Pełne sprawozdanie z obrad

Wtorek, 16 lipca 2019 r. - Strasburg

7. Przegląd rumuńskiej prezydencji Rady (debata)

  Presidente. – L’ordine del giorno reca le dichiarazioni del Consiglio e della Commissione sul bilancio della Presidenza rumena del Consiglio (2019/2685(RSP)).

Ricordo agli onorevoli deputati che per questa discussione non è prevista la procedura “catch-the-eye” né saranno accettate domande “cartellino blu”. Do il benvenuto alla Presidente Dăncilă, che è qui con noi in Aula e ai suoi colleghi del governo rumeno e do la parola alla Presidente.

  Viorica Dăncilă, Președintă în exercițiu a Consiliului. – Domnule Președinte al Parlamentului European, domnule vicepreședinte al Comisiei Europene, stimați membri ai Parlamentului European, doamnelor și domnilor, îmi face o plăcere deosebită să mă aflu astăzi în fața noului Parlament European ales, pentru a vă prezenta bilanțul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, bilanț ce conține și repere pentru drumul european comun pe care îl avem în fața noastră. Ca fost membru al acestui for, cunosc îndeaproape și apreciez rolul deosebit pe care Parlamentul European și dumneavoastră îl aveți în procesul decizional european. Doresc să vă felicit și să vă urez mult succes în exercitarea mandatului.

Doamnelor și domnilor, a fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni și, mai ales, că produc rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene. Am considerat necesar ca toate acțiunile noastre să fie construite în jurul coeziunii, ca valoare comună europeană. România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul întrebării determinarea Uniunii de a progresa. Am dovedit capacitatea României de a contribui la valoarea adăugată a Uniunii Europene, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predăm: 90 de dosare legislative finalizate și aproximativ 2 500 de evenimente și reuniuni organizate. Totodată, am facilitat adoptarea a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Ne-am dorit ca prin exercitarea acestui mandat, să avem rezultate vizibile, durabile, la care cetățenii să se poată raporta cu ușurință și claritate. Aceste rezultate conferă o identitate veritabilă primei noastre președinții, la care, consider, că ne putem raporta cu toții. De exemplu, mi-ar plăcea să cred, că atunci când un cetățean european va beneficia de un acces mai echitabil și mai transparent pe piața muncii, care să-i permită să echilibreze mai bine activitatea profesională cu viața privată, va știi că aceste decizii au fost luate pe durata președinției României.

La fel, doresc să cred că cetățeanul european se va simți mai în siguranță și mai protejat în interiorul granițelor Uniunii și datorită eforturilor președinției noastre. Am reușit să facem un salt calitativ în această direcție. De aici înainte, vor fi posibile verificări mai eficiente la frontierele externe, vom îmbunătăți securitatea cărților de identitate.

Am obținut rezultate consistente pe toți cei patru piloni prioritari ai președinției: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa, actor global, Europa valorilor comune.

În cadrul pilonului Europa convergenței, președinția României a depus eforturi intense pentru avansarea negocierilor referitoare la viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, atât pe palierul politic, cât și la nivel sectorial. Am reușit, de asemenea, finalizarea negocierilor pentru un număr considerabil de dosare legislative vizând consolidarea uniunii bancare și uniunii piețelor de capital și am asigurat o viziune pe termen lung privind piața unică. Totodată, rezultatele concrete înregistrate în domenii precum piața internă, în toate dimensiunile acesteia – energie, afaceri sociale sau schimbări climatice – sunt elemente care vor rămâne puncte de reper și sunt deja preluate de partenerii noștri din trio, Finlanda și Croația.

În același timp, provocările erei digitale, din care cea a inteligenței artificiale, au fost abordate prin primul set de concluzii ale Uniunii, dedicate acestei teme. Președinția noastră a adus o contribuție importantă la definitivarea pieței unice digitale prin Directiva privind drepturile de autor în piața unică digitală.

În toate demersurile noastre, am urmărit plasarea intereselor cetățeanului în centrul viziunii noastre. Consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii a reprezentat, astfel, o prioritate, iar înființarea Autorității Europene pentru Muncă, un exemplu de reușită. Din perspectiva uniunii energiei, am adoptat propunerea de amendare a Directivei gaze naturale, care va asigura, în premieră, un cadru de reglementare unitar și transparent privind interconectările în domeniul gazelor naturale cu state terțe. Am urmărit, de asemenea, facilitarea reflecției privind dezvoltarea unei viziuni comune pe termen lung în direcția neutralității climatice. Am adoptat primele reglementări în domeniul standardelor de emisii pentru vehiculele grele.

