Compte rendu in extenso des débats

Mercredi 12 septembre 2012 - Strasbourg

11. Situation politique en Roumanie (débat)

  El Presidente. − El punto siguiente en el orden del día es el debate a partir de las Declaraciones del Consejo y de la Comisión sobre la situación política en Rumanía.

Quiero anunciarles a ustedes que tenemos la satisfacción de tener en la tribuna al señor Valeriu Ștefan Zgonea, Presidente de la Cámara de Diputados de Rumanía, y también que le acompaña el señor Dan Şova, Ministro encargado de las relaciones con el Parlamento en su país. Bienvenidos estos dos ilustres invitados a este importante debate.

Señor Mavroyiannis, quiero aprovechar esta oportunidad para felicitarle a usted y dar las gracias a la Presidencia por la hospitalidad que, en los tres días anteriores, la administración y el Parlamento de Chipre han dispensado con motivo de la primera conferencia interparlamentaria sobre política exterior y de seguridad común y política común de seguridad y defensa, que hemos celebrado en Paphos. Ha sido una conferencia extraordinariamente interesante, que ha abierto una situación que estaba bloqueada desde hace demasiado tiempo, y tengo que decir que la participación y la labor de nuestros anfitriones chipriotas han sido determinantes para el éxito de este acontecimiento.

  Andreas Mavroyiannis, President-in-Office of the Council. − Mr President, honourable Members, let me first thank you for your kind comments on the success of the meeting in Paphos. We are looking forward to continuing until the end of the Cyprus Presidency, providing both hospitality for meetings but also substantial meetings that will contribute to moving forward our common European agenda.

Please allow me to begin this debate by stating that the Presidency is well aware of the concerns that have been expressed by many Members of this Parliament at recent political developments in Romania over the last few weeks and months. Given the implications of some of the actions and decisions taken at the highest political level in Romania, it is very understandable that this Parliament has not only followed developments closely, but has also wished to express its profound unease.

Unlike Parliament, the Council has not discussed this issue. You will appreciate that, since as a Presidency I speak on behalf of the Council as a whole, it follows that my contribution to this afternoon’s debate will necessarily be limited. I would, however, like to make some more general comments and offer some reflections which are relevant to the wider context. I hope these will also clarify the situation from the point of view of the Council.

Firstly and importantly, I would like to stress one point which is well known to all of us – that the European Union is founded on a number of basic values and principles which are set out in the treaties. These values and principles, which include freedom, democracy and the rule of law, are also enshrined in the constitutional traditions of all Member States.

The Council attaches particular importance to ensuring that these values and principles are fully respected. I know that this House also fully shares that view. However, there has been no suggestion – either within or outside the Council – that any procedure involving the Council linked to the respect for the values on which the European Union is founded, should be invoked in the light of recent events in Romania.

All Member States are required to ensure that their legislation respects the basic values on which the EU is founded. But the rule of law and democratic values have not only to be enshrined in the texts, but also put into practice. That means that the legislation has to be respected and enforced. If there are any concerns or doubts that this is not the case, this is firstly a matter for the Commission. I know that the Commission has raised its concerns in various contacts with different parties within Romania. The undertaking given to the Commission by the Romanian Government to act swiftly to ensure respect for the rule of law and the independence of the judiciary will certainly be welcomed.

On a separate note, and though legally not linked with Schengen accession, I am sure that the Commissioner will wish to say more about the concerns which the Commission raised with the Romanians and which are set out in the Commission’s latest report under the Cooperation and Verification Mechanism which it adopted on 18 July. The Council is expected next week to take a view on this report as a whole and recall that the existence of an impartial, independent and effective administrative and judicial system is indispensable for EU policies to function properly and for citizens to benefit from all the opportunities offered by membership of the Union.

I hope you will understand that I am not able at this stage to make a more detailed contribution to this debate, given that the Council has not adopted a position on this issue. I can, however, assure Members that I will listen with particular interest and attention to your comments and reactions to this issue. Let me finish by greeting the presence of Vice-President Reding and the Ministers.

  Viviane Reding, Vice-President of the Commission. − Mr President, honourable Members, at the beginning of this summer we witnessed a combination of actions by the Romanian authorities, which called into question the rule of law, democratic checks and balances and the independence of the judiciary. We have built our Europe on judicial independence and on the respect for the rule of law. Those are fundamental values for our Union and the Commission, as guardian of the Treaty, has a duty to see that they are respected by all.

Let me be clear about the nature of the concerns the Commission expressed during the summer. They concerned respect for constitutional norms and judicial independence. They concerned the rule of law, because in Romania laws and emergency decrees were passed against constitutional practice with the aim of reducing democratic checks and balances, notably by imposing sudden limits to the powers of the constitutional court. At the same time, judges and prosecutors were subject to intimidation and pressure by political forces. Let me be very clear on the following: pressure on the judiciary is unacceptable regardless of which side of the political spectrum it comes from. That is why the Commission reacted swiftly and decisively.

On 6 July, in a press release, the Commission expressed concerns about the developments in Romania. On 11 July I met the Romanian Justice Minister in Brussels and President Barroso met Prime Minister Ponta the day after to share the Commission’s concerns about the developments in Romania. As a result of our exchanges, the Romanian Government made a number of important commitments in response to the eleven specific points that we had raised. The Romanian authorities addressed some of our concerns and, in particular, restored the constitutional norms, notably in the run-up to the referendum to impeach President Băsescu on 29 July. The referendum, unfortunately, did not bring an end to the political strife.

Following the referendum there was again evidence of pressure on judges and of prosecutors’ attempts to influence the circulation of the referendum turnout. President Barroso again set out the Commission’s concern in a letter to Prime Minister Ponta on 10 August. In this letter the Commission called upon the Romanian Government to cooperate fully with the constitutional court and to act swiftly and decisively on allegations of intimidation against judges.

Let me also recall that the Venice Commission echoed the Commission’s concern. The President of this Venice Commission stated on 7 August and I quote: ‘it is a general principle of the rule of law that pressure on any court, whether constitutional or ordinary, in order to influence its decisions, is inadmissible’ and he also appealed to ‘all state authorities and political parties of Romania to fully respect the independence of the constitutional court and to refrain from exercising pressures’.

On 21 August the decision of the constitutional court to declare invalid the referendum for the impeachment of President Băsescu was respected by all mainstream political forces. This is an important step because it provides an opportunity for the normalisation of political life. In this context the Commission urges all political forces to seize this opportunity.

The Romanian people deserve a political discourse based on policy arguments, not on personal attacks. I hope that the coming weeks and months will show that all political actors in Romania are determined to fully respect the rule of law and the independence of the judiciary in a sustainable and irreversible way.

However, the situation in Romania remains fragile and requires our attention and support. Since Romania’s accession to the EU in 2007, the Commission has a particular responsibility – as the Minister has just said – to monitor progress on the rule of law and the judicial independence in Romania under the cooperation and verification mechanism.

The political developments in Romania over the summer were of particular relevance to this monitoring exercise. The Commission therefore set out in detail its concerns in its report on Romania, which was adopted by the Commission on 18 July. Not all concerns and recommendations by the Commission regarding the rule of law and judicial independence have been addressed. The Commission will therefore continue to closely monitor the situation in Romania and maintain close contact with the Romanian authorities.

In the coming days President Barroso and I will be seeing President Băsescu. President Barroso will receive Prime Minister Ponta and I will receive the new Romanian Minister of Justice. Before the end of the year the Commission will prepare a report on Romania within the cooperation and verification mechanism, as announced in July. In this report we will critically assess whether the rule of law and the stability of institutions have been restored in Romania and whether confidence lost over the summer has been regained by the necessary cooperation among all political actors.

I am confident that this Parliament shares the Commission’s conviction that the rule of law and judicial independence are at the heart of the European Union and must be respected with impartiality in all 27 EU Member States. That is why the Commission calls on all political forces in this House and outside this House to act with responsibility and restraint in order to contribute to a stabilisation of the political situation in Romania. All political actors will have to contribute to this.

  Manfred Weber, im Namen der PPE-Fraktion. – Herr Präsident, Frau Vizepräsidentin Reding, Herr Ratsvertreter, meine sehr verehrten Kolleginnen und Kollegen. Im Juli wird ein unabhängiger Ombudsmann, ein langjähriger Kämpfer gegen Korruption, gegen bestehendes Recht von einer Regierung durch einen braven Parteigänger ersetzt. Zwei legale Notfallgesetze werden erlassen, die die Befugnisse des Verfassungsgerichts drastisch einschränken und die Rechtslage für ein Referendum zur Amtsenthebung des Präsidenten während des laufenden Prozesses abändern. Ein mehr als fragwürdiges Amtsenthebungsverfahren gegenüber dem Staatspräsidenten wird durchgeführt, das aufgrund der Notfallgesetzgebung der Aufsicht durch das Verfassungsgericht entzogen ist. Die Vorgaben des Verfassungsgerichts für ein Quorum werden missachtet. Zuletzt gibt es Berichte, dass die Wählerlisten beim Referendum zur Präsidentenamtsenthebung Unregelmäßigkeiten aufweisen und dass sogar nach der Wahl die Wahllisten abgeändert worden sind. Und zu guter Letzt: Verfassungsrichter und Ermittler werden während des laufenden Verfahrens persönlich bedroht.

Wenn ich diese Liste runterlese, dann spreche ich nicht von einer Bananenrepublik irgendwo auf der Welt. Nein, ich spreche von den Meldungen, die wir im Sommer von Rumänien erhalten haben, einem Land der Europäischen Union. Und diese Meldungen, diese Diskussionen, die wir darüber führen müssen, sind enttäuschend und schlicht untragbar. Ich bin deswegen froh und dankbar, dass der Kommissionspräsident und vor allem unsere Vizepräsidentin, Viviane Reding, engagiert und entschlossen reagiert haben und in Rumänien Aufklärung verlangt haben.

