19. Verbesserung der Wettbewerbsfähigkeit von KMU - Kohäsionspolitik und Forschungs- und Innovationsstrategien für intelligente Spezialisierung (RIS3) - Europäische territoriale Zusammenarbeit – bewährte Verfahren und innovative Maßnahmen - EU-Strategie für den Alpenraum (Aussprache)
Der Präsident. – Als nächster Punkt der Tagesordnung folgt die gemeinsame Aussprache über
– den Bericht von Rosa D'Amato im Namen des Ausschusses für regionale Entwicklung über die Umsetzung des thematischen Ziels „Verbesserung der Wettbewerbsfähigkeit von KMU“ (Artikel 9 Absatz 3 der Verordnung mit gemeinsamen Bestimmungen) (2015/2282(INI)) (A8-0162/2016),
– den Bericht von Ramón Luis Valcárcel Siso im Namen des Ausschusses für regionale Entwicklung über Kohäsionspolitik und Forschungs- und Innovationsstrategien für intelligente Spezialisierung (RIS3) (2015/2278(INI)) (A8-0159/2016),
– den Bericht von Iskra Mihaylova im Namen des Ausschusses für regionale Entwicklung über die europäische territoriale Zusammenarbeit – bewährte Verfahren und innovative Maßnahmen (2015/2280(INI)) (A8-0202/2016) und
– den Bericht von Mercedes Bresso im Namen des Ausschusses für regionale Entwicklung über die EU-Strategie für den Alpenraum (2015/2324(INI)) (A8-0226/2016).
Rosa D'Amato,relatrice. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, ringrazio i colleghi e i relatori ombra con cui ho operato in maniera produttiva durante le negoziazioni.
La relazione che abbiamo approvato in commissione REGI è una relazione di attuazione, volta ad analizzare "olisticamente" i diversi aspetti concernenti l'implementazione dell'obiettivo tematico 3, ossia la competitività delle piccole e medie imprese nella nuova programmazione.
Ben 23 milioni di piccole e medie imprese in Europa (ovvero aziende con meno di 250 dipendenti) rappresentano circa il 99% di tutte le imprese, e apportano un contributo fondamentale allo sviluppo, alla coesione sociale, all'innovazione e alla creazione di occupazione di alta qualità e producono oltre 100 milioni di posti di lavoro e reddito.
In Europa, le piccole e medie imprese sono molto diversificate tra loro: cresce il numero di microimprese (quindi meno di dieci dipendenti) operanti sia nei settori tradizionali, sia a livello di start-up. Oggi sono il 93% di oltre 22 milioni di piccole e medie imprese.
Nell'attuale programmazione, si sono raddoppiati i fondi rispetto alla vecchia, ma la pur ingente mole di finanziamenti – 64 miliardi che diventeranno 140 – è una condizione necessaria, ma non sufficiente per far fronte alle numerose difficoltà con cui si scontrano quotidianamente le nostre imprese.
Innanzitutto dobbiamo affermare che la crisi economica e le politiche di austerità hanno soffocato la domanda interna. In secondo luogo, il contesto burocratico e normativo è una vera e propria giungla che rende di fatto impossibile investire.
Nella relazione abbiamo ribadito quanto sia importante che gli appalti pubblici siano organizzati in modo trasparente e innovativo. Ben venga dunque la direttiva sugli appalti e il documento di gara unico europeo, che dovrebbero ridurre considerevolmente l'onere amministrativo per le piccole e medie imprese.
Allo stesso tempo, dobbiamo essere vigili, e invito la Commissione e gli Stati membri ad esserlo, sia sull'arretrato dei pagamenti sia sul fatto che la direttiva sui ritardi di pagamento sia applicata adeguatamente. Non possiamo assolutamente permetterci che le nostre piccole e medie imprese siano scoraggiate dal partecipare a progetti e a programmi per mancanza di fiducia nel sistema.
(Il Presidente interrompe l'oratore.)
President. – Ms D’Amato, please try to speak more slowly. There are a few languages in which we are used to listening a bit more slowly than in Italian. Colleague Caputo had the same issue. You are used to speaking very fast, you think very fast, but it needs to be interpreted, and some languages take the interpretation via another interpretation, so please slow down so that we can understand what you have to say.
Rosa D'Amato, relatrice. – Dobbiamo essere quindi vigili – e invito la Commissione ad esserlo –
Bisogna poi segnalare l'importanza dell'accesso al credito. Le piccole e medie imprese, ed in particolare le micro, hanno pagato sulla loro pelle la stretta creditizia e spesso incontrano una notevole difficoltà nel farsi aprire linee di credito dagli istituti bancari. Il rischio è di mettere una pezza peggiore del buco se si ricorre all'ingegneria finanziaria, per fornire loro dei prodotti ad elevato rischio.
Se a questo aggiungiamo i ritardi della politica di coesione, la sovra-regolamentazione, le normative sugli aiuti di Stato, capiamo quanto sia complesso ed urgente aiutare le nostre imprese.
Cosa proponiamo? Un processo integrato di politica regionale ed europea, che si concentri su settori specifici, come il manifatturiero, le nuove tecnologie, le costruzioni sostenibili, i veicoli verdi e le smart grid.
Dobbiamo, nel rispetto della specificità territoriale di ogni regione, promuovere i principi del pacchetto dell'economica circolare, avendo come obiettivo uno sviluppo economico sostenibile e prestando particolare attenzione alla promozione dei green job.
Una catena di valore più verde, che comprenda la rifabbricazione, la riparazione, la manutenzione, il riciclaggio e la progettazione ecocompatibile, può offrire considerevoli opportunità commerciali alle piccole e medie imprese.
L'approvvigionamento di energia a costi contenuti è fondamentale: le imprese europee hanno il costo dell'energia più alto nel mondo e bisogna proporre un deciso processo di decarbonizzazione e di autoproduzione dell'energia.
Alla luce dell'attuale crisi della migrazione, le piccole e medie imprese possono offrire un'opportunità innovativa per l'integrazione dei rifugiati che entrano nel mercato del lavoro dell'Unione europea.
Le nostre piccole e medie imprese devono essere più glocal, come si suol dire, ma il loro processo di internazionalizzazione dovrebbe basarsi sulla responsabilità sociale delle imprese.
Ramón Luis Valcárcel Siso, ponente. – Señor Presidente, estimada Comisaria Crețu, saben que algunos de los ejes de actuación de la Comisión Europea en su actual mandato son los relativos al crecimiento económico, de un lado, y también a la creación de empleo de calidad, por otro lado.
La Comisión puso en su momento en marcha una herramienta basada en las llamadas estrategias para la especialización inteligente. Pero ¿qué es esto de las estrategias para la especialización inteligente? Verán: consisten en la aplicación de la innovación, del desarrollo tecnológico y también de la investigación a la realidad económica y productiva de las regiones, una vez que estas han podido identificar sus fortalezas y también sus debilidades. Las llamadas RIS3 se diseñan, pues, a partir de los programas operativos, algo que, por otra parte, obliga a las regiones a elaborar sus estrategias ex ante, porque, si no fuera así, sería del todo imposible que estas, las regiones, pudieran acceder a los fondos.
Además, diremos también que estas estrategias tienen un marcado carácter participativo. En ellas intervienen la ciudadanía, empresas, universidades y, por supuesto, administraciones públicas.
Nosotros, en el Parlamento, y en la Comisión de Desarrollo Regional, elaboramos un informe que pretende, entre otras cosas, animar a la Comisión a que continúe hacia delante con estas estrategias. Diremos sobre este informe que es el primero que trata este asunto en esta legislatura y aquí, en este Parlamento. Diremos también que la elaboración del mismo ha contado con la propuesta de diversas asociaciones, muchas por cierto, especializadas en este sector, así como también con un amplísimo consenso de los miembros de la Comisión, ya referida, de Desarrollo Regional; pues les diré que en el momento en que fue presentado, la votación arrojó el siguiente resultado: 33 votos a favor, tan solo 3 en contra y, además de todo ello, se ha venido enriqueciendo el mismo informe a través de una serie —importante en su número pero, sobre todo, importante en su contenido— de enmiendas, hasta un total de 20.
Querría destacar sobre el contenido de este informe, por una parte, la necesidad de que la Unión Europea intensifique todos los esfuerzos posibles para lograr ese crecimiento económico, que sea inteligente, sostenible y también integrador. Querría, asimismo, destacar la importancia de que la investigación, el desarrollo tecnológico y la innovación constituyan una de las prioridades de inversión para que el Fondo de Desarrollo Regional los convierta en la auténtica base desde la cual poder reforzar la competitividad y también la creación de empleo de calidad.
Es asimismo necesario que se produzcan análisis acerca de las capacidades, de los activos, también de las competencias, de cada región y que de esta forma se puedan abrir nuevas oportunidades empresariales.
Querría también destacar que es precisa una mayor cooperación entre autoridades regionales, así como entre programas de cooperación transnacional, para evitar duplicidades —termino, señor Presidente—, como también la creación de un observatorio nacional que pueda garantizar indicadores más sólidos.
Y ya termino preguntando, y aprovechando la presencia de la señora Comisaria, acerca de cuáles han sido los problemas que se han podido encontrar en relación con dichas estrategias, no solo en relación con su diseño e implementación, sino también en relación con su evaluación.
Искра Михайлова,докладчик. – Г-н Председател, уважаема г-жо Комисар, днес представям дискутирания, одобрен от комисията по регионална политика към Европейския парламент доклад, посветен на една от двете цели на политиката за сближаване – европейското териториално сътрудничество или добре известните INTERREG програми.
Докладът обхваща няколко ключови теми: добрите практики, включително иновативния принос към стратегия „Европа 2020“ и териториалното сближаване, опростяване на прилагането на териториалните програми и бъдещи препоръки за развитие. В този контекст бих искала да посоча, че трансграничното и транснационалното сътрудничество постигнаха през годините добри практики в областта на по-добрата свързаност и достъпност, в трансфера на знания и иновации, справянето с предизвикателствата за околната среда, повишаване на административния капацитет в здравеопазването, образованието, заетостта и мобилността на работната сила, както и създаването на нови партньорства.
Същевременно докладът посочва, че бюджетът на INTERREG в размер на около 10 милиарда евро представлява едва два процента и осем десети от бюджета на политиката за сближаване и за съжаление не отговаря на големите предизвикателства, пред които е изправено европейското териториално сътрудничество.
Докладът отбелязва със загриженост късното приемане на INTERREG програмите и настоятелно призовава Комисията и държавите членки да мобилизират своите усилия за тяхното успешно изпълнение. Призовават се Комисията, държавите членки и управляващите органи да създадат структурни и по подходящ начин организирани системи за наблюдение и планове за оценка, с оглед по-доброто оценяване и разпространяване на знания за постигнатото от INTERREG.
Докладът насърчава използването на програмите по INTERREG в отговор на предизвикателствата, свързани с преодоляването на кризата с бежанците, както и обмена на добри практики между местните и регионалните органи в граничните райони, включително трети държави, чрез макрорегионални стратегии.
Докладът отбелязва и важната роля, която играят INTERREG програмите за повишаване на потенциала за иновации на регионите чрез насърчаване на полезните взаимодействия между стратегиите за интелигентна специализация и развитието на мрежи за иновации. Подчертава се необходимостта от създаване на съвместни програми за научни изследвания, съвместна научноизследователска инфраструктура, партньорства и мрежи за сътрудничество.
Призовава взаимодействието между програмата „Хоризонт 2020“, Европейския фонд за стратегически инвестиции и европейските структурни инвестиционни фондове да бъде насочено към увеличаване на количеството, качеството и въздействието на инвестициите в научни изследвания и иновации. Финансовите инструменти трябва да бъдат неразделна част от INTERREG програмите чрез допълване на безвъзмездните средства.
Докладът отбелязва и ролята на европейските групи за териториално сътрудничество за насърчаване на европейското териториално сътрудничество. Призовава комисиите и държавите членки да се възползват в пълна степен от възможностите, предоставени от INTERREG, за да се улесни трансграничната трудова мобилност чрез адаптиране, ако е необходимо, на административната и социалната регулаторна рамка. Програмите INTERREG следва при зачитане на договорените приоритети, както и в допълване с друго подходящо финансиране, да подкрепят предизвикателствата, свързани с миграцията, и да насърчат ефективни политики на интеграция.
В тази връзка докладът подчертава възможностите на европейското териториално сътрудничество и неговия потенциал, който може да бъде развит в бъдещите програми за териториално сътрудничество и да залегне в основата на бъдещата политика на сближаване, базирани на нуждите на конкретната територия.
Mercedes Bresso, relatrice. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, gentile Commissaria, la politica di coesione, di cui discutiamo oggi con queste 4 relazioni, è uno dei pochi strumenti che sono saldamente a fianco dei cittadini, degli studenti, dei lavoratori, delle imprese. Le risorse a sua disposizione sono risorse che ricadono interamente sui territori e rimangono oggi una delle poche fonti di investimento in tutta l'Unione europea, particolarmente a livello locale. Il ruolo delle regioni e degli enti locali è importante per la politica di coesione, così come è fondamentale nella strategia per la macroregione alpina, di cui parla, in particolare, la mia relazione.
La strategia EUSALP offre ai paesi della regione – di questa grandissima regione – un'opportunità per investire in progetti comuni di impatto europeo, non solo regionale, sviluppando anche nuove forme di governance multilivello, originate dalle regioni e realizzate con il contributo delle istituzioni europee. Sono convinta, quindi, che il ruolo di regioni ed enti locali debba essere rafforzato nella strategia. Come ho scritto nella relazione che abbiamo votato: le regioni e gli enti locali dovranno essere pienamente coinvolti nella gestione della strategia se vorremo ottenere risultati.
