Przewodniczący. – Kolejnym punktem porządku dnia jest sprawozdanie sporządzone przez Renatę Briano w imieniu Komisji Rybołówstwa w sprawie roli turystyki związanej z rybołówstwem w dywersyfikacji rybołówstwa (2016/2035(INI)) (A8-0221/2017).
Renata Briano, relatrice. – Signor Presidente, onorevoli colleghi, i pescatori artigianali, in particolare quelli dell'area mediterranea, si trovano a fronteggiare crescenti pressioni provenienti da diversi fattori, tra cui il calo dell'occupazione e la minore attrattività della professione, ma anche i cambiamenti climatici e l'inquinamento, che hanno portato a un graduale depauperamento degli stock ittici.
In Europa si stanno cercando e sperimentando nuove soluzioni, che vanno verso la diversificazione dell'attività di pesca, sviluppando anche settori come quelli per esempio legati al turismo, che in alcuni paesi vengono chiamati pescaturismo e ittiturismo. La politica comune della pesca lo prevede già, ma la relazione nasce per dare un nuovo impulso a questo tipo di attività. L'obiettivo è quello di creare nuovi posti di lavoro, favorire l'inclusione sociale e il rilancio delle comunità che dipendono dalla pesca.
Le zone costiere europee attraggono milioni di visitatori ogni anno e recentemente si è registrato un crescente interesse per il turismo sostenibile. Pertanto, la diversificazione delle attività consentirà non solo di aiutare un settore in crisi a rialzarsi, ma anche di aiutare pescatori e turisti a incontrarsi e a conoscersi attraverso un mestiere antico, difficile e complesso. Non solo: grazie a questo incontro può crescere la consapevolezza di un consumo responsabile, partendo dalla conoscenza delle diverse specie di pesci, anche di quelle meno note, che sono spesso meno care ma non per questo meno buone.
Per beneficiare al massimo delle potenzialità economiche e sociali legate a questo settore, occorre agire su più fronti: prima di tutto armonizzando la definizione e la base giuridica del turismo legato alla pesca, che vede notevoli differenze da uno Stato membro a un altro – ad esempio, in Italia è considerato un'attività professionale, mentre in Francia un'attività occasionale. È necessario, poi, armonizzare anche le norme europee in materia di sicurezza, in modo da poter utilizzare le imbarcazioni adibite alla pesca artigianale per escursioni turistiche o per esperienze di pesca diretta, garantendo l'incolumità di chi è a bordo. Occorre infine favorire gli investimenti a livello nazionale, regionale e locale per migliorare i servizi, da una migliore connessione Internet alla ristrutturazione degli impianti, passando per la valorizzazione delle culture e delle tradizioni locali.
Andrebbero sfruttate meglio le risorse messe a disposizione dal FEAMP, e contemporaneamente bisognerebbe rafforzare la collaborazione tra le amministrazioni pubbliche, i FLAG (ovvero i gruppi di azione locale), gli esperti del settore turistico e i portatori di interesse per promuovere una crescita sostenibile e per sviluppare prodotti innovativi, capaci di rispondere alle aspettative dei visitatori.
La questione della stagionalità potrebbe essere affrontata attraverso campagne informative e promozionali capaci di offrire ai visitatori diverse attività durante l'intero arco dell'anno, ad esempio attraverso l'organizzazione di eventi. Le attività turistiche collegate alla pesca, in particolare pescaturismo e ittiturismo, rappresentano quindi in molte regioni europee una reale forma di integrazione e diversificazione dell'attività primaria, e sono economicamente vantaggiose per i pescatori e sostenibili ambientalmente.
Purtroppo, però, sono ancora troppo poco conosciute dal grande pubblico e troppo poco valorizzate da parte delle istituzioni. Per questo c'è bisogno di uno sforzo comune e condiviso che coinvolga tutte le parti interessate e che permetta alle comunità costiere, ai pescatori e ai turisti di beneficiare appieno delle grandi opportunità che questo settore ha da offrire. Colgo l'occasione per ringraziare tutti i colleghi, i relatori ombra, per l'aiuto e l'interesse dimostrato per il lavoro che abbiamo fatto insieme.