Unerträglich ist aber, dass Ministerpräsident Ponta dem Kommissionspräsidenten in die Hand verspricht, die illegale und zutiefst undemokratische Notfallgesetzgebung zurückzunehmen und zu Hause in Rumänien nichts unternimmt. Im Gegenteil, Ponta hat die Gelegenheit genutzt, um gegen die Europäische Union Stimmung zu machen. Das ist eines gewählten Ministerpräsidenten unwürdig und zeigt dessen undemokratische Geisteshaltung. Danke noch einmal an die Kommission für ihre entschlossene Haltung. Die Bürger Europas und auch Rumäniens wissen es zu schätzen.

(Der Redner ist damit einverstanden, eine Frage nach dem Verfahren der „blauen Karte“ gemäß Artikel 149 Absatz 8 Geschäftsordnung zu beantworten.)

  Ioan Mircea Paşcu (S&D), blue-card question. – Mr President, I would like to ask the advice of the distinguished speaker on a matter which is very important to us in Romania and perhaps to the other countries in the European Union as well. I am glad that Commissioner Reding will also hear this.

The question is: when does the justice system become a political actor and involve itself in the political game? How can we return to a normal situation where they do not do that? Give us a response to this to see how we can solve this problem. In my opinion, and not only in my opinion, this is the situation.

  Manfred Weber (PPE), Antwort auf eine Frage nach dem Verfahren der blauen Karte. – Ich möchte jetzt gerne antworten, weil Herr Paşcu sicher weiß, dass es weder ihm noch mir noch einem Premierminister Ponta zusteht zu beurteilen, ob ein Gericht parteiisch entscheidet oder nicht. Ein Verfassungsgericht ist unabhängig und hat als solches unabhängige Entscheidungen zu fällen, und die sind von uns beiden zu akzeptieren.

Sie sitzen in der sozialdemokratischen Fraktion. Ihre Partei hat jetzt entschieden, den Parteikongress in Bukarest nicht durchzuführen, weil alle Parteiführer in Europa sagen: Mit Ponta lasse ich mich nicht gemeinsam auf einem Foto ablichten. Das ist doch die Realität und deswegen würde ich die Sozialdemokraten bitten, dass sie nach Bukarest gehen und sagen: Kümmert euch darum, dass rechtsstaatliche Verhältnisse umgesetzt werden!

  Hannes Swoboda, im Namen der S&D-Fraktion. – Herr Präsident! Ich habe unmittelbar nach der Intervention der Kommission – oder eigentlich schon vor der Intervention der Kommission – gesagt, ich werde mich strikt an das halten, was die Kommission feststellt. Ich habe so etwas von Ihnen, Herr Kollege Weber, oder vom Kollegen Daul im Falle Ungarn nie gehört. Derselbe Orbán, der nach wie vor Vizepräsident Ihrer Partei ist, hat sich natürlich auf die Seite Băsescus geschlagen und von außen auch Einfluss genommen auf die Entscheidung des Volkes von Rumänien, oder er hat es zumindest versucht.

Frau Vizepräsidentin, ich schätze Sie sehr in vielen Fragen. Aber leider haben Sie auch heute wieder durch Ihre Bemerkungen die Objektivität der Kommission in Frage gestellt. Das finde ich bedauerlich. Sie haben mehrmals – nicht heute – von einem parlamentarischen Staatsstreich gesprochen. Das ist an und für sich schon ein Widerspruch. Aber es ist kein Staatsstreich. In Litauen wurde ein Präsident abgesetzt, der vom Volk gewählt wird, nur vom Parlament und ohne ein Referendum. Hier hat es schon einmal im Falle Rumäniens ein Referendum gegeben, und damals hat man nicht von einem Staatsstreich gesprochen. Jetzt spricht man von einem Staatsstreich.

Sie wissen genau, Kollege Weber: Die 50 % hat Băsescu, weil er schon gewusst hat, was auf ihn zukommen kann, erst knapp vor dem Referendum eingeführt, eigentlich auch schon im Verfahren. Ich bin dagegen, dass man das macht. Aber ich hatte es doch vor dem Referendum klar gesagt, dass man sich danach auch an die 50% halten muss. Ich bin sehr froh, dass sich die Regierung daran gehalten hat und das geändert worden ist. Denn Ponta hält, was er versprochen hat. Aber hier von einem Staatsstreich zu sprechen, ist ein Skandal. Das ist nicht richtig. Und, Frau Vizepräsidentin und Herr Weber, warum habt Ihr denn in all den Monaten zuvor, als Băsescu und seine Leute mit Notdekreten regiert haben, nichts gesagt? Das war alles okay, was Herr Băsescu mit Notverordnungen gemacht hat, denn die sind ja nicht neu. Da habe ich auch von der Kommission nichts gehört. Plötzlich kommen Sie daher und sagen, das ist ein Skandal. Aber wenn es Herr Băsescu oder seine Leute gemacht haben, dann war das kein Skandal. Das ist nicht objektiv. Und ich verlange Objektivität.

Es ist ja schon interessant: Herr Băsescu ist mit 5,3 Millionen Stimmen gewählt worden. 7,4 Millionen haben ihn jetzt abgelehnt. Das ist interessant. Ist es nicht Aufgabe eines Staatspräsidenten, dafür zu sorgen, dass die Menschen zusammenkommen, dass sie sich verstehen? Aber dieser Staatspräsident handelt nicht danach. Ich würde mir wünschen – da schließe ich mich Ihnen an, Frau Vizepräsidentin –, dass alle Seiten ihren Beitrag dazu leisten. Ich vermisse aber den Beitrag des Herrn Băsescu. Denn 7,4 Millionen bedeutet, dass 2 Millionen mehr, als ihn gewählt haben, jetzt versucht haben, ihn abzuwählen. Das müssen Sie einmal zur Kenntnis nehmen, wie populär, wie effektiv ein Präsident ist, wenn eigentlich die Mehrheit der Bevölkerung für seine Absetzung stimmt, außer denen, die das Referendum boykottiert haben, denn das war seine einzige Chance, der Boykott, den er und Orbán vertreten haben, war die einzige Chance des Überlebens. Mir geht es nicht darum, ob es richtig oder falsch ist. Mir geht es nur darum zur Kenntnis zu nehmen, dass hier ein Mann seine Aufgabe als Präsident des Landes nicht erfüllt hat. Das haben viele in Rumänien so gesehen, und das sehen auch heute noch viele so. Und eigentlich sehe ich als Sozialdemokrat das auch so, dass Băsescu seine Aufgabe, die Menschen zusammenzubringen, nicht erfüllt hat, und dass wir das auch zu spüren bekommen.

(Der Redner ist damit einverstanden, eine Frage nach dem Verfahren der „blauen Karte“ gemäß Artikel 149 Absatz 8 der Geschäftsordnung zu beantworten.)

  Petru Constantin Luhan (PPE), Frage nach dem Verfahren der blauen Karte. – Gern wüsste ich, ob Herr Swoboda darüber in Kenntnis gesetzt worden ist, dass die Sozialisten und die Liberalen zusammen den gesetzlichen Rahmen vorgegeben haben, dass auch die Sozialisten und die Liberalen als Regierungsparteien diejenigen waren, die das Referendum organisiert haben und auch die Sozialisten und die Liberalen diejenigen waren, die das Ergebnis dann angefochten haben. Außerdem: Wussten Sie, Herr Swoboda, dass 7,4 Millionen keine 50 % der Wähler in Rumänien darstellen? Was halten Sie von diesem Verhalten? Ist das nicht ein antidemokratisches Verhalten?

  Hannes Swoboda (S&D), Antwort auf eine Frage nach dem Verfahren der blauen Karte. – Ich kann schon verstehen, dass Sie es nicht gern haben, dass Sozialisten und Liberale eine Regierung bilden. Das verstehe ich ja, dass Sie und Frau Macovei und viele andere dagegen kämpfen. Das ist ja politisch durchaus gerechtfertigt. Nur diese permanente Propaganda, die betrieben wird, mit vielen Unwahrheiten in Bezug auf die sozialistische und liberale Regierung – das finde ich nicht erträglich. Wenn Fehler gemacht werden und wo Fehler gemacht werden, sage ich das auch. Ich sage das auch einem Herrn Ponta direkt. Aber Unwahrheiten und Lügen, die permanent verbreitet werden, auch hier in diesem Haus, das kann ich nicht akzeptieren. Und 7,4 Millionen sind immerhin deutlich mehr als die 5,3 % (Der Präsident unterbricht den Redner.) Das sollen Sie einmal zur Kenntnis nehmen.

  Graham Watson, on behalf of the ALDE Group. – Mr President, Romania provides a case study of the trials of transition from Communism – a President alleged to have been a member of the Securitate, a political class so fearful of the files that they fail to publish the past, a culture which 20 years on has still not shaken off all of the corruption of Communism. From this recent episode no party, the European Union included, emerges with much credit.

Commissioner Reding, this was not in any sense a coup d’état, even in your phrase ‘a parliamentary coup d’état’. A majority of Members of a democratically elected assembly voted to impeach a President with a long history of abusing his office, for trying to turn a parliamentary democracy into a presidential fiefdom. The constitutional court declared the procedure for suspending the President to be constitutional. The President himself accepted the procedure when he went to Parliament to answer questions.

What happened then is almost the stuff of fairy tales. It leads many of us to agree with Emil Constantinescu in his letter to President Schulz that the current mandate of the President of Romania is unlawful. In Romania, appointments to public positions are too often partisan. The President has protected his post by placing his pals in positions of power. Transparency International, Freedom House and others have warned against the gradual reversal of the rule of law. Not for the first time, President Băsescu faced impeachment. When he had the referendum law changed, against the advice of the Venice Commission, his friend the Ombudsman rejected a petition to challenge the move at the constitutional court.

In no other EU country is a vote invalid if fewer than half the people participate. So why did the Commission insist on it for Romania? In any other country, if over 85% vote for a president to go, that president is toast.

Part of the problem is that the European People’s Party, keen to boost its majority position, has welcomed into its fold people such as Berlusconi, Borisov and Băsescu – Europe’s B team, playing fast and loose with the rule of law but all part of the EPP and all protected by the EPP. Europe’s Socialists have decided to move their congress this year from Bucharest to Brussels. We know the EPP has no such sense of shame since they gave Prime Minister Orbán a five-minute standing ovation.

