Stenograma dezbaterilor

Miercuri, 7 februarie 2018 - Strasbourg

15. Amenințări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România (dezbatere)

  Presidente. – L'ordine del giorno reca la discussione sulle dichiarazioni del Consiglio e della Commissione sulle minacce per lo Stato di diritto poste dalla riforma del sistema giudiziario della Romania (2018/2512(RSP)).

  Dan Nica (S&D). – Am o problemă de procedură pe care vreau să v-o supun atenției. Dezbaterea de astăzi se realizează în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European. Conform acestui regulament, se stabilește foarte clar că, la lucrările dezbaterii pe care o avem noi astăzi, pot să participe, din partea Consiliului, cei care sunt membri ai Consiliului. A fost luată o decizie care a părut ciudată. Domnul președinte Tajani a fost indus în eroare, pentru că nu i s-a adus la cunoștință legea din România.

Conform legii române și Constituției României, cel care este prezent la lucrările Consiliului este președintele României, care, sigur, nu a putut să fie astăzi aici, iar, în absența acestuia, la lucrările Consiliului participă, cum este cazul problemei pe justiție, ministrul justiției. Ministrul justiției din România se află astăzi în sală și cred că, pentru o dezbatere în care să poată să fie aduse și argumentele necesare, ar trebui să i se dea posibilitatea domnului ministru al justiției, Tudorel Toader, membru al Comisiei de la Veneția, să poată să dea măcar răspunsuri la întrebări. Acest lucru ar da și o notă, pe care ne-o dorim cu toții, de seriozitate, de discutare a argumentelor care să aducă lumină în privința tuturor chestiunilor care se vor lămurite astăzi în plen și, în același timp, templul democrației pentru toți românii ar arăta că este Parlamentul European și că prezența ministrului justiției, care să poată să dea explicațiile necesare, reprezintă un lucru pe care cu toții îl respectăm și pe care toți românii, vă garantez, îl vor aprecia ca atare.

Deci, vă rog, domnule președinte, să vă uitați pe articolul 123 alineatul (2) și vă solicit respectuos să încercați să îi dați posibilitatea ministrului justiției din România să răspundă măcar întrebărilor care sunt puse sau să aducă clarificările necesare.

  Sophia in ’t Veld (ALDE). – Mr President, having listened to the proposal, I am of course very grateful that the Minister for Justice is here, and we are also very much looking forward to an exchange of views with the Minister for Justice in the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs, but so far we have a procedure in this plenary that for this kind of debate we invite the Prime Minister. An invitation was sent to the Prime Minister; the Prime Minister, for reasons of her own, could not be here today; but I don’t think that we should change the rules, or indeed the traditions, on the spot.

There will be a debate in the Committee on Civil Liberties as well. It was agreed in the Conference of Presidents to invite the Prime Minister for today’s debate and to have the exchange of views with the Minister for Justice in the committee, and I suggest that we go ahead as was agreed in the Conference of Presidents.

  Presidente. – Noi abbiamo chiesto la presenza del Consiglio in Aula e il Consiglio ha inviato il suo rappresentante, e questo per noi è sufficiente per poter svolgere il dibattito.

  Monika Panayotova, President-in-Office of the Council. – Mr President, honourable Members, Madam Commissioner, you have invited the Presidency to intervene in this debate. First, let me say that common values such as democracy, equality, the rule of law and human rights are the cornerstone of the European Union. Each Member State must therefore respect, protect and promote them. Let me assure you that the rule of law and the separation of powers have always been at the heart of the Council’s attention. We believe that dialogue and cooperation are necessary to ensure the best standards and conditions for our citizens in all our Member States.

The Council addressed the situation in Romania in its conclusions on the cooperation and verification mechanism adopted on 12 December 2017. The Council welcomed the fact that Romania has taken a number of positive steps and encouraged the country to renew momentum on the reforms, in particular those related to the independence of the judiciary and to the fight against corruption at all levels. The Council reiterated the importance for Romania to focus on further consolidating progress and to fully address the concerns and all the recommendations set out by the Commission in its report on progress achieved under the cooperation and verification mechanism. We hope that the ongoing communication between the Romanian authorities and the Commission will continue to prove efficient in assisting Romania to remedy some shortcomings.

  Věra Jourová, Member of the Commission. – Mr President, the discussion in Romania over the last year about its justice laws has led to concerns being expressed by a wide range of stakeholders, both inside and outside the country, across the EU and beyond.

Romanian citizens have taken to the streets to state their opposition to the proposed changes to Romanian law. They are concerned that this may undermine the long—standing efforts in the fight against corruption and the independence of the judiciary. The Commission has made no secret of the fact that it shares these concerns. So too does the Council of Europe’s anti—corruption watchdog, the Group of States against Corruption, which for the first time has decided to launch its own inquiry – with a report due in March.

The independence of the Romanian judiciary and its capacity to fight corruption are directly relevant to the progress made under the Cooperation and Verification Mechanism, which, as you know, was set up in 2007 to assist Romania and Bulgaria in the fields of judicial reform and corruption and (for Bulgaria) the fight against organised crime. After ten years of continued efforts, Romania has one of the best judiciaries in the region.

Back in January 2017, the Commission proposed a limited set of remaining recommendations which, if implemented fully and provided that there is no backtracking, would bring Romania out of the Cooperation and Verification Mechanism. One of the recommendations called on the Romanian leadership to ensure a consensual legislative process, to finalise reforms of the justice laws and the criminal codes, and also to respect judicial independence and court decisions.

On 15 November 2017, in our latest Cooperation and Verification Mechanism report, the Commission voiced concerns on the process and the content of the draft justice laws. As the debate on justice laws was evolving in the course of 2017, the Superior Council of the Magistracy – the constitutional guarantor of the independence of the judiciary – continued to voice concerns and issued a negative opinion citing detrimental impacts on judicial independence and on the effective functioning of the judicial system.

These concerns need to be taken seriously in the legislative process. Therefore the question we put to the Romanian authorities in the November report remains valid, namely whether the process would take into account the legitimate interests of the judiciary and respect judicial independence. Unfortunately, we have continued to see open criticism of the judiciary and defiance of judicial decisions or integrity rules, which do not inspire a feeling of confidence in the process. Events since have done nothing to address these concerns.

On 21 December 2017, the parliament adopted amendments to the justice laws in a fast—track procedure and the laws were immediately challenged in the Constitutional Court through three referrals. The Constitutional Court proceedings are ongoing but, in its first hearings, it declared the unconstitutionality of some of the provisions. These are issues to be looked at carefully in relation to judicial independence and on which there are European standards.

The Council of Europe’s principle is that you cannot reform the judicial system against the judiciary. This common sense advice underpins the Commission’s recommendation to the Romanian authorities that they consult the Venice Commission before the justice laws are promulgated.

The Commission considers that it is still possible for the justice laws to be improved and become good laws which will strengthen the independence and professionalisation of the Romanian judicial system to serve all Romanian citizens. This is a crucial moment, given that the first two draft laws are back in the Romanian Parliament following the rulings of the Constitutional Court. The debate on how to address the concerns expressed by the Constitutional Court should be used as an opportunity to have a good, frank dialogue and build a better shared understanding and trust among all parties concerned.

Therefore, I reiterate the call made by President Juncker and First Vice—President Timmermans to the Romanian Parliament to rethink the course of actions proposed, to open up debate in line with the Commission’s recommendations, to build consensus on the way forward, to safeguard the independence of the judicial system and further step up the fight against corruption. The President of Romania also has a key role in the process and, from his meeting with the College last week, I know he takes that very seriously.

The Commission stands ready to continue its ongoing dialogue with the Romanian authorities and will contribute as best it can to help ensure that this process is taken forward constructively and in a way that builds trust.

We will look thoroughly at the final amendments to the justice law, the criminal codes and laws on conflicts of interest and corruption. As always, when dealing with these and similar matters, the Commission will remain objective, facts—based and law—based, politically colour—blind and clinical in our approach.

