Zdravka Bušić (PPE). - Gospodine potpredsjedniče, Europska unija je doista napravila krupne korake na teškom putu kojim će u konačnici Srbiju i Kosovo dovesti u krilo europske obitelji. Cijenim napore Srbije i Kosova koje ulažu na svom europskom putu i pozdravljam kompromise koje postižu. Uz ovo rečeno, želim naglasiti i posebno apelirati na Srbiju, ali i na Komisiju, da u procesu pregovora odgovore Hrvatskoj na otvorena i za nju bitna pitanja, a to su: otkriti grobnice za još 1 700 nestalih u ratu, otvoriti i Hrvatskoj vratiti arhive tajnih službi u kojima su prikriveni komunistički zločini bivše države, vratiti Hrvatskoj u ratu otuđeno kulturno blago i konačno, poštovati manjinska prava, pogotovo u slučaju hrvatske manjine.
Mitro Repo (S&D). - Arvoisa puhemies, serbialaisten tulevaisuus on Euroopassa. Viime syyskuussa voimaan astunut vakautus- ja assosiaatiosopimus on siis erittäin tärkeä. Sopimus muodostaa raamit Serbian ja EU:n väliselle yhteistyölle. Serbian suurin ongelma ja jäsenyyseste on kuitenkin korruptio ja järjestäytynyt rikollisuus.
Serbian jäsenyys liittyy kysymykseen koko Euroopan vakaudesta. Serbian etenemisestä kohti Eurooppaa hyötyy myös koko Länsi-Balkanin alue, sillä Serbia toimii alueen vetojuhtana. Mutta Balkanin sodat kummittelevat yhä yhteiskunnassa. Onneksi nuori sukupolvi on kuitenkin saanut kasvaa rauhan aikana ja se tahtoo eurooppalaistuvan Serbian. Heille viisumivapauden tuoma liikkumisvapaus on tärkeä toivon ja vapauden merkki.
Jokaista EU:n jäsenyyttä haluavaa maata tarkkaillaan sen suhteen, kuinka se pystyy täyttämään ehdot ja jäsenyyskriteerit. Tässä suhteessa Serbian tulevaisuus on siis serbialaisten itsensä käsissä.
Elena Băsescu (PPE). - Am votat în favoarea rezoluției, deoarece Serbia a făcut progrese în ultimul an, însă atrag atenția că o parte din reforme nu sunt implementate corespunzător. Mă refer la respectarea criteriilor de la Copenhaga privind protecția minorităților.
Deși situația este mai bună decât în 2012, există în continuare probleme, în special în ceea ce îi privește pe românii timoceni. Elevii care doresc să învețe în limba română se lovesc de piedici administrative puse de autoritățile locale din Serbia. Fie că vorbim despre schimbarea permanentă a locațiilor în care se desfășoară cursurile cu predare în limba română sau despre programarea lor la ore foarte târzii, mulți elevi sunt nevoiți să renunțe la aceste cursuri.
Însă o mare parte din vină o are și guvernul socialist de la București, care nu se implică suficient în rezolvarea problemelor românilor din Valea Timocului.
Daniel Hannan (ECR). - Mr President, the way in which the European Union has evolved from being essentially a trading organisation into a political one is reflected in the higher and more exacting standards applied to each new accession round. It is no longer a question of countries being able to sustain the obligations of the free market; we are increasingly making demands that touch on their judicial systems and their foreign policies. I will take the same attitude to Serbia that I took to Croatian accession and that I would take to any of the other South Slavic or Balkan countries.
If I were Serbian, I would be very reluctant to surrender the advantages of a relatively educated workforce and relatively cheap exports to assimilate the corpus of EU social and employment law, but that is their decision. If they vote to join, I will support it, as I did in the case of Croatia. I do have to wonder, though, at the lack of historical imagination here on our side that, in this centenary year of the Austro-Hungarian Memorandum to Serbia, we think nothing of making it a precondition that Serbia puts foreign powers in charge of its judicial system.
A szavazáshoz fűzött írásbeli indokolások
Claudette Abela Baldacchino (S&D), in writing. − The fact that accession negotiations between the EU and Serbia will soon start is a step in the right direction. At the same time efforts on combating child poverty and standing up to violent groups attacking LGBTI people is essential. It needs to be clear that discrimination, on whatever grounds, is unacceptable.
Luís Paulo Alves (S&D), por escrito. − Aprovo o presente Relatório, acolhendo com agrado o sucesso das primeiras eleições autárquicas a nível nacional que decorreram a 3 de novembro de 2013. É de louvar a afluência e normalidade com que decorreu o processo eleitoral, no Kosovo, assim como nos municípios a sul do rio Ibar, de maioria sérvia, conforme avaliado na declaração preliminar da missão de observação eleitoral da União Europeia. Em qualquer democracia de direito, este é um passo decisivo a salutar. No caso da Sérvia, estas eleições têm grande importância na formação da Comunidade de Municípios Sérvios e são um claro e importante avanço no processo de normalização no país. Saúdo os esforços que Belgrado e Pristina levaram a cabo no sentido de garantir a realização das eleições num quadro pacífico e segundo as normas democráticas. Condeno, veementemente, o clima de violência e constante intimidação que se regista nos municípios do norte de Mitrovica e de Zvečan. Exorto as autoridades sérvias a tratarem estas situações, exemplarmente, perante a justiça. Considero se necessário comunicar, de forma mais transparente, as conclusões do diálogo entre Belgrado e Pristina, assegurando a participação dos parlamentos e das sociedades civis em causa no processo de reconstrução social e cívica.
