Fullständigt förhandlingsreferat

Tisdagen den 3 oktober 2017 - Strasbourg

9. Situationen i Moldavien

  Președintele. – Următorul punct de pe ordinea de zi este dezbaterea privind Declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate referitoare la situația din Moldova (2017/2848(RSP)).

  Christos Stylianides, on behalf of the Vice-President of the Commission/High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy. – Mr President, the last few years have been particularly intense for our relationship with Moldova. There are several reasons for this, including geography and the close ties between our people. But there is one reason in particular I would like to focus on, and that is the kind of relationship that we have proposed to Moldova.

A partnership with the European Union is not about spheres of influence and geopolitics. We do not ask our partners to pick sides. They do not have to choose between us and other global powers – this is not how our partnership works. Our partnership is always about improving the life of our citizens, inside the European Union, and of course inside Moldova. It is a partnership for, not against. It is about the economy and trade. It is about democracy, human rights, the rule of law and the fight against corruption. It is with this attitude that we are heading towards our Eastern Partnership Summit next month.

This is the spirit that led to the new association agenda that we adopted with Moldova last August, setting out the priorities for the implementation of the association agreement in the coming two years. And this is also the spirit that leads us to speak out when we see new challenges emerge for democracy in Moldova. This is what we did last July when a new electoral law was adopted.

Commissioner Hahn and the Vice-President/High Representative said very clearly many times that the new legislation contradicts the recommendations of the Venice Commission of the Council of Europe, and the OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights. Both these institutions had pointed towards the importance of broad political consensus on the reform, and of avoiding a system that would expose candidates to the influence of business interests. These suggestions have not been addressed by the new electoral law.

Since then, the law has not yet been implemented. The effects of this law on multi-party democracy will depend on how it is implemented. From our side, I can assure you that we will continue to closely monitor developments, particularly on the definition of single-mandate constituencies.

I know that you have discussed the electoral law within the framework of the decision on a macro-financial assistance programme for Moldova. This decision has been adopted in agreement with the European Parliament, and entered into force on 23 September 2017. Any payment, though, will depend on the respect by Moldova of political preconditions and by the implementation of a Memorandum of Understanding that we will sign with Moldova. These conditions will include reforms that are necessary to guarantee macro-financial stabilisation, together with the implementation of our Deep and Comprehensive Free Trade Agreement.

Turning now to reform for business, a healthy economy requires transparency in the financial and public sector; it requires a strong fight against corruption and money laundering; it requires a positive business climate. These are the reforms we will be asking for, because these are the reforms that the people of Moldova expect.

As you know, a massive banking fraud was recently unveiled in the country: a comprehensive investigation and the recovery of the diverted funds are also essential to the credibility of Moldova’s economic system. Last year, in 2016, we saw important reform in the energy sector, including on the use of renewable sources: it is now crucial to complete this reform process, with the swift adoption of the energy law.

But a strong economy also needs to be supported by a strong and functioning democracy. For this reason, we will continue to monitor how Moldova implements recommendations of international partners regarding the new electoral law. A healthy democracy does not only depend on a good electoral law: it also needs a strong judicial system, a serious fight against corruption, and of course a free and open space for civil society organisations.

These are the issues that matter to the people of Moldova, and so these are the issues we care about. Our budget support aims precisely at supporting good reform in these fields. For instance, we have a budget support programme to support reforms in the justice sector, and for the moment we will not transfer any funds related to this programme since there has not been sufficient progress to justify these payments. There are also other pending budget support payments that are linked to democracy, the rule of law and human rights.

Turning to assistance now, this is how our partnership works. If you look at our package of assistance for 2017 to 2020, it has a strong focus on projects directly benefiting citizens, for instance on rural development, infrastructure and women’s empowerment. Our assistance aims at supporting the reforms that will move Moldova forward, particularly towards the goal of political association and economic integration with the European Union. The more Moldova does to address its citizens’ needs, the stronger our assistance and support.

When we discuss budget lines and reforms, it may sound like we are talking technicalities. But everything we do has a very concrete impact on the lives of many – in the European Union and in Moldova. It is a partnership for our people, with very practical benefits for both sides. Take the visa liberalisation that allows our citizens to travel freely between the European Union and Moldova, or the reforms that were adopted last year after our Council Conclusions on the Republic of Moldova of February 2016. The European Parliament has been very active in shaping our partnership and making sure that we always focus on what truly matters: helping Moldova become a stronger country with stronger democratic institutions and a stronger economy: a country that can truly address its citizens’ needs.

  Cristian Dan Preda, în numele grupului PPE. – Domnule președinte, în sesiunea dinaintea vacanței am discutat în acest Parlament despre ajutorul macrofinanciar acordat Moldovei. Am decis prin vot să condiționăm trimiterea acestor fonduri de respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția de către autoritățile de la Chișinău. Reamintesc că această prestigioasă comisie declarase în mod foarte clar că trecerea la un sistem electoral mixt nu este de recomandat în prezent pentru Moldova.

Ce s-a întâmplat la două săptămâni după discuția și votul nostru din Parlament, cu care Comisia și Consiliul au fost, de altfel, de acord, la Chișinău, disprețuind toate aceste referințe, Parlamentul a votat modificarea legii electorale. De ce s-a întâmplat așa? Avem o explicație la îndemână pentru că, în mod public, președintele Dodon, un apropiat al lui Putin, și șeful Partidului Democrat, un apropiat al colegilor noștri socialiști europeni, au considerat că problema numărul unu a Moldovei este eliminarea tuturor partidelor cu excepția celor pe care ei înșiși le conduc.

În aceste condiții, cred că e rațional să solicităm Comisiei să aplice strict precondiția fixată și să suspende transferul ajutorului macrofinanciar. Mai mult decât atât, cred că e necesară o monitorizare strictă a implementării legii electorale și a evoluției politice din Moldova din partea Comisiei, a Serviciului European de Acțiune Externă și a Parlamentului European. Consider că ar fi bine ca cinci membri acestui Parlament să se alăture acestui grup de monitorizare.

  Victor Boştinaru, în numele grupului S&D. – Domnule președinte, domnule comisar, recunosc, aproape că înțeleg frustrările PPE, și totuși mă voi adresa în special domnului McAllister, domnului Brok, care au o solidă înțelegere a complexității situației din Republica Moldova.

