Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 26 octombrie 2011 - Strasbourg

9. Explicaţii privind votul

Oral explanations of vote

Draft general budget of the European Union - 2012 financial year

  Ashley Fox (ECR). - Mr President, today’s vote on the budget represents another lost opportunity for this Parliament to show it is in tune with the electorate. All over Europe Member States are making painful but necessary cuts to their budgets; they are aiming to end waste and make their finances sustainable. The Council position went some way to reflect this reality but as usual this Parliament disregarded our taxpayers.

I fear that Members in this Chamber are not yet fully aware of the serious and precarious position that Europe finds itself in. More Europe is not the cure. We should lower the burden on taxations and, where Europe does spend money, it should do so to increase competitiveness. I fear that we have failed our citizens again.

  Guido Milana (S&D). - Signor Presidente, onorevoli colleghi, il bilancio fissa pochi obiettivi chiari e importanti nell'ambito della strategia Europa 2020: per questo ringrazio i relatori. È fondamentale puntare sugli investimenti e non solo sul mantenimento prudente del bilancio. L'alternativa sarebbe assistere passivamente alla filosofia speculativa che caratterizza il nostro tempo.

Non possiamo più permetterci di seguire gli interessi individuali ma dobbiamo finalmente rappresentare un unico soggetto compatto e pronto al confronto. Mi felicito degli impegni presi sui progetti pilota e le azioni preparatorie nella rubrica 2, così come del fatto che il finanziamento della politica marittima integrata non vada a scapito di altre iniziative e programmi nel settore della pesca.

Questo ci permetterà di attuare nuove politiche verso una migliore gestione delle risorse marine, attraverso una ricerca e uno scambio capillare dei dati relativi agli stock alieutici, imponendo nuove progettualità che nell'area adriatica si potranno utilizzare quali best practices in altre aree marine.

Concludo con una piccola postilla: nell'ambito dei futuri dibattiti rivolti alla PCP, e in particolare per ciò che attiene al Fondo per la pesca, mi auguro che si faccia uno sforzo maggiore sul controllo della pesca, cuore della lotta alla pesca illegale, ma anche base per la ricostruzione degli stock. Si consideri il pesce bene comune.

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). - Signor Presidente, onorevoli colleghi, siccome non vedevo sui tabelloni di cosa stessimo parlando, volevo solo chiedere di capire, perché non figurava né sui tabelloni e sui nostri display. Vedo che le informazioni sono appena comparse, quindi il problema è risolto. Chiedo scusa e ringrazio.

  Salvatore Iacolino (PPE). - Signor Presidente, onorevoli colleghi, con questo documento sul bilancio certamente si colgono alcuni elementi di grande rilievo: uno di questi è certamente la centralità del Mediterraneo. Risorse ulteriori per rapporti di vicinato con le realtà frontaliere al Sudeuropa come momento di qualificazione e di valorizzazione di questa ansia di libertà, che continua a esprimersi compiutamente anche attraverso libere elezioni, così come quelle svoltesi in Tunisia proprio domenica scorsa.

Tutto questo attraverso criteri di priorità che diano una chance ulteriore di sviluppo e di competitività ai tanti giovani migranti proprio in quei territori; migliore tutela delle frontiere; più risorse a Frontex; una strategia europea di contrasto più deciso alla criminalità organizzata. Giusto ieri si è approvata la prima relazione sulle mafie e sulla criminalità organizzata: cogliere questo spunto ulteriore trasmette un segnale importante del Parlamento nella direzione giusta di un contrasto incisivo a questi fenomeni così gravi.

  Peter Jahr (PPE). - Herr Präsident! Wahrscheinlich hat mein Büro vergessen, mich anzumelden. Ich wollte noch ein one minute statement abgeben. Ich habe dem Haushaltsplan 2012 aus drei Gründen zugestimmt. Erstens halte ich ihn auch hinsichtlich der schwierigen wirtschaftlichen Lage in der gesamten Europäischen Union für angemessen und verhältnismäßig. Zweitens haben wir insbesondere in unserem eigenen Parlamentshaushalt Einsparungen vorgenommen. Drittens unterstütze ich ausdrücklich den Vorschlag meiner Fraktion, die das Haus der Europäischen Geschichte will, aber natürlich auch einen Gesamtfinanzierungsplan, ein Projekt vorgelegt haben will, um dann zu entscheiden, wie dieses Haus der Europäischen Geschichte aussehen soll. Vielen Dank an den Berichterstatter.

Report: Francesca Balzani, José Manuel Fernandes (A7-0354/2011)

  George Lyon (ALDE). - Mr President, today I voted against the budget for 2012. Member States around Europe are having to cut their budgets and reduce their deficit. Our voters are having to accept real austerity measures, as my colleague Ashley Fox pointed out.

Today Parliament could have shown more willingness to share the burden with our citizens by cutting further. We could have first looked at our own budget and administration, and we should have considered supporting a freeze on MEPs’ allowances, including our daily allowance. I am pleased that Parliament voted to look at travel costs and cuts and reductions in business flights. These are examples of things that do not impact on the quality of MEPs’ work. We could have shown some leadership and solidarity with our citizens.

Parliament should have supported the Council cuts as well those proposed under certain areas of the cohesion policy, given that there are major underspends in these budget headings. I had hoped that my colleagues could today have sent a clearer and stronger signal to EU citizens telling them that we are in the same boat and committed to shouldering the burden of the crisis with them. It was a missed opportunity.

  Paul Murphy (GUE/NGL). - Mr President, I am against the report on the EU budget because it does not deal with the urgent tasks that are posed by the economic crisis, the consequences of which are devastating for working class people and young people across Europe.

Once more we have a budget for a big-business and militarised Europe, with more money being spent on security than on education, and, incredibly, a proposal to increase the amount of funding for the nuclear research programme, despite the increased opposition to nuclear power across Europe.

The proposed cuts to translation and interpretation services represent an attack on the rights of speakers of minority languages and the principles of multilingualism. The right of the public to access documents in their own language must be defended.

At the same time there are no cuts to the obscenely large expenses which are granted to MEPs. I signed an amendment proposing to cut the general expenditure allowance, which is EUR 4 299 per month. As MEPs know – but perhaps many members of the public do not – that is only one of a whole series of large expenses that go on top of an already very fat salary. The same overpaid MEPs that are calling on underpaid working-class people to tighten their belts further, to accept more vicious austerity, show no indication of being willing to tighten their own belts.

  Alfredo Antoniozzi (PPE). - Signor Presidente, onorevoli colleghi, la proposta del Parlamento europeo è coraggiosa e va nella giusta direzione. Nonostante la situazione di austerità richiesta dagli Stati membri e dai deficit di bilancio nazionali, è dovere dell'Unione europea fare tutto il possibile per assicurare crescita e occupazione in Europa.

Concordo pienamente con i colleghi Balzani e Fernandes e per questo ho dato il mio voto favorevole alla risoluzione. La crisi deve essere affrontata non solo tramite misure di austerità ma anche attraverso investimenti nella ricerca e nella politica di coesione. È giusto contenere le spese amministrative e, in questo senso, il Parlamento ha dato un segnale forte e chiaro. Ma auspico che durante la prossima riunione del Comitato di conciliazione riesca a prevalere il buon senso: il Consiglio deve aprire gli occhi e rendersi conto che i tagli alla competitività e alla coesione non faranno altro che affossare ulteriormente la nostra economia.

  Miroslav Mikolášik (PPE). - Rozpočet Európskej únie na rok 2012 vo výške 147 miliárd 766 miliónov EUR vo viazaných rozpočtových prostriedkoch a 133 miliárd 143 miliónov EUR v platobných rozpočtových prostriedkoch je rozumne vyvážený a zohľadňuje potrebu dosiahnutia dohodnutých cieľov Európskej únie stanovených okrem iného aj v stratégii Európa 2020. Čím je podpora inteligentného, udržateľného, inkluzívneho hospodárstva prispievajúceho k tvorbe pracovných miest. Som presvedčený o tom, že Európa práve teraz potrebuje investičný rozpočet, predovšetkým na hospodársku obnovu a rozvoj jednotlivých regiónov a miest členských štátov, zdôrazňujúc, že len necelých 5,6 % je vyhradených na samotné fungovanie inštitúcií EÚ, a teším sa, že príspevok na všeobecné výdavky Európskeho parlamentu je zmrazený na úrovni roku 2011, pričom aktualizácia rozpočtu Parlamentu na rok 2012 je len 1,44 oproti roku 2011, čiže je najnižšou aktualizáciou za posledných dvanásť rokov. Podporujem preto návrh na presné zohľadnenie skutočných potrieb v záujme dosiahnutia dohodnutých cieľov a politických záväzkov Únie, aby bolo zabezpečené hladké fungovanie prioritných programov, medzi ktoré jednoznačne patrí politika súdržnosti.

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). - Signor Presidente, onorevoli colleghi, anch'io voglio unirmi, non per prassi ma per convincimento, al ringraziamento ai colleghi Balzani e Fernandes per il lavoro svolto, un lavoro complesso ma sul cui risultato, penso, possiamo tutti compiacerci.

Quella che abbiamo approvato oggi con un convinto voto favorevole da parte nostra è sicuramente una proposta efficace e adeguata all'insegna di due fattori, quelli del rigore e dello sviluppo. Rigore anche a partire dal Parlamento, dalle spese che riguardano il funzionamento delle istituzioni, e sviluppo con azioni che vanno oltre i segnali e che mirano a favorire l'occupazione e soprattutto a sollecitare investimenti utili a favorire la crescita, stimolando l'attivazione di capitali privati.

È questa la nuova sfida che con questo bilancio l'Europa rilancia e penso che sia una sfida sia adeguata ai tempi, sia aderente a quelle che sono le necessità delle quali oggi i cittadini europei si fanno carico.

  Hannu Takkula (ALDE). - Arvoisa puhemies, on selvää, että tällaisena taloudellisesti tiukkana aikana, jota elämme tällä hetkellä Euroopan unionissa ja jossa useissa jäsenvaltioissa on alijäämäinen budjetti ja budjettivajeita, me tarvitsemme tiukkaa ja vastuullista talouspolitiikkaa myös täällä. Siinä suhteessa on hyvä, että rönsyjä leikataan tässä budjetissa ja näin täytyykin edetä. Se lisää luottamusta. Meidän pitää huomioida olemassa oleva tilanne sekä luoda oma vastuullinen toimintamallimme. On tärkeätä myös muistaa, että vastuulliseen politiikkaan kuuluu myös uusien kasvualueiden etsiminen.

Nyt on investoitava kasvun lähteisiin, joita ovat innovaatio, tutkimus, tuotekehitys ja koulutus. On hyvä huomata, että tässä budjetissa niihin ollaan suuntamassa varoja entistä enemmän, koska tarvitsemme sillä alueella uusia innovaatioita, uutta aktiivisuutta, jotta me selviämme talouden taantumasta.

Kaksi pientä huomiota vielä, mielestäni tulkkipalvelujen leikkaus on erittäin huolestuttavaa pieniä kieliä kohtaan, ja henkilökohtaisesti on todettava, että Balzanin ja Fernandesin kolmannessa osassa kohta 29 muutosesitys 21, siinä valitettavasti seurasin ryhmäni linjaa ja äänestin plus vaikka olisi pitänyt äänestää miinus. Haluan siis korjata tämän asian. Olen vihreiden tekemää esitystä vastaan.

Report: Sven Giegold (A7-0314/2011)

  Ashley Fox (ECR). - Mr President, whilst I can agree with our rapporteur and those parts of his report that say we should fight tax evasion, I must fundamentally disagree with his whole approach to the common system of taxation. This report was meant to be a simple recast of the original directive but, as ever, in the spirit of ever-closer political union that so many in this Chamber seem to want, the left of this Parliament have seen fit to add all sorts of substantive amendments which actually mean that this legislation goes much further than originally intended.

These amendments pave the way for a common consolidated corporate tax rate in the European Union, and in my view this is completely unacceptable. Member States must retain tax sovereignty when defining their corporate tax rate, because tax competitiveness is vital for the growth of our single market. That is why I voted against this report and why I will continue to vote against any report that puts tax sovereignty at risk.

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). - Signor Presidente, onorevoli colleghi, la pressione attualmente in corso affinché si rispetti il patto di stabilità europeo tramite riduzione dei bilanci degli Stati membri, per poter rimanere all'interno della percentuale consentita del debito sovrano e dei disavanzi pubblici, fa sì che la rifusione di cui stiamo discutendo in Aula oggi rivesta una particolare importanza.

Il dibattito a tale riguardo è stato spesso oggetto di accese discussioni anche in Consiglio. Essendo una proposta di rifusione, non sono apportate modifiche sostanziali alla direttiva attuale, tranne che per gli emendamenti all'articolo 4 della direttiva, i quali pongono, sebbene nel contesto probabilmente non pertinente di una proposta di rifusione, una questione rilevante nel contesto della discussione in itinere sul rafforzamento del mercato interno e sul consolidamento delle finanze pubbliche.

Abbiamo votato a favore del provvedimento, signor Presidente, anche perché gli emendamenti proposti dal relatore rischiavano di implicare la messa in discussione dei presupposti della direttiva stessa, reintroducendo di fatto la tassazione dei dividendi, oltre ad affrontare la questione della necessità di maggior coordinamento, se non armonizzazione, in materia di fiscalità societaria, per evitare che i benefici del mercato interno si rivelino funzionali alla pianificazione fiscale, determinando conseguenze negative per le finanze pubbliche.

Report: Ingeborg Gräßle, Crescenzio Rivellini (A7-0325/2011)

  Peter Jahr (PPE). - Herr Präsident! Ich habe mit großer Freude diesem Bericht von Frau Gräßle zugestimmt, und das aus mindestens zwei Gründen. Zum einen steht in diesem Bericht, dass wir auch die Mittel für genehmigte Förderprojekte grundsätzlich innerhalb eines Monats auszahlen wollen. Das ist eine wesentliche Erleichterung, insbesondere für kleinere Gebietskörperschaften, die werden sich darüber freuen.

Zum zweiten bin ich auch sehr glücklich darüber, dass wir es jetzt mit dem Bericht geschafft haben – und ich hoffe, wir können das dann auch so umsetzen –, dass auch zukünftig die Kommission die Personalkosten einzelner Förderprogramme aufschlüsselt, denn daraus wird dann ersichtlich, welcher Verwaltungsanteil in den Förderprogrammen steckt. Erst wenn man die Angaben hat und die Zahlen analysieren kann, kann man auch entsprechende Verbesserungen durchführen.

Nochmals recht herzlichen Dank an die Berichterstatter. Doch ich habe heute vernommen, dass wir uns mit diesem Bericht im Europäischen Parlament noch weiter beschäftigen werden.

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). - Signor Presidente, onorevoli colleghi, volevo ringraziare i relatori, in particolare il collega Rivellini, per il lavoro svolto su questo importante progetto di revisione del regolamento finanziario dell'Unione europea dopo il trattato di Lisbona. Abbiamo votato a favore: non è un fatto casuale che il provvedimento sia passato con una maggioranza ampia.

Ritengo di dover sottolineare, tra le ragioni che hanno determinato un voto ampiamente favorevole, quelli dei punti cardine di questo provvedimento, che ha guardato alla qualità degli investimenti, alla capacità di stimolare competitività, ma soprattutto all'attivazione e al rafforzamento di politiche comuni utili a garantire un protagonismo europeo.

Questo nuovo regolamento rende l'Europa più protagonista dei progetti di sviluppo che ci sono sul territorio, anche attraverso una semplificazione delle norme e dei regolamenti, semplificazione che ci viene fortemente richiesta, soprattutto dagli enti locali, spesso in grande difficoltà nel poter accedere alle opportunità messe a disposizione dall'Unione europea.

Report: Regina Bastos (A7-0320/2011)

  Carlo Fidanza (PPE). - Signor Presidente, il momento storico e le difficoltà economiche che l'Europa sta attualmente attraversando impongono una maggiore programmazione a sostegno dell'occupazione, in linea con gli obiettivi di Europa 2020. Bisogna ricordare che tra i dati drammatici che le economie europee stanno riportando, con tassi di disoccupazione vicini al 10%, dato che raddoppia per quanto riguarda la disoccupazione giovanile, il settore del turismo è tra i pochi settori industriali ad aver resistito alla crisi globale.

Per tale motivo, come abbiamo anche ribadito nella nostra relazione di iniziativa, occorre elaborare, insieme alle parti sociali e all'industria del settore, una vera e propria mappatura delle competenze del settore turistico, che aiuti a definire nuove competenze dei lavoratori con prospettive di perfezionamento professionale mirato.

Dobbiamo concentrarci sul tema della formazione e della qualificazione professionale, attraverso forti investimenti su nuove figure professionali più inclini a una visione imprenditoriale e manageriale per attrarre i nuovi flussi turistici dai paesi emergenti. A tal fine, occorre integrare le misure nazionali con le risorse del Fondo sociale europeo destinate alla formazione professionale.

A tutto ciò va unito uno sforzo sempre maggiore per assicurare qualità del lavoro in un comparto che vive di lavoro stagionale e, purtroppo, anche di troppo lavoro nero. Anche per queste ragioni ho votato a favore della relazione.

  Guido Milana (S&D). - Signor Presidente, anch'io saluto positivamente il voto a questa relazione, anche se per alcune questioni probabilmente si sarebbe potuto andare leggermente più avanti.

La riflessione sulla regionalizzazione e sulla localizzazione della contrattualistica del lavoro non può prescindere da un lavoro importante che, invece, unifichi le condizioni di diritto dei lavoratori: ovvero più forte sarà la possibilità che nel territorio, nelle aziende, nei settori, si sviluppi un'autonomia tutta tesa a creare produttività e costruzione di condizioni di competitività, maggiore sarà, parallelamente, la necessità di costruire le condizioni perché alcuni diritti fondamentali possano trovare, invece, un'integrazione sovranazionale, addirittura europea.

Questa è la ragione per la quale resto comunque perplesso rispetto alla possibilità che questa iniziativa potesse spingersi anche ad affrontare un tema importante, come appunto quello che sui diritti fondamentali ci possa essere una politica europea. Altrimenti l'alternativa è che si avvierà in maniera, a mio parere, negativa una fase nella quale ci saranno lavoratori ricchi e lavoratori poveri, pur svolgendo lo stesso lavoro.

  Francesco De Angelis (S&D). - Signor Presidente, la crisi economica che dal 2008 si fa sentire sui mercati del lavoro ha portato a una perdita di 5,6 milioni di posti di lavoro. Per questi motivi è necessario rafforzare il capitale umano, attraverso l'aggiornamento delle competenze, e creare una migliore sinergia tra istruzione, formazione e lavoro, così come è necessario puntare sulle piccole e medie imprese e sull'inserimento dei giovani nel mondo del lavoro. C'è un punto che mi lascia tuttavia perplesso, sul quale il mio gruppo ha presentato due emendamenti che sono stati respinti dall'Aula e per questo motivo mantengo queste perplessità e non ho condiviso questa relazione.

Il punto riguarda il contratto unico nel modo in cui viene presentato dalla Commissione. Così come presentato, questo contratto non presenta garanzie giuridiche adeguate, diritti nel campo delle condizioni di lavoro, della sicurezza sociale e della protezione dei lavoratori sotto tutte le forme contrattuali. Ritengo che la questione del diritto al lavoro e del diritto alla sicurezza sociale sia un punto molto importante.

  Gianluca Susta (S&D). - Signor Presidente, l'Europa, oltre che cercare di rimediare ai propri errori deve anche ricominciare a investire sul proprio futuro. Ci siamo dati un obiettivo ambizioso: quello del 75% di occupati tra i venti e i sessantaquattro anni da qua al 2020. Ma così come non è immaginabile che sia solo la spesa pubblica il motore di nuovi investimenti per la crescita, non ci sarà nuova occupazione se non si favoriranno gli investimenti privati nei settori innovativi e l'assunzione dei giovani, se non si farà più formazione, una migliore formazione, se non si renderanno omogenee le politiche di bilancio, quelle fiscali, previdenziali e assistenziali nell'Unione e se non si renderà più flessibile il mercato del lavoro, rendendo la contrattazione più aderente e prossima alle esigenze delle imprese, soprattutto quelle piccole e medie, nel rispetto dei diritti fondamentali.

Il voto favorevole che ho espresso sulla relazione Bastos è un atto di fiducia nei confronti delle Istituzioni comunitarie e sulla loro pur tardiva capacità di far uscire dalla crisi la prima economia del mondo, senza snaturare il modello sociale europeo, ma nel contempo liberando le energie inespresse del sistema produttivo, che trovano nella rigidità delle normative amministrative, del mercato del lavoro e del dumping interno, che pesa sul mercato unico, un freno alle proprie potenzialità e quindi alla crescita indispensabile dell'economia europea, anche per uscire dalla crisi dei debiti sovrani.

  Elena Băsescu (PPE). - Am votat pentru raportul redactat de colega mea Bastos deoarece tratează un subiect esenţial în implementarea Strategiei Europa 2020.

Consider adoptarea acestui text cu atât mai oportună, cu cât ieri am votat şi raportul Ungureanu. Mobilitatea lucrătorilor este un factor important pentru piaţa unică şi pentru reuşita agendei pentru noi competenţe şi locuri de muncă. Totodată, este soluţia optimă în scopul ocupării poziţiilor care necesită calificări înalte. De exemplu, doar din România au plecat peste 8 mii de medici în ultimii 4 ani, cu efecte negative pentru noi, însă răspunzând nevoilor din alte state europene.

Salut accentul pus pe simplificarea procedurilor pentru recunoaşterea calificărilor profesionale. Subliniez nevoia de a reduce sarcinile administrative, birocratice şi fiscale impuse IMM-urilor. Impozitarea excesivă le afectează capacitatea de a funcţiona, de a produce noi locuri de muncă şi de a contribui la relansarea economică.

  Robert Dušek (S&D). - Pane předsedající, hospodářská, finanční a sociální krize má za důsledek především snižování počtu pracovních míst. Celkově jich od roku 2008 v Evropě zaniklo 5,6 milionu. Velice znepokojující je skutečnost, že podstatnou část nezaměstnaných tvoří mladí lidé do třiceti let. Pokud mladý člověk nezačne po ukončení učebního oboru či vysoké školy pracovat, jeho znalosti a schopnosti mizí a on sám začíná být postupně sociálně vyčleňován ze společnosti. Tato situace neumožňuje řádně založit rodinu a k práci vést své děti, potažmo později převzít finanční odpovědnost za své rodiče či prarodiče. Zdůrazňuji, že je nezbytné přehodnotit systém středoškolského vzdělání. V řadě zemí Evropské unie školství produkuje statisíce univerzálně vzdělaných středoškoláků, pro které není práce, zatímco trvá poptávka po tradičních řemeslech a evropský trh se dlouhodobě potýká s nedostatkem řemeslníků. Předložená zpráva obsahuje převážně vhodná opatření s cílem zvýšit zaměstnanost v Evropě, a proto jsem hlasoval pro její přijetí.

  Licia Ronzulli (PPE). - Signor Presidente, come sottolineato dall'ottima relazione della collega Bastos, l'Europa è chiamata ad adottare proposte incisive per modernizzare il mercato del lavoro, migliorandone quindi in primo luogo la flessibilità e la sicurezza. Dobbiamo assicurare condizioni di lavoro dignitose per tutti, migliorare l'attuale legislazione e fornire a lavoratori e imprese i giusti incentivi per adattarsi alle nuove esigenze del mercato.

Ma per adottare politiche efficaci, è necessario migliorare la capacità di prevedere e anticipare le esigenze del futuro. Oggi più che mai istruzione e formazione di elevata qualità sono requisiti essenziali per fornire le nuove competenze richieste dal mercato. Se vogliamo ripartire, dopo questa grave crisi economica, diventare più competitivi, conseguire livelli più elevati di crescita e di occupazione, dobbiamo sfruttare meglio tutto il nostro potenziale e puntare sui giovani. Sono il nostro futuro e non possiamo permetterci di trascurare né frenare la loro crescita professionale.

  Peter Jahr (PPE). - Herr Präsident! Auch ich habe dieser Agenda zugestimmt. Sie ist Teil der Strategie Europa 2020, deren Ziel es ist, bis zum Jahr 2020 eine Beschäftigungsquote von 75 % für alle Menschen im Alter zwischen 20 und 64 Jahren zu erreichen. Im August 2011 betrug die Arbeitslosenquote in der EU der 27 9,5 %, wobei die Jugendarbeitslosigkeit bei 20,4 % liegt und in einigen Mitgliedstaaten sogar 40 % erreicht hat. Das ist einfach zuviel. Arbeitslosigkeit bedeutet nicht nur verpasste Chancen, sondern auch vergebene intellektuelle Kompetenz und vergebene Ressourcen für unsere Gesellschaft. Angesichts der Tatsache, dass 85 % der Arbeitsplätze in der Europäischen Union von kleinen und mittleren Unternehmen angeboten werden, unterstütze ich ausdrücklich den Vorschlag der Kommission zur Förderung von Unternehmergeist und Innovation sowie zur Förderung von Unternehmensgründungen und Entwicklungen, um auf diesem Weg die Wirtschaft dynamischer und innovativer gestalten zu können.

  Iva Zanicchi (PPE). - Signor Presidente, la crisi economica finanziaria e sociale che stiamo attraversando ha messo chiaramente in evidenza diversi punti deboli del modello economico e sociale europeo. Credo che uno dei dati allarmanti più rappresentativi della situazione attuale siano i quasi sei milioni di posti di lavoro persi negli ultimi tre anni, dati che col protrarsi di questa situazione sono destinati a crescere se non si saprà reagire in modo pronto ed efficace.

Il testo della collega Bastos sottolinea che per fare dei concreti passi avanti è necessaria una migliore sinergia tra istruzione, formazione e mercato del lavoro, unitamente a politiche volte a garantire una maggiore rispondenza tra la domanda e l'offerta su tale mercato. Per questi motivi, signor Presidente, ho espresso il mio voto favorevole.

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). - Signor Presidente, in tutta Europa il tasso di disoccupazione è rimasto stabile a percentuali elevatissime e ciò dimostra che l'intera Europa non è ancora uscita da questa crisi che l'attanaglia dal 2008. Nell'area dell'euro a ottobre il dato sulla disoccupazione rilevato da Eurostat si ferma al 9,7%; in Italia, secondo l'agenzia nazionale ISTAT, il tasso di disoccupazione è stabile all'8,7% e l'aumento della disoccupazione giovanile, il nostro futuro, sale addirittura al 27,6% con un incremento di 2,4 punti rispetto a novembre 2009 e con picchi del 40% in alcune regioni come quelle del Mezzogiorno d'Italia.

L'ultimo dato allarmante è che la minima crescita che registriamo nell'occupazione riguarda la sola componente maschile. Le donne rimangono ancora una volta nelle retrovie. Le manovre che ciascuno Stato membro sta cercando di mettere in campo per superare questo prolungato periodo di crisi hanno come riflesso quello di frenare il mercato del lavoro e questa situazione allarmante necessita di risposte forti, che l'agenda che ci viene proposta dalla Commissione fornisce, con soluzioni efficaci e rapidamente implementabili. Per questo il mio voto è stato favorevole.

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). - Nedarbas Europos Sąjungoje yra ypatingai skaudi problema ir daug nerimo kelianti problema. Šiame pranešime pasiūlyta keletas neblogų priemonių nedarbo, visų pirma, jaunų žmonių tarpe, mažinimui. Vistik noriu atkreipti dėmesį, kad šios kadencijos metu jau ne sykį svarstėme įvairias strategijas ir pasiūlymus nedarbui mažinti. Tai ir „žalių“ darbo vietų kūrimas ir jaunimo užimtumo skatinimas ir atskirų socialinių grupių įdarbinimo problematika. Jei visi minėti pasiūlymai būtų įgyvendinami, o ne padedami į stalčių, manau, kad jau 2015-ais metais Europos Sąjunga pasiektų užsibrėžtus 2010-ųjų metų tikslus. Todėl sveikindama pranešėją dėl pateiktų pasiūlymų tuo pačiu atkreipiu dėmesį į tai, kad visų pirma būtinas geresnis jau patvirtintų priemonių įgyvendinimo koordinavimas tiek kuris padėtų sumažinti nedarbą, tiek sutaupysiantis lėšų kitiems prioritetams.

Written explanations of vote

Draft general budget of the European Union - 2012 financial year

  Ole Christensen, Dan Jørgensen, Christel Schaldemose og Britta Thomsen (S&D), skriftlig. − Vi, de fire danske socialdemokrater i Europa-Parlamentet, har stemt for delforslaget (ændringsforslag 26) fra vores politiske gruppe, som opfordrer Europa-Parlamentets Præsidium til at undersøge mulighederne for at lave generelle besparelser - herunder også på Parlamentets udgifter i forbindelse med rejseaktiviteter. S&D-gruppen har fremlagt flere forslag om mulige besparelser, hvori dette forslag indgår. Vi mener, at der er behov for klare fælles regler, som bør gælder alle parlamentarikere såvel som ansatte. Indtil evt. nye regler er vedtaget, rejser vi fire MEP'ere efter de nugældende regler.

  Philippe de Villiers (EFD), par écrit. – Le Parlement européen vote le budget annuel de l'Union pour 2012 et, comme tous les ans, il se range derrière la Commission européenne contre les États membres qui ont le bon sens de vouloir limiter les dépenses.

Si la question des ressources propres (impôt européen) est provisoirement reléguée au second plan en cette période de crise économique et budgétaire, l'UE demande tout de même 147 milliards d'euros aux européens, dont une grande partie est simplement gaspillée dans des projets et aides inutiles.

C'est ainsi un demi milliard d'euros qui partent dans le service d'action extérieure, quasiment 5 milliards pour les plus de 30 000 fonctionnaires de la seule Commission européenne, des centaines de millions d'euros de crédits de préadhésion pour divers pays et encore autant dans la communication institutionnelle, comprendre la propagande.

