Показалец 
 Назад 
 Напред 
 Пълен текст 
Процедура : 2012/0199(COD)
Етапи на разглеждане в заседание
Етапи на разглеждане на документа : A7-0275/2014

Внесени текстове :

A7-0275/2014

Разисквания :

Гласувания :

PV 16/04/2014 - 7.17
Обяснение на вота

Приети текстове :

P7_TA(2014)0413

Разисквания
Сряда, 16 април 2014 г. - Страсбург Редактирана версия

8.34. Действие на Съюза в подкрепа на инициативата „Европейски столици на културата“ за периода 2020—2033[nbsp ]г. (A7-0275/2014 - Marco Scurria)
  

Pisemne wyjaśnienia dotyczące głosowania

 
  
MPphoto
 
 

  Claudette Abela Baldacchino (S&D), bil-miktub. - Huwa ta' sodisfazzjon kbir għalina l-Maltin li l-belt kapitali tagħna - Valletta - se tkun il-kapitali tal-kultura fl-elfejn u tmintax. Għaddejja ħidma kbira biex permezz ta' din l-attività tkun magħrufa l-istorja tal-belt kapitali tagħna. Valletta hija mogħnija b'rikkezzi storiċi kbar. Nieħu din l-okkażjoni biex bħal ma diġà għamilt nerġa' nistedinkom biex ma titilfux l-okkażjoni li żżuru Malta fis-sena elfejn u tmintax.

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), por escrito. - Aprovo o presente Relatório, começando por recordar que desde a sua criação em 1985, a iniciativa das Capitais Europeias da Cultura tornou-se uma das ações mais conhecidas da União Europeia. Mais de 40 cidades foram premiadas com o título, o que na minha opinião contribui para destacar a riqueza das culturas da Europa e promove uma maior compreensão mútua e aproximação dos cidadãos europeus, na construção de uma identidade cultural europeia. Recordo ainda que inicialmente, a iniciativa foi uma ação puramente intergovernamental. Tornou-se uma acção da UE em 1999, quando um ato foi adotado que estabeleceu a ordem pela qual os Estados-Membros tinham o direito de nomear capitais, até 2019. Note-se que este foi modificado em 2006, para ter em conta o alargamento da União Europeia em 2004.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), par écrit. – Le titre de "capitale européenne de la culture" a d’ores et déjà permis de métamorphoser de nombreuses villes européennes à travers le développement de projets culturels fédérateurs des habitants et favorables au tourisme. En France, ce fut notamment le cas pour Lille en 2004 ou encore pour Marseille en 2013. Je soutiens donc cette initiative et j’ai voté en faveur de la prolongation de celle-ci.

 
  
MPphoto
 
 

  Heinz K. Becker (PPE), schriftlich. - Das Konzept der Kulturhauptstädte Europas wurde 1985 als zwischenstaatliche Initiative eingerichtet. Zur Stärkung seiner Tragweite und Wirksamkeit wurde es bald darauf zu einer Aktion der Europäischen Union. Die Aktion „Kulturhauptstädte Europas“ zählt zu den erfolgreichsten Initiativen der EU in den vergangenen Jahren. In dem neuen Vorschlag wird die Reihenfolge festgelegt, in der die Länder bis 2033 Städte für den Titel nominieren. Zusätzlich zu der Regelung, nach der sich je zwei Mitgliedstaaten den Titel für ein Jahr teilen, wird vorgeschlagen, dass Kandidatenländer oder potenzielle Kandidatenländer der EU alle drei Jahre ebenfalls die Möglichkeit erhalten, eine Kulturhauptstadt Europas zu benennen.

 
  
MPphoto
 
 

  Biljana Borzan (S&D), napisan. - Izuzetno mi je drago što danas glasamo o ovom prijedlogu, jer će njegovo stupanje na snagu omogućiti irskim i hrvatskim gradovima kandidaturu za europske prijestolnice kulture 2020. godine. Titula Europske prijestolnice kulture je počast koja je prepoznata u Europi i svijetu, a gradovi nositelji tog naslova imaju opipljivu kulturnu, ekonomsku i društvenu korist od njega.

Krajem prošle činilo se kako će radi nemogućnosti dogovora između Europskog Vijeća i Komisije, oko toga tko će proglašavati pobjednika natječaja, sve pasti u vodu. Apelirala sam tada da se sukob razriješi kako bi gradovi najmlađe zemlje članice EU-a dobili priliku podijeliti svoju bogatu kulturu i naslijeđe sa svijetom.

