Sanatarkat istuntoselostukset

Keskiviikko 26. huhtikuuta 2017 - Bryssel

18. Kulttuuriperinnön eurooppalainen teemavuosi (keskustelu)

  Przewodniczący. – Kolejnym punktem porządku dnia jest sprawozdanie sporządzone przez Mirceę Diaconu w imieniu Komisji Kultury i Edukacji w sprawie wniosku dotyczącego decyzji Parlamentu Europejskiego i Rady w sprawie Europejskiego Roku Dziedzictwa Kulturowego

(COM(2016)0543 – C8-0352/2016 – 2016/0259(COD)) (A8-0340/2016)

  Mircea Diaconu, Raportor. – Domnule președinte, doamnelor și domnilor, istoria acestui subiect e mai veche, a început prin 2011 printr-o scrisoare trimisă de mai mulți miniștri ai Culturii din țările europene către instituțiile europene, care însă nu au reacționat ani de zile. Comisia pentru cultură a avut acest subiect de când sunt eu acolo, din 2014, pe agendă, ba chiar, într-unul dintre rapoartele anterioare, pe care tot eu l-am redactat, și la sugestia colegilor din Comisia pentru cultură, am introdus necesitatea, am vorbit despre necesitatea introducerii acestui An al patrimoniului 2018.

Și iată că, într-o viteză, cu foarte puțină vreme în urmă, Consiliul European a deschis acest subiect și am început să redactăm acest raport într-o procedură de urgență. Din clipa asta, trebuie să vă spun, a funcționat o solidaritate extraordinară în toată Comisia pentru cultură și educație. Nu numai raportorii din umbră, ci toată lumea, pe mulți dintre ei îi văd și acum aici în sală, sunt alături de mine, au fost alături de mine, mai ales în cel mai delicat punct al dezvoltării acestui subiect, și anume în negocierile pe care le-am avut cu Comisia și cu Consiliul. Efectiv au fost alături de mine acolo cu adevărat, în toate punctele delicate ale negocierilor, și ceea ce s-a obținut este motivul pentru care astăzi sunt foarte mulțumit, sunt foarte încântat de ce s-a obținut în aceste negocieri, iar cooperarea cu Comisia Europeană și cu Consiliul a fost absolut remarcabilă și țin s-o apreciez nu în reflexele obișnuite de tip Oscar, ci, pur și simplu, așa a fost. Așa a fost, ceea ce înseamnă că avem premisele, avem pe masă premisele unui subiect extrem de interesant.

Mai remarc un singur lucru: în votul din Comisia pentru cultură, toate grupurile politice au susținut acest subiect, cu o singură excepție, care mi se pare chiar amuzantă, duios amuzantă, și anume unul dintre grupurile politice, care de regulă face acest lucru, se opune la tot, mi-a spus că nu are nimic împotrivă, dar din motive politice trebuie să voteze contra. Am înțeles, ceea ce înseamnă probabil că votul de mâine va fi simplu, ușor și clar, mai ales o dată în plus că putem să înțelegem: cultura unește, nu dezbină, chiar și la acest nivel.

Din acest punct de vedere, ceea ce mă încântă deja, este faptul că, în 2018, vom avea prilejul, și așa se va întâmpla, să ne etalăm, cetățeni, state, instituții europene, asociații, structuri de toate felurile din domeniu, să ne etalăm ce avem mai bun în țările noastre, ceea ce ne reprezintă ca identitate națională și concluzia finală a acestui an, sunt foarte convins că așa va fi, este că elementul european va apărea în toate aceste manifestări naționale, ceea ce va demonstra că suntem într-adevăr un spațiu unitar, construit în mulți ani, ba chiar într-o mie de ani, printr-o istorie comună, niște experiențe comune, unele bune, altele nu foarte bune sau nefericite. Cert este că astăzi suntem un spațiu comun. Aceasta sigur va fi concluzia acestui An al patrimoniului.

Un lucru extrem de important îl remarc, țin să-l remarc, este faptul că deja ieri s-a petrecut, s-a luat startul, chiar dacă raportul nu a fost încă votat în Comisie. Au fost invitate toate statele europene, au participat, Comisia a fost extrem de pregătită și minuțioasă și practic s-a luat startul acestui subiect. Să fie într-un ceas bun și să sperăm că votul de mâine nu va opri acest - să-i zicem - zbor!

  Tibor Navracsics, Member of the Commission. – Mr President, honourable Members, let me first thank you for your overwhelming support for the European Year of Cultural Heritage which, without the European Parliament, we would not have had this year. Special thanks go to the rapporteur Mr Mircea Diaconu, and to Ms Silvia Costa, for leading Parliament’s negotiating team.

Tomorrow, with the vote on the decision to establish the year, we will take a big step towards bringing Europe’s heritage closer to citizens. The year is a perfect opportunity to put Europe’s cultural richness in the spotlight. I am confident that this initiative will help us lead an open dialogue on the shared values that connect us and make us stronger. What is especially important to me is that we use this unique opportunity to reach out to people from all backgrounds, way beyond those who are already interested in and familiar with cultural heritage. In particular, I want to reach out to young people. Cultural heritage is not just about the past. It has a vital role in building the future. Young people therefore have to be at the heart of the year.