Roberta Angelilli (PPE), per iscritto. − Il percorso di integrazione europea di Belgrado ha visto, a fine settembre l’avvio dello screening su importanti capitoli negoziali quali quelli relativi al sistema giudiziario e diritti fondamentali e a giustizia, libertà e sicurezza, insieme al capitolo negoziale “ad hoc” dedicato alla normalizzazione con Pristina. In tal senso è da apprezzare la determinazione e l’impegno mostrati da entrambi i Governi, serbo e kosovaro, per il raggiungimento dello storico accordo del 19 aprile e per la sua progressiva attuazione. Un dialogo, facilitato dalla UE, che ha raggiunto risultati senza precedenti e potrebbe in futuro diventare un modello per l’intera regione. Mi sono pero’ astenuta nella votazione perchè ritengo che il percorso di integrazione sia ancora incompleto e distante dagli obiettivi.
Sophie Auconie (PPE), par écrit. – J'ai voté en faveur de ce rapport qui dresse un état des lieux global concernant l'avancement des réformes, notamment démocratiques, en Serbie pour l'année 2013. Il est important de ne pas adopter un langage trop positif envers la Serbie et le processus d'intégration car des inquiétudes demeurent concernant l'indépendance de la justice et le respect des droits de plusieurs minorités dans ce pays.
Adam Bielan (ECR), na piśmie. − Z zadowoleniem przyjmuję fakt, że w najbliższych dniach Serbia rozpocznie proces negocjacyjny z Brukselą. Liczę, że w niedalekiej przyszłości kraj ten zasili szeregi państw członkowskich. Półwysep Bałkański to strategiczny obszar nie tylko ze względów ekonomicznych, ale przede wszystkim bezpieczeństwa Europy.
Należy docenić konstruktywne podejście przyjęte przez władze Serbii w stosunkach z sąsiadami, co przekłada się na postępy w zakresie współpracy regionalnej i polityki energetycznej. Aktywność w procesie ścigania zbrodni wojennych wyraźnie sprzyja wzrostowi zaufania do polityki Belgradu. Niezbędne są natomiast dalsze działania na rzecz reform administracyjnych, szczególnie w obszarach wymiaru sprawiedliwości czy prawa wyborczego. Utrzymujący się wciąż wysoki poziom korupcji musi stać się celem zdecydowanych kroków ze strony rządu.
Mara Bizzotto (EFD), per iscritto. − Non condivido le posizioni sostenute nella risoluzione che analizza i progressi compiuti dalla Serbia come Paese in preadesione, per questo motivo non ho supportato il testo col mio voto.
Philippe Boulland (PPE), par écrit. – J'ai voté pour la résolution sur la Serbie. Cette résolution fait suite à la décision de juin 2013 d'ouvrir des négociations d'adhésion avec la Serbie et à l'entrée en vigueur le 1er septembre 2013 de l'accord de stabilisation et d'association avec ce pays. Je rappelle que ceci n'engage pas une adhésion automatique au sein de l'UE.
Alain Cadec (PPE), par écrit. – J'ai voté en faveur de la proposition de résolution de la commission des affaires étrangères sur l'ouverture des négociations d'adhésion de la Serbie à l'Union européenne. J'approuve néanmoins les recommandations de ce rapport prônant l'instauration d'un véritable État de droit, la protection des minorités et l'établissement d'un dialogue social constructif entre le gouvernement et la société civile. L'Union européenne et la Serbie peuvent tous deux bénéficier de cette adhésion. Je soutiens ainsi une transposition pleine et entière de la législation européenne dans le droit serbe.
Lara Comi (PPE), per iscritto. − Plaudo al proseguimento dei negoziati con la Serbia per l'accesso all'Unione europea, nonostante le perplessità che molti cittadini nutrono. Trovo, infatti, che i Balcani debbano, prima o poi, rientrare tutti a far parte dell'Unione europea, per identificare il più possibile l'UE con l'Europa. Sicuramente la Serbia, come gli altri Paesi confinanti, deve fare ancora molta strada prima di entrare a far parte del nostro progetto. Ma il fatto stesso di impegnarsi ad adeguarsi è, a mio avviso, un grande passo avanti che merita rispetto ed incentivi a proseguire. La Commissione europea ha identificato le aree in cui è prioritario intervenire e mi auguro che il nostro accompagnamento sia sufficiente per rendere, in poco tempo, la Serbia un Paese adatto ad unirsi, in condizioni paragonabili, agli altri Stati Membri.
Tamás Deutsch (PPE), írásban. − Szerbiával 2013 júniusában hagyta jóvá az Európai Tanács a csatlakozások elindítását. A határozat üdvözli a Tanács döntését és a szerb kormány elkötelezettségét az európai integráció irányában. Ezzel együtt további reformokat és intézkedéseket sürget az igazságszolgáltatás, a csalás és korrupció elleni harc illetve a magyar kisebbség szempontjából is lényeges kisebbségvédelem területén. Január 21-én Szerbia és az EU közötti csatlakozási tárgyalások megkezdődtek, a határozatot támogattam a plenáris szavazáson. Azonban fontos, hogy a tárgyalások folyamán a kisebbségi jogok kiemelt figyelmet kapjanak.
Ioan Enciu (S&D), par écrit. – J'ai voté en faveur de cette résolution sur le rapport de suivi 2013 concernant les progrès réalisés par la Serbie dans sa voie vers une adhésion à l'Union européenne, et je me félicite de son adoption. Cette résolution salue positivement l'attachement affiché par le gouvernement serbe à l'intégration européenne et encourage la Serbie à poursuivre les réformes systémiques et socioéconomiques qui lui permettront de mettre en œuvre de manière efficace les obligations liées au statut de futur État membre. Le futur de la Serbie est dans l'Union européenne. Il faut féliciter la Serbie pour l'ouverture officielle future des négociations ouvertes pour l'adhésion du pays à l'Union européenne. C'est un aboutissement mérité pour le pays, qui marque le départ d'une période de réformes nécessaire dans des domaines majeurs tels que l'indépendance de la justice, le respect des droits fondamentaux, et la lutte contre la corruption.
