Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 22 iunie 2011 - Bruxelles

18. Prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice - Aplicarea procedurii de deficit excesiv - Cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre - Supravegherea bugetară în zona euro - Consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice - Măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (continuarea dezbaterii)

  Președinte. −Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice; procedura privind deficitul excesiv; cerințele pentru cadrele bugetare ale statelor membre; supravegherea bugetară în zona euro; supravegherea pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice; și măsurile de aplicare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro.

  Antolín Sánchez Presedo (S&D). – (ES) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, cetățenii noștri își doresc o Uniune Europeană puternică și eficientă. Lentoarea, insuficiența și viziunea pur interguvernamentală conduc la agravarea impactului crizei și la slăbirea credibilității proiectului european.

Nu ne confruntăm cu probleme care sunt pur naționale sau cu o criză care este doar economică; ne confruntăm cu o criză politică care necesită un răspuns rapid, complet și europenist.

Conceptele de bază ale „economiei” și „uniunii” în Uniunea Economică și Monetară trebuie să fie consolidate. Propunerea prezentată astăzi privind guvernanța economică trebuie să fie îmbunătățită considerabil dacă dorim să realizăm acest lucru.

Susținem crearea unor cadre bugetare naționale care să garanteze transparența, coordonarea economică și verificarea respectării angajamentelor europene.

Considerăm că este necesar să corectăm dezechilibrele macroeconomice și să trecem la convergență, de aceea considerăm că raportul Ferreira realizează progrese deosebite în acest domeniu.

Cu toate acestea, propunerile de reformă a Pactului de stabilitate și de creștere sunt incomplete: acestea confundă stabilitatea cu ajustarea și încredințează politicile de creștere pieței și domeniului național. A evita angajamentul Europei pentru investiții și ocuparea forței de muncă este inacceptabil.

Noi nu vom fi complici la această încercare prin care Europa întoarce spatele cetățenilor săi și propriilor sale interese; noi nu ne resemnăm să medităm impasibili asupra modului în care problemele noastre se înrăutățesc; și nu acceptăm standarde duble. Avem nevoie de unanimitate pentru a oferi resurse și de decizii cu majoritate calificată pentru a evita sancțiunile.

Trebuie să asumăm angajamentul față de Europa și să acționăm rapid. Parlamentul European trebuie să muncească din greu pentru a elabora un răspuns europenist și ambițios, demn de cetățenii noștri.

Trebuie să mergem înainte, nu să dăm înapoi ca racul. Europa nu trebuie să se ascundă atunci când avem cea mai mare nevoie de ea.

  Ashley Fox (ECR). - Dle președinte, deși Regatul Unit nu este membru al zonei euro – și sper că nu va fi niciodată – avem un interes legitim în reușita acesteia. Îi doresc numai binele zonei euro și regret că nu pot să susțin propunerile privind guvernanța economică pe care le dezbatem în această seară.

Propunerile din fața noastră acordă Comisiei noi competențe nelimitate. Dacă aceste competențe ar fi fost limitate doar la țările din zona euro, nu aș fi obiectat, dar în schimb observăm cum Comisia și mulți deputați din acest Parlament – inclusiv dna Wortmann-Kool, pentru care am cel mai mare respect – folosesc criza din zona euro ca pe o scuză pentru a extinde competențele UE asupra guvernanței economice a Regatului Unit și a altor țări care nu utilizează moneda euro. Nu am fost ales să acord UE mai multe competențe asupra modului în care Regatul Unit își guvernează afacerile și, prin urmare, va trebui să votez împotriva acestor propuneri.

  Werner Langen (PPE). – (DE) Dle președinte, dezbaterea reflectă aspectele nerezolvate ale politicii economice din Europa. Deși avem o politică monetară centrală, există o responsabilitate locală pentru politicile bugetare și financiare. Încercările unor deputați greci de a transfera responsabilitatea competenței politice interne a Greciei asupra Europei sau asupra unor părți terțe, bănci capitaliste sau oricui nu pot fi decât o greșeală.

(Interpelări)

De vină au fost comuniștii greci.

Din fericire, moneda euro este stabilă atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Acum nu ne confruntăm cu o criză a monedei euro, ci cu o criză a datoriei suverane. De aici trebuie să pornim. Este inutil – nici statul nu poate trăi la nesfârșit dincolo de posibilitățile sale. Este inutil să adăugăm încă o datorie la datoriile existente fără a accepta consecințele reformelor necesare. De aceea am spus că este timpul să acționăm. Parlamentul a solicitat de mult timp adoptarea unor măsuri. Comisia a propus acum ca Pactul de stabilitate și de creștere să fie mai strict. Președinția maghiară a negociat bine, la fel și tabăra noastră. Într-adevăr, consider că este regretabil, dle Bullmann – deși cu multe aspecte de reglementare a piețelor financiare suntem de acord – că socialiștii își doresc în continuare să facă diferența între datoriile bune și cele rele. Aceasta este o direcție greșită. Când întocmim balanțele pentru a afla care sunt țările din Europa care întimpină dificultăți, nu este necesar să defăimăm pe nimeni; este simplu de observat. Au existat guverne socialiste peste tot unde au apărut aceste probleme bugetare și financiare. Ungaria, Lituania, România, din exteriorul zonei euro, Irlanda, Spania, Portugalia, Regatul Unit, precum și Grecia, cu excepția unei pauze de patru ani, atunci când la conducere au fost ai noștri. Cu alte cuvinte, modelul dvs. economic nu funcționează.

(Interpelări)

Într-adevăr, dle Bütikofer, ar trebui să știți mai bine de acum. Nu putem absolvi Grecia de responsabilitate aici și voi spune sincer că grecii nu au fost primii care au încălcat Pactul de stabilitate și de creștere. de fapt, au fost cele două mari puteri, Germania și Franța. Noi ne-am opus acestui lucru și l-am schimbat. Erați în guvern la acea dată, dle Bütikofer. Ați săpat mormântul – partidul dumneavoastră a săpat mormântul Pactului de stabilitate și de creștere, nu grecii. Cu toate acestea, acum, depinde de greci să...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor.)

[Vorbitorul a fost de acord să accepte două întrebări în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)]

  Udo Bullmann (S&D). – (DE) Dle președinte, dle Langen, doresc doar să mă asigur că sunteți familiarizat cu ideile noastre. Prin urmare, vă întreb dacă sunteți conștient de ceea ce i-am propus colegei dvs., dna Wortmann-Kool, și anume, în primul rând, să consolidăm pactul prin introducerea unei monitorizări atente a obiectivelor selectate propuse de dl Rehn din pachetul UE 2020, de exemplu, cercetarea și dezvoltarea, precum și lupta împotriva sărăciei. De asemenea, aceasta ar include și investițiile în modernizarea sistemelor de aprovizionare cu energie.

  Marc Tarabella (S&D). – (FR) Dle președinte, două chestiuni.

Prima, Grecia: haideți să nu încercăm să rescriem istoria. Acesta a fost un guvern de dreapta, care timp de două mandate a disimulat cifrele cu ajutorul băncii Goldman Sachs. Astăzi, un guvern de stânga încearcă să repună lucrurile în ordine. Oare oamenii trebuie să plătească pentru greșelile efectuate la recomandarea societăților bancare?

Al doilea exemplu: în țara mea, Belgia, în timpul unui guvern cu participare de stânga condus de colegul nostru deputat, dl Dehaene, în 12 ani am redus datoria de la 130 % din PIB la 80 %. Greșelile comunității bancare și, în special, ale băncii Fortis, au evidențiat faptul că trebuie să ajutăm băncile pentru a preveni ca sistemul...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Werner Langen (PPE). – (DE) Dle președinte, sunt familiarizat cu propunerile formulate de dl Bullmann și de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European. Singura problemă în legătură cu acestea este că cer, în primul rând, mai mulți bani. Problema nu poate fi soluționată prin risipirea mai multor bani. Așa cum tocmai a confirmat dl Tarabella, există oportunități de reducere a datoriei, chiar și cu implicarea socialiștilor. Aș dori să explic faptul că în urma reformelor care au avut loc în Grecia nu s-a realizat nimic care să conducă la o împărțire reală a patrimoniului privat, uriaș al Greciei cu cheltuielile împovărătoare ale statului. Dimpotrivă: de la data de 1 ianuarie, cetățenii eleni au retras 59 de miliarde de euro din depozitele bancare din Grecia și tot de la 1 ianuarie, s-au vândut 12 miliarde de euro din obligațiunile guvernamentale elene. Cer imperativ ca partidele bogate, care sunt numeroase în Grecia să participe în mod activ, iar acest lucru ar trebui reglementat printr-o politică. Dacă aceștia își vor asuma responsabilitatea, atunci vor putea beneficia de solidaritatea noastră.

  Saïd El Khadraoui (S&D). – (NL) Dle președinte, doamnelor și domnilor, aș dori să încep prin a aduce un omagiu tuturor celor care au lucrat din greu la acest din urmă pachet, dar totuși susțin opiniile exprimate de antevorbitorii din grupul meu. Pentru noi, acest pachet nu este suficient și nu este echilibrat. Nu este atât o chestiune de detalii tehnice, cât una de esență: pe ce punem noi accent? Care ar trebui să fie obiectivele unei politici economice mai bine integrate? Prin urmare, nu este adevărat că noi nu dorim guvernanță economică europeană, dar trebuie să ne întrebăm cum ar trebui să o definim, care este esența guvernanței economice europene. Evident, criza actuală a demonstrat clar că o uniune monetară necesită, de asemenea, o cooperare economică. Se pare că s-a strecurat o anumită eroare de proiectare în modelul nostru financiar și trebuie să o corectăm.