Sappiamo inoltre quanto sia importante che in questa strategia non si sovrapponga la cooperazione interregionale e transfrontaliera già esistente, ma che invece essa sia in grado di fornire un valore aggiunto, di integrare le esperienze già avviate. Si tratta soprattutto di affrontare obiettivi comuni all'intera area alpina e prealpina con riflessi però su tutta l'Europa – questa è la grande area di riequilibrio del Sud Europa. Ciò che accade in questa regione ha rilievo, come ben sappiamo, per tutta l'Unione.
In coerenza con i grandi obiettivi europei di Europa 2020 – in materia di sviluppo sostenibile, ambiente, energia – si dovranno favorire, anche tramite questa strategia, l'ideazione e la realizzazione di progetti di dimensione macroregionale. La strategia EUSALP vuole proprio proporsi come uno strumento utile a tale scopo.
Sarà importante quindi che la strategia serva come nuovo strumento di supporto per lo sviluppo economico, la crescita e l'occupazione in queste aree, non solo nei settori tradizionali come il turismo e l'enogastronomia – che comunque restano fondamentali – ma anche e soprattutto in settori più innovativi. Ciò che sarà importante, sarà l'interazione fra le grandi aree urbane, le zone periurbane e quelle rurali con quelle di montagna, che permetterà di determinare la buona riuscita di questa strategia, ma soprattutto la ripresa economica di queste aree.
Esistono risorse inutilizzate o usate male che aspettano solo di essere rivitalizzate. Una delle nostre proposte è quella di creare una piattaforma di investimento per tutta la regione alpina e perialpina che consenta di mobilitare finanziamenti pubblici e privati, anche tramite la BEI, le opportunità offerte, oltre che dalla politica di coesione, anche dall'EFSI.
Non possiamo però pensare a uno sviluppo di questi territori, fino a quando non saremo in grado di connetterli al resto del mondo. Esistono, in queste regioni, nelle zone alpine in particolare, ancora troppe zone buie in cui la connessione Internet è debole o per giunta assente. Servono nuove soluzioni che, combinate con le tradizionali, consentano a chi veramente vuole fare impresa o semplicemente contribuire allo sviluppo di queste aree, di poterlo fare in condizioni di parità con la concorrenza.
In sostanza dobbiamo rendere queste zone attrattive, un polo di attrazione per i giovani, con opportunità e strumenti. Nella relazione ribadiamo anche che la maggioranza delle grandi infrastrutture previste nel piano TEN-T, questi assi, dovranno poi essere collegate a infrastrutture locali diffuse, efficienti e sostenibili. Insomma, non sarà da sola la soluzione di tutti problemi, ma è un'opportunità unica per la macro regione.
Corina Crețu,Membră a Comisiei. – Domnule Președinte, stimați deputați, stimați colegi, bună ziua, mă bucur foarte mult să fiu astăzi din nou alături de dumneavoastră în plenară. Aș dori să încep prin a mulțumi călduros raportorilor: doamna Mihaylova, doamna D'Amato, doamna Bresso și domnul Valcárcel, precum și, desigur, Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru aceste patru rapoarte excelente care aduc în centrul discuției noastre atât sprijinul politicii de coeziune pentru creștere inteligentă și cooperare teritorială, cât și pentru strategia pentru regiunea alpină. Având în vedere faptul că, așa cum știți, am la dispoziție doar cinci minute pentru a vorbi despre aceste teme atât de vaste, am să încerc să trec direct la subiect.
În ceea ce privește raportul doamnei D'Amato privind îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Comisia Europeană salută și împărtășește viziunea Parlamentului European, respectiv aceea că programele operaționale sunt, în prezent, mult mai concentrate pe priorități strategice și, mai ales atunci când au ca obiectiv inovarea, ele joacă un rol esențial în crearea de locuri de muncă de calitate superioară. Sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv pentru start-up-uri, trebuie, într-adevăr, să aibă în vedere mecanisme de sprijin pentru competențele antreprenoriale, precum și o serie de servicii externe în beneficiul întreprinderilor mici și mijlocii pentru a relansa, dezvolta și inova în multe regiuni.
În același timp, sunt de acord cu dumneavoastră că trebuie să ne asigurăm că aceste mecanisme sunt ușor accesibile pentru întreprinderile mici și mijlocii. Acesta este motivul pentru care, după cum știți, am luat o serie de măsuri pentru a simplifica regulile, iar rezultatele grupului de lucru pentru simplificare, care are în vedere sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii, se vor vedea la sfârșitul lunii septembrie. Încercăm să introducem încă din acest ciclu financiar câteva recomandări referitoare, în special, la e-cohesion și costurile simplificate, să facem viața beneficiarilor mult mai ușoară. Știți foarte bine că nu este simplu pentru noi să găsim acest echilibru între nevoia de a simplifica regulile și nevoia de a ști și a avea un control eficient asupra modului în care sunt cheltuiți banii contribuabililor europeni.
Comisia Europeană, de asemenea, ia act de propunerea de a crea o platformă participativă care să asigure diseminarea rezultatelor proiectelor întreprinderilor mici și mijlocii. Doresc să precizez faptul că deja există o pagină specială pe site-ul Comisiei Europene - Open Data Platform - unde sunt prezentate toate proiectele finanțate din bani europeni, inclusiv cele ale întreprinderilor mici și mijlocii din fiecare țară și din fiecare regiune.
În legătură cu raportul domnului Valcárcel pe tema strategiilor de cercetare și inovare pentru specializarea inteligentă, doresc să salut, bineînțeles, sprijinul puternic al Parlamentului European pentru specializarea inteligentă în cadrul politicii de coeziune. Mulțumesc domnului Valcárcel pentru prezentarea sa, ca și pentru întrebarea dumneavoastră concretă. Într-adevăr, provocările cele mai puternice sunt când vine vorba despre implementare. Provocarea noastră, acum, este aceea de a asigura punerea în aplicare a acestor strategii pe teren și sunt pe deplin de acord cu raportul dumneavoastră, care subliniază necesitatea unei coordonări mai bune a programelor și de a institui platforme și parteneriate de colaborare, precum și a promova colaborarea la toate nivelurile: intra-regional, inter-regional, transfrontalier și transnațional. Comisia va continua să sprijine aceste procese, de exemplu, prin platforma de specializare inteligentă care oferă un sprijin extrem de valoros regiunilor în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea acestor strategii. Din acest punct de vedere Spania, prin institutul din Sevilia, aduce o contribuție importantă pentru statele membre și pentru regiuni. În plus, sigur că ne vom asigura că regiunile europene vor profita de potențialul de combinare a finanțării politicii de coeziune cu alte instrumente ale Uniunii Europene, cum ar fi programul Orizont 2020 și planul de investiții, fondul de investiții strategice, ceea ce numim, deja, generic, planul Juncker. În acest sens, după cum știți, am publicat deja un ghid care să vină în sprijinul celor care doresc să folosească aceste fonduri în mod complementar. Sigur că nu ne vom opri aici, intenționăm să elaborăm și alte ghiduri dacă este nevoie. Acestea vor fi urmate de schimburi de bune practici în care eu cred foarte mult. Este o realitate a vieții, până la urmă, faptul că unele state membre și regiuni sunt mai avansate, au mai multă experiență și o mai mare capacitate administrativă, iar alte state membre sunt încă la început de drum și cred că avem mereu de învățat unii de la alții.
În legătură cu raportul doamnei Mihaylova privind cooperarea teritorială europeană, acesta este un subiect care este în atenția mea, personal, și a DG REGIO. Aș dori să subliniez că, datorită investițiilor prin programele INTERREG vedem acum, într-adevăr, o schimbare reală în bine în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră de la cercetare la transport și protecția mediului. Practic, am vizitat 25 de țări în cei doi ani de mandat și am încercat să vizitez foarte multe obiective care privesc cooperarea transfrontalieră. Sigur că acest instrument mai poate fi optimizat în continuare și trebuie optimizat într-un mediu aflat în continuă schimbare. Prin urmare, apreciez personal foarte mult acest raport din proprie inițiativă. Vreau să vă felicit pentru această idee. În mod special, sunt de acord cu recomandările dumneavoastră care încurajează stabilirea în comun a strategiilor de dezvoltare teritorială integrată și durabilă în zonele de frontieră. O strategie comună este esențială pentru utilizarea eficientă a celor două instrumente specifice, respectiv investițiile teritoriale integrate și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, care pot juca un rol important în acest sens. Sigur că pentru a reuși este nevoie de un angajament puternic politic și de o colaborare strânsă la nivel tehnic între statele membre la nivelul transfrontalier. Din păcate, avem câteva programe transfrontaliere blocate și sigur că vom încerca împreună cu țările respective să le deblocăm pentru a demara aceste programe transfrontaliere. Dar, sigur, pe de altă parte, avem regiuni transfrontaliere care au folosit la maxim acest potențial de dezvoltare comun. Eu cred că sprijinul dumneavoastră este esențial. Vă asigur că pentru mine, personal, într-o vreme în care multe state membre își doresc să construiască din nou frontiere, pentru mine este o prioritate ridicarea barierelor administrative între statele membre.
În ceea ce privește raportul doamnei Bresso cu privire la strategia Uniunii Europene pentru regiunea alpină, doresc să salut abordarea echilibrată și bine elaborată, care are în vedere efortul și contribuția mai multor comisii de specialitate din Parlamentul European. Am avut ocazia, după cum știți, să vorbim în mai multe rânduri despre această strategie care reunește țări avansate, unele dintre cele mai avansate țări din Uniunea Europeană, dar și state non-membre și regiuni mai sărace, după cum și dumneavoastră ați subliniat. Sunt pe deplin de acord cu dumneavoastră că este necesară promovarea și alinierea, coordonarea finanțării politicii de coeziune, precum și a altor fonduri ale Uniunii Europene și instrumente financiare. În plus, lansarea proiectelor și acțiunilor la nivel macro regional, este extrem de importantă în vederea exploatării pe deplin a posibilelor opțiuni de finanțare și sinergii în cadrul strategiei. După cum știți, Comisia a adaptat cadrul juridic al politicii de coeziune, astfel încât programele să aibă în vedere obiectivele și proiectele strategiilor macro-regionale. Aș vrea, însă, să precizez că strategia alpină, ca toate celelalte strategii macro regionale (strategia Dunării, strategia zonei baltice, strategia Adriatică-Ionică), această strategie alpină aparține, în primul rând, statelor membre și, de altfel, ea a fost adoptată ca urmare a solicitărilor acestor state membre. Comisia Europeană își va menține rolul de facilitator. Salut ideea dumneavoastră de a avea această platformă de investiții. Suntem parteneri în această idee de a vedea în ce măsură putem combina fondurile europene, fondurile structurale cu fondurile strategice pentru proiectele de infrastructură, dar și pentru zonele mai puțin dezvoltate. Comisia își păstrează acest rol activ și vom fi aici prezenți dacă activitatea noastră va aduce o valoare adăugată, dar, sigur, acest lucru nu-l putem face ca și Comisie fără un parteneriat activ cu statele membre și regiunile participante. Îmi cer scuze că am depășit timpul, sunt patru rapoarte. Vă mulțumesc foarte mult și aștept cu interes dezbaterea din plen.
Jérôme Lavrilleux, rapporteur pour avis de la commission de l'emploi et des affaires sociales. – Monsieur le Président, Madame la Commissaire, permettez-moi tout d'abord de remercier la rapporteure sur la stratégie alpine, Mercedes Bresso, et de souligner la qualité de son rapport.
C'est en effet en qualité de rapporteur pour avis de la commission de l'emploi et des affaires sociales que j'ai l'honneur et le plaisir d'intervenir à ce sujet, même si, dans ma circonscription européenne, loin des Alpes, la montagne la plus élevée est le Mont-Saint-Michel, qui culmine bravement à 80 mètres de hauteur.
J'ai essayé de souligner dans ce rapport pour avis, avec mes collègues, les particularités de la région alpine et de faire des propositions concrètes en matière d'emploi. Il est avant tout primordial que notre stratégie se concentre sur les secteurs stratégiques et, à cette fin, nous proposons notamment la création de pôles régionaux de recherche en y associant les entreprises.
Nous devons également encourager la pluriformation et des formations en adéquation avec le marché du travail. Nous pouvons notamment imaginer des centres de formation spécifique et un centre d'emploi régional multilingue en ligne.
Des réponses spécifiques doivent aussi être apportées aux différents défis, tels que la saisonnalité et la multiactivité.
Pour finir, Monsieur le Président, j'ai souhaité rappeler que la libre circulation des personnes est un prérequis pour atteindre les objectifs de cohésion économique, sociale, territoriale et environnementale, notamment pour les travailleurs transfrontaliers.
Renata Briano, relatrice per parere della commissione per l'ambiente, la sanità pubblica e la sicurezza alimentare. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, i temi ambientali sono trasversali a molte discipline: è questo il pensiero che sta alla base del parere della commissione ENVI. Basti pensare alle relazioni tra biodiversità, turismo, agricoltura, gestione forestale e allevamento, tra inquinamento, industria, trasporti, energia ed economia circolare.
Nella macroregione è necessario porre più attenzione alle zone di montagna, spesso trascurate rispetto alle aree urbane, conciliando ambiente e sviluppo economico e sociale nell'aria alpina, un'area ricchissima di risorse naturali, di cultura e di tradizioni. La lotta ai cambiamenti climatici ha ripercussioni positive nelle zone alpine perché oggi assistiamo, purtroppo, alla riduzione dei ghiacciai e alle piogge torrenziali che causano frane e inondazioni. È fondamentale combattere l'abbandono del territorio perché il presidio rappresenta un importante strumento contro il dissesto idrogeologico.
In quest'area, e non solo, l'Europa dovrebbe dimostrare maggiore elasticità, anche perché le rigidità burocratiche poco si adattano a queste piccole realtà. Mi congratulo con la relatrice Bresso per il lavoro svolto e per aver ripreso molti temi che abbiamo votato ad ampia maggioranza in commissione Ambiente.
