Seznam 
 Předchozí 
 Další 
 Úplné znění 
Postup : 2011/0392(COD)
Průběh na zasedání
Stadia projednávání dokumentu : A7-0321/2013

Předložené texty :

A7-0321/2013

Rozpravy :

PV 19/11/2013 - 17
CRE 19/11/2013 - 17

Hlasování :

PV 20/11/2013 - 8.6
Vysvětlení hlasování

Přijaté texty :

P7_TA(2013)0477

Rozpravy
Úterý, 19. listopadu 2013 - Štrasburk Revidované vydání

17. Evropské systémy družicové navigace (rozprava)
Videozáznamy vystoupení
PV
MPphoto
 

  President. − The next item is the report by Marian-Jean Marinescu, on behalf of the Committee on Industry, Research and Energy, on the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council on the implementation and exploitation of European satellite navigation systems (COM(2011)0814 – C7-0464/2011 – 2011/0392(COD)) (A7-0321/2013).

 
  
MPphoto
 

  Marian-Jean Marinescu, Raportor. − Domnule președinte, sistemele de navigație prin satelit au atins toate aspectele vieții, începând cu navigația rutieră, o aplicație deja familiară pentru majoritatea cetățenilor.

Galileo va funcționa independent de alte sisteme, contribuind astfel la autonomia strategică a Uniunii. Patru sateliți sunt deja pe orbită, alți 18 vor fi în 2014, iar constelația completă va număra 30 de sateliți. Primele servicii vor fi furnizate din anul 2014. EGNOS, sistemul de amplificare a semnalelor satelit, furnizează deja servicii importante. El va conferi o mai mare precizie semnalelor emise de sateliții Galileo și va face ca aceste semnale să corespundă cerințelor unor aplicații critice, cum ar fi localizarea de urgență, aterizarea aeronavelor, agricultura de precizie.

Un număr mare de sectoare economice, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia utilizează din ce în ce mai mult sisteme de radionavigație prin satelit. Autoritățile publice pot beneficia, de asemenea, de Galileo și EGNOS în diverse domenii, cum ar fi serviciile de urgență, poliția, gestionarea crizelor sau gestionarea frontierelor.

Dezvoltarea utilizării radionavigației prin satelit va aduce avantaje enorme economiei Uniunii, nu doar prin creșterea pieței spațiale, ci mai ales prin dezvoltarea pieței din aval pentru aplicații și servicii. Se vor crea și avantaje indirecte, ce decurg din apariția unor aplicații în alte sectoare. Se vor crea noi locuri de muncă în întreaga Uniune și se vor deschide noi orizonturi și oportunități de afaceri pentru producătorii de aplicații, pentru furnizorii de servicii și pentru cercetători. În primii douăzeci de ani de operare, se estimează că Galileo și EGNOS vor genera beneficii socioeconomice cumulate în valoare de aproximativ 70 de miliarde de euro.

Am propus o defalcare a bugetului pentru reducerea costului și pentru un mai bun management financiar: activități legate de segmentul spațial, activități legate de segmentul serviciilor de la sol și de furnizare a serviciilor Galileo, activități de exploatare a sistemului EGNOS, respectiv activități legate de gestionarea programelor. Propunerea de buget a Comisiei prevede în medie un miliard de euro pe an pentru cei șapte ani corespunzători perioadei 2014-2020. Am recomandat Comisiei o abordare flexibilă a acestor fonduri, cu posibilitatea realocării lor de la un segment la altul până la un plafon de 10% din suma totală.

În prezent, aproximativ 6-7% din PIB-ul Uniunii Europene depinde direct sau indirect de aplicațiile bazate pe navigația prin satelit, aceste cifre crescând de la o zi la alta. Sprijinul necesar pentru aplicații a fost estimat la circa 300 de milioane de euro, din care circa 150 de milioane pentru promovarea utilizării aplicațiilor și adoptarea tehnologiei EGNOS pe tot cuprinsul Uniunii și alte circa 150 de milioane pentru cercetare și dezvoltare. Au fost alocate 100 de milioane în cadrul acestui regulament pentru dezvoltarea aplicațiilor, restul fiind prevăzut în cadrul Horizon 2020.

Comisia Europeană a încredințat GSA sarcina de a promova aplicațiile și serviciile de navigație prin satelit. Întrucât piața aplicațiilor va avea un rol crucial pentru viitorul economiei Uniunii, am solicitat agenției un plan de acțiune clar și cuprinzător de dezvoltare a acestei piețe.

