micile progrese înregistrate grație acestui compromis nu au un impact real asupra unui text extrem de nociv pentru sistemul italian și pentru industria transportului de mărfuri. Mai mult, încă nu a fost demonstrată eficacitatea acestei măsuri: transportul rutier și costurile de poluare asociate vor crește în continuare, până la dezvoltarea unei rețele intermodale de infrastructură.

 
  
MPphoto
 
 

  John Bufton (EFD), în scris. – Am votat împotriva acestui amendament, deoarece este esențial ca Comisiei să nu i se permită să acorde drepturi de percepere a taxelor, chiar și pentru taxele indirecte, mai ales fără aprobarea unanimă a Consiliului. Regatul Unit nu a adoptat până în prezent eurovinieta. Cu toate acestea, guvernul de la Westminster intenționează să introducă taxe pentru vehiculele grele de marfă, în conformitate cu legislația europeană, până în 2015. Comisia și-a rezervat, însă, dreptul de a introduce obligativitatea taxei pentru carbon până în 2013. Nu doresc ca cetățenii Regatului Unit să contribuie la niciun tip de taxă a UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Perceperea unei taxe pentru vehiculele grele de marfă penalizează țările limitrofe ale UE, precum Grecia, Italia, Spania și Portugalia. În general, aceste țări sunt cele mai grav afectate de criza financiară, care a condus la o criză fiscală și economică. Din acest motiv, votez împotriva raportului depus, întrucât consider că aplicarea neechitabilă a acestor taxe este nedreaptă, întrucât țările limitrofe vor genera cea mai mare parte a veniturilor, în beneficiul țărilor din Europa centrală.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaş (S&D), în scris. − Am votat împotriva raportului El Khadraoui privind taxarea vehiculelor grele de marfă deoarece propunerea permite introducerea de bariere tarifare care vor crește costurile operatorilor de transport din statele membre periferice. Directiva va îngădui, de asemenea, statelor membre să ofere compensații în schimbul acestor taxe, ceea ce ar putea duce la distorsionarea competiției dintre operatorii europeni proveniți din state membre diferite.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Parlamentul tocmai a dat undă verde noilor reglementări privind taxele de transport rutier, făcând astfel posibile dezvoltarea și finanțarea unei politici mai adecvate în domeniul transporturilor, în ceea ce privește cerințele ecologice referitoare la poluare și zgomot. În timp ce companiile care se ocupă cu transportul rutier de mărfuri trebuie să suporte costurile poluării atmosferice și fonice generate de furgonete, statele membre vor fi obligate să reinvestească veniturile obținute din aceste taxe în rețele pan-europene de transport și, mai ales, în sisteme de transport mai eficiente și mai puțin poluante. Aceste taxe reprezintă un pas înainte, însă nu sunt suficiente. A sosit momentul ca statele membre să se angajeze că vor pune în aplicare o politică autentică de dezvoltare în domeniul transportului de marfă și, deci, că vor utiliza în mod adecvat întreaga infrastructură de transport feroviar și rutier.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) Parlamentul European a aprobat astăzi revizuirea Directivei „Eurovinieta” cu o mare majoritate. Textul prevede că vehiculele grele pentru transportul de mărfuri vor suporta costurile poluării atmosferice și fonice. Acordul aprobat astăzi le permite statelor membre să perceapă taxe de la companiile de transport rutier de mărfuri, pentru poluarea atmosferică și fonică, precum și taxe pentru utilizarea infrastructurii de autostrăzi.

Aceasta este o modificare semnificativă, însă ea reprezintă doar un mic pas în direcția corectă, fiindcă reglementările nu sunt obligatorii. Aștept, deci, noi propuneri, care să instituie obligativitatea acestor noi măsuri, care să includă costurile tuturor daunelor ecologice provocate și care să extindă principiul „poluatorul plătește” în cazul tuturor tipurilor de transport.

Totodată, textul solicită utilizarea efectivă a veniturilor din taxele încasate. În acest sens, Parlamentul a obligat statele membre să investească o parte din veniturile din taxele încasate pentru îmbunătățirea traficului și a infrastructurii de mobilitate. Totodată, ar trebui să fie posibilă alocarea veniturilor din aceste taxe pentru proiecte precum cele care reduc poluarea atmosferică sau chiar fonică.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat împotriva raportului privind taxarea vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri, întrucât consider că perceperea de taxe pentru utilizarea infrastructurii ar putea avea repercusiuni negative asupra economiei europene, mai ales în țările limitrofe. Întrucât există deja o serie de taxe și tarife aplicate în sectorul transporturilor rutiere, mai ales sub forma accizelor pentru combustibil și ținând cont de climatul economic actual, consider că internalizarea costurilor sectorului ar trebui abordată astfel încât aceste măsuri să se bucure de un sprijin sporit din partea diferitelor părți afectate.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Revizuirea Directivei „Eurovinieta” prevede ca vehiculele grele pentru transportul de mărfuri care circulă pe autostrăzile europene să fie supuse principiului „poluatorul plătește”, iar statelor membre să li se permită să includă în taxele naționale costurile asociate poluării atmosferice și fonice. Aceste costuri suplimentare se vor încadra între trei sau patru cenți pe vehicul, pe kilometru. Într-un moment în care economia europeană este deficitară, iar competitivitatea este mai importantă ca oricând, acest principiu poate face ca transportul de mărfuri să fie mult mai costisitor, mai ales pentru țările limitrofe, în cazul cărora prețul transportului se adaugă la costul produselor. Aceste țări sunt nu numai obligate să absoarbă costul combustibilului, ci se vor vedea obligate să facă același lucru și cu taxele suplimentare, pierzându-și, astfel, din competitivitate. Fără a subestima problema ecologică, sunt de părere că nu este momentul adecvat pentru a împovăra companiile europene cu o nouă taxă.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Perceperea unei taxe pentru vehiculele grele de marfă este o măsură care penalizează țările limitrofe ale UE și, totodată, le asigură venituri suplimentare țărilor din Europa centrală. Textul la care s-a ajuns în urma trialogului este mai puțin defavorabil pentru Portugalia decât propunerea Comisiei pentru transport și turism, întrucât reduce variația la 175 %, iar perioada de vârf la care se aplică taxa maximă este limitată la cinci ore, prelungind scutirile pentru vehiculele mai puțin poluante cu încă un an, deci la patru ani. Cu toate acestea, perceperea acestei taxe rămâne o realitate și va crește costurile existente pentru țările limitrofe ale UE. Aceste noi prevederi ale Directivei „Eurovinieta” le vor permite statelor membre să perceapă taxe de la vehiculele grele de marfă, într-un cuantum egal cu costul poluării atmosferice și fonice provocate de trafic, pe lângă taxele pentru infrastructură. Aceste costuri suplimentare vor fi, în medie, de trei sau patru cenți pe vehicul, pe kilometru. Vehiculele mai puțin poluante vor fi scutite. Am votat împotriva propunerii din acest raport deoarece consider că el este nociv pentru statele membre limitrofe.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Dependența foarte ridicată de transportul rutier este o problemă reală. În Portugalia, dependența față de acest mijloc de transport este mai mare decât media la nivelul UE. Această problemă se datorează unor rațiuni ecologice și de sănătate publică, ca urmare a nivelului ridicat de poluare asociată, dar și unor rațiuni energetice, referitoare la diminuarea rezervelor de petrol și la accesul tot mai dificil la aceste materii prime. Trebuie, deci, să promovăm diversificarea mijloacelor de transport pentru mărfuri, consolidând mai ales transportul feroviar. Din păcate, aceste investiții nu numai că nu au fost făcute, ci, în unele țări, inclusiv în Portugalia, s-au realizat dezinvestiri în acest sector. Aceste dezinvestiri stimulează procesele de liberalizare și privatizare. Raportul prezintă o parte dintre aceste probleme, însă nu face decât să propună perceperea unei noi taxe pentru vehiculele grele pentru transportul de mărfuri, pe lângă taxele existente, acestea din urmă fiind recent mărite în Portugalia. Eficacitatea acestor măsuri este îndoielnică din punctul de vedere al realizării obiectivelor prevăzute. Ele vor reprezenta o povară suplimentară și pot determina numeroase companii să își închidă activitatea, în condițiile crizei economice și sociale actuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Suntem conștienți că dependența foarte ridicată de transportul rutier este o problemă reală. În Portugalia, dependența față de acest mijloc de transport este mai mare decât media la nivelul UE. Situația trebuie să se schimbe, indiferent că vor prevala rațiunile ecologice și de sănătate publică, ca urmare a nivelului ridicat de poluare asociată, sau rațiunile energetice, justificate de diminuarea rezervelor de petrol și de accesul tot mai dificil la această materie primă.

Trebuie, deci, să promovăm diversificarea mijloacelor de transport pentru mărfuri, consolidând mai ales transportul feroviar. Din păcate, nu numai că unele țări nu și-au asumat acest angajament, ci, în unele țări, inclusiv în Portugalia, s-au realizat dezinvestiri în acest domeniu al transporturilor. Aceste tendințe se accentuează în urma proceselor de liberalizare și privatizare.

Raportul prezintă o parte dintre aceste probleme, însă se limitează la a propune perceperea unei noi taxe pentru vehiculele grele de marfă, pe lângă taxele existente, o parte dintre acestea din urmă, precum „taxele ascunse”, fiind recent mărite în Portugalia. Eficacitatea acestor măsuri este îndoielnică din punctul de vedere al realizării obiectivelor prevăzute, întrucât ele vor reprezenta o povară suplimentară și pot determina numeroase companii să își închidă activitatea, în condițiile crizei economice și sociale actuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. (SK) A trecut ceva timp de la adoptarea avizului Parlamentului European privind Directiva „Eurovinieta III” în primă lectură. Directiva le va permite statelor membre care doresc acest lucru să perceapă taxe utilizatorilor drumurilor pentru o serie (limitată) de costuri externe, în vederea introducerii, în cele din urmă, a principiului „poluatorul plătește” în transportul rutier.