(Applause)

They are on the same slippery slope with Saakashvili. I remind you of the words of your own Konrad Adenauer: God placed limits on man’s wisdom but not on his stupidity. Unless all Europe’s parties are scrupulous in their insistence on the finer points of democracy and the rule of law, Europe’s future is in peril.

The best thing for Romania would be new elections both for Parliament and the President, following the advice of the Venice Commission, and then a convention between all parties to set some ground rules about how to behave in a democracy. And the European Union, Commissioner Reding, might also reflect on the advantage of parliaments over presidential systems.

(Applause)

  Rebecca Harms, im Namen der Verts/ALE-Fraktion. – Herr Präsident, meine sehr verehrten Damen und Herren! Ich bin bestürzt über den Ton in dieser Diskussion. Ich weiß nicht, ob wir den europäischen Werten und der europäischen Demokratie einen Gefallen tun, wenn wir in dieser Debatte weiter der verlängerte Arm des schon begonnenen rumänischen Wahlkampfs sind. Ich will einen Satz vom Kollegen Watson aufgreifen. Sie haben gesagt, dass wir – egal ob wir über Ungarn oder Rumänien debattieren – uns mit Ländern beschäftigen, die die Transition vom kommunistischen Regime in die europäische Demokratie noch nicht wirklich bewältigt haben. Das teile ich ausdrücklich. Aber ich glaube, dass Herr Ponta auch einer der Akteure ist, die diesen Schritt nicht bewältigt haben. Die Parallelität, die ich zwischen Ungarn und Rumänien sehe, ist einfach, dass eine politische Mehrheit, wenn sie sich in der Macht sicher fühlt, nicht davor zurückschreckt, den Staat so umzubauen, die Institutionen des Staates so umzubauen, dass Unabhängigkeit von der Mehrheitsmacht in der Regierung im Parlament verloren geht. Da sehe ich durchaus eine Parallele, nicht die gleiche Situation, aber eine Parallele zu dem, was wir über Ungarn diskutiert haben.

Dass wir dieses Instrument haben, das Kooperations- und Kontrollverfahren, das uns jetzt ermöglicht hat, mit Hilfe der Kommission genauer hinzusehen, das zeigt ja, dass wir schon lange wussten – und das gilt auch für den Präsidenten Bǎsescu –, dass in Rumänien, wie auch in Bulgarien, da haben wir dieselben Instrumente, etwas nicht in Ordnung ist mit der Rechtsstaatlichkeit oder auch der gesamten Korruptionsbekämpfung. Deshalb bestehe ich darauf. Es ist gut, dass die Kommission jetzt in Rumänien genauer hingesehen hat. Es wäre mir sehr lieb, wenn wir solche Möglichkeiten für die EU insgesamt hätten, damit wir nicht immer wieder in diese Situation kommen würden, dass es heißt, wir würden uns inkompetent, nicht autorisiert oder parteilich einmischen, wenn wir uns eine bestimmte Partei, die einer großen Parteienfamilie in diesem Haus, entweder links oder rechts, angehört, genauer ansehen.

Meine Damen und Herren, ich finde es immer wieder beschämend, wie die großen Parteienfamilien wirklich Parteigänger von Nichtdemokraten in der Europäischen Union sind. Wenn das nicht aufhört, sehe ich schwarz für die Entwicklung von Rechtsstaatlichkeit, für die Frau Reding in diesem Fall – aber auch in Ungarn mit den Möglichkeiten, die wir da hatten – eingetreten ist.

(Die Rednerin ist damit einverstanden, eine Frage nach dem Verfahren der „blauen Karte“ gemäß Artikel 149 Absatz 8 Geschäftsordnung zu beantworten.)

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), Întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru”. – Doamnă Harms, aş vrea să vă informez că nu guvernul Ponta l-a demis pe Traian Băsescu. Demiterea preşedintelui se face de către parlament, de către majoritatea din parlament, iar în Parlamentul României şase formaţiuni politice au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu. Aş vrea să mai reiterez faptul că Traian Băsescu a fost demis de două ori în cinci ani, de două guverne diferite. Cred că acest lucru arată că s-a respectat statul de drept şi că noi am avut dreptate din punct de vedere politic.

  Rebecca Harms (Verts/ALE), Antwort auf eine Frage nach dem Verfahren der blauen Karte. – Erstens habe ich da keine Frage herausgehört. Zweitens habe ich nie behauptet, dass vor dem Regierungsantritt der Regierung Ponta in Rumänien alles in Ordnung gewesen wäre, sondern ich teile die Sorgen vieler Bürgerinnen und Bürger in Rumänien, dass die Rechtsstaatlichkeit in Rumänien überhaupt noch nicht sicher ist. Wir müssen deshalb alle zusammen – egal, wie die politischen Verhältnisse sind – von Brüssel aus ein Auge darauf werfen, genau wie wir das in Auseinandersetzungen mit Italien, Ungarn oder zum Teil auch mit Frankreich getan haben.

  Charalampos Angourakis, în numele grupului GUE/NGL. – Personal, consider neacceptabilă discuţia de astăzi, nu pentru că nu sunt solidar cu poporul român, ci dimpotrivă, pentru că cred că anumite lucruri care au fost ascultate în sala aceasta şi anumite lucruri care s-au întâmplat în trecut sunt o insultă la adresa poporului român şi a tradiţiilor sale democratice. Cred că poporul român este în stare să dea o soluţie la problema în faţa căreia se află, cu atât mai mult, domnule preşedinte, cu cât consider că rădăcina problemei se află în situaţia socială foarte grea, foarte rea cu care sunt confruntaţi oamenii din România.

Acum aş vrea să continui pe greceşte, pentru că o să îmi fie mai uşor să mă exprim.

εξ ονόματος της ομάδας GUE/NGL. – Κύριε Πρόεδρε, νομίζω ότι αυτή η συζήτηση είναι αποτέλεσμα της απαράδεκτης κατάστασης που βιώνει ο ρουμανικός λαός. Όπως ξέρετε, εφαρμόζεται εις βάρος του ένα σκληρό πρόγραμμα λιτότητας, ένα πρόγραμμα που γενικεύεται σε όλη την Ευρωπαϊκή Ένωση. Όσο θα είναι σκληρά και άδικα αυτά τα μέτρα για την πλειοψηφία των εργαζομένων, τόσο θα έχουμε τέτοιες καταστάσεις.

Κλείνοντας, θα ήθελα να πω ότι, δυστυχώς, έχουν δικαιωθεί όσοι είχαν προειδοποιήσει τους λαούς των πρώην σοσιαλιστικών χωρών, ότι, με την ένταξή τους στην Ευρωπαϊκή Ένωση, θα αντιμετωπίσουν πολύ δύσκολες και απαράδεκτες καταστάσεις σαν αυτές που παρατηρούνται στη Ρουμανία, όπου, πέραν της φτώχειας και της ανεργίας, υφίστανται επιπλέον αυτά τα αντιδημοκρατικά μέτρα που λαμβάνονται εις βάρος τους.

  Daniël van der Stoep (NI). - Al maanden kijken wij van de buitenwereld naar een politieke soap in Roemenië: de ene politicus na de ander wordt beticht van corruptie, fraude en andere duistere zaken. Roemenië laat zich op dit moment politiek zien als een soort van bananenpolitiek. Maar dat wisten wij al. De Roemeense politici zullen zeker geen prijzen krijgen voor doortastend optreden en openbaarheid van bestuur.

Maar dat zijn Roemeense problemen, dat is waar de kiezers in Roemenië jaar in jaar uit voor kiezen. Het mag dan misschien een zootje zijn, maar het is hún zootje, hun eigen soevereine keuze. De Europese Unie dient zich afzijdig te houden van interne politieke strubbelingen en verkiezingen. De Europese Commissie overschrijdt continu haar grenzen door soevereine staten EU-dictaten op te leggen. Zodra er verkiezingen zijn in soevereine landen, duikelen de eurocraten over elkaar heen om zich te bemoeien met die verkiezingen. Graag wordt daarbij gebruik gemaakt van EU-commissarissen uit de betreffende landen.

In Nederland moest Kroes zo nodig haar eurofiel gewauwel in de kranten uitdragen, in Finland was Olli Rehn ook nooit ver weg. In Roemenië vonden mevrouw Reding en mijnheer Barroso het nodig om zich in interne aangelegenheden te storten. Dit is onacceptabel gedrag voor niet gekozen bestuurders, die zich niet moeten bemoeien met democratische processen in soevereine landen.

  Cristian Dan Preda (PPE). - România e o ilustrare perfectă a ceea ce Tocqueville numea „tirania majorităţii”. Efectul nu e însă doar naţional, chiar dacă, prin acţiunea sa, majoritatea socialistă de la Bucureşti a adăugat crizei economice de la nivel european o criză politică de amploare într-un stat membru. De fapt, acţiunile din 3-6 iulie au creat stupoare, fiindcă au opus, în mod dramatic, problema articulării politicii europene şi a celei naţionale.

Într-adevăr, ce pot face europenii atunci când o majoritate dintr-o ţară devine tiranică, destituindu-i, în dispreţul Constituţiei, pe Ombudsman, pe şefii camerelor şi pe şeful statului în doar trei zile? Cum să reacţionez atunci când Parlamentul de la Bucureşti solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe în 24 de ore asupra suspendării preşedintelui? Ce pot spune atunci când deputaţii români din majoritate depun plângeri penale împotriva unor deputaţi europeni pentru critici la adresa guvernului de acasă? Cum să reacţionez atunci când cetăţenilor din România, care muncesc sau studiază într-unul din celelalte 26 de state membre, li se contestă dreptul de vot? Nu e absurd ca un politician să considere că lista electorală trebuie stabilită după consultarea cetăţenilor şi nu înainte?

Întrebări de acest fel au preocupat în iulie şi august întreaga opinie publică europeană. Comisia a intervenit prompt, în sprijinul acelor instituţii din România care puteau să blocheze deriva majorităţii şi trebuie, de aceea, să îi mulţumim. O fac şi eu, în numele acelor cetăţeni români care nu consideră că identitatea europeană ar fi o povară, ci, dimpotrivă, văd în ea o îmbogăţire a identităţii naţionale.