Daniela Aiuto, relatrice per parere della commissione per i trasporti e il turismo. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, in quanto relatrice per parere della commissione Trasporti, io esprimo il mio disappunto sia in relazione al metodo che ha adottato la relatrice nella stesura della relazione finale sia riguardo ad alcuni contenuti importanti approvati nelle commissioni responsabili per parere ma non presenti nel testo finale.
Quanto al metodo, la relatrice ha deciso di non voler includere nella relazione nessun elemento così come approvato nelle altre commissioni, ha ritenuto di voler riformulare il tutto in maniera autonoma. Ritengo che ciò non sia rispettoso del lavoro svolto da ognuno di noi, lavoro che è condiviso tra i vari gruppi politici per la commissione di riferimento. Vi invito pertanto a prendere in seria considerazione gli emendamenti che verranno votati domani e che contengono proprio i punti provenienti dai testi dei diversi pareri e che non sono stati considerati dalla relatrice.
In questi emendamenti abbiamo riproposto temi quali la necessità di garantire l'accesso dei cittadini ai documenti relativi alle opere finanziate con fondi pubblici, abbiamo chiesto di considerare la salute pubblica e l'ambiente motivi prioritari sulla cui base garantire l'accesso agli atti, abbiamo chiesto anche di non avviare né finanziare nuovi progetti relativi a infrastrutture di trasporto, finché le infrastrutture esistenti continuano a non essere sfruttate appieno.
La commissione Trasporti aveva anche richiesto di non finanziare infrastrutture che comportano un rischio evitabile e sproporzionato per l'ambiente, le risorse naturali o la salute pubblica. Come non pensare, quindi, alla Torino-Lione, opera che è stata costantemente respinta e rifiutata dalle popolazioni locali, mai interpellate e mai tenute in considerazione nelle decisioni finali. In commissione Trasporti chiedevamo infatti di promuovere le consultazioni pubbliche per rispettare la volontà dei cittadini e non dover creare nuove grandi opere inutili che danneggiano irrimediabilmente la salute e l'ambiente e che alimentano corruzione e infiltrazioni mafiose.
Ulrike Müller, Verfasserin der Stellungnahme des mitberatenden Landwirtschaftsausschusses. – Herr Präsident! Die Landwirtschaft ist die Grundlage für einen lebendigen Alpenraum, wie wir ihn in vielen Ländern kennen und schätzen. Somit legt auch die Land- und Forstwirtschaft die Grundlage für eine erfolgreiche Umsetzung der EU—Strategie für den Alpenraum. Nur mit funktionierender Land- und Forstwirtschaft gelingt es uns, Kulturlandschaft zu pflegen, Artenvielfalt zu schützen und einen attraktiven Lebensraum für unsere jungen Familien zu erhalten, um Landflucht vorzubeugen.
Demzufolge müssen wir sorgsam mit unseren Ressourcen umgehen und das Eigentum bäuerlicher Familien schützen. Die Alpenstrategie mit dem vernetzten Ansatz erkennt die Notwendigkeit, gezielt auf die Bedürfnisse der Regionen einzugehen. So stärken wir Handwerk, Tourismus, Mobilität und erhalten den Alpenraum als Lebens-, Wirtschafts- und Erholungsraum.
Ich bedanke mich bei allen Kollegen, denn es ist uns gemeinsam gelungen, die wesentlichen Kernpunkte zur Weiterentwicklung des Alpenraums aufzugreifen.
Krzysztof Hetman, w imieniu grupy PPE. – Panie Przewodniczący! Chciałbym bardzo serdecznie podziękować pani poseł Mihaylovej za zwrócenie uwagi swoim sprawozdaniem na europejską współpracę terytorialną. Europejska współpraca terytorialna to – według mnie – kwintesencja tego, czym jest Unia Europejska. Historia europejskiej współpracy terytorialnej to sukces wszystkich, którzy demonstrują wartość wspólnego działania ponad granicami. To sukces beneficjentów, którzy zostawili po sobie tysiące projektów i dobrych praktyk.
Szczególnie ważne są programy transgraniczne. Są one dowodem na to, jak ważne jest oddziaływanie na obszarach przygranicznych Unii Europejskiej, a także państw trzecich. To wciąż właśnie na terenach przygranicznych musimy budować odpowiedni poziom zaufania i partnerstwa po każdej stronie granicy. Pamiętajmy także, że obszary transgraniczne to obszary peryferyjne, którym powinniśmy się w szczególności przyglądać, zajmować nimi oraz je wspierać.
Musimy zagwarantować również, aby po roku 2020 europejska współpraca terytorialna miała odpowiednio wysoki budżet, aby zwiększyć skuteczność i efektywność tych instrumentów. Potrzebujemy także większej elastyczności we wdrażaniu europejskiej współpracy terytorialnej, a przede wszystkim więcej zaufania na każdym poziomie zarządzania i wdrażania europejskiej współpracy terytorialnej.
Viorica Dăncilă, în numele grupului S&D. – Domnule Președinte, doamnă comisar, politica de coeziune și, implicit, cooperarea teritorială reprezintă mâna vizibilă a pieței unice, care urmărește să asigure o dezvoltare echilibrată și durabilă a regiunilor Uniunii Europene. Ea favorizează integrarea economică în țările Uniunii Europene și permite îmbunătățirea poziției competitive a economiilor regionale, furnizând bunuri publice europene pe care piața nu le poate asigura. Fiecare teritoriu european are propriul său rol și poate, și trebuie să devină o sursă de dezvoltare în sine printr-o repartizare echitabilă a activităților economice. Analizele economice recente confirmă această abordare prin numeroase studii care demonstrează faptul că geografia contează și că politica regională poate schimba lucrurile. Un element esențial pentru reușită îl reprezintă implicarea guvernelor naționale, regionale și locale în strategii fundamentale și în crearea unor rețele care depășesc granițele fizice și politice naționale. Chiar dacă nu există o rețetă universală pentru această cooperare și pentru politica de dezvoltare regională, principii precum parteneriatul, transparența, subsidiaritatea și participarea societății civile se îmbină armonios, iar consolidarea parteneriatelor dintre sectorul public și cel privat permite eficientizarea descentralizării și implicării active a întregii societăți. Pe de altă parte, trebuie subliniat rolul întreprinderilor mici și mijlocii care au generat 58 % din valoarea adăugată din sector. În acest context, consider esențială o cooperare eficientă între Comisie și statele membre pentru a sprijini proiectele de formare antreprenorială în rândul femeilor și tinerilor din mediul rural, IMM-uri care vor contribui la crearea de locuri de muncă, dezvoltarea de servicii noi, precum și creșterea veniturilor și evitarea depopulării acestor zone. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm faptul că regiunile Europei sunt nevoite să se adapteze presiunilor economiei globale. Schimbările climatice reprezintă o amenințare pentru unele sectoare și o oportunitate pentru altele, iar modificările demografice și îmbătrânirea populației impun noi politici pe piața forței de muncă. Atâta timp cât Uniunea Europeană are aspirații, trebuie să aibă și o politică de coeziune adecvată care să permită îndeplinirea acestora. Unul din lucrurile la care aspirăm cu toții este progresul comun într-o Europă reunificată. La urma urmei, regiunile, zonele și orașele noastre sunt cele care realizează investițiile, implementează politicile naționale și comunitare și aplică legislația în Uniunea Europeană. De aceea, ele trebuie să nu rămână deoparte ca niște simpli spectatori, ci trebuie să reprezinte parteneri viabili.
Ruža Tomašić, u ime kluba ECR. – Gospodine predsjedniče, mala i srednja poduzeća čine kralježnicu europske ekonomije pa je jačanje njihove konkurentnosti od iznimne važnosti za gospodarski rast i smanjenje nezaposlenosti. Još nikad nisam čula političara koji je protiv rasta konkurentnosti, ali velika većina njih svojim idejama i potezima onemogućava taj proces, jer na poduzetnike stavljaju preveliko porezno i administrativno opterećenje.
Prekomjerna regulacija tržišta kojoj često pribjegava i ovaj dom može samo onemogućiti mala i srednja poduzeća u njihovom rastu, jednako kao visoki porezi iz kojih se onda financiraju predimenzionirane ili čak sasvim nepotrebne javne politike.
Mala i srednja poduzeća će biti konkurentnija ako se politika bude manje miješala u njihov rad i oslobodi im prostor regulatornom giljotinom i smanjenjem poreznog opterećenja. Zato, svesrdno podržavam program REFIT koji zasad vrlo uspješno otklanja regulatorne barijere. Nažalost, uspostava jedinstvenog tržišta nije ih sama po sebi otklonila, nego smo u mnogim industrijama nacionalnoj regulaciji samo dodali onu europsku i tako zapravo povećali regulatorni teret.
Slažem se da moramo povećati iskorištavanje sredstava iz fondova, ali pritom moramo imati na umu kako mikro, mala i srednja poduzeća, naročito iz novijih država članica, često nemaju potreban kapacitet. Zato je potrebno maksimalno pojednostavniti pravila i procedure kako bi novac lakše stizao onima kojima je namijenjen. U protivnom će ga koristiti uglavnom poduzeća iz razvijenijih regija i država članica, što nikako nije u skladu s našim kohezijskim ciljevima.
Petras Auštrevičius, on behalf of the ALDE Group. – Mr President, for the European Liberals, SMEs have always been the key driver for the EU’s growth, development and job creation. In the EU we are dealing with about 23 million SMEs which make up around 99% of all businesses and generate two in three private-sector jobs. I believe these figures are more than enough to expect that the EU authorities make every effort to simplify common rules and measures, foster synergies of different programmes, boost diversification of sources for SMEs and strengthen policy coordination. Also, the cultural gap needs to be bridged between the Structural Fund procedures and SMEs’ daily business practices in different countries and the regions.
The EU Cohesion Policy has never had an easy life. Since its inception, the criticism has been rather constant. However, we all know what a huge impact for growth and development the European Structural and Investment Funds had and have for many EU Member States. And again, to invite money is no longer an option. The only way to meet and empower this important EU investment instrument is to think, talk and act for effective and innovative employment of public resources, which would bring maximum impact and added value. Still too much of EU cohesion money is deposited in the concrete; still too little is aimed at innovations.
Martina Michels, im Namen der GUE/NGL-Fraktion. – Herr Präsident! Frau Kommissarin, Kolleginnen und Kollegen! Die vorliegenden Berichte fassen zweifellos wichtige Erfahrungen bei der Umsetzung der Regionalpolitik zusammen, die es aber jetzt konkret umzusetzen gilt. Das betrifft Fragen der Vereinfachung für regionale Verwaltungen, KMU und kleinere Projekte, engere grenz- und themenübergreifende Zusammenarbeit, größere Entscheidungskompetenzen vor Ort und letztlich mehr Bürgernähe.
Von besonderer Bedeutung wäre allerdings das Ende einseitiger Sparpolitik, denn sie ist die größte Bedrohung der Kohäsions- und öffentlichen Investitionspolitik. Und es ist doch absurd, mit dem Einfrieren von Strukturfondsmitteln zu drohen, wenn Länder wie Portugal oder Spanien sowieso kaum Investitionsspielraum haben. Schließlich gefährden die massiven Kürzungsvorhaben am EU-Haushalt 2017 gerade im Bereich Kohäsionspolitik den Erfolg aller Bemühungen um die Angleichung der Lebensverhältnisse in Europa. Eine neue soziale Säule à la Juncker klingt gut, aber das einzige vorhandene Instrument, mit dem die EU solidarische Politik betreibt, nämlich die Kohäsionspolitik, dürfen wir nicht im gleichen Atemzuge beschneiden.
Michèle Rivasi, au nom du groupe Verts/ALE. – Monsieur le Président, Madame la Commissaire, chers collègues, ce rapport devrait normalement avoir pour but de promouvoir le développement durable dans la région alpine et il manque réellement d'ambition sur le plan écologique au niveau des transports et du développement des énergies renouvelables.
Nous resterons inflexibles sur les grands projets d'infrastructures, et le Lyon-Turin en particulier. Si nos amendements ne sont pas acceptés, nous refuserons d'adopter ce rapport. Nous demandons à ce qu'il ne soit plus possible de lancer un projet d'infrastructure s'il existe déjà une infrastructure qui est sous-exploitée, et c'est le cas pour le Lyon-Turin.
En France même, nous en avons eu la confirmation récemment par la Cour des comptes et par le président de la SNCF, qui pensent que le Lyon-Turin est une gabegie totale.
Les écologistes se battent depuis des années contre le Lyon-Turin, qui est la répétition en six fois plus cher du Perpignan-Figueras.
Le Perpignan-Figueras avait déjà coûté 25 millions d'euros le kilomètre; le Lyon-Turin coûtera 200 millions d'euros!
Aujourd'hui on voit que la ligne Perpignan-Figueras est en faillite et on découvre dans le rapport financier de la SNCF que les prévisions voyageurs ont été surévaluées de 85 % et celle du fret de 92 %.
Au final, ce sont les contribuables qui payent l'addition aux banques, alors que l'Union européenne, la France et l'Espagne ont apporté 58 % du budget.
Nous réclamons une gestion saine des deniers publics, nous sommes pour le report modal, bien sûr, immédiat qui désengorgera les vallées alpines de la pollution des poids lourds, mais nous proposons des solutions moins chères et plus faciles à mettre en œuvre pour lesquelles il est parfaitement possible d'utiliser les infrastructures ferroviaires existantes.
Julia Reid, on behalf of the EFDD Group. – Mr President, cohesion or regional subsidy is too often a means to throw good taxpayers’ money after bad. In the real world, to help SMEs to deliver growth you have to make markets work and make them deliver high quality competitive products and services from satisfied, well—paid workers. You put the role of the market centre stage but only as a vehicle to deliver prosperity, not as an ideological end in its own right.
