Posėdžio stenograma

Pirmadienis, 2017 m. balandžio 3 d. - Strasbūras

24. Vienos minutės kalbos svarbiais politiniais klausimais

  La Présidente. – L’ordre du jour appelle les interventions d’une minute sur des questions politiques importantes (article 163 du règlement).

  José Inácio Faria (PPE). – Senhora Presidente, a Venezuela esteve três dias sem Assembleia Nacional depois de o Supremo Tribunal ter deliberado usurpar as suas competências e privar os deputados da sua imunidade. Este golpe de Estado foi abortado pelos juízes do Supremo Tribunal que, pela forte contestação nas ruas, perceberam a gravidade do seu ato.

Foi, no entanto, apenas mais um episódio que ilustra a natureza antidemocrática e totalitária do Governo venezuelano, que começou por desrespeitar o resultado eleitoral de 2015, passou pelas manobras dilatórias do Conselho Nacional Eleitoral para inviabilizar o referendo revogatório, pelas interferências do Presidente Maduro no sistema judiciário e até pela irracional decisão de expropriar as padarias, a maioria das quais de propriedade de emigrantes portugueses.

A situação na Venezuela é gravíssima. Na Venezuela morre-se de fome, morre-se de doenças que em nenhum outro sítio do mundo são mortais. Na Venezuela os cidadãos são tratados como animais à mercê dos caprichos do regime de Maduro. A crise humanitária na Venezuela atingiu proporções tão graves que nós, europeus, não imaginávamos que pudessem acontecer em pleno século XXI e num país que foi referência mundial de progresso e democracia.

Caros Colegas, torna-se urgente o auxílio ao povo martirizado da Venezuela. Os venezuelanos esperam de nós, europeus e democratas, que atuemos em seu socorro. Apelo a esta Casa para que desenvolva todos os esforços políticos e diplomáticos para que a abertura de verdadeiros corredores humanitários para a Venezuela seja possível.

  Момчил Неков (S&D). – Г-жо Председател, по оценки на Европейската агенция за околна среда около 15 хиляди случая на преждевременна смърт в България през 2013 г. са се дължали на концентрация на замърсители във въздуха. От години слушаме от представителите на ГЕРБ колко добре и успешно е била управлявана България и колко добре се усвояват европейските фондове. Успехът не може да се базира на самооценка. Фактите говорят по-ясно от думите.

Случаите на преждевременна смърт ясно дават реална оценка за „успехите“ на управлението на ГЕРБ през годините. В допълнение на хилядите смъртни случаи, свързани със здравето, финансовите разходи от замърсяването на въздуха в България са над 3 милиарда евро на година, които включват и преките разходи за икономиката.

През годините ГЕРБ са харчили хиляди евро разходи по дела, за да оспорват решения на Комисията, вместо да направят въздуха за собствените си граждани по-добър. Този лукс сега ще трябва да бъде заплатен от българските граждани, обаче, след потвърждаване на решението на Съда на европейския съюз след два дни. И потърпевши и ощетени са българите и това благодарение на ГЕРБ.

Мислете за гражданите, колеги от ГЕРБ – не затова как да представяте стъкмистиката за „уж“ успешно управление.

  Ruža Tomašić (ECR). – Poštovana predsjednice, dugo se građani Hrvatske bune protiv Ovršnog zakona koji je, u trenutnom obliku, legalizirana pljačka običnog čovjeka. Na izborima su većinom birali stranke koje su obećavale izmjenu zakona, ali od svega nije bilo ništa zbog očite sprege politike s moćnim interesnim skupinama koje iza ovakvog zakona stoje i na njegovoj se primjeni bogate.

Sud Europske unije utvrdio je kako se hrvatski javni bilježnici, kad postupaju u ovršnim postupcima na temelju tzv. „vjerodostojne isprave”, ne mogu smatrati „sudom” pri primjeni Uredbe o europskom nalogu za izvršenje i Uredbe o priznavanju i izvršenju sudskih odluka u građanskim i trgovačkim stvarima.

