Doslovný zápis z rozpráv

Štvrtok, 4. februára 2016 - Štrasburg

1. Otvorenie rokovania

PRESIDENZA DELL'ON. ANTONIO TAJANI
Vicepresidente

(La seduta è aperta alle 9.00)

2. Humanitárna situácia v Jemene (predložené návrhy uznesení): pozri zápisnicu

3. Systematické hromadné vyvražďovanie príslušníkov náboženských menšín Islamským štátom (predložené návrhy uznesení): pozri zápisnicu

4. Zloženie Parlamentu: pozri zápisnicu

5. Podmienky ostrovnej povahy (rozprava)

  Presidente. – L'ordine del giorno reca la discussione sull'interrogazione con richiesta di riposta orale alla Commissione sulla condizione di insularità, a nome della commissione per lo sviluppo regionale (O-000013/2016 - B8-0106/2016) (2015/3014(RSP)).

  Искра Михайлова, автор. – Уважаеми г-н Председател, уважаема г-жо Комисар, дами и господа, колеги, островните региони в Европейския съюз имат общи и специфични постоянни характеристики и особености, които ясно ги разграничават от континенталните територии. Член 174 от Договора за функционирането на ЕС изрично признава, че островните региони като цяло се характеризират с постоянно неблагоприятни условия. Както е посочено в Шестия доклад относно икономическото, социално и териториално сближаване, въздействието на кризата сериозно засегна възможностите за развитие на много региони в неблагоприятно положение, включително и островните региони.

Островите в Европейския съюз са и периферни региони, разположени на външните граници на Съюза. Това ги прави особено уязвими спрямо предизвикателствата, пред които в момента е изправена Европа, като глобализацията, демографските тенденции, изменението на климата, енергийните доставки, и по-специално при южните райони – излагането на увеличаващите се миграционни потоци.

Свързаността на островните региони с континента е основен фактор за развитието на пълния им потенциал. Ето защо особен акцент в развитието им трябва да се постави върху транспортните връзки, интермодалния транспорт и устойчивата мобилност, както и върху развитието на цифровия капацитет, което е жизненоважно за компенсиране на неблагоприятните условия по отношение на свързаността.

Поради тези и други фактори, ЕС би трябвало да приеме специфични мерки за подобряване на социалната, икономическа и териториална кохезия на островните региони. Въпреки това, при подготовката на програмния период 2014 – 2020 година островните региони на ЕС не получиха никакво специално финансиране, а само възможност за модулация на ставките на съфинансиране за някои видове острови.

В този контекст, от името на комисията за регионално развитие, бих искала да попитам Европейската комисия: Може ли Европейската комисия да предостави ясно определение за вида на постоянните неблагоприятни природни или демографски условия съгласно член 174 от Договора за функционирането на ЕС, пред които се очаква да бъдат изправени островните региони на ниво NUTS 2 и NUTS 3? Какви специални инструменти и ресурси на политиката на сближаване са на разположение за справяне с неблагоприятните условия, произтичащи от островния характер на тези територии? Какви действия ще предприеме в бъдеще Комисията във връзка със спазването на член 174 от Договора за функционирането на ЕС по отношение на признаването на постоянните неблагоприятни условия, пред които са изправени островните региони на ниво NUTS 2 и NUTS 3, като постоянни препятствия, които могат да повлияят на постигането на целите на политиката на сближаване?

Счита ли Европейската комисия, че би могло да се вземат предвид и други показатели освен БВП, които не се ограничават до измерването на икономическото производство и отчитат особеностите на островите, например индексът за регионална конкурентоспособност, с оглед по-добро отразяване на икономическата и социалната уязвимост, дължащи се на постоянните неблагоприятни природни условия, пред които са изправени тези региони?

Очаквам отговорите на Комисията.

  Corina Crețu, Membră a Comisiei. – Domnule președinte, stimați membri ai Parlamentului European, doamnă președintă Mihaylova, dragi colegi, aș dori să încep prin a aduce mulțumiri Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European pentru această întrebare orală referitoare la sprijinul pentru insule, regiuni restrânse din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene.

Aș vrea să spun încă de la început că mă preocupă în mod special acest subiect. Anul trecut am avut două reuniuni: reuniunea anuală din Guadelupa și o altă reuniune în Réunion, iar în sesiunea trecută din Strasbourg am avut o întâlnire, împreună cu colegul meu, comisarul Karmenu Vella, cu toți cei nouă membri ai Parlamentului European care provin din cadrul regiunilor ultraperiferice, tocmai în ideea de a vedea în ce măsură putem, la începutul perioadei de programare 2014-2020, să ajutăm aceste regiuni, care, așa cum și dumneavoastră ați spus, pe lângă faptul că sunt foarte departe de Europa, au o serie de probleme specifice.

După cum știți, fondurile noastre, fondurile europene au o tradiție de lungă durată și de succes în sprijinirea regiunilor cu caracteristici geografice specifice, incluzând aici și regiunile insulare care se confruntă cu diverse provocări sociale, economice și de mediu și care necesită o abordare specifică de la caz la caz. Aceste aspecte se regăsesc, după părerea mea, în noul regulament, cel care privește perioada de programare 2014-2020, care solicită statelor membre, acolo unde este cazul, să stabilească în cadrul acordurilor de parteneriat o abordare integrată, pentru a se adresa nevoilor specifice ale regiunilor care se confruntă cu handicapuri severe și uneori permanente.

Iată de ce o serie de insule beneficiază deja de o derogare în ceea ce privește concentrarea tematică a investițiilor din Fondul European de Dezvoltare Regională. Alte insule beneficiază de o mai mare flexibilitate în a ține cont de nevoile lor specifice. În plus, regiunile ultraperiferice care sunt toate insule beneficiază, de asemenea, de o serie de excepții și de condiții specifice, încercând, astfel, să compensăm pentru constrângerile grave și permanente cu care se confruntă.

Dar, bineînțeles, așa cum ați subliniat și dumneavoastră, și eu cred că putem face mai mult. Comisia monitorizează situația din regiunile NUTS-2 și NUTS-3. Comisia a creat o serie de indicatori sintetici care au în vedere, de exemplu, indicele de competitivitate regională sau indicele de dezvoltare umană. Din păcate, datele pe care le avem și de care dispunem nu sunt suficient de precise pentru moment pentru a reflecta caracteristicile specifice ale tuturor regiunilor insulare, însă continuăm să investim în colectarea de date și previziuni, ceea ce ne va permite ca în cadrul următorului raport privind coeziunea să prezentăm o analiză mai detaliată a situației din aceste regiuni.

  Salvatore Cicu, a nome del gruppo PPE. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, oggi per me è un giorno importante, perché la mia iniziativa – grazie naturalmente alla procedura che prevede il Parlamento e che prevede la Commissione – arriva in Aula. Si tratta di un tema centrale. Io vorrei però rivolgermi alla signora Commissario per farle alcuni esempi concreti e per far capire meglio e di più come, in qualche modo, anche la sua riflessione, seppur apprezzabile, sia un po' distante dalla realtà.

Le isole non hanno accesso al mercato. Le isole oggi si trovano con l'handicap e lo svantaggio di parlare solo un linguaggio, quello che l'Unione deve decidere se i sostegni che vengono loro dedicati si chiamano aiuti di Stato e sono legittimi. Le compagnie low cost scappano dalle isole, le multinazionali scappano dalle isole. Questo significa mancanza di continuità territoriale, significa mancanza di possibilità di concorrenza rispetto al prezzo dell'energia. Le isole non possono, con le loro piccole e medie imprese, raggiungere il processo di internazionalizzazione perché sono strategicamente abbandonate.

Io credo che sia fondamentale capire che, quando si parla di trasporto merci e persone, noi abbiamo il monopolio delle compagnie e quando si parla di sistema turistico, il sistema turistico non può essere sostenuto perché non c'è una destagionalizzazione. Tutto questo va riferito al fatto che le isole non hanno finanziamenti dedicati. Quindi, signora Commissario, questi regolamenti di cui lei parlava sono deboli e sono sicuramente da rivedere, da valutare e da rafforzare. Noi abbiamo degli obiettivi strategici importanti da definire per territori che sono abbandonati. Quindi io le chiedo di dedicarsi a rivedere questa posizione rispetto al quadro strategico della futura programmazione.

  Michela Giuffrida, a nome del gruppo S&D. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, io ringrazio i colleghi per il lavoro svolto in questa risoluzione che abbiamo promosso e ringrazio la signora Commissario per la sua presenza a questo dibattito e per l'attenzione che sta dando alla condizione delle isole.

Io ci tengo in particolare. Sono un parlamentare che viene dalla Sicilia e noi isolani sappiamo bene la condizione che si vive. Le isole sono tra i territori con le maggiori debolezze; le caratteristiche strutturali e naturali rappresentano la loro straordinaria ricchezza ma anche la loro enorme debolezza. Oggi chiediamo alla Commissione con forza di definire queste debolezze e di definire le carenze che impediscono e ostacolano la crescita e lo sviluppo economico delle nostre isole. È un'amara realtà: la mobilità nelle isole è ridotta, il carburante costa di più, i produttori hanno maggiori difficoltà ad esportare e i turisti anche difficoltà ad arrivare. Questi svantaggi possono però diventare risorse. Serve una programmazione dedicata che tenga conto delle specificità delle isole. Per questo è fondamentale che la Commissione istituisca uno sportello isole composto da esperti con il compito di coordinare e valutare le politiche per le regioni insulari. Le isole hanno tanto da offrire: il mare diventa crescita blu, le risorse naturali energie rinnovabili, i prodotti agricoli agricoltura biologica. Chiediamo alla Commissione con forza di sostenere le isole.

  Ruža Tomašić, u ime kluba ECR. – Gospodine predsjedniče, život na otoku nije uvijek lagan. Kao stanovnica hrvatskog otoka Korčule, to često osjetim na vlastitoj koži. Prometna izoliranost i nedostupnost raznih proizvoda i usluga, prije svega u području zdravstva i obrazovanja, samo su neki od izazova s kojima se otočno stanovništvo suočava.

Manjak radnih mjesta zbog drastičnog pada proizvodnih kapaciteta i odljev mladog stanovništva dodatno doprinose teškoj slici otoka. No, izazovi s kojima se otoci suočavaju ne smiju biti uzrok očajavanja nego poticaj da se iskoriste svi potencijali. Da bismo to ostvarili, moramo na otoke privući ulagače i radnu snagu, a to je moguće samo poticajnim poreznim politikama, deregulacijom i infrastrukturnim ulaganjima u suradnji s privatnim sektorom.

Vjerujem da se u ovome svi slažemo, pa vas ovim putem molim da na glasovanju podržite amandmane koje sam s kolegom Lewerom priložila u ime ECR grupe.

  Ivan Jakovčić, u ime kluba ALDE. – Gospodine predsjedniče, poštovana povjerenice, otoci nisu samo statistička kategorija. Otoci su život, ali nažalost danas uglavnom život u jednosmjernoj ulici, jer se s otoka odlazi. A da otoci nisu samo statistička kategorija NUTS 2 ili NUTS 3, želim istaknuti zbog mnogo malih otoka, zbog malih i srednjih otoka, na kojima je život još daleko teži, nego na velikim otocima.

Hrvatska je jedna od tih zemalja koja ima zaista iznimno velik broj nastanjenih malih i srednjih otoka. I u tom kontekstu, život na otocima je zaista iznimno izazovan, iznimno težak u svim segmentima. Želim istaknuti, na kraju, da ako izgubimo identitet naših otoka, izgubit ćemo identitet mnogih zemalja članica, a na kraju ćemo izgubiti identitet Europe koja je u velikoj mjeri nastala i na mnogim otocima.

  Δημήτριος Παπαδημούλης, εξ ονόματος της ομάδας GUE/NGL. – Κυρία Crețu το άρθρο 174 παραμένει κενό γράμμα στην εφαρμογή πολιτικών που να ενισχύουν τη συνοχή στις νησιωτικές περιοχές και η Επιτροπή πρέπει να κάνει περισσότερα για τα νησιά της Ευρώπης και ιδιαίτερα για τα νησιά του Αιγαίου.

Η Λέσβος, ένα από τα ελληνικά νησιά στο Αιγαίο, έχει πληθυσμό 85000. Το 2015 υποδέχθηκε 500000 πρόσφυγες. Κάτοικοι της Λέσβου, μαζί με την εθελόντρια και γνωστή ηθοποιό Susan Sarandon, έχουν προταθεί για Νόμπελ Ειρήνης, γιατί σε αυτούς τους πρόσφυγες του πολέμου έδειξαν ανθρωπιά και αλληλεγγύη, καλύπτοντας τα ελλείμματα της Ευρώπης.

Αλλά, και εσείς πρέπει να κάνετε περισσότερα, ως Επιτροπή, γιατί αυτά τα νησιά είναι χώροι σημαντικού τουριστικού ενδιαφέροντος, με μεγάλα ελλείμματα υποδομών για τους κατοίκους, με τεράστιο κόστος μεταφορών και αποτελούν την εμπροσθοφυλακή της Ευρώπης στην αντιμετώπιση του προσφυγικού προβλήματος. Όχι μόνο λόγια, λοιπόν, αλλά έργα.

  Rosa D'Amato, a nome del gruppo EFDD. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, signora Commissario, grazie per essere qui ad affrontare questo problema importante, importante anche per il mio paese. Noi condividiamo la maggioranza di quanto espresso nella proposta di risoluzione, come l'opportunità di usare altri indicatori oltre al PIL. Facciamo un esempio, la Sardegna. Secondo l'Unione europea gode di buona salute e ha un PIL del 77%, per cui è esclusa dai fondi per le aree svantaggiate, ma allo stesso tempo ha una disoccupazione elevatissima. Possiamo benissimo dire che l'Unione sarà anche vigile, ma a me pare che sia anche affetta da strabismo.

È finito il tempo delle parole, dobbiamo affrontare la realtà e dare delle soluzioni, a questo ci chiamano i cittadini. Uno dei problemi delle isole sono i trasporti e l'energia. Bene, la Sicilia ha un tasso di assorbimento dei fondi molto basso, a causa dell'incapacità amministrativa dei governi regionali, e un sistema di trasporti non all'altezza dei governi dei paesi sviluppati. Ma tutti i governi, da Berlusconi a Renzi, dobbiamo dirlo, vagheggiano su un ponte sullo Stretto, che è inutile, dannoso e per di più in una zona sismica. Si potrebbe invece avviare la transizione verso una terza rivoluzione industriale, che realizzi un modello di sviluppo basato su fonti rinnovabili, trasporti sostenibili, Internet delle cose. Infine, come si concilia quanto scritto nella proposta di risoluzione in materia di energia e di occupazione con le scelte dissennate di vari governi nazionali e locali sul petrolio, con le trivelle nel canale di Sicilia, le royalties ridicole e le concessioni varie fatte all'ENI?

  Matteo Salvini, a nome del gruppo ENF. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, signora Commissario, un conto è quello che voi valutate, un conto è la realtà. Sardegna e Sicilia hanno una disoccupazione giovanile che supera il 50%, i giovani scappano. Sardegna e Sicilia sono trattate come colonie, prima dallo Stato italiano e oggi da Bruxelles. Esempi concreti dimostrano che non solo non vengono aiutate ma vengono danneggiate. Le normative europee sulla pesca sono un totale disastro visto che hanno bloccato in porto migliaia di lavoratori. Le normative europee sull'agricoltura sono demenziali visto che hanno avvantaggiato l'importazione di prodotti che arrivano dall'altra parte del Mediterraneo, facendo chiudere migliaia di aziende e lasciando incolti centinaia e centinaia di campi e territori. Sui trasporti siamo al ridicolo. Qua si parla di ambiente e di inquinamento, ma in Sicilia l'80% della rete ferroviaria è a binario unico e la metà dei treni viaggia a gasolio! Mentre voi volete lasciare a piedi altre persone, c'è la Regione Sicilia che ha la metà dei treni che viaggiano a gasolio. Per quanto riguarda la Sardegna, non parliamo neanche della rete ferroviaria e lì manca addirittura un'autostrada.

E poi la Commissione manda delle infrazioni facendo scappare vettori e aerei e permettendo il monopolio sulle tratte marittime. Insomma, meno fate meglio è. Vi chiedo, a nome degli isolani d'Italia e d'Europa, di lasciar perdere, di lasciare che le isole si autogestiscano e sviluppino il proprio lavoro e il proprio territorio, a meno che la Commissione non ritenga che le isole debbano fondare il proprio futuro e la propria ricchezza sull'accoglienza degli immigrati. Se così fosse, dovrete passare prima sui nostri corpi.

  Rosa Estaràs Ferragut (PPE). – Señor Presidente, en primer lugar, quiero decir que es muy bienvenida esta Resolución sobre la situación especial de las islas y dar la enhorabuena a Salvatore Cicu y a todos los ponentes que han colaborado en esta Resolución.

Yo provengo de Mallorca, una de las Islas Baleares pertenecientes a España, y hemos luchado desde hace mucho tiempo ya ―desde el Tratado de Ámsterdam― por un reconocimiento en los Tratados de la insularidad ―no solamente de la insularidad, sino también de la doble y la triple insularidad, como es el caso de Menorca o de la propia Formentera―.

La insularidad genera sobrecostes en la agricultura y en el transporte, dificultades en la conectividad, dificultades en la sanidad, en la educación, y, por lo tanto, tiene que ser compensada. Eso es así ―lo reconoce el Tratado en su artículo 174 y también cuando habla de la cohesión económica, social y territorial―, pero es verdad que luego, cuando vamos al presupuesto, hay dificultades.

Aquí yo aplaudo la propuesta de la Comisión, y también la propuesta de la propia Resolución, de que se cree una Agenda para las islas de la Unión Europea y un Libro Blanco para el desarrollo de estas islas, al igual que una «islands desk». Es muy importante la ayuda para poder tener la misma competitividad en todos los sectores estratégicos y poder tener las mismas oportunidades que el resto de territorios continentales.

  Δημήτρης Παπαδάκης ( S&D). – Κύριε Πρόεδρε, σε μία Ευρώπη όπου ο σεβασμός στην ποικιλομορφία αποτελεί βασική αρχή, δεν αρκεί απλώς να γνωρίζουμε περιοχές με μόνιμες ιδιαιτερότητες και μειονεκτήματα. Τα προβλήματα των νησιωτικών περιοχών είναι πολλά και πρέπει να αποτραπεί η απομόνωσή τους. Χρειάζονται στοχευμένες πρωτοβουλίες, ούτως ώστε να ξεπεραστούν τα χρόνια προβλήματα που αντιμετωπίζουν και σε πολλές περιπτώσεις οδηγούν σε προβλήματα πρόσβασης σε βασικά αγαθά, όπως το νερό, καθώς και στη στέρηση βασικών υπηρεσιών, όπως της υγειονομικής περίθαλψης. Έχουμε το παράδειγμα των μικρών νησιών στην Ελλάδα.

Επίσης, πρέπει να εκμεταλλευτούμε στο έπακρο τα συγκριτικά πλεονεκτήματα των νησιωτικών περιοχών, όπως εκμετάλλευση ποικίλων μορφών ανανεώσιμων πηγών ενέργειας. Η μη ένταξη αυτών των περιοχών κάτω από ένα συγκεκριμένο πλαίσιο στην τρέχουσα προγραμματική περίοδο 2014-2020 θα αποτελέσει χαμένη ευκαιρία για σωστές και στοχευμένες επενδύσεις.

Τέλος, να σημειώσω πως δεν θα πρέπει να χρησιμοποιηθεί ο ορισμός της Eurostat αφού η μονόπλευρη προσέγγιση που υπάρχει με τη χρήση ενός και μόνο κριτηρίου, του κατά πόσο μία νησιωτική περιοχή είναι νησιωτικό κράτος η μη, δεν δίνει βαρύτητα σε άλλα σημαντικά ζητήματα, όπως το πληθυσμιακό και την απόσταση της νησιωτικής περιοχής από την ηπειρωτική Ευρώπη.

  Νικόλαος Χουντής ( GUE/NGL). – Κυρία Επίτροπε, μιλώντας σήμερα για νησιωτικότητα, δηλαδή για την ανάγκη πολύπλευρης στήριξης των ευρωπαϊκών νησιών, αυτό, τουλάχιστον για τη δική μου χώρα, για τα ελληνικά δηλαδή νησιά, δεν ισχύει. Έχει καταργηθεί στην πράξη. Έχει καταργηθεί, πρώτον, διότι και τα ελληνικά νησιά πληρώνουν τις συνέπειες των μνημονιακών πολιτικών, των πολιτικών της λιτότητας. Καταργήθηκαν ειδικά φορολογικά καθεστώτα που εφαρμόζονται σε άλλα ευρωπαϊκά νησιά, όπως ο μειωμένος ΦΠΑ, προκειμένου να αντιμετωπιστούν οι ιδιαιτερότητες που γνωρίζουμε πως έχουν τα ελληνικά νησιά. Ξεπουλήθηκαν τα αεροδρόμια σε ιδιωτικά και ξένα συμφέροντα, με συνέπεια να είναι αμφίβολο, αν θα μπορέσει να επέλθει μείωση του κόστους των μεταφορών, που ξέρετε ότι είναι κρίσιμο όσον αφορά τις μεταφορές στα νησιά. Και τέλος, υφίστανται τις συνέπειες της πολύπλευρης προσφυγικής κρίσης, ιδιαίτερα τα νησιά του Αιγαίου και της ανύπαρκτης Ευρωπαϊκής πολιτικής αλληλεγγύης.

Θα εκτιμούσα, λοιπόν, με την ευκαιρία αυτή, κυρία Επίτροπε, αν μου δίνατε μία απάντηση σε ένα ερώτημα που σας έχω υποβάλει εδώ και τέσσερις μήνες σχετικά με το τι ειδικά μέτρα παίρνετε στα πλαίσια της πολιτικής συνοχής, στα πλαίσια της νησιωτικότητας, για τα ελληνικά νησιά που υφίστανται σήμερα και δέχονται, το μεγαλύτερο προσφυγικό βάρος τόσο όσον αφορά τη διαχείριση των ανθρώπων όσο και την καταγραφή των προσφύγων καθώς και την αντιμετώπιση αυτού του προβλήματος.

  Giovanni La Via (PPE). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, grazie ai colleghi che hanno voluto questa discussione in Aula e grazie alla signora Commissario per essere qui a rispondere alle nostre domande. Le vorrei fare una domanda. Oggi le isole vivono una condizione di marginalità che non è solo fisica, ma è anche economica e sociale. Sino adesso la Commissione europea è intervenuta e ha proposto azioni per le regioni ultraperiferiche senza tener conto che di isole nell'ambito dell'Unione europea ce ne sono molte di più e che vivono tutta questa condizione di marginalità. Le chiedo che cosa intende fare l'Unione europea per favorire l'integrazione territoriale, per favorire la continuità, per far sì che ci sia un'agenda vera e propria per superare le condizioni di insularità, che è marginalità economica, che è arretratezza, che non è condizione di sviluppo. Per arrivare qui prendo tre aerei semplicemente perché vengo da un'isola che sicuramente è meno servita di tante altre e sono sicuramente più fortunato di tanti altri che il biglietto lo devono pagare di tasca propria. Questa marginalità come intende superarla l'Unione europea? La Commissione cosa intende fare per favorire l'integrazione e per abbassare i costi dei trasporti e per far sì che le nostre merci possano arrivare sui mercati al pari delle altre?

  Presidente. – Passiamo ora al "catch-the-eye". Ci sono molte richieste di intervento. Durante il dibattito sono stato flessibile date l'importanza dell'argomento e la sensibilità della questione delle isole per molti parlamentari. Se volete intervenire tutti, però, è assolutamente indispensabile che gli oratori del "catch-the-eye" parlino soltanto un minuto, altrimenti sarò poi costretto a tagliare il numero degli interventi.

Procedura "catch-the-eye"

  Ivana Maletić (PPE). – Gospodine predsjedniče, pozdravljam povjerenicu i zahvaljujem kolegi Salvatoreu Cicu na ovoj inicijativi. Kao zastupnica koja dolazi iz zemlje tisuću otoka, moram izraziti svoj strah za opstojnost otoka, zbog sve prisutnijeg trenda depopulacije otoka. Moramo na razini Europske unije, ali isto tako i na nacionalnoj razini, razvijati bolje politike usmjerene na jačanje gospodarskih projekata na otocima.

Ono što trenutno imamo priliku vidjeti je da se samo većim stopama sufinanciranja financiraju projekti financirani iz kohezijske politike, a treba nam puno više od toga. Zašto državne potpore ne bi bile fleksibilnije kada su u pitanju gospodarski projekti na otocima? Zašto ne bi mogli većim stopama financirati, bez obzira na to u kojoj NUTS 2 regiji se nalaze otoci, gospodarske projekte, projekte poduzetnika koji će otvoriti radna mjesta, jer ćemo u protivnom otoke samo gledati, a nitko na njima neće živjeti.

  Tonino Picula (S&D). – Gospodine predsjedniče, gospođo povjerenice, puno je problema s kojima se nose stanovnici otoka, od podataka da otoci u prosjeku zaostaju petinom GDP-a za kopnom, preko depopulacije, loše povezanosti i dostupnosti zdravstvene skrbi do visokih troškova života, pristupa obrazovanja itd. Ali, GDP nije kriterij stanja otoka jer ne obuhvaća druge parametre koji život na otoku čine složenijim i težim.

Međutim, svaki je otok jedinstvena, prirodna, kulturna i gospodarska cjelina. Možemo raspravljati o različitim definicijama, no mislim da za europske otoke nismo učinili dovoljno da ostvarimo obveze iz članka 174. Lisabonskog sporazuma. U institucijama Europske unije politike prema otocima nikad nisu zaživjele u punom smislu.

Dolazim iz Hrvatske, zemlje s preko 1 200 otoka i pridružujem se pozivima Komisiji da napravi analizu troškova života na otocima i tome prilagodi financijske potpore i programe. Trebamo strateški program i posebnu EU agendu za otoke da im barem dijelom nadoknadimo sve propušteno i pomognemo da ostvare svoje pune potencijale.

  Νότης Μαριάς ( ECR). – Κύριε Πρόεδρε, το άρθρο 174 της Συνθήκης για τη λειτουργία της Ευρωπαϊκής Ένωσης αναγνωρίζει ότι οι νησιωτικές περιοχές στο σύνολό τους αντιμετωπίζουν μόνιμα μειονεκτήματα που χρήζουν ιδιαίτερης προσοχής. Τα μειονεκτήματα αυτά έχουν σχέση με τη δημογραφική τους κατάσταση, αλλά και τη φυσική τους θέση. Αυτό είχε σαν αποτέλεσμα τα νησιά να αντιμετωπίζουν προβλήματα ανταγωνιστικότητας, αλλά και κοινωνικής συνοχής.

Στην Ελλάδα τα νησιά αποδείχτηκαν ιδιαίτερα ευάλωτα στην οικονομική κρίση. Αντί όμως να τύχουν στήριξης, η Τρόικα κατάργησε το ειδικό φορολογικό καθεστώς των νησιών του Αιγαίου και αύξησε το ΦΠΑ από 13% στο 23%. Επίσης, η Τρόικα δρομολόγησε το ξεπούλημα στη Fraport των πιο σημαντικών νησιωτικών περιφερειακών αεροδρομίων. Επιπλέον, τα νησιά του Αιγαίου πλήττονται πλέον από τις τεράστιες προσφυγικές ροές καθώς πάνω από 600000 πρόσφυγες φιλοξενήθηκαν σε πρώτη φάση στα νησιά του Αιγαίου το 2015.

Όμως, η έλευση αυτού του τεράστιου αριθμού προσφύγων και η έλλειψη υποδομών δημιουργούν κοινωνικά προβλήματα και έπληξαν την τουριστική εικόνα των νησιών. Απαιτούνται λοιπόν μέτρα, συγκεκριμένα, για τα νησιά του Αιγαίου και κατάργηση του ΦΠΑ από το 23%, ή μείωση τουλάχιστον στο 13%.

  António Marinho e Pinto (ALDE). – Senhor Presidente, Senhora Comissária, sou de um país que tem duas regiões autónomas em pleno Oceano Atlântico. Uma delas, a Região Autónoma dos Açores, é constituída por nove ilhas, o que cria um problema novo, o da dupla insularidade, o da deslocação das populações entre essas ilhas. Essa região tem milhares de emigrantes, sobretudo nos Estados Unidos e no Canadá. Alguns desses emigrantes demoram menos tempo dos Estados Unidos e do Canadá à principal ilha dos Açores do que depois a circular entre elas. Além disso, ambas as regiões autónomas têm grandes dificuldades, dados os custos elevados nos transportes, para aceder ao continente. O ano passado, convidei duas escolas da Região Autónoma dos Açores, e, de uma delas, algumas crianças tiveram de apanhar quatro aviões para chegar a Bruxelas.

Peço à Comissão que tome medidas para apoiar os habitantes dessas duas regiões, porque não haverá verdadeira Europa, verdadeira construção europeia, sem coesão, sem que essas pessoas possam circular no seu país e na própria União Europeia.

  Miguel Viegas (GUE/NGL). – Senhor Presidente, hoje, as populações da Europa sofrem as consequências das políticas de austeridade, de apoio ao setor financeiro e dos grandes grupos económicos, e é neste quadro que as regiões insulares são mais penalizadas porque são aquelas que partem em desvantagem no quadro da completa liberalização da economia.

Em Portugal, temos dois arquipélagos, os Açores e a Madeira, que sofrem duplamente com a insularidade e com os efeitos da troica e o seu programa de ajustamento dos últimos anos. Nos Açores e na Madeira, as populações têm procurado vencer as adversidades, continuando a produzir e tentando sobreviver neste mundo liberalizado.

Contudo, e como tivemos a oportunidade de verificar diretamente através de uma visita da Comissão de Agricultura deste Parlamento, não é possível continuar a fingir que vamos resolver o problema, criando um ano europeu das ilhas ou acreditando que o turismo irá resolver todos os problemas. Em nome da coesão territorial, são necessárias políticas específicas de apoio às atividades produtivas, designadamente ao nível dos transportes, por forma a que as populações insulares possam ter as mesmas oportunidades relativamente aos outros povos da Europa.

  Λευτέρης Χριστοφόρου ( PPE). – Κύριε Πρόεδρε, πρωτίστως οφείλω να ευχαριστήσω τον αγαπητό συνάδελφο, τον Salvatore Cicu, και να τον συγχαρώ, όπως επίσης και τους άλλους συναδέλφους που πραγματικά άγγιξαν το ζήτημα των νησιών μας. Ευρώπη είναι και τα νησιά μας. Πρωτίστως, είναι τα νησιά μας. Φανταστείτε μία Ευρωπαϊκή Ένωση και μία Ευρώπη χωρίς τα νησιά! Αλλά πιστεύω ότι είναι η εποχή που πρέπει να τερματιστούν τα λόγια και να αρχίσουν οι πράξεις. Τα νησιά είναι απομονωμένα και το αναγνωρίζουν όλοι

Πιστεύω συγκεκριμένα ότι τα νησιά πρέπει να βγουν από την απομόνωση. Έχουμε συγκεκριμένες προτάσεις. Πρέπει να γίνει ένα αντίστοιχο πακέτο, όπως ήταν το πακέτο Delors και το πακέτο Juncker ειδικά για τα νησιά προκειμένου να στηριχθούν. Μιλούμε για απομόνωση. Θα μπορούσε η Ευρωπαϊκή Ένωση να στηρίξει την πρωτοβουλία μας για δημιουργία δωρεάν δικτύου Wi-Fi για όλα τα νησιά. Θα μπορούσε να ενισχυθεί η στήριξη για την επικοινωνία, τις μεταφορές στα νησιά. Θα μπορούσαν να δώσουν κίνητρα ούτως ώστε τα νησιά να μπορούν να ανταπεξέλθουν όσον αφορά τα βασικά κοινωνικά αγαθά. Θα μπορούσαν αυτά τα νησιά, τα οποία εκπροσωπούν την Ευρωπαϊκή Ένωση επάξια, να γίνουν πραγματικά νησιά που μπορούν να προσφέρουν, αλλά και να πάρουν από αυτήν την Ευρωπαϊκή Ένωση. Πιστεύω ότι το δικαιούνται, κύριε Πρόεδρε.

  Juan Fernando López Aguilar (S&D). – Señor Presidente, Comisaria, participo con enorme interés en este debate sobre regiones insulares en mi condición de eurodiputado nacido y residente en una región insular, las Islas Canarias, al ver la Estrategia Europa 2020—2030 como una enorme oportunidad para dar un impulso a esa compensación a la insularidad en ámbitos enormemente sensibles.

El primero, naturalmente, es el empleo: se trata de regiones afectadas por tasas insoportables de paro. Es necesario potenciar la cualificación y la capacitación de la mano de obra local para acceder a puestos de trabajo que puedan impulsar esa economía pero, también y sobre todo, hay que modificar el criterio del PIB como único criterio exclusivo y excluyente de medición del desarrollo económico de esas regiones, para contemplar la sostenibilidad social, demográfica y ecológica.

Y, en definitiva, hay que imprimir un impulso a esa sinergia y a la solidaridad del conjunto de la Unión Europea para la integración de las políticas insulares en el conjunto de las políticas europeas.

  Andreas Schwab (PPE). – Herr Präsident, liebe Kolleginnen und Kollegen! Ich habe die Debatte mit großer Aufmerksamkeit verfolgt. Ich komme nicht aus einer Inselregion. Allerdings gibt es viele Probleme, die hier beschrieben wurden, auch auf dem europäischen Festland. Ich glaube, dass sich natürlich auf den Inseln Schwierigkeiten bei der Bürokratie oder bei der Verwaltungsabwicklung stärker und nachteiliger auf die Menschen auswirken, als dies in anderen Bereichen Europas der Fall ist. Insofern ist dies auch ein Appell an die Inseln, sich ihrer Verantwortung zu stellen.

Die Flüchtlingskrise momentan zeigt, wie wichtig die Bedeutung funktionierender Infrastrukturen auf den Inseln Europas ist. Deswegen sollte man die Möglichkeit, die jetzt mit der Krise besteht, dazu nutzen, hier für zügige Verwaltungsprozesse und für Infrastrukturen zu sorgen, die den Menschen dort helfen, die Probleme noch besser zu bewältigen. Ich glaube, dass da die Solidarität des Zentrums der Europäischen Union auch mit den Inseln ist.

  Renato Soru (S&D). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, è importante l'iniziativa della commissione REGI che ci permette di portare stamattina questa discussione in Aula davanti al Commissario. In pochi secondi vorrei lasciarle questo messaggio, signora Commissario: ricordi che il terzo rapporto sullo stato di coesione, che è stato già citato stamattina, ci ricorda che la crisi recente ha colpito maggiormente le isole e che è maggiormente difficile dalle isole superare un ritardo di sviluppo e finalmente acchiappare quella crescita che permetta di dare piena attuazione al progetto di coesione dell'economia europea.

Vorrei ricordarle un punto: oggi è importante essere in rete. L'insularità si supera se si è in rete. Fate subito qualche iniziativa particolare affinché ogni isola sia in rete nelle reti digitali, ogni isola sia in rete nelle reti energetiche – e non ci sia più un'isola come la Sardegna che è scollegata dalla rete del gas –, ogni isola sia in rete per quanto riguarda le condizioni del trasporto e ad ogni isola venga pienamente garantito il diritto alla mobilità. Signora Commissario, poche cose ma fatte subito.

  Mercedes Bresso (S&D). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, dal dibattito che abbiamo sentito emerge, signora Commissario, una cosa: da una parte, le isole sono caratterizzate da similarità, perché tutte le isole hanno dei problemi maggiori del continente e delle altre aree della nostra Unione, ma, dall'altra, in realtà ci sono forti differenze fra isole e isole, in ordine alle dimensioni, alla distanza, ai problemi che si trovano ad affrontare. Io le chiederei, avendo sentito quali sono tutti i problemi, se deciderà di fare il Libro bianco, di tenere conto di queste differenze e quindi di considerare le grandi isole, le isole piccole, le isole che hanno problemi di insularità fra loro perché costituiscono un arcipelago, nonché le zone ultraperiferiche che quando hanno caratteristiche insulari hanno evidentemente ancora maggiori problemi. Quindi questo è il mio appello e mi auguro che verrà raccolto.

  Maria Grapini (S&D). – Doamnă comisar, domnule președinte, stimați colegi, deși nu trăiesc într-o țară insulară, așa cum spunea și colegul Schwab, înțeleg foarte bine problema pe care o au insulele, așa cum o au de fapt și țările din zona de est a Uniunii Europene. Până la urmă, piața internă a Uniunii Europene trebuie să ajungă la politici de coeziune care să aducă standardele de viață la nivel apropiat și cred, doamnă comisar, că ceea ce ați spus aici – și, în primul rând, vă mulțumesc că participați la dezbatere – că vă gândiți la niște indici, de exemplu indicele de dezvoltare umană, pentru că orice politică de coeziune trebuie să aibă ca scop creșterea calității vieții, sunt indicatori bineveniți și vă sugerez să țineți cont de politicile de coeziune și în țările de est, unde avem, de asemenea, probleme similare cu cele din insule.

Cred că e bine subliniată aici – felicit Comisia REGI – importanța administrațiilor locale și regionale în parteneriatul public-privat pe care trebuie să-l facă pentru dezvoltarea și aplicarea fondurilor de coeziune.

(Fine della procedura "catch-the-eye")

  Presidente. – Non sono mancati le sollecitazioni e anche gli interventi forti. Ora tocca alla Commissione rispondere alle sollecitazioni del Parlamento.

  Corina Crețu, Membră a Comisiei. – Domnule președinte, stimați membri ai Parlamentului European, dragi colegi, vă mulțumesc foarte mult pentru contribuțiile dumneavoastră. Am vrut să vă asigur încă de la început în legătură cu preocuparea mea constantă în legătură cu problemele specifice cu care se confruntă insulele, regiunile ultraperiferice.

Așa cum spuneam, anul trecut am participat la reuniunea anuală din Guadelupa. Anul acesta, reuniunea anuală a regiunilor ultraperiferice va avea loc în Madeira. Luna trecută – acum două săptămâni, de fapt – la Strasbourg, m-am întâlnit cu o serie dintre dumneavoastră care sunteți membri ai Parlamentului European reprezentând regiuni ultraperiferice și am ținut să vină alături de mine și comisarul pentru schimbări climatice, domnul Karmenu Vella, pentru că știu că o serie dintre dumneavoastră aveți probleme specifice în legătură cu politicile de pescuit, politicile maritime și așa mai departe.

Așa cum vă spuneam încă de la început, aceste regiuni ultraperiferice și, în general, insulele aparțin unor state membre și, din acest punct de vedere, eu m-am bucurat că, chiar în decembrie, Curtea Europeană de Justiție a dat un comunicat și a obligat statele membre să țină cont de regiunile ultraperiferice în cadrul programelor operaționale și de specificitățile acestor regiuni ultraperiferice. Vă mărturisim că avem un dialog permanent cu statele membre, pentru a acorda o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice, insulelor și celor care au o situație deosebită.

Așa cum spuneam și la început, cadrul financiar și politic pentru fondurile structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020 este un pas important pentru a răspunde mai bine nevoilor specifice ale regiunilor insulare. Vreau să vă asigur că le-am recomandat și guvernatorilor acestor insule, guvernatorilor regiunilor ultraperiferice să aibă un rol mai activ, mai proactiv, pentru că nu este suficient ca noi, de la Comisia Europeană, să mergem o dată pe an într-o insulă. Așa cum spuneați, nu avem cum să cunoaștem realitatea, dacă nu există un dialog reciproc, constant în a ne aduce în atenție problemele cu care se confruntă. Din acest punct de vedere, puteți conta pe mine, pe Comisie.

În ceea ce privește Grecia, știți foarte bine, anul trecut am fost aici, în fața dumneavoastră, solicitând măsuri extraordinare pentru o situație extraordinară. Am reușit să schimbăm regulamentele și avem 100 % cofinanțare – deci, de fapt, nu se mai poate numi cofinanțare. Practic, din acest punct de vedere, cred că, din punctul nostru de vedere, am făcut tot ceea ce se putea pentru Grecia. Împărtășesc ceea ce s-a spus aici. Mai mult de 880 000 de oameni au venit în Grecia numai în anul 2015. Este o povară imensă și vă asigur că Comisia lucrează foarte îndeaproape cu autoritățile grecești pentru a sprijini Grecia în legătură cu această provocare imensă.

Dar aș vrea să vă spun că totul ține și de capacitatea administrativă. Ați pomenit insula Lesbos. M-am întâlnit cu doamna guvernator de acolo, i-am explicat în ce măsură ar putea folosi fondurile europene. Din păcate, Grecia este una dintre țările care nu dorește să folosească fondurile europene pentru această problemă a migrației, deși există posibilități ca, cu o mică parte din sumă, să facă spitale mobile, grădinițe și așa mai departe. Italia este singura țară care a solicitat schimbarea programelor operaționale și deja Comisia Europeană a transferat 220 de milioane de euro către Italia, tocmai în acest scop.

În orice caz, știu problemele pe care le are Grecia și vreau să vă asigur că, în general, în legătură cu insulele, facem tot ce putem pentru a răspunde nevoilor specifice.

Foarte multe state membre, din păcate, nu doresc ca aceste regiuni să fie tratate separat. Grecia, de pildă, în tratatul de aderare dorește să fie considerată ca o singură țară și în programele operaționale și în acordul de parteneriat nu face nicio particularitate legată de condițiile deosebite ale insulelor, așa cum, de pildă, Franța specifică în acordul de parteneriat faptul că există regiuni ultraperiferice ca Réunion, Guyana Franceză, Guadelupa ș.a.m.d., care necesită politici aparte. Deci, așa cum spuneam, aici este vorba despre o responsabilitate împărțită și, mai ales în ceea ce privește implementarea fondurilor europene, eu cred că aici este 100 % responsabilitatea statelor membre.

Așa cum am menționat anterior, avem o serie de instrumente specifice și derogări care sunt în vigoare. Provocarea pentru noi toți în perioada care urmează este de a îmbunătăți politica regională în așa fel încât să răspundă cât mai bine nevoilor tuturor regiunilor și provocărilor viitoare. Vreau să vă asigur de disponibilitatea mea. Am solicitat și poate reușim să organizăm la Bruxelles în acest an o reuniune pe acest subiect. Trebuie să ne asigurăm, așa cum spuneați, că regiunile insulare nu numai că fac față provocărilor cu care se confruntă în prezent, dar și că, în baza particularităților lor europene, contribuie mai bine la realizarea obiectivelor Uniunii Europene. Vreau să vă asigur că lucrăm îndeaproape cu regiunile ultraperiferice, cu insulele. Așa cum spuneam, am vizitat și în Italia câteva insule, Sicilia. Dorim ca fondurile europene să fie folosite în mod cât mai optim, pentru a avea un impact pozitiv în aceste economii, în particular în ceea ce privește lupta împotriva șomajului și, bineînțeles, folosirea resurselor energetice.

Există o mare problemă pe care și dumneavoastră ați ridicat-o aici în legătură cu conexiunile de transport. Înțeleg foarte bine. Spunea cineva aici că schimbă patru avioane. Aici lucrăm împreună. Este suveranitatea statelor membre, așa cum spuneam. De pildă, Franța contribuie cu bani de la buget pentru a ajuta cetățenii din aceste regiuni ultraperiferice să aibă un cost mai mic. Alte țări, ca Spania, de pildă, solicită Comisiei Europene să aducă subvenții costurilor biletelor pentru acești cetățeni, ceea ce nu stă în puterea noastră din punctul de vedere al capacităților.

Deci, cred că trebuie să discutăm mai mult despre problemele specifice ale insulelor, sunt absolut convinsă că este o problemă majoră, sunt absolut convinsă că avem nevoie de derogări. Tocmai de aceea, așa cum spuneam mai devreme, am o discuție permanentă atât cu doamna comisar Vestager, în ceea ce privește ajutorul de stat, cât și cu domnul Vella, pentru că sunt conștientă că, așa cum avem o politică foarte strictă în ceea ce privește politica de pescuit, avem nevoie de derogări pentru aceste insule, care se confruntă cu probleme majore.

Deci, din acest punct de vedere, cred că perioada de programare 2014-2020, pe care dumneavoastră ați adoptat-o în calitate de colegislator, aduce un pas important dar, pe de altă parte, mai sunt multe de făcut și vă stau la dispoziție pentru a aduna împreună ideile cele mai bune și a discuta cum să procedăm mai departe.

  Presidente. – Comunico di aver ricevuto una proposta di risoluzione conformemente all'articolo 128, paragrafo 5, del regolamento.

La discussione su questo argomento di così stringente attualità è chiusa.

La votazione si svolgerà oggi alle 12.00.

Dichiarazioni scritte (articolo 162)

  Therese Comodini Cachia (PPE), in writing. – Whereas EU funding could boost the standard of living on islands, the latter could not just rely on EU funding. Member States need to support sustainable projects and work to come up with tangible and innovative ideas and projects to improve connectivity to tackle the insularity challenge. Islands by their very own nature were characterised by a number of challenges, mainly insularity. In a global world it is difficult to speak of insularity but due to bad policies adopted by certain Member States, a number of islands were facing insularity challenges more than ever before, mostly because of connectivity issues. At times services by which islands are connected to mainland are deteriorating in terms of standard or frequency. This is evident in Malta and Italy. One could look at insularity as a resource and a characteristic that could attract to islands new economic sector case in point sustainable and high-quality tourism. Member States need to heavily invest in a sustainable manner in islands and the Commission has to identify innovative instruments to improve connectivity and tackle insularity and at the same time seek ways and means how to further implement the Treaty to make more EU funding available for islands.

  Alyn Smith (Verts/ALE), in writing. – Scotland’s islands are some of our bonniest spots, but they face some of the toughest conditions in the country too, and not just thanks to the weather. There is much to be welcomed in this Resolution, most particularly the call for an increase in digital connectivity for islands, better maritime access routes and better education opportunities. Steps like these will help to reduce disparities between islands and the mainland, and maintain the population in areas where it is at risk. As this Resolution illustrates so well, one size does not always fit all, and this is especially the case with Europe’s islands: even just in Scotland our islands face many different challenges and are extremely diverse places, let alone if you start to consider the differences with Greek, Italian or Danish islands. This is why it is so vital that European laws reflect this diversity and make appropriate allowances for it. I hope this Resolution demonstrates to the European Commission that they must act on some of these very sensible suggestions in order to better help our island communities face the future and the challenges it will no doubt bring.

6. Úloha miestnych a regionálnych orgánov v európskych štrukturálnych a investičných fondoch (EŠIF) (rozprava)

  Presidente. – L'ordine del giorno reca la discussione sull'interrogazione con richiesta di risposta orale alla Commissione sul ruolo delle autorità locali e regionali nell'ambito dei Fondi strutturali e di investimento europei (fondi SIE), a nome della commissione per lo sviluppo regionale (O-000012/2016 - B8-0105/2016) (2015/3013(RSP)).

  Искра Михайлова, автор. – Уважаеми г-н Председател, уважаема г-жо Комисар, дами и господа, колеги, рамковото законодателство в сферата на регионалната политика изисква страните членки да създадат необходимите условия за консултиране с местното и регионално ниво на управление при изготвянето и прилагането на договорите за партньорство и конкретните оперативни програми.

Регионалните и местните органи на самоуправление са най-близко до гражданите и по-добре разбират местните проблеми и специфики. Те имат предимството при формулирането на политиките и инициативите, насочени към подобряване на живота на гражданите в областта на разкриването на работни места, иновации, здравеопазване, околна среда, енергетика, транспорт – можем да продължим дълго този списък. От друга страна, регионалните и местни органи, в резултат на ограничените си ресурси се нуждаят от по-значима бюджетна подкрепа и от съфинансиране на проекти в сравнение с националното равнище.

При осъществяването на кохезионната политика степента на консултиране на регионалните и местните органи варира значително между различните страни членки, като някои страни членки все още не прилагат достатъчно сериозно принципа на партньорство, заложен в европейското законодателство. Като цяло регионалните и местни органи във федералните държави членки имат по-голяма възможност да оформят националните политики заради правомощията, с които разполагат – правомощия, които имат въздействие на парарегионално и местно ниво.

Важно е да се подчертае, че подобряването на административния капацитет на местно и регионално ниво е ключов фактор за по-добро стратегическо планиране и изпълнение на оперативните програми, както и за по-ефикасното прилагане на структурните и кохезионни фондове.

Важно е да се отбележи, че градовете са двигатели за икономически растеж и заетост, центрове за развитие на изкуството, културата и творчеството, платформа за иновации и нововъзникващи предприятия. Стратегиите за интелигентни градове и за интелигентна специализация са иновативни практики, превърнати в специфични политики или инициативи на Европейския съюз. Освен това, с декларацията от Рига от 2015 г. неформалният Съвет на министрите по регионално развитие ще доведе до пакта от Амстердам. Пактът цели засилено участие на европейските градове в предлагането, изготвянето и изпълнението на конкретни инициативи и програми в рамките на градското развитие.

Не на последно място, ролята на регионалните и местните органи е важна също така при разработването на трансгранични връзки и инициативи, част от европейското териториално сътрудничество.