Nu în ultimul rând, evidențiez rolul bunei guvernanțe pentru activitatea spațială a Uniunii și nevoia stabilirii de obiective și roluri clare pentru toate entitățile implicate: Comisie, GSA, Agenția Spațială Europeană, agențiile naționale, precum și cele specializate. Pentru a asigura o exploatare eficientă, trebuie să ne asigurăm că toate aceste entități colaborează și funcționează pe termen lung și, în același timp, că rolul fiecăreia dintre ele este clar stabilit.

 
  
MPphoto
 

  Antonio Tajani, Vicepresidente della Commissione. − Signor Presidente, desidero ringraziare il Parlamento europeo, in modo particolare l'onorevole Marinescu, per il lavoro svolto su questo dossier, non soltanto perché Galileo è stata la prima delle proposte settoriali delle Prospettive finanziarie 2014-2020, sulla quale è stato raggiunto un accordo politico, ma anche e soprattutto per il risultato raggiunto.

Questo accordo, infatti, ci permette di assicurare che 7 miliardi di euro siano destinati nella prossima programmazione finanziaria al dispiegamento e all'utilizzo di Galileo e delle sue applicazioni. Grazie agli importanti risultati ottenuti negli ultimi tre anni, Galileo è diventato una realtà: quattro satelliti sono in orbita e varie stazioni terrestri sono state distribuite in tutto il mondo.

I test effettuati su questi quattro satelliti parlano chiaro e la dimostrazione c'è stata nel mese di luglio nella base del Fucino con quattro satelliti: la precisione di posizionamento è eccellente, molto maggiore del GPS americano, e questo va ben al di là delle nostre aspettative. Questi risultati sono molto incoraggianti e ci permettono di prevedere prestazioni del sistema eccezionali nel futuro. Ciò a testimonianza delle capacità e della competenza dell'industria europea.

L'attuazione del programma prosegue, anche se c'è un ritardo di qualche mese per il lancio dei prossimi satelliti. Tuttavia, sono ottimista e resto convinto che prima della conclusione del mio mandato da Commissario all'Industria, saranno individuati i fornitori di servizi, ragion per cui i primi servizi di Galileo potranno a mio avviso essere già operativi entro il mese di ottobre 2014. È essenziale, infatti, per i nostri cittadini e per le imprese poter beneficiare il prima possibile dei servizi offerti da Galileo che, proprio per questo, rappresenta una chance unica per il rilancio della competitività della nostra Unione.

Il regolamento di cui stiamo discutendo questa sera rappresenta una tappa fondamentale per assicurare la continuità del programma nell'ambito del prossimo quadro finanziario, non soltanto dal punto di vista economico ma anche per quel che riguarda la governance del programma. A questo riguardo, la Commissione ha preso atto con grande soddisfazione che il Parlamento e il Consiglio hanno ampiamente sostenuto la nostra proposta.

Questa governance rappresenta un'evoluzione significativa dello schema di organizzazione del programma e tiene conto della necessità di ottimizzare e razionalizzare l'uso delle strutture già esistenti. Attraverso il nuovo schema, la Commissione resterà responsabile per l'attuazione del programma, sotto il controllo politico del Parlamento e del Consiglio, mentre i vari compiti tecnici relativi allo sviluppo delle infrastrutture e della gestione del sistema operativo saranno affidati, rispettivamente, all'Agenzia spaziale europea e all'Agenzia europea del GNSS.

Il Parlamento ha inoltre richiesto che una parte del budget mobilitato da questo regolamento sia destinato al finanziamento dello sviluppo delle numerose opportunità economiche offerte da Galileo e da EGNOS. In questo contesto di crisi che l'Europa sta attraversando si tratta di un'occasione che non possiamo lasciarci sfuggire.

Ho chiesto alla Direzione generale di esaminare le possibilità di rafforzare l'entrata sul mercato di Galileo e tutte le opzioni sono sul tavolo, inclusa l'idea di una normativa per imporre l'uso di Galileo.

Prima di concludere, vorrei soffermarmi brevemente su altri due punti.

Primo: la Commissione è pienamente consapevole del fatto che la somma di 7 miliardi per i programmi di navigazione satellitare per il prossimo programma finanziario rappresenta un limite insuperabile. Per questo motivo, il tentativo di ridurre i rischi e di monitorarne i costi per evitare gli errori del passato rimane per me una priorità.