Pentru noi, aceasta reprezintă mai mult decât convenirea unor reduceri și realizarea obiectivelor bugetare. Da, dle Langen, doamnelor și domnilor, într-adevăr, susținem finanțele publice solide, dar, pentru noi, elementul-cheie este cum putem continua cu toții, cum putem ieși din această încurcătură urâtă. Cum ne putem pregăti pentru viitor și, prin urmare, cum putem realiza creștere și locuri de muncă printr-o politică economică comună. Cu alte cuvinte, prin integrarea în sistem a unei strategii de investiții ambițioase, prin stabilirea unei legături cu obiectivele 2020 sau, altfel spus, prin dispoziții comune, de exemplu, pentru a ne îmbunătăți sistemul de educație, a combate sărăcia și a deveni mult mai competitivi, dar și pentru a beneficia de concurența țărilor terțe prin intermediul unor investiții în cercetare și dezvoltare.

Fiindcă a venit vorba, mă uimește faptul că unii deputați, cum a fost cazul dlui Verhofstadt chiar ieri, pledează pentru o strategie de investiții fiind, în același timp, mulțumiți de acest pachet. Pentru mine, personal, acesta nu este consecvent. Prin urmare, noi considerăm că „pachetul celor șase” este o ocazie ratată de a pune în aplicare o guvernanță economică reală.

  Marianne Thyssen (PPE). - (NL) Dle președinte, doamnelor și domnilor, ne aflăm într-o criză profundă, pe care nu trebuie să ne asigurăm doar că o vom depăși, ci, de asemenea, trebuie să ne opunem să mai ajungem în această situație vreodată. Tocmai acesta este motivul pentru care avem nevoie de un cadru legislativ puternic și, de aceea, în calitate de colegiuitor, ca Parlament, trebuie, de asemenea, să ne asumăm responsabilitățile. În fond, noi suntem generația care decide în prezent viitorul copiilor noștri.

Noi, cei din Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), avem curajul să înaintăm o astfel de serie de norme. Acum, trebuie să avem curajul să decidem care este acțiunea necesară. De asemenea, trebuie să avem curajul să optăm pentru a contribui la adoptarea unor asemenea decizii, să ne asigurăm că sunt respectate, chiar dacă acest lucru înseamnă că trebuie să înotăm împotriva curentului. Îi înțelegem pe oamenii care ies în stradă să protesteze și, mai mult, ceea ce vom face este să oferim un răspuns structural precis preocupărilor acestor oameni: locuri de muncă avantajoase, creștere durabilă și un loc, în viitor, pentru o politică socială adecvată. Dacă ne dorim să rămânem un jucător important într-o economie globalizată, atunci trebuie să asigurăm o mai bună coordonare între politicile economice și bugetare, precum și o mai bună coordonare între politica economică și politica referitoare la competitivitatea statelor membre. Evident, în acest sens, avem nevoie de investiții în economie, dar, în primul rând, trebuie să ne asigurăm că nimănui nu îi este permisă libertatea de a se abate de la normele convenite fără un motiv întemeiat, deoarece, acest lucru înseamnă să îi băgăm și pe alții în încurcătură.

Pachetul care, în cele din urmă, a reieșit din negocieri oferă un răspuns puternic acestor solicitări și, de asemenea, oferă un răspuns la greșelile din trecut. Singurul lucru – determinat de comportamentul nostru din trecut – este că trebuie să consolidăm în continuare aspectul de prevenire al Pactului de stabilitate, deoarece, dacă un stat membru va urma un drum greșit, atunci nu putem permite ca acest fapt să devină un subiect de negociere politică în Consiliu, care va fi răspunsul Europei, în final.

Prin urmare, sper că noi, cei de aici, vom exprima un vot favorabil, vom susține acest pachet, dar, de asemenea, vom oferi posibilitatea de a începe o rundă finală de negocieri cu Consiliul, pentru a consolida și mai mult acest aspect.

  Leonardo Domenici (S&D). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, consider că asistăm la un paradox. Pachetul care ar trebui să corecteze și să prevină dezechilibrele și asimetriile se bazează pe un dezechilibru și pe o lipsă de simetrie. Este ca un organism care stă pe două picioare, dar unul este mult mai lung și mai dezvoltat decât celălalt. Piciorul care controlează politica fiscală este musculos și articulat, iar cel care controlează politica de dezvoltare, care ar trebui să ofere un impuls și un imbold pe termen lung, este fusiform și lipsit de putere.

Cred că acest rezultat discordant din structura finală a pachetului reflectă diferențele de opinie privind originile și natura crizei. Diferențele sunt între cei care consideră că dezordinea și dezechilibrele din finanțele publice sunt la originea crizei și cei care cred că problema de bază are legătură, mai degrabă, cu absența normelor și a transparenței piețelor, cu dezechilibrele economice și comerciale și inegalitatea socială. Riscăm să facem o confuzie între cauză și efect. Cu toții ne dorim ca finanțele publice să fie verificate responsabil, dar obiectivul de reducere a datoriilor nu este suficient pentru a declanșa creșterea economică și competitivitatea. Obiectivul principal al acestor măsuri constă în proceduri și sancțiuni. Un accent neînsemnat – un accent mult prea neînsemnat – a fost pus pe strategia de investiții și de creștere durabilă, pe care Europa trebuie să o promoveze și să o pună în aplicare.

Știm că acțiunile noastre pot conduce la rezultate foarte diferite, chiar fără intenția noastră, și chiar pot avea efectul opus celui pe care dorim să îl obținem. Aceasta este eterogeneza scopului. Mă tem că această problemă stă la baza acestui pachet.

  José Manuel García-Margallo y Marfil (PPE). – (ES) Dle președinte, ne aflăm, cu siguranță, într-o situație gravă care ne solicită tuturor să dăm dovadă de responsabilitate. Tuturor, inclusiv Consiliului. Diferența care ne separă astăzi de Consiliu este legată de problema votului cu majoritate calificată inversă.

Cu toții știm că Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) nu a funcționat deoarece statele membre au hotărât să nu se pedepsească între ele pentru nicio încălcare a disciplinei bugetare. Probabil că acest lucru se datorează faptului că au citit în Evanghelie un citat care spunea „cine este fără de păcat să arunce primul piatra”.

Parlamentul își dorește – și acest lucru îl deosebește de Consiliu – să punem capăt acestei camaraderii vesele dintre guverne și să înlocuim un arbitru părtinitor cu unul imparțial.

Pachetul este bun și merită să fie votat. În vremuri foarte grele, nimeni nu se va gândi vreodată să spună că ar fi trebuit să cheltuim mai mult. Ceea ce facem noi acum este restabilirea disciplinei bugetare.

Cu toate acestea, când ceva funcționează nu este neapărat suficient. Discursurile pe care le-am ascultat astăzi au evidențiat mai multe aspecte. Cu toții știm că zona euro nu a fost o zonă monetară optimă. Toată lumea considera că prin cadrul instituțional actual – o politică monetară centralizată, un pact de stabilitate și de creștere și coordonarea celorlalte politici economice – se va permite depășirea sau, cel puțin, reducerea diferențelor dintre statele membre. Nu a fost cazul. În perioadele favorabile, diferențele dintre ele doar au crescut; în perioadele nefavorabile, pilonii pe baza cărora a fost înființată uniunea monetară au fost lăsați în ruină. Principiul „niciun plan de salvare”, principiul „niciun faliment”, iar acum principiul „fără ieșire” ar putea fi, de asemenea, aruncate pe fereastră.

Ne aflăm acum în situația lui Lenin: „Ce este de făcut?” Singura soluție este să avansăm în chestiunea uniunii politice.

Salut tema euroobligațiunilor. Este un pas pozitiv în această direcție, dar mai are nevoie de îmbunătățiri. Dacă instituirea unei uniuni politici impune reformarea tratatelor prin convocarea unei convenții, atunci așa să fie. Există un proverb elen care spune că „regulile sunt pentru oamenii, și nu oamenii, pentru reguli”.

Aceasta nu este o chestiune de continuare a trialogurilor până la ora trei dimineața sau de organizare a unor reuniuni ministeriale la ora șase dimineața. De acum înainte, haideți să ne gândim la ce se poate face pentru a remedia această situație.

Cu toate acestea, primul pas este să votăm în favoarea acestui pachet și este un pas pozitiv în direcția cea bună. În caz contrar, vom face un efort inutil și, așa cum dl Ortega y Gasset tocmai a spus, efortul inutil duce la melancolie și – în politică – la opoziție.

  Președinte. − Duce la melancolie și, de asemenea, dle GarcíaMargallo y Marfil, la luarea cuvântului depășind timpul alocat, prin indulgența președintelui.

  Alfredo Pallone (PPE). – (IT) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, această dezbatere oferă oportunitatea de a rezolva problema unui nou acord privind guvernanța în Uniunea Europeană, de a transmite un mesaj puternic și unitar, de a restabili solidaritatea în UE și de a elimina speculațiile.

Este adevărat că anii trecuți am slăbit Pactul de stabilitate și de creștere. Un aspect, de asemenea, incontestabil este că aceasta a fost o greșeală și că acum suportăm consecințele. Trebuie să revenim la normele de disciplină fiscală și aceasta este adevărata problemă, dezbaterea reală pe care trebuie să o avem împreună. Procedurile trebuie să fie automate pentru a nu mai trece prin aceeași experiență prin care am trecut cu vechiul Pact de stabilitate și de creștere. Cred că există doar o singură modalitate pentru a depăși criza; nu există scurtături. Răspunsul constă în politicile naționale, în îndeplinirea angajamentelor planificate și convenite. Solidaritatea dintre statele membre ale UE trebuie însoțită de un simț al responsabilității și trebuie să respecte normele pe care statele membre nu pot și nu trebuie să le încalce cu bună știință.