В този контекст бих искала да помоля Европейската комисия, в лицето на комисар Крецо, да отговори на следните въпроси, дефинирани от комисията по регионална политика на Европейския парламент: Каква конкретна подкрепа ще даде Европейската комисия на регионалните и местните органи с оглед укрепване на тяхната роля за въздействието, както и за управлението и конкретното прилагане на европейските структурни и инвестиционни фондове за периода 2014 – 2020 година, имайки предвид съответните им отговорности и спецификите на отделните държави членки с цел създаване на икономически растеж и устойчиви работни места?

И втори въпрос: Ще проведе ли Комисията обществена консултация, последвана от евентуална инициатива с цел укрепване на ролята на регионалните и местни органи?

Като допълнение към тези въпроси бих искала да подчертая, че те са от изключително значение за комисията в Европейския парламент, тъй като участието на регионалните и местни власти е в основата на успешното реализиране на кохезионната политика, тоест в основата на постигането на целта „Конкурентоспособност, растеж и създаване на работни места“. Ролята на местните и регионални власти е в основата и в бъдещото планиране на кохезионната политика за периода след 2020 година.

Очаквам отговорите на Комисията и дебата.

   Corina Crețu, membră a Comisiei. Doamnă președintă Mihaylova, stimați membri ai Parlamentului European, aș vrea în primul rând să vă mulțumesc și pentru această întrebare orală din partea Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European, care aduce în centrul atenției rolul autorităților locale și regionale în contextul fondurilor europene structurale și de investiții.

Știți foarte bine că, din punctul nostru de vedere, lucrăm zi de zi cu aceste autorități locale, autorități subnaționale care joacă un rol esențial în cadrul implementării programelor finanțate de fondurile noastre, deoarece acestea aduc Uniunea Europeană și politicile europene mai aproape de oameni, ajutând, totodată, ca proiectele finanțate din fondurile europene să fie implementate mult mai eficient pe teren. Din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, ne bazăm foarte mult pe rolul autorităților locale, pe rolul autorităților de management. Considerăm că dumnealor cunosc cel mai bine de ce este nevoie într-o regiune, ce se poate face și ce nu se poate face. Politica regională are această trăsătură fundamentală pentru că se adaptează la nevoile din fiecare regiune în parte.

După cum știți, cu sprijinul dumneavoastră, cu sprijinul Parlamentului European, am reușit să convingem statele membre să implice autoritățile locale și regionale în procesul decizional, atât în etapa prelegislativă, cât și pe parcursul întregii perioade de programare. Sunt recunoscătoare Parlamentului European pentru faptul că noile regulamente aduc, ca o condiționalitate ex-ante, principiul parteneriatului, principiul de a aduce la masa deciziei atât organizații neguvernamentale, cât și autorități locale, pentru că Europa este diversă: Avem țări în care acest principiu al parteneriatului constituie o tradiție de zeci de ani, dar, de asemenea, avem alte țări unde acest principiu nu este pe deplin integrat.

Prin urmare, aș vrea să vă asigur că autoritățile locale au fost implicate îndeaproape, atât în negocierea acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale, cât și în implementarea proiectelor la nivel local și regional.

Comisia Europeană întreprinde deja un studiu în ceea ce privește implementarea acestui principiu al parteneriatului…(sunet întrerupt) în 2014-2020 și vă asigur că studiul va fi făcut public în lunile următoare. De exemplu, în ceea ce privește acțiunile urbane integrate, la care dumneavoastră v-ați referit, doamnă președintă Mihaylova, și care sunt foarte importante, în perioada 2014-2020 au fost alocate pentru orașe 15 miliarde de euro, astfel încât acestea să poată răspunde nevoilor lor specifice de dezvoltare. Este pentru prima oară în istoria Uniunii Europene când, practic, Comisia acordă direct bani orașelor. Cred că este o decizie de încredere față de capacitatea acestor orașe de a decide asupra nevoilor lor și de a cheltui banii pentru cetățenii lor. Același lucru se întâmplă și în cazul acțiunilor de dezvoltare locale, plasate sub responsabilitatea comunității, unde atât sectorul public și privat, cât și societatea civilă sunt în prima linie în implementarea strategiilor de dezvoltare locală.

Pe de o parte, lucrăm îndeaproape cu președinția olandeză a Consiliului pentru a ne asigura că Agenda urbană a Uniunii Europene devine o realitate, astfel încât orașele să aibă cu adevărat un cuvânt de spus. Un exemplu ar fi atunci când vine vorba de sprijinul Uniunii Europene în reducerea sărăciei urbane sau incluziunea socială a migranților.

V-ați referit, doamnă președintă, la Declarația de la Riga. Urmează Declarația de la Amsterdam. Așa cum spuneam, președinția olandeză pune un accent deosebit pe Agenda urbană și urmează ca, în martie, să organizeze la Amsterdam o întâlnire cu toți primarii din capitalele europene după care, în iunie, sperăm să avem această Declarație de la Amsterdam.

Este pentru prima dată când toate statele membre agreează faptul că este nevoie de o Agendă urbană. Știți că, până acum, unele state membre au invocat principiul subsidiarității, refuzând un cadru specific european în ceea ce privește Agenda urbană. Și noi, în cadrul Comisiei, și eu personal mă gândesc să organizez o întâlnire cu o serie de primari – în primul rând primari din capitalele cele mai afectate de problema refugiaților –pentru că, indiferent de politica națională în privința refugiaților, unii primari sunt nevoiți să ia măsuri de urgență în legătură cu provocările pe care le au. Cred că este nevoie să ajutăm aceste orașe, care sunt cele mai afectate, în legătură cu problema refugiaților. Pe de altă parte, sprijinim capacitatea administrativă a autorităților locale și regionale, astfel încât acestea să poată exploata cu adevărat potențialul fondurilor europene, și aici cred că sunteți de acord cu mine că nu întotdeauna fondurile europene sunt totul. Nu întotdeauna banii sunt totul. Avem nevoie, în primul rând, de capacitate administrativă, de capacitate de a elabora proiecte de succes, pentru că noi nu elaborăm proiecte de la Bruxelles. Nu stă în puterea noastră. Nu putem decide noi. Este, deci, un an decisiv din acest punct de vedere, un an când beneficiarii și autoritățile locale trebuie să elaboreze proiecte viabile, care să răspundă cu adevărat nevoilor cetățenilor. După cum știți, fondurile structurale și de investiții au un obiectiv tematic dedicat, administrația publică eficientă, care vizează consolidarea capacității instituționale, cu un buget de peste cinci miliarde pentru perioada 2014-2020. Am convingerea că aceste măsuri vor spori în mod clar impactul fondurilor noastre asupra creșterii economice și sper că vor duce și la crearea de noi locuri de muncă Vă mulțumesc și aștept cu interes comentariile dumneavoastră.

  Lambert van Nistelrooij, namens de PPE-Fractie. – –Commissaris Crețu, ik dank u voor uw antwoord nu al, uw positieve houding en inzet. Toch heb ik drie puntjes.

1. Het Comité van de Regio's heeft nog eens gekeken hoe het gegaan is de afgelopen tijd. Ze stellen vast dat in veel lidstaten een tendens tot renationalisatie bestaat.

2. Aan het partnerschapsbeginsel in artikel 5 van onze verordening is niet in alle lidstaten voldaan. Regio's en steden worden daar niet gezien als gelijkwaardige, democratisch gekozen partners, maar als één van de belanghebbenden.

3. Het Comité van de Regio's spreekt expliciet van centralisatie en dat is in strijd met de gedragscode die we in de Raad hebben afgesproken. Daarom kan ik u namens de PPE-Fractie zeggen: voor ons is subsidiariteit essentieel en daaraan houden we vast. De vraag die ik nu heb is: u zegt dat er een studie uitkomt. Wij spreken over een openbare raadpleging. Wij gaan aan de slag met artikel 16, lid 3 in het verslag waarvan ik namens dit Parlement rapporteur mag zijn. We willen dit onderwerp uitdiepen. Ik vraag u: kunt u in dezen het Parlement tegemoetkomen om daar ook in het openbaar een discussie over te voeren?

  Mercedes Bresso, a nome del gruppo S&D. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, signora Commissario, intanto credo che siano opportuni questo dibattito e questa risoluzione e la ringrazio, signora Commissario, di aver affermato, ancora una volta, il ruolo che devono avere le autorità regionali e locali, in particolare quelle delle città, nella gestione della politica di coesione.

Noi sappiamo che la politica di coesione è oggi il principale strumento di investimento dell'Unione europea e resta il principale strumento anche con la presenza del piano Juncker. Nel prossimo periodo di programmazione, che inizieremo a discutere fra non molto tempo, noi pensiamo che debba assolutamente restarlo. Su questo abbiamo qualche preoccupazione perché, se il bilancio globale non aumenta, è del tutto evidente che il crescere delle domande rischia di far ridurre le risorse nei settori dove queste risorse sono più importanti. Noi pensiamo che tutte le regioni debbano restare coinvolte, anche quelle della cosiddetta competitività, e pensiamo che il pieno coinvolgimento di regioni ed enti locali continui a dover essere, fino dalle prime fasi di programmazione, essenziale. Siamo da sempre favorevoli al fatto che ci siano coordinamento e coerenza fra le diverse fonti di investimento europeo, ma crediamo che la politica di coesione resti una straordinaria forza di crescita e sviluppo e di progresso, come è stata finora. Quindi la preghiamo di esserne il difensore, nel ruolo degli enti locali, ma soprattutto nella sua esistenza.

  Mirosław Piotrowski, w imieniu grupy ECR. – Unia Europejska stawia sobie za cel zrównoważony rozwój. To jeden z warunków wyrównywania wewnętrznych różnic, jak i realnej konkurencji na rynku globalnym. W związku z tym coraz więcej funduszy powinno trafiać do najbiedniejszych regionów.

Częstokroć samorządy mają trudności z wydatkowaniem przyznanych już środków albo zastanawiają się, czy w ogóle się o nie starać. Barierę stanowi nie tyle wkład własny, ile konieczność doliczenia VAT-u. Dlatego w przedsięwzięciach dofinansowywanych z funduszy europejskich w okresie 2014–2020 podatek VAT powinien stanowić koszt kwalifikowalny projektu. W związku z tym należałoby zmienić odpowiednie rozporządzenie Parlamentu Europejskiego i Rady z 2013 roku. W moim regionie, na Lubelszczyźnie, władze samorządowe od dawna postulują wprowadzenie takiego rozwiązania, jak i zwiększenie elastyczności w wykorzystaniu środków przeznaczonych na przykład na prowadzenie działalności badawczo-rozwojowej przez przedsiębiorstwa, co dałoby impuls do głębszej współpracy między biznesem i nauką.

  Ivan Jakovčić, u ime kluba ALDE. – Gospodine predsjedniče, želim se najprije zahvaliti predsjednici Mihaylovoj i svim kolegama iz drugih grupacija što su prihvatili ovu inicijativu.

Ja sam cijelu svoju političku karijeru posvetio jačanju jedinica lokalne i regionalne samouprave. Jači gradovi, jače opčine, jače regije za mene su uvijek značili i jaču kvalitetu življenja. Ono što želim danas posebno naglasiti je da sam 100 % uvjeren da princip supsidijarnosti nema alternative. Princip supsidijarnosti zaista moramo provesti do kraja jer je poznata i europska praksa gdje najdecentraliziranije države, kao na primjer Danska, imaju i daleko najbolji standard, najbolji razvoj. Dočim najcentraliziranije države, kao što je moja Hrvatska ili kao što je Grčka, imaju i velike probleme u razvoju, a tu uz bok ide nešto što je ključno. Ključno je pitanje apsorpcijske moći. Mi danas imamo čestu situaciju da upravo supercentralizirane države nemaju kvalitetnu apsorpcijsku moć. Zato se maksimalno zalažem za mogući direktni pristup gradova i regija europskim fondovima jer često imamo i političko takmičenje između nacionalne vlasti ili neke regionalne ili lokalne vlasti. Na taj način, ako ćemo imati mogućnost direktnih pristupa lokalnih i regionalnih vlasti europskim fondovima i raznim drugim izvorima financiranja na nivou Europe, siguran sam da ćemo ojačati kvalitetu i sigurnost življenja u mnogim gradovima i u mnogim regijama Europske unije.

Tu dodajem još potrebu kvalitetne prekogranične suradnje, financiranja prekogranične suradnje, gdje imamo odličnih iskustava, na primjer IPA Adriatico je jedno fantastično dobro iskustvo dobrog financiranja prekogranične suradnje i naravno makroregionalne suradnje.

Zaključujem u uvjerenju da će upravo kroz ovo pitanje Komisija biti više senzibilizirana za lokalni i regionalni razvoj.

  Δημήτριος Παπαδημούλης, εξ ονόματος της ομάδας GUE/NGL. – Κυρία Crețu, χρειάζεται όντως μεγαλύτερη εμπλοκή των τοπικών και περιφερειακών αρχών στην αξιοποίηση των Διαρθρωτικών Ταμείων. Μεγαλύτερη αποκέντρωση, λιγότερος συγκεντρωτισμός, λιγότερη γραφειοκρατία και μεγαλύτερο μερίδιο από τα Διαρθρωτικά Ταμεία και από τα σχετικά κονδύλια για τις τοπικές και περιφερειακές αρχές. Αλλά, κυρίως, χρειάζεται και μεγαλύτερη βοήθεια καθώς και τεχνική βοήθεια από την Επιτροπή, σε διάλογο με τις εθνικές αρχές, στις τοπικές και περιφερειακές αρχές. Γιατί πολύ μικροί δήμοι ή περιφέρειες δεν έχουν την τεχνογνωσία και τη διοικητική επάρκεια να καταθέσουν προτάσεις, να καταθέσουν φακέλους.

Και φυσικά χρειάζεται να γίνουν περισσότερα και σε χρήματα και σε τεχνική βοήθεια για εκείνες τις πόλεις, τα νησιά, τις περιφέρειες που δίπλα στα μόνιμα προβλήματά τους αντιμετωπίζουν και την όξυνση της κρίσης του προσφυγικού. Στην Ελλάδα έχουμε πολλές τέτοιες περιπτώσεις, όχι μόνο στα νησιά, αλλά και στην πρωτεύουσα της χώρας, την Αθήνα. Περιμένω λοιπόν με ενδιαφέρον και τη διαβούλευση και τις προτάσεις της Επιτροπής, γιατί πρέπει να αποκτήσουν μεγαλύτερο βάρος στην πράξη, και με τεχνική βοήθεια και με χρήματα, οι τοπικές και περιφερειακές αρχές στην αξιοποίηση των τοπικών προγραμμάτων.

  Bronis Ropė, Verts/ALE frakcijos vardu. – Šis klausimas yra itin savalaikis. Išeiti iš ūkio krizės ir užtikrinti ilgalaikį tvarų ekonomikos augimą ir visų europiečių gerovę bus itin sunku, jei neišnaudosime mūsų miestuose ir regionuose glūdinčio potencialo. Sutinku, Europos Sąjunga neturi įgaliojimų nustatyti valstybių narių vidinę sandarą, tačiau Komisija yra išplėtojusi atviro koordinavimo mechanizmus, o būtent gerosios patirties klaida daugeliu atveju tampa tuo veiksniu, kuris skatina pokyčius. Noriu prašyti Komisijos skatinti patirties mainus gero valdymo klausimais, ypač akcentuojant gerąją vietos regionų valdžių įtraukimo į sprendimų priėmimo praktiką. Be to, noriu paraginti Komisiją parengti metodologiją, kuria vadovaujantis būtų galima vertinti vidinės valstybių narių administracinės sandaros efektyvumą. Pagrindinis dėmesys joje turėtų būti skiriamas tam, kiek kokybiškai vietos ir regionų valdžios yra įtraukiamos į nacionalinio lygmens sprendimų priėmimo procesą ir kiek pakankamus ir nuosavus išteklius bei įgaliojimus vietos ir regionų valdžios turi tam, kad įgyvendintų savarankišką regioninę politiką arba pritaikytų nacionalinės regioninės politikos sprendimus pagal konkrečius vidinius poreikius. Partnerystės užtikrinimo siūlymas yra labai svarbus, nes tikrosios partnerystės tarp centrinės, vietos, regionų valdžių, bendruomenių ir socialinių partnerių iki šiol labai trūksta. Ji yra daugiau formali nepaisant to, kad vietos valdžia ir bendruomenės yra arčiausiai žmonių ir gali tiksliausiai identifikuoti būtiniausius poreikius ir suplanuoti veiklas, ypač turint omenyje regionų skirtumus, kurie tik gilėja patiriant migracijos srautų, globalizacijos ir klimato kaitos padarinius.

  Rosa D'Amato, a nome del gruppo EFDD. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, la politica di coesione per avere successo deve essere condivisa e basata su una relazione costante fra i vari livelli, dall'Unione europea ai territori. Oggi, per come è congegnata e soprattutto implementata non funziona e non ottiene lo scopo di ridurre il divario tra le diverse regioni europee. Da parte delle autorità regionali esiste un enorme problema di governance e di incapacità amministrativa. Sarebbe troppo lungo citare qui tutti gli sprechi e le opere inutili che negli anni sono state compiute, anche nel mio paese, portando un grave danno socioeconomico e di immagine non solo per le regioni coinvolte ma anche per tutta la politica di coesione.

Oltre all'analisi della scorsa programmazione, che dobbiamo fare, dobbiamo chiederci come ovviare alle criticità riscontrate. Mi riferisco alla bassissima spesa dei primi anni e all'accelerata, improvvisa, incredibile spesa degli ultimi mesi, con il ricorso quindi ai progetti sponda per non perdere le risorse disponibili. Mi duole constatare come la tardiva adozione dei programmi operativi, fondamentale causa delle criticità, si sia ripetuta anche in questa programmazione. Dobbiamo assolutamente invertire la rotta e accelerare sulla nomina delle autorità di gestione, per emanare quindi al più presto i bandi e iniziare i progetti.

Anche l'Europa però ha le sue responsabilità. Vanno ridiscussi i collegamenti della politica di coesione con la governance economica e lo scorporo degli investimenti dal calcolo del deficit. Sin dall'inizio il Movimento 5 Stelle insiste su questi punti e su questi temi e noto che anche altri partiti finalmente condividono la cosa. Lo stesso governo italiano e lo stesso Renzi sembrano convenire, ma temiamo siano azioni di facciata e mere operazioni elettorali. Onorevoli colleghi, ricordiamolo, non è con i vincoli di bilancio, non è con la politica di austerità che si realizza una buona politica di coesione.

  Olaf Stuger, namens de ENF-Fractie. – Over twee maanden hebben wij in Nederland een referendum over de overeenkomst met Oekraïne. Nu blijkt afgelopen week dat de heer Soros, een grote Amerikaanse investeerder, 200 000 euro heeft gestort in de campagnekas van het ja-kamp. Er vinden nu onderzoeken plaats, omdat er steeds meer mensen met grote financiële belangen geld in dat ja-kamp stoppen.

Daarmee, Voorzitter, is dit referendum gemanipuleerd. Daaruit blijkt dat Nederland op het gebied van democratisering onderontwikkeld is en onderontwikkelde landen, u noemt dat regio's, de regio Nederland laat ik maar even zeggen, kunnen beroep doen op het regionaal ontwikkelingsfonds. Via u, Voorzitter, zou ik aan de commissaris willen vragen: red de democratie en stort ruimhartig in de campagnekas van het nee-kamp!

[De spreker gaat in op twee "blauwe kaart"-vragen overeenkomstig artikel 162, lid 8, van het Reglement.]

   Lambert van Nistelrooij (PPE), "blauwe kaart"-vraag. Het kan heel kort. Ik ben erg ontzet over de opmerking van de heer Stuger dat Nederland een onderontwikkeld democratisch gebied is. Hoe kan hij de Nederlandse burgers hier vertegenwoordigen en bovendien deze agenda misbruiken? Want het gaat over de rol van de regio's in het regionaal beleid. U slaat de plank helemaal mis. Kunt u daarop reageren?

  Bill Etheridge (EFDD), blue-card question. – Thank you for taking the question, Mr Stuger. I notice you speak about the referendum in the Netherlands and big business getting on the side of the ‘yes’ campaign. Do you think that the people in the Netherlands will actually take this referendum as a vote on the whole EU itself? Also, as you know, we have a referendum coming up in the UK. Would you have a message for the people of the UK as well?

  Olaf Stuger (ENF), "blauwe kaart"-antwoord. – Op het moment dat grote Amerikaanse investeerders - en dan heb ik het even tegen de heer Van Nistelrooy - zich gaan bemoeien met een referendum in Nederland zonder dat de Nederlandse overheid daarop inspeelt, dan kun je erover praten dat er in Nederland een democratisch tekort is waar het gaat om dit referendum en daar heb ik het specifiek over. Daarom is goed om daar aandacht voor te vragen.

Als antwoord op de vraag van de heer Etheridge. Natuurlijk ziet het Nederlandse volk het referendum als een kans om alle opgekropte woede en frustratie over de EU en al haar mislukkingen binnen dat referendum tot uitdrukking te brengen. Ik hoop dan ook op een goede uitslag, op een overweldigend "nee". En ik hoop ook dat dat een prelude mag zijn op het referendum waaraan u binnenkort in het Verenigd Koninkrijk kunt deelnemen.

  Λάμπρος Φουντούλης ( NI). – Κύριε Πρόεδρε, οι τοπικές και περιφερειακές αρχές στη σημερινή Ευρώπη αποτελούν ίσως το βασικό κύτταρο πάνω στο οποίο θα πρέπει να επανοικοδομήσουμε τα κράτη της Ευρώπης. Οι αρχές αυτές σε χώρες όπως η Ελλάδα έχουν αποδυναμωθεί σε μεγάλο βαθμό όχι τόσο λόγω έλλειψης αρμοδιοτήτων, αλλά κυρίως λόγω έλλειψης ανθρώπων. Ο πληθυσμός έχει συρρικνωθεί δραματικά με αποτέλεσμα τη σημερινή άσχημη κατάσταση. Συμφωνώ, λοιπόν, απολύτως πως πρέπει να ενισχύσουμε την Περιφέρεια και κυρίως τους ανθρώπους της. Tους αγρότες, τους κτηνοτρόφους, όλους εκείνους που επιλέγουν να δραστηριοποιηθούν επαγγελματικά στην επαρχία. Σκοπός μας πρέπει να είναι η αποκέντρωση, με την οποία θα βελτιωθεί επίσης και η κατάσταση στα μεγάλα αστικά κέντρα.

Δυστυχώς, η σημερινή Κυβέρνηση στην Ελλάδα έχει βάλει στο στόχαστρο για να εξολοθρεύσει μεταξύ των άλλων κοινωνικών ομάδων και τους αγρότες. Με την πολιτική της καθιστά λόγια άνευ περιεχομένου τα όσα συζητάμε σήμερα εδώ, καθώς δεν θα υπάρχουν σε λίγα χρόνια αγρότες για να τους ενισχύσουμε. Τέλος, θα πρέπει να εξασφαλίσουμε πως όλοι οι πόροι, χρήματα των Ευρωπαίων φορολογούμενων, που θα διατεθούν θα πρέπει να διατεθούν με απόλυτη διαφάνεια και έλεγχο μακριά από οποιαδήποτε υπόνοια διαφθοράς αν θέλουμε να έχουμε απτά αποτελέσματα.

Θα ήθελα να στείλω ένα μήνυμα προς την Ελλάδα, στην οποία σήμερα υπάρχει πανελλαδική, πανεργατική απεργία, απέναντι σε μια μνημονιακή Κυβέρνηση της Αριστεράς, η οποία συνεχίζει τα μνημόνια και εξαθλιώνει τις ζωές των Ελλήνων.

  Joachim Zeller (PPE). – Herr Präsident! Frau Kommissarin! Wir wissen, dass lokale und regionale Gebietskörperschaften bei der Erreichung der Ziele der Europäischen Union, wie sie in der Strategie EU 2020 fixiert sind, eine wichtige Rolle spielen. Lokale und regionale Gebietskörperschaften tragen viel Verantwortung bei der Bewältigung aktueller Herausforderungen – wie jetzt der Integration, Aufnahme und Unterbringung von Flüchtlingen und Migranten. Deswegen war und ist es die Forderung des Europäischen Parlaments, dass die Kommunen und Regionen noch viel stärker als bisher in die Partnerschaftsvereinbarungen, die operationellen Programme und Projekte im Rahmen der europäischen Strukturfonds einbezogen werden sollten.

Wir müssen jetzt feststellen, dass das nicht in vollem Umfang gelungen ist. So werden die 5 %, die für städtische Projekte vorgesehen sind, nicht in allen Ländern an die Städte ausgereicht. Unsere vorliegende Erschließung ist jetzt ein Aufruf und ein Weckruf an die Kommission, den Rat und die Mitgliedstaaten, bei der Umsetzung der Strukturfonds in der Regionalpolitik Kommunen und Regionen stärker zu berücksichtigen. Den nur vor Ort, in den Kommunen, bei den Bürgerinnen und Bürgern, kann europäische Politik und europäischer Zusammenhalt auf diese Art und Weise sichtbar werden.

(Die Redner ist damit einverstanden, eine Frage nach dem Verfahren der „blauen Karte“ gemäß Artikel 162 Absatz 8 der Geschäftsordnung zu beantworten.)

  Tibor Szanyi (S&D), Kékkártyás kérdés. – Tisztelt képviselő úr! Én magam is egyetértek azzal, hogy sokkal jobban be kell vonni a helyi, illetve regionális hatóságokat ennek az alapnak és más alapoknak a munkájába. Tehát az egyetértés megvan. Azt viszont kérdezném Öntől, hogy hogyan lehet ezen belül megakadályozni azt, hogy a politika, a politikai pártok kezére jussanak bizonyos pénzeszközök, minekutána maguk ezek a hatóságok is politikailag erősen kitettek?

  Joachim Zeller (PPE), Antwort auf eine Frage nach dem Verfahren der „blauen Karte“. – Auch in lokalen und regionalen Gebietskörperschaften spielt Politik eine Rolle. Aber wie die Mittel verwendet werden, die im Rahmen der Regionalpolitik zur Verfügung gestellt werden, das haben wir in den Verordnungen niedergelegt, und auch an diese Verordnungen müssen sich die politisch Verantwortlichen halten. Mir ist nicht bekannt, dass Mittel der Regionalpolitik für Parteipolitik missbraucht werden dürften. Das wäre ein klarer Verstoß und müsste dementsprechend auch verfolgt und geahndet werden.

  Louis-Joseph Manscour (S&D). – Monsieur le Président, mes chers collègues, je me réjouis de voir que le débat porte aujourd'hui sur le rôle clé des autorités locales et régionales dans le développement de nos territoires et, principalement, sur les villes comme source de croissance et d'emploi, et traite donc de la politique urbaine.

Comme vous le savez, en 2015, 40 % de de la population de l'Union européenne résidait dans les villes. Se doter d'une politique urbaine efficace est une nécessité. Je veux néanmoins attirer votre attention sur les inquiétudes de certaines régions de l'Union qui ont vu, depuis la crise financière, se creuser des écarts de développement entre les zones urbaines et les zones rurales. C'est encore plus vrai s'agissant des régions ultrapériphériques, qui cumulent – comme vous le savez aussi – de nombreux handicaps.

La politique de cohésion doit donc conserver son esprit initial de solidarité territoriale, qu'il est important de ne pas remettre en cause. La complémentarité entre les différents territoires est une réalité, et celle-ci nécessite une approche transversale, guidée par le principe de subsidiarité, tant au niveau européen qu'au niveau de chaque État membre.

  Xabier Benito Ziluaga (GUE/NGL). – Señor Presidente, nosotros entendemos que, desde la Unión Europea y con base en el proyecto comunitario, podemos establecer unas líneas comunes orientadas, por un lado, al rescate ciudadano, a través de la creación de empleo y, por otro, a la transformación social hacia un modelo más sostenible medioambientalmente hablando.

Debemos, por tanto, potenciar toda inversión bien dirigida a cubrir estos dos objetivos, teniendo en cuenta que, efectivamente, son las entidades locales y las organizaciones de la sociedad civil quienes mejor capacidad tienen para evaluar dónde debemos concentrar todos los esfuerzos. Así pues, debemos trabajar en una gestión e inversión más participada para maximizar el impacto que tengan los Fondos.

No obstante, el uso combinado de los cinco Fondos Estructurales y de Inversión Europeos no debería dejar la puerta abierta a posibles recortes ni a primar el desarrollo urbano en detrimento del rural pues, a día de hoy, estos Fondos europeos son la principal vía de financiación de proyectos sociales para el desarrollo de ciertas regiones en desventaja territorial, social o económica.

  Bill Etheridge (EFDD). – Mr President, I know that you, Madam Commissioner, are a fair and reasonable person, so I am going to highlight a problem that we have, and there may be a way that you can help us and show your own personal fairness to my region. The first problem we have is that in my region of the West Midlands of the United Kingdom we are being forced into a combined authority, which is actually designed entirely around getting loans and funding from the EU. It is being done behind closed doors, it is being done in a dishonourable way, and the people have not had a chance to vote on it. This gives a bad reputation to the EU and to the whole idea of city regions and authorities. However, Madam Commissioner, there is an opportunity for you to show your personal honourable nature.

There is an issue in the West Midlands where we need help from regional funding, and after all the UK does contribute far more to the EU than we ever get out. It would be wonderful if you could come and have a look at the region with me. In particular I would like to raise with you the issue of Dudley Hippodrome, which requires funding to get it back off the ground. It is a matter of culture, it is a matter of arts, and it would be very good for the local economy in an area that has suffered recently. So thank you for listening, Madam Commissioner.

(The speaker agreed to take a blue-card question under Rule 162(8))

  Olaf Stuger (ENF), "blauwe kaart"-vraag. – Mijnheer Etheridge, ik ken u als een afgevaardigde die hele nauwe contacten met zijn achterban onderhoudt en wat ik me nou afvraag, ook in het kader van wat er in Nederland gebeurt, is hoe is nu de sfeer, als u in uw regio komt, bij de mensen die daar de afgelopen jaren hun baan hebben verloren, die tot hier in de schulden zitten en veel belasting moeten betalen? Hoe is de sfeer ten opzichte van de EU en ten opzichte van regionale ontwikkeling? Kennen ze het begrip regionale ontwikkeling überhaupt? Hebben ze ermee te maken? Zien ze er wat van terug?

  Bill Etheridge (EFDD), blue-card answer. – The people from my area in the West Midlands do not understand the concept of regional development; they do not understand that it is all part of ‘cohesion’ and to make for easier European governance. What they do feel is that they want to be freer; they do feel, because they voted in large numbers for my party and always do, that the EU is not necessarily helpful to them. The hardships that have been suffered in my area, with unemployment and with wages being driven down by uncontrolled immigration, have caused the people of my area to feel very bitter towards the EU. They want change and they want to be free.

  Steeve Briois (ENF). – Monsieur le Président, j'ai écouté attentivement les propos de Corina Crețu et je suis un peu inquiet, car nous sommes à un tournant du transfert de compétences des États membres, car, à terme, ce qui est recherché, c'est que les autorités régionales remplacent les États membres.

D'ailleurs, Corina Crețu l’a un peu avoué car elle a déclaré que, en matière d'accueil des migrants, il fallait parfois aider les villes contre, bien souvent, l’avis de l'État membre.

Nous assistons là à un véritable contournement de souveraineté qui n'est pas acceptable. Ma question est donc la suivante: quel sera demain le rôle politique des États membres lorsqu'ils seront en divergence profonde avec une autorité locale?

  Presidente. – Passiamo ora al "catch-the-eye". Ci sono moltissime richieste di intervento. Non credo di poter concedere a tutti la possibilità di intervenire, perché ci sono circa una quindicina di richieste.

Procedura "catch-the-eye"

  Андрей Новаков (PPE). – Г-н Председател, г-жо Комисар, първо искам да поздравя г-н ван Нистелрой за усилията по тази резолюция, която е дългоочаквана в нашата комисия по регионално развитие, както и г-жа Михайлова, че подкрепя подобни инициативи.

Както знаете, 80% от европейския бюджет се управлява от държавите членки и огромен процент от тези пари се разходват в европейските общини чрез проекти, които се реализират на тяхна територия. Често пъти обаче много голяма част от тези пари общините имат трудности да ги реализират, да ги превърнат в проекти. Казват, че единственото по-лошо от това да нямаш пари, е да имаш и да не знаеш какво да ги правиш.

За да избегнем такава ситуация, аз предлагам няколко неща: Първо, подкрепа за общините „от А до Я“, от подбора на проектите през подаването, отчитането и управлението им, така че да не се допускат грешки; да създадем гъвкаво финансиране. Познавам много кметове в много държави, които не могат да си позволят да реализират проект, защото нямат пари. Трябва да насърчаваме държавите да създават компенсаторни механизми за това.

  Andrea Cozzolino (S&D). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, solo un'osservazione vorrei fare alla signora Commissario: noi da un lato abbiamo un progressivo rafforzamento del ruolo delle autorità locali – città, regioni e addirittura macroregioni – con l'agenda urbana, ma contemporaneamente viene avanti, con la riforma della governance economica a livello europeo, tra Semestre europeo, vincoli di bilanci e programmi di riforma, un condizionamento del ruolo della sussidiarietà e della politica di coesione. Sono due tendenze che richiedono probabilmente un supplemento di riflessione per capire anche qual è la nuova funzione della politica di coesione e soprattutto qual è il ruolo delle autorità locali. Io vorrei che su questo si aprisse una riflessione, con attenzione, per evitare nei prossimi mesi e nei prossimi anni di trovarci di fronte a due fenomeni che non convergono ma si separano.

  Ruža Tomašić (ECR). – Gospođo predsjednice, lokalna i regionalna tijela najbolje su upućena u probleme s kojima se razne sredine susreću. I zato smatram da moraju imati veću ulogu u upravljanju strukturnim i investicijskim fondovima. No, bojim se da u nekim državama članicama takva tijela nažalost nemaju potreban kapacitet, ali ni iskustvo za upravljanje ovakvim programima. Veće i razvijenije članice koje desetljećima njeguju princip decentralizacije i jačaju kapacitete jedinica lokalne i regionalne samouprave u ovom su smislu u velikoj prednosti pred manjim, novijim i slabije razvijenijim članicama.

Zato smatram da bi Komisija trebala poticati države članice na decentralizaciju i razmjenu najboljih praksi u području ustrojstva jedinica lokalne i regionalne samouprave s ciljem da se u doglednoj budućnosti što više odluka važnih za živote građana donosi u njihovoj neposrednoj blizini.

Președintă: ADINA-IOANA VĂLEAN
Vicepreședintă

  Jozo Radoš (ALDE). – Gospođo predsjednice, gospođo povjerenice, najprije bih zahvalio kolegama iz Odbora za regionalni razvoj za pokretanje ove vrlo važne teme. Svaka investicija iz svakog fonda završava u nekoj lokalnoj ili regionalnoj sredini i zato je važno njihovo sudjelovanje. Stoga se slažem i podupirem prijedloge kolega da jedinice lokalne i regionalne samouprave imaju izravan pristup europskim fondovima ili pak postavljanje pravila po kojima će središnje vlasti biti obavezne omogućiti jedinicama lokalne i regionalne samouprave sudjelovanje u tim fondovima pod jednakim uvjetima bez stranačke diskriminacije i bez regionalne diskriminacije, što se ponekad događa. Jednako tako pozivam Komisiju da predloži mjere koje će omogućiti praćenje ovog mehanizma. S time sam uvjeren bilo bi korištenje europskih fondova puno bolje nego što je to sada.

  Ivana Maletić (PPE). – Gospođo predsjednice, ono što bih htjela naglasiti je da su temeljni principi regionalne politike partnerstvo i višerazinsko upravljanje. Međutim, često se u praksi zaista ne primjenjuju. Imamo priliku vidjeti u mnogim državama članicama operativne programe koji su na nacionalnoj razini doneseni, a lokalne i regionalne jedinice se u njima ne prepoznaju.

Zbog toga predlažem da u budućnosti, kada razmišljamo o razvoju kohezijske politike, jedno od pravila koja trebamo uvesti bude da se zaista operativni programi donose regionalno, da budu regionalni operativni programi i da to vlasništvo nad njihovom provedbom bude na regionalnoj razini.

Ono što je jako bitno je uključivanje i regionalnih jedinica u ekonomske politike, to je često zanemareno. Govorimo o potrebi povezivanja kohezijske politike s Europskim semestrom, ali bez uloge regionalnih jedinica ne možemo ni to postići.

  Nicola Caputo (S&D). – Signora Presidente, onorevoli colleghi, è un dato che nella politica di coesione il grado di consultazione delle autorità regionali e locali, dalla fase dei negoziati sulla normativa all'adozione dei programmi operativi, è aumentato poco nel corso del tempo. Solo un terzo degli Stati membri consultati nel 2015 dal Consiglio dei Comuni e delle Regioni d'Europa ha stabilito le proprie priorità finanziare di concerto con gli enti locali e le regioni. Va consentito ai Comuni e alle Regioni di negoziare, entro un quadro legale stabile, investimenti nelle aree prioritarie essenziali per il loro sviluppo. È fondamentale che le autorità locali e regionali siano coinvolte nelle fasi di ideazione, implementazione e monitoraggio dei programmi, istituendo ad esempio task force miste che riuniscono i diversi livelli di governance, i partner socioeconomici e la società civile. La Commissione deve avviare al più presto una consultazione pubblica sulle modalità atte a rafforzare il ruolo delle autorità regionali e locali e poi, su quella base, avviare una formale iniziativa. La creazione di un vero e proprio partenariato tra Stati membri, Regioni ed enti locali è essenziale per favorire la crescita economica e la creazione di posti di lavoro sostenibili.

  Krzysztof Hetman (PPE). – Pani Przewodnicząca! Pani Komisarz! Koleżanki i Koledzy! Władze lokalne i regionalne, które są odpowiedzialne za 70 procent inwestycji publicznych, są bez wątpienia kluczowym podmiotem w odniesieniu do funduszy strukturalnych. Ich rola i zaangażowanie w kształtowanie i wdrażanie unijnych strategii niewątpliwie rośnie, musimy jednak zadbać o to, by przybierało to formę rzeczywistego partnerstwa, a nie jedynie mechanicznego wypełnienia przez państwa członkowskie zobowiązań wynikających z rozporządzeń. Pole do wykorzystania ich wiedzy i doświadczenia widzę również w Europejskim Funduszu na rzecz Inwestycji Strategicznych, na przykład poprzez zaangażowanie ich w Europejskie Centrum Doradztwa Inwestycyjnego. Wierzę, że jedynie prawdziwa oparta na wzajemnym zaufaniu współpraca pomiędzy samorządem, państwami członkowskimi i Komisją pozwoli na zwiększenie efektywności polityki spójności i przełoży się na długofalowe korzyści dla gospodarki unijnej.

(End of catch-the-eye procedure)

  Corina Crețu, Membră a Comisiei. – Doamnă președintă, stimați membri ai Parlamentului European, vă mulțumesc foarte mult pentru contribuțiile dumneavoastră. În ceea ce mă privește, știți foarte bine, consider că partenerii noștri principali în ceea ce privește politica regională sunt reprezentați de autoritățile locale și regionale, președinții celor peste 280 de regiuni. Avem consultări permanente. Consider că ei sunt cel mai aproape de oameni, înțeleg cel mai bine nevoile locale, politicile și inițiativele care pot schimba viața oamenilor în domeniul creării de locuri de muncă, al inovării, condițiilor de sănătate, mediului, energiei, transportului. Știu, pe de altă parte, că aceste regiuni au propriile lor limite. În primul rând, au nevoie mai mult decât autoritățile naționale de suport bugetar și de cofinanțarea proiectelor.

Împărtășesc, de asemenea, punctul dumneavoastră de vedere: rolul orașelor este foarte important. Sunt recunoscătoare președinției olandeze pentru faptul că acordă o importanță deosebită agendei urbane. În orașele din Uniunea Europeană, fie ele capitale sau orașe mici și mijlocii, locuiește peste 70 % din populația Europei. Sunt motoare ale creșterii și creării de locuri de muncă.

Sunt, de asemenea – și întreaga Comisie Europeană este – recunoscătoare Parlamentului European pentru sprijinul și contribuția sa la principiul parteneriatului, căruia îi acordăm, bineînțeles, o importanță majoră. Împărtășesc punctul de vedere al domnului van Nistelrooij, că este necesară o dezbatere publică în legătură cu modul în care acest principiu al parteneriatului și principiul guvernării pe diverse paliere este aplicat.

Practic, săptămâna viitoare voi fi în plenul Comitetului Regiunilor, unde vom discuta acest subiect și sigur că îmi va face mare plăcere să vin și în fața dumneavoastră să discutăm acest subiect. Cred că este nevoie de un schimb de bune practici din acest punct de vedere. Așa cum spuneam, sunt țări care au această cultură, această tradiție de a elabora proiecte împreună cu organizațiile societății civile, cu mediul academic. În alte țări, practic, autoritățile locale consideră că sunt singurii care pot lua decizii, fără a se consulta cu cetățenii și cu reprezentanții acestora. Deci este un motiv pentru care am acordat o atenție sporită să ne asigurăm că autoritățile locale și regionale sunt cu adevărat implicate în negocierile acordurilor de parteneriat și programelor operaționale. Știți foarte bine că în noua perioadă de programare acest principiu reprezintă o condiționalitate ex-ante.

Nu pot să răspund tuturor celor care au adresat întrebări, dar domnul Jakovčić a adresat o întrebare care a revenit și în discursul altor colegi. Aș vrea să spun că fiecare țară are dreptul să se organizeze cum dorește. Important este ca această organizare și implementarea proiectelor să răspundă regulamentelor și legalității gestionării fondurilor europene. Avem țări ca Polonia, de pildă, care este un stat centralizat, dar care a performat foarte bine în domeniul fondurilor europene, dar avem și, de pildă, experiența Franței, care acum a trecut la un sistem descentralizat și care funcționează foarte bine. Sigur că fiecare țară, așa cum spuneam, are dreptul să se organizeze așa cum dorește. În orice caz, noi vom continua să monitorizăm modul în care este pus în aplicare principiul parteneriatului în baza articolului 5 din Regulamentul privind dispozițiile comune pentru fondurile europene și de investiții.

În legătură cu problema refugiaților, aș vrea să răspund îngrijorărilor dumneavoastră. Noi nu forțăm niciun stat, niciun oraș, nicio regiune să folosească fonduri europene. Am adresat această scrisoare tuturor miniștrilor pentru a-i înștiința că suntem dispuși să schimbăm programele operaționale. Suntem conștienți că, acum un an, atunci când acestea au fost elaborate, această provocare în privința refugiaților nu exista. Așa cum spuneam, Italia este singura țară care a solicitat schimbarea programelor operaționale și deja am direcționat 220 de milioane de euro pentru spitale mobile, grădinițe, probleme sociale pentru integrarea migranților. Alte state, cum sunt Franța, Olanda, Germania deja folosesc fonduri europene pentru integrarea migranților, dar nu există nicio legătură în regulamentele noastre între alocarea de fonduri europene și problema refugiaților.

Aș vrea să fac o ultimă precizare. Sunt destul de uimită să văd un reprezentant UKIP vorbind de necesitatea fondurilor europene. Știu că proveniți dintr-o regiune mai puțin dezvoltată, care a suferit foarte mult, unde au fost închise mine. Îmi va face mare plăcere să vin alături de dumneavoastră și să arătăm cetățenilor din Marea Britanie în ce măsură politica de coeziune a contribuit la reconversia profesională și crearea de noi locuri de muncă într-o regiune atât de afectată și poate că vom putea contribui împreună la consolidarea acestei idei a solidarității și a nevoii de a avea o Europă unită.

Vă mulțumesc foarte mult și, desigur, urmează să discutăm în continuare pe această temă.

  President. – I have received one motion for a resolution tabled in accordance with Rule 128(5) of the Rules of Procedure.

The debate is closed.

The vote will take place shortly.

Written statements (Rule 162)

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), raštu. – ES sanglaudos politika 2014–2020 m. programavimo laikotarpiu vis dar yra svarbiausia, visus ES regionus apimanti investavimo priemonė. Kartu tai yra ir galimybė pradėti geriau principą „iš apačios į viršų“ atitinkantį procesą, siekiant užtikrinti tvarų ekonomikos augimą, remti darbo vietų kūrimą, verslumą ir inovacijas vietos ir regionų ekonomikos lygmenimis, o taip pat gerinti piliečių gyvenimo kokybę, kurti solidarumą ir stiprinti ES regionų vystymąsi. Europos regioninės plėtros fondo reglamente numatyta, jog 5 proc. ERPF lėšų turėtų būti skiriama integruotiems tvarios miestų plėtros veiksmams skatinti, o miestų, subregionų ir vietos lygmens organai, atsakingi už tvarių miestų strategijų įgyvendinimą, turėtų būti atsakingi už veiksmus, bent jau susijusius su operacijų pasirinkimu. Todėl noriu dar kartą pabrėžti, kad vietos ir regioninių valdžios institucijų administracinių pajėgumų stiprinimas ir struktūrinių trūkumų mažinimas yra itin svarbūs ir veiksmų programų programavimo, ir įgyvendinimo etapais, taip pat norint pasiekti didesnį ESI fondų panaudojimo lygį. Todėl raginu Komisiją užtikrinti, kad vietos ir regioninėms valdžios institucijoms, jų administracijoms ir organams būtų teikiama pajėgumams stiprinti skirta parama, kad jie galėtų atlikti savo itin svarbų vaidmenį įgyvendinant sanglaudos politiką, ypač kai įgyvendinimo užduotys perduodamos žemesnio lygmens administracijoms, visų pirma miestų administracijoms.

  Daniel Buda (PPE), în scris. – Autoritățile locale sunt principalii actori responsabili pentru implementarea politicii de coeziune. Ele se află în contact direct cu cetățenii și răspund întotdeauna nevoilor acestora. Însă, în unele state membre, centralizarea excesivă face ca nivelul local să fie mai puțin luat în seamă în procesul de luare a deciziilor. O etapă ce precedă inițiativele legislative o constituie procesul de consultare publică a cetățenilor. Din păcate, se constată o participare redusă la aceste consultări din partea actorilor de la nivel local în statele cu sisteme centralizate. Prin urmare, se impun măsuri pentru creșterea gradului de implicare a acestor autorități și identificarea unor metode prin care consultările publice să devină cât mai atractive.

Mai mult decât atât, sunt convins că putem contribui la responsabilitatea deciziilor la aceste niveluri prin încurajarea măsurilor de guvernarea participativă. Avem la dispoziție instrumente precum ITI și DLRC, care au ca scop implementarea inițiativelor locale prin creșterea gradului de implicare a actorilor și a accesului la finanțări ce urmăresc exploatarea potențialului local de dezvoltare. Parteneriatele pe verticală între actorii de la diferite niveluri, precum și atragerea partenerilor din sectorul privat garantează succesul acestor inițiative.

  Andor Deli (PPE), írásban. – Az európai strukturális és beruházási alapok megalkotásának célja a fenntarthatóság és növekedés elérése volt, melyek a gazdasági, a társadalmi és a kohéziós fejlődést segítik elő. Mint tudjuk, a gazdasági és társadalmi előfeltételek biztosítottak, melyek többek közt hozzájárulnak és elérhetőbbé teszik ezen alapokat a tagállamok számára. Az európai strukturális és beruházási alapok, illetve az Európai Stratégiai Beruházási Alap összekapcsolásán túl fontos tényező a helyi és regionális hatóságok az alapok kezelésében való több szerephez juttatásának kérdése. Legfőképpen a kisebb szervezeteknek vagy cégeknek okozott a múltban többletköltséget és időbeli hátrányt a túlzott ellenőrzések és a bürokratikus szabályok sokasága. Ezért előnyt jelenthetne e módosítás az eszközök ésszerűbb elosztásában, ezen felül egyszerűsödik a hozzáférhetőség, így növekszik a felhasználók motivációja is. Ha a helyi és regionális hatóságok közvetlenebb módon tudják kezelni az alapokat, a feltételek gördülékenyebben és konkrétabban fogalmazhatóak meg az adott területi, illetve más körülményeknek megfelelően.

  Tamás Deutsch (PPE), írásban. – Az uniós kohéziós politika a többszintű kormányzás egyik legjobb példája. A regionális és helyi hatóságok bevonása a döntéshozatalba indokolt, hiszen ezek a hatóságok állnak a legközelebb a polgárokhoz, ismerik legjobban a helyi fejlesztési igényeket, továbbá a velük való konzultáció erősíti az Unió demokratikus dimenzióját is. Az állásfoglalási indítvány bátorít az uniós strukturális és beruházási alapok és az egyéb uniós programok közötti szinergiák kihasználására, mely folyamatban a helyi és regionális hatóságok hasznos szerepet tudnak játszani. Ugyanakkor az indítvány felhívja a figyelmet, hogy bár legtöbbször egyeztettek a helyi és regionális hatóságokkal a partnerségi megállapodásokkal és operatív programokkal kapcsolatos tárgyalások során, bevonásuk nem jelentett teljes partnerséget. Továbbá a hatóságokkal való konzultáció mértéke tagállamonként eltér. Fontosnak tartom a helyi és a regionális hatóságok adminisztratív és intézményi kapacitásának erősítését, hiszen ezáltal hatékonyabban részt tudnak venni a kohéziós politika formálásában. Ugyanakkor úgy vélem, a hatóságokkal való konzultáció nem járhat a kohéziós politikát jellemző, egyébként is súlyos adminisztratív terhek növekedésével, valamint a döntéshozatal jelentős lassulásával.