Nous rejetons fermement ce budget démesuré et demandons à la France, large contributeur net, de défendre efficacement les intérêts des français.

  Monika Flašíková Beňová (S&D), písomne. − Podpora investícií a hospodárskeho rastu bude aj v roku 2012 základným mottom činností Európskej únie. Pri podpore investícií a akcií zameraných na posilnenie rastu a zamestnanosti sa bude EÚ v roku 2012 opierať o zásady stanovené v novom rámci, ktorý bol vytvorený v záujme oživenia hospodárstva a posilnenia hospodárskeho riadenia. Okrem toho bude potrebné reagovať aj na veľké výzvy, pred ktorými stojí samotná Únia, ako aj členské štáty. Rozpočet Únie bude zohrávať kľúčovú úlohu, pretože bude mať stimulujúci účinok na stratégie členských štátov zamerané na hospodárske oživenie, čo sa v konečnom dôsledku prejaví na konečných príjemcoch. Som presvedčená, že kľúčovým cieľom by aj naďalej mala byť podpora európskeho hospodárstva a občanov členských štátov Únie, pričom stimulujúci vplyv rozpočtu EÚ by sa mal využiť na posilnenie rastu a vytváranie pracovných príležitostí.

Návrh rozpočtu na rok 2012 sa nepochybne zameria aj na dosiahnutie cieľa inteligentného, udržateľného a inkluzívneho rastu, pričom okrem iného v ňom boli stanovené priority, akými sú investície na podporu rastu v čase fiškálnej konsolidácie, posilnenie rozpočtového aspektu stratégie Európa 2020 či posilnenie prioritných oblastí Lisabonskej zmluvy.

  Catherine Grèze (Verts/ALE), par écrit. – Malgré les avancées que présente ce projet de budget et son soutien à de nombreux projets pilotes verts, j'ai voté contre le bloc 1 du projet général de l'Union européenne (exercice 2012). Il inclut, en effet, la prise en charge des dépenses administratives du projet nucléaire ITER et un projet pilote "Gaz de schiste" de 200 000 euros que je ne souhaite pas soutenir.

Pour des raisons évidentes de santé, la suppression des subventions au secteur du tabac est une bonne proposition. Toutefois, en l'absence d'un plan de reconversion suffisant pour les petits producteurs du secteur, je me suis abstenue sur l'amendement 498 du projet de budget.

Je me suis abstenue sur l'amendement 1242/2 du projet de budget qui prévoit l'augmentation du budget pour les services de sécurité du Parlement européen. Le système de sécurité du Parlement me semble largement suffisant. L'argent public pourrait être investi dans d'autres domaines.

  David Martin (S&D), in writing. − I voted for a budget that delivers jobs and growth, and against wasteful and excessive expenditure.

  Marit Paulsen, Olle Schmidt och Cecilia Wikström (ALDE), skriftlig. − Vi har valt att lägga ned våra röster i slutomröstningen om budgeten 2012. Vi hade helst sett att parlamentet enades om en mindre slutsumma i enlighet med den liberala gruppen ALDEs förslag.

Vi vill framhålla vikten av att se till kvaliteten i budgeten och inte enbart till siffrorna. Pengarna ska göra nytta - skapa mervärde för Europa och särskilt skapa gemensamma lösningar på de stora utmaningar vi står inför. Vi gläds åt att budgeten långsamt reformeras från en bidragsmaskin till smarta investeringar och vi avser att fortsätta driva processen i den riktningen. Vi har därför valt att inte rösta emot de stora blocken i budgetförslaget, eftersom det hade varit en markering mot de positiva satsningar på forskning och innovation som dessa innehåller.

Men det är samtidigt viktigt att skapa en målinriktad och realistisk budget i en tid när Europa kämpar mot en skuldkris med enorma sociala och ekonomiska följder. När Europa sparar bör vi i Europaparlamentet inte sträva efter en expanderad budget. Därför har vi lagt ned vår röst i slutomröstningen. Vi hoppas att förlikningsprocessen med Rådet ska leda till en bra kompromiss där det europeiska mervärdet i innehållet kvarstår men där det totala utgiftstaket blir något lägre.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), in writing. − Given the ever increasing competences of the EU, it is only natural that its budget should reflect this. If the EU is serious about achieving the goals it has set itself under the Europe 2020 strategy, notably for sustainable development, as well as meeting the new demands that will be posed by the accession of Croatia, it requires a budget to ensure this is possible. The Council's position of limiting the increase to the inflation rate would clearly fail to ensure this.

The budget proposals adopted by the EP today strike a good balance to this end for the most part, including greater support for green technologies and for greening the CAP, but the Greens abstained in today’s vote because the proposals set out the wrong direction in a number of key areas. The disproportionate amount of funding that continues to be allocated to nuclear power, in spite of the clear need to finally shift away from nuclear in the aftermath of Fukushima, is wrongheaded. The Greens are also opposed to funding cuts in development aid.

  Keith Taylor (Verts/ALE), in writing. − I did not support the vote to approve the EU Budget 2012 resolution in the EP this week. Within the budget there were measures I supported, such as increased funding for the EU 2020 work, the greening of the CAP, and for Palestine, as well as reducing business flights and freezing MEPs’ daily allowances. However, the overall budget net increase of 5.3% over 2011 levels, at a time when States all over the EU are imposing austerity measures, is something I cannot condone. I voted in June 2011 to limit increases in Member State contributions in line with inflation, and suggested specific budget lines should be revised, and unspent money reallocated. I remain of this view.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris. − Am votat pentru un buget pentru 2012 care promovează o economie europeană durabilă și care implementează Strategia Europa 2020. Am votat pentru blocul 1 de amendamente care vizează finanţarea Programului-cadru de competitivitate şi inovare, a finalizării reţelei e-TEN, a întreprinderii comune SESAR, a proiectelor energetice dedicate relansării economice a UE etc. Am votat astfel pentru alocarea de fonduri suplimentare pentru dezvoltarea reţelelor inteligente de energie, pentru o mai bună integrare a pieţei energetice a UE şi pentru promovarea eficienţei energetice şi a energiei din surse regenerabile. Prin amendamentele depuse am solicitat Comisiei continuarea programului Erasmus pentru tinerii întreprinzători, cu alocarea unui nivel adecvat de finanţare în 2012, şi asigurarea accesului la banda largă pentru toţi cetăţenii europeni până în 2013. Am votat pentru blocul 2 de amendamente care include şi acţiunea pregătitoare pe care am propus-o privind definirea modelului de guvernanţă pentru regiunea Dunării şi acţiunea pregătitoare Erasmus pentru aleşii locali şi regionali. Am votat pentru blocul 3 de amendamente care asigură finanţarea programelor de dezvoltare rurală, a programelor de susţinere a viticultorilor şi include amendamentele 73 şi 91, care prevăd alocarea de sume suplimentare pentru programele privind furnizarea fructelor, respectiv a laptelui, în şcoli.

Report: Francesca Balzani, José Manuel Fernandes (A7-0354/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), por escrito. − Aprovo a presente posição, saudando o aumento das dotações de autorização para as iniciativas emblemáticas Juventude em movimento e Plataforma europeia contra a pobreza; recordo que a crise ainda está longe de ter terminado e oponho-me a uma redução real do capítulo Emprego e Assuntos Sociais e da iniciativa emblemática Novas competências para novos empregos. Sou também da opinião da relatora de que é necessária uma gestão mais eficiente do Fundo Social Europeu. É de extrema importância que os Estados-Membros utilizem os recursos disponíveis no Fundo Social Europeu para apoiar projectos voltados para os jovens e o seu acesso ao mercado de trabalho e à educação, em resposta ao nível alarmante de desemprego jovem e à agitação social verificada em muitos países.

  Sophie Auconie (PPE), par écrit. – Depuis l’entrée en vigueur du Traité de Lisbonne en décembre 2009, le Parlement européen détient des compétences budgétaires accrues. Le Parlement et le Conseil de l'Union européenne se partagent ainsi désormais pleinement la compétence budgétaire. Pour le budget 2012 de l'Union européenne, nous nous sommes concentrés sur la nécessité d'aider l’Europe à mieux traverser la crise actuelle. Ainsi mes collègues et moi-même avons décidé de relever la part du budget allouée à la réalisation de la Stratégie Europe 2020 pour une croissance durable, intelligente et inclusive. Le Parlement tire également les leçons des crises passées, par exemple celle de la bactérie E-coli. Nous avons ainsi voté une aide exceptionnelle de 250 millions d'euros pour les agriculteurs touchés par cette crise l'été dernier. Nous nous sommes également prononcés pour le maintien à son niveau de 2011 du Programme européen d'aide aux plus démunis, qui fait actuellement l'objet d'un blocage au Conseil des ministres. Devant tous ces défis mais dans un contexte d'austérité budgétaire, nous avons également su nous montrer responsables : nous consacrons 93% du projet de budget aux dépenses et investissements d'avenir, et 7% seulement aux dépenses de fonctionnement ! C'est maintenant au Conseil de se prononcer à ce sujet.

  Zigmantas Balčytis (S&D), raštu. − Balsavau už šią rezoliuciją dėl Parlamento pozicijos dėl 2012 m. ES biudžeto projekto. Pritariu, jog „Europa 2020“ strategija turi būti 2012 m. ES biudžeto strategijos centre, nes šią politiką sudaro labai svarbios ir būtinos ES ekonomikos atgaivinimo strategijos sudedamosios dalys, todėl jai reikia nedelsiant užtikrinti tinkamas investicijas ES ir nacionaliniu lygmenimis. Taip pat manau, jog ES biudžetas turi būti priemonė, padedanti valstybėms narėms vykdyti ekonomikos atgaivinimo politiką, skatinant ir remiant nacionalines investicijas, kurios intensyvintų augimą ir užimtumą. Taryba sumažino Komisijos biudžeto projektą 1,08 proc. įsipareigojimų asignavimų ir 2,75 proc. mokėjimų asignavimų. Tikiuosi, jog lapkričio mėnesį vyksiančiose derybose su Taryba Parlamentui pavyks pasiekti tinkamą susitarimą dėl 2012 m. biudžeto, kuris užtikrintų ES ekonomikos plėtrą.

  Bastiaan Belder (EFD), schriftelijk. − Met recht maken we ons grote zorgen over de stabiliteit van Europa. Waar de investeerders met smart op wachten, zou ook hier het adagium moeten zijn: een politiek consistente koers van hervormen en bezuinigen. Daarvan geeft het Europees Parlement helaas geen blijk. Het parlement wil dat de Europese Unie volgend jaar 5,23 % meer uitgeeft. Dat komt neer op ruim 6,5 miljard euro. Deze verhoging is niet te verantwoorden.

De begroting van de EU moet door de lidstaten worden opgebracht. In tijden van pijnlijke bezuinigingen en staatsschuldniveaus die de overheidsfinanciën in gevaar brengen en de crisis verdiepen, is dit onacceptabel begrotingsbeleid. En waarvoor zal de Europese Unie de gevraagde 133 miljard gebruiken? Als het aan het Europees Parlement ligt, moet de EU 2020-strategie het zwaartepunt vormen. Dit betreft vooral sociaal, onderwijs- en arbeidsmarktbeleid, bij uitstek beleidsterreinen waar de lidstaten bevoegd zijn en het meest effectief maatregelen kunnen nemen.

Dezer dagen gaat het debat echter niet over de langetermijnstrategie maar staat de stabiliteit van de euro en Europa zelf onder grote druk. Het gevolg van verkeerd begrotingsbeleid: jarenlang meer uitgeven dan goed is. Begaan we, uitgerekend in deze crisistijd, dezelfde fout bij het vaststellen van de jaarlijkse EU-begroting?

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), par écrit. – Dans le budget 2012, je soutiens l'enveloppe de 250 millions d'euros pour les producteurs de fruits et légumes, le maintien du Programme d'aide aux plus démunis, menacé aujourd'hui, mais aussi le Fonds d'ajustement à la mondialisation. Par contre, j'ai voté contre les amendements visant à accorder davantage de fonds à ITER, car je considère que ce projet de recherche doit se faire à budget constant. Le budget est en croissance exponentielle depuis son démarrage, il faudrait donc qu'ITER se développe désormais avec les fonds disponibles. De manière plus générale, je soutiens la proposition globale de budget pour 2012: la position du Parlement telle qu'exprimée en plénière sur le budget vise à permettre à l'UE de financer ses priorités, de donner un réel contenu à la stratégie 2020. L'UE doit, en cette période, montrer son utilité et donc être renforcée pour financer des projets innovants et porteurs de croissance.

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Parlamentul European a demonstrat că vrea un buget pentru anul viitor axat pe creştere, pe crearea de locuri de muncă, pe inovare şi cercetare. În acelaşi timp, legislativul european arată că vrea să fie în continuare un exportator de democraţie în vecinătatea sa.

Propunerea PE pentru 2012 este un buget de 133 de miliarde de euro, cu 5,2% mai mare decât anul acesta. Intrăm acum în perioada de conciliere de 21 de zile şi, dacă totul merge aşa cum am stabilit, am putea da un vot final asupra bugetului în luna decembrie.

Filosofia din spatele bugetului Uniunii este creşterea finanţărilor disponibile pentru acele domenii care asigură creşterea – cercetarea şi dezvoltarea, fondurile de coeziune şi structurale sunt categoriile de cheltuieli care au cunoscut cele mai mari creşteri. Parlamentul insistă pentru creşterea bugetelor alocate competitivităţii, pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă. Toate domeniile cu creşteri de bugete sunt „responsabile” pentru turarea motoarelor economiei europene.

Parlamentul a primit o voce în ce priveşte bugetul Uniunii prin Tratatul de la Lisabona şi este firesc să o şi folosească. Avem un cuvânt de spus asupra finanţelor europene şi sperăm ca punctele de vedere exprimate să fie ascultate în discuţiile tripartite cu Comisia şi Consiliul.

  Jan Březina (PPE), písemně. − Vyjadřuji zklamání, že Komise ani Rada nepředkládají návrhy na zvýšení podpory – nad rámec původních plánů – pro investice, které jsou naléhavě potřebné pro provádění sedmi stěžejních iniciativ v oblasti konkurenceschopnosti a podnikání, výzkumu a inovací, vzdělání a celoživotního učení. Odmítám jakoukoli formu přesunu prostředků ze 7. rámcového programu, jak navrhuje Komise v rámci svého souboru návrhů, jak financovat ITER, neboť by tím bylo ohroženo úspěšné provádění 7. rámcového programu. Podporuji kromě toho zvýšení objemu prostředků na závazky u vybraných položek 7. rámcového programu (budování kapacit – výzkum ve prospěch malých a středních podniků, spolupráce – energetika, myšlenky, lidé, výzkum v oblasti energetiky), neboť se domnívám, že tyto položky jsou nástrojem pro zajištění růstu a investic do klíčových oblastí, které mají ústřední význam v rámci strategie Evropa 2020. Souhlasím se zvýšením celkové výše prostředků na závazky u rámcového programu pro konkurenceschopnost a inovace (CIP – Inteligentní energie a CIP – Podnikání a inovace) oproti počátečnímu přídělu a vyjadřuji přesvědčení, že toto zvýšení přispěje ke zlepšení přístupu malých a středních podniků k tomuto programu a k rozvoji zvláštních programů a inovativních finančních mechanismů. Malé a střední podniky hrají důležitou roli při zvyšování výkonnosti ekonomiky EU a program CIP je v tomto směru nepostradatelným nástrojem pro oživení po krizi.

  Cristian Silviu Buşoi (ALDE), în scris. − În această perioadă de criză şi creştere economică scăzută, şi în condiţiile în care bugetele naţionale sunt marcate de austeritate, consider că bugetul european trebuie să fie unul al relansării economice. Nu trebuie pierdut din vedere că bugetul european are o reală valoare adăugată în unele sectoare, fapt pentru care liniile bugetare respective trebuie folosite ca şi compensaţie pentru reducerea cheltuielilor publice la nivel naţional. De asemenea, UE si-a fixat nişte obiective ambiţioase pentru 2020. Secţiunea 1a este deosebit de importantă pentru atingerea acestor obiective şi pentru revenirea la creşterea economică. Din păcate, Consiliul nu a avut o abordare rezonabilă, efectuând tăieri semnificative pe liniile bugetare ale acestei secţiuni atât de importante pentru Strategia UE 2020. De aceea, susţin întru totul revenirea la propunerile Comisiei şi suplimentarea alocării, mai ales în ceea ce priveşte inovaţia şi cercetarea (CIP si PC 7), formarea profesională pe tot parcursul vieţii sau programul Erasmus Mundus.

Nu în ultimul rând, mă bucur că am reuşit să obţinem alocarea de fonduri pentru organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European la Braşov pentru anul 2013, eveniment conceput după modelul unor evenimente similare finanţate în alte state UE şi care va fi în beneficiul sportului românesc şi al tineretului.

  Alain Cadec (PPE), par écrit. – Je me réjouis de l'adoption par le Parlement d'un budget 2012 équilibré et responsable. Je salue notamment la décision d'accorder 250 millions d'euros supplémentaires pour venir en aide aux producteurs de fruits et légumes, ainsi que la détermination du Parlement à maintenir le Programme européen d'aide aux plus démunis à son niveau de 2011. Le Parlement a également fait preuve de responsabilité en abaissant ses coûts de fonctionnement : gel des allocations, réduction de 5% des frais de voyage, baisse de 10 millions d'euros sur les frais d'interprétation.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), por escrito. − Sessão plenária. Congratulo-me com o orçamento para 2012 hoje votado, por ser um orçamento para o crescimento, emprego e inovação na União Europeia e para o apoio ao desenvolvimento e à democracia nos países vizinhos. Os aumentos mais significativos propostos pelo Parlamento Europeu dizem respeito à Investigação e Desenvolvimento (+10,35%) e à Coesão e Fundos Estruturais (+8,8%). A investigação e a inovação são dois pilares fundamentais para o desenvolvimento económico e a criação de emprego na Europa. É, portanto, crucial aumentar a parcela do financiamento que é atribuída à investigação e inovação dentro do orçamento global da UE, através do aumento substancial do orçamento do programa-quadro e da percentagem dos fundos estruturais dedicados a este sector.

  Νικόλαος Χουντής (GUE/NGL), γραπτώς. – Οι οικονομικές υποχρεώσεις της ΕΕ έχουν αυξηθεί τα τελευταία χρόνια ενώ παράλληλα ο προϋπολογισμός της έχει παραμείνει σταθερός και στα πολύ χαμηλά επίπεδα του 1.08% του ΑΕΠ. Επιπλέον, το σχέδιο προϋπολογισμού που ψηφίστηκε σήμερα αποφασίστηκε το 2006. Αυτό σημαίνει ότι δεν είχε λάβει υπόψη του την κρίση σε παγκόσμιο και πανευρωπαϊκό επίπεδο καθώς και τις συνέπειες αυτής στις ζωές των ευρωπαίων πολιτών. Δυστυχώς, για ακόμα μια φορά το σχέδιο προϋπολογισμού της Ένωσης είναι όμηρος των μεγάλων συμφερόντων που προωθούν οι κυρίαρχες πολιτικές της Ένωσης. Οι δαπάνες για τις πολιτικές άμυνας είναι μεγαλύτερες από αυτές για την εκπαίδευση και μεγαλύτερα ποσά έχουν προβλεφτεί για τις μεγάλες επιχειρήσεις σε σύγκριση με αυτά για τις μικρομεσαίες. Επίσης, ο συγκεκριμένος προϋπολογισμός διοχετεύει πιο πολλούς πόρους σε διεθνείς φαρμακευτικές εταιρίες παρά στην έρευνα στον συγκεκριμένο τομέα. Το σχέδιο προϋπολογισμού της Ένωσης σε συνδυασμό με τα προγράμματα λιτότητας που εφαρμόζονται στα κράτη μέλη επιδεινώνουν τους ρυθμούς ανάπτυξης και βαθαίνουν την ύφεση. Με γνώμονα τα παραπάνω επιχειρήματα ψήφισα αρνητικά στην συγκεκριμένη έκθεση

  Carlos Coelho (PPE), por escrito. − Felicito o Deputado José Manuel Fernandes pelo excelente trabalho como Relator do Orçamento do PE para 2012. Com este orçamento o Parlamento pode modernizar-se e estar à altura das suas responsabilidades num contexto de crise económica e financeira e necessidade de dar o exemplo no emagrecimento dos custos. Com a entrada em vigor do Tratado de Lisboa, tem mais responsabilidades e uma acrescida carga de trabalho, sobretudo nos processos legislativos, com a multiplicação dos trílogos e das conciliações. Concordo assim e aplaudo: 1.º- a redução global de 74 milhões de euros relativamente à proposta de orçamento feita pelo Secretário-Geral, 2.º- a redução em valor real do Orçamento de 2012 comparado com o de 2011. É preciso recuar 15 anos para encontrar tamanha redução nos orçamentos do PE, 3.º- o congelamento do valor das Despesas Gerais dos Deputados (mantendo o valor de 2011), 4.º- a recomendação para não actualizar em função da inflação o valor dos subsídios aos Deputados, 5.º- a redução de 5% da verba destinada às viagens. Deploro a utilização do processo orçamental para fins de pequena política. É fácil, retirando verbas do seu contexto, polemizar com os gastos do Parlamento. Mas com isso não se reforça nem o Parlamento nem a Democracia.

  Corina Creţu (S&D), în scris. − În vederea mobilizării potenţialului economiilor din UE pentru redresarea economică în urma crizei, se impun măsuri pentru stimularea redresării pe termen scurt, consolidarea creșterii economice sustenabile, promovarea stabilității pieței financiare şi consolidarea structurilor de guvernanță economică. Totodată, trebuie sprijinite proiectele care se adresează categoriilor vulnerabile, în special tinerilor, și care vizează accesul acestora la piața forței de muncă și la educație, ca una dintre măsurile de răspuns la rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor și la tensiunile sociale din tot mai multe țări. Se impune, de asemenea, instituirea la nivel mondial a unei taxe pe tranzacțiile financiare destinate să finanțeze eradicarea sărăciei. În ceea ce priveşte politica de dezvoltare a UE, doresc să atrag atenţia asupra faptului că, în lipsa unor noi surse de finanțare, statele membre nu vor fi în măsură să își îndeplinească angajamentele pentru 2015 privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. În acest sens, consider inacceptabile propunerea Consiliului de a reduce creditele aferente instrumentului de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu 70 de milioane euro şi încercarea de realocare a fondurilor existente destinate dezvoltării pentru soluționarea unor noi provocări politice - schimbările climatice, „primăvara arabă” - care trebuie finanțate din resurse suplimentare.

  Marielle De Sarnez (ALDE), par écrit. – Alors que les ministres européens de l’agriculture ont, une fois encore, échoué à trouver une solution pour le maintien du programme européen d’aide aux plus démunis (PEAD), un amendement demandant le maintien de l’enveloppe budgétaire affectée à ce programme a été largement adopté par le Parlement européen. S'il y a bien un programme qu'il faut soutenir, c'est de toute évidence le PEAD. Malheureusement, malgré l’appui du Parlement européen, de la Commission européenne, de la grande majorité des Etats membres et la mobilisation des associations sur le terrain, six États membres (Allemagne, Danemark, Pays-Bas, République tchèque, Royaume-Uni, Suède) continuent de s’y opposer et de bloquer toute solution. Ceci n'est pas acceptable. Dans la période actuelle, assurer un financement à hauteur de 480 millions d'euros annuels est pourtant un minimum. Les solutions pour sortir du blocage existent : la Commission européenne a proposé que l'on puisse, de manière transitoire, utiliser à la fois les surplus alimentaires de la PAC et acheter les compléments sur le marché, en utilisant la base légale de la cohésion sociale. Nous attendons des dirigeants européens qu'ils assument leur devoir de solidarité. L'avenir du PEAD doit être garanti. Personne ne comprendrait qu'il en soit autrement.

  Christine De Veyrac (PPE), par écrit. – Je me suis abstenue sur la résolution relative au projet de budget 2012 de l'Union européenne car la hausse des dépenses proposée est trop conséquente. Dans un contexte de rigueur, où les Etats imposent des sacrifices à leurs peuples, il est important que l'Union européenne contribue aussi à l'effort généralisé. Je soutiendrai néanmoins une hausse modérée du budget afin que puissent être financés les grands projets industriels de l'Union (Galiléo, GMES, ITER), et afin que puisse être préservée notre indépendance alimentaire (crédits PAC).

  Edite Estrela (S&D), por escrito. − Votei favoravelmente a resolução sobre o projecto de orçamento para 2012. Considero que, no actual contexto de crise económica e de consequentes medidas de austeridade, o Parlamento Europeu deve associar-se aos esforços que são pedidos aos europeus, designadamente através do congelamento de todos os subsídios dos deputados e da redução das despesas com as viagens dos deputados. Lamento, no entanto, a decisão de efectuar cortes orçamentais com a tradução e a interpretação, uma vez que o princípio do multilinguismo no Parlamento Europeu e no quadro do diálogo interinstitucional não deve ser posto em causa. Por isso votei a favor das alterações 43 e 44. Embora considere que se deveria ter ido mais longe na redução e racionalização das despesas, gostaria de sublinhar que os custos administrativos constituem apenas 5,6 % do orçamento total da UE e que o orçamento do Parlamento Europeu representa apenas um quinto desse montante. Por outro lado, em 2012, o orçamento do Parlamento Europeu situar-se-á abaixo do nível da inflação, realizando assim cortes significativos nas despesas, apesar dos novos deputados e das novas competências decorrentes da entrada em vigor do Tratado de Lisboa.

  Göran Färm, Anna Hedh, Olle Ludvigsson, Marita Ulvskog och Åsa Westlund (S&D), skriftlig. − Det är viktigt att även EU tar samma ansvar för besparingar och effektiviseringar som medlemsländerna måste göra i dessa tider av ekonomisk kris. Även EU-politiker måste spara. Därför har vi arbetat för att frysa EU-parlamentarikernas ersättningar och traktamenten. Vi har även arbetat för besparingar inom ledamöternas resekostnader, och välkomnar den stora besparing som nu gjorts inom EU-parlamentet. Vi anser emellertid att mer kunde ha gjorts för att få ner parlamentets kostnader. Vi beklagar särskilt att resorna till Strasbourg inte kan avskaffas.

Det är samtidigt också viktigt att en rimlig investeringstakt hålls uppe, så att Europa även i framtiden är konkurrenskraftigt. Nu mer än någonsin behöver vi investera för jobb och tillväxt - forskning, utveckling, klimat och utbildning. Vi är också angelägna om att betalningarna ur EU:s budget hålls på en tillräcklig nivå. Att dra ner på dessa skulle innebära stopp för flera redan beslutade strukturfonds- och forskningsprojekt. EU måste kunna betala sina räkningar. Vi hade emellertid välkomnat ytterligare besparingar genom en nedskärning av EU:s jordbruksstöd. Vi röstade nej till ett extra stöd för EU:s grönsaksproducenter, och anser särskilt att EU:s export- tobak- och alkoholstöd ska avskaffas.

Vi anser även att EU har en viktig roll att spela i demokratiseringsprocessen i Nordafrika efter den arabiska våren. Vi stödjer det ökade anslaget för Palestina och FN-organet UNRWA, som fått problem med neddraget bilateralt stöd, och dessutom högre kostnader p.g.a. den arabiska våren.

  Diogo Feio (PPE), por escrito. − A crise em que a União Europeia se encontra mergulhada e que põe em causa a sua estabilidade recomenda que o seu orçamento tenha em conta as dificuldades sentidas e resista a tendências expansionistas, que seriam mal compreendidas pelas opiniões públicas dos Estados-Membros. Creio que o orçamento geral da União Europeia para o exercício de 2012 procurou ter essa preocupação sem ceder a populismos fáceis. Veja-se, por exemplo, que o orçamento previsto para o Parlamento Europeu foi reduzido em 74 milhões de euros, apesar dos custos adicionais que a instituição vem tendo. Faço votos para que, apesar dos cortes orçamentais a que a gravidade do tempo presente a obriga, a União possa ter condições para prosseguir adequadamente as competências que lhe são confiadas e seja capaz de fazer mais e melhor com menos. Se o fizer, e espero que o faça, constituirá um bom exemplo para os Estados-Membros, em particular os que hoje atravessam maiores dificuldades. Aproveito para saudar o colega José Manuel Fernandes pelo bom trabalho desenvolvido.

  José Manuel Fernandes (PPE), por escrito. − O montante de todas as despesas administrativas e de funcionamento de todas as instituições corresponde apenas a 5,59% do montante global do orçamento da UE. É ainda de realçar que superamos o que era expectável pelo Conselho, Comissão e Parlamento, como prova a margem de 500 milhões de euros que existe na Rubrica 5. Tudo isto apesar das novas tarefas, dos novos deputados, e da existência de novas instituições, como é o caso do Serviço Europeu para a Acção Externa. A actualização global, para 2012, de todas as instituições é de cerca de 1% muitíssimo abaixo da inflação, o que significa em termos reais um crescimento negativo. Relativamente ao orçamento do PE e desde o início das negociações com a Mesa até agora, cortámos mais de 74 milhões de euros. Para sermos rigorosos e se quisermos fazer a comparação com 2011, temos de retirar as despesas que resultam da adesão da Croácia e da entrada de 18 novos deputados, o que conduz a uma das mais baixas actualizações da história do Parlamento: apenas 0,8%. Repare-se que só na interpretação e na tradução teremos uma poupança de 21 milhões de euros. Aprovamos ainda a redução de 5% em todo o tipo de viagens.