În mod clar, nu putem omite importanța creșterii economice, generatoare de venituri interne, precum și a reformelor structurale pentru a readuce stabilitatea în țările aflate în mare dificultate. Reformele structurale vizează stimularea competitivității economiilor, iar potențialul de creștere trebuie să reprezinte o prioritate pe agenda politică.

Nu sunt de acord cu cei care susțin că noul Pact de stabilitate și de creștere nu va permite statelor să se dezvolte. Dimpotrivă, le va solicita să elimine elementele inutile, să se modernizeze, să întreprindă acele reforme structurale care reprezintă mecanismul de declanșare pentru repornirea economiei. Datorită acestora și respectării stricte a normelor prevăzute de noul Pact de stabilitate și de creștere, sunt sigur că UE va deveni mai puternică și va fi în măsură să răspundă noilor provocări fără politici de asistență și, mai rău, fără sloganurile depășite care nu duc nicăieri și aduc numai pagube, în special printre membrii cei mai vulnerabili ai societății.

  Astrid Lulling (PPE). – (FR) Dle președinte, cu cât Parlamentul se mândrește mai mult cu progresul extraordinar realizat referitor la guvernanța economică, cu atât mai mult doresc să fac apel la colegii mei deputați să adopte o atitudine umilă, deoarece ne clătinăm pe marginea prăpastiei. Există două aspecte la care trebuie să fim atenți. Primul este că Parlamentul European a arătat tăcere în timpul crizei elene. De obicei, reacționăm foarte rapid la tot felul de evenimente din întreaga lume, cu rezoluții, una după alta, și totuși această criză pare să ne fi lăsat fără cuvinte. Regret faptul că nu am fost capabili să transmitem un mesaj puternic, simplu și practic poporului elen, guvernelor statelor membre și cetățenilor europeni.

Al doilea aspect se referă la domeniul de aplicare al acestui pachet. Votând aceste șase directive și/sau regulamente, ceea ce sper că vom face, cu siguranță vom conduce zona euro mai departe și vreau să spun cu un pas, nu mai mult, către modul de disciplină care a lipsit atât de mult și a cărui valoare se va dovedi în viitor. Cu toate acestea, trebuie doar să privim la discuțiile aprinse pe tema sistemului de vot cu majoritate calificată inversă, pentru a vedea cât de departe suntem încă, în vreme ce ar trebui să discutăm despre norme și sancțiuni automate. Unele persoane continuă să considere sistemul de vot cu majoritate calificată inversă ca pe ceva înfricoșător. Totuși trebuie să rămânem fermi în legătură cu acest principiu.

Din punct de vedere strict politic, sunt dezamăgit că deputații de stânga continuă să respingă principiile de bună gestionare a bugetului, în ciuda tuturor dovezilor. Deficitele și creșterea durabilă nu pot merge mână în mână. Statele trebuie să își gestioneze bugetele în conformitate cu normele unei bune administrări, nu prin revitalizarea cheltuielilor publice, care reprezintă o tentație pe termen scurt, dar niciodată o soluție de durată.

În funcție de modul în care vom acționa în aceste câteva săptămâni cruciale care urmează, sarcina noastră este acum aceea de a construi o nouă uniune economică...

(Președintele o întrerupe pe dna Lulling)

[Dna Lulling a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

  Werner Langen (PPE). – (DE) Dle președinte, deoarece nu mi-a mai rămas timp la dispoziție, aș dori să îi adresez dnei Lulling următoarea întrebare: ați fi pregătită, dnă Lulling, să explicați Parlamentului în numele meu faptul că acum nu m-am referit la toți deputații eleni, ci doar la cei doi deputați comuniști care au luat cuvântul imediat înaintea mea, dl Chountis și dl Toussas? Ați fi pregătită să confirmați acest lucru Parlamentului?

  Astrid Lulling (PPE). – (DE) Dle președinte, bineînțeles că sunt bucuroasă să afirm și să confirm acest lucru. Cu toate acestea, aș dori să spun și următorul lucru: noi ne adresăm și grecilor. În Grecia există doar 10 exilați fiscali care susțin că într-un an câștigă mai mult de 1 milion de euro. Mă adresez și acestora, la fel cum dl Langen s-a adresat comuniștilor.

  Othmar Karas (PPE). – (DE) Dle președinte, doamnelor și domnilor, timpul se scurge. Prin urmare, aș dori să solicit să încetăm cu discursurile improvizate, arătatul cu degetul și jocurile politice dintre partide, indiferent de locul în care acestea se desfășoară. Trebuie să ne îndeplinim sarcina în mod corespunzător și să răspundem crizei pas cu pas.

Care sunt cauzele crizei? Am subliniat în mod constant faptul că printre cauze se numără nerespectarea normelor, blocarea sancțiunilor și absența progresului privind avansarea uniunii monetare la stadiul următor. Prin intermediul planurilor noastre de guvernanță economică, solicităm acum ca Pactul de stabilitate și de creștere să fie consolidat, atât în privința măsurilor preventive, cât și a celor corective, pentru o majoritate în favoarea aplicării sancțiunilor și pentru ca, atunci când este necesar, Comisia să aibă dreptul să intervină, astfel încât cetățenii europeni să se poată baza pe faptul că normele sunt respectate.

Al doilea aspect este că ne dorim ca uniunea monetară să treacă la următorul stadiu. Acest lucru presupune înființarea uniunii economice, fără a pierde din vedere obiectivul unei uniuni politice.

Trebuie să spun că sunt dezamăgit de rezultatele trialogului. Nu funcționează corespunzător în acest moment. Cu toate acestea, faptul că nu avem acordul Consiliului în cadrul dialogului referitor la politica economică și că în acest dialog există o implicare atât a Parlamentului European, cât și a partenerilor sociali ne reduce capacitatea de a deveni mai integrați. Dorim să creștem nivelurile noastre de integrare. Deoarece Consiliul nu este capabil să abordeze dezechilibrul actual din societatea noastră și să ofere Parlamentului oportunitatea de a asigura că miniștrii statelor membre sunt direct responsabili față de noi, rezultatele trialogului sunt diminuate. Suntem de acord cu aceste rezultate. Dorim să soluționăm problemele deschise și să generăm integrarea. Dacă permitem ca poziția noastră să se reducă datorită slăbiciunii Consiliului, nu am învățat nicio lecție din această criză.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

  Franz Obermayr (NI). – (DE) Dle președinte, aș dori să îi adresez dlui Karas o întrebare. Ne aflăm în mijlocul unei crize a monedei unice. Am descoperit că avem probleme fundamentale, precum absența unei politici fiscale și economice comune. Aceste constatări ale economiștilor și academicienilor sunt destul de surprinzătoare pentru mine. Chiar credeți, dle Karas, că nimeni nu a fost conștient înainte de introducerea monedei unice de acest adevăr banal, că este nevoie și de guvernanță comună și uniune politică? Probabil că nimeni nu a fost îndeajuns de curajos sau suficient de sincer pentru a le comunica cetățenilor europeni acest lucru.

  Othmar Karas (PPE). – (DE) Dle președinte, bineînțeles, toată lumea știa acest lucru și l-au afirmat. Au afirmat că uniunea monetară este un proiect politic, că integrarea implicată în uniunea monetară este ireversibilă și că uniunea monetară trebuie să fie urmată de următoarele etape de integrare. Ne-am dedicat intens acestei chestiuni ani de zile. Grupurile politice, precum cel din care faceți parte, au agitat spiritele împotriva Uniunii Europene, au vorbit foarte puțin despre importanța monedei și despre oportunitatea, voința politică...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Theodor Dumitru Stolojan (PPE). - Mâine voi vota pachetul legislativ privind guvernanța economică europeană și doresc și eu să mulțumesc în mod deosebit raportorilor, Președinției ungare și Comisiei pentru eforturile într-adevăr deosebite ca să se ajungă la cristalizarea acestui pachet legislativ.

Acest pachet privind guvernanța economică europeană trebuie privit în conexiune cu celălalt pachet legislativ, care a fost deja adoptat, privind sectorul financiar, inclusiv arhitectura europeană de supraveghere financiară. Sunt convins că, prin aplicarea eficientă a acestei legislații, niciun alt stat membru nu se va mai afla dezarmat în fața unei viitoare crize și vom putea preveni și corecta dezechilibre fiscale, dezechilibre economice, și aceasta este una din cele mai bune garanții pentru creșterea economică și locuri de muncă.

Îmi exprim însă îngrijorarea că instituțiile europene nu doresc să recunoască o realitate economică cu care ne confruntăm astăzi, și anume un stat membru care are o datorie pe care nu o mai poate plăti nu poate fi ajutat adăugând o nouă datorie la cea existentă, și chiar cu costuri mai mari. Experiența ne arată și bunul simț ne spune că soluția este ca țara debitoare să își pună casa în ordine, iar creditorii să înțeleagă că datoria de plătit trebuie pusă în concordanță cu capacitatea reală de plată a țării respective. Dacă nu vom proceda astfel, nu vom economisi timp ci, dimpotrivă, vom pierde timp și problema va deveni mai gravă.