Jill Evans (Verts/ALE), in writing. − I voted in favour of this resolution that welcomes the accession negotiations with Serbia but is clear to point out that Serbia has failed to recognise Kosovoʼs borders. A nationʼs choice to be independent must be respected. It also calls on the Serbian authorities to conduct a more thorough investigation into the archives and officials of the former Yugoslav Peopleʼs Army. Many of my constituents in Wales have written to me about the cruel treatment of dogs in some parts of Serbia; it is vital that such issues are addressed as part of the accession negotiations.
Diogo Feio (PPE), por escrito. − Há um obstáculo particularmente relevante no caminho sérvio rumo à União Europeia que se chama Kosovo. É necessário compreender até que ponto os sérvios já cederam nesta questão e como ela radica em sentimentos profundos que se relacionam com a sua própria identidade enquanto Estado nacional. A opção sérvia pela Europa e os sacrifícios que coletivamente empreendeu neste aspeto devem ser saudados e apoiados. Como já disse anteriormente, a sua adesão, ainda que num futuro não percetível para já, significaria um novo recomeço para a região e mais uma oportunidade para sarar as feridas que a guerra e o ódio étnico infelizmente abriram aquando do processo de desmembramento da Jugoslávia. Saúdo a decisão do Conselho Europeu, de 28 de junho de 2013, de encetar negociações de adesão com a Sérvia e faço votos para que a conferência intergovernamental UE-Sérvia tenha efetivamente lugar em dezembro de 2013 e constitua um passo importante neste caminho de aproximação com o qual todos temos a ganhar, em particular a região balcânica.
João Ferreira (GUE/NGL), por escrito. − A resolução, tendo subjacente a concessão do estatuto de país candidato à Sérvia pelo Conselho Europeu, aborda a assinatura do Primeiro Acordo sobre os Princípios de Normalização, alcançado entre os Primeiros-Ministros da Sérvia e do Kosovo. A perspetiva é a da aceitação final da independência do Kosovo pela Sérvia, legitimando uma inaceitável operação, contrária ao Direito Internacional, e mantendo o Kosovo como um protetorado da NATO e da UE, em pleno coração dos Balcãs. A visão e os interesses que perpassam por esta resolução são os das grandes potências da NATO e da UE, que ambicionaram (e provocaram) o desmantelamento da Jugoslávia. Os seus objetivos ficam claros na resolução: abolir as barreiras administrativas à realização de negócios, a privatização de empresas públicas e o avanço do neoliberalismo, sob a estafada consigna reduzir a presença do Estado na economia. O processo de adesão da Sérvia à UE soma-se a outros processos em curso, os quais demonstram como o semear de divisões étnicas, a agressão e o apoio à destruição da Jugoslávia tinham como propósito dominar economicamente os países que daí resultassem, os seus recursos naturais, explorar os seus trabalhadores e destruir as imensas conquistas sociais dos seus povos.
Monika Flašíková Beňová (S&D), písomne − Správa o pokroku Srbska je súčasťou rozširovacieho balíčka, ktorý prijala Európska komisia 16. októbra 2013. Rok 2013 sa dá považovať za historický pre vývoj vzťahov medzi Európskou úniou a Srbskom. Prístupové rokovania boli začaté 28. júna a takisto 1. septembra vstúpila do platnosti Dohoda o stabilizácii a pridružení. Európska komisia dospela k záveru, že Srbsko spĺňa potrebné politické kritériá pre začatie predmetných rokovaní. K tomuto konštatovaniu Európskej komisie prispela pokračujúca štandardizácia vzťahov medzi Srbskom a Kosovom vrátane implementácie dohôd, ktoré boli doteraz uzavreté. Srbsko bude musieť v nasledujúcich rokoch uskutočniť rozsiahle politické a ekonomické reformy a taktiež sa zamerať na zosúladenie národnej legislatívy s európskou. K zlepšeniu by malo prísť najmä v nezávislosti kľúčových inštitúcií s osobitným zreteľom na oblasť súdnictva. Efektívna implementácia stratégií a akčných plánov v oblasti súdnictva a boja s korupciou otestuje pripravenosť a ochotu Srbska napredovať, pričom je treba počítať aj s rozsiahlou reformou verejnej správy. Očakáva sa aj zvýšenie politickej podpory pre nezávislé inštitúcie a orgány, ktoré slúžia na ochranu zraniteľných skupín obyvateľstva. Krajina pokračuje v procese zosúlaďovania národnej a európskej legislatívy opierajúc sa o aktualizovaný národný plán pre prijatie acquis.
Mikael Gustafsson (GUE/NGL), skriftlig. − Jag har lagt ner rösten. Serbiens regering vill ansluta landet till EU och de första förhandlingarna med EU inleds i januari 2014. Det är Serbiens folk som själva ska avgöra om de vill att landet ska tillhöra EU eller inte. Jag överlåter det beslutet till en framtida folkomröstning i Serbien. Därför lägger jag ned rösten om denna rapport.
Lívia Járóka (PPE), in writing. − The decision by the June 2013 European Council to launch accession negotiations with Serbia is to be highly welcomed as well as the commitment shown by the Serbian Government to the European integration process. Despite several commendable achievements however, there remain some serious issues to be addressed. Efforts on implementing the legislative framework related to minorities throughout the country must be continued and Serbia must address more vigorously the situation of Roma. Anti-discrimination legislation must be fully harmonised with EU policies and a holistic approach towards Roma inclusion must be applied, including effective monitoring of inclusion measures in order to narrow the gap between legislation and its implementation. Furthermore, Serbia must step up its efforts to combat trafficking in human beings and to this end must formalise the roles and responsibilities of officials and service providers in identifying the victims and referring them to the services concerned.