Romania and Romanians have been running a marathon. The finish line is in sight. To step backwards now would be a major disappointment to Romania’s many friends, but most of all to Romanian citizens. The speed with which Romania will reach the finish line is up to Romania, but the Commission stands by to help Romania get there.

  Presidente. – Adesso apriamo il dibattito ascoltando innanzitutto i punti di vista dei diversi gruppi politici.

Avverto che in questa fase delle dichiarazioni dei gruppi politici non accetteremo "blue card".

  Roberta Metsola, on behalf of the PPE Group. – Mr President, the situation in Romania remains of concern. We have seen attempts by the Government there to suppress the judiciary, to water down anticorruption legislation and to use its electoral majority as an excuse to do as it pleases. I know some people claim and will claim that the European Parliament and the Commission should not get involved, or try to spin the idea that this is somehow politically motivated. It is a justification that we are seeing used by unscrupulous politicians across the European Union who try to excuse the inexcusable. But they are wrong.

The EU cannot look away and, for sure, the European People’s Party will not do so, because Romanians are not any less European than the rest of us. They deserve – as we all do – a country where the rule of law is respected, where corruption is fought, where the courts are protected and where laws are not changed on a whim to suit only those in power. Romanians have been on the street for more than a year: as temperatures plummeted and the snow fell, they stood up. They flew European Union flags because they believed in Europe – a Europe that is not only an economic bloc but also a guarantee of common values and shared promises. They believe still.

This is not only about Romania. This is about all of us. Every Member State must understand that what happens in Bucharest affects people in Paris, just as what happens in Valetta affects people in Stockholm. We are distinct as nations but we are intertwined all the same, and if the rule of law is at stake in any one state, then every single other state is endangered, and that is why the Commission is right to act, as it must do everywhere there is a threat.

I met with some of the people who are out on the streets in Romania: they are teachers and poets and students and pensioners. They are not politicians. They just want a country and a Union where justice is blind, where everyone is treated equally before the law, where corruption is eradicated and where winning an election does not mean you are entitled to divide up the country like your personal spoils of war.

I will finish by saying thank you for standing up. Vă auzim pe stradă. We hear you.

(Applause)

  Josef Weidenholzer, im Namen der S&D-Fraktion. – Herr Präsident! Wir Sozialdemokraten begrüßen die heutige Debatte, und das hier ist der richtige Ort dafür, weil für uns Rechtsstaatlichkeit, Demokratie und Menschenrechte im Zentrum stehen und weil die Stabilität Osteuropas wichtig ist und der jetzt einsetzende wirtschaftliche Aufschwung mit einer Konsolidierung der Demokratie einhergehen muss.

Rumänien ist in diesem Zusammenhang ein bedeutendes Land, ein Land mit großem Potenzial. Es ist daher nicht egal, wenn fundamentale Kritik geäußert wird. Die Bereitschaft, sich einer Diskussion zu stellen, bedeutet aber auch den Willen, nach Lösungen zu suchen, alles offen und transparent zu erörtern. Wir begrüßen es, dass der rumänische Justizminister bereit war, hierherzukommen, und bedauern, dass er sich nicht an der Debatte beteiligen darf.

Wir wollen wissen, welche Fortschritte bei der Justizreform im letzten Jahr gemacht wurden. Wir haben klare Kriterien der Beurteilung, ob die Reformen mit der Verfassung konform sind, ob die Reformen im Einklang mit dem europäischen Rechtsbestand stehen und ob europäische Standards eingehalten werden, insbesondere jene der Venedig-Kommission. Nur wenn wir konkret werden, sind wir erfolgreich, und nur dann können wir die Probleme lösen.

  Kosma Złotowski, w imieniu grupy ECR. – Szanowny Panie Przewodniczący! Instytucje europejskie w ostatnich latach mają szczególną łatwość ingerowania w wewnętrzne sprawy państw członkowskich, nawet jeśli taka ingerencja nie jest uzasadniona z punktu widzenia zapisów traktatowych. Po raz kolejny trzeba przypomnieć Komisji, że Unia Europejska jest złożona z suwerennych, demokratycznych państw, które mają prawo kształtować swój ustrój także w obszarze władzy sądowniczej zgodnie z oczekiwaniami obywateli. Jeśli jakieś zmiany nie zdobędą wystarczającego poparcia społecznego lub przyniosą negatywne skutki, wtedy społeczeństwo w demokratycznych wyborach będzie mogło odpowiednio ocenić ich autorów. I naprawdę żałośnie wygląda pani komisarz Jourová jako profesor pouczający demokratycznie wybrany rząd Rumunii. Komisja nie powinna uzurpować sobie prawa do takiej oceny, ponieważ jej mandat nie ma charakteru demokratycznego. Pan poseł Weidenholzer bardzo żałuje, że nie może tutaj brać udziału w tej debacie minister sprawiedliwości Rumuni. No, Szanowni Państwo, przed chwilą była mowa, że minister tu jest. Wystarczy go zaprosić. Prosiłbym o wstrzemięźliwość w ferowaniu radykalnych ocen przepisów, które wciąż jeszcze nie dostały ostatecznego kształtu. I to się tyczy nie tylko Rumunii, ale także mojego kraju.

  Sophia in 't Veld, on behalf of the ALDE Group. – Mr President, I am of the generation which has been marked by the events of the fall of the Berlin Wall and everything that happened afterwards. I can also remember the first time that we welcomed colleagues from Bulgaria and Romania in this Chamber, and I was very, very moved. I don’t cry very often, I can tell you, but there were tears running down my cheeks. For me, this was reuniting the family.

But in a family we also talk about things that aren’t going well. Next year, Romania will be holding the Presidency of the European Union, and we’ll all be looking at the image that Romania presents. I know that Romania has a long and proud tradition of liberal democracy and civic engagement, and I hope that that is the past that Romania will choose because, unlike the previous speaker, I do think that values are a matter for the European Union. This is what we have laid down in the Treaties. Romania has made a great deal of effort, achieved a lot and made very good progress in recent years, but now it seems to be waivering. I would really encourage the Romanian Government to follow the recommendations of the European Commission and to invite the Venice Commission to judge the reform package – not just refer loosely to some recommendations but invite the Venice Commission.

I also think it would be a good idea for a delegation from the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs (LIBE) to travel to Romania and talk to people and actually find out and understand what’s going on.

On the reform of the judiciary, concerns have been expressed all around, and I really hope that the Romanian Government is going to take heed.

Finally, I would like to refer briefly to the new legislation on civil society. I find it very worrying. This is happening not just in Romania or Hungary and Poland, but also in some other EU countries, and tonight we will be talking about the shrinking space for civil society. Civil society may be a pain in the neck, but it is essential for a robust and healthy democracy. A democracy organises its own critics. That’s what democracy is all about. So please reconsider.

Finally – the last sentence – I would like to reiterate this: Parliament decided a year and a half ago not to focus on just one country and then another but to install a mechanism – and I’m counting on the Commission – that assesses all the Member States.

  Ska Keller, on behalf of the Verts/ALE Group. – Mr President, corruption is an evil that unfortunately still we have not overcome, and I think every single Member State does have corruption. But the important thing is to recognise that and to work against it, tirelessly and relentlessly, because corruption actually undermines the very fabric of society. It makes people lose trust in state and a democracy; it also leads to big losses of public money – money that is urgently needed elsewhere. And in Romania, tens of thousands of people are on the streets, against a corrupt political elite – an elite which sees itself as running a state as a sort of self-service system and which misuses its power to protect itself from justice. And after significant progress that had been made by Romania leading up to EU accession and in the years afterwards, now what we actually see is steps backwards. The progress is being reversed, and this is bad for the Romanian Government, for the Romanian citizens, but also for the whole of the European Union – and Romanian citizens are EU citizens. With the new laws, prosecutors are deprived of indispensable instruments for investigation, courts are put under more political control, and corruption is even partly decriminalised. The new laws clearly have one objective: to weaken the legal system and to make it harder to prosecute high-level corruption. We expect the Romanian Government and the Romanian Parliament to follow the court ruling and to make the laws compatible with EU standards and EU rules.

