Показалец 
 Назад 
 Напред 
 Пълен текст 
Процедура : 2013/0415(COD)
Етапи на разглеждане в заседание
Етапи на разглеждане на документите :

Внесени текстове :

A7-0104/2014

Разисквания :

PV 27/02/2014 - 6
CRE 27/02/2014 - 6

Гласувания :

PV 27/02/2014 - 10.3
Обяснение на вота

Приети текстове :

P7_TA(2014)0166

Разисквания
Четвъртък, 27 февруари 2014 г. - Страсбург Редактирана версия

6. Визови изисквания за граждани на трети страни - Бъдещето на визовата политика на ЕС (разискване)
Видеозапис на изказванията
PV
MPphoto
 

  President. - The next item is the joint debate on

– the report by Tanja Fajon, on behalf of the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs, on the proposal for a regulation of the European Parliament and of the Council amending Regulation (EC) No 539/2001 listing the third countries whose nationals must be in possession of visas when crossing the external borders and those whose nationals are exempt from that requirement (COM(2013)0853 – C7-0430/2013 – 2013/0415(COD)) (A7-0104/2014), and

– the oral question to the Commission on the future of EU visa policy by Juan Fernando López Aguilar, on behalf of the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs (O-000028/2014 – B7-0108/2014) (2014/2586(RSP)).

 
  
MPphoto
 

  Tanja Fajon, Poročevalka. - Najprej bi se rada osebno zahvalila odboru LIBE za podporo nujnosti razprave o prihodnji skupni vizumski politiki. Nato bi se rada zahvalila poročevalcem v senci.

Resolucija je odraz pomembnosti vizumske politike Unije za tretje države, politike, ki je odgovor na pričakovanja ljudi, na najbolj otipljivo vrednoto evropskega povezovanja, svobodo gibanja. Postopke moramo poenostaviti, ljudem moramo olajšati potovanja. Ne smemo dovoliti, da pri ocenjevanju pripravljenosti držav za vstop v brezvizumski režim veljajo različni kriteriji.

Danes je zelo pomemben dan, zgodovinski dan za državljane Republike Moldavije. Ti bodo namreč lahko kmalu, še pred poletjem, brez vizumov potovali v schengensko območje.

Republika Moldavija je po treh in pol-letnih pogajanjih izpolnila vse stroge in zahtevane kriterije za vstop v brezvizumski režim in tako opravila veliko delo. Težek in dolgotrajen proces je vendarle prinesel rezultat. Rezultat, ki je najbolj pomemben za navadne ljudi, za mlade in za vse tiste manj premožne, šibke in socialno izpostavljene.

Politiki imamo še posebej odgovornost do ljudi in vesela sem, da imamo ponovno to priložnost biti, sama osebno, poročevalka za Moldavijo. Izkušnja z odpravo vizumov v preteklosti za Zahodni Balkan, kjer so še pred leti divjale krvave vojne, je za ljudi neprecenljiva. Želim, da končno vizumske zidove odpravimo tudi za ljudi s Kosova. Kolegi, politiki, in poslovneži potujejo, kriminalci ne čakajo na vizume. Ko odločamo o brezvizumskih režimih, odločamo o svobodi navadnih ljudi.

Svoboda potovanja je temeljna pravica vsakega Evropejca. Moldavcem ne bo potrebno več v vrstah čakati pred konzulati, potovanja v Evropo bodo bistveno cenejša, odprava vizumov bo okrepila politično, gospodarsko, kulturno sodelovanje, posebej stike med ljudmi.

Še več – pravica do svobode potovanja je eden izmed ključnih elementov miru in sožitja med narodi in je bistvenega pomena za blaginjo ljudi.

Še posebej me veseli, da to odločitev sprejemamo v tem težkem času, v katerem se je znašla Evropa, ko pred evropskimi volitvami narašča nevaren evroskepticizem.

Ko sem potovala pred kratkim v Moldavijo na obisk, sem se srečala s predstavniki nevladnih organizacij, s civilno družbo, kateri so zadržani, a z velikim optimizmom pričakujejo tudi danes dobre novice iz Evropskega parlamenta.

Letos je resnično zgodovinsko leto za Republiko Moldavijo, ki v jeseni pričakuje prav tako podpis pridružitvenega sporazuma.

Danes, kolegi, govorimo o prihodnost skupne vizumske politike Unije.

Naš namen z resolucijo je predvsem Evropsko komisijo pozvati, in članice Unije, in opozoriti na številne razprtije, različna merila in procedure, na pomanjkljivost izvajanja prava Evropske unije ter na prihodnost vizumske politike, ki ne bo podlegla vplivom in interesom kapitala močnejših držav in na škodo človekovih pravic in temeljnih svoboščin.

Vizumska politika je eden temeljnih orodij evropske zunanje politike v našem odnosu do tretjih držav.

Vse od oblikovanja skupne vizumske politike, kateri manjka zelo kritična harmonizacija, vključno s skupnimi pravili o izdajanju vizumov, je Lizbonska pogodba prinesla pomembno spremembo, ko je Evropskemu parlamentu podelila pristojnost soglasja glede mednarodnih sporazumov, tudi ko gre za vprašanje sporazuma o odpravi vizumske obveznosti.