Totodată, le va oferi statelor membre posibilități suplimentare de a-și eficientiza sistemele naționale de taxare rutieră, adică un instrument mai bun de gestionare a cererii în domeniul transporturilor. Poziția Consiliului a confirmat aceste obiective, iar acum dorim ca și Comisia să ia măsuri de natură să conducă la dezvoltarea durabilă a transportului, la cooperare, la un sistem armonizat de taxe și la continuarea internalizării costurilor externe.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. – Adevărul este că această propunere va avea un impact neechilibrat asupra statelor membre aflate la periferia UE, precum Irlanda, întrucât statele din zona centrală au opțiunea de a trece la transportul feroviar. Potrivit estimărilor Asociației exportatorilor din Irlanda, un camion care călătorește din Irlanda spre centrul Europei, prin Holyhead și Dover, va plăti taxe de utilizare a drumurilor de 120 de euro și costuri externe de 30 de euro. Așadar, ca urmare a acestei legislații, pentru o călătorie dus-întors se va plăti o taxă de 300 de euro. Principalele sectoare exportatoare afectate vor fi sectorul farmaceutic, sectorul TIC, industria echipamentelor medicale, industria lactatelor și alte industrii alimentare. Mai mult, peste 30 000 de irlandezi lucrează în domeniul transportului de mărfuri. Concluzia este că aceste noi taxe vor mări costurile asociate transportului de exporturi irlandeze pe piețele europene. Am votat împotriva acestui raport, deoarece UE ar trebui să caute modalități de a ne îmbunătăți competitivitatea, conform strategiei Europa 2020, nu să introducă acte legislative care ne amenință competitivitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberto Gualtieri (S&D), în scris.(IT) Aprobarea de către Parlament a directivei privind taxarea vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri reprezintă un progres în protejarea sănătății cetățenilor europeni și un angajament în direcția diminuării efectelor nocive ale poluării provocate de aceste vehicule. A fost introdus pentru prima dată în acest sector principiul „poluatorul plătește”, pentru a încuraja transporturi mai sigure și mai durabile și, astfel, pentru a promova alternative precum transportul feroviar. Potrivit compromisului la care s-a ajuns, trebuie acordată o atenție deosebită protecției industriei transportului de mărfuri, care nu trebuie să suporte penalizări excesive. Statele membre trebuie să depună eforturi pentru a utiliza într-un mod mai eficient veniturile colectate grație eurovinietei, de exemplu investind în perfecționarea infrastructurii și încurajând utilizarea vehiculelor de transport de mărfuri mai puțin poluante, astfel încât toate sectoarele implicate să se bucure de beneficiile directivei.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Am votat în favoarea raportului colegului meu, Saïd El Khadraoui, privind revizuirea legislației privind eurovinieta, care va permite taxarea vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri. Principiul „poluatorul plătește” se va aplica pentru prima dată în cazul transportului rutier și se vor putea percepe taxe de la vehiculele grele de marfă pentru poluarea atmosferică și fonică generată de utilizarea autostrăzilor UE. Salut această inițiativă inovatoare, care permite luarea în considerare a costurilor sociale și de mediu și care nu se limitează la costurile de infrastructură. Este, însă, regretabil faptul că planurile ambițioase ale Parlamentului European privind cerințele ecologice stricte au fost obstrucționate de Consiliul de miniștri, sub pretextul costurilor suplimentare mult prea ridicate. În pofida tuturor acestor aspecte, raportul de față reprezintă un adevărat progres în ceea ce privește mediul înconjurător.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document, întrucât obiectivul său este acela de a percepe taxe pentru vehiculele grele pentru transportul de mărfuri, în funcție de perioada din zi în care călătoresc, în timpul sau în afara orelor de vârf, dar și în funcție de zgomotul emis și de capacitatea cilindrică. Cel puțin 15 % din suma colectată din taxe este investită în alte proiecte asociate reducerii emisiilor de CO2. Este bine că astăzi suntem pregătiți să reducem schimbările climatice și că luptăm pentru introducerea, în cele din urmă, a principiului „poluatorul plătește” în transportul rutier. Fără îndoială, statele membre vor avea, astfel, posibilități suplimentare de a-și eficientiza sistemele naționale de taxare rutieră, adică se va putea dezvolta un instrument mai bun de gestionare a cererii în domeniul transporturilor. Consider, însă, că aceste instrumente sunt benefice și favorabile din punct de vedere economic doar pentru câteva țări de tranzit din centrul Uniunii Europene și, deci, complet nefavorabile sau mult mai puțin favorabile multor state membre ale Uniunii, situate în apropierea granițelor estice, sudice, vestice și nordice ale acesteia. Consider, deci, că trebuie să evaluăm cu atenție acest aspect, să îl reconsiderăm și doar apoi să adoptăm propunerea.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Aș dori să îmi exprim susținerea deplină pentru directiva privind taxarea vehiculelor grele de marfă. Aș dori, în special, să susțin o prevedere extrem de importantă pentru mediul înconjurător din Europa. Sper că taxele inferioare pentru vehiculele mai puțin poluante îi vor motiva pe deținătorii de companii de transport să își reînnoiască parcul auto, dacă nu au făcut deja acest lucru. De asemenea, culturile aflate în apropierea drumurilor utilizate intens ar fi mult mai puțin expuse la poluarea provocată de gazele de eșapament. Consider că mărirea taxelor pentru orele de vârf reprezintă o altă trăsătură pozitivă. Grație acestor restricții, drumurile publice vor fi mai sigure, iar toți utilizatorii de drumuri vor beneficia de condiții mai bune de deplasare. Totodată, aceste restricții vor permite îmbunătățirea stării infrastructurii, care suferă deteriorările maxime chiar la orele de vârf.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Am votat împotriva textului de compromis propus, această poziție fiind în acord cu cea a guvernului italian, care și-a manifestat deja opoziția față de propunere la nivelul Consiliului UE. Impunerea unui sistem de impozitare suplimentară a transportatorilor de mărfuri va afecta foarte puternic un sector ce stă la baza sistemului comercial italian. Creșterea costurilor suportate de acest sector echivalează cu împovărarea întregii societăți și cu penalizarea produselor noastre, acestea înregistrând o reducere a cererii. Nu consider că acest compromis este răspunsul corect, mai ales pentru o țară precum Italia, de exemplu, care reprezintă punctul de plecare al unor fluxuri de transport ce creează avuție pentru sistemul nostru național și care trebuie protejată prin identificarea unor instrumente adecvate, capabile să combată poluarea atmosferică și fonică, dar care să țină cont de caracteristicile sale structurale și logistice specifice.

 
  
MPphoto
 
 

  Agnès Le Brun (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea rezoluției privind taxarea vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri, întrucât ea ratifică acordul privind revizuirea Directivei „Eurovinieta”, la care nu s-a ajuns foarte ușor. Această directivă din 1999, revizuită în anul 2006, vizează armonizarea taxării vehiculelor grele de marfă. Revizuirea adoptată reprezintă un prim pas în internalizarea costurilor externe în transportul rutier și, astfel, un pas în direcția punerii în practică a principiului „poluatorul plătește”. Așadar, poluarea atmosferică și fonică generate de trafic vor fi taxate electronic, într-un cuantum de trei-patru cenți pe kilometru, în funcție de clasa Euro a vehiculului, de tipul de drum și de nivelul de congestionare. Această revizuire va permite, deci, o mai bună gestionare a traficului prin creșterea taxelor în perioadele de vârf (fără a depăși 175 % pentru cinci ore), dar asigură, de asemenea, o reducere proporțională a taxelor pentru utilizarea drumurilor în afara orelor de vârf, pentru a nu penaliza companiile de transport rutier din punct de vedere financiar. În final, rezoluția încurajează statele membre să utilizeze sumele încasate pentru a finanța diverse tipuri de proiecte de transport durabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz (PPE), în scris.(PL) Am votat în favoarea eurovinietei, deoarece consider că astfel de soluții pot asigura armonizarea completă a sistemului european pentru taxarea vehiculelor grele de marfă, facilitând astfel deplasarea eficientă prin statele membre, fără întârzieri inutile. Din punctul meu de vedere, integrarea principiului „poluatorul plătește” va asigura o reducere a poluării și a zgomotului provocate de vehiculele grele de marfă ale căror motoare nu respectă standardele Euro V și Euro VI, întrucât aceste motoare nu fac obiectul taxelor rutiere. Totodată, s-a stabilit principiul ca statele membre să poată specifica modul în care sunt utilizate veniturile din încasările de taxe și că cel puțin 15 % din aceste sume trebuie utilizate pentru finanțarea proiectelor TENT. Astfel, transportul va deveni mai durabil.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport care revizuiește normele de taxare rutieră pentru transportul de mărfuri, prin intermediul eurovinietei. Acestea le vor permite statelor membre să perceapă taxe de la transportatorii de mărfuri pentru costurile de poluare atmosferică și fonică, pe lângă taxele de autostradă. Această directivă va asigura utilizarea veniturilor din aceste taxe în vederea îmbunătățirii performanțelor sistemelor de transport și a reducerii poluării.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris.(IT) Directiva 1999/62/CE privind taxarea vehiculelor grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri le permite statelor membre care doresc acest lucru să perceapă taxe utilizatorilor drumurilor pentru o serie de costuri externe. Aceasta va oferi statelor membre posibilități suplimentare de a-și eficientiza sistemele naționale de taxare rutieră, adică un instrument mai bun de gestionare a cererii în domeniul transporturilor. Considerăm că, într-un moment de mari dificultăți economice, decizia politică de a lovi într-un sector economic care stă la baza pieței noastre, cu obiectivul exclusiv de a strânge fonduri, nu este una foarte înțeleaptă. Mai mult, este inacceptabil felul în care această abordare penalizează statele periferice din punct de vedere geografic, acestea fiind țări de origine, plecare sau destinație a produselor, în beneficiul țărilor centrale, de tranzit. În final, în stabilirea acestui principiu, nu s-a acordat deloc atenție impactului acestei măsuri asupra fluxurilor de trafic și, deci, asupra concesiunilor existente, ceea ce înseamnă că există pericolul ca traficul să se deplaseze în altă direcție. Eficiența acestei măsuri nu a fost demonstrată: transportul rutier și costurile de poluare asociate vor crește în continuare și, din acest motiv, delegația italiană din cadrul Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat) se opune acestei măsuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris.(PT) Această directivă le permite statelor membre să perceapă o taxă pentru vehiculele grele de marfă, care include o sumă egală cu costul poluării atmosferice și fonice cauzate de trafic, pe lângă taxele pentru infrastructură. Consider că principiul „poluatorul plătește” nu reprezintă o soluție, deoarece, în acest caz, decizia rămâne la latitudinea pieței. Autorizarea și legitimarea poluării, dacă ea este viabilă din punct de vedere economic pentru companie, nu reprezintă un factor de durabilitate. Consider că prioritatea UE trebuie să fie stabilirea de măsuri mai stringente privind poluarea provocată de vehiculele grele de marfă și utilizarea exclusivă a transportului feroviar în aceste scopuri. Această directivă nu rezolvă problema poluării, ci exacerbează inegalitățile dintre statele membre, împovărând tot mai mult țările limitrofe precum Portugalia, care sunt țări exportatoare, dar care nu sunt traversate de importante căi de transport. Din aceste motive, am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Unul dintre meritele acestui raport este acela că le solicită statelor membre să își asume răspunderea. În primul rând, este vorba despre răspunderea privind scutirile acordate de statelor membre micilor producători de camioane. Acesta este un lucru bun, deoarece aceste practici iresponsabile trebuie să înceteze. În al doilea rând, este vorba despre responsabilitatea privind veniturile obținute din euroviniete. Nu trebuie să existe opacitate în acest sens. Aceste venituri trebuie să fie destinate exclusiv politicilor de mediu. Este, însă, regretabil faptul că acest text nu merge mai departe. Textul nu include nicio prevedere privind scutirile acordate producătorilor de vehicule Euro VI. Mai rău, textul promovează includerea eurovinietei în schema de comercializare a emisiilor de carbon. Votez în favoarea acestui text, pentru a încuraja desfășurarea activității viitoare și pentru a putea aproba ideea de eurovinietă, însă regret aceste două carențe grave.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Preocupările ecologice nu pot fi puse niciodată între paranteze, însă, în același timp, ele nu pot fi separate de chestiunile economice, cu atât mai mult în actuala perioadă de criză, care continuă să facă ravagii în țările din sudul Europei, mai ales în Portugalia. Din această perspectivă, nu pot fi de acord cu adoptarea principiului „poluatorul plătește”, deoarece această situație îi va afecta foarte mult pe cei care lucrează în sectorul transportului de mărfuri în țările limitrofe, mai ales în Portugalia, dar nu și în țările mai bogate din centrul și nordul Europei.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Eurovinieta III le va permite statelor membre care doresc acest lucru să perceapă taxe utilizatorilor drumurilor pentru costuri externe (poluare atmosferică, fonică), în vederea introducerii, în cele din urmă, a principiului „poluatorul plătește” în transportul rutier. Am votat împotrivă, deoarece sistemul de impozitare este opac și irațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Într-o perioadă de globalizare crescândă, în care volumul de trafic înregistrează creșteri masive, statele membre cu regiuni sensibile, precum zona de traversare a Alpilor, sunt interesate să îi taxeze pe utilizatorii de drumuri pentru anumite costuri externe, potrivit principiului „poluatorul plătește”. Totodată, aceasta ar trebui să conducă la obținerea unui instrument mai bun de gestionare a cererii în domeniul transporturilor. Prezentul raport adoptă o abordare pragmatică, ce vizează reconcilierea numeroaselor doleanțe diferite. În acest context, însă, nu trebuie să ignorăm diferitele inițiative care deschid drumurile pentru marile autocamioane, acestea fiind asociate unor costuri ridicate de infrastructură. În ceea ce privește deplasarea transportului de mărfuri, de pe drumuri pe căile ferate, nu s-a realizat nimic efectiv, doar discuții. Să nu uităm de acești factori, inclusiv în ceea ce privește propunerea de alocare a veniturilor din taxele de infrastructură. În ceea ce privește stimulentele pentru reînnoirea parcului auto, să nu uităm că nu trebuie să ne împovărăm în mod unilateral transportatorii și deținătorii locali de parcuri auto cu reglementări stricte în domeniul siguranței și al mediului ambiant, permițându-le concurenților care suportă costuri reduse să treacă granița cu vehicule extrem de vechi. Totuși, deoarece acest raport prezintă argumente foarte rezonabile în această privință, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris.(IT) Am decis să votez împotriva acestei propuneri, deoarece ea ar avea un impact extrem de negativ asupra companiilor mici care se ocupă cu transportul de mărfuri. Da, sunt de acord cu combaterea poluării și cu reducerea congestionării traficului, dar din punctul meu de vedere introducerea unei noi taxe nu reprezintă soluția optimă. Prin aplicarea acestei euroviniete, există pericolul să supraviețuiască numai companiile mari de transport de mărfuri, adică cele care au la dispoziție mai multe resurse.