Zgłoszenia z sali
Stanislav Polčák (PPE). – Pane předsedající, já nechci zpochybňovat důležitost tohoto tématu i ve vazbě na příslušnost paní navrhovatelky. Chápu, že nová pracovní místa může skutečně cestovní ruch v rybářství přinášet. Dokonce nezpochybňuji ani sociální soudržnost, kterou toto téma může skutečně přinášet. Má to nepochybně i rozměr spolupráce mezi státy: Chorvatsko, Itálie, Slovinsko, to je oblast Jaderského moře.
Ale to, co skutečně zpochybňuji, to je otázka nezbytnosti definice právního základu pro tuto aktivitu, to znamená pro cestovní ruch v rybářství. Já si myslím, že toto je věc, která nepotřebuje definování právního základu. Měli bychom se zaměřit na udržitelnost. Aby míra vyčerpanosti zdrojů našich moří a pobřežních vod nebyla tak extrémní a tak vysoká, jako už je v současnosti. Na to bychom se měli zaměřit, ale jestli potřebujeme definovat právní základ, o tom tedy jednoznačně pochybuji.
Ricardo Serrão Santos (S&D). – Senhor Presidente, desde já quero congratular a relatora, Renata Briano, pela iniciativa deste relatório e pelo seu conteúdo final. A diversificação do rendimento é essencial para a pesca na Europa. Por um lado, muitos mananciais estão depauperados e, por outro, os pescadores lutam por recuperar rendimentos. Há que encontrar soluções sustentáveis e esta pode ser uma delas.
Dentro de estritas condições de segurança, as embarcações de pesca profissional artesanais dos Açores - região de onde sou oriundo - podem operar com turistas a bordo. Neste momento há já uma conjugação de esforços entre a indústria pesqueira e a restauração, o que permite ao visitante assistir e auxiliar na captura e depois aprender a confecionar o pescado, de acordo com a tradição desta região ultraperiférica. Este é um processo coordenado pela Associação das Mulheres na pesca dos Açores. Penso que o exemplo açoriano pode e deve servir de modelo para outras zonas da Europa insular e continental.
Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – Señor presidente, quisiera dar las gracias a la señora Briano por el trabajo realizado y decirle que estoy de acuerdo en diversificar la renta de las zonas pesqueras, pero que no debemos olvidar que su actividad principal es la pesca. Sus productos, los oficios, las tradiciones y la cultura que se derivan de ella son la base para construir actividades de diversificación atractivas.
Me voy a abstener en la votación porque este informe se centra más en sugerir las posibilidades que abre el turismo que en garantizar que sean las comunidades locales quienes disfruten de las rentas complementarias procedentes de las nuevas actividades para hacer su actividad sostenible.
Echo de menos más referencias a la protección de la pesca y sus profesionales y a su protagonismo en el diseño, el emprendimiento y la comercialización de la oferta de nuevos bienes y servicios. Solo así garantizaremos que se base en la autenticidad —la clave de su éxito— y nos aseguraremos de que los beneficios, mucho más que empleos en el sector de hostelería, queden en estas zonas tan presionadas por factores como la contaminación, la estacionalidad, la reducción de cuotas de pesca o el límite del número de especies que puedan capturar.
Maria Lidia Senra Rodríguez (GUE/NGL). – Senhor Presidente, entendemos que o turismo ligado à pesca, se for realizado de maneira responsável, pode ser um complemento para o setor das pescas e contribuir para a valorização da cultura dos produtos da pesca. Mas quero deixar bem claro que as atividades turísticas não podem, em caso algum, substituir nem ter impactos negativos nos vários tipos de pesca.
A pesca é, antes de tudo, uma atividade económica fundamental em países como a Galiza e em outras zonas costeiras da Europa. Os pescadores e pescadoras querem viver do seu trabalho, não querem tornar-se guias turísticos. Devemos ter em mente que nem todas as áreas têm as mesmas possibilidades de atrair turismo de pesca e que este tipo de projetos, se não forem desenvolvidos de maneira responsável, podem esgotar-se rapidamente e ser extremamente sazonais.