Secondo: il Parlamento europeo e il Consiglio resteranno strettamente coinvolti nei programmi. Essi, infatti, saranno i destinatari di una relazione annuale sull'andamento del programma. Inoltre, la Commissione continuerà a riunirsi regolarmente con il Consiglio e il Parlamento in seno al Comitato interistituzionale su Galileo, come accaduto anche recentemente nel mese di novembre, durante il quale io stesso e il leader dell'Agenzia spaziale europea, Jean-Jeacques Dordain, abbiamo comunicato alle Istituzioni comunitarie tutti i dettagli, anche dal punto di vista tecnico.

 
  
MPphoto
 

  Maria Da Graça Carvalho, relatora de parecer da Comissão dos Orçamentos. − Senhor Presidente, Senhor Comissário, começo por felicitar o relator pelo excelente relatório. O programa Galileo cria um sistema global de navegação por satélite mais avançado, que garante um serviço de posicionamento global altamente preciso e fiável. Trata-se de um projeto emblemático da União Europeia e dentro do espírito da Estratégia Europa 2020.

A indústria europeia será a primeira beneficiária deste programa. O Galileo contribui para o funcionamento de muitos setores da economia e proporciona às empresas e aos cidadãos o acesso direto a um sinal de navegação por satélite produzido pela Europa.

Dada a sua importância, a sua dimensão europeia e o seu valor acrescentado, a Comissão dos Orçamentos foi do parecer que este programa devia receber o financiamento adequado e lhe atribuiu o valor de 6,3 mil milhões de euros.

 
  
MPphoto
 

  Angelika Niebler, im Namen der PPE-Fraktion. – Herr Präsident! Auch ich möchte zunächst herzlich Dankeschön sagen in Richtung unseres Berichterstatters, Herrn Marinescu, der einen ausgezeichneten Bericht vorgelegt hat und auch sehr offen war für Anregungen, die aus unserem Kreise kamen.

Handygate, Prism, Tempora – irgendwie werde ich das Gefühl nicht los, dass wir bei den großen wichtigen Dingen immer von Infrastruktureinrichtungen in den USA abhängig sind. Beim Thema GPS ist das ja auch nicht anders. Jedes Navigationsgerät, das wir heutzutage benutzen, erhält seine Funksignale von amerikanischen Satelliten. Seit langem haben wir auch vom Europäischen Parlament daher zu Recht gefordert, dass wir eigene europäische Strukturen aufzubauen haben. Galileo ist aus meiner Sicht ein ganz wichtiger Anfang und ein wichtiger Schritt in diese Richtung, um unsere Unabhängigkeit vom amerikanischen GPS zu senken.

Das Europäische Parlament hat sich über die vielen Jahre immer für eine ehrgeizige europäische Weltraumpolitik ausgesprochen. Ich erinnere mich sehr gut noch an die Anfangsschritte von Galileo. Auch wir im Europäischen Parlament haben immer für Galileo gekämpft, dafür, dass es eine Gemeinschaftsfinanzierung gibt. Ich denke, der Einsatz hat sich gelohnt. Wir haben in Europa eine starke hochspezialisierte Weltraum- und Zulieferindustrie. Auf dieses Potenzial können wir zurückgreifen. Selbst wenn wir jetzt bei Galileo ein Stück weit hinter dem Zeitplan zurück sind, sind wir auf gutem Wege. Ich bin da sehr zuversichtlich und hoffe, dass wir am Ende des Tages denn auch mit 27 Satelliten im Orbit mit entsprechenden Ersatzsatelliten und einer angemessenen Bodeninfrastruktur die volle Einsatzfähigkeit von Galileo erzielen können.

(Die Rednerin ist damit einverstanden, eine Frage nach dem Verfahren der „blauen Karte“ gemäß Artikel 149 Absatz 8 der Geschäftsordnung zu beantworten.)

 
  
MPphoto
 

  Daniel Caspary (PPE), Frage nach dem Verfahren der „blauen Karte“. – Herr Präsident! Geschätzte Kollegin Niebler, ich wurde im Wahlkreis vor einiger Zeit angesprochen, ob es denn Sinn hat, dass wir als Europäische Union so viel Geld in die Hand nehmen und mehrere Satelliten in den Weltraum schicken, wenn wir im Zweifel gar nicht sicherstellen können, dass es dann auch die Anwendungen käuflich zu erwerben gibt. Also haben wir uns auch ausreichend Gedanken gemacht, damit es dann am Ende auch wirklich Geräte gibt, die diese Signale abgreifen, und wir nicht am Ende eine Investitionsruine im Weltraum haben.