Multe întreprinderi mici, mai ales în Italia, riscă să fie nevoite să părăsească piața din cauza taxelor excesive pe care ar trebui să le plătească, iar acest aspect ar avea un impact deosebit de grav și asupra ocupării forței de muncă. Sper, așadar, că alte țări europene vor adopta aceeași poziție ca guvernul italian, care a confirmat deja că nu va aplica această măsură. Criza a afectat foarte puternic industria transportului de mărfuri, iar această nouă taxă nu va contribui foarte mult la redresarea sa, din punctul meu de vedere.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris.(LT) Nu sunt de acord cu propunerea de taxare a vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri în funcție de poluarea atmosferică și fonică. Consider că nu trebuie creată o nouă povară fiscală pentru transportatorii de mărfuri, care au fost puternic afectați de criza financiară. Taxa va reflecta nu numai costurile infrastructurii rutiere, categoria de poluare a vehiculului și distanța de deplasare, ci și nivelul de poluare, zgomot și congestionare. De asemenea, taxa nu se va aplica numai pe autostrăzile din rețeaua rutieră transeuropeană, ci și pe alte autostrăzi și drumuri importante. Să nu uităm că un astfel de regulament va avea un impact negativ asupra veniturilor transportatorilor de mărfuri din Europa, care utilizează transportul rutier și va mări durata de livrare. Din rațiunile menționate, vor crește costurile de transport, precum și prețul transportului de mărfuri. Totodată, o taxă ar putea reduce semnificativ cererea de transporturi rutiere.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Noua Directivă „Eurovinieta”, ce vizează încurajarea punerii în aplicare a sistemelor armonizate de taxare în statele membre, în vederea îmbunătățirii eficienței și performanțelor de mediu ale vehiculelor grele de marfă va penaliza anumite state membre periferice, precum Italia, care sunt țări de origine sau de destinație a produselor. Acesta este motivul pentru care am votat împotriva raportului care modifică directiva din 1999. În loc să stimuleze concurența și să prezinte o serie de reguli comune pentru piața internă, noua directivă distorsionează concurența, în beneficiul câtorva state membre aflate în centrul traficului de mărfuri din Europa. Sub pretextul reducerii emisiilor de CO2, se introduce o taxă în scopul descurajării transportului rutier, în favoarea transportului feroviar și intermodal. Directiva, așa cum este ea concepută, este foarte nocivă pentru întregul sistem de transport de mărfuri, într-un moment de stagnare economică, în care trebuie puse în aplicare măsuri de revitalizare a sectorului.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Acest raport prezintă o abordare pragmatică, potrivit căreia nu trebuie să mai pierdem timp cu adoptarea așa-zisei Directive „Eurovinieta III” pentru a percepe taxe pentru vehiculele grele pentru transportul de mărfuri, asociate utilizării anumitor infrastructuri. Scopul său este acela de a realiza un compromis optim între Parlament și Consiliu. Amendamentele propuse sunt rezultatele consultărilor cu grupurile politice. Din acest motiv, am votat în favoarea acestui raport, care le va permite statelor membre care doresc acest lucru să perceapă taxe utilizatorilor drumurilor pentru o serie (limitată) de costuri externe, în vederea introducerii, în cele din urmă, a principiului „poluatorul plătește” în transportul rutier. Totodată, el le va oferi statelor membre posibilități suplimentare de a-și eficientiza sistemele naționale de taxare rutieră, adică un instrument mai bun de gestionare a cererii în domeniul transporturilor. Aceste obiective au fost confirmate prin poziția Consiliului. Merită evidențiată propunerea de alocare a veniturilor generate de taxele bazate pe costurile externe și de taxele de utilizare a infrastructurii, în special pentru transportul durabil și pentru rețeaua transeuropeană. O alocare eficientă a veniturilor (care crește transparența și responsabilitatea) sporește nivelul de acceptare din partea publicului și accelerează reducerea costurilor externe ale transportului rutier.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris.(IT) Potrivit Directivei modificate 1999/62/CE, statele membre vor putea să perceapă taxe utilizatorilor drumurilor pentru o serie (limitată) de costuri externe, în vederea introducerii, în cele din urmă, a principiului „poluatorul plătește” în transportul rutier. Aceasta va oferi statelor membre posibilități suplimentare de a-și eficientiza sistemele naționale de taxare rutieră, adică un instrument mai bun de gestionare a cererii în domeniul transporturilor. Taxele rutiere pentru sectorul transporturilor vor reflecta, astfel, costul poluării atmosferice și fonice, dar și costurile aferente infrastructurii.

Aceste costuri vor admite, totuși, o serie de excepții, dacă statul membru care le solicită are un motiv solid în acest sens. Vor exista stimulente pentru promovarea reînnoirii parcului de vehicule grele de marfă, derogări pentru vehiculele grele de marfă cu motoare mai puțin poluante și, în final, taxa poate varia în funcție de durata deplasării. În acest sens, trebuie să ne asigurăm că vehiculele grele de marfă pot evita anumite secțiuni de drum în timpul orelor de vârf. Veniturile generate de această creștere a taxelor trebuie reinvestite în infrastructura de transport, iar cel puțin 15 % din ele trebuie alocate pentru proiecte de transport transeuropean. Din aceste motive și în vederea unui sistem rutier european mai bun, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Miguel Portas (GUE/NGL), în scris.(PT) Această directivă le permite statelor membre să perceapă o taxă pentru vehiculele grele pentru transportul de mărfuri, care să includă un cuantum egal cu costul poluării atmosferice și fonice datorate traficului, precum și o taxă de infrastructură. Consider că principiul „poluatorul plătește” nu reprezintă o soluție, deoarece, în acest caz, decizia rămâne la latitudinea pieței. Autorizarea și legitimarea poluării, dacă ea este viabilă din punct de vedere economic pentru companie, nu reprezintă un factor de durabilitate. Consider că prioritatea UE trebuie să fie stabilirea de măsuri mai stringente privind poluarea provocată de vehiculele grele de marfă și utilizarea exclusivă a transportului feroviar în aceste scopuri. Această directivă nu rezolvă problema poluării, ci exacerbează inegalitățile dintre statele membre, împovărând tot mai mult țările limitrofe precum Portugalia, care sunt țări exportatoare, dar care nu sunt traversate de importante căi de transport. Din aceste motive, am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Propunerea de revizuire a Directivei „Eurovinieta”, care se discută în momentul de față, are drept scop introducerea principiului „poluatorul plătește” în transportul rutier, permițându-le statelor membre să includă costul poluării atmosferice și fonice în taxele naționale, ceea ce echivalează cu perceperea unei noi taxe pentru vehiculele grele pentru transportul de mărfuri. Măsura penalizează țările limitrofe ale Uniunii Europene, fiind deosebit de oneroasă în contextul crizei financiare prin care trecem în prezent. Din aceste motive, am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédérique Ries (ALDE), în scris.(FR) Am votat în favoarea acestui compromis privind revizuirea Directivei „Eurovinieta”, ce vizează introducerea de taxe rutiere pentru vehiculele grele pentru transportul de mărfuri, conform principiului „poluatorul plătește”.

Statele membre vor putea include în taxele sau tarifele percepute costurile efective suportate ca urmare a poluării atmosferice și fonice cauzate de trafic. Până în prezent, se puteau percepe doar taxe pentru costurile de infrastructură. Compromisul nu se ridică la înălțimea ambițiilor Parlamentului European și nu va revoluționa transportul rutier. Acest sector economic și statele membre încă nu sunt pregătite să suporte efectiv costurile reale ale propriei amprente ecologice.

Costul suplimentar pentru transportatorii de mărfuri nu ar trebui să depășească, în medie, 4 eurocenți pe vehicul pe kilometru, iar vehiculele mai puțin poluante, care se deplasează în afara orelor de vârf, vor fi scutite de aceste taxe. Cu toate acestea, reforma de față fusese condamnată uitării înainte ca Președinția belgiană să o readucă în atenția Consiliului. Salut progresele înregistrate, ca prim pas pozitiv în direcția unui sistem de transport rutier mai durabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris.(ES) Motivul pentru care am votat favorabil este acela că refuzăm să acceptăm argumentele înșelătoare prezentate de Partidul Socialist al Lucrătorilor din Spania (PSOE) și de Partidul Popular (PP) privind competitivitatea sectorului. Orice sporire a competitivității implică și generarea de stimulente pentru investiții în mijloace mai eficiente de transport, reguli privind concurența loială și internalizarea costurilor sociale și de mediu ale activității economice generale. Grupul Verts/ALE a susținut întotdeauna internalizarea costurilor și stabilirea, pentru toate produsele, a unui cost just din punct de vedere social și de mediu.