Nu e şi lectura pe care o face Victor Ponta, premierul român. Acuzat de plagiat de către universitatea care i-a conferit un titlu de doctor acum un deceniu, domnul Ponta nu a avut curajul de a veni azi aici pentru a explica de ce nu a răspuns tuturor solicitărilor Comisiei Europene. A preferat ca, de la Bucureşti, să critice Comisia pe acel ton naţionalist şi populist care este, cum spunea azi dimineaţă preşedintele Barroso, o negare a Europei. Un asemenea politician reprezintă trecutul, nu prezentul. Îi cer, de aceea, demisia. Vorbitorul acceptă să răspundă la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru” (articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură).

  Ioan Enciu (S&D), Întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru”. – A vorbit stimatul, distinsul nostru coleg despre încălcări ale statului de drept de către o majoritate parlamentară, ceea ce, după mine, e o contradicţie în termeni. Aş vrea să îi reamintesc dânsului şi stimaţilor noştri colegi de la PDL că, nu mai târziu de 7 martie 2012, preşedintele Băsescu spunea în plenul parlamentului: „dacă avem vreun garant al democraţiei în România, acesta este parlamentul”. Vreau să îl întreb pe distinsul coleg ce s-a întâmplat: în numai trei luni după pronunţarea acestor cuvinte, acelaşi preşedinte, împreună cu ... (vorbitorul a fost întrerupt)

  Cristian Dan Preda (PPE), Răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru”. – Din păcate, aşa cum spuneam, ceea ce s-a întâmplat în România arată că, într-adevăr, o majoritate poate să batjocorească statul de drept.

  Cătălin Sorin Ivan (S&D). - Doamnă comisar Reding, mă bucur că sunteţi aici, în plenul Parlamentului European, pentru că aceasta este instituţia care reprezintă direct cetăţenii europeni. Aici – dacă nu aici, unde în altă parte? – trebuie să spuneţi de ce votul a 8,4 milioane de cetăţeni europeni nu a contat absolut deloc pentru dumneavoastră în această vară; de ce o regulă care nu este valabilă nicăieri, în niciun stat membru al Uniunii Europene, a fost impusă de Comisie României, şi aici mă refer la prezenţa de 50% la vot; cum a ajuns să fie puci parlamentar decizia luată de şase, din cele şapte grupuri politice, care constituie parlamentul naţional.

Doamnă Viviane Reding, am tot respectul pentru dumneavoastră dar, în această vară, v-aţi comportat exact ca un agent electoral al lui Traian Băsescu. Aţi fost exact ceea ce arătaţi şi astăzi, cu haina portocalie pe care o îmbrăcaţi: un membru PDL desăvârşit, care îl susţine necondiţionat pe Traian Băsescu. Prin declaraţiile dumneavoastră, aţi adus prejudicii foarte mari României, nu numai politice, dar şi economice. Aţi reuşit să umiliţi un popor întreg, aţi reuşit să călcaţi în picioare suveranitatea unui stat membru al Uniunii Europene şi să amputaţi dreptul unui parlament naţional de a lua decizii.

Poate ne explicaţi şi nouă astăzi cum un referendum, adică votul popular – deciziile Curţii Constituţionale au arătat foarte clar că acest referendum a fost organizat în conformitate cu Constituţia şi legile în vigoare – a devenit peste noapte lovitură de stat.

În final, doamnă Reding, vreau să vă felicit, pentru că aţi creat un precedent foarte periculos în Uniunea Europeană: aţi reuşit să impuneţi un preşedinte de stat într-un stat membru al Uniunii Europene împotriva voinţei propriului popor. Mai sunt încă 26 de state membre ale Uniunii Europene. Este o întrebare pentru colegii din Parlament, când vor avea alegeri - dacă se vor putea baza pe sprijinul doamnei Reding, aşa cum ne-am bazat noi în această vară.

  Norica Nicolai (ALDE). - Eu nu am să consider dezbaterea de astăzi o dezbatere despre România, ci am să o consider o dezbatere despre starea Uniunii şi democraţiei în Uniunea Europeană. Despre asta este vorba, doamnă Reding. Este vorba de principiile şi valorile pe care dumneavoastră le-aţi reamintit, pe care românii, şi nu numai politicienii români, ci şi cetăţenii României le respectă. Aş dori să vă reamintesc una din obligaţiile fundamentale ale liderilor în Uniunea Europeană şi ale cetăţenilor ei – aceea de a apăra democraţia, diversitatea culturală şi organizarea puterilor publice ale statelor membre la nivel naţional.

Aţi putea să îmi spuneţi, doamnă Reding, în mod concret, care sunt prevederile constituţionale pe care procedura de suspendare, prevăzută în Constituţia statului român, le-a încălcat? Pentru că decizia Curţii Constituţionale spune foarte clar că procedurile constituţionale în acest demers de suspendare au fost respectate şi Curtea Constituţională a României a validat procedura constituţională. Mai mult, poporul a validat această procedură prin 7,4 milioane de oameni, care au votat pentru demiterea unui preşedinte. Sigur, doamnă Reding, în Uniunea Europeană poate popoarele nu contează pentru unii dintre dumneavoastră. Pentru marea majoritate a celor care stăm în această sală contează, doamnă Reding, pentru că aş dori să vă reamintesc ceea ce spunea Jean Monnet: „nu veţi reuşi să faceţi mai multă Europă dacă veţi coaliza statele, ci va trebui să facem mai multă Europă unind oamenii”. Ceea ce s-a întâmplat în această vară, intervenţia dumneavoastră brutală în proceduri constituţionale legitime şi legale în statul român, nu a făcut decât să dezbine oamenii.

Doamnă Reding, ca liberală, sunt pentru mai multă Europă. Susţin o Europă a diversităţii, sunt convinsă că împreună vom fi mai puternici. Dar nu vom fi, doamnă, mai puternici printr-un partizanat politic manifest. Nu vom fi niciodată mai puternici dacă ne privilegiem ideologiile şi familiile politice. Vom fi mai puternici, doamnă Reding, atunci când vom şti ce înseamnă diversitate culturală, când vom cunoaşte ceva despre ţările pe care le judecăm, când le vom respecta tradiţiile şi, mai ales, când vom respecta principiile fundamentale ale Uniunii Europene.

  Judith Sargentini (Verts/ALE). - Ik zit met stijgende verbazing naar dit debat te luisteren. Wij hebben een paar debatten in dit Parlement achter de rug, eerst over de situatie in Italië, toen over de situatie in Hongarije en nu in Roemenië. Het is zó doorzichtig hoe de kaarten geschud worden. Dit keer prijst de heer Weber van de PPE-Fractie mevrouw Reding de hemel in over de onderzoeken die zij over Roemenië doet en zegt mijnheer Swoboda dat de populariteit van de president van Roemenië enorm tanende was.

Er wordt partij gekozen en dat gebeurt omdat wij blijkbaar nog steeds met zijn allen niet één basisregel hebben, namelijk dat de Kopenhagen-criteria ook horen te gelden voor die landen die al lid zijn van de Europese Unie. Wij blijven elkaar hier in dit Parlement vliegen afvangen, wij suggereren dat het partijpolitieke debatten zijn, omdat wij weigeren mensen te beoordelen op datgene waarop we ze moeten beoordelen.

Mijn vraag hierbij is: als de verkiezingen op 9 december plaatsvinden, hebben wij dan het onderzoek van mevrouw Reding al voor ons liggen? Of moeten wij zonder verdere feiten die verkiezingen daar afwachten en toekijken op die ondemocratische tendensen?

  Véronique Mathieu (PPE). - Monsieur le Président, Monsieur le représentant du Conseil, Madame la Commissaire, si j'en crois les interventions que j'ai entendues tout à l'heure de la part du représentant du Conseil et de Mme Reding, l'état de droit n'est plus respecté en Roumanie. C'est ce qu'a déclaré la Commission et ce que nous a répété Mme Reding. La commission de Venise aussi est très inquiète, tout comme le représentant du Conseil.

Le médiateur en place en Roumanie a été révoqué sans aucun motif juridique. Quelques jours plus tard, des ordonnances d'urgence ont été adoptées afin de réduire les attributions de la Cour constitutionnelle. Un nouveau médiateur a été nommé, proche du pouvoir en place. Je ne vais pas répéter ce que mes collègues ont dit, toujours est-il que nous sommes très inquiets au sein de l'Union européenne sur ce qui se passe depuis l'arrivée au pouvoir de la nouvelle coalition sociale-libérale en place.

Tous les mécanismes de contrôle démocratique ont été sapés, du contrôle du médiateur impartial à celui de la Cour constitutionnelle, et cela au mépris des procédures en vigueur, jusqu'aux règles électorales. Le référendum a eu lieu. Aujourd'hui, on me dit qu'un certain nombre d'enquêtes sont menées en Roumanie. On me dit que plusieurs centaines de milliers de votes seraient en tous les cas entachés de fraudes. On peut comprendre qu'il y ait une hâte à s'atteler à de nouvelles politiques à l'heure de l'alternance. L'alternance, nous la connaissons dans tous les pays d'Europe. Dans mon pays, la France, mon gouvernement est tombé et les socialistes sont arrivés au pouvoir, mais cela s'est passé proprement, sans modifier les règles juridiques. Pourquoi, en Roumanie, les socialistes ne sont-ils pas arrivés au pouvoir proprement, comme dans d'autres pays européens?

Aujourd'hui, Madame Reding, Monsieur Barroso, je vous demande de faire respecter l'état de droit. C'est votre devoir. Vous devez le faire et je demande à la nouvelle coalition en place de faire de même.

La démocratie en Europe ne se monnaie pas. Je demande au groupe socialiste de bien tenir ses paroles et ses engagements. La démocratie, c'est le cœur de notre Europe, c'est le cœur de l'Union européenne. Nous avons aujourd'hui des visiteurs dans l'hémicycle, et je me demande ce qu'ils pensent de ce que vous avez fait au sein de votre pays.