We will bring this initiative to life through real collaborative work at all levels, from the European, through national, regional and, crucially, local levels. At the national level, national coordinators designated by each Member State will lead the implementation. They had their first meeting just this week on Tuesday. The list of events and activities they are planning is impressive. I am pleased to say that the European Parliament sent two observers to this meeting so you are fully on board and will remain so throughout 2017 and 2018. I will make sure this is the case.

We will also implement the year in close dialogue with key civil society organisations which will help us with the expertise and outreach. At the European level we will, for example, launch a specific call for proposals under the Creative Europe programme at the end of this year to fund transnational cooperation projects in the field of cultural heritage dedicated to the year’s objectives; devote resources to organising around 10 flagship initiatives at European level; develop synergies with existing Creative Europe initiatives devoted to cultural heritage, in particular the European Heritage Days, the EU Prize for Cultural Heritage, and the European Heritage label; join forces with other Commission departments which also fund cultural heritage, so that they support the year on top of its dedicated budget and run a communication campaign to give high visibility to our actions.

I am particularly pleased that we will be able to give more attention to our flagship initiatives thanks to the extra resources. For example, a project with schools will bring children and young people into contact with cultural heritage, encouraging them to appreciate its relevance and fostering a sense of belonging to a common European space and together with UNESCO, we will promote the European sites awarded the UNESCO label of World Heritage.

As actions on cultural heritage receive significant funding from several EU programmes, we estimate that at least a further EUR 100 million will be used to support the objectives of the year in addition to initiatives on budget. These funds will come from the Cohesion Funds, from Horizon 2020 for research projects on cultural heritage, and from other EU programmes supporting the environment, culture, tourism, citizenship and external relations.

Honourable Members, the European Year of Cultural Heritage 2018 is a great opportunity to tap into the full potential of cultural heritage. One single year is, of course, not enough to achieve this aim, but it is a good start to pave the way for a long-lasting heritage policy that makes a difference for citizens and helps us build the Europe of the future. I look forward to working with you, with Member States, and of course with our partners from the heritage sector to make this year a success.

  Bogdan Andrzej Zdrojewski, w imieniu grupy PPE. – Po pierwsze, bardzo dobrze, że ten Rok Dziedzictwa mamy, że on jest. Po drugie, znakomicie, że ma gwarancje finansowe – skromne, bardzo skromne, ale są. Po trzecie, dobrze, że te pozyskane środki finansowe nie pochodzą z programu „Kreatywna Europa”, ale są środkami ekstra.

Jesteśmy w momencie, kiedy odnieśliśmy połowę sukcesu. Druga połowa to jest sama realizacja. Tu chcę zaapelować, aby po pierwsze, nie rozpraszać za bardzo tych środków, po drugie, aby znaleźć wspólny mianownik dla tych projektów, aby ten rok był zauważony, i po trzecie – cieszy mnie deklaracja pana komisarza, że głównym adresatem tych środków ma być najmłodsze pokolenie. Według mojej oceny właśnie ono może przynieść najlepszy inwestycyjny efekt związany z Rokiem Dziedzictwa.

Trzymam za ten projekt kciuki i jestem przekonany, że dodanie środków finansowych do promocji wspólnego dziedzictwa materialnego i duchowego Europie się opłaca.

  Silvia Costa, a nome del gruppo S&D. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, signor Commissario, onorevole relatore, sono davvero felice che finalmente veda la luce l'Anno europeo del patrimonio culturale, per cui mi sono anche personalmente battuta prima come presidente della commissione per la cultura e poi con il collega relatore Diaconu e con tanti colleghi, sia shadow che della nostra commissione per la cultura, anche in sintonia con le conclusioni della relazione 2014 del Parlamento e poi con le conclusioni della Presidenza italiana, sempre nel dicembre 2014. Ringrazio molto per la collaborazione naturalmente la Commissione e la Presidenza maltese.

Ci siamo battuti nell'interesse dei cittadini europei, perché attraverso la conoscenza e la valorizzazione del patrimonio culturale – che, ricordo, è intangibile e digitale – si ritrovino le ragioni dei valori comuni e la possibilità concreta di creare ponti e non muri. Perché la ricchezza della diversità culturale europea diventi però un'occasione di dialogo e di pace, è indispensabile il coinvolgimento degli Stati membri, delle regioni, dei comuni e soprattutto dei cittadini, e dei più giovani in particolare, come è stato detto, per costruire un futuro di dialogo interculturale e di pace.

Credo che anche l'apertura della Casa della storia europea, il 4 maggio prossimo, avvenga in un momento giusto. Già da ieri, per la prima volta, come si ricordava, il Parlamento con due suoi membri partecipa al coordinamento dell'Anno europeo insieme ai coordinatori nazionali degli Stati membri.