Am auzit astăzi în discursul colegului meu român aceeași teză, o presupusă complicitate între Partidul Democrat și președintele pro-rus Dodon, și vă invit să discutăm faptele. Nu voi discuta de partea economică, știți mai bine ca mine, situația economică e în favoarea Republicii Moldova și acest lucru a fost confirmat și de Fondul Monetar Internațional și de Comisia Europeană. În primul rând, Guvernul Republicii Moldova a participat cu efective militare la manevrele organizate de NATO în Ucraina în această vară ca răspuns la manevrele Zapad 2017. Acest lucru s-a făcut cu opoziția președintelui Dodon. Președintele Republicii Moldova, pro-rusul Dodon, s-a opus sistematic nominalizării, în două rânduri, a ministrului apărării. Guvernul Republicii Moldova a cerut trupelor rusești să părăsească Transnistria și a făcut-o inclusiv de la tribuna Organizației Națiunilor Unite de la New York. Ce este și mai important, în aceste zile, în Republica Moldova, se discută de amendarea Constituției pentru a introduce un articol special referitor la integrarea europeană, pentru ca un viitor Dodon să nu poată să deturneze cursul acestei țări. Sunt aceste fapte complicități cu Rusia sau sunt exact opusul?

Discutând despre reforma electorală, domnule comisar, să fim clari: cei care manipulează subiectul reforma electorală uită sau nu vor să țină cont de faptul că această lege este 100 % copy/paste după legea electorală din Germania, este o lege democratică sau nu? Uită că au fost încorporate peste 80 % din recomandările Comisiei de la Veneția, acest lucru este democratic sau nu? Uită că noi nu putem judeca oportunitatea adoptării legislației? Într-un cuvânt, dacă nu sprijinim Moldova astăzi, o dăm pe gratis Rusiei și atunci vom spune la final „Do svidaniya, Moldova!”, dar pe mâna PPE-ului.

  Anna Elżbieta Fotyga, w imieniu grupy ECR. – Panie Przewodniczący! Panie Komisarzu! Od czasu aneksji Krymu wybór opcji zachodniej lub opcji rosyjskiej przez społeczeństwo i ewentualnie władze Mołdowy oznacza wybór zupełnie innych zasad bezpieczeństwa, zupełnie innych wartości, zupełnie innych zasad demokracji. Cieszę się, że dostrzegają to zarówno NATO, jak i Unia Europejska. Mołdowa stała się terenem priorytetowego projektu współdziałania obydwu organizacji w dziedzinie cyberbezpieczeństwa. Pochwalam politykę bezpieczeństwa rządu Mołdowy. Monitoruję postęp w tej dziedzinie i uważam, że jest ciekawy, interesujący i godny pochwały. Niestety również dostrzegam w tym kraju pewne niepokojące oznaki, do takich należy ciągle monopol medialny i wpływy oligarchów.

  Petras Auštrevičius, on behalf of the ALDE Group. – Mr President, this is the third time in the last five months that we are discussing Moldova in this Chamber. As a standing rapporteur, it is not the kind of attention I would like to see for Moldova so repeatedly.

Let me start by addressing the Moldovan authorities very frankly: the main thing that I miss in Moldovan politics is a critical lack of a real consensus in the national political field. Do not expect Brussels to do it for you. Consensus must be built on a daily basis in Chișinău, Bălți and Comrat. The newly adopted election law was clearly a bulldozer-type move – not what we expect from an EU-associated partner. As a result, respectable international bodies – the Venice Commission and the OSCE – are ignored and bypassed. At home, smaller political parties feel unfairly pressed and even eliminated.

Moldovan citizens are waiting for a different type of politics. People, including us in this House, want to see the unimpeded publication of the Kroll 2 investigation report. We all expect no further delay in the identification and bringing to justice of those persons or politicians who are hiding behind this unprecedented bank fraud scandal. At the same time, we continue to be concerned to see biased legal proceedings, such as in the case of Chișinău Mayor, Dorin Chirtoacă. We stress that only an independent and depoliticised judiciary can deliver justice and trust.

I will keep repeating that I see today many missed opportunities for Moldova. As a true friend, I am critical of idea of the European future of Moldova. However, the country will continue losing until the moment when its authorities finally come to the conclusion that building a national consensus in a European way is exactly what makes Moldova’s statehood stronger and consolidates its society.

  Jiří Maštálka, za skupinu GUE/NGL. – Pane předsedající, jako dlouhodobý člen delegace pro spolupráci – podtrhuji slovo „spolupráci“ – EU-Moldavsko bych mohl jedině přivítat, že EU systematicky, a to nejen finančně, přispívá na pomoc a rozvoj Moldavska. Moldavsko je členem Východního partnerství již od jeho vzniku, tedy od roku 2009. A rád slyším slova, že je to partnerství ne proti někomu, ale pro spolupráci.

Bohužel jsem nucen konstatovat, že doposud nedošlo k naplnění očekávání ani ze strany EU, ani samotných Moldavanů. Moldavsko stále zůstává nejchudší zemí v Evropě, korupce je na vzestupu, stát je veden fakticky oligarchy a občanská společnost zůstává nevyslyšena. Od všech dosavadních vlád jsme očekávali potřebné změny v justici, boji s korupcí a organizovaným zločinem. Vnitřní uspořádání státu je jistě věcí každého státu, ale racionálně uvažující člověk se musí ptát, zda je v pořádku plánovaná koncentrace moci v rukou jediného člověka. Domnívám se, že bychom měli vyhodnotit účinnost a prospěšnost projektu Východního partnerství pro všechny zúčastněné. Chci zdůraznit, že brána na Balkán – Moldavsko – by se neměla stát místem doutnajícího konfliktu či druhou Ukrajinou.

  Igor Šoltes, v imenu skupine Verts/ALE. – Res je, kar so rekli kolegi o Moldaviji.

V tem zadnjem obdobju govorimo kar velikokrat, vendar situacija zaradi tega ni nič boljša, in upravičeno se sprašujem tudi sam, ali je smiselno pošiljati finančna sredstva v Moldavijo za njen razvoj in pomoč, ko pa ta sredstva izginjajo, ko pravzaprav tudi sredstva iz banke, ki pomenijo kar velik škandal, še vedno po tolikem času ne dobijo ustreznega epiloga.

Problem se v Moldaviji samo krepi in korupcija se povečuje, tudi situacija na področju svobode medijev in svobode govora ni idealna in se slabša.

Nevladni sektorji, nevladne organizacije govorijo tudi o množičnem kršenju človekovih pravic in pravzaprav o politiki izključevanja, o aretacijah, ki seveda nimajo nič skupnega z demokracijo in pa seveda tudi s pravičnim sojenjem. In to so signali, na katere mora tudi Evropski parlament ukrepati.

Tudi zaradi te situacije sem prepričan, da mora Parlament odigrati tudi svojo vlogo, in se strinjam s kolegom Predo, ki tudi predlaga, da se tudi predstavniki Evropskega parlamenta vključijo v ta monitoring situacije v Moldaviji ali pa s posebno misijo pregledamo vse te navedbe.

  James Carver, on behalf of the EFDD Group. – Mr President, the international community should support this country on a basis of maintaining strict neutrality on their democratic process. The EUR 100 million euros in grants and loans to Moldova recently approved by the European Union have, of course, the usual strings attached, not least when you consider Parliament’s recent reports underlining your support, given their forthcoming parliamentary elections.