Getting markets to operate in the general or public interest is one of the most vital, yet difficult, tasks of politicians. We have to recognise the massively damaging consequences of all cartels and oligopoly, and of private monopoly and state control – in short of cronyism at taxpayers’ expense. There is little or nothing in these reports which shows any understanding of this. What is required is not cronyism, but proper competition which is not rigged or manipulated. That has to mean lots of players in the market, none of whom is able to achieve dominance. Dominance does not just mean monopoly. It also means a small number of big players effectively operating as a cartel.
As usual, the EU starts with worthy intentions but, because it does not understand the nature of the problem, it will waste money, achieve little and probably make the situation worse. That is why my country has voted to leave.
Olaf Stuger, namens de ENF-Fractie. – Afgelopen week kwam de Europese Rekenkamer met een niet al te verrassend verslag over Moldavië. In de afgelopen jaren is in dat kleine landje 780 miljoen euro in rook opgegaan. Voorzitter, hoe kan het nou zijn dat een land dat elk jaar weer een dikke onvoldoende scoort op de corruptie-index, beloond wordt met miljoenen euro's aan geld? En dan kunnen we hier wel praten over innovatiestrategieën, maar laten we nou eens kijken naar hoe innovatief om te gaan met het besteden van belastinggeld en geen geld meer geven aan zwaar corrupte landen. Want voorzitter, elk jaar komen tientallen keren berichten binnen over gesjoemel met belastinggeld zonder dat dat bestraft wordt. En daarom vraag ik u, uit naam van de belastingbetaler: wanneer stopt dit?
Λάμπρος Φουντούλης (NI). – Κύριε Πρόεδρε, η αποκαλούμενη οικονομική συνοχή εντός της Ένωσης δεν είναι υπαρκτή παρά μόνο στα γραφεία και στους διαδρόμους των ευρωπαϊκών οργάνων αλλά ακόμη και αυτό χρειάζεται πολύ συζήτηση. Σημαντικότατος τομέας στον οποίο θα έπρεπε να υπάρχει στήριξη και προώθηση της καινοτομίας είναι οι μικρές και μεσαίες επιχειρήσεις. Ουσιαστικά, μόνο χάρη σε αυτού του είδους τις επιχειρήσεις υπάρχει το σημερινό επίπεδο διαβίωσης που, παρά τις τεράστιες διαφορές από χώρα σε χώρα, είναι πολύ καλύτερο από αυτό των αναπτυσσομένων χωρών. Δεν μπορούμε να μιλάμε για στρατηγικές που θα δημιουργήσουν τη βάση γνώσης για βιώσιμη ανάπτυξη και υψηλής ποιότητας θέσεις εργασίας όταν πολλές από τις λάθος πολιτικές της Ένωσης έχουν οδηγήσει σε πτώση του βιοτικού επιπέδου, ειδικά στις χώρες του Νότου, με υποαπασχόληση και κατώτατο μισθό πείνας. Μάλιστα συμφωνίες, όπως η TTIP, θα είναι καταστροφικές για τις μικρομεσαίες επιχειρήσεις. Η γενικότερη κατεύθυνση είναι λανθασμένη. Πάλι θα δώσετε επιχορηγήσεις με κριτήρια που μικρή σχέση έχουν με την πραγματικότητα και τις ανάγκες της αγοράς, με δαιδαλώδεις γραφειοκρατικές διαδικασίες, που σε μεγάλο βαθμό θα τις εισπράξουν οι συνήθεις ύποπτοι. Εάν θέλετε πραγματικά συνοχή της οικονομίας της Ένωσης τότε απαιτείται να λάβουμε μέτρα. Θεσπίστε ενιαίο βασικό μισθό, θεσπίστε ενιαίους φορολογικούς συντελεστές, δίκαιους για όλους, και καταργήστε τις επιδοτήσεις ώστε να εξοικονομηθούν πόροι για την αύξηση των μισθών και για να αναπληρωθούν οι όποιες φορολογικές απώλειες. Να είστε σίγουροι πως έτσι οι επιχειρήσεις θα αναπνεύσουν και θα μπορέσει να επιτευχθεί σημαντικός ρυθμός ανάπτυξης. Όμως, για να ληφθούν τέτοια μέτρα, θα έπρεπε η Ένωση να ενδιαφέρεται πραγματικά για υγιείς επενδύσεις και το καλό των εργαζομένων και των ελεύθερων επαγγελματιών και όχι για την εξυπηρέτηση των συμφερόντων των κεφαλαιοκρατών και των πολυεθνικών.
Claudia Schmidt (PPE). – Herr Präsident, sehr geehrte Frau Kommissarin, liebe Kolleginnen und Kollegen! Anfänglich möchte ich mich bei der Berichterstatterin, Frau Bresso, für die gute und meiner Ansicht nach sehr erfolgreiche Zusammenarbeit beim Bericht „EU-Strategie für den Alpenraum“ bedanken. Wir haben einen gelungenen Bericht auf die Beine gestellt, und es ist mir ein Anliegen, einige Punkte heute hier anzusprechen.
Jeder, der sich mit diesem EUSALP-Bericht auseinandergesetzt hat, weiß, dass dieser Auswirkungen auf den Lebensraum von 80 Millionen Menschen in 48 Regionen und in 7 Ländern hat. Bei einem Bericht mit einer solchen Tragweite gibt es meiner Meinung nach keinen Platz für links-grüne Phantasien. Der Schutz und der nachhaltige Umgang mit unserer Natur und Umwelt sind selbstverständlich wichtig und erstrebenswert; jedoch dürfen die Menschen bei der Verfolgung dieses Zieles nicht auf der Strecke bleiben. An einer noch so schönen alpinen Landschaft kann sich der Einheimische zwar erfreuen – wenn er jedoch vor Ort keinen Arbeitsplatz bekommt oder andere Umstände ihn zwingen, aus seiner Heimatregion abzuwandern, ist der Preis, der für Natur und Umwelt bezahlt wird, ein zu hoher.
Aus diesem Grunde ist es wesentlich, den Menschen dieser Regionen zu ermöglichen, in ihrer Heimat zu bleiben. Und dies gelingt nur durch Unterstützung und Investitionen: finanzielle Unterstützung für die Wirtschaft, für mehr Arbeitsplätze, für grenzüberschreitenden Verkehr, für den Ausbau des Internets, für einen wirtschaftlich starken alpinen Lebensraum, in dem es auch künftigen Generationen möglich sein soll, zu leben und zu arbeiten.
Liliana Rodrigues (S&D). – Senhor Presidente, gostaria de felicitar a senhora relatora Mihaylova pelo documento final sobre a Cooperação Territorial Europeia. De facto, alcançámos melhorias na conectividade, na mobilidade, na acessibilidade, na transferência de conhecimentos, na criação de novas parcerias e na gestão de riscos nas respostas às catástrofes.
Portugal foi fustigado pelos incêndios e arderam mais de cem mil hectares. Na minha região – a Madeira, uma região ultraperiférica – arderam quase seis mil hectares e o fogo desceu ao centro urbano do Funchal, consumindo cerca de 23 % do seu território. Tivemos mil deslocados e quinhentos desalojados, três pessoas morreram e temos agora 23 % do nosso território na capital da Madeira ardido. Os prejuízos ascendem a 61 milhões de euros.
54 % da área total ardida da União Europeia foi em Portugal. Quanto tempo estima a Comissão ser necessário para ajudar o meu país? Não posso deixar de agradecer aos países que nos ajudaram – Itália e Espanha, e também Marrocos e a Rússia.
Iremos aprovar este relatório pedindo maior respeito pelas regiões, aquelas que estão estruturalmente em desvantagem, dando espaço ao poder local e regional através, particularmente, do ITI e do CLLD.
Neste sentido, continuo sem compreender a obstinação desta Comissão em ameaçar Portugal com sanções através dos fundos europeus, que afetam fortemente o país e as suas regiões.
Remo Sernagiotto (ECR). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, io intervengo con molto piacere, perché la relazione sulla strategia alpina – e ringrazio la relatrice, l'onorevole Bresso – è una relazione attenta a due grandi questioni: tiene conto di una macroarea di ottanta milioni di cittadini, l'area a Nord e a Sud delle Alpi, che si è sviluppata con uno sviluppo che possiamo definire di un tempo andato, se vogliamo, e, in mezzo, questa straordinaria area alpina, utile all'intera Europa, ma così fragile, così difficile. Pensate che solo lo spopolamento in quei territori degli ultimi dieci-quindici anni è pari al 40%.
È un'area che, se non abbiamo l'attenzione dovuta rispetto alle infrastrutture attive che a Nord e a Sud delle Alpi producono ricchezza, benessere e sviluppo, attenzione all'ambiente, a tutto quello che stiamo introducendo, quelle stesse infrastrutture, quando attraversano quella regione così fragile, diventano strutture passive.
E là dove lo spopolamento è dovuto a una terra difficile da lavorare, un'area molto difficile da sviluppare – ma nello stesso tempo un'area importantissima – noi ci ritroviamo a dover garantire un reddito a quei territori, perché in futuro ci sia popolamento, non spopolamento.
La possibilità di popolare quelle aree è data da una strategia come quella che approveremo domani, che stiamo discutendo questa sera, capace di poter fornire un reddito aggiuntivo a quei territori, dove lo spopolamento non è dovuto all'amore che manca rispetto a quella terra – che c'è ed è forte, l'amore – ma perché è impossibile, così, in queste condizioni.
Io ogni tanto sento parlare di infiltrazioni criminali – uso questo termine per non usare termini molto italiani. Io credo che noi dovremmo invece pensare allo sviluppo, poi ci sono gli strumenti, le persone incaricate di controllare il buon esito dello sviluppo, però lo sviluppo è necessario.
Matthijs van Miltenburg (ALDE). – Investeringen zijn de basis voor groei en werkgelegenheid en daarom investeert de Europese Unie ook miljarden in onderzoek en ontwikkeling. Daarom investeren we in kansen voor de toekomst, maar een investering in innovatie levert niet automatisch een nieuwe baan op. Daarvoor is samenwerking nodig tussen het bedrijfsleven, kennisinstellingen, overheden en maatschappelijke instellingen. En dat is nou precies wat we voor ogen hebben bij die zogenaamde slimme-specialisatiestrategieën. De ervaringen met die strategieën zijn tot nu toe positief. Dat is heel mooi, maar het kan natuurlijk altijd beter. Daarom twee punten: Ten eerste is niet elke regio hetzelfde. Daarom roep ik regio's op om niet elkaars succesmodellen te gaan kopiëren. Ga uit van je eigen kracht. Ga uit van je eigen mogelijkheden en baseer de regionale innovatiestrategie daarop. Baseer die dus op de eigen specifieke krachten en de eigen specifieke behoeften in de regio. Tweede punt: slimme specialisaties kunnen echt een enorme impuls geven aan nieuwe innovaties en economische groei in de regio's. Maar dan is het wel zaak dat de Europese Unie samen met nationale overheden ook die lokale en regionale partners voldoende financiële middelen geeft om te kunnen investeren op basis van die slimme-specialisatiestrategie. Alleen op die manier kunnen we een sprong maken naar een sterker en een competitiever Europa.
Curzio Maltese (GUE/NGL). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, stiamo sprecando 26 miliardi per costruire una nuova Torino-Lione, al posto di una rete già esistente perfettamente in grado di sbrigare il traffico commerciale. In Italia, si sono sprecati quasi 6 miliardi per costruire il Mose, un sistema di dighe mobili che non serve a proteggere Venezia dalle acque, ma è servito ad arricchire dei corrotti. Si sono trovati invece solo 509 euro per la sicurezza del campanile di Accumuli, un paese del terremoto italiano, che è crollato uccidendo una famiglia.
Le nostre regioni alpine non trovano da anni i fondi per mettere in sicurezza i fiumi, le montagne devastate dalla speculazione, e ogni anno le alluvioni e le frane diventano sempre più catastrofiche. I politici visitano i luoghi delle sciagure e promettono che non accadrà mai più e sanno di mentire. Tutto questo continuerà fino a quando non archivieremo la politica sciagurata delle grandi opere inutili per destinare il denaro pubblico al vero interesse comune, che è la tutela soprattutto della vita dei cittadini, dei territori e dei corsi d'acqua.
Per questa ragione vi invito a votare gli emendamenti alla relazione Bresso che sostengono il finanziamento di progetti trasparenti, la tutela delle fonti d'acqua pubbliche, che devono rimanere pubbliche, e contro l'assurdità e lo spreco della Torino-Lione.
Ernest Maragall (Verts/ALE). – Señor Presidente, apoyaremos el informe sobre las RIS3, pero permitan que, desde esta valoración positiva, aporte algunos elementos de puesta al día que nos parecen adecuados para que la Comisión los incorpore a partir de la revisión intermedia. Uno: más región, menos Estado, en la definición y gestión de los programas, más y mejor relación directa entre Comisión y regiones. Dos: mayor atención y prioridad a los proyectos de pequeña escala y a la penetración real en los tejidos productivos de cada región, definidos casi siempre por las pequeñas y medianas empresas. Tres: atención al riesgo de la conversión gradual de las RIS3 en una mera expectativa de mayores ingresos que los Estados miembros quieran recuperar del presupuesto de la Unión Europea. Hay que reforzar, pues, los mecanismos de evaluación y acompañamiento. Cuatro: nuevos acentos en el sentido territorial y sectorial. Ciudades y áreas metropolitanas deben asumir un rol explícito y protagonista. Hay que poner énfasis en la conexión de programas regionales con estrategias centrales europeas, en especial con la referida a la transición energética, la economía circular y el cambio climático. Cinco: especialización no quiere decir trabajar en solitario. La innovación relativa, poner en contacto útil las regiones más avanzadas con las que intentan recuperar posiciones, debe ser un elemento central del programa. Solo así evitaremos que ese programa acabe aumentando las disparidades entre regiones que aún hoy caracterizan negativamente a la Unión Europea. Y seis: precaución en la introducción de nuevos instrumentos financieros, grants to loans, si no queremos caer en la contradicción de convertir la rentabilidad en criterio único de un programa que debe ser, cada vez más, el eje de una genuina política pública europea orientada a la reducción de desequilibrios y a la convergencia económica entre sus regiones.