Per noi è centrale un messaggio, cioè la valorizzazione della dimensione europea e trasversale del patrimonio culturale, sia attraverso la collaborazione tra le diverse direzioni generali della Commissione sia con una governance tra istituzioni europee, Stati membri e stakeholders per promuovere progetti crossborder accanto alle flag initiatives della Commissione e degli Stati membri e alla partecipazione attiva della società civile.

È significativo anche il risultato in termini di risorse. Abbiamo raddoppiato da 4 a 8 milioni, di cui solo la metà, per fortuna, gravano sul budget di "Europa creativa", che quest'anno comunque è cresciuto, mentre gli altri 4 provengono da altri capitoli di bilancio. Ricordo che altri programmi parteciperanno con bandi dedicati a questo Anno.

Chiudo dicendo che condivido anche la scelta fatta dalla DG Cultura della Commissione di quattro assi di attività: coinvolgimento, valorizzazione, protezione e innovazione. Questo darà finalmente un quadro a quella che deve diventare finalmente una vera policy europea per il patrimonio culturale che vada oltre il 2018.

  Helga Trüpel, im Namen der Verts/ALE-Fraktion. – Herr Präsident! Ja, es stimmt. Das Parlament hat sich sehr für dieses Europäische Jahr des Kulturerbes eingesetzt.

Warum? Weil wir davon überzeugt sind, dass es eine große Chance ist, das greifbare und ungreifbare kulturelle Erbe den Bürgerinnen und Bürgern Europas näher zu bringen. Wir zeigen damit, wie groß die Vielfalt des kulturellen Erbes ist und dass es Kultur in Europa nie nur im Singular, sondern immer im Plural gibt. Und dass es für viele Bürgerinnen und Bürger eine große Chance ist, das zu erleben und zu erfahren, dass man von Kulturaustausch und Kulturdialog in der europäischen Geschichte immer profitiert hat.

Es gibt Leute, die genau das jetzt in Frage stellen und zurück wollen zu kulturell homogenen Gesellschaften. Ich halte das für einen schweren Fehler. Deswegen deutlich zu machen, wie reich die europäische Kulturgeschichte ist, dass es um interkulturellen Dialog und interkulturelle Verständigung geht, darum, zu zeigen, dass Kulturaustausch die Menschen zusammengebracht hat und dass sie dadurch ein reicheres Leben haben, das ist das Ziel dieses Jahres des kulturellen Erbes.

Dass die Menschen im Alltag die Möglichkeit haben, an dieser Reichtumgeschichte wirklich teilzuhaben, das verändert auf positive Weise ihren Alltag und auch ihr Zusammengehörigkeitsgefühl in der Europäischen Union. Wir zeigen damit: Wir haben mehr, was wir gemein haben, als das, was uns trennt.

  Isabella Adinolfi, a nome del gruppo EFDD. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, il patrimonio culturale è un bene comune assai prezioso e di importanza unica. È per questo che credo che vada preservato e valorizzato quanto più possiamo. Però non posso dirmi soddisfatta di questo accordo, perché alla fine l'accordo che è stato raggiunto si riduce a uno spot europeo di comunicazione. Questo mi è stato confermato anche da una risposta ad un'interrogazione scritta alla Commissione europea. Invece, non c'è niente di concreto. Cosa intendo per concreto? Per esempio la possibilità di recuperare dei beni culturali che sono stati danneggiati da calamità naturali. Ecco, questo mi dispiace veramente tanto.

Inoltre, otto milioni di EUR sono troppi se facciamo soltanto comunicazione e sono troppo pochi se vogliamo fare qualcosa di concreto. Comunque noi stiamo aiutando, con "Europa creativa" che continua a rimanere sottofinanziato, chi vuole fare impresa attraverso la cultura e la creatività.

Chiudo dicendo che io ho deciso di studiare archeologia quando avevo otto anni, la prima volta che sono andata a Pompei, e quindi non penso di essere una persona che non vuole occuparsi del patrimonio culturale, ma, mi dispiace, questo è un accordo al ribasso e non posso sostenerlo.

  Dominique Bilde, au nom du groupe ENF. – Monsieur le Président, la question du patrimoine est essentielle dans nos sociétés aujourd’hui déstabilisées.

Le mot «patrimoine» vient du latin patrimonium, lequel signifie «l’héritage du père». En temps de crise, cela se rattache à ce besoin de lien charnel avec nos ancêtres, avec cette histoire constitutive des peuples et des nations. C’est pourquoi, a priori, j’ai accueilli avec beaucoup de bienveillance la volonté de ce Parlement de faire de 2018 l’année du patrimoine culturel.

Pourtant, je dois avouer une certaine déception face au résultat de cette négociation en trilogue. De mon point de vue, les 8 millions d’euros initiaux ou les 15 millions demandés par notre rapporteur ne changeront rien si les objectifs de cette année restent tels quels. En effet, la structure actuelle m’évoque plus une vaste opération de marketing en faveur de l’Union européenne que des actions pleinement utiles à la sauvegarde des biens culturels en Europe. Je n’ai rien vu sur la protection des édifices religieux, par exemple. En France, plus de 10 000 églises sont menacées de destruction.