To znači da se takvim postupcima hrvatskih javnih bilježnika ne može ovršiti nikoga u Europskoj uniji, osim Hrvate. Riječ je o očitoj diskriminaciji i zato tražim od Komisije da se očituje je li ovakav zakon u skladu s europskom pravnom stečevinom.

  Jasenko Selimovic (ALDE). – Madam President, I would like to congratulate Mr Vučić on his election as the new Serbian President. At the same time, I would like to point out that the electoral campaign has now ended and it is time to leave nationalism aside.

The EU hopes to have a partner in President Vučić. We expect Serbia to remain a stable and trustworthy partner in enlargement talks and contribute to regional stability with an EU—oriented government. The EU expects the implementation of reforms, improvement of the socioeconomic status of the country and the establishment of an honest dialogue with Kosovo. Serbia should stay on the EU path and not fall back into the trap of nationalism and interference in the internal matters of neighbouring countries.

I wish President Vučić every good luck with the hope that we will see the best of Serbia in years to come.

  Paloma López Bermejo (GUE/NGL). – Señora presidenta, vuelvo a traer a este Pleno la lucha de los trabajadores de la base de Rota. Se trata de un asunto de alcance internacional, porque la multinacional Louis Berger ha despedido a doce trabajadores, amenaza con nuevos despidos y pretende reducir los salarios hasta un 35 %. Y todo ello en el transcurso de la negociación del convenio colectivo, vulnerando además el derecho de huelga.

Asimismo, se incumple el convenio bilateral firmado con el Gobierno de España, por el cual debería contratarse a 370 trabajadores españoles en la base. El Gobierno de España permite que se incumpla la normativa europea de transferencia de empresas, de información y consulta, y de despidos colectivos, tolerando el chantaje de esta multinacional.

Si el Gobierno de España no va a actuar frente a los Estados Unidos, es misión de la Comisión recordarle y hacerle cumplir con sus obligaciones internacionales, porque ningún trabajador que lucha por sus derechos se merece la falta de apoyo institucional a la que se está sometiendo a los trabajadores de Rota.

  Josep-Maria Terricabras (Verts/ALE). – Señora presidenta, deseo denunciar dos cosas. Una, la atrevida intromisión de España en el futuro de Gibraltar, que ha decidido, casi por unanimidad, permanecer en la Unión Europea. Entrometerse ahora en Gibraltar, en beneficio propio, es dificultar cualquier negociación con Gran Bretaña en vez de ayudar a encontrar soluciones.

Segunda: es escandaloso el uso que España hace del dinero europeo para el Corredor Mediterráneo. Decir que el Corredor Mediterráneo va de Algeciras a Madrid es como decir que las líneas Berlín-Múnich o París-Lyon tienen que ver con el Canal de la Mancha.

El Gobierno de España lo retuerce todo, incluso la geografía, en beneficio de su proyecto centralista caro, inútil y anticuado. Pero ¿es posible que el Parlamento y la Comisión no sepan geografía y que den dinero para un traslado que provoca risa y pena a los niños de escuela primaria?

Estoy escandalizado. Se mire por donde se mire, Madrid no está en el Mediterráneo y parece que no lo estará en el próximo milenio.

  Gilles Lebreton (ENF). – Madame la Présidente, la population de la Guyane française s’est révoltée pour protester contre son abandon. Plus rien ne fonctionne en Guyane: les hôpitaux, les écoles et les services publics sont en ruine; la sécurité n’est plus garantie et les frontières sont des passoires, incapables d’arrêter la submersion migratoire.

L’État français est le premier responsable de cette situation à cause de ses dirigeants qui ont tout laissé partir à vau-l’eau depuis 40 ans, à l’image de Mme Taubira, qui est pourtant guyanaise. Mais l’Union européenne est également responsable, car la Guyane est une région ultrapériphérique qui bénéficie des subventions du FEDER et du Fonds social européen. Or, ces subventions ont servi à financer des réseaux sans intérêt comme «un réseau d’animation destiné à créer une dynamique de territoire et une veille stratégique des projets structurants».

L’Union européenne prouve ainsi une nouvelle fois qu’elle est à cent lieues des véritables préoccupations des citoyens. Ce n’est pas d’animation dont les Guyanais ont besoin, mais de respect et de solidarité.

