Debašu stenogramma

Ceturtdiena, 2017. gada 2. februāris - Brisele

2. Demokrātija un tiesiskums Rumānijā (debates)

  Presidente. – L'ordine del giorno reca la discussione sulla dichiarazione della Commissione sulla democrazia e la giustizia in Romania.

  Frans Timmermans, First Vice-President of the Commission. – Mr President, fate has dictated that for the last 28 years, in some way or form, I have been a close follower of developments in Romania, and if you see the progress made over that period of time, you can only be astonished by the force of the Romanian people’s will to become a fully fledged European, democratic, open nation. This development was reflected in the recent report on the cooperation and verification mechanism (CVM) which the Commission published last week, where we had an overview of the progress of the CVM over the past decade.

It was not a linear development: sometimes, elements went fast; sometimes they went a bit more slowly, but still the development was spectacular. We could say that Romania is now in the final leg of this long, long marathon, heading to a situation where development towards the strengthening of the rule of law is irreversible, and that is the criterion the Commission now applies.

It should be irreversible and, in this context, what we have seen over the last couple of days is worrying. The emergency ordinance and the draft legislation pertaining to the fight against corruption cannot be interpreted as anything other than a step back from the progress we have seen in the last decade, and I would urgently call upon the Romanian Government to reconsider what they have done, both with the emergency ordinance and with the draft legislation.

Like any European nation, the Romanian nation deserves politicians and governments who support the fight against corruption, who want to rid their societies completely of corruption. And the efforts made in Romania – I must underline this – have been phenomenal, with really very good progress. So, why would you, in the final metres of a marathon, turn back and go in the other direction?

I would like to call upon the Government not to go down that road. And we have seen the protests in Romania. We have seen the very clear worries expressed by the Romanian judiciary on this. Let them finish their job so that we can then come to the conclusion that developments are irreversible.

The Commission has a direct interest in all of this because the legislation, if it is adopted, could also affect the disbursement of European funds in Romania, so we have to be very careful that we assess that. We will analyse the draft legislation and look into these matters, but today, for me, the most important thing is to make this political point to the Romanian Government: do not turn your back on this development. Do not go the other way. Continue. Hold this course, however painful it might sometimes be, because you do it in the service of your population. All Romanians deserve a country freed of corruption. And look at what has been achieved! Do not ever forget that.

Let me end by referring to someone whom I regard as one of the biggest, most important Romanians of the 20th century. Sadly he has been dead for quite some time, but for me he reflects the European spirit of that great nation. It is Paul Celan. He was a Romanian who spoke German. He was a Jew, who lived in exile in Paris. He was thus a true European, not by choice but by fate because first the Nazi persecution then the Communist oppression prevented him from staying in his native land. But he remained a European, living in Paris, writing his poetry in German even in the 1940s, and believing in this European dream of European brotherhood. And he was a true son of the Romanian nation.

Romania needs to take its place amid the European nations without being seen as in any way different. To achieve its dream it also needs to rid itself of corruption. It is almost there: the development is almost irreversible. So please, I say to the Romanian Government: do not take any steps in the other direction.

  Esteban González Pons, en nombre del Grupo PPE. – Señor presidente, al igual que acaba de expresar el vicepresidente Timmermans, nos preocupan las decisiones que está tomando el Gobierno rumano. A los 29 días de ocupar el cargo, sus prioridades son debilitar la lucha contra la corrupción y rebajar las penas de prisión a los corruptos. El fiscal general, el Consejo General de la Magistratura y hasta el presidente de la República han pedido corregir estos dos excesos y el Gobierno rumano no les escucha. Los ciudadanos están manifestándose en las calles de todo el país y el Gobierno rumano también los ignora.

Que nadie se confunda. El problema no es si nos gustan o no las leyes que aprueba el Gobierno de un Estado miembro. El problema es si estas leyes debilitan la calidad de la democracia, la calidad de la justicia, la calidad del Estado de Derecho. Y eso es lo que estamos debatiendo esta mañana. Nada más, pero nada menos. Debatimos con pleno respeto a la soberanía política institucional de Rumanía pero, al mismo tiempo, con plena responsabilidad. Porque este Parlamento representa también a los veinte millones de rumanos. La voz de los rumanos tiene el mismo derecho a ser escuchada en el Parlamento de Estrasburgo o en el Parlamento de Bruselas que en el Parlamento de Bucarest.

Señorías, en días como hoy conviene recordar que pertenecer a la Unión Europea no es solo recibir fondos y compartir fronteras. Es asumir una serie de principios y valores y, sobre todo, el compromiso de mantenerlos en el futuro. Es asumir que en Europa, en Europa, nadie está por encima de la ley y velar por que la justicia sea exactamente igual para todos. Es asumir que los delitos nunca quedan impunes y que es obligatorio perseguirlos y llevarlos ante los tribunales.

Un gobierno puede tener mayoría parlamentaria, pero eso no significa que no esté equivocado, eso no significa que pueda hacer cualquier cosa. En el Estado de Derecho la fuerza de la ley tiene límites en los valores constitucionales que justifican nuestra convivencia. En el Estado de Derecho la ley no puede ser injusta. En el Estado de Derecho la ley no puede ser un caballo de Troya contra la democracia. No se puede gobernar para que haya ciudadanos de primera y de segunda ni ciudadanos que tengan que cumplir la ley y otros que puedan vivir al margen de la ley. La acción del nuevo Gobierno de Rumanía —como ha dicho el señor Timmermans— está tirando por tierra años y años de lucha contra la corrupción, fomentando la impunidad. Y las conductas abusivas pueden hacer retroceder a Rumanía.