Pour conclure, je dirais que la meilleure manière de célébrer cette année serait peut-être de commencer par reconnaître et valoriser la diversité des cultures nationales…

(Le Président retire la parole à l'oratrice)

VORSITZ: RAINER WIELAND
Vizepräsident

  Santiago Fisas Ayxelà (PPE). – Señor presidente, apreciado comisario, el patrimonio cultural europeo es una de nuestras mayores riquezas, que abarca desde museos hasta costumbres y tradiciones, pasando por parajes naturales. Pero el patrimonio cultural no consiste solo en monumentos y obras de arte; también consiste en bienes inmateriales e intangibles. Entre ellos se encuentra el patrimonio gastronómico de Europa. De una riqueza sin igual. Un patrimonio que se ha transmitido de generación en generación a través de las familias. Lamentablemente, el trajín de la vida moderna puede ponerlo en riesgo; y debe ser la escuela quien tome el relevo. Nuestra gastronomía es una fuente de riqueza cultural, artística, turística y económica y representa más de 300 000 empleos directos y 7 millones indirectos.

No me gustaría olvidarme de otro elemento esencial de nuestro patrimonio inmaterial: los deportes tradicionales europeos. Muchos de ellos no pertenecen al ámbito federativo. No se ganan medallas con su práctica, pero forman parte de nuestra riqueza cultural. Debemos conocerlos y apoyarlos para que no se pierdan en las próximas generaciones.

  Luigi Morgano (S&D). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, l'Anno europeo del patrimonio culturale è un importante risultato del Parlamento europeo e, credo di dover dire, in particolare della commissione per la cultura. Grazie alla tenacia e alla determinazione del collega Diaconu e dei colleghi ombra della delegazione guidata dalla collega Silvia Costa, siamo riusciti a concretizzare questa importante iniziativa per i cittadini dell'Unione.

L'idea di un anno dedicato alla valorizzazione del patrimonio culturale europeo tangibile e intangibile è nata due anni fa con la relazione dal titolo "Verso un approccio integrato al patrimonio culturale per l'Europa", con la quale il Parlamento ha sottolineato l'importanza del patrimonio culturale europeo, materiale e immateriale, quale fattore fondamentale per la conservazione della cultura e della storia europea e la salvaguardia dei valori legati all'identità europea.

Un Anno per il patrimonio culturale, quindi, come risorsa condivisa che implica responsabilità collettive, fattore capace di rafforzare il senso della comune appartenenza europea, in particolare in questo delicato momento storico, nel quale troppi cittadini sembrano aver perso il senso, l'orgoglio e la ragione stessa del loro stare insieme nel nostro comune progetto.

Valorizzare i siti riconosciuti che hanno ottenuto il marchio del patrimonio culturale europeo deve diventare quindi una priorità politica per sostenere la nostra consapevolezza europea, il nostro senso di appartenenza a uno spazio culturale comune, alla dimensione europea, frutto di una storia intrecciata e plurisecolare, e rinsaldare gli ideali e i valori che hanno portato all'integrazione europea.

Saranno quindi organizzate iniziative faro legate al 2018, unitamente a eventi, iniziative e campagne di sensibilizzazione inclusive per trasmettere il valore dell'unità nella diversità della ricchezza del patrimonio culturale europeo e avvicinare maggiormente all'Unione i suoi cittadini. È bene quindi aver associato, oltre alle istituzioni degli Stati membri, la società civile, in particolare le associazioni giovanili, all'organizzazione di questo appuntamento e, per la prima volta, sia pur solo come osservatori, anche i rappresentanti di questo Parlamento per promuovere l'intreccio costruttivo e virtuoso tra istituzioni e cittadini.

  Michaela Šojdrová (PPE). – Pane předsedající, Evropský rok kulturního dědictví 2018 se bude konat v symbolickém roce, kdy si připomeneme 100 let od konce první světové války, který umožnil vznik nových států v Evropě, včetně Československa.

Dnes Evropa prožívá opět politickou krizi nedůvěry. A to je situace, kdy se můžeme znovu opřít o velké kulturní dědictví: bohatství, které nás spojuje. Více poznat historii, zpřístupnit ji, zejména mladým lidem, znamená také lépe porozumět dnešní situaci.

Já bych chtěla říct kolegyni Adinolfi, že rok kulturního dědictví nemůže být jen kampaní a také nebude. Já jsem se včera měla možnost zúčastnit právě první schůzky se zástupci Evropské komise, jako pozorovatelka za Výbor pro kulturu a vzdělávání. Chci poděkovat panu komisaři a jeho týmu, protože nečeká, až bude moci začít po schválení legislativy, ale už nyní připravuje aktivity, aby rok kulturního dědictví naplnil naše očekávání a Evropa žila svým kulturním bohatstvím.

Catch-the-eye-Verfahren

  Patricija Šulin (PPE). – Evropsko leto kulturne dediščine pozdravljam najprej kot Slovenka in državljanka Evropske unije.

Kulturna dediščina je priča naše preteklosti, del naše skupne zapuščine za prihodnje rodove, kulturna dediščina je steber naše kulture in identitete. Za uspešno in skupno prihodnost potrebujemo močne in globoke korenine.