  Sławomir Witold Nitras (PPE). – (PL) Dle președinte, după ce am ascultat cu atenție dezbaterea de astăzi, aș dori să formulez câteva comentarii, dacă mi se permite. În primul rând, foarte frecvent în această Cameră, s-au făcut referiri la stimularea economiei prin cheltuieli bugetare suplimentare. Consider că deputații în cauză omit faptul că există țări în Uniunea Europeană – și nu doar una sau două, și nu doar Grecia – care au o datorie internă de peste 100 %, singurul motiv al acesteia fiind stimularea economiei. În consecință, am obținut un anumit nivel de creștere economică, cu toate că este o creștere oarecum artificială, dar ni s-au lăsat facturi neplătite, pe care trebuie să le plătim acum.

S-a discutat despre soluții restrictive pentru limitarea deficitului. Totuși soluțiile propuse arată că fiecare țară își va reduce datoria la 60 % în termen de 20 de ani. Dacă reducerea la jumătate a datoriei în 20 de ani reprezintă perspectiva pe termen lung, care este perspectiva pe termen scurt? În această situație, nu îmi pot imagina o perspectivă pe termen mai lung.

Este posibil să se renunțe la sancțiuni sau sistemul de sancțiuni este un sistem restrictiv? Acum cincisprezece ani, pe vremea când eram încă student, am învățat despre criteriile de convergență și despre caracterul lor obligatoriu. Totuși acestea au fost criterii obligatorii doar pe hârtie. Dacă au fost obligatorii pentru cineva, au fost doar pentru aceia care au aspirat la aderarea la zona euro și nu au fost obligatorii pentru nimeni din zona euro. Având în vedere cele de mai sus, un asemenea sistem nu poate fi introdus cu succes în lipsa sancțiunilor și fără sancțiuni restrictive, astfel cum au spus unii. Aceste sancțiuni existau pe hârtie, dar, după cum ne amintim și după cum știm, nu au existat sancțiuni reale până în prezent.

Ultimul meu comentariu se referă la faptul că deputații din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European au afirmat că ar trebui să aplicăm strategia 2020, și nu doar să reducem cheltuielile. Totuși chiar aceste documente se referă la un semestru european, printre altele. De asemenea, introduc o nouă procedură pentru dezechilibrele excesive. Una din caracteristicile acestui instrument este aceea că oferă Comisiei Europene o influență asupra statelor membre, indiferent dacă aplică sau nu la strategia 2020, și de aceea merită să spunem adevărul. V-aș îndemna să adoptați acest pachet, deși absența unui acord între Consiliu, Comisie și Parlament privind această chestiune va ...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Sirpa Pietikäinen (PPE). - Dle președinte, compromisul este prevăzător. Desigur, Parlamentul în negocierile sale a trecut de jumătatea drumului către un compromis, dar cred că am ajuns la limită. Amânarea luării deciziei referitoare la acest pachet nu va rezolva problema. Aceasta nu va dispărea. Ne vom confrunta din nou cu aceleași probleme care vor amenința întregul viitor al monedei euro și al Uniunii Europene dacă nu vom dispune de o coordonare mai bună și de o metodă comunitară mai puternică.

Pe termen lung, UE este o uniune economică. Trebuie să identificăm cauzele fundamentale ale problemelor. Suntem mai aproape de finalizarea acest pachet, dar totuși nu suntem suficient de aproape. Consider că majoritatea calificată inversă este una din chestiunile fundamentale ale problemei.

Acesta nu este un moment potrivit pentru populisme și adoptarea de politici pe termen scurt, lucru pe care, în opinia mea, Consiliul l-a făcut uneori, într-o oarecare măsură. Consiliul, la fel ca Parlamentul, este responsabil față de europeni. Sper că Consiliul, împreună cu Comisia și Parlamentul își vor împărți responsabilitățile și vor adopta măsurile necesare referitoare la pachetul de guvernanță economică și la acțiunile viitoare. Dacă elementele nu sunt cele bune și nu sunt așezate în ordine, planurile de viitor și UE 2020 sunt doar cuvinte inutile și frumoase, pe baza cărora, efectiv, nu putem să construim viitorul.

  Thomas Mann (PPE). – (DE) Dle președinte, pachetul de guvernanță economică europeană transmite un mesaj clar referitor la faptul că în viitor, trebuie să evităm crizele datoriei, pe cât posibil. Trebuie să adoptăm măsuri eficiente pentru a preveni destabilizarea monedei euro. Acesta este mesajul esențial al acestui raport excelent elaborat de dna Wortmann-Kool. Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de o coordonare politică mai solidă între statele membre și de o supraveghere strictă la nivelul UE. Această supraveghere reprezintă un element esențial al strategiei Europa 2020.

În cele din urmă trebuie să utilizăm consecvent Pactul de stabilitate și de creștere, care stă la baza unei monede euro puternice, pentru a arăta statelor membre cu deficite bugetari mari care sunt limitele. Acest lucru îl solicită în mod justificat cetățenii europeni și nu doar cei din țările care se presupune că își exprimă solidaritatea sub forma pachetelor de salvare în continuă creștere. Nu trebuie să mai permitem nicio scuză sau încheierea de compromisuri incomode în situația în care statele membre își dezvăluie unul altuia programele de convergență și politicile bugetare. Cetățenii vor fi pregătiți să accepte reforme dureroase, numai dacă li se prezintă o imagine clară a situației, astfel încât să își poată oferi sprijinul pentru măsurile necesare.

Spre deosebire de părerea generală despre naționalism, nu avem nevoie de mai puțină integrare în Europa, ci de mai multă integrare. De exemplu, ar trebui să ne consolidăm metoda comunitară care se bazează pe Tratatul de la Lisabona. Comisia trebuie și își va accepta responsabilitățile, va identifica tendințele politicii financiare și economice într-un stadiu incipient și se va asigura că dialogul dintre instituțiile financiare și factorii de decizie politică este mult mai eficient decât în trecut.

  Seán Kelly (PPE). - Dle președinte, măsurile pe care le discutăm, în această seară, aici, sunt binevenite. Consider că acestea demonstrează că Uniunea Europeană are capacitatea, dorința și inteligența de a adopta măsuri care rezultă din lecțiile pe care le-am învățat din criza economică.

Și, în special, cred că au existat voci care au afirmat că acesta este un transfer de competențe din partea statelor membre către Uniunea Europeană. Aceasta este o glumă răsuflată folosită pentru a se opune fiecărei propuneri. Dacă faceți parte din Uniunea Europeană, aceasta trebuie să aibă unele competențe și, cu siguranță, transmitem un mesaj piețelor și cetățenilor că putem gestiona probleme cruciale, atunci când acestea apar.

Desigur, sunt perfect de acord cu ceea ce facem și, de asemenea, mi-ar face o deosebită plăcere să putem să adoptam sancțiuni automate și obligatorii, precum și sistemul de vot cu majoritate calificată inversă. Acest fapt ne va sigura că vom rămâne în afara crizei, în viitor. Este mai eficient să previi decât să vindeci, iar prevenirea este cheia problemei. Învățăm din ceea ce am învățat deja.

  Marc Tarabella (S&D). – (FR) Dle președinte, trebuie să instituim o guvernanță economică pentru a salva Uniunea Europeană din această criză continuă. Trebuie să ne coordonăm politicile; trebuie să fim transparenți cu privire la modul în care ne gestionăm bugetele naționale și, mai presus de toate, trebuie să ne reducem deficitele.

Cu toate acestea, credeți cu adevărat că vă aflați pe drumul cel bun? Aripa de dreapta din Europa se pregătește să elimine, pur și simplu, obiectivele strategiei Europa 2020. Aceasta refuză punerea în aplicare a taxei pe tranzacțiile financiare și euroobligațiuni și își îndreaptă atenția către agențiile de rating, care nu au observat venirea crizei creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc, fapt care demonstrează cât de fiabile sunt.

Permiteți-ne să ne exprimăm clar privind acest aspect: ne aflăm într-o criză care a fost determinată de neoliberalism și de încrederea oarbă pe care guvernele și UE au avut-o în piețele libere. Și cum intenționăm să o depășim? Prin mai mult neoliberalism și austeritate. Avem nevoie de creștere; trebuie să stimulăm cererea, și nu vom reuși acest lucru prin îngenuncherea cetățenilor noștri. Vă aflați pe o cale greșită.

  Nikolaos Salavrakos (EFD). – (EL) Dle președinte, în calitate de cetățean elen, aș dori să le mulțumesc tuturor colegilor mei deputați care au adresat cuvinte pozitive la adresa Greciei și să subliniez că, în opinia mea, supraviețuirea unui stat transcede diviziunile și pozițiile politice ale partidelor. Vorbim despre o Europă a viitorului. Nu am înțeles încă și încercăm în continuare să înțelegem Europa din trecut, pentru a înțelege cum am ajuns unde ne aflăm astăzi. Regret să spun că unele persoane au demonstrat o aviditate absurdă, în special în Grecia. cu toate acestea, mulți alții au demonstrat o aviditate vinovată.

Noi afirmăm că investițiile private reprezintă soluția problemei. Dar investitorii privați au plecat în altă parte. Tindem să uităm acest lucru. Aceștia au plecat în alte zone ale planetei. Nu există competitivitate în Europa; Europa îmbătrânește; Nu mai este competitivă și nu mai are nimic de oferit. Ce vom...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Ildikó Gáll-Pelcz (PPE). – (HU) Dle președinte, sunt recunoscător pentru activitatea asiduă a raportorilor, consilierilor, Președinției maghiare, precum și a tuturor celor care au făcut posibil să dispunem de „pachetul celor șase rapoarte” de guvernanță economică, aici, sub această formă, astăzi. Ar fi bine să considerăm că acest pachet nu mai este necesar și că problemele economice europene se vor rezolva peste noapte. Din nefericire, nu este cazul. Europa nu a depășit criza încă, și dacă nu acționăm responsabil, va trebui să ne confruntăm cu alte crize, în viitor. Sunt de acord cu acei cugetători responsabili care au afirmat că trebuie să adoptăm un buget mai strict și că trebuie să consolidăm Pactul de stabilitate și de creștere. Trebuie să ne exprimăm cu voce tare: până în prezent, Uniunea Europeană a adoptat o abordare excesiv de relaxantă, nu a avut mecanisme pentru a reacționa în situații de criză și, prin urmare, nu a fost capabilă să răspundă adecvat la consecințele grave ale crizei, care a cauzat tulburări economice, financiare și sociale. Nu putem permite ca acest lucru să se întâmple din nou și, în același timp, trebuie să învățăm din eșecurile din trecut.