Europa siguranței – cel de-al doilea pilon – a fost cadrul în care am acționat pentru creșterea gradului de securitate la nivelul Uniunii Europene, având în vedere așteptările cetățenilor noștri. Am consolidat mandatul Agenției Europene de Frontieră și Garda de Coastă, iar prin adoptarea legislației privind interoperabilitatea, transmitem un semnal clar că sistemele de informații la nivel european trebuie să se completeze reciproc. Acesta reprezintă un exemplu excelent în ceea ce privește continuarea cooperării între statele membre pentru consolidarea securității interne și a funcționalității spațiului Schengen, obiectiv la care România dorește să participe pe deplin în continuare.

În domeniul migrației, am depus eforturi pentru avansarea negocierilor privind reforma politicii europene de azil și migrație. Chiar și în condițiile menținerii divergențelor pe această tematică, am reușit să avansăm negocierile privind Directiva returnare și discuțiile privind perfectarea unor angajamente temporare. Am finalizat, de asemenea, negocierile pentru funcționarea rețelei europene a ofițerilor de legătură în materie de migrație.

În vederea îmbunătățirii răspunsului la atacurile cibernetice, a fost adoptat un cadru de sancțiuni pentru a răspunde atacurilor cibernetice. Astfel, pentru prima dată, se vor impune sancțiuni persoanelor implicate în atacurile cibernetice care amenință Uniunea sau statele membre. România va continua să acționeze în acest domeniu, urmărind obiectivul de a găzdui o agenție europeană specializată în acest sens.

Privind către dimensiunea externă a activității noastre, reflectată în cadrul pilonului Europa, actor global, am investit eforturi consistente pentru a consolida profilul unei Uniuni active și eficiente, implicată în vecinătatea sa și credibilă prin onorarea angajamentelor sale internaționale. S-au obținut progrese în domenii relevante, precum regiunea Balcanilor de Vest, Parteneriatul Estic, regiunea Mării Negre. Extinderea reprezintă o investiție geostrategică în bunăstarea economică, politică și de securitate a Uniunii Europene. În Balcanii de Vest, am reușit ca pe fondul unui context complex, să păstrăm evoluțiile remarcabile, și chiar istorice, înregistrate anul trecut, și să menținem oportunitățile strategice create pentru partenerii din regiune, mă refer la Albania și Macedonia de Nord.

Relevanța obiectivelor noastre este majoră în pilonul Europa valorilor comune. Fenomenul dezinformării este de o actualitate incontestabilă și, de aceea, am transmis Consiliului European Raportul privind combaterea dezinformări și asigurarea unor alegeri europene corecte.

Un alt obiectiv major al președinției noastre a vizat combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a discursului bazat pe ură și a tuturor formelor de intoleranță. Sperăm că aceste eforturi vor fi continuate de către partenerii noștri din trio. Credem că promovarea egalității de șanse și de gen este un obiectiv major, care s-a regăsit, de altfel, în arhitectura noilor instituții europene, a Parlamentului European și a Comisiei Europene.

Ne-am asumat că vom acționa în sensul consolidării proiectului european și, pe parcursul celor șase luni ale mandatului nostru, am demonstrat că proeuropenismul trebuie alimentat prin acțiune constantă. M-am implicat personal și cu toată dăruirea în buna desfășurare a acestei președinții și dintr-o motivație personală, determinată de atașamentul profund față de idealul proiectului european. Fac parte din generația care s-a maturizat cu această aspirație la deplinătatea integrării europene și la recunoașterea acesteia pentru România. Cred că acest sentiment de recunoaștere a însemnătății pe care o are Uniunea Europeană pentru cetățeni are nevoie să fie cultivat în permanență prin rezultate concrete. Proiectul nostru nu trebuie să promoveze o Europă cu mai multe viteze și nici a cercurilor concentrice. România va continua să promoveze obiectivul comun de consolidare a proiectului european și va urmări, în același timp, definitivarea integrării sale. Mă refer aici, desigur, la integrarea deplină a țării noastre în spațiul Schengen, în cadrul căruia acționăm deja ca membru de facto. Vom acționa în continuare de o manieră pragmatică pentru promovarea principiilor din Declarația de la Sibiu și rămânem profund atașați respectării valorilor democratice și a statului de drept. Este important însă să nu existe diferențe între statele membre, falii care să creeze standarde diferite pentru cetățenii europeni.

Prin exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene, România a confirmat statutul de membru cu drepturi depline, ceea ce ne arată legitimitatea aspirațiilor noastre de încheiere a Mecanismului de Cooperare și Verificare. Cred în continuare cu tărie că viitorul nostru, al tuturor, nu poate fi imaginat altfel, decât în cadrul unei Europe mai puternice și mai coezive, în beneficiul căreia am lucrat cu entuziasm, încredere și profesionalism în ultimele șase luni. Am convingerea că eforturile președinției României la Consiliul Uniunii Europene reprezintă o bază consistentă pentru continuarea avansării agendei europene în perioada următoare și urez succes președinției finlandeze a Consiliului Uniunii Europene.