(L'oratrice accepte de répondre à une question "carton bleu", conformément à l'article 149, paragraphe 8, du règlement)

  Claudiu Ciprian Tănăsescu (S&D), Întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru”. – Voiam să o întreb pe doamna Mathieu – văd că cunoaşte atât de bine situaţia din România – voiam să o întreb de unde a aflat atâtea amănunte despre fraudarea, aşa-zisa fraudare, presupusa fraudare a voturilor de la referendum şi, de asemenea, dacă, aşa cum spunea domnul Weber mai devreme, referindu-se la nişte portrete de familie, dacă domnii de la PDL ... (vorbitorul a fost întrerupt)

  Véronique Mathieu (PPE), réponse "carton bleu". – Monsieur Tănăsescu, je lis la presse, je vais sur l'internet et je suis comme tout le monde, je me sers des moyens de communication. J'imagine que vous devez faire de même, surtout que vous êtes en Roumanie. Vous devez donc avoir les mêmes informations que moi.

  Juan Fernando López Aguilar (S&D). - Señor Presidente, he intervenido esta mañana en el debate sobre el Estado de la Unión para señalar que la Unión Europea se encuentra en la peor crisis de toda su historia; y esa crisis no es solamente financiera o económica, no, afecta también a la confianza entre los Estados miembros, porque uno de los aspectos de la crisis consiste en que el método comunitario ha sido desplazado por un método intergubernamental en el que algunos Gobiernos, como en la Granja de Orwell, son más iguales que otros.

Por tanto, cunde la desconfianza entre los Estados miembros y entre las opiniones públicas de los Estados miembros. Por eso, es bueno que este Parlamento debata esta cuestión: porque afecta al papel del Parlamento Europeo, que debe ocuparse de ciudadanía, de derechos fundamentales y de calidad de los estándares democráticos, pero debe asegurar que la Comisión vela por esos estándares con igualdad y sin dobles raseros.

En cuanto a los hechos, parece claro que ha tenido lugar un referéndum que había sido incoado por una sólida mayoría parlamentaria. El Tribunal Constitucional ha validado la celebración del referéndum, y los resultados no han sido efectivos, a pesar de muy elocuentes, por el hecho de que no se alcanzó el quórum legalmente exigido.

Pues bien, lo cierto es que una amplia mayoría de los ciudadanos rumanos han rechazado la continuidad en el cargo del Presidente Băsescu. A partir de ahí, el Gobierno rumano debe disponerse a dialogar con la Comisión, debe disponerse a cooperar con la Comisión en la aclaración de todos los datos que puedan ser relevantes para este debate.

Pero es importante también que no exista la menor sospecha de doble rasero, ni cuando se habla de corrupción entre los Estados miembros, ni cuando se habla de admisión a la libre circulación de personas que supone el espacio Schengen, cuando se cuenta para ello con el apoyo y el respaldo de este Parlamento, tan reiteradamente expresado en favor de Rumanía y de Bulgaria, ni en ningún otro ámbito, tampoco en lo que se refiere a la verificación del cumplimiento de los criterios de Copenhague.

Porque debe saberse que esos criterios de Copenhague no son criterios solo para acceder a la Unión Europea sino también para estar en ella en igualdad de condiciones con todos los demás, y merecer así el respeto continuado de todos los demás.

  Ulrike Lunacek (Verts/ALE). - Herr Präsident, Frau Kommissarin, geehrte Kolleginnen und Kollegen! Verwunderung ist das jetzt eigentlich nicht mehr, die ich hier erlebe und die ich schon in der Vergangenheit manchmal hatte, sei es, als wir Berlusconi und den Mangel an Medienfreiheit in Italien oder andere Themen diskutiert haben. Es ist mittlerweile Erstaunen, aber auch Ärger darüber, wie sich hier die beiden Fraktionen, die Kollegen als Regierungsmitglieder in den diversen Ländern haben, gegenseitig angreifen, im selben Ton und ohne tatsächlich klarzumachen, worum es denn hier geht. In diesem Haus die Glaubwürdigkeit der Europäischen Union aufs Spiel zu setzen, das ist wirklich schlimm.

Wenn die EU der Champion bei Menschenrechten, Demokratie und Rechtsstaatlichkeit sein soll, wie geht es dann, dass wir hier einander nur kritisieren und nicht klarmachen, worum es geht. Wir brauchen neue, effizientere und raschere Verfahren, um Verletzungen von europäischen Werten schnell entgegenzuwirken, nicht nur das Verfahren nach Artikel 7, wie jetzt bei Ungarn hier im Haus, sondern auch das Kontrollverfahren, das die Kommission anwendet. Es dauert alles so lange, und wir kommen nicht wirklich gegen Verletzungen in den Bereichen Menschenrechte, Demokratie und Medien in Mitgliedstaaten der EU an. Hier müssen wir weitergehen. Ich bedaure es auch, dass Herr Ponta heute nicht hier ist. Ich verstehe nicht ganz, warum das Europäische Parlament, warum das Präsidium nicht stärker Druck gemacht hat, dass Herr Ponta heute herkommt so wie Herr Orbán. Das wäre wichtig.

(Der Präsident entzieht der Rednerin das Wort.)

  Raffaele Baldassarre (PPE). - Signor Presidente, onorevoli colleghi, signora Commissario, ci troviamo oggi a discutere della situazione politica di un paese che sin dal 2007 è membro dell'Unione europea rispettando gli obblighi imposti dall'acquis comunitario.

Fra i doveri giuridici e gli obiettivi politici che accomunano e vincolano i membri dell'Unione, vi è lo Stato di diritto quale condizione improrogabile per l'organizzazione democratica della società. Da ciò l'importanza di un dibattito sulla situazione attuale in Romania, che sta assumendo contorni preoccupanti provocati da una lotta di potere e da una guerra istituzionale senza precedenti.

Un conflitto che vede il tentativo di una maggioranza di occupare, piegare ed asservire tutti gli altri organi, compresi quelli costituzionali e giudiziari e le altre istituzioni al proprio volere, travalicando e travolgendo equilibri fra poteri e funzioni ed istituzioni. Ed è singolare che una parte di questo Parlamento, sempre attenta al livello di democrazia e di libertà dei paesi che fanno parte dell'Unione, in questa occasione sia indifferente o addirittura lo giustifichi.

Ritengo che questo Parlamento e la Commissione facciano benissimo a mantenere alta la soglia di attenzione su quanto sta avvenendo in Romania.

  Kinga Göncz (S&D). - Az alkotmánybíróság jogköreit nem lehet egyik napról a másikra korlátozni – üzente Barroso elnök úr a román kormánynak 2012 júliusában. Egyetértek vele! Azonban Barroso elnök úr, de Reding biztos asszony sem reagált, amikor 2010. novemberében a magyar parlament módosította az alkotmányt, és korlátozta az alkotmánybíróság jogköreit. Az ugyanis alig egy hónappal korábban megsemmisített egy, a kormány által beterjesztett friss törvényt. A bírósági ítéletek kétségbe vonása, az alapvető fékek és ellensúlyok eltávolítása megkérdőjelezi a kormány elkötelezettségét a jogállam iránt – mondta José Manuel Barroso Victor Ponta kormányfőnek 2012. júliusában. Egyetértek vele!

A Bizottság azonban nem reagált, amikor a Fidesz-kormány bírósági ítéleteket semmisíttetett meg, önmagának kedvezve átszabta a választókörzeteket, a független intézmények élére a saját embereit nevezte ki, másfél év alatt 365 törvényt alkotott úgy, hogy figyelmen kívül hagyta a szociális konzultáció és a parlamenti egyeztetés legelemibb szabályait. Joseph Daulnak, az EPP frakcióvezetőjének idén januári nyilatkozatában a következő áll: Orbán úr be fogja bizonyítani, hogy elkötelezett a szabadságjogok és a demokrácia értékei és elvei mellett. Ugyanő, idén júliusban Victor Ponta brüsszeli látogatásakor a következőket mondta: erős kételyeink vannak azzal kapcsolatban, hogy Ponta kormányfő Brüsszelben tett diplomatikus megfogalmazásait konkrét tettek fogják követni a kormánya részéről.

A kettős mércének nincs helye Európában, közösen kell megvédenünk a demokráciát és a jogállamot, ha azokat bármely, konzervatív vagy baloldali vezetésű tagállamban támadás éri. Elfogadhatatlannak tartom, hogy Reding biztos asszony, aki korábban Basescu államelnök lépései kapcsán nem kritizálta a demokrácia szabályainak megsértését, a mostani helyzetben politikai jellegű minősítéseket tegyen, és a schengeni csatlakozás elhalasztásával fenyegesse Romániát, miután a szakértők és a Bizottság minden szempontból csatlakozásra alkalmasnak nyilvánította az országot. A tényszerűség joggal elvárható a Bizottságtól. Ehhez egy olyan monitoringmechanizmusra van szükség, amely pártatlan szakértői vélemények felhasználásával megfelelő eszközöket ad a kezünkbe a demokráciát és a jogállamot sértő tagállami lépések közösségi szintű vizsgálatára és szankcionálására. Őszin… (Az elnök megvonta a szót a képviselőtől.)

(A felszólaló hozzájárul egy, az eljárási szabályzat 149. cikkének (8) bekezdése értelmében feltett kékkártyás kérdés megválaszolásához.)

  Ildikó Gáll-Pelcz (PPE), Kékkártyás kérdés. – Úgy gondolja a tisztelt képviselő asszony, hogy azzal segíti a román kormányt, hogy közben besározza a saját kormányát, amely már többszörösen bizonyította, hogy tiszteletben tartja a jogállamiságot, és minden intézménye demokratikusan megválasztott? Úgy gondolja, hogy ezzel segít a párttársainak?

  Kinga Göncz (S&D), Kékkártyás válasz. – Azt gondolom, hogy alapvetően másról volt szó. Azt gondolom, hogy az Európai Unió hitelességéről van szó. Arról, hogy párthovatartozástól függetlenül álljunk ki európai értékeink mellett, és ehhez megfelelő mechanizmus kell, megfelelő intézmények kellenek. És azt gondolom, hogy ez segítene abban is, hogy a biztos asszony is visszaszerezze hitelességét, és az Európai Néppárt is visszaszerezze hitelességét, amelyet ebben a vitában sok szempontból elvesztett.