With respect to your comments, Commissioner, this naked ambition to attempt to influence Eastern European nations is just another part of the EU’s neo-colonialism or, as you prefer to call it, foreign policy. Surely the time has come, colleagues, for a different approach. Why not recognise the geographic and cultural dilemmas affecting such countries and, instead of the usual tug-of-war with Russia, use Moldova’s position as a conduit to attempt to build bridges.

  Jean-Luc Schaffhauser , au nom du groupe ENF. – Monsieur le Président, Monsieur le Commissaire, je savais déjà que l’Europe, cela pouvait être la guerre économique, du fait du principe de concurrence, qui implique la guerre.

Je sais maintenant, et je constate tous les jours, que l’Europe, c’est aussi la guerre politique menée au nom des droits de l’homme, de l’état de droit ou de la démocratie, à usage très ambivalent et, selon les pays, évolutif.

Cela ne renforce ni l’intégration ni la paix, mais entraîne une division à géométrie variable, notamment vis-à-vis de l’ennemi unilatéralement désigné que serait la Russie.

Faut-il établir des contrôles aux frontières moldaves entre l’Ukraine et la Transnistrie? Faut-il mettre en place un bureau d’information de l’Otan? Faut-il des ONG pilotées par des financements étrangers pour remettre en question, à tout moment, la démocratie moldave?

Et puis parlons de la corruption: jamais un système n’a été aussi corrompu que celui-ci. Donc, quelle est votre politique, Monsieur le Commissaire? Expliquez-moi!

  David McAllister (PPE). – Herr Präsident, meine sehr geehrten Damen und Herren! Das Assoziierungsabkommen der Europäischen Union mit der Republik Moldau legt aus meiner Sicht besonderen Wert auf drei Punkte: erstens auf die Einhaltung demokratischer und rechtsstaatlicher Prinzipien, zweitens auf eine verantwortungsvolle Staatsführung sowie drittens auf die Wahrung von Grund- und Menschenrechten. Vorredner haben es bereits betont: In diesem Land muss insbesondere die Korruption bis auf die höchste Ebene bekämpft und die Justiz des Landes reformiert werden. Diese dringenden Reformen gilt es voranzutreiben. Die Verantwortlichen in Chișinău rufe ich eindringlich dazu auf, allen Empfehlungen der Venedig-Kommission im Rahmen der Wahlrechtsreform zu folgen.

Herr Kommissar, ich will an dieser Stelle deutlich werden: Die Europäische Union ist der größte Geldgeber der Republik Moldau. Mit dieser Entschließung machen wir als Parlament deutlich: Der Ball liegt im moldauischen Spielfeld, und wenn die Fortschritte in den genannten Bereichen ausbleiben, muss das auch Konsequenzen für die finanzielle Unterstützung von unserer Seite haben.

Die europäische Nachbarschaftspolitik fußt auf dem Grundsatz „more for more“. Das kann aber konsequenterweise im Gegensatz auch bedeuten „less for less“, und dessen müssen sich alle Verantwortlichen in Chișinău bewusst sein.

  Knut Fleckenstein (S&D). – Herr Präsident, liebe Kolleginnen und Kollegen! Skepsis ist angebracht, da gebe ich Ihnen Recht. Unter sogenannten proeuropäischen Regierungen ist das Land systematisch von einem Skandal in den nächsten gerutscht, und die Menschen in Moldau wissen nicht wirklich, ob das nun der Weg der Europäischen Union ist. Nein, er ist es nicht! Wir selbst haben uns ein bisschen mitschuldig gemacht, weil wir zu nett waren und ab und zu auch weggeguckt haben.

Ich glaube, die Situation ist heute besser geworden. Die Wirtschaft fängt an, sich zu erholen, wenn Sie beim Internationalen Währungsfonds nachsehen, wenn Sie bei der Weltbank nachsehen, kann man das auch nachlesen. Reformen werden angegangen. Gut so, aber nicht genug und nicht schnell genug – einverstanden mit dieser Kritik. Insbesondere die Reform der Justiz und auch der Kampf gegen organisierte Kriminalität, Korruption müssen deutliche Früchte zeigen. Dennoch: Die Politik gegenüber NGOs und die Medienfreiheit – diese Rechte wollen wir nicht vergessen.

Die Wahlrechtsreform ist ein sensibles Thema in jedem Land. Niemand kann der Regierung in Chișinău vorschreiben, was für ein Wahlrechtssystem sie haben will. Aber sie sollte bei der Einführung und bei der Art der Ausführung des Gesetzes deutlich auf die Venedig-Kommission hören. Ich glaube, das ist wirklich in ihrem Interesse, auch nach dem, was Herr McAllister gesagt hat.

Letzter Satz: Ich traue der Kommission und dem Auswärtigen Dienst eine Menge zu. Wir wollen nicht anfangen, dass wir das infrage stellen, indem wir immer lieber selbst reisen und die Behörde dann auflösen. Wir haben in unserer Fraktion noch nicht darüber geredet, ob wir das, was Sie vorgeschlagen haben, gut finden. Diesen speziellen Punkt halte ich selbst für überzogen und auch nicht für notwendig. Ich traue Frau Mogherini und ihren Mitarbeitern.

  Bas Belder (ECR). – De nieuwe Moldavische kieswet van 20 juli impliceert een verdere ondergraving van exact een democratische rechtsstaat. Deze politiek doorzichtige wetgeving beoogt immers elke potentiële oppositie uit te bannen of te marginaliseren. Dat voorspelt weinig goeds voor de parlementsverkiezingen van herfst volgend jaar.

Dat brengt mij bij een vraag: moet de Europese Unie in deze zorgelijke situatie toch gewoon overgaan tot de verstrekking in termijnen van 100 miljoen euro macrofinanciële hulp aan Moldavië? Commissie, hoe verhoudt zich dat tot de gezamenlijke verklaring van de Raad, de Commissie en het Parlement die precies om een rechtsstatelijke afweging vraagt voor juist deze hulpverlening?

Ik vraag dit niet zonder haast, want in Nederland zijn er tal van particuliere stichtingen – ik heb er zelf ook deel van uitgemaakt, ik ben bij Moldavië betrokken geweest – die het hart in de hand willen hebben voor Moldavië, maar dat moet kunnen op grond van een democratische rechtsstaat die functioneert en dat is niet het geval.

  Norica Nicolai (ALDE). – Domnule președinte, acordul de asociere cu Republica Moldova vizează cetățenii Republicii Moldova și cred că, în preocupările fiecărui om politic european, aceasta trebuie să fie o prioritate, nu jocurile politice care vizează întărirea unui partid sau altul.

Salut, domnule comisar, abordarea dumneavoastră cu privire la asistența financiară. Proiectele care vizează direct bunăstarea cetățenilor trebuie să continue, pentru că, numai așa, Uniunea Europeană poate să fie relevantă și poate aduce bunăstarea și în această parte de lume atât de controversată, atât de săracă și atât de dificil poziționată într-o strategie de securitate în această zonă. Altfel, ar însemna ca cele 100 de milioane să vină probabil peste câțiva ani direct de la Moscova, iar Bruxelles-ul va fi irelevant și este păcat pentru ceea ce am investit noi în sprijinul cetățenilor moldoveni, care sunt cetățeni europeni.