 
  
MPphoto
 

  Angelika Niebler (PPE), Antwort auf eine Frage nach dem Verfahren der „blauen Karte“. – Herr Präsident! Vielen Dank, Kollege Caspary! Ich denke, das ist eine sehr wichtige Frage, die ich auch gerne beantworte: Ja, wir haben uns hierzu schon viele Gedanken gemacht, und wir sind dabei, unsere Gedanken noch weiter zu verfeinern und zu vertiefen.

Nächstes Mal, im Dezember, wird im Plenum über meinen Bericht zur Weltraumwirtschaftspolitik abgestimmt. Da greifen wir diese Thematiken eben auch auf. Es ist von Seiten der Kommission eine Vielzahl von Überlegungen angestellt worden. Es gibt auch einen Bericht vom Kollegen Prodi zu diesem Thema, zu COPERNICUS. Wie schaffen wir es, dass diese Infrastruktur, die wir mit europäischen Steuermitteln finanzieren, dann auch wirtschaftlich betrieben und optimal genutzt werden kann, und dass vor allen Dingen auch unsere mittelständischen Betriebe Zugang zu den Signalen haben und mit den Daten, die sie generieren, dann auch entsprechend wirtschaften können?

Wir sind also seit vielen Monaten dabei und ich denke, dass wir auch dann in dieser Legislaturperiode noch konkrete Vorschläge machen.

 
  
MPphoto
 

  Silvia-Adriana Ţicău, în numele grupului S&D. – Domnule președinte, salut faptul că o sumă maximă de șapte miliarde de euro se pune la dispoziția programelor europene de radionavigație prin satelit EGNOS și Galileo din bugetul general al Uniunii pentru perioada 2014-2020.

Utilizarea sistemelor de radionavigație prin satelit depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre, iar serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie la o largă gamă de servicii și activități sociale și economice. Un număr mare de sectoare economice, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, dar și serviciile de urgență, poliția, sistemele de gestionare a crizelor sau de gestionare a frontierelor utilizează din ce în ce mai mult sistemele de radionavigație prin satelit. De aceea, este important ca Uniunea să sprijine dezvoltarea de aplicații și servicii bazate pe sistemele GNSS. Acest lucru va permite cetățenilor Uniunii să beneficieze din plin de avantajele ce decurg din sistemele de radionavigație prin satelit, asigurându-se, totodată, atât utilizarea la valoarea reală a sistemului Galileo, cât și menținerea încrederii populației în programele Galileo și EGNOS.

Salut acordul la care s-a ajuns între Parlament și Consiliu, acord prin care se stabilește, pe lângă bugetul alocat, și un nou cadru de guvernanță ce stabilește clar rolul Comisiei, al Agenției GNSS și al Agenției Spațiale Europene. Totodată, se stabilesc noi norme privind achizițiile publice și condiții concrete de concurență. Acordul reprezintă un pas înainte în realizarea unui sistem european de navigație prin satelit independent, precis și fiabil, oferind soluții practice pentru industria europeană, pentru răspunsurile în caz de dezastre, pentru siguranța în transporturi, protecția mediului și pentru serviciile publice.

Nu în ultimul rând, doresc să atrag atenția că trebuie să asigurăm acoperirea geografică a serviciilor oferite de aceste sisteme pentru întreg teritoriul Uniunii Europene, înainte de a extinde acoperirea geografică către alte regiuni ale lumii.

[Vorbitorul a acceptat să răspundă unei întrebări adresate în conformitate cu procedura „cartonașului albastru” (articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură).]

 
  
MPphoto
 

  Paul Rübig (PPE), Frage nach dem Verfahren der „blauen Karte“. – Herr Präsident! Danke, Frau Tiçau! Meine Frage ist: Glauben Sie, dass das neue Satellitennavigationssystem auch mehr Datensicherheit für die europäischen Daten bringen wird?