Esta es una alerta que se enciende en el Parlamento Europeo. El Gobierno de Rumanía aún está a tiempo de rectificar, y le pedimos formalmente desde el Parlamento Europeo que rectifique. Las cosas en democracia no pueden hacerse de cualquier manera y cuando uno se equivoca tiene que saber rectificar. Ningún gobierno del mundo está por encima de la ley. Las leyes son del pueblo y cuando el gobierno actúa contra el pueblo pierde el título que le permite llamarse un gobierno democrático. Gobernar a favor de la corrupción es gobernar en contra de la democracia.

  Josef Weidenholzer, im Namen der S&D-Fraktion. – Herr Präsident! Für die S&D-Fraktion ist die heutige Debatte der Beginn einer sorgfältigen und konstruktiven Auseinandersetzung mit den Vorgängen in Rumänien. Rechtsstaatlichkeit und der Grundsatz der Gewaltenteilung sind für uns unverrückbare Prinzipien; sie haben universelle Bedeutung und müssen für alle Mitgliedstaaten gelten. Wo immer diese Grundsätze verletzt werden, müssen wir dagegen auftreten. Wir nehmen diese Debatte sehr ernst, und die Situation verträgt kein parteipolitisches Hickhack; deshalb muss auf diese Debatte eine detaillierte Erörterung im LIBE-Ausschuss folgen, und dazu gehört auch eine Informationsreise nach Rumänien.

Wir dürfen uns nicht von einer tagespolitischen Oberflächlichkeit verführen lassen: Wir müssen in die Tiefe. Alle Fakten müssen auf den Tisch, und alle Akteure müssen auf den Prüfstand. Die Geißel Korruption kann man nur ausrotten, wenn die Analyse schonungslos angelegt wird. Wir müssen über die Rolle der Institutionen reden und darüber, inwieweit sie ihren Verpflichtungen nachkommen, über das Strafvollzugssystem und darüber, wie Korruptionsverbrechen geahndet werden, über den Grundsatz der Verhältnismäßigkeit und die Bedeutung der Prävention und auch über die Rolle der Geheimdienste bei der Korruptionsbekämpfung. Unserer Meinung nach haben sie da nichts verloren.

Es geht vor allem darum, die Unabhängigkeit der Justiz, der Strafverfolgung und der Gerichtsbarkeit zu stärken. Diese Fragen werden wir im LIBE-Ausschuss nachdrücklich, schonungslos und mit dem politischen Willen, nicht tagespolitisches Kleingeld zu wechseln, führen. Es geht darum, die Situation in Rumänien zu verbessern und das zu machen, was der Herr Vizepräsident gerade gesagt hat, nämlich auch noch die letzten Meter erfolgreich zu bestreiten.

  Monica Macovei, în numele grupului ECR. – Domnule președinte, acum două nopți, guvernul socialist din România a modificat, prin ordonanță de urgență, Codul penal și Codul de procedură penală. Modificările aduse Codului de penal și de procedură penală au fost publicate în jurul orei unu noaptea în Monitorul Oficial.

Știți care sunt titlurile din presa românească? Acest guvern este numit guvern de hoți, mafia instalată la guvern, grup de crimă organizată, guvern de bandiți. Sigur, pentru că au acționat noaptea, pe neașteptate, fără să anunțe pe nimeni, fără să fie pe ordinea de zi și au modificat Codul penal și de procedură penală ca să se scape pe ei, ca să scape, în primul rând, președintele Partidului Socialist din România, domnul Dragnea, care mai are o condamnare de doi ani de zile pentru fraudă electorală și care risca încă una acum, dar a scăpat de dosar pentru că, prin aceste ordonanțe - asta era urgența: ordonanțe de urgență - Dragnea, președintele Partidului Socialist din România, nu mai poate fi judecat în al doilea dosar pentru că și-a abrogat această infracțiune, nu mai există. Deci să modifici abuzul în serviciu, abuzul de putere care există în toate țările din lumea asta, în urma căruia scapă foarte mulți politicieni, foarte mulți din administrație, foarte mulți din Partidul Socialist și ALDE care sunt împreună la guvernare.

Știți că este lumea în stradă? Acum o săptămână erau o sută de mii de oameni în București, duminică, tocmai ca să prevină adoptarea peste noapte, ca bandiții să adopte apoi aceste ordonanțe de urgență. Și aseară au fost pe stradă, în București, circa două sute de mii de oameni și alți două sute de mii de oameni, cel puțin, în toată țara, aproape jumătate de milion de oameni au ieșit în stradă și vor ieși în fiecare zi în stradă.

Singurul lucru pe care Parlamentul poate să-l facă și trebuie să-l facă, și Comisia, este să ceară ca, până pe 9 februarie, când intră în vigoare modificările la Codul penal să ceară acestui guvern să revoce tot prin ordonanță de urgență acea ordonanță de urgență care a modificat Codul penal. Atât, nicio misiune. Ce să verificați în misiune? După ce s-a întâmplat și când nimic nu se mai poate întoarce? Acum duceți-vă, mâine, în misiune, dacă vreți! Duceți-vă lângă oameni, fiți lângă poporul român, lângă poporul român și nu lângă hoți!

Și aș mai spune ceva: tocmai s-a anunțat ieri că vineri urmează o nouă lovitură: vor să desființeze Direcția Națională Anticorupție, vor să nu mai fie anchetați.

Deci, duceți-vă în România, dar mâine, nu după 9 februarie când intră în vigoare modificările la Codul penal, dacă chiar sunteți corecți și alături de România și de români!

(Vorbitorul a acceptat să răspundă unei întrebări adresate în conformitate cu procedura „cartonașului albastru” (articolul 162 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)).

  Ioan Mircea Paşcu (S&D), blue-card question. – Madam, as you surely know, last night the anti-corruption prosecutors were ordered to initiate penal investigations against the officials and civil servants who dared to draw up draft legislation perceived as a curtailment of their absolute power. Is that not a perfect example of anti-corruption being abused?