Corruption has a direct effect on citizens in Romania. We see this in the bad condition in many schools. We see this in hospitals, where you risk actually getting more infections. We see coal power plants that run without a permit for years and with the full knowledge of the authorities. And as Greens, we also came to Romania to speak with the authorities; we came to speak with the citizens on the street; we wrote to the European Commission; and we also asked for this debate to happen. I want to stress what I said before: Romanian citizens are European citizens. They have the same rights as every other European citizen. That’s why we as Greens cannot accept that Romanians are still being deprived of one of the most basic and fundamental freedoms of Europeans: that is, to be a member of the Schengen zone and to travel freely within the Union. We need to end the situation that Romanians are being stopped at borders that we thought we overcome. Romanians have the right to be free of corruption, to have a government that cares about public interest, and to enjoy their European freedoms.

  Laurențiu Rebega, în numele grupului ENF. – Domnule președinte, doamnă comisar, dragi colegi, un canal deschis de comunicare cu Guvernul român va fi tot timpul cea mai potrivită metodă de a clarifica pașii și procedurile ce stau în spatele unei inițiative legislative sensibile, respectând în totalitate drepturile și obligațiile statelor membre. De aceea dau citire primelor două articole din Constituția României.

Articolul 1: „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. (…) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989 și sunt garantate.”

Articolul 2: „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”

Astăzi suntem martorii politizării îngrijorătoare din partea unui grup politic a unei dezbateri care ar trebui să aibă scopul invers, acela de a elimina factorul politic și de a încuraja considerațiile bazate pe fapte. Dezbaterea de azi are o valoare de exemplu. Statul de drept nu e o creație divină și inalterabilă, ci un construct uman care trebuie întreținut și renovat în permanență, nu numai în România, ci peste tot în Uniunea Europeană.

Dar există și un „dar”. Discuțiile de la Uniunea Europeană nu pot și nu trebuie să se substituie soluțiilor. Au spus-o și Președintele Juncker și Președintele Iohannis: soluțiile trebuie să le găsim noi, românii, în România.

România dorește conformarea cu standardele constituționale și europene, dar printr-un dialog instituțional viabil. Însă Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că România nu este o țară de mâna a doua, cu cetățeni de mâna a doua. Sunt încă probleme nerezolvate, dar, cu toate acestea, România a dat dovadă de responsabilitate politică și civică, abordând aceste probleme într-un mod deschis și cuprinzător.

Am fugit prea mult de Uniunea Sovietică, ca să mai acceptăm să mai avem pe cineva deasupra noastră. Marele examen pe care trebuie să îl dea clasa politică este măsura în care poate genera o bună guvernare, care să asigure stabilitate, echilibru și prosperitate societății. Iar examenul pe care trebuie să îl dăm nu este în fața Europei, ci este în fața copiilor și a urmașilor noștri.

  Presidente. – Abbiamo ascoltato le opinioni dei gruppi politici.

Adesso possiamo usare le "blue card", naturalmente una ad oratore.

  Traian Ungureanu (PPE). – Domnule președinte, Partidul Social Democrat susține că face reforma justiției, că aliniază justiția la normele europene, dar cine poate avea încredere în Partidul Social Democrat? Poți, oare, lăsa un hoț să stabilească prețurile în magazinul din care fură? Nu, pentru că va declara totul gratuit.

Normele europene invocate de PSD nu spun că un guvern poate schimba legile pentru a fi scutit de ele.

Să recapitulăm: PSD a câștigat alegerile după ce a promis bani, prosperitate, plus marea cu sarea. Însă prima decizie a Guvernului a fost de a modifica legi pentru infracțiuni din dosarele liderilor PSD. Abuzul în serviciu a fost șters, iar pragul de la care începe delapidarea a fost mărit. Modificările aduse de PSD legilor justiției fac din procurori anchetatori la mâna șefilor și supun anchetele unui nou organism de control.

PSD a schimbat două guverne într-un an pentru că nu au putut să îi scutească de lege pe liderii PSD. Parlamentarii PSD au respins solicitările de anchetă trimise de procurori când acestea îi priveau pe lideri ai PSD. Acum, anchetați penal sunt membri ai Guvernului. Întrebat de ce PSD numește în guvern oameni cu dosar, un lider al partidului a răspuns: „Pentru că putem!”. Mai bine spunea: „Pentru că putem să îi scăpăm!”.

Parlamentul European trebuie să comunice PSD că poate numai ce e legal și că a câștigat alegerile, nu justiția.

Mesajul trebuie transmis numai și numai Guvernului României. Ideea potrivit căreia situația statului de drept trebuie legată de fondurile europene e greșită. Ea ar pedepsi alegătorii care și-au exercitat dreptul de vot și nu un guvern care își exercită capacitatea de a forța legea.

(Vorbitorul acceptă să răspundă la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru” (articolul 162 alineatul (8) din Regulamentul de procedură))

  Maria Grapini (S&D), întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”. –Mulțumesc foarte mult, domnule președinte, stimate coleg. Las limbajul la o parte, dar vreau să vă pun o întrebare foarte concretă: dumneavoastră recunoașteți Constituția României? Articolul 61 din Constituția României spune foarte clar că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a țării.”

Legile justiției din România acum au fost trecute prin Parlament după o dezbatere publică de luni de zile sau nu?

  Traian Ungureanu (PPE), Răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”. – Da, evident că au fost trecute prin Parlament, dar asta nu rezolvă cu nimic chestiunile asupra cărora trebuie să răspundă acum Guvernul României și partidul de guvernământ. Întrebarea rămâne: De ce atâta grabă? De ce din prima zi? Și de ce cu adresă pentru situații critice, penale sau pre-penale în care se află membri ai Guvernului?

  Tanja Fajon (S&D). – Mr President, the Socialists and Democrats Group has always been at the forefront when it comes to defending the rule of law and democracy, and we fully stand by those principles today. Romania is one of the youngest democracies in Europe and there are still pending issues there. However, Bucharest showed its responsibility in addressing these issues in an open and inclusive way, which we strongly welcome. We trust Romania to resolve those issues fully, alone through its own independent constitutional mechanisms and procedures, and also by engaging in viable institutional dialogue, including with international institutions and the EU. We should be critical when criticism is needed, but we firmly reject the politicisation of facts without objective consideration of reality. We want clearly to dissociate ourselves from any such attempts in these debates today and to give room for dialogue. For us, the recent protests in Romania are signs of a healthy and democratic civic attitude and engagement as regards the accountability of their politicians.

  Helga Stevens (ECR). – Voorzitter, collega's, het is niet de eerste keer dat ik de problemen in Roemenië aankaart. Zo was er de poging van de socialistische regering om fraudeonderzoeken te dwarsbomen voor eigen politiek gewin. Ook verklaarde ik hier waarom Roemenië nog niet kan toetreden tot het Schengengebied.

Vandaag sta ik op de bres voor ondernemers en investeerders in Roemenië. De hervorming van de vennootschapswetgeving gaat helemaal de verkeerde kant uit, want staatsbedrijven mogen nu opnieuw politici in hun raad van bestuur opnemen. Tegelijk worden die bedrijven volledig vrijgesteld van de regels inzake transparantie. Zo wordt de deur wagenwijd opengezet voor corruptie en zelfbediening door bevriende politici, helemaal in lijn met eerdere onzinnige wetswijzigingen, zodat de elite zichzelf kan verrijken ten koste van die bedrijven en de Roemeense maatschappij. Hiermee worden buitenlandse investeerders afgeschrikt. Ik ben blij dat dit vandaag besproken kan worden.

Ik wacht echter nog steeds op een parlementair debat over de schending van de Europese waarden door Spanje en de agressie tegen het Catalaanse volk en zijn verkozen leiders.

  Norica Nicolai (ALDE). – Domnule președinte, statul de drept presupune existența unor legi în vigoare doamnelor și domnilor. La București, avem intenția de a legifera, pentru că nici legile de organizare a justiției nu sunt legi în vigoare. Nici nu am avut vreo discuție despre modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală.