 
  
MPphoto
 

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), Răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru” Având în vedere că aceste sisteme sunt sisteme europene, cu siguranță ele vor respecta cadrul legislativ european în privința datelor cu caracter personal. În plus, în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, trebuie să subliniez faptul că aceste noi sisteme europene vor asigura mai multă precizie, deci, practic, cetățenii europeni vor avea mai multe beneficii decât oferă actualul sistem GPS.

 
  
MPphoto
 

  Jacky Hénin, au nom du groupe GUE/NGL. – Monsieur le Président, avec Galileo et EGNOS, le monopole du GPS nord-américain, contrôlé par le Pentagone, est enfin sur le point d'être brisé. C'est une bonne nouvelle pour l'indépendance économique, diplomatique et politique des peuples d'Europe. C'est aussi une très bonne nouvelle pour l'emploi dans les secteurs de l'industrie, des transports et des services en Europe.

Certes, l'accouchement ne se fait pas sans douleur. Certes, on peut critiquer le recours initial et coûteux à des partenariats public-privé. Mais il n'en reste pas moins que Galileo est la première infrastructure commune produite et financée par l'Union dont elle est également propriétaire. C'est pourquoi Galileo et EGNOS doivent devenir des services publics et des biens communs à part entière à l'échelle de toute l'Union.

Je profite de cette intervention pour souligner que l'Agence spatiale européenne est l'une des rares institutions de notre Union qui soit vraiment efficace, utile et au service des citoyens. Elle devrait servir de modèle à toutes les autres institutions de l'Union, à commencer par la Banque centrale européenne, qui n'est malheureusement qu'au service des marchés financiers.

 
  
MPphoto
 

  Jolanta Emilia Hibner (PPE). - Panie Przewodniczący! Panie Komisarzu! Dzisiaj rozmawiamy o tak naprawdę, można powiedzieć, technice XXI wieku. System nawigacji satelitarnej, którą chcemy zastosować i stosujemy już w Europie, jest jednym z najnowocześniejszych systemów, który da nam możliwość absolutnie dobrej nawigacji i nie jest stosowany tylko – tak jak powszechnie uważamy – dla skrócenia drogi przez kierowców, ale przede wszystkim używany jest w lotnictwie, na statkach, w tachografach cyfrowych, także w bankach dla przesyłek kurierskich, w pracach geodezyjnych, a nawet przez sportowców. Więc podkreślmy, że jest to system niezbędny, abyśmy mogli powiedzieć, że jesteśmy wprowadzeni w XXI wiek. EGNOS jest jeszcze bardziej zaawansowanym technologicznie systemem, używany w lotnictwie cywilnym i przemyśle transportowym, już w tej chwili. Oba systemy są powszechnie używane przez wojsko, czyli można powiedzieć jedno: że tak naprawdę my jako Europa dołączyliśmy do tych najlepszych. Ci, którzy naprawdę potrafią technikę wykorzystać w 100%. Systemy te wymagają oczywiście rozbudowy infrastruktury w Europie, wymagają wybudowania większej ilości stacji naziemnych i zlikwidowania wysp, które mamy w Europie. To jest bardzo ważne dla nas po to, żeby całą Europę objąć zasięgiem, który jest, jakby nie było, techniką XXI wieku.

 
  
 

Catch-the-eye procedure

 
  
MPphoto
 

  Paul Rübig (PPE). - Herr Präsident! Ich glaube, es ist sehr wichtig, dass diese neue Technologie auch den kleinen und mittleren Betrieben in Europa eine Chance gibt, nämlich zuerst als Zulieferer für das System und dann natürlich auch in der Nutzung des Systems. Deshalb sind die Nutzungskonzepte für dieses neue System extrem wichtig, weil das natürlich auch eine starke Exportkomponente bilden könnte und Europa sich hier zu einem globalen Anbieter von präziser genauer Technologie in einem völlig neuen Qualitätsstandard positionieren könnte. Insofern gratuliere ich dem Berichterstatter für diese neue Entwicklung und vor allem der Kommission, dass sie diese Chancen für die europäische Wirtschaft und für neue Beschäftigung wahrgenommen hat.

 
  
 

(End of catch-the-eye procedure)

 
  
MPphoto
 
 

  Antonio Tajani, Vicepresidente della Commissione. − Signor Presidente, desidero fornire alcune informazioni su argomenti sollevati nel corso della discussione. L'industria spaziale rappresenta per l'Europa uno dei settori di grande qualità, sul quale conviene concentrare gli sforzi, e uno dei settori chiave della nostra politica per la reindustrializzazione dell'Unione europea.