Beatrix von Storch (EFDD). – Herr Präsident! Wir sprechen heute über die Kohäsionspolitik. Das bedeutet: Mit Subventionen will die EU die wirtschaftlichen Ungleichgewichte zwischen den Regionen ausgleichen. Seit 1988 sind so über 1 000 Milliarden Euro schon umverteilt worden, 350 Milliarden sollen bis 2020 noch dazukommen.
Ich halte das für Hohn, dass die Europäische Union nun den kleinen und mittelständischen Unternehmen sagt, sie mit 140 Milliarden Euro fördern zu wollen. Es sind diese kleinen und mittelständischen Unternehmen, es sind diese KMU das Rückgrat unserer Gesellschaft. Sie erwirtschaften erst die Mittel, die hinterher umverteilt werden, die man ihnen aus der rechten Tasche herauszieht, um sie in die linke zum Teil wieder hineinzustecken.
Stoppen wir die Umverteilung! Stoppen wir diese Kohäsionspolitik! Stoppen wir sie jetzt und sorgen wir lieber dafür, dass die KMU – gerade die KMU – von überflüssigem steuerlichen und bürokratischen Ballast befreit werden – das könnte ein echter Mehrwert sein.
Mireille D'Ornano (ENF). – Monsieur le Président, élue du sud-est de la France, je suis très attachée à la préservation du deuxième plus grand bassin de biodiversité en Europe que constitue la région alpine.
Depuis 25 ans, je défends la qualité de vie des populations et le respect de l'environnement. Je n'ai pas hésité à dénoncer, à ce titre, le projet de ligne Lyon-Turin. Même si l'Union européenne finance ce projet au coût démesuré, la stratégie alpine a quant à elle le mérite de défendre une gestion durable des forêts et des écosystèmes ainsi que la coopération transfrontalière dans la gestion des risques climatiques et hydrogéologiques.
De même, le maintien des cultures et des élevages en montagne, la lutte contre l'exode rural et la consommation de produits locaux sont une priorité.
Cela étant, l'Union européenne doit respecter le rôle des collectivités locales ainsi que des coopérations internationales comme la convention alpine de 1991, qui rassemble plusieurs pays, dont la Suisse, qui n'est pas dans l'Union.
Enfin, en un mot, restons vigilants face aux stratégies d'intégration macrorégionales de l'Union européenne, qui visent à supplanter à terme le cadre d'actions nationales et locales.
Joachim Zeller (PPE). – Herr Präsident! Frau Kommissarin, die heutige gemeinsame Aussprache zu gleich vier Berichten zur Kohäsionspolitik zeigt nochmal deutlich, wie vielfältig dieses zentrale Politikfeld der Europäischen Union sein kann, wenn die Maßnahmen im Rahmen der Kohäsions- und Strukturpolitik zielgerichtet und zum Nutzen der Bürgerinnen und Bürger eingesetzt werden.
Ich möchte nochmal Bezug nehmen auf den Bericht zur europäischen territorialen Zusammenarbeit. Eines der Prinzipien der Europäischen Union ist die Freizügigkeit – die Grenzen sind physisch nicht mehr für die Menschen erlebbar, das ist gut so. Sie können zusammenkommen, sie können zusammenarbeiten, und gerade in den Grenzregionen, die oftmals zu den nicht gerade entwickelten Regionen innerhalb eines Mitgliedstaates gehören, kann das von Vorteil sein. Die Europäische Union unterstützt das seit 25 Jahren mit dem Interreg-Programm, aber europäische territoriale Zusammenarbeit geht noch weiter.
Es gibt dafür eine eigene Verordnung, es gibt Mittel dafür, und wir haben mit dem Rechtsinstrument des Europäischen Verbundes zur territorialen Zusammenarbeit auch die Möglichkeit geschaffen, dass institutionell über noch bestehende Staatsgrenzen hinweg zusammengearbeitet werden kann. Leider müssen wir feststellen, dass oftmals aus den Hauptstädten heraus, aus nationalem Egoismus, diese Arbeit in den Grenzregionen blockiert wird, dass das eigene Rechtssystem, das oftmals noch nicht an das der Nachbarstaaten angeglichen ist, höher gehalten wird als die territoriale Zusammenarbeit. Ich glaube, hier müssen wir noch weiter arbeiten, und ich hoffe, dass beim nächsten Kohäsionsbericht die territoriale Zusammenarbeit auch wieder einen Stellenwert findet – im sechsten Kohäsionsbricht.
Derek Vaughan (S&D). – Mr President, I would like to thank the rapporteurs, as well as the Commissioner for her contribution. I certainly welcome these reports we are discussing this evening and I want to concentrate on the reports on research and innovation and SMEs.
Traditionally, we have focused our investment in cohesion funds on infrastructure, training and job creation, but we should not neglect the opportunities to also invest in research and development. One way of doing this would be to use structural funds and Horizon 2020 funds together. This does happen, but of course that are many obstacles in the way. We should be looking to make it easier to use those funds together; I think our own regulations can help in terms of improving simplification and bringing the regulations of the two funds closer together.
We should also be making it easier for SMEs to access structural funds. I am sure we have all heard complaints from SMEs in our own regions. Many SMEs do benefit from structural funds, through capital investments and through training programmes, etc., but again I believe we can do even more on this. Once again, our own regulations can help with that.
I just wanted to conclude by saying that I understand that there are many critics of cohesion policy – and we have heard some critics here tonight – but I think sometimes we can be far too negative. Cohesion policy is a huge success story; you only have to look at the figures, the jobs created, the businesses created, in your own regions, to know it is a success story. I wish sometimes that colleagues would be more positive about it.
Arne Gericke (ECR). – Herr Präsident, sehr geehrte Frau Kommissarin! In der heutigen Kohäsionsdebatte diskutieren wir auch die künftige EU-Alpenstrategie. Zwei Punkte sind mir wichtig, die ich im Rahmen der Familienpartei erfolgreich über die EKR eingebracht habe: Demografie und Geburtshilfe. Die Zukunft für die Alpenregion ist mehr als bloß Ökonomie und Ökologie. Dritte Säule ist die Demografie, denn Zukunft braucht Wachstum, braucht Nachwuchs. Zweitens die Geburtshilfe: Überall da, wo Nachwuchs kommen soll, braucht es Hebammen. Und das ist in alpinen Regionen nicht einfach. Das habe ich für meine Familienpartei auch eingebracht. Wie aktuell das ist, zeigt das Aus vieler Hebammen und Geburtsstationen, sei es in Illertissen oder in Sterzing.
Mein Dank gilt auch den Freunden der Südtiroler Bürgerunion. Ihre Petition zum Erhalt der Geburtshilfe in Bergregionen unterstreicht die Notwendigkeit meiner Forderung. Kämpfen wir gemeinsam für Hebammen, kämpfen wir für das Recht unserer Mütter auf sichere Geburt!
Ivan Jakovčić (ALDE). – Gospodine predsjedniče, poštovana gospođo povjerenice, poštovane kolegice i kolege, dozvolite mi da danas naglašavajući niz iznimno zanimljivih tema koje imamo na dnevnom redu, kada govorimo o regionalnoj i kohezijskoj politici, istaknem činjenicu da su naša predsjednica Odbora za regionalni razvoj, gospođa Mihaylova i naša članica gospođa Bresso ponudile odlične izvještaje.
Naročito, i tema koja govori o konkurentnosti srednjih i malih poduzeća je tema koja nam je iznimno važna, iznimno bitna, pogotovo za nas liberali, ali i kao što čujem za sve ostale ovdje u ovoj auli. Kao izvjestitelj za Jadransko-jonsku makroregiju htio bih iskoristiti priliku i uključit se u raspravu oko Alpske makroregije, odnosno alpske strategije Europske unije.
I tu želim istaknuti jedan globalni problem, problem koji je vezan za sve strategije. Imamo povijesna tri NE. NE za novu strukturu kada govorimo o makroregijama, NE za za financiranje makroregija, dakle ne nova sredstva, i imamo isto tako NE novi propisi. Nastale su makroregije, počele su funkcionirati, i Baltička i Dunavska, Jadransko-jonska je tu i Alpska je sada tu. Mi trebamo ipak revidirati ova povijesna tri NE i vidjeti kako da ove makroregije zaista zažive do kraja.
Δημήτριος Παπαδημούλης (GUE/NGL). – Κυρία Επίτροπε, τα τελευταία χρόνια έχουν αυξηθεί πολύ οι ανισότητες, τόσο οι κοινωνικές όσο και οι περιφερειακές, γεγονός που υπονομεύει τη συνοχή της ίδιας της Ευρωπαϊκής Ένωσης και γίνεται αιτία να αυξάνεται όλο και περισσότερο ο αριθμός των πολιτών οι οποίοι δεν βλέπουν στην Ευρωπαϊκή Ένωση την εκπλήρωση των προσδοκιών τους, ιδίως στις χώρες του Νότου. Αυτό σημαίνει ότι η πολιτική συνοχής πρέπει να ενισχυθεί και όχι να αποδυναμωθεί, γιατί τα τελευταία χρόνια παρατηρούμε αποδυνάμωση. Επίσης πρέπει να αλλάξουν τα κριτήρια έτσι ώστε τα χρήματα από την πολιτική συνοχής και περισσότερα να γίνουν και να πάνε εκεί που υπάρχει μεγαλύτερη φτώχεια, μεγαλύτερη ανεργία, μεγαλύτερες κοινωνικές ανισότητες, μεγαλύτερη αποεπένδυση. Και φυσικά χρειάζεται για τη χώρα μου, την Ελλάδα, που τις τελευταίες μέρες έχει υποστεί μια μεγάλη φυσική καταστροφή με νεκρούς, με πλημμύρες, με καταστροφές, να κινηθεί επειγόντως και ταχύτερα το Ταμείο Αλληλεγγύης με βάση τους προβλεπόμενους κανονισμούς.
Mario Borghezio (ENF). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, esprimo l'appoggio convinto di noi della Lega a questa relazione, a questa strategia EUSALP fortemente voluta dalle regioni del Nord del mio paese, e in particolar modo dalla Lombardia.
È una risposta tardiva, certo, ma finalmente una risposta seria e piena di promesse alle tante domande che vengono da queste popolazioni alpine straordinarie, legate al proprio territorio, alla propria identità, magari un po' meno alle grandi opere, ma fortemente ansiose di vedere la mano dell'Europa, la solidarietà dell'Europa, che fino adesso si è vista ben poco, rispetto alle loro esigenze di comunicazione, di produttività, di sostegno all'avvio di diverse attività.
E poi, però, c'è un grosso interrogativo – perché c'è da domandarsi, il Commissario se lo deve domandare, il relatore se lo deve domandare, la relatrice se lo deve domandare – riguardo cioè all'appoggio politico degli Stati membri, per esempio nel nostro paese, dove c'è un governo Renzi che propone una riforma della Costituzione che annulla i poteri delle regioni! E poi vanno a Ventotene – si dovrebbero vergognare! – e poi parlano della Carta di Chivasso: si dovrebbero vergognare! Quindi forte difesa dei diritti e dei poteri locali, delle regioni e dei comuni...
(L'oratore viene interrotto.)
Franc Bogovič (PPE). – Čestitke poročevalkam, spoštovana komisarka.
Kohezijska politika je namenjena prvič, da države in regije z razvojnimi zaostanki te razvojne zaostanke odpravijo, drugič, da usmerjamo razvoj novih tehnologij, naredimo razvojni preboj v državah, in tretjič tudi, da države med seboj povezujemo in ljudi širom po Evropi.
Tudi poročila se nanašajo na ta področja. Naj se dotaknem dveh. Najprej poročila okoli pametne specializacije: v Evropi imamo zelo velik primanjkljaj, da ne znamo vzpostaviti učinkovitega sodelovanja gospodarstva in znanosti, raziskav, inovacij. Zaradi tega je tudi Evropa danes v razvojnem zaostanku.
Bojim se, da tudi uvedba pametne specializacije v nekaterih državah zaostaja, kajti akterji ne razumejo tega pomena. Zato prosim za aktivnost, da se bo to področje kohezije dobro uresničilo tudi v tem programskem obdobju.
Naslednje področje, ki se danes nanaša, je področje za alpsko regijo, strategija za alpsko regijo. Prihajam iz Slovenije, ki tudi predseduje alpski regiji. Skupaj sva bila na prvem sestanku te alpske regije, spoštovana komisarka, in resnično je to priložnost, da države, ki živijo v tem čudovitem prostoru, po eni strani ta prostor očuvajo, po drugi strani pa z gospodarsko aktivnostjo, z deljenjem izkušenj tudi ohranijo življenje in gospodarsko aktivnost v tem območju.
Monika Smolková (S&D) – Vo svojom vystúpení sa chcem venovať malým a stredným podnikom, pretože práve k správe o zvyšovaní konkurencieschopnosti malých a stredných podnikov som v našom výbore REGI podávala aj pozmeňujúce návrhy a sú aj súčasťou návrhu uznesenia.