  Janusz Korwin-Mikke (NI). – Pani Przewodnicząca! Jak wszyscy porządni socjaliści, komuniści i inni lewacy wiedzą, kapitalista to straszny człowiek. Kapitalista tylko marzy o tym, żeby wyzyskać swojego robotnika. To jest jego ulubione marzenie i jego ulubionym zagraniem jest wyrzucanie z pracy robotnika, który zarabia więcej, żeby na jego miejsce przyjąć innego, który zarabia mniej. Otóż gdyby kobiety za taką samą pracę dostawały szesnaście procent mniej, to na pewno kapitaliści wyrzuciliby wszystkich mężczyzn i na ich miejsce przyjęli kobiety. A poza tym sądzę, że Unia Europejska musi być zniszczona.

  Michaela Šojdrová (PPE). – Paní předsedající, chtěla bych upozornit na případ dvou mladých českých občanů, kteří byli zatčeni v Turecku v listopadu 2016. Miroslav Farkas a Markéta Všelichová navštívili oblast Rodžava v Sýrii, kde pomáhali zvládnout humanitární krizi v oblasti obývané převážně Kurdy a pomáhali při stavbě nemocnice.

V rámci této aktivity se také setkali se členy IPG, což jsou skupiny, které jsou v mnoha evropských státech uznány jako součást koalice bojující proti takzvanému Islámskému státu. Oba mladí lidé jsou momentálně v tureckém vězení a čekají na soud. Důvodem jsou právě jejich kontakty s IPG, která je v Turecku považována za teroristickou organizaci.

Nepřestávám věřit ve spravedlivý proces. Znám jejich rodiče, znám jejich příběh a jsem přesvědčena, že jsou nevinní. Spolu s kolegy usilujeme o jejich propuštění. Sepsali jsme dopis vysoké představitelce Evropské unie pro zahraniční věci a bezpečnostní politiku Mogheriniové, ve které požadujeme, aby podpořila jejich osvobození. Markéta a Mirek chtěli v dobré víře pomoci a nyní čelí nespravedlivým následkům. Přesto věříme, že zde bude spravedlivý proces, který je osvobodí.

  Tibor Szanyi (S&D). – Elnök asszony! Az elmúlt pár napban a világ közel negyvenezer tudósa, akadémikusa, egyetemi professzora, köztük tizenöt Nobel-díjas közgazdász emelte fel a hangját, mert Orbán Viktor, magyar miniszterelnök be akarja záratni a régió legjobb nemzetközi egyetemét Budapesten, a Közép-európai Egyetemet. A magyar médiában közkeletű szavakkal, orbitális tetűségnek neveztem ezt a lépést, és tegnap tízezer fiatal hasonló véleménnyel tüntetett ezen ördögi terv ellen.

A hatalom flegma válasza ma az, hogy huszonnégy óra alatt fabrikál egy törvényt a gonoszsága legalizálására. Orbán Viktor, úgy is, mint Putyin és Erdogan leglelkesebb európai uniós követője, azonban nem csak az oktatást rombolja, hanem ezzel párhuzamosan egy másik szégyenletes törvénnyel az egész magyar civil szektort is. A magyar nép most Európa szolidaritásáért kiált.

  Marek Jurek (ECR). – Miesiąc temu w tej izbie mówiłem o kobiecie, którą bez jej zgody, mimo rozpaczliwych prób obrony, uśmiercono w jednej z holenderskich „levenseindekliniek”. Wzywałem wtedy do reakcji wiceprzewodniczącego Komisji, urzędowo zajmującego się prawami człowieka, pana Fransa Timmermansa. Dwa tygodnie temu, w czasie jego pierwszej od dwóch lat wizyty w Komisji Wolności Obywatelskich, Sprawiedliwości i Spraw Wewnętrznych, próbowałem bezpośrednio uzyskać jego stanowisko. Wiceprzewodniczący odmówił, wyjaśniając, że nie to jest tematem jego wizyty w komisji. Taka postawa pokazuje rzeczywiste stanowisko kierownictwa urzędującej dziś Komisji Europejskiej wobec rządów prawa, wobec kontroli parlamentarnej, a przede wszystkim wobec praw człowieka i najbardziej tragicznych nieszczęść ludzkich.