Lani smo po skoraj treh letih pogajanj sprejeli zelo problematičen mehanizem za začasno odpravo brezvizumskega režima v primeru nenadnega porasta prosilcev azila. Problematičen, ker bodo lahko države same odločale brez demokratičnega nadzora Evropskega parlamenta. Opozarjam vas, da je na nas odgovornost, da ustavimo poskuse tistih vlad in politikov, ki bi želeli mehanizem izkoristiti v domače politične namene.

Komisija kljub obljubam še vedno ni predstavila predloga za prenovljen vizumski zakonik, ta obstoječi je žal močno zastarel.

Kolegi, priča smo tudi nemirom, nasilju v naši soseščini, zaradi katerega nedolžni ljudje izgubljajo svoja življenja na poti v Evropo. Kljub obstoječi zakonodaji mnoge članice Unije še vedno ne izdajajo humanitarnih vizumov, ki bi lahko rešili marsikatero življenje, saj bi zanj lahko ljudje zaprosili zunaj.

Ob razpravi o vizumski politiki ne moremo mimo dogodkov v Ukrajini, samo še to, predsedujoči. Ljudje so za Evropo umirali tam pod evropsko zastavo in Komisijo zato danes pozivamo, da naj resno preuči možnost in predlaga tudi za Ukrajino odpravo vizumov, ko bo država izpolnila pogoje.

 
  
MPphoto
 

  Juan Fernando López Aguilar, Autor. - Señor Presidente, deseo presentar brevemente la pregunta oral que la Comisión de Libertades Civiles, Justicia y Asuntos de Interior —que tengo el honor de presidir— ha planteado sobre la política europea de visados y me refiero, en primer lugar, a la lógica que está detrás de la motivación de que la Comisión LIBE plantee esta pregunta.

En los últimos tiempos, en este ámbito, se ha tramitado un número muy importante de expedientes: las tres modificaciones del Reglamento (CE) nº 539/2001, los informes de las señoras Gabriel y Fajon, que serán votados hoy mismo, y el informe del señor Díaz de Mera. Además, hemos tratado importantes acuerdos de facilitación de visados y de readmisión. La tramitación de todos estos expedientes, y los debates en torno a los mismos, ponen de manifiesto la necesidad de adoptar una visión global de la política de visados, desde un panorama lo más amplio posible, no quedarnos en el expediente concreto.

Y es en este contexto que, en la evaluación del Programa de Estocolmo —que hemos asumido también parlamentariamente—, hemos incorporado el futuro de la política de visados para aspirar a una política realmente común, una política de visados de la Unión Europea. Y subrayo la palabra común, para que se convierta en una política conjunta, de un mayor nivel de armonización.

De manera que constatamos, con disgusto, que la Comisión continúa posponiendo la evaluación del código de visados y las preguntas que de su ejercicio se derivan, y aquí planteamos las siguientes preguntas a la Comisión.

En primer lugar, nos gustaría saber cómo valora la Comisión la situación actual y si la política de visados puede armonizarse más y mejor. Nos gustaría saber cuál es la opinión de la Comisión sobre cómo se relaciona la política de visados con otras políticas europeas y, en general, en el área de libertad, seguridad y justicia.

En segundo lugar, queremos conocer la valoración de la Comisión sobre la actual cobertura consular y el acceso a los procedimientos de visado y sobre la posibilidad de que se avance hacia alguna suerte de consulado europeo.

En tercer lugar, nos gustaría iniciar un debate que reconcilie dos extremos: por un lado, una demanda creciente de exención de requisitos de visados —para un número cada vez mayor de países— y, por otro, un incremento de las llamadas medidas de seguridad con relación a los nacionales de terceros países que no están sometidos a la obligación de visado. Porque tenemos que analizar las dos tendencias de forma conjunta y reflexionar sobre una estrategia política que las integre.

Por último, corresponde a un Parlamento cuyos poderes han sido significativamente aumentados en el Tratado de Lisboa que dispongamos de la mejor información y aquí me quiero referir a dos aspectos que tienen que ver con el derecho a la información de este Parlamento.

En primer lugar, la información debida al Parlamento sobre las negociaciones encaminadas a alcanzar acuerdos internacionales, muchos de los cuales tratan sobre los visados. Y el Tratado es terminante al respecto. El artículo 218, apartado 10, requiere que el Parlamento sea informado inmediata y completamente de todas las fases del procedimiento de una negociación con ese contenido. Y, por tanto, solicitamos desde la Comisión LIBE a la Comisión y al Consejo que aseguren que esto sea efectivamente puesto en práctica. Estamos dispuestos a debatir las posibilidades para darle cumplimiento práctico a este mandato, pero hay que cumplirlo.

Y el segundo aspecto es la intención, mencionada al final de la Resolución que hoy presentamos, de establecer un grupo de contacto sobre política de visados en la Comisión LIBE y, en particular, la invitación expresa que se hace a la Presidencia, a los Estados miembros y a la Comisión para participar en ese grupo de contacto.

En definitiva, es necesario poner en práctica una cooperación eficaz, un intercambio de información fluido, en la política de visados común. No en vano son los Estados miembros, no el Parlamento Europeo, quienes disponen de los efectivos consulares, y queremos que la buena colaboración se traduzca en un respeto al papel de colegislador que corresponde al Parlamento en este ámbito.

Todas estas cuestiones y otras próximas propuestas e informes que la comisión deberá presentar y poner sobre la mesa en los próximos meses serán, sin duda alguna, materia para el próximo Parlamento, después de las elecciones del 25 de mayo. Pero es muy importante que la reflexión comience ahora, cuanto antes, para que el próximo Parlamento la pueda no solamente continuar, sino llevar a término.