Vă mulțumesc și mulțumesc pentru sprijinul dumneavoastră în aceste șase luni, pentru buna cooperare și sunt convinsă că președinția rotativă deținută de către România în aceste șase luni va rămâne atât în memoria României, dar și în memoria Uniunii Europene ca o președinție de succes.

  Maroš Šefčovič, Vice-President of the Commission. – Mr President, it’s always a pleasure to be in this Chamber and especially today because this morning you have been debating the vision and the expectations for our common Europe for the next five years. Soon you will be voting on that vision so we can fully embark onto the next legislative period, a period that comes in decisive times because of the challenges as well as the opportunities for all of us.

Cooperation with Parliament, with its strong mandate thanks to the highest participation rate in the EU elections in the last 20 years, will no doubt be crucial because together we share responsibility for Europe. Because for Europe to succeed, we must play as a team, guided by the European art of compromise and in defence of the common European interest.

I believe that this was the case not only during the Romanian Presidency that we are summing up here this afternoon, but also it was the spirit of our work during the last five years.

Let me thank Prime Minister Dăncilă for the efforts that Romania took to advance our Europe further. As I said, to achieve results Parliament, the Council and the Commission must work together in the constant pursuit of the general European interest. This is best encapsulated by the fact that to date 354 proposals put forward by this Commission have been adopted, 90% of them by unanimity.

This was not a given. It required hard work and compromise and I am confident that our new Parliament will take an equally constructive approach.

In this regard, I would like to congratulate the Romanian Presidency, President Klaus Iohannis, Prime Minister Viorica Dăncilă, the ministers and the brilliant Romanian Ambassador to the European Union, Luminiţa Odobescu, for the excellent work and the many achievements. You invested significant efforts in closing as many legislative files as possible before the last plenary session of the previous European Parliament in April. It was really a political sprint because you managed to close 90 files in the first 100 days of your term, and that’s a testament to your tenacity and dedication.

I am thinking in particular of the strengthening of the European Border and Coast Guard, the Copyright Directive, or the European Gas Directive, which was particularly difficult to conclude and therefore my colleague Energy and Climate Commissioner Miguel Arias Cañete also decided to join me today to express also his appreciation for the hard work on this very important piece of legislation.

But I also think about the progress we have made on our Social Agenda, which was a top priority of this Commission from the very beginning. Thanks to the work of the Romanian Presidency we have now higher minimum standards for working parents and carers. We have increased the possibility for men to take up caring responsibilities and we are giving more support to women’s participation in the labour market.

We have made contracts and working conditions more transparent and predictable for all types of work, particularly atypical forms of work such as on-demand or part-time work, and less than a year after we made a proposal to establish the European Labour Authority, the Romanian Presidency made this a reality.

Regarding the next multiannual financial framework, the Romanian Presidency also did excellent work on the negotiating box and on advancing discussions on the sectoral proposals. Very good progress has been made, including on one of the most critical points, the euro area budgetary instrument. Let us take this forward with determination with the next Presidencies.

We all know how complex the budget negotiation can be, but ultimately it is a matter of political will and we now need to take the decision that will create certainty and stability for the future of our citizens and for our businesses.

Romania has proven that in this challenging year of institutional change in Europe, our Union is breathing with both lungs, east and west. We could certainly feel this at the Sibiu summit on 9 May. This was an important moment for both the European Union and Romania. We could see how brightly the European colours could shine.

The resulting Sibiu Declaration of the 27 EU leaders is a strong message of commitment to each other to build a European future together.

To conclude, let me add, as the Commission has already said in the past, that we believe Romania should be a full member of the Schengen area and I can only call again for the Member States to put Romania in its deserved place in our borderless Europe.

I also would like to say, as the Commission has outlined in the past, that efforts regarding the rule of law and fight against corruption are crucial and must be upheld, because people deserve this.

And my last sentence would be again aimed at, I would say, my personal experience with your country. I visited it many times before and after the big changes in our part of the world, so I can testify to and be a witness of how big the progress is that your country has made over the last few years and therefore your first Presidency should be something the whole nation should be proud of because you did a great job for which I really would like to thank you and I will try to say it in Romanian as well, mulțumesc.

  Andrey Kovatchev, on behalf of the PPE Group. – Mr President, first of all, on behalf of the PPE Group, allow me to congratulate President Iohannis and you, Prime Minister, and your government, the people of Romania and everybody involved for making your country’s first Presidency a success. You have assumed responsibility at a challenging time for Europe, a period marked by the impending departure of the United Kingdom from the European Union, the ongoing discussions about the future shape of the EU project and institutional renewal, starting with the European elections.

Against this background, you have faced high expectations to deliver on legislation, but also to provide guidance on set priorities for the future. During the Romanian Presidency, the EU made good progress on several important issues such as the digital single market, the Gas Directive and the Banking Union. The Commissioner has already talked about some of them.