  Frédéric Daerden (S&D). – (FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, dle raportor, este nevoie de o bună guvernanță economică în Europa; bineînțeles, că așa este. Cu toate acestea, dacă votăm în favoarea celor șase texte, vom lăsa statele membre fără libertatea de a aplica politici de investiții pentru stimularea creșterii.

Într-un moment în care cetățenii își pierd tot mai mult încrederea în UE, când Grecia este îngenuncheată, iar agențiile de rating dictează statelor, Parlamentul ar trebui să oprească această insistență dogmatică asupra austerității tuturor costurilor.

Acum, Uniunea Europeană dorește să răspundă la o criză a modelului neoliberal prin formule neoliberale și prin reduceri sistematice de cheltuieli, în special în domeniul securității sociale, chiar dacă se știe că aceste cheltuieli ne apără împotriva crizelor economice.

Fără a adăuga elementele susținute de grupurile progresiste din acest Parlament, nu văd cum am putea fi de acord să votăm în favoarea acestor texte. Am fi creat, de fapt, o dedublare a personalității noastre, având în vedere că am adoptat rezoluții privind punerea în aplicare a strategiei Europa 2020 și că am elaborat rapoarte, așa cum fac și eu, referitoare la aplicarea platformei de combaterea sărăciei. Guvernanța economică propusă...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Bastiaan Belder (EFD). – (NL) Dle președinte, este necesară, urgent, o înăsprire a Pactului de stabilitate și de creștere. Experiența ultimilor ani ne arată clar acest lucru. De asemenea, sunt încântat că rezultatul negocierilor reprezintă un pas în direcția cea bună. Miniștrilor nu le va mai fi permis niciodată să se protejeze unul pe celălalt atunci când un stat membru își lasă finanțele publice să deraieze. Prin urmare, ar fi un lucru bun dacă am îmbunătăți prevenirea deficitelor majore prin transferarea adoptării deciziilor și mai mult în afara sferei politice. Prin urmare, raportoarea, dna Wortmann-Kool, are dreptate să insiste asupra ideii că miniștrii ar trebui să poată bloca deciziile adoptate doar cu majoritate calificată.

Cu toate acestea, un punct sensibil pentru mine este declarația dlui comisar Rehn referitoare la acest pachet legislativ. Acesta este un pas spre introducerea de euroobligațiuni. Președintele BCE a precizat că nu este de dorit să introducem euroobligațiuni în cazul în care lipsește disciplina bugetară. Introducerea de noi datorii va exacerba problema datoriei europene. În plus, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană doresc exceptarea investițiilor publice de la nivelul unui maxim...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Dle președinte, pachetul de măsuri privind guvernanța economică este un răspuns calculat la problemele evidente de natură economică și financiară, care au afectat mult timp Uniunea Europeană.

Criza economică a generat probleme grave legate de datorii în multe țări din zona euro și este clar că normele pactului de stabilitate nu au protejat uniunea monetară de rezultatele gestionării de amator și iresponsabile a guvernelor unor țări. Chiar dacă nu cred că Comisia Europeană ar trebui să dețină mai multe competențe decât a avut până acum, sunt de acord că uniunea monetară europeană trebuie să stabilească un mecanism de control reciproc mai precis pentru politica bugetară. Unii membri ai uniunii monetare plătesc pentru iresponsabilitatea sau spiritul aventurier al altora și, prin urmare, a devenit esențial un transfer către o mai mare transparență și norme bugetare mai clare care să conducă la evitarea problemelor pe termen lung în țările noastre. Cu toate acestea, va fi important ca noi să și aplicăm regulile pe care le adoptăm în mod constant, și nu să recurgem la tot felul de derogări de la acestea (Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Elena Băsescu (PPE). - Pentru a asigura un nivel ridicat de competitivitate, o creștere economică durabilă și crearea locurilor de muncă, este necesară o strategie unitară la nivelul UE. Un pact de stabilitate și creștere puternic, eficient reprezintă instrumentul-cheie. Astfel, ar trebui depuse eforturi suplimentare în ceea ce privește prevenirea adoptării unor politici bugetare nesustenabile.

Cadrul îmbunătățit de guvernanță economică va avea la bază diferite politici interconectate. Prin acest pachet de propuneri, statele membre vor fi încurajate să aplice o politică bugetară prudentă și, dacă este cazul, să ia măsuri de adaptare din timp pentru a limita aplicarea de sancțiuni. A preveni este mai ușor decât a trata.

  Franz Obermayr (NI). – (DE) Dle președinte, direcția adoptată de guvernele statelor membre de bază ale Uniunii Europene, de Comisia Europeană și de Banca Centrală Europeană poate fi clar identificată. Sunt întocmite noi pachete de salvare pentru Grecia, miliarde de euro din banii contribuabililor sunt supuse riscului și se elaborează planuri de guvernanță economică pentru întreaga Europă, așa cum tocmai am auzit. Obiectivul principal al propunerilor Comisiei este înăsprirea reglementărilor Pactului de stabilitate și de creștere. În viitor, respectarea criteriilor de la Maastricht va fi constrânsă prin impunerea unor sancțiuni mai dure. Totuși acest pact nu a funcționat în trecut și presupun că nu va funcționa nici în viitor. În același timp, sunt puse în aplicare mecanisme, unul, după altul, pentru a sprijini țările cu deficite bugetare, ceea ce implică încă o dată banii contribuabililor. Noi tratăm mai degrabă simptomele decât să eliminăm cauzele. Această strategie extrem de riscantă se va întoarce să bântuie Europa pe termen scurt sau lung. Nu este rezonabil să ne așteptăm ca aceleași țări care muncesc din greu să plătească întotdeauna pentru greșelile altora.

  Olli Rehn, vicepreședinte al Comisiei. − Dle președinte, nu sunt sigur dacă voi putea răspunde tuturor deputaților. Nu am avea timp pentru așa ceva, dar voi încerca să ofer câteva perspective referitoare la aspectele discutate în această seară.

În primul rând, aș dori să vă mulțumesc tuturor pentru o dezbatere foarte substanțială și de fond care reflectă un sentiment global de responsabilitate pentru viitorul economic al Europei, pentru creștere și stabilitate, precum și pentru bunăstarea cetățenilor noștri.

Consider că împărtășim cu toții, în linii mari, opinia conform căreia finanțele publice sănătoase și echilibrate sunt condiția necesară pentru o creștere durabilă și o îmbunătățire a gradului de ocupare a locurilor de muncă, ceea ce reprezintă obiectivul pachetului legislativ actual. De aceea merită sprijinul dvs. Așa cum au subliniat mulți dintre dvs., aceasta este un element esențial al răspunsului nostru politic și cuprinzător la actuala criză financiară și de suveranitate, care este încă în desfășurare.

De ce este atât de important să adoptăm acest pachet în contextul actual? Deoarece trebuie fim capabili să le demonstrăm cetățenilor, agenților economici și partenerilor internaționali că Uniunea Europeană va putea, cu adevărat, în viitor, să prevină o criză fiscală asemănătoare celei prin care am trecut recent, de exemplu în cazul Greciei.

Să nu se mai repete. Aceasta este prima piatră de temelie a acestui pachet legislativ. De aceea avem nevoie de supraveghere bugetară preventivă și de aplicare eficientă, astfel cum este propusă în pachet și elaborată de fapt de raportorii și comisia dvs. De asemenea, acesta este motivul pentru care avem nevoie de un mecanism de funcționare real și eficient care să identifice și să corecteze dezechilibrele macroeconomice, pentru a preveni astfel de crize, de exemplu în Irlanda sau explozia creditelor din Spania.

De aceea avem nevoie de cea de-a doua piatră de temelie din acest pachet: un mecanism eficient care să identifice și să rezolve dezechilibrele macroeconomice.

Unii dintre dvs., precum dl Udo Bullmann, dl Sven Giegold și dl Philippe Lamberts, au întrebat dacă noi considerăm că aspectul simetriei/asimetriei a fost clarificat. Vă pot oferi interpretarea mea și interpretarea Comisiei privind această chestiune, care, de fapt, dacă analizăm textele, este extrem de complicată. Sper că nimeni nu va bloca acest pachet din acest motiv, deoarece ar fi pur și simplu imposibil să le explicăm acest lucru cetățenilor noștri.

Atât proiectele Consiliului, cât și cele ale Parlamentului includ și țările cu deficit, și țările cu excedent. Acest lucru este foarte clar. Diferențele de redactare nu vor avea un impact substanțial asupra domeniului de aplicare sau asupra accentului care se pune pe realizarea supravegherii economice. Sper că Parlamentul și Consiliul pot să colaboreze pentru a ajunge la un acord care să se bazeze pe aspecte de substanță, nu de semantică.

Nu există practic nicio diferență, deci haideți să îl bifăm și să încheiem acest aspect important al simetriei/asimetriei, astfel încât să putem începe să lucrăm la identificarea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice și a divergențelor legate de competitivitate.