  Kateřina Konečná (GUE/NGL). – Paní předsedající, Francie chce učinit další nehorázný krok k narušení vnitřního trhu Evropské unie. Francouzské regiony totiž potichu zavádí takzvanou klauzuli Molière, podle které firmy ucházející se o veřejnou zakázku ve stavebnictví musí zajistit, aby všichni dělníci mluvili francouzsky.

Je zcela zjevné, že toto opatření má znovu diskriminovat cizince a ztěžovat jim přístup na francouzský pracovní trh. Tato podmínka je v naprostém rozporu s evropskou legislativou, jak již potvrdila i sama Komise. Hlavním důvodem pro zavedení tohoto opatření má být zvýšení bezpečnosti na stavbách. Skutečným důvodem je dle mého názoru jen další snaha o ochranu francouzského trhu. Nebo se nám snad Francie snaží říct, že v jiných členských státech se staví jinak než ve Francii?

Princip volného pohybu osob a služeb vyžaduje, aby byl požadavek na znalost jazyka toho daného státu zajištěný jen u povolání, u kterých je to nutné z důvodu komunikace. V současné době se se zaváděním různých diskriminačních a protekcionistických opatření přímo roztrhnul pytel. Podobná opatření mohou vyvolat jen další protiopatření ze strany zbylých členských států. Opravdu je to cesta, kterou se chceme vydat?

  Seán Kelly (PPE). – Madam President, now that Article 50 has been triggered everybody is focused on what will transpire in relation to negotiations. We in Ireland are well aware that we will probably be the most affected country in the European Union – economically, definitely, especially in relation to agriculture, but more importantly in relation to the border that hardly exists right now thanks to the good work of the European Union over many years, the USA and the two governments.

You could walk across the border now just as easily as you could walk from one of these rooms to the other. That is the way it has to stay, because if you unravel that you could set things back 20 years. It would upset trade, it would upset jobs but, above all, would upset peace. We cannot risk that in Ireland or the European Union, too much has been invested in it. This is not a bargaining chip. The border, which is invisible at this stage, must continue into the future.

  Claudiu Ciprian Tănăsescu (S&D). – Mulțumesc, doamnă președintă. Stimați colegi, anul trecut, în 7 iulie, aici, la Strasbourg, lansam către dumneavoastră propunerea ca, în condiții de post-Brexit, să facem împreună un prim pas către consolidarea unei Europe omogene, a celor 27, prin regândirea distribuției în teritoriu a instituțiilor Uniunii.

La acel moment v-am făcut cunoscută intenția mea de a declanșa și a susține relocarea de la Londra la București a Agenției Europene pentru Medicamente și mă bucur că sunteți alături de mine în acest demers. Mulțumesc, de asemenea, și premierului României, Sorin Grindeanu, că a răspuns mai mult decât pozitiv ideii mele, organizând un grup interinstituțional de lucru care se ocupă de pregătirea candidaturii României pentru relocarea la București a Agenției Europene pentru Medicamente.

Pentru cei care au încă dubii și pun întrebarea dacă România este pregătită pentru a găzdui o instituție de asemenea anvergură, vă anunț că în cel mai scurt timp vă voi pune la dispoziție un studiu întocmit la inițiativa mea și cu sprijinul Parlamentului European, unde veți găsi toate argumentele necesare susținerii propunerii de relocare în România a Agenției Europene pentru Medicamente. Vă mulțumesc.

  Nicola Caputo (S&D). – Signora Presidente, onorevoli colleghi, in Europa l'autismo colpisce ben 5 milioni di persone, e i dati danno una tendenza in crescita. L'autismo comporta disabilità significative a chi ne è colpito e sconvolge intere famiglie. Parlare di autismo oggi fa meno paura rispetto al passato. Molte barriere sono cadute, c'è una sensibilità diffusa, c'è una conoscenza maggiore grazie anche ad iniziative come la giornata mondiale della consapevolezza dell'autismo, celebrata ieri.