  João Ferreira (GUE/NGL), por escrito. − Como afirmam os relatores, são lamentáveis os cortes propostos pelo Conselho à Comissão, na ordem dos 1,59 mil milhões de euros (-1,08 %) em autorizações e 3,65 mil milhões de euros em pagamentos (-2,75 %), num orçamento global já de si extremamente exíguo. Mas, infelizmente, vai-se tornando um hábito esta retórica acusatória dirigida ao Conselho por um Parlamento que acaba depois por dar o seu aval a um orçamento não muito diferente - no montante e nas opções - da proposta que lhe é submetida. Este é um orçamento, em termos reais e percentuais, inferior a outros anos, o que é lamentável e ilustra, no actual contexto de crise profunda, o verdadeiro significado da apregoada solidariedade europeia. Ademais, num ano em que a UE irá fazer face, também no plano orçamental, ao alargamento a um novo Estado-Membro.

Estamos perante uma clara imposição dos interesses dos países mais poderosos da UE, à custa dos países de economias mais frágeis, imputando-lhes a responsabilidade de suportar os custos económicos e sociais decorrentes das políticas que promoveram. É alarmante a forma como é aumentado o financiamento em áreas como a repressão da imigração e o intervencionismo externo, ao passo que na subcategoria Coesão para o crescimento e o emprego são extremamente reduzidas as verbas disponíveis.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), por escrito. − Votámos contra este relatório, que estabelece a posição do PE sobre o orçamento da União Europeia para 2011, por não ter em conta o actual momento de crise económica e social, estabelecendo um valor inferior em mais de 8000 milhões de euros relativamente ao previsto no Quadro Financeiro Plurianual acordado em 2006.

Lamentavelmente, foram rejeitadas, também em plenário, todas as propostas que apresentámos, designadamente:

- rejeita o PEC, o Pacto para o Euro +, os programas de austeridade nomeadamente os programas impostos aos países com a dita assistência financeira, e insiste em novas políticas e verbas que fomentem a coesão económica e social;

- insiste na criação de um Programa de Emprego e Progresso Social que aposte na produção, no desenvolvimento dos serviços públicos, na criação de emprego com direitos, na erradicação da pobreza;

- insiste na necessidade de aumentar significativamente o orçamento da UE, de alterar as suas prioridades, visando uma efectiva coesão económica e social, o que também pressupõe a garantia de uma efectiva capacidade de absorção dos fundos comunitários por parte dos países com maiores debilidades financeiras;

- rejeita a ideia de usar o orçamento comunitário para financiar uma UE mais militarista e neoliberal e a sua crescente militarização.

  Monika Flašíková Beňová (S&D), písomne. − Podpora investícií a hospodárskeho rastu bude aj v roku 2012 jednou z prioritných činností Európskej únie, pričom sa bude vychádzať z priaznivejších hospodárskych prognóz. Pri podpore investícií a akcií zameraných na posilnenie rastu a zamestnanosti bude Únia v roku 2012 stavať na zásadách stanovených v novom rámci, ktorý bol vytvorený v snahe oživiť hospodárstvo a posilniť hospodárske riadenie. Okrem toho bude potrebné reagovať aj na veľké výzvy, pred ktorými stojí samotná Únia spolu s členskými štátmi. Rozpočet EÚ bude zohrávať kľúčovú úlohu, pretože bude mať stimulujúci účinok na stratégie členských štátov zamerané na hospodárske oživenie, čo sa v konečnom dôsledku prejaví na konečných príjemcoch. Som toho názoru, že kľúčovým cieľom by aj naďalej mala zostať podpora európskeho hospodárstva a občanov EÚ, pričom stimulujúci vplyv rozpočtu EÚ by sa mal využiť na posilnenie rastu a vytváranie pracovných príležitostí.

Návrh rozpočtu na rok 2012 sa zameria aj na dosiahnutie cieľa inteligentného, udržateľného a inkluzívneho rastu, pričom okrem iného v ňom boli stanovené priority, akými sú investície na podporu rastu v čase fiškálnej konsolidácie, posilnenie rozpočtového aspektu stratégie Európa 2020 či posilnenie prioritných oblastí Lisabonskej zmluvy.

  Hélène Flautre (Verts/ALE), par écrit. – Les eurodéputés EELV se sont abstenus sur le vote du budget 2012 en première lecture le 26 octobre 2011. Nous y déplorons vivement la création d'une enveloppe de 200 000 euros "pour financer des projets pilotes ou d'autres activités de soutien visant à analyser l'acceptation par le public de l'exploration et de l'exploitation du gaz de schistes et à instaurer un dialogue à ce sujet". Nous n'acceptons pas que le moindre centime européen vienne financer des actions de propagande en faveur des gaz de schiste. Par ailleurs, ce premier budget de l'après-Fukushima octroie toujours une part importante au réacteur nucléaire ITER, projet dispendieux et inutile qui constitue une impasse énergétique et écologique.

Pour ces deux raisons au moins, nous ne pouvions pas voter en faveur de ce projet de budget, bien que des projets pilotes verts, une augmentation des financements d'aide à la Palestine et des économies significatives dans les dépenses administratives aient été adoptés. Nous avons dès lors choisi de nous abstenir, notamment pour ne pas affaiblir la position du Parlement en vue des négociations difficiles qui vont à présent s'ouvrir avec le Conseil.

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), in writing. − In times of financial instability and increasing austerity policies, like my S&D colleagues, I support the need to show solidarity to our citizens by decreasing our expenditure. However, I also support the need to identify more areas where structural changes can be introduced for making our organisation more efficient, less costly and more responsive to our needs as elected Members of Parliament.

One illustrating example is the interpretation services in Strasbourg. Our meetings in Strasbourg last until midnight and require ongoing interpretation services. Since very few local interpreters can be used during these sessions, costs of interpretation for one full working day are 30% higher than in Brussels. If we were to reduce these sessions by only one hour, to end at 23:00, we would be able to cut down expenditure on additional personnel and working hours. This small adjustment would allow a better organisation of our work and an annual saving of approximately EUR 3 million.

While this is merely one example for alternative ways to meeting our financial goals, many similar examples exists. Still, as the current budget proposal strikes a balance between our institutional needs and needs of our citizen, I voted in favour of the report.

  Bruno Gollnisch (NI), par écrit. – De qui se moque-t-on avec ce budget? Des peuples, assurément! Toute la semaine, dans divers débats, il aura été question de nécessaire austérité budgétaire, de réduction des dettes souveraines, des efforts à fournir par les États membres, c'est-à-dire par leurs populations, qui paieront plus d'impôts pour bénéficier de moins de services publics. Économies, économies, économies! Sauf pour l'Union européenne, qui veut augmenter son budget de 4,9 %, et pour le Parlement européen, qui veut l'augmenter de 5,2 % ! Pour quoi faire? Sabrer dans les effectifs des fonctions publiques nationales pour engager des fonctionnaires européens? Saupoudrer des crédits ici et là pour faire semblant de soutenir l'emploi, tout en menant une politique qui le détruit systématiquement? Dépenser toujours plus en communication pour faire savoir à quel point l'Europe c'est bien, sans jamais expliquer sérieusement pourquoi? Pourquoi se gêner? Ce sont les États qui mettent la main à la poche! Si ce budget devait être accepté, la contribution française au budget européen augmenterait de 1,3 milliard d'euros! Où les trouver? Sur les marchés? Vous n'êtes pas sérieux!

  Catherine Grèze (Verts/ALE), par écrit. – Pour des raisons évidentes liées à la santé, la suppression des subventions au secteur du tabac est une bonne proposition. Toutefois, en l'absence d'un plan de reconversion suffisant des petits producteurs du secteur, je me suis abstenue sur l'amendement 37 du rapport.

  Nathalie Griesbeck (ALDE), par écrit. – Notre Parlement s'est prononcé cette semaine sur le projet de budget de l'UE pour l'année 2012, et j'ai voté en faveur de ce texte. Plus particulièrement, je me félicite que le Parlement européen se soit une nouvelle fois massivement prononcé en faveur du maintien du PEAD, dossier que le Conseil continue de bloquer. Or il est essentiel de trouver une solution politique sur cette question qui relève de l’urgence absolue pour les plus vulnérables d’entre nous. Par ailleurs, je me suis prononcée en faveur de l'octroi 250M€ supplémentaires pour financer des mesures spécifiques pour venir en aide aux producteurs de fruits et légumes affectés par la crise sanitaire de l’été dernier. J'ai également voté pour les amendements budgétaires visant à augmenter les montants alloués au fonds européen pour les réfugiés, au bureau européen pour l’asile et à Frontex, afin de soutenir la politique commune d’immigration et d’asile que l’Union européenne a mise en place et est en train de construire et de renforcer. Enfin, dans le contexte actuel de difficultés budgétaires, le Parlement européen s’est également prononcé pour une réduction de son budget de fonctionnement, par le vote d’amendements budgétaires que nous avons également soutenus.

  Sylvie Guillaume (S&D), par écrit. – J'ai soutenu la position du Parlement sur le projet de budget 2012. L'enjeu est de porter dans la négociation avec le Conseil un projet de budget à la hauteur de la proposition initiale de la Commission, appuyée sur nos priorités politiques telles que l'emploi et la croissance. Aujourd'hui plus que jamais, dans un contexte de crise qui perdure, le budget européen doit être renforcé pour relancer la machine économique et protéger ceux qui en ont besoin. Par ailleurs, la hausse du budget du Parlement a été strictement limitée à la hausse nécessaire à l'accueil des 18 nouveaux députés, et 25 millions d'euros seront économisés notamment sur les frais de transports et de traduction et grâce au gel des indemnités des députés.

  Jiří Havel (S&D), písemně. − Strategie růstu EU 2020 by se neměla stát obětí současné atmosféry úsporných opatření. K tomu samozřejmě odmítám škrty Rady ve výdajích na politiku soudržnosti. Proto souhlasím s paní zpravodajkou Balzaniovou, že investice do růstu jsou pro pomoc Evropě ven z krize opravdu potřeba. Rozpočet ze strany Evropského parlamentu na příští rok je sestaven úsporně a navýšení se týkají především dodatečných aktivit, které prosadila Evropská rada složená z příslušných ministrů z 27 členských států. Velké překvapení evropských premiérů z jejich rozhodnutí o navýšení je pak pravidelným dojemným představením pro jejich voliče.

  Juozas Imbrasas (EFD), raštu. − Pritariau šiam dokumentui, kadangi jis taps išeities tašku lapkritį vyksiančiose derybose su Taryba. Palyginti su šiais metais yra siekiama daugiau lėšų struktūriniams fondams bei naujovėms, taip pat migracijos valdymui ir užsienio politikai. Pagrindinis ES 2012 m. biudžeto tikslas turėtų būti visapusiškai remti Europos ekonomiką ir ES piliečius. ES biudžetas turėtų būti sudaromas pagal sverto efektą-stiprinant augimą ir užimtumo galimybes ir remiant veiksmus, kurie įgyvendinami valstybių narių biudžetų lėšomis. Manau, kad reikia atsižvelgti į strategijoje „Europa 2020“ nustatytus pažangaus, tvaraus ir visaapimančio augimo tikslus. Sąjungos biudžeto lėšos žemės ūkiui skiriamos gana nelanksčiai-tai įrodo biudžeto nuspėjamumas ir tai, kad tiesioginių mokėjimų srityje būtina ir privaloma užtikrinti visišką įsipareigojimų ir mokėjimų atitiktį ir kad šie mokėjimai sudaro mažiausiai 70 proc. bendrosios žemės ūkio politikos (BŽŪP) biudžeto, taigi bet kokie nukrypimai dažniausiai yra susiję su rinkos iškraipymu. Stiprios, tvarios ir įtraukios ekonomikos skatinimas, kai kuriamos darbo vietos ir užtikrinamas aukštos kokybės užimtumas, įgyvendinant septynias strategijos „Europa 2020“ pavyzdines iniciatyvas, yra tikslas, kuriam bendrai pritaria visos 27 valstybės narės ir ES institucijos. Siekiant padėti Europai atsigauti nuo krizės ir tapti stipresne, pažangaus, tvaraus ir integracinio augimo „Europa 2020“ strategija turi būti 2012 m. ES biudžeto strategijos centre.

  Giovanni La Via (PPE), per iscritto. − Egregio Presidente, cari colleghi, sono estremamente soddisfatto del voto di oggi che esprime la posizione del Parlamento europeo sul progetto di bilancio 2012. Nel mio ruolo di relatore ombra per il Partito Popolare Europeo, ringrazio tutti i colleghi, ed in particolar modo i relatori, per l'ottimo lavoro svolto in questi mesi. Ritengo che oggi abbiamo dato piena prova di responsabilità, approvando un bilancio insieme intelligente e realista, un bilancio che tiene in debita considerazione il grave momento di crisi, ma che è al contempo consapevole di poter essere lo strumento attraverso cui rilanciare la crescita dell'Europa e favorirne l'uscita dalla crisi. Un bilancio che finanzia la ricerca e l'innovazione, che supporta i giovani e le piccole e medie imprese, puntando su alcuni selettivi ma importanti aumenti di spesa, anche in altri settori strategici, quali ad esempio la politica di vicinato e la gestione dei flussi migratori. In altre parole, abbiamo approvato un bilancio europeo, per i cittadini europei.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Bugetul Uniunii Europene este instrumentul financiar care stabilește și autorizează pentru fiecare an suma totală a veniturilor și a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru întreaga Comunitate Europeană. Anul 2012 va fi un an deosebit de important deoarece efectul crizei actuale a dus la reducerea investițiilor publice în unele dintre domeniile-cheie ale economiei europene și statele membre au operat ajustări în acest sens asupra bugetelor lor naționale. Bugetul UE are rol complementar față de bugetele naționale și rolul acestuia este deosebit de important pentru promovarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă.

Consider că bugetul comunitar nu trebuie sa fie limitat și restrâns, ci dimpotrivă, în anumite domenii-cheie acesta ar trebui sa fie consolidat. Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii trebuie să se afle în centrul strategiei bugetare pentru 2012 şi având un buget consistent pentru acest an vom ajuta Europa să iasă din criză, mai puternică.

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), na piśmie. − Dzisiaj głosowaliśmy nad projektem unijnego budżetu na rok 2012. Osobiście głosowałam za przyjęciem tego dokumentu, ponieważ w pełni popieram stanowisko mojej grupy politycznej. Uważam, że powinniśmy uznawać strategię Europa 2020 za kluczowy priorytet przyszłorocznego budżetu, i cieszę się, że PE zwiększył płatności na politykę spójności o 8,38%.

Decyzja ta jest bardzo dobra dla Polski, gdyż przyczyni się do dalszego rozwoju gospodarczego naszego kraju i będzie dalszym motorem napędowym dla regionów. Dodatkowo cieszę się, że PE postawił na innowacyjność i konkurencyjność europejskich firm, które mogą aplikować o granty z funduszy strukturalnych i proponowanych programów takich jak 7. Program Ramowy czy Program na rzecz konkurencyjności i innowacji.

  Monica Luisa Macovei (PPE), în scris. − Am votat pentru amendamentul 26 din Raportul privind proiectul de buget general al Uniunii pentru exerciţiul financiar 2012. Am votat, astfel, pentru reducerea numărului de călătorii la clasa business pentru membrii Parlamentului European, pentru că şi noi trebuie să reducem cheltuielile în această grea perioadă. Mai mult, consider că, (cel puţin) pentru călătoriile mai scurte de 4 ore, Parlamentul European nu trebuie să plătească bilete la clasa business.

Se poate citi şi lucra şi la clasa „economic” unde, în plus, stăm alături de cei pe care îi reprezentăm şi vorbim cu ei. Eu călătoresc la clasa „economic”, aşa încât nu este nicio diferenţă între cum am votat şi ce fac.

Am votat şi pentru amendamentul 27, prin care se cere să nu se indexeze niciuna dintre indemnizaţiile membrilor Parlamentului European. Consider că trebuie să fim solidari cu cetăţenii europeni în această perioadă de criză financiară.

Aceste măsuri nu sunt nici populiste, nici comuniste, ci de bun simţ şi solidaritate cu cei pe care îi reprezentăm.

  David Martin (S&D), in writing. − I voted against the budget resolution because in the present climate I could not vote for a 5.2% increase.

  Mairead McGuinness (PPE), in writing. − Amendment 26 in this report brings forward additional proposals for making savings in all kinds of travel expenditure. I supported this amendment. Amendment 27 notes that the general expenditure allowance is frozen at the 2011 level and calls on the Bureau not to index any of the Members' allowances, including the 'daily' allowance. I also supported this amendment.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), par écrit. – La majorité de cet hémicycle, favorable au semestre européen et au paquet législatif sur la gouvernance économique, s'émeut que son exercice budgétaire soit borné par un cadre qu'elle n'a pas choisi. Elle devrait en tirer les leçons qui s'imposent. Pour le reste, ce rapport et la proposition budgétaire qu'il accompagne sont dans la droite ligne des politiques eurolibérales et sécuritaires que je combats. J'apprécie cependant qu'ils réclament le maintien de l'enveloppe budgétaire affectée au programme de distribution alimentaire en faveur des personnes les plus démunies et l'augmentation de l'aide à la Palestine.

  Andreas Mölzer (NI), schriftlich. − Das Budget 2012 mag seit 15 Jahren das niedrigste Budget für eigene Ausgaben des EU-Parlaments enthalten. Dennoch wäre auch hier noch genügend Einsparungspotenzial enthalten, vor allem beim Reisezirkus Brüssel-Straßburg. Ebenso ist es an der Zeit, den EU-Agenturendschungel nach Einsparungspotenzial zu durchforsten. Es ist eine Schande, dass nicht einmal die Betrugsbekämpfung und Wiedereinziehung zu Unrecht ausbezahlter europäischer Fördergelder richtig funktioniert. Im Bericht wird eine Steigerung von 5,2 Prozent gefordert, wodurch sich das EU-Budget im kommenden Jahr auf 133,1 Milliarden Euro erhöhen würde. Gerade in Zeiten der Finanz-, Wirtschafts- und Schuldenkrise ist das ein verheerendes Signal. In den Staaten selbst wird der Gürtel enger geschnallt und diesen werden auf EU-Ebene auch Sparreformen vorgeschrieben, und das EU-Budget soll dennoch steigen. Ich habe gegen dieses Budget, bei dem einmal mehr nach dem Motto „Wasser predigen und Wein trinken“ vorgegangen wird, gestimmt.

  Claudio Morganti (EFD), per iscritto. − Il testo sul bilancio 2012 che abbiamo votato oggi rappresenta sicuramente una buona base di partenza per la conciliazione che ci dovrà essere a breve col Consiglio. In proposito, sarebbe auspicabile che il Consiglio non proponesse solamente tagli lineari, come ha fatto sino ad ora, ma dovrebbe invece indicare delle priorità negative su cui poter intervenire in maniera decisa.

Ci sono diverse linee di bilancio riguardo ad azioni non fondamentali su cui si potrebbe intervenire in questo momento; è vero, ad esempio, che l'apparato amministrativo e burocratico europeo è sicuramente molto meno sviluppato e pesante rispetto agli apparati centrali nazionali, ma non è assolutamente questo un valido motivo per aumentarne le spese, come è avvenuto oggi per alcune linee del Parlamento. Sono soddisfatto invece che siano stati reintrodotti fondi adeguati per le PMI e per Frontex, così come del resto è stato giustamente approvato un importante stanziamento a sostegno dei produttori agricoli, gravemente colpiti dalla crisi estiva dovuta alla proliferazione del batterio killer Escherichia coli.

  Αντιγόνη Παπαδοπούλου (S&D), γραπτώς. – Ο προϋπολογισμός που σήμερα ψηφίσαμε, και που αναμένεται να εγκριθεί τον προσεχή Δεκέμβριο, εάν συμφωνηθεί με το Συμβούλιο, σκοπεύει στην ενίσχυση της ανάπτυξης, της απασχόλησης και της καινοτομίας στην ΕΕ. Επενδύει στην έρευνα, προβλέπει αυξημένες πληρωμές στα διαρθρωτικά ταμεία, στο ταμείο συνοχής και στα προγράμματα που σχετίζονται με την αναπτυξιακή Στρατηγική "Ευρώπη 2020". Παράλληλα προνοεί αύξηση δαπανών στη διαχείριση των προσφυγικών και μεταναστευτικών ροών και στην ενίσχυση των θαλάσσιων συνοριακών ελέγχων στη Μεσόγειο.

Ωστόσο οι δαπάνες για τον οργανισμό διαχείρισης των εξωτερικών συνόρων FRONTEX είναι ανεπαρκείς , σε μια περίοδο μάλιστα που ο Οργανισμός αυτός επιτελεί ένα πολύ σημαντικό ρόλο στην προστασία των εξωτερικών και των θαλάσσιων συνόρων στη Μεσόγειο και στην εποπτεία των ελληνοτουρκικών συνόρων με δεδομένες τις αυξημένες μεταναστευτικές ροές μέσω Τουρκίας από τις χώρες της Βόρειας Αφρικής και άλλες τρίτες χώρες. Επίσης κατά τη γνώμη μου θα έπρεπε να δοθεί περισσότερη προτεραιότητα και κονδύλια για τις νέες ευρωπαϊκές αρχές χρηματοπιστωτικής εποπτείας, σε περίοδο χρηματοπιστωτικής κρίσης.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), por escrito. − Aprovei o presente relatório sobre o projecto de orçamento geral da União Europeia para o exercício de 2012, alterado pelo Conselho. Considero ser um relatório equilibrado, optando pela contenção sem comprometer as condições de prossecução do trabalho que se lhe exige. Saúdo o meu colega de delegação José Manuel Fernandes pelo árduo trabalho na prossecução de um orçamento mais justo e equilibrado.

  Paulo Rangel (PPE), por escrito. − O Projecto de Orçamento Geral da União Europeia para o exercício de 2012 provoca, em sentido geral, um reconhecimento positivo por parte do Parlamento Europeu, merecendo o meu voto favorável. Tratando-se de um período particularmente difícil para o espaço comunitário, justifica-se um instrumento que permita dotar a UE de meios e de estratégias que ousem satisfazer os objectivos previstos nos Tratados. Neste contexto, louva-se a abertura do diálogo entre as principais facções políticas, em ordem a garantir, para o período que se avizinha, uma base sólida para o desenvolvimento do projecto europeu.

  Teresa Riera Madurell (S&D), por escrito. − Mi voto positivo se debe al compromiso que viene mostrando el Parlamento hacia un presupuesto ambicioso que permita el cumplimiento de los objetivos establecidos por la Estrategia Europa 2020. El resultado del voto de hoy sienta la base para las negociaciones con el Consejo. Hemos mostrado una vez más nuestro convencimiento sobre la necesidad de aumentar las inversiones en sectores estratégicos para que Europa pueda salir fortalecida de la crisis. Para alcanzar con éxito los objetivos de la Estrategia Europa 2020 se necesitan inversiones clave en ámbitos como la innovación o la investigación, que pueden aportar un alto valor añadido a la economía europea. Si el clima de austeridad afecta a estos ámbitos, la salida de la crisis será lenta y contraproducente.

Debemos financiar la Estrategia Europa 2020 para fomentar el crecimiento y el empleo en Europa. Por ello los socialistas pedimos a los Estados miembros un esfuerzo para alcanzar un acuerdo ambicioso. El presupuesto europeo es un instrumento de apoyo a todos los países y debe incrementar la inversión en políticas públicas que garanticen el crecimiento y la cohesión social. Sin un presupuesto ambicioso, Europa no podrá cumplir con sus responsabilidades y su credibilidad seguirá reduciéndose entre el conjunto de la ciudadanía.

  Frédérique Ries (ALDE), par écrit. – Je me suis abstenue sur la résolution politique relative au budget 2012. À l'heure où l'Union européenne et les États membres qui la composent vivent une crise sans précédent, je ne peux accepter le signal "laxiste" donné par les deux principaux groupes politiques, chrétiens-démocrates et socialistes, qui ont soutenu par 431 voix la proposition de la Commission d'augmenter le budget européen de 4 % par rapport à 2011, soit de 147,8 milliards EUR.

C'est clairement une faute politique et un message que ne peuvent ni ne veulent entendre nos concitoyens, touchés de plein fouet dans leur vie quotidienne par les plans de rigueurs mis en œuvre ici ou là. Certes, le budget européen représente uniquement 2 % de l'ensemble des dépenses publiques dans l'Union, certes le Parlement européen a su économiser 25 millions EUR via le gel de l'indexation automatique sur le coût de la vie des indemnités des députés et le placement en réserve de 15 % des crédits destinés aux déplacements, mais à l'évidence il faut revenir sur ce vote en seconde lecture.

L'Union européenne doit plus que jamais faire preuve de responsabilité et de retenue en matière budgétaire à un moment où les États poursuivent leurs efforts d'assainissement budgétaire.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), par écrit. – Nous, les Verts, nous sommes abstenus. Le Parlement est certes parvenu, sur proposition du groupe des Verts/ALE, à prendre en compte des critères verts dans le domaine de la recherche et de la technologie ainsi que dans la politique agricole commune, ce qui revient à "verdir" la PAC. Nous nous réjouissons aussi que le Parlement ait adopté un amendement des Verts sur le contrôle de l'influence des lobbies. Enfin, le PE a également voté pour une limitation de ses vols en classe affaire, ce que les Verts ont soutenu puisque cela représente une économie conséquente pour le budget du Parlement européen.

  Licia Ronzulli (PPE), per iscritto. − Anche oggi il Parlamento ha dimostrato come si stia impegnando affinché per il 2012 si possa ottenere un bilancio comunitario in grado di stimolare la crescita, l'innovazione e l'occupazione nell'Unione europea. Questo deve avvenire anche attraverso il sostegno allo sviluppo della democrazia nei Paesi vicini all'Unione.

Fra le varie decisioni che sono state prese vorrei riportare la scelta di aggiungere 250 milioni di euro ai fondi d'emergenza per il settore agroalimentare europeo. Questa ulteriore disponibilità sarà utilizzata per la prevenzione di possibili crisi future come quella dell'anno scorso del batterio killer. Infine, parte di questi fondi verrà impiegata per compensare gli agricoltori dalle conseguenze finanziarie negative della crisi.

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (PPE), par écrit. – Aujourd'hui se joue à Bruxelles le destin de l'euro, et avec lui le destin de l'Europe telle que nous la connaissons, tant la crise financière que nous traversons est grave. Les États membres doivent à tout prix relever trois défis: faire preuve de solidarité pour aider les États en quasi-faillite, assainir leurs finances publiques et investir dans la croissance. Ils ne pourront le faire seuls: une Union européenne renforcée est l'unique solution réaliste à cette crise. Au moment de voter ce budget pour l'année 2012, nous sommes confrontés à une situation compliquée.

Comment, dans ce contexte de raréfaction de l'argent public et alors que certains États membres sont littéralement aux abois, l'Europe, qui dépend des contributions nationales, peut-elle accomplir efficacement sa mission? Nous votons aujourd'hui un budget réaliste et courageux, en faisant des économies là où cela est possible. Ainsi, le Parlement propose d'économiser 74 millions d'euros dans son budget 2012 par rapport aux estimations de ses besoins effectués en début d'année. L'Union européenne, avec ce budget, pourra se concentrer sur ses missions essentielles: soutenir la compétitivité, les investissements d'avenir et la croissance en Europe.

  Nuno Teixeira (PPE), por escrito. − A aprovação do orçamento anual da UE é sempre um momento de grande relevância, pois o documento confirma as prioridades e determina as actividades das instituições. O projecto de orçamento para 2012 visa não só o Parlamento Europeu, mas também as demais instituições europeias e os objectivos inscritos nas rubricas orçamentais. No que diz respeito ao Parlamento, apoio as propostas do Relator no sentido de uma actualização na ordem dos 0,8%, se excluirmos as despesas com os novos 18 eurodeputados em resultado das exigências do Tratado de Lisboa e as despesas decorrentes do alargamento da UE à Croácia. Apenas com tudo totalizado se pode falar de um aumento na ordem dos 1,44 % face a 2011, e que ainda assim representa o valor mais baixo desde 1999. Quanto às várias rubricas temáticas, a maior dificuldade decorreu da rubrica 1a sobre a competitividade para o crescimento e emprego devido às suas margens reduzidas e a financiar prioridades importantes. Porém, conseguiu-se chegar a um compromisso para aumentar o seu limite máximo e garantir que prioridades como a capacidade das PME, o empreendedorismo e a inovação, a aprendizagem ao longo da vida e o Erasmus Mundus tivessem uma dotação superior à proposta pela Comissão.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris. − Am votat în favoarea raportului privind proiectul de buget general al UE pentru exercițiul financiar 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu. Nu am votat pentru amendamentele 43 şi 44 deoarece consider că decizia Biroului de a opera reduceri la liniile bugetare destinate traducerii şi interpretării pune în pericol principiul multilingvismului aplicat în Parlament şi în cadrul dialogurilor cu alte instituţii. Toţi cetăţenii Uniuni ar trebui să aibă acces la toate documentele Uniunii în toate limbile oficiale şi trebuie garantat dreptul deputaților de a se exprima în limba maternă în şedinţele plenare, în comisii, în reuniunile de coordonare şi în triloguri. Sunt de acord cu promovarea inovării, a reorganizării structurilor şi a noilor metode de lucru care să amelioreze serviciile de traducere şi să asigure economii, doar în condiţiile în care serviciile de traducere nu suferă diminuări. Am votat amendamentul 26 care cere Secretarului General al PE să prezinte un raport, până la 31 martie, care să analizeze fezabilitatea introducerii unor măsuri menite să asigure o eficiență maximă a deplasărilor deputaților în vederea elaborării unor recomandări pentru economii bugetare potenţiale.