  Victor Negrescu (S&D), in writing. – ESIF represents the EU’s main investment policy tools with a total budget of €454 billion for 2014-2020. The ESIF budget for Romania will deliver a critical mass of investments for the following programmes: Rural Development Programme – €8,127,996,402; Aid for the Most Deprived Operational Programme €441,013,044; Human Capital Operational Programme €4,236,838,744; Administrative Capacity Operational Programme €553,191,489; European Maritime and Fisheries Fund Operational Programme €168,421,371; Large Infrastructure Operational Programme €9,418,524,484, €1,329,787,234; Regional Operational Programme €6,700,000,000; and the Technical Assistance Operational Programme €212,765,958. The allocated ESIF budget for my country totals €31,278,538,726 which represents approximately 13% of the total ESIF Budget.

I support the calls in this report underlining the key role played by local and regional authorities in shaping and implementing EU’s strategies and in achieving cohesion policy objectives. The report reiterates that the European Code of Conduct and the reinforced partnership principle will set out legal involvement of local and regional authorities providing minimum requirements for their involvement in all phases of preparation and implementation of the operational programmes. The report concludes that these funds are essential for Europe’s as well as Romania’s ability to address medium and long-term development challenges.

  Dubravka Šuica (PPE), napisan. – Zbog svoje bliskosti građanima, lokalne i regionalne vlasti imaju ključnu ulogu u oblikovanju i provođenju strategija Europske unije. Lokalne i regionalne vlasti kroz kohezijsku politiku Europske unije mogu stvoriti nove poslove, potaknuti poduzetničke inovacije i rast. Regionalne i lokalne vlasti moraju uložiti više napora kako bi se ostvarila veća stopa iskorištenosti europskih strukturnih i investicijskih fondova. Zbog toga, ključno je riješiti strukturne slabosti lokalnih i regionalnih vlasti u fazi izrade i provedbe operativnih programa kako bi ta tijela zauzela bolju poziciju u kohezijskoj politici. Kohezijska politika dobar je primjer višerazinskog upravljanja s pristupom „odozdo prema gore”. U takvom pristupu lokalna i regionalna tijela vlasti u svom bavljenju europskim strukturnim i investicijskim fondovima postižu ravnotežu između ostvarivanja veće ekonomske, socijalne i teritorijalne povezanosti i utjecaja politika Europske unije na lokalnoj i regionalnoj razini. Lokalne i regionalne vlasti danas su suočene s izazovima kao što su globalizacija, klimatske promjene, energetska sigurnost i migracijski valovi, te treba uzeti u obzir da svaka regija ima svoje specifičnosti i posebne potrebe.

  Claudia Tapardel (S&D), în scris. – Dezvoltarea regională nu se poate realiza fără implicarea decisă a autorităților publice locale. Administratorii comunităților europene, urbane sau rurale sunt cei mai în măsură să decidă prioritățile și programele pentru dezvoltarea locală și regională. Având în vedere nevoia permanentă de a aduce decizia mai aproape de cetățenii europeni, susțin creșterea rolului autorităților locale și regionale în modelarea politicilor de investiții europene. Apelul către Comisie este justificabil. Autoritățile locale pot avea un rol determinant în dezvoltarea regională, în crearea de locuri de muncă și în creșterea economică, numai dacă ținem cont de faptul că statele non-federale au nevoie de proceduri care să aducă guvernarea locală mai aproape de structurile de investiții. Comisia trebuie să vină cu soluții concrete pentru consolidarea rolului local și regional în UE. Resursele reduse la nivelul unor administrații locale rămâne principalul impediment în calea contractării și cofinanțării lucrărilor masive de dezvoltare, de la transport și infrastructură și până la sănătate sau mediu. Spre exemplu, câte dintre proiectele care sunt în analiză sau în derulare din cadrul Planului de Investiții pentru Europa sunt inițiate și gestionate de autoritățile publice locale europene? Fără îndoială, prea puține.

  Владимир Уручев (PPE), в писмена форма. – Уважаеми колеги, регионалните и местните органи са най-близо до гражданите и най-добре виждат местните нужди, политиките и инициативите за подобряване на живота на гражданите – разкриването на работни места, здравеопазването, околната среда, енергетиката, транспорта и т.н. От друга страна, тези органи разполагат с ограничени средства в сравнение с националното равнище и се нуждаят от по-значима бюджетна подкрепа, както за съфинансиране на проекти, така и за конкретни местни политики.

Като цяло регионалните и местните органи трябва да могат да участват в оформянето на общоевропейските и националните политики, които имат въздействие върху регионалното и местното равнище. Безусловно има тенденция за увеличаване на степента на консултиране на регионалните и местните органи в политиката на сближаване, но това консултиране е твърде различно между отделните страни членки.

Градовете са двигатели за икономически растеж и заетост и идеална платформа за иновации и нововъзникващи предприятия. Стратегиите за интелигентни градове и за интелигентна специализация са две направления, които бързо могат да се превърнат в специфични политики или инициативи на ЕС. В тази връзка ЕК следва да предприеме инициатива за укрепване на ролята и въздействието на местните и регионални органи върху управлението на европейските структурни и инвестиционни фондове, за да могат същите да служат по най-ефективен начин на европейските граждани.

7. Rozpravy o prípadoch porušovania ľudských práv, demokracie a princípov právneho štátu (rozprava)

7.1. Situácia v oblasti ľudských práv na Kryme, najmä pokiaľ ide o krymských Tatárov

  President. – The next item is the debate on seven motions for resolutions on the human rights situation in Crimea, in particular of the Crimean Tatars (2016/2556(RSP)).

  Reinhard Bütikofer, author. – Madam President, I think it is fitting and appropriate that this Parliament comes together in a joint resolution to highlight the human rights situation in the occupied Crimean territories. In particular, the Crimean Tatars have been persecuted from the very beginning of the Russian invasion. Their elected representatives have been prohibited from fulfilling their electoral duties pursuant to Ukrainian law. In fact, Russia has been carrying out repression against Crimean Tatars because there is a very widely expressed mistrust of this part of the population.

We think that it is very important that Parliament expresses its solidarity. We are happy that we can share that together.

  Anna Elżbieta Fotyga, autorka. – Dwa lata temu wielonarodowa grupa posłów Zgromadzenia Parlamentarnego NATO podróżowała do Kijowa, żeby w Werchownej Radzie prowadzić rozmowy o bezpieczeństwie Ukrainy. W jej składzie była między innymi Federica Mogherini. Prezydentem był wówczas Janukowycz, pacyfikacja Majdanu miała się zdarzyć za kilka dni, a aneksja Krymu za kilka tygodni. W nocy krążyłam po Majdanie, wspinałam się na barykady, oglądałam twarze Berkutu, chyliłam czoła w miejscach, gdzie snajperzy dopadli pierwsze ofiary, rozmawiałam ze zwykłymi ludźmi. Nie mam wątpliwości, że o zmianach na Ukrainie przesądziła wola tych zwykłych ludzi i ona prowadzi ten kraj ku zmianom pomimo wielu trudności.

Jesteśmy im winni solidarność. Przypominam o polityce nieuznawania aneksji Krymu. Putin potrafi prowadzić kombinacje operacyjne mające skruszyć naszą solidarność. Poddanie się tym operacjom byłoby przejawem wielkiej słabości z naszej strony i dlatego bardzo dziękuję wszystkim kolegom za podjęcie tego tematu. Proszę o przyjęcie rezolucji.

  Pier Antonio Panzeri, Autore. – Signora Presidente, onorevoli colleghi, le violazioni dei diritti umani in Crimea sono bruscamente aumentate dopo l'occupazione e l'annessione illegale della penisola da parte della Russia. Diverse organizzazioni internazionali hanno riportato molte violazioni contro la comunità tatara, la cui maggioranza ha espresso obiezioni riguardo all'occupazione russa e ha boicottato il referendum, il cosiddetto referendum del 16 marzo. Questi abusi includono rapimenti, sparizioni forzate, violenze, tortura ed esecuzioni extragiudiziali, che le autorità non sono riuscite a indagare e perseguire. Coloro che hanno rifiutato di assumere la cittadinanza russa, ad esempio, dopo l'annessione continuano a subire discriminazioni in tutti i settori della vita politica, sociale ed economica. I media ucraini e tatari sono stati messi a tacere e vari giornalisti si sono quindi visti costretti a fuggire dalla Crimea per paura di essere perseguiti. Denunciamo questa situazione perché cessi al più presto.

  Cristian Dan Preda, Autor. – Doamnă președintă, vreau să vă spun că mă bucur foarte mult că discutăm astăzi, în sfârșit, despre Crimeea. Grupul meu politic încearcă de mai bine de jumătate de an să introducă pe agenda acestei adunări discuția despre Crimeea și trebuie spus că am avut o opoziție foarte serioasă din partea celorlalte grupuri politice. Singurul grup care ne-a sprijinit a fost cel conservator, până în această lună.

Motivul e atitudinea ambiguă față de Rusia, de fapt, și față de ocuparea peninsulei Crimeea. Suntem într-un moment în care un grup politic important din Parlament ne cere să mergem ca delegație oficială la Moscova. Cred că e inacceptabil să facem un asemenea pas, până când toți colegii noștri din Parlament care sunt pe lista neagră a Kremlinului, nu sunt scoși de pe această listă și, de asemenea, până când Rusia nu părăsește Crimeea. Mi se pare că normalizarea relațiilor presupune acest pas.

  Tania González Peñas, autora. – Señora Presidenta, en Crimea estamos viendo cómo los intereses geopolíticos se anteponen, una vez más, a la vida de la población. Nos preocupa la situación económica y social de la población, algo que no se va a resolver mientras permanezca el bloqueo. Por eso, entendemos que es necesario levantarlo, para no hacer recaer aún más el drama sobre la población civil.

Y nos preocupa muy especialmente la violación de los derechos humanos y la situación de los derechos de la comunidad tártara y otras minorías étnicas en este conflicto. Los derechos de las minorías étnicas y las poblaciones indígenas deben ser respetados en Crimea como en cualquier parte del mundo.

Por todo ello, es necesaria una negociación auspiciada por las Naciones Unidas, así como crear las condiciones necesarias para el acceso de periodistas, organizaciones de ayuda humanitaria y de defensa de los derechos humanos. Es urgente que puedan actuar mientras se resuelve este conflicto.

  Petras Auštrevičius, author. – Madam President, Russia’s president, Vladimir Putin, in a recent interview he gave to the German newspaper Bild said the following: ‘the nationalist group in the Ukrainian capital of Kyiv in February 2014 has hugely scared 2.5 million Russian people living in Crimea. So what did we do? We have not gone to war; we have not fired; not a single person was killed’.

President Putin, you keep lying to the whole world. As the chief commander of your little, polite and green men, you bear a personal responsibility for those who have disappeared or been murdered since 2014 in Crimea. Let me read the following names of Crimean Tatars who lost their lives: Reshat Ametov, Timur Shaymardanov, Seran Zinedinov, Islam Dzheparov, Dzhevdet Islamov, Eskender Apsalyamov, Ruslan Ganiyev, Arlen Terekhov. The list is not complete.

Let us not repeat the mistakes of the 20th century. Let us call things by their right names.

  Andrej Plenković, on behalf of the PPE Group. – Madam President, our resolution supports the clear choice by Ukraine to pursue the European path and again draws the attention of the international community to the severe breaches of human rights in Crimea, which was illegally annexed by Russia. We strongly support the Crimean Tatars as an indigenous people who face discrimination and abuse because of their opposition to the occupying authorities.

The European Union must continue its policy of non-recognition of the annexation and maintain the related sanctions against Russia. If the Russian authorities want to improve their relations with the European Union, they should withdraw from the Crimea and allow Ukraine to re—establish control over its territory. It is vital that international organisations, human rights NGOs and the media have unimpeded access to Crimea and that their presence is coordinated with the Ukrainian authorities.

Therefore I welcomed the mission of the Special Representative of the Secretary-General on Human Rights of the Council of Europe. I also support the proposed ‘Geneva Plus’ format and believe that the question of Crimea’s return to Ukraine and efforts to stop the conflict in the East, specifically in the Donetsk and Luhansk oblasts, should not be decoupled. We know that the causes of these two problems are the same.

  Tibor Szanyi, a S&D képviselőcsoport nevében. – Szeretném, hogyha világossá tennénk, ebben a Parlamentben az összes fontos politikai erő igenis amellett van, hogy a Krím helyzete megoldódjon, és ennek elsődleges eszköze, hogy Putyin, illetve Putyin által támogatott erők hagyják abba azt a merényletet, amit a krími emberek ellen, azokon belül is a tatárokkal szemben alkalmaznak. Én úgy látom, hogy azok a törekvések itt, ebben a Parlamentben, amelyek egyébként Európa gyengítését és a szolidaritásunk kifejezésének a lehetőségét csökkentik, ezek lényegében Putyinnak tesznek szívességet. Ajándék Putyinnak minden olyan mozdulat itt az Európai Parlamentben, az Európai Unióban, ami az egységünket bomlasztja. Így a magam részéről minden erőt felkérek arra, hogy igenis tartsunk ki az Európai Unió által az oroszokkal szemben bevezetett szankciók mellett, és senki ne próbálkozzon ezek oldásával pusztán azért, mert esetleg más okai vannak. Az európai egység meggyengítése a legnagyobb bűn, amit el tudunk követni.

  Mark Demesmaeker, namens de ECR-Fractie. – Wie de Krim ooit heeft bezocht in betere tijden weet dat dit een regio was met een levendige toeristische sector, een mooi mozaïek van verschillende talen, culturen en tradities. Ik was er zelf nog op rondreis enkele maanden vóór de annexatie door Rusland. Een juweel aan de Zwarte Zee is nu een schiereiland van de angst.

Sinds de illegale annexatie worden de methodes van het Rusland van Poetin er zonder scrupules ook toegepast. We weten wat dat betekent voor de situatie van de mensenrechten. De houding van de autoriteiten komt er neer op: "vind het goed", "hou je mond" of "ga weg". Dissidente stemmen worden onderdrukt en vervolgd. Journalisten en pro-Oekraïense activisten zijn vogelvrij en vooral de Tataarse gemeenschap wordt geviseerd. Hun media worden aan banden gelegd, hun moskeeën en culturele centra worden lastig gevallen en, erger, zij zijn doelwit van ontvoeringen, van moorden en van folteringen. Schande! De geschiedenis herhaalt zich voor dit trotse volk.

De delegatie van de Raad van Europa komt geen dag te vroeg. Het zal van cruciaal belang zijn dat alle medewerking geëist wordt van Rusland inzake de eindconclusies van hun rapport.

  Kaja Kallas, fraktsiooni ALDE nimel. – Põhjus, miks Venemaa krimmitatarlasi kiusab või nende sõnavabadust piirab, seisneb selles, et nad on võimude suhtes väga kriitiliselt meelestatud. Kui Ukrainas toimus referendum, olid nemad kõige aktiivsemalt tänavatel referendumi vastu protestimas. Kahe aasta jooksul, mil Krimm on olnud annekteeritud, on krimmitatarlaste olukord järsult halvenenud. Nende telekanal suleti, nende koolides ei saa enam tatari keeles õppida ning töökohtadega on nii, et kui inimene vene keelt ei räägi ja kui tal seda kodakondsust ei ole, siis tööd ei saa. See on ainult osa loetelust selle kohta, kuidas neid kiusatakse. Tagakiusamisega tegelikult ei rikuta mitte ainult inimõigusi, vaid seatakse ohtu ka kultuuripärandi säilimine. Seetõttu on Venemaa kohus tagada, et krimmitatarlased saaksid oma ajaloolisel kodumaal inimväärselt elada ja oma kultuuripärandit säilitada.

  Jaromír Štětina (PPE). – Paní předsedající, na Krymu je systematicky potlačováno právo na vzdělání v tatarštině a ukrajinštině. Snižuje se počet tatarských škol a tříd. Ohrožena je svoboda slova. Některá tatarská média byla účelově donucena ukončit činnost. Jsou omezovány nebo potlačovány kulturní a symbolické prvky tatarské identity. Měli bychom též odsoudit vyhošťování a zastrašování tatarských politických vůdců. Týká se to i Mustafy Džamiljeva, který dlouhodobě upozorňuje na snahy Ruské federace okupovat Krym. Dovolte mi připomenout, že Mustafa byl v roce 1968 v SSSR na tři roky uvězněn za kritiku okupace mé země, Československa. Jeho trestní stíhání krymskými okupačními orgány pro trestné činy podle ruského trestního zákoníku nelze akceptovat v době, kdy je Krym dle mezinárodních smluv stále považován za ukrajinské území. Krymští Tataři potřebují v době nesvobody naši podporu.

  Kati Piri (S&D). – Madam President, the two million people living in Crimea are facing unprecedented levels of human rights abuses. For the Tatar community in Crimea, like all who have categorically opposed the illegal occupation and annexation of Crimea, this means systematic persecution, intimidation, expulsion, abduction, violent attacks, torture, etc. with no legal redress. It also means that the local population has no access to the international bodies which all the people of Europe can turn to when their rights are being violated.

We stand in solidarity with the Mejlis, the entire Crimean Tatar community and all Ukrainians who are in a vulnerable position for openly supporting the territorial integrity of Ukraine. I call on the Russian Federation and the de facto authorities in Crimea to grant unimpeded access for the independent experts of the UN, the Council of Europe, the OSCE and the High Commissioner for National Minorities.

  Charles Tannock (ECR). – Madam President, following Russia’s forceful and illegal annexation of Crimea in 2014, the peninsula’s Tatar population and Ukrainian minority have suffered a marked deterioration in civil and political liberties and other fundamental human rights.

The Tatars’ very principled boycott of the imposed regime’s 2014 bogus referendum on Russian rule has exacerbated the historical enmity between Crimean Tatars and Moscow dating right back to Stalin’s brutal programme of Tatar deportation in the 1940s. Consequently, Tatar political leaders have been exiled, media outlets suppressed and Tatar public commemorations prohibited. Reports suggest that unlawful arrest and detention are becoming increasingly commonplace in the peninsula.

The human rights situation in Crimea, therefore, remains extremely troubling. I unequivocally condemn Russia’s annexation of Crimea, which legally still belongs to Ukraine, and urge the de-facto authorities to respect the fundamental tenets of human rights in their dealings with the Tatars. The EU and the international community are watching very closely.

   Ελευθέριος Συναδινός ( NI). – Κυρία Πρόεδρε, η Ευρωπαϊκή Ένωση άγεται και φέρεται και έχει καταντήσει να εκφράζει τη γνώμη μόνο συγκεκριμένων χωρών και κέντρων εξουσίας και ειδικά της Γερμανίας. Αν μη τι άλλο, είμαστε υποκριτές όταν συζητάμε για τους περιορισμούς των θρησκευτικών δραστηριοτήτων στην Κριμαία, τη στιγμή που η Αγιά Σοφία, αν και αποτελεί ναό της ορθόδοξης χριστιανικής πίστεως, απαγορεύεται να χρησιμοποιηθεί ως λατρευτικός τόπος των χριστιανών από την Τουρκία, που επιδιώκει να γίνει μέλος της Ένωσης.

Μιλάτε για παραβίαση των ανθρωπίνων δικαιωμάτων από τις δυνάμεις κατοχής στην Κριμαία. Πότε έγινε εισβολή και από ποιον στην Κριμαία; Δεν μας είπε ο εισηγητής. Ταυτόχρονα, κάνετε τα στραβά μάτια για τις αθλιότητες των τουρκικών δυνάμεων κατοχής στην Κύπρο. Πολιτική διαστροφή θα χαρακτηρίσω το να θέλετε την Τουρκία να σας εφοδιάζει με τζιχαντιστές, με ισλαμικούς εξτρεμιστές, με λαθρομετανάστες και με ναρκωτικά από τη Μέση Ανατολή, γιατί αλλιώς δεν εξηγείται.

Τουρκία, η οποία με τον νεοθωμανισμό και το δόγμα του στρατηγικού βάθους ενδιαφέρεται για τη μειονότητα του 12% των Τατάρων, τους οποίους εδώ και είκοσι χρόνια τροφοδοτεί και εφοδιάζει και σας οδηγεί στη σύγκρουση με τη Ρωσία. Αποφύγετε τη σύγκρουση με τη Ρωσία. Βρείτε κοινό τόπο συμφερόντων και προσπαθήστε να ομαλοποιήσετε την κατάσταση στην ευρύτερη περιοχή της Ευρώπης.

Catch-the-eye procedure

  Jiří Pospíšil (PPE). – Paní předsedající, já jsem rád, že u tohoto bodu mohu vystoupit a říci jednu větu, kterou už také řekl můj předřečník, pan Štětina. Jako Čech jsem velmi hrdý na to, že vůdce Tatarů Mustafa Džamiljev v roce 1968 protestoval proti okupaci Československa, a jsem rád, že teď pomyslně my vracíme podporu tomuto národu, který po celé 20. století byl utiskován v Sovětském svazu a nyní je znovu utiskován Ruskem. Je velmi dobře, že zde je dnes navrženo usnesení, které vyzývá Rusko k tomu, aby se zdrželo utlačování Tatarů, aby respektovalo jejich základní lidská práva. Padla zde smutná fakta o tom, jak jsou potlačována média Tatarů, jak se ztrácejí Tataři na Krymu. Jenom jedno číslo, které zde ještě nepadlo – 20 000 Tatarů odešlo v minulém roce z Krymu právě díky tomuto tlaku a odešlo na Ukrajinu. Takže Tataři opět opouštějí svoji domovinu, opouštějí Krym. To nemůžeme připustit a musíme na Rusko tlačit a toto téma permanentně zvedat.

  Marek Jurek (ECR). – Dobrze, że dzisiaj tutaj w Strasburgu słychać głos Tatarów krymskich. Ten mały naród, jego sytuacja jest najbardziej dobitną ilustracją tego, jakie są konsekwencje rosyjskiej aneksji Krymu. Tylko szkoda, że tak mało mówimy o tym, co od nas zależy. Wczoraj mieliśmy debatę przed najbliższym posiedzeniem Rady Europejskiej. W oświadczeniu pana przewodniczącego Komisji Europejskiej właściwie w ogóle nie słyszeliśmy o aneksji Krymu, w ogóle nie słyszeliśmy o sytuacji na wschodzie Ukrainy związanej z wygasaniem porozumień mińskich, z poważnym zagrożeniem wznowienia agresywnych działań ze strony Rosji, sił prorosyjskich. Wreszcie, Proszę Państwa, nie słyszeliśmy praktycznie nic o budowie Nord Stream 2. Budowa Nord Stream 2 obraca w farsę sankcje przeciwko Rosji. Reagujmy konsekwentnie. Pokazujmy, że naprawdę działania podejmowane przeciwko pokojowi i bezpieczeństwu międzynarodowemu wywołują naszą reakcję w tym, co od nas zależy, i bądźmy konsekwentni.

(End of catch-the-eye procedure)

  Reinhard Bütikofer, author. – Madam President, I ask for the opportunity to react to a personal attack, and I would like you to take note of this.

In my remarks I welcomed the fact that six political groups came together for a joint resolution, and indeed this discussion shows that we are united. I regret, therefore, that Mr Preda has used his speaking time as a co-author to attack other colleagues, including me. He said that those who did not support EPP proposals earlier are showing an ambiguous attitude towards the Russian occupation of Crimea. I think this is untrue, insulting, unjust and splittist, and I strongly reject that accusation.

  President. – This is based on Rule 164 so it is noted.

  Corina Crețu, Member of the Commission. – Madam President, almost two years have passed since the illegal annexation of Crimea and Sevastopol by the Russian Federation, which the European Union does not recognise and continues to condemn.

In addition to being a grave violation of international law, the illegal annexation has had a serious negative impact on the human rights situation. The systematic curtailment of residents’ basic human rights and fundamental freedoms is an emblematic feature of the current situation on the peninsula. The imposition of Russian laws and citizenship has created a situation of legal uncertainty and discrimination.

The Crimean Tatar community and Tatar residents supporting the territorial integrity of Ukraine are paying a particularly high price for the views they express. Public events in Simferopol to commemorate the 1944 deportation have not been allowed. Tatar media outlets have been closed and the Mejlis, a self-governing body of Crimean Tatars and its activists, has been prosecuted. The appearing cases of enforced disappearances, torture and killing of young Crimean Tatars have not been properly investigated so far. High Representative Mogherini discussed these cases when she met in person the representative of the Mejlis of the Crimean Tatar People in Ukraine in November 2015.

Let me also stress the EU’s concern over the detention and sentencing of Oleg Sentsov and Alexander Kolchenko. Their case, which the EU has monitored, is in breach of international law and elementary standards of justice. The EU will remain vocal in demanding their immediate release and safe return to Ukraine.

Finally, the EU has repeatedly called for full, free and unrestricted access for international human rights actors to the whole territory of Ukraine, including Crimea and Sevastopol. We welcome those missions which have taken place so far: the mission of the Council of Europe’s Commissioner for Human Rights, Nils Muižnieks, in autumn 2014; the unofficial mission of Turkish prominent persons in spring 2015; and the continued work of the non—governmental Crimean Field Mission on Human Rights. We also praise the efforts of the UN and OECD, autonomous institutions which have so far been denied access to the peninsula but document human rights abuses using a wide variety of sources. We very much hope that the most recent mission, dispatched by the Secretary—General of the Council of Europe last week and headed by Ambassador Gérard Stoudmann, will pave the way for an improved human rights situation in the Crimean peninsula.

  President. – The debate is closed.

The vote will be held at the end of the debates.

Written statements (Rule 162)

  Marijana Petir (PPE), napisan. – Ruska Federacija je protivno međunarodnom pravu zauzela prostor Krima i Sevastopolja. Krimski Tatari zajedno s ukrajinskim vojnicima pokazali su lojalnost Ukrajini štiteći tako interese Ukrajine u borbi protiv ruskih pobunjenika i ruske vojske. Pri tome, vođama krimskih Tatara - Mustafi Dzemilovu i Refatu Chubarovu - nije dozvoljeno ući na prostor Krima.

Krimski Tatari, ukrajinski novinari i aktivisti kao i žitelji Krima koji su izrazili svoje javno neslaganje s lokanim vlastima, podložni su svakakvim oblicima torture i nasilja, otmicama, istjerivanjima i ubojstvima. Svi koji su se na bilo koji način usprotivili lokalnim vlastima uključujući vjerske zajednice kojima je zabranjena sloboda okupljanja, nemaju mogućnost produženja valjanosti osobnih dokumenata.

Europski parlament osuđuje takvu politiku kršenja ljudskih prava, diskriminaciju stanovništva, zabranu i nepriznavanje prava na produženje osobnih dokumenata (putovnica), ponajprije krimskim Tatarima od strane Ruske federacije, budući da su etnički manjinska skupina na tim prostorima.

EU poziva Rusku federaciju da pusti zatvorenike uključujući Olega Sentova i Olexandra Kolchenka kao i druge aktiviste uhićene na području Krima. Također EU poziva Rusiju da istraži sve oblike nasilja nad zatvorenicima na području Krima i onih koji su deportirani u Rusiju.

  Csaba Sógor (PPE), in writing. – I welcome the decision of the Council of Europe to send a delegation to assess the human rights situation on the Crimean Peninsula, especially because for over a year now no other international organisation was allowed in there. Following annexation, the changes carried out by the new authorities dramatically restricted a vast range of human rights of residents, particularly those who were opposed to the annexation, the Tatar minority but also Ukrainians. I would especially point out the suppression of the Mejlis – the self-governing body of Crimean Tatars – as well as the intimidation, expulsion or incarceration of prominent leaders of the Tatar community. I therefore strongly support the continuation of sanctions against Russia as long as the illegal occupation of Crimea and the blatant human rights violations continue.

  Davor Ivo Stier (PPE), napisan. – Ruska Federacija je nezakonito pripojila Krim i Sevastopolj i tako prekršila međunarodno pravo, uključujući i Povelju UN-a, Helsinški završni akt, Memorandum iz Budimpešte iz 1994. i Ugovor o prijateljstvu, suradnji i partnerstvu između Ruske Federacije i Ukrajine iz 1997. godine.

Tijekom nezakonitog pripojenja Krima Ruskoj Federaciji u ožujku 2014. Ukrajinci, uključujući krimske Tatare, i ukrajinska vojska su pokazali veliku hrabrost i odanost Ukrajini i mirno se usprotivili agresivnom činu pripojenja. Zabilježena su ciljana kršenja prava nad zajednicom Tatara koji su se u većini usprotivili ruskom pripajanju i bojkotirali tzv. referendum 16. ožujka 2014., osobito provedbom neodređenog i preširoko definiranog ruskog zakonodavstva protiv ekstremista u cilju zastrašivanja ili ušutkivanja protivnika.

Stoga osuđujem sva kršenja ljudskih prava nad stanovništvom Krima, osobito nad krimskim Tatarima koji ne prihvaćaju nametnutu vladavinu tzv. lokalnih vlasti, posebno pod izgovorom borbe protiv ekstremizma i terorizma.

  Jarosław Wałęsa (PPE), na piśmie. – Rosja jest stałym członkiem Rady Bezpieczeństwa ONZ oraz członkiem G8 skupiającej najbogatsze uprzemysłowione państwa świata. Kraj ratyfikował wiele traktatów międzynarodowych praw człowieka, w tym Międzynarodowy Pakt Praw Obywatelskich i Politycznych, Konwencję Praw Dziecka, Międzynarodową Konwencję w sprawie Likwidacji Wszelkich Form Dyskryminacji Rasowej. Jednakże obecna sytuacja na półwyspie krymskim daleka jest od stabilnej. Według ustaleń Wysokiego Komisarza ONZ ds. Praw Człowieka łamanie praw Tatarów krymskich jest coraz poważniejsze. Tatarzy stają się ofiarami przemocy, tzw. samoobrony Krymu przy całkowitej bierności ze strony miejscowej milicji – coraz częstsze są m.in. przypadki brutalnych pobić Tatarów. Powszechne staje się łamanie podstawowych praw autochtonicznych mieszkańców diaspory przez władze lokalne w celu zastraszenia jej członków. Ponadto Federalna Służba Bezpieczeństwa Federacji Rosyjskiej przeprowadza akcję masowego przeszukiwania domostw członków diaspory tatarskiej w związku z podejrzeniem posiadania broni i materiałów wybuchowych. Członkowie tatarskiej diaspory są ponadto zmuszani do przyjmowania rosyjskiego obywatelstwa pod groźbą wywłaszczenia. Sytuację diaspory tatarskiej dodatkowo pogarsza fakt, że media, takie jak woda czy elektryczność, dostarczane są przez Ukraińców, co w sytuacji aneksji może ulec zmianie. Tatarzy stali się więc zakładnikami konfliktu ukraińsko–rosyjskiego. Jednym z wielu rozwiązań sytuacji jest powołanie forum, które składałoby się z przedstawicieli państw Grupy Wyszehradzkiej i krajów bałtyckich, którym bliska jest problematyka łamania praw człowieka na Krymie z powodów geopolitycznych.

7.2. Bahrajn: prípad Muhammada Ramadána

  President. – The next item is the debate on seven motions for resolutions on Bahrain: the case of Mohammed Ramadan (2016/2557(RSP)).

  Alyn Smith, author. – Madam President, there has been genuinely good cooperation across the House in the production of this really very solid resolution and, bluntly, I would hope so too. If we cannot unite on something like opposition to the death penalty, I do not think there is much hope for us. There are those in Bahrain who do feel that we focus too much upon the Kingdom; we criticise too much the lack of progress in Bahrain that we have seen in parts, and since there are other abuses in the region, why not focus upon them? Firstly, we do focus on other abuses in the neighbouring countries in the wider region, and secondly, in many ways it is a compliment, because there is a feeling within this House that there is scope for a dialogue with Bahrain that is actually going somewhere. There is actually a process towards reform that we can assist, and there are useful discussions to be had.

It is important that we recognise the progress that Bahrain has made in a reform programme. There has been institutional reform; we have seen steps towards an independent judiciary; we have seen the establishment of ombudsmen; we have seen the establishment of the Prisoners’ Rights Commission and the special investigations unit; and there have been a number of declarations which have been really very positive. But that progress has stalled, and we need to see that progress continue. We can assist in that process by being vocal in our criticism but also constructive in our willingness to help. We must be vocal about our criticism of the sentencing to death of Mr Ramadan along with nine other individuals presently on death row within the Kingdom, and I hope we will be unanimous in our condemnation of those sentences.

I would also, in a very solid resolution, pick out in particular paragraph 3: ‘Stresses the obligation to ensure that human rights defenders are protected and allowed to conduct their work without hindrance, intimidation or harassment’. Internal dialogue within Bahrain is vital for underpinning progress. We can assist with that process, and I hope we will unite around this resolution today.

  Ignazio Corrao, Autore. – Signora Presidente, onorevoli colleghi, è impossibile negare il fallimento degli Stati membri e dell'Unione europea sulla questione Bahrein. Che cosa è stato fatto in concreto e quali saranno i prossimi passi per il rilascio di attivisti imprigionati, sottoposti a torture e maltrattamenti? Fino ad oggi si è assistito ad una meravigliosa attività per procura tra Stati, a cui chiediamo amicizia e con cui proviamo ad intrattenere sempre dei meravigliosi rapporti. Dal canto nostro non siamo assolutamente riusciti a proteggere e tutelare gli attivisti e i difensori dei diritti umani.

Oggi altri fatti mettono in luce gli abusi che continuano nel paese, come la limitazione del diritto di espressione e quello di protesta pacifica. Il caso di Mohammed Ramadan, Husain Ali Moosa e Nabeel Rajab, arrestati arbitrariamente e torturati solo per aver esercitato i loro diritti, ne è una prova palese. Alla luce di tali fatti, è opportuno che l'Unione europea e gli Stati membri lavorino a fondo su una strategia, soprattutto sui grandi player stranieri che operano in Bahrein, per esercitare pressione economica e diplomatica al fine di ottenere il rilascio degli attivisti e dei prigionieri incarcerati illegittimamente.

  Pier Antonio Panzeri, Autore. – Signora Presidente, onorevoli colleghi, nel drammatico scontro che infiamma l'area del Golfo e che vede contrapporsi due potenze regionali come Iran e Arabia Saudita, impegnate ad imporre la propria egemonia, si inserisce il Bahrein, dove si segnalano ripetute violazioni dei diritti umani nei confronti della dissidenza politica. Mohammed Ramadan, di cui ci occupiamo oggi, è solo l'ennesimo attivista nel mirino per aver avuto il coraggio di denunciare le politiche governative in totale contraddizione con i diritti umani.

Tra l'altro, un altro caso di cui ci siamo recentemente occupati è quello dell'attivista Nabeel Rajab, al quale è tuttora vietato lasciare il paese nonostante la scarcerazione. La situazione è resa ancora più allarmante dai numerosi casi segnalati di utilizzo della pratica della tortura da parte delle forze di polizia. Tutto questo si inserisce in una logica diffusa che tende a ridurre lo spazio per la società civile e a intensificare il controllo statale sui media. Allora esprimiamo questa profonda preoccupazione e vogliamo chiedere alle autorità del Bahrein di rispondere positivamente alle nostre sollecitazioni.

  Tomáš Zdechovský, Autor. – Paní předsedající, já bych chtěl nejprve říci, že toto usnesení je velikánským kompromisem a je kompromisem všech stran. Evropská lidová strana ho nakonec podpořila, nicméně musím na začátku hned uvést, že jsme měli řadu výhrad k tomuto textu a že jsme nebyli úplně jednotní v tom, jak se ten text vytvářel. A tento text taky ukazuje další věc, jak je nutné si informace ověřovat. Do textu se snažily některé skupiny dát informace, které se ukázaly nakonec jako nepravdivé a které není možné ověřit z neutrálních zdrojů. Já bych chtěl tímto usnesením především apelovat na bahrajnskou vládu, aby přezkoumala případ Muhammada Ramadána spolu s ostatními případy, u kterých je podezření na porušování lidských práv, a také chci ocenit určitý pokrok Bahrajnu, který za poslední roky třeba udělal v trestu smrti.

  Charles Tannock, author. – Madam President, there are clearly legitimate concerns surrounding the arrest and trial of Mohammed Ramadan, and my group calls on the Bahraini authorities – and His Majesty in particular – to carry out a full investigation into the allegations of torture, suspending any convictions, particularly the death penalty, until this process has taken place, and to review the sentences where appropriate, following the conclusions that have been made.

Nevertheless, the proposed joint text today, in our view, is far too strong in its general condemnation of this fragile island state, which is making huge efforts to improve its governance and human rights situation, for us to support it and to sign it. It fails to recognise the security risks that Bahrain faces, including external interference by neighbouring Iran.

My country, the United Kingdom, has a tradition of strong ties with the Kingdom of Bahrain, dating right back to the foundation of the modern state – when it was its initial protector – to today, when construction is commencing on a Royal Navy base, as agreed between United Kingdom and Bahrain in 2014, which serves to remind us of the close security ties we have and the important role that Bahrain and its tolerant, multi-confessional state plays in the region’s security.

  Marie-Christine Vergiat, auteure. – Madame la Présidente, à l'occasion du printemps de la paix en l'an 2011, près de la moitié de la population bahreïnienne est descendue dans la rue. Ils étaient surtout chiites, une majorité opprimée, mais leurs revendications étaient démocratiques et sociales. Elles n'ont pas trouvé d'écho, et l'Arabie saoudite est intervenue pour rétablir l'ordre. Les ONG estiment à 3 000 le nombre de prisonniers politiques. Ce pays détient la seconde place en matière de population carcérale dans les États arabes.

L'ensemble de la population voit ses libertés restreintes. La lutte contre le terrorisme est, ici aussi, instrumentalisée. Ce pays semblait sur la voie de l'abolition de la peine de mort, mais dix condamnations viennent d'être prononcées. La déchéance de la nationalité est également instrumentalisée, plus de 208 en quelques mois.

Si les autorités bahreïniennes sont vraiment prêtes à s'engager sur la voie de la réforme, il est temps qu'elles mettent en œuvre les 26 recommandations de la commission d'enquête indépendante et qu'elles fassent cesser la pratique de la torture et les condamnations obtenues sur cette base.

Les progrès sont jugés sur les faits et, en ce moment, le moins que l'on puisse dire est qu'au Bahreïn, on ne va pas dans le bon sens.

  Marietje Schaake, author. – Madam President, this week many of the people here – just like I did – heard from the authorities in Bahrain. Those authorities would like to focus on energy, security and other issues of mutual concern, and I too would prefer not to have to ask the Bahraini authorities again to stop torture, to stop repressing minority opinions, to stop revoking people’s citizenships, and now – the worst punishment of all – to stop the death penalty. Mohammed Ramadan is one of 10 people on death row in Bahrain, but he is the first to have exhausted all legal appeal mechanisms. We urgently call on the Bahraini authorities to reinstall the moratorium on the death penalty. More broadly, the best way – and in fact the only way – to develop fruitful and deep cooperation between Bahrain and the European Union is for them to unequivocally respect the rights of all people in Bahrain, to grant the Special Representative of the UN access to the country and full access to detainees at facilities, and to make sure that it respects the rights of people.

  Ramona Nicole Mănescu, în numele grupului PPE. – Doamnă președintă, sunt categoric împotriva pedepsei cu moartea și a utilizării torturii și cred că nimic nu poate justifica utilizarea acestor măsuri de către orice guvern. Sper ca și guvernul Bahrainului să reconsidere aceste măsuri și cred că pot face acest lucru, pentru că au dovedit implicare și o traiectorie foarte bună, pozitivă în acest sens.

Cu toate acestea, consider că, oricâte rezoluții vom face în Parlamentul European împotriva unor state mici din Golf, atâta timp cât vom continua să folosim un dublu standard în dialogul nostru și în relația noastră cu state terțe, vom eșua în a fi cu adevărat apărători ai drepturilor omului. Un recent raport al Amnesty International ne arată un Iran care conduce în topul statelor care utilizează pedeapsa cu moartea și executările foarte frecvente, o frecvență de aproximativ două-trei execuții pe zi.

Doamnă președintă, cred că, atunci când vom înceta să ne exprimăm selectiv în privința acestor abuzuri împotriva drepturilor omului, vom reuși cu adevărat să sprijinim oamenii acolo unde au ei nevoie, inclusiv în Iran.

  Ana Gomes, em nome do Grupo S&D. – Senhora Presidente, cinco anos depois das primeiras manifestações pró-democracia no Bahrein, continuam a chegar-nos relatos de intensa repressão política, incluindo prisões arbitrárias, tortura, violência contra manifestantes e opositores políticos e outras violações direitos humanos, como sentenças judiciais contra ativistas, como Nabil Rajab, ainda no mês passado condenado a seis meses de prisão por um tweet.

O recurso a lei antiterrorismo para silenciar ativistas e opositores políticos é prática comum de regimes repressivos, mas estamos particularmente preocupados com uma lei deste tipo que foi utilizada para a condenação à pena de morte de Mohamed Ramadan que foi torturado, alegadamente.

É urgente a reintrodução da moratória sobre a pena de morte como um primeiro passo no sentido da sua abolição no Bahrein, e desde já apelamos ao perdão real para comutar a pena de Mohamed Ramadan. Espero que os Estados-Membros e a Alta Representante também se façam ouvir neste pedido. É urgente que o relator especial da ONU sobre a tortura possa visitar o Bahrein e lhe seja dado acesso irrestrito a todos os detidos e a todos os locais de detenção.

Finalmente, aproveito para deixar a minha solidariedade com todos os ativistas do Bahrein que estão presos injustamente, nomeadamente aqueles que eu conheço, como Ibrahim Sharif, Abduladi al Khawaja, Mohamed Al-Mokhtar e o Sheikh Ali Salman.

  Seán Kelly (PPE). – A Uachtaráin, tá áthas orm labhairt ar an ábhar tábhachtach seo, ach cosúil le Feisirí eile, ba mhaith liom ar dtús a rá go bhfuil a lán dul chun cinn déanta ag Bairéin, agus tá comhoibriú maith idir an tAontas agus Bairéin maidir le trádáil agus a lán áiteanna eile.

Ach ní hé sin le rá nach ceart dúinn féachaint ar na rudaí atá mícheart agus go háirithe go bhfuil rudaí imithe ar gcúl maidir leis an bpionós báis ó 2011. Níl sé sin ceart agus téann sé i gcoinne coinbhinsiúin idirnáisiúnta. Dá bhrí sin caithfimid brú a chur orthu deireadh a chur leis sin, go háirithe mar a bhaineann le Mohammed Ramadan agus an tslí gur éirigh leo teacht ar an gcinneadh sin: triail mhífhéaráilte agus foréigean á fhulaingt aige.

Ach ag deireadh ba chóir dúinn grúpa oibre a bhunú idir an tAontas agus Bairéin chun caint ar na rudaí seo agus chun cearta daonna a chur chun cinn.

  Julie Ward (S&D). – Madam President, I would like to express my heartfelt solidarity with Mohammed Ramadan and with his family and loved ones. It is the responsibility of all conscientious citizens in this world to stand up against arbitrary arrest, brutal torture and the death penalty, no matter where they take place.

I also wish to use this opportunity to speak about the unfounded arrest and ill treatment of children in Bahrain: 237 cases of children detained by Bahraini authorities were reported in 2015 alone. Many are subject to ill treatment and beatings and made to confess to crimes they did not commit. The cases most recently reported are those of: Sayyid Ali Abbas Mohammed, the brothers Jassem and Hassan Mohammed Hassan, Fadhel Mohammed Hassan, Sayyid Fadhel Saeed Shams and Sayyid Mohammed Hashem – all teenagers who have been arrested in recent months who must be returned safe and sound to their families.

In 2013 this Parliament issued a resolution calling on Bahrain to apply the Convention on the Rights of the Child, to which it is a party. I would like to reissue that call here: the Bahraini authorities must release Mohammed Ramadan and all child prisoners.

Catch-the-eye procedure

  Pavel Svoboda (PPE). – Paní předsedající, v současné době jsme v mnoha zemích svědky diskuse o tom, jak dosáhnout žádoucí rovnováhy mezi svobodou a bezpečností. I když Bahrajn jde dobrým směrem, nemůžeme přehlédnout případ Muhammada Ramadána a dalších lidí odsouzených na smrt. V tuto chvíli výkonu trestu smrti v jeho případě může zamezit pouze milost hlavy státu. Připojuji se proto k apelu na bahrajnské úřady, aby znovu obnovily moratorium na trest smrti jako krok, který povede v budoucnu ke zrušení trestu smrti, aby pokračovaly v reformách justičních a policejních předpisů v duchu dodržování lidských práv.

  Nicola Caputo (S&D). – Signora Presidente, onorevoli colleghi, desta preoccupazione la regressione del Bahrein verso la pratica della pena di morte. In questo paese sono negati i diritti fondamentali ad un equo processo e molte persone sono sottoposte a torture durante la detenzione e gli interrogatori. È spaventoso che queste pratiche siano perpetrate in modo sistematico e su larga scala, nonostante le numerose promesse di riforme. Il 29 dicembre 2014 un tribunale penale del Bahrein condannò a morte Mohammed Ramadan e Husain Ali Moosa per il loro presunto coinvolgimento in un attacco bomba nel febbraio 2014. Entrambi gli imputati affermano di essere stati sottoposti dalle autorità a torture per indurli a confessare il crimine. Vanno fatte pressioni economiche e diplomatiche sul governo del Bahrein per una moratoria sulla pena di morte, orientata verso l'abolizione di questa pratica, e avviate indagini sulle denunce di tortura da parte dei condannati a morte. Va chiesto infine che la pena di morte a Mohammed Ramadan e Husain Ali Moosa e a tutti i condannati a morte sia commutata.

(End of catch-the-eye procedure)

  Corina Crețu, Member of the Commission. – Madam President, let me first stress that since the events of 2011 the EU has been closely monitoring the situation in Bahrain. The EU has been consistently engaging with local authorities at all levels, maintaining constant contacts with a wide range of Bahraini stakeholders and activists.

Bahrain is an important partner in the Gulf region and has an important role to play in ensuring the stability of the Gulf region, which can best be achieved by strengthening the existing framework for the protection of human rights and individual freedoms. The EU will therefore continue to maintain an active dialogue with the country and its government and support Bahrain’s stability and development. We consider that this objective can be best achieved through a process of inclusive national reconciliation, leading to gradual political and socio-economic reforms based on dialogue and tolerance.

Like many in Europe, we have been concerned by the death penalty sentence imposed on Mr Mohammed Ramadan and Mr Husain Ali Moosa for their alleged involvement in the February 2014 bomb explosion which killed a police officer, a sentence upheld by the Bahraini Court of Cassation on 16 November 2015. The EU is unreservedly opposed to the use of capital punishment under all circumstances, and its universal abolition will continue to remain a cornerstone of the EU’s foreign policy. Allegations regarding their possible mistreatment in detention, as well as the basis for their conditions, should also be fully investigated. The EU, both in Brussels and through its delegation in Riyadh, accredited to Bahrain, will continue to liaise with the Bahraini authorities to advocate the protection and promotion of human rights and fundamental freedoms, as per Bahrain’s international commitments, the recommendations set out by the Bahraini Independent Commission of Inquiry and the recommendations made during Bahrain’s universal periodic review process.

The EU will continue to call on the Bahraini Government to act proportionately in all cases to protect the rights of individuals indicted as a result of criminal charges, as was done during the second visit of the EU Special Representative for Human Rights, Stavros Lambrinidis, in May 2015. On this occasion, the EU conveyed again its preoccupation as to the imposition of the death penalty, recalling its principled opposition to this inhumane and degrading punishment.

The EU, in close coordination with the EU Member States represented in Manama, has been closely following developments related to these individual cases and to the overall human rights situation in the Kingdom of Bahrain. The European Union has expressed formally on many occasions that violence is not justified in any circumstances. The EU has also constantly called for transparent and due process and for the proper investigation of all alleged cases of ill-treatment and of torture. Bahraini human rights institutions should effectively tackle these matters in a transparent way, while the robust recommendations stemming from the National Human Rights Institution should be implemented in the interest of all the citizens.

In this regard, the many steps taken by the Bahraini authorities to implement the recommendations of the Bahraini Independent Commission of Inquiry are positive and have the potential to improve the human rights situation in the country, but more is needed. The Ministry of the Interior’s ombudsman, the Prisoners and Detainees Rights Commission and the National Institution for Human Rights have an important and pro-active role to play by fulfilling their mandate in full independence and transparency.

Let me once again assure you that we will continue to remain seized with the case of Mr Mohammed Ramadan and Mr Husain Ali Moosa, and to voice the EU’s concern through appropriate channels.

  President. – The debate is closed.

The vote will be held at the end of the debates.