Discuția de astăzi este departe de a fi despre statul de drept, este o discuție politicianistă și îngrijorarea dumneavoastră nu-și are rostul decât din prisma unui partizanat politic. Nu vreau să cred că, prin această dezbatere, doriți să împiedicați un parlament național să-și exercite principala lui prerogativă, aceea de a legifera, pentru că ar fi nedemocratic și incorect.

Dar despre corectitudine și statul de drept vreau să vorbesc. Prezumția de nevinovăție, doamnă comisar, drepturile și libertățile în procesul penal nu sunt garanții procedurale pe care pe care Uniunea Europeană le ocrotește? Dumneavoastră sunteți garantul tratatelor. Ce ați făcut, doamnă comisar, când sute de oameni au fost abuziv trimiși în închisoare și achitați? Ce ați făcut, doamnă comisar, când foarte, foarte mulți cetățeni au fost interceptați în afara legii? Când serviciul de informații, care nu are atribuții în procesul penal, a fost implicat în realizarea acestuia? Ce s-a făcut, doamnă comisar, când state membre, care privilegiază dreptul companiilor lor de a da mită în România, au dat mită în România? S-au închis dosarele pentru că nu conveneau unor interese economice ale unor state membre.

Ne pare foarte rău, doamnă comisar, dar justiția se înfăptuiește cu bună credință, cu onestitate și cu corectitudine și numai de astfel de valori nu dați dovadă în dezbaterea de astăzi.

  Eva Joly (Verts/ALE). – Monsieur le Président, chers collègues, la corruption tue littéralement. Elle tue aussi plus insidieusement en creusant les inégalités, en sapant la confiance des citoyens et en ébranlant les démocraties, faisant ainsi le lit des extrêmes.

Malgré le courage de son parquet anticorruption, la Roumanie est en train de régresser dans la lutte contre ce fléau et de brader l’indépendance de sa justice. Il faut que le parlement roumain y renonce. Le pays est en proie à une poignée de gouvernants mus par le seul désir de sauver leur peau. Le chef du parti socialiste au pouvoir a déjà été condamné pour fraude électorale et fait actuellement l’objet d’une enquête pénale pour détournement de fonds européens.

L’Union européenne doit réagir et accompagner ce pays qui prendra la Présidence de l’Union en 2019. N’abandonnons pas ces milliers de Roumains et ces ONG qui crient leur ras-le-bol et expriment leur soif de justice et de l’Union européenne.

  Marian-Jean Marinescu (PPE). – Domnule președinte, doamnă comisar, România nu este vinovată pentru această dezbatere, nici românii. Este vorba de acțiunea unui grup de parlamentari – vremelnic majoritar – și a unui guvern în permanentă schimbare, care, fără responsabilitate și cu o doză mică de competență, încearcă să devieze România de la un parcurs normal de stat de drept și de stat responsabil în fața cetățeanului.

Înțeleg că l-ați întâlnit pe domnul ministru al Justiției și, după discursul dumneavoastră, văd că nu v-a convins. Este nemulțumit că nu vorbește în plenul Parlamentului European. Șefa lui, prim-ministrul României, a fost deputat aici, în Parlamentul European. Știe foarte bine regulile și a asistat la dezbateri similare, în care prim-ministrul statului respectiv a participat și a putut să își spună punctul de vedere. Prim-ministrul României trebuia să fie astăzi aici, nu exercițiul de imagine al ministrului Justiției.

Legile justiției trebuie să asigure echilibrul între independență și răspunderea magistraților, nu să le pună la dispoziția politicului, prin măsuri administrative. În România, acum, punctele de vedere ale organizațiilor profesionale ale magistraților, ale Consiliului Superior al Magistraturii, ONG-urilor, cetățenilor nu au nicio greutate. Cred că poziția Comisiei de la Veneția ar fi extrem de necesară.

Doamnă comisar, repet ce am spus: structuri vremelnice, parlament sau guvern, pot să devieze de la valorile și principiile europene. Tratatul Uniunii prevede măsuri în astfel de cazuri. Comisia trebuie să le aplice. Condiționarea implementării bugetului european de situația statului de drept, necuprinsă în tratat, este o măsură care ar afecta negativ cetățenii acelui stat, fără efect asupra guvernului. Această propunere nu trebuie să facă parte din viitorul CFM.

  Victor Boştinaru (S&D). – Domnule președinte, doamnă ministru Panayotova, doamnă comisar Jourova, recent Comisia declara: „Noi cunoaștem foarte bine situația din România”. Doamna comisar Jourova, cu regret trebuie să declar, inclusiv prin ce ați spus astăzi în sală, Comisia fie nu cunoaște situația din România, fie închide ochii la anumite aspecte.

Cât despre conținutul modificărilor, soluțiile sunt în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, ale Curții Constituționale și sunt inspirate din soluții existente în alte state membre ale Uniunii Europene. Refuz să cred că soluții care garantează independența justiției, drepturile și libertățile fundamentale în vestul Europei devin pur și simplu inacceptabile în România. Refuz să cred că țara mea este tratată ca o țară de mâna a doua.

În plus, Comisia amestecă, în mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi care au fost deja adoptate cu ceea ce ar urma să se întâmple în viitor, nespunându-ne nici un singur element de referință - articol, paragraf sau parte din lege - care ar pune cea mai mică problemă de independență, neutralitate sau de afectare a luptei împotriva corupției.

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Presidente. – Grazie Victor. Scusate, io non voglio togliere la parola, però adesso sono costretto, perché se uno ha un minuto e ne parla due vuol dire che si raddoppia il tempo di tutto il dibattito. Tutti hanno abusato del tempo, tutti, compreso anche il mio amico Marinescu. Il problema è la responsabilità di ciascuno di stare nel tempo che gli è stato assegnato, questa è la responsabilità. Non è la mia responsabilità di togliere la parola.

  Monica Macovei (ECR). – Domnule președinte, românii au strigat în stradă „Vrem justiție, nu corupție”. Românii vor în Europa și asta vrem și noi: în Europa. PSD și ALDE vor să ne scoată din Europa. Au declanșat lupta pentru corupție și împotriva justiției și împotriva statului de drept.

Această coaliție și ministrul justiției, trimis ca reprezentant al guvernului României, aflat pe aici pe undeva, minte cu nerușinare, spunând și Comisiei și Parlamentului că aceste modificări vor transpune directive europene. Nu este adevărat. Directiva privind prezumția de nevinovăție din 2014 nu a fost transpusă până acum. Foarte rău. Dar vreau să vă spun că ea prevede standarde mult mai înalte în legile române decât prevede directiva. Deci la noi prezumția de nevinovăție este mult mai bine protejată decât prevede directiva. Ca atare, să uităm această minciună.

Ce vor să facă prin modificările codurilor penale? Este foarte important pentru statele membre, pentru că va fi afectată cooperarea judiciară transfrontalieră pentru crime transfrontaliere, va fi afectată o infracțiune comisă într-un alt stat sau comisă în România, care va deveni paradisul infracționalității. De exemplu, vor ca o investigație să înceapă numai după ce o persoană este informată că e investigată. Adică primești o plângere, îl suni pe X și îi spui: „Am primit o plângere pentru corupție.” Mai poți să faci flagrant? Mai poți să investighezi? Nu, s-a terminat.

O altă modificare: vor fi șterse și aruncate la coș orice dovezi din calculatoare privind alte infracțiuni. Dacă descoperi filme cu pornografie infantilă, va trebui să le arunci la coș și să le distrugi. Nu vei putea să le modifici.

De asemenea, camerele de luat vederi din locuri publice nu vor mai putea funcționa, nu vor mai putea fi mijloace de probă.

Nu, am avut două minute și vreau să am exact cât a avut domnul Boștinaru. Vorbesc pentru țara mea, nu pentru partid.

(Președintele a întrerupt vorbitorul.)

  Renate Weber (ALDE). – Domnule președinte, am auzit la viața mea multe minciuni, dar chiar cred că doamna deputat Macovei acum a întrecut orice limită.