Philippe Juvin (PPE), par écrit. – J'ai soutenu la résolution de mon collègue Jelko Kacin qui se satisfait de l'ouverture des négociations d'adhésion avec la Serbie, tout en soulignant la nécessité d'agir dans le domaine de la justice, de la lutte contre la corruption et la liberté des médias. La résolution se félicite également de la normalisation des relations entre le Kosovo et la Serbie. Je me réjouis de l'adoption de cette résolution.
Eija-Riitta Korhola (PPE), kirjallinen. − Kuten moni muukin kollega, olen erittäin iloinen Serbian edistysaskeleista EU:n yhdentymisen alalla, ja äänestin mietinnön puolesta.
Maalla on kuitenkin paljon tehtävää. Haluaisin keskittyä ennen kaikkea yritys- ja investointi-ilmapiirin parantamiseen Serbiassa. Maa tarvitsee ulkomaalaisia investointeja kipeästi, mutta esimerkiksi eurooppalaisten yritysten on hyvin vaikeaa toimia Serbiassa. Serbian talous on kasvanut suunnattomasti viime vuosien aikana nimenomaan ulkomaisten investointien ja yritysilmapiirin paranemisen takia, ja Serbia on selvinnyt Euroopan talouskriisin vaikutuksista suhteellisen hyvin. Verotusta on rationalisoitu, vaihtotase on tasapainottunut, valuuttakurssi parantunut ja maalla on mukavasti valuuttavarantoja. Serbian politiikka näillä aloilla on parantunut huomattavasti ja pankkisektorikin toimii.
Suurimpana esteenä on kuitenkin vieläkin hallinnon avoimuuden parantaminen ja korruption kitkeminen. Yrityksen perustaminen Serbiaan on vaikeutunut hallinnollisen taakan takia, omaisuutta on vaikea rekisteröidä, ulkomaalaisten on vaikea saada lainoja, investoijia ei suojella tarpeeksi jne. Toivoisin, että seuraava mietintömme koskien Serbiaa keskittyy näihin elementteihin ja että keskustelemme asiasta serbialaisten parlamentaarikkojen kanssa.
Yhä useammat eurooppalaiset haluavat päästä Balkanin markkinoille. Elinvoimainen yksityinen sektori Serbiassa parantaa myös kansalaisten halukkuutta lähentyä Kosovon, Bosnia ja Hertsegovinan ja Kroatian kanssa arkojen asioiden suhteen.
Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Anul 2013 a adus Serbia cu un pas mai aproape de UE. Consiliul European a deschis negocierile de aderare cu Serbia în 28 iunie 2013, Serbia a stabilit Primul acord privind principiile normalizării cu Kosovo și, împreună cu Comisia Europeană, au lansat procesul de examinare începând cu drepturile fundamentale și judiciare. Salut toate eforturile depuse de Serbia în direcția UE! Cu toate acestea, nu ne putem culca pe o ureche când vine vorba de respectarea valorilor UE! Iar procesul de aderare trebuie să fie condiționat de respectarea deplină a valorilor europene și de progresele înregistrate. Trebuie să încurajăm în continuare progresul Serbiei, mai ales în ceea ce privește întărirea statului de drept, drepturile minorităților, protejarea mediului, și nu în ultimul rând recunoașterea rolului central al organizațiilor civile în consolidarea democrației.
Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris. − Raportul pe 2013 privind progresele înregistrate de Serbia reprezintă un semnal pozitiv pentru țările din Balcani de a deveni membre ale Uniunii Europene. Rezoluția subliniază că Serbia a demonstrat angajarea sa în procesul de aderare europeană prin implementarea acțiunilor de combatere a corupției și reformele socioeconomice, ca parte a condiționalităților UE, dar și prin eforturile de îmbunătățire a relațiilor dintre Belgrad și Pristina. De asemenea, pentru a rămâne pe calea europeană, în primul rând, Serbia trebuie să intensifice reformele în domeniul justiției, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, să asigure implementarea acordurilor bilaterale și multilaterale privind protecția minorităților și să creeze un cadru juridic care să asigure accesul la educație, mass-media și servicii religioase în limbile minoritare. Dialogul social și reformele structurale din economie sunt esențiale în vederea participării Serbiei pe piața unică; politici eficiente în domeniul energiei și mediului, precum și consolidarea capacității instituționale reprezintă obiective pe care Serbia trebuie să le introducă în implementarea reformelor din următoarea perioadă.
Jiří Maštálka (GUE/NGL), písemně. − Zřídka dostáváme do ruky návrh usnesení, kde je – sice neuspořádaně – shrnuto tolik úkolů pro kandidátskou zemi, že bychom měli radost, kdyby se plnily u nás doma. Co by daly některé členské státy Evropské unie za to, kdyby se u nich „zlepšil výběr daní a (orgány) uplatňovaly odpovědnou fiskální politiku“ (bod 39). Výzvu pro „příslušné orgány, aby vyvinuly veškeré úsilí o minimalizaci nežádoucích dopadů hospodářských politik, jako je chudoba, nezaměstnanost a sociální vyloučení“ a „aby se zabývaly základními příčinami těchto jevů a bojovaly proti nim a aby podporovaly rozvoj“ (bod 41) bychom měli vytesat na portál EU. Co by daly postsocialistické země Unie, včetně České republiky, za to, kdyby byla postihována korupce v privatizačních kauzách (bod 14) a před restitucemi byl sepsán „úplný seznam veřejného a státního majetku“, který by umožnil „skoncovat tak s jeho nezákonným nabýváním k soukromým zájmům“ (bod 40). Chtěl bych se ale zastavit u výzvy srbským orgánům „aby se zabývaly problémem traumat vyvolaných násilím v 90. letech dvacátého století“ (bod 20). Pokládám tento požadavek za velmi důležitý. Abychom ale předešli obvinění z pokrytectví, měli bychom pomoci srbským orgánům tím, že bychom se začali zabývat otázkou, kdo z Evropské unie dodával zbraně na jugoslávské bojiště a jaké bylo pozadí rozhodnutí bombardovat Jugoslávii.