  Monica Macovei (ECR), Răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”. – Mulțumesc foarte mult pentru întrebare, domnule Pașcu. Exact aceasta trebuie să se întâmple: hoții trebuie anchetați. În România, hoții trebuie anchetați și au fost anchetați, că de aceea am intrat în Uniunea Europeană cu lupta anticorupție, cu stegulețul roșu, pe care tot socialiștii l-au lăsat. Nu este normal să îi ancheteze? Ca să nu mai spun că, tot prin acea ordonanță de urgență, dată noaptea, nu modifici Codul penal noaptea, la miez de noapte, decât dacă ești hoț.

Prin acea ordonanță, au modificat Codul penal ca să se scape și pe ei de ceea ce făceau în noaptea aceea. Au scos favorizarea infractorului, de exemplu. Exact ceea ce au făcut, pentru că sunt peste două mii de dosare din care scapă infractorii. Infractorii trebuie investigați, sigur că da.

  Norica Nicolai, în numele grupului ALDE. – Domnule președinte, nimeni nu poate pune în discuție vocația europeană a poporului român. Cum nimeni nu poate pune în discuție opțiunea politică exprimată în decembrie, care a dus la guvernare un guvern PSD-ALDE. De fapt, astăzi la București, domnule comisar, asistăm, sub un pretext care ține de administrarea justiției, la o încercare de răsturnare a unei puteri politice legitim alese. Pentru că această ordonanță, domnule comisar, este realizată în acord cu prevederile Constituției României, care obligă, atunci când Curtea Constituțională declară ca neconstituționale texte de lege, acestea în 45 de zile să fie puse în acord cu legea respectivă. În paranteză, fie spus, un ministru al justiției din guvernul precedent spunea că în România drepturile omului sunt un lux. Da, domnule președinte, sunt un lux pentru că această Curte Constituțională a consacrat faptul că se fac abuzuri cu privire la dreptul de apărare, faptul că sunt interceptări fără mandat de la judecător, că abuzul în serviciu este o incriminare prea largă, că dreptul cetățeanului la garanțiile procesuale nu este respectat.

Statul român este motivat să lupte împotriva corupției și a dovedit-o, dar bătălia corupției nu înseamnă în niciun caz justiție selectivă, justiție abuzivă. Justiția trebuie să fie egală pentru toți și, de aceea, salut faptul că vom avea o investigare foarte clară a ceea ce se întâmplă în România și nu o manipulare emoțională.

Înțeleg, domnule președinte, că România este un partener credibil și un membru credibil al Uniunii Europene. Nu aș vrea, pentru poporul român, să punem în discuție astăzi această credibilitate sub un pretext pur politic. Inclusiv DNA, principala instituție care se revendică astăzi ca apărător al corupției, a fost înființată prin ordonanță de urgență. Nu putem, domnule președinte, în numele unei bătălii care este corectă, care este legitimă, cu mijloace neoneste să schimbăm o putere politică.

  Barbara Spinelli, a nome del gruppo GUE/NGL. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, decine di migliaia di cittadini rumeni scendono in piazza da giorni per protestare contro due decreti legge predisposti dal premier che depenalizzano reati di corruzione sotto una certa soglia di danni.

Sono solidale con la loro battaglia e con la reazione del presidente Iohannis, che ha parlato dei decreti come di un giorno di lutto. Venendo dall'Italia, so cosa intenda quando parla di lutto. In Italia sono stati molteplici i tentativi di depenalizzare la corruzione e perfino la complicità con la mafia negli anni di Berlusconi. Posso assicurarvi che la corruzione ne è uscita rafforzata.

Trovo soprattutto inquietante il modo in cui i decreti d'urgenza sono stati approvati: di nascosto, di notte, senza prima consultare Parlamento e Corte costituzionale. È un modo di procedere frequente in Europa: il potere esecutivo viene sempre più accentrato e le forze politiche che vincono le elezioni si comportano come se tale vittoria permettesse di abolire i meccanismi di check and balance su cui si fondano le democrazie costituzionali.

Le proteste dei cittadini e della stampa, in Romania, ci ricordano che anche loro – associazioni e stampa – sono poteri chiamati a frenare il potere centrale, specie in tempi di crisi economica e sociale. Dice il governo rumeno che la depenalizzazione è necessaria per evitare le carceri sovraffollate, denunciate dalla Corte europea dei diritti dell'uomo. È una scusa che non sta in piedi. L'argomento è stato usato anche in Italia. Decreti simili sono adottati per evitare il carcere a qualche decina di politici corrotti. È tutto qui. Cosa che i cittadini, le ONG, i giudici costituzionali, lo stesso presidente, in Romania denunciano, a mio modesto parere, giustamente.

(L'oratrice accetta di rispondere a una domanda "cartellino blu" (articolo 162,

paragrafo 8, del regolamento))

  Maria Grapini (S&D), Întrebare adresată conform procedurii „cartonaşului albastru”. – Stimată colegă, ați vorbit de două ordonanțe: cunoașteți situația reală în România? Știți că nu este vorba de două ordonanțe? Știți că ordonanța de grațiere este trimisă în Parlament sub formă de lege?

Și a doua întrebare: dacă președintele țării dumneavoastră ar incita populația mergând la un miting neautorizat - el este mediator, nu incitator- și ar refuza să desecretizeze niște documente legate de cercetările în echipă mixtă SRI și justiție, ați considera imixtiune în justiție? Pentru că experții noștri judiciari, asociațiile profesionale, consideră imixtiune în justiție.

  Barbara Spinelli (GUE/NGL), Risposta a una domanda "cartellino blu". – Non entro nei dettagli, so che si tratta di due decreti e vi invito soltanto a non parlare di interferenza della giustizia perché anche questo è un linguaggio che conosco, che abbiamo tutti sentito in Italia. Quando la corruzione politica si espande, i responsabili della corruzione dicono in genere che c'è un'interferenza della giustizia. Io vi invito a soltanto a fare attenzione.