Reformele continuă. Creșterea economică este de 4 %. Sunt, sigur, chestiuni care urmează să fie rezolvate, dar acestea cu sprijinul Uniunii Europene, și nu altfel, vor aduce prosperitate Republicii Moldova.

  Rebecca Harms (Verts/ALE). – Herr Präsident! Ein Wort zur Wahlrechtsreform als Erstes: Also ich denke, dass man diese Reform, so wie die Gesellschaft dazu polarisiert ist, nicht ein Jahr vor der nächsten Wahl machen sollte. Das ist auch die wichtigste Kritik der Venedig-Kommission an dieser ganzen Vorbereitung derjenigen, die jetzt Moldau regieren. Ich glaube, dass diese Wahlreform nicht dazu führen wird, dass Politiker zuverlässiger werden und weniger Korruption in den politischen Eliten stattfindet. Das würde besser erreicht werden – und auch das hat die Venedig-Kommission gesagt –, wenn man die Parteienfinanzierung transparent machen würde und wenn es endlich mehr und unabhängige Medien in Moldau gäbe.

Trotz dieser Kritik glaube ich, dass es sehr wichtig ist, dass die Europäische Union gegenüber Moldau zuverlässig ist. Wir haben eine Möglichkeit, durch die Implementierung des Assoziierungsabkommens etwas zu erreichen. Wir sollten unsere makrofinanzielle Unterstützung allerdings nicht bedingungslos geben. Gerade die Bürger von Moldau wollen, dass wir unser Geld an Erfolge bei der Korruptionsbekämpfung binden.

  Franz Obermayr (ENF). – Herr Präsident! Die Republik Moldau ist nach wie vor eines der ärmsten europäischen Länder und wird von der Korruption einiger weniger Oligarchen in Geiselhaft genommen. Zwischen 2007 und 2015 überwies die Union 782 Mio. EUR an Finanzhilfe, und laut dem amtierenden Präsidenten, Igor Dodon, ist mindestens die Hälfte dieses Betrags verschwunden. Jetzt kann man sagen: Ja und, der Herr ist ja Moskau-orientiert und daher auch so politisch motiviert. Allerdings ist unter der proeuropäischen Regierungskoalition der Allianz für europäische Integration auch eine halbe Milliarde versickert, im Korruptionssumpf verschwunden.

Eine weitere Annäherung ist daher zu überlegen. Weitere finanzielle Unterstützung Moldaus sollte in Anbetracht dieser wüsten Korruption durchaus rational überdacht werden und nicht dem politischen Wunsch entspringen, Russland hier offensichtlich wieder einmal zu provozieren.

  Marian-Jean Marinescu (PPE). – Domnule președinte, în sesiunea trecută, aici, la Strasbourg, Președintele Comisiei a prezentat în discursul său propunerea ca, în această toamnă, Comisia să vină cu o foaie de parcurs pentru integrarea Serbiei și Muntenegrului.

Îmi exprim regretul că Moldova nu este în acest pachet. Acum câțiva ani făcea eforturi și progrese foarte mari. Din păcate, în ultima perioadă, lucrurile au decurs altfel. Sunt foarte multe lucruri care nu sunt în ordine în Moldova: vorbim despre statul de drept, despre corupție, despre foarte multe lucruri care nu fac din Moldova un stat care să poată să fie stat candidat.

Însă, în același timp, Uniunea Europeană are o politică de vecinătate care dorește să aducă liniște la granițele Europei. Toate aceste acorduri de parteneriat sau acorduri de asociere sunt făcute în acest în scop. De aceea, eu cred că trebuie să continuăm această politică. E adevărat, în cazul unor astfel de state, după părerea mea, există o singură posibilitate: condiții, apoi îndeplinirea acestor condiții și apoi banii. Cred că aceasta este calea pe care ar trebui să o urmăm.

  Andi Cristea (S&D). – Mr President, today’s debate demonstrates that, notwithstanding the many challenges the EU is confronted with, the Republic of Moldova is and remains a top priority for the Union and for this House. While many domestic and external challenges are still present, my feeling is that finally Moldova is back on track.

Let me be very clear, the Filip government is delivering results. The state of crisis of 2015 has been replaced by steady progress on important reforms. The economic situation has stabilised with many indicators showing solid improvement. It is a fact! Political association and economic integration with the EU through the provisions of the Association Agreement and the DCFTA are proceeding at a stable pace.

The next months will be crucial to confirming this positive trend. This is why all political forces must overcome the polarised political climate ahead of the electoral period and engage in constructive dialogue, taking into account the real needs and expectations of the citizens. 

The EU and the European Parliament are looking forward to working with both the majority and the opposition to this end. As always, we stand ready to assist the Republic of Moldova through all the means at our disposal.

Let me be very clear, and I have this advice from my colleagues from the EPP Group: we should work together, not bash ourselves!

  Monica Macovei (ECR). – Domnule președinte, Moldova a primit în ultimii trei ani de la Uniunea Europeană peste 300 000 000 EUR pentru reformele în justiție, pentru administrație și pentru infrastructură. De ce? Pentru că vrem ca Moldova să intre în familia europeană. Dar Dodon și Plahotniuc își continuă proiectul de a scoate Moldova de pe drumul european.

Ne-am opus votului uninominal în Moldova, de exemplu, așa cum a recomandat și Comisia de la Veneția, pentru că folosea numai oligarhilor și prietenilor lui Putin și nu folosea populației, al cărei vot ar fi fost corectat și numărat incorect. Ei l-au ignorat, ne-au ignorat și pe noi în decizia noastră și Comisia de la Veneția și au votat votul uninominal. Moldova trăiește din bani europeni, nu din banii lui Plahotniuc, nu din banii lui Dodon și nu din banii Rusiei.

Moldova trebuie să înceteze cu ipocrizia, clasa politică din Moldova trebuie să înceteze cu ipocrizia și trebuie sancționată prin condiționarea sprijinului financiar de respectarea principiilor democratice și de a nu fura din banii de la Uniunea Europeană.

  Bronis Ropė (Verts/ALE). – Noriu atkreipti Jūsų dėmesį į svarbą, kuri išorės politikoje tenka Moldovai. Moldova – ES išorės santykių mechanizmų lakmuso popierėlis. Ji yra skurdi ir ne itin gerai valdoma šalis, kuriai reikia pagalbos tiek užtikrinant darnią plėtrą, tiek ir gerą valdymą. Ji yra įšaldytų konfliktų šalis – Padniestrės problema yra tokia pat skausminga kaip ir Šiaurės Kipro problema. Moldovoje susikerta šalies piliečių noras suartėti su Europa ir Rusijos nenoras paleisti iš savo kontrolės. O padėtį dar labiau komplikuoja silpna ir į vidinius konfliktus įsivėlusi vietinė valdžia, kurios veikla pastaruoju metu kelia abejonių dėl suderinamumo su demokratijos principais. Europa turėtų pasiųsti aiškią žinią, kad suartėjimas su Europa ir rinkų atvėrimas bei parama yra įmanoma tik mainais į demokratines, teisėtvarkos ir rinkos reformas.