Véronique Mathieu Houillon (PPE), par écrit. – J’ai voté en faveur de la résolution sur la Serbie, saluant la décision des États membres d’ouvrir les négociations d’adhésion avec la Serbie. La résolution invite donc le gouvernement serbe à mettre en œuvre les réformes notamment socio-économiques qui lui permettront de répondre aux obligations des traités. La lutte contre la corruption et la criminalité organisée, qui sont répandues dans la région, doit faire l’objet d’une attention particulière.
Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), par écrit. – La politique d'élargissement s'est révélée être "un puissant instrument de transformation de la société" indiquent les textes du Conseil. Il est clair que c'est l'instrument efficace du néolibéralisme. Cette résolution insiste sur bien ce point, commandant à la Serbie des réformes structurelles "qui n'ont que trop tardé". Dans la même logique, tout cela prend corps dans "la promotion d'une coopération régionale basée sur le libre échange". Libéralisation, privatisation et écart de richesses. Qui peut souhaiter cela à son voisin? La Commission en fait pourtant une doctrine. En outre, cette résolution vise à reconnaître le Kosovo comme un État indépendant. Question non tranchée par l'ONU et certains de nos États membres. Pour moi le Kosovo n'existe pas en dehors de la base US qui s'y trouve. La résolution du conflit est faite condition sine qua non de l'entrée dans l'UE de la Serbie. Je m'étonne que l'UE n'ait pas fait preuve de tant d'exigences, ni avec les minorités linguistiques apatrides des États baltes, ni avec le cas chypriote. La résolution invite à renforcer les forces d'EULEX au Kosovo qui agissent de concert avec celles de l'organisation belliqueuse qu'est l'OTAN. Je vote contre.
Nuno Melo (PPE), por escrito. − O Conselho Europeu de 28 de junho de 2013 decidiu encetar negociações de adesão com a Sérvia e promover a realização da primeira conferência intergovernamental, o mais tardar em janeiro de 2014, reafirmando a perspetiva europeia perfilhada por aquele país, em conformidade com os compromissos da UE em relação a toda a região dos Balcãs ocidentais. A Sérvia tem vindo a tomar medidas importantes com vista à normalização das relações com o Kosovo, de que resultou a assinatura do Primeiro Acordo sobre os Princípios de Normalização, de 19 de abril de 2013. Tem também feito esforços no sentido de cumprir, de forma suficiente, os critérios políticos e as condições do Processo de Estabilização e Associação. Por regra, o esforço de adesão à UE e um motor importante nos países interessados em fazer parte da UE, esperemos que também essa seja a motivação da Sérvia. Aguardaremos com expetativa o desenrolar das negociações, bem como a evolução positiva da Sérvia nas diversas matérias em escrutínio. Daí o meu voto favorável.
Willy Meyer (GUE/NGL), por escrito. − No he podido votar a favor de la presente Resolución; en efecto, pese a que contiene numerosos puntos que comparto sobre diferentes avances realizados por Serbia, incluye la tradicional agenda neoliberal que se trata de imponer a todos los países que aspiran a la adhesión a la Unión Europea. Nuestro Grupo político no se opone a la adhesión de nuevos países a la Unión Europea, pero no podemos apoyarla cuando esta adhesión incluye una extorsión a las autoridades serbias para que se implementen políticas neoliberales que empeorarán la calidad de vida de los ciudadanos serbios. Por todo esto es por lo que he decidido votar en contra de la presente Resolución.
Andreas Mölzer (NI), schriftlich. − Die Europäische Union darf für Belgrad keine unnötigen Hürden mehr aufstellen. Einerseits hat Serbien in den vergangenen Jahren bemerkenswerte Reformen durchgeführt, und andererseits ist Serbien im Gegensatz zur islamisch geprägten Türkei sowohl geografisch als auch kulturhistorisch ein Teil Europas. Vor allem muss die EU gegenüber Belgrad mehr Fairness an den Tag legen. Das war bisher leider nicht der Fall. Vielmehr hat die EU die Schutzpatronin der Kosovo-Albaner gespielt und die legitimen serbischen Interessen bewusst ignoriert. Und dass sich die selbsternannte Wertegemeinschaft bei der Schändung serbischer Klöster und anderer Kulturgüter im Kosovo in Schweigen gehüllt hat, ist schlichtweg ein Skandal. Vor allem aber darf es zu keiner wie auch immer gearteten Junktimierung der EU-Annäherung Serbiens mit der Anerkennung des Kosovo durch Belgrad kommen. Dies käme einer Erpressung Serbiens gleich. Stattdessen sollte die EU lieber von der Illusion eines multiethnischen Kosovo, der nicht funktioniert, Abstand nehmen und sich ernsthaft überlegen, ob eine Abspaltung des serbisch besiedelten Kosovo nicht die bessere Lösung wäre, um langfristig Stabilität zu gewährleisten. Dem durchaus ausgewogenen Bericht war zuzustimmen.
Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), raštu. − Svarbu, kad Serbija žengia santykių su nepriklausomybę paskelbusiu Kosovu normalizavimo linkme. Pažanga šiame viename svarbiausių klausimų yra matoma ir sveikintina. Dabar svarbus pasiektų susitarimų įgyvendinimas, atitinkami pakeitimai ir požiūrio, ir teisinėje plotmėje, pvz., Konstitucijoje, kuri vis dar skelbia Kosovą neatsiejama Serbijos dalimi. Ilgą laiką mums kėlė susirūpinimą situacija dėl verslo aplinkos ir užsienio investicijų apsaugos. Tikiu, kad kylančios problemos bus tinkamai sprendžiamos. Dar yra daug darbų daugelyje kitų sričių, įskaitant kovą su korupcija bei ekonomikos stiprinimą. Stojančioji šalis neturi apsiriboti vien tik ES aquis perkėlimu į nacionalinę teisę, neretai daug didesnis iššūkis būna tinkamas jo įgyvendinimas ir gebėjimų stiprinimas. Pritariu, kad stojimo derybos – labai stiprus ir išsamus monitoringo instrumentas. Tuo pačiu būtina laiku ir tinkamai į procesą įtraukti, tiek parlamentą, tiek ir kuo platesnę visuomenės dalį ir jas informuoti. Noriu išskirti teisingumo ir istorinės atminties aspektus, kaip būtinus tolimesnei demokratizacijai ir susitaikymui. Turi būti sudarytos galimybės ir skatinami Jugoslavijos socialistinės respublikos specialiųjų tarnybų archyvų tyrimai ir analizė, užtikrinant laisvą priėjimą prie šių archyvų, o esant reikalui ir jų pasidalinimą su to siekiančiomis šalimis.