Suntem conștienți că propunerea minimă nu se ridică nici pe departe la înălțimea așteptărilor noastre, însă votul nostru exprimă încrederea că procesul nu se va încheia aici și că s-a făcut un pas important, recunoscându-se necesitatea internalizării costurilor de transport. Totodată, le reamintim statelor membre că trebuie să meargă mai departe, să introducă norme legislative pentru sisteme fiscale mai corecte și mai eficiente, care să cuprindă toate costurile externe menționate. Îi solicităm Comisiei să lucreze în continuare astfel încât viitoarea sa propunere în acest domeniu să se dovedească a fi mai ambițioasă.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Recomandarea reprezintă ultima fază a procedurii de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (Eurovinieta). Ea este rezultatul unor consultări îndelungate și al mai multor compromisuri cu diversele grupuri politice. Taxarea utilizatorilor pentru costurile externe asociate le va permite statelor membre să își eficientizeze sistemele naționale de taxare rutieră, adică vor putea gestiona mai bine cererea în domeniul transporturilor. De asemenea, principiul „poluatorul plătește” contribuie la conștientizarea utilizatorilor din sector, cu privire la propriile responsabilități. În încheiere, publicul va fi mai receptiv dacă veniturile suplimentare generate din costurile externe și de infrastructură vor fi alocate în mod transparent și eficace, iar aceasta va contribui și la reducerea mai rapidă a costurilor externe asociate transportului rutier.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilja Savisaar-Toomast (ALDE), în scris.(ET) Impozitarea vehiculelor grele de marfă, problemă care s-a dezbătut astăzi chiar înaintea votului, este un alt exemplu al modului în care un principiu inițial foarte bun a rămas, în final, relativ slab și și-a pierdut o mare parte din impact. Cred că taxele încasate ar fi trebuit direcționate mai mult înspre dezvoltarea infrastructurii de transport, însă, din păcate, după cum se întâmplă frecvent, Consiliul nu are idei bune în această privință.

Multe țări consideră că aceasta este o șansă de a obține venituri fiscale suplimentare, care pot fi alocate multor altor utilizări. Este un lucru pozitiv faptul că adoptarea acestei directive va pune capăt situației din Estonia. Vehiculele din alte țări nu plătesc impozit în Estonia, dar vehiculele noastre plătesc impozit în alte țări. Deși acest raport și-a pierdut din forță din multe puncte de vedere pe parcursul procedurii, iar Parlamentul a trebuit să facă concesii în legătură cu mai multe prevederi, el reprezintă un pas important înainte și consider că trebuie să îl sprijin pe deplin.

 
  
MPphoto
 
 

  Olga Sehnalová (S&D), în scris. (CS) Am votat în favoarea raportului. Acest compromis se bazează pe principiul „poluatorul plătește”, adică pe principiul posibilității de a taxa anumite costuri externe ale transportului, de exemplu sub forma poluării, a zgomotului și a congestionării traficului. Punerea în aplicare a costurilor externe ale transporturilor reprezintă un pas în direcția cea bună.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Dl El Khadraoui a desfășurat o activitate excelentă în ceea ce privește acest raport. Singurul mod prin care putem evolua în combaterea schimbărilor climatice constă în rapoarte responsabile, precum cel de față, care să îi responsabilizeze factorii cei mai vinovați pentru poluare. Acesta este motivul pentru care l-am sprijinit.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris.(PT) Taxarea vehiculelor grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, potrivit documentului Parlamentului European asupra căruia s-a votat astăzi în plen, reprezintă o creștere a costurilor asociate desfășurării acestui tip de transport. Eurovinieta este o măsură care penalizează țările limitrofe ale UE, într-o perioadă în care aceste țări trec printr-o perioadă de dificultăți economice și financiare și, de asemenea, le asigură țărilor din Europa centrală venituri suplimentare.

Directiva aliniată la poziția Parlamentului va avea un efect negativ considerabil asupra competitivității și dezvoltării economice a mai multor state membre, precum Portugalia. Deși recunoaștem că textul final adoptat astăzi la Strasbourg este mai puțin negativ decât cel convenit anterior în comisia parlamentară, impunerea acestei taxe va deveni o realitate și va echivala cu creșterea costurilor existente pentru țările limitrofe ale UE.

Din aceste motive, ca membru al Comisiei parlamentare pentru transport și turism și întrucât aceasta este o problemă de interes național, am votat împotriva documentului prezentat în plen.

 
  
MPphoto
 
 

  Ramon Tremosa i Balcells (ALDE), în scris. – M-am abținut de la votul de astăzi privind Eurovinieta. M-am abținut fiindcă, în cazul Cataloniei, propunerea formulată ar penaliza numeroase întreprinderi mici și mijlocii care nu dispun de opțiunea de a-și transporta produsele și bunurile pe calea ferată – în special din cauza diferenței de ecartament, care constituie o barieră fizică în desăvârșirea pieței interne – și le-ar afecta puternic activitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris.(LT) Orice noi reglementări ale UE privind taxarea vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri trebuie să păstreze un echilibru între necesitățile ecologice și interesele economice ale noilor state membre. Lituania este o țară valoroasă pentru Europa din punctul de vedere al tranzitului. Țara noastră se identifică cu transportul de mărfuri și cu activitatea asiduă a șoferilor de camioane. Potrivit datelor oferite de administrația drumurilor din Lituania, numărul de vehicule grele de marfă pe rutele principale s-a triplat în ultimul deceniu, iar acestea stau la baza economiei noastre. Lituania a fost deja afectată de criza financiară, iar creșterea costurilor de transport ar reprezenta o lovitură puternică. Sunt de acord cu raportorul că statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a-și eficientiza sistemele naționale de taxare rutieră.

Sunt familiarizat cu problemele poluării, menționate în acest raport și le iau foarte în serios, însă taxarea suplimentară a poluării atmosferice și fonice nu reprezintă o soluție. Problema este mult mai amplă decât este ea prezentată în acest raport. În multe state membre ale UE, infrastructura rutieră trebuie dezvoltată. Totodată, în Lituania, fondurile alocate pentru gestionarea și dezvoltarea drumurilor au scăzut cu peste 20 % în ultimii ani.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Leszek Wałęsa (PPE), în scris.(PL) Am aprobat adoptarea directivei. Cred că decizia de a extinde finanțarea eurovinietei prin costurile externe, cu alte cuvinte, prin costurile poluării atmosferice și fonice este mai recomandabilă decât versiunea anterioară, care se limita la acoperirea costurilor infrastructurii rutiere. Directiva este favorabilă țărilor de tranzit, deci deputații din Polonia ar trebui să fie entuziasmați de adoptarea ei.

Totodată, trebuie menționat că, cu cât categoria ecologică a vehiculului greu pentru transportul de mărfuri este mai mare, cu atât taxele vor fi mai mici. Din fericire, vehiculele cu o greutate maximă permisă de 3,5-12 tone și șoferii de autoturisme vor fi scutiți de aceste taxe. Structura taxelor depinde de perioada din zi, ceea ce, din punctul meu de vedere, îi va determina pe cetățeni să nu folosească drumurile ce se aglomerează în perioadele de vârf.

O altă prevedere importantă a directivei se referă la modul de cheltuire a veniturilor din taxe. Aceste sume trebuie reinvestite în infrastructura de transport de orice tip, iar minim 15 % din venituri trebuie alocate pentru proiectele TENT. Cred, de asemenea, că avem nevoie de măsuri pe termen lung, care să stimuleze convergența la nivelul metodelor utilizate pentru calculul costurilor externe în toate sistemele de taxare ale statelor membre. Aceasta ar putea garanta transparența semnalelor transmise sectorului de transport de mărfuri din Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Având în vedere situația pozitivă înregistrată în Elveția de la introducerea taxei pentru vehiculele grele de marfă în funcție de performanțe, în 2001, nu am obiecții față de această nouă directivă. Din 2001, numărul deplasărilor a scăzut cu 10 % în Elveția, iar volumul de produse transportate a crescut cu 60 % și a permis reducerea emisiilor, într-o situație benefică pentru ambele părți. Alocarea veniturilor are drept scop promovarea acceptării în rândul populației și reducerea costurilor externe asociate transportului rutier.

 
  
MPphoto
 
 

  Iva Zanicchi (PPE), în scris.(IT) Am votat împotriva textului prezentat de raportor, dl El Khadraoui, care permite perceperea unei suprataxe pentru poluarea atmosferică și fonică provocată de vehiculele grele de marfă. Deși sunt de acord cu principiul „poluatorul plătește”, consider că perceperea unor taxe de autostradă suplimentare pentru traficul rutier internațional, mai ales fără obligația de a utiliza veniturile pentru investiții în vederea îmbunătățirii infrastructurii, este o măsură neadecvată într-o perioadă de criză economică. Mai mult, textul adoptat nu ajută statele membre care sunt afectate de barierele geografice, precum Italia, și crește costurile suportate de aceste țări pentru transportul de produse în vederea importului și exportului.

 
  
  

Raport: Jo Leinen (A7-0330/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Acest raport a fost adoptat, având în vedere faptul că, în timpul negocierilor necesare, raportorul a putut garanta includerea în regulament a unei clauze de revizuire privind posibilitatea de introducere a unor modele noi, care acoperă o varietate de bunuri de mediu, în urma unui raport de punere în aplicare al Comisiei. Această revizuire trebuie să aibă loc până în 2013. În plus, a fost inclusă posibilitatea furnizării de estimări care permit completarea lacunelor, în cazul în care statele membre nu transmit datele la timp.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Pentru dezvoltarea economică durabilă a Uniunii Europene, este esențială o abordare cu un fundament științific solid a insuficienței resurselor și a ecosistemului. Conturile economice pentru mediu constituie o bază de date importantă pentru deciziile politice în domeniul mediului. Necesitatea acestor conturi este rezultatul funcțiilor cruciale ale mediului în ceea ce privește performanța economică și generarea bunăstării pentru cetățenii Uniunii Europene. Aceste funcții includ furnizarea de resurse naturale pentru activitățile de producție și consum, absorbția deșeurilor de către mediile ecologice și serviciile de mediu care susțin viața. Este foarte important ca aceste conturi economice și de mediu europene să fie utilizate în mod activ în toate procesele decizionale europene relevante ca element-cheie pentru evaluările de impact, planurile de acțiune, propunerile legislative și alte produse importante ale procesului decizional.

Am votat în favoarea acestui raport. Conturile de mediu descriu interacțiunile dintre mediul de afaceri, gospodării și mediu. Prin urmare, acestea trebuie să aducă o contribuție la evaluarea politicilor, în special în furnizarea de date cu privire la efectele pe care le au asupra mediului activităților economice.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Politica înseamnă găsirea celor mai bune soluții la toate problemele care apar... Totuși, cum se poate realiza acest lucru, dacă probleme și soluțiile lor potențiale nu sunt înțelese în întregime? Este o problemă fundamentală în special, dar nu numai, pentru politica de mediu. Prin urmare, factorii de decizie politică trebuie să aibă la dispoziție date fiabile și, în măsura posibilului, exhaustive despre lumea modernă și situația mediului. Aceasta a fost concluzia la care a ajuns Consiliul European în iunie 2006, când acesta solicita UE și statelor sale membre să-și extindă conturile naționale la aspecte esențiale ale dezvoltării durabile. Salut această inițiativă și propunerea Comisiei Europene, deoarece va contribui la îmbunătățirea cunoștințelor noastre despre emisiile atmosferice, taxele pentru mediu și altele.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport. O evaluare solidă a politicii de mediu europene este posibilă numai dacă sunt disponibile date fiabile. Până acum, la nivelul UE, inițiativele politice-cheie pentru conturile de mediu includ al șaselea program de acțiune pentru mediu, strategia UE pentru dezvoltarea durabilă și numeroase inițiative de politică sectorială corelate cu procesul de la Cardiff, acoperind domenii precum schimbările climatice, transportul durabil, natura și biodiversitatea, sănătatea și mediul, utilizarea resurselor naturale și gestionarea deșeurilor și dimensiunea internațională a dezvoltării durabile. În concluziile sale din iunie 2006, Consiliul European a solicitat UE și statelor sale membre să extindă conturile naționale la aspecte esențiale ale dezvoltării durabile. Prin urmare, conturile naționale trebuie suplimentare cu conturi economice de mediu integrate care să furnizeze date complet coerente. În acest scop, este necesar ca fiecare stat membru să colecteze date armonizate și cuprinzătoare și ca sistemul să fie complet armonizat la nivelul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Evaluarea politicii de mediu europene este posibilă numai dacă sunt disponibile date fiabile. Prin urmare, obligativitatea colectării acestor date de către statele membre constituie un pas esențial. Datele de mediu disponibile în prezent la nivel european ar trebui îmbogățite pe termen mediu prin adăugarea de informații pentru a îmbunătăți posibilitățile de evaluare a politicilor. Reciclarea și prevenirea generării de deșeuri, emisiile atmosferice și schimbările climatice, precum și consumul și producția durabilă ar fi mult mai ușor de monitorizat dacă ar fi disponibile date de o înaltă calitate referitoare la interacțiunea dintre mediu și economie. Aceste date pot fi colectate în cadrul conturilor pentru mediu, însă cu condiția ca toate statele membre să coopereze, iar armonizarea datelor să fie pe deplin asigurată la nivelul Uniunii.