Together we have also achieved a strong commitment at EU level for the European enlargement perspective for the Western Balkans. We welcome the decision of the Romanian Presidency to keep this important topic on the agenda of the European Union. After a ten-year break, the Sofia summit during the Bulgarian Presidency provided a much—needed tangible roadmap for the European future of this region. We highly value the efforts of both the Austrian and the Romanian Presidency in sustaining and furthering this impetus. It is time to face reality. A weakening of enlargement momentum could easily cause setbacks for the reform agenda in the region and create openings for other third countries to gain greater influence – a situation which, to put it mildly, won’t be in the interests of the European Union. The Romanian Presidency started with the motto ‘cohesion, a common European value’. Indeed, a more cohesive Europe is a stronger Europe.

Many important files have been successfully closed. I would like especially to highlight the agreement on the regulation on the European Border and Coast Guard. Strengthening our border control capacity has been a longstanding priority for the PPE Group. The most important freedom that our citizens enjoy is free travel within the European Union. We can only guarantee this freedom if we secure our external borders to monitor who is crossing them at all times. In regard to my country, Bulgaria, we set a good example on this securing of the external border. We have ensured a high level of protection of our external border also with the help of EU solidarity, which guarantees the security of the whole of Europe. The PPE Group is in favour of a stronger European Border and Coast Guard with increased resources and capacities ready to deploy immediately whenever a country faces disproportionate migratory pressure. We support the reinforcement of Frontex with 10 000 new border guards to help national border enforcement officers.

Another key topic was the debate on the Multiannual Financial Framework (MFF) for the next programming period. The PPE Group wants an ambitious Europe and we need the means to match our ambitions. We cannot expect the EU to deliver on expectations to European citizens if we do not give them the tools to be effective and adapt to the changing world. Although we would have liked the negotiations to be finalised before the European elections, we commend the Romanian Presidency for the good progress achieved in the first half of this year. It is important that we do not reduce the share of the total EU budget allocated to cohesion policy measures post—2020. The European structural and investment funds contribute to improving our infrastructure and closing socioeconomic gaps between regions, but also fight poverty and here Romania – but also all of us – need to do much more by fighting poverty in our Union.

Nevertheless, we would have also appreciated the Romanian Presidency getting better results on the external neighbourhood discussion and improvement on the Schengen enlargement talks. Unfortunately, the Council is still not willing to grant access for Romania and Bulgaria to the Schengen area. The U-turn at the helm of the Council coincided with the negotiations for the appointment of the European Public Prosecutor. The PPE Group strongly supports the efforts to combat fraud affecting the financial interest of the European Union. But of course our Union is not only financial; it is also based on values. Let us not forget that the EU is founded on the shared values of democracy, the rule of law and respect for fundamental rights. The rule of law is a fundamental value that we, the members of the PPE Group, care about.

Finally, the role of the Presidency is not only to ensure the day-to-day management of the European agenda, but also to set strategic priorities for the future. Here an important success was the EU summit organised in Sibiu by President Iohannis. EU leaders signed the Sibiu Declaration and agreed upon the main steps towards a more united, stronger and democratic Union.

We have received a strong mandate from our citizens. More than 50% of citizens voted in the European elections. Now it’s time for the Finnish Presidency to continue the work and work together with us and the President of the European Commission, who we hope will be elected this afternoon, to realise the ambitious programme presented by Ms von der Leyen in the plenary this morning. Thank you very much again for all your efforts. I am looking forward to the Finnish Presidency.

  Iratxe García Pérez, en nombre del Grupo S&D. – Señor presidente, primera ministra, Rumanía ha ejercido la Presidencia del Consejo en un momento clave para el futuro de nuestra Unión. No era una tarea fácil, no solo por la envergadura de los retos, con la incertidumbre que supone el Brexit, sino también por el breve periodo de tiempo para trabajar. Ha sido una Presidencia corta, por las elecciones europeas, pero, sin duda alguna, una de las más fructíferas. Y por eso tengo que felicitar al Gobierno rumano y me alegra poder dar hoy la bienvenida a esta cámara a su primera ministra, Viorica Dăncilă.

El buen hacer de su Gobierno ha facilitado numerosos acuerdos, y el buen hacer también ha realizado un importante trabajo para preparar el terreno de una potencial salida del Reino Unido de la Unión Europea de manera que el impacto sea lo más suave posible tanto para los ciudadanos británicos como para el resto de ciudadanos de la Unión. Porque ese ha sido el eje de su Presidencia: dar respuesta a las necesidades de la ciudadanía.

La Presidencia ha tenido como tema central la cohesión, que es una de las expresiones de la solidaridad entre la ciudadanía y, también, la solidaridad entre los territorios. Sabemos que son muchas las regiones de Europa que se quedan despobladas porque los jóvenes no ven un futuro. Por eso, poner como prioridad la Europa de la convergencia ha sido un acierto. Queremos que la Unión Europea aproveche las nuevas tecnologías y la transformación ecológica para crear nuevas oportunidades en todos los territorios de la Unión.