 
  
MPphoto
 

  Algirdas Šemeta, Member of the Commission. - Mr President, the Commission welcomes this opportunity to discuss visa policy with Parliament.

The Commission will adopt the ‘Visa Code package’ on 19[nbsp ]March. I know that the resolution by the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs suggests that the Commission should have presented the evaluation report and only later submitted a proposal amending the Visa Code. This would, however, have meant a delay in tackling issues on which urgent action is required to facilitate travel for legitimate travellers.

In light of the positive economic impact of visa policy on the wider European Union economy, and in particular on tourism, we felt that it was important to move on to firm proposals immediately. We have drawn upon the results of a public consultation organised in spring last year, a study on the economic impact of short-stay visa facilitations, and, not least, on an impact assessment. All of these inputs will be made public next month.

We included this package in our 2013 work programme and regret that its adoption has been slightly delayed. We needed extra time as the package now contains two legislative proposals, and more time was needed to ensure that the proposals are balanced and comprehensive.

It is important to remember that the primary objective of the common visa policy is to prevent irregular migration and safeguard public order and security, as a corollary to the Schengen Area without internal borders. So the Commission has sought to strike a balance in its forthcoming proposal between those objectives and the need to facilitate travel for legitimate travellers.

The proposal is based around the objective of easing the administrative burden for both applicants and consulates. We plan to do this by fully exploiting the benefits of the Visa Information System and differentiating between the treatment of known or regular travellers and unknown, first-time applicants on the basis of clear, objective criteria. Additionally, we propose that provisions on the harmonisation of practices and procedures carried out in local Schengen cooperation be strengthened.

The second legislative proposal in the Visa Package concerns a new type of visa – a ‘touring visa’. It would be used for an intended stay in the territory of two or more Member States of up to one year, with the possibility of extension for an additional year. This type of visa is sought by many third-country nationals, be they tourists, performers, researchers or others with a legitimate interest in, and need for, travelling in the Schengen Area for more than 90[nbsp ]days in a given 180-day period without being considered as ‘immigrants’.

And now let me briefly mention the ‘visa lists’. The amendment, related to the regular review of the visa that you are adopting this week, will allow visa-free travel for nationals of 19 third countries, most of them small island nations in the Caribbean and Pacific regions, as well as the United Arab Emirates, Peru and Colombia.

This relatively long list of new visa-free countries shows the willingness of the EU to strengthen links with countries in different parts of the world, and contradicts those who say the EU is making it increasingly difficult for people to travel to the Schengen Area.

The Commission is satisfied that the final compromise, in addition to transferring 19 countries to the visa-free list, also gives more prominence to the criteria used in assessing the visa status of third countries, by transferring these criteria into the body of the legal text. At the same time, we have reviewed the list of criteria and we have added new ones, namely economic impact and human rights considerations. This will help to make the common visa policy more coherent with other areas of the EU’s action.

Just last month another amendment entered into force, establishing a new suspension mechanism that aims to ensure that visa-free travel with third countries is not abused. The mechanism allows, under strict conditions and after thorough assessment by the Commission, for the temporary reintroduction of visa requirements for citizens of a visa-free third country when there is an emergency situation caused by abuse of the visa-free regime by nationals of these countries.

The Commission hopes, as does Parliament, that Member States will seek to use the mechanism responsibly and only when all relevant criteria are fulfilled. And it must be clear that there is no automatism: a request to trigger the mechanism will not automatically lead to the suspension of the visa-free regime.

That same amendment revised the reciprocity mechanism. The Commission could not agree with the legal form given to that mechanism. We hope nevertheless that it will put more pressure on some of our partners to abolish visa requirements for EU citizens. We have seen a positive development recently with Canada abolishing the visa requirement for Czech citizens.

Finally, the other amendment offering the holders of Moldovan biometric passports visa-free travel to the EU is a fulfilment of the EU’s commitment made in the visa dialogue with the Republic of Moldova. Now that the latter has fulfilled its commitments, it meets all the benchmarks set out in the Action Plan for Visa Liberalisation.

 
  
MPphoto
 

  Marian-Jean Marinescu, în numele grupului PPE. – În primul rând, doresc să mulțumesc colegilor, membrilor Parlamentului European pentru sprijinul acordat până acum pentru rezolvarea acestui dosar - Liberalizarea vizelor pentru Republica Moldova. Mulțumesc, de asemenea, Consiliului și Comisiei, în special Comisarului Stefan Füle pentru eforturile și pentru rapiditatea de care au dat dovadă pentru a rezolva acest dosar. Cetățenii din Republica Moldova merită să călătorească fără vize în Uniunea Europeană. Rapoartele elaborate de comisia de evaluare au arătat că Republica Moldova și-a îndeplinit angajamentele, în unele cazuri chiar le-a depășit. Autoritățile din Moldova, cetățenii au depus eforturi mari. Coaliția pro-europeană de la Chișinău cred că merită toată aprecierea pentru că a rezistat în fața unor presiuni foarte mari, atât din interior, cât și din exterior. Votul de astăzi va arăta că Uniunea își respectă angajamentele pe măsura eforturilor depuse de parteneri. Moldova devine primul stat din vecinătatea estică care beneficiază de această facilitate de liberalizare a vizelor. Grupul PPE susține drumul european al Republicii Moldova. Este important însă să ne asigurăm că Moldova rămâne în continuare angajată pe drumul european. Uniunea Europeană trebuie să se implice în clarificarea situației din Transnistria. Formatul actual, 5+2, nu a adus rezultatele scontate. Cred că trebuie regândită această formulă și cred că Uniunea trebuie să primească un rol extrem de important. Cred că presiunile din exterior trebuie să înceteze. Cred că Federația Rusă trebuie să își retragă ultimele trupe din Transnistria, în felul acesta lăsând Moldova și cetățenii din Moldova să decidă singuri drumul pe care doresc să-l ia.