  Judith Sargentini, namens de Verts/ALE-Fractie. – De massale demonstraties in Boekarest gisteravond en de dagen daarvoor laten zien dat de Roemenen hun democratie heel serieus nemen. Vanochtend las ik dat de minister van Handel zijn positie wil opgeven omdat hij deze voorstellen niet voor zijn rekening wil nemen. Ook dit debat zie ik als een ondersteuning voor het pleidooi om de zaken te herbekijken. Het moet een gevoel van urgentie overbrengen bij de Roemeense regering want corruptie is de rot in het systeem. Het laat het vertrouwen in de rechtsstaat wegebben en ook het vertrouwen tussen jou en de buren. Als dat gebeurt dan ben je heel erg ver van huis.

Commissaris Timmermans zei terecht: Roemenië is op de goede weg, de laatste meters. Waarom gebeurt dit nu? Ik waardeer uw heel heldere uitspraken. Ik stel voor samen op te trekken want we hebben gezien met Hongarije en Polen wat er gebeurt als we niet op tijd zijn.

  Roberta Metsola (PPE). – Mr President, it is important that we are having this debate. We must speak out against corruption everywhere, and today we are here because we hear the people of Romania and we stand with them. The EU institutions, and this Parliament in particular, cannot remain silent on political corruption if we are to remain relevant to the people we represent.

Let me be clear. This is not about the Romanian nation or the Romanian people: this is about the corrupt few who are working to circumvent the law. Romania’s efforts to join the European Union, 10 years ago, were pushed by those who wanted a different way, who believed in Europe and its value system, and who looked to Europe as a way to ensure that a crooked establishment never again gripped the reins of power. Europe cannot and should not abandon those who are reaffirming these ideas in the streets of Bucharest and Timișoara.

And this is an issue that goes beyond Romania. I come from Malta, where our Government has the dubious honour of having the only sitting EU Minister, and now the EU Energy Council Chair, whose secret financial set-ups were exposed by the Panama Papers. So, as you can imagine, Vice-President Timmermans, the fight against corruption is top of people’s concerns, at home too.

Strong anti-corruption policies must be a hallmark of our European Union. This is about standing up for our founding principles. People across the Union look to the EU institutions for leadership and direction in the fight against corruption. They cannot be met with silence, indifference or excuses. So my message here today: Români, suntem cu voi!

(Vorbitorul a acceptat să răspundă unei întrebări adresate în conformitate cu procedura „cartonașului albastru” (articolul 162 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)).

  Andi Cristea (S&D), Întrebare adresată conform procedurii „cartonaşului albastru”. – Stimată colegă, vă respect foarte mult și întrebarea mea pentru dumneavoastră este dacă credeți că sunteți informată și documentată necesar și corect cu privire la ce se întâmplă în România sau dacă dumneavoastră ați preluat, fără o analiză, practic, explicațiile și argumentele colegilor români din delegația dumneavoastră?

  Roberta Metsola (PPE), blue-card answer. – Listening to the people in this room today and looking at all the young people protesting on the streets of Romania, knowing many Romanian people, who have spoken to me – and even, yes, looking at the message that was just sent by the highest authorities in Romania to all the email addresses of those working in this Parliament – yes, I know what is happening in Romania, and I am more convinced than ever of what I have just said.

  Victor Boştinaru (S&D). – Domnule președinte, domnule prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, dincolo de discursul cu tente tragic-comice al colegei mele, Macovei, în jurul modificărilor la Codul penal adoptate de guvern, este clar că strada în România încearcă să anuleze alegerile din 11 decembrie. În ultimii ani, abuzurile, încălcările legii, accentuarea caracterului abuziv și represiv al statului s-au accentuat.

Comisia a tăcut la greva magistraților, deși avea informații despre această situație. A tăcut atunci când a luat cunoștință despre protocoale secrete între DNA și SRI, deși ar fi trebuit să investigheze. Acest lucru trebuie să îl facă Comisia LIBE în România și aici, la Parlament.

Această țară, profund loială, România, merită să se întoarcă la democrație, la constituție și la separarea puterilor în stat. În acest moment dramatic pentru țara mea, țara nu ar accepta, națiunea mea nu ar accepta ca strada să răstoarne un guvern și consecințele ar fi incalculabile; și reamintesc Comisiei Europene, în 2012, complicitatea Comisiei sau voluptatea cu care s-au îmbrățișat tezele lui Băsescu a dus la anularea referendumului din 2012. Ar fi tragic și inacceptabil ca acest lucru să se întâmple încă o dată.

  Mircea Diaconu (ALDE). – Domnule președinte, ca discuția să fie completă trebuia să aveți aici și un infractor din România. Și acela sunt eu. Am fost anchetat în timp ce eram senator și ministrul culturii. Am fost anchetat doi ani de zile. La fiecare vizită la Procuratura Generală era anunțată presa, era firesc să fie anunțată presa, se încerca, firește, distrugerea mea publică. După doi ani de zile, procurorul care mă ancheta a zis următorul lucru: „Domnule Diaconu, nu am găsit niciun prejudiciu, dar vă trimit în judecată.” Cred că a și zâmbit cinic, ca un fel de victorie personală, și m-a trimis în judecată cerând doi ani și jumătate închisoare pentru mine, cu executare. Am fost achitat, bineînțeles, după alți doi ani de zile. Nu vreau să vorbesc despre anii mei de chin și de cât am pierdut și cât, probabil, am îmbătrânit în timpul acesta. Nu aceasta este problema. Problema este că în România este, într-adevăr, o enormă problemă, dar nu unde o discutați, unde o vedeți, unii dintre dumneavoastră, ci în faptul că, de o vreme încoace, votul popular este modificat, furat, aruncat la coș pur și simplu prin alte metode decât cele democratice. Nu intru în amănunte, nu este timp.