Condivido quanto affermato dall'onorevole Rübig e cioè che, anche per quanto riguarda l'internazionalizzazione delle nostre imprese, il settore dello spazio rappresenta un settore chiave. Sono reduce da una missione per la crescita in Vietnam, Myanmar e Tailandia, e anche in quei paesi, dove ho sottoscritto molti accordi, alcuni dei quali riguardano proprio il settore dello spazio, sussiste grande interesse anche per tutto ciò che riguarda le nostre attività nel settore dell'industria spaziale.

Per quanto riguarda la domanda rivoltami dall'onorevole Caspary: "cosa si sta facendo per fare in modo che i segnali di Galileo possano essere trasformati in servizi", ho già annunciato che entro la fine del prossimo anno dovrebbero già essere utilizzati i segnali di Galileo per dare servizi. Abbiamo già riunito quest'anno per due volte tutte le industrie del settore interessate allo sfruttamento del segnale di Galileo – una volta a Londra all'inizio dell'anno e la seconda nel mese di luglio al Fucino, in occasione della prova dell'efficacia dei segnali di Galileo.

Si tratta di tante piccole e medie imprese e c'è grande interesse da parte del mondo imprenditoriale per dar vita a nuove realtà interessate proprio all'utilizzo dei segnali di Galileo nei diversi settori: trasporti, pesca, agricoltura, salute, protezione civile. A proposito di protezione civile e dell'utilizzo dei satelliti, anche questa notte è stato attivato all'una e quaranta il sistema Emergency di Copernicus per l'alluvione che ha colpito una regione europea, l'isola della Sardegna, dove vi sono state numerose vittime e in cui la situazione è davvero disastrosa. Il nostro sistema ha cominciato a collaborare con le autorità italiane durante la nottata, poco dopo l'inizio dell'alluvione.

Per quanto riguarda il tema della sicurezza, sono anch'io assolutamente d'accordo sulla miglior garanzia offerta dal sistema Galileo, in quanto sistema gestito dall'Unione europea, la cui organizzazione completa offre maggiore tutela per la protezione dei dati.

Come ricordato dall'onorevole Niebler nel corso del suo intervento, Galileo rappresenta complessivamente una grande sfida, iniziata alcuni fa. Ora abbiamo compiuto passi decisivi: c'è un'industria che continua a produrre; EGNOS – che è il precursore di Galileo e che permette di meglio utilizzare il sistema GPS, rendendo più precisi i segnali – è già operativo; stiamo lavorando anche all'altro progetto, Copernicus – lanceremo il primo Sentinel tra qualche mese, per cui, in un contesto complessivo di strategia di politica spaziale – perché Galileo è soltanto una parte importante, pur essendo forse il progetto più ambizioso – sarà possibile utilizzare Galileo, soprattutto nel settore della protezione civile, insieme a Copernicus, e i segnali di entrambi i sistemi renderanno più sicura l'intera Unione europea. Sarà possibile inoltre esportare l'utilizzo dei segnali dei nostri sistemi europei, per contribuire alla soluzione di crisi dovute a fenomeni naturali.

Ciò dimostra che l'Europa è all'avanguardia e poter disporre, prima della fine del mandato di questa Commissione europea, dei primi segnali di Galileo significa dimostrare che l'Europa è in grado di gestire un sistema. Si tratta di un risultato politico importante che permette alle Istituzioni europee di dimostrare ai cittadini europei che l'Europa non è soltanto sacrifici, che l'Europa non è soltanto burocrazia bensì garantisce una serie di risultati che rispondono all'interesse dei cittadini, fornendo loro più servizi, ma anche benefici economici se è vero, come è vero, che il risparmio garantito da Galileo nei prossimi vent'anni si attesta attorno a 90 miliardi di euro a fronte di una spesa di circa 10 miliardi.

Si tratta quindi uno straordinario risultato economico e politico, oltre che scientifico e industriale. Ringrazio ancora una volta l'onorevole Marinescu ma anche tutti i parlamentari che hanno sempre seguito con attenzione questo fronte, dimostra che l'Europa è in grado di vincere alcune grandi sfide.