  Thomas Ulmer (PPE), schriftlich. − Mit Freude habe ich festgestellt, dass der 25%ige Kürzungsvorschlag für die general expenditure allowance keine Mehrheit gefunden hat. Die linken Wechselgeldakrobaten haben hier eine Schranke bekommen, die letzten Endes auch mit dem Selbstverständnis des einzelnen Abgeordneten zu tun hat. Es ist schon entwürdigend genug, als Grunddiät auf 38,5 % des Grundgehaltes eines EuGH-Richters zu liegen, frei nach dem Motto: Mehr seid ihr nicht wert. Die Politik ist sowieso keine Angelegenheit zum Reichwerden, sondern eine emotionale und faszinierende Tätigkeit. Die finanzielle Grundausstattung hierfür sollte solide sein. Ich plädiere seit Jahren für ein Honorarsystem ohne soziale Absicherung, die Absicherung kann jeder für sich selbst erledigen.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), par écrit. – Je déplore la position que le Parlement a adoptée ce matin sur le projet de budget 2012. J'ai donc voté contre cette résolution.

Ce budget, qui se veut axé sur la croissance, l'emploi et l'innovation, propose des dépenses qui sont plus importantes pour la sécurité et le contrôle des frontières de l'Union européenne (politique dont on connaît déjà les dégâts), pour le soutien à des projets de recherche dont l'impact est douteux pour l'environnement et la santé publique, pour le soutien aux grandes entreprises (sans contreparties sociales), que pour l'éducation, la jeunesse, la citoyenneté et le développement des pays tiers dans le cadre de partenariats équitables.

Par ailleurs, je regrette très profondément que les parlementaires européens, dans la logique de la rationalisation des ressources allouées à l'administration, soient prêts à accepter des réductions du budget affecté à la traduction et à l'interprétation, au détriment de la préservation de la diversité culturelle et linguistique de l'Union, ainsi que de la démocratie, qui nécessite la compréhension du travail parlementaire par les citoyens.

Recommendation: Herbert Reul (A7-0316/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), por escrito. − Aprovo a presente celebração de acordo com a Noruega, sendo este um país que mostra avanços significativos no domínio tecnológico.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), raštu. − Balsavau už šią rekomendaciją sudaryti susitarimą tarp Europos Sąjungos bei valstybių narių ir Norvegijos Karalystės, bendradarbiavimo palydovinės navigacijos srityje, kadangi šis klausimas yra svarbus abiems susitarimo šalims. Šis sprendimas leis užmegzti ir palaikyti geresnius santykius su vakarinėje Skandinavijos pusiasalio dalyje esančia Norvegijos Karalyste, kuri yra laikoma viena iš sėkmingiausių, klestinčio kapitalizmo valstybės pavyzdžiu. Šalis yra laikoma trečia pasaulyje naftos eksportuotoja po Saudo Arabijos ir Rusijos, ir, nors labai daug prisideda prie ES biudžeto, tačiau atsisako tapti pilnateise Sąjungos nare. Taigi bendradarbiavimas daro teigiamą poveikį Europos Sąjungos ekonomikai, todėl vienas iš pagrindinių tikslų yra toliau stiprinti šalių bendradarbiavimą, papildant palydovinei navigacijai taikomas susitarimo nuostatas.

  Diogo Feio (PPE), por escrito. − Apesar de não ser Estado-Membro da União Europeia, a Noruega é um parceiro seguro, política e financeiramente envolvido em muitas das suas iniciativas, projectos e programas. É o caso da Agência Espacial Europeia, que conta com a participação norueguesa e com o seu empenhamento na criação e aplicação do sistema europeu de Navegação por Satélite. Face à participação norueguesa neste projecto comum, é plenamente justificável que a celebração de um Acordo de Cooperação entre a União e os seus Estados-Membros e a Noruega mereça amplo consenso do Parlamento Europeu, ao qual também me associo.

  José Manuel Fernandes (PPE), por escrito. − A presente recomendação, elaborada por Herbert Reul, incide sobre o projecto de decisão do Conselho relativa à celebração de um acordo de cooperação entre a UE e os seus Estados-Membros e o Reino da Noruega no que respeita à Navegação por Satélite. A Noruega, apesar de não integrar os 27 Estados-Membros da União Europeia, é um país que mantém fortes ligações à UE, nomeadamente através da participação em vários projectos de cooperação. O Sistema de Navegação por Satélite, desenvolvido pela Agência Europeia de Navegação, é um exemplo da cooperação norueguesa com a União Europeia. Nestes termos, e tendo em conta a recomendação da Comissão da Indústria, da Investigação e da Energia, voto favoravelmente o pedido do Conselho no sentido de que este Parlamento aprove o Acordo de Cooperação sobre Navegação por Satélite entre a União Europeia e os seus Estados-Membros e o Reino da Noruega.

  José Manuel Fernandes (PPE), por escrito. − A presente recomendação, elaborada por Herbert Reul, incide sobre o projecto de decisão do Conselho relativa à celebração de um acordo de cooperação entre a UE e os seus Estados-Membros e o Reino da Noruega no que respeita à Navegação por Satélite. A Noruega, apesar de não integrar os 27 Estados-Membros da União Europeia, é um país que mantém fortes ligações à UE, nomeadamente através da participação em vários projectos de cooperação. O Sistema de Navegação por Satélite, desenvolvido pela Agência Europeia de Navegação, é um exemplo da cooperação norueguesa com a União Europeia. Nestes termos, e tendo em conta a recomendação da Comissão da Indústria, da Investigação e da Energia, voto favoravelmente o pedido do Conselho no sentido de que este Parlamento aprove o Acordo de Cooperação sobre Navegação por Satélite entre a União Europeia e os seus Estados-Membros e o Reino da Noruega.

  João Ferreira (GUE/NGL), por escrito. − São conhecidas as múltiplas aplicações dos sistemas de navegação por satélite. Trata-se de uma importante aquisição científica e tecnológica, com um tremendo potencial, que hoje apoia esferas diversas da acção humana. Como outras tecnologias, pode ser utilizada para fins pacíficos e estritamente civis, que ajudam à melhoria do bem-estar e das condições de vida da maioria das pessoas, ou com fins militares, ajudando à destruição e à guerra. Esta recomendação relativa à celebração do Acordo de Cooperação sobre Navegação por Satélite entre a UE e os seus Estados-Membros e o Reino da Noruega é uma resposta ao pedido de aprovação que o Conselho apresentou para obter o respectivo parecer do Parlamento Europeu.

Tendo em conta os esclarecimentos prestados na Comissão da Indústria, Energia e Investigação, parece-nos merecer a concordância, tendo em conta as garantias de que as informações não serão usadas para fins militares. No entanto, o assunto merece, necessariamente, acompanhamento e escrutínio, porquanto é sabido ser por vezes ténue e imprecisa a linha que separa os dois tipos de utilização.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), por escrito. − Esta recomendação sobre a proposta de decisão do Conselho surge na sequência do Acordo de Cooperação sobre Navegação por Satélite entre a União Europeia e os seus Estados-Membros e o Reino da Noruega. É uma resposta ao pedido de aprovação que o Conselho apresentou para obter o respectivo parecer do Parlamento Europeu. Tendo em conta os esclarecimentos prestados na Comissão da Indústria, Energia e Investigação, parece-nos merecer a concordância, desde que a Noruega o deseje, como nos afirmam. Daí que não nos pareça negativo, embora seja uma questão a acompanhar no futuro, tendo em conta os interesses das partes e a necessidade de garantir que as informações mútuas não serão usadas para fins militares.

  Monika Flašíková Beňová (S&D), písomne. − Nórsko je naším najbližším partnerom z nečlenských krajín EÚ v oblasti spolupráce na európskych systémoch GNSS Galileo a EGNOS. Z politického, technologického a finančného hľadiska Nórsko dlhodobo prispieva ku všetkým fázam programu Galileo prostredníctvom svojho členstva v Európskej vesmírnej agentúre a niekoľkoročnou neformálnou účasťou v riadiacich štruktúrach ES v súvislosti s programom Galileo. V dohode formalizujúcej spoluprácu medzi Nórskom a Európskou úniou v oblasti satelitnej navigácie sa zároveň stanovujú všeobecné zásady spolupráce, ako aj práva a povinnosti Nórska v tých oblastiach – najmä pokiaľ ide o bezpečnosť –, na ktoré sa nevzťahuje existujúce acquis týkajúce sa systému Galileo. Dohoda je potrebná, pretože v Nórsku budú nainštalované dve dôležité pozemné zariadenia, ktoré budú prispievať k správnemu fungovaniu systému. V tejto súvislosti Nórsko prijíma politický záväzok, že bude prispievať k budúcej politike Únie týkajúcej sa ochrany európskych systémov GNSS.

Komisia prerokovala s Nórskym kráľovstvom predmetnú dohodu a tá bola následne podpísaná 22. septembra 2010. Je však nevyhnutné, aby ju ratifikovali i všetky členské štáty. Je vhodné, aby dohoda medzi Európskou úniou a Nórskym kráľovstvom bola predbežne uplatňovaná, až pokým nenadobudne právoplatnosť.

  Juozas Imbrasas (EFD), raštu. − Pritariau dokumentui, kadangi iš visų ES nepriklausančių valstybių Europos GNSS programų GALILEO ir EGNOS įgyvendinimo srityje ES glaudžiausiai bendradarbiauja su Norvegija. Būdama Europos kosmoso agentūros narė ir daug metų neoficialiai dalyvaudama EB GALILEO valdymo sistemose, Norvegija politiškai, techniškai ir finansiškai prisidėjo prie visų GALILEO įgyvendinimo etapų. Šiuo susitarimu formaliai apibrėžiamas Norvegijos ir Europos Sąjungos bendradarbiavimas palydovinės navigacijos srityje. Susitarimu nustatomi bendrieji bendradarbiavimo principai ir Norvegijos teisės bei prievolės minėtose srityse. Susitarimas būtinas, nes Norvegijoje bus sumontuoti du svarbūs antžeminiai įrenginiai, padėsiantys užtikrinti tinkamą sistemos veikimą. Atsižvelgdama į tai, Norvegija politiškai įsipareigoja remti būsimą Sąjungos politiką, kuria siekiama apsaugoti Europos GNSS.

  David Martin (S&D), in writing. − I voted to give my consent to the conclusion of the Cooperation Agreement on Satellite Navigation between the European Union and its Member States and the Kingdom of Norway.

  Alexander Mirsky (S&D), in writing. − The report contains a recommendation on the draft Council decision on the conclusion of the Cooperation Agreement on Satellite Navigation between the European Union and its Member States and the Kingdom of Norway. I voted in favour.

  Franz Obermayr (NI), schriftlich. − Außerhalb der EU ist Norwegen der engste und wichtigste Kooperationspartner bei den europäischen Satellitennavigationssystemen (GNSS) Galileo und EGNOS. Dieses Abkommen regelt die Zusammenarbeit der EU mit Norwegen und die allgemeinen Rechte und Pflichten Norwegens, besonders auf die Sicherheit bezogen. Da Norwegen bei dem Projekt Galileo technische, politische und finanzielle Unterstützung geleistet hat, somit eng in die Struktur der europäischen Satellitennavigation eingebunden ist, soll auch in Zukunft durch dieses Abkommen die Zusammenarbeit gefördert werden.

Norwegen beherbergt zwei wichtige Bodenstationen, welche für den reibungslosen Ablauf des Systems eingesetzt werden, daher ist dieses Abkommen mehr als notwendig. Das europäische Satellitensystem muss auch in Zukunft Bestandteil des Wirtschafts- und Forschungsbereichs Europas bleiben, Norwegen steuert dazu seinen Teil bei. Daher habe ich mich für diesen Antrag ausgesprochen.

  Rolandas Paksas (EFD), raštu. − Manau, kad yra ypač tikslinga ir naudinga sudaryti susitarimą su Norvegijos Karalyste dėl bendradarbiavimo palydovinės navigacijos srityje.

Visų pirma, būdama Europos kosmoso agentūros narė ir daug metų neoficialiai dalyvaudama EB GALILEO valdymo sistemose, Norvegija politiškai, techniškai ir finansiškai prisidėjo prie visų GALILEO įgyvendinimo etapų. Be to, Norvegijoje ketinama sumontuoti du svarbius antžeminius įrenginius, padėsiančius užtikrinti tinkamą sistemos veikimą. Atsižvelgdama į tai, Norvegija politiškai įsipareigoja remti būsimą Sąjungos politiką, kuria siekiama apsaugoti Europos GNSS. Pažymėtina, jog ES turėtų oficialiai įtvirtinti glaudų bendradarbiavimą, susijusį su visais Europos GNSS programų aspektais, tam kad būtų užtikrintas tinkamas tiekiamų paslaugų apsaugos lygis.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), por escrito. − Votei favoravelmente a presente recomendação, que dá luz verde à proposta de decisão do Conselho relativa à celebração do Acordo de Cooperação sobre Navegação por Satélite entre a União Europeia e os seus Estados-Membros e o Reino da Noruega, por considerar que se trata de um acordo globalmente positivo para todas as partes.

  Aldo Patriciello (PPE), per iscritto. − Care colleghe e cari colleghi, considerati gli ingenti investimenti e valutata l'importanza di una collaborazione a livello europeo, e non, al fine di raggiungere sinergie grazie all'eterogeneità dei know-how in materia di navigazione satellitare, esprimo il mio voto favorevole al progetto di risoluzione di una cooperazione con il Regno di Norvegia.

  Paulo Rangel (PPE), por escrito. − O programa Galileo traduz um dos mais arrojados projectos de investigação europeus. Atendendo à sua envergadura, que reclama uma grande capacidade de investimento, justifica-se, por um lado, a intervenção e comparticipação públicas e, por outro, a abertura dos seus resultados deste projecto a importantes parceiros comerciais, de modo a obter a rentabilização do enorme esforço financeiro exigido. Por estas razões, justifica-se a aprovação do acordo celebrado entre a União Europeia e o Reino da Noruega com vista à cooperação no âmbito da navegação por satélite.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), in writing. − In favour: The European Parliament, – having regard to the draft Council decision (11114/2011), – having regard to the Cooperation Agreement on Satellite Navigation between the European Union and its Member States and the Kingdom of Norway (06647/2010), – having regard to the request for consent submitted by the Council in accordance with Articles 171 and 172 and point (a) of the second subparagraph of Article 218(6), and Article 218(8) of the Treaty on the Functioning of the European Union (C7-0184/2011), – having regard to Rules 81, 90(7) and 46(1) of its Rules of Procedure, – having regard to the recommendation of the Committee on Industry, Research and Energy (A7-0316/2011), 1. Consents to the conclusion of the Agreement; 2. Instructs its President to forward its position to the Council, the Commission and the governments and parliaments of the Member States and of the Kingdom of Norway.

  Nuno Teixeira (PPE), por escrito. − Após o lançamento dos dois primeiros satélites do projecto Galileo, no passado dia 21 de Outubro, a Europa está cada vez mais perto de ter um sistema europeu de navegação por satélite, o que trará inúmeros benefícios, não só para a indústria europeia, como também para o dia-a-dia dos cidadãos europeus. Este acordo com a Noruega permitirá que este país, um parceiro na cooperação estratégica, disponha de todas as vantagens e possibilidades de aplicações do programa Galileo e Egnos, uma vez que participou na definição e execução de ambos os programas em termos políticos, técnicos e financeiros. Por outro lado, a Noruega irá acolher duas importantes estações terrestres. Como tal, este acordo celebra o compromisso político da Noruega face à futura política da UE, no que diz respeito à protecção dos sistemas de navegação por satélite. Por último, expressa os princípios gerais de cooperação e os direitos e obrigações da Noruega, em especial no que se refere à segurança. O programa Galileo, além de ser um sistema que trará benefícios económicos e sociais e permitirá alcançar os objectivos UE2020, é a prova de que a Europa dá os seus primeiros passos no domínio do espaço, facto representativo da integração europeia.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris. − Am votat pentru încheierea Acordului de cooperare în domeniul navigaţiei prin satelit între UE şi Regatul Norvegiei deoarece acordul contribuie la implementarea politicii spaţiale a UE.

Norvegia este cel mai apropiat partener din afara UE în cadrul sistemelor europene GNSS Galileo și EGNOS şi a contribuit politic, tehnic și financiar la toate fazele programului Galileo, ca membru al Agenției Spațiale Europene. Norvegia va găzdui două instalații terestre importante care vor contribui la buna funcționare a sistemului GNSS. În acest context, Norvegia își ia angajamentul politic de a adera la viitoarea politică a Uniunii în ceea ce privește protecția sistemelor europene GNSS.

Acordul stabilește principiile generale în materie de cooperare, precum și drepturile și obligațiile Norvegiei în domenii relevante precum securitatea. Norvegia intenționează să adopte și să pună în aplicare, în teritoriile aflate sub jurisdicția sa, măsuri de asigurare a unui grad de securitate și de siguranță echivalent cu cel asigurat de măsurile aplicabile pentru GNSS în UE.

Acordul prevede cooperarea în vederea furnizării de servicii de navigație prin satelit în teritoriile părților și utilizarea tuturor serviciilor Galileo și EGNOS, inclusiv a Serviciului public reglementat (PRS), sub rezerva îndeplinirii condițiilor care guvernează utilizarea acestora.

  Angelika Werthmann (NI), schriftlich. − Norwegen ist als Nicht-EU-Kooperationspartner am GNSS-System beteiligt und hat politisch, technisch und finanziell zu sämtlichen Galileo-Phasen über die Jahre beigetragen. Das Abkommen formalisiert die Kooperation zwischen Norwegen und der EU im Bereich der Satellitennavigation. Die Kommission empfiehlt die vorläufige Abkommensanwendung, und ich stimme dem zu.

Recommendation: Herbert Reul (A7-0332/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), por escrito. − Aprovo a celebração do presente protocolo, salientando os benefícios que podem decorrer de uma cooperação mutuamente vantajosa no domínio da aplicação dos sistemas de satélite em serviços.

  Sophie Auconie (PPE), par écrit. – J’ai voté en faveur de la conclusion de l’accord entre les Etats-Unis et l’Union européenne qui prône une coopération bilatérale de leurs systèmes respectifs de navigation par satellites, GPS et Galileo.

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea raportului redactat de colegul Reul deoarece consider că programul Galileo este una dintre reuşitele construcţiei europene. În cadrul eforturilor şi iniţiativelor cuprinse în Strategia UE 2020, dezvoltarea sistemului GPS şi ale aplicaţiilor conexe joacă un rol crucial în consolidarea inovaţiei la nivel european. Acordul de faţă încununează 12 ani de discuţii între partea europeană şi cea americană, ajungându-se la un consens în privinţa utilizării civile, respectiv militare, a acestui tip de sisteme.

Respectarea principiului proporţionalităţii este esenţială în acest caz. Astfel, trebuie furnizate datele necesare populaţiei, asigurându-se în acelaşi timp protecţia adecvată a obiectivelor militare. Totodată, este importantă acoperirea geografică obţinută prin aceste sisteme, precum şi compatibilitatea diferitelor reţele şi modalităţile de recepţie. Odată cu armonizarea tuturor acestor elemente, echilibrul dintre informaţiile accesibile publicului larg şi cele confidenţiale va fi mai clar.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), raštu. − Balsavau dėl šio pranešimo, kuriuo Europos Parlamentas rekomenduoja Tarybai sudaryti susitarimą tarp Europos bendrijos bei jos valstybių narių ir Jungtinių Amerikos Valstijų dėl GALILEO ir GPS palydovinių navigacijos sistemų ir susijusių taikomųjų programų skatinimo, tiekimo ir naudojimo. Vienas iš pagrindinių šio susitarimo tikslų yra parengti pagrindus šalių bendradarbiavimui skatinant, teikiant ir naudojant GPS ir GALILEO navigacijos ir laiko nustatymo signalus. GPS signalai yra visuomeninė tam tikro objekto padėties nustatymo sistema, kurią valdo JAV gynybos departamentas ir leidžia naudotis savo valstijoms nemokamai, o GALILEO signalai, kuriuos valdo ES yra GPS signalų konkurentai, kuriais tikimasi pagerinti šios navigacinės sistemos paslaugos kokybę, stiprinti Europos Sąjungos ekonominį stabilumą. Kiti pagrindiniai GALILEO programos tikslai - palengvinti šių signalų, paslaugų ir įrangos naudojimą komerciniams, taikiems civiliniams ir mokslo tikslams.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), por escrito. − Congratulo-me com a celebração do acordo Estados Unidos da América-CE sobre a promoção, a oferta e a utilização dos sistemas de navegação por satélite GALILEO e GPS. A indústria europeia será a primeira beneficiária deste acordo, pois contribui para o funcionamento de muitos sectores da economia europeia e proporciona às empresas e aos cidadãos o acesso directo a um sinal de navegação por satélite produzido pela Europa. O programa Galileu cria um sistema global de navegação por satélite mais avançado, que garante um serviço de posicionamento global altamente preciso e fiável.

  Diogo Feio (PPE), por escrito. − É motivo de orgulho que, este mês, tenham sido colocados em órbita os dois primeiros satélites europeus que irão fazer parte daquela que, até ao final da década, será a constelação Galileo, com um total de 30 satélites a mais de 23 000 quilómetros da Terra. Os satélites Galileo, de origem completamente civil, fornecerão um sistema de posicionamento global alternativo que permitirá à Europa tornar-se independente do Global Positioning System (GPS) americano. Apoio, por isso, a celebração de um acordo com os Estados Unidos da América para a promoção, a oferta e a utilização de ambos os sistemas de navegação por satélite europeus.

  José Manuel Fernandes (PPE), por escrito. − A presente recomendação, elaborada por Herbert Reul, debruça-se sobre o projecto de Decisão do Conselho relativo à celebração do Acordo para a Promoção, a Oferta e a Utilização dos Sistemas de Navegação por Satélite GALILEO e GPS e Aplicações Conexas, entre a União Europeia e os seus Estados-Membros, por um lado, e os Estados Unidos da América, por outro. Desde 2000, data da disponibilização do serviço GPS, que este sector tem apresentado um crescimento exponencial, prevendo-se que, em 2025, represente um mercado de 230 mil milhões de euros. A UE, comunidade atenta a esta nova tecnologia, desenvolveu um sistema de navegação geostacionária denominado EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service), precursor do sistema GALILEO, que se espera operacional em 2013 com um nível de exactidão dez vezes superior ao do GPS. Tendo em conta a recomendação da Comissão da Indústria, da Investigação e da Energia, voto favoravelmente o pedido de aprovação do Conselho para que este Parlamento aprove o Acordo para a Promoção, a Oferta e a Utilização dos Sistemas de Navegação por Satélite GALILEO e GPS e Aplicações Conexas entre a Comunidade Europeia e os seus Estados-Membros, por um lado, e os Estados Unidos da América, por outro.

  Monika Flašíková Beňová (S&D), písomne. − Dohoda o podpore, poskytovaní a využívaní satelitných navigačných systémov GALILEO a GPS a s nimi súvisiacich aplikácií medzi Spojenými štátmi americkými na jednej strane a Európskymi spoločenstvami a jeho členskými štátmi na strane druhej bola podpísaná na hrade Dromoland v Írsku 26. júna 2004 a predbežne sa uplatňuje od 1. novembra 2008 až do nadobudnutia platnosti. Spojené štáty v súčasnosti poskytujú štandardnú službu určovania polohy GPS pre mierové civilné, komerčné a vedecké využitie na nepretržitom, celosvetovom základe, bez priamych poplatkov za využívanie a Európske spoločenstvo vyvíja a plánuje prevádzkovať civilný globálny systém satelitnej navigácie, časového riadenia a určovania polohy GALILEO.

Za predpokladu, že by tieto dva systémy boli rádiofrekvenčne kompatibilné a interoperabilné na úrovni užívateľa, mohli by zvýšiť počet satelitov viditeľných z akéhokoľvek miesta na Zemi a zlepšiť prístupnosť k navigačným signálom zo strany civilných užívateľov na celom svete. A cieľom tejto dohody je práve poskytnúť rámec pre spoluprácu medzi zainteresovanými stranami pri podpore, poskytovaní a využívaní signálov a služieb navigácie a časového riadenia. Zohľadňujúc návrh Komisie i súhlas Európskeho parlamentu, domnievam sa, že je potrebné dohodu uzavrieť.

  Jim Higgins (PPE), in writing. − The agreement allows for better promotion of the two systems and allows people to develop applications for the services. It is important that the EU have its own system, in order to remove dependency on systems from outside the Union, but, at the same time, we must ensure that we work together so that there are some common standards developed for this technology. Today's European Parliament approval will allow for this.

  Juozas Imbrasas (EFD), raštu. − Pritariau šiam dokumentui, kadangi Europos Sąjungos vardu sudaromas Jungtinių Amerikos Valstijų ir Europos bendrijos bei jos valstybių narių susitarimas dėl GALILEO ir GPS palydovinių navigacijos sistemų ir su jomis susijusių programų skatinimo, suteikimo ir naudojimo. GPS ir GALILEO, jeigu jų radijo dažniai bus tarpusavyje suderinti ir sąveikūs naudotojo lygyje, galėtų padidinti iš bet kurios Žemės vietos matomų palydovų skaičių ir visame pasaulyje pagerintų civilinių naudotojų prieigą prie navigacijos signalų. Esu įsitikinęs, jog reikia bendradarbiauti tam, kad visose atitinkamose taikymo srityse būtų pasiekta visa šios svarbios technologijos teikiama nauda.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Este binevenit acest acord întrucât oferă cadrul de cooperare pentru promovarea, furnizarea și utilizarea semnalelor și serviciilor civile de navigație și cronometrare GPS și Galileo.

Mă bucur că România va deveni şi ea parte la acest acord prin încheierea unui protocol, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Actul privind condițiile de aderare a României.

Ca perspective de viitor, cred ca ar fi util ca părţile ce au încheiat acest acord să se întâlnească o dată sau de două ori pe an, în cadrul unui consiliu mixt, pentru a discuta chestiuni politice, precum și sisteme viitoare de planificare. În egală măsură ar fi utilă înfiinţarea unui secretariat GPS-Galileo pentru a schimba date de interfață și pentru a asigura coordonarea cotidiană și instituirea de ofițeri de legătură.

  David Martin (S&D), in writing. − I voted to give my consent to the draft Council decision on the conclusion of the Agreement on the promotion, provision and use of GALILEO and GPS satellite-based navigation systems and related applications between the European Community and its Member States, of the one part, and the United States of America, of the other part.

  Louis Michel (ALDE), par écrit. – Avec la mise sur orbite, le 21 octobre dernier, des deux premiers satellites opérationnels du système global de navigation par satellite Galileo, une étape historique dans la réalisation de ce programme a été franchie. Galileo est vital pour l’avenir de la haute technologie en Europe. Il générera des marchés importants et assurera à l’Europe l’avance technologique qui lui permettra d’être compétitive sur le plan mondial. Il est essentiel pour l’Europe et pour le monde entier de disposer d’une solution propre, pour échapper au monopole que détiennent actuellement les États-Unis avec le système GPS (Global Positioning System). En outre, les besoins futurs en matière de navigation et l’exigence d'une couverture mondiale ne peuvent être satisfaits par un système unique. L'accord passé avec les États-Unis assurera l’interopérabilité de Galileo avec le GPS. Il devrait ainsi accroître le nombre de satellites visibles de n'importe quel point de la terre et contribuer à l'accessibilité aux signaux de navigation pour les utilisateurs civils partout dans le monde. Une bonne coopération est en effet nécessaire pour que les avantages de cette importante technologie profitent pleinement aux différentes applications.

  Alexander Mirsky (S&D), in writing. − Galileo is a global navigation satellite system currently being built by the European Union and European Space Agency. One of the political aims of Galileo is to provide a high-precision positioning system upon which European nations can rely, independently from the Russian GLONASS and US GPS systems, which can be disabled for commercial users in times of war or conflict. The report contains a recommendation on the draft Council decision on the conclusion of the Agreement on the promotion, provision and use of GALILEO and GPS satellite-based navigation systems and related applications between the European Community and its Member States, of the one part, and the United States of America, of the other part. I voted in favour.

  Katarína Neveďalová (S&D), písomne. − Váženi kolegovia, navigačný systém Galileo je satelitný systém, ktorý by sa mal stať alternatívou k americkému systému GPS a ruskému systému GLONASS. Obidva konkurenčné sú na rozdiel od Galilea financované armádnymi zložkami týchto krajín. Tento systém by mal byť prevádzkyschopný od roku 2014. Galilelo má mnohé výhody, medzi ktoré patrí napríklad úplne civilné financovanie alebo plná kompatibilita s americkým a ruským navigačným systémom. Prvé dva satelity boli vypustené minulý týždeň a tento štart sme mali možnosť sledovať naživo pri expozícii v bruselskom sídle EP. Žiaľ, ani tento štart sa nezaobišiel bez komplikácii a musel byť presunutý. Európska únia začala prvé rokovania o zavedení tohto systému už v roku 1999. V súčasnosti sa objavujú hlasy, ktoré spochybňujú to, že budeme môcť stihnúť plánovaný dátum v roku 2014, keď má byť systém operácieschopný (no len v skúšobnej prevádzke).

Osobne pevne dúfam, že Európska vesmírna agentúra bude schopná vypustiť plánovaných osemnásť satelitov, potrebných na zavedenie systému do skúšobnej prevádzky. Všetci vieme, že Európska únia zaostáva v oblastiach ako vývoj a výskum za svojimi partnermi v USA a práve úspešným zavedením systému, ako je Galileo, bude možné náskok konkurencie znížiť.

  Rolandas Paksas (EFD), raštu. − Pritariu šio susitarimo tarp ES ir JAV dėl GALILEO ir GPS palydovinių navigacijos sistemų ir su jomis susijusių programų skatinimo, teikimo ir naudojimo sudarymui. Manau, kad glaudus bendradarbiavimas šioje srityje yra būtinas, tam, kad šių svarbių technologijų teikiama nauda būtų prieinama visose atitinkamose taikymo srityse.

