Volledig verslag van de vergaderingen

Maandag 11 juni 2018 - Straatsburg

20. Stand van zaken van de recreatievisserij in de EU (korte presentatie)

  La Présidente. – L’ordre du jour appelle la brève présentation du rapport de Norica Nicolaï, au nom de la commission de la pêche, sur l’état des lieux de la pêche de loisir dans l’Union européenne 2017/2120(INI) (A8-0191/2018).

  Norica Nicolai, raportoare. – Doamna președintă, domnule comisar, este o bucurie pentru mine să prezint în plenul Parlamentului European primul raport dedicat pescuitului recreativ. Sigur, pescuitul recreativ este considerat un hobby, dar este un hobby care ține de patrimoniul cultural, de tradițiile multor comunități din zonele costiere și insulare. Este o activitate care are o influență economică din păcate ușor ignorată în politicile noastre comune de pescuit. Numai în ceea ce privește pescuitul recreativ marin, nouă milioane de oameni sunt implicați, iar impactul economic al acestei activități este de peste zece miliarde de euro anual. Iar în ceea ce privește pescuitul în ape dulci, care se întâmplă în marea majoritate a statelor europene, peste 25 de milioane de cetățeni europeni sunt implicați, iar industria aferentă acestei activități de pescuit o reprezintă circa 25 de miliarde de euro.

Sigur, este un domeniu care ține de subsidiaritate, dar este un domeniu care va avea un rol important în ceea ce numim noi „economia albastră” și în economia circulară. Din păcate, datele științifice în momentul de față sunt insuficiente pentru câteva specii de pește. Ele sunt prezente, dar este nevoie, pentru o definiție coerentă a acestei activități, să avem un suport științific solid. Și fac apel la Comisie să sprijine și să impulsioneze colectarea de date științifice cu privire la pescuitul recreativ în statele membre pentru a avea o viziune foarte clară asupra acestei activități, pentru a avea o definiție relativ unitară pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Pescuitul recreativ este diferit în fiecare stat, așa cum spuneam, face parte dintr-un dat cultural al multor comunități, dar, adesea, pentru foarte multe comunități, este un pescuit de subzistență și unica sursă de hrană pentru comunitățile din zonele periferice în special. Activitatea economică care se poate desfășura și care poate aduce foarte multe locuri de muncă în Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, susținută și fac apel la Comisia Europeană să includă pescuitul recreativ printre temele anului aferente proiectului EDEN pentru un turism sustenabil și să ne inițieze în fondul COSME proiecte pentru promovarea turismului generat de pescuitul recreativ. Este foarte important să dăm o șansă de diversificare a opțiunilor economice în comunitățile care sunt marginalizate și sunt dependente ca mediu înconjurător de acest tip de pescuit.

Cerem, de asemenea, Comisiei Europene ca, în baza definiției din 2013 a Consiliului Internațional pentru Exploatarea Apelor Maritime, să încercăm o definire clară a acestei activități în viitoarea politică de pescuit; cerem, de asemenea, un suport financiar pentru activitatea științifică de cercetare în domeniu, pentru colectarea de date în vederea stabilirii nivelului stocurilor de pește. Cu siguranță, toate acestea vor contura un rol al pescuitului recreativ în politica comună de pescuit. Credem că fondurile din FEPAM trebuie să fie destinate și acestei activități pentru că, într-o perioadă în schimbare, cu provocări climatice, cu provocări care țin de chestiunile de hrană, pescuitul recreativ este o șansă nu numai de recreere, dar și de viață.

Interventions à la demande

  Stanislav Polčák (PPE). – Paní předsedající, já bych chtěl poděkovat opět na úvod paní zpravodajce, protože se pustila do nelehkého tématu. Je to první zpráva o rekreačním rybolovu, jak bylo již řečeno.

Na úvod bych chtěl říci, že já nejsem příznivcem žádné nové legislativy v tomto oboru a myslím, že o to ani zpravodajka nežádala, že k tomu nehovořila. Pro mne je důležité, pokud neexistuje jednotná definice, tak je možné samozřejmě k ní určitým postupem dospět, ale je důležité, abychom rekreační rybolov skutečně podporovali tam, kde plní především tu samozásobitelskou funkci, tzn. zejména v těch přímořských pobřežních oblastech. Je asi dobré i podporovat určité finanční projekty, které souvisí s tímto rekreačním rybolovem.