  Rui Tavares (Verts/ALE). - Senhor Presidente, o que aconteceu na Roménia é sério e deve ser levado a sério. A União Europeia não pode deixar passar nenhum tipo de intervenção sobre a independência do sistema judicial, por exemplo, sobre a separação de poderes, não pode deixar recair nenhuma espécie de suspeita sobre os direitos fundamentais nos Estados-Membros. Os cidadãos da União Europeia requerem esse tipo de confiança. Está no espírito dos nossos tratados, está na letra logo do artigo 2.° dos nossos tratados e não nos podemos esquecer nunca de que um juiz de um Estado-Membro da União Europeia, um juiz romeno, é também um juiz europeu que julgará outros cidadãos europeus. Por uma questão de confiança mútua, nós temos que poder confiar na separação de poderes em todos os Estados-Membros.

Caros Colegas, eu sou relator para os direitos fundamentais na Hungria. Os cidadãos húngaros, o governo húngaro, os jornalistas, todos me perguntam se teremos o mesmo tipo de pesos e medidas com outros Estados-Membros da União Europeia e eles têm razão. Não deve haver discriminação nenhuma. O que eu acho que é essencial é que esta Casa e a Comissão Europeia deixem de viver na ilusão de que, após a entrada de um Estado-Membro na União Europeia, ele fica imediatamente, tem uma carta de bom comportamento em direitos fundamentais. Isso nunca poderia ser e que acabe essa assimetria em que violações em termos de questões orçamentais levam com visitas da Tróica aos países da União e violações dos direitos fundamentais passam sem nenhum tipo de ação, de acompanhamento permanente dos Estados-Membros da União Europeia. É isso que precisamos pensar e instituir.

  Monica Luisa Macovei (PPE). - Noi, românii, am intrat în Uniunea Europeană ca să respectăm regulile, ca să ne consolidăm democraţia, ca să fim liberi, ca să fim responsabili pentru viaţa noastră şi să avem o justiţie dreaptă, independentă, imparţială, care să cerceteze pe oricine, chiar la putere, chiar politician, ceea ce nu s-a întâmplat înainte. Avem acest lucru în acest moment. Mulţumim Comisiei şi Parlamentului European pentru ajutorul pe care ni l-au dat în perioada de preintegrare şi pentru ajutorul pe care ni l-au dat după aceea.

Procurorii şi judecătorii care fac dosare cu politicieni astăzi sunt cei lăudaţi, cei care au primit premii în fiecare raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Aceştia nu fac dosare politice, aceştia cercetează pe oricine este la putere. Insist asupra acestui lucru pentru că, în realitate, ceea ce s-a întâmplat în România a fost pentru oprirea acestor anchete şi pentru luarea justiţiei captivă în curtea unor partide politice. De aceea, este foarte important să revenim la această normalitate.

În acest moment, procurorii si judecătorii cercetează fraude aduse referendumului, în urma unor sesizări. Sunt peste 500 de dosare. Vreau să vă dau doar câteva cifre: într-unul din dosare este vorba de alegaţii de 1,5 milioane de voturi furate la referendum, iar, acum câteva zile, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a afirmat că, în secţiile verificate, s-au găsit indicii şi probe de fraudă între 5-10-15%. Deci, trebuie finalizate aceste dosare, trebuie menţinuţi aceşti procurori, pentru că se încearcă să fie daţi afară şi trebuie văzut rezultatul acestor anchete. Fraudarea unui vot este forma de corupţie cea mai urâtă, pentru că este împotriva poporului. Vorbitorul acceptă să răspundă la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru” (articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură).

  Victor Boştinaru (S&D), Întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru”. – Doamnă vicepreşedintă Reding, ceea ce aţi auzit acum este dovada halucinantă a intervenţiei unui europarlamentar în treburile justiţiei din ţara mea. O întreb pe doamna deputat Macovei de unde ştie aceste date, fiind vorba de dosare în curs de investigare. Poate nu ştiţi, dar, pe 22 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a acuzat-o pe doamna Macovei că a intervenit în cazul unui procuror şi a considerat acest lucru „intervenţie în treburile justiţiei şi subminare”... (vorbitorul a fost întrerupt)

  Monica Luisa Macovei (PPE), Răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru”. – Cifra de 1,5 milioane într-un singur dosar – şi, dacă tot mi-aţi dat ocazia, este vorba de secretarul general al PSD – este din presă, iar cifra de până la 15% fraudă este din declaraţiile procurorului şef pe care vor să îl dea afară. Dar, repet: e foarte importantă justiţia pentru Uniunea Europeană, pentru că suntem împreună într-o ţară, într-o Uniune în care trebuie să cooperăm. Dacă nu există încredere în justiţia din România ... (vorbitorul a fost întrerupt)

  Corina Creţu (S&D). - Aş vrea, în primul rând, să precizez că, în timpul referendumului, în ziua referendumului şi în perioada imediat următoare, nu s-a făcut nicio plângere din partea PDL în legătură cu acuzele de furt. De-abia după trei săptămâni au venit aceste acuze, dar este clar, în ciuda a ceea ce s-a spus aici, că procedura de suspendare a preşedintelui României a respectat Constituţia şi deciziile Curţii Constituţionale, la fel ca iniţiativa din 2007. Dar acum, din păcate, Comisia Europeană s-a situat pe poziţia de aliat politic al preşedintelui Băsescu şi nu de arbitru neutru într-un proces electoral, într-o dispută politică internă, blamând din start atât guvernul, cât şi parlamentul democratic ales.

Nu v-am văzut, doamnă comisar, la dezbaterea privind apărarea democraţiei în Ungaria, dar văd că acum vreţi să faceţi o paralelă, care nu se justifică cu nimic, între aceste două ţări. Aţi ignorat ani de zile semnalele la adresa abuzurilor pe care le-a făcut guvernarea PDL. Aţi vorbit de două ordonanţe de urgenţă ale guvernului Ponta, fără să spuneţi un cuvânt despre sutele de ordonanţe de urgenţă emise abuziv de guvernul PDL. Dubla măsură pe care o aplicaţi forţelor politice interne din România este atât de evidentă, încât nu este de mirare că încrederea românilor în Uniunea Europeană a scăzut cu zece procente în numai o lună în această vară. (vorbitorul a fost întrerupt)

  Jacek Protasiewicz (PPE). - Panie Przewodniczący! Zacznę od wymiaru europejskiego. Jestem naprawdę zdziwiony, wręcz zaskoczony wystąpieniem pana Watsona, jednego z liderów liberalnych demokratów w tym Parlamencie, który mówi o tym, że większość ma prawo dyktatury, większość ma prawo decydować o tym, jaka jest prawda. Otóż podstawą, Panie Watson, liberalnej demokracji jest to, że prawa mniejszości są chronione. I teraz mamy do czynienia z sytuacją, w której większość w Rumunii odwołuje rzecznika praw obywatelskich, dokonuje zmian, podważa działalność sądu konstytucyjnego, chce odwołać prezydenta. Większość nie ma racji tylko dlatego, że jest większością. Racja jest tam, gdzie jest racja, a nie dlatego że ma ją większość.

Chcę powiedzieć jedną rzecz – nie ma żadnego porównania pomiędzy Rumunią a Węgrami. Na Węgrzech partia socjalistyczna, z udziałem zresztą swego czasu liberalnego koalicjanta, doprowadziła kraj do ruiny. Została odrzucona przez zdecydowaną większość narodu i to w sposób oczywisty. Dwie trzecie Parlamentu – dwie trzecie! – zostało oddane w ręce partii Fides. I teraz te dwie trzecie zgodnie z konstytucją miały prawo dokonywać zmian konstytucyjnych. Jest wielka różnica pomiędzy dwiema trzecimi konstytucyjnymi a połową albo brakiem połowy w referendum, żeby dokonywać takich zmian, jak chociażby odwołanie prezydenta.

Nie jest tak, że to jest wyjątek rumuński. W Polsce referendum również jest ważne tylko wtedy, kiedy uczestniczy w nim połowa obywateli, ponieważ zasadą demokracji jest kadencyjność, i albo tych zasad bronimy, albo mamy samowolkę i stepowe obyczaje – kto silniejszy, ten bierze władzę. Ale to jest zwyczaj nie europejski, tylko stepowy. I socjaliści, liberałowie, pamiętajcie o tym!

(oklaski)

  Birgit Sippel (S&D). - Herr Präsident, liebe Kolleginnen und Kollegen! Verfassungen, Mediengesetze, Schengen-Regeln und viele andere Dinge mehr können selbstverständlich geändert werden. Aber es gibt Regeln. Und wenn der Verdacht besteht, dass dabei gegen bestehende Gesetze, gegen die Werte der Europäischen Union verstoßen wird, dann muss dem natürlich nachgegangen werden, in Ungarn und in Rumänien, genauso wie in Frankreich, Dänemark und allen anderen Ländern, in denen es Anlass zur Sorge gibt oder geben könnte.

Doch ich frage mich nicht nur angesichts der heutigen Debatte, ob es wirklich allen Beteiligten um eine sachliche Klärung von Ereignissen geht, oder nicht doch um parteipolitische Scharmützel oder politische Profilierung einzelner Personen durch markige Sprüche. Das hilft uns nicht weiter, um das Vertrauen der Bürgerinnen und Bürger zurückzugewinnen. Wir müssen eine sachliche Aufklärung herbeiführen, und zwar mit gleichem Maßstab für alle Mitgliedstaaten und nicht mit unterschiedlichen Standards, je nachdem, ob wir im Norden, Osten, Süden oder Westen der Europäischen Union sind. Wenn wir uns in der Sache mit diesen Fragen auseinandersetzen und uns nicht auf Gerüchte und Zeitungsmeldungen verlassen, dann wird diese Diskussion einen Mehrwert haben für Ungarn, Rumänen, Franzosen, Deutsche und alle anderen.

  Pino Arlacchi (S&D). - Mr President, for eight years Romania was ruled by an authoritarian president who violated fundamental rights, who regularly attacked the parliament, the government, the judiciary, the trade unions and all the media that opposed him. Băsescu’s regime was based on a parallel system of personal power. It was the same old story – using intelligence services, the police, and the office of the prosecutor to spy on citizens, to intimidate political opponents and protect friends. The mafia, corruption and clientele were closely associated with this parallel system that was finally challenged by a popular reaction.