Felicit încă odată Moldova pentru îndeplinirea obligațiilor și pentru atașamentul față de familia europeană.

 
  
MPphoto
 

  Ioan Enciu, în numele grupului S&D. – Eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova are o semnificație majoră în contextul evoluțiilor din Ucraina. Uniunea Europeană transmite acum un semnal puternic vecinătății sale estice. Propunerea Comisiei Europene de a transfera Republica Moldova de pe lista negativă pe cea pozitivă în domeniul vizelor recunoaște progresele realizate de autoritățile de la Chișinău în ultimii trei ani și jumătate. Republica Moldova este prima țară a Parteneriatului estic care îndeplinește toate condițiile pentru liberalizarea vizelor. După parafarea Acordului de asociere, cetățenii moldoveni se vor bucura în curând de avantajele unui drept fundamental al proiectului european: libera circulație. În noul context geopolitic pe cale de definire, devine imperios necesară o politică în materie de vize, comună, coerentă și corectă, iar aceasta înseamnă, înainte de toate, și integrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, pentru a pune capăt unei divizări injuste și frustrante în interiorul Uniunii. Consider că preocuparea pentru armonizarea politicii în materie de vize trebuie să vizeze și aplicarea principiului reciprocității în relațiile cu țările terțe care mențin obligativitatea vizelor pentru unele state membre ale Uniunii, mă refer în special la SUA și la Canada, cazuri în care ne confruntăm cu riscul permanentizării actualului blocaj. Salut implicarea Comisiei pentru impulsionarea dialogului privind un regim al vizelor reciproc avantajos și o încurajez în continuare să aibă o abordare mai curajoasă și mai fermă.

 
  
MPphoto
 

  Renate Weber, on behalf of the ALDE Group. – Mr[nbsp ]President, EU visa policy is a concrete result of the partnerships we are building and the mutual commitments we are making with third countries. That is why a united European Union should take care of all of its citizens and should act with solidarity each and every time that citizens of a specific Member State are discriminated against by third countries through the application of different visa regimes.

At the same time, it is important that we keep our promises regarding the countries to which we have a commitment. One such country is the Republic of Moldova. During the past month, Moldova has been exposed to a lot of pressure and has been increasingly penalised, by Russia in particular. These actions have been intended to increase tensions in Moldovan society, to affect the country’s economy and to deter it from its commitment to European integration. Nevertheless, the government and the Moldovan people have not reduced their efforts to promote European values. Their determination to implement tough and difficult reforms has remained high and they have made a clear choice for European integration. Granting Moldovan citizens a visa-free regime is simply normal, proving that we are indeed committed to closer ties with their country.

Let us prove that we are more than a Europe of words and promises: that we are a Europe of action.

 
  
MPphoto
 

  Tatjana Ždanoka, on behalf of the Verts/ALE Group. – Mr President, I will speak on our visa resolution which covers a number of topics. Given the time constraints I would like to single out one of them: the Member States’ cooperation in issuing Schengen visas. It is clear that in many third countries the current consular coverage is not satisfactory. It creates an additional necessity to rely on external service providers and commercial intermediaries. It seems that, contrary to the Visa Code, such a practice is not the last resort, as we wanted it to be. Such shortcomings should be addressed in the review of the Visa Code.

The common application centres are a useful tool which should become standard in the future, but for the time being there are too few of them. Member States are not very interested, despite the possibility of obtaining co-financing from the External Borders Fund. We also regret that the Commission has not presented the study on the possibility of a common European issuing mechanism for short-term visas.

 
  
MPphoto
 

  Nikola Vuljanić, u ime kluba GUE/NGL. – Gospodine predsjedniče, jedinstveni vizni režim za sve zemlje članice je zapravo nešto što bi ojačalo jedinstvo funkcioniranja naše Unije i naš imidž pred ostatkom svijeta. Moramo biti jednaki prema drugima, ali onda se i drugi moraju jednako ponašati prema svima nama. Takav bi stav trebala zastupati diplomacija Europske unije, ali i sve zemlje članice.

Jaki smo kao zajednica upravo onoliko koliko je jaka i najslabija članica, najmanja članica među nama. To trebaju shvatiti i Sjedinjene Američke Države, to treba shvatiti i Švicarska. 28 zemalja članica treba tretirati kao entitet i svaka od njih se treba ponašati u skladu s tim i izbjegavati bilateralne sporazume sa drugim zemljama. Izdavanje vize je naravno u ingerenciji država članica, ali bi poželjno bilo osmisliti europski zajednički mehanizam i pravila tog postupka.