Deci, în ansamblu, votul de mâine va fi unul foarte important, crucial pentru Uniunea Europeană și pentru capacitatea acesteia de a convinge publicul general, agenții economici și partenerii internaționali de capacitatea noastră de a depăși criza și de a stimula creșterea durabilă.

Prin urmare, votul dvs. de mâine reprezintă o ocazie importantă de a avea un reper istoric în completarea uniunii monetare, în sfârșit, cu o uniune economică reală și cu adevărat funcțională – de care, bineînțeles, avem nevoie – și de a permite Uniunii Europene să depășească această criză gravă, cu lecțiile învățate, cu speranța că va deveni mai pregătită pentru viitor și, în orice caz, cu noi instrumente politice adecvate pentru creșterea durabilă, ocuparea forței de muncă și bunăstarea cetățenilor noștri.

  András Kármán, președinte în exercițiu al Consiliului. − Dle președinte, sunt încântat că în majoritatea intervențiilor se arată că activitatea care ne-a fost atribuită nouă – și prin „noi” mă refer la Parlament și la Consiliu – pentru a aproba un pachet de guvernanță economică nou și foarte ambițios, este 99 % finalizată.

De asemenea, sunt de acord cu mulți dintre onorabilii deputați că, după negocieri intense, trebuie să încheiem acordul. Sunt optimist deoarece, aici în această Cameră, simt că există un angajament și un real simț de proprietate față de viitorul Europei.

Permiteți-mi să fac câteva observații referitoare la problema specială – care este încă deschisă – privind extinderea votului cu majoritate calificată inversă. Pe parcursul ultimelor șase sau șapte săptămâni, Consiliul a discutat propunerile Parlamentului, cel puțin o dată pe săptămână. În ultimele patru săptămâni, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre au discutat de trei ori despre pachet și de fiecare dată au făcut concesii majore Parlamentului privind diferite aspecte ale textului pentru a deschide calea unui acord în timp util.

Am discutat toate aspectele tuturor propunerilor la diferite niveluri. Inițial, ați propus ca regula votului cu majoritate calificată inversă să fie aplicată în mai mult de 15 situații. În unele cazuri, nu a fost posibil din punct de vedere legal să facem acest lucru și am identificat situațiile respective foarte rapid. Unele dintre celelalte aspecte în cauză au fost deja incluse în abordarea generală a Consiliului privind decizia referitoare la impunerea de sancțiuni financiare.

În luna mai, Consiliul a convenit ca votul cu majoritate calificată inversă să se mai aplice în două cazuri, în plus față de abordarea generală. În ziua de luni, Consiliul a făcut mari concesii, în ultimul caz referitor la componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere, introducând o clauză de revizuire pentru o perioadă trei ani și procedura „respectă sau explică”, care a fost consolidată spre deosebire de acordul precedent al Consiliului Ecofin din luna martie.

Aceste garanții pot oferi Parlamentului asigurarea necesară că abaterile de la propunerile și recomandările Comisiei vor fi menținute la un nivel minim, și că cazurile de nerespectare a regulilor, și astfel, necesitatea de a oferi explicații, vor fi excepții foarte rare.

Bineînțeles, este timpul ca Parlamentul să își revizuiască poziția sa inițială și să întreprindă o acțiune spre Consiliu. Piețele și investitorii sunt vigilenți, și și-ar dori să se asigure dacă vom putea furniza acordul în cursul zilelor următoare sau nu. Consider că este esențial pentru noi să facem acest lucru. În plus, acest pachet poate demonstra modul în care instituțiile europene pot coopera într-un mod responsabil, eficient și constructiv într-un domeniu atât de important. De mai multe ori în timpul trialogurilor, am asistat la critici serioase din partea deputaților Parlamentului privind procedurile interguvernamentale. Adoptarea rapidă și în timp util a pachetului poate demonstra că metoda comunitară reprezintă abordarea corectă pentru a fi utilizată în continuare.

  Elisa Ferreira, raportor. – (PT) Dle președinte, sunt recunoscător tuturor celor care au contribuit la această dezbatere, și în special, rezumatelor oferite de dl comisar Rehn și de dl președintele în exercițiu al Consiliului, András Kármán. Aș dori să insist asupra unui singur aspect: de fapt, concesiile au fost făcute de ambele părți, și cred că suntem foarte aproape de a ajunge la un acord, dar nu aș dori ca aceștia să nu considere aspectul simetriei și asimetriei o chestiune importantă care trebuie abordată. Aceasta și votul cu majoritate calificată inversă sunt aspectele asupra cărora încă se mai fac ajustări, și, încă, nu există nicio concluzie referitoare la acestea. Sunt deosebit de recunoscător pentru contribuția pozitivă a dlui comisar Rehn, dar, dacă va exista un acord, va trebui să se bazeze pe textul juridic – cu privire la secțiunea de articole – incluzând, bineînțeles, articolul 32, articolul 42 și considerentul 11A, astfel cum a fost dezbătut pe larg. Prin urmare, aș fi recunoscător dacă ați reține acest aspect, deoarece acesta este cel care intersectează interesele mai multor membri ai acestei Camere și mai multe grupuri politice, precum ați observat.

Afirmând acest lucru, cred că noul factor al analizelor dezechilibrelor financiare poate fi util. Îmi cer scuze, dle comisar, nu doar pentru că am constatat problemele de creștere ireală de pe piețele imobiliare sau financiare, dar, de asemenea, pentru evidențierea importanței problemelor majore ale Europei: tensiunea generată de modalitățile complet diferite în care s-au dezvoltat economiile care alcătuiesc zona euro. În acest moment aceste tensiuni amenință serios existența unei monede comune cu o zonă monetară nepotrivită, astfel cum a fost foarte bine subliniat astăzi de dl GarcíaMargallo y Marfil.

Problema este că Uniunea Europeană este imperfectă și incompletă. Ceea ce facem noi nu este suficient pentru a compensa deficiențele pe care economia europeană le are în prezent, și cred că parodia de învinovățire a tuturor pentru greșelile celor indolenți, mincinoși și incorecți – în comparație cu cei virtuoși care nu au probleme – reprezintă o satiră foarte periculoasă pe care noi trebuie să o evităm cu desăvârșire. În fond, istoria Europei ne demonstrează că explicațiile simple pentru problemele complexe nu oferă niciodată un rezultat bun. Atunci, acesta este rugămintea pe care o solicit aici.

  Diogo Feio, raportor. – (PT) Dle președinte, sunt recunoscător pentru toate contribuțiile care au fost oferite pentru această dezbatere, și aș dori să mulțumesc într-un mod foarte special – pentru că nu fac acest lucru doar acum – pentru rolul esențial desfășurat în toate acestea de dl Bowles, președinte al Comisiei pentru afaceri economice și monetare.

Aș dori să subliniez că acest pachet de guvernanță economică oferă o mare transparență pentru instituții și un rol mai bun și mai cuprinzător pentru Parlament. De asemenea, pachetul face parte din sistemul de apărare al monedei euro. Oricine crede că cele mai bune soluții pentru creștere nu sunt aici, trebuie, de asemenea, să recunoască faptul că nu cunosc nicio țară care nu reușește să crească în situația în care conturile sale publice, sunt în ordine. Statele care afișează disciplină bugetară sunt țări cu economii în creștere, iar noi nu trebuie să omitem acest lucru. Acesta este exemplul pe care trebuie să îl aplicăm aici. Acesta este exemplul care este respectat în prezent, de exemplu, în țara mea.

De asemenea, doresc să adresez o întrebare tuturor deputaților acestui Parlament. puteți afirma că acest pachet de guvernanță economică este mai incomplet astăzi, decât atunci când a sosit aici? Puteți afirma că nu a fost efectuată nicio îmbunătățire a acestuia în această Cameră? Nu puteți afirma acest lucru, pentru că nu este adevărat. Acest pachet actual de guvernanță economică este mult mai bun decât propunerea inițială a Comisiei, și este mai bun datorită multor contribuții oferite de membrii acestei Camere. De aceea trebuie să le oferim cetățenilor noștri un răspuns foarte clar. Ne dorim o economie europeană in creștere. Ne dorim stabilitate. Cu siguranță, ne dorim transparență. Totuși, pentru a realiza toate acestea, trebuie să afișăm un sentiment de responsabilitate la sesiunea de vot de mâine; obligatoriu, trebuie să votăm responsabil și să ne alegem partenerii foarte bine.

Din partea mea, alegerea este foarte clară: voi vota pentru o Europă mai bună și pentru o economie europeană mai bună.

PREZIDEAZĂ: RODI KRATSA-TSAGAROPOULOU
Vicepreședintă

  Sylvie Goulard, raportor. – (FR) Dnă președintă, transmit mulțumirile mele tuturor celor care au participat la această dezbatere, dlui comisar și dlui ministru, dl Kármán.

În primul rând, aș dori să îi menționez dlui ministru că în opinia mea am demonstrat deja că metoda comunitară funcționează bine. Precum a spus și dl Diogo Feio, consider că textul a fost, într-adevăr, îmbunătățit și cred că, atunci când există dezbateri publice, ne realizăm obiectivele și cetățenii pot fi informați cu privire la ceea ce se întâmplă la Bruxelles, cum spun ei.

Prin urmare, de ce discutăm încă despre majoritatea calificată inversată? Vreau să fac o simplă precizare. În acest Parlament, există, de exemplu, țări cu o populație mai mare, care au mai mulți deputați. Referitor la vot, fiecare țară are un număr de voturi corespunzător dimensiunilor sale. Cu toate acestea, referitor la aplicarea normelor, ce democrație are un sistem prin care tratăm diferențiat oamenii care intră sub incidența acestor norme?