The Commission did not lift a finger against all these abuses. Romania got a new parliament that started an impeachment process which it carried out according to constitutional rules. At this point the Commission intervened, endorsing all the allegations brought by Băsescu. So, Ms Reding, you should apologise for the irresponsible language you used against a Member State and a democratic government calling a process that was constitutional and legal a parliamentary coup.

  El Presidente. − La señora Macovei ha intervenido ya en este debate y, por lo tanto, no tiene derecho a formular una pregunta con arreglo al procedimiento de la «tarjeta azul», de la misma manera que quien formula tal pregunta no interviene en el turno de oradores.

Por lo tanto, que quede claro, para que todo el mundo se atenga a las normas de funcionamiento de nuestra casa.

Muchos colegas han pedido la palabra y llevamos un retraso notable sobre el horario previsto.

  Graham Watson (ALDE). - Mr President, I am sorry but I object. I was quite happy not to come in and reply to Mr Protasiewicz, but you must know that Rule 149(8) of the Rules of Procedure of in this House sets no limitation on MEPs’ interventions in debate. I respect your wish to bring the debate to a close, I respect the fact that you have to follow a timescale, but under the rules you could have allowed both Ms Macovei and me to come in.

  El Presidente. − En primer lugar, la norma es que el Presidente, como usted sabe, gestiona el funcionamiento del Pleno. Luego, tanto en lo tocante a las solicitudes incidentales de uso de la palabra («catch the eye») como en cuanto al procedimiento de la «tarjeta azul», estamos funcionando como estamos funcionando.

Ni el que recurre al procedimiento de la «tarjeta azul» participa en el resto de los debates, ni el que interviene vuelve a intervenir a raíz de una solicitud incidental de uso de la palabra («catch the eye»), en cualquier momento que sea.

Por lo tanto, me parece muy importante que usted, que es un fino jurista, se lea también el artículo 149, apartado 8, de nuestro Reglamento para ver qué dice exactamente: «el Presidente podrá conceder la palabra» y, por tanto, no concederla, en función de esa práctica que les he explicado a todos ustedes, que no la explico para este debate: la explico en términos generales, para que sepa que el que recurre a la «tarjeta azul» no interviene luego, y que el que interviene no recurre a la «tarjeta azul», porque si no podría darse el caso de que un mismo colega interviniera cinco veces cuando hay otros que, como ahora, se quedan sin intervenir por falta de tiempo.

Intervenciones con arreglo al procedimiento de solicitud incidental de uso de la palabra (catch the eye)

  Csaba Sógor (PPE). - Az RMDSZ tagja vagyok, a Romániai Magyar Demokrata Szövetségé. Romániában az elmúlt 22 évben ez a szövetség sem nevet, sem programot nem változtatott. Nem vettünk részt a referendumon sem. Nem szeretnék ebbe a vitába se bocsátkozni, de a jogállamiság és a független bíróság kapcsán fel szeretném hívni a figyelmet, mégpedig az államosítások révén elkobzott egyházi- és magántulajdonok visszaszolgáltatásának a kérdésére. A Mikó Kollégium régebbi, mint maga Románia. Visszaállamosították! Tüntettünk érte, és a miniszterelnök felkérte a legfelsőbb igazságszolgáltatási tanácsot, hogy vizsgálja meg, hogy a tüntetés és az ott elhangzottak nem tekinthetők-e az igazságszolgáltatásra gyakorolt nyomásnak.

Sokan tesszük föl a kérdést, mi, kisebbségiek is, hogy mi a megoldás pl. Románia esetében. A megoldás az, hogy a koppenhágai kritériumokat a csatlakozás után is számon kell kérni.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). - Pártállástól, nemzeti hovatartozástól nem függhet egy európai demokrata álláspontja. Nem lehet tere semmiféle kettős mércének. Magyarként, európai demokrataként, a román nép barátjaként abban vagyok érdekelt, hogy Romániában legyen valódi demokrácia és jogállamiság. Ez létérdeke a Romániában élő másfél milliós magyar nemzeti közösségnek is. Tudom, hogy mit jelent – saját országom példájából –, ha egy kormány ráront a demokráciára, korlátozza a szólásszabadságot, és rendszerszerűen lebontja a jogállamiságot. Reding asszony bírálatának lényegével egyetértek, bár bizonyos megfogalmazásait túlzónak és igaztalannak tartom. Hitelesebb lett volna, ha Basescu elnök antidemokratikus lépéseit is bírálta volna.

Ennek a mai vitának az a tétje, hogy létrejöjjön egy egységes kritériumrendszer, amely alapján az Unió valamennyi tagországában a demokrácia, a jogállamiság helyzetét el... (Az elnök megvonta a szót a képviselőtől.)

  Renate Weber (ALDE). - Mr President, this Union is based on principles and values and I have always asked the Commission to defend them. But this must be done in good faith and based on real facts, not on mere allegations. In particular, Vice-President Reding, you overreacted and made some false accusations simply ignoring part of the truth.

Were you aware that the procedures were entirely supervised by the Constitutional Court, which in fact even underlined a couple of situations were it considered the President was in breach of the constitution? Let me tell you that now President Băsescu has returned to office without any shred of legitimacy. He lost the legitimacy because I, together with another 7 million Romanian citizens, sanctioned him for his unconstitutional behaviour and voted for his dismissal.

  Corneliu Vadim Tudor (NI). - Mr President, congratulations to Mrs Reding. You are right and I appreciate your report.

I love my country and I am really worried. I am not involved in this ridiculous quarrel. I do not agree either with Mr Băsescu, or with Mr Ponta, but it is obvious that in Romania, all the elections are stalled. Trust me, because I was one of the finalists of the presidential elections in 2000. But the mafia reversed the results.

Another great fraud is being prepared today for the general elections of 9 December and the machine of this robbery is created by the secret services and the CIA. Romania is an American colony. What democracy, what human rights? Please, will you help us with international observation of these elections?

  Kinga Gál (PPE). - Azzal szeretném kezdeni, Elnök Úr, hogy teljes mértékben egyetértek Weber asszonnyal, és a Magyarország-vitánál nagyjából ugyanezt mondtuk el mi is. Akkor nem találtunk meghallgatásra arról az oldalról. Azt szeretném hozzátenni, hogy meglehetősen érdekes demokráciafelfogással találkozom itt a szocialista és liberális képviselők részéről. És különösen a magyar kollégáim részéről, szocialista kollégáim részéről, akik minden felszólalási lehetőséget megragadnak, hogy rúgjanak egyet saját kormányukba.

Elfelejteni látszanak azt a nem mellőzhető tényt, hogy egy ideiglenes kormány alkotmányellenes és jogállamiság-ellenes lépéseiről vitázunk itt most, és nem arról a tényről, hogy Magyarországon egy demokratikusan megválasztott, kétharmados többséggel felhatalmazott kormány próbálja a rendszerváltáskor elmaradt reformokat pótolni. És helyrehozni az egymást követő szocialista kormányok által nyolc év alatt tönkretett ország állapotát. Ezt a hazug, csúsztatással teli párhuzamba állítást a leghatározottabban visszautasítom.

(Fin de las intervenciones con arreglo al procedimiento de solicitud incidental de uso de la palabra («catch the eye»))

  Viviane Reding, Vice-President of the Commission. − Mr President, this is the second time this year that we have had to address a very serious situation concerning the rule of law in one of the Member States of the European Union. After Hungary, Romania. And the debate today, like those we have had in the past on a similar question, was very much led by party political concerns, similar attitudes in similar debates.

The Commission is the guardian of the Treaties and this is why we always need to act with fairness and impartiality. When there is an attack on the rule of law or a breach of EU legislation, irrespective of the political colour of the government, the Commission will remain firm in expressing concerns and taking actions, and this does not apply only now but has also applied in the past.

I still remember a time when I took action on a very similar matter, which was in 2009 when I was Telecoms Commissioner. I started infringement proceedings against Romania to protect the independence of the national telecoms regulator. At that time a right-wing government coalition had introduced emergency legislation to deprive a court ruling of its effect and to remove the president of the national telecoms regulator from office.

It was the same rationale that the Commission followed earlier this year when we brought Hungary to the Court of Justice for violations of the independence of the Hungarian data protection legislation and other infringement procedures.

Of course such legal issues may seem small in the overall context. So what about the big picture? What about the rule of law in general and what about the independence of the judiciary?

I agree with those who asked these questions. Yes, the Commission has to play its role as guardian of the Treaties and it has to go after breaches in EU law by means of infringement proceedings. It is a general principle, and small violations count too. What about the big violations? Here I would to draw two lessons from the recent experiences.

First, of course, we always need to tackle these matters with independence and objectivity. Respect for the rule of law has nothing to do with the political party in power. For President Barroso and for myself, this has been very important throughout these processes. Lady Justice is blind. She does not recognise party political colours. She only reacts to the rule of law which is in danger.

Secondly, we can see very well by these very concrete examples that we have experienced this year that we lack effective mechanisms in the EU to enforce respect for the rule of law more generally and more systematically.

Today everybody mentions the situation in Hungary and Romania. Are we sure that we will not see such a situation again in a couple of weeks in another EU country? Now let us be honest – and some of the parliamentarians have said it very clearly – we face a Copenhagen dilemma. We are very strict on the Copenhagen criteria, notably on the rule of law in the accession process of a new Member State but, once this Member State has joined the European Union, we appear not to have any instrument to see whether the rule of law and the independence of the judiciary still command respect.

We as a European Union need to stand firm on our values and on the rule of law, and that is why I think that we need to put in place an objective mechanism to assess the judicial systems in all of our 27 Member States, because our infringement procedures are too technical and too slow to react to high-risk situations concerning the rule of law, and because the Article 7 procedure is a nuclear option that should only be used by the Commission, Parliament and the Council when there is really no other solution.

But what do we have in between? I would therefore like to work with the European Parliament and with the justice ministers of all Member States on a new intermediate and more focused mechanism. I propose to add to the economic and social benchmark in the European Semester a new mechanism for measuring, comparing and benchmarking the strength, efficiency and reliability of the justice systems in all Member States.