En apenas cuatro meses, la Presidencia rumana ha logrado cerrar ochenta expedientes legislativos y diez importantes acuerdos institucionales. Entre los éxitos más importantes de esta Presidencia permítanme que destaque todo el trabajo preparatorio y los acuerdos sobre propuestas sectoriales para el marco financiero plurianual para los próximos siete años. Ese presupuesto comunitario que debemos cerrar en cuanto se ponga en marcha la Comisión Europea es fundamental para la legislatura que ahora comienza. Solo con un presupuesto sólido podremos llevar adelante las políticas que la ciudadanía está esperando de nosotras y de nosotros.

La Presidencia rumana ha logrado promover medidas para fortalecer el pilar social, con una mayor protección de los trabajadores y las trabajadoras a través de una Directiva relativa a unas condiciones laborales justas y el establecimiento de la Autoridad Laboral Europea, cuestiones que para nosotros eran fundamentales. Y otra cuestión que me van a permitir que traslade aquí como uno de los grandes logros de la pasada legislatura ha sido la adopción de una Directiva para avanzar en la conciliación de la vida personal y profesional, que incluye por primera vez un permiso de paternidad remunerado.

Durante estos meses el Gobierno rumano ha promovido la Europa de la solidaridad, de la justicia, de la igualdad de oportunidades y la igualdad de género, pero también los valores de diversidad, que son tan necesarios frente a quienes quieren aprovecharse del miedo al diferente. Por eso les felicito por sus iniciativas para combatir el racismo y la xenofobia, así como todas las formas de intolerancia.

Primera ministra, Viorica Dăncilă, ahora pasan el relevo a otra Presidencia, la de Finlandia, que continuará el buen trabajo de estos meses para construir una Europa diversa, progresista y justa, que es lo que la ciudadanía europea quiere.

  Dragoş Tudorache, în numele grupului Renew. – Domnule Președinte, doamnă prim-ministru Dăncilă, domnule vicepreședinte Šefčovič, prima Președinție română a Consiliului Uniunii Europene a fost una a contrastelor. La nivel tehnic, funcționarii și diplomații români au reușit să finalizeze 90 de dosare legislative și non-legislative. De aceea, vreau să-i felicit pe profesioniștii din spatele scenei, cei care primesc mult prea rar cuvântul „mulțumesc” pentru munca depusă în aceste (cuvânt care nu se înțelege).

Nu același lucru poate fi spus și despre eșalonul politic al acestei președinții. Cu regret trebuie să spun că actualul guvern de la București a fost mult prea preocupat de problemele cu justiția ale liderilor săi, ca să asigure președinția ambițioasă. Această lipsă de ambiție politică a fost dublată și de o retorică antieuropeană și populistă din partea partidelor de guvernământ. Din fericire, această retorică a fost drastic sancționată de cetățenii români la votul din 26 mai.

România a dovedit că este mult mai mult decât politicienii care o reprezintă. România înseamnă, în primul rând, cetățenii care au stat la cozi pentru a vota pentru o Românie europeană. Cu siguranță ei meritau mai mult de la această oportunitate care vine o dată la 14 ani. După această președinție, Consiliul rămâne dator în planul politic pe mai multe dosare sensibile și foarte importante pe care nu a reușit să avanseze în ultimele luni. Aș menționa aici doar trei dintre acestea.

În primul rând, este nevoie de deblocarea discuțiilor privind cadrul financiar multianual. Nu este acceptabil să repetăm greșeala de la cadrul financiar precedent când adoptarea întârziată a dus la amânarea contractelor naționale de parteneriat și au fost afectați beneficiarii finali. Avem nevoie să asigurăm resurse suficiente pentru politica agricolă și pentru o politică de coeziune care să asigure convergența reală între estul și vestul continentului. Avem nevoie de mai multă Europă în sănătate și educație, atât în ceea ce privește alocarea de fonduri, cât și pentru adoptarea de standarde minime de calitate la nivel european.

În al doilea rând, este nevoie de deblocarea cât mai rapidă a numirii procurorului șef al Parchetului European. Blocajul numirii a fost unul politic, iar deblocarea trebuie să fie tot un act de voință politică. Aștept de la Președinția finlandeză a Consiliului să vină cât mai repede la masa negocierilor cu Parlamentul pentru a ajunge la un acord.

În al treilea rând, avem nevoie să avansăm pe dosare legate de migrație și gestiunea frontierelor. Consiliul, împreună cu noul Parlament și noua Comisie, trebuie să deschidă un dialog franc și direct despre viitorul spațiului Schengen, un viitor care să nu lase niciun stat membru în spate și care să nu mai pună sub semnul întrebării practica tot mai răspândită a controalelor la frontierele interne.