V teh nemirnih in negotovih časih je za nas Evropejce bolj kot kdaj koli prej pomembno, da vemo, kdo smo, kaj zmoremo in kaj nas povezuje.

Evropska kulturna dediščina nas bogati s svojo raznolikostjo in hkrati nas, temelječa na judovsko-krščanskih vrednotah, tudi tesno povezuje.

Spoštovanje lastnega naroda, narave in običajev je prav gotovo tudi korak h krepitvi ljubezni do domovine.

Zaskrbljena pa sem nad pristopom Komisije k financiranju evropskega leta kulturne dediščine. Namesto da bi Komisija zaprosila za dodatno financiranje teh projektov, jemlje sredstva drugim programom in tako ogroža njihovo uresničevanje.

Zato sem vesela, da smo v Odboru za proračun za leto 2017 izglasovali oblikovanje posebne proračunske vrstice.

  Viorica Dăncilă (S&D). – Domnule președinte, felicitări raportorului Mircea Diaconu, doamnei Costa, tuturor raportorilor din umbră pentru munca depusă în cadrul acestui raport! Identitatea Europei ține de multe aspecte: geografie, cultură, istorie, libertate, dar și de patrimoniul cultural. În acest context, propunerea ca anul 2018 să fie Anul european al patrimoniului cultural este binevenită, iar evenimentele care vor avea loc vor permite cetățenilor europeni și non europeni care vor vizita Europa să aprecieze cultura Europei, să conștientizeze istoria și valorile noastre comune, dar și să fie consolidat sentimentul de apartenență la spațiul public european. Niciodată nu putem spune că o cultură este superioară alteia, iar prin acest program se încurajează derularea de proiecte locale, regionale, transfrontaliere, care va permite întregii culturi să înflorească.

  Ivan Jakovčić (ALDE). – Gospodine predsjedniče, futuristi kažu da će Amerika biti shopping centar, da će Azija biti jedan veliki proizvodni pogon, a da će Europa biti muzej. Možda futuristi baš i nisu do kraja u pravu, ali kada govore na takav način, samo pokazuju što znači Europa, što znači europska baština. Naša europska baština zaista je isprepletena. Isprepletena je zato što smo imali razne civilizacije koje su nestale na europskom tlu, razne ratove i osvajanja. Imali smo mnogo tragedija, ali su ipak iza svega ostale iznimno vrijedne spomeničke baštine, koje danas njegujemo i koje čine dio nas, dio naše civilizacije.

Zato, za razliku od nekih kolegica koje napadaju ovaj program potpuno nerealno i čak netočno, ja želim vjerovati da je ovo odličan početak za zaštitu i valorizaciju kulturne baštine europskih zemalja. Zato podržavam ovo i čestitam dragom kolegi Diaconu na ovom izvještaju.

  Bogdan Brunon Wenta (PPE). – Panie Komisarzu! Rok dziedzictwa kulturowego ma wzmocnić poczucie tożsamości europejskiej i także przynieść wymierne skutki ekonomiczne. Promocja dziedzictwa kulturowego może przynieść wzrost gospodarczy i stworzyć miejsca pracy, ale jako członek Komisji Rozwoju uważam, że dziedzictwo kulturowe może także odegrać kluczową rolę w zewnętrznych stosunkach Unii z innymi państwami, szczególnie w reagowaniu na niszczenie dziedzictwa kulturowego w strefach konfliktu.

Promowanie kultury przyczynia się również do lepszej integracji migrantów oraz do zwalczania ekstremizmu, populizmu w Europie. Dostrzeżono to także między nimi w agendzie na rzecz zrównoważonego rozwoju 2030, potwierdzając znaczenie różnorodności kulturowej i dialogu międzykulturowego jako nadrzędnych zasad zrównoważonego rozwoju.

  Κώστας Μαυρίδης ( S&D). – Κύριε Πρόεδρε, οι αρχές και οι αξίες μας, the rule of law, είναι απόσταγμα του άυλου πολιτισμού μας, γι’ αυτό στηρίζουμε ένθερμα την καθιέρωση του 2018 ως Έτους Ευρωπαϊκής Πολιτιστικής Κληρονομιάς. Όμως, κύριε Πρόεδρε και κύριοι συνάδελφοι, μου προκαλεί λύπη που σ’ ένα μέρος εντός της Ευρωπαϊκής Ένωσης η προστασία του πολιτισμού μας δεν είναι εφικτή. Σε αυτό το μέρος στην Ευρωπαϊκή Ένωση τα μνημεία του πολιτισμού μας καταστρέφονται, οι εκκλησίες και τα ξωκκλήσια έγιναν στάβλοι και οθωμανικά λουτρά. Εικονογραφίες αιώνων, αρχαία μνημεία του ελληνικού πολιτισμού καταστρέφονται ολοσχερώς. Αυτό το μέρος δεν είναι στην Παλμύρα της Συρίας, είναι στην κατεχόμενη από την Τουρκία Κύπρο, και εδώ έχω δύο βιβλία· το ένα τιτλοφορείται: «The Destruction of Religious Monuments by the Turkish Army in the Occupied Part of Cyprus» και το άλλο: «Religious Monuments in Turkish-Occupied Cyprus». Eδώ είναι όλη η αλήθεια δυστυχώς.

