Acta literal de los debates

Lunes 3 de febrero de 2014 - Estrasburgo

23. Migrantes indocumentadas en la Unión Europea (breve presentación)

  Presidente. - L'ordine del giorno reca la relazione di Norica Nicolai, a nome della commissione per i diritti della donna e l'uguaglianza di genere, sulle donne immigrate nell'Unione europea prive di documenti (2013/2115(INI)) (A7-0001/2014).

  Norica Nicolai, Raportoare. - Mulțumesc doamnă președintă, domnule comisar, stimați colegi. Fără îndoială, sărăcia, lipsa securității juridice, lipsa democrației și zonele de conflict au determinat un val migrator. Sigur, o vulnerabilitate pentru cetățenii acestui glob, iar în cadrul acestei vulnerabilități globale a celor care sunt migranți, vulnerabilitatea se accentuează în cazul femeilor migrante fără acte de identitate.

Suntem confruntați cu această realitate, o realitate care devine din ce în ce mai pregnantă în condițiile crizei și a o ignora înseamnă a tolera o formă de sclavie modernă, fapt inacceptabil pentru spațiul drepturilor și al libertăților care este Uniunea Europeană.

Raportul meu își propune să atragă atenția asupra riscurilor cu care sunt confruntate din punct de vedere al drepturilor fundamentale, femeile care au condiția de migrant fără acte de identitate în țările membre ale Uniunii Europene. Riscurile sunt multiple și pornesc în primul rând de la lipsa unei situații juridice reglementate. Riscurile se cantonează de asemenea în ceea ce privește existența, dreptul la educație, dreptul la sănătate. Adesea, aceste femei nu pot primi îngrijirile minime de sănătate sau nu pot avea acces la un standard minim de educație.

Riscurile pe piața muncii sunt majore. De aceea, am solicitat în deplin acord cu Comisia pentru ocuparea forței de muncă ca statele membre să pună în aplicare Convenția nr. 29 a Organizației Internaționale a Muncii cu privire la munca forțată, pentru că aceasta este o formă de muncă forțată. Riscurile de a nu le fi respectate drepturile salariale sunt pregnante și suntem confruntați în multe din statele membre cu astfel de realități pe care presa și organizațiile neguvernamentale le-au subliniat.

Dar dincolo de aceste riscuri care sunt inerente pentru persoanele care nu au un statut juridic legal, cred că suntem obligați să punem în aplicare documente juridice și numeroasele directive de care dispunem și să solicităm, ceea ce am făcut și în raport, statelor membre să aplice aceste documente. În special directivele privind permisul de ședere, directivele privind resortisanții, directiva privind facilitarea intrării, tranzitului și a șederii și nu în ultimul rând directiva cu privire la drepturile victimelor, care constituie un progres din punct de vedere juridic, pentru că nu condiționează drepturile victimelor de statutul lor reglementat.

Am solicitat ca nu numai statele membre să se ocupe de acest fenomen și să găsească modalități pentru a încuraja organizațiile neguvernamentale și comunitățile să îndepărteze acest fenomen. De fapt, femeile în această situație sunt într-o formă certă de excluziune socială și opțiunea noastră europeană este să combatem excluziunea socială. Avem o ambiție majoră în a combate sărăcia și de aceea nu trebuie să ignorăm această populație cu un risc major la adresa securității.

Am făcut numeroase recomandări în acord cu directivele, cu documentele Comisiei și cu documentarea științifică și țin să subliniez că, deși nu avem o formă de statistică a numărului de persoane care prezintă acest risc de vulnerabilitate, va trebui să găsim soluții pentru a le identifica. Le identificăm, de asemenea, în multe state membre ca fiind ignorate și supuse condițiilor de discriminare majoră, iar toate acestea într-un spațiu al democrației și al respectării drepturilor omului nu trebuie să își mai găsească loc. Deci, este un semnal de alarmă care continuă să lucreze și să încerce să îmbunătățească lucrările Comisiei Europene de până acum.