  Philippe Lamberts, au nom du groupe Verts/ALE. – Monsieur le Président, bienvenue Madame la Première ministre, c’est toujours un plaisir de recevoir un chef d’État ou de gouvernement ici. J’insiste parce que je sais que certains, en cette enceinte, voudraient décrédibiliser le Conseil en disant que le Conseil n’est pas légitime. Vous avez une légitimité, comme chacun et chacune des chefs d’État et de gouvernement, mais vous avez évidemment une responsabilité particulière lorsqu’arrive votre tour d’exercer la présidence.

C’était la première fois pour la Roumanie et c’est vrai que, sur le plan du travail organisationnel, du travail administratif, on peut tirer notre chapeau: clairement, la Roumanie a réussi son premier passage à la tête du Conseil. C’est vrai qu’en année électorale, quand on sait que la pression pour achever un certain nombre de dossiers est énorme, c’est plutôt une performance réussie, je tiens à le dire.

Maintenant, parmi ces dossiers, il y en a qui ne font pas partie des 90 dossiers qui ont été achevés sous votre présidence et qui sont des dossiers emblématiques.

Le Conseil lui-même, à chacune de ses réunions, agite le dossier asile et migrations comme le dossier des dossiers, le dossier le plus important, celui qui ne souffrirait aucun délai, aucune autre priorité avant lui. Que dois-je constater? Cela va faire quatre ans que le Conseil affirme cela, à chacune des conclusions des chefs d’État et de gouvernement: migration, migration, migration, encore migration, frontière, frontière et que sais-je encore.

On attend encore une position du Conseil sur la réforme de l’asile et des migrations, ce paquet proposé, voici des années, par la Commission, et sur lequel ce Parlement s’est prononcé à une immense majorité – je le disais ce matin – de cinq groupes politiques, voici déjà deux ans. Qu’avez-vous fait pour faire avancer les choses? Un des rôles, peut-être moins visible, des présidents, c’est de débloquer, c’est de mettre de l’huile dans les engrenages. Mais non! Vous avez simplement acté le fait que vous avez décidé que le Conseil déciderait à l’unanimité, alors que cela ne se justifie pas, et l’unanimité fait évidemment que n’importe quel État membre peut tout bloquer. Et figurez-vous qu’il y a plus qu’un État membre qui est prêt à tout bloquer sur ce sujet-là. Cela veut dire que sur ce sujet, dont vous dites vous-même qu’il est extrêmement important, vous ne faite rien! Rien! Vous, comme tous les autres États membres: de ce point de vue-là, aucun des 28 ne vaut mieux mieux que les autres.

Puis il y a cet autre aspect, il a été évoqué par mon prédécesseur, celui de la réputation. Lorsqu’un État préside l’Union européenne, il est absolument crucial que cet État, quelque part, incarne, représente les valeurs de l’Union. Or, quel spectacle nous donne votre gouvernement? Je dis bien votre gouvernement, je ne parle pas de la Roumanie. La Roumanie, comme la Hongrie, comme la Pologne, dont on parle souvent, comme tous les pays de l’Union européenne, a toute sa place dans l’Union européenne. Néanmoins, le gouvernement qui, aujourd’hui, dirige ce pays est un gouvernement qui s’est distingué en réprimant de manière brutale, des manifestations pacifiques, l’été dernier – ce n’était certes pas pendant la présidence mais néanmoins dans votre pays, c’était votre gouvernement. C’est un gouvernement qui s’emploie de manière quasiment obsessionnelle à mettre la justice sous contrôle pour, évidemment, éviter que des politiciens ne soient condamnés pour corruption et déclarés inéligibles. On dirait que cela absorbe l’essentiel de l’énergie politique des partis qui aujourd’hui sont au pouvoir dans votre pays. Et de ce point de vue-là, je constate que les multiples rapports faits par le Conseil de l’Europe, par la commission de Venise mais aussi par l’organe anticorruption du Conseil de l’Europe, restent lettre morte.

Pour couronner le tout, mon prédécesseur l’a dit, vous vous permettez de bloquer l’éventuelle désignation au poste, très important dans l’Union européenne, de chef du Parquet européen de Laura Codruța Kövesi, que nous n’avons toujours pas eu la possibilité d’auditionner.

Alors non, franchement, le spectacle qu’offre votre gouvernement n’honore pas l’Europe et, je dirais, n’honore pas la Roumanie. La Roumanie mérite mieux que cela.

  Nicolas Bay, au nom du groupe ID. – Madame le Premier ministre, Monsieur le Président, chers collègues, au cours de cette Présidence roumaine, je me suis rendu plusieurs fois à Bucarest. Pour la Conférence des présidents avec le Conseil des ministres, bien sûr, en novembre, mais également en avril dernier pour un débat sur l’avenir de l’Europe.