Por este motivo pedimos muita prudência antes de qualquer tipo de incentivo fiscal para o turismo marítimo. Acho também que a UE deve apoiar, em primeiro lugar, que a pesca seja ambiental e economicamente sustentável e deve dar prioridade ao consumo de produtos da pesca local.
David Coburn (EFDD). – Mr President, the cell door slammed shut behind him. He remained leaning against the bolted metal door for a few seconds before pacing across the cell – 10 paces in all. He still couldn’t really believe it. What had the judge said? ‘You must pay for your criminal actions: take him down’. What had he done? He had gone fishing. Just a bit of fun. The catch was unimportant. What was the technical term? ‘Common fisheries policy prohibited recreational angling catch’. How was he to know that he was only allowed to catch two bass, that the third – he hadn’t asked it to bite, it just had, and it made him a criminal. How did you get banged up for going fishing? The world was truly absurd.
This could be a short story by Kafka; in its implications, this report is both frightening and absurd. You are thinking of the stuff of dystopian nightmares and not fit for the real world and a tyranny to ordinary people and ordinary fishermen throughout Europe.
Ivan Jakovčić (ALDE). – Gospodine predsjedniče, turizam i ribarstvo za građane koji žive na hrvatskom Jadranu, na onim područjima, pogotovo na otocima, na kojima se tradicionalno lovi riba, je nešto što danas ovdje razmatramo, i možemo reći da je prijedlog ovog izvještaja na neki način win win kombinacija. Jedna sinergija između onog što danas stvara turizam, kao relativno novija gospodarska grana, i ribarstvo kao tradicionalna gospodarska grana u Hrvatskoj.
Ja bih htio istaknuti činjenicu da se na taj način mogu razriješiti mnogi problemi s kojima se i ribarstvo suočava, mnoge obitelji mogu se posvetiti tzv. turističkom ribarstvu i mogu stvoriti za sebe nove prihode i nove mogućnosti. Naravno da se u cijelosti ribarstvo ne može na taj način zaobići, ali se sigurno može učiniti nešto na dobrobit onih ljudi koji sve manje imaju mogućnosti izlova ribe. I na kraju pozivam na to da ne zaboravimo na riječno ribarstvo i na harmonizaciju propisa Europske unije.
João Ferreira (GUE/NGL). – Senhor Presidente, a crise profunda em que se encontra o setor das pescas em vários países e regiões, e em particular o segmento da pesca de pequena escala tem causas concretas bem identificáveis. Causas indissociáveis do fracasso da Política Comum das Pescas da União Europeia nas suas várias dimensões: falhou em assegurar um rendimento digno aos pescadores, falhou em contribuir para o desenvolvimento socioeconómico das regiões costeiras, falhou em assegurar o abastecimento de pescado às populações no quadro de uma boa conservação dos recursos.
É no quadro deste rotundo fracasso que surgem muitas das teorias da diversificação que, de resto, têm paralelo noutros setores como o da agricultura.
Sem pôr em causa aspetos positivos que possam resultar das atividades que, a par da pesca, sejam complementarmente (e não alternativamente) exercidas pelos pescadores, como é o caso do turismo, importa sublinhar que o objetivo e função primeiras do pescador é pescar. Para que o possam continuar a fazer por muitos anos, aquilo de que precisamos é, antes de mais, uma mudança de políticas.
(Koniec zgłoszeń z sali)
Valdis Dombrovskis,Vice-President of the Commission. – Mr President, I welcome Parliament’s own-initiative report on the role of fisheries-related tourism in the diversification of fisheries. As Ms Briano rightly pointed out in the report, supporting small-scale coastal fisheries, and promoting diversification within and outside commercial fisheries towards tourism activities, in particular at the local level, is important for the socio-economic fabric of coastal areas and helps to improve the quality of life of fishermen and their families.
Thanks to the European Maritime and Fisheries Fund, which is the structural support tool for the common fisheries policy for the period 2014-2020, Member States can implement several of the measures that are proposed in the report.
Concerning diversification within commercial fisheries, these measures range from training of fishermen, promoting networking and exchange of experiences and best practices to diversification and new forms of income for fishermen. We estimate that these measures amount to close to EUR 65 million of European Maritime and Fisheries Fund resources under shared management.