O tom, aké dôležité sú malé a stredné podniky z hľadiska ekonomiky Európskej únie a z hľadiska tvorby nových pracovných miest a zamestnávania ľudí aj v odľahlých regiónoch a malých sídlach, nemusíme veľa hovoriť, na tom sa všetci zhodneme. Preto je nevyhnutné malým a stredným podnikom na úrovni členských štátov vytvárať také podmienky ako veľkým podnikom. Musia mať rovnaký prístup k štátnej pomoci, musia sa zrovnoprávniť úrokové sadzby ich financovania. Ich zrovnoprávnenie s veľkými podnikmi by bolo rozhodujúcim prvkom pre modernizáciu, rozvoj služieb, poznatkov a vytvárania nových pracovných miest. Za dôležité tiež považujem dôkladnejšie dodržiavanie súčasne platných smerníc, ktoré si okrem iného vyžadujú, aby orgány verejnej správy vykonávali platby v lehote do tridsať dní, čo sa práve pri malých a stredných podnikoch nedodržiava.
Malé a stredné podniky nedisponujú veľkou administratívou, ani si ju nemôžu dovoliť, preto zjednodušenie administratívnej záťaže aj pri čerpaní štrukturálnych fondov musí byť prioritou každej legislatívy na úrovni Európskej únie, ale aj členských štátov. Na záver chcem skutočne poďakovať všetkým spravodajcom za perfektnú správu.
Franz Obermayr (ENF). – Herr Präsident! Es ist durchaus zu begrüßen, dass die Alpenregionen wirtschaftlich gestärkt werden sollen, dass die schienengebundenen Verkehrsnetze als Faktor erkannt werden, und auch der Schutz der dortigen Wasserressourcen ist ganz wesentlich. Für die sensible Alpenregion muss auch der Naturschutz im Fokus stehen. Ob alleine, wie im Bericht vorgesehen, die Ansiedlung von Beutegreifern, sprich Raubvögel und Prädatoren, die Biodiversität sichert, ist schon aus jagdlicher Sicht durchaus diskussionsbedürftig.
Es ist bei diesen Strategien daher ganz wichtig, dass die alpine Kulturlandschaft bearbeitet wird und auch die Tierwelt gepflegt wird, und da sind natürlich auch diejenigen zu beachten, die diese Maßnahmen durchführen. Ich denke da vor allem an unsere Land- und Forstwirte, die letztlich den Erhalt unseres alpinen Kulturraumes sichern. Sie brauchen faire Preise für ihre hervorragenden Produkte und keine Almosen. An sie sollten wir bei dieser Strategie auch denken.
Herbert Dorfmann (PPE). – Herr Präsident! Der Alpenraum ist insgesamt ein komplexes System, durchzogen von Grenzen, politischen Grenzen, und auch durchzogen von schwierigen Verkehrswegen. Der Alpenraum ist ein touristisch wichtiges Gebiet, wenn man nur daran denkt, dass ungefähr hundert Millionen Menschen jährlich im Alpenraum Urlaub machen und diesen Alpenraum damit zum wichtigsten Urlaubsraum in Europa machen. Im Alpenraum gibt es sehr entwickelte Regionen und daneben oft sehr unterentwickelte Regionen, und deswegen ist eine gemeinsame Strategie sehr richtig. Auch eine gemeinsame Verkehrsstrategie und die Verlagerung des Verkehrs auf die Schiene ist richtig, und dazu braucht es große Investitionen, sowohl am Brenner, wo ich herkomme, als auch an der Fréjus-Linie und auf der Turin-Lyon-Linie, und deswegen bin ich absolut gegen die Änderungsanträge, die hier eingebracht worden sind.
Der Alpenraum ist ein Naturraum; er ist ein Kulturraum; er ist aber vor allem auch ein Wirtschaftsraum. Mein Vorredner hat ja schon gesagt: Im Alpenraum will man wohl offensichtlich mit Gewalt die großen Beutegreifer wieder ansiedeln. Ich denke, wenn man das tut und wenn man hier den Menschen, die dort leben, keine Möglichkeit des Eingriffs gibt, dann verschiebt sich halt dieses sensible Gleichgewicht eindeutig zugunsten des Naturraums, und der Kultur- und Wirtschaftsraum wird darunter leiden. Auch unter diesem Aspekt sollten wir wirklich nachdenken, ob der Alpenraum wirklich Wölfe und Bären überall in allen Regionen braucht.
Michela Giuffrida (S&D). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, gentile Commissario, prima di tutto vorrei approfittare di questa occasione per ringraziarti della sensibilità e della prontezza che hai mostrato con le tue dichiarazioni nel post-terremoto in Italia centrale, a proposito della disponibilità della Commissione a riprogrammare interventi sulla base delle esigenze di quel territorio duramente e drammaticamente colpito in termini di vite e di strutture.
La politica di coesione deve creare crescita, sviluppo ma soprattutto occupazione. Un benessere stabile e duraturo non può prescindere da un solido tessuto industriale che possa crescere ed espandersi. Le piccole e medie imprese sono alla base di questo tessuto, soprattutto in contesti economici meno sviluppati come il Mezzogiorno d'Italia. Le piccole e medie imprese sono la vera forza trainante dell'economia ed è dunque a loro che deve rivolgersi la politica di coesione.
Ma la realtà, purtroppo, ci dice che i Fondi strutturali non sono ancora a misura di piccole e medie imprese perché ci sono ostacoli importanti da superare. Due su tutti: la burocrazia e l'accesso al credito. Come è ben sottolineato dalla relazione, le piccole e medie imprese incontrano ancora troppe barriere a causa della complessità del sistema di programmazione in tutte le fasi. E poi l'accesso al credito: è fondamentale il sostegno alla politica di coesione dei nuovi strumenti finanziari che consentono alle banche di liberare capitale di vigilanza, ed è ancora più importante che gli amministratori locali abbiano contezza di questi strumenti grazie ai quali le piccole e medie imprese potranno creare sviluppo.
Julie Ward (S&D). – Mr President, first of all a comment on SMEs, which represent the backbone of our economy. We must therefore facilitate their ability to operate and trade across Europe, especially in the creative and media sector. Any strategy on SMEs must include support for cooperatives, social enterprises and alternative business models because these have so much potential for a more ethical way of doing business and can bring about accountability to the private sector. We must also ensure that vulnerable excluded groups have access to entrepreneurship education, particularly women and girls who face greater obstacles and prejudice.
With reference to innovation and the need to build synergies between cohesion policy and innovation strategies, innovation is by definition a cross-cutting concept. So I welcome the efforts to better coordinate funding tools that are crucial for the sustainable development of European regions in both urban and rural areas. Last July I attended the European Science Open Forum in Manchester in my Northwest constituency where I co—hosted a session on the links between the arts and science together with my colleague Eva Kaili. This session confirmed the demand in both communities to change the silo mentality. Businesses, scientists and artists all argued in favour of a more global approach to innovation and to jointly explore their common impact on societies. This should be the essence of smart specialisation strategies. They should not only be seen as a tick-box exercise.
(The President cut off the speaker)
Csaba Molnár (S&D). – Tisztelt Képviselőtársaim! Minden európai uniós kohéziós program, pénzügyi támogatási program legnagyobb rákfenéje a burjánzó korrupció. Egész sor európai uniós tagállamból érkeznek ilyen hírek. Sajnos a legrosszabb példák az én hazámból, Magyarországról származnak. Ahol szinte nem telt el olyan nap az elmúlt néhány évben, amikor a sajtó fel ne fedezett volna a kormány valamelyik politikusához vagy hozzá kötődő pénzemberekhez, oligarchákhoz fűződő korrupciós ügyletet. Az igazi probléma viszont az, hogy ezeket a korrupciós ügyeket nem követi büntetőeljárás és a végén büntetés. Vannak ugyanis olyan tagállamok – Magyarország is ide tartozik – ahol az ügyészség vonakodik eljárni a kormánypárti politikusokat érintő korrupciós ügyekben.
Nem véletlen, hogy mindig azok a tagállamok utasítják el leginkább a közös európai ügyészség létrehozását, akik leginkább félnek attól, hogy saját politikusaik, saját környezetük érintett lehet ezekben az ügyekben. Ez maga a beismerés. Ha egy tagállami kormány nem szeretné létrehozni a közös európai uniós ügyészséget az ilyen típusú korrupciós ügyek kivizsgálására, akkor tulajdonképpen ezzel azt állítja, hogy nem is akarja, hogy ezek a korrupciós ügyek kivizsgálásra, nyomozásra kerüljenek. Ezért azt javasoljuk, hogy ha most már nem is, de a 2020-at követő kohéziós időszakban csak azok a tagállamok kaphassanak európai uniós támogatást, amelyek vállalják a közös európai uniós ügyészség felállítását. Az nem lehetséges, hogy a pénzt elfogadjuk, de a bűncselekményeket nem... (Az elnök megvonta a szót a képviselőtől.)
VORSITZ: RAINER WIELAND Vizepräsident
Catch-the-eye-Verfahren
Андрей Новаков (PPE). – Г-н Председател, г-жо Комисар, да се родиш на Балканите невинаги е нещо лошо. Суровата реалност там ти дава възможност да виждаш най-рационалното решение, колкото и труден и сложен да ти изглежда един въпрос или един проблем. От тази гледна точка искам да Ви кажа, че искрено съжалявам да чуя, че в тази зала има гласове, които призовават за ограничаване на кохезионната политика.
Скъпи колеги, кохезионната политика не е торта, от която можем да режем всеки път, когато ни хрумне. Зад нея стои европейският бюджет, стои Многогодишната финансова рамка, стоят национални бюджети, скроени така, че да финансират стотици проекти. Стотици региони разчитат на нас. Нима искаме да се простреляме в крака?
Същите тези гласове искам да попитам: Какво ще остане, ако ограничим тази политика? Приказки, колеги, само приказки. А хората са чули достатъчно от тях. Аз съм сигурен, че тази зала е чула много и всякакви неща, но този път гласът, който ще надделее, е гласът на разума. Със сигурност има въпроси, които трябва да повдигнем, но те не са за кохезионната политика. Те са за прекомерната бюрокрация или затова защо 70% от „Хоризонт“ заминава в шест държави. Сигурен съм, че този път гласът на разума ще надделее.
Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, doamnă comisar, apreciez foarte mult dezbaterea de astăzi, pentru că eu consider că nimic nu poate fi mai important pentru o Europă unită decât coeziunea.
Vreau să mă refer în mod special la raportul dedicat IMM-urilor, pentru că sunt și vicepreședinta intergrupului pentru IMM-uri. Este important să avem măsuri noi, dar cred că este și mai important să verificăm, doamnă comisar, sigur, prin autoritățile naționale, care este efectul aplicării acestor măsuri. Pentru că IMM-urile încă nu au acces, nu numai la finanțare, nici la achiziții publice, nici la piața muncii, nici la cercetare-inovare. Și atunci cred că este foarte important, dacă vorbim de coeziune și acest lucru este în Tratat, să vorbim și de Fondul strategic de investiție care nu ajută la coeziune.
Fondul strategic de investiție, fără criterii regionale, geografice, crește disparitățile regionale, nu face să ajungem la o coeziune; de aceea, vă cer, doamnă comisar, să încercați să discutați la jumătatea mandatului, acum, dacă nu se pot revedea acele criterii stabilite - primul venit, primul servit - la Fondul strategic.
Și mai cred că trebuie, în mod deosebit, să ne gândim la start-up-uri și la crearea de noi locuri de muncă și acest lucru, așa cum și dumneavoastră ați spus, se poate face prin discuție cu autoritățile naționale, transfrontalier, prin toate celelalte rapoarte care aici au fost expuse, fie că vorbim de cercetare-inovare, de proiectul alpin și așa mai departe.
De aceea, îmi pun speranța că îmbunătățirea coeziunii noastre ține de tratat și de respectarea acestor reguli.
Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – Señor Presidente, señora Comisaria, la innovación es una de las áreas que demuestran con más claridad que una Unión Europea eficiente necesita cambiar por completo sus paradigmas de gobernanza. Las regiones, las áreas de desarrollo y especialización inteligente que promueven la innovación mediante el aprovechamiento de sus fortalezas y de las sinergias naturales que nacen de ellas, demuestran que la lógica estatal, a veces más proteccionista que promotora, no es la que mejor se adapta a la promoción y al apoyo de la economía productiva.
Me alegro de que la Comisión asuma cada vez más esta lógica, que ha permitido, por ejemplo al País Vasco, integrarse en el grupo de cabeza de las regiones europeas con estrategias de especialización inteligente, mantener el peso de la industria en su producto interior bruto y no perder el tren de la competitividad en un espacio global. Mantener esa capacidad de acción estratégica y mejorar esa posición, que es la base de la creación de empleo de calidad y es el primer sentido de nuestras políticas y reivindicaciones como país.
Miguel Viegas (GUE/NGL). – Senhor Presidente, falo num período onde prossegue uma inaceitável chantagem da Comissão Europeia contra Portugal e o seu povo.
Reconhecendo o fracasso de todos os planos de austeridade que não resolveram nem os problemas da economia, nem os problemas das finanças públicas, o povo português decidiu, em outubro de 2015, de forma democrática, interromper o ciclo infernal das políticas da troica que afundaram o país. Desde então, Portugal deixou de ser o aluno exemplar de Bruxelas para ser alvo de todas as chantagens, que incluem agora o corte dos fundos estruturais.
Revela-se assim a verdadeira natureza desta União Europeia, que não está minimamente preocupada com a coesão e com a correção das assimetrias nacionais e regionais. Em vez de reconhecer o fracasso das suas políticas, não só em Portugal, mas na maioria dos Estados-Membros, a Comissão Europeia pretende agora castigar ainda mais os países fustigados pela austeridade, agravando ainda mais o garrote europeu e comprometendo todas as possibilidades de relançamento da nossa economia. Lamentável.
Dominique Bilde (ENF). – Monsieur le Président, les petites et moyennes entreprises représentent le vecteur de croissance et de création d'emplois le plus important dans l'UE. 23 millions de PME emploient plus de 100 millions de personnes et sont à l'origine de 85 % de nouveaux emplois.