Pažymėtina, jog susitarimas užtikrins visišką suderinamumą ir sąveiką tarp esamų pasaulinių navigacijos palydovų ir vietos nustatymo sistemų. Be to, bus atveriamos rinkos, skatinamas prekybos augimas, palydovinės navigacijos sistemos vartotojams ir įrangos tiekėjams bus sudarytos palankios galimybės plėsti paslaugų taikymo sritis, užtikrinant radijo dažnių suderinamumą su jau taikomomis sistemomis ir naudojama įranga.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), por escrito. − A presente recomendação dá luz verde ao projecto de Decisão do Conselho relativa à celebração do Acordo para a Promoção, a Oferta e a Utilização dos Sistemas de Navegação por Satélite GALILEO e GPS e Aplicações Conexas entre a Comunidade Europeia e os seus Estados-Membros e os Estados Unidos da América. Numerosos serviços, incluindo uma gestão mais eficaz dos transportes rodoviários, melhores serviços de busca e salvamento, transacções bancárias mais seguras e um abastecimento mais fiável de energia eléctrica, dependem intimamente das tecnologias de navegação por satélite. Existem estudos que indicam existirem benefícios económicos significativos para todas as partes envolvidas. Por estes motivos votei favoravelmente a presente recomendação.

  Aldo Patriciello (PPE), per iscritto. − Care colleghe e cari colleghi, considerati gli ingenti investimenti e valutata l'importanza di una collaborazione a livello europeo, e non, al fine di raggiungere sinergie grazie all'eterogeneità dei know-how in materia di navigazione satellitare, esprimo il mio voto favorevole al progetto di risoluzione.

  Markus Pieper (PPE), schriftlich. − Dem Bericht habe ich gern zugestimmt. Galileo ist ein Symbol für die Wettbewerbsstärke der Europäischen Union. Galileo ist auch ein Symbol für den Mehrwert, den die Mitgliedstaaten durch die Union haben. Galileo steht für das Europa, das die Menschen zu Hause von uns erwarten.

Nicht nach dem Motto „klein-klein und Bevormundung“, sondern mit gemeinsamer Kraft können wir globale Wettbewerbspositionen erobern. Galileo bietet ganz praktische Vorteile für die Nutzer von Navigationsgeräten. Der Start ist gemacht. Jetzt müssen wir konsequent weitergehen. Erst wenn alle 30 Satelliten einsatzfähig sind, können wir die vollen Vorteile nutzen. Wir haben jetzt die Verantwortung für die Finanzierung der nächsten Jahre. Hier dürfen wir weder Abstriche zulassen noch Verzögerungen verursachen.

  Tomasz Piotr Poręba (ECR), na piśmie. − Zgoda Parlamentu Europejskiego na zawarcie umowy w sprawie promowania, użytkowania i świadczenia usług systemów nawigacji satelitarnej Galileo i GPS jest ważnym krokiem do zacieśnienia współpracy UE ze Stanami Zjednoczonymi. Zbiega się ona w czasie z wystrzeleniem w ostatni piątek, 21 października, na orbitę pierwszej pary satelitów europejskiego globalnego systemu nawigacji satelitarnej. Cały system ma zacząć funkcjonować w 2014 roku.

Ze względu na fakt, że systemy GPS i Galileo są ze sobą w pełni kompatybilne, współpraca w tym zakresie przyczyni się do zwiększenia liczby satelitów widocznych z jakiegokolwiek położenia na Ziemi, a co za tym idzie do polepszenia dostępności sygnałów nawigacyjnych dla użytkowników na całym świecie. Co więcej, wejście w życie tej umowy umożliwi użytkownikom nawigacji satelitarnej korzystanie z szerokiej gamy usług o zwiększonych możliwościach, co będzie miało duże znaczenie nie tylko dla osób korzystających z nawigacji samochodowej, ale również pozwoli na skuteczniejsze zarządzanie transportem drogowym i pracą służb poszukiwawczo-ratowniczych oraz zapewni bezpieczniejsze transakcje bankowe i bardziej niezawodne dostawy energii elektrycznej. Dlatego też poparłem to sprawozdanie.

  Paulo Rangel (PPE), por escrito. − O programa Galileu traduz um dos mais arrojados projectos de investigação europeus. Atendendo à sua envergadura, que reclama uma grande capacidade de investimento, justifica-se, por um lado, a intervenção e comparticipação públicas e, por outro, a abertura dos seus resultados a importantes parceiros comerciais, de modo a obter a rentabilização do enorme esforço financeiro exigido. Por estas razões justifica-se a aprovação do acordo celebrado entre a União Europeia e os EUA com vista à cooperação em matéria de navegação por satélite.

  Robert Rochefort (ALDE), par écrit. – L'échange de technologies est primordial pour diffuser efficacement l'innovation et en maximiser l'utilisation. C'est ce que permet cet accord entre l'Union européenne et les Etats-Unis d'Amérique sur la promotion, la fourniture et l'utilisation des systèmes de navigation par satellites de Galileo, européen, et du GPS, américain. La recommandation rédigée par Herbert Reul, que je salue, va dans ce sens, en soutenant le développement d'un système global de navigation à usage civil, commercial et scientifique, basé sur une utilisation réciproque permanente des systèmes américain et européen. Je me félicite également de la mise en place de groupes de travail entre parties concernées. C'est en effet primordial pour favoriser l'interopérabilité des systèmes, qui est la clé de la réussite des échanges de technologie.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), in writing. − In favour. The European Parliament, having regard to the draft Council decision (11117/2011), having regard to the draft Agreement on the promotion, provision and use of GALILEO and GPS satellite-based navigation systems and related applications between the European Community and its Member States, of the one part, and the United States of America, of the other part (11575/2011), having regard to the request for consent submitted by the Council in accordance with Articles 171 and 172 and Article 218(6), second subparagraph, point (a) and Article 218(8), of the Treaty on the Functioning of the European Union (C7-0185/2011), having regard to Rules 81, 90(7) and 46(1) of its Rules of Procedure, having regard to the recommendation of the Committee on Industry, Research and Energy (A7-0332/2011),

1. Consents to the conclusion of the Agreement;

2. Instructs its President to forward its position to the Council, the Commission and the governments and parliaments of the Member States and of the United States of America.

  Nuno Teixeira (PPE), por escrito. − O projecto europeu Galileo tem uma base 100% europeia e, por isso, é visto por muitos como mais um elemento de referência da identidade europeia. O lançamento dos 2 primeiros satélites, no passado dia 21, é apenas o início de uma constelação de 30 satélites. Este sistema inteligente de Navegação por Satélite irá desenvolver e melhorar inúmeras aplicações e serviços, nomeadamente um sistema de transportes inteligentes, nos serviços de busca e salvamento, na segurança das transacções financeiras, no abastecimento da energia eléctrica. A independência da Europa face ao GPS americano foi um dos objectivos iniciais do projecto Galileo. Mas o trabalho de interoperabilidade e compatibilidade entre os dois permitiu a assinatura deste acordo de cooperação. Após 4 anos de negociações, os utilizadores de ambos os sistemas, Galileo e GPS, poderão usufruir de ambos os sistemas de navegação com o mesmo equipamento. A importância deste projecto, ainda na sua fase embrionária, mostra que o Galileo tem um potencial de mercado de 3 mil milhões de utilizadores e que o seu sucesso irá beneficiar o mercado europeu, nomeadamente as PME e que, segundo estimativas, irá gerar, em 20 anos, 90 mil milhões de euros e inúmeras vantagens a nível público e social.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris. − Am votat pentru încheierea Acordului privind promovarea, furnizarea şi utilizarea sistemelor de navigaţie prin satelit Galileo şi GPS şi a aplicaţiilor conexe dintre UE şi SUA. Acordul furnizează cadrul de cooperare între părți privind promovarea, furnizarea și utilizarea semnalelor și serviciilor civile de navigație și cronometrare GPS și Galileo, a serviciilor cu valoare adăugată, a dispozitivelor complementare și a echipamentelor globale de navigație și de cronometrare.

SUA gestionează sistemul de poziționare globală(GPS), sistem cu dublă utilizare care asigură stabilirea precisă a orei, servicii de navigație și semnale de localizare a poziției în scopuri civile și militare. SUA furnizează sistemul GPS civil fără taxe pentru utilizatorii direcți și intenționează continuarea furnizării acestui serviciu în aceleași condiții şi în viitor.

UE dezvoltă și prevede exploatarea sistemului Galileo, un sistem civil global de navigație, cronometrare și poziționare prin satelit, care, pe planul radiofrecvențelor, este compatibil cu GPS și interoperabil cu serviciile civile GPS la nivelul utilizatorului. Serviciile civile GPS și Galileo ar putea să sporească precizia şi accesibilitatea semnalelor de navigație pentru utilizatorii civili la nivel mondial.

Solicităm Comisiei şi Consiliului să crească bugetul pentru cercetarea aferentă serviciilor şi aplicaţiilor GNSS, astfel încât Galileo să poată fi utilizat, după finalizare, la capacitatea proiectată.

  Thomas Ulmer (PPE), schriftlich. − Dieses Abkommen eröffnet weiter gemeinsame positive Effekte in der satellitengesteuerten Navigation und Technik, die weit über das bisherige GPS hinausgehen und damit eine positive Auswirkung auf die Infrastruktur der gesamten Welt haben. Die vertraglichen Regelungen auf gegenseitiger Basis mit den Vereinigten Staaten sind ordentlich definiert. Ich habe mit Freuden zugestimmt.

  Janusz Władysław Zemke (S&D), na piśmie. − Pozytywnie oceniam fakt, że skończyły się negocjacje pomiędzy Unią Europejską a USA w sprawie współdziałania systemów nawigacji satelitarnej GALILEO i GPS. Trwało to bardzo długo, gdyż początki rozmów sięgają 1999 roku. Warto podkreślić, że obecnie obowiązują jedynie porozumienia tymczasowe. Pora zastąpić je stałą umową, gdyż system GALILEO po latach prób zaczyna się rozwijać.

Porozumienie o wzajemnym świadczeniu usług przez GPS i GALILEO będzie ewidentnie korzystne dla milionów użytkowników tych nawigacji. Poprzez zapewnienie kompatybilności częstotliwości radiowych i zwiększenie liczby dostępnych sygnałów nawigacyjnych poprawi się jakość i precyzyjność działania tak GALILEO, jak i GPS. Dostarczy to usługi o wartości dodanej. To porozumienie to sukces całej Unii i wszystkich państw, które je tworzą.

Report: Sven Giegold (A7-0314/2011)

  Luís Paulo Alves (S&D), por escrito. − Aprovo este relatório visto que foi alvo de sugestões propostas pela Comissão de Desenvolvimento Regional apresentadas à Comissão do Orçamento. Atendendo à grande pressão sobre os orçamentos públicos, é necessário que os parlamentos sejam criativos ao tentar reequilibrar os seus orçamentos. Para além dos níveis insustentavelmente elevados da dívida soberana e dos défices orçamentais, as crescentes desigualdades sociais em todas as sociedades europeias requerem iniciativas de grande alcance. A criação do mercado interno comum em benefício das empresas e dos consumidores constituiu o argumento principal a favor da quase totalidade das directivas europeias no domínio da fiscalidade das empresas. Infelizmente, a sua combinação com a ideologia persistente de independência absoluta dos legisladores nacionais no domínio fiscal fez surgir efeitos muito prejudiciais, cada vez mais significativos. Por conseguinte, uma profunda revisão da Directiva do Conselho relativa ao regime fiscal comum aplicável às sociedades-mães e sociedades afiliadas de Estados-Membros diferentes é indispensável neste momento.

  Sophie Auconie (PPE), par écrit. – Sur certaines questions, le Parlement européen n’est que consulté. Il émet alors un avis qui n’est pas juridiquement contraignant. Dans le cas présent, le Parlement européen a été consulté sur le régime fiscal applicable aux sociétés mères et filiales d’Etats membres différents qui est en passe d’être modifié. J’ai voté en faveur de l'avis rédigé par mon collègue Sven Giegold, car il propose d’introduire des modifications d’une ampleur limitée afin de prévenir les formes extrêmes de sous-imposition ou de non imposition.

  Liam Aylward and Pat the Cope Gallagher (ALDE), in writing. − We voted against this report due to several references to minimum rates of taxation. The setting of tax rates – including corporation tax – is the responsibility of each Member State. This right is enshrined in the protocols attached to the Lisbon Treaty.

  Zigmantas Balčytis (S&D), raštu. − Pritariau šiam pranešimui. Dar 1987 m. balandžio 1 d. Komisija nusprendė, kad visi aktai, kurie buvo iš dalies pakeisti ne daugiau nei dešimt kartų, turėtų būti kodifikuojami, kad jų nuostatos būtų aiškios ir lengvai suprantamos (visi tam tikrą sritį reglamentuojantys teisės aktai apjungiami į vieną dokumentą ). Šiuo pasiūlymu bus kodifikuojama 1990 m. liepos 23 d. Tarybos direktyva 90/435/EEB dėl bendrosios mokesčių sistemos, taikomos įvairių valstybių narių patronuojančioms ir dukterinėms bendrovėms, kuri pakeis įvairius aktus, kurių nuostatos buvo į ją įtrauktos ir suteiks daugiau aiškumo suinteresuotoms šalims.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), raštu. − Balsavau dėl šio pranešimo, kadangi Europoje vis labiau didėja socialinė nelygybė ir yra būtina imtis konkrečių iniciatyvų šiam reiškiniui pažaboti. Kiekvienoje Europos Sąjungos valstybėje asmenims ir įmonėms yra taikomos skirtingos mokesčių sistemos. Nacionalinės mokesčių bazės yra beveik visada neteisėtos. Norint užkirsti tam kelią reikėtų kuo greičiau papildyti esamą direktyvą ir įtraukti griežtesnes nuostatas, kad būtų kovojama su piktnaudžiavimu. Taigi, vienas iš pagrindinių šios direktyvos pakeitimo tikslų yra kaip įmanoma labiau palengvinti sąlygas daugiašaliams įmonių sujungimams. Taip pat stengtis apriboti Europos Sąjungos bendrovių vykdomą mokesčių bazės eroziją, o dukterinių bendrovių, įsteigtų trečiosiose šalyse, dividendų įplaukoms taikyti minimalius reikalavimus. Kita, ateityje turėsianti būti išspręsta problema, yra dvigubas neapmokestinimas. Jau dabar Komisija yra pateikusi pasiūlymą dėl bendros konsoliduotos įmonių pelno mokesčio bazės, ir tai jau išsprendžia dalį problemos. Tačiau ši priemonė gali būti veiksminga tik jei ateityje bus apribotos galimybės vengti mokėti įmonių pelno mokesčius ES.

  Jan Březina (PPE), písemně. − Na případu Švýcarska spadajícího na základě dvoustranné dohody mezi Švýcarskem a EU do působnosti evropské směrnice se ukazuje, jak je současný daňový systém v EU děravý. Dividendy získané mateřskými společnostmi EU od švýcarských dceřiných společností totiž nepodléhají zdanění a mohou být odečítány kdekoli v rámci EU. Stát tak „prohrává“ s nadnárodními podniky, které se vynalézavým způsobem vyhýbají daňové povinnosti, a tedy přispívání do veřejných rozpočtů. Proto souhlasím se zavedením požadavku, aby se, není-li povoleno zdanění kapitálu odcházejícího ze země, uplatňovala daň ve výši minimálně 25 % v zemi, do níž kapitál přichází. Podporuji proto, aby bylo do směrnice začleněno přísnější ustanovení, které znemožní zneužívání. Příliv dividend právnických osob se sídlem ve třetích zemích musí v rámci působnosti směrnice podléhat minimálním požadavkům, aby se omezilo narušování daňového základu právnickými osobami EU. Naproti tomu nesouhlasím s tím, aby jako opatření na potírání dvojího nezdanění byl zaveden společný konsolidovaný základ daně z příjmu právnických osob. Toto opatření nepovede k omezení možností daňových úniků právnických osob v EU a snížení administrativní zátěže podniků, ale k omezení daňové soutěže na vnitřním trhu, které podlomí jeho konkurenceschopnost.

  Νικόλαος Χουντής (GUE/NGL), γραπτώς. – Η έκθεση του Ευρωπαϊκού Κοινοβουλίου για το κοινό φορολογικό καθεστώς για τις μητρικές και τις θυγατρικές εταιρείες διαφορετικών κρατών μελών βασίζεται πάνω σε προϋπάρχουσα οδηγία του Συμβουλίου και ουσιαστικά αφορά την απλή κωδικοποίηση της μέσω αναδιατύπωσης. Ψήφισα αποχή γιατί : στην εν λόγω έκθεση διαπιστώνεται ορθά η τάση συμπίεσης προς τα κάτω του φορολογικού συντελεστή για τις εταιρίες στην ΕΕ καθώς και η απουσία φορολόγησης ή διπλής μη φορολόγησης. Επίσης, η ίδια η έκθεση αναγνωρίζει ότι η απλή κωδικοποίηση δεν αποτελεί λύση σε όλα τα παραπάνω προβλήματα. Μέσα σε αυτό το πλαίσιο όμως που διαμορφώνεται, παρόλο ίσως τις προθέσεις της, αδυνατεί να δώσει πειστικές απαντήσεις και να διαφοροποιηθεί αισθητά από τις μέχρι τώρα ακολουθούμενες πολιτικές της ΕΕ. Σαν αποτέλεσμα, είναι επί της ουσίας να κωδικοποιείται απλά - και άρα να συνεχίζεται - η κυρίαρχη φορολογική πολιτική της ΕΕ η οποία απέχει κατά πολύ από μια κοινωνικά δίκαιη, αποδεκτή και κοινή ευρωπαϊκή φορολογική πολιτική. Μια φορολογική πολιτική με αναπτυξιακό προσανατολισμό και αναδιανεμητικό ρόλο ικανό να αντιμετωπίσει το σοβαρό πρόβλημα του φορολογικού ανταγωνισμού, του αποτελεσματικού ελέγχου και της φορολόγησης των υπεράκτιων εταιρειών και της διάλυσης των περιβόητων φορολογικών παραδείσων που ανθούν και στην ΕΕ.

  Lara Comi (PPE), per iscritto. − Sono favorevole alla revisione della direttiva del Consiglio, concernente il regime fiscale comune. Gli ormai insostenibili livelli del debito sovrano degli stati UE richiedono un approccio comune a livello europeo per attenuare gli effetti dell'attuale crisi finanziaria. Negli ultimi anni abbiamo visto una diminuzione dell'aliquota fiscale media applicabile alle società dell'UE (da 44% a 23,2%), affiancata dall'introduzione di norme comunitarie che contrastano la doppia imposizione per le società dell'UE.

Ciò sta portando ad un'inevitabile livellamento verso il basso (race-to-the-bottom) delle aliquote fiscali, a mancate imposizioni di lungo periodo, e addirittura alla doppia assenza di imposizione. Sottolineo inoltre le problematiche che sorgono quando multinazionali realizzano utili attraverso società figlie situate al di fuori dell'UE (paradisi fiscali), che attirano capitali prevedendo un'imposizione nulla o limitata. Lo Stato risulta in perdita rispetto alle società multinazionali che non si assumono più una congrua porzione del finanziamento delle esigenze pubbliche.

Approvo dunque l'imposizione di un'aliquota fiscale minima del 25% applicabile nello Stato di arrivo (inbound) e l'introduzione di misure volte a contrastare la doppia assenza d'imposizione. Tale direttiva potrà inevitabilmente ridurre il debito sovrano degli Stati membri,e attenuare le disparità economiche causate dai diversi regimi fiscali dei paesi dell'UE e terzi.

  Corina Creţu (S&D), în scris. − Nivelul mediu al impozitului pe profit din UE a scăzut de la 44% în 1980 la 35% în 1995 şi, în final, la 23,2% în 2010. Există însă regimuri fiscale diferite, iar dubla impozitare a societăţilor este abordată prin acorduri bilaterale şi legislaţia comunitară.

Susţin propunerea privind abordarea europeană comună în vederea stopării şi inversării tendinţei de uniformizare la un nivel inferior al cotelor impozitului pe profit. De asemenea, cred că se impun dispoziţii anti-abuz mai puternice şi măsuri pentru a limita erodarea bazei de impozitare de către corporaţiile din UE.

  Cornelis de Jong (GUE/NGL), schriftelijk. − Vandaag heb ik gestemd voor de herschikking betreffende de gemeenschappelijke fiscale regeling voor moedermaatschappijen en dochterondernemingen uit verschillende lidstaten (Giegold), omdat dit een stap in de goede richting is. Dit neemt echter niet weg dat om de problemen qua belastingontwijking en -ontduiking via bijvoorbeeld brievenbus-bv´s in het geheel op te lossen, een meer fundamentele wijziging nodig is.

  Christine De Veyrac (PPE), par écrit. – J’ai soutenu l’adoption de ce rapport qui modifie de nouveau le régime fiscal appliqué aux sociétés mères et filiales au sein de l’Union. Je soutiens la position de la commission compétente, qui préconise une restriction du domaine d’application afin de lutter contre la non-imposition ou la sous imposition des entreprises.

  Edite Estrela (S&D), por escrito. − Votei favoravelmente este relatório por considerar indispensável uma revisão da directiva relativa ao regime fiscal comum aplicável às sociedades-mães e sociedades afiliadas de Estados-Membros, com o objectivo de facilitar as fusões multinacionais e, consequentemente, eliminar a dupla tributação dos rendimentos sob a forma de dividendos.

  Diogo Feio (PPE), por escrito. − Pese embora continue a defender que a soberania fiscal é uma fronteira que não deverá ser ultrapassada e que a concorrência fiscal gera ganhos para o mercado interno, não posso deixar de concordar, também, que é fundamental que, num espaço económico comum, em que muitos partilham a mesma moeda, haja regras comuns que evitem a dupla-tributação ou a não tributação. A independência fiscal dos Estados não pode ser cobertura para situações de evasão fiscal ou de tratamento fiscal desigual, razão pela qual apoio as alterações agora introduzidas na Directiva mães e filhas.

  José Manuel Fernandes (PPE), por escrito. − O presente relatório, da responsabilidade de Sven Giegold, analisa uma proposta de Directiva do Conselho sobre o regime fiscal comum aplicável às sociedades-mãe e sociedades afiliadas de Estados-Membros diferentes. A actual crise económica e financeira tem vindo a dificultar a preparação dos orçamentos para o ano de 2012. Os Estados-Membros terão de fazer um esforço suplementar para reduzir as despesas e reequilibrar os seus orçamentos. Por isso, torna-se imperioso rever o regime fiscal actual. O mercado único, como parte integrante do projecto europeu, apresenta, ainda, muitas discrepâncias entre os Estados-Membros, que têm vindo a ser corrigidas através de directivas. Uma das áreas que origina muitas injustiças no seio da UE é o regime fiscal em prejuízo das empresas e dos consumidores. Urge, pois, proceder a uma harmonização fiscal que ponha cobro à existência de paraísos fiscais, à dupla tributação e à fuga de capitais de um Estado-Membro para outro. Congratulo-me com a aprovação deste relatório, que recomenda uma revisão profunda da Directiva do Conselho de modo a acabar com os vícios existentes, nomeadamente, a dupla não tributação, a evasão fiscal e a não contribuição para a satisfação das necessidades sociais. Por último, espero que contribua para fortalecer as PME.

  Monika Flašíková Beňová (S&D), písomne. − Nielen kvôli finančnej kríze je žiaduce, aby boli parlamenty pri obnove rovnováhy kreatívne. Popri neudržateľne vysokej úrovni štátneho dlhu a rozpočtových deficitov majú rastúcu tendenciu i sociálne nerovnosti vo všetkých európskych spoločnostiach. Jednotný trh je síce neoddeliteľnou súčasťou európskeho projektu, no zároveň obmedzuje suverenitu členských štátov, najmä v oblasti zdanenia. Vytvorenie spoločného vnútorného trhu ku prospechu podnikov a spotrebiteľov bolo hlavným dôvodom prijatia takmer všetkých európskych smerníc, ktoré boli prijaté v oblasti dane z príjmu právnických osôb. Ako nepriaznivá sa však javí ideológia absolútnej nezávislosti vnútroštátnych zákonodarcov v oblasti zdanenia. Konkurencia v daňovej oblasti v EÚ stagnuje, tvorba politík vo verejnom sektore viazne a taktiež je zložitejšie zabezpečiť udržateľnejšiu a sociálne integrovanejšiu spoločnosť, keďže presun kapitálu a zisku je veľmi ľahký a veľmi lukratívny pre niektorých a zároveň nedostupný pre iných.

Preto je teraz potrebná dôkladná revízia smernice Rady o spoločnom systéme zdaňovania uplatňovanom v prípade materských spoločností a dcérskych spoločností v rozličných členských štátoch, ktorej cieľom je uľahčenie nadnárodných fúzií. Na osoby a podniky v Európskej únii sa uplatňujú rôzne daňové systémy jednotlivých štátov a štátna ochrana daňového základu je takmer vždy nezákonná. Preto sa domnievam, že pre nápravu tohto stavu je žiaduci spoločný európsky prístup.

  Bruno Gollnisch (NI), par écrit. – C'est bien la première fois que je m'abstiens sur un rapport portant sur la fiscalité. L'exposé des motifs est pour beaucoup dans ce choix. Dans celui-ci en effet, le rapporteur constate notamment que la législation en vigueur, assortie de la liberté de circulation des capitaux, permet aux grandes entreprises transnationales de jouer avec l'implantation de leurs différentes filiales pour échapper au maximum à l'impôt sur les sociétés. Certains appellent cela de l'optimisation fiscale. Moi je dis que c'est de l'escroquerie. En France, les grandes firmes du CAC 40 paient en moyenne 10 % d'impôts alors les PME sont taxées au maximum. Les implantations de filiales dans des paradis fiscaux, où elles n'ont aucune autre activité que d'abriter une part des bénéfices réalisés ailleurs, comme la pratique des prix de transferts, sont des scandales auxquels il faut mettre fin. En souhaitant légitimement limiter au maximum les cas de double imposition, la réglementation a créé de fait des possibilités infinies de non-imposition ou de sous-imposition, d'évasion fiscale, voire de fraude. Et de fait, je vois désormais d'un tout autre œil l'assiette commune consolidée d'imposition des sociétés, préconisée par le Parlement, qui éviterait aux firmes multinationales de jouer à ce petit jeu malsain et délétère au sein de l'Union.

  Juozas Imbrasas (EFD), raštu. − Pritariau šiam dokumentui, kadangi, Europos Parlamento, Tarybos ir Komisijos teisės tarnybų konsultacinės darbo grupės nuomone, pasiūlyme be nurodytų pakeitimų kitų esminių pakeitimų nėra ir kadangi, kalbant apie nepakeistų ankstesnių teisės aktų nuostatų ir minėtųjų pakeitimų kodifikavimą, pasiūlymu siekiama tik kodifikuoti esamus tekstus nekeičiant jų esmės.

  Krišjānis Kariņš (PPE), rakstiski. − Es balsoju par ziņojumu par priekšlikumu Padomes direktīvai par kopēju nodokļu sistēmu, ko piemēro mātes uzņēmumiem un meitasuzņēmumiem, kas atrodas dažādās dalībvalstīs, jo uzskatu, ka jāpanāk caurskatāmāka un vienkāršāka nodokļu iekasēšanas sistēma, kas atvieglotu uzņēmējiem to administrēšanu. Tāpat nav pieļaujama situācija, ka atsevišķiem uzņēmumiem nākas samaksāt nodokļus gan mītnes zemē, gan arī tajā valstī, kurā komercdarbību veic tā meitasuzņēmums vai pastāvīgā pārstāvniecība. Tā kā daudziem Latvijas uzņēmumiem ir potenciāls pelnīt ārpus valsts robežām, ir jāpanāk labvēlīgi un skaidri spēles noteikumi attiecībā uz peļņas aplikšanu ar nodokli, ja tā gūta ārpus Latvijas. Šīs izmaiņas minētajā direktīvā ir vienas no daudzām, kuras veidos uzņēmējiem labvēlīgāku nodokļu vidi.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Din cauza concurenței fiscale între statele membre UE, nivelul mediu de impozitare a profitului în UE a scăzut de la 44% în 1980 la 23,2% în 2010. Concomitent, unii operatori economici au acces sporit la transferuri de capital și de profit, în timp ce alții sunt privați de această posibilitate. Astfel, este greu de promovat o societate sustenabilă și integrată din punct de vedere social și economic. Persoanele și operatorii economici ce își desfășoară activitatea pe teritoriul Uniunii Europene beneficiază de regimuri fiscale diferite în funcție de statul membru, iar dubla impozitare a societăților este abordată prin acorduri bilaterale și legislația comunitară.

Consider că avem nevoie de o abordare europeană comună și în același timp trebuie să prevenim această tendință de reducere excesivă a cotelor impozitului pe profit. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a aborda dubla impozitare, pentru a preveni neînțelegeri sau încercări de fraudare a statelor membre.

Prin urmare, se impune acum o revizuire aprofundată a directivelor comunitare privind regimul fiscal comun.

  David Martin (S&D), in writing. − I voted for this Resolution as I believe a thorough revision of the Council directive on the common system of taxation applicable in the case of parent companies and subsidiaries of different Member States is needed.

  Mario Mauro (PPE), per iscritto. − L'erosione costante dell'autonomia decisionale va di pari passo con la progressiva agevolazione della circolazione dei capitali nell'UE. Il problema pero' restano i diversi regimi fiscali negli Stati membri. Sono favorevole alla relazione Giegold in quanto promuove l'armonizzazione e l'avvicinamento delle legislazioni in materia fiscale.