Naime, proces kandidiranja započinje šest godina unaprijed i zato se kompromis morao postići do ove sjednice parlamenta. Koristim ovu priliku da zahvalim svima koji su dali svoj doprinos postizanju dogovora, kao i izvjestiteljima Scurriji i Pack na dobro odrađenom poslu.

 
  
MPphoto
 
 

  Rachida Dati (PPE), par écrit. – Ce texte apporte des modifications aux critères de sélection des villes candidates à la distinction de capitale européenne de la culture. Le but est de favoriser une sélection en amont et un suivi en aval tels qu'ils permettront d'optimiser les stratégies de développement local axé sur la culture de ces villes. Il s'agit d'une disposition nécessaire pour participer au rayonnement des métropoles européennes aussi bien au niveau régional qu'international.

 
  
MPphoto
 
 

  Jill Evans (Verts/ALE), in writing. - I voted against the amendment to reject the text from the Council. It is vital that the selection process for future capitals of culture gets underway as soon as possible. European Capitals of Culture is an excellent initiative and I hope to see a Welsh city being given the honour very soon.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlo Fidanza (PPE), per iscritto. - Mi congratulo col collega Marco Scurria, relatore della risoluzione sulle Capitali europee della Cultura, approvata oggi in aula. Fortunatamente questa iniziativa, che vede dal 1985 una città europea nominata Capitale della Cultura, proseguirà fino al 2033. Un'ottima notizia per l'Italia, in quanto è dimostrato che la nomina genera un enorme effetto leva con maggiori investimenti pubblici e privati. L'accordo raggiunto rappresenta un compromesso realistico ed equilibrato che prevede la razionalizzazione della procedura di selezione, la sostenibilità degli investimenti infrastrutturali, l'accesso a fonti aggiuntive di finanziamenti UE, la possibilità per una città di presentare proposte a carattere regionale e infine, il riconoscimento dell'importanza del ruolo svolto dallo stato membro che ospita la Capitale.

 
  
MPphoto
 
 

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), in writing. - The European Capitals of Culture initiative was launched in 1985, to highlight the richness of Europeʼs cultures and promote greater mutual understanding between EU citizens. Since then, more than 40 cities have been awarded the designation, including my hometown, Wroclaw, which will hold the title in 2016. Since the rules that govern the selection procedure of the Capital of Culture expire in 2019, setting a new framework for the selection procedure for the years 2020 to 2033 is important. This is the goal of the current text, which constitutes the compromise between the EU institutions. The agreement entitles the Member States which host the Capital to designate a city, based on recommendations by the panel of experts. In the case of a candidate or potential candidate country, the Commission nominates one city. The cities are then confirmed when officially published in the Official Journal of the European Union. I voted in favour of this compromise agreement as it recognises the important role of the Member State hosting the Capital. It also provides for the European character of the initiative to be safeguarded, while promoting sustainable infrastructural investments and access to additional sources of EU funding.

 
  
MPphoto
 
 

  Monica Luisa Macovei (PPE), în scris. - Susțin propunerea Comisiei de a continua acest program pentru anii 2020-2033. Uniunea trebuie să susțină o politică culturală ambițioasă și să apere diversitatea culturală în statele membre.

În anul 2007 orașul Sibiu din Romania a fost capitala europeană a culturii împreuna cu orașul Luxemburg. Marele câștig al Sibiului după acest an a fost cu siguranță vizibilitatea sporită de care a beneficiat. Numărul turiștilor în 2007 a atins cifra de 700 000, dublu față de anul 2006 și triplu față de anul 2005. Din numărul total al turiștilor, 40% au fost turiști străini. Totodată, investițiile în infrastructura orașului realizate pentru anul 2007 au adus beneficii locuitorilor Sibiului. Acesta este numai un exemplu al avantajelor pe care acest program le aduce unui oraș, oferind oportunități pentru probleme de incluziune și coeziune socială, educație, turism, patrimoniu și regenerare urbană la toate nivelurile.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. - Salut aprobarea de către Parlament a acordului la care a ajuns Comisia pentru cultură în negocierile pe care le-a purtat cu Consiliul, mai precis asupra poziției divergente privind modul de desemnare a orașelor câștigătoare ale titlului de Capitală europeană a culturii. Inițiativa Capitalelor Culturale are o mare importanță pentru Uniune, fiind, încă din anul 1985, unul dintre cele mai cunoscute proiecte în rândul cetățenilor, un adevărat simbol al programelor comunitare.