En France, ce sont quelque 3,5 millions de PME et TPE qui font travailler plus de 6 personnes sur 10.
J'ai été pendant 40 ans chef d'une petite entreprise et j'ai constaté que bien souvent les propositions politiques sont trop éloignées de la réalité vécue par les entrepreneurs.
Certes, ce rapport formule de bons constats et de bonnes préconisations, mais oublions les querelles partisanes et idéologiques pour nous montrer efficaces. Faisons preuve de l'esprit d'innovation et de pragmatisme que nous demandons aux chefs d'entreprise pour éviter que le politique soit encore en retard sur l'économique.
Les gouvernements ont une vision très sommaire de l'économie: ajouter des taxes, imposer des lois, donner des subventions.
Les PME ont besoin d'un environnement fiscal stable, de moins de contraintes administratives, de plus de facilités d'accès au crédit, mais aussi de protections intelligentes face au dumping. Voilà la réalité des besoins.
Ελευθέριος Συναδινός (NI). – Κύριε Πρόεδρε, η βελτίωση της ανταγωνιστικότητας των μικρομεσαίων επιχειρήσεων δεν είναι αποκλειστικά και μόνο θέμα χρηματοδότησης. Όσα χρήματα και αν επενδυθούν δεν θα φέρουν από μόνα τους την ανάπτυξη. Αν ήταν τόσο απλό, τα δισεκατομμύρια ευρώ που έχουν χορηγηθεί από τα ευρωπαϊκά διαρθρωτικά και επενδυτικά ταμεία θα έπρεπε να μεταφράζονται σε μειωμένους δείκτες ανεργίας και εσωτερικής μετανάστευσης. Η Ένωση πρέπει να υιοθετήσει μέτρα και κανόνες που ευνοούν τη σύσταση και ανάπτυξη των μικρομεσαίων επιχειρήσεων και στηρίζουν την επιβίωσή τους εντός του ανταγωνιστικού περιβάλλοντος με τις μεγάλες επιχειρήσεις.
Θα αναφερθώ σε τρία απλά μέτρα: την κατάργηση των γραφειοκρατικών αγκυλώσεων στη σύσταση των μικρομεσαίων επιχειρήσεων θεσμοθετώντας ένα πανευρωπαϊκό πρότυπο, μια οδηγία εφαρμόσιμη από όλα τα κράτη μέλη για τη δημιουργία ευνοϊκού περιβάλλοντος προς δύο κατευθύνσεις: τη μετάβαση προς μια κυκλική οικονομία χαμηλών εκπομπών άνθρακα και την προώθηση πράσινων προϊόντων και υπηρεσιών, τον συνδυασμό των διαρθρωτικών ταμείων με άλλους πόρους που θα ευνοήσουν τον τραπεζικό δανεισμό των μικρομεσαίων επιχειρήσεων και, τέλος, την ανάπτυξη μιας ενιαίας φορολογικής πρακτικής των μικρομεσαίων επιχειρήσεων που θα επιτρέπει τη φορολόγηση μετά από μια συγκεκριμένη περίοδο χάριτος ή θα επιβάλει ενιαίες φορολογικές κλίμακες από όλα τα κράτη μέλη.
(Ende des Catch-the-eye-Verfahrens)
Corina Crețu,Membră a Comisiei.– Mulțumesc foarte mult, mulțumesc, în primul rând, pentru această discuție foarte interesantă și pentru contribuția dumneavoastră, pentru ideile foarte utile avansate de către reprezentanții comisiilor de specialitate ale Parlamentului European.
În ceea ce privește ceea ce s-a spus aici în legătură cu IMM-urile, a fost ca un laitmotiv al tuturor discuțiilor, sunt de acord cu faptul că sprijinul din partea politicii de coeziune este esențial pentru a stimula competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă, așa cum s-a spus aici, în nenumărate rânduri, coloana vertebrală a economiei europene.
Ca remarcă generală, aș vrea să spun că mă bucur foarte mult că majoritatea vorbitorilor au subliniat importanța politicii de coeziune, în ciuda lucrurilor care, într-adevăr, trebuie îmbunătățite. Cred că politica de coeziune este cea mai vizibilă politică prin care, practic, viața de zi cu zi a oamenilor se îmbunătățește, are un impact considerabil în toate regiunile Uniunii Europene, în toate statele membre, fie ele dezvoltate sau mai puțin dezvoltate.
În ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii, 90 de miliarde de euro sunt disponibile până în anul 2020 și facem tot ce ne stă în putință pentru ca aceste întreprinderi să profite din plin de aceste oportunități. În special, cred că am făcut eforturi semnificative împreună pentru a reduce birocrația în sprijinul beneficiarilor programelor și cred că ar trebui să avem un dialog mai strâns împreună cu Comisia CONT, pentru că știți foarte bine că există un punct de vedere în Comisia de politică regională și un cu totul alt punct de vedere în Comisia de control bugetar, unde, într-adevăr, se ridică problema controlului banilor contribuabililor, modului în care se investesc acești bani.
În legătură cu raportul domnului Valcárcel, sigur că ne dorim o politică de coeziune de succes. Avem nevoie de strategii de specializare inteligentă foarte bună. În acest scop, cred că, așa cum spuneați, trebuie să ne asigurăm că toate părțile interesate, în special autoritățile locale și regionale, universitățile, mediul academic, instituțiile de cercetare, partenerii socio-economici, întreprinderile mici și mijlocii, dispun de mijloacele necesare pentru a exploata potențialul strategiilor de specializare inteligentă.
Am instituit, așa cum am menționat, o platformă de strategie specializată inteligentă, am creat, de asemenea, o serie de platforme tematice care furnizează deja sprijin specific în domenii precum energia, industria alimentară, agroalimentară, în domeniul digital sau economia circulară în funcție de specializarea aleasă de către fiecare regiune. Știți foarte bine, poziția mea este că fiecare regiune este unică, nu în fiecare regiune poate fi Silicon Valley, deci fiecare regiune trebuie să-și găsească punctele forte pe care să se sprijine. Și sigur că vom continua să asigurăm asistență și sper că această asistență va fi utilă în utilizarea optimă a diferitelor fonduri disponibile.
În ceea ce privește raportul din proprie inițiativă al doamnei Iskra Mihaylova privind cooperarea teritorială europeană, salut încă o dată sprijinul ferm al Parlamentului European pentru cooperarea teritorială. Eu cred că INTERREG s-a dovedit a fi un laborator al integrării europene.
Regiunile de frontieră sunt, de fapt, locurile în care putem arăta cel mai bine ceea ce înseamnă și ceea ce poate face Europa. 25 % din populația Europei trăiește în jurul frontierelor. Cred că trebuie să dăm un nou impuls acestei cooperări transfrontaliere. Așa cum spuneam, lucrăm pentru a ridica barierele administrative.
Salut, de pildă, cooperarea foarte bună care există între Germania și Polonia, dar, de exemplu, între Belgia și Franța, deși limba nu este un obstacol, nu putem avea aceeași cooperare din cauza faptului că legislația nu este aliniată. Deci, cred că este foarte important să ridicăm toate aceste bariere, mai ales în aceste momente, când reintroducerea temporară a controalelor la frontieră sporește dificultățile cu care se confruntă aceste regiuni.
Consider că acțiunile politice menite a promova prosperitatea în aceste regiuni sunt mai mult decât necesare. În ceea ce privește calendarul INTERREG, suntem în curs de aplicare al INTERREG 5 în perioada 2014-2020 și vedem deja efectele benefice ale simplificării și lucrăm la această analiză transfrontalieră, cross border review, care va reprezenta o bază utilă pentru elaborarea următorului ciclu de programe, INTERREG 6.
În legătură cu raportul doamnei Mercedes Bresso, regiunea alpină, strategia alpină, așa cum s-a subliniat aici, cum a subliniat și doamna Bresso, eu cred că strategia alpină ar trebui să fie o componentă esențială a viitoarei cooperări teritoriale.
În luna decembrie, Comisia va prezenta raportul semestrial privind procesele înregistrate în derularea tuturor strategiilor macro-regionale, așa cum ați solicitat în raport, și, sigur că acest raport va oferi o primă evaluare a strategiei Uniunii Europene pentru regiunea alpină, precum și o imagine asupra modului în care cooperarea teritorială ar trebui să arate în viitor pentru a servi mai bine cetățenii europeni și, în special, pe cei care locuiesc în zonele de frontieră, în zonele mai puțin dezvoltate.
Ca și concluzii, acestea ar fi principalele aspecte pe care doresc să le discut în această fază. Din păcate, normele care reglementează timpul alocat intervențiilor nu-mi permit să răspund la numeroasele probleme pe care le-ați ridicat în cele 4 rapoarte, dar aș vrea, dacă-mi dați voie, să spun două lucruri.
Mi se pare absolut nedrept, și domnul Fontoulis din Grecia a plecat, ca o țară care a beneficiat de miliarde de euro în ultimii ani, din 1981, de când a devenit membră a Uniunii Europene, să vorbească despre faptul că politica de coeziune nu există decât pe culoarele Uniunii Europene. Aș vrea să invit toți parlamentarii greci, poate să mergem împreună să vedem în ce măsură Grecia a beneficiat și aș vrea să vă mulțumesc dumneavoastră, membrilor Parlamentului European, pentru că ați adoptat măsuri excepționale pentru o situație excepțională și nu cred că este drept ca o țară care beneficiază acum de 100 % cofinanțare, cum nici o altă țară nu beneficiază, nu cred că este drept să vină și să atace această politică de coeziune!
Haideți să ne uităm: ar fi existat metroul din Atena fără 90 % cofinanțare din partea Uniunii Europene? Așteptam acum să construim metroul din Tesalonic! Ar fi existat miile de școli și de spitale din întreaga Grecie? Ar fi existat miile de kilometri de autostradă? Cum arăta Grecia înainte 1981, când a intrat în Uniunea Europeană? Deci, așa cum spunea domnul Papadimoulis, cred că politica de coeziune a contribuit masiv la ameliorarea situației în care s-a aflat, în nenumărate rânduri, Grecia și, ca om care am luptat atât cu Comisia Europeană , cât și aici, în Parlamentul European, împreună cu dumneavoastră, în Comisia de Dezvoltare Regională pentru a facilita și a ajuta Grecia, mi se pare absolut nedrept și chiar o insultă la adresa muncii dumneavoastră și a Comisiei pentru a găsi soluții pentru salvarea și îmbunătățirea vieții oamenilor în Grecia. Deci, din acest punct de vedere, am vrut să fac această precizare, pentru că este absolut nedrept.
În legătură cu ceea ce s-a întâmplat în Madeira, în Italia, în această vară, sigur că, personal, îmi exprim solidaritatea. Am vorbit deja, autoritățile italiene au la dispoziție până la jumătatea lunii noiembrie pentru a aplica pentru fondul de solidaritate.
Din păcate, Italia este țara care a beneficiat cel mai mult, peste 1,3 miliarde de euro pentru această prevenire a calamităților. O sumă importantă de bani s-a dus în Italia în 2009 cu prilejul cutremului din Aquila. O altă sumă importantă de bani pentru prevenirea cutremurelor s-a dus în Italia, în 2012, cu prilejul cutremului din regiunea Emilia Romagna. Haideți să vedem ce s-a întâmplat cu toate aceste planuri de prevenire a calamităților. Și suntem gata, și de această dată, să contribuim, suntem gata să schimbăm programul operațional-regional, dacă aceasta o cere, dar cred că trebuie să vedem în ce măsură sumele care s-au alocat cu prilejul acestor dezastre din ultimii ani în Italia, pentru că într-adevăr, cum spuneți dumneavoastră, zona apenină, care este coloana vertebrală a Italiei, este supusă acestor încercări masive, să investim cât mai bine acești bani.
Iar în Madeira îmi va face plăcere să vin la întâlnirea anuală a regiunilor ultra periferice în data de 22 septembrie, luna aceasta, și, sigur că modul în care putem ajuta Madeira împreună cu fondul de solidaritate va fi unul dintre subiectele pe care le vom aborda împreună cu autoritățile din această regiune. Știți foarte bine că pentru mine regiunile ultraperiferice reprezintă un subiect special și vom avea din nou ocazia să ne reîntâlnim cu toții, membrii Parlamentului European din aceste regiuni care necesită, în opinia mea, un tratament special.
Vă mulțumesc foarte mult.
(Aplauze)
Der Präsident. – Vielen Dank, Frau Kommissarin! Sie haben Herrn Kollegen Fountoulis angesprochen. Der ist leider nicht mehr da. Manchmal wäre es gut, wenn man Kollegen, die sprechen und dann gehen, nicht dadurch honoriert, dass man sie nochmals extra anspricht.
Rosa D'Amato, relatrice. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, a conclusione della discussione volevo sottolineare alcuni aspetti per me fondamentali: la crisi economica, sì, ma soprattutto le politiche di austerità hanno soffocato la domanda interna e anche le imprese e le nostre piccole e medie imprese. Queste vanno aiutate nell'accesso al credito. A tal fine, dobbiamo fare in modo di migliorare e di cambiare il rapporto tra sistema bancario e piccole imprese. Gli strumenti finanziari ad oggi presentano profili di rischio molto elevati, non abbiamo ancora elementi che ci facciano propendere per un uso privilegiato degli stessi rispetto alle sovvenzioni.
Il Capital Market Union è un'iniziativa anch'essa in fieri e non condividiamo l'ottimismo a prescindere della Commissione. Quello su cui dobbiamo investire sono la capacità amministrativa, la trasparenza, maggiore trasparenza nell'uso dei fondi, tasso più alto di partecipazione di tutte le autorità locali, degli attori della società civile e degli imprenditori nel processo di definizione dei requisiti previsti per presentare proposte di progetto al fine di rispondere in modo più mirato alle esigenze dei beneficiari finali.