Domnule comisar, cu tot respectul, am tot respectul pentru dumneavoastră, fără discuție, nu sunt de acord deloc cu dumneavoastră decât într-un singur punct și anume în acel al admirației pentru Paul Celan. Și eu gândesc la fel. Problema este alta: lăsați, după părerea mea și după rugămintea mea, lăsați România să-și găsească calea, singură, are toate instituțiile la îndemână, există justiție și este funcțională, există Curte Constituțională care va tranșa în scurt timp acest diferend de opinii. Este democrație în România. În clipa în care lumea iese afară în stradă nu se întâmplă nimic și pot să-și spună păsul, este justiție în România în clipa în care va fi tranșat acest diferend în justiție.

  Cristian-Silviu Buşoi (PPE). – Domnule președinte, 300 000 de români au ieșit în stradă doar aseară în București și în alte orașe din România și Europa să protesteze împotriva unor măsuri de politică penală care oferă unor politicieni o apărare împotriva justiției. Dar, înainte de orice, trebuie să spunem că nu este o problemă a României și nu trebuie să fie afectată imaginea României. Sutele de mii de români care protestează pașnic, sancționând politica penală interesată a guvernului, arată că societatea românească a luat-o înaintea unor politicieni. Majoritatea românilor, președintele Klaus Iohannis, societatea civilă, instituțiile din sistemul judiciar luptă cu toate armele legale și constituționale să oprească acest abuz al guvernului. Nu strada încearcă să răstoarne un guvern legitim, ci politicienii de la guvernare, liderii partidului de guvernământ consideră că, dacă au câștigat alegerile, politicienii primesc nu responsabilitatea de a guverna conform legii, ci privilegiul de a fi peste legea care guvernează țara, punând sub semnul întrebării funcționarea statului de drept.

Partidul Social Democrat în jurul căruia se constituie acest guvern a făcut o campanie electorală agresivă pentru măsuri populiste, acțiuni sociale centrate pe promisiuni de creștere a veniturilor fără fundamentare bugetară și nu a vorbit niciun moment despre aceste modificări ale legilor penale care se află în centrul preocupărilor acestui guvern de la începutul mandatului.

Solicităm Comisiei Europene și Parlamentului European să sprijine eforturile cetățenilor români, să sprijine eforturile președintelui României, eforturile instituțiilor sistemului judiciar și să facă toate demersurile legale și posibile pentru a determina și convinge guvernul României să retragă și să anuleze de urgență aceste modificări la Codul penal și Codul de procedură penală. Ce se întâmplă în România nu este o luptă a românilor contra românilor, este o luptă a societății românești cu o parte a liderilor politici care nu înțeleg că într-o țară a Uniunii Europene legea nu poate fi modificată după bunul lor plac.

(Vorbitorul nu a acceptat să răspundă unei întrebări adresate de Doru-Claudian Frunzulică în conformitate cu procedura „cartonașului albastru” (articolul 162 alineatul (8) din Regulamentul de procedură), motivând că este vorba de o stratagemă a colegilor socialiști de a lua cât mai mult cuvântul pentru a apăra un proiect greșit).

  Birgit Sippel (S&D). – Herr Präsident! Was wurde eigentlich in Rumänien beschlossen? Erstens: Bis zu einer Schadenshöhe von maximal 45 000 EUR soll künftig Amtsmissbrauch nicht mehr zu einer Haftstrafe führen. Vielmehr muss der Betrag erstattet werden, und zusätzlich wird ein Bußgeld fällig. Kritisiert wird, dass es zur Ermittlung zunächst einen Beschwerdeführer braucht.

Zweitens: Es gibt einen Straferlass bei minderschweren Straftaten, für Schwerstkranke und Mütter mit kleinen Kindern. Angesichts der Zustände in rumänischen Gefängnissen ist dies gerade für Letztere sicher eine gute Entscheidung. Um diese Zustände insgesamt nachhaltig zu verbessern, braucht es natürlich ganz andere Maßnahmen. Und sicher kann man auch diskutieren, warum ein Eilverfahren beschlossen wurde.

Ich bin sehr dankbar, dass dieser Vorgang auf Antrag der Sozialdemokraten heute nicht nur mal so nebenbei angesprochen wird, sondern kritische Fragen im zuständigen Ausschuss sowie im Rahmen einer sogenannten Mission konkret weiterverfolgt werden können.

(Die Rednerin lehnt es ab, eine Frage von Herrn Rübig nach dem Verfahren der „blauen Karte“ gemäß Artikel 162 Absatz 8 der Geschäftsordnung zu beantworten.)

  Viorica Dăncilă (S&D). – Domnule președinte, domnule comisar, Curtea Constituțională a constatat că unele prevederi ale Codului penal nu erau constituționale. Drept urmare, guvernul PSD-ALDE a dat o ordonanță de urgență pentru a reglementa acest lucru. Același lucru a fost folosit anterior de guvernul Cioloș și de guvernul Boc. Guvernul președintelui Iohannis, guvernul Cioloș, a operat o sută cincizeci și unu de modificări, realizate în secret fără nicio consultare publică. De ce, domnule comisar, nu ați spus și atunci că România a făcut un pas înapoi?

Mai mult, o serie de modificări efectuate de guvernul Cioloș au încălcat fundamental drepturile omului, de pildă, procurorul a primit dreptul de a schimba decizia judecătorului, deși justiția se înfăptuiește de către judecător. Aceste modificări constituționale nu au făcut obiectul niciunui scandal public, nu au fost sancționate și nu s-a atras atenția nici de către Comisie, iar acum este o acțiune mascată de a dărâma guvernul legitim al României și de a nu ține cont de votul românilor din 11 decembrie.

Doamnă Macovei, ați lipit o etichetă nedreaptă și neadevărată României. Așa ați pledat și la referendum și la MCV. De aceea nu vă votează românii și nu sunt de acord cu opiniile dumneavoastră. Da, fiți cu noi, cei care nu vor încălca cel mai democratic mod de exprimare, votul românilor!