Astăzi, facem un pas înainte, prin adoptarea cadrului de reglementare pentru perioada de după 2020, dând astfel undă verde orașelor să își prezinte candidatura și programele culturale. Sper ca, prin noul program, Capitalele Culturale să beneficieze de fonduri mai mari, având în vedere posibilitatea accesării unor resurse suplimentare oferite de UE, în special din fondurile structurale, dar și de la administrațiile naționale. Prin efectul de pârghie, investițiile în infrastructură trebuie să devină sustenabile pe termen lung, efectele titlului de Capitală Culturală menținându-se și în anii următori.

Îmi exprim, totodată, încrederea că Statele Membre, cele care vor desemna orașul Capitală Culturală pe baza recomandărilor juriului de experți, vor alege cel mai bun candidat, strict în funcție de criterii obiective.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), par écrit. – Chaque année, deux villes sont choisies pour être les "capitales européennes de la culture" et accueillir des programmes culturels pendant toute une année. Les capitales européennes de la culture sont, avec le programme d’échange universitaire Erasmus, à classer dans les actions de l’UE ayant connu un franc succès. Elles permettent la mise en valeur du patrimoine européen et cette nouvelle programmation 2020-2033 attache une importance particulière à l’insertion dans un projet d’aménagement urbain durable et social, en incluant le plus grand nombre et notamment la société civile.

La référence initiale au renforcement de "l'identité européenne", bien mise à mal par la crise a été retirée au profit d'un "espace culturel commun". La bataille la plus importante sur ce rapport portait sur la nomination des membres du jury. La Commission européenne voulait s’en réserver le choix. C’est au final les trois institutions et le Comité des régions qui les choisissent. Alors que la culture subit partout des coupes, je soutiens ce projet de valorisation du patrimoine.
Contre la culture du capital, la culture en capitale.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Metsola (PPE), in writing. - I voted in favour of this recommendation as it ensures the streamlining of the selection procedure, the sustainability of investments in infrastructure and access to additional sources of Union funding while also allowing for the possibility for a particular city to lead a regional bid. It is also important that the role of the Member State hosting the European Capital of Culture is duly recognised while still safeguarding the European nature and character of this pan-European initiative.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), par écrit. – La désignation d’une « capitale européenne de la culture » est largement suivie par l’ensemble des citoyens européens. La ville choisie devient le centre névralgique du rassemblement citoyen permettant à tout un chacun de s’enrichir en se nourrissant d’autres cultures présentes sur le territoire de l’Union. C’est un élément majeur de l’apprentissage démocratique. La culture constitue le ciment des identités positives, ce qui définit tout à la fois l’individu et le collectif, ce qui nous fait exister, en tant qu’hommes et en tant que peuples. C'est l'éducation, la formation, l'ouverture aux autres et l'ouverture au savoir. C'est aussi un formidable vecteur de richesse et d’emploi. La créativité est le cœur de l’innovation et l’innovation, le cœur du développement. Nous devrions saisir toutes les opportunités pour développer les potentialités d’un secteur générateur d’emploi et de revenus, notamment pour les jeunes

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), raštu. - Pritariu pateiktai rekomendacijai.

Manau, kad ši iniciatyva turėtų būti vykdoma ir po 2020[nbsp ]m. Tai yra viena veiksmingiausių ES priemonių kultūros srityje. Ji atskleidžia vietos, regionų, nacionalinės ir europinės kultūros raidos įvairovę ir bendrus bruožus bei suteikia veiksmingą ilgalaikę paramą vietos ir regionų kultūrai.

Atsižvelgiant į sukauptą patirtį, labai svarbu, jog būtų išsaugota dabartinės iniciatyvos struktūra ir turinys. Be to, turi būti racionalizuota atrankos procedūra, užtikrintas infrastruktūros investicijų tvarumas, prieiga prie papildomų ES finansavimo šaltinių ir galimybė miestui vadovauti regioniniam pasiūlymui.