(Ende des Catch-the-eye-Verfahrens)

  Tibor Navracsics, Member of the Commission. – Mr President, I would first like to thank the Honourable Members for their contribution and their work in the preparation and preparatory works of the European Year of Cultural Heritage. I will just make one brief remark.

The European cultural heritage is a collection and a pool of local cultural heritages. That is why we would like to see a bottom-up structure for the European Year of Cultural Heritage, which means that we would like to put the emphasis on the local level, the involvement of local communities, and helping those local communities to showcase their own cultural richness and cultural heritage. We are going to have flagship events at European level, but, if we want to be successful and to be happy by the end of next year, we have to help – and we should help – those local communities to be successful in showing their treasures and the richness of their cultural heritage, because that is Europe. Europe is a community of communities, and we have to show, and to open up, all the opportunities for local and regional communities to show their own treasures.

  Mircea Diaconu, Raportor. – Aș vrea să atrag atenția colegial celor două grupuri politice care nu susțin acest raport că subiectele pe bună dreptate dezvoltate de ele sunt altele și se pot finanța, s-au rezolvat din cu totul alte programe decât acesta, adică să încerce, ca să zic așa, la alt ghișeu.

Revenind însă după intervențiile domnului comisar Navracsics și ale tuturor colegilor, mai ales că cei mai mulți sunt participanți efectivi la acest raport, și acest, după părerea mea, succes până aici, n-ar mai fi nimic de spus. Și totuși, în concluzie, în final, aș vrea să remarcați, doamnelor și domnilor, o oportunitate cu totul specială, și anume faptul că Parlamentul rămâne, conform documentului final, colaborator și participant efectiv până la capătul desfășurării acestui proiect, un lucru neobișnuit și bine meritat, cred eu, mai ales că subiectul principal care trebuie tratat, cred eu și nu numai eu, în Europa, este refacerea legăturii între instituțiile europene, Uniunea Europeană la vârful său și cetățeni. Și cine oare poate să o facă mai bine decât Parlamentul, care este compus din oameni aleși de către cetățeni? De aceea, la această sărbătoare a tuturor, așa cum bine spunea domnul comisar, a comunităților, a cetățenilor, a asociațiilor, a tuturor, trebuie să fim toți, toate instituțiile și toți cetățenii, să fie ca o sărbătoare care vine o dată la o sută de ani. Să înțelegem acest lucru, să-l evaluăm ca atare și să ne comportăm ca atare. Îmi doresc acest lucru, sper să fie un succes.

  Der Präsident. – Die Aussprache ist geschlossen.

Die Abstimmung findet morgen, Donnerstag, 27. April 2017, statt.

Schriftliche Erklärungen (Artikel 162 GO)

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), raštu. – Europos kultūros paveldo įkūnyti idealai, principai ir vertybės yra bendras Europos atminimo, supratimo, tapatybės, dialogo, sanglaudos ir kūrybiškumo šaltinis. 2007 m. priėmus Europos kultūros darbotvarkę, kultūros paveldas laikomas prioritetu ir vėlesniuose Tarybos kultūros srities darbo planuose, įskaitant dabartinį – 2015–2018 m. – darbo planą. 2014 m. lapkričio mėn. Tarybos išvadose dėl kultūros paveldo valdymo Komisija buvo paraginta paskelbti Europos kultūros paveldo metus. Europos Parlamentas paskelbė panašų raginimą savo rezoliucijoje ir pakvietė Komisiją „paskelbti Europos paveldo metus, pageidautina 2018 m.“. Komisijos teigia, kad kultūros paveldo indėlis į ekonomikos augimą ir socialinę sanglaudą Europoje yra nepakankamai žinomas ir neretai per menkai vertinamas. Kaip kiekvienais Europos metais, svarbiausias tikslas yra padidinti informuotumą apie tam tikros srities problemas ir galimybes ir išryškinti Europos vaidmenį ieškant bendrų sprendimų. Europos kultūros paveldo metai turėtų pasiūlyti Europos piliečiams naujų galimybių per platesnį bendrą praeities interpretavimą geriau pažinti dabartį.

  Λευτέρης Χριστοφόρου ( PPE), γραπτώς. – Στηρίζουμε ένθερμα την απόφαση για την ανακήρυξη του 2018 ως Ευρωπαϊκού Έτους Πολιτιστικής Κληρονομιάς, με στόχο την ευαισθητοποίηση των Ευρωπαίων σχετικά με την ευρωπαϊκή ιστορία και τις ευρωπαϊκές αξίες, καθώς και την ενδυνάμωση του κοινού αισθήματος ευρωπαϊκής ταυτότητας. Ωστόσο, δυστυχώς οφείλω να θυμίσω και να καταγγείλω πως η θρησκευτική και πολιτιστική κληρονομιά της Κύπρου καταστρέφεται καθημερινά από το 1974, από μια χώρα η οποία είναι υπό ένταξη στην ΕΕ, από την Τουρκία. Η Τουρκία καταστρέφει ανεκτίμητης αξίας πολιτισμικούς θησαυρούς, οι οποίοι αποτελούν κοινή πολιτιστική κληρονομιά της Ευρώπης και τους οποίους η ΕΕ οφείλει να διαφυλάξει. Η επιβολή κυρώσεων στην Τουρκία για την καταστροφή ευρωπαϊκών μνημείων και για την βάναυση παραβίαση της βασικής αρχής του σεβασμού της θρησκευτικής και πολιτιστικής κληρονομιάς κρίνεται επιβεβλημένη.