Atunci când trebuie puse în aplicare normele asupra cărora am convenit împreună, nu putem începe să facem excepții. Cetățenii se așteaptă ca legea să se aplice în mod egal pentru toți. De asemenea, la nivel european, toate statele membre, mici sau mari, trebuie să se afle în aceeași situație.

Acesta este motivul pentru care luptăm: nu este o luptă ideologică, aceasta este o chestiune de interes general.

A doua remarcă se referă la simetrie, și mă adresez, în special, dnei Ferreira. Aceasta este o chestiune importantă: face parte din acord. Trebuie să conștientizăm faptul că acest aspect a fost foarte costisitor pentru unii dintre noi și, pentru a ne asigura că vom rezista până la sfârșit, avem nevoie în acest Parlament de o unitate cât mai mare, în măsura în care este posibil, privind toate aspectele acordului. Trebuie să fim uniți. Așa cum a declarat și dl comisar, consider că nu există diferențe majore între noi, astfel încât să nu le putem depăși. Prin urmare, fac apel la unitate. Nu putem solicita sprijin și în același timp să îi părăsim pe cei aflați în dificultate.

În final, aș dori să îi mulțumesc foarte mult, în special, dlui Kármán, pentru scurta sa remarcă „respectă sau explică”. V-am întrebat de atât de multe ori pe parcursul discuțiilor: ce reprezintă „respectă sau explică” și cui trebuie aduse explicațiile? Ați fost un bun avocat; ați făcut Consiliul să progreseze. Sunt pregătiți să apară în public. Și-au planificat dinainte dialogul economic. Vă mulțumesc. Cereți-le să meargă puțin mai departe: este tot ceea ce vă solicităm. Ați realizat acest lucru cu succes și sunt sigur că vom atinge acest obiectiv.

  Corien Wortmann-Kool, raportor. − (NL) Dnă președintă, și eu aș dori să le mulțumesc tuturor celor care au participat la dezbatere și tuturor celor care ne-au susținut cu argumente atât de clare.

Aș dori, de asemenea, să îi mulțumesc dnei Sharon Bowles, președinta Comisiei pentru afaceri economice și monetare, deoarece situația a fost foarte complicată și, cu siguranță, va fi meritul dumneaei dacă vom obține un rezultat pozitiv la votul de mâine.

Am avut o dezbatere destul de ideologică astăzi și este clar că toți cei din această Cameră și-ar dori să dețină finanțe publice viabile și o disciplină bugetară, dar istoria ne demonstrează că nu putem obține acest lucru doar cheltuind mai mulți bani.

Avem acum în fața noastră un pachet. Am realizat foarte multe. Dl comisar Rehn are 15 puncte pe lista sa și s-ar putea să existe câțiva deputați care să aibă probleme legate de detaliile acestui pachet, dar dacă analizăm alternativa oferită de cei de stânga, ne-am trezi într-o situație și mai dificilă. Prin urmare, sper că mâine deputații vor fi pregătiți să depășească provocarea acestui pachet legislativ foarte important pentru Parlament, care pentru prima dată în istorie își exercită competențele colegiuitoare, precum Consiliul.

Va trebui să mai înlăturăm câteva obstacole săptămâna următoare, dar sperăm să obținem un rezultat pozitiv la votul de mâine. Prin urmare, mai avem o săptămână și sper că vom putea, în cele din urmă, să luăm o decizie în prima lectură în luna iulie, deoarece am rezolvat 98 % din aspecte.

În numele Partidului Popular European (Creștin Democrat), aș dori, de asemenea, să subliniez remarca dnei Goulard privind simetria și asimetria. Există într-adevăr un compromis în această Cameră și fiecare are prioritățile sale. Cu toate acestea, principiul compromisului ar trebui aplicat, în termeni de simetrie, și acestui Parlament în eventualitatea adoptării unei poziții referitoare la acest pachet.

  Președintă. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc joi, 23 iunie 2011.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  George Sabin Cutaş (S&D), în scris. – Într-un moment în care recesiunea și criza datoriei publice se fac puternic resimțite, avem nevoie de o guvernanță economică solidă la nivel european. Cu toate acestea, Pachetul legislativ de guvernanță economică, în forma sa actuală, nu ar permite însănătoșirea economiei Uniunii Europene, ci ar aduce-o într-o stare în care șomajul ridicat și sărăcia ar fi omniprezente.

Consider că propunerile din cadrul acestui pachet nu sunt îndeajuns de ambițioase, ele mergând exclusiv în direcția austerității și a reducerii drepturilor sociale ale cetățenilor. Nu sunt menționate elemente care ar putea sta la baza unei relansări a economiei europene, precum realizarea de investiții în domeniile-cheie ale infrastructurii, educației, cercetării și inovării.

Suntem în măsură să propunem o alternativă acestui model de austeritate care, așa cum vedem în cazul Greciei, se dovedește a fi puternic limitat. Crearea de obligațiuni pentru emiterea în comun a unei părți a datoriei publice europene ar scădea automat costul finanțării în Uniunea Europeană și ar permite reluarea investițiilor. După modelul politicii „New Deal”, din Statele Unite ale Americii, soluția la actuala criză economică și financiară va consta într-o reluare a creșterii economice, bazată pe investiții și pe crearea de noi locuri de muncă.

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Este important ca UE să nu răspundă crizei doar prin eliminarea celor mai acute probleme, ci și prin pregătirea unei reforme fundamentale privind guvernanța economică. Numeroase aspecte din rapoartele prezentate se îndreaptă în direcția cea bună, dar prezintă în același timp o serie de deficiențe. Propunerile se referă la sancțiuni mai severe, la amenzi pentru nerespectarea recomandărilor și la aplicarea automată a acestora, pentru a evita cedarea în negocieri politice aprinse. Este foarte bine. Nu pot scăpa de sentimentul că sancțiunile sunt concepute pentru acele state care se află, în prezent, într-o situație dificilă. Acestea par să se bazeze pe ideea că aceste state pot depăși singure situația dificilă în care se află și sunt capabile să își îmbunătățească situația printr-o abordare „disciplinată”. Însă, este greșit. Chiar și înainte de criză, s-a dezvoltat o dinamică în Europa conform căreia statele puternice din zona euro și-au consolidat avantajele competitive. Printre altele, de exemplu, datorită dumpingului salarial din Germania, țările centrale și-au consolidat poziția privind exportul, iar țările periferice au devenit piețe necompetitive pentru desfacerea produselor și a capitalului. Pentru aceste țări, criza reprezintă ultimul cui bătut în coșciug. Nu este posibil să scape din această situație doar prin propria voință sau prin decizii proprii. Situația privind dezechilibrele macroeconomice, în special, în țările cu monedă unică, poate fi rezolvată doar printr-o reexaminare consensuală a modelului actual de dezvoltare economică. Nu doar reducerile și disciplina bugetară vor rezolva situația, ci o politică de dezvoltare specifică și un sprijin pentru competitivitatea țărilor de la periferia Europei.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) Ca de obicei, sub pretextul rezolvării problemelor pe care le-ați cauzat, ne impuneți creșterea rolului Europei și mai multe competențe la nivelul Comisiei: această Comisie, care reprezintă ceva mai mult decât o mână de funcționari publici numiți fără o supraveghere democratică, dar care a fost creată drept cenzor și exploatator cu dreptul să impună sancțiuni statelor membre. Falsa dvs. guvernanță economică depășește cu mult controlul bugetar. Este impusă pur și simplu o supraveghere a popoarelor și a națiunilor noastre. Este o aplicare a doctrinei suveranității limitate, care a fost foarte aproape de inima marelui democrat Brejnev, doar că în loc de tancuri noi avem sancțiuni financiare. Nu exagerez: într-unul dintre aceste rapoarte se simte nevoia de a afirma că în eventualitatea unei schimbări a majorității după alegeri, noul guvern trebuie să obțină o autorizație înainte de a modifica prioritățile bugetare ale guvernului anterior, și chiar și atunci poate face acest lucru doar pe alocuri. În ceea ce privește prioritățile, acestea sunt cele impuse de Uniunea Europeană: rambursarea creditorilor privați, reasigurarea piețelor, desființarea securității sociale și accelerarea liberalizării în toate direcțiile, în conformitate cu strategia UE 2020. Astfel nu se repară greșelile, nu se îmbunătățește managementul public și nu se previne o altă situație elenă: aceasta este democrație sub amenințare cu arma.

  Jiří Havel (S&D), în scris. – (CS) Criza ne poate oferi posibilitatea de a ne modifica normele și instituțiile sau de a crea altele noi. Economistul Joseph Schumpeter a vorbit despre „distrugerea creatoare”. Prin urmare, în prezent, UE are o șansă unică de a stabili un nou mecanism care ar trebui să conducă la o creștere pe termen lung a stabilității macroeconomice, fiscale și monetare pentru statele membre și să contribuie la creșterea competitivității acestora. Experiența pe care am câștigat-o de la ultima operație a Uniunii Economice și Monetare a demonstrat că astfel de norme trebuie să fie consacrate în legislație și că nu ne putem baza pe bunăvoința statelor membre individuale. Din acest motiv, pachetul legislativ prezentat care conține șase propuneri de instituire a unui cadru îmbunătățit pentru gestionarea economică reprezintă un pas în direcția corectă. Patru propuneri se referă la aspectele fiscale, inclusiv o reformă a Pactului de stabilitate și de creștere, iar celelalte două noi regulamente încearcă să identifice și să rezolve dezechilibrele macroeconomice emergente din UE și din zona euro. Cu toate acestea, pentru aplicarea eficientă a acestor noi norme, este și va continua să fie recomandat ca atât parlamentele naționale, cât și Parlamentul European să se implice în întregul proces mai îndeaproape și mai din timp.