Tuttavia, resta molto da fare in termini di ricerca, in termini di assistenza e qualità della vita di queste persone e delle loro famiglie. È necessaria e non più procrastinabile, anche alla luce della dichiarazione scritta sull'autismo adottata da questo Parlamento nel 2015, una risposta strategica da parte delle istituzioni europee. L'Unione europea deve saper rispondere in modo adeguato alla sfida dell'autismo ed assicurare assistenza adeguata alle persone con autismo e ai loro familiari. Non possiamo girarci dall'altra parte rispetto a chi soffre.

  Julie Ward (S&D). – Madam President, the European Union has always been a project of peace, democracy and human rights, keeping the peace on this continent for decades, yet now, within days of triggering the UK’s exit process, senior Tories are already threatening to go to war with Spain. How utterly foolish. It is imperative that we continue to speak out to the British people about the EU’s role in promoting peace and human rights. One year ago today, British Iranian citizen Nazanin Zaghari-Ratcliffe, was imprisoned in Iran on unknown charges but, together with many fellow MEPs, I have sent a letter to key Iranian leaders urging her release, as well as that of EU Iranian prisoners Dr Jalali and Nazak Afshar. The EU must continue to be a pillar for human rights in the world, to take a stand when children are imprisoned in Bahrain, for example, or when LGBTI people are rounded up and killed in Chechnya, as is being reported. It is true that working together we can achieve more than alone and we must continue to speak that truth.

  Emilian Pavel (S&D). – Doamnă președintă, stimați colegi, ultimele date ale Comisiei Europene despre indexul economiei digitale și al societății plasează România pe o poziție surprinzătoare și dezamăgitoare.

Calitatea și viteza foarte ridicată a internetului sunt clar decuplate, deocamdată, de valorificarea deplină, economică și socială a digitalizării. România poate și trebuie să profite de revoluția digitală. Acest lucru trebuie pus în aplicare atât la nivel național, cât și la nivel local.

În acest context și în condițiile în care am mai prezentat această propunere încă de acum doi ani, doresc să fac și un apel din plenul Parlamentului European către autoritățile locale din orașul meu natal, Oradea. Consider că autoritățile locale trebuie să lucreze alături de mediul privat, de tineri și nu numai, de mediul educațional și de partenerii sociali pentru ca întreaga comunitate să poată profita din plin de progresul tehnologic. Oradea are vocația și potențialul de a deveni, printre altele, și un nou hub IT al României, în condițiile în care reușește să susțină un ecosistem propice inovării.

Ca inginer programator, dar și ca eurodeputat, voi face tot ce îmi stă în putință pentru a ajuta. Vă mulțumesc.

  Victor Negrescu (S&D). – Doamnă președintă, lansez un avertisment cât se poate de ferm la adresa Comisiei Europene. România și statele din estul Europei nu trebuie forțate să plătească factura Brexit-ului.

Am primit cu îngrijorare mesajul recent al vicepreședintelui Comisiei Europene, domnul Oettinger, care vorbește de nevoia de a face economii consistente în viitorul buget multianual ca urmare a Brexit-ului. Acest lucru sugerează explicit că se dorește reducerea bugetului dedicat politicii de coeziune, în plus față de posibila creștere a contribuțiilor pentru statele membre. Ceea ce înțelegem este că statele din est, precum România, ar urma să fie dublu taxate în urma ieșirii Marii Britanii.

Se pregătește, deci, nu doar o Europă cu mai multe viteze, ci și un Brexit la suprapreț pentru cei din est. O reformare a politicilor de coeziune ar accentua dramatic toate inegalitățile pe care încercăm să le corectăm în Uniunea Europeană. Aceste tăieri ar echivala cu sacrificarea intereselor acestor state noi care au decalaje de dezvoltare foarte acute.

Comisia Europeană trebuie să facă tot posibilul să evite un astfel de tratament nedrept aplicat statelor precum România, pentru că rezultatul ar fi scindarea de facto a Uniunii Europene.

  La Présidente. – Ce point de l’ordre du jour est clos.