Obiectivele urmărite ar trebui, deci, să fie precizate într-un mod mai coerent și ar trebui stabilite perspective clare în ceea ce privește dezvoltarea conturilor economice pentru mediu. Conturile economice pentru mediu ar trebui să aducă o contribuție la evaluarea politicilor, în special prin furnizarea de date cu privire la efectele pe care le au asupra mediului activitățile economice. Informațiile corespunzătoare ar putea constitui un fundament extrem de valoros pentru adoptarea deciziilor în cadrul politicii de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris.(IT) Salut propunerea dlui Leinen și am votat în favoarea acesteia. Politica de mediu europeană devine tot mai importantă, având în vedere criza economică și Strategia UE 2020, iar o evaluare solidă a acestei politici este posibilă numai dacă sunt disponibile date fiabile. Datele de mediu sunt singurele mijloace de evaluare a politicii de mediu, astfel că, pe termen mediu, trebuie completate cu date suplimentare fiabile.

În plus, datele ar putea fi monitorizate mai ușor, dacă ar fi disponibile informații de înaltă calitate cu privire la interacțiunea dintre factorii de mediu și economici: conturile economice de mediu ar putea contribui la evaluarea politicii prin punerea la dispoziție a datelor cu privire la impactul activităților economice asupra mediului. Astfel de informații ar putea constitui un fundament extrem de valoros pentru adoptarea de decizii în cadrul politicii de mediu. Statele membre vor trebui să utilizeze metode, clasificări și reguli comune, stabilite într-un cadru comun obligatoriu și, în această privință, trebuie să sperăm că aceste noi măsuri nu vor implica niciun cost suplimentar sau mai multă birocrație. După cum susține raportorul, această propunere de regulament este un pas în crearea unor conturi economice detaliate pentru mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Pentru binele dezvoltării durabile, este vital să luăm deciziile corecte în chestiunile legate politica de mediu. Deciziile corecte înseamnă deciziile bazate pe date fiabile. Prin urmare, susțin și salut propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind conturile economice și de mediu europene, deoarece cred că va contribui la evaluarea politicilor, în special prin furnizarea de date cu privire la efectele pe care activitățile economice le au asupra mediului.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris.(IT) Măsurarea calității aerului din orașele noastre și efectuarea unei analize detaliate a acestei măsurători ar fi un pas către sporirea transparenței procesului decizional. Deși are legătură cu factorii chimici și fizici care, la prima vedere, nu sunt foarte abordabili în comunicarea dintre politicieni și alegători, acest indicator este, de fapt, rezultatul numeroaselor decizii economice, indicând concentrația activităților economice poluante, compoziția mixului energetic utilizat pentru activitățile productive și pentru încălzirea locuințelor și a birourilor, utilizarea autovehiculelor și gestionarea infrastructurii rutiere și a traficului, izolația clădirilor și calitatea materialelor utilizate și existența sau nu a spațiilor verzi, pentru a cita numai câteva exemple. Calitatea aerului are, de asemenea, un impact semnificativ asupra cheltuielilor pentru sănătate și, în particular, asupra cheltuielilor cu unitățile de tratare a bolilor respiratorii și oncologice. În aceste condiții, este foarte clar că un indicator de mediu poate fi transformat într-un indicator economic și politic. În plus, acesta poate indica mecanisme noi pentru descurajarea comportamentului iresponsabil și pentru finanțarea de proiecte valoroase. Aceste legături ajută politicienii să ia decizii mai bune în interesul publicului. Primul pas este stabilirea metodelor corecte. Este salutar faptul că facem acest pas.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) Această propunere de regulament datează de la o decizie a Consiliului European din iunie 2006. La acea vreme, UE a decis să extindă conturile naționale existente și datele statistice care vor fi colectate la aspecte esențiale ale dezvoltării durabile. Pentru a suplimenta conturile și datele naționale, Comisia a propus un regulament de stabilire a conturilor economice și de mediu europene.

Prin urmare, în conformitate cu propunerea Comisiei, statele membre trebuie să dispună de o metodologie, standarde comune, definiții, clasificări și norme contabile care trebuie stabilite într-un cadru obligatoriu pentru fiecare dintre ele. Deși cred că trebuie acordată prioritate datelor deja disponibile (adică, cele colectate la nivel regional, național și european), consider că, dacă vor fi necesare module suplimentare care nu implică birocrație inutilă sau costuri suplimentare, Eurostat trebuie să fie autorizat să colecteze date de la statele membre cu scopul de a stabili conturi economice de mediu la nivel european.

Din acest motiv am salutat și introducerea acestor noi conturi economice și de mediu europene și am propus ca domeniul lor de aplicare să fie extins la alte module.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), î scris.(PT) Am votat în favoarea raportului privind conturile economice și de mediu europene, deoarece consider că, pe lângă produsul intern brut (PIB), trebuie să existe indicatori pentru dezvoltarea durabilă și bunăstarea publică, care să permită evaluarea politicii de mediu europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Pentru a-l cita pe raportor: „Conturile economice pentru mediu ar trebui să aducă o contribuție la evaluarea politicilor, în special prin furnizarea de date cu privire la efectele pe care le au asupra mediului activitățile economice”. Această idee este importantă și, într-adevăr, este singurul mod de a obține date concrete despre impactul real al politicii de mediu. Dacă, pe de o parte, creșterea economică nu poate ignora mediul, la fel de adevărat este că politica de mediu nu poate neglija sau pierde din vedere activitatea economică și competitivitatea întreprinderilor și a industriei europene. Personal, privesc mereu problema dezvoltării durabile prin această prismă, creșterea economică și respectarea mediului fiind obligatoriu două fețe ale aceleiași monede. Europa nu poate și nu trebuie să uite acest lucru, mai ales acum.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) La 28 septembrie 2009, Comisia a publicat o comunicare intitulată: „Dincolo de PIB: Măsurarea progreselor într-o lume în schimbare”, care propune măsuri pentru crearea unei baze de date a conturilor de mediu ale UE, în vederea îmbunătățirii calității dezbaterii publice și a relevanței procesului decizional. Până la sfârșitul anului 2013, Comisia trebuie să prezinte un raport care abordează aspecte precum situația pădurilor noastre și a gradului de utilizare a resurselor noastre din domeniul pescuitului. În acest scop, avem nevoie de o bază statistică credibilă și actualizată, care să fie creată prin acest regulament. Cadrul legal creat prin această propunere va permite UE să evalueze conturile economice și de mediu ale UE, luând în considerare dezvoltarea durabilă. Niciodată nu a fost atât de important să se acorde atenție dicotomiei dintre mediu și economie. Am votat în favoarea acestui raport, deoarece, pe lângă faptul că face posibilă luarea unor decizii mai cuprinzătoare și mai argumentate, acesta reiterează proverbul: „nu moștenim pământul de la strămoșii noștri, ci îl împrumutăm de la copiii noștri”. Este esențial să lăsăm moștenire un mediu sănătos pentru generațiile viitoare.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Definirea și furnizarea de indicatori descriptivi și de statistici care permit monitorizarea dezvoltării factorilor economici și de mediu, precum și a posibilelor interacțiuni dintre acești factori, reprezintă, fără îndoială, un instrument util pentru susținerea planificării strategice, definirea politicilor publice și indicarea strategiilor vizând dezvoltarea durabilă. În plus, după cum declară raportorul, datele care sunt obținute pot contribui și trebuie să contribuie la evaluarea politicii, făcând posibilă evaluarea impactului activităților economice asupra mediului. Informațiile obținute ar putea constitui un fundament extrem de valoros pentru adoptarea de decizii în cadrul politicii de mediu. Această propunere de regulament prevede doar colectarea și compilarea de date în domeniul emisiilor atmosferice, al taxelor pentru mediu aplicabile în sectoarele economice și al conturilor referitoare la fluxurile de materiale la scară economică. Mai multe date pot fi obținute din alte domenii. De asemenea, raportorul face o mențiune în acest sens, sugerând că trebuie efectuate studii pilot pentru a verifica aplicabilitatea lor practică. Totuși, trebuie reținut că sistemele statistice naționale și costurile acestora trebuie adaptate. Comisia pare să ia în considerare acest fapt în propunerea sa, chiar dacă numai parțial, prevăzând derogări pentru statele membre, dacă sunt necesare modificări majore.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Această propunere de regulament prevede doar colectarea și compilarea datelor privind emisiile atmosferice, taxele de mediu aplicabile sectoarelor economice și contabilitatea fluxurilor de materiale la scară economică. Mai multe date pot fi obținute din alte domenii. De asemenea, raportorul face o mențiune în acest sens, sugerând că trebuie efectuate studii pilot pentru a verifica aplicabilitatea lor practică.

Totuși, definirea și furnizarea de indicatori descriptivi și statistici care permit monitorizarea dezvoltării factorilor economici și de mediu, precum și posibilele interacțiuni dintre acești factori, este, fără îndoială, un instrument util pentru susținerea planificării strategice, definirea politicii publice și trasarea modurilor de dezvoltare durabilă.

Datele care sunt obținute pot și trebuie să contribuie la evaluarea politicii, permițând evaluarea impactului activităților economice asupra mediului. Informațiile obținute ar putea constitui un fundament extrem de valoros pentru adoptarea de decizii în cadrul politicii de mediu.

Totuși, trebuie reținut că sistemele statistice naționale și costurile acestora trebuie adaptate. Comisia pare să ia în considerare acest fapt în propunerea sa, chiar dacă numai parțial, prevăzând derogări pentru statele membre, dacă sunt necesare modificări majore.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. (SK) Conturile economice de mediu trebuie să contribuie la evaluarea politicii, în special prin furnizarea de date cu privire la impactul activităților economice asupra mediului. Astfel de informații ar putea constitui un fundament extrem de valoros pentru adoptarea de decizii în cadrul politicii de mediu. Reciclarea și prevenirea generării de deșeuri, emisiile atmosferice și schimbările climatice, precum și consumul și producția durabilă ar fi mult mai ușor de monitorizat dacă ar fi disponibile date de o înaltă calitate referitoare la interacțiunea dintre mediu și economie.