As regards the specific support to small-scale coastal fishing, let me underline the fact that the fund permits higher aid intensity rates of up to 80% for all operations related to small-scale coastal fishing. Some examples of the latter are: support for young fishermen in starting out, health and safety, diversification, partnerships between scientists and fishermen, training, life-long learning, marketing and processing and innovation.
For activities outside commercial fisheries, fishermen can apply for funding under community-led local development, in the framework of a local development strategy. Approximately 10%, or around EUR 519 million of our fund, is devoted to community-led local development.
Under the EMFF, 73% of all local development strategies funded include tourism as an important part of their strategy. Therefore, in the current period, the Commission estimates that approximately three quarters of all expected 350 fisheries local action groups will have included tourism as one of their main areas of action in their local development strategies.
Thus, tourism-related activities feature prominently. And this should be surprise. Tourism employs over 3.2 million people and generates a total of EUR 183 billion in gross value added. It represents over one third of the maritime economy.
An important part of that is marine recreational fisheries, which are becoming increasingly important for many coastal communities that rely on tourism. Our 2014 coastal and maritime tourism strategy, which you have also mentioned, considers recreational fishing as one of the options for diversifying the tourism offer and for helping address the issue of seasonality. We are supporting this diversification, for instance we have three ongoing projects funded under the EMFF that are linked to underwater cultural heritage, which is also in line with the 2018 European Year of Cultural Heritage.
Thematic itineraries along nautical routes have been very successful, and we are currently selecting new projects for funding. In March this year, we presented the nautical tourism staff working document, which analyses a number of actions to be undertaken in the field of nautical tourism. These range from support for the qualifications of professional yacht skippers and recreational boating, to waste prevention and the management of marine litter.
You have highlighted the importance of sustainability and preservation of resources. 2017 is the UN Year of Sustainable Tourism for Development. The Commission has been working towards promoting sustainable tourism for many years, through initiatives such as the European destinations of excellence, a Commission initiative which promotes sustainable tourism destination models, dealing with seasonality and rebalancing the tourism flows towards non-traditional destinations.
Sustainable tourism also has an important focus in some sea-basin strategies, such as the European strategy for the Adriatic and Ionian macro-region, where sustainable tourism is one of the central pillars.
Also in the context of marine protected areas we work with member states to support the creation and extension of existing marine protection areas, and to ensure that tourism activities in marine protection areas are managed in a sustainable manner, and are preferably distributed in a balanced way throughout the year, avoiding summer peaks.
In conclusion, we welcome this report and its emphasis on promoting smart, sustainable and inclusive tourism, also at the local level, by pulling together the resources, contact persons and actions of all the relevant services. We hope that by doing so, we will be able to preserve both our traditional fishing activities and our marine resources, while ensuring the well-being of people living in those fishery areas.
Przewodniczący. – Zamykam debatę.
Głosowanie odbędzie się we wtorek 4 lipca 2017 r.
Oświadczenia pisemne (art. 162)
Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. – În ultimii ani, o mare parte din comunitățile pescărești tradiționale din întreaga Uniune Europeană se află sub o presiune tot mai mare din cauza mai multor factori negativi, precum pescuitul excesiv și diminuarea stocurilor de pește, schimbările climatice, poluarea, scăderea populației și, nu în ultimul rând, scăderea atractivității profesiei de pescar. Pescarii din Delta Dunării se află în această situație. Condițiile precare de viață duc la îngreunarea procesului de schimb de generații, tinerii preferând să migreze către orașe, unde traiul este mai ușor. Populația este îmbătrânită, forțată să trăiască în condiții de viață vitrege, iar veniturile din pescuit sunt foarte scăzute.
Din păcate, din ce în ce mai multe comunități tradiționale de pescuit din Europa nu mai pot depinde doar de activitatea de pescuit tradițională. Pentru ca acestea să își revină și să rămână viabile, este necesar ca Uniunea să promoveze implicarea acestora în activități conexe precum turismul. De aceea, solicit Comisiei să promoveze și să sprijine în mod activ investițiile orientate spre diversificarea activităților din sectorul pescuitului în ceea ce privește comercializarea și prelucrarea produselor pescărești locale, precum și să stimuleze dezvoltarea canalelor locale de distribuție a peștelui.