  Mairead McGuinness (PPE), in writing. − I do not support the amendments to the recast in this text that refer to minimum rates of taxation. Taxation is, and should remain, a Member State competence. For this reason, I voted against this report.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), par écrit. – Ce rapport prétend lutter contre le dumping fiscal par harmonisation minimale de l'impôt sur les bénéfices que les filiales reversent à leurs sociétés mères. 70 % du taux légal moyen d'imposition sur les sociétés applicable dans les États membres, c'est à peine 16,24% d'imposition. C'est bien moins que les taux de TVA que les États imposent injustement à l'ensemble de leur population sous pression de la troïka! Cette proposition est minimaliste. Elle peut être utilisée aussi comme niche fiscale. Cependant elle permet néanmoins un affichage dans le bon sens puisqu'elle contredit l'interdiction d'harmonisation fiscale contenue dans le traité de Lisbonne. Je vote pour.

  Alexander Mirsky (S&D), in writing. − The change introduced by the S&D Group is aimed at avoiding extreme forms of non-taxation and under-taxation by asking a Member State to refrain from taxing distributed profits of a parent company received from a subsidiary in another Member State only if those profits have been taxed in the country of the subsidiary at a statutory corporate tax rate not lower than 70% of the average statutory corporate tax applicable in the Member States. I support the report with our change and I voted in favour.

  Rolandas Paksas (EFD), raštu. − Pritariu šiai rezoliucijai, kadangi bendra ES mokesčių sistema, taikoma įvairių valstybių narių patronuojančioms ir dukterinėms bendrovėms, sudarys palankesnes sąlygas daugiašaliams įmonių sujungimams. Taipogi bus pašalintos mokestinės kliūtys, kurias patiria įvairių valstybių narių bendrovių, palyginti su tos pačios valstybės narės bendrovėmis.

Taigi, tokiu teisiniu reguliavimo bus apsaugotos nacionalines mokestinės įplaukos, be to, dėl direktyvoje numatytų itin griežtų priemonių bus užkirstas kelias piktnaudžiavimui ir dvigubam apmokestinimui.

  Γεώργιος Παπανικολάου (PPE), γραπτώς. – Υπερψήφισα την παρούσα έκθεση. Είναι απαραίτητη η επανεξέταση της ισχύουσας οδηγίας για την φορολογία. Παρά το γεγονός ότι ο βασικότερος στόχος της ενιαίας εσωτερικής αγοράς είναι η ωφέλεια των καταναλωτών και των επιχειρήσεων, η επιβολή διαφορετικών φορολογικών συντελεστών από την πλευρά των κρατών μελών δημιουργούν, ακόμα και σήμερα, σημαντικές στρεβλώσεις στον ανταγωνισμό.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), por escrito. − Concordo com o relator quando este diz que a protecção nacional da matéria colectável é quase sempre ilegal, sendo necessário, para o evitar, uma abordagem europeia comum. A grande pressão sobre os orçamentos públicos requer que os parlamentos sejam criativos ao tentar reequilibrar os seus orçamentos. Importa estar atento ao fenómeno e introduzir na legislação comunitária disposições mais exigentes para combater os abusos. Por estes factos votei favoravelmente o presente relatório.

  Aldo Patriciello (PPE), per iscritto. − Care colleghe e cari colleghi, gli elevati livelli, ormai insostenibili, del debito sovrano e dei disavanzi pubblici portano le nazioni alla necessità di riequilibrare i loro bilanci. A gravare sulla possibilità di manovra volta alla mitigazione del problema, è da prendere in considerazione la persistente presunzione di assoluta indipendenza dei legislatori nazionali in ambito fiscale. In questo contesto generale l'esistenza di vantaggi fiscali per talune realtà aziendali su scala europea, frutto delle crescenti disparità sociali che caratterizzano tutte le società europee, consente un trasferimento di capitali ed utili in maniera facile e lucrativa. Risulta, dunque, necessaria un'attenta revisione della direttiva del Consiglio concernente il regime fiscale al fine di ridurre le difformità dei sistemi fiscali nazionali e che permetti di risolvere i problemi di doppia imposizione, o di doppia assenza di imposizione, grazie a disposizioni più severe atte a evitare gli abusi.

  Miguel Portas (GUE/NGL), por escrito. − A competição fiscal entre os países da União Europeia tem imposto restrições ao espaço de manobra das políticas públicas. Esta competição levou a que a taxa média de IRC tenha diminuído de 44% em 1980 para 35% em 1995 e, finalmente, 23,2% em 2010. A necessidade de reverter esta corrida para baixo das taxas de IRC bem como, aquando da transferência de dividendos, impedir a evasão fiscal e resolver o problema da dupla tributação, constituem os objectivos da Directiva a que se refere este relatório. Votei favoravelmente este relatório porque se propõe a combater a evasão fiscal e a acabar com a dupla tributação às empresas cumpridoras das suas obrigações.

  Paulo Rangel (PPE), por escrito. − O processo de integração comunitária tem deixado quase integralmente à margem os sistemas fiscais dos Estados-Membros, onde ainda prevalece uma noção estrita de soberania – no caso, de soberania fiscal. Todavia, essa postura de inércia tem levado a uma verdadeira lex shopping (como o TJUE, de resto, tem por admissível para a constituição de sociedades comerciais), criando problemas adicionais aos Estados. No caso do regime fiscal a aplicar às sociedades-mães e sociedades afiliadas, por exemplo, o princípio da dupla tributação leva, não raro, a que não sejam tributadas as mais-valias no Estado onde se inclui a sociedade afiliada, em benefício do Estado da sociedade-mãe – o que acaba por ser problemático, na medida em que o local da sede é escolhido por razões de competitividade fiscal. Os dados são problemáticos: o imposto sobre as sociedades na UE diminuiu de 44% em 1980 para 35% em 1995. No momento presente cifra-se em 23,2%. Impõe-se, por conseguinte, a adopção de uma política comum que permita fazer face a este problema específico, onde a intervenção isolada de qualquer um dos Estados estaria condenada a ter um reflexo prático escasso. Por estas razões, votei em sentido favorável.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), in writing. − In favour. Under current EU legislation, multinationals can play the different national tax systems against each other to effectively avoid their tax responsibility. Double non-taxation is one of the various loopholes which deprive national exchequers of legitimate revenue and urgently need toughening up. Today’s vote to strengthen the parent-subsidiary directive would be an important step forward in tackling this problem.

Crucially, MEPs have called for the introduction of a minimum effective tax rate on profits under the parent-subsidiary directive. EU member states and EU Taxation Commissioner Šemeta must now take this seriously. This means coming up with a revised legislative proposal that will properly prevent the shunting of profits around Europe by parent companies to avoid being corporate tax at the legitimate level. The Council should abstain from adopting the re-casted directive, which serves as the legal basis for large scale tax avoidance schemes in the EU. In times of public austerity, the EU cannot afford to be soft on tax avoidance.

  Nuno Teixeira (PPE), por escrito. − A Directiva do Conselho, de 23 de Julho de 1990, sobre o regime fiscal comum aplicável às sociedades-mãe e sociedades afiliadas em diferentes Estados-Membros foi alterada várias vezes. Uma vez que se prevêem futuras alterações a este regime, torna-se imperiosa, por motivos de clareza e de segurança jurídica, uma reformulação de toda a legislação. O Parlamento Europeu decidiu, porém, apresentar algumas alterações à proposta, nomeadamente no intuito de limitar formas extremas de sub-tributação ou de não-tributação, que foram adoptadas, em sede de comissão parlamentar, por unanimidade, e que eu apoiei na votação em plenário do documento.

  Angelika Werthmann (NI), schriftlich. − Da der EU-Steuerwettbewerb zu einem Nullpunkt für die Handlungsfreiheit der Mitgliedstaaten im Bereich der öffentlichen Hand wurde, sank die Durchschnittsrate der Unternehmensbesteuerung von 44 % im Jahre 1980 auf 23,2 % im Jahre 2010. Die Mitgliedstaaten müssen in punkto Betriebsstätten Rechtsinstrumente festlegen, um das nationale Steueraufkommen zu schützen und um Unter- oder Nichtbesteuerung zu vermeiden. Dem Wettlauf um niedrige Unternehmenssteuersätze (Steuershopping) muss unbedingt entgegengewirkt werden, indem bei unzulässiger Besteuerung von abgehenden Kapitalflüssen im eingehenden Mitgliedstaat ein mindestes 25%iger Steuersatz zur Anwendung kommt.

Report: Ingeborg Gräßle, Crescenzio Rivellini (A7-0325/2011)

  Sophie Auconie (PPE), par écrit. – Parmi les nouvelles prérogatives accordées au Parlement européen par le traité de Lisbonne figure celle de la révision du règlement financier du budget annuel de l’Union. Dans le contexte de la crise actuelle, nous devons nous montrer responsables. Il est donc important de garantir une utilisation efficace et transparente du budget. C’est la raison pour laquelle j’ai voté en faveur du rapport de mes collègues, Crescenzio Rivellini et Ingeborg Grässle.

  Zigmantas Balčytis (S&D), raštu. − Balsavau už šį pranešimą dėl ES Finansinio reglamento peržiūros. Reglamente nustatyti biudžeto principai ir finansinės taisyklės, kuriomis reglamentuojamas bendrojo biudžeto sudarymas ir įgyvendinimas, užtikrinamas patikimas ir veiksmingas valdymas, kontrolė ir Sąjungos finansinių interesų apsauga, taip pat didinamas skaidrumas, kurių turi būti laikomasi visuose įstatymo galią turinčiuose teisės aktuose ir kurių turi laikytis visos institucijos. Manau, jog Parlamento pasiūlytas Reglamento projektas tinkamai supaprastina ir patikslina ES finansines taisykles, atsižvelgiant į dabartines ES aplinkybes ir būsimus uždavinius, taip pat užtikrina didesnį ES biudžeto skaidrumą, pagerina jo veiksmingumą ir efektyvumą.

  Jan Březina (PPE), písemně. − Vítám snahu o zjednodušení pravidel rozpočtové politiky z hlediska administrativy a financování v průběhu jednotlivých programových a projektových fází (podání žádosti, vyhodnocení a řízení), z něhož by měly přednostně těžit zúčastněné strany. Věda a výzkum jsou nejisté procesy zahrnující určité neodmyslitelné riziko a financování založené na výsledcích může zúžit zaměření výzkumných projektů na méně riskantní projekty a výzkum orientovaný na trh, což by EU bránilo v prosazování špičkové kvality a hraničního výzkumu. Příliš přísný výklad finančního nařízení v minulých letech bohužel vedl k obecné snaze vyhýbat se rizikům a k nulové důvěře vůči účastníkům výzkumných programů, čímž se snížila účinnost jeho provádění. Financování evropského výzkumu by mělo být více založeno na vzájemné důvěře a odpovědném partnerství, mělo by tolerovat rizika, pokud jde o účastníky ve všech fázích, a mít pružná pravidla EU uplatňovaná v souladu s vnitrostátními právními předpisy a postupy. Hodnocení financování v oblasti výzkumu by mělo být založeno na povaze výzkumu a zaměřeno na špičkovou kvalitu, důležitost a dopad. Zjednodušení přitom není odděleným cílem, ale spíše prostředkem k zajištění přitažlivosti a dostupnosti finančních prostředků EU určených na výzkum, a opatření na zjednodušení by měla také umožnit lépe zamezit chybám.

  Alain Cadec (PPE), par écrit. – Je me félicite des avancées introduites par le nouveau règlement financier adopté par le Parlement. Il simplifiera notamment la gestion des fonds structurels, à travers des procédures plus claires. Cependant, le processus de simplification n'est pas terminé. Beaucoup reste à faire pour faciliter le travail des bénéficiaires des fonds et des administrations publiques. Nous veillerons à ce que les nouveaux règlements sur les fonds structurels aillent dans ce sens.

  Cornelis de Jong (GUE/NGL), schriftelijk. − De SP heeft fundamentele bezwaren tegen risicovolle innovatieve EU-financieringsinstrumenten.

  Edite Estrela (S&D), por escrito. − Votei favoravelmente o relatório sobre as normas financeiras aplicáveis ao orçamento anual da União, porque apresenta propostas importantes, tendo em vista o objectivo de revisão dos mecanismos de execução orçamental, que devem ser eficientes, simples e transparentes, e sua harmonização com o Tratado de Lisboa. O orçamento é um instrumento fundamental para a realização das políticas da UE, importando, por isso, que os seus mecanismos sejam adequados ao actual contexto económico e aos futuros desafios políticos da UE.

  Diogo Feio (PPE), por escrito. − No presente contexto económico, é crucial que os mecanismos financeiros ao dispor da União Europeia e dos cidadãos dos Estados-Membros possam operar do modo mais eficiente possível, a fim de permitir a aplicação das políticas europeias e garantir a máxima transparência na utilização do dinheiro dos contribuintes. Para que tal suceda, é essencial a simplicidade e transparência dos mesmos, bem como a redução da carga administrativa e burocrática que recai sobre os beneficiários dos fundos europeus. As alterações à proposta da Comissão apoiadas pelo grupo PPE melhoraram o texto inicial e vão no sentido desejado por todos aqueles que gostariam de ter uma União Europeia mais ágil, mais dinâmica e, simultaneamente, mais clara, no que respeita aos procedimentos que emprega e ao modo como aplica e disponibiliza os fundos de que dispõe.

  José Manuel Fernandes (PPE), por escrito. − O presente relatório, elaborado pelos colegas Ingeborg Gräßle e Crescenzio Rivellini, diz respeito à proposta de Regulamento do Parlamento Europeu e do Conselho sobre as disposições financeiras aplicáveis ao orçamento anual da União Europeia. Os princípios orçamentais e as normas que regem a elaboração e a execução do orçamento geral da UE encontram-se definidos no Regulamento (CE, Euratom) n.º 1605/2002, no entanto, as disposições de aplicação foram definidas no Regulamento (CE, Euratom) n. 2342/2002 da Comissão, de 23 de Dezembro de 2002, que instituiu o Regulamento Financeiro aplicável ao orçamento geral das Comunidades Europeias. Actualmente, todos os normativos têm de se adaptar ao Tratado sobre o Funcionamento da União Europeia. Nestes termos, e tendo em conta quer o relatório da Comissão dos Orçamentos e da Comissão do Controlo Orçamental, quer os pareceres da Comissão dos Assuntos Externos, da Comissão da Indústria, da Investigação e da Energia e da Comissão de Desenvolvimento Regional, voto favoravelmente esta proposta de Regulamento do Parlamento e do Conselho relativo às disposições financeiras aplicáveis ao orçamento anual da UE.

  Monika Flašíková Beňová (S&D), písomne. − Všeobecné ciele nového nariadenia o rozpočtových pravidlách (NRP) sú v podstate v súlade s celkovými cieľmi, čo sa týka vykonávania politík EÚ, a zároveň zaručujú dodržiavanie zásady riadneho finančného hospodárenia. NRP a jeho vykonávacie pravidlá, ako aj viacročný finančný rámec (VFR) a jeho ročné rozpočty majú priamy dosah na európsku politiku v oblasti výskumu, rozvoja a inovácií. Jedným z hlavných cieľov NRP by malo byť dosiahnutie náležitej rovnováhy medzi zásadou finančnej zodpovednosti a zásadou flexibility pre príjemcov.

Potešujúcou je skutočnosť, že sa zvyšuje úsilie zamerané na administratívne a finančné zjednodušenie pravidiel pre rámcove programy v rámci celého životného cyklu programov a projektov (podanie žiadosti, vyhodnotenie a riadenie), čo by malo najmä prinášať výhody zúčastneným stranám. Financovanie v Európe je potrebné takým spôsobom zmeniť, aby sa zabezpečila vzájomná dôvera a partnerstvo založené na zodpovednosti. Zároveň je, myslím, na mieste aj určitá tolerantnosť istej miery rizika vo vzťahu k zúčastneným stranám vo všetkých fázach a v neposlednom rade je dôležité uplatňovať pružné pravidlá EÚ v súlade s národnými právnymi predpismi a postupmi.

  Juozas Imbrasas (EFD), raštu. − Pritariau šiam dokumentui, kadangi 2002 m. Tarybos reglamentas dėl Europos Bendrijų bendrajam biudžetui taikomo finansinio reglamento buvo keletą kartų iš esmės keičiamas, o dabar reikia atlikti papildomus pakeitimus, kuriais būtų atsižvelgiama į Lisabonos sutartimi nustatytus pakeitimus. Šiame Reglamente nustatyti biudžeto principai ir finansinės taisyklės, kuriuos taikant sudaromas ir įgyvendinamas bendrasis biudžetas, užtikrinamas patikimas ir veiksmingas valdymas, kontrolė ir Sąjungos finansinių interesų apsauga, taip pat didinamas skaidrumas, kurių turi būti laikomasi visuose įstatymo galią turinčiuose teisės aktuose ir kurių turi laikytis visos institucijos.

  Giovanni La Via (PPE), per iscritto. − Egregio Presidente, cari colleghi, vorrei in primo luogo congratularmi con i colleghi Graessle e Rivellini, per il pregevole lavoro che ha condotto all'approvazione delle regole finanziarie applicabili al bilancio annuale dell'Unione. Credo, infatti, che l'attuale impianto europeo sia efficiente, proprio perché dotato di buone regole di monitoraggio relative all'implementazione, alla gestione e alla rendicontazione delle risorse dell'UE. Si tratta di regole molto tecniche, che negli anni, grazie anche alle recenti novità riguardanti l'architettura e il funzionamento dell'Unione, introdotte dal Trattato di Lisbona, hanno mostrato l'esigenza di essere sottoposte a modifica ed aggiornamento. Ritengo, e concludo, che il testo votato oggi costituisca un ottimo risultato in tal senso.

  David Martin (S&D), in writing. − I welcome the objectives of this report: to bring greater simplification, transparency and accountability in the use of EU funds as well as ensuring that these funds are used more effectively in the future. However, I am not convinced that we have yet been successful in the goal of simplification.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), par écrit. – Ce rapport avalise la logique de partenariat public-privé, source de gaspillage et de pillage promue par la Commission. Je vote contre.

  Alexander Mirsky (S&D), in writing. − The report suggests changing the financial rules so as to simplify procedures and initiate the new governance of the EU budget in crisis situations. I voted in favour.

  Andreas Mölzer (NI), schriftlich. − Es ist höchst problematisch, wenn im Zuge des Haushaltsverfahrens – und dazu gehört auch das Entlastungsverfahren – der Dialog mit den einzelnen Organen nicht reibungslos funktioniert, wie es bei der Ratsentlastung der Fall war. Mit dem Vertrag von Lissabon wurde die Rolle des Europäischen Parlaments noch gestärkt. Solange die EU ihre Betrugsbekämpfung nicht in den Griff bekommt und hier sinnlos Milliarden verschleudert werden, ganz zu schweigen von anderen Geldverschwendungen wie dem europäischen Reisezirkus mit den zwei bzw. drei Parlamentsstandorten und vor allem auch dem EU-Agenturendschungel kann jedoch von einer „wirtschaftlichen und effektiven Haushaltsführung“ ebenso wenig die Rede sein, wie von „Transparenz“. Ich habe den Bericht zur Haushaltsordnung somit abgelehnt.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), por escrito. − Dei o meu voto favorável à proposta de regulamento do Parlamento Europeu e do Conselho relativo às disposições financeiras aplicáveis ao orçamento anual da União. Esta deverá contribuir para uma melhor execução do orçamento da União, que espero que seja direccionado para o crescimento, emprego e inovação na União Europeia e para o apoio ao desenvolvimento e à democracia nos países vizinhos, tal como defendido durante o debate.

  Paulo Rangel (PPE), por escrito. − O regulamento relativo às disposições financeiras aplicáveis ao orçamento anual da União é revisto de três em três anos, sendo esta a primeira vez que o Parlamento intervém, por força das disposições introduzidas pelo Tratado de Lisboa, na qualidade de co-decisor. Trata-se de uma regulamentação que se pretende simples e eficiente, optimizando os resultados da acção política. Por outro lado, introduz mecanismos de prestação de contas (accountability), essenciais para a actuação do Parlamento Europeu enquanto instância de controlo. Por esta razão, votei favoravelmente.

  Crescenzio Rivellini (PPE), per iscritto. − La relazione sul regolamento finanziario applicabile al bilancio annuale dell'Unione che mi vede relatore insieme all'on. Gräßle pone una base economico-giuridica del regolamento finanziario che incontra oggi nuova forza, con il prospettarsi di mutazioni finanziarie che vogliono innovare l'Europa attraverso la promozione e il miglioramento di investimenti infrastrutturali, garanzie e metodologie finanziarie.

Dobbiamo spendere le risorse di cui disponiamo nel modo più proficuo, investendo nei settori più atti a favorire la crescita e far progredire l'Europa: un'Europa più integrata, più competitiva, dotata di risorse sufficienti per portare avanti politiche comuni e per essere protagonista sulla scena internazionale. Il primo impegno deve essere oggi stimolare gli investitori pubblici, gli investitori privati ed i governi dei singoli Stati membri ad un'azione più coraggiosa dal punto di vista economico e finanziario e, in quest'azione di reciproca collaborazione, far fronte ad ogni contrapposizione, figlia del confronto democratico. In questo senso, l'emissione di nuovi strumenti finanziari rappresenta un elemento chiave del regolamento che sostiene il mercato ed il sistema finanziario dell'Unione e degli Stati membri.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), in writing. − It was finally agreed to refer this report back to committee.

  Bogusław Sonik (PPE), na piśmie. − Parlament Europejski przyjął dziś swój projekt unijnego budżetu na 2012 r. w wysokości 147,766 mld euro w środkach na zobowiązania. Większość deputowanych uznała, że strategia Europa 2020 jest kluczowym priorytetem przyszłorocznego budżetu, dlatego zagwarantowaliśmy odpowiednie finansowanie dla wchodzących w jej skład działań i polityk. W związku z tym opowiedzieliśmy się m.in. za zwiększeniem płatności na badania i innowacje, politykę spójności oraz edukację. Więcej pieniędzy zostało przyznanych m.in. również na zarządzanie migracjami oraz przypływem uchodźców.

Parlament Europejski zawsze wspierał finansowo polityki związane z młodzieżą, edukacją i mobilnością, dlatego też zwiększyliśmy środki dla takich programów jak „Uczenie się przez całe życie”, który finansuje m.in. popularne wśród młodzieży stypendia Erasmus, oraz „Młodzież w działaniu”. Warto podkreślić też wniosek PE o podwyższenie środków na 7. Program Ramowy oraz programy związane z promowaniem konkurencyjności oraz innowacyjności w małych i średnich przedsiębiorstwach, bo to przecież konkurencyjność europejskich firm będzie mieć kluczowy wpływ na poziom unijnego wzrostu gospodarczego.

  Nuno Teixeira (PPE), por escrito. − A Comissão Europeia elaborou uma proposta de regulamento relativa às disposições financeiras aplicáveis ao orçamento anual da União, no qual se prevê a mobilização de aproximadamente 126 mil milhões de euros. Nesse regulamento, a Comissão defende que os mecanismos de execução do orçamento devem funcionar de forma mais eficiente e facilitar a aplicação das políticas da UE, garantindo, ao mesmo tempo, uma utilização mais simples e transparente. Concordo com o conteúdo pormenorizado da proposta da Comissão, sobretudo por defender uma crescente simplificação dos procedimentos em matéria de subvenções, uma abordagem mais orientada para os resultados e uma maior responsabilização dos Estados-Membros na aplicação dos fundos. Considero que a Comissão e as autoridades competentes dos Estados-Membros devem certificar-se de que as acções financiadas pelo orçamento são efectivamente realizadas, efectuar verificações e instituir um sistema de controlo rigoroso, eficaz e coerente. Defendo ainda que o orçamento da UE deve proporcionar um efeito catalisador dos investimentos efectuados pelo sector privado, sobretudo pelas PME, apoiando assim a dinamização económica, a criação de emprego e a geração de riqueza.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris. − Raportul referitor la propunerea de regulament privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii subliniază importanţa menținerii și consolidării elementelor-cheie ale reformei financiare: rolul actorilor financiari şi al auditorilor interni, integrarea controalelor în serviciile operaționale, întocmirea bugetului pe activități, modernizarea principiilor referitoare la granturi.

Am votat pentru amendamentul 273, care stipulează că operațiunile financiare care beneficiază de un instrument financiar al Uniunii nu pot avea ca rezultat acțiuni de evaziune fiscală. Practic, operatorii financiari care gestionează instrumentele financiare în cauză vor purta răspunderea alături de autori pentru pierderile financiare rezultate în urma încălcării acestei dispoziții. Am votat pentru amendamentul 302, care stabilește condițiile pe care trebuie sa le respecte instrumentele financiare ale Uniunii, şi pentru amendamentul 304, care impune Comisiei să prezinte autorității bugetare rapoarte anuale privind activitățile sprijinite prin instrumentele financiare, instituțiile financiare implicate în punerea în aplicare a acestora, performanțele instrumentelor financiare, inclusiv reinvestițiile realizate, venituri și rambursări, efectul de multiplicare obținut și valoarea participațiilor. Am votat pentru amendamentul 278, care solicită Comisiei publicarea, în raportul anual, a beneficiarilor finali ai instrumentelor financiare şi ai finanțărilor primite de aceștia, și pentru amendamentul 305, care solicită Comisiei să prezinte norme de procedură precise, coerente și transparente pentru audituri.

  Derek Vaughan (S&D), in writing. − I supported many of the measures contained in this report as they are key to cutting down on bureaucracy and simplifying the rules laid out for all financial transactions taken by the European institutions. I believe that an overly prescriptive approach would not work and, as such, supported the position of my group that would allow for vital flexibility within the parameters set out in the regulation. I think that the Parliament now has a strong position to take forward into negotiations to reach a sustainable and satisfactory conclusion to this report, which will allow for greater transparency, accountability and sound management of funds.

Report: Regina Bastos (A7-0320/2011)

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), in writing. − I voted in favour of the resolution on the Agenda for New Skills and Jobs. The economic, financial and social crisis now affecting Europe highlights the weaknesses of the European economic and social model. The draft adopted by the Commission in November 2010 entitled ‘An agenda for new skills and jobs: a European contribution towards full employment’ is part of the Europe 2020 strategy, representing the Commission’s contribution towards achieving the Member States’ ambitious goal of 75% employment for the 20-64 age group by 2020. In attaining this goal, the Commission proposed action in four main areas: furthering labour market reform, updating people’s skills in line with labour market requirements through training programs, improving the quality of labour legislation and action to ensure labour market conditions. I support this proposal, which suggests several improvements; the reduction of administrative burdens and red tape for SMEs, measures to improve the work-life balance, the need to improve the directive on the temporary posting of workers, the need for further progress on the mutual recognition of qualifications as between the EU and third countries and closer cooperation between educational institutions and the world of business.

  Roberta Angelilli (PPE), per iscritto. − Signor Presidente, la crisi economica che dal 2008 stiamo vivendo ha causato la perdita di 5,6 milioni di posti di lavoro, e attualmente il numero dei disoccupati in Europa corrisponde al 9,5% della popolazione attiva, con indubbi risvolti negativi sulla crescita e sul sistema previdenziale degli Stati membri.

L’Agenda per nuove competenze e per l’occupazione si inserisce nel quadro della Strategia Europa 2020 per contribuire al raggiungimento di un tasso di occupazione del 75% della popolazione tra i 20 e i 64 anni. Le difficoltà che tuttora lavoratori e PMI riscontrano sono preoccupanti. L’Unione, tuttavia, dispone delle capacità necessarie per affrontare questa sfida e aumentare il tasso di occupazione, ma vi è il bisogno di misure concrete e risposte coordinate da parte degli Stati membri per promuovere una crescita sostenibile.

Bisogna promuovere la flessibilità e la sicurezza dei mercati, nonché investire su una maggiore sinergia tra istruzione, formazione e lavoro, da un lato, prevenendo il tasso dell’abbandono scolastico e incentivando la formazione professionale, dall’altro, creando misure specifiche per i giovani al fine di inserirli nel mercato del lavoro anche prima della conclusione del percorso formativo.

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Recentele evoluții economice și de pe piața muncii, la care se adaugă provocările viitoare, cum ar fi schimbările demografice și tranziția la o economie durabilă, impun îmbunătățiri în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația și strategiile de organizare a muncii, scopul fiind acela de a mări competitivitatea Uniunii Europene, de a ameliora condițiile de muncă și de trai și de a crea noi locuri de muncă, promovându-se astfel o creștere inteligentă care să combine ocuparea forței de muncă, protecția socială și stiluri de producție și de viață sustenabile. Printre provocările care trebuie abordate cu prioritate se numără lipsa și nivelul insuficient al calificărilor pe care numeroși lucrători le au în prezent, precum și pozițiile inferioare pe care se situează anumite țări europene în raport cu situația internațională în ceea ce privește nivelurile de educație.

De asemenea, subliniez argumentele economice care susțin dezvoltarea competențelor, integrarea pe piața forței de muncă, incluziunea socială, combaterea eficace a discriminării și o mai bună utilizare a competențelor tuturor lucrătorilor. Și nu pot să nu reamintesc că și echilibrul dintre viața profesională și cea privată, educația și ameliorarea capitalului uman au efecte pozitive de natură neeconomică asupra indivizilor.

  Sophie Auconie (PPE), par écrit. – L’UE doit se doter des moyens pour sortir de la crise économique et financière qu’elle traverse actuellement. Persuadée que l’UE doit redoubler ses efforts pour générer de la croissance et favoriser la création d’emplois, j’ai voté en faveur du rapport de ma collègue Regina Bastos. L’agenda « Nouvelles compétences pour de nouveaux emplois » s’inscrit dans le cadre de la Stratégie Europe 2020 qui vise à atteindre un taux d’emploi de 75% pour les citoyens européens âgés entre 20 et 64 ans d’ici 2020. En outre, un renforcement de la qualification de la main-d’œuvre, des formations alternatives d’apprentissage et une amélioration du fonctionnement du marché du travail, par l’allégement des charges administratives pour les PME par exemple, permettront à l’Union d’être plus compétitive.