Didesnis dėmesys turėtų būti skirtas Europos kultūros sostinės renginius organizuojančiai valstybei. Turėtų būti palengvintas aktyvus vietos ir regionų valdžios institucijų dalyvavimas. Be to, apsaugant iniciatyvos europinį pobūdį, būtina užtikrinti, kad kultūros sostinė turėtų ilgalaikę strategiją ir teigiamą poveikį kultūros sektoriui ir kultūros sostinei.

 
  
MPphoto
 
 

  Αντιγόνη Παπαδοπούλου (S&D), γραπτώς. – Από την γέννησή της το 1985 ως διακυβερνητική δράση, έως σήμερα με τη μορφή της κοινοτικής ευρωπαϊκής δράσης, η πρωτοβουλία των πολιτιστικών πρωτευουσών της Ευρώπης έχει καθιερωθεί στην συνείδηση των ευρωπαίων πολιτών. Στόχος της είναι η ανάδειξη του πολυπολιτισμικού πλούτου της Ευρώπης και η προαγωγή της αλληλοκατανόησης μεταξύ των ευρωπαίων πολιτών. Το 2019 εκπνέει το κανονιστικό πλαίσιο του θεσμού αυτού, όπως είχε καθοριστεί το 2006. Συμφωνούμε με το νέο, ρεαλιστικό, συμβιβαστικό πλαίσιο που προτείνεται διότι επιχειρείται ο εξορθολογισμός της διαδικασίας επιλογής, αναζητείται περισσότερη βιωσιμότητα των επενδύσεων σε υποδομές, επιδιώκεται πρόσβαση σε πρόσθετες πηγές χρηματοδότησης και δημιουργείται η δυνατότητα μιας πόλης να τεθεί επικεφαλής μιας περιφερειακής πρότασης. Ειδικά σήμερα, λόγω της οικονομικής κρίσης, θεωρώ ότι είναι απαραίτητο να δίδονται τέτοια κίνητρα ενθάρρυνσης των επενδύσεων στον πολιτισμό και τη δημιουργικότητα και για τον λόγο αυτό ψήφισα υπέρ της πρότασης.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), γραπτώς. - Το Ευρωπαϊκό Κοινοβούλιο ενέκρινε το πλαίσιο που θα διέπει την διαδικασία επιλογής και την πορεία των Ευρωπαϊκών Πολιτιστικών Πρωτευουσών από το 2020 έως το 2033. Η παρούσα πρωτοβουλία, την οποία και υπερψήφισα, αποτελεί προϊόν πολύμηνων διαπραγματεύσεων μεταξύ του Ευρωπαϊκού Κοινοβουλίου και του Ευρωπαϊκού Συμβουλίου. Η πρώτη πολιτιστική πρωτεύουσα της Ευρώπης ήταν η Αθήνα το 1985, ενώ βασική διαδικασία του θεσμού που προβλέπει και σημαντική οικονομική ενίσχυση προς τις πόλεις είναι το βραβείο "Μελίνα Μερκούρη". Μέσω του νέου σχεδίου δράσης αναδεικνύεται ο ρόλος των τοπικών κοινοτήτων, η συμμετοχή των πολιτών αλλά και ο διεθνής ρόλος που ενδυναμώνεται επιπλέον από την διασπορά. Θα προβλέπονται πλέον πιο ευέλικτες χρηματοδοτήσεις, σύμφωνα με τις συνθήκες που επικρατούν, ώστε να διευκολύνεται η κάθε πόλη στην προετοιμασία της χωρίς να γίνονται εκπτώσεις σε ζητήματα διαφάνειας, ελέγχου και αξιολόγησης. Βάσει του νέου πλαισίου, μια εκ των πολιτιστικών πρωτευουσών του 2021 θα είναι ελληνική πόλη, γεγονός πολύ σημαντικό, εάν αναλογισθούμε ότι οι αναπτυξιακές δυνατότητες που διανοίγονται στις πόλεις και στις γύρω περιοχές ενισχύουν την τοπική οικονομία για πολύ μεγαλύτερο διάστημα από ένα έτος και ότι οι Πολιτιστικές Πρωτεύουσες εξασφαλίζουν μία προβολή που ενισχύει σημαντικά το τουριστικό τους προϊόν και εκσυγχρονίζουν τις πολιτιστικές τους υποδομές, μεταξύ πολλών άλλων οφελημάτων.