 
  
MPphoto
 

  Adam Bielan, w imieniu grupy ECR. – Panie Przewodniczący! Liberalizacja polityki wizowej w odniesieniu do krajów Partnerstwa Wschodniego odzwierciedla interesy Wspólnoty Europejskiej. Obecne wydarzenia na Ukrainie pokazują, jak fatalny skutek może nieść opieszałość także w tym zakresie. W pełni popieram propozycję Komisji, aby umożliwić obywatelom Mołdawii bezwizowy wjazd na teren Unii. Przedmiotowa umowa bilateralna może mieć kluczowe znaczenie wobec rosyjskich planów podporządkowania sobie również tego państwa.

Równocześnie chciałbym zwrócić uwagę na konieczność podobnego podejścia względem obywateli takich krajów jak Gruzja, wspomniana Ukraina czy Białoruś. Pozostają one wciąż pod ogromną presją ze strony Moskwy. Umożliwienie ruchu bezwizowego zdecydowanie przyczyni się do pogłębienia proeuropejskich aspiracji tych państw oraz relacji z Brukselą. Na koniec po raz kolejny zwracam się o zaangażowanie na rzecz zniesienia amerykańskich wiz dla wszystkich obywateli Unii Europejskiej.

 
  
MPphoto
 

  Andrew Henry William Brons (NI). - Mr President, in my first debate in the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs (LIBE) five years ago, a noblewoman of Liberal persuasion convinced herself that I did not know the difference between people travelling with or without a visa, on the one hand, and immigrants on the other. I think that I remarked that I did know the difference but sometimes the travellers did not.

People who travel from poor countries to relatively rich ones are not always scrupulously honest about their purposes for, or the intended length of, their visit. In a recent debate in LIBE, a representative of the Commission warned against confusing visa facilitation and visa liberalisation and said that easing the procedure for obtaining the visa, as distinct from waiving it, would not allow the visa holder to overstay. The visa overstayer, he implied, would be waiting in the place he was supposed to have been for the authorities to collect him and return him to his own country.

I have heard the Commission accused of many things but I did not think that naivety was among them.

 
  
MPphoto
 

  Mariya Gabriel (PPE). - Monsieur le Président, s'il est vrai que la politique européenne des visas ne peut être conçue indépendamment des autres politiques de l'Union et qu'elle conditionne la réalisation d'autres objectifs sectoriels, il ne faut pas minorer son objectif initial: le renforcement de l'espace de liberté, de sécurité et de justice.

Renforcer l'espace de liberté, de sécurité et de justice ne veut cependant pas dire fermer nos portes et nous barricader. Non, il faut pouvoir ouvrir, faciliter l'accès à l'espace de libre circulation, mais en établissant des critères clairs auxquels nous nous tenons.

La proposition de modification du règlement[nbsp ](CE) n°[nbsp ]539/2001, sur laquelle nous voterons tout à l'heure, devrait nous permettre de mieux répondre à cet impératif. Nous aurons désormais un article premier, qui établit les critères sur lesquels nous basons l'exemption de visa pour les courts séjours des ressortissants des pays tiers. Avec l'ajout des droits et libertés fondamentaux comme critère-clé, nous envoyons aussi un message fort sur les valeurs européennes dans nos relations extérieures.

Par ailleurs, la dernière modification de ce même règlement nous a dotés d'un mécanisme de suspension. Là aussi, nous disposons de critères clairs. Il suffira que les États membres en fassent un usage responsable pour que l'exemption de visa pour les ressortissants de certains pays ne menace pas la sécurité dans l'Union européenne.

Pour finir, la réciprocité fait partie de ces critères auxquels il faut prêter une attention particulière. Que peut encore faire l'Union pour que la réciprocité soit réellement respectée? Les citoyens bulgares et roumains attendent des réponses, car l'avenir de la politique européenne des visas doit à la fois être un pas en avant vers nos pays partenaires, mais aussi un signal clair pour nos concitoyens.

 
  
MPphoto
 

  Tonino Picula (S&D). - Gospodine predsjedniče, podržavam prijedlog Komisije da se građanima Moldavije s biometrijskim putovnicama ukinu veze za ulazak u schengenski prostor. Bez obzira na probleme s kojima se Moldavija suočava, smatram kako su predanim radom i ispunjenjem kriterija ispunili uvjete za ukidanje vize.

Ovakav prijedlog treba podržati tim više, jer je Moldavija svoj vizni režim prema Uniji liberalizirala još 2007. Vrijeme je da Unija odgovori pozitivnom mjerom. Govoreći o viznom reciprocitetu, želim pred predstavnicima Komisije i Vijeća u kontekstu rasprave o budućnosti vizne politike Europske unije, još jednom ukazati na vizni nereciprocitet zemalja članica prema trećim zemljama koje ne trebaju vize prilikom ulaska u Europsku uniju, ali obratno ne vrijedi.

Konkretan primjer su Sjedinjene Američke Države čiji građani bez vize mogu posjećivati sve zemlje Unije, dok građani pet zemalja članica, uključujući Hrvatsku prilikom posjeta Americi trebaju vize. Slijedom pozitivnih najava Komisije kao nedavnog ukidanja kanadskih viza za građane Češke, nadam se istom rezultatu i postupnom ostvarenju potpunog viznog reciprociteta za sve članice Unije i njene građane.

 
  
MPphoto
 

  Louis Michel (ALDE). - Monsieur le Président, chers collègues, afin d'arriver à une gestion intégrée des frontières extérieures de l'Union européenne, il faut absolument poursuivre l'harmonisation des procédures en matière de visas, en ce compris des règles communes sur la délivrance des visas.