  Edouard Ferrand (ENF). – Monsieur le Président, mes chers collègues, oui à une Moldavie européenne, oui à une Moldavie dans l’Europe des nations, en partenariat avec la Russie.

Aujourd’hui, vous voulez faire de la Moldavie l’Ukraine. C’est là un beau scénario dont personne ne veut. La Moldavie est un pays indépendant et souverain, et ce ne sont pas les Roumains que vous êtes qui allez ignorer ce fait d’histoire.

La Moldavie est une grande nation, même si sa population compte seulement trois millions d’habitants. Aujourd’hui, l’Union européenne veut engager des réformes pour la Moldavie, à la place de la Moldavie. Elle a ainsi prévu de consacrer 2,8 millions d’euros à une réforme de l’administration et à une réforme territoriale.

Moi, je crois qu’il faut respecter la souveraineté des nations. La Moldavie est un État indépendant, un État situé entre l’Est et l’Ouest, un État auquel il faut, bien évidemment, demander l’accord en vue de sa participation.

Aujourd’hui, il est vrai que la Moldavie a refusé, avec son président M. Dodon, de participer aux engagements de l’OTAN. Je crois personnellement qu’il faut respecter la souveraineté de cet État.

  Elmar Brok (PPE). – Herr Präsident, Herr Kommissar, Kolleginnen und Kollegen! Die moldauische Bevölkerung hat sich in vielen Wahlen für eine westliche europäische Politik entschieden. Zweitens: Sie haben dafür auf eigenen Wunsch einen Assoziierungs- und Freihandelsvertrag bekommen, den sie ratifiziert haben, und darin steht, dass dies entwickelt werden muss, einschließlich der inneren Entwicklung zur Rechtsstaatlichkeit gegen Korruption. Was wichtig ist, ist, dass das Land selbst Fortschritte für die Bürger hat, weil Rechtsstaatlichkeit, und Antikorruption eine Bedingung für weitere Investitionen und Arbeitsplätze sind.

Ich weiß nicht, Herr Kollege, was daran falsch sein sollte. Das ist eine Vereinbarung, die da sein soll. Wir müssen feststellen, dass wir Moldau unterstützen müssen, damit es seine Unabhängigkeit gegen den Nachbarn, der diese Unabhängigkeit zerstören will, verteidigen kann! Da liegt doch die Aggression, wenn man beispielsweise auf die Transnistrien-Frage hinweist.

Und eine letzte Bemerkung: Das sollte man aber nicht mit einem Wahlrecht, das manipulationsträchtig ist, machen. Wenn man Wahlkreise gewinnen kann und das nicht auf das Gesamtergebnis angerechnet wird und dann noch mal bei den Listen Mandate kriegen kann, dann kann man mit 50 % der Stimmen 80 % der Mandate bekommen und das so weiter rechnen. Das ist eine Wahlmethode, die nicht korrekt ist, und aus diesem Grunde ist das ein falscher Einsatz.

  Ryszard Czarnecki (ECR). – Panie Przewodniczący! Panie Komisarzu! Szanowni Państwo! Trzysta trzydzieści pięć milionów euro w ciągu trzech lat Unia przekazała Mołdowie. Wydaje się, że to spore pieniądze. Oczywiście wymagamy, aby te pieniądze były dobrze użytkowane. Z drugiej strony w Mołdowie w tej chwili toczy się pewien mecz geopolityczny między nami, Zachodem, Unią, a Rosją. To też trzeba wziąć pod uwagę, że jest proeuropejski rząd i prorosyjski prezydent. Trzeba szczególnej dyplomacji i mądrości, aby wspierać siły proeuropejskie w tym kraju i aby pokazywać również społeczeństwu tego kraju to, w jakim stopniu ten kraj może stać się częścią rosyjskiej strefy wpływów ze wszystkimi tego konsekwencjami geopolitycznymi. Jestem za tym, żeby ta pomoc ze strony Unii była jak największa i żeby ona przesuwała Mołdawię w kierunku Europy, tylko Europy politycznej, bo w Europie Mołdawia jest.

  Tunne Kelam (PPE). – Mr President, I would say to the Commissioner that Moldova has certainly reached a crossroads. This is a warning, but it could yet become an incentive for hope and progress. Political and social stability have been seriously undermined and, as has been pointed out, the lack of national consensus about the European road is a warning signal.

We have been critical of the latest electoral law which, as the Venice Commission has warned, could favour the influence of oligarchs and disadvantage minorities and women. But, to be fair, this is not about the laws as such: it is about the possible misuse of a law in the short-term interests of political and economic groups. The truth is that Moldova represents a warning of the long-term, devastating impact of foreign-imposed frozen conflict that the international community has not been willing or able to address. Therefore, we should support the request for the Moldovan Government to include the withdrawal of Russian troops on the General Assembly’s agenda, because this promise, which should have been fulfilled 15 years ago, in 2002, is still unfulfilled.

We certainly remain committed to supporting Moldova, but we have to remind the Moldovan authorities that granting micro-financial assistance has to be conditional on their meeting European and democratic standards for civil society.

  Kazimierz Michał Ujazdowski (ECR). – Panie Przewodniczący! Nic nie przemawia za tym, by Unia Europejska odstąpiła od przyjętej strategii wyraźnego wsparcia dla wolnościowych i europejskich aspiracji Mołdawii. Jeden z posłów UKIP mówił tutaj o nadużyciu ze strony Unii Europejskiej, o neokolonializmie, o neutralności politycznej. Otóż w tym świecie nie ma neutralności politycznej: albo Mołdawia będzie częścią rodziny europejskiej, albo znajdzie się w strefie wpływów rosyjskich. Jednak pomoc nie może być naiwna i bezwarunkowa, więc ten realistyczny głos jest jak najbardziej godny wsparcia. Musimy oczekiwać walki z korupcją, uzdrowienia sądownictwa, autentycznej wolności politycznej i pluralizmu mediów, nie tylko ze względu na europejskie oczekiwania, ale i interesy Mołdawii. Mołdawia, która nie uzdrowi siebie sama, skaże się na obecność w rosyjskiej strefie wpływów. Jeśli się uzdrowi, będzie mogła dzielić wspólny los z narodami Europy.