  Andor Deli (PPE), írásban. – Tisztelt Képviselőtársaim, engedjék meg, hogy szóljak néhány szót a kulturális örökség európai évéről. Napjainkban a kulturális örökség egyre inkább felértékelődik, hiszen olyan világban élünk, ahol a kulturális sokszínűség egyre nagyobb teret hódít. Nemcsak identitásunk megőrzéséhez járul hozzá, de növeli a gazdaság teljesítőképességét, ösztönzi a befektetéseket és hozzájárul a munkahelyteremtéshez is. Többek között ezért is nagyon fontos a kezdeményezés, hiszen felhívja a figyelmet kontinensünk múltjára, értékeire, megerősítve ezzel a közös európai identitást. A kulturális örökség európai évéről szóló parlamenti és tanácsi határozatra irányuló javaslatban eszközölt módosítások rendkívüli jelentőséggel bírnak, hiszen pontosítják, kiegészítik a Bizottság által javasolt szöveget. Példának okáért a civil társadalom részvétele elengedhetetlen ahhoz, hogy a kezdeményezést „közelebb hozzuk” az európai polgárokhoz.

A tagállami társfinanszírozás mellett az általános költségvetésben létrehozandó külön jogcímcsoport pedig a megfelelő finanszírozás szempontjából bír kiemelt jelentőséggel. Természetesen a Költségvetési Bizottság pénzügyi összeegyeztethetőséggel kapcsolatban megfogalmazott állásfoglalását, illetve a REGI bizottság javaslatát sem szabad figyelmen kívül hagyni. A fent említett módosítások mindezekkel összhangban kerültek megfogalmazásra. Mindezek fényében úgy gondolom, kiemelkedő jelentőséggel bír, hogy 2018 a kulturális örökség európai éve legyen, és ez a fent vázolt keretek között hatékonyan meg is valósítható. Köszönöm, hogy meghallgattak!

  Enrico Gasbarra (S&D), per iscritto. – Il patrimonio culturale svolge per noi europei un ruolo fondamentale di coesione e sviluppo per le nostre comunità, soprattutto in una fase storica così delicata di crescente complessità e diversità culturale. Questo vale ancora di più per quelle aree del nostro continente colpite da crisi sociali e occupazionali o soggette a emergenze e disastri naturali, per le quali la presenza di un patrimonio culturale e paesaggistico offre non solo un'occasione di ripresa economica, ma rappresenta spesso un'opportunità unica di reinvenzione produttiva e di rilancio collettivo.

Trovo particolarmente significativo che l'UE abbia voluto dedicare l'anno 2018 al patrimonio culturale. Con tale scelta andiamo infatti a rafforzare il senso di appartenenza dei cittadini europei a uno spazio culturale comune e a un sistema valoriale aperto al mondo, nel solco della tradizione storica e culturale dell'Europa. L'auspicio è che da questa importante occasione di dibattito odierno possano scaturire politiche costanti e nuove misure concrete finalizzate a salvaguardare e valorizzare, proprio nelle aree di maggiore crisi della nostra Europa, le tante bellezze paesaggistiche e culturali di cui siamo detentori.

  Verónica Lope Fontagné (PPE), por escrito. – El patrimonio cultural, además de ser un símbolo de identidad y de herencia histórica propia de los distintos pueblos europeos, es un elemento que contribuye tanto directa como indirectamente al crecimiento económico y al desarrollo social de las distintas localidades y regiones europeas. La conservación y restauración del patrimonio cultural material, en especial el existente en zonas rurales y escasamente pobladas, ayudará a potenciar un turismo sostenible, a crear puestos de trabajo y a evitar el deterioro y abandono que sufren no solo estos bienes históricos, sino también los pueblos y comarcas en los que se encuentran. Para garantizar el éxito del proceso, es preciso incidir en una formación y especialización de los trabajadores, así como en el reconocimiento a nivel nacional y europeo de las distintas técnicas de restauración y de conservación, ya que estas se deben adecuar a las especificidades de la obra en cuestión, desde el tipo de materiales que integran la obra hasta los motivos que han provocado su deterioro.

  Curzio Maltese (GUE/NGL), per iscritto. – L'esiguità dei fondi messi a disposizione rende l'anno del patrimonio culturale un evento poco più che simbolico. Tuttavia simboli e azioni sono importanti. In tal senso mi adopererò affinché sia data la dovuta attenzione anche al patrimonio culturale distrutto dalle catastrofi naturali, nei meeting previsti dalla Commissione per decidere dell'organizzazione degli eventi che si terranno nel 2018.