Pochopil jsem, že je důležité, abychom docílili rovněž určitých statistických dat a vědeckých údajů o tomto rybolovu, na druhou stranu mám pocit, že to je někde na pomezí mezi koníčkem a řekněme rekreační činností, která by asi neměla být nadále více regulována, resp. neměla by být předmětem našeho dramatického zájmu.

  Ricardo Serrão Santos (S&D). – Senhora Presidente, antes de mais quero também felicitar a nossa colega Norica Nikolai pelo relatório que produziu. A pesca recreativa é uma atividade importante em toda a União Europeia, não apenas pelo número de pessoas envolvidas ou pelo impacto económico, mas também no contexto da gestão dos recursos.

A recolha de dados da pesca criativa tem que ser efetiva para se poder avaliar o real impacto da mesma. Só desta forma se melhoram os aconselhamentos científicos que apoiam os planos multianuais e a gestão dos recursos haliêuticos em geral.

A pesca recreativa, como atividade da economia azul, tem de ser devidamente desenvolvida e muito acompanhada, em particular também nas regiões ultraperiféricas como os Açores, de onde provenho. Esta atividade tem um impacto social e económico relevante em muitos portos e áreas costeiras, no entanto há espaço para melhorar o seu enquadramento em locais onde há necessidade de reorientar pescadores para outras atividades.

A pesca recreativa ligada ao turismo pode ser uma excelente alternativa e uma complementaridade dando prioridade aos pescadores tradicionais. A pesca turística tem de respeitar a tradição das pescas artesanais.

  João Ferreira (GUE/NGL). – Senhora Presidente, a pesca recreativa entendida como a pesca destinada ao consumo próprio ou lazer pode tomar várias formas e utilizar várias artes sendo as mais comuns a pesca à linha, arpão, apanha, existindo também métodos passivos incluindo redes, armadilhas, nassas e palangres.

Estando cada vez mais disseminada importa conhecer melhor em que condições esta atividade é exercida, obter mais dados de caracterização, incluindo sobre o número de pescadores e as artes mais utilizadas, importa avaliar o impacto da atividade, o impacto ambiental sobre os recursos haliêuticos e sobre o meio marinho em geral, o impacto socioeconómico em particular sobre a pesca profissional de pequena escala, costeira e artesanal.

Importa também perceber em que medida não estamos perante situações de pesca profissional dissimulada. A proteção da pesca de pequena escala e dos seus profissionais, a criação de condições que garantam a sua viabilidade e renovação geracional deve constituir uma preocupação central e uma prioridade.

  Francis Zammit Dimech (PPE). – Sur President, qed nitkellmu fuq qasam tas-sajd rikreattiv u interessanti ħafna li anki f’pajjiż żgħir bħal Malta għandek erba’ għaqdiet u federazzjoni ddedikati għal dan l-isport.

Jien, fil-ġranet li għaddew, kelli l-okkażjoni anki niltaqa’ ma’ diversi persuni li jipprattikaw is-sajd rikreattiv u rrid naqsam magħkom dak li qed jolqot lilhom. Qed jolqot lilhom pereżempju l-fatt li mhux dejjem ikollhom il-postijiet meħtieġa biex jipprattikaw l-isport tagħhom, anki permezz ta’ kompetizzjonijiet, għaliex il-mollijiet jittieħdu ħafna drabi għal skopijiet purament kummerċjali. Ibatu wkoll mill-problema, pereżempju tal-ghost fishing, fejn jitħallew xbieki fil-baħar li dawk imbagħad inaqqsu l-ħut li huma jistgħu jaqbdu b’mod sostenibbli.

Naħseb li dan huwa settur li għandna nippromwovuh, anki għaliex jista’ jorbot ma’ qasam kummerċjali bħal turiżmu sostenibbli. Meta rajthom jipprattikaw l-isport, huma jaħdmu verament b’mod li jirrispetta l-ambjent, b’mod partikolari permezz tal-proċedura tal-catch and release.