În opinia mea, colectarea datelor relevante, care, până acum, a fost voluntară, trebuie să devină obligatorie. În plus, introducerea unui cadru comun în acest domeniu privind colectarea, prelucrarea, transferul și evaluarea conturilor economice și de mediu europene ar facilita evaluarea politică a politicii de mediu europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris.(IT) În cadrul Tratatului de la Amsterdam, a fost acordată o atenție deosebită interacțiunii dintre politica economică și politica de mediu. Acesta este motivul pentru care resursele durabile de transport și energie au devenit elemente-cheie și în alte politici sectoriale. Într-adevăr, în 2006, Consiliul European a solicitat statelor membre să-și extindă conturile naționale la aspecte esențiale ale dezvoltării durabile, pentru a furniza date cât mai coerente posibil. Am votat în favoarea acestei propuneri de regulament, deoarece cred că poate facilita activitatea birourilor naționale de statistică, oferindu-le posibilitatea să compileze datele contabile armonizate și oportune referitoare la mediu. În această privință, adoptarea unei baze legale europene pentru colectarea datelor privind conturile economice și de mediu va însemna că pot fi furnizate estimări la nivel european privind interacțiunea existentă între factorii economici și de mediu. În cele din urmă, sper că acest instrument va fi considerat ca o nouă confirmare a rolului principal jucat de UE la nivel internațional cu privire la conturile de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Goebbels (S&D), în scris.(FR) Am votat împotriva raportului Leinen care, sub pretextul așa-zisei statistici de mediu, dezlănțuie o avalanșă informațională care necesită un volum imens de birocrație și toate acestea în numele evanghelismului ecologic.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Conturile economice și de mediu trebuie să contribuie la evaluarea politicii, în special prin furnizarea de date privind impactul activităților economice asupra mediului. Astfel de informații ar putea constitui un fundament extrem de valoros pentru adoptarea de decizii în cadrul politicii de mediu. În concluziile sale din iunie 2006, Consiliul European a invitat Uniunea Europeană și statele sale membre să extindă conturile naționale la aspectele esențiale ale dezvoltării durabile. Această propunere a Comisiei de instituire a conturilor economice și de mediu europene este o contribuție valoroasă la această abordare politică. O evaluare solidă a politicii de mediu europene este posibilă numai dacă sunt disponibile date fiabile. Colectarea obligatorie a datelor de către statele membre este, prin urmare, necesară. Datele de mediu care sunt disponibile, în prezent, la nivel european trebuie extinse pe termen meniu, pentru a facilita evaluarea politicii. Reciclarea și prevenirea generării de deșeuri, emisiile atmosferice și schimbările climatice, precum și consumul și producția durabilă ar fi mult mai ușor de monitorizat dacă ar fi disponibile date de o înaltă calitate referitoare la interacțiunea dintre factorii de mediu și economici. M-am abținut de la votul asupra acestui document, deoarece nu cred că astfel de informații pot fi obținute numai din conturile de mediu. Este esențial să asigurăm cooperarea tuturor statelor membre și armonizarea completă la nivelul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Conturile economice pentru mediu trebuie să contribuie la evaluarea politicii, în special prin furnizarea de date cu privire la impactul activităților economice asupra mediului. Astfel de informații ar putea constitui un fundament extrem de valoros pentru adoptarea de decizii în cadrul politicii de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris.(IT) O evaluare solidă a politicii de mediu europene este posibilă numai dacă sunt disponibile date fiabile. Colectarea obligatorie a datelor de către statele membre este, prin urmare, necesară. Ne referim, în particular, la colectarea de date în domeniul emisiilor atmosferice, al taxelor pentru mediu aplicabile în diverse sectoare economice și al conturilor referitoare la fluxurile de materiale la scară economică. Din punctul nostru de vedere, conturile economice de mediu trebuie să contribuie la evaluarea politicii, în special prin furnizarea de date cu privire la impactul activităților economice asupra mediului. Astfel de informații ar putea constitui un fundament extrem de valoros pentru adoptarea de decizii în cadrul politicii de mediu. Suntem de acord că trebuie introdusă o clauză de verificare și că Comisia trebuie să raporteze periodic cu privire la punerea în aplicare a regulamentului. Credem că este important să verificăm fiabilitatea și comparabilitatea datelor pentru a putea aduce îmbunătățiri și a garanta un standard ridicat al conturilor de mediu. De asemenea, trebuie să se țină seama de dezvoltarea de module noi și de experiența obținută în timpul studiilor pilot. Raportul de verificare trebuie să fie privit ca o oportunitate pentru a adapta regulamentul, ținând cont de evoluțiile și de experiențele recente.

 
  
MPphoto
 
 

  Marisa Matias (GUE/NGL), în scris.(PT) Cred că este necesară o serie îmbunătățită de date statistice privind consecințele politicilor statelor membre și ale UE asupra mediului, precum și contabilitatea anumitor taxe care susțin politicile de mediu. Din păcate, datele statistice și taxele sunt puse la un loc sub denumirea de „conturi de mediu”. Scopul acestei asimilări este să implementeze piața climatului și a drepturilor de tranzacționare a certificatelor legate de poluare. Delegarea puterilor către Comisie se îndreaptă, de asemenea, în această direcție. Am votat în favoarea acestuia, deoarece sprijin ideea instrumentelor statistice necesare, deși resping politicile pe care le susțin.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Trebuie să existe un acord privind elaborarea datelor statistice exemplare cu privire la impactul politicilor UE și ale statelor membre asupra mediului, precum și asupra contabilității taxelor care susțin anumite politici de mediu. Acest lucru este evident.

Totuși, este regretabil că datele statistice și taxele sunt incluse, fără deosebire, în „conturile de mediu”. Motivul aceste lipse de diferențiere este implementarea pachetului privind combaterea schimbărilor climatice și a tranzacționării pe piață a drepturilor de poluare. Delegarea puterilor către Comisie se îndreaptă, de asemenea, în aceeași direcție.

Totuși, votez în favoarea acestuia. Doresc să validez noțiunea de instrumente statistice necesare, chiar dacă resping politicile pe care le-ar putea susține.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Contribuția conturilor economice și de mediu la evaluarea politicii este esențială, punând la dispoziție date privind impactul activităților economice asupra mediului. Astfel de informații ar putea constitui un fundament extrem de valoros pentru adoptarea de decizii în cadrul politicii de mediu. Trebuie să știm cum să definim scopul și obiectivele acestei propuneri de regulament, precum și contribuția sa la strategia „dincolo de PIB” în general. În regulament se prevede numai colectarea și compilarea de date în domeniul emisiilor atmosferice, al taxelor pentru mediu pentru activitățile economice și al conturilor referitoare la fluxurile de materiale la scară economică. Acesta reprezintă un prim pas în crearea unor conturi economice detaliate pentru mediu, dat fiind faptul că, potrivit birourilor de statistică naționale și europene competente, la ora actuală aceste domenii sunt singurele pentru care sunt disponibile date corespunzătoare la scară europeană. Prin urmare, este necesară continuarea progreselor, astfel încât datele statistice privind mediul să fie tot mai fiabile și mai oportune.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Reciclarea și prevenirea generării de deșeuri, emisiile atmosferice și schimbările climatice, precum și consumul și producția durabilă ar fi mult mai ușor de monitorizat dacă ar fi disponibile date de o înaltă calitate referitoare la interacțiunea dintre factorii de mediu și economici. Colectarea datelor relevante, care, până în prezent, era efectuată pe bază voluntară la nivelul UE, trebuie să devină, prin urmare, obligatorie. În plus, datele de mediu disponibile în prezent trebuie extinse pe termen mediu, pentru a facilita evaluarea necesară a politicii de mediu europene. Sunt de acord cu poziția raportorului și am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris.(LT) O evaluare corectă și solidă a politicii de mediu europene este posibilă numai dacă sunt disponibile date fiabile. Reciclarea, emisiile atmosferice, schimbările climatice, consumul și producția durabile trebuie monitorizate continuu, pentru a obține progrese în aceste domenii în toată Europa. Un sistem pentru pregătirea conturilor economice și de mediu este una dintre măsurile care ar contribui la colectarea și compilarea de date cu privire la emisiile atmosferice, taxele de mediu aplicabile în diferite sectoare economice și contabilitatea fluxurilor de materiale la scară economică. Totuși, natura obligatorie a acestui sistem creează o povară administrativă suplimentară. Prin urmare, când introducem un astfel de sistem, este necesar să evaluăm corect impactul aplicării acestuia, să stabilim obiectivele dorite într-un mod mai specific și să stabilim clar direcția viitoare care va fi urmată cu privire la conturile economice și de mediu. Trebuie atrasă atenția asupra faptului că Eurostat va primi funcțiile principale de supraveghere și răspundere în aceste domenii. Implementarea funcțiilor menționate necesită resurse umane și financiare suficiente. Totuși, trebuie să analizăm dacă bugetul UE este suficient pentru a aloca resurse financiare suplimentare în vederea creșterii și a susținerii aparatului birocratic.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Scopul acestei propuneri de regulament privind conturile economice și de mediu europene este să ofere instrumente pentru atingerea anumitor obiective importante, precum dezvoltarea unei strategii europene privind contabilitatea ecologică și extinderea activității birourilor de statistică, birouri care furnizează date contabile organelor administrative. Am votat în favoarea textului, deoarece cred că este important ca, în vederea stimulării dezvoltării durabile, să se includă subiecte de mediu în politicile UE și să dispunem de conturi naționale și un program european cu conturi economice și de mediu integrate în domeniile transportului, al reciclării și prevenirii generării de deșeuri, al emisiilor atmosferice, al schimbărilor climatice și al producției și consumului durabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) În 2006, Consiliul European a invitat Uniunea Europeană și statele sale membre să extindă conturile naționale la aspectele esențiale ale dezvoltării durabile, propunând diferite măsuri pe termen scurt sau mediu pentru elaborarea unor indicatori complecși, care să determine îmbunătățirea calității dezbaterii publice și să contribuie la procesului decizional pe baza impactului economic al măsurilor de mediu care vor fi implementate. Am votat în favoarea acestui raport, deoarece sunt de acord cu acest prim pas către dezvoltarea contabilității ecologice mai cuprinzătoare, deoarece, conform birourilor statistice naționale și europene relevante, acestea sunt singurele domenii care, în prezent, furnizează date la nivelul întregii Europe. Cu ajutorul unui plan de lucru trebuie identificate noi module de prioritate, la care se lucrează în prezent și pentru care este posibil să existe în curând date relevante, care la rândul lor trebuie transmise, și mă refer în special la datele privind impactul activităților economice asupra mediului. Reciclarea și prevenirea generării de deșeuri, emisiile atmosferice și schimbările climatice, precum și consumul și producția durabilă ar fi mult mai ușor de monitorizat, dacă ar fi disponibile date de o înaltă calitate referitoare la interacțiunea dintre factorii de mediu și economici. Aceste date pot acționa ca un suport important pentru adoptarea deciziilor privind măsurile de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE) , în scris.(IT) În 2006, Consiliul European a invitat Uniunea Europeană și statele sale membre să extindă datele statistice la dezvoltarea durabilă și la datele existente privind contabilitatea națională. În raportul său din 2009, intitulat „Dincolo de PIB: Măsurarea progreselor într-o lume în schimbare”, Comisia a propus diferite măsuri pe termen scurt și mediu privind definirea unor indicatori generali care să creeze o bază de cunoștințe mai fiabilă, în vederea îmbunătățirii calității dezbaterii publice și a unei acțiuni politice mai adecvate. În particular, acesta aborda și aspecte legate de conturile economice și de mediu europene.