À chaque fois, nous avons évoqué les grands défis que les Européens et leur civilisation commune devront affronter ensemble, à l’échelle continentale: l’identité et les frontières, la relocalisation de l’économie, mais aussi la protection des données, l’intelligence artificielle, la réindustrialisation nécessaire ou encore le maintien de notre tissu agricole.

Jusqu’à présent, sur aucun de ces sujets, l’Union européenne n’a su se montrer ni efficace, ni même présente. Pire, sur le libre-échange, elle ne fait qu’accélérer, récemment encore avec les pays d’Amérique latine ou le Vietnam. C’est pourtant le système le moins écologique et le plus destructeur de nos économies. Je dis cela sans, bien sûr, jeter la pierre au gouvernement roumain. Il faut bien le dire, il a été sous le feu nourri de la Commission européenne, qui instrumentalise l’état de droit pour imposer le gouvernement conjoint des technocrates et des juges face à la volonté des peuples.

La réalité est que le pouvoir est aujourd’hui phagocyté par la Commission de Bruxelles, qui cumule à la fois l’initiative législative, le contrôle de l’application des directives, mais se pose également en garante des traités.

Or, les présidences du Conseil passent mais la Commission, ses bureaucrates et ses orientations restent. Le meilleur exemple n’est-il pas M. Timmermans, qui gardera sans doute son rôle de zélé «porte-flingue» contre les pays qui sont récalcitrants à Bruxelles. Lui qui, contre la Hongrie, contre la Pologne, contre la Roumanie, demain peut-être contre l’Italie de Matteo Salvini, en somme contre les nations et contre les peuples, sera toujours en pointe pour attaquer et déstabiliser des gouvernements qui ont pourtant la légitimité démocratique.

Dans les récents petits arrangements pour répartir les postes à la tête des institutions européennes, l’Europe de l’Est a été totalement oubliée. L’Allemagne de Merkel est, comme toujours, surreprésentée, en personne, ou par ses affidés ou par ses hommes de paille. Ceux-là même qui ont précipité l’élargissement de l’Union européenne à l’Est se rendent compte aujourd’hui que leur idéologie immigrationniste libérale-libertaire n’y est que fort peu partagée.

Ayant subi le joug du communisme totalitaire, les pays d’Europe centrale et de l’Est savent encore se doter de dirigeants courageux qui refusent de céder aux exigences de la Commission, s’agissant notamment de la répartition obligatoire de migrants.

C’est sur cette question, et surtout celle de la réforme du droit d’asile, devenue une filière dévoyée de l’immigration clandestine, que la Commission Juncker a dérapé. La réforme Dublin IV a heureusement été bloquée au Conseil, notamment par la Hongrie et la Pologne.

Si la Présidence roumaine, se juxtaposant avec les élections européennes, n’a pas été l’occasion d’avancées spectaculaires, reconnaissons-lui au moins de n’avoir pas amplifié ou aggravé les échecs et les dérives actuelles de l’Union européenne.

Compte tenu des gages qu’elle a donnés ce matin encore aux socialistes et aux libéraux macronistes, la désignation de Mme von der Leyen à la tête de la Commission risquerait en revanche de constituer une nouvelle accélération, avec la Présidence finlandaise, vers plus de fédéralisme, plus d’immigration et moins de protections économiques.

Les défenseurs des peuples et des nations seront donc plus vigilants que jamais pour refuser que l’Union européenne ne devienne une machine à détruire l’Europe.

  Ruža Tomašić, u ime kluba ECR. – Poštovani predsjedniče, prvo rumunjsko predsjedanje Vijećem došlo je u izazovnom trenutku kada se Europska unija pripremala za izlazak Ujedinjene Kraljevine i dočekivala izbore za Europski parlament. Rumunjska je pokazala da se i u takvim, pomalo kaotičnim okolnostima može odraditi dobar posao kad postoje jasni ciljevi i strategija kako ih ostvariti.

Rumunjsko predsjedanje pamtit ćemo po velikom broju važnih inicijativa i nekim ključnim dogovorima s Europskim parlamentom, poput Direktive o plinu, Programa za digitalnu Europu, prvog svemirskog programa Europske unije, prvih normi o emisiji ugljičnog dioksida za teretna vozila ili inicijative za Europsku obalnu i graničnu stražu.

Iako se u nekim područjima, primjerice migrantskoj politici i politici azila, moglo više napraviti, rumunjsko predsjedanje ipak nam treba poslužiti kao primjer da i novije članice igraju važnu i konstruktivnu ulogu u ovoj zajednici.

Nažalost, oni koji su trebali nisu u rumunjskom primjeru vidjeli priliku za obnovu povjerenja između istoka i zapada, starih i novih članica, nego su pri izboru novih čelnih ljudi EU institucija dodatno marginalizirali europski istok i nove članice. Loša je to poruka uglavnom mladim demokracijama koje teže dostići demokratske i ekonomske standarde razvijenog Zapada, poštujući pritom i vlastite i tuđe tradicije.