Written statements (Rule 162)

  Ivo Vajgl (ALDE), in writing. – I did not support the urgency resolution concerning the human rights situation in Bahrain and the case of Mohamed Ramadan. Although it is important that the European Parliament attaches a high priority to the human rights situation in every country with whom it develops cooperation, I nevertheless consider Bahrain a country which, in the difficult overall situation of the Middle East and Persian Gulf, represents a good example of how a small country with a complicated ethnic and religious background can preserve its stability and maintain a constructive role in regional and international relations. It calls for a sensitive political approach, with no less importance of human rights and human dignity, but has to be put in the context of the overall situation in the wider region and of the standards of democracy and respect for human rights in this region. I consider that the European Parliament and European institutions have enough capability to observe and influence the political process of democratisation in Bahrain without portraying the country as a specific case of violation of human rights. We should stand for the respect of the rule of law and human rights in Bahrain and at the same time support its stability.

7.3. Prípad nezvestných vydavateľov v Hongkongu

  President. – The next item is the debate on seven motions for resolutions on the case of the missing book publishers in Hong Kong (2016/2558(RSP)).

  Reinhard Bütikofer, Verfasser. – Frau Präsidentin! Der Fall der fünf Buchhändler aus Hongkong gibt Anlass zu großer Sorge, zumal dieser Fall, in dem Personen zunächst verschwinden und dann unter mysteriösen Umständen in China wieder auftauchen, sich nicht auf diese fünf Buchhändler beschränkt. Er betrifft auch, zum Beispiel, einen früheren Kolumnisten der Zeitung Southern metropolis Daily, Li Xing oder den Sohn von zwei chinesischen Menschenrechtsanwälten.

Ich glaube, dass wir als Europäisches Parlament sehr klar zum Ausdruck bringen sollten, dass diese offenbar um sich greifende Praxis der erzwungenen Rückkehr oder der Entführung nach China vollständig unakzeptabel ist. Ich will darauf hinweisen, dass zwei dieser fünf Buchhändler die Bürgerrechte europäischer Mitgliedsländer genießen. Deswegen geht es uns auch als europäische Bürger etwas an.

Die chinesischen Behörden täuschen sich darüber, was sie tun. Es gibt ein altes chinesisches Sprichwort, das heißt: Der Stein, den sie erhoben haben, wird ihnen auf ihre eigenen Füße fallen. So scheint es mir auch hier zu sein. Was da praktiziert wird, untergräbt den Respekt gegenüber der Herrschaft des Rechts in Hongkong, untergräbt das Bekenntnis zu dem Motto „Ein Land, zwei Systeme“, untergräbt Chinas Respektabilität. Wir sollten China darauf hinweisen, dass sich das Land damit gegen die internationalen Regeln stellt.

  Ignazio Corrao, Autore. – Signora Presidente, onorevoli colleghi, i fatti dicono che in Cina quelli che parlano apertamente sono sempre meno, ancora meno quelli che pubblicano. Il 2016 dell'editoria cinese si apre con l'ennesima polemica legata alla censura e alla libertà di opinione. Corrente Poderosa pubblica libri che il regime di Pechino considera vietati e che quindi sono fuori legge sul continente, ma disponibili invece nella Regione amministrativa speciale di Hong Kong. I testi sono stati messi all'indice perché attaccano il governo della Repubblica popolare.

Nel 2015 si è celebrato il 40° anniversario delle relazioni diplomatiche tra l'Unione europea e la Cina. Il partenariato strategico è di fondamentale importanza per le relazioni tra l'Unione europea e la Cina. Ritengo però che sia opportuno che l'Unione europea approfondisca questi legami economici e commerciali solo se ci saranno visibili e tangibili miglioramenti nella situazione relativa ai diritti umani. L'Unione deve impegnarsi affinché vengano rafforzati la democrazia, lo Stato di diritto, l'indipendenza della magistratura, la trasparenza e la libertà d'espressione. Bisogna evitare di essere indifferenti, soprattutto dopo questi avvenimenti.

  Pier Antonio Panzeri, Autore. – Signora Presidente, onorevoli colleghi, negli ultimi quattro mesi si sono perse le tracce dei cinque editori di Hong Kong. Due di loro, Gui Minhai e Lee Bo, sono cittadini europei di nazionalità rispettivamente svedese e britannica. Si teme che i cinque editori siano stati sequestrati dalle autorità della Repubblica popolare cinese per motivi politici. Infatti, queste scomparse sono molto legate probabilmente alla pubblicazione di opere letterarie critiche nei confronti del governo di Pechino. Inoltre, il fatto che Lee Bo sia stato prelevato in territorio di Hong Kong non solo costituisce un'evidente violazione dei diritti umani, ma anche un'allarmante intemperanza da parte delle autorità e soprattutto il non rispetto del principio autonomista di divisione politica e legislativa tra Cina e Hong Kong, denominato "un paese e due sistemi". Vi è dunque un'estrema preoccupazione per le sorti dei cittadini europei e delle altre personalità che sono coinvolte, ed è necessario, tenuto conto della gravità specifica e della forte censura cui rimane sottoposta la libertà di espressione in Cina, che l'Unione europea sollevi in maniera molto chiara questa questione con le autorità cinesi.

  President. – I apologise, but we are not taking blue cards because we are a bit tied to the time.

  Tunne Kelam, author. – Madam President, last January thousands protested in Hong Kong to voice their concern about the disappearance of five independent local publishers and booksellers who are said to have been taken to mainland China against their own will, and we certainly share the grave concern of many thousands of Hong Kong citizens about their whereabouts and wellbeing. Hong Kong has internal autonomy, a framework of the system ‘one country, two systems’, which provides for free speech and citizens’ liberties. So we would like to remind the Hong Kong authorities that the independence of book editors, journalists and bloggers must be safeguarded, and we call for an immediate end to human rights violations and political intimidation.

  Bas Belder, Auteur. – Bij de voorbereiding van dit debat kwam ik in een befaamde Hongkongse krant, de South China Morning Post, een wrange grap tegen, en wel de volgende: de snelste manier om vanuit Hongkong de grens met de Volksrepubliek China te passeren, is het openen van een boekwinkel of een uitgeverij. Ik zou daaraan willen toevoegen: zelfs zonder geldige reisdocumenten blijkt dat mogelijk. Zie de abrupte vermissing eind vorig jaar van uitgever Lee Bo.

En ja, als de arm van Peking zo ver en zo diep reikt in Hongkong, zullen de makers van politiek ongewenste grappen richting het regime Xi wel meer en meer op hun hoede zijn. Het is nog maar de vraag of de nieuwe eigenaar van de South China Morning Post kritische, onafhankelijke journalisten zal dulden.

Mevrouw de Voorzitter, de EU mag China niet laten wegkomen met flagrante schendingen van het principe "één land, twee systemen" omwille van concurrerende economische belangen van de lidstaten. Onze verdeeldheid richting China geeft Peking immers de vrije hand in een beleid van divide and trade.

  Lola Sánchez Caldentey, autora. – Señora Presidenta, los derechos humanos son inalienables e indivisibles. Esto quiere decir que el respeto de los derechos humanos debe analizarse prestando atención a todos los derechos, y no a unos sí y a otros no, dependiendo del interés que queramos defender. Lamentablemente, las Resoluciones de urgencia de esta Cámara cada vez más caen en el error de responder solo al interés político de la gran coalición.

Hong Kong es un territorio autónomo con estatuto especial dentro de China. Sus particularidades son diferentes a las de China y también lo son sus aliados. Debemos denunciar el creciente deterioro de la libertad de expresión en Hong Kong, como pone de manifiesto la desaparición de los cinco libreros. Pero también tenemos la obligación de recordar que en Hong Kong los homosexuales sufren cada día barreras legales que los heterosexuales no sufren. Esto es discriminación por cuestión de género y es una violación de los derechos humanos.

Existen también más de trescientas veinte mil mujeres inmigrantes que ejercen como trabajadoras domésticas en situación de semiesclavitud, ante la carencia de normas que garanticen sus derechos, y esto también es una flagrante violación de los derechos humanos. Dejemos el cinismo cuando hablemos de derechos humanos y defendámoslos todos de una vez.

  José Inácio Faria (ALDE) – Senhora Presidente, cinco jornalistas e livreiros da editora Mighty Current, conhecida por publicar obras críticas para com o regime chinês, desapareceram misteriosamente nos últimos meses de Hong Kong, em condições que parecem saídas de um livro de Agatha Christie.

Quando Hong-Kong regressou ao domínio chinês, adotou o modelo "um país, dois sistemas", tendo esta fórmula permitido a conservação de liberdades de expressão desconhecidas no resto da China. No entanto, com a tomada de poder do Sr. Xi Jinping, em 2012, intensificou-se a repressão e perseguição a editores e livreiros no território. As condições do desaparecimento destes cinco editores parecem ultrapassar uma fronteira intolerável: agências de segurança da China a operar na antiga colónia britânica à margem e à revelia da autoridade legítima de Hong Kong.

A União Europeia deve apoiar firmemente a sociedade civil de Hong Kong, que tão corajosamente se tem batido pela defesa das suas liberdades e identidade cultural e demonstrar claramente ao regime chinês que estes valores não se subjugam às lógicas da Organização Mundial do Comércio, nem aos estatutos de uma economia de mercado.

  Bogdan Brunon Wenta, w imieniu grupy PPE. – Pani Przewodnicząca! Pani Komisarz! Chiny mają problemy: tempo wzrostu gospodarczego jest najwolniejsze od dwudziestu pięciu lat, na Tajwanie wybory wygrała kandydatka demokratów i zapowiedziała ukrócenie wpływów Chin na wyspie, a w Hongkongu w tajemniczych okolicznościach zaczynają znikać wydawcy książek. Zniknięcia księgarzy mają znamiona porwań, gdyż ich publikacje były krytyczne wobec władz w Pekinie. Sprawa ich zaginięć zbulwersowała siedmiomilionowy Hongkong, w styczniu tysiące mieszkańców wyszły na ulice pod hasłem „Nie dla politycznych porwań”. Stawką jest przyszłość wolności Hongkongu. Pojawiły się obawy o to, czy Pekin zamierza utrzymać autonomiczny status Hongkongu, który cieszy się swobodami zgodnie z przyjętą zasadą: jeden kraj, dwa systemy.

Parlament Europejski w swojej rezolucji wyraża poważne zaniepokojenie sytuacją, ale apeluje do władz kontynentalnych Chin oraz Hongkongu o jak najszybsze wyjaśnienie tej sprawy.

  Jo Leinen, im Namen der S&D-Fraktion. – Frau Präsidentin! Gemäß dem Prinzip „Ein Land, zwei Systeme“ und Artikel 27 des Basic Act hat Peking den Menschen in Hongkong freie Meinungsäußerung und freie Kommunikation zugesagt. Deshalb irritieren die Informationen, dass in letzter Zeit Journalisten attackiert wurden, die kritische Berichte oder Kommentare geschrieben haben. Das mysteriöse Verschwinden der fünf Buchhändler hat weltweit Besorgnis erregt, ob die Garantien aus Peking für Hongkong noch gelten, oder ob sie nicht mehr gelten.

Bücher zu veröffentlichen, ist in Hongkong nicht verboten. Deswegen haben die Buchhändler nichts Illegales geplant oder gemacht. Wir fordern deshalb die Regierungen in Hongkong und in Peking auf, Informationen über den Verbleib dieser Buchhändler herzustellen, und soweit sie nichts strafrechtlich Relevantes getan haben, diese sofort freizulassen. Wir fordern auch die Kommission und den Europäischen Auswärtigen Dienst auf, Licht in das Dunkel zu bringen und sich für die Freilassung der Buchhändler einzusetzen.

Catch-the-eye procedure

  Marijana Petir (PPE). – Gospođo predsjednice, nestanak pet zaposlenika iste izdavačke kuće, za koju se smatra da je kritična spram Kine, sije užas u Hong Kongu. Knjižare s polica skidaju politička djela. Izdavači vlasnici trgovina u kojima se prodaju knjige zabranjene na kontinentu osjećaju se ugroženima. Pet nestalih radilo je za tvrtku poznatu po knjigama nesklonima kineskoj vladi. Slučaj izdavača Lija Boa zaziva posebnu zabrinutost. Nestao je iz svog doma u Hong Kongu, suprotno ostaloj četvorici. Tri zaposlenika nestala su dok su se nalazili na jugu Kine, četvrti u Tajlandu.

Praksa otmice i prisilnih odvođenja u Kinu je neprihvatljiva. Dužnost nam je osigurati otvoren prostor kako bi se čula različita mišljenja. Kina gazi uvedeno načelo jedne zemlje - dva sustava te ovakvim ponašanjem gazi slobodu govora i dostojanstvo ljudi što je neprihvatljivo.

  Νότης Μαριάς ( ECR). – Κυρία Πρόεδρε, τον προηγούμενο μήνα πέντε γνωστοί εκδότες του Χονγκ Κονγκ εξαφανίστηκαν. Ήταν γνωστοί για την κριτική που ασκούσαν στην κυβέρνηση του Πεκίνου για τα παρασκήνια της κινεζικής εξουσίας και για διάφορα σκάνδαλα. Επομένως, είναι δεδομένο ότι η κοινή γνώμη του Χονγκ Κονγκ είναι πλέον πεπεισμένη ότι υπεύθυνη για την εξαφάνιση αυτών των πέντε γνωστών εκδοτών είναι η ηγεσία του Πεκίνου. Για τον λόγο αυτό έχουμε μάλιστα και αρκετές διαμαρτυρίες κατοίκων του Χονγκ Κονγκ ενάντια στην κυβέρνηση της Κίνας, με αίτημα την απελευθέρωση των αγνοουμένων, αλλά και την εμπέδωση του δικαιώματος ελευθερίας έκφρασης λόγου.

Επομένως, η Ευρωπαϊκή Ένωση πρέπει να αντιταχθεί στην καταπάτηση των ανθρωπίνων δικαιωμάτων που λαμβάνει χώρα στο Χονγκ Κονγκ, και να υπερασπιστεί την ελευθερία του λόγου και της έκφρασης των εκδοτικών οίκων, των δημοσιογράφων καθώς και των πολιτών. Τέλος, όλα τα κράτη μέλη της Ένωσης θα πρέπει να απαιτήσουν να εξεταστεί διεξοδικά η συγκεκριμένη εξαφάνιση των πέντε εκδοτών.

  Jiří Pospíšil (PPE). – Paní předsedající, já se chci přihlásit k debatě, která zde probíhá, a podpořit návrh usnesení tak, jak ho navrhovatelé předložili. Myslím si, že ten příběh má dvě linie. Ta první zde byla jednoznačně jasně zmiňovaná, tj. osud pěti knihkupců, kteří záhadně zmizeli, a my bychom měli včetně zástupců Komise tlačit na Čínu, aby vysvětlila, zda má v tomto zmizení tzv. prsty a co se s těmi lidmi stalo. To je tedy jeden příběh. Ale ten druhý, který je podle mého názoru stejně závažný, je, jak probíhá komunikace mezi Čínou a Hongkongem a zda princip – jedna země, dva systémy – je zachováván nebo není. A tento konkrétní příběh pěti lidí ukazuje, že systém dvou režimů zachováván není a že se Čína snaží okleštit práva v Hongkongu. Měli bychom podpořit hongkongské studenty, hongkongskou opozici v boji za další demokratizaci v Hongkongu, v boji za lepší volební právo. Je to naše povinnost.

  Fabio Massimo Castaldo (EFDD). – Signora Presidente, onorevoli colleghi, in Cina oggi non sono spariti solamente cinque librai, cinque editori, ma è sparito completamente il tanto sbandierato, quanto del tutto violato, principio "un paese, due sistemi". Non esiste più, colleghi, è inutile nasconderci. La censura di regime ormai opera al massimo contro l'attività critica e la libera espressione di chiunque stia in qualche modo contestando l'operato del governo. Ne hanno pagato il prezzo questi cittadini e molti altri seguiranno. Io vi chiedo, finalmente, di cominciare a smettere di usare due pesi e due misure, secondo le situazioni. Non possiamo pensare che il peso geopolitico ed economico della Cina possa condizionare il nostro atteggiamento. Quindi dobbiamo chiedere immediatamente il rilascio di queste persone che sono state arrestate e fatte sparire, peggio ancora in modo irregolare, e forse saranno estorte loro anche confessioni con la tortura, e chiedere alla Cina di rispettare gli accordi internazionali che ha firmato. Basta con l'Europa a doppio volto. Dobbiamo essere per una volta veramente coerenti con quello che dovremmo difendere.

  Stanislav Polčák (PPE). – Paní předsedající, já jsem rovněž toho názoru, že zmizení dvou knihkupců, kteří nadto jsou dokonce evropskými občany, je bohužel pouze jedna ze série porušování lidských práv v Číně, tedy konkrétně v Hongkongu. A vzpomeňme si, co všechno slibovala Čína, když přijímala Hongkong do své správy po Británii. Je třeba říci, že občané Hongkongu si zvykli na úroveň práv a namísto toho, co slibovala Čína, přichází zásadní porušování lidských práv, tlak na změnu státního uspořádání. Porušování lidských práv je dlouhodobé, soustavné, viděli jsme to při protestech těchto lidí. Já chci podpořit navržené usnesení a skutečně vyzvat Čínu, aby respektovala to, k čemu se zavázala, když přejímala Hongkong od Velké Británie.

  Pavel Svoboda (PPE). – Paní předsedající, v Hongkongu jsme dnes svědky porušování ústavy. Zatýkání a únosy knihkupců, kteří prodávají nebo sami vydávají povolenou literaturu, a jejich následné mučení za účelem doznání k řízení v opilosti vypovídá skutečně výmluvně o pravé podstatě čínského režimu, který nedodržuje ani vlastní zákony a odchyluje se od principu – jedna země, dva systémy. Podobné praktiky jsme v různé podobě ještě nedávno zažili i v mnohých evropských zemích a někteří z nás se tedy cítí povinováni postavit za podobně diskriminované i dnes všude na světě. Jsem tedy jednoznačně pro to, co se konstatuje v návrhu usnesení, zejména v bodě 9, že vztahy mezi Evropskou unií a Čínou musí existovat na efektivním otevřeném dialogu o lidských právech. Jenom usnesení nestačí.

(End of catch-the-eye procedure)

  Corina Crețu, Member of the Commission. – Madam President, honourable Members of the European Parliament, continuing lack of precise information about the well-being of five Hong Kong residents associated with the publishing house Mighty Current is extremely worrying. Two of them are EU citizens: Gui Minhai is a Swedish national and Lee Bo is a British national. Gui Minhai was reported missing in Thailand in mid-October. As the Hong Kong chief executive has stated, it would be a violation of the basic law if mainland law enforcement agencies have indeed been operating in Hong Kong. This would be inconsistent with the ‘one country, two systems’ principle.

Respect for freedom of expression underpins all free societies. The relevant authorities in China, Hong Kong and Thailand should investigate and clarify the circumstances of the disappearances in conformity with the rule of law. A statement by the spokesperson of High Representative Mogherini on the disappearance of individuals associated with the Mighty Current publishing house in Hong Kong was released on 7 January. We are in contact with the Hong Kong authorities and are working closely with the UK, Sweden and the head of the EU mission in Hong Kong on this matter. We have also requested further clarifications from the Chinese authorities in Beijing.

At the moment there has been no clear, reliable answer from the Chinese authorities to the request for information from the Hong Kong Government and Sweden and the UK on this issue. We will continue to call upon the Chinese authorities to clarify the status of all persons associated with the Mighty Current Hong Kong publishing house and to grant consular access to EU citizens concerned.

  President. – The debate is closed.

The vote will be held at the end of the debates.

(The sitting was suspended for a few moments)

VORSITZ: RAINER WIELAND
Vizepräsident

8. Hlasovanie

  Der Präsident. – Als nächster Punkt folgt die Abstimmungsstunde.

(Abstimmungsergebnisse und sonstige Einzelheiten der Abstimmung: siehe Protokoll.)

8.1. Situácia v oblasti ľudských práv na Kryme, najmä pokiaľ ide o krymských Tatárov (RC-B8-0173/2016, B8-0173/2016, B8-0182/2016, B8-0183/2016, B8-0184/2016, B8-0186/2016, B8-0188/2016, B8-0190/2016) (hlasovanie)

– Vor der Abstimmung über Ziffer 7:

  Andrej Plenković (PPE). – Mr President, regarding paragraph 7 of the oral amendment, it is just a technical correction of part of the sentence which was agreed during the negotiations; it simply sticks with the text that was agreed among all the Groups in the negotiations.

(Der mündliche Änderungsantrag wird übernommen.)

8.2. Bahrajn: prípad Muhammada Ramadána (RC-B8-0174/2016, B8-0174/2016, B8-0192/2016, B8-0194/2016, B8-0195/2016, B8-0196/2016, B8-0197/2016, B8-0198/2016)

8.3. Prípad nezvestných vydavateľov v Hongkongu (RC-B8-0175/2016, B8-0175/2016, B8-0176/2016, B8-0185/2016, B8-0187/2016, B8-0189/2016, B8-0191/2016, B8-0193/2016)

8.4. Správa o pokroku Srbska za rok 2015 (B8-0166/2016) (hlasovanie)

8.5. Proces integrácie Kosova do EÚ (B8-0167/2016) (hlasovanie)

– Vor der Abstimmung über Änderungsantrag 8:

  Ulrike Lunacek (Verts/ALE). – Mr President, for the next amendment by the EPP, we reached a compromise just before the voting started, so I would like to thank the shadow rapporteur for the EPP for accepting to withdraw their amendment, Amendment 8, and agreeing to just take out of the original paragraph the passage that reads, ‘and calls for the drafting of further legislation and statutes in line with that ruling’. So that would be my compromise with the EPP, and I would like to ask all of the shadows to also agree on that. We did not have time to talk to you because it was just done at the last minute, and I would like to ask you to accept that.

  Lars Adaktusson (PPE). – Mr President, on behalf of the EPP Group I would say that I agree to Ms Lunacek’s suggestion.

(Mixed reactions)

(Der mündliche Änderungsantrag wird übernommen.)

8.6. Situácia v Líbyi (RC-B8-0146/2016, B8-0146/2016, B8-0169/2016, B8-0170/2016, B8-0177/2016, B8-0178/2016, B8-0179/2016, B8-0180/2016, B8-0181/2016) (hlasovanie)

8.7. Podmienky ostrovnej povahy (B8-0165/2016) (hlasovanie)

8.8. Úloha miestnych a regionálnych orgánov v európskych štrukturálnych a investičných fondoch (EŠIF) (B8-0171/2016) (hlasovanie)

8.9. Humanitárna situácia v Jemene (B8-0147/2016, RC-B8-0151/2016, B8-0151/2016, B8-0152/2016, B8-0153/2016, B8-0155/2016, B8-0158/2016, B8-0160/2016) (hlasovanie)

– Vor der Abstimmung:

  Cristian Dan Preda (PPE). – Monsieur le Président, les négociateurs des différents groupes politiques se sont mis d'accord pour demander le report de ce vote à la prochaine miniplénière. Merci de l'accepter.

  Richard Howitt (S&D). – Mr President, I chaired the negotiations on this resolution, which is on the plenary agenda at the request of my Group. In discussion between the S&D Group and the EPP Group, we will jointly be supporting a postponement. It is just for two weeks. There is a humanitarian catastrophe in Yemen. We want this Parliament to resolve its position, but there is a very important delegation of the Foreign Affairs Committee this weekend, and we believe our influence to implement what we believe in will be maximised by delaying this vote.

There are some that are trying to suggest that the postponement is part of a plot to undermine a strong Parliament position. I am delighted that we have that position, and I am in fact very grateful that the EPP has signed up to the joint text, which I know they were unable to commit to at the meeting. They have now done so. So there are no plots, but this is the best way to influence what we believe in.

  Alyn Smith (Verts/ALE). – Mr President, I have much respect for the rapporteurs, but we do not agree to this postponement. The situation in Yemen is grave. We have been working on this resolution for a long time. There is a majority in this House to take a strong and progressive position on an urgent conflict where people are dying on a daily basis. There is no good reason why we should delay this. The resolution is good to go now. We have a majority in this House for a strong and progressive position. There is no good reason to delay it. I hope we vote on it today.

(Das Parlament stimmt dem Antrag auf Vertagung zu.)

8.10. Systematické hromadné vyvražďovanie príslušníkov náboženských menšín Islamským štátom (RC-B8-0149/2016, B8-0149/2016, B8-0154/2016, B8-0156/2016, B8-0157/2016, B8-0159/2016, B8-0161/2016, B8-0162/2016) (hlasovanie)

  Der Präsident. – Damit ist die Abstimmungsstunde geschlossen.

9. Vysvetlenia hlasovania

  Der Präsident. – Wir kommen nun zu den Erklärungen zur Abstimmung.

Ich muss Sie davon in Kenntnis setzen, dass wir viele Anträge zur Abgabe mündlicher Erklärungen zur Abstimmung erhalten haben. Wenn wir also nicht durchkommen, muss ich Ihnen jetzt schon sagen, dass wir die Sitzung nur bis spätestens 14.45 Uhr fortsetzen können, damit die Dienststellen die Vorbereitung für die Wiederaufnahme der Sitzung um 15.00 Uhr treffen können. Die restlichen Erklärungen zur Abstimmung können dann gegebenenfalls schriftlich eingereicht werden.

Herr Kollege Arnott hat sich zur Geschäftsordnung gemeldet.

  Jonathan Arnott (EFDD). – Mr President, is this place supposed to be a student union debating society or is it a parliament? I am speaking about a couple of matters. We have had that oral agreement with the EPP and ALDE Groups where the text of the report is changed at the very last minute, so the rest of us do not actually have a clue exactly what the text is that we are voting on.

But more seriously, on the humanitarian situation in Yemen, when we see two political groups, with a carve-up between the EPP and the S&D, deciding that something is going to be delayed for a couple of weeks. They do not give us a proper explanation. They just force it through by weight of vote. Seriously, this is not what democracy is all about, and it is high time that we learned what it is in this place.

  Der Präsident. – Herr Kollege Arnott! Wir sind kein Studentenclub, wir sind eine Demokratie. Deshalb haben wir vorher auch abgestimmt, und die Mehrheit des Hauses hat sich für eine Vertagung ausgesprochen. Das war der eine Fall, den Sie angesprochen haben.

Der zweite Fall: Da hatte Ihre Fraktion Gelegenheit, sich zu erheben. Ich habe gefragt, ob es gegen den mündlichen Änderungsantrag von Frau Lunacek etwas vorzubringen gibt, und es hat sich gar niemand erhoben. Ich habe gefragt, ob es Einwände gibt. Es hat sich niemand erhoben, auch Sie nicht. Das hätten Sie vorhin tun können. Deshalb wurde über diesen Antrag, wie mündlich beantragt, abgestimmt. Das ist völlig in Einklang mit den Regeln dieses Hauses.

  Jonathan Arnott (EFDD). – Mr President, the problem was that it was not clear what it was we were supposed to be voting on or not voting on. I did not know whether I objected to it or not. We did not know what it was.

  Der Präsident. – Ja, Herr Kollege Arnott! Normalerweise ist es so, dass es für jeden Vorgang hier im Hause einen Zuständigen in einer Fraktion gibt. Wenn ich der Zuständige wäre und mir nicht sicher wäre, um was es gegangen wäre, dann hätte ich sicherheitshalber meiner Fraktion das Zeichen gegeben, sich zu erheben. Das ist aber nicht geschehen, und deshalb ist der Antrag so zur Abstimmung gelangt. Und das war auch völlig richtig so.

9.1. Správa o pokroku Srbska za rok 2015 (B8-0166/2016)

Mündliche Erklärungen zur Abstimmung

  Jasenko Selimovic (ALDE). – Herr talman! Serbiens förhandlingar och närmanden till EU är bara att välkomna. Vi är många som hoppas att nya kapitel i förhandlingar ska öppnas så att både Serbien och andra balkanländer snart ska bli medlemmar. Problemet är att man vacklar. Fortfarande finns en idé om att Serbien kan ha två mödrar, både EU och Ryssland, för samtidigt som Serbien sträcker sig mot EU har man inte följt EU:s utrikespolitik gentemot Ryssland.

Man har tillåtit Ryssland att dominera Serbiens energimarknad och därmed gjort sig utsatt för framtida påtryckningar. Man förbereder en gemensam militärövning med Ryssland och stöder uttalandena som syftar till att splittra Bosnien och Hercegovina. Därför känns det viktigt att till betänkandet lägga en uppmuntran till Serbien att fortsätta på den inslagna vägen av närmanden till EU.

Det är där Serbiens framtid ligger. Likaså känns det viktigt att uppmuntra kommissionen att hjälpa Serbien att kunna lösgöra sig från Ryssland. Serbien kan vara EU:s bro till Ryssland, men då måste man först vara en del av EU. Det vill jag tillägga till min röst och därför väljer jag att rösta på både Serbiens, och det ligger i EU:s och Serbiens intresse att möjliggöra detta.

  Daniel Hannan (ECR). – Mr President, Ukraine has had more than its portion of human suffering. In a new history of that vast country, Serhii Plokhii makes the argument that, between 1932 when Stalin began the famine and 1944 when the last of the Nazi troops left, it was the most dangerous place in the world to be a human being. Even by the standards of that troubled and turbulent country, the Crimean Tatars have suffered particularly. I had meetings with a number of their leaders when I was last in Ukraine, and they told me the same things that are detailed in this report – the human rights abuses, the restrictions on free speech, free assembly, free religion and all the rest of it.

How much this House can intervene in a distant land is a separate question, but at least let us be clear whose side we are on, where our sympathy lies. I hope that some of the colleagues in this Chamber who have been making excuses for the Putinite aggression will look at who it is that they are lining up with.

  Der Präsident. – Herr Kollege Hannan! Ich war mir nicht ganz sicher, ob Sie über den Fortschrittsbericht betreffend Serbien sprechen. Sie haben sich bei weiteren Gegenständen auch noch zu Wort gemeldet. In Zukunft werde ich das dann unterbinden.

  Jiří Pospíšil (PPE). – Pane předsedající, já jsem podpořil zprávu, která se týká Srbska. Je v zájmu Evropské unie, je v zájmu České republiky, kterou zde zastupuji, aby se Srbsko stalo členem Evropské unie. Na druhou stranu musí splňovat jasné podmínky ekonomické, politické, justiční atd. Ta zpráva popisuje nejen pokroky Srbska, ale také nedostatky, a to si myslím, že je důležité. Na ty nedostatky je třeba zvláště upozorňovat a říkat Srbsku, co tedy musí zlepšit. Mě osobně jako člověka, který se zabýval justiční reformou v České republice, zvláště zajímají ty pasáže, které popisují, že Srbsko má stále ještě daleko k právnímu státu, že je třeba posílit nezávislost justice v Srbsku, je třeba docílit toho, aby byly garantovány institucionální prvky nezávislosti justice a státního zastupitelství. A dalším problémem je politická orientace na Rusko. Není možné chtít být členem Evropské unie a mít tak těsné vojenské a jiné vazby na Rusko. To je třeba také Srbsku říkat.

  Andrejs Mamikins (S&D). – Priekšsēdētāja kungs! Pēdējie gadi vispār nebija viegli Eiropas Savienības un Serbijas attiecībās. Nākotnes ceļa izvēles sabalansēšana ar vēsturisko atmiņu — pilsoņu kari un NATO bombardēšanas faktori, attiecību normalizēšana ar Kosovu, pārējiem kaimiņiem, vispār izvēles nepieciešamība starp Eiropas Savienību un Krieviju (kaut gan vispār tādai nevajadzētu būt) — tas viss tagad spēlē principiālu lomu tagadējās Serbijas dzīvē un turpinās spēlēt arī nākamajos gados un pat desmit gados.

Serbija tomēr iniciē un dotajā brīdī aktīvi īsteno vairākas reformas, lai ekonomiski, politiski, sociāli, kā arī likumdošanas ziņā tuvinātos ar Eiropas Savienību. Pašlaik tai pieder visai svarīga loma Eiropas migrantu krīzes ietvaros, ņemot vērā esošos izaicinājumus, un tā tālāk, un kamēr līdz valsts pievienošanās Eiropas Savienības valstu saimei vēl ir jāatrisina vairāki izaicinājumi, nevaru iedomāties ne Eiropu, ne Rietumbalkānus, ne Balkānu reģionu bez Serbijas.

  Peter Jahr (PPE). – Herr Präsident! Auch ich habe für den Fortschrittsbericht Serbien gestimmt, weil ich denke, er ist ausgewogen. Es ist gut, dass wir überhaupt miteinander reden, dass wir Fortschritte erzielt haben im Interesse der Menschen. Dieser Bericht hat auch viel Licht, das sollte man auch nicht unter den Scheffel stellen. Wir haben eine bessere Zusammenarbeit, wir reden über demokratische Grundwerte, wir wollen mit der wirtschaftlichen Perspektive auch bei den Menschen den Lebensstandard erhöhen.

Wir haben natürlich auch Schatten. Aber man kann es auch so formulieren, auch die Defizite können ja Mut machen, weiter miteinander zu verhandeln, um weiter im Gespräch zu bleiben. Und ich sage es immer wieder: Man muss ja nicht gleich mit einer Beitrittsperspektive beginnen. Man sollte beginnen mit Gesprächen. Man sollte beginnen, indem man die gemeinsamen Werte betont. Man sollte beginnen, indem man auch die gemeinsame Verantwortung für dieses Europa betont, und in dem Sinne, glaube ich, ist es noch nicht der letzte Fortschrittsbericht. Ich freue mich auch auf die weitere Zusammenarbeit mit Serbien und kann mich nochmal bei dem Berichterstatter für die gute Arbeit bedanken.

  Danuta Jazłowiecka (PPE). – Panie Przewodniczący! Niewątpliwie rok 2015 miał przełomowe znaczenie, jeżeli chodzi o relacje Unia Europejska–Serbia. W końcu, po niemal trzech latach, rozpoczęte zostały rozmowy akcesyjne z tym państwem. Jednak pozytywna decyzja o otwarciu rozdziałów negocjacyjnych wynika nie tyle z poczynienia przez Belgrad znacznych postępów w reformach wewnętrznych – jest raczej spowodowana konstruktywną polityką Serbii wobec państw sąsiednich, w tym przede wszystkim Kosowa, oraz odpowiednią postawą tamtejszego rządu w czasie kryzysu imigracyjnego.

Poparłam to sprawozdanie również dlatego, iż nie da się ukryć, że decyzje Belgradu uchroniły nas przed jeszcze większą katastrofą humanitarną. Jednak – co bardzo wyraźnie pokazuje sprawozdanie – państwo to nadal przeżywa ogromne problemy z dostosowaniem się do wymogów unijnych w obszarze wymiaru sprawiedliwości i spraw wewnętrznych. Negocjacje w sprawie tych rozdziałów dopiero się zaczną, ale można przypuszczać, że nie będą one łatwe.

Innym problemem, nieco pominiętym, jest trudna sytuacja gospodarcza w tym państwie. Bardzo wielu migrantów przybyłych do Niemiec, Szwecji czy Norwegii ma serbskie obywatelstwo. To pokazuje, iż bieda w tym państwie może wywołać fale migracyjne do Unii. Konieczne jest więc skupienie się na poprawie sytuacji ekonomicznej w Serbii.

Schriftliche Erklärungen zur Abstimmung

  Isabella Adinolfi (EFDD), per iscritto. ‒ Il rapporto affronta in maniera coerente e con approccio realista la situazione serba.

Il testo mette in evidenza le maggiori problematiche, che riguardano: l'indipendenza del potere giudiziario la discriminazione di categorie deboli (minoranze linguistiche, LGBTI, ecc.), la persistente corruzione e l'inaccettabile persecuzione dei giornalisti non allineati.

Il cammino iniziato sta dando comunque dei risultati ma molto ancora deve esser fatto.

Ho deciso tuttavia di astenermi dal voto poiché all'interno del testo sono presenti palesi ambiguità geopolitiche di livello internazionale.

  John Stuart Agnew (EFDD), in writing. ‒ UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against. However, we recognise the importance of information sharing for British policing and are supportive of such measures, with appropriate safeguards, on a bilateral basis.

  Tim Aker (EFDD), in writing. – UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against. However, we recognise the importance of information sharing for British policing and are supportive of such measures, with appropriate safeguards, on a bilateral basis.

  Marina Albiol Guzmán (GUE/NGL), por escrito. ‒ Nos hemos abstenido en la votación de la Resolución porque, si bien estamos a favor de que los pueblos decidan sobre su propio futuro, también sobre su pertenencia a la Unión Europea, entendemos que la UE solo busca ampliar su mercado y su presencia geopolítica, además de llevar una agenda privatizadora y de libre mercado a la región. Además, en la Resolución se reconoce a Kosovo como Estado, algo con lo que no concordamos, y por esto nos hemos abstenido.

  Martina Anderson and Lynn Boylan (GUE/NGL), in writing. – I abstained on this resolution, which contained both positive and negative elements.

This resolution of the European Parliament is a follow-up to the Commission’s Progress Report on the Serbian EU integration agenda. It welcomes the progress in the accession negotiations, but emphasises that many problems remain.

There are positive elements urging progressive reforms in Serbia on human rights issues (such as protection of minorities), regional cooperation with neighbouring countries (on missing persons, war crimes prosecution, normalisation of relations with Kosovo), the rule of law and on the civil society sector.

The points in the resolution that I object to related to promoting the EU’s right-wing agenda on economic governance, structural reforms, labour market reform and privatisation, as well as calling for Serbia to align its foreign and security policy with the EU’s.

While there were many aspects of the resolution that I welcome – particularly the progress on normalisation of relations with Kosovo – there were too many problematic aspects for me to fully support this resolution.

  Marie-Christine Arnautu (ENF), par écrit. ‒ La Serbie est un pays diminué de sept millions d'habitants, suite au démantèlement de la Yougoslavie dans les années 1990. Que ce soit en Bosnie, au Kosovo ou au Monténégro, les Serbes se retrouvent victimes d'une nouvelle carte de l'Europe. Cependant, la seule perspective, par défaut, de cette puissance régionale est l'intégration européenne par laquelle elle espère retrouver son rang. Poursuivant l'objectif d'intégrer l'Union à l'horizon 2020, le pays fait l'objet d'un suivi particulier de la Commission européenne. Celui-ci se focalise sur des critères économiques considérés comme l'alpha et l'oméga de l'avenir du pays. Or, nous constatons que l'intégration de la Croatie dans l'Union il y a deux ans et demi est une catastrophe pour son économie. La question du Kosovo, dont la Serbie devra reconnaître l'indépendance pour entrer dans l'Union, est un blocage insurmontable qu'élude le rapport.

C'est pourquoi je me suis opposée à ce texte.

  Jonathan Arnott (EFDD), in writing. ‒ I do not believe in Serbian accession to the European Union. This progress report works towards that goal; therefore, I had no choice but to vote against the resolution.

  Jean Arthuis (ALDE), par écrit. ‒ J'ai voté en faveur de ce rapport. La Serbie a encore des efforts à faire en matière de lutte contre la corruption et de respect de la liberté des médias, mais nous devons garder à l'esprit que tout rapprochement avec l'Union conduira à davantage de stabilité et de prospérité dans toute la région. Je tiens également à préciser que je m'oppose à tout élargissement de l'Union.

  Zigmantas Balčytis (S&D), raštu. ‒ Balsavau už šį siūlymą dėl 2015 m. Serbijos pažangos ataskaitos. Joje sveikinama derybų dėl Serbijos prisijungimo prie ES pradžia bei 2015 m. padarytas progresas siekiant normalizuoti Serbijos ir Kosovo santykius. Pritariu raginimams Belgradui ir Prištinai įgyvendinti kaip galima greičiau priimtus susitarimus, kurių įgyvendinimas yra viena iš sąlygų siekiant Serbijos narystės ES. Serbija turi toliau įgyvendinti sistemiškas reformas, užtikinti, kad teisėjų ir prokurorų darbas, taip pat kaip ir žiniasklaidos darbas nebūtų įtakojamas politikų, bei stipinti kovą su korupciją ir organizuotu nusikalstamumu.

  Gerard Batten (EFDD), in writing. ‒ UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against. However, we recognise the importance of information sharing for British policing and are supportive of such measures, with appropriate safeguards, on a bilateral basis.

  Nicolas Bay (ENF), par écrit. ‒ J'ai voté contre ce rapport qui m'apparaît comme un condensé d'arrogance à l'encontre de la Serbie que les eurocrates entendent placer sous leur tutelle.

  Hugues Bayet (S&D), par écrit. ‒ Dans sa résolution commune le Parlement souligne l'engagement continu de la Serbie en faveur du processus d'intégration. Si elle souligne les réformes économiques entreprises, le Parlement invite la Serbie à harmoniser sa politique étrangère et de sécurité avec celle de l'Union, y compris à l'égard de la Russie et relève que l'ingérence politique demeure élevée en ce qui concerne le pouvoir judiciaire.

Il demande également une lutte accrue contre la présence importante de la corruption et de la criminalité organisée.

Il rappelle la nécessité de renforcer le contrôle de l'exécutif par le Parlement et insiste sur l'importance que revêt l'action de la société civile.

Enfin, en matière de droits de l'homme, la résolution salue le fait que la Serbie dispose d'un cadre institutionnel et juridique adéquat pour protéger les droits fondamentaux et les libertés fondamentales, mais note toutefois la persistance de lacunes dans la mise en œuvre, notamment en ce qui concerne la discrimination et la violence à l'égard des personnes LGBTI.

  Beatriz Becerra Basterrechea (ALDE), por escrito. – He votado a favor de este informe que reconoce los progresos de Serbia en diferentes ámbitos, especialmente en economía y cooperación regional, a la vez que exige mayores avances en otros aspectos como medio ambiente o libertad de prensa.

Serbia debe ser para la UE un socio preferencial. Su importancia geopolítica y el deseo mayoritario de su población de formar parte de la Unión así lo exigen. Su integración significaría asimismo un afianzamiento de la estabilidad de la región. Por estos motivos, es necesario que se coopere en todos los temas que implica el proceso de adhesión para que finalmente Serbia sea un miembro de pleno derecho de la UE.

A pesar de mi rechazo a la declaración unilateral de independencia de Kosovo en 2008, considero positivo que este informe ensalce el buen talante del Gobierno serbio en sus relaciones con las autoridades kosovares con el fin de tener una buena vecindad, al igual que con otros países de la antigua Yugoslavia como Bosnia y Herzegovina.

  Brando Benifei (S&D), per iscritto. ‒ Nel 2013 il Consiglio europeo ha deciso di avviare i negoziati di adesione con la Serbia. La relazione sui progressi compiuti dal paese balcanico nelle tappe di avvicinamento all'UE, presentata nel 2015, rappresenta un momento importante di riflessione per comprendere quali siano state le difficoltà e i successi del percorso intrapreso. La Serbia ha compiuto, senza alcun dubbio, sforzi importanti avviando un ambizioso piano di riforme sistemiche e socioeconomiche volto a potenziare l'intero assetto del paese. La relazione, che ho sostenuto con il mio voto, sottolinea in particolare l'importanza dei progressi nel settore della normalizzazione dei rapporti col Kosovo e sottolinea più in generale l'impegno continuo del paese balcanico nel processo di integrazione europea. Il potenziamento dello Stato di diritto e dei meccanismi democratici, la tutela dei diritti umani e il rispetto delle minoranze devono continuare a essere una priorità al fianco dell'impegno serbo per la creazione delle fondamentali infrastrutture energetiche e dei trasporti.

  Xabier Benito Ziluaga (GUE/NGL), por escrito. – Nos abstenemos en esta votación entendiendo que el párrafo de esta Resolución concerniente a Kosovo: 1) contraviene la legislación internacional ya que, si bien Corte Internacional de Justicia concluyó que la declaración unilateral de independencia de Kosovo no violó el derecho internacional ni la Resolución 1244 del Consejo de Seguridad de las Naciones Unidas, y que el proceso de estatalización de Kosovo es irreversible, el dictamen tampoco implica que la exprovincia tenga un derecho fundado a ser reconocida por terceros; 2) no solo no aporta nada a la necesaria resolución política del conflicto, sino que además interfiere en las relaciones entre Rusia y Serbia y lastra el debido abordaje de acciones conducentes a una estabilización real y duradera de la zona. Además, rechazamos la naturaleza y orientación de las medidas económicas implícitas y explícitas en la propuesta de Resolución.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), por escrito. ‒ Quiero agradecer la labor realizada por el ponente en el informe de evolución 2015 sobre Serbia. Celebro de la misma manera la apertura de las negociaciones en los capítulos de «Control financiero» y de «Normalización de las relaciones entre Serbia y Kosovo». Es un gran paso. Además, se hace una mención sobre la aplicación rigurosa de la legislación y políticas como indicador del proceso de integración y los progresos en lo que respecta al entorno empresarial, la reducción del déficit presupuestario y el mercado de trabajo, incluida la legislación laboral y la política de empleo.

  Dominique Bilde (ENF), par écrit. ‒ J'ai voté contre cette résolution qui souhaite poursuivre le processus d'adhésion de la Serbie à l'Union européenne.

Certes, la Serbie a historiquement, culturellement et politiquement une place importante au sein de l'Europe et je reste convaincue qu'elle doit être une voix importante dans le concert des nations libres et souveraines.

Cependant, ce rapport de suivi dévoile une fois de plus l'arrogance de l'Union européenne qui cherche à opérer un véritable chantage, notamment en s'ingérant dans les affaires intérieures de cette nation. Il est ainsi scandaleux que l'Union tente d'imposer à la Serbie un certain modèle de politique familiale, ou encore, qu'elle ose dicter à celle-ci sa conduite en matière d'affaires étrangères, lui indiquant qui sont les "bons pays" avec lesquels elle est en droit d'entretenir des relations, et les "mauvais" auxquels elle devrait tourner le dos – dans ce cas précis, bien évidemment, la Russie.

Avec de tels rapports, l'Union tente une fois de plus de se servir des pays des Balkans comme des pions d'un jeu d'échecs auquel elle jouerait face à la Russie, mais au nom des intérêts atlantistes.

Un texte méprisant qui remplit de honte tous les amis de la Serbie.

  Mara Bizzotto (ENF), per iscritto. ‒ Il testo oggetto di voto è poco equilibrato e condivisibile. Il sostegno a LGBTI e al rafforzamento dell'integrazione dei Rom non sono quelli che io definirei requisiti primari per valutare i progressi della Serbia nel suo processo di adesione, per cui non ho inteso sostenere la risoluzione col mio voto.

  Malin Björk (GUE/NGL), skriftlig. ‒ Jag har lagt ned rösten.

Jag menar att Serbiens integrationsprocess, och eventuellt framtida medlemskap i EU, ska avgöras av folket i Serbien. Integrationen kräver många ekonomiska, sociala och politiska förändringar som påverkar hela samhället. I slutändan är den bästa formen för ett folkligt förankrat beslut en folkomröstning. Därför lägger jag ned rösten.

  José Blanco López (S&D), por escrito. ‒ El presente informe hace un análisis pormenorizado de los avances de las negociaciones para adhesión a la UE de Serbia. Destaca la apertura de los capítulos sobre control financiero y el del proceso para normalizar las relaciones con Kosovo. Además el informe destaca el compromiso de Serbia en el proceso de integración europea.

A pesar de que el avance ha sido significativo, este documento pone de relieve que a Serbia le queda mucho trabajo por hacer, por un lado falta un compromiso mayor de Serbia con la libertad de prensa, además está empeorando las condiciones de libertad de expresión, y por otro lado la ausencia de un esfuerzo real para lucha contra la corrupción, ya que falta transparencia en la financiación de los partidos políticos y de las campañas electorales. Por último el informe también invita a Serbia a hacer más esfuerzos para mejorar la situación de los romaníes y de garantizar la aplicación coherente en todo el país de la legislación sobre la protección de las minorías.

Por ello he votado a favor de este informe.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), raštu. ‒ Balsavau dėl šios rezoliucijos, nes ja Parlamentas įvertino 2015 metų Serbijos pažangos ataskaitą. Parlamentas teigiamai įvertino tai, kad 2015 m. tarpvyriausybinėje konferencijoje Briuselyje pradėtos derybos ir kad pradėtas nagrinėti derybinis skyrius dėl finansų kontrolės ir skyrius dėl Serbijos ir Kosovo santykių normalizavimo. Parlamentas taip pat palankiai įvertino Serbijos nuolat demonstruojamą įsipareigojimą vykdyti Europos integracijos procesą ir pažymėjo, kad Serbija ėmėsi įgyvendinti plataus užmojo reformų darbotvarkę. Todėl Parlamentas ir toliau ragina Serbiją ryžtingai ir be užuolankų imtis sisteminių ir socialinių bei ekonominių reformų, ypatingą dėmesį įgyvendinant reformas skirti jaunimui. Parlamentas taip pat pažymėjo, kad turi būti dedama daugiau pastangų kovojant su organizuotu nusikalstamumu ir kad reikia sukaupti galutinių nuosprendžių patirtį.

  Andrea Bocskor (PPE), írásban. ‒ A Szerbiáról szóló 2015. évi országjelentésével egy kiegyensúlyozott, reális, objektív dokumentumot fogadott el az Európai Parlament. Szerbia fontos lépéseket tett az elmúlt évben, amelyek eredményeként megnyíltak az első tárgyalási fejezetek. A jelentés kiemeli az eddig elért eredményeket a regionális együttműködés illetve a migráns- és menekültválság kezelése terén, de rámutat a hiányosságokra is, elsősorban a szólás- és médiaszabadság, a jogállamiság, valamint a korrupció és a szervezett bűnözés elleni harc területén.