Când o societate reacționează la temele importante care se dezbat, aceasta este de salutat, pentru că e o implicare civică bună, firească. Când Comisia Europeană se interesează de ceea ce se întâmplă într-un stat membru, este ceva firesc, pentru că, în UE, suntem cu toții membrii unei mari familii. Dar la fel de firesc este să ne uităm cu toții la mecanismele instituționale pe care o țară le are pentru a adopta o legislație în acord cu exigențele statului de drept. În România, astfel de mecanisme există și funcționează. Avem o Curte Constituțională care emite decizii obligatorii pentru Parlament, obligându-l să pună orice lege în acord cu Constituția – o Curte Constituțională care, în ciuda unor critici exprimate de-a lungul timpului, este independentă și a dovedit asta prin deciziile luate sub diferite guvernări.

Îl avem pe Președintele României, care face un control de oportunitate înainte de a promulga o lege, având dreptul să o retrimită în Parlament, explicând punctual care prevederi ar putea aduce atingere independenței justiției.

Sunt mecanisme democratice și trebuie să avem încredere în ele, dar asta nu exclude evaluarea unei legislații de către Comisia de la Veneția, care poate face o analiză obiectivă, pentru că ceea ce este de dorit e o legislație și o justiție în folosul cetățenilor români.

  Seán Kelly (PPE). – Mr President, I come from Ireland, which had great difficulty in adapting from being colonised and then becoming independent – in fact, we had a civil war. Romania is trying to come from a time when it was under the control of the USSR, so I can understand a certain amount of friction and ups and downs, etcetera, but nevertheless, it was deemed to be advanced enough to join the European Union, which has a very clear set of values. If we feel that those values have been breached in any way, it is only right, firstly, that we should discuss it here in the European Parliament, and secondly, that there should be some type of sanction if an independent analysis shows that that is the case.

Certainly, there have been grave doubts expressed here – and rightly so – about the transparency, the failure to deal with corruption in Romania and especially the independence of the judiciary. These are things we cannot ignore.

It’s probably a bit simplistic to blame the Commission for not doing more. Maybe it should do more, but also I think we have to look at the tools in terms of: if there are certain breaches, what sanctions kick in? It is understandable to say that you shouldn’t blame the people or penalise the people, but how do you actually penalise the Government without penalising the people? Nobody has answered that.

There is need for clarity on this. There is need for sanctions, as we go forward, and there is definitely a need to ensure that no country is allowed to have the lack of transparency, the corruption and the challenges to the independence of the judiciary that we are seeing in Romania.

  Claude Moraes (S&D). – Mr President, we heard from a previous speaker about whether the EU institutions had been involved on Romania. My understanding is that Romania has been working to achieve the process of judicial reform since the accession treaty and that the institutions have been continually involved.

We have a debate today; the Justice Minister will come before the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs shortly; and I agree with those colleagues who say it would be better if he were in a position to answer many of the detailed criticisms today, but I understand the rules.

I broadly agree with what Ms Fajon and Ms in ’t Veld were saying, which is that we should acknowledge what progress has been made. We should acknowledge that this is not a black and white debate and we should acknowledge, of course, that are now clear and pending issues and criticisms. But there should be room now for dialogue and I think most sensible people in this debate would understand that. There are still the pending issues but self-criticism has been made and, with an independent constitutional mechanism in place, Romania can display, and has displayed, a willingness to have viable institutional dialogue.

  Mircea Diaconu (ALDE). – Domnule președinte, doamnă comisar, întâi am o observație: ministrul justiției, care se află aici prezent, este chiar membru al Comisiei de la Veneția.

E adevărat că și eu, vă mărturisesc, sunt îngrijorat de statul de drept din România. Cred că are probleme.

În urmă cu vreo zece ani, s-au modificat legile justiției, fără nicio dezbatere publică, prin asumare de răspundere, și au dat atunci președintelui prerogativa respingerii discreționare a numirii magistraților în funcții de conducere, adică exact ce se reproșează Poloniei astăzi. România a devenit între timp statul cu cele mai multe condamnări la CEDO pentru abuzuri împotriva cetățenilor săi și nimeni nu răspunde. Deci, statul de drept are probleme în România.

În acești ani, s-au emis în România mandate de ascultare din ce în ce mai multe. Dau doar un exemplu: în 2015, s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare și urmărire decât de FBI. Au fost ascultați mii de cetățeni în perioada alegerilor, ultimelor alegeri parlamentare, pe motiv de siguranță națională – ca să traduc mai simplu: terorism. Aceștia erau oameni de afaceri, funcționari, politicieni, unii chiar candidați. E ca și cum, exact la alegeri, în jur de o mie de teroriști au apărut în România și au dispărut după aceea la fel de brusc, într-o țară în care nu există niciun terorist și niciun act de terorism, iar, după alegeri, cum vă spun, au dispărut. Deci, statul de drept are probleme în România.

Conform Constituției noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, după părerea mea de cetățean, și nu trebuie să ceară aprobarea nimănui și nu poate fi cenzurat decât de Curtea Constituțională, care funcționează. Cred că, în rest, nu mai e de discutat nimic.

Aș pune punct aici, dar, dacă mai am o secundă, vreau să vă spun că vreau independența justiției, dar, mai ales, a României.

  Carlos Coelho (PPE). – Senhor Presidente, a União Europeia funda-se em valores, no Estado de Direito, para benefício de todos os europeus. Relembrar esta Europa dos cidadãos não é um lugar-comum mas o ponto de partida essencial quando discutimos decisões graves dos Governos dos Estados-Membros.

Hoje, debatemos e condenamos as ações do Governo da Roménia e não os cidadãos romenos. Pelo contrário, é importante que fique claro que não é senão em defesa desses cidadãos, e mais largamente de todos os cidadãos europeus, que apelamos ao Governo romeno que respeite os valores mais fundamentais do seu país e desta nossa União.

Em nenhum Estado-Membro podemos permitir que seja colocada em causa a independência do poder judicial, essencial ao bom funcionamento de uma sociedade democrática. Em nenhum Estado-Membro podemos permitir que a corrupção não seja combatida e sancionada de forma veemente. Em nenhum Estado-Membro podemos permitir que a legislação penal seja modificada para benefício próprio.

Sr. Presidente, a linha de ação do Governo romeno e dos seus líderes não é aceitável. Apelo, por isso, a que sejamos claros no apoio à Comissão Europeia e ao que tem feito para prestar apoio ao Governo romeno.

Mas concluo com a mesma clareza com que comecei: não podemos nunca transigir no que é fundamental e a União Europeia é um projeto de cidadania assente no Estado de Direito.

  Juan Fernando López Aguilar (S&D). – Mr President, we, the members of the Socialist and Democratic family in this House, truly care about the rule of law, separation of powers and the independence of the judiciary, and of course we understand the legitimate concerns every time there is a risk of breach of the rule of law in relation to a judicial reform in a Member State.

Having said that, it is fair to point out that each and every act in this package of reforms has been in answer to previous rulings of the Romanian Constitutional Court; that there has been a preventive exercise of constitutional review of those acts; and that the Romanian Government has shown readiness to comply with the rulings of the Constitutional Court. This reform aims to enhance the accountability of judges in a country which ranks first in terms of violations of Article 6 of the European Convention on Human Rights; it enhances the presumption of innocence with regard to its due observance by members of the public prosecution service; and, lastly, it is important to break the misuse or political abuse of the links between the judiciary and intelligence services. That is why many of us do not believe that this reform package poses a serious threat or represents a systemic breach of the rule of law in that Member State which is Romania.

(Applause)

  Michał Boni (PPE). – Mr President, democracy requires transparency, separation of powers, an independent judiciary system and justice, which should never be bent to serve short-term political tactics or the vested interests of individual politicians. This is the only way to build public trust and encourage citizens’ participation: the fundament of democracy.

I see thousands of Romanian people protesting in the streets. I see Romanian citizens full of concern about their country and their justice system. I know that there is no possibility to create trust where corruption is all around. I see some efforts made by the government to strengthen the independence of the judiciary system. It is not sufficient. I continue to see the government watering down anti-corruption laws in Romania and playing an unfair game with society and with all of us – the European family, a family which is based on the rule of law, fundamental values and politics free of corruption.