O evaluare detaliată a conturilor economice și de mediu europene poate fi realizată numai pe bază de date fiabile și, prin urmare, statele membre trebuie să dispună de metodologie și standarde comune, definiții, clasificări și norme contabile care trebuie să fie dezvoltate într-un cadru obligatoriu pentru toate statele. Votez în favoarea propunerii, deoarece obiectivul care va fi urmărit și direcția viitoare care va fi adoptată cu privire la conturile economice și de mediu trebuie să fie stabilite în mod clar, astfel încât aceste conturi să poată constitui o bază indispensabilă pentru adoptarea deciziilor economice și de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Pentru a asigura dezvoltarea durabilă și politici de mediu adecvate la nivelul UE, este esențial ca factorii de decizie politică să primească date fiabile privind impactul activităților economice asupra mediului. Susțin această rezoluție, deoarece stabilește o serie de măsuri eficiente pentru colectarea de date mai cuprinzătoare. Dacă UE dorește cu adevărat să intensifice reciclarea, să reducă generarea deșeurilor și să elimine emisiile atmosferice și schimbările climatice, atunci trebuie să ia măsuri. Cel mai eficient mod de a îndeplini obiectivele europene referitoare la dezvoltarea durabilă și politicile de mediu este cooperarea deplină dintre toate statele membre. Prin urmare, este necesară colectarea obligatorie a datelor privind impactul activităților economice de către statele membre. Cu cât sunt mai corecte și mai fiabile informațiile furnizate, cu atât mai bune vor fi politicile noastre de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Pentru ca o politică de dezvoltare durabilă să aibă efectul dorit, trebuie să existe informații suficiente pentru procesul decizional, în vederea facilitării adoptării soluțiilor avute în vedere. Prin urmare, statele membre trebuie să compileze o serie largă de indicatori care, împreună, să ofere o imagine generală a UE în ceea ce privește mediul. Acesta este scopul propunerii Comisiei către Parlament și Consiliu, supusă evaluării Parlamentului. Din aceste motive, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am votat pentru. Propunerea creează conturile economice și de mediu ca conturi satelit la SEC 95 prin asigurarea metodologiei, a standardelor comune, a definițiilor, a clasificărilor și a normelor contabile, destinate a fi utilizate pentru compilarea conturilor economice și de mediu. În prima etapă, conturile de mediu care vor fi compilate în cadrul comun trebuie să fie grupate în următoarele module: un modul pentru conturile emisiilor atmosferice; un modul pentru taxele de mediu asupra activităților economice; un modul pentru conturile fluxurilor de materiale la scară economică. Pe baza amendamentelor noastre adoptate în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, compromisul negociat cu Consiliul conține, pe lângă conturile propuse inițial, cerința conform căreia Comisia trebuie să raporteze până la sfârșitul anului 2013 și să examineze extinderea conturilor pentru a acoperi stocurile de materiale (și nu numai fluxurile), precum și serviciile ecosistemice. Acordul pe marginea acestei cerințe ca statele membre trebuie să furnizeze date cu metodologie armonizată privind economia mediului este un pas concret în cadrul procesului „dincolo de PIB”.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Conturile naționale acoperă considerații de mediu pe baza performanței economice și a creării de prosperitate. Conform propunerii Comisiei, acestea trebuie să furnizează o sursă de date privind emisiile atmosferice și taxele de mediu. Conturile de mediu sunt destinate doar pentru a indica interacțiunile. Dezvoltarea durabilă în UE necesită un comportament rezonabil în ceea ce privește ecosistemul și insuficiența tot mai mare a resurselor. Cetățenii trebuie să fie informați cu privire la impactul activităților economice asupra mediului.

 
  
MPphoto
 
 

  Iva Zanicchi (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea raportului dlui Leinen. De fapt, politicile de mediu și de dezvoltare durabilă au dobândit recent o relevanță particulară, determinând oamenii să acorde o atenție mai mare integrării politicilor economice și de mediu. Schimbările climatice, transportul durabil, natura, biodiversitatea, utilizarea și exploatarea materiilor prime și a resurselor naturale, precum și gestionarea deșeurilor, au dobândit o pondere exponențială în politicile statelor membre. Din acest motiv, putem evalua politicile de mediu europene și strategiile aferente adoptate în cadrul UE într-un mod serios și riguros numai dacă sunt furnizate date fiabile.

 

10. Corectările voturilor și intențiile de vot: a se vedea procesul-verbal
  

(Ședința a fost suspendată la ora 13.15 și a fost reluată la ora 15.00)

 
  
  

PREZIDEAZĂ: JERZY BUZEK
Președinte

 

11. Comunicarea Președintelui
MPphoto
 

  Președinte. – Doamnelor și domnilor, aș dori să fac următorul anunț. În legătură cu exercițiul de evacuare ce a avut loc în timpul votării, astăzi, toate explicațiile pozițiilor adoptate în cursul votului de astăzi vor fi ascultate mâine, împreună cu explicațiile de mâine ale votului. De asemenea, mâine vom finaliza votările care au fost programate pentru astăzi, dar nu au avut loc. Este vorba despre votul care era în curs atunci când a fost suspendată votarea, pe care îl vom continua exact din același punct în care a fost suspendat, pentru a avea continuitate deplină.

 

12. Aprobarea procesului-verbal al ședinței anterioare: consultați procesul-verbal
Înregistrare video a intervenţiilor

13. Timp afectat întrebărilor adresate Președintelui Comisiei
Înregistrare video a intervenţiilor
MPphoto
 

  Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă timpul afectat întrebărilor adresate președintelui Comisiei.

 
  
MPphoto
 

  Manfred Weber, în numele Grupului PPE.(DE) Dle Președinte, permiteți-mi să fac o glumă și să îi felicit pe toți deputații, deoarece au supraviețuit alarmei de incendiu și au reușit să-și reocupe locurile din Cameră în siguranță.

Ca reprezentant al Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), aș dori să adresez o întrebare președintelui Comisiei, care a fost foarte ocupat cu situația din Mediterana, ilustrată de imaginile pe care le-am văzut în ultimele săptămâni, în care o mulțime de oameni au ajuns în Europa fugind de situația din Africa, în timp ce alții nu au reușit acest lucru. Trebuia să vedem la știri imaginile cu naufragiații și cu victimele.

Știm cu toții că a găsi un răspuns la această dramă și la această suferință a refugiaților este o provocare europeană comună la care trebuie să găsim o soluție. În numele Grupului PPE, aș dori să solicit președintelui Comisiei să ne ofere o evaluare din care să reiasă dacă Comisia - și, mai ales, Frontex - dispune de resurse suficiente, dacă noi, UE, dispunem de capacități suficiente pentru a răspunde pe teren și dacă avem suficiente baze statutare pentru a permite Europei să acționeze concertat în regiunea mediteraneană.

De asemenea, aș fi interesat să aflu sub ce formă se desfășoară discuțiile cu țările de origine (Tunisia și Egipt, de exemplu) și dacă noi, europenii, înregistrăm progrese în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei. – Dle Weber, regretăm cu toții evenimentele recente care au cauzat pierderea multor vieți. Sunt de acord cu dvs. în ceea ce privește necesitatea de a lua măsuri mai decisive în acest domeniu.

A existat un răspuns imediat pentru a asista țările din Africa de Nord - peste 1 milion de euro pentru asistență umanitară - și această asistență va continua. Prin operațiunea comună Hermes, agenția de frontieră Frontex coordonează un răspuns la presiunea migratorie puternică. Totuși, este foarte important ca statele membre din regiunea mediteraneană, împreună cu țările terțe, să continue cooperarea și să-și coordoneze eforturile. Mai avem multe de făcut.

Prin urmare, răspunsul meu foarte direct pentru dvs. este da, avem nevoie de resurse suplimentare pentru Frontex. Propunerile pentru consolidarea Frontex trebuie adoptate urgent. De asemenea, trebuie ca statele membre să dea dovadă de voință politică și, mai presus de toate, de solidaritate reciprocă, oferind resursele tehnice și umane necesare. După cum știți, UE, ca atare, nu deține toate aceste resurse, astfel încât avem nevoie de cooperarea statelor membre pentru a le pune la dispoziție.

 
  
MPphoto
 

  Manfred Weber, în numele Grupului PPE.(DE) Dle președinte, vă mulțumesc pentru evaluarea pe care ați făcut-o asupra situației. Ținând cont de faptul că, în prezent, avem nevoie de mai multe resurse pentru Frontex, m-ar interesa să știu dacă și dvs. considerați că statele membre au fost, până acum, prea refractare să ofere resurse pentru consolidarea Frontex. Aveam deja instrumentele necesare. Este adevărat că statele membre au manifestat prea puțină disponibilitate de a susține Frontex în mod corespunzător?

 
  
MPphoto
 

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei. – Dezbaterile pe marginea acestui aspect continuă. De fapt, este unul dintre subiectele Consiliului European din luna aceasta, pe 23 și 24 iunie. Statele membre ar trebui nu doar să adopte propunerea deja prezentată pentru a consolida Frontex, la fel de important fiind să accelereze răspunsul logistic: mai multe avioane și mai multe nave sunt indispensabile și, în prezent, noi nu le putem furniza din bugetul nostru la nivel european.

Cred că există o voință politică de a face acest lucru, dar trebuie făcut într-un mod coordonat și Comisia a inițiat un efort în acest sens: dna comisar Malmström lucrează la acest aspect cu statele membre și sper că Consiliul European de la sfârșitul acestei luni va confirma raționamentul nostru.

În același timp, bineînțeles, avem nevoie de cooperarea țărilor terțe. Am fost personal în Tunisia, unde am discutat cu prim-ministrul și acesta ne-a promis cooperarea. De fapt, aceștia cooperează și acum încercăm să încheiem o formă de acorduri logistice pragmatice între autoritățile tunisiene și propriile noastre agenții.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Nu s-au întors toți deputații în Cameră după exercițiul de evacuare în caz de incendiu.

 
  
MPphoto
 

  Guy Verhofstadt, în numele Grupului ALDE. – Da, am remarcat că unii dintre colegii mei sunt încă în exercițiul de evacuare în caz de incendiu.

Ieri, dl comisar Olli Rehn a anunțat un număr de pași importanți în Comisie. În primul rând, a solicitat un număr de modificări la un mecanism de salvare. Domnia sa a precizat că este necesar ca acest mecanism să poată oferi țărilor linii de credit flexibile, adăugând că acest mecanism trebuie să poată accesa piața secundară și, cel mai important, a spus că acest lucru se poate face prin swapuri la preț special cu propriile obligațiuni având ratingul AAA. Acest lucru este foarte important, deoarece înseamnă că pot fi efectuate operațiuni de swap între obligațiunile toxice din țările aflate în dificultate și obligațiunile AAA ale mecanismului de salvare.

În al doilea rând, a menționat, de asemenea, că Comisia ar trebui să înceapă să examineze posibilitatea euroobligațiunilor - în cele din urmă, aș putea spune.