În ansamblu, cred că pachetul legislativ care a fost prezentat este un răspuns adecvat la criza globală și la situația economică actuală din UE, având la bază legislația relevantă și fiind în conformitate cu strategia Europa 2020 și cu alte documente strategice ale UE, și, prin urmare, recomand adoptarea acestuia în versiunea modificată.

  Iliana Ivanova (PPE), în scris. – (BG) Absența unor instrumente adecvate pentru diagnosticarea timpurie a problemelor privind finanțele publice, precum și existența unor mecanisme insuficiente de funcționare a Pactului de stabilitate și de creștere se numără printre cauzele fundamentale ale crizei de lungă durată cu care se confruntă UE și zona euro. Acest pachet legislativ ne permite să luăm măsuri adecvate pentru rectificarea dezechilibrelor înainte ca acestea să aibă un impact nefavorabil asupra finanțelor publice. Va permite Comisiei Europene să monitorizeze, în mod continuu, dezvoltarea macroeconomică a statelor membre și, dacă este necesar, vor fi efectuate analize profunde ale economiilor naționale. De aceea, indicatorii pentru monitorizarea dezvoltării macroeconomice și pragurile acestora nu trebuie să fie adoptate automat de către Comisie, ci trebuie analizate dintr-o perspectivă economică. La întocmirea tabloului de bord, este important ca diferitele poziții inițiale ale statelor membre să fie luate în considerare împreună cu caracteristicile lor macroeconomice, care diferă pentru țările din zona euro și restul țărilor din UE. Atunci când analizăm pragurile indicatorilor, trebuie să acordăm atenție procesului de recuperare a decalajelor în care sunt implicate noile state membre. Aceasta este singura posibilitate de a garanta realizarea unei analize corespunzătoare a dezvoltării lor macroeconomice.

  Kristiina Ojuland (ALDE), în scris. – Integrarea economică a Uniunii Europene și, în special, moneda euro au atins un moment critic în care nu mai pot fi trecute cu vederea abaterile fără echivoc de la criteriile care au fost stabilite pentru a proteja stabilitatea economică din cadrul Uniunii. Prin urmare, aș solicita creșterea rolului Comisiei în ceea ce privește guvernanța economică a UE. În final, atunci când anumite state membre încalcă în mod constant Pactul de stabilitate și de creștere, ar trebui stabilite și puse în aplicare mecanisme automate. Criza economică a dezvăluit deciziile financiare și economice iresponsabile ale mai multor guverne, însă prețul este plătit de către statele membre conștiincioase. Criza ne-a învățat o lecție dureroasă, dar foarte valoroasă pentru viitor. Comisia ar trebui să fie mandatată să intervină, fără a aduce prejudicii, de fiecare dată când primește semnale de alarmă de la orice stat membru, iar Consiliul nu ar trebui să îi sprijine pe vinovați. Solidaritatea mult discutată nu va dura la infinit și, cu excepția cazului în care îi chemăm pe răufăcători la ordine, cetățenii din țări, precum Estonia, și-ar putea pierde răbdarea.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Adoptarea pachetului de guvernanță economică dovedește, încă o dată, că proiectul european este încă valabil și că, pe baza concilierii dintre cele 27 de state membre, acestea își vor depăși dificultățile și, în același timp, vor înfrunta provocările viitoare. Criza datoriei publice suverane demonstrează că mecanismele actuale de supraveghere și de remediere sunt inadecvate. Măsurile supuse la vot astăzi încearcă să consolideze instrumentele care nu funcționează și, prin urmare, este esențial ca acestea să fie puse în aplicare. Criteriul datoriei, astfel cum a fost adoptat în Tratatul de la Maastricht, devine în sfârșit funcțional în acest nou pachet și acum va fi aplicat efectiv. Instituționalizarea semestrului european, intensificarea dialogului dintre instituțiile europene și organismele naționale, rolul Parlamentului și al Comisiei pe parcursul procesului de monitorizare și, de asemenea, o supraveghere mai bună și mai eficace sunt toate mijloace de obținere a unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii în Europa. Cu toate acestea, trebuie să subliniez faptul că succesul politicii economice a Europei trebuie să depindă și de alte măsuri complementare care să sprijine investițiile și dezvoltarea în statele membre. Europa trebuie să se concentreze pe o strategie comună, dar nu trebuie să omită caracteristicile specifice fiecărei țări.

  Rafał Trzaskowski (PPE), în scris. – (PL) Precum s-a demonstrat anul trecut, așa-numitul Pact de stabilitate și de creștere, destinat să ofere un mijloc eficient împotriva încălcării de către statele membre a principiilor macroeconomice din zona euro, nu a fost destul de eficient, pentru a mă exprima delicat. Acest lucru se datorează într-o mare măsură faptului că statele membre au considerat că pot acționa fără teamă de consecințe, întrucât sancțiunile prevăzute de sistem nu sunt automate. Suntem de acord cu forma sancțiunilor care vor fi aplicate țărilor din zona euro care au depășit nivelul permis al deficitului și al datoriei publice. Cu toate acestea, este la fel de important să adoptăm măsuri de prevenire și, prin urmare, noi, cei din Parlamentul European, susținem, de asemenea, introducerea unui mecanism automat în componenta preventivă a Pactului. Întregul proces necesită, de asemenea, o mai mare transparență, iar acest lucru poate fi garantat numai printr-o implicare mai mare a Parlamentului European și a parlamentelor naționale.

  Jarosław Leszek Wałęsa (PPE), în scris. – (PL) În martie și iunie 2010, Consiliul European a adoptat strategia Europa 2020, a cărei prioritate principală este o coordonare mai bună a strategiilor privind politicile economice din statele membre, iar, pe termen lung, o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, precum și locuri de muncă durabile. Deoarece guvernanța economică se referă la datoria publică ca echivalent al unui deficit, trebuie să depunem toate eforturile pentru a asigura că acel cadru bugetar pe termen mediu care este instituit contribuie la reducerea presiunii asupra generațiilor viitoare. În acest context, trebuie să ne folosim experiența câștigată în timpul primului deceniu de funcționare a Uniunii Economice și Monetare. Solicitările referitoare la normele și procedurile care formează cadrul bugetar trebuie standardizate urgent pentru a asigura prestații similare de protecție socială și a combate excluziunea socială.

Având în vedere nivelul ridicat de interdependență între bugetele statelor membre și bugetul UE, previziunile bugetare pentru ambele niveluri ar trebui să se caracterizeze prin același grad de transparență. De aceea, este atât de important să existe un acord între Comisie și fiecare stat membru privind domeniul de aplicare a previziunilor și a metodelor de previziune. Acest tip de cooperare ar permite evitarea scenariilor macrobugetare contradictorii și creșterea credibilității utilizării previziunilor pentru planificare.

  Iuliu Winkler (PPE), în scris. – Criza economică și consecințele acesteia ne-au demonstrat că nu soluțiile naționale, ci soluțiile europene sunt cele pe care trebuie construit viitorul UE. Un răspuns viabil la criza datoriilor suverane, la necesitatea de a consolida moneda euro și de a reintra pe o traiectorie a creșterii sustenabile și de creare de noi locuri de muncă depinde de o coordonare eficientă între statele membre, de întărirea Pactului de stabilitate și de creștere, pe scurt, de o Europă puternică, țel formulat și în sloganul Președinției ungare a Consiliului European.

Pachetul privind guvernanța economică europeană aflat pe agenda Parlamentului European este în măsură să creeze mecanismele necesare pentru viitorul UE, așa cum și-au imaginat-o arhitecții ei. Adoptarea pachetului guvernanței economice va însemna coordonare strânsă, disciplină fiscală, supraveghere economică, reguli eficace în adoptarea deciziilor, instituții europene puternice, stând astfel la baza noului reviriment al UE.

Criza economică a schimbat ireversibil lumea, iar nevoia unei noi arhitecturi financiare se manifestă tot mai acut în UE. Ne aflăm într-un moment de cotitură. Slăbirea ambiției statelor membre de a duce la bun sfârșit reformele declanșate sub presiunea crizei, prea multă indulgență, prea multe excepții de la regulile comun acceptate și întoarcerea spre un nou protecționism intern vor fi fatale.

  Anna Záborská (PPE), în scris. – (SK) Nu cred că guvernele sau funcționarii publici pot gestiona economia. În același timp, înțeleg că trebuie să identificăm cauzele problemelor financiare ale Greciei și ale altor state membre și să găsim o modalitate de a le evita, în viitor. Totodată, democrația are un viitor incert, dacă restrângem dreptul cetățenilor de a decide asupra bugetului propriilor lor țări și, astfel, asupra priorităților politicii de stat. Cu toate acestea, solidaritatea este posibilă doar dacă guvernanța responsabilă este norma aplicată tuturor. Ne apropiem de un moment de cotitură. Un drum duce la o încetinire a integrării europene și, eventual, la o destrămare. Celălalt drum duce la amortizare fiscală, la sfârșitul bugetelor naționale și la un superstat federal. Într-un astfel de caz, totuși, discutăm și despre un sistem unificat de contribuții la asigurările sociale de sănătate, de asigurări sociale și de pensii pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Acestea sunt argumentele, și nu vorbele goale despre unitate, care alcătuiesc dezbaterea privind o Europă federală.