(Mówca zgodził się odpowiedzieć na pytanie zadane przez podniesienie niebieskiej kartki (art. 162 ust. 8 Regulaminu))

  Fulvio Martusciello (PPE), Domanda "cartellino blu". – Soltanto per chiedere se nella legge elettorale vi siano disposizioni per aiutare i tanti moldavi che vivono all'estero – in Italia ce ne sono 135 000– mettendoli nella condizione di poter partecipare al voto. Chiedo, quindi, se questo può essere un ulteriore elemento di discussione.

  Kazimierz Michał Ujazdowski (ECR), odpowiedź na pytanie zadane przez podniesienie niebieskiej kartki. – Jak najbardziej, to znaczy tego typu oczekiwania powinny być rozważone. Jeszcze w większym stopniu powinny być rozważone oczekiwania dotyczące prawdziwej wolności, konkurencyjności i swobody wyborów, więc jak najbardziej tego typu oczekiwania są godne wsparcia. Natomiast ważny jest kierunek strategiczny – czy z dobrą wolą wspieramy aspiracje europejskie Mołdawii, czy też nie. Ja opowiadam się za tym pierwszym rozwiązaniem.

  Andrzej Grzyb (PPE). – Panie Przewodniczący! Tuż przed szczytem Partnerstwa Wschodniego chcielibyśmy widzieć zupełnie inną debatę na temat Mołdawii i to jest niespełna rok po wejściu w życie układu stowarzyszeniowego wraz ze strefą wolnego handlu. Wiemy też, że dobre skutki odnosi ruch wizowy, no ale trudno jest nie podnosić tego tematu, bowiem umowy to wzajemne zobowiązania. Kiedy mamy problemy ze zwalczaniem korupcji, zawłaszczaniem środków publicznych, kiedy mamy problemy z wymiarem sprawiedliwości, również te sygnały dotyczące zmian, jeżeli chodzi o system demokratyczny w samej Mołdawii.

Chciałbym przypomnieć, że 22 maja parlamentarny komitet stowarzyszenia z zadowoleniem przyjął między innymi narodowy plan działania do roku 2019, który został przyjęty przez Mołdawię. Teraz należałoby go wypełnić treścią, w szczególności jeżeli chodzi o postępowanie w legislacji. Problem stały to oczywiście Naddniestrze, które ogromnie wpływa na sytuację wewnętrzną w Mołdawii, tego nie możemy pominąć i to być może jest jeden z elementów, który usprawiedliwia nieco to, co się dzieje w Mołdawii, ale z drugiej strony trudno inne sprawy akceptować. Myślę, że to stwierdzenie Pana Komisarza, że należy wspierać społeczeństwo obywatelskie, to dobry kierunek, Panie Komisarzu. Zawsze jest tak, że gdy próbujemy państwo i jegowładzę trochę naprostować, to nie powinniśmy karać społeczeństwa obywatelskiego i wydaje mi się, że to jest niezmiernie istotne.

Również z zadowoleniem chcę powiedzieć, że przyjmujemy tę wspólną deklarację przewodniczących parlamentów Mołdawii, Gruzji, Ukrainy, która odnosi się do szczytu Partnerstwa Wschodniego. To też jest dobry sygnał, w końcu pochodzący z parlamentów narodowych.

  Mirosław Piotrowski (ECR). – Panie Przewodniczący! Dziś rano odbyła się burzliwa debata na temat stanu negocjacji w sprawie brexitu. Wielka Brytania opuszcza Unię. Z drugiej strony, co niedawno triumfalnie zapowiedział szef Komisji Juncker, Unia liczy na przyjęcie innych krajów. W przedsionku unijnym czeka także Mołdawia. Kraj ten podpisał z Unią Europejską układ o partnerstwie i współpracy już 23 lata temu. Przed trzema laty podpisał umowę stowarzyszeniową. Wciąż jednak daleki jest od spełnienia unijnych kryteriów. Unia Europejska przeciwstawia się zmianom w ordynacji wyborczej Mołdawii. Domaga się skutecznej walki z korupcją, a także straszy Komisją Wenecką. W twardym dążeniu do ideologicznych standardów niektórzy zdają się nie dostrzegać, że trzyipółmilionowa Mołdawia należy do najbiedniejszych państw europejskich, a jej wewnętrzne problemy wykorzystuje Rosja. Jeśli zasklepimy się w unijnej retoryce, za chwilę może się okazać, że kraj ten wypowie umowę stowarzyszeniową i znajdzie się w unii, ale euroazjatyckiej.

  Eduard Kukan (PPE). – Mr President, first of all, I would like to repeat that we have been standing behind Moldova’s pro-European ambitions and have had high hopes for its involvement in our joint projects. Yet now I am very concerned about the deterioration of the rule of law and democratic standards in the Republic of Moldova. We have seen the intimidation and harassment of pro—European political opposition and the disregarding of the recommendations of the Venice Commission to change the electoral system. It is clear that the changes in the electoral law directly undermine democratic standards in the country. The recent internal political developments in Moldova are nowhere near the positive momentum we witnessed three years ago. The implementation of the Association Agenda is lagging behind and it is clear that it needs to become a priority of the political leadership.

I would like to appeal to the High Representative and the Commission to make use of our external policy instruments in order to bring the country back to democratic standards. We in the European Parliament stand ready to support Moldova on its European path and its reform process. This can happen, however, only once we see real commitment to a pro—European path and respect for democratic values from the leaders of the country.

  Siegfried Mureşan (PPE). – Domnule președinte, domnule comisar, stimați colegi. Adevăratele mize ale relației noastre cu Republica Moldova sunt următoarele: unu - reformele pe care le așteaptă cetățenii Republicii Moldova, și doi - creșterea sprijinului cetățenilor Republicii Moldova pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Republica Moldova are nevoie de reforme profunde în justiție, combaterea corupției, administrația publică și multe alte domenii. Oamenii așteaptă aceste reforme, iar noi trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a accelera ritmul reformelor. Nu trebuie să ne fie teamă să aplicăm condiționalități pentru sprijinul financiar pe care îl aplicăm Republicii Moldova. Dimpotrivă, condiționalitatea este ceea ce cetățenii Republicii Moldova așteaptă. Cetățenii Republicii Moldova nu mai vor să acordăm cecuri în alb. Doar fiind fermi în sprijinirea acestor reforme vom avea sprijinul cetățenilor.

Trebuie să fim cinstiți. Majoritatea parlamentară de la Chișinău a modificat legislația electorală în ciuda avizului Comisiei de la Veneția și a semnalelor de alarmă trase de către Comisia Europeană și a pierdut, ca atare, încrederea noastră. A ne mulțumi cu mimarea procesului de reformă înseamnă a fi naivi și a pierde susținerea cetățenilor Republicii Moldova pentru procesul de integrare europeană.

Ca raportor general pentru bugetul Uniunii Europene, am propus de la începutul anului mai multe fonduri pentru vecinătatea estică, inclusiv pentru Republica Moldova, dar acești bani să fie folosiți acolo unde e nevoie de ei.