Întrebarea mea pentru dvs., dle Barroso, este: puteți confirma că aceasta este și poziția Comisiei? În al doilea rând, deoarece timpul ne presează, veți propune aceste modificări ale mecanismului de salvare la următoarea reuniune a Consiliului European de peste două săptămâni?

 
  
MPphoto
 

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei. – Doresc să confirm că toate ideile prezentate de dl comisar Rehn beneficiază de susținerea mea categorică, deci nu voi repeta ce a spus acesta.

Privind MES, acum suntem în procesul de stabilire a acestuia. După cum știți, sper că guvernele vor fi conveni foarte curând asupra acestuia și, de asemenea, sper că va exista o decizie politică în Consiliul European, confirmând deciziile privind mecanismul european de stabilitate și, bineînțeles, cunoașteți poziția noastră.

În ceea ce privește euroobligațiunile, nu este o idee nouă. Ideea euroobligațiunilor este prezentată de mulți ani de către Comisie, inclusiv de unul dintre predecesorii mei. Realitatea este că până acum, statele membre nu au acceptat ideea; adică, atunci când ne-am confruntat cu criza din Grecia, Comisia a propus o idee de mutualizare a datoriei, care a fost respinsă de majoritatea statelor membre din zona euro. Cred că, în prezent, există un oarecare progres în ceea ce privește acceptarea ideii de a considera mai multe opțiuni și, bineînțeles, Comisia va prezenta mai multe opțiuni. Am crezut întotdeauna că ideea euroobligațiunilor a fost una atractivă, cu condiția ca statele membre să o poată sprijini, dar, ca să fiu sincer, nu am ajuns încă în acel punct. Încă nu am ajuns acolo, astfel că acum cred că trebuie să ne concentrăm pe MES.

 
  
MPphoto
 

  Guy Verhofstadt, în numele Grupului ALDE. – Nu cred că criza legată de Grecia și de euro s-a terminat. Nu s-a terminat. Prin urmare, trebuie să găsim instrumente suplimentare. Unul dintre instrumentele suplimentare este, de fapt, ceea ce propune dl Olli Rehn - un swap de obligațiuni toxice de la unele țări pentru un pachet mai mic de euroobligațiuni cu ratingul AAA. Acesta este drumul. Aceste euroobligațiuni pot fi emise de EFSF, prin MES sau de către o nouă agenție europeană în viitor, nu contează. Mecanismul este cel care contează și este important că, pentru prima dată, cred, dl Olli Rehn și Comisia recunosc faptul că aceasta este calea de urmat.

 
  
MPphoto
 

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei. – Dle Verhofstadt, Comisia acționează ca un organism colegial. Cred că vi se pare mai ușor să fiți de acord cu ceea ce spune Olli Rehn decât cu ceea ce spun eu, dar, de fapt, noi spunem același lucru.

În sondajul privind creșterea anuală, Comisia apăra și propunea în mod colectiv mai multe intervenții de acest fel pe piețe; din păcate, statele membre nu au fost de acord cu acest lucru. Prin urmare, pot confirma că lucrăm în acest sens. Încercăm să sporim gradul de flexibilitate pentru intervenție pe piețe dar, sincer, cred că acum trebuie să ne concentrăm pe MES și să analizăm, bineînțeles, posibile opțiuni pentru viitorul euroobligațiunilor, dacă statele membre sunt pregătite să facă acest pas suplimentar.

 
  
MPphoto
 

  Jan Zahradil, în numele Grupului ECR. (CS) Dle președinte, după cum știți, grupul meu este compus, în principal, din membri din afara zonei euro, dar, cu siguranță, nu ne dorim ca euro să eșueze, după cum am precizat deja de mai multe ori. Economiile noastre sunt prea interconectate, motiv pentru care, trebuie să spun că avem sentimente contradictorii cu privire la ceea ce se întâmplă.

Primim mesaje contradictorii în această privință. Consiliul European spune un lucru, BCE spune altceva și FMI-ul ceva cu totul diferit. În primul rând, am senzația că opiniile politice prevalează încă asupra celor economice, ca și cum ar fi posibil să păcălim piețele cu câteva promisiuni și să evităm o soluție reală la această situație.

Aș dori să întreb care este poziția Comisiei Europene cu privire la restructurarea datoriei guvernamentale. Oare chiar preferați în continuare să injectați tot mai mulți bani și să acordați tot mai multe împrumuturi fără scadență economiilor care au probleme grave și sunt aproape de colaps, sau începem să vedem primele manifestări de bun simț și să luăm în considerare cu seriozitate posibilitatea restructurării datoriilor guvernamentale, deoarece, în opinia mea, nu putem evita acest lucru pe termen lung.

 
  
MPphoto
 

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei. – Dle Zahradil, în primul rând, din păcate, problemele economice pe care le avem în Europa nu sunt doar din zona euro. Unele state membre din afara zonei euro sunt, de asemenea, implicate în programele de susținere a balanței de plăți prin Comisie și FMI.

Privind zona euro, după cum spuneți, există discuții în curs între statele membre, Consiliu, Comisie și Banca Centrală Europeană privind cel mai bun răspuns cuprinzător posibil. După cum știți, nu există întotdeauna un acord al experților cu privire la cel mai bun mod de a obține răspunsul respectiv. Acest demers este încă în desfășurare.

Este corect să recunoaștem că aceste aspecte sunt extrem de dificile și de complexe. Amploarea provocării este fără precedent și necesită o anumită activitate de convergență. Din acest motiv, Comisia este extrem de prudentă în modul în care comunică pe marginea acestui subiect, deoarece unele dintre aceste aspecte sunt sensibile din punctul de vedere al pieței. Un lucru este clar: după cum am spus, restructurarea nu este o alternativă la eforturile dureroase de consolidare fiscală pe care trebuie să le facă toate statele membre, dacă acestea doresc să-și corecteze dezechilibrele în ceea ce privește deficitul și datoria.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Cohn-Bendit, în numele Grupului Verts/ALE.(FR) Dle Președinte, dle Barroso, este adevărat că nu înțelegem întotdeauna poziția UE, dar tocmai ați răspuns la această întrebare. Aș dori să spun trei lucruri.

În primul rând, nu ar trebui să mai aibă loc nicio restructurare. Cu toții știm că, la un moment dat, va exista o restructurare a datoriei, de exemplu în Grecia, pentru simplul motiv că guvernul grec trebuie să aibă șansa de a-și recâștiga încrederea și că societatea greacă trebuie restructurată. Așa cum stau lucrurile în Grecia, nimeni nu are încredere în nimeni, cu atât mai puțin în guvern. Până când guvernul nu va reuși să ofere poporului său altă perspectivă pentru viitor, alta decât una de austeritate, acesta nu va reuși să-și redreseze economia.

Cel mai important lucru care trebuie discutat de Comisie și de părțile vizate trebuie să fie, prin urmare, necesitatea de a inspira încredere poporului grec, fără de care nu poate fi adoptată nicio măsură. Totuși, austeritatea dominantă nu lasă timp societății grecești să se oprească și să se gândească. De aceea o resping, ceea ce poate fi extrem de riscant.

O întrebare finală:evaziunea fiscală. Nu ar putea Europa să ajute Grecia în această problemă? Grecii au conturi în băncile din Austria, Luxemburg, Cipru și Elveția. De ce să nu blocăm aceste conturi sau, cel puțin, să contestăm secretul bancar, astfel încât guvernul grec să poată evalua unde rezidă problema evaziunii fiscale. Le cerem acestora să stopeze evaziunea fiscală fără a le oferi însă niciun ajutor. Tocmai băncile noastre, băncile europene, sunt cele care acoperă această evaziune fiscală.

 
  
MPphoto
 

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei.(FR) Dle Cohn-Bendit, aveți dreptate când spuneți că există o problemă cu evaziunea fiscală în Grecia, deși, în opinia mea, nu reprezintă cauza care a determinat problema structurală a Greciei.

În prezent abordăm problema secretului bancar. După cum știți, din martie 2009, toate statele membre, precum și Elveția, au fost de acord să implementeze standardul Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE), care stipulează că un stat nu poate refuza să furnizeze informații, dacă alt stat îi solicită acest lucru, cu condiția ca aceste informații să fie deținute de o bancă sau de altă instituție financiară. Acest principiu a fost inclus de noi, Comisia, în directiva privind cooperarea administrativă în domeniul impozitării, care a intrat în vigoare la data de 11 martie 2011 și care, din păcate, va fi aplicată doar începând cu 1 ianuarie 2013.

Prin urmare, aspectul secretului bancar a fost tratat la nivel european din punct de vedere legal și nu poate constitui un obstacol pentru schimbul complet de informații la cerere dintre autoritățile fiscale. Cred că toate criteriile sunt îndeplinite deja, pe baza cooperării administrative, pentru ca statele membre și UE să furnizeze acum Greciei informații despre orice fraudă sau evaziune fiscală.

 
  
MPphoto
 

  Lothar Bisky, în numele Grupului GUE/NGL. (DE) Dle Barroso, nu am decât o scurtă întrebare. Sunt încântat că summitul G8 și forumul e-G8 care l-a precedat au discutat despre internet. Există și îngrijorări referitoare la motivul pentru care cei care dețin puterea sunt preocupați de internet. Știm cât este de sensibil acest domeniu. Ne mai puteți oferi și alte informații în acest sens? Aceasta este singura discuție sau vor mai exista și altele? Veți include din nou acest subiect pe ordinea de zi?

 
  
MPphoto
 

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei.(FR) Cred că ideea președintelui Sarkozy a fost una excelentă, deoarece internetul este un fenomen global. Cu toții dorim un internet deschis. Credem că acesta contribuie foarte mult la cunoaștere și la libertate. În același timp, internetul este adesea deschis la abuz: există exploatare, a copiilor, de exemplu, și sunt comise infracțiuni profitându-se de libertățile pe care le oferă internetul.

Prin urmare, am avut o discuție foarte interesantă cu unele dintre numele importante în crearea inițiativelor pe internet, de la președintele Google până la dl Zuckerberg, președintele Facebook și alții. Am discutat despre tipul de regulament potrivit pentru internet, care să mențină libertatea și potențialul de inovare pe care îl oferă internetul. Prin urmare, a existat o dezbatere urmată de confirmarea că acest subiect, internetul, va apărea pe o agendă G8 viitoare.

 
  
MPphoto
 

  Lothar Bisky, în numele Grupului GUE/NGL.(DE) Curiozitatea mea nu este încă pe deplin satisfăcută și aș dori să vă întreb dacă sunteți pregătit să ne spuneți mai multe, în general, despre aceste negocieri noi privind internetul, deoarece este o măsură importantă și extrem de amplă pentru viitor.

 
  
MPphoto
 

  José Manuel Barroso, președinte al Comisiei.(FR) Nu a avut loc nicio negociere. A fost mai mult un schimb foarte general de păreri, un fel de brainstorming. Anterior a avut loc o conferință numită special e-G8, la care au participat unii dintre marii actori ai afacerilor pe internet și autoritățile. Nu a fost tocmai o negociere. Nu așa am perceput-o. I-am rugat pe președinții companiilor principale de pe internet să ne spună cum văd viitorul acestei industrii și, în plus, ne-am împărtășit îngrijorările, interesele și percepția noastră asupra internetului cu diverșii membri ai G8. Totuși, nu a existat cu adevărat o negociere din punctul de vedere al rezultatelor specifice.

 
  
MPphoto