Mulțumesc raportorilor alternativi și cred că faptul că în acest moment Parlamentul European se preocupă de acest subiect constituie un pas, în continuare, pentru preocupările noastre constante pentru dezvoltarea democrației și respectarea drepturilor omului în general.

Procedura "catch-the-eye"

  Elena Băsescu (PPE). - Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte. Salut raportul doamnei Nicolai și faptul că discutăm în premieră despre situația femeilor migrante fără acte. Problema lor este una foarte delicată, deoarece nu beneficiază de niciun drept pe teritoriul Uniunii. Așa cum menționează și raportul, ele se lovesc de o dublă discriminare: din cauza genului și a statutului juridic. Pot deveni cu ușurință victime ale rețelelor de crimă organizată, de trafic de persoane sau de prostituție. În plus, aceste femei reprezintă cea mai vulnerabilă categorie din toate punctele de vedere, fiind în imposibilitatea de a cere ajutorul poliției sau spitalelor din cauza statutului lor juridic.

Așa cum arată și acest raport, este important ca statele membre să ia măsuri. Un drept minim la servicii medicale de bază și un drept limitat de muncă ar contribui la ameliorarea condițiilor de trai pentru femeile migrante. Mulțumesc.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - Mulțumesc. Un migrant fără acte de identitate este considerat ca un cetățean al unei țări terțe, a cărui ședere pe teritoriul Uniunii este ilegală. Situația femeilor migrante fără acte de identitate este însă și mai dificilă, ele fiind confruntate cu o dublă discriminare, din cauza genului și a statutului juridic, sau chiar cu o discriminare triplă, atunci când e vorba de rasă.

Responsabilitatea fragilizării situației migranților fără acte de identitate, cărora li se refuză frecvent dreptul la locuințe decente, la servicii de sănătate, la școlarizare, la protecție față de exploatarea prin muncă sau față de abuzurile fizice și psihologice, aparține celor care fac toate presiunile posibile pentru eliminarea garanțiilor drepturilor fundamentale și sacrificarea tuturor valorilor și principiilor comune societății europene. Este de datoria noastră să apărăm drepturile fundamentale ale imigranților și mai ales ale femeilor migrante, care trebuie protejate în conformitate cu legislația Uniunii Europene și cu legislația internațională, la care statele membre sunt semnatare.

Nu în ultimul rând, vreau să felicit raportoarea pentru abordarea avută.

  Tonino Picula (S&D). - Gospođo predsjednice, posebno je važno uočiti značaj koje ovo izvješće stavlja na žene migrantice bez dokumenata jer upravo su žene najčešće žrtve raznih kriminalnih radnji koje ih dovode u ovakvu poziciju. Umjesto marginaliziranja tih žena u društvu, Europska unija treba se pozabaviti prevencijom problema imigracija na njegovom izvorištu: u zemljama porijekla migrantica.

Uskraćivanje usluga i potpore migrantima koji već jesu na tlu Europe, poput zdravstva, školovanja ili pristupa pravosudnim tijelima neće spriječiti druge da pokušaju prijeći ograde koje im Europska unija postavlja. Unija treba planirati svoju imigracijsku politiku, reagirati na vrijeme i biti spremna prilikom njihovog dolaska, kako legalnih tako i ilegalnih migranata. Osim migrantica bez osobnih dokumenata iz trećih zemalja, potrebno je govoriti i o migranticama bez osobnih dokumenata koje su državljanke Europske unije. Alarmantni su podaci Eurostata kako su čak 61 % identificiranih žrtava trgovine ljudima unutar Europske unije u protekloj godini činili državljani Europske unije, od kojih su većina upravo žene.