Procedura „catch the eye”

  Jiří Pospíšil (PPE). – Pane předsedající, já jsem tu debatu velmi pozorně poslouchal a osobně se domnívám, že – alespoň pro mne – z toho plynou dva závěry, i pro zástupce Komise. Za prvé je třeba, podle mého názoru, jasně říkat moldavským státním orgánům, že reforma volebního práva, která byla přijata, je pro nás nepřijatelná. Myslím si, že je třeba v tomto být jednoznačný, mít jasný postoj a orgány státu jasně kritizovat.

Na druhou stranu bychom v žádném případě neměli omezovat finanční pomoc Moldavsku. Pokud vyklidíme prostor a stáhneme se z Moldavska, ten prostor geopoliticky obsadí Rusko. Rusko čeká na to, až naše pomoc bývalým sovětským satelitům bude omezena, bude snížena a Rusko samo tento prostor mocensky vyplní. Takže já moc prosím, pane komisaři, podporujme finančně občanský sektor v Moldavsku, pomáhejme Moldavanům dále, mějme na paměti, že boj s Ruskem o toto území stále probíhá.

  Doru-Claudian Frunzulică (S&D). – Domnule președinte, cred că cei care solicită suspendarea acordului financiar și a ajutorului financiar acordat Republicii Moldova vor să vadă această țară dusă spre Uniunea Euroasiatică, acolo unde vrea să o ducă domnul Dodon – domnul Dodon, care face orice e posibil să fie inclus în partea negativă, întunecată a scurtei istorii a Republicii Moldova.

Cetățenii Republicii Moldova vor un parcurs european și trebuie să ne gândim că anul viitor, în 2018, vor fi alegeri parlamentare. Acum este momentul să susținem parcursul european al Republicii Moldova mai mult ca oricând. Doamnelor și domnilor, este un moment important acesta și nu trebuie să îl pierdem.

În același timp, vă solicit, domnule comisar, solicit Comisiei Europene, Parlamentului European și altor instituții, atunci când vorbesc de Moldova, să folosească termenul corect de Republica Moldova, pentru că Moldova este și o parte a României.

  Ilhan Kyuchyuk (ALDE). – Mr President, it is absolutely right that the citizens of Moldova want European integration. Unfortunately, the political situation in Moldova is getting very complicated and embarrassing. We are witnessing continuing confrontation and, indeed, political deadlock between pro-Western and pro-Eastern forces in the country. In this context, I urge all political leaders and parties in Moldova to engage in constructive dialogue in order to ensure democracy, the rule of law and political stability there.

I strongly believe that politicians in Moldova should focus their efforts on important issues for the future of the country and implement crucial political and economic reforms in order to provide better living standards for all Moldovans.

The EU has the capacity to play the essential role of facilitator, on the one hand for political dialogue among the country’s political factions and, on the other, for the implementation of sorely needed reforms.

  Fabio Massimo Castaldo (EFDD). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, Unione europea e Moldavia: siamo un player o solo un payer? Mentre il Parlamento moldavo adottava una riforma del sistema elettorale, passando a un sistema fortemente criticato anche dalla Commissione di Venezia, per gli enormi vantaggi per il partito di governo, era infatti ancora fresco l'inchiostro sulla nostra decisione di concedere l'assistenza macrofinanziaria. E questa è solo la punta dell'iceberg.

I recenti emendamenti alla nuova legge sulle ONG, se adottati, comprometterebbero gravemente l'attività della società civile, spesso unico baluardo nel paese contro la corruzione dilagante. Mentre sulla colossale frode bancaria da un miliardo di dollari, dopo tre anni tutto ancora tace.

Da ex osservatore elettorale nel paese, l'auspicio mio e di molti è di vedere un giorno la Moldavia, insieme a noi nella famiglia dell'Unione europea. Ma la nostra benevolenza non deve essere scambiata per stupidità. Ritengo che sia opportuno, se il governo moldavo non ritornerà prontamente sui suoi passi, rivalutare la concessione dell'assistenza macrofinanziaria per indirizzarla invece su progetti e programmi a pieno sostegno della società civile.

  Γεώργιος Επιτήδειος (NI). – Κύριε Πρόεδρε, η περίπτωση της Μολδαβίας είναι ένα ακόμη δείγμα της εσφαλμένης εξωτερικής πολιτικής που ακολούθησε η Ευρωπαϊκή Ένωση. Παρά το γεγονός ότι, από το 2005 και μετά, η Ευρωπαϊκή Ένωση χορήγησε τεράστια χρηματικά ποσά στη Μολδαβία, τα χρήματα αυτά δεν χρησιμοποιήθηκαν για να αναπτυχθούν τομείς, οι οποίοι θα έδιναν και θέσεις εργασίας, όπως παραδείγματος χάρη η βιομηχανία και ο αγροτικός τομέας, αλλά για να διανοιγούν κάποιες αγορές που ενδιέφεραν την Ευρωπαϊκή Ένωση. Αυτό είχε σαν συνέπεια να δοθεί η δυνατότητα στις δυνάμεις του εσωτερικού κατεστημένου και της διαφθοράς της χώρας να εκμεταλλευθούν τα χρήματα αυτά, να τα καταχραστούν, να δημιουργήσουν ένα οικονομικό κενό της τάξεως του ενός δισεκατομμυρίου δολαρίων σε τρεις τράπεζες της χώρας και γενικά να καταρρακωθεί η οικονομία της χώρας. Η καταστροφή της χώρας έλαβε τη χαριστική βολή από τα μέτρα τα οποία εφήρμοσαν εναντίον της Ρωσίας οι χώρες της Ευρωπαϊκής Ενώσεως, διότι η Ρωσία αποτελεί τον βασικό προμηθευτή αερίου στη Μολδαβία και τον μεγαλύτερο εισαγωγέα προϊόντων της χώρας. Με βάση αυτά πιστεύω ότι, εάν η Ευρωπαϊκή Ένωση δεν αναθεωρήσει τη στάση της, θα χάσει αυτή τη μικρή σύμμαχο χώρα.

  Cristian-Silviu Buşoi (PPE). – Domnule președinte, această dezbatere pe Republica Moldova este binevenită. Dintre toate țările Parteneriatului estic, Republica Moldova este poate cel mai de succes exemplu. Direcția europeană a fost menținută, în ciuda multor presiuni dinspre est și mă refer, evident, la Rusia.

Sunt însă informații și dovezi îngrijorătoare legate de starea democrației, de ademeniri, amenințări și presiuni la adresa unor parlamentari sau aleși locali să își schimbe opțiunea politică în legătură cu schimbarea legislației electorale. Comisia Europeană trebuie să facă toate demersurile, cât mai ferme și mai hotărâte, ca angajamentele asumate de Republica Moldova să fie respectate și democrația și statul de drept să funcționeze, poate chiar să reflecteze la înființarea unei structuri în interiorul Comisiei Europene care să monitorizeze implementarea angajamentelor, mai ales în domeniul judiciar.