Procedura catch-the-eye

  Cristian Dan Preda (PPE). – Domnule președinte, în România strada nu cere schimbarea guvernului cum au spus doamnă Dăncilă și domnul Bostinaru, ci retragerea ordonanțelor. Este nevoie de o asemenea decizie, în caz contrar fondurile europene vor fi pierdute. Comisarul Timmermans a spus-o foarte clar. Dar nu doar banii sunt în joc, ci și onoarea țării. A arătat-o chiar un ministru din guvernul socialist care tocmai a demisionat. „Nu pot accepta impostura sau minciuna” a spus acest ministru din partidul socialiștilor români.

Îi invit, de aceea, pe socialiștii europeni să reflecteze la acest gest, solidaritatea lor cu corupții care se autoamnistiază este inacceptabilă. Le sugerez să nu uite că românii l-au răsturnat în 1989 pe Ceaușescu și sunt convins că ei sunt în stare să îl pună la locul lui și pe Dragnea, iar locul lui nu e în fruntea Parlamentului României, este în altă parte.

  Doru-Claudian Frunzulică (S&D). – Domnule președinte, mă adresez în primul rând colegilor mei europarlamentari din partidele de dreapta și vreau să vă spun încă o dată că românii prin cultură, istorie, tradiții sunt clar un popor european și care au o vocație europeană. Vreau să îi întreb: de ce nu ne aplecăm mai mult spre dialog, spre cooperare, spre parteneriat? De ce de fiecare dată ne adresăm organismelor internaționale, așa numitei „Înalte Porți”? De ce nu încercăm să colaborăm mai mult noi între noi, românii? Pentru că numai împreună noi am putea, în final, să realizăm o Românie mai puternică, mai respectată, o Românie care să joace un rol mai important în Uniunea Europeană. De ce de fiecare dată nu reușim să colaborăm și de ce de fiecare dată ne împărțim în două sau mai multe tabere? De ce există o fractură în societatea românească? De ce nu dăm dovadă de acele valori europene pe care le invocăm mereu? Există o singură soluție: colaborare între români pentru mersul înainte al României.

  Νότης Μαριάς ( ECR). – Κύριε Πρόεδρε, από χθές παρακολουθώ στην αίθουσα τις αντεγκλήσεις των συναδέλφων από τη Ρουμανία και αυτό αποδεικνύει ότι σίγουρα η κατάσταση είναι ιδιαίτερα οξυμένη σε αυτή τη χώρα. Η τήρηση του κράτους δικαίου αποτελεί θεμέλιο λίθο κάθε κράτους μέλους της Ευρωπαϊκής Ένωσης. Από τη συζήτηση προκύπτει ότι υπάρχει σύμφωνη γνώμη όλων ότι θα πρέπει να παρακολουθήσουμε την κατάσταση της Ρουμανίας εκ του σύνεγγυς. Στηρίζουμε τον αγώνα του ρουμανικού λαού που κινητοποιείται μαζικά για το χτύπημα της διαφθοράς, της διαφθοράς η οποία βέβαια δεν είναι χαρακτηριστικό μόνο της Ρουμανίας αλλά και άλλων κρατών μελών της Ευρωπαϊκής Ένωσης. Η διαφθορά δεν χτυπιέται βεβαίως ούτε με την αποποινικοποίηση των παραβάσεων που έχουν σχέση με υπεξαίρεση χρημάτων κάτω από 200 000 EUR, ούτε με την αποφυλάκιση διεφθαρμένων πολιτικών, ούτε βέβαια με το να βγούνε από τις φυλακές οι εγκληματίες με το επιχείρημα ότι, δήθεν, υπάρχει συνωστισμός στις φυλακές. Είναι σίγουρο ότι πρέπει να υπάρξει ανάκληση της νομοθεσίας αυτής, η οποία πέρασε εκτάκτως.

  António Marinho e Pinto (ALDE). – Senhor Presidente, Senhor Comissário, Caros Colegas, este debate chama-nos a atenção para um dos problemas mais graves de hoje na União Europeia: a promiscuidade entre a instância política e a instância judicial, entre o poder político e o poder judicial.

O Estado de Direito democrático só será democrático se for de Direito e só será de Direito se for democrático. Isto implica separação de poderes, implica que a investigação judicial não se faça de acordo com a oportunidade política, significa que a política não se aproveite das investigações judiciais.

A política não pode ser judicializada, assim como a justiça não pode ser politizada. O Estado de Direito é um estado que é balizado nas suas atuações concretas pelo Direito e quem diz o Direito são os tribunais, não os serviços secretos ou outras instituições quaisquer de natureza política ou administrativa.

Não se pode utilizar a investigação criminal para fins políticos, assim como não se pode fazer investigação criminal com fins políticos. Não se pode manipular o poder judicial, nem se pode manipular o poder político.

  Csaba Sógor (PPE). – Elnök Úr, Romániában az igazságszolgáltatási rendszer az elmúlt években sem működött hibátlanul. A jogállamiság mindig is ingatag lábakon állt, számtalan konkrét példát hozhatunk. Elég, ha arra gondolunk, hogy jelenleg is zajlik az ország ’89 utáni legnagyobb titkosszolgálati botránya, mely röviden arról szól, hogy úgy tűnik, a belügyi szolgálat közvetlenül befolyásolta az ügyészségek és a bíróságok munkáját, politikai harcokra és leszámolásokra használták az igazságszolgáltatást. A helyzet tehát eddig sem volt olyan jó, mint ahogy sokan külföldről látni vélték. Elég, ha csak a kisebbségi kérdésre gondolunk. Ám a mostani módosítások évtizedes visszalépést jelentenek. A kormánypártok szándéka egyértelmű: megmenteni az eljárás alatt álló politikai, gazdasági elitet az igazságszolgáltatás karmai közül.