 
  
MPphoto
 
 

  Gilles Pargneaux (S&D), par écrit. – J'ai soutenu cette décision qui institue une nouvelle action de l'Union en faveur des "capitales européennes de la culture" pour les années 2020 à 2033. Ce texte vise à poursuivre l'action de l'Union en faveur des capitales européennes de la culture pour les années 2020 à 2033. La proposition conserve les principales caractéristiques et la structure générale du dispositif actuel ainsi que les objectifs généraux de l'action: préserver et promouvoir la diversité des cultures européennes, mettre en valeur leurs caractéristiques communes et favoriser la contribution de la culture au développement à long terme des villes.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), por escrito. - Desde a sua criação em 1985, a iniciativa Capital Europeia da Cultura tornou-se uma das ações mais conhecidas da UE. Mais de quarenta cidades receberam este título que tem por objetivo realçar a riqueza das culturas europeias e promover uma maior compreensão mútua entre os cidadãos europeus. Em julho de 2012, a Comissão apresentou uma proposta de prossecução da iniciativa para além de 2020. Na proposta, mantiveram-se a estrutura e o conteúdo da iniciativa atual, incluindo um quadro cronológico em que se estabelece a ordem dos Estados-Membros que têm direito a acolher uma capital, a seleção com base na apresentação pelas cidades concorrentes de programas culturais com a duração de um ano, pensados especificamente para o evento, e a possibilidade de as cidades candidatas envolverem uma região circundante. Por estar de acordo com o seu conteúdo votei positivamente o presente projeto de resolução legislativa do Parlamento Europeu que apoia a prossecução da iniciativa capital europeia da cultura.

 
  
MPphoto
 
 

  Tonino Picula (S&D), napisan. - Europski glavni grad kulture je naslov dodijeljen barem jednome europskome gradu tijekom jedne godine. Riječ je o velikoj prilici za predstavljanje kulturne i povijesne baštine grada Europskoj uniji. Navedeni projekt započet je 1985. godine te je titula do sada dodijeljena 40 gradova. Konačna odluka Europske komisije, Vijeća i Parlamenta o načinu imenovanja grada donesena je u siječnju ove godine.

Zemlja članica imenuje jedan grad u državi članici kao kandidata, dok se gradovi zemalja kandidata ili potencijalnih kandidata predlažu direktno od strane Komisije. Upravo zbog važnosti kulturalnog identita, a s ciljem jačanja europske integracije podržavam izvješće o djelovanju Unije za manifestaciju Europske prijestolnice kulture za razdoblje od 2020. do 2033.

Smatram izuzetno važnim nastaviti ovu akciju te pozdravljam odluku Komisije koja je za 2020. godinu izabrala Hrvatsku i Irsku. Proteklih godina, mnogi hrvatski gradovi iskazali su interes za kandidaturu svojih gradova. Međutim, potrebno je osigurati jednake uvjete hrvatskim gradovima kao i ostalima uključujući i potrebno vrijeme pripreme kandidature.

Zaključno, spomenuti projekt pruža priliku za revitalizaciju kulturnog života gradova, povećanje njihove međunarodne vidljivosti, poticanje gospodarske i turističke aktivnosti, kao i općeg razvoja gradova te stoga pozivam hrvatske gradove na kandidaturu koja će prikazati naše kulturne vrijednosti i tradiciju.

 
  
MPphoto
 
 

  Marlene Mizzi (S&D), in writing. - I voted against as I do not agree with this report on EU action for the European Capitals of Culture for the years 2020 to 2033.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE), per iscritto. - Sostengo l'accordo raggiunto perché si tratta di un compromesso realistico ed equilibrato, che prevede una razionalizzazione della procedura di selezione, la sostenibilità degli investimenti infrastrutturali, l'accesso a fonti aggiuntive di finanziamenti UE e la possibilità per una città di presentare proposte a carattere regionale, riconoscendo tra l'altro il ruolo svolto dallo Stato membro che ospita la capitale, preservando al contempo il carattere europeo dell'iniziativa.