Și, sigur, dacă toate aceste demersuri nu dau roade, putem vorbi și de sancțiuni financiare, deși mă tem că ele vor afecta mai mult cetățenii obișnuiți și mai puțin pe cei care conduc astăzi Republica Moldova.

  Jean-Paul Denanot (S&D). – Monsieur le Président, comme l’Ukraine, la Moldavie est tiraillée entre l’Union européenne et la Russie. Notre devoir est de tout faire pour qu’elle se reconnaisse dans les valeurs européennes, et l’aide que nous lui apportons doit y contribuer.

La loi électorale, la démocratie et l’indépendance de la justice font, à l’évidence, partie de ces valeurs. Le parti unique n’entre pas dans notre conception de la démocratie, mais nous devons aussi favoriser le développement économique de la Moldavie, qui possède des ressources minières intéressantes, et lutter contre la pauvreté.

Selon moi, c’est à partir de ces progrès qu’il y aura une prise de conscience du peuple moldave. Si nous ne devons pas nous ingérer directement dans la gouvernance de la Moldavie, nous devons porter ces valeurs auprès du peuple et nous serions bien inspirés, me semble-t-il, de faire en sorte qu’une partie de cette aide soit consacrée au pluralisme des médias.

Dans tous les cas de figure, la Moldavie ne peut en aucun cas devenir une nouvelle Crimée.

  Ελευθέριος Συναδινός (NI). – Κύριε Πρόεδρε, πριν τρία χρόνια η Ένωση και η Μολδαβία υπέγραψαν Συμφωνία Σύνδεσης, συμπεριλαμβανομένης της Συμφωνίας Ελεύθερων Συναλλαγών, ενώ η Μολδαβία έγινε η πρώτη χώρα εταίρος που επωφελήθηκε από το καθεστώς απαλλαγής θεώρησης. Στόχος ήταν να υποστηριχθεί η χώρα για πολιτική, κοινωνική και οικονομική μεταρρύθμιση, προκειμένου να ενισχυθούν ο εκδημοκρατισμός και η χρηστή διακυβέρνηση, η ενεργειακή ασφάλεια και η οικονομική και κοινωνική ανάπτυξη. Αντ’ αυτών ένα δισεκατομμύριο δολάρια εξαφανίστηκαν από τα τρία μεγαλύτερα τραπεζικά ιδρύματα μέσα σε δύο ημέρες. Ο πληθυσμός της χώρας μειώθηκε κατά 10% σε μια χώρα με 2,9 εκατομμύρια εναπομείναντες πολίτες, όπου 600.000 ζουν μόνιμα στο εξωτερικό και 350.000 πηγαινοέρχονται σε γειτονικές χώρες για να επιζήσουν. Η χώρα οδηγήθηκε σε ενεργειακή και αγροτική κρίση λόγω των συνεπειών των κυρώσεων της Ένωσης προς τη Ρωσία. Είναι, επομένως, λογικό οι Μολδαβοί πολίτες να στρέφονται προς τη Ρωσία. Η Ένωση θα έπρεπε να έχει αντιληφθεί ότι τα χρήματα δεν εξαγοράζουν το εθνικό φρόνημα. Τέτοιες πολιτικές είναι καταδικασμένες να αποτύχουν.

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, domnule comisar, o să am o altă abordare. Eu cred că trebuie să plecăm de la scopul principal. Scopul nostru principal este ca Republica Moldova să continue drumul spre Uniunea Europeană. Evident că trebuie să avem două asistențe din partea Uniunii Europene: una, cea financiară - și nu sunt de acord cu ce au spus colegii din PPE, nu putem să pedepsim un popor -, și cealaltă este să ne concentrăm pe cum putem să le asigurăm o consiliere forțelor pro-europene pentru a putea să răspundă și pentru a avea rezultate bune în anul viitor.

Nu ne putem bloca în faptul că Parlamentul Republicii Moldova a votat modificarea legii. Discursul public al președintelui Dodon, critic față de Uniunea Europeană și NATO, arată că el deja se pregătește pentru alegerile viitoare. Ce facem noi? Noi trebuie să vorbim cu forțele pro-europene să se unească, să aibă un discurs, să aibă o strategie astfel încât să evităm încă un mandat pentru Dodon. Aceasta cred că trebuie să fie strategia, domnule comisar, nu să suspendăm pur și simplu finanțarea și asistența față de Republica Moldova pentru că e strategic: Republica Moldova este importantă pentru toată regiunea, nu doar pentru cetățenii din Republica Moldova.

(Încheierea procedurii „catch the eye”)

  Christos Stylianides, on behalf of the Vice-President of the Commission / High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy. – Mr President, this has been a very useful exchange and I thank the speakers for their contributions. From this debate I conclude that we share the opinion that it is important to continue supporting the Republic of Moldova with its reform agenda. Secondly, I understand your concerns in relation to the rule of law and democracy.

Let me assure you that the European Union will consider thoroughly any decision on future assistance and that these decisions will be consistent with messages transmitted as part of our political dialogue. At the same time, I would like to repeat our position about the partnership. The partnership with the European Union is not about spheres of influence and geopolitics. We do not ask our partners to pick sides – they do not have to choose between us and other global powers. This is not how our partnership works. Our partnership is about improving the lives of our citizens inside the European Union, and of citizens in Moldova. It is a partnership for, not against. It is about the economy and trade. It is about democracy, human rights, the rule of law and, of course, the fight against corruption.

It is with this attitude that we are heading towards our Eastern Partnership Summit next month. Thank you for your attention and for this fruitful discussion.

  Președintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc în cadrul unei viitoare perioade de sesiune.

Declarații scrise (articolul 162)

  Dominique Martin (ENF), par écrit. – Nous étions surpris du montant du budget alloué à la Moldavie (1 milliard d’euros sur 10 ans, soit 100 millions par an), dans un pays comptant 3 millions d’habitants... Nous étions surpris d’un tel montant alors même que nos États membres ont grandement besoin de ce budget, et alors même que l’UE impose, ici et là, une politique d’austérité...

La réponse de la Commission à notre question écrite, donnée par M. Hahn le 6 septembre 2017 constituait une première piste de réflexion: «préalablement à l’octroi de l’aide, il sera tenu compte du respect satisfaisant d’un vaste ensemble de conditions politiques (...)» , c’est à dire, permettez-moi une traduction politique: «si vous souhaitez cet argent, acceptez notre intrusion dans votre souveraineté»!

Par exemple, Christos Stylianides insiste, lors de cette session, sur la réforme de la justice, un secteur tout particulièrement régalien. Par ailleurs, certaines interventions de mes confrères constituent une deuxième piste: celle d’une lutte toujours plus irrationnelle contre la Russie. Nous sommes favorables à une Moldavie dans une Europe des nations sans immixtion dans sa souveraineté, comme nous l’avions expliqué lors du vote en juillet.