Rareş-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − M-am abținut la votul final asupra acestui raport. Serbia face parte din Europa, trebuie încurajată pe calea integrării europene, în același timp dezaprob tratamentul discriminatoriu pe care îl aplică minorității de origine română care trăiește pe teritoriul său.
Franz Obermayr (NI), schriftlich. − Korruption und organisierte Kriminalität stehen der rechtsstaatlichen, demokratischen und wirtschaftlichen Entwicklung Serbiens im Wege. Obwohl es noch viel zu tun gibt, hat Serbien beachtliche Fortschritte erzielen können und Reformen durchgesetzt. Serbien ist kulturhistorisch ein Teil Europas, weshalb ich die Aufnahme der Beitrittsgespräche begrüße.
Maria do Céu Patrão Neves (PPE), por escrito. − Votei favoravelmente a presente resolução sobre o relatório de progresso da Sérvia em que o Parlamento Europeu se congratula com o empenho demonstrado pelo Governo sérvio no processo de integração europeia e exorta a Sérvia a prosseguir as reformas sistémicas e socioeconómicas que lhe permitirão assumir e aplicar, de forma eficaz, as obrigações da adesão. De facto, o processo de alargamento deve promover a garantia de coesão territorial e social.
Tonino Picula (S&D), napisan. − Podržavam izvješće kolege Kacina koje, u finalnom obliku sa usvojenim amandmanima, pruža objektivan i sveobuhvatan prikaz napretka Srbije. Napredak u 2013. koji je Srbija ostvarila u odnosima sa Kosovom kao i na svom putu ka članstvu u Europskoj uniji je zaista značajan. Unatoč tome, brojne reforme su i dalje potrebne te se prvenstveno odnose na reformu pravosuđa i borbu protiv korupcije, raskid sa određenim vrijednostima iz prošlosti koje su strogo u suprotnosti sa vrijednostima Europske unije, zaštitu prava svih manjina – etničkih, nacionalnih i seksualnih, rješavanje otvorenih pitanja sa susjednim zemljama te mnoge druge. U slučaju Hrvatske, otvorena bilateralna pitanja su još uvijek brojna te se prije svega odnose na pitanja granice, pitanja nestalih, otvaranje arhiva SFRJ, kao i povrat umjetnina. Sporazum s Kosovom kao i pregovarački s Europskom unijom služe kao okvir za djelovanje unutar kojeg je na Srbiji da provede prethodno spomenute reforme kako bi ostvarila cilj punopravnog članstva u Uniji i popune europske integracije.
Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), in writing. − In favour. The European Council of 28 June 2013 decided to open accession negotiations with Serbia and hold the first intergovernmental conference in January 2014 at the very latest, reconfirming Serbia’s European perspective in line with the EU’s commitments to the whole Western Balkan region. Serbia has taken important steps towards the normalisation of relations with Kosovo, resulting in the First Agreement on the Principles of Normalisation of 19 April 2013, and has endeavoured to fulfil the political criteria and conditions of the Stabilisation and Association process. The accession negotiations constitute a strong monitoring tool for implementation of reforms. On 25 September 2013, the Commission and Serbia launched the process of screening of the acquis, starting with Chapter 23 – Judiciary and Fundamental Rights. Like every country aspiring to EU membership, Serbia must be judged on its own merits in terms of fulfilling, implementing and complying with the same set of criteria.
Νικόλαος Σαλαβράκος (EFD), γραπτώς. – Υπερψήφισα την έκθεση προόδου για την Σερβία. Η ένταξη των χωρών των δυτικών Βαλκανίων είναι στις προτεραιότητές της ΕΕ υπό την προϋπόθεση του σεβασμού των κριτηρίων που πρέπει να πληροί κάθε υποψήφιο προς ένταξη στην ΕΕ κράτος. Η Σερβία έχει την δυνατότητα να κάνει γρήγορη πρόοδο στα πλαίσια της ενταξιακής της πορείας. Χρειαζόμαστε μια σταθερή Σερβία προς όφελος της σταθερότητας όλης της περιοχής.
Salvador Sedó i Alabart (PPE), por escrito. − Me congratulo por los esfuerzos realizados por Serbia para superar las lacras del conflicto que supuso en su momento el desmembramiento de la antigua Yugoslavia y, más específicamente, por lo que respecta a su relación con Kosovo, así como por los avances realizados en materia de acervo comunitario con respecto a los derechos fundamentales y a la implantación efectiva del Estado de Derecho. Tenemos en cuenta los avances con relación al compromiso formal de integrarse en la Unión Europea llevando a cabo reformas tanto institucionales como socioeconómicas para adecuarse a los parámetros necesarios para poder llevar a cabo dicha integración. Como consecuencia de estos avances, y apoyando el espíritu de esta Resolución del Parlamento Europeo, voto de manera favorable con el convencimiento de que esta Resolución será una piedra de toque más para que Belgrado y sus autoridades cumplan los criterios que permitan a Serbia ser un miembro de pleno derecho como lo son ya otros países de su entorno político, como Eslovenia o Croacia, o regional, como Bulgaria y Rumanía. Esta Resolución también contribuirá poniendo énfasis en los aspectos en que Belgrado tenga que hacer más hincapié y trabajar para que se cumpla lo que la Unión Europea espera de Serbia.