A polgárok pedig pontosan észlelik ezt, ám a választások után két hónappal tehetetlenek, még azok is óriásit csalódtak, akik a baloldalra szavaztak. Románia forrong, dühös emberek vannak az utcákon, ez a düh pedig érthető. A megoldás pedig nem egy olyan igazságszolgáltatás, amely megbosszulja ezeket a támadásokat és még több politikus ellen indít eljárást, hanem egy méltányos, a jogállamiságot tiszteletben tartó és a társadalom, nem pedig egyes csoportok érdekeit szolgáló rendszer. Olyan rendszer, amilyen még nem volt Romániában.

  Claudia Țapardel (S&D). – Domnule președinte, domnule comisar, ce se întâmplă în această plenară astăzi este o gravă dezinformare. Vă voi spune că sunteți dezinformat. Sunt convinsă că nu ați citit modificările care s-au operat la Codul penal și la Codul de procedură penală și nici legea care a fost trimisă în Parlament, legea grațierii. Pentru că dacă ați fi citit aceste documente și această legislație, ați fi înțeles foarte clar că sunt niște solicitări care vin de la Curtea Constituțională a României, precum și niște solicitări care vin de la președintele CEDO privind situația din închisorile din România.

Așa că vă voi ruga ca, înainte să avem o dezbatere în plenară și să vă grăbiți să arătați România cu degetul, să facem o analiză în cadrul Comisiei LIBE și, de asemenea, vă invit în România să discutați cu autoritățile statului, cu toate instituțiile și să înțelegeți situația reală din România.

Este păcat că ajungem în Parlamentul European să dezinformăm așa de grav despre situația din România. Situația din România este gravă, dar se referă la drepturi, libertăți, la democrație și la respectarea justiției și a drepturilor cetățeanului când se află în fața instanței. Așa că vă aștept în România.

  Daniel Buda (PPE). – Domnule președinte, domnule comisar, dincolo de orice declarații care se fac astăzi aici există o realitate care nu poate fi ignorată: peste 400 de mii de oameni au fost aseară în stradă în peste 50 de orașe din țară, iar aceștia au nevoie de un răspuns, iar acest răspuns este unul singur, și anume abrogarea ordonanței de urgență prin care s-a modificat, la ceas de seară, Codul penal și de procedură penală și, dacă se dorește, discutarea acestora în Parlamentul României, acolo unde este locul. În caz contrar, se va pune în pericol atât parcursul european al României, dar, în mod cert, și viața de zi cu zi a românilor, ceea ce desigur nu ne dorim.

România s-a angajat în mod ferm pe un parcurs european, iar prezența masivă a acestora demonstrează nevoia de a păstra aceste angajamente, dincolo de orice alte interese.

  Andi Cristea (S&D). – Domnule președinte, îl salut pe domnul prim-vicepreședinte Timmermans și vreau să îi supun atenției următorul exemplu: domnia sa este membru al Parlamentului din România. Domnia sa este reales și domnia sa își angajează staff-ul pe care l-a avut în mandatul anterior ca să lucreze cu el în continuare. Mă refer la asistenți, mă refer la consilieri. Ei bine, domnia sa trebuie să știe că este acuzat și se face vinovat de conflict de interese pentru că, în trecut, a avut o relație comercială cu angajații lui și acest lucru mie, personal, mi se pare ridicol și aș dori să îl întreb care este opinia domniei sale cu privire la acest lucru.

  Siegfried Mureşan (PPE). – Domnule președinte, stimați colegi, după cum a fost deja spus, în România, aseară, mai mult de 400 de mii de oameni au protestat împotriva acestei ordonanțe de urgență adoptate de guvernul României prin care se fac modificări la Codul penal. Aceste modificări dezincriminează abuzul în serviciu. Această ordonanță va duce la eliberarea mai multor politicieni condamnați și la oprirea multor anchete în desfășurare. Este cea mai mare lovitură dată justiției din România în ultimii douăzeci și șapte de ani de la căderea comunismului.

Domnule vicepreședinte Timmermans, ați întrebat de ce face guvernul asemenea lucruri? Răspunsul este simplu: fiindcă de pe urma acestei ordonanțe vor beneficia politicieni corupți, inclusiv președintele Parlamentului României, social-democratul Liviu Dragnea.

Ce este de făcut acum? Solicit tuturor partenerilor internaționali, inclusiv Comisiei Europene, să exercite presiune asupra guvernului României pentru ca aceste modificări adoptate să nu intre în vigoare la termenul stabilit peste zece zile. Este important ca Europa să fie alături de cetățenii României în lupta împotriva politicienilor corupți. Aceasta așteaptă cetățenii României de la Europa.

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, stimate domnule prim-vicepreședinte vreau mai întâi să declar că vă apreciez foarte mult și întotdeauna am fost impresionată de inteligența și diplomația dumneavoastră, dar trebuie să spun că m-ați dezamăgit. Dacă dumneavoastră corelați ce se întâmplă în România cu acordarea fondurilor europene, nu pot să mă gândesc decât că acum, când s-au încheiat cei 10 ani cu MCV-ul, a fost un mecanism special pentru a discrimina douăzeci de milioane de români.

Domnule prim-vicepreședinte, spuneați de suveranitate în discursul dumneavoastră, în același timp cereți guvernului: ori avem suveranitate parlament - guvern, rezultat în urma alegerilor, ori dumneavoastră impuneți.

Apoi spuneați să lăsați să își facă treaba. Haideți să lăsăm guvernul să și facă treaba, justiția să funcționeze. Am pledat întotdeauna pentru condamnarea hoților, dar nu pentru încălcarea drepturilor omului, corecție care se încearcă acum prin această ordonanță. Vă mulțumesc și aș vrea punctual să îmi răspundeți.