Szerbiában az elmúlt egy évben sok ígéretes törvény, akcióterv készült, amelyeknek végrehajtása kulcsfontosságú nem csak a tárgyalási fejezetek nyitása miatt, hanem azért, hogy Szerbia polgárai mielőbb európai szintű jogállamiságot kapjanak. Ez pedig különösen fontos a nemzeti kisebbségi közösségeknek, köztük a vajdasági magyar közösségnek is. Ez a jelentés ebben igyekszik további ösztönzést és útmutatót adni a szerb kormányzatnak.

  Franc Bogovič (PPE), pisno. ‒ Z velikim veseljem sem podprl poročilo Evropskega parlamenta o Srbiji, kajti zelo me veseli njen napredek in želja te države za priključitev k evropskim integracijam. Kot član delegacije za spremljanje napredka Srbije v parlamentu, sem lani trikrat obiskal Srbijo, se večkrat tudi v Bruslju in Strasbourgu srečal z njenimi vladnimi in nevladnimi predstavniki.

Vesel sem odprtja prvih dveh pogajalskih poglavij konec minulega leta, ki sta znak, da lahko pogajalske ekipe začnejo z delom in nadaljujejo pot k demokratizaciji družbe in izboljšanju razmer na teh področjih. Seveda je pred Srbijo še veliko izzivov, marsikje morajo izkoreniniti stare prakse nekdanjega političnega sistema, posvetiti več pozornosti pregonu korupcije in organiziranega kriminala, okrepiti dialog s civilno družbo, bolj pluralizirati medije in zagotavljati večjo neodvisnost ipd...

Toda prepričan sem, da samo stabilna, demokratična in gospodarsko uspešna Srbija lahko zagotovi politično stabilnost celotnega Zahodnega Balkana. Zato jim mora Evropska unija pomagati po najboljših močeh, tudi z več sredstvi iz predpristopnih fondov ter omogočiti posodobitev infrastrukture in zagotoviti nova delovna mesta. Sam bom z veseljem pomagal na tej poti, saj je mesto Srbije kot tudi vseh držav Zahodnega Balkana prej ali slej v Evropski uniji.

  Mercedes Bresso (S&D), per iscritto. – Ho votato a favore di questo documento perché ritengo che i progressi compiuti dalla Serbia, soprattutto nella normalizzazione dei rapporti con il Kosovo, rappresentino degli importanti passi avanti verso l’adesione del paese balcanico all'Unione europea. La prospettiva dell'adesione all'Unione europea dei paesi balcanici è uno dei principali fattori di stabilità della regione e, pertanto, deve essere sostenuta dalle autorità sia europee che nazionali.

  Steeve Briois (ENF), par écrit. ‒ Sous prétexte que les négociations sur l'adhésion de la Serbie sont en cours de progression, l'Union européenne se permet d'établir des recommandations concernant la politique intérieure serbe. Autrement dit, cette proposition de résolution vise à lister les principales orientations politiques aux autorités serbes en contrepartie de l'avancée dans les négociations en vue de son adhésion. On y retrouve la normalisation des relations avec le Kosovo, l'adoption d'une politique étrangère atlantiste et moins tournée vers la Russie, la mise en place de réformes économiques structurelles en faveur des investisseurs, l'accueil des migrants clandestins et l'inclusion sociale des Roms ainsi que la lutte contre les discriminations à l'égard des personnes dites vulnérables.

Cette proposition de résolution traduit la volonté de l'Union européenne de s'ingérer en permanence dans les affaires nationales des États membres comme des pays tiers. Non seulement nous sommes opposés à l'adhésion de la Serbie à l'Union, mais nous sommes surtout scandalisés par la nature des recommandations faites au gouvernement serbe. Le peuple serbe est souverain et n'a en aucune manière à satisfaire les caprices de la Commission européenne.

J'ai donc voté contre cette proposition de résolution.

  Daniel Buda (PPE), în scris. ‒ Serbia este cel de-al 33-lea stat participant la mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, fiind una din țările care aspiră să devină membră a UE. Serbia a înregistrat progrese semnificative privind procesul de integrare europeană, depunând eforturi considerabile în alinierea la principiile și valorile asumate de Uniune.

Așadar, Serbia a demarat acțiuni remarcabile în direcția normalizării relațiilor cu Kosovo, care au avut ca rezultat primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor. De asemenea, a depus eforturi consistente pentru dezvoltarea mediului de afaceri, reducerea deficitului bugetar și dezvoltarea pieței forței de muncă, inclusiv în ceea ce privește legislația muncii și politica ocupării forței de muncă. Mai mult, a elaborat planul de reconstruire, de îmbunătățire și de modernizare a unor tronsoane din rețeaua feroviară .

Salut progresele înregistrate de Serbia și reformele inițiate în domenii cheie cum ar fi administrația publică, infrastructura, economia, motiv pentru care m-am exprimat în favoarea acestui raport. Încurajez în continuare aceste demersuri de integrare europeană și susțin eforturile Serbiei de aliniere la politica externă și de securitate a Uniunii.

  Gianluca Buonanno (ENF), per iscritto. ‒ Ho votato contro questa risoluzione perchè plaude all'approccio costruttivo della Serbia nell'affrontare la crisi migratoria; rileva tuttavia che occorre promuovere un approccio costruttivo con i paesi vicini. Si osserva che la Serbia rappresenta un partner dell'UE essenziale e collaborativo nei Balcani e che pertanto è indispensabile che l'Unione fornisca risorse e un opportuno sostegno finanziario. Prende atto con soddisfazione dei sostanziali sforzi compiuti dalla Serbia per garantire, con il sostegno dell'UE ed internazionale, accoglienza e aiuti umanitari a favore dei cittadini di paesi terzi e la invita ad aumentare rapidamente le proprie capacità di accoglienza.

  Nicola Caputo (S&D), per iscritto. ‒ Oggi ho votato a favore della relazione 2015 sui progressi compiuti dalla Serbia, che dimostra un impegno continuo nel processo di integrazione europea e che ha avviato un ambizioso programma di riforme. Ritengo che negoziati approfonditi dei capitoli che riguardano il "Sistema giudiziario e diritti fondamentali" e la "Giustizia, libertà e sicurezza" saino essenziali per affrontare queste riforme. La Serbia deve migliorare la pianificazione, il coordinamento e il monitoraggio dell'attuazione delle nuove norme e politiche.

Invito inoltre le autorità serbe a favorire un incremento degli investimenti in tutta la Serbia e a ridurre le disparità economiche e sociali tra le sue regioni, garantendo la tutela degli investimenti esteri e risolvendo le controversie di lunga data. Pur riconoscendo i progressi compiuti nella ristrutturazione delle imprese pubbliche, penso che si debba fare di più e che sia necessaria più trasparenza nel processo di privatizzazione.

Osservo infine che nella regione sono ancora presenti la corruzione e la criminalità organizzata, che rappresentano un ostacolo importante allo sviluppo democratico, sociale ed economico della Serbia. Bisogna costituire una banca dati delle indagini e dei rinvii a giudizio in materia di corruzione, compresa la corruzione ad alto livello.

  James Carver (EFDD), in writing. ‒ UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against. However, we recognise the importance of information sharing for British policing and are supportive of such measures, with appropriate safeguards, on a bilateral basis.

  David Casa (PPE), in writing. ‒ I welcome the progress made by Serbia so far which has brought it closer to European integration and the ambitious reform agenda set by its government. There is still a lot of work to be done and Serbia should continue on its path of modernisation and further development and I therefore voted in favour of this resolution.

  Fabio Massimo Castaldo (EFDD), per iscritto. ‒ La relazione presentata dal collega McAllister cita molte questioni importanti e tocca temi assolutamente condivisibili, quali la condizione del sistema giudiziario, aggravato di cause arretrate e sottomesso a pressioni politiche; la corruzione, che è una piaga assolutamente persistente; la discriminazione delle categorie deboli come gli LGBTI e le minoranze linguistiche; la necessaria partecipazione della società civile e dell'opposizione al processo politico e anche all'integrazione; l’esistenza di una retorica ancora troppo militarista. Pur avendo apprezzato l’approccio realista del rapporto non posso passare sopra al tema delle relazioni con la Russia: la richiesta fatta alla Serbia di allontanarsi da Mosca, invitando Belgrado ad allineare la sua politica estera a quella dell'Unione, quando neppure tra gli Stati membri si registra oggi alcuna omogeneità di azione esterna, mi ha portato ad astenermi sul voto finale. Mosca rimane e dovrà tornare a essere un interlocutore imprescindibile per l'Unione, non capisco perché ci si ostini a vedere ostacoli e a non rilanciare un dialogo politico serio e franco.

  Λευτέρης Χριστοφόρου (PPE), γραπτώς. ‒ Στηρίζουμε την έκθεση και χαιρετίζουμε την πρόοδο που έχει σημειώσει η Σερβία όσον αφορά την πορεία της προς την ευρωπαϊκή ένταξη, καθώς και τις προσπάθειές της για συμμόρφωση με τα κριτήρια της Κοπεγχάγης και τις προϋποθέσεις της Διαδικασίας Σταθεροποίησης και Σύνδεσης.

  Salvatore Cicu (PPE), per iscritto. ‒ Ho deciso di votare a favore del provvedimento perché sono convinto che l'Europa debba plaudire all'impegno continuo della Serbia nel processo di integrazione europea. I progressi compiuti in merito all'approccio costruttivo nell'affrontare la crisi migratoria, in materia di riforme economiche e per quanto riguarda il contesto imprenditoriale rendono la Serbia meritevole di un sostegno da parte dell'Unione per effettuare ulteriori riforme e per incoraggiare le istituzioni a compiere maggiori sforzi nell'allineare progressivamente la sua politica estera e di sicurezza a quella dell'UE.

  Alberto Cirio (PPE), per iscritto. ‒ I Balcani, nella storia recente del nostro continente, sono sempre stati una zona molto problematica. Tuttora, vuoi per gli strascichi di cinquant'anni di dittatura, vuoi per la guerra che ha martoriato alcuni dei paesi, ci sono problemi che si ripercuotono sulla nostra sicurezza. In questo quadro, bene fa l'Unione europea a stimolare processi di riforma che permettano ai paesi di avere istituzioni libere e funzionanti, sulle quali basare una società che si sviluppi e giunga velocemente al livello dei paesi limitrofi. E se un'apertura dei negoziati di adesione è la contropartita, ben vengano. Certo: chi non è pronto a entrare deve rimanere alla porta, ma chi si impegna e migliora la propria situazione, in particolare giudiziaria e democratica, è giusto che si sieda al tavolo con noi.

  David Coburn (EFDD), in writing. ‒ UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against. However, we recognise the importance of information sharing for British policing and are supportive of such measures, with appropriate safeguards, on a bilateral basis.

  Lara Comi (PPE), per iscritto. ‒ I progressi compiuti dalla Serbia in molti settori di politica interna ed estera sono indicativi della volontà di divenire parte dell'Unione. Ne è esempio la riforma dell'apparato giudiziario, la lotta contro la corruzione e la libertà di espressione e di stampa, anche se permangono ancora delle limitazioni alla piena attuazione delle riforme necessarie per essere in linea con le politiche dell'UE. Ho deciso di esprimere il mio voto favorevole affinché la Serbia continui il percorso di adesione che ha intrapreso implementando nella sua legislazione nazionale i valori europei e continui a lavorare per migliorare la cooperazione nella regione, in particolare con il Kosovo.

  Therese Comodini Cachia (PPE), in writing. ‒ As an aspiring Member State, Serbia needs to ensure that it meets democratic standards including the rule of law, democracy, human rights, respect for minorities and good neighbourly relations. Accession can only take place once these criteria are completely fulfilled, and the EU cannot afford to take on new Member States that are not fully committed to these principles. The motion for resolution encourages political leaders in Serbia to strengthen their endeavours in attaining such standards. I have thus voted in favour.

  Ignazio Corrao (EFDD), per iscritto. ‒ La relazione analizza con coerenza e approccio realista la situazione serba, denunciando le lacune accanto ai miglioramenti registrati, specie per quanto riguarda:

il sistema Giudiziario, ancora esposto a pressioni politiche e gravato di cause arretrate; la corruzione; la discriminazione delle categorie deboli; la necessità di una maggior partecipazione della società civile e delle Opposizioni ai processi decisionali; le carenze sul rispetto della libertà di espressione e nei media; l'esigenza di dare corso giudiziario ai processi per crimini di guerra, così da garantire verità e risarcimenti alle famiglie delle vittime.

Aspetti meno condivisibili risultano essere invece: l'importanza riconosciuta al business ai fini della normalizzazione del vicinato nei Balcani e le facilitazioni alla privatizzazione che potrebbero inficiare il rilievo dato alle politiche sul lavoro.

La relazione è tendenzialmente positiva e l'orizzonte dell'adesione della Serbia e degli altri paesi balcanici rimane auspicabile, ma la richiesta fatta al paese di allontanarsi dalla Russia volendo evitare nuove manovre per marginalizzare Mosca che rimane e dovrà tornare ad essere un interlocutore imprescindibile per l'Unione, non può che portarmi a votare l'astensione.

  Javier Couso Permuy (GUE/NGL), por escrito. ‒ Nos hemos abstenido en la votación de la Resolución porque, si bien estamos a favor de que los pueblos decidan sobre su propio futuro, también sobre su pertenencia a la Unión Europea, entendemos que la UE solo busca ampliar su mercado y su presencia geopolítica, además de llevar una agenda privatizadora y de libre mercado a la región. Además, en la Resolución se reconoce a Kosovo como Estado, algo con lo que no concordamos, y por esto nos hemos abstenido.

  Edward Czesak (ECR), na piśmie. ‒ Procedowane sprawozdanie przedstawia zasadniczo w pozytywnym świetle postępy poczynione przez Serbię. Reforma administracji publicznej jest w toku, lecz administracja musi jeszcze zostać odpolityczniona. To samo dotyczy systemu sądowego. Nadal szerzy się korupcja, jednak wysiłki w celu jej zwalczania nie przyniosły jeszcze wymiernych wyników. W odniesieniu do kryteriów gospodarczych Serbia poczyniła postępy w rozwijaniu funkcjonującej gospodarki rynkowej. Poziom bezrobocia spadł poniżej 20%. Sektor prywatny jest jednak nadal niedostatecznie rozwinięty. W sprawozdaniu wezwano Serbię, by dostosowała swoją politykę zagraniczną i politykę bezpieczeństwa do polityki prowadzonej przez UE, w tym politykę wobec Rosji. W kwestii demokracji w sprawozdaniu wezwano do prowadzenia w większym zakresie konsultacji z zainteresowanymi podmiotami w sprawie procedur parlamentarnych, do poprawy kontroli parlamentarnej władzy ustawodawczej oraz do odpolitycznienia administracji publicznej. W sprawozdaniu również, podkreślono że nie należy osłabiać autonomii Wojwodiny oraz że należy poprawić sytuację mniejszości, w szczególności romskiej. Popieram dążenie Serbii do integracji z UE – mając powyższe na uwadze zagłosowałem ZA.

  Miriam Dalli (S&D), in writing. ‒ I supported this report, which welcomes the launch of negotiations with Serbia and focuses on the developments made in the accession process of Serbia to the EU last year. It must be noted that, while progress has been achieved last year in Serbia’s reform agenda as well as in the normalisation of relations with Kosovo, many pertinent issues remain unresolved. The deterioration of freedom of expression and media freedom, corruption and the lack of transparency in the funding of political parties and election campaigns remain key issues, but the protection of minorities also requires immediate attention. With the upcoming early elections it is crucial that Serbia further progresses with its EU agenda.

  Daniel Dalton (ECR), in writing. ‒ I welcome this report by Mr McAllister, which is a useful assessment of ongoing reforms in Serbia, including in important areas such as the rule of law, democracy, human rights, respect for minorities and regional cooperation. It rightly recognises that Serbia has embarked on an ambitious reform agenda. We in Britain support the ongoing efforts to ensure that EU applicant countries fulfil the criteria for EU membership and very much welcome all efforts to secure peace and stability in the Western Balkans. So, for these reasons, I am happy to support this report.

  Michel Dantin (PPE), par écrit. ‒ Dans cette proposition de résolution, les députés rappellent que l’élargissement demeure une politique essentielle de l’Union et l’attache de l’Union aux pays des Balkans. Les députés saluent les progrès accomplis dans la normalisation des relations entre la Serbie et le Kosovo, et notent que ces relations seraient facilitées si tous les États membres de l'Union reconnaissaient le Kosovo. Le Parlement européen encourage la Serbie à maintenir une dynamique positive et à intensifier les réformes législatives en matière de protection des groupes vulnérables (ex. les Roms), d’indépendance des institutions démocratiques et de la justice. Soutenant ces objectifs, j'ai voté en faveur de cette résolution.

  Rachida Dati (PPE), par écrit. – Le rapport de suivi de 2015 concernant la Serbie met en lumière les progrès accomplis par la Serbie dans le cadre des négociations d'adhésion à l'Union européenne. J'ai voté en faveur de ce texte qui encourage notamment la Serbie à poursuivre des réformes économiques ambitieuses, mais également à adopter une approche constructive vis-à-vis de la gestion de la crise migratoire. S'il est bon que les pays candidats entament les réformes nécessaires dans le but de se rapprocher des critères européens, je rappelle toutefois qu'il est indispensable que l'Union européenne fasse une pause durable dans sa politique d'élargissement.

  Isabella De Monte (S&D), per iscritto. ‒ La Serbia nell'ultimo anno ha compiuto numerosi progressi nei negoziati di adesione con l'Unione europea e realizzato importanti passi in avanti nella normalizzazione dei rapporti con Pristina. Nonostante tali risultati le autorità serbe devono ancora lavorare incisivamente sulla lotta alla corruzione e nel garantire a giudici, procuratori e media libertà e indipendenza dalle influenze politiche. Ho deciso di votare a favore di questa risoluzione per invitare la Serbia a proseguire il percorso di riforme intrapreso in campo giudiziario, nella lotta alla corruzione e alla criminalità organizzata.

  Marielle de Sarnez (ALDE), par écrit. ‒ Il faut saluer les progrès réalisés en 2015 dans la normalisation des relations entre la Serbie et le Kosovo. Désormais, Belgrade et Pristina doivent avancer dans l'exécution totale et en temps opportun des accords conclus. La Serbie doit ainsi poursuivre ses réformes, en veillant à ce que les travaux des juges et des procureurs, tout comme des médias, s’effectuent en toute indépendance, ne fassent l'objet d'aucune ingérence politique, et à intensifier ses efforts pour lutter contre la corruption et la criminalité organisée. En effet, d'après le rapport d'avancement 2015, deux ans après le lancement des négociations d'adhésion avec l'Union européenne, la Serbie n'est encore pas prête à assumer ses obligations d'État membre dans la plupart des domaines.

Il faut également rappeler que la Commission européenne s'est engagée en 2014, avec sagesse, à faire une pause dans l'élargissement pour consolider ce qui a été réalisé entre les 28. C’est pourquoi, en cohérence avec les engagements pris lors de la campagne des européennes, la délégation française du groupe de l’ADLE a choisi de s’abstenir sur le vote final.

  Andor Deli (PPE), írásban. ‒ David McAllister 2015-ös országjelentésével egy kiegyensúlyozott, reális, objektív dokumentumot fogadott el az Európai Parlament. Szerbia fontos lépéseket tett az elmúlt évben, amelyek eredményeként megnyíltak az első tárgyalási fejezetek. A jelentés kiemeli az eddig elért eredményeket a regionális együttműködés, illetve a migránsválság kezelése terén, de rámutat a hiányosságokra is, elsősorban jogállamiság, a szólás- és médiaszabadság, a korrupció és a szervezett bűnözés területén.

Szerbiában az elmúlt egy évben sok ígéretes törvény, akcióterv készült, amelyeknek implementációja kulcsfontosságú, és nem csak a tárgyalási fejezetnyitások miatt, hanem azért, hogy Szerbia polgárai mielőbb egy európai szintű jogállamiságot kapjanak. Ez pedig különösen fontos a nemzeti kisebbségi közösségeknek, köztük a vajdasági magyar közösségnek is. Ez a jelentés ebben igyekszik további ösztönzést és útmutatót adni a szerb kormányzatnak.

  Jean-Paul Denanot (S&D), par écrit. ‒ En tant que membre des amitiés UE—Balkans, je prends acte des éléments factuels qui figurent dans cette résolution concernant le processus d’adhésion de la Serbie à l’Union européenne, et particulièrement de l’état d’avancement des mesures préparatoires. Je me félicite d’un certain nombre d’éléments positifs, en particulier des efforts entrepris pour normaliser les relations avec le Kosovo et de l’approche constructive des autorités serbes au regard de la crise migratoire. Je rappelle que je suis très attentif aux aspects relevant des acquis démocratiques et de l’état de droit – le respect de la liberté de la presse, le respect des minorités, la lutte contre la corruption, la dépolitisation et la professionnalisation de l’administration sont des points centraux.

  Mireille D'Ornano (ENF), par écrit. ‒ Comme souvent concernant les Balkans, les textes proposés font preuve d'un manque de respect notoire envers la souveraineté, les affaires intérieures et les institutions de la Serbie. Il est regrettable que cette approche nuise à toute action responsable sur ces sujets. Étant attachée au principe de souveraineté nationale, j'ai voté contre ce texte.

  Ангел Джамбазки (ECR), в писмена форма. ‒ В годишния доклад на Европейската комисия правилно е отчетено, че правната и институционалната рамка за гарантиране на основните права на малцинствата е въведена, но за съжаление законодателството остава на хартия и не се прилага. В постоянен контакт съм с българската общност в Сърбия, която се оплаква от силна дискриминация от местната власт – българските училища не се финансират, липсват образователни материали на български език, свободата на сдружение е ограничена. Като цяло хората живеят в страх да се нарекат българи.

Подкрепих резолюцията на Европейския парламент относно доклада за напредъка на Сърбия за 2015 г., защото в нея Европейския парламент призовава правителството на Сърбия да гарантира последователност в прилагането на правната рамка за защита на малцинствата на цялата територия на страната. Сърбия има още много какво да направи, за да гарантира, че всяко етническо малцинство може свободно да ползва езика си, да има достъп до образование, да участва в местната власт, да има медии и богослужения на малцинствения език.

Силно се надявам, че в процеса на интеграция на Сърбия с Европейския съюз, ситуацията на българската общност ще се подобри.

  Γεώργιος Επιτήδειος (NI), γραπτώς. ‒ Προτείνεται η καταψήφιση της έκθεσης προόδου της Σερβίας καθώς: α) επιβάλλει στη Σερβία την αλλαγή στάσης απέναντι στη Ρωσία, β) απαιτεί από τη Σερβία ισότιμες με το Κοσσυφοπέδιο προσπάθειες ομαλοποίησης της κατάστασης, γ) εξαρτά την πρόοδο των ενταξιακών διαπραγματεύσεων από την ομαλοποίηση των σχέσεων με το Κοσσυφοπέδιο και δ) επιβάλλουν στη Σερβία την απορρόφηση μεγάλου κύματος λαθρομεταναστών, οξύνοντας την ήδη βεβαρημένη κατάσταση στη Βαλκανική.

  Norbert Erdős (PPE), írásban. ‒ David McAllister 2015-ös országjelentésével egy kiegyensúlyozott, reális, objektív dokumentumot fogadott el az Európai Parlament. Szerbia fontos lépéseket tett az elmúlt évben, amelyek eredményeként megnyíltak az első tárgyalási fejezetek. A jelentés kiemeli az eddig elért eredményeket a regionális együttműködés, illetve a migránsválság kezelése terén, de rámutat a hiányosságokra is, elsősorban a szólás- és médiaszabadság, jogállamiság, a korrupció és a szervezett bűnözés területén.

Szerbiában az elmúlt egy évben sok ígéretes törvény, akcióterv készült, amelyeknek implementációja kulcsfontosságú, és nemcsak a tárgyalási fejezetnyitások miatt, hanem azért, hogy Szerbia polgárai mielőbb egy európai szintű jogállamiságot kapjanak. Ez pedig különösen fontos a nemzeti kisebbségi közösségeknek, köztük a vajdasági magyar közösségnek is. Ez a jelentés ebben igyekszik további ösztönzést és útmutatót adni a szerb kormányzatnak.

  José Manuel Fernandes (PPE), por escrito. ‒ O Conselho Europeu decidiu dar início às negociações de adesão com a Sérvia que tem vindo a fazer progressos com vista à integração europeia, entre eles, medidas importantes a favor da normalização das relações com o Kosovo.

A Sérvia deu ainda início a um ambicioso programa de reformas e deve prosseguir de forma decisiva e direta as reformas sistémicas e socioeconómicas prestando uma atenção particular aos jovens aquando da aplicação das suas reformas.

Os progressos realizados pela Sérvia no ambiente empresarial, na redução do défice orçamental e no mercado de trabalho, nomeadamente em termos de direito laboral e política de emprego merecem uma referência bem como os progressos realizados nas reformas económicas, que melhoraram a situação orçamental do país. Votei favoravelmente o relatório.

  Edouard Ferrand (ENF), par écrit. ‒ J'ai voté contre cette délibération parce qu'elle stigmatise le peuple serbe et prétend lui dicter ses codes d'expression démocratique.

  João Ferreira (GUE/NGL), por escrito. ‒ Este relatório surge no âmbito do processo de adesão da Sérvia à União Europeia. O relator aborda a aplicação das imposições que a UE faz à Sérvia em vertentes como o Estado de direito democrático, os direitos humanos, o respeito e proteção das minorias, a cooperação regional e relações de boa vizinhança, energia, ambiente e transportes. Elenca-se um conjunto de medidas que servem de condições para a adesão da Sérvia à UE: reformas no sistema judicial, reconhecimento por parte da Sérvia da existência do Kosovo, reformas laborais, privatizações, restruturação do sector público, proteção do investimento privado, reforma orçamental, imposições no âmbito do funcionamento das instituições, entre outras.

As grandes potências da NATO e da UE querem obrigar o povo sérvio a aceitar a violação da sua integridade territorial e da sua soberania com a aceitação do Kosovo como Estado.

O processo de adesão da Sérvia à UE soma-se a outros processos em curso e que demonstram como o semear de divisões étnicas, a agressão e o apoio à destruição da Jugoslávia tinham como propósito dominar economicamente os países que daí resultassem, os seus recursos naturais, explorar os seus trabalhadores e destruir as imensas conquistas sociais dos povos. Votámos contra.

  Luke Ming Flanagan (GUE/NGL), in writing. ‒ I abstained because I reject the neoliberal economic reforms that are promoted.

  Monika Flašíková Beňová (S&D), písomne ‒ Vítam otvorenie a začatie prvých kapitol integračného procesu na konci minulého roka a očakávam, že nebudú žiadne problémy pri otvorení kapitol 23 a 24 počas rokovaní o rozšírení Európskej únie v tomto roku, nakoľko Srbsko je významný a dôležitý partner pre Európsku úniu na západnom Balkáne. Je však potrebné zdôrazniť, že krajinu čaká ešte dlhá a náročná cesta a veľa práce. Netreba zabúdať na problémy, akými bezpochyby sú sloboda médií, zhoršujúce sa podmienky v oblasti slobody vyjadrovania, nedostatok transparentnosti vo financovaní politických strán a volebných kampaní a nedostatočné kroky a predpisy na ochranu národnostných menšín.

  Λάμπρος Φουντούλης ( NI), γραπτώς. ‒ Καταψηφίζω την έκθεση προόδου της Σερβίας καθώς: α) επιβάλλει στη Σερβία την αλλαγή στάσης απέναντι στη Ρωσία, β) απαιτεί από τη Σερβία ισότιμες με το Κοσσυφοπέδιο προσπάθειες ομαλοποίησης της κατάστασης, γ) εξαρτά την πρόοδο των ενταξιακών διαπραγματεύσεων από την ομαλοποίηση των σχέσεων με το Κοσσυφοπέδιο και δ) επιβάλλει στη Σερβία την απορρόφηση μεγάλου κύματος λαθρομεταναστών, οξύνοντας την ήδη βεβαρημένη κατάσταση στη Βαλκανική.

  Doru-Claudian Frunzulică (S&D), in writing. ‒ I believe we need to be aware that a lot of work lies ahead for Serbia: improvements are very much needed with regards to rights, freedoms and the security of minorities, the freedom of the media , the lack of transparency in funding of political parties, the equal representation of men and women.

I believe that, in our talks with Serbia, we must keep our European priorities and values clear in our minds: the goal of achieving stability in the region is important but we cannot forfeit our support and defence of the exercise of democratic liberties in the Balkans.

I expect the Serbian government to refrain from anti EU rhetoric and to stop manipulating public opinion through pressure, censure and the government's massive propaganda machine.

I support this process but at the same time I believe that we must take a clear political position. It is about time for us to show that no State that wishes to join the EU can avoid putting fundamental democratic values into place and can show no interest in the values that Europe represents.

  Kinga Gál (PPE), írásban. ‒ David McAllister 2015-ös országjelentésével egy kiegyensúlyozott, reális, objektív dokumentumot fogadott el az Európai Parlament. Szerbia fontos lépéseket tett az elmúlt évben, amelyek eredményeként megnyíltak az első tárgyalási fejezetek. A jelentés kiemeli az eddig elért eredményeket a regionális együttműködés illetve a migránsválság kezelése terén, de rámutat a hiányosságokra is, elsősorban a szólás- és médiaszabadság, jogállamiság, a korrupció és a szervezett bűnözés területén.

Szerbiában az elmúlt egy évben sok ígéretes törvény, akcióterv készült, amelyeknek implementációja kulcsfontosságú és nem csak a tárgyalási fejezetnyitások miatt, hanem azért, hogy Szerbia polgárai mielőbb egy európai szintű jogállamiságot kapjanak. Ez pedig különösen fontos a nemzeti kisebbségi közösségeknek, köztük a vajdasági magyar közösségnek is. Ez a jelentés ebben igyekszik további ösztönzést és útmutatót adni a szerb kormányzatnak.

  Francesc Gambús (PPE), por escrito. ‒ He votado a favor del informe tras constatar los avances que ha señalado la Comisión sobre los progresos realizados por el país con vistas a la integración europea, evaluando sus esfuerzos por cumplir los criterios de Copenhague y las condiciones del proceso de estabilización y asociación. No obstante, Serbia ha de abordar con decisión las reformas sistémicas y socioeconómicas que tanto precisa y proseguir con las reformas necesarias para la adaptación a las normas de la UE. Desde las instituciones de la UE debemos continuar apoyando los esfuerzos de Serbia y prestarles apoyo para la consecución de un mayor bienestar para todos los ciudadanos serbios.

  Enrico Gasbarra (S&D), per iscritto. – Desidero esprimere il mio voto favorevole alla risoluzione sul progresso dei negoziati di adesione tra UE e Serbia. Concordo anch'io con i passaggi del testo adottato in cui si sottolineano i passi avanti compiuti. Vorrei esprimermi, in particolare in qualità di membro della commissione JURI, sulla situazione del settore giudiziario, che è stato oggetto di riforme che sarà cruciale continuare a implementare per poter cosi garantire che la Serbia si adegui ai principi dello Stato di diritto e di buon funzionamento della giustizia, con particolare riferimento alla formazione giudiziaria.

  Elena Gentile (S&D), per iscritto. ‒ Ho votato a favore della risoluzione del Parlamento europeo, presentata a seguito di dichiarazioni del Consiglio europeo e della Commissione a norma dell'articolo 123, paragrafo 2, del regolamento, sulla relazione 2015 sui progressi compiuti dalla Serbia.

Ritengo, infatti, degni di apprezzamento gli sforzi compiuti nella stabilizzazione del paese e l'impegno volto a procedere sulla strada dell'integrazione europea e della normalizzazione delle relazioni con il Kosovo. A questo punto del cammino verso una piena partecipazione della Serbia ai processi europei, è necessario aiutare il paese a rafforzare la governance economica, lo Stato di diritto e il sistema amministrativo statale. Una dimostrazione di volontà nel perseguire su questa strada è sicuramente sostenuta dai progressi realizzati nel campo imprenditoriale, nel mercato del lavoro e nelle politiche di sostegno all'occupazione che stano incominciando a dare buoni frutti.

Tuttavia, permangono diversi aspetti della vita politica e sociale del paese che sono ancora preoccupanti, come ad esempio la mancanza di progressi sulla libertà di espressione dei media e carenze nel rispetto dei diritti umani e delle minoranze. Condivido pertanto l'invito rivolto alle autorità serbe ad attuare misure concrete per affrontare tali criticità e promuovere una piena attuazione dei valori europei.

  Arne Gericke (ECR), schriftlich. ‒ Ich habe für den Fortschrittsbericht 2015 über Serbien gestimmt, der die Situation des Landes sehr differenziert wiederspiegelt und eine realistische Beitrittsperspektive zeichnet.

  Jens Gieseke (PPE), schriftlich. ‒ In Serbien sind bereits deutliche Fortschritte in vielen verschiedenen Bereichen erzielt worden. Dennoch gilt es auch weiterhin bestehende Probleme, wie beispielsweise Korruption und organisierte Kriminalität, effektiv anzugehen.

  Neena Gill (S&D), in writing. ‒ I welcome this resolution which calls on Serbia to pursue its systematic reforms, ensure that the work of judges and prosecutors, as well as that of the media, is free from political influence, and step up its efforts to fight corruption and organised crime. It furthermore is important to acknowledge that Serbia has taken important steps in the normalisation of relations with Kosovo, which is vital for safeguarding peace and stability in the region. The EU can play an important role in encouraging both countries to continue on this path.

  Tania González Peñas (GUE/NGL), por escrito. ‒ Nos abstenemos en esta votación entendiendo que el párrafo de esta Resolución concerniente a Kosovo: 1) contraviene la legislación internacional ya que, si bien Corte Internacional de Justicia concluyó que la declaración unilateral de independencia de Kosovo no violó el derecho internacional ni la Resolución 1244 del Consejo de Seguridad de las Naciones Unidas, y que el proceso de estatalización de Kosovo es irreversible, el dictamen tampoco implica que la exprovincia tenga un derecho fundado a ser reconocida por terceros; 2) no solo no aporta nada a la necesaria resolución política del conflicto, sino que además interfiere en las relaciones entre Rusia y Serbia y lastra el debido abordaje de acciones conducentes a una estabilización real y duradera de la zona. Además, rechazamos la naturaleza y orientación de las medidas económicas implícitas y explícitas en la propuesta de Resolución.

  Theresa Griffin (S&D), in writing. ‒ I voted in favour of the resolution, as it welcomes the opening of the EU accession negotiations and calls on Serbia to pursue its systematic reforms, ensure that the work of judges and prosecutors, as well as that of the media, is free from political influence and step up its efforts to fight corruption and organised crime.

  Antanas Guoga (ALDE), in writing. ‒ I voted in favour on the progress repost on Serbia 2015. Serbia has made positive progress in various areas. Serbia is moderately prepared in the area of public administration reform. Good progress has been achieved with the adoption of a comprehensive action plan. Serbia needs to remain committed and implement its reform targets. However, the country should still put efforts to prevent corruption.

  Τάκης Χατζηγεωργίου ( GUE/NGL), γραπτώς. ‒ Υποστηρίζουμε την ενταξιακή πορεία της Σερβίας, ωστόσο, διαφωνούμε με τη στάση της Ένωσης που εκφράζεται μέσα στην έκθεση και παρεμβαίνει στην άσκηση της εξωτερικής πολιτικής της Σερβίας. Επίσης, διαφωνούμε και στην προσπάθεια για επιβολή οικονομικών μοντέλων που αποδεδειγμένα έχουν επηρεάσει σε τόσο αρνητικό βαθμό τους λαούς της Ευρώπης. Σεβόμενοι τη θέληση της κυβέρνησης της Σερβίας και του λαού για στενότερη σχέση με την ΕΕ θεωρούμε ότι η ενδεδειγμένη στάση είναι αυτή της αποχής.

  Marian Harkin (ALDE), in writing. ‒ I supported this resolution regarding the Commission’s 2015 report on accession negotiations with Serbia and its progress towards European integration. The progress report on Serbia focuses on the rule of law, democracy, human rights, respect for minorities, regional cooperation and energy, the environment and transport. While Serbia has made a lot of ambitious reforms and opened chapters on financial control and normalisation of relations between Serbia and Kosovo, which in particular is an important condition for Serbia’s accession to the EU, there are areas which must still be improved. Although steps have been taken to form an independent judiciary, political interference remains high. The issue of corruption and organised crime also remains worrying. Progress has been made with a whistleblower protection law but corruption, including at the highest levels, must be pursued and an action plan for an anti-corruption strategy fully implemented. Hopefully these issues will be addressed in the submitted action plan for a Chapter on Judiciary and fundamental rights. Finally, regarding freedom of expression and the media, no progress has been made on this democratic cornerstone. Continuous political pressure undermines media independence, with journalists threatened and intimidated. This is a crucial outstanding issue and must be rectified for Serbia to progress.

  Hans-Olaf Henkel (ECR), schriftlich. ‒ Anhand dieser Entschließung nimmt das Europaparlament eine Stellungnahme zum Kommissionbericht vor, in dem die Kommission Fortschritte Serbiens bei der europäischen Integration dargelegt hat. Die Entschließung begrüßt die bisher erreichten Fortschritte Serbiens, wie unter anderem Verbesserung des Geschäftsumfelds oder Senkung des Haushaltsdefizits. Gleichzeitig stellt sie fest, dass Korruption und organisierte Kriminalität in der Region weit verbreitet sind, was auch der demokratischen, sozialen und wirtschaftlichen Entwicklung Serbiens im Wege steht. Generell handelt es sich um eine gute und ausbalancierte Stellungnahme, die ich als solche zur Kenntnis genommen habe.

Ich kann mich jedoch nicht mit der Tatsache identifizieren, dass angesichts aktueller Probleme neue Beitrittskapitel eröffnet und weitere Beitrittsverhandlungen geführt werden. Die EU-Spitzen kennen seit langem nur eine Antwort: immer mehr und immer größeres Europa. In der Situation, wenn sich die strukturellen Mängel der Eurozone weiterhin vertiefen und Großbritannien über einen EU-Austritt nachdenkt, ist es unserseits höchst unehrlich, Serbien eine Beitrittsperspektive zu geben. Die EU muss erst ihre Probleme lösen können, d. h. muss sich erst reformieren, damit eine EU-Erweiterung in Frage kommen kann.

Von diesem Gesichtspunkt konnte ich die genannte Parlamentsentschließung nicht unterstützen und habe mich bei der Abstimmung enthalten.

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), in writing. ‒ I have voted in favour of this resolution because I welcome the steps taken towards Serbia’s ascension to the EU. I urge the Serbian political leaders to continue with the reforms needed in order to reach EU standards. Serbia has also made significant progress regarding economic reforms – partly due to the Commission’s support. I hope Serbia will remain strong on its current path.

  Ivan Jakovčić (ALDE), napisan. ‒ Glasao sam za izvješće o Srbiji za 2015. s obzirom da proces europskih integracija Srbije držim iznimno važnim za građane Srbije, ali i za očuvanje stabilnosti na području jugoistočne Europe.

Pozdravljam otvaranje pregovora i poglavlja 32. (financijski nadzor) i 35. (ostala pitanja – točka I.: postupak normalizacije odnosa s Kosovom) na međuvladinoj konferenciji u Bruxellesu 14. prosinca 2015. i predanost koju Srbija neprekidno pokazuje prema procesu europskih integracija; napredak Srbije kad je riječ o poslovnom okruženju, smanjenju proračunskog deficita i tržištu rada; napredak gospodarskih reformi; konstruktivan pristup migrantskoj krizi; postignut napredak u području pravosuđa; bolja suradnja vlade i civilnog društva; usvajanje sveobuhvatnog akcijskog plana za reformu javne uprave; predanost Srbije sastavljanju posebnog akcijskog plana za nacionalne manjine, koji će omogućiti daljnji napredak; angažman Srbije u izgradnji dobrosusjedskih odnosa s Kosovom; nastavak suradnje s državama u susjedstvu, poboljšanje bilateralnih odnosa i mirno rješavanje sporova.

S druge strane, postoji problem s otvaranjem pregovaračkog poglavlja 23. i 24., zatim slabog napretka u poboljšanju stanja u vezi sa slobodom govora i medija, korupcija i organizirani kriminal su još uvijek rasprostranjeni. Postoji problem usvajanja pravne stečevine u području prometne i energetske infrastrukture, provedbe zakonodavstva o otpadu, stvaranja pravnog okvira za sudjelovanje u EGTS-u.

  Jean-François Jalkh (ENF), par écrit. ‒ La Serbie est un pays diminué de sept millions d'habitants, suite au démantèlement de la Yougoslavie dans les années 1990. Que ce soit en Bosnie, au Kosovo ou au Monténégro, les Serbes se retrouvent victimes d'une nouvelle carte de l'Europe. Cependant, la seule perspective, par défaut, de cette puissance régionale est l'intégration européenne par laquelle elle espère retrouver son rang. Poursuivant l'objectif d'intégrer l'Union à l'horizon 2020, le pays fait l'objet d'un suivi particulier de la Commission européenne. Celui-ci se focalise sur des critères économiques considérés comme l'alpha et l'oméga de l'avenir du pays. Or, nous constatons que l'intégration de la Croatie dans l'Union il y a deux ans et demi est une catastrophe pour son économie. La question du Kosovo, dont la Serbie devra reconnaître l'indépendance pour entrer dans l'Union, est un blocage insurmontable qu'élude le rapport.

J'ai donc voté contre ce texte.

  Diane James (EFDD), in writing. – I voted against this non-legislative and non-binding report with my fellow UKIP employees. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such I voted against. However, we recognise the importance of information sharing for British policing and are supportive of such measures, with appropriate safeguards, on a bilateral basis.

  Philippe Juvin (PPE), par écrit. ‒ Cette résolution concernant la Serbie salue les progrès effectués par le pays dans la perspective de son adhésion à l’Union Européenne. Si le texte souligne les mesures importantes prises par Belgrade pour normaliser ses relations avec le Kosovo, il regrette néanmoins les exercices militaires communs effectués avec la Russie et appelle la Serbie à aligner sa politique étrangère sur celle de Bruxelles. J’ai donc voté en faveur de cette résolution.

  Barbara Kappel (ENF), schriftlich. ‒ Ich stimme für den vorliegenden Bericht. Er trifft eine gute Balance zwischen den strukturellen Problemen des Landes und den bereits zu erkennenden Fortschritten. Serbien ist mehr denn je ein strategisch wichtiger EU-Partner am Balkan und sollte die bestmögliche Unterstützung aller Mitgliedsländer für einen raschen EU-Beitritt erhalten.

  Afzal Khan (S&D), in writing. ‒ I voted in favour of the resolution, as it welcomes the opening of the EU accession negotiations and calls on Serbia to pursue its systematic reforms, ensure that the work of judges and prosecutors, as well as that of the media, is free from political influence and step up its efforts to fight corruption and organised crime.

  Bernd Kölmel (ECR), schriftlich. ‒ Anhand dieser Entschließung legt das Europaparlament eine Stellungnahme zum Kommissionbericht vor, in dem die Kommission Fortschritte Serbiens bei der europäischen Integration dargelegt hat. Die Entschließung begrüßt die bisher erreichten Fortschritte Serbiens. Dazu gehören anderem die Verbesserung des Geschäftsumfelds und die Senkung des Haushaltsdefizits. Gleichzeitig stellt die Entschließung fest, dass Korruption und organisierte Kriminalität in der Region weit verbreitet sind, was auch der demokratischen, sozialen und wirtschaftlichen Entwicklung Serbiens im Wege steht. Generell handelt es sich um eine gute und ausbalancierte Stellungnahme, die ich als solche entsprechend zur Kenntnis genommen habe.

Ich kann mich jedoch nicht mit der Tatsache identifizieren, dass angesichts der aktuellen, großen Herausforderungen in der EU neue Beitrittskapitel eröffnet und weitere Beitrittsverhandlungen geführt werden sollen. Die EU muss sich erst reformieren und dabei ihre strukturellen Probleme lösen, bevor eine EU-Erweiterung in Frage kommen kann.

Aus diesem Grund konnte ich die genannte Parlamentsentschließung nicht unterstützen und ich habe mich bei der Abstimmung enthalten.

  Ádám Kósa (PPE), írásban. ‒ A Szerbiáról szóló 2015. évi eredményjelentés üdvözli, hogy Szerbia továbbra is elkötelezett az európai integrációs folyamat mellett, és jelentős előrelépéseket tett ebben az irányban. A dokumentum hangsúlyozza, hogy a jogállamiság megteremtése nélkül komoly és fenntartható haladás nem képzelhető el. Megállapítja, hogy a Vajdaság kulturális sokszínűsége hozzájárul Szerbia identitásához. Továbbá felhívja a szerb hatóságokat, hogy biztosítsák a kisebbségek védelméről szóló jogszabályok egész országban való következetes végrehajtását, többek között az oktatás, a nyelvhasználat, a közigazgatásban való képviselet, valamint a média és az egyházi szolgálatok kisebbségi nyelveken való hozzáférhetősége terén. Tekintettel arra, hogy Szerbia a magyar nemzet-, szomszédság-, és biztonságpolitika homlokterében áll, valamint a vajdasági magyarság érdekeinek védelmében szavazatommal támogattam a jelentést.

  Stelios Kouloglou (GUE/NGL), in writing. ‒ The 2015 report on Serbia concluded that Serbia has made some political and economic progress (public administration, economic governance). The GUE/NGL group welcomes the progress and the positive developments in the country. However, since we cannot accept the recognition of Kosovo and the neoliberal economic reforms, I voted abstention.

  Илхан Кючюк (ALDE), в писмена форма. ‒ Подкрепям доклада, защото е безспорен факт, че Сърбия е поела по пътя на реформите и европейската интеграция. Трябва да поздравим страната за отварянето на преговорите по присъединителни глави 32 (Финансов контрол) и 35 (Нормализиране на отношенията с Косово). Желанието на Сърбия да работи в тази посока е ясен знак за присъствието на политическа воля за промени и развитие.

През изминалата година Сърбия се прояви и като важен партньор на Европейския съюз на Балканите по въпроса с миграционната криза. Правителството положи големи усилия, за да осигури убежище и закрила на много граждани от трети страни на нейна територия.

Разбира се, въпреки постигнатия прогрес Сърбия трябва да положи допълнителни усилия, за да се справи с проблемите във водещи политически спектри като защитата на малцинствата, върховенството на закона, борбата с корупцията и дискриминацията, както и насилието срещу ЛГБТИ лицата. Вярвам, че Европейският съюз може да окаже значителна техническа помощ на страната, за да се справи с тези предизвикателства.

Намирам за изключително важно сръбското правителство да приведе външната политика на страната в пълно съответствие с тази на Европейския съюз. Усилие в тази посока ще легитимира желанието на Сърбия да бъде част от европейското семейство. А каква по-голяма награда за Европейския съюз от членството на всички държави от Западните Балкани в нашите структури?

  Giovanni La Via (PPE), per iscritto. – Il Consiglio europeo, il 28 giugno 2013, ha deciso di avviare i negoziati di adesione con la Serbia. Quest'ultima, come ogni paese che aspiri a diventare membro dell'UE, deve essere giudicata in base alla sua capacità di soddisfare, attuare e rispettare la normativa europea. La relazione del 2015 sui progressi compiuti dalla Serbia mostra che sono stati compiuti notevoli passi in avanti nei confronti dell'integrazione europea. Abbiamo potuto attestare che sono stati fatti progressi per quanto riguarda il contesto imprenditoriale, la riduzione del deficit di bilancio e il mercato del lavoro, compresi il diritto del lavoro e la politica per l'occupazione. Giudico, altresì, soddisfacente l'impegno della Serbia nel processo di normalizzazione delle relazioni con il Kosovo. Un aspetto degno di nota è dato dall'elaborazione di un quadro giuridico e istituzionale adeguato per la tutela dei diritti umani e delle libertà fondamentali, seppure dei progressi siano ancora necessari per ciò che concerne la lotta alla criminalità organizzata, l'indipendenza del sistema giudiziario e dei mezzi d'informazione. In definitiva, riconoscendo l'impegno profuso dalla Serbia, ho deciso di votare a favore della proposta di risoluzione.

  Marine Le Pen (ENF), par écrit. ‒ J’ai voté contre la résolution sur le rapport de progrès de la Serbie, ce texte étant un condensé d’arrogance de l’Union européenne à l’égard de la Serbie. Le texte, comme la plupart des amendements déposés par les groupes politiques traditionnels d’ailleurs, fait preuve d’ingérence dans les affaires intérieures et extérieures d’un Etat souverain.

  Gilles Lebreton (ENF), par écrit. ‒ J'ai voté contre ce rapport car l'Union s'y ingère dans les affaires intérieures de la Serbie avec une arrogance insupportable.

  Bernd Lucke (ECR), schriftlich. ‒ Anhand dieser Entschließung nimmt das Europaparlament eine Stellungnahmen zum Kommissionbericht vor, in dem die Kommission Fortschritte Serbiens bei der europäischen Integration dargelegt hat. Die Entschließung begrüßt die bisher erreichten Fortschritte Serbiens, wie unter anderem Verbesserung des Geschäftsumfelds oder Senkung des Haushaltsdefizits. Gleichzeitig stellt sie fest, dass Korruption und organisierte Kriminalität in der Region weit verbreitet sind, was auch der demokratischen, sozialen und wirtschaftlichen Entwicklung Serbiens im Wege steht. Generell handelt es sich um eine gute und ausbalancierte Stellungnahme, die ich als solche zur Kenntnis genommen habe.