Commission statement regarding Article 14(1)

"1. The Commission will, when preparing the delegated acts referred to in Article 14(2), ensure a simultaneous, timely and appropriate transmission of relevant documents to the European Parliament and the Council, carry out appropriate and transparent consultations well in advance, including where appropriate as regards the practical effect to be given to these delegated acts, in particular with experts from the national authorities of all the Member States which will be responsible for implementing these delegated acts once they have been adopted or amended, and take full account of the opinions of these experts.

2. In view of the fact that questions of national security are particularly relevant when preparing, drawing up, amending and, where appropriate, giving practical effect to the delegated acts referred to in Article 14(2), the Commission welcomes the intention by Member States to designate as experts in this process the representatives of their respective national authorities in the Security Board for the European GNSS Systems, established by Commission Decision 2009/334/EC, and also welcomes the position of the Member States that these experts, working together with the Commission, should endeavour, as far as possible, to advise the Commission on the basis of consensus."

 
  
MPphoto
 

  Marian-Jean Marinescu, Raportor. − Domnule președinte, a întrebat cineva aici dacă investiția făcută de Uniunea Europeană va aduce beneficiile necesare. Da, cred că va aduce aceste beneficii. Mi-am pus și eu această întrebare. Spuneam, în timpul negocierilor, că e păcat să construim un Picasso acolo, sus, care nu se vede, și cetățenii să nu beneficieze de el.

De aceea, am insistat pe două direcții în raportul meu:

1. dezvoltarea de aplicații - cu sprijinul Comisiei, am reușit să introduc o sumă consistentă (peste 100 de milioane) pentru dezvoltarea aplicațiilor;

2. informarea cetățenilor despre ce poate să aducă Galileo pentru viața de zi cu zi și, în același timp, pentru dezvoltarea economică.

Se spunea, în același timp, și de protecția datelor. Galileo produce și un semnal criptat, care asigură securitatea unor date care sunt sensibile.

Spunea domnul comisar că acest regulament a fost primul dintre regulamentele legate de bugetul 2014-2020 în cazul căruia s-a ajuns la un acord politic. Așa este și aceasta s-a datorat unei colaborări excelente cu colegii mei și cu raportorii din umbră, s-a datorat unei colaborări excelente cu Comisia și mulțumesc pentru acest lucru. În același timp, să nu uităm președinția irlandeză, care a contribuit foarte mult la scurtarea timpului de negocieri

Mulțumesc tuturor celor care au contribuit la acest raport și îi urez succes domnului comisar Tajani în activitatea de a pune sus, acolo, toți sateliții necesari pentru a avea un semnal la sfârșitul anului 2014.

 
  
MPphoto
 

  President. − The debate is closed.

The vote will take place on Wednesday, 20 November 2013.

Written statements (Rule 149)

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Leszek Wałęsa (PPE), na piśmie. Systemy nawigacji nie od dziś są wykorzystywane na całym świecie. Mają mnóstwo zastosowań. Poczynając od działań wojennych, kończąc na nawigacji samochodowej. Wokół naszego globu krążą setki satelitów nawigacyjnych należących do sieci GPS, GLONASS oraz Beidou, od których działania jesteśmy obecnie uzależnieni.

Od wielu lat trwają prace nad europejskim systemem GALILEO. Jak podaje sprawozdanie, program ten obejmuje obecnie zakończoną fazę definicji, rozwoju i walidacji, jednocześnie trwają już prace nad rozpoczęciem fazy eksploatacji. Wierzę, że realizacja planów przebiegnie pomyślnie, ponieważ w moim przekonaniu taki system może przynieść Europie wiele korzyści. Wspomniane wcześniej uniezależnienie od innych systemów, brak obaw o przerwy w działaniu innych systemów nawigacji oraz poprawa konkurencyjności dzięki GALILEO i EGNOS są warte wydatków szacowanych na 7 mld euro w najbliższej perspektywie finansowej. Jestem przekonany, że potencjalne korzyści w przyszłości tę inwestycję zwrócą z dużą nawiązką.

Co istotne, GALILEO jest zarządzany przez instytucje cywilne, co jest kolejnym dowodem na to, że Unia Europejska jest obszarem zapewniającym pokój i bezpieczeństwo swoim obywatelom. Jestem zwolennikiem przedstawionego sprawozdania. Zapewnia elastyczność i jasny podział kompetencji. Liczę na to, że za kilka lat obywatele UE nie będą mieli powodów do narzekań.

 
Právní upozornění - Ochrana soukromí