  Liam Aylward (ALDE), i scríbhinn. − A Uachtaráin, vótáil mé i bhfabhar na tuarascála tábhachtaí seo agus i bhfabhar moltaí an Rapóirtéara maidir le cáilíochtaí a aithint go frithpháirteach idir Ballstáit an AE, agus go háirithe idir Ballstáit agus tríú tíortha.

Is í an deacracht is mó a bhíonn ag aos óg an AE ná aitheantas a fháil do cháilíochtaí a bronnadh orthu i mBallstát eile, agus é seo in ainneoin an Chreata Eorpaigh um Cháilíochtaí. Is í an éiginnteacht atá ann maidir le ceisteanna cosúil le tréimhsí promhaidh do mhúinteoirí is mó atá mar chúis leis na deacrachtaí sin. Ní mór go mbeadh sé níos éasca ar chéimithe bogadh ó Bhallstát amháin go ceann eile ar mhaithe le fostaíocht agus oiliúint agus go mbeadh comhaitheantas ann idir na Ballstáit ar cháilíochtaí céimithe agus ar thréimhsí promhaidh, agus is faoin AE atá sé é seo a chinntiú.

Thairis sin, tacaím leis an mbéim a chuireann an Rapóirtéir ar an tábhacht a bhaineann leis an ngaol idir an earnáil ghnó agus na hollscoileanna a fhorbairt agus an Caidreamh ‘Gnó-Ollscoil’ a neartú ionas go mbeadh na scileanna agus an oiliúint chuí ag céimithe na hEorpa chun aidhmeanna Straitéis 2020 don Eoraip a bhaint amach.

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), par écrit. – Une partie du chômage structurel que nos sociétés connaissent aujourd'hui est due au décalage qui existe entre les qualifications, les formations et les besoins en emplois. Le rapport Bastos souligne la nécessité d'anticiper les besoins futurs en compétence afin de faire correspondre l'offre de formation aux réalités du marché de l'emploi. Il me semble en effet qu'une meilleure adéquation entre l'offre et la demande est une des clés des politiques d'emploi, notamment à destination des jeunes. Il nous faudra coupler cette stratégie pour des compétences nouvelles et des emplois à celle que nous élaborons pour les jeunes (initiative jeunesse en mouvement). Enfin, je regrette que l'amendement rejetant la proposition de la Commission européenne visant à réfléchir à la création d'un contrat à durée indéterminée unique dans l'UE offrant des droits sociaux progressifs, ait été rejeté. Un tel contrat ne ferait qu'introduire de nouvelles discriminations, créant une nouvelle catégorie de travailleurs qui serait en plus, fragilisée, car ne bénéficiant pas d'une protection sociale complète.

  Sergio Berlato (PPE), per iscritto. − La recente crisi economico-finanziaria ha messo in evidenza i punti deboli del modello economico e sociale europeo: nel 2008, quando i primi effetti della crisi hanno iniziato a manifestarsi sul mercato del lavoro, l'Europa ha perso 5,6 milioni di posti di lavoro. Attualmente nell'Unione europea i disoccupati sono circa 23 milioni, ovvero, il 9,5% della popolazione attiva. Si tratta di una realtà che influisce negativamente sia sulla crescita sia sui sistemi previdenziali europei. Altrettanto preoccupanti sono le difficoltà incontrate da alcuni datori di lavoro nella ricerca e selezione del personale, in particolare, per posti di lavoro altamente qualificati. Pertanto, anche in considerazione del protrarsi degli effetti negativi della crisi in Europa, diviene prioritario rafforzare il capitale umano attraverso l'aggiornamento delle competenze. Gli Stati membri hanno assunto l'ambizioso impegno di raggiungere, entro il 2020, un tasso di occupazione del 75%.

Per raggiungere questo ambizioso obiettivo ritengo siano indispensabili: la riduzione degli oneri amministrativi e burocratici a carico delle piccole e medie imprese, al fine di incentivare la creazione di posti di lavoro; il rafforzamento del reciproco riconoscimento delle qualifiche dei cittadini dell'UE e di quelli dei paesi terzi; il potenziamento della cooperazione tra il mondo della scuola e quello delle imprese.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), raštu. − Balsavau už šį pranešimą, nes tai yra išties išsamus ir gerai subalansuotas dokumentas, pateikiantis Europos Komisijai Europos Parlamento nuomonę, dėl Komisijos pasiūlytos naujų įgūdžių ir darbo vietų darbotvarkės. Ypač džiaugiuosi, kad dokumente vienodai dėmesio yra skiriama visų amžiaus grupių užimtumo problemoms, t.y., kad pagaliau kalbame ne vien tik apie jaunimo nedarbo problemą, tačiau dėmesys yra skiriamas ir vyresnio amžiaus žmonių nedarbui. Iš tiesų negalime palikti nė vienos darbingo amžiaus žmonių grupės problemos sprendimų užribyje, ypač, kai kaip tik šiuo metu ne viena valstybė narė pailgino savo darbuotojų pensinį amžių. Kalbėdami apie jaunimo bei vyresnio amžiaus žmonių nedarbą, turime ieškoti būdų, kaip skatinti šių kartų solidarumą, o ne supriešinimą. Taip pat džiaugiuosi, kad daugelyje pranešimo vietų buvo akcentuota, kad darbdaviai turi glaudžiau bendradarbiauti su lavinimo bei profesinio mokymo įstaigomis, kad ateičiai būtų rengiami būtent tie specialistai, kurių darbo rinkai labiausiai reikia, ir tuo tikslu taip pat būtų atliekami išsamesni darbo rinkos tyrimai. Taip pat nemažiau svarbios pranešime siūlomos priemonės darbuotojų darbo ir asmeninio gyvenimo suderinimui.

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Criza economică, financiară și socială a condus la pierderea a peste 5 milioane de locuri de muncă în cei 3 ani de la declanşare. Europa se vede pusă în faţa unei realităţi care îi scoate în evidenţă slăbiciunile modelului social. Există peste 23 de milioane de şomeri la nivelul Uniunii, ceea ce reprezintă 10% din populaţia activă. Un număr îngrijorător, care pune o presiune extrem de mare pe sistemele de protecţie socială din Europa. În acelaşi timp, trăim paradoxul lipsei de forţă de muncă pentru posturile ce necesită calificări înalte.

Europa se află la răscruce. Intrarea pe plus economic, pe creştere, este imperativă, drumul către normalitate trebuie regăsit. Europa trebuie să ajungă în situaţia de a îi ajuta pe cetăţenii săi să îşi actualizeze competenţele, să asigure o relaţie mai articulată între educaţie, formare profesională şi muncă, să dezvolte o combinaţie adecvată de aptitudini şi să anticipeze mai bine care vor fi competenţele căutate în viitor, astfel încât să se asigure un echilibru între cererea şi oferta de pe piaţa muncii. Trebuie încurajată munca, şi nu asistenţa socială. Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă, propusă de către CE şi asupra căreia se va pronunţa şi Parlamentul, este binevenită.

  Vito Bonsignore (PPE), per iscritto. − Ho votato a favore della suddetta relazione poiché credo che rafforzare le competenze professionali e la partecipazione al mercato del lavoro sia uno strumento indispensabile per un'Europa che intende proseguire il proprio cammino verso la ripresa economica, finanziaria e sociale. Nel quadro della strategia "Europa 2020" la Commissione europea pone come obiettivo dell'Unione il raggiungimento di un tasso di occupazione del 75% nella fascia compresa tra i 20 e i 64 anni, garantendo così la sostenibilità dei sistemi di protezione sociale, nonché un notevole risanamento delle finanze pubbliche dei paesi dell'UE.

In tal senso, ritengo che, contestualmente all'approccio definito dall'esecutivo europeo e sostenendo ampiamente la posizione del relatore, esistano degli ulteriori margini di miglioramento e voto quindi a favore di una relazione che ha lo scopo di sostenere ulteriormente l'attuazione di misure specifiche volte a garantire la disponibilità di una manodopera qualificata, ridurre la disoccupazione strutturale, migliorare il funzionamento del mercato del lavoro, che risulti allo stesso tempo inclusivo, e migliorare la qualità e le condizioni del lavoro stesso.

  Jan Březina (PPE), písemně. − Program pro nové dovednosti a nová pracovní místa považuji za důležitou součást strategie EU 2020, protože pouze kvalifikovaná pracovní síla je nezbytným předpokladem rozvoje konkurenceschopného, udržitelného a inovativního hospodářství. Podporuji prosazování integrovaných přístupů zapojujících hlavní aktéry na celostátní, regionální a místní úrovni a poukazuji na význam regionálního rozměru provádění programu pro nové dovednosti a pracovní místa. Rovněž je třeba zlepšit úroveň a zvýšit rozmanitost služeb v oblasti zaměstnanosti poskytovaných jak uchazečům o zaměstnání, tak zaměstnavatelům, a zejména pak usilovat v této oblasti o rozvoj individualizovaných veřejných služeb pro nezaměstnané, mládež a zranitelné skupiny. Považuji za nezbytné, aby bylo zajištěno efektivnější využívání finančních prostředků pro rozvoj nových dovedností a aby se vlády členských států více účastnily na podpoře vytváření pracovních míst. Je také možné využít sociální ekonomiku jako prostředek pro vytváření pracovních příležitostí pro méně zvýhodněné sociální skupiny, což především znamená využití příslušných fondů a programů: Evropského sociálního fondu, Evropského fondu pro regionální rozvoj, Fondu pro rozvoj venkova, programu celoživotního učení, programu Progress a programu INTERREG. V tomto kontextu zdůrazňuji důležitost synergií mezi různými evropskými fondy a význam decentralizovaného přístupu za současného využívání těchto fondů s cílem odpovědět na požadavky trhu práce.

  Antonio Cancian (PPE), per iscritto. − Ho votato a favore della relazione della collega Bastos in quanto affronta in maniera pragmatica e propositiva il tema della disoccupazione, un problema che non possiamo permetterci di trascurare. Infatti, la crisi economica ha toccato in maniera sensibile il mercato del lavoro, facendo diminuire la percentuale di occupati nella fascia 20-64 anni al 69% e facendo aumentare la percentuale di disoccupati al 10%. Nella strategia Europa 2020 l'Unione europea si è data l'obiettivo di raggiungere il 75% di occupati nella fascia d'età compresa tra i 20 e i 64 anni entro i prossimi otto anni, il che significa avere un tasso di crescita dell'occupazione leggermente superiore all'1%.

Per raggiungere questo obiettivo, nella relazione che abbiamo appena votato vengono sottolineati quattro punti che anch'io riconosco essere fondamentali per la crescita dell'occupazione e dell'economia tutta: miglior funzionamento del mercato del lavoro; forza lavoro altamente qualificata; migliore qualità delle condizioni di lavoro; politiche forti volte alla promozione di nuovi posti di lavoro. L'agenda proposta è ambiziosa e proprio per questo è nostro compito, sia a livello europeo sia a livello nazionale, impegnarci per la sua implementazione.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), por escrito. − 26 de Outubro de 2011 Congratulo-me com as recomendações aprovadas para a criação de novos postos de trabalho. É importante investir mais na criação de emprego a fim de criar oportunidades de trabalho e reduzir a exclusão social. As PME têm, em particular, um papel fundamental no desenvolvimento económico e na criação de emprego sendo, por isso, de sublinhar a importância que lhes é atribuída às neste relatório.

  Νικόλαος Χουντής (GUE/NGL), γραπτώς. – Η Έκθεση παραδέχεται ότι "τα μέτρα λιτότητας που εφαρμόζονται σε ορισμένα κράτη μέλη συμπίπτουν και, εν μέρει, είναι υπεύθυνα για την πολύ σημαντική αύξηση της ανεργίας" και "εκφράζει λύπη για το γεγονός ότι, μεσούσης της κρίσης, τα κράτη μέλη προέβησαν σε μείωση των προϋπολογισμών τους για την εκπαίδευση", ενώ σε κάποια σημεία αναφέρει την ανάγκη της σταθερής και μόνιμης απασχόλησης. Όμως, το συνολικό σκεπτικό της Έκθεσης διέπεται από τη λογική που ζητάει από τα Κράτη Μέλη να προσαρμόσουν τις πολιτικές τους ώστε να ταιριάζουν στις ανάγκες της αγοράς και, παρά τα προσχήματα, στην ουσία μεταθέτει την ευθύνη της δια βίου εκπαίδευσης στους εργαζομένους. Επίσης, παραμένοντας μέσα στα πλαίσια της στρατηγικής ΕΕ2020, θεωρεί ως βασική προτεραιότητα και στόχο την ανταγωνιστικότητα και την προώθηση της "απασχολησιμότητας" διατηρώντας, μεταξύ άλλων, λογικές τύπου flexicurity. Τέλος, ανάγοντας την αγορά και τις ανάγκες της στον κυρίαρχο παράγοντα για την ανάπτυξη δεξιοτήτων και τον καθορισμό των νέων τύπων και θέσεων εργασίας, υποστηρίζει τη σύνδεση των επιχειρήσεων με τους εκπαιδευτικούς φορείς ενώ "υπογραμμίζει την ανάγκη συμμετοχής των εργοδοτών στη διοίκηση των εκπαιδευτικών ιδρυμάτων και στην ανάπτυξη προγραμμάτων σπουδών, διδακτικών μεθόδων, προγραμμάτων μαθητείας, αξιολόγησης και προσόντων". Ως εκ τούτου, παρά τα ορισμένα μεμονωμένα θετικά στοιχεία της Έκθεσης, ψήφισα κατά.

  Carlos Coelho (PPE), por escrito. − Apoio este excelente relatório da Deputada Regina Bastos, através do qual sublinha veementemente que um maior equilíbrio e correspondência, no que diz respeito à oferta e procura do mercado de trabalho, será apenas possível se houver um reforço do capital humano e da empregabilidade através da actualização de competências. Das acções propostas pela Comissão, gostaria de dar especial relevo à questão da flexisegurança, ou seja, uma maior flexibilização do mercado de trabalho aliada à garantia de um nível de segurança no emprego. Adicionalmente, a Comissão pretende envidar um esforço significativo no sentido de conceder os incentivos necessários e adequados para as pessoas e empresas. Isto é importante para que possa existir um investimento na formação e uma actualização contínua das habilitações em resposta à evolução dos mercados de trabalho. Como a Deputada Regina Bastos indica, há margem para melhorias. Das diversas sugestões que propõe, gostaria de realçar a necessidade de assegurar um nível elevado de qualidade na monitorização e antecipação daquelas que serão as competências mais indicadas e necessárias para o futuro dos estudantes, bem como uma redução da carga burocrático-administrativa para as PME, de forma a facilitar e estimular a criação de emprego.

  Lara Comi (PPE), per iscritto. − Sono a favore di questa importante relazione poiché, da quanto risulta leggendo il testo, le valutazioni e le rispettive stime sono ritenute attendibili. I punti sono stati elaborati con cura e precisione senza mai discostarsi dagli obiettivi chiave che ci siamo posti: un migliore funzionamento del mercato del lavoro, una forza lavoro sempre più abile, una migliore qualità delle condizioni di lavoro e politiche più forti in grado di promuovere in modo efficiente la creazione di nuovi posti di lavoro. Il riferimento alla condizione femminile nel mercato dell'imprenditoria, ad esempio, dimostra come bisogna approfittare di questo momento di sottorappresentazione e disoccupazione per riformare le nostre legislazioni sfruttando la nostra esperienza passata e presente.

Per questo motivo confido che il Parlamento europeo continuerà a ricoprire un ruolo primario nel coordinamento delle politiche sociali degli Stati Membri. Se questa relazione rappresenta un importante risultato, la volontà e l'impegno costante da parte dei nostri ordinamenti interni, infatti, sono un risultato ancora più importante per completare nel modo migliore la strategia Europa 2020.

  Corina Creţu (S&D), în scris. − Criza economică a lăsat fără locuri de muncă aproape 6 milioane de cetăţeni europeni, ridicând cifra şomerilor la 23 de milioane, iar previziunile indică faptul că încă 2,5 milioane de locuri de muncă vor dispărea până în 2020, ca o consecinţă a crizei.

În ciuda acestei disponibilităţi, angajatorii din UE întâmpină dificultăţi în recrutarea personalului pentru posturi de înaltă calificare. Se estimează că, peste trei ani, în IT va exista un deficit de jumătate de milion de posturi, iar în sănătate de un milion de specialişti. Cauzele sunt: neidentificarea la timp a cerinţelor de pe piaţa muncii, neadaptarea sistemului educaţional, abandonul şcolar şi dezechilibrul de gen în ştiinţa şi tehnologia informaţiei, în condiţiile în care 60% dintre absolvenţii de facultăţi sunt femei.

Consider că se impun măsuri comune şi eficiente pentru utilizarea potenţialului masiv de personal, astfel încât să fie acoperite cerinţele pieţei europene a forţei de muncă, iar această rezoluţie reprezintă un stimul util în acest sens.

  Mário David (PPE), por escrito. − Gostaria de, desde já, felicitar a minha colega Regina Bastos pelas medidas propostas neste relatório de iniciativa da Comissão de Emprego e Assuntos Sociais, relativo à Estratégia Europa 2020, louvando a pertinência do mesmo e, muito em particular, a sua abrangência e medidas concretas apresentadas. A difícil conjuntura mundial, bem como, por um lado, o constante e imprevisível devir económico, financeiro e orçamental, e político-social, por outro, coloca-nos novas questões e obriga-nos a pensar em novas soluções legislativas para o desenvolvimento educacional e formativo da nossa sociedade no futuro, centrado, obviamente, no aumento dos índices de empregabilidade de uma forma sustentada, por forma a optimizar os benefícios futuros dos nossos cidadãos. Por conseguinte, destaco as medidas previstas neste relatório de iniciativa como um todo, reafirmando a importância da Estratégia Europa 2020 e sobretudo da comunicação da Comissão intitulada Agenda para Novas Competências e Empregos: Um contributo europeu para o pleno emprego, esperando agora que este objectivos seja implementados em termos práticos com vigor, sem hesitações, nem dúvidas, por parte dos Estados Membros e/ou das Instituições da UE, pois só assim se traduzirá o good will em medidas consequentes e positivas para o desenvolvimento futuro da União.

  Diogo Feio (PPE), por escrito. − A ambição europeia de se tornar uma região líder no tocante ao emprego e à inovação é já antiga e, infelizmente, tem-se revelado pouco realista. A pujança recente de outras áreas do globo torna evidentes as limitações europeias e o modo como a UE e os seus Estados-Membros não têm sabido encontrar soluções que ombreiem com as manifestações de intenções que, periodicamente, vão emitindo. A situação actual é grave e reclama coragem e criatividade da parte dos nossos governantes, bem como das nossas sociedades, há muito habituadas a um modelo social que se vem revelando crescentemente insustentável. As gerações futuras não nos perdoarão se nada fizermos a este respeito e se persistirmos em não reconhecer a mudança radical a que os mercados têm sido sujeitos e que impõem que discutamos o modelo de Estado, a sustentabilidade da segurança social, a demografia, a formatação da relação laboral, as políticas de educação e a investigação, entre tantas outras matérias. A proposta da Comissão de criar uma Agenda para as novas competências e novos empregos, que saúdo, pode ser um passo interessante no caminho certo mas, por si só, não será bastante para inverter o ciclo depressivo em que nos encontramos.

  João Ferreira (GUE/NGL), por escrito. − Este relatório insere-se no âmbito da Estratégia Europa 2020, desenvolvendo os aspectos relativos ao objectivo aí assumido de atingir uma taxa de emprego de 75 % para o grupo etário dos 20-64 anos, a concretizar até 2020. Focaliza-se, essencialmente, na intensificação da reforma do mercado de trabalho a fim de implementar a flexigurança e na adequação da formação e dos currículos educativos às necessidades das empresas e do mercado de trabalho. Defende, também, o aumento da idade da reforma e refere a necessidade de promover o empreendorismo como forma de fazer diminuir o desemprego.

Ou seja, um desfiar das ladainhas e da retórica estafada do neoliberalismo em torno do mercado de trabalho. Os objectivos e as prioridades são as de sempre: satisfazer as necessidades do patronato, usando os trabalhadores como mão-de-obra barata, descartável, ao dispor dos patrões, aumentar a exploração e alimentar, por essa via, um sistema capitalista em profunda crise e decadência.

  Monika Flašíková Beňová (S&D), písomne. − Hospodárska, finančná a sociálna kríza, ktorá zasiahla Európu, zvýraznila slabé stránky európskeho hospodárskeho a sociálneho modelu a anulovala niektoré aspekty pokroku, ktoré sa podarilo v minulosti dosiahnuť. V súčasnej dobe je podľa dostupných údajov v Európskej únii 23,051 milióna nezamestnaných, t. j. 9,5 % aktívneho obyvateľstva, čo má vážne dôsledky na rast a prosperitu v Európe. Rovnako znepokojujúcimi sa javia ťažkosti, s ktorými sa stretávajú niektorí zamestnávatelia pri získavaní zamestnancov, najmä na vysokokvalifikované pracovné miesta. Dokonca aj počas krízy bolo pre niektorých z nich ťažké obsadiť voľné miesta ľuďmi s vhodnou kvalifikáciou. Som presvedčená, že práve posilňovanie ľudského kapitálu a zamestnateľnosti cestou modernizácie odborných zručností by mohlo byť tým správnym krokom smerom k oživeniu Európy.

Je nevyhnutné ľuďom ponúkať správne stimuly, ktoré by im boli nápomocné v snahe modernizovať svoje zručnosti, pomohli by im užšie prepájať vzdelanie a odbornú prípravu s prácou a účinnejšie predvídať, aké zručnosti budú v budúcnosti potrebné na zabezpečenie lepšieho súladu medzi ponukou a dopytom na trhu práce. Pre vytvorenie účinných politík zamestnanosti, vzdelávania a odbornej prípravy, je nevyhnutné zlepšiť schopnosť členských štátov a Únie robiť prognózy, predvídať charakter budúcich kvalifikácií a zabezpečiť, aby boli v súlade s potrebami trhu práce.

  Brice Hortefeux (PPE), par écrit. – L'Union européenne s'est fixé l'objectif de parvenir à un taux d'emploi de 75 % d'ici 2020 pour la tranche d'âge des 20 à 64 ans. On pourrait juger ce taux démesuré compte tenu de la période particulièrement violente que nous traversons.

En effet, nous devons aujourd'hui faire face à une série de défis: la crise économique et financière, le changement démographique, les flux migratoires qui affectent la compétitivité de nos entreprises, en particulier des PME, dans un marché soumis à une pression concurrentielle accrue.

Pour autant, nous ne devons pas céder au pessimisme ambiant et si nous tablons sur un taux de croissance de l'emploi légèrement supérieur à 1 % par an d'ici 2020, cet objectif pourrait être atteint.

C'est pourquoi je salue l'adoption du rapport Bastos, qui propose des priorités d'action pour relever ce défi – améliorer le fonctionnement du marché du travail, accroître les qualifications de la main-d'œuvre, améliorer la qualité des emplois et les conditions de travail, renforcer les politiques destinées à favoriser la création d'emplois et à soutenir la demande de travail – et les mesures pratiques pour y parvenir: renforcement de la coopération entre les établissements d'enseignement et les entreprises, simplification des procédures administratives pour favoriser la mobilité des travailleurs...

  Juozas Imbrasas (EFD), raštu. − Pritariau šiam dokumentui, kadangi strategijoje „Europa 2020“ valstybės narės sutarė iki 2020 m. pasiekti 75 proc. 20–64 metų amžiaus grupės užimtumo tikslą, kuris glaudžiai susijęs su ekonomikos augimu ir socialinės apsaugos sistemų bei viešųjų finansų tvarumu. Manau, kad nacionalines darbo rinkos lankstumo ir užimtumo garantijų pusiausvyros priemones būtina peržiūrėti atsižvelgiant į naujas socialines ir ekonomines sąlygas. Šiuo metu yra būtinas darbo jėgos poreikio skatinimas ir darbo vietų kūrimas. Taip pat manau, kad yra galimybių padėčiai gerinti, ypač šiose srityse: mažinti administracinę naštą, tenkančią MVĮ, ir biurokratiją siekiant sukurti darbo vietų; geriau stebėti ir numatyti įgūdžius, kurių reikės ateityje, šitaip suteikiant galimybę geriau juos suderinti su pasiūla ir orientuoti įgūdžių formavimą taip, kad būtų užtikrinamos didesnes užimtumo galimybės visą gyvenimą; atsižvelgti į poreikį stiprinti darbo rinkos lankstumo ir užimtumo garantijų pusiausvyros taisykles ir pritaikyti jas prie kiekvienos valstybės narės socialinių ir ekonominių sąlygų tam, kad būtų galima užtikrinti lanksčią darbo rinką, iniciatyvumą skatinančią politiką, susijusią su darbo rinka, mokymusi visą gyvenimą ir moderniomis gerovės sistemomis; siekti glaudesnio švietimo institucijų ir verslo įmonių bendradarbiavimo ir panašių priemonių.

  Giovanni La Via (PPE), per iscritto. − Signor Presidente, l'obiettivo prefissato dalla strategia Europa 2020 che prevede un tasso di occupazione del 75% nella fascia d'età compresa tra i 20 e i 64 anni può essere raggiunto soltanto attraverso una rimodulazione delle competenze professionali che passa, inevitabilmente, attraverso un profondo adattamento del sistema scolastico e di formazione. La relazione dell'on. Bastos, cui ho espresso il mio voto favorevole, mette in rilievo questi aspetti e soprattutto cerca di porre il problema sul nodo delle competenze specifiche in ambito professionale che spesso sono venute a mancare da parte dei candidati per i posti di lavoro, anche in un momento di crisi com'è quello che stiamo vivendo. Occorre, d'altro canto, investire a tutto tondo nel mercato del lavoro, incrementando la presenza delle donne nei settori dell'informatica e preparando al meglio gli studenti che si apprestano ad affrontare le nuove sfide occupazionali.

L'obiettivo fissato dalla strategia Europa 2020 è quindi raggiungibile realizzando una riforma e un'implementazione del sistema formativo e scolastico che sia maggiormente qualificato e che inserisca i lavoratori in un contesto di mercato globale e specializzato. Un decremento del tasso di disoccupazione, dunque, passa anche da un maggior grado di coordinamento tra il sistema scolastico, formativo e lavorativo.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Există un singur punct de vedere asupra căruia doresc să mă opresc: IMM-urile și importanța lor pentru acest subiect. 85% din locurile de muncă din UE sunt oferite de IMM-uri. IMM-urile produc 58% din valoarea adăugată creată in UE. Este deci vital să susținem promovarea unor scheme de încurajare a IMM-urilor ce vor să genereze noi locuri de muncă, fie că este vorba de locuri de muncă în domenii precum noile tehnologii, cercetarea sau inovarea, fie că este vorba de industriile creative. Reducerea nivelului birocrației la minimum și îmbunătățirea accesului lor la finanțare sunt aspecte de care Comisia trebuie să se ocupe și să se asigure că se realizează și la nivelul statelor membre. Este nevoie de o corelare a măsurilor ce vor fi luate, astfel încât crearea de noi companii și angajarea forței de muncă să fie posibilă pentru îndeplinirea obiectivelor de ocupare.

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), na piśmie. − Uważam, że państwa UE powinny stosować wytyczne dotyczące polityki zatrudnienia wraz z ogólnymi wytycznymi polityki gospodarczej, aby zapewnić powodzenie strategii Europa 2020. Mimo że odczuwa się skutki kryzysu na rynku pracy, to należy stale umacniać kapitał ludzki, ponieważ oznacza to powrót Europy na drogę ożywienia gospodarczego. Ważne jest, aby podnieść poziom zatrudnienia, zmniejszać obciążenia administracyjne i biurokracyjne oraz dostarczać przedsiębiorcom odpowiednich narzędzi, aby zwiększać umiejętności pracowników zgodnie z potrzebami rynku pracy. Dlatego głosowałam za sprawozdaniem Reginy Bastos w sprawie programu na rzecz nowych umiejętności i zatrudnienia.

  David Martin (S&D), in writing. − I welcome the call in this report for measures targeted at young people with a view to their integration on the labour market even before they have finished formal education, in particular by means of traineeships leading to new job opportunities.

  Clemente Mastella (PPE), per iscritto. − L'attuale crisi economica e finanziaria ha messo in evidenza i punti deboli del modello economico e sociale europeo. Attualmente nell'Unione europea i disoccupati sono quasi il 9,5% della popolazione attiva. Si tratta di una realtà che influisce in maniera estremamente negativa sulla crescita e sui sistemi previdenziali europei. Occorre, quindi, procedere a rafforzare il capitale umano e l'occupabilità attraverso l'aggiornamento delle competenze. Solo così potrà iniziare un periodo di vera ripresa.

Gli Stati membri, infatti, hanno assunto l'ambizioso impegno di raggiungere, entro il 2020, un tasso di occupazione del 75% nella fascia d'età compresa tra i 20 e i 64 anni. Per riuscire a raggiungere questi obiettivi, occorrerà intensificazione le riforme dei mercati del lavoro e concedere appositi incentivi a privati e imprese affinché investano nella formazione. Bisognerà contribuire ad instaurare condizioni favorevoli alla creazione di occupazione sui mercati del lavoro, ad esempio attraverso la riduzione degli oneri amministrativi e burocratici o dell'imposizione sul lavoro e sulla mobilità.

In vista dell'elaborazione di politiche efficaci in materia di occupazione, istruzione e formazione, sarà necessario migliorare la capacità degli Stati membri e dell'Unione europea di prevedere e anticipare le competenze del futuro in funzione delle esigenze del mercato del lavoro.