Czesław Adam Siekierski (PPE), na piśmie. − Dzięki wspólnym wysiłkom oraz dążeniu stron do wypracowania porozumienia wybory przeprowadzone w listopadzie 2013 r. przebiegły bez większych zakłóceń również w północnym Kosowie. Stanowi to ważny krok na drodze do normalizacji stosunków w regionie oraz sprzyja przyspieszeniu integracji państw z Unią Europejską. Jest to czynnik nabierający dodatkowej mocy w świetle pozostałych osiągnięć Serbii na drodze do otwarcia procedury akcesyjnej. Jest rzeczą oczywistą, że szczególne znaczenie w obecnej sytuacji będzie mieć dla Serbii dalsza normalizacja stosunków z Kosowem. Dzięki ulepszonej współpracy organów ścigania na płaszczyźnie regionalnej i międzynarodowej, rozpoczęto walkę z przestępczością zorganizowaną.
W kwestii kryteriów ekonomicznych konieczne będzie przygotowanie gospodarki na funkcjonowanie w ramach rynku unijnego. Mimo trwającej restrukturyzacji przedsiębiorstw państwowych, nadal przynoszą one straty, co w połączeniu z wysokim bezrobociem oraz deficytem budżetowym powinno stawiać to zagadnienie wysoko na liście priorytetów. Uregulowanie tej sytuacji powinno oprzeć się na prostych i jasnych podstawach prawnych, dlatego korupcja i niestabilność prawna są kwestiami, którym należy zaradzić w pierwszej kolejności.
W świetle poczynionych już zmian można jednak zachować optymizm odnośnie dalszych przemian w Serbii mających na celu jej integrację z Unią Europejską.
Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE), per iscritto. − Ho votato a favore di questa risoluzione perché molto colpito dall'impegno dimostrato dal governo serbo verso il processo di integrazione europea tramite una serie di riforme socioeconomiche in direzione degli obblighi derivanti dalla futura adesione. La Serbia ha dimostrato di avere la reale volontà di aderire al progetto europeo e lo ha fatto in diversi modi.
Innanzitutto, non posso che plaudere al raggiungimento del primo accordo sui principi della normalizzazione dei rapporti tra la Serbia e il Kosovo, momento storico e grande traguardo per l'Europa intera e che, tuttavia, necessita ancora di ulteriori passi verso il totale riconoscimento delle frontiere kosovare.
In secondo luogo, il mio voto esprime tutto l'apprezzamento per il piano di riforma del sistema giudiziario 2013-2018 sulla base dei principi chiave dell'indipendenza, dell'imparzialità, della competenza, della qualità del sistema giudiziario e della libertà dalle ingerenze politiche e dalla corruzione. In ultimo mi preme dare merito alla ratifica, da parte della Serbia, alle principali convenzioni sui diritti dei lavoratori dell'OIL, nonché la Carta sociale europea riveduta, ma riconosco che anche in questo caso il governo di Belgrado deve compiere ulteriori passi avanti per essere in linea con gli standard europei.
Dubravka Šuica (PPE), napisan. − Pozdravljam napredak Srbije, naime stabilna Srbija je potrebna jugoistočnoj Europi isto kao i sve države tog područja ali, treba naglasiti, ključna je predanost reformama i visoka razina odgovornosti. Ali unatoč tome ne želim prešutjeti potrebu o otvaranju arhiva i pronalasku nestalih osoba iz Domovinskog rata. Te osobe danas nisu briga samo Hrvatske nego se oni tretiraju kao nestali građani Europske unije. Stoga želim Srbiji napredak ali i ekonomskim rječnikom rečeno prije svega želim Srbiji „clean start”.
Kay Swinburne (ECR), in writing. − I voted in favour of this European Parliament resolution on the 2013 progress report on Serbia, which welcomes the decision to start the accession process with Serbia.
Marc Tarabella (S&D), par écrit. – Ce rapport salue la décision prise le 28 juin par le Conseil européen de lancer les négociations d'adhésion avec la Serbie. Il précise que la première conférence intergouvernementale UE-Serbie se déroulera en décembre 2013, sous condition de respect par la Serbie des critères définis dans les conclusions du Conseil.
Comme le résultat du vote en commission est conforme aux indications de vote données par le rapporteur fictif S&D, aucun ajustement n’est demandé pour la plénière. Les S&D soutiennent vigoureusement l’ouverture de négociations d’adhésion avec cet important acteur des Balkans occidentaux. Il faut toutefois souligner que beaucoup de travail reste à accomplir. Le Groupe S&D continuera à soutenir ce processus jusqu’à son aboutissement.
Nuno Teixeira (PPE), por escrito. − A entrada em vigor do Acordo de Estabilização e de Associação, a 1 de setembro do ano transato, é um passo muito importante para a aproximação da Sérvia à União. Esta assinatura prepara, assim, a Sérvia para o processo de integração, em termos políticos, legais e económicos, colocando as partes interessadas a trocar opiniões e a trabalhar em conjunto. Contudo, quero deixar sublinhado que as entidades sérvias devem repensar a forma como lidam com os kosovares e não kosovares, na passagem pela Sérvia vindos do Kosovo, uma vez que alegam entrada ilegal na Sérvia, pelo não reconhecimento das fronteiras externas do Kosovo. A estabilidade na região dos Balcãs, e a entrada na União, está indubitavelmente ligada à consolidação de Estados de Direito em ambos os locais. Quero ainda congratular a Sérvia pela cooperação com o Tribunal Internacional, em relação aos crimes de guerra e na investigação e localização de valas comuns.
Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris. − Am votat rezoluția privind raportul pe 2013 privind progresele realizate de Serbia. Serbia a depus eforturi pentru a îndeplini în mod suficient criteriile politice și condițiile aferente procesului de stabilizare și asociere. Reafirmăm sprijinul ferm pentru liberalizarea regimului vizelor pentru țările din Balcanii de Vest, ca un pilon important al procesului de integrare europeană pentru întreaga regiune dar, totodată, ne exprimăm îngrijorarea față de numărul mare de solicitanți de azil. Solicităm, totodată, adoptarea unor măsuri la nivel național, în special măsuri socio-economice vizând grupurile mai vulnerabile, precum și măsuri active de reprimare a rețelelor de crimă organizată implicate în traficul de ființe umane. Apreciem abordarea constructivă a guvernului sârb în ceea ce privește relațiile cu țările învecinate, întrucât aceasta a făcut posibil un progres substanțial în obținerea atât a unei cooperări regionale, cât și a unor relații mai strânse cu UE. Subliniem importanța crucială a cooperării și reconcilierii regionale, în special în ceea ce privește problemele legate de energie și dezvoltarea rețelelor de transport și energie. Subliniem, totodată, importanța cooperării Serbiei în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea Regiunii Dunării.
Ruža Tomašić (ECR), napisan. − Glasovala sam uzdržano o ovom izvješću jer načelno podržavam početak pregovora EU-a sa Srbijom, ne zato što smatram kako je Srbija znatno napredovala u primjeni europskih vrijednosti, nego zato što mislim kako će dostići tu razinu samo kroz mukotrpan proces pregovora i ispunjavanja uvjeta za članstvo.
Međutim, ne mogu se složiti s opisom bilateralnih odnosa Hrvatske i Srbije jer držim da ih se ne može nazvati „dobrima” kako to stoji u izvješću. Moram napomenuti kako su sadržajno ti odnosi nepromijenjeni još od ratnog perioda jer Srbija i dalje krije podatke o postojanju logora za Hrvate na svom teritoriju, nestalim osobama, minskim poljima u Hrvatskoj te odgovornosti vrha JNA i obavještajnih struktura za pokretanje ratne kampanje protiv Slovenije, Hrvatske i BiH.
Također, Srbija skoro dva desetljeća nakon završetka rata u Hrvatskoj drži pod okupacijom Šarengradsku adu, dunavske ade pokraj Vukovara i prekodunavski teritorij Republike Hrvatske te hrvatskim državljanima zabranjuje pristup vlastitom poljoprivrednom zemljištu i privatnom vlasništvu.
Želim izraziti nadu kako će upravo pristupni pregovori Srbije o ulasku u EU ukazati na ova pitanja i natjerati tu državu da se suoči s prošlošću i vrati Hrvatskoj ono što joj pripada.
Jacek Włosowicz (EFD), na piśmie. − W sprawozdaniach KE, z których każde poświęcone jest osobnemu krajowi kandydującemu lub negocjującemu wejście do UE, najsłabiej wypadła Bośnia i Hercegowina. „Odnotowała bardzo mały postęp w spełnianiu kryteriów politycznych” – stwierdza KE. Jak dodaje, instytucje demokratyczne w BiH są zbyt słabe, a reformy konstytucjonalne zahamowane.
KE – wbrew oczekiwaniom – nie zarekomendowała w swoim raporcie otwarcia negocjacji akcesyjnych z Serbią. Zgodnie z zapowiedziami, zrobi to dopiero, gdy uzna, że Belgrad poczynił wystarczające postępy. Jak wynika ze sprawozdania, Serbia poczyniła postępy, ale teraz musi poprawić swoje stosunki z Kosowem – swoją byłą prowincją, która w 2008 r. ogłosiła niepodległość. Widoczna i trwała poprawa w stosunkach między Serbią i Kosowem jest potrzebna, aby oba kraje mogły kontynuować postępy na drodze do UE, unikając wzajemnego blokowania się w tych wysiłkach.
Zbigniew Ziobro (EFD), na piśmie. − Serbia jest ważnym partnerem Unii Europejskiej w tak istotnym dla nas regionie, jakim są Bałkany. Jest to kraj, który ma przed sobą jeszcze długą drogę do europejskiej integracji. Ogrom warunków, jakie musi spełnić Belgrad sprawia, że wszelka dyskusja o integracji musi zostać odłożona na później. Sprzeciwiam się umieszczaniu w tekście ustępów potępiających Serbię za negatywny stosunek Serbów do kwestii małżeństw homoseksualnych.
Inês Cristina Zuber (GUE/NGL), por escrito. − A maioria do PE regozija-se com a concessão do estatuto de país candidato à Sérvia pelo Conselho Europeu, motivação que decorre da assinatura do Primeiro Acordo sobre os Princípios de Normalização, alcançado entre os primeiros-ministros da Sérvia e do Kosovo. Igual a si mesma, a maioria do PE congratula-se com este primeiro passo tendo em vista a aceitação final da independência do Kosovo pela Sérvia, mantendo-se este um protetorado da NATO e da UE em pleno coração dos Balcãs. A maioria do PE estabelece neste relatório um roteiro detalhado de ingerência nos assuntos internos da Sérvia tendo em vista vergar este país e levá-lo a aceitar o que as grandes potências da NATO e da UE ambicionam desde o desmantelamento da Jugoslávia: a imposição de estados párias subjugados aos interesses das grandes potências e dos monopólios. Objetivos que visam, como se reconhece na resolução, abolir as barreiras administrativas à realização de negócios, a privatização de empresas públicas e reduzir a presença do Estado na economia. O semear de divisões étnicas, a agressão e o apoio à destruição da Jugoslávia tinham como propósito dominar economicamente os países que daí resultassem, os seus recursos naturais, explorar os seus trabalhadores e destruir as imensas conquistas sociais dos seus povos.