Dans ce cadre, je suis convaincu qu'il faut améliorer la couverture consulaire dans les pays tiers, encourager la délivrance par les États membres de visas humanitaires et faciliter ainsi l'accueil temporaire des réfugiés et des défenseurs des droits de l'homme menacés dans les pays tiers. Par ailleurs, il faut insister auprès de la Commission pour qu'elle étudie la possibilité de créer un mécanisme européen commun de délivrance de visas de courte durée, basée sur une appréciation du risque individuel afin de compléter la présomption de risque liée à la nationalité. Enfin, il y a lieu d'obtenir une réciprocité avec les pays vis-à-vis desquels l'Union européenne octroie un régime sans visa et d'améliorer l'échange d'informations entre le Conseil, le Parlement européen et la Commission. Je suis aussi d'avis qu'il serait utile d'établir un groupe de contact sur la politique des visas au sein de la commission LIBE.

Je suis très heureux que l'on ait conclu le trilogue sur le rapport relatif à la révision du règlement n[nbsp ]°539/2001 et profité de cette mise à jour des listes pour introduire dans le corps du texte, et non pas dans les considérants, les critères relatifs à la fois aux droits fondamentaux et aux avantages économiques en termes de tourisme et de commerce extérieur. Enfin, lancer la procédure en vue de l'obtention d'un accord d'exemption entre l'Union européenne et l'Ukraine me paraît répondre aux appels de la société civile ukrainienne.

Ce n'est qu'en avançant de la sorte que l'on pourra garantir un accès efficace et légal à tout ressortissant de pays tiers, ainsi que la sécurité des citoyens européens.

 
  
MPphoto
 

  Jan Zahradil (ECR). - Pane předsedající, já mám k tomu tématu dvě poznámky. Jedna se týká vízové reciprocity a vzájemné solidarity mezi členskými zeměmi Evropské unie. Ono to bohužel vždycky nefunguje. My jsem se o tom přesvědčili na svém vlastním příkladu v případě víz do Kanady, kdy najednou byla Evropská unie rozdělena do dvou kategorií, na země s bezvízovým stykem a země, které potřebovaly víza do Kanady. Tady bohužel ta solidarita příliš nezafungovala. Myslím, že z toho bychom si měli vzít příklad a usilovat skutečně o to, aby pokud k něčemu takovému dojde, byl vyvíjen politický tlak na tu zemi, která zavede víza pouze pro část členských zemí Evropské unie, aby bylo jasné, že tady nejsou žádné země první a druhé kategorie.

Druhá poznámka, kterou k tomu chci udělat, je záležitost související s ochranou vnějších hranic. Jestliže zavádíme bezvízovou povinnost s nějakou zemí, tak by to mělo být vždycky doprovázeno také jasným vyjádřením, že bude zajištěna taková ochrana vnějších hranic Evropské unie, která znemožní nelegální migraci dovnitř Evropské unie.

 
  
MPphoto
 

  Jaroslav Paška (EFD). - Premyslená, dobre organizovaná výzva politika môže byť účinným nástrojom regulácie úrovne vzťahov s tretími krajinami. Moldavsko rovnako ako Ukrajina sú krajinami, pre ktoré mala Európska únia už v novembri minulého roku pripravenú ponuku uvoľnenia vízových podmienok v súvislosti s ich pokrokom pri reformovaní inštitucionálneho a politického prostredia s jasnou európskou perspektívou. Napriek odloženiu plánovaného podpisu asociačnej dohody ukrajinským prezidentom Janukovyčom, preukázala ukrajinská spoločnosť silným nátlakom na politické špičky krajiny svoje odhodlanie pokračovať v intenzívnejšom rozvíjaní vzťahov s Európskou úniou. Som presvedčený o tom, že by sme si mali vážiť dôveru ukrajinského ľudu, ktorý nás vníma ako slušného partnera v spoločnom európskom priestore, a veľmi rýchlo aj s Ukrajinou upraviť vízový režim tak, ako to dnes robíme vo vzťahu k Moldavsku.

 
  
MPphoto
 

  Andreas Mölzer (NI). - Herr Präsident! Wenn man die Visumspflicht für Bürger bestimmter Drittstaaten nunmehr lockert, sind gleichzeitig verstärkte Sicherheitsmaßnahmen nötig. In diesem Sinne ist die Einführung der Visaschutzklausel wahrscheinlich ein kleiner Fortschritt. Das nunmehr angeblich auch ins Laufen kommende Rücknahmeabkommen mit Ankara mag ein Schritt in Richtung geringerer Grenzdurchlässigkeit sein. Andererseits hat die Türkei bereits mehrmals deutlich gemacht, dass sie nicht wirklich willens ist, ihre Grenzen zur EU ausreichend zu schützen. Die Krux beim Rücknahmeabkommen ist ja, dass die Türkei sich dafür im Gegenzug nicht nur finanzielle Unterstützung und Ausrüstung für ihre Grenzpolizei herausgeschlagen hat, vielmehr ließ sie sich ihr minimales Entgegenkommen auch noch mit der Visaliberalisierung vergolden. Nicht nur beim Rücknahmeabkommen lässt sich die EU von Ankara über den Tisch ziehen, ja vielleicht sogar erpressen.

Es ist also meines Erachtens wirklich hoch an der Zeit, statt Beitrittsverhandlungen Verhandlungen auf eine privilegierte Partnerschaft hin zu führen und den Türken endlich die Wahrheit zu sagen, dass sie wahrscheinlich unter den gegenwärtigen Voraussetzungen niemals Mitglied der Europäischen Union werden können.