Ich kann mich jedoch nicht mit der Tatsache identifizieren, dass angesichts aktueller Probleme neue Beitrittskapitel eröffnet und weitere Beitrittsverhandlungen geführt werden. EU-Spitzen kennen seit langem nur eine Antwort: immer mehr und immer größeres Europa. In der Situation, wenn sich die strukturellen Mängel der Eurozone weiterhin vertiefen und Großbritannien über einen EU-Austritt nachdenkt, ist es unserseits höchst unehrlich, Serbien eine Beitrittsperspektive zu geben. Die EU muss erst ihre Probleme lösen können, d. h. muss sich erst reformieren, damit eine EU-Erweiterung in Frage kommen kann.

Von diesem Gesichtspunkt konnte ich die genannte Parlamentsentschließung nicht unterstützen und habe mich bei der Abstimmung enthalten.

  Petr Mach (EFDD), písemně. ‒ EU se zmítá v problémech a není připravená na rozšíření. Nesouhlasím s tím, abychom Srbsku vnucovali evropskou politiku a vměšovali se do jeho zahraničně-politických záležitostí (vojenské cvičení s Ruskem) nebo abychom velebili pořádání pochodu hrdosti gayů. Hlasoval jsem proti.

  Ivana Maletić (PPE), napisan. ‒ U izvješću Komisije ističe se važnost napretka Srbije u pridruživanju EU-u, naročito u rješavanju pitanja izbjegličke krize. Srbija je u napravila određene korake prema otvaranju prvih poglavlja za pristupanje EU-u, ali stanje još uvijek nije zadovoljavajuće, posebno u pogledu ostvarivanja svih zajamčenih prava nacionalnih manjina, posebno Hrvata, povrata kulturnih dobara i otkrivanja sudbine nestalih osoba iz Domovinskog rata.

Nadalje, potrebne su reforme sudstva i pojačana borba protiv korupcije i organiziranog kriminala te osnaživanje slobode kretanja i neovisnosti medija. Poseban naglasak izvješća je stavljen na potrebu konstruktivnih sporazuma i razgovora s Kosovom. Podržala sam izvješće Komisije jer u proces pridruživanja EU-u Srbija mora provesti reforme koje će demokratizirati društvo i doprinijeti normaliziranju odnosa s Hrvatskom i drugim državama članicama Europske unije.

  Vladimír Maňka (S&D), písomne – Srbsko ako samostatná krajina patrí k najmladším štátom v Európe. Vzniklo v roku 2006 po odčlenení Čiernej Hory.

Srbsko sa usiluje o vstup do EÚ, formálne rokovania začali v roku 2014. Postavenie Srbska komplikovala situácia spojená s vyhlásením bývalej provincie Kosovo za samostatný štát, čo Srbsko neuznalo. Postupne však dochádza k normalizácii vzťahov, v roku 2015 došlo k finalizácii bilaterálnych dohôd medzi týmito subjektmi.

Srbsko ako kandidátska krajina Európskej únie musí splniť všetky stanovené podmienky pre európsku integráciu, k čomu jej zo strany Únie poskytneme potrebnú pomoc.

  Νότης Μαριάς (ECR), γραπτώς. ‒ Απείχα κατά την ψηφοφορία για την Πρόταση Ψηφίσματος σχετικά με την έκθεση του 2015 για τη Σερβία, για τους λόγους που ανέφερα αναλυτικά στην ομιλία μου στην Ολομέλεια του Ευρωπαϊκού Κοινοβουλίου στις 3/2/2016 καθώς και διότι η εν λόγω Πρόταση Ψηφίσματος δεν είναι πλήρης.

  Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris. – Am votat pentru Rezoluția Parlamentului referitoare la raportul pe 2015 privind Serbia. Începând de anul trecut, Serbia a făcut pași concreți pentru completarea unei bune părți a acquis-ului comunitar. Comisia a înaintat Serbiei un set cerințe clare cu privire la necesitatea consolidării guvernanței economice, a statului de drept și a capacităților administrației publice. Serbia a demonstrat că poate fi un motor socioeconomic în Balcanii de Vest: a redus deficitul bugetar, a ameliorat politica ocupării forței de muncă și climatul pentru investiții. Rămân de pregătit negocierile privind sistemul judiciar, drepturile fundamentale, justiția, libertatea și securitatea.

Serbia trebuie să adopte măsuri suplimentare pentru implementarea cadrului legal pentru protecția minorităților, în special în domeniul educației, religiei și al culturii. Este important să se clarifice statutul juridic al Consiliilor Naționale ale Minorităților. Toate minoritățile trebuie să fie reprezentate în Parlamentul sârb pentru a spori implicarea efectivă a reprezentanților minorităților în procesul decizional. Serbia trebuie să dea acces minorităților naționale în administrația publică și în organismele reprezentative la nivel local, regional și național, să respecte și să promoveze intens tratamentul nediscriminatoriu al acestora. Sper ca minoritatea românească să se bucure în viitorul apropiat de acest proces al alinierii juridice a Serbiei la standardele europene.

  Dominique Martin (ENF), par écrit. ‒ J’ai voté contre ce rapport. L’Union européenne, bouffie d’arrogance, se donne le droit de surveiller la situation en Serbie et se permet de la juger. Comme c’est toujours le cas dans ses rapports, l’Union s’ingère dans les affaires serbes en donnant des "conseils". Elle va même jusqu’à porter atteinte à la culture du pays en se permettant d’imposer à la Serbie des idées sur la famille et la sexualité qui ne regardent que le peuple serbe !

Nous nous opposons à ce texte.

  David Martin (S&D), in writing. ‒ I voted for this resolution, which ‘Stresses the importance of the work of civil society organisations in a democratic society; notes that cooperation between the government and civil society organisations has improved; encourages the Serbian authorities to take additional measures to ensure a transparent dialogue between civil society and state institutions, and to increase the effective involvement of representatives of civil society and of national minorities in the decision-making process; calls on the authorities to guarantee adequate financial support for the efficient functioning of civil society organisations; calls for timely and transparent communication to citizens, organisations and the general public on the developments of the accession negotiation process and to facilitate their broad participation in this process’.

  Gabriel Mato (PPE), por escrito. ‒ He votado a favor de la propuesta de Resolución sobre Serbia, en la que saludamos la apertura de los primeros capítulos negociadores dentro del proceso de adhesión a la UE. Ahora, es necesario que Belgrado prosiga con las reformas para garantizar la independencia de jueces y fiscales y medios de comunicación y que intensifique la batalla contra la corrupción y las redes criminales.

  Georg Mayer (ENF), schriftlich. ‒ Der Kosovo ist und bleibt eine Provinz im Herzen Serbiens. Die serbische Bevölkerungsmehrheit wurde erst durch gezielte Infiltrierung zur Minderheit. Wenn wir die nun vorherrschende muslimische Mehrheit im Kosovo – welche neben Unterwanderung, durch Vertreibung und kriegerische Eroberung zustande kam - als legitimen Unabhängigkeitsgrund weiter anerkennen, dann werden wir schon bald viele andere Regionen mitten in Europa als Unabhängig akzeptieren müssen. Denn schon bald werden Muslime in vielen Teilen Europas die Mehrheit stellen.

  Valentinas Mazuronis (ALDE), raštu. ‒ Balsavau už EP rezoliuciją, kurioje įvertinama Serbijos padaryta pažanga 2015 metais siekiant narystės ES. Rezoliucijoje aptariama demokratinių reformų, teisinės valstybės principų užtikrinimo, žmogaus teisių padėtis Serbijoje, taip pat šios šalies vykdoma aplinkos, transporto, energetikos, regioninio bendradarbiavimo politika, nurodomos svarbiausios reformų kryptys, kurias reiktų įgyvendinti siekiant integracijos į ES.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), par écrit. ‒ La résolution se félicite de l'ouverture des chapitres de négociations d'adhésion et du programme économique "ambitieux" que la Serbie a dû mettre en place pour montrer patte blanche. "Règle d'or", privatisation des entreprises publiques et limitation des aides publiques : partout les mêmes politiques néolibérales aux mêmes effets désastreux pour les peuples. La Serbie est une pièce maîtresse de l'annexion économique de l'Europe de Merkel, notamment via le "processus de Berlin" qui doit assurer un corridor d'infrastructures de transport pour approfondir le dumping social européen. L'apprenti bon élève n'est pas au bout de ses peines, notamment quand l'UE lui demandera en plus de reconnaître l'indépendance du Kosovo (contre la position même de l'ONU). Depuis la guerre, l'UE a pris le relai de l'OTAN pour juger les "performances" du pays en matière de bon respect de sa ligne en affaires étrangères. Comprendre : cesser toute relation avec la Russie et développer la coopération avec l'OTAN. Bref après le dépeçage, la capitulation sans condition. Pour ces raisons, je vote Contre

  Joëlle Mélin (ENF), par écrit. ‒ La Serbie est un pays amoindri de sept millions d'habitants, à la suite des conflits dans les années 1990. Où qu'ils soient citoyens désormais, les Serbes se retrouvent victimes d'une nouvelle carte de l'Europe. Pourtant, la seule perspective, par défaut, de cette puissance régionale est l'intégration européenne par laquelle elle espère retrouver un rang digne d'elle—même. Le pays fait l'objet d'un suivi particulier de la Commission européenne alors qu'il poursuit l'objectif d'intégrer l'Union à l'horizon 2020. Celui-ci se focalise sur des critères économiques considérés comme l'alpha et l'oméga de l'avenir du pays. Or, je constate que lorsque la Croatie a intégré l'Union, voici deux ans et demi, cela a été une catastrophe pour son économie. Enfin, la question du Kosovo, dont la Serbie devra reconnaître l'indépendance pour entrer dans l'Union, est un blocage insurmontable qu'élude le rapport.

J'ai donc voté contre ce texte.

  Nuno Melo (PPE), por escrito. ‒ Votei favoravelmente a resolução sobre o relatório de 2015 relativo à Sérvia.

A UE deve continuar a fomentar a sua política de apaziguamento no que diz respeito às relações entre a Sérvia e o Kosovo.

É importante que a Sérvia prossiga o seu programa de reformas e que continue a ser um importante parceiro da UE nos Balcãs.

  Roberta Metsola (PPE), in writing. ‒ I voted in favour of this motion for a resolution because it is important to meaningfully analyse the happenings in Serbia and to start the European Integration process. This resolution also notes the positive steps Serbia has taken with the drafting of a dedicated Action Plan for National Minorities.

  Louis Michel (ALDE), schriftelijk. – In 2003 heeft de Europese Raad de toetreding van de landen van de westelijke Balkan in het vooruitzicht gesteld. Tien jaar later heeft diezelfde Europese Raad de onderhandelingen voor toetreding van Servië effectief geopend. In het jaarlijkse voortgangsverslag wordt door het Parlement de balans opgemaakt van de vorderingen die de kandidaat-lidstaat maakt.

Belangrijk is de vaststelling dat Servië al gestart is met de voorbereiding van actieplannen voor de hervormingen die dienen te worden doorgevoerd op het gebied van justitie, de rechterlijke macht en veiligheid. Het is dus aangewezen om die betreffende hoofdstukken in 2016 te openen maar op hetzelfde moment ook aan te dringen op het respecteren van fundamentele vrijheden zoals de persvrijheid.

Het begrotingstekort is teruggedrongen en er is vooruitgang geboekt inzake de organisatie van de arbeidsmarkt, al moet gezegd dat er nog belangrijke inspanningen moeten worden geleverd om het investerings- en ondernemingsklimaat in Servië te verbeteren. Afvalverwerking in Servië blijft een heikel punt en daarom is het aan te bevelen dat Servië de duizenden illegale stortplaatsen saneert en effectief werkt maakt van een duurzaam afvalbeleid.

Het toetreden van Servië hangt ook af van de betrekkingen met Kosovo. Het is hoopvol dat er belangrijke stappen gezet zijn ter normalisering van die betrekkingen.

  Miroslav Mikolášik (PPE), písomne – Srbsko má pohnutú históriu, ktorá vývoj krajiny veľmi ovplyvnila. Keďže si Srbsko dalo za cieľ vstup do Európskej únie, musí nielen vláda, ale aj obyvateľstvo, každá generácia vyvinúť úsilie, aby ako štát dosiahli stanovené kritériá. Táto cesta nie je jednoduchá, čo vie každý štát, ktorý prechádzal obdobím vedúcim k pristúpeniu k EÚ. Za ostatný čas však Srbsko spravilo veľký posun vpred k európskej integrácii, a to vo viacerých oblastiach. Osobitne oceňujem pokrok v oblasti podnikania, a to aj prostredníctvom vhodných právnych predpisov. Zlepšením podnikateľského prostredia by bolo možné dosiahnuť zníženie regionálnych rozdielov, ktoré sú v Srbsku realitou. Hospodárske reformy budú pre Srbsko podstatné aj v budúcnosti, ale čakajú ho aj ďalšie kroky, a to najmä v oblasti právneho štátu a demokracie.

  Marlene Mizzi (S&D), in writing. ‒ I welcomed the 2015 Progress Report on Serbia and the opening of first chapters end of last year and support the opening of Chapters 23 and 24 in the EU enlargement negotiations with this important player in the Western Balkans this year. Therefore, I voted in favour of this Report. However, it should also be underlined that a lot of work lies ahead.

  Csaba Molnár (S&D), írásban. ‒ Szerbia benyújtotta európai uniós tagságra irányuló kérelmét, az Európai Tanács pedig 2013. június 28-i ülésén úgy döntött, hogy megkezdi a csatlakozási tárgyalásokat Szerbiával. A Bizottság 2015. november 10-én tette közzé Szerbiáról szóló 2015. évi jelentését, amelyben beszámolt a Szerbia által az európai integráció területén elért előrelépésekről és értékelte az ország koppenhágai kritériumoknak, valamint a stabilizációs és társulási folyamat feltételrendszerének való megfelelésre irányuló erőfeszítéseit.

A Külügyi Bizottság állásfoglalásra irányuló tervezete azt javasolja, hogy a Parlament üdvözölje a tárgyalások megkezdését, a Szerbia által a csatlakozási tárgyalások tényleges megkezdése érdekében tett előkészületeket, a különböző területeken Szerbia által elért eredményeket. Javasolja továbbá, hogy a Parlament hívja föl a figyelmet a jogállamiság, a demokrácia, az emberi jogok, a kisebbségek tiszteletben tartása és védelme, a regionális együttműködés és jószomszédi kapcsolatok, valamint az energia, a környezetvédelem és a közlekedés területén teendő további erőfeszítésekre. Az indítványt támogattam.

  Cláudia Monteiro de Aguiar (PPE), por escrito. ‒ A Sérvia, assim como todos os países que ambicionam aderir à UE, devem ser avaliados em função do seu próprio mérito quanto ao cumprimento, à aplicação e ao respeito do mesmo conjunto de critérios e que a dedicação desses países às reformas necessárias e a qualidade destas determinam o calendário da adesão.

É de salientar o empenho contínuo do Governo sérvio no processo de integração europeia, ao início de um ambicioso programa de reformas progressos, abrangendo o ambiente empresarial, a redução do défice orçamental e no mercado de trabalho.

Destaco a adoção de medidas importantes da Sérvia a favor da normalização das relações com o Kosovo, que conduziram ao primeiro acordo sobre os princípios que governam a normalização das relações, em 2013 e que, em 2015, foram alcançados quatro acordos importantes.

Considero importante que a Sérvia melhore o seu sistema judicial, que o torne independente e imparcial; reforce a luta contra a corrupção e o crime organizado e que alargue a proteção dos direitos humanos e das liberdades fundamentais aos grupos mais vulneráveis, nomeadamente ao que respeita à não discriminação das pessoas com deficiência, os portadores de VIH/SIDA e as pessoas LGBTI.

  Sophie Montel (ENF), par écrit. – Ce rapport est relatif au suivi 2015 sur la Serbie. Cependant, il s’agit d’un alignement d’atteintes à sa souveraineté par le biais d’ingérences manifestes. Ce rapport est donc un condensé d’arrogance communautaire à l’égard de la Serbie. J’ai donc décidé de voter contre ce texte.

  Nadine Morano (PPE), par écrit. ‒ Je me suis abstenue lors du vote sur ce rapport de suivi concernant la Serbie. En effet, bien que je sois favorable aux mentions qui y sont faites des progrès réalisés par la Serbie dans de nombreux domaines et en particulier dans celui de la normalisation de ses relations avec le Kosovo, ce texte contient des dispositions de nature à entretenir l’escalade stérile des sanctions entre l’Union européenne et la Russie, ce que je combats régulièrement au Parlement européen.

  Renaud Muselier (PPE), par écrit. ‒ Dans le cadre du processus d'intégration de la Serbie, je tiens à saluer les efforts de réformes du gouvernement serbe et à rappeler les principes de base qui sont les nôtres. J'ai donc voté en faveur de la résolution, qui fait état de la situation actuelle et encourage la Serbie dans sa voie d'adhésion à l'Union européenne.

  Victor Negrescu (S&D), in writing. ‒ In 2015 the report on Serbia notes its efforts to comply with the Copenhagen criteria and the conditionality of the Stabilisation and Association Process towards European integration. I have voted for this motion for a resolution that welcomes the opening of negotiations on financial control at the Intergovernmental Conference that took place in Brussels on the 14th of December 2015. This new report highlights Serbia’s progress and areas that need improving on the rule of law, democracy, human rights, respect for and protection of minorities, regional cooperation and good neighbourly relations, energy, the environment and transport.

  Dan Nica (S&D), în scris. ‒ Am votat pentru raportul pe 2015 privind progresele înregistrate de Serbia. Serbia, în calitate de parte contractantă la Comunitatea Energiei, ar trebui să rămână activă în cadrul instituțiilor Comunității Energiei și să continue să pună în aplicare acquis-ul pentru a construi sisteme de energie sustenabile și sigure. Autoritățile ar trebui să demareze transpunerea în practică a obiectivelor stabilite în strategia de dezvoltare a sectorului energiei, deoarece nu există nicio investiție semnificativă în sectorul energiei regenerabile.

Încurajam Serbia să dezvolte concurența pe piața gazelor naturale și să adopte măsuri pentru a îmbunătăți alinierea la acquis în domeniile energiilor regenerabile și al eficienței energetice. Comisia ar trebui sa joace un rol mai important in sprijinirea guvernului sârb in vederea reducerii dependenței țării față de importurile de energie și diversificarea aprovizionării cu gaze a Serbiei. Atragem atentia asupra pachetului IPA II 2015 care include un program de 155 de milioane EUR pentru contribuția la finanțarea proiectelor majore de infrastructură regională în sectoarele energiei și transporturilor din Balcanii de Vest. De asemenea, încurajăm Serbia să se alinieze la angajamentele medii ale UE privind schimbările climatice și la acordul încheiat la Paris în cadrul COP 21.

  Franz Obermayr (ENF), schriftlich. ‒ Ich habe gegen den vorliegenden Bericht gestimmt, da er in wesentlichen Punkten die Autonomie Serbiens zugunsten einer Zunahme des Einflusses aus Brüssel reduziert. Serbien sollte das Recht zu einer eigenständigen Außenpolitik behalten und – über ein Mindestmaß hinaus – selbst darüber entscheiden können, ob und wenn ja in welchem Maß es sich für die Rechte bestimmter Minderheiten im eigenen Land einsetzen möchte.

  Rolandas Paksas (EFDD), raštu. – Sveikintina, kad Serbija pagaliau ėmėsi įgyvendinti plataus užmojo reformų darbotvarkę. Tai pirmas žingsnis, kad šalis žengia link ES ir yra pasirengusi įgyvendinti visus jai keliamus Europos integracijos proceso reikalavimus.

Pažymėtina, kad Serbija turi atitikti reikalavimus, kurie yra ne vien ekonominiai, bet ir politiniai. Visų pirma, šalis turi ryžtingai ir be užuolankų imtis sisteminių ir socialinių bei ekonominių reformų. Reikia stiprinti ekonomikos valdymą, teisinės valstybės principą ir viešojo administravimo gebėjimus, stiprinti regioninį bendradarbiavimą ir gerus kaimyninius santykius. Be to, reikia sudaryti geresnes investicijų sąlygas visoje Serbijoje ir mažinti ekonominius ir socialinius savo regionų skirtumus. Didesnis dėmesys turi būti skiriamas teisinės valstybės principo įgyvendinimui, teisminių institucijų pasitikėjimo stiprinimui ir tiesioginiam Serbijos ir Kosovo teisėsaugos institucijų ir ryšių palaikymo biurų Belgrade ir Prištinoje bendradarbiavimo stiprinimui.

  Margot Parker (EFDD), in writing. – UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against. However, we recognise the importance of information sharing for British policing and are supportive of such measures, with appropriate safeguards, on a bilateral basis.

  Aldo Patriciello (PPE), per iscritto. ‒ Il 28 giugno 2013 il Consiglio Europeo ha deciso di avviare i negoziati di adesione con la Serbia, paese che aspira a diventare membro dell'UE. Due anni dopo la Commissione ha riferito degli ottimi progressi compiuti dal Paese nei confronti dell'integrazione europea, avrei votato quindi positivamente dichiarando ammirazione e sostegno per tale Paese.

  Eva Paunova (PPE), in writing. – Serbia has made substantial progress on its path towards the European Union. As a neighbouring country to Bulgaria, the two countries are closely related and cross-border cooperation could be facilitated if Serbia enters the EU. I welcome Serbian reform efforts and I vote in favour of the report.

  Alojz Peterle (PPE), in writing. ‒ I congratulate Serbia for its real progress towards the EU, especially for the recently opened chapters. The opening of EU accession negotiations means that Serbia has successfully put itslef into reform mode. Happy that in EU spirit, Serbia keeps a supportive attitude towards the reconciliation process with Kosovo. I won't compete with those who enumerate problems in Serbia, but join those who are committed to the opening of chapters 23&24.

  Marijana Petir (PPE), napisan. ‒ Smatram kako je uspješan nastavak pristupnih pregovora Srbije s Europskom unijom od presudne važnosti ne samo za širu europsku zajednicu, nego i za cijelu regiju. Ovi pregovori značajno će pridonijeti stabilizacijskim procesima unutar jugoistočne Europe te pružiti ohrabrujući primjer susjednim zemljama kandidatima. Međutim, Srbija mora poštivati pravnu stečevinu Europske unije.

Osiguravanje prava nacionalnih manjina, a posebice njihovog prava na obrazovanje i medijske programe na materinjem jeziku, izuzetno je važno, stoga Srbija mora poduzeti konkretne korake u tom smjeru te poštivati prava Hrvata u Srbiji. Nadalje, od posebnog interesa za Hrvatsku su i pitanja sudske nadležnosti za ratne zločine počinjene tijekom Domovinskog rata kao i problem nestalih osoba te povrata kulturnih dobara i imovine.

Srbija u tom smislu nije postigla napredak. Uspješno rješavanje ovih pitanja bilo bi jasan pokazatelj da je Srbija spremna na integraciju s Europskom unijom te na dublju suradnju sa susjednim zemljama. Podržala sam izvješće o napretku Srbije za 2015. Godinu, jer ono ukazuje na važne probleme koje Srbija još mora riješiti na svom putu u EU-u, ali i u odnosima sa susjednim zemljama.

  Florian Philippot (ENF), par écrit. ‒ Ce rapport plein d'arrogance est écrit sous l'emprise de préjugés hostiles à l'égard de la Serbie. Il ne fait preuve d'aucune objectivité et appelle constamment à une ingérence extrême dans les affaires de ce pays. La constance de l'Union européenne à mener dans les Balkans des politiques stupides à en devenir catastrophiques ne se dément pas. Je vote donc contre ce texte.

  Pina Picierno (S&D), per iscritto. ‒ Nell'ottica del suo ingresso nell'Unione europea, la Serbia sta compiendo numerosi progressi per soddisfare i requisiti comunitari. Segnatamente, il paese ha compiuto importanti passi in avanti nel processo di normalizzazione dei rapporti con il Kosovo, condizione negoziale per l'adesione all'UE. Riconosciuto l'avanzamento della Serbia verso l'adesione all'UE, ho votato a favore di questa risoluzione perché è necessario che si continui a sostenere il paese indicandogli i settori in cui operare. Tale percorso comporta la realizzazione di riforme che liberino il sistema giudiziario dall'ingerenza politica, nonché un maggiore impegno nella lotta contro la corruzione, l'abuso di potere e la criminalità organizzata. Inoltre, il paese deve impegnarsi in un dialogo virtuoso con la società civile, la cui importanza è ribadita dall'invito della Commissione al governo serbo affinché conduca consultazioni pubbliche regolari che garantiscano piena trasparenza nei negoziati con l'UE. Persiste una certa preoccupazione riguardo al coinvolgimento del parlamento nelle consultazioni legislative, in quanto il ricorso alla procedura d'urgenza per l'adozione delle leggi è una prassi molto utilizzata che tuttavia non permette il pieno esercizio della democrazia. La Serbia ha pertanto bisogno di soddisfare ancora molti aspetti ed è importante che l'Unione favorisca il governo in questo processo.

  Tonino Picula (S&D), napisan. ‒ Zahvaljujem kolegi McAllisteru na konstruktivnom izvještaju o stanju stvari i napretku kojeg je Srbija ostvarila u protekloj godini. Poboljšan zakonodavni okvir kojeg treba slijediti učinkovita implementacija, sudjelovanje u mirovnim misijama, napredak na euro-integracijskom putu, samo su neki od njih.

U isto vrijeme, ovo izvješće obuhvaća velik dio sadržaja prošlogodišnjeg izvješća, što znači da je pred Srbijom još puno posla. Ugrožena sloboda medija, nedovoljno učinkovita borba protiv korupcije, napredak u vladavini prava, sudjelovanje oporbe u demokratskim procesima, poštivanje ljudskih prava i prava manjina, usklađivanje s vanjskom politikom EU-a dio su „to-doˮ liste kojima Srbija mora pristupiti bez odgode.

Otvaranje pregovora sa Srbijom označava početak „pozitivnog pritiskaˮ s ciljem ozbiljne transformacije velikog broja sektora u susjednoj državi. Kao što je naglašeno u izvješću, od iznimne važnosti u tom procesu je i konstruktivan doprinos odnosima sa susjedima i rješavanje preostalih bilateralnih pitanja poput: granične demarkacije, nestalih, sukcesije, prava manjina u Vojvodini i zakona o procesuiranju ratnih zločina. Rješavanjem problema iz prošlosti otvaramo prostor raspravi i suradnji na pitanjima, nadam se zajedničke, europske budućnosti.

  Joao Pimenta Lopes (GUE/NGL), por escrito. ‒ A presente proposta de resolução tece um amplo conjunto de considerandos sobre o processo de integração da Sérvia na UE. Bem para além da avaliação do processo, aponta um vasto conjunto de condicionalismos com vista à adesão, que confirmam a extensão da ingerência e perda de soberania impostos aos países e povos no processo de adesão à UE.

Destacamos as reformas no sistema judicial e político, reconhecimento por parte da Sérvia da existência do Kosovo, reformas laborais, privatizações, restruturação do sector público, proteção do investimento privado, reforma orçamental, imposições no âmbito do funcionamento das instituições, cooperação com o Tribunal Penal Internacional para a Ex-Jugoslávia.

Os sucessivos alargamentos têm permitido aos grandes grupos económico—financeiros o alargamento do mercado interno comunitário, permitindo o domínio de novas economias, criando novas oportunidades para a exploração de uma mão-de-obra qualificada e de baixo custo.

É inaceitável a postura senhorial com que são expostos os considerandos e as condições exigidas para satisfazer os preceitos referentes à integração do país, retirando aos povos o legítimo direito de decidir o seu futuro, onde se inscreve, a escolha livre e soberana da adesão à UE, mas também as estratégias de desenvolvimento económico e social.

Por estas razões votámos contra.

  Salvatore Domenico Pogliese (PPE), per iscritto. ‒ L'apertura dei primi capitoli negoziali nel processo di adesione della Serbia all'Unione europea sono stati accolti dal Parlamento europeo con favore. La Serbia ha compiuto passi importanti verso la normalizzazione delle relazioni con il Kosovo e ha saputo affrontare la crisi migratoria con grande capacità. Auspico che la Serbia prosegua le sue riforme sistematiche, in modo che il lavoro di giudici e pubblici ministeri, così come quello dei media, possa essere libero da influenze politiche e volto a intensificare gli sforzi per combattere la corruzione e la criminalità organizzata. Ho votato a favore di questa risoluzione.

  Franck Proust (PPE), par écrit. ‒ J'ai voté pour le rapport de suivi de 2015 concernant la Serbie. Comme son nom l'indique, ce rapport résume les difficultés et les besoins inhérents de progrès nécessaires à la Serbie pour se rapprocher des standards européens de stabilité. Ceci tout en soulignant les aspects positifs du pays afin de le soutenir dans sa politique. C'est un rapport équilibré.

  Julia Reid (EFDD), in writing. ‒ UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against. However, we recognise the importance of information sharing for British policing and are supportive of such measures, with appropriate safeguards, on a bilateral basis.

  Sofia Ribeiro (PPE), por escrito. ‒ Votei favoravelmente o presente relatório uma vez que é reconhecido o empenho contínuo do Governo Sérvio no processo de integração europeia.

Assim, concordo que a Sérvia deverá prosseguir de forma decisiva e direta as reformas sistémicas e socioeconómicas, dando continuidade ao trabalho preparatório que visa o efetivo início das negociações de adesão.

Congratulo o presente relatório em que são tecidas considerações essenciais para a evolução deste processo, nomeadamente no que diz respeito ao Estado de direito, democracia, direitos humanos, respeito e proteção das minorias, cooperação regional, relações de boa vizinhança, energia, ambiente e transportes.

Assim, votei favoravelmente o presente relatório por considerar que neste constam recomendações essenciais para o processo de integração europeia da Sérvia, mais especificamente no que diz respeito à aplicação rigorosa da legislação e das políticas necessárias para o alinhamento pelas normas da UE.

  Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández (S&D), por escrito. ‒ El presente informe hace un análisis pormenorizado de los avances de las negociaciones para la adhesión a la UE de Serbia. Destaca la apertura de los capítulos sobre control financiero y el del proceso para normalizar las relaciones con Kosovo. Además, el informe destaca el compromiso de Serbia en el proceso de integración europea. A pesar de que el avance ha sido significativo, este documento pone de relieve que a Serbia le queda mucho trabajo por hacer: por un lado falta un compromiso mayor de Serbia con la libertad de prensa, además de que están empeorando las condiciones de libertad de expresión, y por otro lado falta un esfuerzo real para luchar contra la corrupción, ya que falta transparencia en la financiación de los partidos políticos y de las campañas electorales. Por último, el informe también invita a Serbia a hacer más esfuerzos para mejorar la situación de los romaníes y garantizar la aplicación coherente en todo el país de la legislación sobre la protección de las minorías.

Por ello he votado a favor de este informe.

  Claude Rolin (PPE), par écrit. ‒ Je me suis abstenu sur cette résolution relative à la Serbie, qui a été adoptée par 498 voix pour, 66 voix contre et 70 abstentions et dont le texte salue l'ouverture des négociations d'adhésion à l'Union européenne. J'ai, par contre, soutenu les efforts du pays à poursuivre ses réformes systématiques, à veiller à ce que les travaux des juges et des procureurs, tout comme des médias, ne fassent l'objet d'aucune ingérence politique, et à intensifier ses efforts pour lutter contre la corruption et la criminalité organisée.

  Bronis Ropė (Verts/ALE), raštu. ‒ Balsavau dėl šios rezoliucijos, nes labai svarbu stebėti Serbijos daromą pažangą reformų įgyvendinimo srityje. Ne mažiau svarbu - įvardinti Serbijos pasiekimus ir iš šalies įvertinti galimus iššūkius. Pranešimu taip pat raginama daugiau dėmesio Serbijoje skirti švariai energijai. Tuo pačiu Komisija raginama remti Serbijos vyriausybės pastangas sumažinti šalies priklausomybę nuo importuojamos energijos diversifikuojant Serbijos dujų tiekimą. Šie žingsniai yra svarbūs ne tik Serbijai, bet ir Europos Sąjungai tiek saugumo, tiek klimato kaitos kontekste.

  Fernando Ruas (PPE), por escrito. ‒ A UE tem vindo a reafirmar que as prioridades da União Europeia estão relacionadas com o crescimento e o emprego, a par com um investimento na paz, democracia, prosperidade, segurança e estabilidade em todo o continente, sendo o alargamento um processo que assume um carácter secundário nesta legislatura.

No entanto, as negociações de adesão da Sérvia à UE tiveram início em junho de 2013, tendo sido avaliados os progressos alcançados por este país com vista à sua integração europeia, designadamente, atenta a conformidade das suas reformas com os princípios do Estado de Direito.

Atendendo aos significativos e importantes progressos da Sérvia, é possível afirmar que as negociações rumam em sentido positivo. Merecem destaque o respeito e a proteção dos direitos humanos, nomeadamente, a sua postura face à crise dos migrantes, o pleno respeito demonstrado pela proteção dos grupos mais vulneráveis, bem como a aplicação efetiva da legislação europeia e ainda os esforços desenvolvidos por este país no que concerne à sua posição na cooperação regional e no estabelecimento de relações de boa vizinhança.

Assim, é com satisfação que verifico que a Sérvia tem adotado medidas que estão a permitir a aproximação à UE, pelo que votei favoravelmente este relatório.

  Tokia Saïfi (PPE), par écrit. ‒ J'ai voté en faveur de ce rapport de suivi concernant la Serbie pour l'année 2015. Tous les ans, le Parlement adopte un rapport au sujet des États candidats à l'adhésion à l'Union, dont la Serbie, pays candidat depuis 2010.

Il convient de souligner que la Serbie a une dynamique positive et s'est engagée dans de nombreuses réformes. J'ai soutenu ce texte car il rappelle néanmoins que la Serbie doit intensifier ses réformes législatives et veiller à leur mise en œuvre effective, notamment en ce qui concerne l'indépendance de la justice, la lutte contre la corruption et la criminalité organisée, ou encore la liberté d'expression et des médias.

Enfin, ce texte demande à la Serbie de poursuivre la normalisation de ses relations avec le Kosovo et de s'engager en faveur du renforcement de ses relations de bon voisinage, et de l'alignement progressif sur la PESC.

  Massimiliano Salini (PPE), per iscritto. ‒ L'Unione europea deve incoraggiare quei paesi, come la Serbia, che stanno facendo notevoli sforzi nella giusta direzione e riconoscere i risultati raggiunti. Oltretutto non dimentichiamo il ruolo chiave dell'area balcanica, che si trova ad essere, ancora una volta, porta tra l'oriente e l'occidente, crocevia di migliaia di migranti che l'attraversano per cercare di raggiungere l'Europa.

  Lola Sánchez Caldentey (GUE/NGL), por escrito. ‒ Nos abstenemos en esta votación entendiendo que el párrafo de esta Resolución concerniente a Kosovo: 1) contraviene la legislación internacional ya que, si bien Corte Internacional de Justicia concluyó que la declaración unilateral de independencia de Kosovo no violó el derecho internacional ni la Resolución 1244 del Consejo de Seguridad de las Naciones Unidas, y que el proceso de estatalización de Kosovo es irreversible, el dictamen tampoco implica que la exprovincia tenga un derecho fundado a ser reconocida por terceros; 2) no solo no aporta nada a la necesaria resolución política del conflicto, sino que además interfiere en las relaciones entre Rusia y Serbia y lastra el debido abordaje de acciones conducentes a una estabilización real y duradera de la zona. Además, rechazamos la naturaleza y orientación de las medidas económicas implícitas y explícitas en la propuesta de Resolución.

  Christel Schaldemose (S&D), skriftlig. ‒ Jeg glæder mig over, at Serbien har forberedt sig til reelt at indlede tiltrædelsesforhandlinger med afslutningen af screeningprocessen og udarbejdelsen og fremlæggelsen af den omfattende handlingsplan for kapitel 23 (Retsvæsenet og grundlæggende rettigheder) og 24 (Retfærdighed, frihed og sikkerhed).

  Lidia Senra Rodríguez (GUE/NGL), por escrito. ‒ He votado en contra de la Resolución sobre el Informe de 2015 sobre Serbia, aunque contiene aspectos positivos como el reconocimiento de los pasos importantes dados por este país hacia la normalización de las relaciones con Kosovo o la importancia del respeto y la protección de las minorías que habitan en territorio serbio. Sin embargo, la Resolución se dirige principalmente a alentar el proceso de integración de Serbia en la UE, con todo lo que esto conlleva y que está recogido en la propia Resolución: la exigencia de reformas económicas estructurales (sabiendo que este eufemismo implica el recorte de los derechos sociales y laborales de las clases populares), la reestructuración de empresas públicas (privatizaciones), la corrección de los desequilibrios presupuestarios (recorte de gasto público), la protección de las inversiones extranjeras (proteger a las grandes corporaciones transnacionales), etc. Se trata de medidas y exigencias que considero muy negativas para las clases populares de cualquier país.

  Czesław Adam Siekierski (PPE), na piśmie. ‒ Serbia jest dla UE ważnym partnerem w regionie, dlatego też istotne są ustalenia i rozwój sytuacji w kontekście negocjacji akcesyjnych, jak i aktualna współpraca w takich kwestiach, jak chociażby kryzys migracyjny. Serbia uczyniła w ostatnim okresie ważne postępy, przyczyniając się w dalszym stopniu do pogłębienia pozytywnego wymiaru relacji z Unią.

Konieczne jest dalsze dążenie do wypełnienia kryteriów praworządności oraz zapewnienie odpowiedniej ochrony praw mniejszości. Wskazane jest, aby w tym zakresie podejmowano i realizowano nowe zobowiązania, gdyż takie podejście na obecnym etapie negocjacji pomoże w uniknięciu komplikacji i powstawania dodatkowych wymogów na etapach późniejszych.

Wprowadzane reformy nie służą jedynie sprostaniu formalnych wymogów stawianych przez UE wobec państw kandydujących, lecz przynoszą również konkretne korzyści dla społeczeństwa i gospodarki. Na podkreślenie zasługuje tu dążenie do realizacji zasad demokracji, co przejawia się między innymi w aktywności obywateli oraz obecności konstruktywnej opozycji czy też wolności mediów będących nieodłącznym składnikiem demokracji.

W przypadku Serbii warto również wskazać jej rolę na podkreślenie zasługuje również jej rola w stabilizacji regionu oraz jego rozwoju. Z tego powodu normalizacja sytuacji w Serbii oraz konstruktywny dialog z Kosowem stanowią podstawę dla opracowywania korzystnych i racjonalnych strategii gospodarczych i politycznych dla krajów sąsiednich, które są bliskimi sąsiadami i partnerami UE.

  Siôn Simon (S&D), in writing. ‒ This is still the initial stages of what is an incredibly long process, which I don’t suspect is going to be concluded for some time to come. It has been well documented that conditionality pressure from the EU has massive benefits for the development of democratic institutions and in the fight against corruption. But, of course this is not a linear process, and in a time of increasing populism around Europe, knock-backs will happen.

Indeed, this report adds to this pressure by drawing attention to problems in the country, such as media freedom, deteriorating conditions for freedom of expression, lack of transparency in the funding of political parties and election campaigns, and calls on Serbia to make further efforts to improve the situation of their political institutions.

  Davor Škrlec (Verts/ALE), napisan. ‒ Pozitivno sam glasao za ovo izvješće, no ovo obrazloženje glasovanja nastaje kao kritika postojećem sustavu vrednovanja rada zastupnika u Europskom parlamentu isključivo na osnovu statističkog broja parlamentarnih aktivnosti potenciranog u Hrvatskoj, a koji zapravo ne odražava stvarnu kvalitetu i količinu rada, učinkovitost te ponajviše uspjeh zastupničkog djelovanja.

  Monika Smolková (S&D), písomne ‒ Európska rada 28. júna 2013 rozhodla o začatí rokovaní so Srbskom o pristúpení do EÚ, pričom monitorovací proces tejto krajiny bol ukončený v marci 2015 a teraz Komisia predložila Európskemu parlamentu správu o pokroku Srbska za rok 2015. V nej sa konštatuje, že Srbsko urobilo významný krok v záujme normalizácie vzťahov s Kosovom, výrazný pokrok dosiahlo v oblasti podnikateľského prostredia, znižovania rozpočtového schodku a trhu práce vrátane pracovno-právnych predpisov a politiky zamestnanosti. Kľúčový význam pre Srbsko má zásada právneho štátu, nezávislé súdnictvo. Tu aj napriek určitému pokroku v prijímaní ustanovení o hodnotení sudcov a prokurátorov je miera ovplyvňovania naďalej vysoká, preto musí Srbsko vykonať národnú stratégiu reformy súdnictva, aby sudcovia a prokurátori neboli pod vplyvom politikov a vlády. Znepokojenie vyvoláva korupcia a organizovaná trestná činnosť, ktoré sú prekážkou brániacou demokratickému, sociálnemu a hospodárskemu rozvoju Srbska. V správe sa oceňuje konštruktívny prístup srbskej vlády k vzťahom so susednými krajinami, čo umožnilo dosiahnuť významný pokrok v prehlbovaní regionálnej spolupráce a v upevňovaní vzťahov s EÚ.

  Igor Šoltes (Verts/ALE), pisno. ‒ Predlog resolucije se nanaša na poročilo o Srbiji za leto 2015 s strani Komisije. V poročilu Komisija navaja napredek, ki ga je Srbija dosegla na področju evropskega približevanja, in ocenjuje njena prizadevanja za izpolnitev kopenhagenskih meril ter pogojev stabilizacijsko-pridružitvenega procesa.

Strinjam se, da je temeljito izvajanje zakonodaje in politik še vedno bistveni kazalnik uspešnega procesa vključevanja. Zato menim, da je pomembno, da srbski politični voditelji nadaljujejo z reformiranjem svoje zakonodaje, tako da bo ta usklajena s standardi EU. Predlog resolucije pozdravlja, da je Srbija napredovala na področju poslovnega okolja ter zmanjšanja proračunskega primanjkljaja na trgu dela.

Predlog resolucije pa prav tako vsebuje pomemben poudarek o izjemnem pomenu načela pravne države in neodvisnega sodstva. Izpostavljeni so še nekateri drugi predlogi, v katerih se zrcalijo nekatera najpomembnejša evropska načela. Kot take lahko omenim potrebo po izboljšanju postopka posvetovanja v parlamentu, ustrezno izvajanje pravnega in institucionalnega okvirja za varstvo človekovih pravic in temeljnih svoboščin, pomembnost vključevanja narodnih manjšin, konstruktiven pristop srbske vlade do odnosov s sosednjimi državami ter grajenje trajnostnih in zanesljivih energetskih sistemov.

Menim, da predlog resolucije predstavlja ustrezen odziv na omenjeno poročilo o Srbiji za leto 2015, zaradi česar sem na plenarnem zasedanju poročilo tudi podprl.

  Renato Soru (S&D), per iscritto. ‒ Ho espresso oggi voto favorevole sulla relazione che illustra i progressi compiuti dalla Serbia nel processo di negoziazione per l'adesione all'Unione europea e sulla necessità di accelerarlo. Visto il carattere particolarmente ambizioso dell'agenda di riforme che il paese si prefigge di attuare in futuro, la Serbia ha bisogno del nostro supporto in questo processo. Tra i prossimi obiettivi da realizzare nel breve termine, infatti, la Serbia si prefigge il rafforzamento dello Stato di diritto, la lotta alla corruzione e la creazione di migliori condizioni di vita per la società serba. Come evidenziato anche nella risoluzione, è essenziale che il paese agisca in fretta per migliorare la situazione della libertà dei media e della libertà di espressione e l'indipendenza della magistratura da eventuali interferenze del potere politico. Tali presupporti rappresentano le condizioni essenziali per proseguire positivamente nel processo di integrazione, nella consapevolezza che quest'ultimo potrebbe determinare un significativo miglioramento dell'economia serba e di conseguenza un miglioramento della stabilità politica del paese.

  Ivan Štefanec (PPE), písomne ‒ Podporujem eurointegračné ambície Srbska a jeho politické i spoločenské zmeny, ktorými táto krajina prechádza. Je však kľúčové, aby si Belehrad a Priština našli cestu k usporiadaniu vzájomných vzťahov.

  Davor Ivo Stier (PPE), napisan. ‒ 28. lipnja 2013. Europsko vijeće je odlučilo započeti pristupne pregovore sa Srbijom. Prva međuvladina konferencija održana je 21. siječnja 2014., analitički pregled je dovršen u ožujku 2015., a Srbija je u rujnu 2015. okupila pregovarački tim. Pozdravljam napredak u pogledu gospodarskih reformi, što je poboljšalo proračunsku situaciju Srbije te pozivam Komisiju da nastavi podupirati vladu u planovima za provođenje dodatnih reformi, posebice u vezi s rješavanjem fiskalnih neravnoteža i reformi glavnih sektora gospodarstva.

Korupcija i organizirani kriminalitet su široko rasprostranjeni u regiji te također predstavljaju prepreku demokratskom, socijalnom i gospodarskom razvoju Srbije. Naglasio bih važnost djelovanja organizacija civilnog društva u demokratskom društvu. Izražavam zabrinutost zbog činjenice da nije postignut napredak u poboljšanju stanja u vezi sa slobodom govora i medija. Potrebno je stvoriti adekvatnu zastupljenost manjina u lokalnim, regionalnim i nacionalnim predstavničkim i administrativnim tijelima, osigurati mogućnost korištenja manjinskih jezika u medijima i obrazovanju, te je važno da Srbija omogući pronalazak nestalih osoba te nastavi suradnju u procesuiranju ratnih zločina s ICTY-om.

Pozivam Srbiju da preispita sporni zakon kojim se jurisdikcija neosnovano širi na područje susjednih država, uključujući i dvije članice EU-a i time dovodi do pravne nesigurnosti te ugrožava dobrosusjedske odnose, te zajedno s Komisijom i susjednim državama uspostavi pravni sustav u skladu s europskim pravnim standardima.

  Dubravka Šuica (PPE), napisan. ‒ 28. lipnja 2013. godine Europsko vijeće odlučilo je započeti pristupne pregovore sa Srbijom. Europska Komisija je u svom izvješću za 2015. godinu utvrdila da je Srbija napredovala prema europskoj integraciji. U siječnju 2015. godine Srbija je preuzela predsjedanje OESS-om. Također, Srbija je poduzela važne korake prema normalizaciji odnosa s Kosovom, no potrebni su daljnji napori za konačno smirenje tih odnosa. Potrebno je osnažiti gospodarsko upravljanje, vladavinu prava i kapacitete javne uprave. Parlament poziva Srbiju da uskladi svoju vanjsku i sigurnosnu politiku s politikom Europske unije, što uključuje i politiku prema Rusiji. Također, pozdravlja se aktivno sudjelovanje Srbije u međunarodnim mirovnim operacijama. Po pitanju Vojvodine napominje se da kulturna raznolikost Vojvodine doprinosi identitetu Srbije te da se autonomija Vojvodine ne bi smjela smanjivati. U izvješću se potiče Srbiju da nastavi surađivati sa Međunarodnim kaznenim sudom za bivšu Jugoslaviju u duhu pomirenja i dobrosusjedskih odnosa.

Podržavam prijedlog ove rezolucije s njezinim preporukama i smjernicama za daljnji napredak Srbije prema europskim integracijama. Kao jedna od ključnih država Zapadnog Balkana, uključivanje Srbije u europske integracije osigurava sigurnost u regiji, te omogućuje bolje dobrosusjedske odnose.

  Patricija Šulin (PPE), pisno. ‒ Glasovala sem za resolucijo ob zaključku razprave o izjavah Sveta in Komisije o poročilu o Srbiji za leto 2015. Pozdravljam normaliziranje in otoplitev odnosov med Beogradom in Prištino. To je zelo pomemben pogoj za članstvo v Evropski uniji. Srbija je s tem naredila velik korak na poti v Evropsko unijo. Seveda je še veliko poglavij, ki jih mora zapreti. Med drugim je to področje pravosodja in temeljnih pravic ter zagotovitev pravic v povezavi s svobodo in varnostjo. V mislih imam predvsem svobodo medijev, ki je zelo pomembna za obstoj demokracije.

  Pavel Svoboda (PPE), písemně. ‒ Hlasoval jsem pro přijetí usnesení ke zprávě o Srbsku za rok 2015, jelikož toto usnesení dále rozvíjí původní zprávu Evropské komise v pozitivním duchu podpory úsilí Srbska k naplnění podmínek pro vstup do EU. Srbsko se nyní stává důležitým partnerem EU v prostoru západního Balkánu a je třeba mu poskytnout dostatečnou podporu, aby bylo schopno postupně plnit všechny podmínky členství. Základem je zde funkční justiční systém, který zajistí dodržování nově přijatých pravidel. Srbsko ještě musí pokročit v této oblasti a také v oblasti boji s organizovaným zločinem, stejně jako v oblasti práv menšin, jejichž příslušníci jsou často zdrojem migračních tlaků v EU. Důležitý je také soulad zahraniční politiky Srbska se zahraniční politikou EU a to zejména vůči Rusku. Zpráva však také konstatuje pokrok, který Srbsko činí v oblasti sousedských vztahů. Dobré sousedské vztahy jsou základní podmínkou možného budoucího členství v EU.