  Jean-Paul Denanot (S&D). – Monsieur le Président, effectivement, vu de cet hémicycle, il est difficile de savoir ce qui se passe exactement. C’est la raison pour laquelle je me réjouis que nous ayons accepté qu’il y ait un débat en commission des libertés publiques, de la justice et des affaires intérieures qui soit plus documenté que celui d’aujourd’hui et qu’effectivement, une délégation puisse se rendre en Roumanie.

Ce que je peux dire, c’est que je connais la Roumanie depuis longtemps puisque je suis un des premiers Français à s’être rendu en Roumanie après la chute de Ceausescu. Je me dis que la Roumanie est encore une jeune démocratie, qu’elle a fait beaucoup de progrès mais qu’il faut vraiment y conforter la démocratie et l’état de droit. Je crois qu’aujourd’hui, il faut faire en sorte que cet état de droit puisse effectivement avoir ses prérogatives et fonctionner en Roumanie.

C’est dans ce sens, me semble-t-il, qu’il faut que nous poussions la Roumanie. Il faut que l’état de droit soit respecté et que la démocratie soit respectée. Je crois que c’est le fond du problème et c’est vers cela que nous devons nous diriger.

(Fine della procedura catch-the-eye)

  Frans Timmermans, First Vice-President of the Commission. – Mr President, I was inspired by what Mr Frunzulică said earlier, that we should not be turning this into a party-political confrontation between government and opposition. Sadly, that happened here in this House today, which, in a sense, is normal in a political chamber – that is what you get – but on this issue I am a bit saddened by that.

I would say to your PPE colleagues that they should hold onto the passion with which they spoke today when we are discussing nations where one of your parties is in power. Hold on to that and be exactly the same: you would really help all of us. But for me this has nothing to do with party political issues and, frankly, it is preposterous and rather insulting to suggest that I would be an agent to topple a government led by the party I belong to. That is nonsensical. I am looking at a situation as it is. On these issues, the Commission – as we have shown over the last year and certainly since the Juncker Commission came into being – is colour blind. This is not party political.

The issue at hand is very straightforward. We have cooperated with Romania in the last 10 years in the cooperation and verification mechanism (CVM). I have cooperated personally with various governments, of differing compositions, and all these governments have cooperated with me personally – with the Commission – in a constructive way, albeit, of course, blaming the opposition or saying to us that we are more critical of them when they are in power than we are of the opposition. In that sense, regardless of the political colour in Romania, the criticism is always the same.

So I accept that criticism. Yes, we are critical and sometimes that hurts if you are in government or in parliament. I understand that, but that is simply our role. That is the role of the Commission, that is the role we have been given in the Treaty and that is the role that also emanates from the CVM.

The point I was trying to make this morning is this: Romania is in the final stretch of this long, long marathon, leading to a situation where we can all say the development is now irreversible. Romania is not at risk of going back to what the situation was in the past. We are almost there. That is what the last CVM report stipulated very clearly, and in our perception the emergency ordinance and the draft legislation seem to indicate another direction – backwards – and I think this needs to be discussed.

We signalled it in the CVM report last week. This needs to be discussed because it would not speed up the process. It would slow down the process or even stop the process of where we want to go, namely to the point where we, the Commission, can also say that the development is irreversible. That is where we want to get to. So that is why I call upon the authorities in Romania carefully to look into what they are doing.

I find it very difficult to understand what emergency would warrant an emergency ordinance on this subject. I find it difficult to understand why lowering the standards on fighting corruption is in the interest of the Romanian nation. I find it difficult to understand but, of course, this is not interference in internal affairs. The Parliament of Romania is sovereign in its decisions, and it also has to face the consequences of those decisions.

If we in the Commission believe those consequences might not be positive, I think it is our duty – even if it is uncomfortable to some – to signal that. That is what we are doing – nothing more, nothing less.

I say to everyone in this House that you will not help the situation by turning this into a party-political confrontation, by making this a theoretical battle about principles. It is about facts and actions. Let us try to find a cooperative way, as we have done in the past, to come out of this situation. Let us pause for a moment to reflect whether this is the right course to take, given also the reactions in the judiciary in Romania and from the Romanian public.

I am encouraged by the fact that so many people attach such great importance to the fight against corruption. Hold on to that: it is a great, great asset. I also see that there is overwhelming support in the Romanian population for the involvement of the European Union in this joint progress towards an irreversible situation. This is strongly supported by the Romanian population. Nobody is saying that the EU should stay out of it. Use this as a strength.

I will end with a quote from the famous Romanian sculptor, Brâncuși, who said: ‘Theories are patterns without value. What counts is action.’ Let us take action to make sure that this process, towards an irreversible, strong rule of law where corruption is controlled and rooted out, happens soon in Romania and that we do nothing that would indicate a different direction.

  Presidente. – La discussione è chiusa.

Dichiarazioni scritte (articolo 162)

  Nicola Caputo (S&D), per iscritto. – Il provvedimento adottato dal governo romeno, che alleggerisce le pene per un complesso di reati minori e per casi particolari, ha destato non poche perplessità. Si tratta di un provvedimento che va in controtendenza rispetto al percorso compiuto fin qui dalla Romania nella lotta alla corruzione. Il recente rapporto MCV, infatti, mette in evidenza il fatto che le autorità dello Stato romeno hanno ottenuto risultati buoni e molto buoni, che ci sono progressi notevoli ottenuti dalle istituzioni romene nella lotta alla corruzione e contro la criminalità in genere. Gli ultimi provvedimenti del governo stanno generando malcontento e forti critiche tra i cittadini.

L'Europa deve fare il possibile perché la Romania riprenda il cammino delle riforme e perché continui il processo di lotta alla corruzione che da lungo tempo lo Stato stava portando avanti. Passi indietro non sono consentiti su questo terreno, né alla Romania né ad altri paesi dell'UE.