 
  
MPphoto
 
 

  Kay Swinburne (ECR), in writing. - I voted in favour of this report. The new proposal lists the order in which countries will be nominating cities for the title until 2033. In addition to two Member States sharing the title each year, the proposal suggests that EU candidate or potential candidate countries can also nominate a European Capital of Culture every third year. Importantly, the Member State acts as host to the Capital, not the Council, and will designate a city based on the recommendations of the panel of experts.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), par écrit. – Les règles de sélection des capitales européennes établies en 2006 viendront à expiration en 2019. Étant donné que la procédure de sélection actuelle suppose de longs délais, il s'est avéré nécessaire de tenter d'établir, pour la fin 2013, de nouvelles règles pour la période après 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris. - Am votat pentru rezoluția Parlamentului de adoptare a deciziei privind acțiunea Uniunii privind capitalele culturale europene pentru perioada 2020-2033. Regulile existente din 2006 pentru desemnarea capitalelor culturale europene expiră în 2019.

Propunerea Comisiei păstrează structura și conținutul procedurii curente și include un calendar ce stabilește ordinea în care statele membre vor găzdui o capitală culturală europeană. Selecția va fi bazată pe o prezentare făcută de orașele candidate a programelor culturale dedicate de-a lungul unui an întreg. Orașele candidate vor putea include în propunerea lor și o regiune învecinată.

Principalele modificări ale propunerii se referă la: (i) desemnarea orașelor (de către Comisie și nu de către Consiliu); (ii) membrii panelului de selecție și monitorizare și (iii) deschiderea inițiativei către statele candidate sau potențial candidate. Acordul la care s-a ajuns vizează: creșterea reprezentării naționale în panelul de selecție și monitorizare – statul membru gazdă va numi două persoane; întărirea dimensiunii europene a programelor culturale anuale; sustenabilitatea pe termen lung a proiectelor de infrastructură; facilitarea accesului la alte surse de finanțare europeană (în special fondurile structurale). De asemenea, statul membru gazdă va desemna un oraș, pe baza recomandării panelului de experți, iar Comisia va publica numele orașului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Ruža Tomašić (ECR), napisan. - Podržala sam ovo izvješće jer su procjene i javno savjetovanje uvjerljivo pokazali da europske prijestolnice kulture imaju brojne potencijalne dobitke kad se pažljivo isplaniraju. Prvenstveno ostaju kulturne inicijative, ali također mogu donijeti značajne društvene i gospodarske povlastice, posebno kad su dio dugoročne razvojne strategije grada koja je usmjerena na kulturu.

Sukladno tome, kriteriji odabira trebaju biti jasnije određeni kako bi gradovima kandidatima omogućili više smjernica o ciljevima i zahtjevima naslova europske prijestolnice kulture i mjerljiviji kako bi vijeću stručnjaka pomogli u odabiru i praćenju gradova. Ti kriteriji trebaju prije svega osnažiti nasljeđe samog naslova nagrađivanjem gradova koji su razvili dugoročnu strategiju kulturne politike, koji mogu proizvesti održive utjecaje na području gospodarskog i društvenog rasta i koji su aktivno uključeni u projekte Unije.

 
  
MPphoto
 
 

  Justina Vitkauskaite Bernard (ALDE), in writing. - The European Capitals of Culture initiative was created in 1985. Since then, this has become one of the EU’s best-known campaigns, during which more than forty cities have been awarded the title. This award and the nomination as a Capital of Culture have proven very effective in promoting mutual understanding between EU citizens, mobilising public and private investment, and highlighting the richness of Europe’s culture. This report is very relevant now in order to make EU action for the European Capitals of Culture for the years 2020 to 2033 even more significant and efficient. It provides a set of indications to simplify the selection procedure and it makes it possible for a city to lead a regional bid. At the same time it recognises the importance of the Member State hosting the Capital of Culture. I consider that this report is crucial in its added-value for promoting the culture, potential and visibility of regions and cities in the EU and its Member States. I believe that this initiative can be economically beneficial as well as able to attract tourism, increase investment and additional funds and unite all EU citizens in its cultural diversity.

 
  
MPphoto
 
 

  Jacek Włosowicz (EFD), na piśmie. - Inicjatywa ta jest jasnym przykładem zaangażowania Unii Europejskiej w kwestię różnorodności kulturowej, ale pokazuje też, jak kultura może jednoczyć ludzi ponad granicami. Udowadnia także, że Unia Europejska to nie tylko rynek, ale przypomina nam, że kultura jest sednem naszego wspólnego europejskiego projektu.

 
Правна информация - Политика за поверителност