  Νεοκλής Συλικιώτης (GUE/NGL), γραπτώς. ‒ Τηρήσαμε αποχή στην σχετική έκθεση καθώς με τις προτάσεις που προωθούνται επιδιώκεται παρέμβαση στα εσωτερικά της χώρας, δημιουργώντας σχέσεις εξάρτησης αντί συνεργασίας. Μέσα από την έκθεση η ΕΕ, ζητά από την Σερβία να συνεχίσει την διαδικασία εξομάλυνσης των σχέσεων της με το Κόσοβο και να προχωρήσει ουσιαστικά σε αναγνώρισή του. Επίσης καλείται η Σερβία να ευθυγραμμίσει την εξωτερική πολιτική και πολιτική ασφάλειας της με εκείνη της ΕΕ κυρίως όσον αφορά τη Ρωσία και να συνεχίσει τις σκληρές νεοφιλελεύθερες οικονομικές μεταρρυθμίσεις της σκληρής λιτότητας, οι οποίες έχουν οδηγήσει στην αύξηση της ανεργίας και της φτώχεια, στη μείωση της παραγωγικότητας και σ' ένα τεράστιο δημοσιονομικό έλλειμμα. Εντούτοις δεν καταψηφίσαμε την έκθεση καθώς η απόφαση για ένταξη στην ΕΕ αποτελεί δικαίωμα της ίδιας της χώρας και του λαού της.

  Ελευθέριος Συναδινός (NI), γραπτώς. ‒ Η εν λόγω έκθεση προόδου επιβάλλει στη Σερβία απορρόφηση μεγάλου κύματος λαθρομεταναστών, οξύνοντας με αυτόν τον τρόπο την ήδη βεβαρημένη κατάσταση στη Βαλκανική.

  Tibor Szanyi (S&D), írásban. ‒ Szavazatommal támogattam a jelentés elfogadásáról szóló határozatott, tekintettel arra, hogy határozott véleményem szerint Szerbia az EU számára kulcsfontosságú partner, a nyugat-balkáni térség stabilitása, gazdasági és infrastrukturális kapcsolataink, valamint – az utóbbi idők drámai fejleményei nyomán – az Európába irányuló migrációs hullám kezelése terén egyaránt. Ezért ez a határozat fontos és konkrét európai érdeket szolgál azzal, hogy az Európai Parlament pozitív, bátorító módon igazolja vissza a szerbiai reformfolyamat eddigi eredményeit, a Koszovóval való normalizálásért tett lépéseket, amelyek alapján tavaly év végén megkezdődhettek a csatlakozási tárgyalások. Úgy vélem, a szerb csatlakozási folyamat e határozatban is megnyilvánuló parlamenti támogatása jogosítja fel az EP-t arra is, hogy ezután is szoros figyelemmel kísérje az ottani reformfolyamatot és számon kérje Belgrádtól a polgári, kisebbségi jogok, az igazságszolgáltatás, a média, és egyéb területeken még meglévő hiányosságok felszámolását, majd értékelje a soron következő előrehozott választásokat. Az EP világos állásfoglalásától a magam részéről azt is remélem, hogy ennek nyomán az Európai Bizottság végre felismeri: Szerbia esete a legjobb példa arra, hogy hiba volt a Bizottság ötéves programjában zárójelbe tenni az EU bővítést, hiszen látható, hogy a csatlakozási folyamat ütemes folytatása mindig megújuló, aktuális és konkrét érdekként jelentkezik az Unió és egész Európa szempontjából is.

  Claudia Tapardel (S&D), în scris. ‒ Uniunea Europeană încurajează perspectivele europene ale ţărilor din Balcanii de Vest, regiune considerată ca aparţinând întrutotul arealului natural de extindere al Uniunii. În cadrul acestui areal, relaţiile cu Serbia au cunoscut o evoluţie sinuoasă dar constant ascendentă. În prezent, relaţiile UE cu statul sârb se situează la un nivel excelent, manifestat prin deschiderea negocierilor de aderare. În ultimul an merită a fi salutată deschiderea negocierilor asupra Capitolului 32, privind controlul financiar, şi asupra Capitolului 35, privind normalizarea relaţiilor cu Kosovo. De asemenea, în ciuda unei vieţi politice interne destul de complicate, merită remarcată atitudinea pro-europeană a majorităţii forţelor politice relevante din Serbia. Progresele realizate s-au materializat prin liberalizarea regimului de vize al UE pentru cetăţenii sârbi. În cadrul raportului pe anul 2015 sunt evidenţiate, însă, şi o serie de probleme care persistă la nivel intern, cum ar fi libertatea mass-media, deteriorarea condiţiilor pentru libertatea de exprimare, lipsa transparenţei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. De asemenea, raportul remarcă necesitatea coordonării eforturilor pentru îmbunătăţirea situaţiei minorităţii rome şi implementarea legislaţiei pentru protecţia minorităţilor. Consider că documentul reflectă situaţia existentă la nivelul Serbiei şi susţin adoptarea sa în această formă.

  Marc Tarabella (S&D), par écrit. ‒ J'ai voté en faveur du texte. Je salue l'ouverture des négociations et du chapitre 32 à la conférence intergouvernementale de Bruxelles du 14 décembre 2015 et l'engagement continu de la Serbie en faveur du processus d'intégration européenne.

La Serbie doit mener des actions pour faire connaître cette décision stratégique auprès de la population serbe. Ce pays doit également s'attaquer résolument de front aux réformes systémiques et prêter une attention particulière à ses jeunes dans la mise en œuvre de ses réformes!

  Pavel Telička (ALDE), in writing. ‒ I voted in favour of the resolution on the progress report on Serbia as it supports Serbia’s European integration. Nevertheless, corruption and pressure on the media remain crucial outstanding issues. Indeed, it is essential that the country implement reforms in the areas of judiciary and fundamental rights and of justice, freedom and security. Moreover, corruption and organised crime are widespread in the region and also represent an obstacle to Serbia’s democratic, social and economic development and if progress has been made in this area, Serbia has to step up its efforts.

I also believe that the negotiation of chapter 35 on normalising relations with Kosovo is of crucial importance for Serbia’s progress on its path towards EU integration.

  Patrizia Toia (S&D), per iscritto. ‒ Ho sostenuto la relazione del collega McAllister poiché condivido la valutazione equilibrata sui progressi compiuti dalla Serbia nel suo cammino verso l'Unione Europea.

Molti sono gli sforzi fatti in questi anni per attuare programmi di riforma economica e strutturale ed è apprezzabile l'impegno per una pubblica amministrazione più efficiente oltre che il rafforzamento dello stato di diritto e l'adozione di piani d'azione per la normalizzazione delle relazioni con il Kosovo.

La Serbia sta inoltre affrontando pienamente la crisi migratoria, per questa ragione rappresenta un partner essenziale e collaborativo dell'UE nei Balcani e pertanto è indispensabile che l'Unione fornisca risorse e un opportuno sostegno finanziario.

E´ importante però, che dal punto di vista interno, la Serbia migliori la cooperazione tra il governo e le organizzazioni della società civile e aumenti il coinvolgimento delle minoranze nazionali nel processo decisionale.

  László Tőkés (PPE), írásban. ‒ A Szerbiáról szóló 2015. évi eredményjelentés üdvözli, hogy Szerbia továbbra is elkötelezett az európai integrációs folyamat mellett, és jelentős előrelépéseket tett ebben az irányban. A dokumentum hangsúlyozza, hogy a jogállamiság megteremtése nélkül komoly és fenntartható haladás nem képzelhető el. Megállapítja, hogy a Vajdaság kulturális sokszínűsége hozzájárul Szerbia identitásához. Továbbá felhívja a szerb hatóságokat, hogy biztosítsák a kisebbségek védelméről szóló jogszabályok egész országban való következetes végrehajtását, többek között az oktatás, a nyelvhasználat, a közigazgatásban való képviselet, valamint a média és az egyházi szolgálatok kisebbségi nyelveken való hozzáférhetősége terén.

Tekintettel arra, hogy Szerbia a magyar nemzet-, szomszédság-, és biztonságpolitika homlokterében áll, valamint a vajdasági magyarság érdekeinek védelmében szavazatommal támogattam a jelentést.

  Romana Tomc (PPE), pisno. ‒ Predlog resolucije ob zaključku razprave o izjavah Sveta in Komisije v skladu s členom 123(2) Poslovnika o poročilu o Srbiji za leto 2015 sem podprla, saj menim, da dobro opiše dosedanje dosežke in pa tudi pomanjkljivosti ki jih mora Srbija še izboljšati v luči evropskega približevanja.

Zajeto je več področij, od pravne države, demokracije, človekovih pravic, spoštovanja in varstva manjšin, regionalnega sodelovanja in dobrih sosedskih odnosov do energetike, okolja in prometa. Poleg tega pa EU državo opozarja in poziva katerim področjem mora nameniti dodatno pozornost, da bodo pogajanja o pridružitvi uspešna.

  Estefanía Torres Martínez (GUE/NGL), por escrito. ‒ Nos abstenemos en esta votación entendiendo que el párrafo de esta Resolución concerniente a Kosovo: 1) contraviene la legislación internacional ya que, si bien Corte Internacional de Justicia concluyó que la declaración unilateral de independencia de Kosovo no violó el derecho internacional ni la Resolución 1244 del Consejo de Seguridad de las Naciones Unidas, y que el proceso de estatalización de Kosovo es irreversible, el dictamen tampoco implica que la exprovincia tenga un derecho fundado a ser reconocida por terceros; 2) no solo no aporta nada a la necesaria resolución política del conflicto, sino que además interfiere en las relaciones entre Rusia y Serbia y lastra el debido abordaje de acciones conducentes a una estabilización real y duradera de la zona. Además, rechazamos la naturaleza y orientación de las medidas económicas implícitas y explícitas en la propuesta de Resolución.

  Ulrike Trebesius (ECR), schriftlich. ‒ Anhand dieser Entschließung nimmt das Europaparlament eine Stellungnahmen zum Kommissionbericht vor, in dem die Kommission Fortschritte Serbiens bei der europäischen Integration dargelegt hat. Die Entschließung begrüßt die bisher erreichten Fortschritte Serbiens, wie unter anderem Verbesserung des Geschäftsumfelds oder Senkung des Haushaltsdefizits. Gleichzeitig stellt sie fest, dass Korruption und organisierte Kriminalität in der Region weit verbreitet sind, was auch der demokratischen, sozialen und wirtschaftlichen Entwicklung Serbiens im Wege steht. Generell handelt es sich um eine gute und ausbalancierte Stellungnahme, die ich als solche zur Kenntnis genommen habe.

Ich kann mich jedoch nicht mit der Tatsache identifizieren, dass angesichts aktueller Probleme neue Beitrittskapitel eröffnet und weitere Beitrittsverhandlungen geführt werden. EU-Spitzen kennen seit langem nur eine Antwort: immer mehr und immer größeres Europa. In der Situation, wenn sich die strukturellen Mängel der Eurozone weiterhin vertiefen und Großbritannien über einen EU-Austritt nachdenkt, ist es unserseits höchst unehrlich, Serbien eine Beitrittsperspektive zu geben. Die EU muss erst ihre Probleme lösen können, d. h. muss sich erst reformieren, damit eine EU-Erweiterung in Frage kommen kann.

Von diesem Gesichtspunkt konnte ich die genannte Parlamentsentschließung nicht unterstützen und habe mich bei der Abstimmung enthalten.

  István Ujhelyi (S&D), írásban. ‒ 2013. június 28-i ülésén az Európai Tanács úgy döntött, hogy csatlakozási tárgyalásokat kezd Szerbiával. Az első kormányközi konferenciára 2014. január 21-én került sor. Az átvilágítási folyamat 2015 márciusában lezárult. A Szerbiáról szóló 2015. évi jelentésében a Bizottság beszámolt a Szerbia által az európai integráció területén elért előrelépésekről és értékelte az ország koppenhágai kritériumoknak, valamint a stabilizációs és társulási folyamat feltételrendszerének való megfelelésre irányuló erőfeszítéseit. A Bizottság a jelentéstétel tekintetében új megközelítést alkalmazott, amely sokkal világosabb útmutatást nyújt a szóban forgó országoknak arra nézve, hogy mire kell összpontosítaniuk. Szavazatommal támogattam a jelentést.

  Viktor Uspaskich (ALDE), raštu. – Pabrėžiu didelę teisinės valstybės principų svarbą; pabrėžiu nepaprastą nepriklausomų teisminių institucijų svarbą; pažymiu, kad, nors teisminių institucijų srityje padaryta tam tikra pažanga, visų pirma patvirtinant teisėjų ir prokurorų vertinimo taisykles, šioje srityje vis dar daug politinio kišimosi; raginu valdžios institucijas įgyvendinti nacionalinę teismų sistemos reformos strategiją.

  Ivo Vajgl (ALDE), in writing. ‒ I voted in favour of this resolution because I firmly believe in Serbia´s European prospects. Access negotiations between Serbia and the EU were opened in 2013 and in December 2015 the first two chapters were opened, which is a clear signal that the country is on the right track towards EU membership. Matters of concern still remain, most notably high levels of corruption and a recent increase of political pressure on the media. Also, Serbia will have to improve its relations with Kosovo in order for negotiations to advance further. As of now, Serbia´s progress must nevertheless be acknowledged and that is why I voted in favour of this resolution.

  Derek Vaughan (S&D), in writing. ‒ I was satisfied to vote in favour of the 2015 Progress Report on Serbia. I fully support the proper integration of Serbia into the European family, and it is vital that Serbia continues to carry forward its ambitious reform agenda. Strengthening the rule of law, fighting corruption and providing a better standard of life for everyday Serbians will help not only Serbia, but the Balkans and by extension the rest of the Europe. For Serbia the process of integration is the best way to improve both the country's economic situation and building political stability.

  Hilde Vautmans (ALDE), schriftelijk. ‒ Ik stemde voor dit verslag. Ik sta achter de verdere integratie van Servië in de Europese familie. Het is belangrijk dat Servië verder gaat met zijn ambitieuze hervormingen om zo de rechtsstaat te versterken, corruptie verder te bestrijden en het dagelijkse leven van de Serviërs sterk te verbeteren.

  Miguel Viegas (GUE/NGL), por escrito. ‒ Não acompanhamos um amplo conjunto de considerandos sobre o processo de integração da Sérvia na UE. Bem para além da avaliação do processo, a resolução aponta para um vasto conjunto de condicionalismos com vista à adesão, que confirmam a extensão da ingerência e perda de soberania impostas aos países e povos no processo de adesão à UE.

Vejam-se as reformas no sistema judicial e político, o reconhecimento por parte da Sérvia da existência do Kosovo, as reformas laborais, as privatizações, a restruturação do setor público, a proteção do investimento privado, a reforma orçamental, as imposições no âmbito do funcionamento das instituições, a cooperação com o Tribunal Penal Internacional para a Ex-Jugoslávia.

Os sucessivos alargamentos da UE têm permitido aos grandes grupos económico-financeiros o alargamento do mercado interno comunitário, permitindo o domínio de novas economias, criando novas oportunidades para a exploração de uma mão-de-obra qualificada e de baixo custo.

É inaceitável a postura senhorial com que são expostos os considerandos e as condições exigidas para satisfazer os preceitos referentes à integração do país, retirando aos povos o legítimo direito de decidir o seu futuro, onde se inscreve a escolha livre e soberana da adesão à UE, mas também as estratégias de desenvolvimento económico e social.

Por estas razões, votámos contra.

  Harald Vilimsky (ENF), schriftlich. ‒ Der Kosovo ist und bleibt eine Provinz im Herzen Serbiens. Die serbische Bevölkerungsmehrheit wurde erst durch gezielte Infiltrierung zur Minderheit. Wenn wir die nun vorherrschende muslimische Mehrheit im Kosovo – welche neben Unterwanderung, durch Vertreibung und kriegerische Eroberung zustande kam - als legitimen Unabhängigkeitsgrund weiter anerkennen, dann werden wir schon bald viele andere Regionen mitten in Europa als Unabhängig akzeptieren müssen. Denn schon bald werden Muslime in vielen Teilen Europas die Mehrheit stellen.

  Daniele Viotti (S&D), per iscritto. ‒ Grazie Presidente. Ho supportato con convinzione la relazione sui progressi compiuti dalla Serbia nel 2015. E' stato un anno importante perché sono iniziati i negoziati di adesione, con l'apertura dei capitoli 32 e 35 (che include la normalizzazione delle relazioni con il Kosovo). Nonostante i progressi, rimangono alcune lacune da colmare, in particolare per quanto riguarda la libertà dei media, la libertà di espressione, la poca trasparenza nel finanziamento dei partiti politici. La Serbia deve impegnarsi per superare queste mancanze e creare una società inclusiva per tutti, comprese le minoranze.

  Beatrix von Storch (ECR), schriftlich. – Der Entschließung des EU-Parlamentes zu dem Bericht über Serbien habe ich nicht zugestimmt. Ich bin gegen die Aufnahme weiterer Mitglieder in die EU, solange diese nicht ihre strukturellen und institutionellen Probleme gelöst hat. Dazu gehört auch eine Neufassung der Europäischen Verträge. Die Aufnahme von Beitrittsverhandlungen mit Serbien lehne ich ab. Ebenso wende ich mich gegen alle weiteren Schritte, die daraus hinauslaufen, Serbien zu einem EU-Mitglied zu machen.

  Θεόδωρος Ζαγοράκης (PPE), γραπτώς. ‒ Η Σερβία αποτελεί αναπόσπαστο μέρος την Ευρωπαϊκής πολιτιστικής κληρονομιάς. Η Σερβία βρίσκεται σε μια αναπτυξιακή πορεία, που ολοένα και συγκλίνει με τα Ευρωπαϊκά πρότυπα σε όλους τους τομείς. Ασφαλώς και υποστήριξα την έκθεση αυτή, επιβραβεύοντας τις προσπάθειες του Σερβικού λαού.

  Marco Zanni (EFDD), per iscritto. ‒ La relazione che abbiamo votato oggi analizza con coerenza e con approccio realista la situazione serba, denunciando le lacune del sistema ed elencando i miglioramenti registrati. Vene posto l'accento sul sistema giudiziario, ancora esposto a pressioni politiche; sulla corruzione, rappresentata giustamente come una piaga persistente; sulla discriminazione delle categorie deboli e sulle carenze di rispetto della libertà d'espressione e dei media, ricordando le pressioni e le violenze subite da molti giornalisti dissidenti. Viene inoltre sottolineata la necessità di superare la retorica guerrafondaia e di raggiungere l'accordo, anche sul lato storico e culturale, tra i diversi Paesi protagonisti delle guerre balcaniche degli anni '90 dando corso giudiziario ai processi per crimini di guerra, così da garantire verità e risarcimenti alle famiglie delle vittime. Le relazioni con il Kosovo vengono descritte senza falsi entusiasmi, plaudendo ai miglioramenti ma denunciando che ancora molti passi devono essere compiuti. Aspetti meno condivisibili, oltre al tentativo esplicito di allontanare la Serbia dalla Russia senza considerarne in profondità gli effetti, risultano essere invece l'importanza riconosciuta al business ai fini della normalizzazione del vicinato e le facilitazioni alla privatizzazione che potrebbero inficiare il rilievo dato alle politiche sul lavoro. Per questi motivi ho ritenuto opportuno astenermi.

  Flavio Zanonato (S&D), per iscritto. ‒ Accolgo con favore l'approvazione della relazione sui progressi della Serbia nel 2015 e mi unisco all'appello per l'accelerazione del processo di adesione all'Unione Europea.

Sono un convinto sostenitore della necessità di favorire l'integrazione di questo paese e riconosco l'ambizioso programma di riforme avviato. È necessario, oggi più che mai, che in Serbia si proceda ad un rafforzamento dello stato di diritto, che si facciano progressi sostanziali nella lotta alla corruzione e che si creino le condizioni per rendere migliore la vita quotidiana dei cittadini serbi.

Concludo esortando la Commissione ad accelerare il processo di adesione iniziato con Belgrado, incitando, al tempo stesso, il paese balcanico a compiere sforzi ulteriori per risolvere problemi cruciali, primo tra tutti rispetto dei diritti delle minoranze, con particolare riferimento a quelli della comunità rom.

  Tomáš Zdechovský (PPE), písemně. ‒ Rozhodl jsem se podpořit tuto zprávu, protože je z ní patrné, že v Srbsku došlo k určitému pokroku v oblastech, které zpráva pokrývá. Avšak považuji za nutné, aby Srbsko i nadále pokračovalo v důsledném navrhování a plnění reforem, které jsou nutné pro docílení souladu s normami EU. Jako velký problém vnímám především stále vysokou míru korupce ve státní i privátní sféře. Domnívám se, že je nezbytné, aby došlo k potírání korupce i na nejvyšších politických úrovních a aby bylo výrazně omezeno politické vměšování do srbského soudnictví. Uvítal bych i větší pokrok v zavádění iniciativ na potírání organizovaného zločinu. V minulém roce nedošlo, dle zprávy Komise, k žádnému pokroku v oblasti svobody vyjadřování, což považuji za skutečně alarmující fakt. I v současné době jsou žurnalisté fyzicky napadáni a jen v omezeném množství případů je za tyto útoky někdo potrestán. Souhlasím s tím, že je nutné ocenit snahu srbských představitelů i dosažený pokrok, ale je patrné, že Srbsko čeká ještě velmi dlouhá cesta k jeho přijetí do Evropské unie.

  Jana Žitňanská (ECR), písomne ‒ Návrh uznesenia pozitívne hodnotí všeobecný pokrok v Srbsku, najmä čo sa týka stabilizácie vzťahov s Kosovom a jeho odhodlania v súvislosti s procesom európskej integrácie. Na druhej strane však hovorí aj o oblastiach, v ktorých sa napriek ambicióznemu reformnému programu zatiaľ nedarí dosiahnuť hmatateľné výsledky a ku ktorým patrí najmä boj proti korupcii, organizovanému zločinu, či výraznejší rozvoj súkromného sektora. Myslím si však, že ohodnotenie úsilia Srbska zo strany Európskeho parlamentu pomôže motivovať túto krajinu k väčšej snahe o úspešné reformy a z dlhodobého hľadiska prinesie pozitívne výsledky. Preto som toto uznesenie podporila.

  Milan Zver (PPE), pisno. ‒ Podprl sem Poročilo o napredku Srbije za leto 2015, ki ga je država dosegla na področju evropskega približevanja. Veseli me, da Srbija konstruktivno sodeluje v pogajanjih z EU in ji želim uspešno reševanje izzivov iz odprtih poglavij, ki se tičejo korupcije, reform sodstva, spoštovanja človekovih pravic ter usklajevanje zunanje in varnostne politike z EU.

9.2. Proces integrácie Kosova do EÚ (B8-0167/2016)

Mündliche Erklärungen zur Abstimmung

  Daniel Hannan (ECR). – Mr President, I am now back on the right page. There was an item that caught my eye as being extraordinary, even by the standards that I have come to expect from EU institutions. This was the revelation of a massive corruption scandal in Kosovo involving the EU’s anti-corruption unit. Why is it that corruption is endemic in that territory, or at least in its administration? I would say for the same reason that it is endemic in the European Union. Not because it attracts bad people – not even Mr Brok is a bad person. He is a loud and oafish person, as we see from his current interruption, but I am prepared to give him the benefit of the doubt. But no, it is not that it attracts bad people: it is that there are no proper mechanisms to hold people to account.

If people in positions of authority do not need to explain themselves to voters, they will focus on making themselves comfortable. Kosovo is not allowed to be a democracy because people fear partition. They do not want any recognition of the national principles, so they impose an undemocratic government which is then, inevitably, self-serving. That is what happens. Of course, we see the same principle elevated at European level, and it allows even such characters as Elmar Brok to get themselves elected.

  Jiří Pospíšil (PPE). – Pane předsedající, já patřím k těm politikům, kteří se domnívají, že je třeba s Kosovem jednat a nabídnout mu v dlouhém horizontu perspektivu možného členství v Evropské unii. I když Kosovo stále ještě nebylo uznáno pěti zeměmi EU. Jsem přesvědčen, že tato perspektiva je nutná, pokud vůbec chceme, aby v této zemi do budoucna začala posilovat demokracie, vznikal právní stát a ta země se začala ekonomicky zmáhat. Ale také zde říkám, že ta cesta je ještě velmi daleká a opravdu v horizontu následujících možná pětiletí Kosovo asi nebude členem EU. Ta zpráva kritizuje některé věci, které já považuji za důležité, jako je právě přebujelá korupce a malý boj proti organizovanému zločinu. To považuji za mimořádně důležité. Budování právního státu je, podle mého názoru, ještě důležitější než samotné ekonomické reformy. Takže to já jsem rád, že je v té zprávě obsaženo, a proto jsem zprávu podpořil.

  Andrejs Mamikins (S&D). – Priekšsēdētāja kungs! Kolēģi, kā mēs zinām, Kosova vienpusējā kārtā pasludināja savu neatkarību un joprojām piecas dalībvalstis Eiropas Savienībā nav atzinušas to. Bet skaidrs, ka nav iespējams sadarboties un pilntiesīgi implementēt visus dokumentus, kamēr Kosovas valstij nebūs normālu attiecību ar kaimiņiem un ar Serbiju.

Bet tas ir tikai pirmais aspekts. Otrais aspekts, protams, ir cīņa pret korupciju. Narkotiku tranzīts uz Eiropu, ārkārtīgi augsts bezdarba līmenis un citi faktori nivelē objektīvi tos panākumus, kuri Kosovas valstij ir arvien tuvāk, integrējoties ar Eiropas Savienību. Protams, es atbalstu šo rezolūciju, nobalsojot par. Bet jāatzīst, ka tik daudz vēl darāma gan Eiropas Savienībai, gan Kosovas valstij, ka priekšā ir vairāki steidzami darbi.

  Peter Jahr (PPE). – Herr Präsident! Ich finde es, auch von der Tagesordnung, ausgezeichnet, dass wir erst über den Fortschrittsbericht Serbien gesprochen haben und dann über die europäische Integration im Kosovo. Das zeigt für mich schlicht und ergreifend ganz deutlich, welche Vermittlungsrolle die Europäische Union in diesem Teil Europas einnimmt, und zeigt doch ganz deutlich, wie wichtig uns beide Staaten beziehungsweise Regionen sind.

Ich denke, man muss ganz einfach auch hier die Vermittlerrolle wahrnehmen, und für mich müssen die Fortschritte im Kosovo einhergehen mit der Lösung des Verhältnisses zu Serbien. In diesem Sinne ist es ganz wichtig, mit beiden Staaten zu reden. Es ist schon mehrfach von meinen Kollegen gesagt worden – besonders mit Sorge erfüllt mich beim Kosovo, dass es noch keine existierende, keine wirksame staatliche Verwaltung gibt. Und wir müssen natürlich intensiv die Korruption im Kosovo bekämpfen, aber trotzdem mit beiden Ländern sprechen. Und mit beiden Ländern sind wir zur Zusammenarbeit verpflichtet.

  Danuta Jazłowiecka (PPE). – Panie Przewodniczący! Oceniając sytuację Kosowa w minionym roku, trzeba przede wszystkim podkreślić złożoność sytuacji. Z jednej strony udało się osiągnąć porozumienie z Belgradem w sprawie gmin zamieszkanych przez serbską społeczność, powołano rzecznika praw obywatelskich, przyjęto ustawy usprawniające sądownictwo, jednak w tym samym czasie kraj ten stał się przykładem licznych patologii i źródłem problemów dla Unii.

Blokowanie prac kosowskiego zgromadzenia przez opozycję pokazuje społeczną niezgodę w sprawie porozumienia z Serbią. Misja, która miała pomóc dostosować się tamtejszej administracji do europejskich standardów praworządności, okazała się skorumpowana i powiązana z kosowskimi przestępcami. Nadal skorumpowana jest policja i administracja publiczna oraz w praktyce nieistniejąca gospodarka. Od wielu lat eksperci podkreślają, iż Kosowo jest centrum handlu żywym towarem, przemytu narkotyków i broni oraz źródłem rekrutów dla islamskich radykałów walczących w Syrii czy Libii. I z tych powodów Unia nie może sobie pozwolić na pozostawienie Kosowa samemu sobie.

Poparłam rezolucję, ponieważ Unia Europejska musi podjąć wszelkie możliwe działania, aby wydobyć to państwo ze strukturalnego kryzysu, w którym się znajduje od początku swego istnienia. Unia nie może dopuścić, aby u jej granic pojawiło się kolejne upadłe państwo kontrolowane przez zorganizowane grupy przestępcze.

  Der Präsident. – Vielen Dank, Frau Jazłowiecka! Ich möchte Sie wirklich bitten, nicht mehr aufzuschreiben, als man in einer Minute sagen kann, weil die Dolmetscherdienste das nicht dolmetschen können. Es sollen sicher nicht nur Ihre polnischen Landsleute verstehen, was Sie zu sagen haben.

  Jasenko Selimovic (ALDE). – Herr talman! Kosovos närmanden till EU välkommet. Jag hoppas det ska gå snabbt och att Kosovo och andra balkanländer snart ska bli en del av EU. I den kontexten vill jag gärna påminna om att dialog och normalisering av relationer med den serbiska minoriteten i Kosovo bör vara villkor för Kosovos inträde. På samma sätt som erkännande av Kosovo/normalisering av relationerna med Kosovo är ett villkor för Serbien är ett avtal om speciella rättigheter för serbiska minoriteter ett villkor för Kosovo.

Därför vill jag lägga till följande: Kosovos legitimt valda regering har gjort ärliga och uppriktiga försök att åstadkomma ett avtal. Jag vill uppmuntra oppositionen att inte försöka obstruera dessa samtal i inrikespolitiska syften. Frågan om anslutning till EU är större än så och bör inte missbrukas i en internt politisk kamp. Alla partier måste ta sitt ansvar. Jag väljer att ställa mig bakom betänkandet eftersom den utrycker både EU:s och Kosovos vilja att lösa problem och att föra anslutningsprocessen framåt.

  Stanislav Polčák (PPE). – Pane předsedající, já jsem přesvědčen, že Kosovo potřebuje budoucnost. I z tohoto důvodu jsem podpořil navržené usnesení a rovněž chci výslovně ocenit, že Kosovo učinilo nepochybně řadu pokroků v otázkách jak fungování státu, tak zlepšení veřejných služeb. Nepochybně se ovšem také potýká s celou řadou problémů, ať je to vysoká nezaměstnanost, korupce, organizovaný zločin, který do jisté míry ovládá část území. Nicméně naší povinností je poskytnout opravdu Kosovu budoucnost, protože je to dnes de facto jediná uzamčená země, jak se ostatně uvádí i v navrženém usnesení, které jsme schválili. Z tohoto důvodu si myslím, že je třeba dát budoucnost Kosovanům, není naším cílem, aby tato země byla izolovaná. A je dobré s ní spolupracovat i proto, aby se podílela na řešení právě migrační krize, to oceňuje ostatně i ta zpráva.

Schriftliche Erklärungen zur Abstimmung

  Isabella Adinolfi (EFDD), per iscritto. ‒ Il Kosovo ha recentemente dichiarato la propria indipendenza dalla Serbia tuttavia quest'ultima e circa 50 nazioni dell'Onu non lo riconoscono ancora come uno stato sovrano.

L'integrazione europea del Kosovo è ancora lontana, ma si registrano comunque piccoli passi in avanti nelle politiche sociali e nel sistema giudiziario. Le problematiche maggiori si riscontrano per quanto riguarda: la libertà di stampa, la non discriminazione delle minoranze, la disoccupazione giovanile, il rispetto e la difesa del patrimonio storico di Pritzen.

Ho deciso di votare favorevolmente alla risoluzione perché l'Unione può giocare un ruolo importante nel miglioramento delle condizioni di vita dei cittadini del Kosovo.

  John Stuart Agnew (EFDD), in writing. ‒ UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against.

  Tim Aker (EFDD), in writing. – UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against.

  Marina Albiol Guzmán (GUE/NGL), por escrito. ‒ He votado en contra de la Resolución sobre el proceso de integración europea de la autoproclamada República de Kosovo puesto que supone una injerencia inaceptable, ya que hace un llamamiento a que reconozcan a Kosovo a los cinco Estados miembros de la UE que aún no lo han hecho, además de alabar la participación de Kosovo en la coalición militar internacional contra el EI y preconizar su agenda neoliberal (reformas estructurales, privatizaciones) en la región.

Considero intolerable que el Parlamento Europeo pretenda presionar a los Estados miembros que no reconocen a Kosovo, entre ellos España, lo que constituye una injerencia política en competencias nacionales.

Kosovo es el resultado de una intervención criminal de la OTAN en la antigua Yugoslavia. Hoy los Estados Unidos mantienen una de sus mayores bases militares en Kosovo, Camp Bondsteel, como enclave geoestratégico con acceso a Oriente Próximo o el Cáucaso y que les permite controlar oleoductos y corredores energéticos.

Puesto que con las negociaciones de adhesión que se abordan en esta Resolución la UE reconoce de forma implícita a Kosovo como Estado, así como su declaración unilateral de independencia, en violación de la Resolución 1244/1999 del Consejo de Seguridad de las Naciones Unidas, he decidido votar en contra.

  Martina Anderson and Lynn Boylan (GUE/NGL), in writing. – I abstained on this resolution. I oppose many aspects of the report such as the call for Kosovo to align its economic and foreign policy with that of the EU and the promotion of the EULEX mission – which is developing what is essentially a colonial role for the EU in Kosovo’s governance.

However, I strongly support the right of the people of Kosovo to self-determination, and this report recognises the declaration of independence from Serbia by Kosovo in 2008, so I did not want to block it. I support the right of an independent Kosovo to become part of the European Union.

Kosovo has a long history of more than 100 years where its majority population struggled for an independent state, a fact that arises from the drawing of borders after the fall of the Ottoman empire, and which was ignored during the break-up of the former Yugoslavia when Bosnia-Herzegovina, Croatia and Serbia achieved independent status.

This report also supports progressive reforms in Kosovo on human rights, judicial independence, and the importance of the rule of law. It calls for increased efforts to tackle human and drug trafficking and organised crime.

  Marie-Christine Arnautu (ENF), par écrit. ‒ Ce rapport est un tissu d'angélisme et d'idéologie sur le Kosovo et son avenir dans l'Union. Cette région cumule des difficultés politiques, économiques, identitaires, etc. Alors que 60 % de la population n'a pas de travail, la classe politique issue de l'organisation terroriste UCK ne fait rien pour améliorer le sort de la population. Dans ces conditions, il n'est pas étonnant que la situation des Serbes soit plus pénible que jamais. Ce texte présente pourtant la situation comme stabilisée et se permet des perspectives honorables. Ce déni de réalité est d'abord préjudiciable aux habitants du Kosovo, Albanais comme Serbes.

Par respect pour ces populations qui subissent à la fois la corruption du système local et l'angélisme de l'Union, je me suis opposée à ce texte.

  Jonathan Arnott (EFDD), in writing. ‒ I do not believe in Kosovan accession to the European Union. This report works towards that goal; therefore, I had no choice but to vote against the resolution.

  Jean Arthuis (ALDE), par écrit. ‒ J'ai voté en faveur de ce rapport car j'approuve les progrès accomplis par le Kosovo dans le processus de normalisation de ses relations avec la Serbie, malgré les inquiétudes qui persistent en matière de respect de la liberté des médias et les violentes manifestations qui ont eu lieu à l'Assemblée nationale. Bien que de nombreux défis restent à relever, je crois que nous pouvons observer que l’aspiration à devenir membre de l’Union conduit à une plus grande stabilité et à la paix dans la région des Balkans occidentaux.

  Zigmantas Balčytis (S&D), raštu. ‒ Balsavau už šį siūlymą dėl Kosovo Europos integracijos proceso. Penkios ES valstybės narės vis dar oficialiai nepripažino Kosovo. Visos ES narės turėtų pripažinti Kosovą ir taip prisidėti prie regiono stabilumo stiprinimo ir Serbijos ir Kosovo santykių normalizavimo. Asociacijos susitarimas tarp ES ir Kosovo, ratifikuotas EP sausio 21 d., skatina reformas ir atveria kelią Kosovo integracijai ES. Žiniasklaidos ir teismų sistemos nepriklausomumas, kova su korupcija ir organizuotu nusikalstamumu bei darbo rinkos reformos yra vieni iš skubiausiai sprendžiamų klausimų.

  Gerard Batten (EFDD), in writing. ‒ UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against.

  Nicolas Bay (ENF), par écrit. ‒ Qu'est-ce que le Kosovo ? Le berceau historique de la nation serbe ? Une enclave mafieuse ? Malgré le portrait très sombre – mais très réaliste – qu'en dresse ce texte, les eurocrates n'en réclament pas moins l'entrée de cette entité au sein de l'Union européenne. Serait-ce pour accélérer sa chute ?

  Hugues Bayet (S&D), par écrit. ‒ J'ai approuvé cette résolution commune qui souligne l'importance de l'accord de stabilisation et d'association conclu entre l'Union et le Kosovo. Il permettra une coopération renforcée en termes de dialogue politique et d'échanges économiques, mais devrait aussi contribuer à la stabilisation de la région.

Le Parlement se félicite aussi des progrès accomplis en 2015 dans la conclusion d'accords dans le cadre du processus de normalisation des relations entre le Kosovo et la Serbie et demande à la Commission de maintenir son soutien aux réformes et à la coopération dans les Balkans occidentaux.

Il rappelle toutefois avec force l'importance du travail parlementaire pour mettre en œuvre les réformes et demande à tous les acteurs politiques de reprendre un dialogue constructif afin de sortir et au gouvernement de respecter les résolutions du Parlement.

De même, s'il se félicite de l'adoption de la loi sur la protection contre les discriminations et sur l'égalité hommes-femmes, le Parlement souligne ses préoccupations relatives aux propos haineux envers les personnes LGBTI, aux maigres progrès accomplis en matière de liberté d'expression ou des médias, ou encore l'absence de tout progrès notable dans la lutte contre la grande corruption et la criminalité organisée.

  Beatriz Becerra Basterrechea (ALDE), por escrito. – Este documento insta a reconocer la independencia de Kosovo a aquellos países de la UE, como España, que siguen sin validar una independencia que fue declarada de forma unilateral y contraria a la legalidad internacional.

La Resolución considera que el reconocimiento de Kosovo como Estado independiente de Serbia contribuiría a reforzar la estabilidad en la región. Sin embargo, considero que una solución negociada por todas las partes, que incluya a las autoridades serbias, hubiese sido la forma más amistosa y positiva para lograr una buena política de vecindad, respetar los derechos de las minorías y no vulnerar el Derecho internacional.

Aprobar esta Resolución sería reconocer de facto la independencia de Kosovo y promover su participación en los programas de la UE, con vistas a una futura integración, cuando presenta problemas muy graves de corrupción, crimen organizado, violencia de género y tráfico sexual de mujeres y niñas, entre otros.

Por estos motivos he votado en contra, ya que respaldo la posición española respecto a Kosovo y el ideario de mi partido, que defiende el derecho internacional a la integridad territorial.

  Brando Benifei (S&D), per iscritto. ‒ La firma dell'accordo di stabilizzazione e associazione tra UE e Kosovo nell'ottobre 2015 ha rappresentato un passo importante nell'ottica di una sempre più stretta partecipazione del paese al progetto di stabilizzazione e integrazione dell'area balcanica nella dimensione europea. Il processo di normalizzazione delle relazioni tra Kosovo e Serbia rappresenta un'ulteriore conferma della volontà kosovara di rendersi protagonista di un vasto cambiamento politico nei diversi settori della politica estera e interna. Ho votato a favore della risoluzione sul processo di integrazione europea del Kosovo perché credo che debba essere valorizzato l'impegno della Repubblica del Kosovo in ambito giuridico, costituzionale e sociale. Pur permanendo numerose criticità soprattutto in materia di libertà di espressione e partecipazione della società civile ai processi decisionali e alla vita politica sono evidenti i progressi nel campo del contrasto al terrorismo internazionale. Il rafforzamento dell'economia di mercato rimane una priorità rispetto alla quale il pacchetto a sostegno delle riforme e della cooperazione regionale nei Balcani occidentali, promosso dalla Commissione, può costituire un valido aiuto.

  Xabier Benito Ziluaga (GUE/NGL), por escrito. – Nos abstenemos en esta votación por cuanto, si bien la Corte Internacional de Justicia concluyó que la declaración unilateral de independencia de Kosovo no violó el Derecho internacional ni la Resolución 1244 del Consejo de Seguridad de las Naciones Unidas, y aunque el proceso de estatalización de Kosovo sea irreversible, el dictamen tampoco implica que la exprovincia tenga derecho fundado a ser reconocido por terceros. La situación de Kosovo tiene un complejo sustrato político y, por ello, tiene que ser abordada y resuelta políticamente, mediante un acuerdo que en cualquier caso integre a Serbia, que neutralice los nacionalismos serbio y kosovar que suponen una amenaza interna permanente para la paz, que salvaguarde los derechos de las minorías étnicas en la zona y que garantice en el medio plazo la salida de potencias militares extranjeras de la zona.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), por escrito. ‒ He apoyado esta Resolución sobre el proceso de integración europea de Kosovo en la que se le insta a que continúe con las reformas y se insta además a los Estados miembros que aún no hayan reconocido a Kosovo a que lo hagan. Es fundamental para que la integración de la zona supere obstáculos ya que, poco a poco, se están restableciendo diferentes fases en la relación con Serbia.

  Dominique Bilde (ENF), par écrit. ‒ Je me suis bien évidemment opposée à cette résolution qui, de façon irresponsable, continue d'envisager l'adhésion à l'Union d'une entité territoriale non reconnue comme souveraine par au moins cinq États membres de l'Union et deux États du Conseil de sécurité de l'ONU.

Plus récemment encore, le 12 novembre 2015, cinquante États membres de l'UNESCO ont refusé au Kosovo le statut d’État membre permanent de cette institution.

Outre ces carences de "forme", il est inenvisageable, à l'heure où l'Union est déstabilisée par des troubles de toute nature, d'intégrer en son sein un territoire qui n'a toujours pas répondu des massacres commis envers la minorité serbe entre 1999 et 2004, non plus que ceux envers les minorités chrétiennes et orthodoxes, encore cette semaine victime d'une tentative d'attentat.

Apparemment, dans le cas du Kosovo, le respect des droits de l'homme et des valeurs fondamentales de l'Union n'est pas une condition sine qua non pour adhérer à l'Union.

On ne peut décemment envisager d'intégrer à l'Union un territoire instable, gangrené par la corruption et suspecté d'être la "base européenne" des filières djihadistes.

  Mara Bizzotto (ENF), per iscritto. ‒ La risoluzione oggetto di voto è poco equilibrata e presenta varie criticità, non ho quindi inteso sostenerla.

  Malin Björk (GUE/NGL), skriftlig. ‒ Jag har lagt ned rösten.

Jag menar att Kosovos integrationsprocess, och eventuellt framtida medlemskap i EU, ska avgöras av folket i Kosovo. Integrationen kräver många ekonomiska, sociala och politiska förändringar som påverkar hela samhället. I slutändan är den bästa formen för ett folkligt förankrat beslut en folkomröstning. Därför lägger jag ned rösten.

  José Blanco López (S&D), por escrito. ‒ La Resolución parte de un acto que el Estado español no reconoce: la declaración unilateral de independencia de Kosovo de 2008. Por ello, parte de esta Resolución anima a los cinco Estado miembros de la UE que no reconocen a Kosovo a que lo hagan. España no reconoció la declaración unilateral de independencia por considerar que era contraria al Derecho internacional y vulneraba los principios de soberanía e integridad territorial reconocidos a Serbia y garantizados por el Acta Final de Helsinki. Esta postura es coherente también con la de las Naciones Unidas, puesto que existe una Resolución del Consejo de Seguridad en vigor (Resolución 1244 de 10 de junio de 1999) que se opone a un acto unilateral de estas características. Además, reconocer dicha independencia no sería coherente con la actuación de la comunidad internacional en Bosnia y Herzegovina en relación con la República Srpska o en otras situaciones similares como Osetia, Abjasia y Crimea. Por supuesto que todas las aspiraciones positivas para el pueblo de Kosovo que el informe contiene podrían ser apoyadas, pero estas no pueden conllevar la aceptación de la independencia unilateral de Kosovo.

Por todo ello, he votado en contra de esta Resolución.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), raštu. ‒ Balsavau dėl šios rezoliucijos, nes ja Parlamentas įvertino 2015 metų Kosovo padarytą pažangą siekiant narystės ES. Parlamentas palankiai įvertino tai, kad 2015 m. buvo pasirašytas ES ir Kosovo stabilizacijos ir asociacijos susitarimas – taip užmegzti pirmieji sutartiniai santykiai, ir kad 2015 m. lapkričio 2 d. Kosovo Respublikos Susirinkimas jį greitai ratifikavo. Parlamentas pabrėžė, kad Stabilizacijos ir asociacijos susitarimu sudaromos sąlygos Kosovo integracijai į ES, bus stipriai paskatintas reformų įgyvendinimas ir institucionalizavimas, taip pat bus sudarytos sąlygos pradėti bendradarbiavimą su ES įvairiose srityse, greta ryšių su kaimyninėmis šalimis gerinimo ir pagalbos užtikrinant regiono stabilumą siekiant geresnio politinio dialogo ir glaudesnio prekybos integravimo. Todėl Parlamentas paragino Kosovo vyriausybę skirti didelį dėmesį visapusiškų reformų, kurios yra būtinos siekiant vykdyti įsipareigojimus pagal Stabilizacijos ir asociacijos susitarimą, įgyvendinimui.

  Andrea Bocskor (PPE), írásban. ‒ A Koszovó európai integrációs folyamata tárgyában jegyzett jelentés üdvözli az EU és Koszovó közötti stabilizációs és társulási megállapodás 2015. október 27-i aláírását, amely előkészíti Koszovó uniós integrációját, valamint erőteljesen ösztönzi a reformok végrehajtását és intézményesítését. Ugyanakkor aggodalmát fejezi ki amiatt, hogy nem történt érdemi előrelépés a magas szintű korrupció és a szervezett bűnözés elleni küzdelem terén. A dokumentum Koszovó elismerésére ösztönzi azt az öt tagállamot, amelyek ezt még nem tették meg, abban a meggyőződésben, hogy ez tovább fogja könnyíteni a Belgrád és Pristina közötti kapcsolatok normalizálódását.

Tekintettel arra, hogy a jelentés hangsúlyozza, hogy Koszovó minden tekintetben zárkózzon fel az Unióhoz, tartsa tiszteletben az emberi jogokat, mindenek előtt a területén élő szerb közösségnek pedig biztosítsa azon jogokat, melyeket előző kisebbségi állapotában maga is joggal követelt meg az akkori szerb államtól, szavazatommal támogattam a jelentést.

  Franc Bogovič (PPE), pisno. ‒ Poslanci smo večinsko podprli poročilo o napredku Kosova. Treba je odkrito priznati, da je Kosovo uspelo na določenih področjih narediti pomembne premike, največjega seveda v odnosih s Srbijo in reševanjem ključnih meddržavnih problemov v zvezi z energijo, telekomunikacijami, zavarovanju vozil in srbsko manjšino na severu.

Pred to mlado državo je še dolga reformna pot, vendar so pokazali voljo, da se tega lotijo. Lani je bil tudi podpisan stabilizacijsko-pridružitveni sporazum med EU in Kosovom, ki bo pomembna spodbuda za izvajanje in institucionalizacijo reform, pomagal pa bo tudi začeti sodelovanje z EU na številnih področjih. Še vedno je ogromen problem visoka brezposelnost, zlasti med mladimi in ženskami.

Treba bo več naporov nameniti pregonu korupcije in organiziranega kriminala, bolj aktivno spodbujati malo gospodarstvo oz. podjetništvo. S podporo poročilu tudi izražam upanje, da bodo državljani Kosova sprejeli vso pomoč in nasvete EU in si na ta način uspeli izboljšati kvaliteto življenja.

  Mario Borghezio (ENF), per iscritto. ‒ Come si può sostenere la candidatura, o comunque l'avanzata dei negoziati di adesione all'UE, di un Paese in cui, secondo stime di esperti in sicurezza, almeno 300 jihadisti hanno fatto ritorno dopo aver combattuto dal 2011 nelle file dello Stato islamico in Siria e Iraq.

Si sa anche che sono oltre 150 gli estremisti islamici kosovari che combattono in Siria a fianco delle formazioni jihadiste dello stato islamico, fra loro anche 42 donne. Un Paese che tra corruzione, criminalità e, appunto, terrorismo, è totalmente allo sbando.

Nella risoluzione ci si preoccupa di tutelare e di concedere più diritti alla comunità rom. Per carità, ognuno a casa fa quello che vuole, ma perchè non ricordare le Chiese cristiane distrutte nelle città kosovare, perchè non tutelare anche la comunità cristiana in Kosovo? Questi sono alcuni dei motivi del mio voto contrario alla risoluzione.