  Krisztina Morvai (NI). - A jelentésben szereplő ajánlások harmadik pontja így szól: a bevándorlási politika és a legális vagy illegális migrációs áramlatok kezelése az Unió tagállamainak közös és együttes felelőssége. Ez egy felháborító kijelentés, ami miatt eszem ágában sincs megszavazni ezt a jelentést. Nem közös felelősség, kérem szépen! Más felelőssége van a gyarmatosító államoknak például, akiknek hatalmas gyarmatbirodalmuk volt, meggazdagodtak, és a mai napig gazdag országok. Tehát más az ő felelősségük, mint a legszegényebb posztkommunista kelet-európai új tagállamoknak, mint mondjuk Magyarország, amelyik jelenleg is egy újfajta gyarmatosítás alatt áll, és ennek következtében mi magunk is inkább küldő ország vagyunk a migráció szempontjából. Tehát arra kérem az Európai Uniót, hogy a magyar, román, bolgár és egyéb európai unión belüli migráns nőkért aggódjon elsősorban, akik ugyanúgy ki vannak téve a kizsákmányolás veszélyének, a prostitúció és nőkereskedelem veszélyének, az erőszak veszélyének, csak éppen az Európai Unión belül, miközben elvben egyenjogú tagállamok vagyunk.

(Fine della procedura "catch-the-eye")

  László Andor, Member of the Commission. - Madam President, I wish to thank the rapporteur Ms Nicolai for this report. It rightly reminds us that many migrant women often find themselves in a vulnerable situation and can suffer from discrimination on grounds both of gender and of legal status. It is important to have a holistic approach and to look at all those who are concerned by our actions, especially the most vulnerable.

The full respect of fundamental rights, including those of groups like undocumented migrant women, has to be ensured in the implementation of all facets of EU immigration policy. Indeed, to tackle the problem we face, a wider international effort is required including, for example, through institutions like the ILO, as pointed out by the rapporteur. So with close monitoring of the correct implementation of the relevant legal instruments, the Commission can ensure that undocumented women benefit from the guarantees and safeguards provided by EU law.

Under the Employers’ Sanctions Directive, everywhere in the EU there are laws to punish those who exploit irregular migrants by employing them on the black market. The Directive does not prevent Member States from accepting anonymous complaints, as called for in the report.

In May 2014, the Commission will present a report on the application of the Directive, just under three years since the deadline for Member States to implement its provisions. For the moment, we have not made plans to revise the Directive. The calls in Parliament’s report for its swift and correct implementation are, of course, warmly welcomed by the Commission.

An evaluation of the transposition of the EU acquis on smuggling is being launched. The first results are expected in autumn 2014, and could lead to future clarification or modification of the current provisions.

In some weeks’ time, the Commission will adopt a communication including its first application report on the Return Directive. The Commission is determined to further promote humane and dignified treatment of returnees as well as the systematic use of alternatives to detention. We also agree on the need to focus more on fundamental-rights-compatible apprehension practices and to reduce the criminalisation of irregular stay, in line with recent ECJ case-law. Our current approach is based on monitoring the correct application of the existing rules, and we do not have immediate intentions to propose legislative changes. But in the longer term, changes are not ruled out.

Finally, when it comes to trafficking in human beings, let me stress that for the EU human trafficking is unacceptable. I believe that the EU’s legal and policy framework for addressing trafficking in human beings does take into account the gender dimension of the problem. Both the 2011 EU directive on human trafficking and the complementing EU Strategy of 2012 recognise and address the gender dimension of human trafficking. At the same time as we address those gender-specific aspects of the human trafficking problem, we have to make sure that the perpetrators profiting from human exploitation end up behind bars. It is the traffickers who deserve punishment, not the victims, who are, unfortunately, too often treated as petty criminals.

  Presidente. - La discussione è chiusa.

La votazione si svolgerà martedì 4 febbraio 2014.

Dichiarazioni scritte (articolo 149)

  Véronique Mathieu Houillon (PPE), par écrit. – Il faut protéger les personnes les plus vulnérables, et il est vrai que les femmes sans papier le sont tout particulièrement. Cependant, on ne peut pas appeler à accorder l'asile à toutes les femmes sans papier, au seul motif qu'elles n'ont pas de papier, ou créer des droits spécifiques pour des femmes qui, en réalité, sont en situation irrégulière. Il faut certes protéger les femmes victimes de la traite des êtres humains et tout faire pour lutter contre leur exploitation, mais on ne peut pas raisonnablement demander que des personnes sans papier puissent déposer des plaintes anonymes contre leurs employeurs. C'est une posture irresponsable que je ne peux en aucun cas soutenir.