  John Howarth (S&D). – Madam President, debate over the use of the seas and the right of the common people to fish is hardly new. In the UK alone, two million people fish the seas each year, and this report is a welcome development, not least for the context it provides recognising the economic and social contribution of recreational fishing.

I want to make three very brief points. First and most importantly, I welcome that this report recognises that the management of the seas exclusively to serve the interests of commercial fishing is both economically and environmentally outdated. Secondly, involving the recreational angling sector’s stakeholders can only lead to better outcomes. Robust processes for dialogue with stakeholders should be developed and enhanced. And thirdly – and I say this with great regret – whatever process is developed for the collective management of the seas that include UK waters after 2020, it would be a great mistake for that process to replicate the mistakes of the past and exclude the recreational angling sector.

(Fin des interventions à la demande)

  Tibor Navracsics, Member of the Commission. – Madam President, honourable Members, first I would like to congratulate the rapporteur, Ms Nicolai, and the Committee on Fisheries for their report on this very important issue. Providing a comprehensive overview of the state of play of recreational fisheries in the EU and drawing public attention to this topic is extremely useful and necessary.

Scientific advice increasingly suggests that recreational fisheries can have an important impact on the state of some stocks. This is, for instance, the case with cod in the Baltic, sea bass in the Atlantic, and eels. In some of these cases, recreational catches could actually be more important than commercial catches.

The Commission is monitoring this situation closely and proposes measures for recreational fisheries on a case—by—case basis when science advises that these are needed. To give you some examples: for eels, the EU regulation requires Member States to make estimates of recreational fishing licenses and their catches. For Western Baltic cod and sea bass in the Bay of Biscay, bag limits currently apply to recreational fisheries. For the northern stock of sea bass, only the catch-and-release practice is allowed.

Let me mention here the pilot project proposed by Parliament to reinforce the control schemes for recreational catches of sea bass in the Atlantic. The study will evaluate existing control measures and tools, identify the strengths and weaknesses of available solutions, assess the costs and benefits of different options, explore good practices and propose recommendations or guidelines to improve control schemes. More generally, the control regulation requires Member States to monitor recreational catches of stocks, subject to recovery plans, excluding fishing from shore. This implies the establishment of sampling plans and biannual reporting to the Commission. This provision is intended to ensure the appropriate monitoring of recreational fisheries of depleted stocks.

Our proposal for the revision of the control regulation, adopted only two weeks ago, goes even further. It acknowledges that recreational fishing can have a significant impact on certain stocks and provides for specific tools allowing an effective control of recreational fisheries by the Member States. For example, we are proposing that Member States establish a registration or licensing system to monitor the number of natural and legal persons involved in recreational fisheries and also to collect data on catches from such fisheries through catch reporting or other appropriate data collection mechanisms. Furthermore, for stocks where EU conservation measures apply to recreational fisheries, the Commission proposes that Member States ensure that all persons involved in recreational fisheries record and send catch declarations electronically to the competent authorities on a daily basis or after each fishing trip. To make this happen, we need solid databases, in particular for stock assessment purposes.

The ICES Working Group on Recreational Fisheries Surveys highlighted that data from Member States are still missing, in particular in the Mediterranean. To remedy this, we have now made it compulsory for Member States to provide such data and conduct validation pilot projects within two years of the entry into force of the new EU multiannual programme for data collection. This deadline of two years will expire on 31 December 2018. This is a big step forward, as the conservation of some marine biological resources might indeed require measures on recreational fisheries, and these cannot be properly shaped without reliable data.

This being said, the one—size—fits—all approach cannot be applied regarding recreational fisheries. This is an issue that we need to look into on a case—by—case basis, stock by stock, also when preparing proposals for multiannual management plans. While the Baltic MAP does not include provisions on recreational fisheries, both the Western Waters MAP and the MAP for demersal fisheries in the western Mediterranean cover recreational fisheries for stocks, where these have an important impact. This shows that the Commission is actively engaging in the discussion around the impact of recreational fisheries.

We are open to your ideas and views to further address this issue with a view to ensuring the sustainability of stocks for future generations and the long—term viability of this segment of the sector. Your report provides precious information and guidance in this respect. Once again, thank you for your efforts and input.

  La Présidente. – Le débat est clos.

Le vote aura lieu mardi 12 juin 2018.