Dobbiamo applicare in maniera rigida il principio di partenariato ed evitare che la politica di coesione sia percepita come un'ulteriore imposizione dall'alto. La politica di coesione è altamente perfettibile, ma in quanto principale strumento di investimento dell'Unione europea va difesa strenuamente. In questo, una grandissima responsabilità ce l'hanno gli Stati membri, e soprattutto quelli del Sud Europa, che fino ad ora ne sono stati i principali fruitori. Tra questi Stati, molti ancora non hanno espresso una posizione chiara di fronte a tale minaccia.
Di fronte, infatti, all'incalzare di altri programmi di finanziamento europei più snelli, come Horizon 2020, la politica di coesione e i suoi programmi vengono percepiti come retrogradi, ma non capiamo quindi che la ratio di queste vere e proprie politiche è completamente differente. La politica di coesione resta forse l'unico strumento veramente democratico e profondamente unitario della nostra comunità.
Ramón Luis Valcárcel Siso, ponente. – Señor Presidente, señora Comisaria, yo le agradezco la favorable valoración que la Comisión hace de este informe de REGI sobre las RIS3. Le felicito, también, por lo acertado de la publicación de guías de buenas prácticas relativas al diseño y al desarrollo de estas estrategias de especialización inteligente y también le felicito por los esfuerzos que está haciendo la Comisión encaminados a una mayor cooperación entre las autoridades locales y regionales, así como entre los programas de cooperación transnacional, en aras de optimizar recursos y, también, de evitar duplicidades.
Diré, por último, que la cohesión construye carreteras, levanta hospitales, también centros de educación. Todo esto es necesario. España se vio muy beneficiada por esta política de cohesión. Pero no hemos de olvidar que la mejor y más importante autovía que conecta a los pueblos es la del conocimiento, y este se adquiere de forma especial a través de la innovación, del desarrollo tecnológico, también de la investigación. Es decir, la base que sustenta a estas estrategias de especialización inteligente es, en definitiva, esa autovía, la autovía del futuro, y pienso que urge ya que ese futuro sea presente.
Искра Михайлова,докладчик. – Г-н Председател, уважаема г-жо Комисар, благодаря за Вашите коментари по доклада за териториалното сътрудничество. Благодаря на всички колеги, които изразиха своето становище в продължение на дебатите в комисията REGI, в която ние работихме много упорито по този доклад.
Искам да подчертая още веднъж, че европейското териториално сътрудничество е доказвало своята ефективност и потенциал и отвъд рамките на традиционната регионална политика: в области като Единния пазар, цифровите технологии, заетостта, мобилността, енергетиката, научните изследвания, защо не и специализацията, интелигентната специализация в отделни региони; в областта на образованието, културата, здравеопазването, околната среда.
Убедена съм, че европейското териториално сътрудничество има потенциал за развитие и в бъдеще. В бъдещата политика на сближаване след 2020 г. то може да бъде в основата на едно специализиране според нуждите на територията, потенциала на конкретната територия и на базата на стратегическото планиране за развитието на територията, била тя трансгранична или територия, в която имаме конкретна специализация.
Териториалното сътрудничество може да даде още на общата идея за Европейския съюз. Европейското териториално сътрудничество носи потенциал за бъдещо развитие и аз съм убедена, че такива дебати ще доведат до бъдещо развитие на идеята за териториалното сътрудничество.
Mercedes Bresso, relatrice. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, vi ringrazio per gli interventi e ringrazio la Commissaria per gli annunci interessanti che ci ha fatto sul futuro sviluppo delle strategie macro-regionali e della nostra in particolare.
La sfida di questa strategia, l'ho detto prima, sarà di tenere insieme un'area così complessa e diversificata: ci sono aree estremamente sviluppate economicamente, altre incontaminate, altre in gravi difficoltà economiche. È la prima strategia che non coinvolge le capitali ma delle aree che sono considerate marginali da tutti i loro paesi; montagne, certo, ma anche pianure, città di respiro internazionale, da sempre caratterizzate da dinamismo e capacità di innovazione, e queste possono aiutare le aree montane a sviluppare nuovi progetti in modo che non esistono cittadini di serie A e di serie B.
Le nuove tecnologie ci potranno venire molto in soccorso, ad esempio con la e-health, il telelavoro, le nuove opportunità della sharing economy – pensiamo a un Uber nelle Alpi, che sarebbe graditissimo perché i taxi da noi non si trovano per niente – e quindi l'insegnamento a distanza: insomma molte soluzioni innovative possono permettere di affrontare meglio le esigenze di un'area così complessa come quella delle Alpi.
Ci sono stati una serie di interventi riguardo alla Torino-Lione. Ribadisco: la Torino-Lione non riguarda questo parere, è un'opera già decisa e in realizzazione. Quello di cui parliamo in questo parere è la necessità che da queste grandi opere derivino delle connessioni in tutta l'area alpina e perialpina, in modo che vengano pienamente valorizzate. Ricordo anche che è una linea comunque fondamentale per ridurre il traffico delle auto e dei camion nelle aree alpine, si veda il caso del Gottardo dove oramai la stragrande maggioranza del traffico...
(L'oratrice viene interrotta.)
Der Präsident. – Die gemeinsame Aussprache ist geschlossen.
Die Abstimmung findet morgen, Dienstag, 13. September 2016, statt.
Schriftliche Erklärungen (Artikel 162 GO)
Andrea Bocskor (PPE), írásban. – Az európai területi együttműködés átfogó célja a nemzeti határok hatásának csökkentése, a régiók közötti különbségek csökkentése, a határokon átívelő beruházások és közös munka tekintetében még fennálló akadályok felszámolása, a kohézió megerősítése és az Unió egésze harmonikus gazdasági, társadalmi, kulturális és területi fejlődésének előmozdítása. Mivel az európai lakosság mintegy 38%-a határ menti régiókban él, és mivel az Unió jelentős gazdasági, pénzügyi és társadalmi válsággal néz szembe, a meghatározó politikáknak ezeket a tényeket kell figyelembe venniük. Úgy vélem, hogy az európai területi együttműködés bizonyította hatékonyságát, de a benne rejlő lehetőségeket még jobban ki kell bontakoztatni.
Fontos, hogy a jelentés kiemeli a regionális politikán túlmutató lehetőségeit olyan területeken, mint az egységes piac, a digitális menetrend, a foglalkoztatás, a mobilitás, az energiaügy, a kutatás, az oktatás, a kultúra, az egészségügy és a környezetvédelem. Ezért kérem a Bizottságot és a tagállamokat, hogy fontolják meg az európai területi együttműködés – mint fontos eszköz – fenntartását, sőt, szánjanak neki markánsabb szerepet a 2020 utáni időszakra szóló kohéziós politikán belül, egyúttal jelentősen növelve költségvetését. Ugyanakkor szavazatommal nem tudom támogatni a jelentés elfogadását, mivel a jelentés (a hasznos gondolatok mellett) több olyan bekezdést is tartalmaz, mely a kohéziós forrásokat a bevándorlók integrálására fordítaná.
Nicola Caputo (S&D), per iscritto. – Ritengo che la promozione della competitività delle PMI sia di primaria importanza per la realizzazione degli obiettivi della politica di coesione. Vanno rafforzati meccanismi di informazione e di sostegno efficaci per consentire alle PMI di beneficiare di fondi europei e di adottare misure ambiziose i programmi come COSME, Orizzonte 2020 con i Fondi strutturali. Il rafforzamento della ricerca, dello sviluppo tecnologico e dell'innovazione è di fondamentale importanza per il raggiungimento degli obiettivi di coesione. In particolare, nell'ambito delle strategie di innovazione nazionali per la specializzazione intelligente (RIS3), le regioni dovrebbero sviluppare servizi di sostegno innovativi che integrino o sostituiscano quelli esistenti, per poter sfruttare appieno il proprio potenziale competitivo e aiutare le imprese ad assorbire nuove conoscenze e tecnologie.
Λευτέρης Χριστοφόρου (PPE), γραπτώς. – Αποτελεί πάγια μας θέση ότι οι μικρομεσαίες επιχειρήσεις (ΜΜΕ) αποτελούν τη ραχοκοκαλιά της ευρωπαϊκής οικονομίας. Αντιπροσωπεύουν άλλωστε πάνω από το 90% του συνόλου των ευρωπαϊκών επιχειρήσεων και απασχολούν τα 2/3 του αριθμού των εργαζομένων στην Ευρώπη. Είναι αδιαμφισβήτητο πως η ανάπτυξή των ΜΜΕ αποτελεί κρίσιμη προϋπόθεση για την τόνωση της ανταγωνιστικότητας της Ευρώπης και για την προσέλκυση επενδύσεων και παραγωγικών μονάδων. Αυτό που προσδοκούμε από την ευρωπαϊκή νομοθεσία είναι η στήριξη στις μικρομεσαίες επιχειρήσεις, ώστε να επεκτείνουν αποτελεσματικά τις δραστηριότητές τους στις διεθνείς αγορές. Για την περίοδο 2007-2013, με την υποστήριξη της πολιτικής για τη συνοχή, διατέθηκαν 70 δισεκατομμύρια ευρώ για τη στήριξη εταιρειών, κυρίως ΜΜΕ, και χαιρετίζουμε τον στόχο διπλασιασμού του ποσού αυτού για την περίοδο 2014-2020.
Tamás Deutsch (PPE), írásban. – Az Európai Strukturális és Beruházási Alapok az Unió intelligens, fenntartható és befogadó növekedésének legfőbb előmozdítói. A kohéziós politika egy kézzelfogható eredményekkel rendelkező beruházási politika, mely rendkívül példaértékű reformokon ment keresztül az elmúlt időszakban. A végbement eredményszemléletű reform követendő példa lehet az uniós költségvetés többi kiadási területe számára is. A kohéziós politika számos új kihívással szembesül, melyeket úgy kell megoldani, hogy tiszteletben tartjuk a politika eredeti és továbbra is releváns céljait, valamint a régiók egyedi szükségleteit. Általános elmozdulás tapasztalható az infrastrukturális fejlesztésektől a tudásalapú gazdaságot támogató fejlesztések irányába, azonban szem előtt kell tartani, hogy az infrastruktúrafejlesztést továbbra sem lehet háttérbe szorítani, mert sokszor a fejlettebb tagállamokban is hiányos az infrastruktúra, a fejlesztés piaci alapon nem mindig oldható meg, és a megfelelő infrastrukturális összekapcsolás az egységes belső piac működésének is előfeltétele. A 2014–2020-as periódusban a pénzügyi eszközök aránya jelentősen megnőtt a vissza nem térítendő támogatások rovására, és ezen tendencia további erősödése várható. Fontosnak tartom hangsúlyozni, hogy a pénzügyi eszközök ugyan hasznosak lehetnek, de nem tudnak megvalósítható megoldást nyújtani minden esetben, hiszen számos fejlesztés értéke ugyan jelentős társadalmilag, de nem származik belőle közvetlen anyagi nyereség. Ezért a pénzügyi eszközök arányának növelése előtt kohéziós politikai hozzájárulásuk eredményeinek alapos elemzésére van szükség.
Norbert Erdős (PPE), írásban. – Szavazatommal támogattam a Bresso-jelentés elfogadását. A makroregionális stratégiák kiemelten fontosak az Európai Unió sokszínűségének a megőrzéséhez és az európai örökség védelmének a biztosításához. Egységesen kell látni a makrorégiók fejlesztési igényeit, azért az EU által a legutóbbi reform során megfogalmazott több pénzalapból történő összehangolt támogatás (multi-funding) jól szolgálja ezt a célt. Most a régiókon, az érintett tagállamok kormányain, valamint a megyei és a települési önkormányzatokon a sor, hogy szoros együttműködésben megfogalmazzák ezeknek az egységeknek a fejlesztési igényeit. Számomra természetesen a Duna-makrorégióra vonatkozó stratégia véghezvitele a legfontosabb.
Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), na piśmie. – Chciałabym wyrazić swoje uznanie dla opracowanego sprawozdania dotyczącego sytuacji małych i średnich przedsiębiorstw w Europie. Uważam, że małe i średnie przedsiębiorstwa są siłą napędową gospodarki Unii Europejskiej. Mimo wielu trudności to właśnie MŚP przetrwały w czasach recesji gospodarczej oraz załamania sektora finansowego, dlatego tak ważne jest, aby Komisja oraz wszystkie kraje członkowskie stworzyły dogodne warunki funkcjonowania tego typu przedsiębiorstwom, bo to one są przyszłością naszego kontynentu.
Wzywam więc zatem wszystkich Państwa, aby wznieść się ponad podziałami, aby usunąć bariery, jakie napotykają MŚP. Niezbędne jest ograniczenie biurokracji, uproszczenie prawodawstwa, a także ułatwienie dostępu do kredytowania. Bez wsparcia ważnych instytucji unijnych część MŚP może znaleźć się w trudnej sytuacji, dlatego opowiadam się za wypracowaniem takich standardów, które ułatwią funkcjonowanie MŚP w przestrzeni publicznej.
Jarosław Wałęsa (PPE), in writing. – The report on the European added value of European territorial cooperation (ETC) showed an imbalance between the budget and the upcoming challenges. However, positive outcomes from transnational cooperation cannot be denied. From adapting to climate change, supporting research and innovation, to the increase in cooperation between cities and regions on various issues, it is in this case important to emphasise these positive outcomes. At the same time, we must stress the importance of fully taking advantage of the Interreg programmes, which for 2014-2020 are not playing a major role, to advocate cross-border projects and labour markets. The expansion of ETC in, for instance, education, culture, energy and mobility is on the basis of the report, and the results of this report, recommended.