Chiedo anche: alla luce di quanto sopra, l'Alto Rappresentante non ritiene opportuno sospendere ogni tipo di negoziato di adesione con questo Paese?

  Biljana Borzan (S&D), napisan. ‒ Podržavam ovu izjavu koja pruža podršku u procesu europskih integracija Kosova. Kosovske vlasti moraju nastaviti predano s potrebnim reformama, osobito na jačanju vladavine prava, borbi protiv korupcije i organiziranog kriminala, diskriminacije i nezaposlenosti. Medijska sloboda je isto tako područje na kojemu treba ustrajno raditi kako bi mediji postali neovisni i slobodni u izražavanju.

  Mercedes Bresso (S&D), per iscritto. – Ho votato a favore di questo documento perché ritengo che i progressi compiuti dal Kosovo, soprattutto nella normalizzazione dei rapporti con la Serbia, rappresentino degli importanti passi avanti verso l'adesione del paese balcanico all’Unione europea. La prospettiva dell'adesione all’Unione europea dei Paesi balcanici è uno dei principali fattori di stabilità della regione e, pertanto, deve essere sostenuta dalle autorità sia europee che nazionali.

  Steeve Briois (ENF), par écrit. ‒ L'Accord de stabilisation et d'association (ASA) a ouvert la voie de l'intégration du Kosovo dans l'Union. Afin d'atteindre une intégration complète du Kosovo dans l'Union européenne, cet accord vise à promouvoir l'application des normes européennes concernant l'attribution des marchés publics, la propriété intellectuelle et l'instauration d'une zone de libre—échange.

Pourtant, au regard des faits accablants qui sont énumérés dans ce texte, cette proposition de résolution devrait être un réquisitoire contre l'adhésion du Kosovo à l'Union européenne. En effet, il est rappelé à quel point le respect des droits de l'homme, notamment en matière de liberté d'expression, la suppression des discriminations envers les femmes ainsi que la lutte contre les réseaux criminels, terroristes et islamistes sont loin d'être la priorité des autorités locales. Même si nous sommes absolument opposés à l'ingérence de l'Union dans les affaires du Kosovo, nous estimons que l'ensemble de ces arguments devraient suffire à convaincre les parlementaires européens d'abandonner l'idée de son intégration et de son adhésion.

J'ai donc voté contre cette proposition de résolution.

  Gianluca Buonanno (ENF), per iscritto. ‒ Ho votato contro questa risoluzione in cui si sollecitano gli Stati membri che non hanno ancora riconosciuto la Repubblica del Kosovo ad attivarsi in questa direzione. Essa si compiace del lavoro svolto dalle autorità kosovare per il piano d'azione sulla liberalizzazione dei visti e sollecita la Commissione a intensificare i lavori legati al processo di liberalizzazione dei visti del Kosovo, sostenendo il proseguimento delle discussioni sulla conclusione di un accordo quadro che consenta al Kosovo di partecipare ai programmi dell'UE (accedendo anche ai fondi UE).

Inoltre, esprime preoccupazione per i progressi estremamente limitati nell'ambito della libertà di espressione e dei media nel corso dell'ultimo anno. Dall'altra parte, si rilevano lacune nella lotta contro la corruzione e la criminalità organizzata, si esortano le autorità kosovare nel proseguire il proprio impegno nella lotta contro la radicalizzazione del terrorismo, in particolare la disoccupazione giovanile e l'estremismo violento, si invitano le stesse autorità a prevenire la mobilitazione di potenziali foreign fighters e terroristi islamici, dopo che, secondo il ministro degli Interni del Kosovo, circa 300 kosovari si sono arruolati nelle fila degli jihadisti in Siria e Iraq, e infine ci si compiace delle misure adottate dal governo per irrogare pene detentive ai cittadini che siano stati impegnati in attività terroristiche.

  Nicola Caputo (S&D), per iscritto. ‒ Oggi ho votato a favore della risoluzione in questione perché sono convinto che il processo di integrazione europea del Kosovo sia sui binari giusti. La firma dell'accordo di stabilizzazione e di associazione UE-Kosovo, del 27 ottobre 2015, spiana la strada all'integrazione del Kosovo nell'UE e fornirà un potente incentivo a favore dell'attuazione e dell'istituzionalizzazione delle riforme, consentendo di instaurare la cooperazione con l'UE in un'ampia gamma di settori, al fine di intensificare il dialogo politico e rafforzare l'integrazione commerciale, oltre ad intensificare le relazioni con i paesi limitrofi e contribuire alla stabilità della regione.

Mi rammarico tuttavia per l'attuale ostruzionismo violento in seno all'Assemblea. Lo svolgimento senza impedimenti dell'attività parlamentare è la premessa per l'attuazione di tutti gli aspetti del programma di riforme del Kosovo. Tutti gli attori politici dovrebbero riprendere il dialogo politico al fine di trovare una soluzione che ripristini il funzionamento dell'Assemblea kosovara.

Esprimo infine preoccupazione per la mancanza di progressi nella lotta contro la corruzione e la criminalità organizzata. Invito le autorità ad adottare un approccio globale e strategico alla lotta contro la corruzione endemica, che continua a rappresentare per il Kosovo un importante ostacolo allo sviluppo del paese sul piano democratico, sociale ed economico.

  James Carver (EFDD), in writing. ‒ UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against.

  David Casa (PPE), in writing. ‒ I voted in favour of this motion for a resolution as I acknowledge the importance of the reforms already adopted in Kosovo. However, there are still many areas that need to improve and hopefully the recent EU-Kosovo Stabilisation and Association Agreement will provide sufficient incentives for this. I am also hoping that the authorities will increase their engagement with the civil society as it is one of the most crucial steps towards a well-functioning democracy.

  Fabio Massimo Castaldo (EFDD), per iscritto. ‒ La relazione, che analizza la situazione del Kosovo nel suo processo di integrazione europea, pone grande attenzione su elementi come: la lotta alla corruzione e alla criminalità organizzata, piaghe che ancora colpiscono gravemente il sistema kosovaro; il sistema giudiziario, che ha registrato miglioramenti ma che ancora risulta soggetto a pressioni politiche; l'elevatissima disoccupazione giovanile; la non discriminazione e la tutela delle minoranze. Pur con qualche dubbio riguardo a taluni aspetti la relazione nel complesso è molto buona e il mio voto finale è stato favorevole.

  Λευτέρης Χριστοφόρου (PPE), γραπτώς. ‒ Καταψηφίζουμε την πρόταση ψηφίσματος και υπενθυμίζουμε ότι η Κυπριακή Δημοκρατία δεν αναγνωρίζει την μονομερώς ανακηρυχθείσα ανεξαρτησία του Κοσσυφοπεδίου και παραμένει πλήρως προσηλωμένη στον σεβασμό της κυριαρχίας και της εδαφικής ακεραιότητας όλων των κρατών, συμπεριλαμβανομένης της Σερβίας.

  Salvatore Cicu (PPE), per iscritto. ‒ Ho ritenuto doveroso votare in senso favorevole la proposta di risoluzione del Parlamento europeo riguardo la relazione 2015 sul Kosovo. Sono convinto, infatti, che gli accordi di stabilizzazione ed associazione (ASA) abbiano tracciato una rotta precisa per l'integrazione del Kosovo nell'UE e forniscano un potente incentivo a favore dell'attuazione e dell'istituzionalizzazione delle riforme, consentendo di instaurare la cooperazione con l'UE in un'ampia gamma di settori al fine di intensificare il dialogo politico e rafforzare l'integrazione commerciale, oltre ad intensificare le relazioni con i paesi limitrofi e contribuire alla stabilità della regione.

  Alberto Cirio (PPE), per iscritto. ‒ Mi piace ricordare che madre Teresa di Calcutta è nata in Kosovo, mentre l'immaginario popolare associa a questo fazzoletto di terra solo i bombardamenti del 1999 e le lotte fra albanesi e serbi. Sono lieto di vedere che questo Stato sta lentamente superando i suoi problemi e sta cercando di costruire sulle macerie, giungendo addirittura a firmare un accordo con l'UE. Non vedo l'ora di poter guardare la mappa dell'Europa e dire dei Balcani ciò che direi dei paesi dell'ex cortina di ferro e che non avrei mai immaginato di dire 30 anni fa. Con questa speranza ho votato a favore di questa risoluzione.

  David Coburn (EFDD), in writing. ‒ UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such we voted against.

  Birgit Collin-Langen (PPE), schriftlich. ‒ Ich habe für die Resolution gestimmt, denn wir sollten neben dem Stabilisierungs- und Assoziierungsabkommens zwischen der EU und dem Kosovo keine Anstrengungen versäumen, um den Kosovo auf dem Weg zu einer Integration in die EU zu unterstützen. Bis dahin ist es noch ein weiter Weg: Der Kosovo muss das Rechtsstaatsprinzip durchweg anwenden, es gilt die Korruption und das organisierte Verbrechen zu bekämpfen, die Rechte aller ethnischen Minderheiten zu gewährleisten und Diskriminierungen jeder Art zu unterbinden.

  Lara Comi (PPE), per iscritto. ‒ Considerando che nella plenaria precedente ho votato a favore dell'ASA, ovvero il primo passo per l'integrazione del Kosovo che diventerà in seguito un accordo di associazione, ho espresso anche in questa occasione il mio voto favorevole in quanto è necessario sostenere le politiche del Kosovo mirate a uniformare la propria legislazione interna e la propria azione esterna secondo le linee guida europee. Al fine di raggiungere l'obiettivo in tempi ragionevoli e con metodi consoni alla prassi democratica dell'Unione, spero che gli Stati che stanno opponendo resistenza all'integrazione del Kosovo cambino atteggiamento e optino per la collaborazione.

  Therese Comodini Cachia (PPE), in writing. ‒ Kosovo’s process of integration within the EU started in October 2015 with the EU-Kosovo Stabilisation and Association Agreement. The European Union has continually indicated its willingness to assist Kosovo in developing its political and economic structures through a clear European perspective which is based on firm respect for the rule of law. The report considers a number of issues on which Kosovo has made positive progress as well as other processes which are still considered to be in a precarious situation. It seeks, however, to propose a way forward for national systems that are based on good governance values. I have thus voted in favour.

  Ignazio Corrao (EFDD), per iscritto. ‒ Il rapporto analizza la situazione del Kosovo nel suo processo di integrazione europea. Essendo dei verdi troviamo una grande attenzione per quanto riguarda: la lotta alla povertà ed il rilievo concesso alle politiche sociali, strumenti che affrontano alla radice sia le derive di estremismo che i problemi migratori; la libertà di espressione e la denuncia alle violenze nei confronti di giornalisti dissidenti; la non discriminazione e la tutela delle minoranze; la lotta alla corruzione e alla criminalità organizzata, che vengono rappresentate come piaghe che ancora colpiscono gravemente il sistema kosovaro; il sistema giudiziario, che ha registrato miglioramenti ma che ancora risulta soggetto a pressioni politiche; il rispetto del patrimonio storico di Prizren, denunciando l'abusivismo edilizio che lo mette a repentaglio; la calamità sociale data dall'elevatissima disoccupazione giovanile.

Non tutti gli aspetti della relazione sono positivi e qualche dubbio rimane riguardo a taluni aspetti ma, considerata nel suo insieme, il mio voto non può che essere favorevole se l'obiettivo vuole essere una salvaguardia di un miglioramento delle condizioni di vita della popolazione kosovara e l'accompagnamento del paese nel suo cammino verso una (lontana) adesione alla UE.

  Javier Couso Permuy (GUE/NGL), por escrito. ‒ He votado en contra de la Resolución sobre el proceso de integración europea de la autoproclamada República de Kosovo puesto que supone una injerencia inaceptable, ya que hace un llamamiento a que reconozcan a Kosovo a los cinco Estados miembros de la UE que aún no lo han hecho, además de alabar la participación de Kosovo en la coalición militar internacional contra el EI y preconizar su agenda neoliberal (reformas estructurales, privatizaciones) en la región.

Considero intolerable que el Parlamento Europeo pretenda presionar a los Estados miembros que no reconocen a Kosovo, entre ellos España, lo que constituye una injerencia política en competencias nacionales.

Kosovo es el resultado de una intervención criminal de la OTAN en la antigua Yugoslavia. Hoy los Estados Unidos mantienen una de sus mayores bases militares en Kosovo, Camp Bondsteel, como enclave geoestratégico con acceso a Oriente Próximo o el Cáucaso y que les permite controlar oleoductos y corredores energéticos.

Puesto que con las negociaciones de adhesión que se abordan en esta Resolución la UE reconoce de forma implícita a Kosovo como Estado, así como su declaración unilateral de independencia, en violación de la Resolución 1244/1999 del Consejo de Seguridad de las Naciones Unidas, he decidido votar en contra.

  Miriam Dalli (S&D), in writing. ‒ I supported the 2015 progress report on Kosovo, which welcomes the 2015 constitutional amendments that allowed for specialist (judicial) chambers to be set up for cross-border crimes, a commitment made in the context of the 1999 Kosovo conflict, and welcomes the progress achieved in relations with Serbia and visa liberalisation and the measures to curb irregular migration to the EU. The report highlights some challenges, too: that efforts to reform the public administration are commended but politicisation remains a concern; the lack of competitiveness, the informal economy and high unemployment are seen as the main economic flaws.

  Michel Dantin (PPE), par écrit. ‒ Dans cette proposition de résolution, les députés rappellent leur attachement à la politique d’élargissement et aux pays des Balkans. Le Parlement européen souligne les domaines dans lesquels le pays est à la traîne en matière de réformes, tels que l'état de droit, la liberté d'expression et la lutte contre la corruption. Considérant que cette résolution est équilibrée, j'ai voté en faveur.

  Rachida Dati (PPE), par écrit. – J'ai soutenu cette résolution sur le processus d'intégration européenne du Kosovo. Par cette résolution, le Parlement européen rappelle les répercussions positives de l'accord de stabilisation et d'association entre l'Union européenne et le Kosovo. Il est particulièrement important de soutenir le Kosovo dans la mise en place d'une stratégie de lutte contre le terrorisme et de prévention de la radicalisation. Tout comme l'Union européenne, le Kosovo est touché par le départ de ses ressortissants vers les zones de combats en Syrie et en Irak. C'est pourquoi il est d'autant plus crucial que l'Union européenne s'engage dans la stabilisation du Kosovo.

  Luis de Grandes Pascual (PPE), por escrito. ‒ En mi propio nombre y derecho, y representando a la Delegación española del Grupo PPE en calidad de secretario general, quiero manifestar que hemos votado en contra de la Resolución sobre el proceso de integración europea de Kosovo, ya que contiene una serie de afirmaciones respecto de ese territorio que son contrarias a las posiciones de aquellos Estados miembros que, como España, no reconocen a Kosovo como un Estado independiente.

  Marielle de Sarnez (ALDE), par écrit. ‒ L'accord d'association entre l'Union européenne et le Kosovo permettra d'intensifier nos liens avec ce pays voisin dans de nombreux domaines tels que la gouvernance, la coopération judiciaire, la protection des consommateurs, la propriété intellectuelle, la coopération énergétique, ou encore la protection de l'environnement. Cet accord apportera également un soutien à ce pays des Balkans dans son processus de réforme politique et économique. Sept ans après avoir déclaré son indépendance, le Kosovo reste marqué par de graves difficultés économiques, une corruption répandue et un important mouvement d'émigration de sa population vers les pays voisins.

Il faut toutefois rappeler que la Commission européenne s'est engagée en 2014, avec sagesse, à faire une pause dans l'élargissement pour consolider ce qui a été réalisé entre les 28. C’est pourquoi, en cohérence avec nos engagements pris lors de la campagne des européennes, la délégation française du groupe de l’ADLE a choisi de s’abstenir sur le vote final.

  Andor Deli (PPE), írásban. ‒ A Koszovó európai integrációs folyamata tárgyában jegyzett jelentés üdvözli az EU és Koszovó közötti stabilizációs és társulási megállapodás 2015. október 27-i aláírását, amely előkészíti Koszovó uniós integrációját, valamint erőteljesen ösztönzi a reformok végrehajtását és intézményesítését. Ugyanakkor aggodalmát fejezi ki amiatt, hogy nem történt érdemi előrelépés a magas szintű korrupció és a szervezett bűnözés elleni küzdelem terén.

Tekintettel arra, hogy a jelentés hangsúlyozza, hogy Koszovó minden tekintetben zárkózzon fel az Unióhoz, tartsa tiszteletben az emberi jogokat, mindenekelőtt a területén élő szerb közösségnek pedig biztosítsa azon jogokat, melyeket előző kisebbségi állapotában maga is joggal követelt meg az akkori szerb államtól, szavazatommal támogattam a jelentést.

  Jean-Paul Denanot (S&D), par écrit. ‒ Cette résolution fait un point argumenté et détaillé sur le chemin à parcourir suite à la signature, le 27 octobre 2015, de l'accord de stabilisation et d'association entre l'Union et le Kosovo, première relation contractuelle entre les deux parties, et de sa ratification rapide par l'Assemblée du Kosovo le 2 novembre 2015. Cet accord ouvre la voie à l'intégration du Kosovo dans l'Union. Il constitue une incitation puissante à la mise en œuvre et à l'institutionnalisation des réformes permettant une coopération renforcée et une intégration commerciale plus poussée du Kosovo. Le texte décrit les différentes marches à gravir, au rang desquelles la lutte contre la corruption et la criminalité organisée et le respect des droits fondamentaux, dont celui des journalistes et des différentes minorités. Je soutiens fortement ce texte en tant que membre des amitiés UE-Balkans, car il permettra de resserrer les liens avec les pays voisins et contribuera à la stabilisation de la région.

  Mireille D'Ornano (ENF), par écrit. ‒ Il faut rappeler que le Kosovo n'est reconnu ni par l'ONU, ni par deux des membres permanents de son Conseil de sécurité, à savoir la Chine et la Russie, ni par quatre des États membres de l'Union. Alors que ce texte souligne, à juste titre, la présence d'une mafia qui gangrène le Kosovo, il défend dans le même temps son intégration à l'Union européenne, tout en pratiquant une ingérence inacceptable dans les affaires intérieures serbes. Pour finir, il plaide en faveur de la libéralisation des visas pour les ressortissants du Kosovo. Étant opposée à cette approche irresponsable qui va contre l'intérêt des nations et des peuples européens, j'ai voté contre ce texte.

  Ангел Джамбазки (ECR), в писмена форма. ‒ Като докладчик в сянка на резолюцията на Европейския парламент относно процеса на европейска интеграция на Косово съм доволен от крайния текст на резолюцията, тъй като много от внесените от мен поправки и предложения бяха взети предвид. Изключително доволен съм, че резолюцията упоменава българската общност, т. нар. „горани“ и призовава за зачитането на техните права и свободи.

Въпреки, че подкрепям евроинтеграцията на Косово, реших да гласувам въздържал се, тъй като в резолюцията фигурира текст, с който не съм докрай съгласен, а именно призива към Европейската комисия да либерализира визовия режим с Косово възможно най-скоро. Както аз, така и колегите от групата на Европейските консерватори и реформисти сме на мнение, че страната има да изпълни редица изисквания и поети ангажименти в сферата на борбата с организираната престъпност преди Европейската комисия да предприеме стъпки към либерализирането на визовия режим.

Ситуацията допълнително се усложнява и от факта, че от всички страни в Европа, най-голям брой чуждестранни бойци на Ислямска държава идват именно от Косово. Именно затова смятам, че визовият режим не бива да се либерализира на този етап.

  Γεώργιος Επιτήδειος (NI), γραπτώς. ‒ Προτείνεται η καταψήφιση της έκθεσης προόδου του Κοσσυφοπεδίου καθώς διαμέσου αυτής (εμμέσως) επισφραγίζεται η αναγνώριση της κρατικής υπόστασης του Κοσσυφοπεδίου.

  Norbert Erdős (PPE), írásban. ‒ A Koszovó európai integrációs folyamata tárgyában jegyzett jelentés üdvözli az EU és Koszovó közötti stabilizációs és társulási megállapodás 2015. október 27-i aláírását, amely előkészíti Koszovó uniós integrációját, valamint erőteljesen ösztönzi a reformok végrehajtását és intézményesítését. Ugyanakkor aggodalmát fejezi ki amiatt, hogy nem történt érdemi előrelépés a magas szintű korrupció és a szervezett bűnözés elleni küzdelem terén. A dokumentum Koszovó elismerésére ösztönzi azt az öt tagállamot, amelyek ezt még nem tették meg, abban a meggyőződésben, hogy ez tovább fogja könnyíteni a Belgrád és Pristina közötti kapcsolatok normalizálódását.

Tekintettel arra, hogy a jelentés hangsúlyozza, hogy Koszovó minden tekintetben zárkózzon fel az Unióhoz, tartsa tiszteletben az emberi jogokat, mindenekelőtt a területén élő szerb közösségnek pedig biztosítsa azon jogokat, melyeket előző kisebbségi állapotában maga is joggal követelt meg az akkori szerb államtól, szavazatommal támogattam a jelentést.

  José Manuel Fernandes (PPE), por escrito. ‒ 110 dos 193 Estados membros das Nações Unidas, incluindo 23 dos 28 Estados—Membros da UE, reconhecem a independência do Kosovo, que assinou com a UE um Acordo de Estabilização e de Associação (AEA).

Saliente-se os progressos realizados no que respeita à conclusão de acordos no âmbito do processo de normalização das relações entre o Kosovo e a Sérvia, nomeadamente sobre o estabelecimento da associação/comunidade de municípios de maioria sérvia no Kosovo, sobre a energia, sobre a ponte de Mitrovicë/Mitrovica, sobre as telecomunicações, em matéria de seguro automóvel e sobre o sistema judicial.

Por outro lado, continua a ser preocupante o número elevado de pessoas desaparecidas durante o período de guerra e os poucos progressos realizados a esse respeito devendo os estados cooperar nesse domínio, tendo em mente que a plena cooperação no apuramento da verdade sobre as pessoas desaparecidas é fundamental para a reconciliação mútua.

  Edouard Ferrand (ENF), par écrit. ‒ J'ai voté contre ce rapport parce qu'il va dans le sens de l'adhésion du Kosovo à l'Union européenne, adhésion à laquelle je suis radicalement opposé.

  João Ferreira (GUE/NGL), por escrito. ‒ O relatório surge no contexto dos desenvolvimentos relativamente ao Kosovo, em que se insere o Acordo de Estabilização e Associação (AEA) assinado entre a UE e o Kosovo em outubro de 2015. Surge no contexto de negociações tendo em vista uma futura adesão do Kosovo à UE e, nessa medida, desfia o habitual rol de imposições (onde se inclui a “dissuasão da migração”), na habitual postura de ingerência.

O relatório valoriza a assinatura do AEA – contra o qual estivemos. Sublinhe-se que vários Estados-Membros da UE não reconhecem a independência do Kosovo.

Não são abordadas neste relatório, nem assim o esperávamos, questões como a imposição de políticas macroeconómicas por parte da UE profundamente contrárias aos interesses dos povos da região; a condenação da formalização do estabelecimento de relações com um território, como se de um legítimo país se tratasse, após o gravíssimo precedente que se abriu no plano do direito internacional com a declaração unilateral de independência da província sérvia do Kosovo, e que a UE tem procurado legitimar. Uma decisão ilegal, que não reconhecemos, que criou um protetorado por via da agressão e ocupação militar pelos EUA, NATO e UE. Uma gritante violação do direito internacional, da Ata Final de Helsínquia, das resoluções da ONU sobre a questão, entre outras.

  Luke Ming Flanagan (GUE/NGL), in writing. ‒ I voted against as I disagree with the approach.

  Lorenzo Fontana (ENF), per iscritto. ‒ Voto contrario alla risoluzione, si pone l'attenzione su temi non prioritari.

  Λάμπρος Φουντούλης (NI), γραπτώς. ‒ Καταψηφίζω την έκθεση προόδου του Κοσσυφοπεδίου καθώς διαμέσου αυτής (εμμέσως) επισφραγίζεται η αναγνώριση της κρατικής υπόστασης του Κοσσυφοπεδίου.

  Doru-Claudian Frunzulică (S&D), in writing. ‒ All these countries from Eastern Europe have to and will join the European Union one day. It is in the interests of Europe and of all these countries.

I would like to congratulate Ms Mogherini for the historic agreement that she brokered in August last year between Serbia and Kosovo, working towards the complete normalisation of relations between Belgrade and Priština. However, Belgrade did not recognise the independence of Kosovo, and there are five European Union countries that have still not recognised Kosovan independence. So this mechanism which we are now implementing is a sui generis mechanism to bring Kosovo closer to the European Union. Probably the Commission and the Member States will have to find a way for this country to start accession negotiations with the European Union without it having been recognised by all Member States.

  Francesc Gambús (PPE), por escrito. ‒ He votado a favor de la propuesta de Resolución tras analizar los progresos realizados por Kosovo, así como la firma del Acuerdo de Estabilización y Asociación (AEA) entre la UE y Kosovo, que facilita el camino para la integración de Kosovo en la UE y ofrecerá un poderoso incentivo para la aplicación y la institucionalización de las reformas y permitirá el establecimiento de una cooperación con la UE en una amplia variedad de ámbitos, con vistas a reforzar el diálogo político y la integración comercial, además de reforzar las relaciones con los países vecinos y contribuir a garantizar la estabilidad regional. El Gobierno de Kosovo debe continuar trabajando en la aplicación de las reformas generales necesarias para cumplir sus obligaciones conforme al AEA.

  Elisabetta Gardini (PPE), per iscritto. ‒ Il clima distensivo e i progressi compiuti nella normalizzazione dei rapporti tra la Serbia e il Kosovo sono certamente dati positivi. Abbiamo ancora tutti in mente gli orrori della guerra che ha sconvolto i Balcani negli anni 90. È fondamentale che Belgrado e Pristina continuino il dialogo e implementino tempestivamente gli accordi raggiunti finora, al fine di stabilizzare, in modo definitivo, l'area.

  Enrico Gasbarra (S&D), per iscritto. – Ho sostenuto con convinzione il testo presentato dalla collega Lunacek in merito ai negoziati UE-Kosovo. È fondamentale, per la stabilità di tutta l'area balcanica e per rispondere alle tante sfide regionali oggi aperte (emergenza rifugiati, energia, lotta al terrorismo), che l'influenza dell'Europa sia salda e contribuisca a rafforzare la governance interna al Kosovo. Pochi mesi fa l'Europa firmava con Pristina l'accordo di stabilizzazione e di associazione. Questo strumento è un potente incentivo a favore dell'attuazione delle riforme, consentendo di rafforzare e allargare la cooperazione con l'UE su molti settori. Con questo voto diamo un segno di sostegno alle riforme e alla cooperazione regionale nei Balcani occidentali, nell'auspicio che nel corso della legislatura possano essere sempre continui i progressi per lo Stato di diritto e la stabilità nel paese.

  Elena Gentile (S&D), per iscritto. ‒ Ho votato a favore della risoluzione del Parlamento europeo, presentata a seguito di dichiarazioni del Consiglio e della Commissione a norma dell'articolo 123, paragrafo 2, del regolamento, sulla relazione 2015 sui progressi compiuti dal Kosovo.

Alla luce dell'approvazione dell'accordo di stabilizzazione e di associazione UE-Kosovo da parte del Parlamento europeo nella scorsa sessione plenaria, ritengo necessario fornire al paese tutta l'assistenza necessaria al fine di permettere al piccolo Stato balcanico di avviarsi sulla strada dell'integrazione europea.

La repubblica kosovara ha compiuto in questi anni graduali passi in avanti in ambito giuridico e sociale attraverso l'adozione d'importanti legislazioni sui diritti umani, sul rispetto delle minoranze, sull'uguaglianza di genere e delle persone LGBTI, che ci si augura diano al più presto risultati concreti sulla società e sulla cultura.

Nonostante il Kosovo si trovi nella sua fase iniziale di sviluppo economico, accolgo con favore i timidi progressi nel settore dell'industria e delle PMI e nella messa in campo di politiche volte ad incoraggiare l'imprenditorialità e la crescita.

Rilevo, tuttavia, la mia preoccupazione per il permanere di molteplici lacune, soprattutto in materia di libertà di espressione e di trattamento degli organi di stampa e sul tema della partecipazione della società civile alla vita politica del paese.

  Arne Gericke (ECR), schriftlich. ‒ Ich habe mich bei der Abstimmung zum Prozess der europäischen Integration des Kosovo enthalten, da ich zwar eine langfristige Beitrittsperspektive begrüße, einige Ansätze des Berichts jedoch für verfrüht halte.

  Jens Gieseke (PPE), schriftlich. ‒ Ich unterstütze das Ziel, den Kosovo in die EU zu integrieren. Außer Frage steht dabei jedoch, dass dies noch ein langer Weg ist. Neben der Verhandlung des Assoziierungsabkommens gilt es auch andere Probleme, wie beispielsweise die nach wie vor hohe Kriminalitätsrate, zu bekämpfen. Nur dann ist eine weitere Integration möglich.

  Neena Gill (S&D), in writing. ‒ I voted in favour of this resolution which calls for swift and comprehensive implementation of the EU-Kosovo Stabilisation and Association Agreement signed in October 2015.

As a country in the Western Balkans, the future of Kosovo is inextricably linked to that of the EU. Therefore it is of crucial importance to implement the reforms called for under the SAA, particularly with regard to ensuring media and judiciary independence, fighting high-level corruption and organised crime and implementing labour market reforms. It is important to note that Kosovo authorities have undertaken important efforts to end the trend of irregular migration, which peaked at the beginning of 2015. Now it is crucial to ensure that short-term measures aimed at dissuading the population from leaving are accompanied by job creation in order to encourage citizens to stay in Kosovo and build a future in their country.

  Tania González Peñas (GUE/NGL), por escrito. ‒ Nos abstenemos en esta votación por cuanto, si bien la Corte Internacional de Justicia concluyó que la declaración unilateral de independencia de Kosovo no violó el Derecho internacional ni la Resolución 1244 del Consejo de Seguridad de las Naciones Unidas, y aunque el proceso de estatalización de Kosovo sea irreversible, el dictamen tampoco implica que la exprovincia tenga derecho fundado a ser reconocido por terceros. La situación de Kosovo tiene un complejo sustrato político y, por ello, tiene que ser abordada y resuelta políticamente, mediante un acuerdo que en cualquier caso integre a Serbia, que neutralice los nacionalismos serbio y kosovar que suponen una amenaza interna permanente para la paz, que salvaguarde los derechos de las minorías étnicas en la zona y que garantice en el medio plazo la salida de potencias militares extranjeras de la zona.

  Theresa Griffin (S&D), in writing. ‒ I voted in favour of the report, as I strongly support the European integration process of Kosovo. Kosovo’s authorities have to pursue the necessary reforms with commitment, and strengthen the rule of law, the fight against corruption, discrimination, unemployment, and structural economic reforms for the benefit of citizens.

  Antanas Guoga (ALDE), in writing. ‒ I voted in favour of European integration process of Kosovo. The Parliament welcomes the progress made in 2015 in reaching agreements in the framework of the process of normalisation of relations between Kosovo and Serbia an the signing of the EU-Kosovo Stabilisation and Association Agreement on 27 October 2015. There is important now to provide a powerful incentive for the implementation and institutionalisation of reforms and allow the establishment of cooperation with the EU in a wide variety of areas, with a view to enhancing political dialogue and closer trade integration in addition to strengthening relations with neighbouring countries and helping to ensure regional stability.

  Τάκης Χατζηγεωργίου ( GUE/NGL), γραπτώς. ‒ Στην έκθεση το Κοσσυφοπέδιο παρουσιάζεται ως ανεξάρτητο κράτος και κάνει εκκλήσεις στα πέντε κράτη μέλη που δεν έχουν αναγνωρίσει την ανεξαρτησία να το πράξουν άμεσα. Αυτό, κατά την άποψη μας, αποτελεί παρέμβαση στην συνομιλίες που διεξάγονται μεταξύ Βελιγραδίου και Πρίστινας για εξεύρεση κοινά αποδεκτής λύσης στο πρόβλημα. Εμείς στηρίζουμε αυτή τη διαδικασία και θεωρούμε ότι δεν θα πρέπει να γίνονται έξωθεν παρεμβάσεις που να επηρεάζουν το όλο κλίμα, αλλά καθαρά υποστήριξη στην ίδια την διαδικασία.

Επιχειρήσαμε μέσα από τροπολογίες που καταθέσαμε να δώσουμε αυτό το μήνυμα, που ωστόσο δεν έγιναν αποδεκτές από την πλειοψηφία της Ολομέλειας. Γι' αυτούς του λόγους θεωρούμε ως ενδεδειγμένη στάση την καταψήφιση της έκθεσης.

  Marian Harkin (ALDE), in writing. ‒ I supported the resolution on the 2015 Report on Kosovo. 23 out of 28 EU Member States, including my own, recognise Kosovo’s independence. With the signing of the EU-Kosovo Stabilisation and Association Agreement at the end of last year we have paved the way for the integration of Kosovo into the EU. The SAA will allow the EU to work with Kosovo in a wide variety of areas, including closer trade integration as well as strengthening relations with neighbouring countries.

Kosovo must now implement the reforms necessary to fulfil its SAA obligations. Freedom of expression in the media, corruption and organised crime, the efficiency and independence of the judicial system, social and economic structural reforms and gender equality and gender mainstreaming are just some of the areas which the Kosovar must now implement.

  Hans-Olaf Henkel (ECR), schriftlich. ‒ Das Assoziierungsabkommen beinhaltet in erster Linie die Etablierung eines Freihandelsabkommens zwischen der EU und dem Kosovo. ALFA steht für eine EU der souveränen Staaten mit integriertem Binnenmarkt. Deshalb begrüßen wir das Assoziierungsabkommen zwischen der EU und dem Kosovo.

Eine Vollmitgliedschaft des Kosovo innerhalb der derzeitigen EU lehnt ALFA jedoch ab. Aus diesem Grunde habe ich gegen die Parlamentsentschließung gestimmt, die u. a. eine Integration in die EU oder eine Visaliberalisierung mit Kosovo fordert.

  Barbara Kappel (ENF), schriftlich. ‒ Ich lehne den vorliegenden Bericht ab, denn er ist vor allem gegenüber den serbischen Partnern völlig unausgewogen. Ebenso vermisse ich im Bericht die Erwähnung der kontinuierlichen Zerstörung des kulturellen Erbes Serbiens in dieser Region, sowie die Diskriminierung der serbischen Minderheit im Nordkosovo.

  Bernd Lucke (ECR), schriftlich. ‒ Das Assoziierungsabkommen beinhaltet in erster Linie die Etablierung eines Freihandelsabkommens zwischen der EU und dem Kosovo. ALFA steht für eine EU der souveränen Staaten mit integriertem Binnenmarkt. Deshalb begrüßen wir das Assoziierungsabkommen zwischen der EU und dem Kosovo.

Eine Vollmitgliedschaft des Kosovo innerhalb der derzeitigen EU lehnt ALFA jedoch ab. Aus diesem Grunde habe ich gegen die Parlamentsentschließung gestimmt, die u. a. eine Integration in die EU oder eine Visaliberalisierung mit Kosovo fordert.

  Petr Mach (EFDD), písemně. ‒ Nesouhlasím s vnucováním politiky EU Kosovu, jako je úřad ombudsmana nebo agenda LGBTI, ani s přípravou Kosova na možné členství v EU. Hlasoval jsem proti.

  Ivana Maletić (PPE), napisan. ‒ Europski parlament podržava potpisivanje Sporazuma o stabilizaciji i pridruživanju između EU-a i Kosova od 27. listopada 2015. kao prvog ugovornog odnosa. Sporazumom o stabilizaciji i pridruživanju otvara se put za integraciju Kosova u EU-u, daje snažan poticaj za provedbu i institucionalizaciju reformi te omogućuje uspostava suradnje s EU-om u brojnim područjima u cilju poboljšanja političkog dijaloga i uže trgovinske integracije kao i jačanja odnosa sa susjednim zemljama.

Podržala sam rezoluciju u kojoj se posebno naglašava kako je u Kosovu potrebno pružiti dodatnu pomoć mladim poduzetnicima u okviru sredstava iz programa IPA, uključujući mjere za olakšavanje povezivanja s poduzetnicima iz država članica EU-a i uključivanje kosovskih udruga poduzetnika u Europsku konfederaciju mladih poduzetnika, posebno nakon stupanja na snagu Sporazuma o stabilizaciji i pridruživanju.

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), in writing. ‒ I would like to express my concerns regarding the low level of processing and investigation of cases of hate speech and discrimination against LGBTI and minority communities. I would also like to urge local authorities to make progress regarding the number of missing persons from the war period in order to make steps towards mutual reconciliation.

  Ivan Jakovčić (ALDE), napisan. ‒ Glasao sam za izvješće o Kosovu za 2015. s obzirom na važnost stanja na Kosovu za stabilnost na području jugoistočne Europe. Posebno pozdravljam potpisivanje Sporazuma o stabilizaciji i pridruživanju između EU-a i Kosova od 27. listopada 2015., zatim činjenicu da je Komisija usvojila paket mjera za potporu reformama i regionalnoj suradnji na zapadnom Balkanu; napredak koji je 2015. ostvaren pri postizanju sporazuma u okviru normalizacije odnosa između Kosova i Srbije; osobito sporazuma u vezi s udruženjem/zajednicom općina sa srpskom većinom na Kosovu; napredak u provedbi Akcijskog plana za liberalizaciju viza; nastavak rasprava o okvirnom sporazumu kojim bi se Kosovu omogućilo sudjelovanje u programima EU-a; donošenje Zakona o rodnoj ravnopravnosti i dr.

U izvješću se ističu i određeni problemi: otprilike 300 državljana Kosova koji su se pridružili redovima džihadista u Siriji i Iraku; ograničeni napredak koji je u protekloj godini postignut u području slobode izražavanja; potreba dodatnih napora kako bi se potpunom provedbom relevantnog zakonodavstva zaštitila i u praksi zajamčila prava svih etničkih manjina na Kosovu te osobito velik problem izostanka vidljivog napretka u borbi protiv korupcije na visokoj razini i organiziranog kriminala.

  Jean-François Jalkh (ENF), par écrit. ‒ Ce rapport est un tissu d'angélisme et d'idéologie sur le Kosovo et son avenir dans l'Union. Cette région cumule toutes les difficultés politiques, économiques, identitaires, etc. En effet, 60 % de la population n'a pas de travail, la classe politique issue de l'organisation terroriste UCK n'améliore en rien le sort de la population et la situation des Serbes est plus pénible que jamais. Ce texte présente pourtant la situation comme stabilisée et se permet d'évoquer des perspectives honorables alors que le déni de réalité est d'abord préjudiciable aux habitants du Kosovo, Albanais comme Serbes.

En connaissance du dossier, mais aussi par respect pour ces populations qui subissent à la fois la corruption du système local et l'angélisme de l'Union, j'ai voté contre ce texte.

  Diane James (EFDD), in writing. – My colleagues and I at UKIP voted against this non-legislative and non-binding report. UKIP is against the further expansion of the EU. The system of annual reports on the progress of candidate and potential candidate countries towards alignment with the acquis communautaire is part of this process. As such I voted against.

  Philippe Juvin (PPE), par écrit. ‒ J’ai voté en faveur de cette résolution assez critique vis-à-vis des progrès effectués par le Kosovo dans la perspective d’une future adhésion à l’Union européenne. En effet, le pays n’a que très faiblement renforcé sa législation dans le domaine de la liberté d'expression et des médias. Si des efforts ont été effectués, notamment concernant la lutte contre le terrorisme et les relations du pays avec son voisin serbe, la perspective d’une future adhésion devra passer par une plus grande conformité de la législation du pays avec celle de Bruxelles.

  Afzal Khan (S&D), in writing. ‒ I voted in favour of the report, as I strongly support the European integration process of Kosovo. Kosovo's authorities have to pursue the necessary reforms with commitment, and strengthen the rule of law, the fight against corruption, discrimination, unemployment, and structural economic reforms for the benefit of citizens.

  Bernd Kölmel (ECR), schriftlich. ‒ Das Assoziierungsabkommen beinhaltet in erster Linie die Etablierung eines Freihandelsabkommens zwischen der EU und dem Kosovo. ALFA steht für eine EU der souveränen Staaten mit integriertem Binnenmarkt. Deshalb begrüßen wir das Assoziierungsabkommen zwischen der EU und dem Kosovo.

Eine Vollmitgliedschaft des Kosovo innerhalb der derzeitigen EU lehnt ALFA jedoch ab. Aus diesem Grunde habe ich gegen die Parlamentsentschließung gestimmt, die u. a. eine Integration in die EU oder zumindest eine Visaliberalisierung mit Kosovo fordert.

  Ádám Kósa (PPE), írásban. ‒ A Koszovó európai integrációs folyamata tárgyában jegyzett jelentés üdvözli az EU és Koszovó közötti stabilizációs és társulási megállapodás 2015. október 27-i aláírását, amely előkészíti Koszovó uniós integrációját, valamint erőteljesen ösztönzi a reformok végrehajtását és intézményesítését. Ugyanakkor aggodalmát fejezi ki amiatt, hogy nem történt érdemi előrelépés a magas szintű korrupció és a szervezett bűnözés elleni küzdelem terén. A dokumentum Koszovó elismerésére ösztönzi azt az öt tagállamot, amelyek ezt még nem tették meg, abban a meggyőződésben, hogy ez tovább fogja könnyíteni a Belgrád és Pristina közötti kapcsolatok normalizálódását.

Tekintettel arra, hogy a jelentés hangsúlyozza, hogy Koszovó minden tekintetben zárkózzon fel az Unióhoz, tartsa tiszteletben az emberi jogokat, mindenekelőtt a területén élő szerb közösségnek pedig biztosítsa azon jogokat, melyeket előző kisebbségi állapotában maga is joggal követelt meg az akkori szerb államtól, szavazatommal támogattam a jelentést.

  Stelios Kouloglou (GUE/NGL), in writing. ‒ GUE/NGL does not recognise Kosovo as State. Our group tabled amendments on this particular subject. Furthermore, we do not agree with the neoliberal economic reforms in the 2015 report on Kosovo. I voted against this report, since I reject the structural political and economic program for Kosovo’s progress in light of European enlargement negotiations.

  Giovanni La Via (PPE), per iscritto. – L'accordo di stabilizzazione e di associazione UE-Kosovo (ASA), firmato il 27 ottobre 2015 e ratificato dall'Assemblea del Kosovo il 2 novembre 2015, mira a promuovere le norme europee in settori quali la concorrenza, gli appalti, la proprietà intellettuale e la tutela dei consumatori, come pure a creare una zona di libero scambio quale passo concreto verso l'integrazione economica del Kosovo nell'UE. Ho deciso di votare favorevolmente in quanto, oltre ai vari progressi in tali settori, è stata accolta con favore l'adozione del pacchetto legislativo sui diritti umani, che rafforza l'assetto istituzionale per il controllo sulla protezione e il rispetto dei diritti dell'uomo. L'UE pone lo Stato di diritto al centro della sua politica di allargamento e certamente è possibile affermare che sono stati compiuti diversi sforzi in tal senso. Ad ogni modo ritengo che molto deve ancora essere fatto in ambiti quali quelli della libertà di espressione e dei media, dei diritti di tutte le minoranze etniche, nonché per intensificare la lotta contro la corruzione e la criminalità organizzata.

  Marine Le Pen (ENF), par écrit. ‒ J’ai voté contre la résolution sur le processus d’intégration européenne du Kosovo. Ce texte devrait être une prise de position contre l'entrée de l'entité du Kosovo dans l'Union européenne au regard des faits accablants qu'il rappelle. En fait ce rapport prêche pour l'entrée de cette entité tout en en faisant un portrait assez fidèle d'enclave mafieuse. Il faudrait être cohérent, et donc souligner clairement que le Kosovo n’a pas sa place dans l’Union européenne.

  Gilles Lebreton (ENF), par écrit. ‒ J'ai voté contre cette résolution car elle libéralise la délivrance de visas aux ressortissants du Kosovo. Elle a d'autre part le défaut de plaider pour l'entrée du Kosovo dans l'Union alors même qu'elle reconnaît qu'il s'agit d'un État mafieux !

  Νότης Μαριάς (ECR), γραπτώς. ‒ Επιπλέον, το ψευδοκράτος του Κοσσυφοπεδίου έχει μονομερώς κηρύξει την ανεξαρτησία του, που είναι αντίθετη με το ψήφισμα 1244 του Συμβουλίου Ασφαλείας του ΟΗΕ, το οποίο προβλέπει αυτονομία του Κοσσυφοπεδίου εντός της σερβικής επικράτειας. Σημειώνουμε, επίσης, ότι σε σχετική έκθεση του Συμβουλίου της Ευρώπης ο νυν Υπουργός Εξωτερικών και πρώην Πρωθυπουργός του ψευδοκράτους Hashim Thaçi κατηγορείται για σύσταση δικτύου παράνομης εμπορίας ανθρώπινων οργάνων.

Επισημαίνουμε τους συστηματικούς διωγμούς και τις απειλές που βιώνουν οι χριστιανοί του Κοσσυφοπεδίου, στην πλειοψηφία τους Σέρβοι. Σημειώνουμε ότι το Κοσσυφοπέδιο βρίσκεται στη λίστα των δέκα κρατών με τα υψηλότερα ποσοστά ανθρώπων που εμπλέκονται άμεσα στην ισλαμική τρομοκρατία του Daesh. Σημειώνουμε, επίσης, ότι το εθνικιστικό κίνημα Βετεβεντόζε (Vetevendosje) που διεκδικεί ένωση με την Αλβανία λαμβάνει το 14% των ψήφων.

Τα στοιχεία λοιπόν αυτά δείχνουν ότι είναι απαγορευτικά για οποιαδήποτε ευρωπαϊκή πορεία ενός τέτοιου κράτους παρία.

  David Martin (S&D), in writing. ‒ In voting for this resolution I note that five Member States have not formally recognised Kosovo.

  Georg Mayer (ENF), schriftlich. ‒ Der Kosovo ist und bleibt eine Provinz im Herzen Serbiens. Die serbische Bevölkerungsmehrheit wurde erst durch gezielte Infiltrierung zur Minderheit. Wenn wir die nun vorherrschende muslimische Mehrheit im Kosovo – welche neben Unterwanderung, durch Vertreibung und kriegerische Eroberung zustande kam - als legitimen Unabhängigkeitsgrund weiter anerkennen, dann werden wir schon bald viele andere Regionen mitten in Europa als Unabhängig akzeptieren müssen. Denn schon bald werden Muslime in vielen Teilen Europas die Mehrheit stellen.

  Valentinas Mazuronis (ALDE), raštu. ‒ Balsavau už EP rezoliuciją, kurioje įvertinama Kosovo padaryta pažanga 2015 metais siekiant narystės ES. Mano nuomone, Stabilizacijos ir asociacijos susitarimu sudaromos sąlygos Kosovo integracijai į ES, bus stipriai paskatintas demokratinių reformų įgyvendinimas šioje šalyje, sudarytos sąlygos užtikrinti regiono stabilumą, skatinti glaudesnius prekybinius ryšius.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), par écrit. ‒ Le Parlement prend ici position sur le rapport « de progrès » du Kosovo qui voit dans l’accord de stabilisation et d’association signé en octobre le « premier pas formel » vers l’intégration européenne. C’est plutôt la dernière étape de création d’un espace de libre-échange à travers tous les Balkans occidentaux et une énième annexion économique qui met tous les pays du voisinage sous le choc d'ajustements structurels amplifiant dans le même temps le mouvement de dumping social dans l'Union. La résolution demande donc d’accélérer la restructuration des entreprises publiques et les réformes du marché de l’emploi et des universités dans un territoire où un tiers de la population est au chômage. L’UE fait l’acquisition d’un fidèle élève de ses positions, engagé à ses côtés contre la Russie et dans la coalition internationale. Considérant la présence de la plus grande base américaine d’Europe, ses intérêts sont donc tout autant respectés. Comme d’habitude, le Parlement pousse en prime à la reconnaissance de l’indépendance du Kosovo par tous les États Membres. Je vote contre

  Joëlle Mélin (ENF), par écrit. ‒ Ce rapport est un propos plein d'idéologie sur le Kosovo et son avenir dans l'Union. Cette région cumule toutes les difficultés politiques, économiques, identitaires, etc. En effet, plus de la moitié de la population est sans travail, et la situation des Serbes est plus pénible que jamais sous l'autorité de la classe politique issue de l'organisation terroriste UCK. Pourtant, à la lecture de ce texte, la situation paraît stable désormais et celui-ci se permet d'envisager des perspectives honorables alors que le déni de réalité est pourtant d'abord préjudiciable aux habitants du Kosovo, Albanais comme Serbes. Par respect pour ces populations qui subissent à la fois la corruption du système local et l'angélisme de l'Union, j'ai voté contre ce texte.

  Nuno Melo (PPE), por escrito. ‒ Apresentei o meu voto de abstenção quanto ao relatório de 2015 relativo ao Kosovo.

Congratulo-me com os progressos realizados em 2015 no que respeita à conclusão de acordos no âmbito do processo de normalização das relações entre o Kosovo e a Sérvia. No entanto, tenho ainda algumas dúvidas quanto ao processo de integração europeu do Kosovo, nos termos em que decorre, motivo pelo qual decide abster-me na presente votação.