(Applause)

So my experts are at this moment developing for the European Semester a justice scoreboard that will allow a detailed assessment of the justice systems of all Member States, their strengths and their weaknesses and I am going to start a discussion with Parliament and with the justice ministers in the coming weeks.

We Europeans have built a Community based on the rule of law – Rechtsgemeinschaft as the Germans say – and we therefore cannot allow the rule of law to become an object of any party political game. We need a strong, reliable rule of law in all 27 Member States of the Union and I count on this Parliament to strongly support the European Commission in this endeavour.

(Applause)

ΠΡΟΕΔΡΙΑ: ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΠΑΠΑΣΤΑΜΚΟΣ
Αντιπρόεδρος

  Andreas Mavroyiannis, President-in-Office of the Council. − Mr President, honourable Members, as I promised I would at the outset, I have followed this debate closely and listened with interest to your remarks. I fully understand the unease with which this Parliament has followed developments in Romania over the summer. I have taken good note of all the criticisms I have heard in the course of the debate and I will, of course, convey all of them and all your comments to the Council.

As the Presidency representative, I speak on behalf of the Council as a whole and must therefore reflect the position of the Council, and that applies in particular when we are addressing the situation in any one Member State. It is particularly important however that this Parliament also has the opportunity to make its views known and I therefore welcome the possibility of hearing your views at first hand. Let me conclude by reminding you that – irrespective of the merits of the contradictory arguments aired here – the quintessence of democracy, stemming directly from Socrates in ancient Athens, is that you do not change the rules governing the operation of the democratic system for reasons of political expediency.

  Πρόεδρος. - Η συζήτηση επί του σημείου αυτού έληξε.

  Minodora Cliveti (S&D), în scris. – Doamnă comisar, aţi afirmat că în România a avut loc o lovitură de stat sau un „puci parlamentar”. Lăsând la o parte caracterul absurd al unei situaţii în care un parlament ales în mod democratic într-o ţară membră UE ar ajunge să comită un puci sau o lovitură de stat, de vreme ce el însuşi este cea mai democratică formă de existenţă a statului, mă adresez dumneavoastră, în calitate de comisar care patronează justiţia europeană, şi vă întreb: pe ce vă bazaţi în momentul când faceţi asemenea afirmaţii?

Cunoaşteţi că unul dintre principiile de bază ale justiţiei mondiale este „audiatur et altera pars”, adică „să fie ascultată şi cealaltă parte” ori de câte ori se pregăteşte emiterea unei decizii? Dacă da, şi nu mă îndoiesc că da, de ce concluziile dumneavoastră sunt identice cu ale unei singure părţi, adică cu cele ale preşedintelui Băsescu?

Orice afirmaţie trebuie probată, spune un alt principiu de drept. Ce probe aţi verificat pentru a vă crea convingerea existenţei unei lovituri de stat? Sunteţi pregătită să vă asumaţi creşterea sentimentelor antieuropene care se manifestă în România, după ce românii au luat act de declaraţiile dumneavoastră? Adevărul este că, în România, 7,5 milioane de români au dat o lovitură, nu statului, ci unui preşedinte antidemocratic.

  George Sabin Cutaş (S&D), în scris. – România nu este doar o piaţă de desfacere pentru statele mari ale UE. România şi-a câştigat dreptul de a fi tratată nediscriminatoriu, iar cetăţenii români cer să primească acelaşi respect ca un cetăţean luxemburghez sau danez. În ţara mea există riscul unui curent anti-european, alimentat de atitudinile partizane ale unor oficiali europeni. Şapte milioane şi jumătate de cetăţeni români s-au săturat de abuzurile lui Traian Băsescu.

Discuţia de astăzi trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, aceea a legitimităţii Uniunii Europene. Atunci când un comisar european face aprecieri la adresa politicii interne a unui stat membru, fără a verifica veridicitatea informaţiilor care stau la baza intervenţiei sale, Uniunea, în ansamblul său, se confruntă cu o problemă gravă. Doresc să o atenţionez pe doamna comisar Reding asupra surselor sale de informare din interiorul PDL. Monica Macovei vorbeşte cu ipocrizie despre ingerinţa Guvernului român în justiţie, în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii a decis că aceasta a exercitat presiuni asupra unui procuror român investit cu soluţionarea unui dosar de natură penală.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. – Într-un moment în care toţi liderii politici ar trebui să se concentreze asupra redresării economiilor statelor membre, iată că, la peste 4 luni de la învestirea guvernului socialisto-liberal, în România, măsurile economice sunt practic inexistente. Mai mult decât atât, încălcarea gravă a regulamentelor parlamentare şi tentativele de obstrucţionare a justiţiei au condus la efecte negative pentru viitorul ţării. Deprecierea excesivă a monedei naţionale, scăderea investiţiilor străine, creşterea dobânzilor bancare, scăderea locurilor de muncă şi periclitarea integrării României în spaţiul Schengen sunt numai câteva dintre problemele cauzate de această guvernare lipsită de competenţă.

Sincer, regret ipostaza ingrată în care se regăsesc acum socialiştii şi liberalii europeni. Pe de o parte, aceştia cunosc încălcările grave ale principiilor statului de drept comise de guvernul USL, iar, pe de altă parte, se întreabă dacă e bine sau nu să îşi facă de ruşine colegii din aceeaşi familie politică, pe care ar dori să îi înveţe abecedarul democraţiei.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris. – Preşedintele Barroso şi-a încheiat discursul de astăzi privind „Starea Naţiunii” susţinând democraţia parlamentară atât la nivel naţional, cât şi la nivel european şi solicitând întărirea rolului atât al Parlamentului European, cât şi al parlamentelor naţionale. Articolul 4 al Tratatului privind Uniunea Europeana menţionează că Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum şi identitatea lor naţională, inerentă structurilor lor fundamentale politice şi constituţionale.

Consider că elaborarea şi transmiterea de către Comisia Europeană către Guvernul României a listei cu 11 cerinţe, dintre care unele depăşesc competenţele Comisiei şi încalcă suveranitatea şi subsidiaritatea unui stat membru, reprezintă o încălcare a mandatului pe care Comisia Europeană l-a primit prin votul Parlamentului European. Preşedintele Barroso vorbea astăzi şi despre un contract de încredere între statele membre şi instituţiile europene. Consider că acest parteneriat trebuie să se bazeze pe respect reciproc, pe cooperare şi, mai ales, pe respectarea rolului, atribuţiilor şi a limitelor mandatelor fiecărei instituţii atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. În final, regret şi condamn intenţia unor europarlamentari PDL de a propune suspendarea temporară a unor drepturi care îi revin României, precum votul în Consiliu. Consider că acesta este un demers îndreptat împotriva cetăţenilor români.

  László Tőkés (PPE), írásban. – Csak üdvözölni lehet, hogy az EP helyt adott a mai vitának – hiszen Romániában maga a demokrácia, a jogállamiság került veszélybe az utóbbi hónapokban. Mi, erdélyi magyarok azért is tartjuk fontosnak az EU, a Parlament odafigyelését, mert a – jelenlegi – posztkommunista román kormány csúcsot döntött magyarellenességből, sorozatos támadásokat intézve kisebbségi intézményeink ellen. Ellenséges támadássorozata a Marosvásárhelyi Orvosi és Gyógyszerészeti Egyetem magyar fakultása elleni fellépésével kezdődött, mellyel kapcsolatban méltán jelentette ki Traian Basescu államelnök, hogy: "egy kisebbségnek alapvető joga anyanyelvén tanulnia, egy olyan egyetemen, amelynek kötelessége biztosítani a kisebbségek anyanyelvű oktatását". A sor – egyebek mellett – a kommunizmus idején elkobzott, majd a restitúció révén jogos tulajdonosának, a magyar református egyháznak visszaszolgáltatott Református Székely Mikó Kollégium önkényes visszaállamosítási kísérletével folytatódott. Mindezek ellenére, végtére is elégtétellel állapíthatjuk meg, hogy "így vagy úgy, de a román intézmények ellenállnak a politikai nyomásnak, és sikerült hűnek maradniuk küldetésükhöz, ha az Alkotmánybíróságról, a Főügyészségről vagy a Korrupcióellenes Ügyészségről beszélünk" (Traian Basescu). A Ponta-Antonescu kormányzat azért is vezényelt bosszúhadjáratot ellenünk, mivel a magyarság nem volt hajlandó támogatni jog- és alkotmányellenes politikáját, nevezetesen Traian Basescu államelnök puccsszerű leváltását. Befejezésképpen arra kérem a Parlamentet és a Bizottságot, hogy továbbra is kövessék figyelemmel a romániai helyzetet, illetve a kisebbségi magyarság sorsának alakulását.

  Iuliu Winkler (PPE), în scris. – Comunitatea maghiară din România care, prin dimensiunea sa de 1,5 milioane de cetăţeni, este cea mai numeroasă comunitate minoritară din UE, este ferm ataşată principiilor şi valorilor europene în organizarea şi funcţionarea statului de drept. UDMR, reprezentanta legitimă a acestei comunităţi, a parcurs în ultimele luni, asemenea celorlalte forţe politice din România, o perioadă zbuciumată. Scindarea societăţii, suspendarea preşedintelui României, criza instituţională şi politică ne-au pus în faţa unor decizii dificile.

Pe lângă criza generală, comunitatea mea s-a confruntat şi cu o lovitură dată unuia dintre dezideratele noastre specifice, care rezultă din istoria şi tradiţiile noastre – restituirea către comunitate a bunurilor confiscate abuziv de regimul comunist. Aproape 30 000 de oameni au protestat la 1 septembrie la Sfântu Gheorghe împotriva deciziei abuzive de renaţionalizare a clădirii Liceului „Székely Mikó”, restituită legal în 2002 Bisericii Reformate din Ardeal. Această decizie a ignorat total principiile statului de drept şi a pus sub semnul întrebării garantarea dreptului de proprietate a comunităţilor şi a bisericilor istorice maghiare. Soluţia de durată a conflictelor instituţionale din România, care au atins apogeul în această vară, precum şi garantarea dreptului de proprietate poate fi dată doar printr-o adevărată reformă a justiţiei şi prin reforma constituţională îndelung amânată.