Romanian citizens, please, be brave, be vigilant: don’t give up. Romanian politicians: be open to your society, be honest. Only this attitude can bring real political profits – true profits, not money. European Commission: be strict and, at the same time, open to dialogue. A European Union without values will lose its moral, political and real power.

(The Speaker declined to answer a blue-card question from Claudia Ţapardel)

  Ioan Mircea Paşcu (S&D). – Mr President, since 2005 Romania has a law system based on vague, subjective, interpretable and discretionary laws supported through secret protocols by the intelligence services – why secret if they are constitutional? – and services which were ousted from the judiciary process immediately after the revolution. Consequently, the anti—corruption struggle was easily abused, being transformed into an instrument directed against political adversaries and economic competitors transferring power from those elected to those appointed.

As a result, in the last two years the media is full of the abuses committed in the anti—corruption struggle and the courts have declared inadmissible an increasing number of cases submitted by anti—corruption prosecutors. And now, when the Romanian parliament is obliged to correct a number of articles declared unconstitutional by the Constitutional Court – eliminating their subjectivity – the sovereignty of the Romanian people is being questioned.

In the end, I would like to ask our critics: why should the Romanians feel more under surveillance now in democracy than during Ceausescu’s time?

ΠΡΟΕΔΡΙΑ: ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΠΑΠΑΔΗΜΟΥΛΗΣ
Αντιπρόεδρος

  Daniel Buda (PPE). – Domnule președinte, mărturisesc că nu este cea mai fericită zi din viața mea, dar progresele făcute de România din anul 2007 încoace în procesul de consolidare a statului de drept, a independenței justiției, dar și a luptei împotriva corupției sunt incontestabile. Din păcate însă, guvernarea PSD-ALDE ne demonstrează că acest progres nu este ireversibil.

Procesul de legiferare al actualei majorități parlamentare prin care s-a încercat subordonarea justiției față de factorul politic, dar și o lipsă de transparență în dezbaterea unor astfel de modificări a scos în stradă sute de mii de oameni, iar acest lucru nu-l puteți contesta, stimați colegi.

În același timp, a generat o reacție dură a întregului corp al magistraților, care se opun acestor modificări, dar și îngrijorări serioase și legitime ale Comisiei Europene. Nimeni nu contestă dreptul Parlamentului de a legifera, dar actuala guvernare PSD-ALDE trebuie să înțeleagă un lucru, și anume că nu poate să se joace cu parcursul european al României.

Independența sistemului judiciar românesc, capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția, predictibilitatea legislativă, precum și existența unor mecanisme funcționale care să garanteze drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului trebuie să devină realități indestructibile și să se constituie în pietrele de temelie ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene.

Tocmai de aceea, consider că în acest moment se impune demararea unui amplu proces de consultare publică cu asociațiile magistraților, cu societatea civilă, fiind necesară în același timp identificarea unor modele funcționale la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, dar și consultarea Comisiei de la Veneția asupra unor aspecte de bază ale reformelor justiției.

  Dan Nica (S&D). – Domnule președinte, doamnă comisar, din păcate astăzi au fost spuse atâtea neadevăruri, încât ar trebui să înființăm și o nouă inițiativă: Minciuna ucide. Ce să vă spun, ne-am întrebat cu toții de ce nu este lăsat să vorbească ministrul Justiției din România. De ce se invocă, în mod fals, că ar fi trebuit să vină prim-ministrul, care, nota bene, nu este membru al Consiliului și care nici măcar nu a primit o invitație.

Motivele sunt foarte simple: pentru că nu adevărul interesa astăzi, ci discursuri politicianiste și lipsa oricărui argument. Nu sunt în stare, cei care critică, să spună: „Domnule, articolul, alineatul cutare este în neregulă”, pentru că nu există așa ceva. Au colportat astăzi și, din păcate, vreau să vă spun, unii dintre colegi minciuni și v-au dezinformat, doamna comisar. Poate dacă ați fi acceptat întâlnirea cu domnul ministru, sunt convins că ați fi avut azi alt discurs.

Cum e posibil să spuneți despre independența sistemului judiciar, când legile respective au fost adoptate de Curtea Constituțională? Declarate constituționale. Cum e posibil să nu știți sau să nu vă fi spus nimeni că, din cele 350 de amendamente, 270 au fost propuse de Consiliul Superior al Magistraturii?

Sunt elemente pe care toată lumea trebuie să le știe, dar, din păcate, nu adevărul a interesat astăzi, ci o dezbatere politicianistă, de cea mai neplăcută speță.

  László Tőkés (PPE). – Elnök Úr! Üdvözlöm a romániai jogállamiság kérdésének a napirendre tűzését. Ideje volt már, hogy az Európai Bizottság szakítson a kettős mérce alkalmazásával, és pártpolitikai elfogultsággal ne csupán Magyarország és Lengyelország ellenében folytasson eljárást a jogállamiság megsértése miatt, hanem végre Románia szocialista kormányát is számon kérje. Jean Claude Juncker elnökkel tartott brüsszeli sajtóértekezletén Klaus Iohannis államelnök határozottan kiállt a romániai igazságszolgáltatás függetlensége mellett. Megelőzőleg az új román kormányfő, Viorica Dǎncilǎ beiktatásán az államfő szintén kijelentette, hogy „az igazságszolgáltatás függetlenségének megsértése elfogadhatatlan, és az utcákon egy éve a jogállamiság védelmében tüntető százezrek üzenetét nem szabad figyelmen kívül hagyni”.

Az igazságügyet nem szabad alárendelni a politikumnak, nevezetesen a csontja velejéig korrupt, utódkommunista szocialista pártnak! A jogállamiság sarokköve az, hogy senki se állhasson a törvények felett. Liviu Dragnea büntetett előéletű és büntetőeljárás alatt álló oligarchikus pártvezér sem! A jogfosztott romániai magyar közösség az európai demokrácia követelményeivel összhangban, a román többségi társadalommal együtt kiáll a jogállamiság helyreállítása mellett.

  Cristian Dan Preda (PPE). – Domnule președinte, domnul Boștinaru spunea mai devreme că avem o țară de mâna a doua. Nu, nu avem o țară de mâna a doua. Avem, în schimb, un guvern de mâna a șaptea, pentru că, dacă nu ar fi fost așa, l-am fi avut aici pe prim-ministrul acestui guvern, doamna Dăncilă, care, atunci când a fost învestită, a fost prezentată ca fiind persoana-cheie în cadrul instituțiilor Uniunii Europene. Când avea ocazia să apere guvernul, stă acasă, de frică.

Nu înțeleg, în schimb, ce caută domnul Toader aici, pentru că dumnealui, așa cum a zis domnul Diaconu, e, într-adevăr, membru al Comisiei de la Veneția. Dar atunci când domnii Juncker și Timmermans au cerut Guvernului român să consulte Comisia de la Veneția, cine a fost primul care a spus: „Nu avem nevoie”? Chiar domnul Toader, membru al acestei comisii.

În general, atitudinea Guvernului român este de dispreț față de Comisie. Membrii majorității, pesediștii, membrii ALDE spun că nu există informații, că totul e minciună, în același timp apărând corupția, apărând plagiatul, promovând analfabeți. Așadar, e o situație în care nu pot decât să întreb următorul lucru: nu vă e rușine, pesediștilor?

(Vorbitorul acceptă să răspundă la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru” (articolul 162 alineatul (8) din Regulamentul de procedură))

  Victor Boștinaru (S&D), întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”. – Domnule președinte, nu știu dacă domnul coleg Preda merită sau nu „blue card”.

Vreau totuși să îl întreb, cu o vădită stare de jenă: domnule Preda, ați ascultat discursul fostului dumneavoastră patron politic, Traian Băsescu, referitor la legile justiției din România? Este cel care v-a inventat și apoi v-a abandonat. Ce a spus Traian Băsescu despre legile justiției din România?

  Cristian Dan Preda (PPE), Răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”. – Sunt obișnuit cu atacurile la persoană. Nu sunt obișnuit însă cu faza în care PSD-iștii, care au făcut din Traian Băsescu răul absolut, îl mobilizează acum în lupta lor împotriva statului de drept. Asta este, într-adevăr, ceva nou.