 
  
MPphoto
 

  Agustín Díaz de Mera García Consuegra (PPE). - Señor Presidente, como saben he trabajado intensamente esta legislatura en la cuestión de la suspensión y la reciprocidad.

Esta legislatura nos ha demostrado la importancia que tiene para la Unión contar con una verdadera política comunitaria de visados. Las sucesivas modificaciones del Reglamento (CE) nº539/2001 —gracias a las cuales, entre otros muchos logros, hemos ganado en términos de solidaridad y coherencia—, la reforma del espacio Schengen, los sistemas SIS o los debates sobre el control de fronteras inteligentes han servido para robustecer nuestras políticas en esta materia y, también, para que tomemos conciencia de la necesidad de actuar desde un enfoque común europeo.

En todos estos procedimientos el Parlamento ha ejercido sus funciones con inteligencia, luchando por salvaguardar las competencias que le han sido otorgadas por el Tratado de Lisboa y que, en definitiva, son competencias otorgadas a los ciudadanos europeos.

En este sentido, quiero aprovechar para pedir a la Comisión que en los futuros debates siga teniendo muy en cuenta ese aspecto tan esencial.

Quiero expresar mi satisfacción, expresamente, por la reciente modificación del Reglamento (CE) nº 539/2001, gracias a la cual se va a conceder la exención de visados, entre otros países, a Colombia y Perú. Es una decisión importante que comparto plenamente, y es necesario que la Comisión actúe con rapidez y diligencia para presentar los informes de impacto comprometidos.

El Parlamento vigilará el seguimiento de los acuerdos alcanzados en este expediente, pero también de las restantes medidas que deben desarrollarse para hacer realidad la exención de visado para estos dos países.

 
  
MPphoto
 

  Monica Luisa Macovei (PPE). - Astăzi este un moment istoric pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru Parlamentul European. În foarte scurt timp, în circa 2 ore, vom vota pentru liberalizarea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova pentru a călători liber în spațiul Uniunii Europene. Aceasta este o răsplată pentru eforturile atât ale cetățenilor din Republica Moldova, cât și ale guvernelor pro-europene din 2009 încoace, care au făcut cu multă determinare, cu multă voință și cu multe eforturi reformele necesare ca să ajungă aici. Sigur, reformele vor continua. Liberalizarea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova este un beneficiu reciproc atât pentru cetățenii Republicii Moldova, care vor lua contact direct cu valorile europene, cu regulile democrației, cu valorile democrației, cât și pentru noi, cei din Uniunea Europeană, care îi vom cunoaște în mod direct și vom lega legături de prietenie interumane, așa cum se întâmplă ori de câte ori călătorim liber în state membre. Sunt foarte fericită că cetățenii Republicii Moldova, foarte curând, vor călători liber în Uniunea Europeană, îi așteptăm cu drag și spun, în final: sunteți bineveniți în Uniunea Europeană! Vă așteptăm cu inima deschisă!

 
  
 

Vystoupení na základě přihlášení se zvednutím ruky

 
  
MPphoto
 

  Dubravka Šuica (PPE). - Gospodine predsjedniče, ne možemo se s jedne strane zalagati za mobilnost i govoriti da je to jedno od osnovnih prava Europske unije, a s druge strane ne pomoći oko uvođenja viza. Dakle, potreban je jedinstveni vizni režim, nema različitih kriterija i to bi trebao biti zajednički stav europske vanjske politike. Pozdravljam, naravno, današnju odluku u pogledu Moldavije — ali europska politika viza ne može se promatrati izolirano od ostalih europski politika, ali naravno treba voditi računa i o sigurnosti.

Iskoristila bih ovu raspravu i pitala bih Komisiju hoće li se zauzeti da sve zemlje budu jednako tretirane kad se radi o vizama prema Sjedinjenim Američkim Državama, budući da znamo da pet zemalja Europske unije mora i dalje imati vizu za Ameriku, a među njima je i Hrvatska.

 
  
MPphoto
 

  Iosif Matula (PPE). - Salut propunerea de regulament privind scoaterea Republicii Moldova de pe lista țărilor ai căror resortisanți au obligativitatea de a obține vize pentru călătoriile în spațiul european. Eliminarea obligativității vizelor dă un mesaj clar Moldovei, în sensul unei perspective europene, al integrării economice graduale și al unor relații comerciale consolidate. Să nu uităm că Moldova este prima țară a Parteneriatului estic ce a parafat Acordul de asociere cu UE, îndeplinind toate cerințele aferente Planului de acțiune privind liberalizarea vizelor. Deși perspectivele sunt incerte, prin această politică de vize avem șanse în soluționarea pe cale pașnică a problemei transnistrene, ținând cont de beneficiile aduse cetățenilor care dețin un pașaport biometric. Mai mult, libertatea de circulație, unul din principiile fundamentale ale UE, va viza un număr important de cetățeni români, care actualmente dețin dublă cetățenie și locuiesc în Republica Moldova, în afara spațiului UE. Felicitări tuturor celor care au asigurat acest succes!