Il patrimonio culturale che ci circonda in tutta Europa è un immenso privilegio, ma anche fonte di doveri. Parafrasando un detto dei nativi americani, noi l'abbiamo ereditato dai nostri genitori e lo abbiamo in prestito per i nostri figli ai quali dobbiamo restituirlo.

In Italia il patrimonio culturale è inestimabile, ma rischia di trasformarsi da bene comune del popolo, di tutti I Popoli, a fonte di arricchimento per pochi, grazie a tagli imposti alla cultura e a ideologie di privatizzazioni. Il rimedio è il coinvolgimento dei cittadini, soprattutto giovani.

Mi auguro perciò che il 2018 sia il prossimo passo su questa strada.

  Urmas Paet (ALDE), kirjalikult. – Kultuuripärand on oluline osa Euroopa ja Euroopa kodanike ajaloost ning identiteedist. 2018. aasta nimetamine Euroopa kultuuripärandi aastaks on vajalik, et suurendada kultuuripärandi panust meie majandusse ja ühiskonda ning pöörata tähelepanu vajadusele kaitsta maailma kultuurivarasid. Ühelt poolt võimaldavad kultuurivarad meil paremini mõista minevikku. 2018. aasta tähistab paljusid meie jaoks olulisi sündmusi, sealhulgas saja aasta möödumist I maailmasõja lõpust ja mitme ELi liikmesriigi, sh Eesti iseseisvumisest. Kultuuripärandile mõeldes peame lisaks minevikule vaatama ka tulevikku: kuidas kaitsta ja säilitada kultuurivarasid, millised on võimalused suurendamaks kultuuripärandi panust meie majandusse ja ühiskonda jne. Sellele kõigele võimaldab 2018 senisest enam tähelepanu pöörata. Vaadates Euroopast kaugemale on murettekitav, et paljud maailma kultuurivarad on praegu ohus ning konfliktipiirkondades neid ka tahtlikult hävitatakse. Kultuur peab olema ELi välispoliitika lahutamatu osa ning ELil koostöös Euroopa Nõukogu ja UNESCOga on oluline roll, et kaitsta maailma kultuuripärandit.

  Claudia Țapardel (S&D), în scris. – Propunerea de a avea un An european al patrimoniului cultural este o victorie a Parlamentului, dar și a zecilor de organizații europene și autorități publice naționale, care au susținut această idee în fața Comisiei. Deși apreciez abordarea Comisiei de a sprijini cultura europeană, observ cu dezamăgire că textul Parlamentului ignoră contribuția turismului la promovarea patrimoniului cultural, iar alocarea bugetară este insuficientă pentru atingerea obiectivelor. Așa cum a declarat și domnul comisar Tibor Navracsics, legătura dintre cultură și turism este evidentă și indestructibilă. Așadar, nu vreau ca Anul patrimoniului cultural să fie o simplă campanie de imagine, ci vreau să îl privim ca pe o oportunitate de a evidenția cum sinergia dintre turism și patrimoniu cultural contribuie la promovarea a tot ce are Europa mai de preț. Totodată, trebuie să ne asigurăm că Anul european va fi marcat în toate statele europene, iar planul de acțiuni va reuși să identifice și să promoveze comorile ascunse ale continentului nostru. Astfel, pentru a evidenția punțile care se pot crea între state, aș vrea să fac referire la marele sculptor Constantin Brâncuși, a cărui operă se găsește atât în România, cât și expusă în cele mai mari muzee ale lumii.

  Iuliu Winkler (PPE), în scris. – Decizia Parlamentului European la propunerea Comisiei de a dedica anul 2018 patrimoniului european este salutară. Patrimoniul cultural european este o resursă comună și un bun al tuturor, care trebuie păstrat pentru generațiile viitoare și a cărui protejare este o responsabilitate comună a tuturor. Creat, de-a lungul timpului, prin sinteza expresiilor culturale extrem de diverse ale civilizațiilor care au populat Europa, patrimoniul cultural moștenit poate juca un rol important în coeziunea comunităților într-o perioadă în care societățile europene traversează o perioadă de creștere a diversității. Anul european va încuraja o mai bună înțelegere a nevoii de protecție și promovare a diversităților expresiilor culturale. Înțelegând importanța vitală a patrimoniului cultural pentru comunitatea noastră, UDMR a lansat în urmă cu cinci ani programul „Protectorii patrimoniului - adoptă un monument” care are ca scop educarea și implicarea tinerilor în protejarea și promovarea patrimoniului construit. Programul a înregistrat un succes real, de-a lungul acestei perioade, tot mai mulți elevi și liceeni au înțeles importanța protejării monumentelor, antrenându-se entuziaști în activități dedicate acestui scop. UDMR dorește să promoveze acest program la nivel european ca pe un set de bune practici în privința implicării civice, de la vârste fragede, în protejarea și transmiterea patrimoniului cultural către generațiile viitoare.