Știu că limita lor nu există, însă rămân la convingerea că trebuie să fim onești și coerenți. Nu putem spune aici un lucru și acasă contrariul. Îi apărați pe corupți, apăreți public cu oameni care sunt condamnați, cu oameni care sunt trimiși în judecată. Ați pus în Guvern analfabeți și oameni care trebuie să răspundă pentru furturi de miliarde.

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

Διαδικασία «Catch-the-Eye»

  Jiří Pospíšil (PPE). – Pane předsedající, já jsem byl v České republice pět let ministrem spravedlnosti a byl jsem odpovědný za reformu justice, a dovolte mi tedy několik poznámek člověka, který o tomto problému trošku něco ví, byť z úrovně jiné země.

Mně připadá ta reforma, která v tuto chvíli byla zavedena v Rumunsku, jako naprosto nepřijatelná. Je zcela zjevné, že to povede k tomu, že se korupce jen velmi obtížně bude vyšetřovat. Ty konkrétní věci tu můžeme zmiňovat, zkrácení lhůty pro nahlášení korupce, způsob výslechů u tohoto trestného činu, nutnost oznámit někomu, že je vyšetřován atd. To jsou konkrétní věci a já jsem velmi rád, že to tady dnes řešíme, a trošku mě mrzí, že naši socialističtí kolegové nejsou ochotni se na tu věc dívat objektivně a že to vnímají pouze stranicky a politicky. Ale jsou nějaká objektivní kritéria, jak se závažná trestná činnost vyšetřovat má, a ta kritéria současná rumunská vláda zkrátka popírá. A to je objektivní fakt, byť někdo může fandit té či oné straně. A pokud tedy Komise dneska řeší Polsko, měla by řešit také Rumunsko, kde ta situace je podobná.

  Gabriela Zoană (S&D). – Domnule președinte, așa cum președintele Juncker a declarat săptămâna trecută, nu este cazul să vorbim despre nerespectarea statului de drept în România. Pachetul legilor justiției vine ca o necesitate a corelării legislației interne cu deciziile Curții Constituționale, jurisprudenței CEDO, recomandărilor Comisiei Europene, dar și a propunerilor corpurilor profesionale și a instituțiilor ce deservesc justiția în România. Niciodată nu s-a pus problema ca Parlamentul României să nu ia în considerare deciziile Curții Constituționale, iar, în ceea ce privește procesul de legiferare, potrivit Constituției, există dublu control: pe de o parte, controlul exercitat de Curtea Constituțională, iar, pe de altă parte, controlul exercitat de președinte. Ceea ce se întâmplă astăzi în România este dovada perfectă a exercițiului democrației, implicându-se deopotrivă atât societatea civilă, cât și reprezentanții poporului în forul legislativ al țării.

2018 este anul centenarului Marii Uniri. România este în sărbătoare. Se împlinesc o sută de ani de la Marea Unire. Îmi doresc să ne unim cu toții eforturile și energia pentru a sărbători România. Asistăm la dezbateri firești într-o democrație performantă, însă dezbaterile interne nu trebuie prezentate în Parlamentul European ca fiind subiecte false de dispute politice, existând riscul să se creeze emoție și dezbinare socială în anul centenarului, un an preelectoral.

  Siegfried Mureşan (PPE). – Domnule președinte, doamnă comisar, stimați colegi, 600 000 de oameni în stradă împotriva guvernului: credeți că guvernul face lucruri bune pentru oameni sau lucruri rele pentru oameni? Realitatea în România este următoarea: există o discrepanță majoră între ceea ce vor oamenii și ceea ce vrea coaliția de guvernare. Oamenii vor dreptate, justiție, domnia legii, stat de drept. Oamenii vor valori europene, iar politicienii aflați la guvernare vor slăbirea instituțiilor statului, vor o justiție sub propriul lor control.

Cine sunt acești politicieni? În vârful lor este președintele Partidului Social Democrat, care este și președintele Parlamentului, condamnat pentru fraudă electorală. Doamnă comisar, credeți că un infractor dovedit, doctoricind legile justiției, întărește justiția sau o slăbește? Eu cred că o slăbește. Nu am încredere că o întărește și, de aceea, vreau să spun următorul lucru. În primul rând, românilor care protestează trebuie să le transmitem următorul mesaj: ceea ce faceți se vede, contează. Europa distinge între oamenii cinstiți și politicienii corupți. Dumneavoastră, doamnă comisar, vă cer să fiți alături de oamenii care vor dreptate.

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, o să vreau să mulțumesc, în primul rând, reprezentantului Consiliului, care a avut o poziție corectă, echidistantă, obiectivă și rezervată. Doamna comisar, sunteți decepția zilei mele de astăzi, pentru că am să vă las această broșură, în care o să găsiți și graficele cum a fost dezbaterea publică și câte amendamente s-au făcut din partea asociațiilor profesionale, fie că vorbim de judecători, de magistrați și poate înțelegeți că parcursul, acum, al modificării legilor justiției este o necesitate. Pentru că eu nu înțeleg de la titlu, cum adică să punem un titlu că reforma în justiție ar afecta statul de drept? Eu zic că lipsa de reformă ar afecta statul de drept.

Doamna Macovei, care aici aplaudă când nu trebuie, a făcut un pachet de legi, prin asumare, în care au rămas foarte multe articole neconstituționale. Ce se chinuie acum acest guvern și domnul ministru, tot respectul pentru profesionalismul dumnealui, este să corecteze aceste amendamente neconstituționale. Au fost sute de oameni, mii de oameni băgați în pușcărie pe legile doamnei Macovei și acum plătim la CEDO din bugetul cetățenilor români.

  Csaba Sógor (PPE). – Elnök Úr! A Romániában zajló korrupcióellenes harc és a jogállamiság megerősítése folyamatos erőfeszítéseket igényel. Ám nem lehet figyelmen kívül hagyni a bírálatokat és jelzéseket sem: az intézmények irányítóinak politikai elköteleződésére vonatkozó vádak, titkosszolgálatokkal való indokolatlan és törvényellenes összefonódások, konkrét ügyekben súlyos túlkapások, alapvető jogok semmibevétele. Az igazságügyi törvények szükséges módosításainak az állampolgárok érdekében kell megtörténniük és fontos, hogy a politika ne a korrupcióellenes harc intézményrendszerének eszköztárát gyengítse általa, de teljesen elzárkózni a módosításoktól és minden egyes cikkelyben egy politikai támadást látni az igazságszolgáltatási rendszer ellen óriási hiba. Az Uniónak nemcsak a korrupcióellenes harc szemszögéből kellene figyelemmel követnie a romániai igazságszolgáltatási rendszert, hanem az általános jogállami elvek érvényesülését is számon kellene kérnie, az állampolgárok nagy tömegei ugyanis itt érzik leginkább az igazságszolgáltatási rendszer hiányosságait.

  Claudia Țapardel (S&D). – Domnule președinte, dragi colegi, regret că ne aflăm din nou în fața unei campanii murdare de dezinformare la adresa României și că ne aflăm într-o situație extrem de periculoasă, în care se contestă acțiuni legitime ale unui parlament național.

Ceea ce nu ați înțeles este că astăzi vorbim despre niște legi ale justiției în România care au ca obiectiv respectarea drepturilor și a libertăților civile ale cetățenilor români și respectarea principiului nevinovăției. Poate că ar trebui să discutăm aici, în forul democrației europene, despre sutele, dacă nu miile de vieți distruse în România prin nerespectarea acestui principiu consfințit de legislația europeană, și anume principiul nevinovăției. Să vorbim despre justiție televizată, despre cariere și imagine publică distruse în urma unor dosare bazate pe probe neconcludente și puțin solide, care, în final, au fost soluționate cu neînceperea urmăririi penale sau chiar au fost clasate.

Când vorbim despre legile justiției, vorbim despre un pachet de legi care a fost dezbătut luni întregi împreună cu asociațiile profesionale, precum și la nivelul Parlamentului național, iar amendamentele depuse sunt emanația acestui proces de consultare.