 
  
MPphoto
 

  Andrej Plenković (PPE). - Gospodine predsjedavajući, zahvaljujem na informacijama koje nam je dala Komisija. Isto tako, čestitam na napretku koji se odnosi na Moldovu danas. Smatram da u političkim okolnostima trebamo napraviti iskorak i u smislu olakšavanja viznog režima za državljane Ukrajine. Predlažem Komisiji da intenzivira razgovore sa SAD-om u pogledu jednakog tretmana hrvatskih državljana u dobivanju vize, a isto tako i da se pomogne Hrvatskoj vladi u naporima za pristupanje Schengenu kako bismo, kao nova članica, imali vanjsku granicu i kratak period do pristupanja šengenskom sustavu jer i to je jedan od onih aspekata koji se odnose na načelo europske solidarnosti. Vezano za raniju temu, kao zastupnik koji je obišao sva poplavljena područja u Karlovačkoj županiji i redom, od Primorsko-goranske županije, smatram, kao član Odbora za proračun, da Europski fond solidarnosti treba brzo reagirati i pomoći Hrvatskoj da elementarne nepogode iz proteklih mjesec dana.

 
  
 

(Konec vystoupení na základě přihlášení se zvednutím ruky)

 
  
MPphoto
 

  Algirdas Šemeta, Member of the Commission. - Mr President, first of all I would like to thank you for this very interesting debate and I would like to start with replies to some questions which you raised during this debate.

First of all, on the enhancement of consular coverage, I must start by saying that the Member States are responsible for organising the procedures relating to visa applications. The Commission is not empowered to deal with organisational matters. Member States decide on their own to open or close a visa section, conclude representation arrangements, set up a common application centre or to cooperate with external service providers.

In any case, it is fair to say that we should not dramatise the situation. Member States have done a great deal in the past few years. There has been a clear increase in consular coverage, mostly by concluding representation arrangements and cooperating with external service providers. Hundreds of new representation arrangements and contracts with external service providers have been concluded in the past years.

You may like or dislike outsourcing and you might have heard complaints about it, but as a matter of fact hundreds of thousands, if not millions, of applicants benefit from the fact that they do not have to travel a long way to capital cities to lodge their visa applications at a consulate. Applicants do save considerable time and money.

Regarding the study on the establishment of a common European issuing mechanism for short-stay visas, I would like to say that the Tampere Programme already referred to the possible establishment of common EU visa issuing offices. Interestingly enough, from my point of view it is absolutely understandable that, ten years later, the Stockholm Programme used a more careful wording by only referring to a study regarding a common European issuing mechanism for short-term visas.

At this point in time, I am not entirely convinced that any such reference is appropriate in the future programme. This is not because the Commission is not forward-looking or ambitious, but because of the fifteen-year development of the common visa policy and the upcoming visa package which, among other things, will, as the draft resolution says, be aiming at further harmonisation of the procedures and truly common rules.

Fifteen years ago, or even five years ago, the idea of common EU visa offices did indeed seem to be an interesting and valid response to the divergent practices of Member States because, in theory, such common EU offices would lead to a truly common visa policy.

However, this ultimate goal, which I fully support, might also be reached by truly common rules and their proper truly harmonised implementation. This requires a lot of effort but still less, in terms of costs in particular, than replacing the approximately 2[nbsp ]000 consulates that currently process Schengen visa applications. At this point in time it seems sensible to wait and see the results of implementation of the revised Visa Code and the impact of the fully rolled out VIS before revisiting the idea of common EU consulates.

On reciprocity: a new more efficient reciprocity mechanism has been adopted by the co-legislators and has applied since 1[nbsp ]January. Member States have notified cases of non-reciprocity and in six months time, on the basis of the new rules, the Commission will have to come forward with measures suspending the visa waiver for the third countries concerned or present a report justifying why it does not propose such measures.

Finally, on Ukraine: a visa liberalisation dialogue is ongoing with Ukraine. As you know, Ukraine has not yet met the benchmarks of the action plan, unlike Moldova. The Commission is ready to accelerate this dialogue and work with the Ukrainian Government.

Finally, the Commission is looking forward to the discussions and exchanges on the visa package and hopes that both the Council and Parliament will make progress as quickly as possible on these important files so we can achieve a smarter common visa policy which increases the attractiveness of the EU and which responds to current and future challenges.

 
  
MPphoto
 

  Tanja Fajon, Poročevalka. - Veseli me, da se strinjamo o nujnosti še bolj pregledne, kredibilne in poštene vizumske politike.

Res smo v zadnjem času sprejeli nekaj pomembnih odločitev, odpravo vizumov za šestnajst pacifiških in karibskih otokov, Peru, Kolumbijo, Združene arabske emirate z varovalkami, Moldavijo danes in vsem iskreno čestitam.

Žal pa vse ne deluje, kot bi moralo. Mnogi čutijo, da se jim dogaja krivica, kot recimo na Kosovu, podobno v poenostavljenih vizumskih režimih, kot v primeru Ukrajine, in to moramo izboljšati. Še posebej je pomembno za mlade raziskovalce, znanstvenike.

Kolegi, izboljšati moramo in poenostaviti skupno vizumsko politiko. To je tisto najbolj otipljivo, kar lahko ponudimo ljudem. In to je tisto, na kar smo lahko v Evropi najbolj ponosni. Zato pozdravljam vse nadaljnje korake Evropske komisije v tej smeri.

Prihodnost skupne vizumske politike je namreč ključna za prihodnost združene in močne Evrope.

 
  
MPphoto
 

  President. - I have received one motion for a resolution tabled in accordance with Rule 115(1) of the Rules of Procedure.

The joint debate is closed.

The vote will take place shortly.

 
Правна информация - Политика за поверителност