  Marisa Matias (GUE/NGL), por escrito. − Este relatório sobre a Agenda para novas competências e novos empregos, apesar de abordar alguns pontos positivos como acesso universal à aprendizagem ao longo da vida, a inclusão social e a luta contra a discriminação, contém questões com as quais não podemos concordar. Consideramos que o investimento na promoção do empreendedorismo e do trabalho independente são medidas que visam desresponsabilizar os Estados-Membros pela criação de emprego e assim imputar toda a responsabilidade aos cidadãos. Não concordamos ainda com o reforço das normas relativas à flexigurança, porque isto implica maior precariedade, menos segurança e mais flexibilidade. Defendemos medidas concretas para a criação de emprego em tempos de crise e austeridade. Por estas razões votei contra.

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Creșterea competitivității Uniunii Europene pe plan mondial impune schimbări semnificative pe piața muncii, cu atât mai mult cu cât modificările demografice afectează resursele de muncă disponibile. Consider îngrijorător faptul că, într-o perioadă de criză economică, angajatorii întâmpină dificultăți în a găsi forță de muncă înalt calificată. Ori, tocmai această calificare poate adăuga valoare economiei europene. Soluțiile pentru atingerea obiectivelor noastre în domeniul pieței muncii sunt numeroase: de la o mai bună anticipare a necesarului de competențe, la o mai strânsă legătură între universități și mediul antreprenorial; de la valorizarea educației non-formale, la încurajarea mobilității transfrontaliere pentru cât mai mulți cetățeni și recunoașterea reciprocă a diplomelor; de la crearea mai multor locuri de muncă ecologice, la creșterea atractivității învățământului profesional și, de asemenea, inducerea unei culturi a formării pe tot parcursul vieții. Din păcate, tocmai în domeniile educației și formării s-au tăiat masiv cheltuielile într-o serie de țări UE, pe fondul crizei economice și financiare.

  Mario Mauro (PPE), per iscritto. − Il livello di disoccupazione raggiunto all'interno dell'Unione europea e' un fattore molto negativo per la crescita. Come giustamente rilevato del relatore occorre puntare molto su un potenziamento delle sinergie tra istruzione, formazione e lavoro, per incentivare l'occupazione oggi, ma anche per non essere impreparati alle sfide occupazionali che il futuro ci riservera'. Il mio voto e' favorevole.

  Mairead McGuinness (PPE), in writing. − I voted in favour of this report and welcome, in particular, the calls for a reduction in the administrative burden placed on SMEs.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), par écrit. – Ce texte demande aux États de reconnaître officiellement la contribution de l'économie sociale et son rôle essentiel pour la cohésion économique, sociale et territoriale. Il demande de renforcer la protection sociale des travailleurs européens et promeut le rôle des partenaires sociaux. Mais il donne d'une main ce qu'il reprend de l'autre. Il prône la flexisécurité, le télétravail, l'auto-entrepreneuriat et même le bénévolat d'employés ainsi que le recul de l'âge de départ à la retraite. Il soutient les partenariats université-entreprises et offre des stages comme réponse au chômage des jeunes. Incohérent. Je vote contre.

  Louis Michel (ALDE), par écrit. – Selon les estimations de l'OIT et de l'OCDE, ce n'est pas moins de 110 millions d'emplois qu'il faudrait créer d'ici 2015 pour ramener les pays du G20 aux niveaux d'avant la crise, ce qui signifie qu'il faudra créer 22 millions d'emplois par an. La stratégie « Europe 2020 », prévoit une augmentation du taux d'emploi dans les Etats membres de son niveau actuel à 69-75 % d'ici 2020. C'est un des leviers que l'Europe doit utiliser pour éviter le déclin économique. La relance passe par la création d'emplois et par la solidarité. Dans ce cadre, pour favoriser une croissance durable et verte, l’UE doit accorder une attention spéciale : aux PME, véritables moteurs de la croissance économique, qui produisent 58% de toute la valeur ajoutée créée de l’UE; à une formation efficace, adaptée au marché du travail ; à l’insertion des femmes sur le marché du travail (elles ne constituent que 30% de l’ensemble des entrepreneurs); à l’insertion des personnes souffrant d’un handicap; à garantir un marché du travail flexible, inclusif et actif; à améliorer la recherche et l’innovation. Nous devons assurer aux générations futures une croissance durable, ancrée dans une économie compétitive et capable de peser sur la scène internationale.

  Alexander Mirsky (S&D), in writing. − The Agenda for new skills and jobs is one of the seven flagship initiatives to boost growth and jobs contained in the Europe 2020 strategy. The priorities of this strategy are: flexicurity - reducing segmentation and supporting transitions in the labour market; equipping people with the right skills for employment; improving the quality of work and working conditions; supporting job creation. By increasing jobs and equipping people with the right skills, we will overcome the crisis; I therefore voted in favour.

  Andreas Mölzer (NI), schriftlich. − Wenn im vorliegenden Bericht davon die Rede ist, dass durch die derzeitige wirtschaftliche, finanzielle und soziale Krise einige der in der Vergangenheit erzielten Fortschritte zunichte gemacht wurden, dann muss einmal klar gestellt werden, dass die Krise nur eine sich seit langem abzeichnende Entwicklung weiter verschärft hat. Immer wieder wurde in der Vergangenheit gelobt, dass kontinuierlich mehr Arbeitsplätze geschaffen werden. Dass es sich bei den neuen Stellen jedoch zumeist um Teilzeit-Plätze und geringfügig Beschäftigte handelt und viele Menschen durch Mac-Jobs in Armutsfallen gedrängt werden, wurde stillschweigend ignoriert.

Wenn die EU kontinuierlich gute Ausbildung als Job-Garantie predigt und meint, mit lebenslanger Weiterbildung könnte dieser Entwicklung Einhalt geboten werden, dann agiert sie an der Realität vorbei. Ein Indiz dafür ist die Zahl der arbeitslosen Akademiker, die durch die aus dem Ausland hereindrängende Billigkonkurrenz verdrängt wurden. Nun den Arbeitnehmern sogar noch mehr Flexibilität vorzuschreiben und die prekäre Situation zu verstärken, ist ein falscher Weg, den ich aufs Schärfste ablehne.

  Claudio Morganti (EFD), per iscritto. − Negli ultimi anni diversi fattori economici e socio-culturali hanno portato ad un radicale cambiamento dei mercati del lavoro; questa relazione individua bene alcuni punti-chiave e sfide per il futuro. Per prima cosa, occorre colmare il divario troppo grosso esistente attualmente tra istruzione-formazione e mondo del lavoro: per questo motivo, ben vengano interscambi continui tra le due realtà, con un maggior coinvolgimento dei datori di lavoro e delle realtà produttive nella formazione dei giovani. Gli stessi giovani poi, una volta formati adeguatamente, devono avere un pieno accesso all'attività lavorativa con adeguati riconoscimenti.

La relazione pone inoltre una giusta enfasi sulla necessità di preservare il settore manifatturiero ed artigiano, poiché sta rischiando una lenta e dolorosa scomparsa: oltre a rappresentare spesso le eccellenze e le tradizioni un territorio, questo può essere un vero e forte motore di sviluppo. Vorrei sottolineare infine un importante aspetto riguardante le persone anziane: trovo molto sensato che vengano istituiti dei seri e coordinati programmi di volontariato, per valorizzare al meglio un patrimonio di esperienza e conoscenza che altrimenti andrebbe inesorabilmente perduto.

  Katarína Neveďalová (S&D), písomne. − Som veľmi rada, že Európsky parlament dnes schválil svoju pozíciu k jednej zo siedmych vlajkových lodí stratégie Európa 2020, program Nové zručnosti pre nové pracovné miesta. Práve dnes, keď sa Európska únia borí s problémom veľmi vysokej nezamestnanosti, a to hlavne vo vekovej skupine mladých ľudí, verím, že práve program Nové zručnosti pre nové pracovné miesta môže priniesť niekoľko riešení. Predovšetkým sa musíme zamerať na oveľa kvalitnejšie a inkluzívnejšie vzdelávanie. A to nielen vzdelávanie na základných a stredných, prípadne vysokých školách, ale takisto na vzdelávanie celoživotné. Je potrebné definovať si profil absolventov, aby sme zbytočne neprodukovali a nevychovávali absolventov bez možnosti uplatnenia. Už dnes veľmi dobre vieme, že niektoré učebné odbory sú úplne zbytočné. Samozrejme, som za zachovanie programov na výučbu tradičných remesiel, pretože je to kultúrne dedičstvo EÚ, ktoré musíme zachovať pre ďalšie generácie. Avšak nesúhlasím s neustálym zvyšovaním napríklad počtu absolventov politologického štúdia, keď je nám jasné, že taký počet ich nebudeme potrebovať. Viac by sme sa preto mali zamerať na výučbu praktických zručností, ako sú jazyky a IT technológie a hlavne naučiť našich študentov schopnosti učiť sa.

  Rolandas Paksas (EFD), raštu. − Balsavau už šią rezoliuciją, kadangi naujų įgūdžių ir darbo vietų darbotvarkė yra vienas pagrindinių veiksnių, skatinantis pažangų, tvarų ir integracinį augimą, kuris užtikrina visišką užimtumą ir gerovę.

Pažymėtina, jog siekiant pagerinti konkurencingumo, darbo ir gyvenimo sąlygas, būtina ES lygmeniu parengti ir įgyvendinti efektyvesnes užimtumo, švietimo ir darbo organizavimo strategijas. Tokiu būdu bus užtikrinamas tinkamų darbo vietų kūrimas, visoms amžiaus grupės bus sudarytos galimybės mokytis visą gyvenimą, įgyti kvalifikaciją ir tobulinti įgūdžius.

Atkreiptinas dėmesys į tai, kad visoje ES darbdaviai turi būti aktyviau įtraukiami į švietimo įstaigų veiklą bei skatinamas aktyvesnis socialinis dialogas.

Siekiant operatyviai reaguoti į iššūkius Europos darbo rinkoje, pritariu Europos užimtumo observatorijos kūrimui bei planuojamai ES įgūdžių panoramai.

Tam, kad užsibrėžti tikslai būtų įgyvendinti reikia persvarstyti ir sustiprinti pagrindines darbo rinkos lankstumo ir užimtumo garantijų pusiausvyros sudėtines dalis.

  Justas Vincas Paleckis (S&D), in writing. − I voted in favour of this report because it calls on EU Member States to better coordinate their economic policies in order to create jobs and facilitate effective competition. Throughout Europe, there are various inequalities within employment policies. While maintaining budgetary discipline is crucial to avoid debt, spending cuts in areas such as education and the labour market would increase the shortage of skilled workers in Europe. Competitiveness and employment must be promoted to move towards a sustainable, stronger and greener economy. To improve competitiveness in the EU, as well as create new jobs, there must be better education and employment strategies. I support the rapporteur, who urges the EU to combat discrimination of any kind, whether based on gender, age or nationality, more effectively. The flexicurity arrangements that exist must be strengthened and adapted to each Member State. Member States must improve workers' rights. Even at a time of economic problems, social and unemployment protection can not be sacrificed. Additionally, Member States should help workers integrate their jobs and their family life. Innovation is necessary to further boost employment. Pursuing full employment must go hand-in-hand with improving working conditions.

  Γεώργιος Παπανικολάου (PPE), γραπτώς. – Υπερψήφισα στο σύνολο της την έκθεση. Σήμερα 23 εκατομμύρια άνθρωποι είναι άνεργοι σε όλη την ΕΕ, περίπου το 10% του ενεργού πληθυσμού. Κοιτάζοντας κανείς την ανεργία των νέων, ιδίως σε χώρες που πλήττονται από την κρίση, το ποσοστό αυτό προκαλεί τρόμο: 42,9% στις ηλικίες έως 25 ετών στην Ελλάδα, 46,2% στην Ισπανία. Ένας στους δύο νέους άνεργος. Αυτά τα νούμερα σίγουρα δεν αντικατοπτρίζουν τα όνειρα και το όραμα της Ενωμένης Ευρώπης, πόσο μάλλον δε τα όνειρα, το όραμα και τις φιλοδοξίες των νέων ευρωπαίων που άλλωστε αποτελούν και το μέλλον αυτής της ηπείρου. Όλοι αντιλαμβάνονται ότι σε μία στρατηγική, σε μία ατζέντα όπως είναι αυτή, για τις νέες δεξιότητες και θέσεις εργασίας είναι απαραίτητο να τίθενται αριθμητικοί στόχοι για το 2020. Όμως είναι αντιφατικό από την μία πλευρά να υιοθετείται η ατζέντα αυτή και να προσδιορίζονται οι φιλόδοξοι στόχοι της και από την άλλη πλευρά πολλά κράτη μέλη, πέντε το 2011, να περικόπτουν κονδύλια στην εκπαίδευση την ώρα που οι αναπτυξιακοί ρυθμοί στην Ευρώπη "βαλτώνουν". Δεν υπάρχει εναλλακτική λύση. Τα κράτη μέλη πρέπει να διαθέσουν χρήματα στην έρευνα, την παιδεία, την καινοτομία. Οφείλουμε να δημιουργήσουμε τις ευκαιρίες που αξίζει η νέα γενιά.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), por escrito. − Saúdo a relatora pelo bom trabalho na elaboração do presente relatório. Concordo com a afirmação que extraio do relatório de que, para a elaboração de políticas eficazes de emprego, educação e formação, e para as escolhas individuais de carreira, torna-se necessário melhorar a capacidade dos Estados­Membros e da União para preverem, anteciparem e adequarem as futuras competências às necessidades do mercado de trabalho. Esta deve ser, de facto, a pedra de toque das políticas da União, isto é, procurar adequar a oferta e a procura para melhor servir os seus cidadãos. Por estes motivos, dei o meu voto favorável ao presente relatório.

  Rovana Plumb (S&D), in writing. − The Agenda for new skills and jobs is one of the seven flagship initiatives to boost growth and jobs contained in the EU 2020 strategy. Achieving sustainable growth has to be based on an inclusive labour market to maximise the full potential of Europe’s labour force, to increase employment rates and to improve job quality, equal opportunities and labour and social protection. I strongly support the negotiated labour market reforms; negotiated flexicurity combined with strong social protection systems; strengthening pension systems; investments in public education systems; respect for labour and social rights in the European legislation; labour law to cover all types of workers and labour contracts with rights. We should do more to guarantee that mobile and migrant workers in Europe enjoy equal treatment with residents, in the workplace and beyond. The gender gaps are a major obstacle to the functioning of EU labour market.

I believe that more needs to be done to tackle discrimination against women, young people, elderly workers and people with disabilities, minorities, with regard to access to employment, pay gaps, career progression, training, or working conditions. Moreover, the Commission should put in place a set of rules and policies to create a framework for socially decent restructurings.

  Phil Prendergast (S&D), in writing. − I welcome this report by Ms Bastos on the Agenda for New Skills and Jobs. We must not neglect investment in social, health, care and educational services and infrastructure. Such an investment would not only lead to an increase in the standard of care for service-users but, due to changes in the demographic structure of the European Union, it would also promote sustainable employment. Secondly, we need to enquire into the working conditions for carers and workers in the care sector. In Ireland, over 160 000 people identified themselves as carers at the last census. However, only 56% of these carers were in paid employment. This is despite their contributing an estimated EUR 2.5 billion to the economy. More needs to be done to ensure greater recognition and working conditions for carers. Thirdly, a more inclusive labour market is needed, particularly where young people are concerned. Across the 27 Member States, youth unemployment is at a record-high with 20.5% of European youth unemployed. There is undoubtedly a need to promote traineeships and apprenticeships for school-leavers, but also to ensure that these programmes are accessible and lead to sustainable jobs and long-term employment.

  Paulo Rangel (PPE), por escrito. − Estruturalmente, o problema do emprego é uma das questões-chave da análise macroeconómica e da realidade social. Se, sob o primeiro prisma, se trata do principal factor de produção, à luz de uma segunda perspectiva, é a via privilegiada para a realização e bem-estar da pessoa. Uma agenda para o emprego não pode desconsiderar nenhuma destas duas dimensões: por um lado, o próprio desenvolvimento económico da UE supõe a disponibilização de recursos aptos para o trabalho, por outro, e acima de tudo, trata-se, provavelmente, da mais delicada problemática que cumpre ao poder político enfrentar, em virtude da sua profunda imersão na realidade social. Uma agenda para o emprego, por conseguinte, deve apoiar-se em elevados níveis de formação profissional dos trabalhadores e num quadro regulativo que transforme a inovação e o desenvolvimento empresarial em incentivos para as pessoas. Por seu turno, a segurança no emprego deve, ao invés de ser configurada como um fim em si da relação de trabalho, ser reduzida à condição de garantia do trabalhador, face à profunda assimetria do vínculo laboral. Estamos perante um dos grandes desafios para o futuro da Europa. Por ver este entendimento explanado, votei em sentido favorável.

  Crescenzio Rivellini (PPE), per iscritto. − Oggi si è votato in Aula la relazione dell'on. Bastos, in cui si evidenzia come, in vista dell'elaborazione di politiche efficaci in materia di occupazione, istruzione e formazione, nonché ai fini delle scelte professionali dei singoli, è necessario migliorare la capacità degli Stati membri e dell'Unione di prevedere e anticipare le competenze del futuro in funzione delle esigenze del mercato del lavoro. L'agenda per nuove competenze e per l'occupazione si inserisce nel quadro della strategia "Europa 2020" e rappresenta il contributo della Commissione in vista del conseguimento dell'obiettivo adottato dagli Stati membri, ovvero il raggiungimento, entro il 2020, di un tasso di occupazione del 75% nella fascia d'età compresa tra i 20 e i 64 anni.

  Robert Rochefort (ALDE), par écrit. – Le chômage touche aujourd'hui presque 10% des Européens. La crise économique et financière que nous connaissons depuis 2008 n'a fait qu'aggraver la situation. Alors que la stratégie Europe 2020 fixe l'objectif d'atteindre un taux d'emploi de 75% pour la catégorie des 20-64 ans d'ici 2020, force est de constater que nous faisons face à des défis toujours plus nombreux pour préserver notre modèle social. La formation des travailleurs et le marché du travail doivent s'adapter à cette nouvelle situation économique difficile. C'est en ce sens que vont les mesures proposées par Regina Bastos dans son rapport, et je m'en félicite. Il est en effet désormais nécessaire de réaliser des avancées majeures en termes de soutien à l'enseignement et aux formations continues, de protection des droits sociaux des travailleurs tout au long de leur carrière, d'investissements massifs dans les domaines de la recherche et de l'innovation pour créer des emplois d'avenir et d'amélioration des conditions de travail. Des politiques ambitieuses de mise en adéquation des attentes des travailleurs et des besoins sur le marché du travail doivent être entreprises, notamment, comme le propose judicieusement le rapport, via la création de conseils sectoriels européens sur l'emploi et les compétences.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), in writing. − In favour. The economic, financial and social crisis now affecting Europe has pointed up the weaknesses of the European economic and social model, and has invalidated certain aspects of the progress achieved earlier. Since the first effects of the crisis made themselves felt on the labour markets in 2008, Europe has lost 5.6 million jobs. There are currently 23 051 million unemployed in the EU, accounting for 9.5% of the active population, with grave implications for growth and welfare in Europe. Equally disturbing are the difficulties encountered by some employers in recruiting staff, especially for highly skilled posts. Even during the crisis, certain employers were finding it hard to find people with suitable skills for the vacancies to be filled. Reinforcing human capital and employability by means of updating skills will mean placing Europe on the path of recovery.

  Oreste Rossi (EFD), per iscritto. − La relazione si pone come obiettivo quello di trovare delle soluzioni per aumentare l'occupazione nell'UE, attuando politiche occupazionali e sociali adeguate, promuovendo la promozione di domanda e offerta di lavoro nel contesto di un'economia inclusiva e di una crescita sostenibile, favorendo la conciliazione tra lavoro e famiglia a sostegno delle donne lavoratrici. È opportuno attuare delle strategie educative ed occupazionali capaci di creare delle sinergie volte alla diffusione di nuove tecnologie, alla promozione dell'apprendimento permanente e all'aggiornamento continuo delle competenze.

Particolare attenzione va rivolta alle persone con disabilità, alle quali deve essere riconosciuta l'accessibilità al lavoro e ai servizi per l'occupazione, in modo tale da permettergli di godere della "voglia di autonomia e indipendenza". Si riconosce l'importanza del settore artigiano e della sua identità culturale e tradizionale. In Italia è un settore molto diffuso con delle eccellenze qualitative che hanno portato il Made in Italy in tutto il mondo.

  Νικόλαος Σαλαβράκος (EFD), γραπτώς. – Η έκθεση της Κας. Μπάστος αναφέρεται σ' ένα ιδιαίτερα ευαίσθητο και σημαντικό θέμα. Την υπερψήφισα καθώς θεωρώ ότι είναι εμπεριστατωμένη και προσφέρει ιδέες για νέα εργαλεία και πολιτικές στον τομέα της απασχόλησης. Τα σημεία της έκθεσης που αφορούν τόσο την παιδεία όσο και την προώθηση του εργατικού δυναμικού και την δημιουργία θέσεων εργασίας κινούνται προς την σωστή κατεύθυνση. Προσωπικά με διακατέχει αγωνία για το μέλλον των νέων μας, διότι σε πανευρωπαϊκό επίπεδο είναι εμφανή τα στοιχεία της ύφεσης και συνακόλουθα της αύξησης της ανεργίας που υπερβαίνει το 9,5% του ευρωπαϊκού πληθυσμού.

  Joanna Senyszyn (S&D), na piśmie. − Poparłam rezolucję Parlamentu w sprawie Programu na rzecz nowych umiejętności i zatrudnienia. To bardzo ważne sprawozdanie, które pozwoli ulepszyć ambitny unijny program na rzecz nowych umiejętności i zatrudnienia, a tym samym umocnić kapitał ludzki, poprawić zdolność do zatrudnienia oraz wspomóc integrację społeczną.

Jednym z celów strategii „Europa 2020” jest podwyższenie poziomu zatrudnienia kobiet i mężczyzn w UE do 75%. Obecnie poziom zatrudnienia kobiet w UE wynosi 58,2%, a między państwami członkowskimi istnieją ogromne rozbieżności pod tym względem. W swojej opinii dot. europejskiej współpracy w dziedzinie kształcenia i szkolenia zawodowego służącej wspieraniu strategii „Europa 2020” zwróciłam uwagę, że zmiana tej sytuacji wymaga pilnej poprawy związków łączących kształcenie zawodowe z potrzebami rynku pracy. Do tego celu niezbędne jest m.in. zwiększenie oferty w dziedzinie doradztwa edukacyjnego i zawodowego oraz propagowanie staży i nauki zawodu dla kobiet. Istotne jest także tworzenie nowych możliwości w zakresie szkoleń, w tym w dziedzinie nauki, matematyki i techniki, w celu zwiększenia szans zatrudnienia kobiet na stanowiskach techniczno-naukowych, w zawodach nietradycyjnych, w niskoemisyjnych sektorach gospodarki i sektorach zaawansowanych technologii.

Aby nowy program odniósł sukces, kluczowe są także działania na rzecz zniesienia różnic płacowych między kobietami a mężczyznami, poprawa mobilności pracowników w UE oraz włączenie solidarności i współpracy międzypokoleniowej w główny nurt polityki zatrudnienia.

  Nuno Teixeira (PPE), por escrito. − A crise económica, financeira e social evidenciou as fragilidades do modelo económico e social europeu e contribuiu para anular vários dos progressos alcançados. Desde os primeiros efeitos da crise nos mercados de trabalho em 2008, a Europa já perdeu 5,6 milhões de empregos e actualmente são 23 051 milhões os desempregados na União Europeia, o que corresponde a 9,5 % da população activa. Em Novembro de 2010, e no âmbito da Estratégia UE 2020, a Comissão adoptou a proposta de comunicação intitulada Agenda para novas competências e empregos: um contributo europeu para o pleno emprego, que representa o seu contributo para o objectivo, a concretizar até 2020, de uma taxa de emprego de 75 % para o grupo etário dos 20-64 anos. Estando de acordo com a abordagem da Comissão, apoio o documento do Parlamento que considera que existe margem para melhorias, nomeadamente no que se refere à redução da carga administrativa e burocrática para as PME, ao abandono escolar precoce, à conciliação da vida familiar e laboral, à monitorização e antecipação das futuras competências necessárias, às medidas para a inserção dos jovens no mercado de trabalho, às normas da flexisegurança e ao aperfeiçoamento das normas do destacamento dos trabalhadores e do reconhecimento mútuo das qualificações.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris. − Am votat pentru raportul privind Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă deoarece de depășirea crizei actuale depinde asigurarea locurilor de muncă pe teritoriul statelor membre. Competitivitatea Uniunii depinde de garantarea disponibilității unei forțe de muncă calificate, de promovarea cererii de forță de muncă și crearea de locuri de muncă, de îmbunătățirea funcționării pieței muncii, de promovarea unor piețe ale muncii care favorizează incluziunea si de îmbunătățirea calității locurilor de muncă și a condițiilor de muncă.

Pentru creșterea competitivității şi pentru generarea de noi locuri de muncă, Uniunea trebuie să investească în dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, de energie şi de comunicații, în agricultură, cercetare și educație. Noua politică industrială a UE are nevoie de promovarea educației în domenii tehnice. De asemenea, având în vedere deficitul estimat privind profesioniștii în sectorul sănătății și în IT, solicităm Comisiei și statelor membre să adopte măsuri pentru asigurarea resurselor umane calificate și a competențelor necesare acestor domenii.

Am votat pentru amendamentul 1, care invită Comisia să ia în considerare faptul că, într-o piață a muncii în care IMM-urile predomină și lucrătorii sunt, de multe ori, reprezentați necorespunzător la nivel de întreprindere, descentralizarea negocierilor colective ar putea conduce la deteriorarea condițiilor de muncă.

  Viktor Uspaskich (ALDE), raštu. − Gerbiami kolegos, Lietuvos jaunimo nedarbo lygis (34 proc.) yra vienas aukščiausių ES. Tik Graikijoje ir Ispanijoje šis rodiklis yra aukštesnis. Viena iš priežasčių tokio nepateisinamai aukšto rodiklio yra darbo rinkos reikalavimų ir jaunų žmonių kvalifikacijos nesuderinamumas. Praėjusias metais 52 proc. visų Darbo biržoje užsiregistravusių jaunų bedarbių žmonių nebuvo įgiję profesinio mokymo. Geriausias būdas kovoti su nedarbu vis dar yra profesinės kvalifikacijos ir išsilavinimo įgijimas. Remiantis šiuo pranešimu, darbuotojo žinių ir įgūdžių tobulinimas atsižvelgiant į darbo rinkos reikalavimus padidins įdarbinimo galimybę ir padės Europai ilgainiui atsigauti. Taip pat toliau reikia pertvarkyti darbo rinką siekiant didesnio lankstumo bei saugumo darbo rinkoje. ES vyriausybės, įskaitant ir manąją, turėtų daugiau siūlyti įmonėms tinkamas paskatas investuoti į mokymą. Mano nuomone, didesnio dėmesio reikalaujanti sritis – ilgalaikis nedarbas. Remiantis 2011 m. antrojo ketvirčio duomenimis 52 proc. Lietuvoje užsiregistravusių bedarbių darbo ieško metus ir ilgiau. Naujų darbo vietų ir įgūdžių darbotvarkės tikslas turėtų būti nukreiptas šios asmenų grupės link.

  Derek Vaughan (S&D), in writing. − I supported this resolution, which calls for a focus on matching skills to labour market needs. This is a main objective of the EU2020 Strategy and will help to bridge the gap between education and employment. I believe that the focus on increasing participation in lifelong learning is becoming increasingly important; ensuring that people of all ages and at all stages of their careers have the opportunity to develop their skills is essential to an inclusive working society. Encouragement should be given to promote workplace-based training to introduce young people to the labour market from an early stage.

There should also be minimum standards in terms of pay and social rights to set decent working conditions and protect trainees in all Member States. With an ambitious goal of reaching a 75% employment rate for 20-64 year olds in the EU by 2020, this initiative places emphasis on human capital and employability through an updating of skills. In voting for the resolution, the European Parliament demonstrates its commitment to the important issue of tackling unemployment in today’s society.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), par écrit. – J'ai voté contre ce rapport, qui n'est pas négatif en soi et fait même un certain nombre de constats que je ne peux que partager. Mais c'est un rapport pavé de bonnes intentions, qui ne remet pas en cause les politiques de l'Union européenne et la fameuse stratégie Europe 2020.

Il est toujours question de "faciliter une compétitivité efficace", de "promouvoir une croissance intelligente", "d'améliorer le capital humain" (sic), de promouvoir des centres européens d'excellence, de "renforcer les quatre volets de la flexisécurité" ou encore de "garantir que les travailleurs âgés puissent rester plus longtemps sur le marché du travail".

Ces quelques mots pris au hasard de la lecture de ce rapport montrent bien que la volonté de modifier les orientations fondamentales de la politique de l'Union européenne, de tirer enfin les conséquences de la crise, ne sont pas là.

  Angelika Werthmann (NI), schriftlich. − Wegen der Finanz- und Wirtschaftskrise ist seit 2008 die Arbeitslosigkeit EU-weit auf 9,5 % angestiegen. Im Rahmen der Strategie Europa 2020 haben sich die Mitgliedstaaten verpflichtet, eine Beschäftigungsquote von 75 % anzustreben und zu erreichen. Aufgrund der sich ändernden Anforderungsprofile von Unternehmen müssen in der Union Kapazitätsoptimierungen vorgenommen werden, um künftige Qualifikations- und Arbeitsmarkterfordernisse an den Arbeitsmarkt anzupassen. Für KMU ist ein Bürokratieabbau vorzunehmen, um die Arbeitsplatzbeschaffung zu unterstützen. Weiters sollen für Schul- und Lehrlingsabbrecher Bildungs- und Lernalternativen entwickelt und angeboten werden. Ich habe dem Bericht zugestimmt.