  Doru-Claudian Frunzulică (S&D). – Mr President, I would like to ask Madam Commissioner, who today expressed so many concerns and objections about the three laws governing the justice system that were amended in January in the Romanian Parliament: why, Madam Commissioner, did you not express any concerns or any objections when, in 2016, the Cioloș Government – the so-called ‘expert’s government’ but in reality a right-wing government – issued an emergency ordinance to amend and supplement the penal code and the code of criminal procedures, amending 114 articles? In this way the codes were amended in a non-transparent manner and without debate or public consultation, without the competent authorities or any interested parties being able to propose amendments or formulate technical observations. Why, Madam Commissioner? Because the political correctness ...

(The President cut off the speaker)

  Ana Gomes (S&D). – Mr President, I went to Romania last November to speak about the Portuguese prohibition of bearer shares. I met with Romanian NGOs and journalists and was impressed with their high quality and commitment, and it pains me to hear that a draft law that was endorsed by the Romanian Senate in the meantime is actually closing the space for civil society. These NGOs and journalists work to expose and stop corruption.

This debate should actually be about the fight against corruption in Romania because the justice system, despite the constraints, seems to be working, and so is the Romanian National Anti-Corruption Directorate, which, working together with OLAF, concluded that the leader of the ruling Social Democrat Party (PSD), Mr Liviu Dragnea, is responsible for serious fraud using EU funds, ‘creating an organised criminal group’ for that purpose, and ‘misusing his position for personal gain’. I am reading this from OLAF’s report: it is a press release of 13 November. So my question to Romanian colleagues and the Government – and I wish the Minister could speak – is how come this person has not been relieved of his position in the parliament and in the party?

(The President cut off the speaker)

  Emilian Pavel (S&D). – Domnule președinte, stimată doamnă comisar, colegii dumneavoastră, președintele Juncker și comisarul Timmermans, s-au arătat îngrijorați și au solicitat imperativ Parlamentului României modificarea legilor justiției, adoptate anul trecut, fără a fi promulgate, și fără a cunoaște verdictul Curții Constituționale a României. Avem de-a face aici cu imixtiuni grave în afacerile constituționale și interne ale statului român.

Ați tras paiul scurt, doamnă comisar. Acele îngrijorări, nesusținute astăzi de dânșii, ci de dumneavoastră, par să nu fie împărtășite de Parlamentul European. Uitați-vă în jur: sunt douăzeci sau mai puțini colegi deputați din alte state membre care se îngrijorează și dânșii, ca și dumneavoastră.

Am ascultat cu atenție luările de cuvânt și nu pot să nu remarc decât o simplă înșiruire de lozinci, mai ales pe partea dreaptă. O astfel de dezbatere nu își are locul în acest plen, fără a avea participarea reprezentanților autorităților române, pentru a explica și pentru a fi transparenți în fața dumneavoastră.

Îi provoc pe toți colegii să se gândească ce decizii ar lua ei în țările lor, dacă ar avea parte de aceleași abuzuri în justiție pe care le-a avut România în ultimii ani și pe care încearcă cu greu să le înlăture. România și Bulgaria trebuie să fie primite în Schengen, iar MCV trebuie să dispară. Acestea sunt dezbateri care trebuie să aibă loc aici, în plen.

  Πρόεδρος. – Θα ήθελα να σας ενημερώσω ότι αποφάσισα κατά τη διάρκεια της διαδικασίας Catch-the-Eye να μη δίνω επιπλέον γαλάζιες κάρτες, γιατί η κ. Macovei συχνά ζητά γαλάζιες κάρτες. Έχω αυτό το δικαίωμα. Όπως ενημερώθηκα, η κ. Macovei ήταν μεταξύ των ομιλητών. Έχουμε αργήσει όμως πάρα πολύ και παρακαλώ για την κατανόησή σας.

  Andi Cristea (S&D). – Domnule președinte, faptul că astăzi vorbim despre situația din România, din țara noastră – mă refer la acei colegi din România – în asemenea termeni apocaliptici, stimați colegi, arată, după caz, limitele de înțelegere sau chiar agenda antiromânească a unora dintre dumneavoastră, mai ales fiindcă suntem în momente-cheie, când în interiorul Uniunii Europene se reconfigurează instrumentele financiare post-2020 și deja avem narativul incorect al condiționării banilor europeni de așa-zisul grad de respectare a statului de drept.

Trăim vremuri interesante. Vreau să spun un lucru foarte clar: românii sunt cetățeni europeni. Suntem buni europeni. Suntem solidari cu valorile democrației de tip european și vrem stat de drept adevărat, fără elemente de neconstituționalitate, fără abuz, cu sistem intern de checks and balances.

Ultimul cuvânt, domnule Preda: dumneavoastră sunteți interesat doar să vă protagonizați pe persoană fizică. Este rușinos ceea ce faceți.

(Λήξη της διαδικασίας «Catch-the-Eye»)

  Věra Jourová, Member of the Commission. – Mr President, I would like to thank the European Parliament for having this debate. This debate is not about the Commission or the Parliament; it is about justice for Romanians who have legitimate expectations that there would be independent and efficient justice for them in Romania.

However, some of you mentioned or questioned the role of the Commission. Let me reiterate that the role of the Commission is to fulfil the obligation of the guardian of the Treaty. It is our duty to assess the situation of the rule of law in each Member State and to raise concerns when we see systemic problems.

The justice system is a sophisticated and complex structure, calibrated on the basis of legal traditions and fulfilling the principle of the balance of powers in the state. Such a system is built over decades and can be destroyed in a week or overnight. That is why we are so vigilant and that is why we have raised the concerns at this moment.

We are assessing objectively the Romanian system on the basis of evidence and facts. We are offering dialogue and support. This is what we do. What we do not do, because we must not do that, is interfere in individual cases – just to respond to the question of Ms Nicolai.

The independence of Romania’s judicial system and its capacity to fight corruption effectively are essential cornerstones of a strong Romania in the European Union. After ten years of hard work, Romania has a professional judiciary and the population of Romania has been clear in its support for the fight against corruption. I am confident that all the Romanian authorities fully realise this and will do what is necessary to bring the draft laws into line with the constitution and send a strong signal that will help rebuild trust.

The Commission stands by to help Romania in this endeavour, however and whenever that is useful.

  Monika Panayotova, President-in-Office of the Council. – Mr President, honourable Members, let me assure you once again that the Bulgarian Presidency and the Council as a whole attach great importance to upholding the rule of law and fundamental values within the European Union. The Council will continue to follow this debate closely and the Presidency will pay particular attention to the views which were expressed here today.

  Πρόεδρος. – Η συζήτηση έληξε.

Γραπτές δηλώσεις (άρθρο 162)

  Cristian-Silviu Buşoi (PPE), în scris. – Recentele legi ce vizează schimbări în modul de funcționare al justiției în statul român au căpătat o amplă vizibilitate la nivel european. Sub atentele priviri ale instituțiilor europene și ale statelor membre, o parte a mediului politic românesc riscă să facă un semnificativ pas înapoi din calea spre definitivarea integrării europene, încercând să îndepărteze statul român de progresele notabile înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Acest mecanism aparține Comisiei Europene, al cărei președinte, Jean-Claude Juncker, și-a exprimat aprecierea față de progresele din ultimii ani ale sistemului judiciar românesc, însă și temerea față de ireversibilitatea greșelii pe care membri ai Parlamentului României sunt pe cale să o facă.

În al doilea rând, aceste legi riscă să îndepărteze semnificativ statul de aderarea în cadrul Spațiului Schengen. Decizia aderării se ia prin acordul miniștrilor europeni de Justiție și Interne, care mă îndoiesc că ar fi de acord să expună vreunui pericol suplimentar securitatea persoanelor, pieței unice și a capitalului european.

În calitate de politician român, am încredere că, după dezbaterea de astăzi, colegii mei de la guvernare vor avea buna judecată de a adopta un pachet de legi corecte, pro-români și pro-europene.