Nove članice ovakvim su izborom čelnika EU institucija ponovno označene drugorazrednima, iako je nedavno jedna od njih, Rumunjska, dokazala da u novijoj Europi ima i ambicije i znanja za aktivan doprinos razvoju europskih politika i ove zajednice.

Bojim se da to nerazumijevanje mladih demokracija srednje i istočne Europe, koje su imale drukčiji razvojni put, iz godine u godinu raste. Stare članice, sad je to sasvim jasno, žele potvrditi svoju dominaciju kod donošenja strateških odluka za Europu. Mi od njih još uvijek možemo puno toga naučiti, ali kao od partnera, a ne gospodara.

Nova Europa ne smije pristati na vazalni odnos. Tražimo da se poštuje naš identitet, našu kulturu, našu povijest i našu tradiciju. Želimo da Europska unija konačno postane dostojna svog slogana „ujedinjeni u raznolikosti” i prestane težiti centralizaciji i uniformiranosti jer taj put vodi u netrpljivost i politički sukob, što bi za Uniju moglo biti pogubno.

  Δημήτριος Παπαδημούλης, εξ ονόματος της ομάδας GUE/NGL. –Κύριε Πρόεδρε, κυρία Dăncilă αλλά και κύριε Šefčovič, συζητάμε τον απολογισμό της ρουμανικής Προεδρίας περίπου δύο ώρες πριν το Ευρωκοινοβούλιο ψηφίσει για τη νέα προτεινόμενη πρόεδρο της Κομισιόν. Η προεδρία σας διεξήχθη σε ένα δύσκολο εξάμηνο, με ευρωεκλογές, με το Brexit να κινείται από τη μία αβεβαιότητα στην άλλη και με οξυμένα τα κοινωνικά και οικονομικά προβλήματα. Έχετε στο ενεργητικό σας ότι καταφέρατε να κλείσετε αρκετούς φακέλους που εκκρεμούσαν, και αυτό καταγράφεται στα θετικά της ρουμανικής Προεδρίας, αλλά τα μεγάλα θέματα που μας απασχολούν ως Ευρωπαϊκή Ένωση, ως Ευρωκοινοβούλιο, και απασχολούν και τους πολίτες των κρατών μελών έμειναν σε εκκρεμότητα. Δεν προχώρησαν.

Δεν προχώρησε προς τα μπρος η απαίτηση των πολιτών για ένα πιο ισχυρό κοινοτικό προϋπολογισμό, που να στηρίξει και να μην αποδυναμώσει τις πολιτικές συνοχής, γιατί οι περιφερειακές και κοινωνικές ανισότητες ενισχύονται. Δεν προχώρησε ο κοινωνικός πυλώνας, ο οποίος παραμένει μια ετικέτα, κύριε Šefčovič, μετά το Γκέτεμποργκ, χωρίς δεσμευτικές πολιτικές που να τον κάνουν πράξη. Δεν έγιναν βήματα για να αρχίσει να συζητείται και επιτέλους να αρχίσει να εφαρμόζεται ένας κατώτατος υποχρεωτικός ευρωπαϊκός μισθός παντού μέσα στην Ευρωπαϊκή Ένωση. Πριν λίγες ώρες τον υποσχέθηκε και πάλι η κυρία Ursula von der Leyen αλλά και πριν πέντε χρόνια τον είχα ακούσει απ’ τον κύριο Juncker, και ακόμη είμαστε στο σημείο μηδέν.

Επειδή δεν θέλω να είμαι άδικος, θέλω να πω ότι έγιναν και θετικά βήματα, όπως η προετοιμασία από το Συμβούλιο, επί ρουμανικής προεδρίας, των κυρώσεων εναντίον της επιθετικότητας της τουρκικής ηγεσίας, που παραβιάζει το διεθνές δίκαιο. Και είμαι βέβαιος ότι και η φιλανδική Προεδρία θα συνεχίσει σε αυτό το δρόμο, γιατί οφείλουμε να στηρίζουμε τις ευρωπαϊκές αξίες όταν απειλούνται από επιθετικές συμπεριφορές γειτόνων της Ευρωπαϊκής Ένωσης. Θεωρώ επίσης θετικό ότι, στον χώρο της νοτιοανατολικής Ευρώπης, προσπαθήσατε να συνεχίσετε το θετικό παράδειγμα που άνοιξε η συμφωνία των Πρεσπών μεταξύ της πατρίδας μου –της Ελλάδας– και της Βόρειας Μακεδονίας και εκτιμώ ότι και η νέα κυβέρνηση της Ελλάδας, σε αντίθεση με όσα έλεγε προεκλογικά, θα συνεχίσει να σέβεται και να εφαρμόζει αυτή τη συμφωνία.

Τελειώνω, κυρία Dăncilă, με μία έκκληση στο πρόσωπό σας, εξ ονόματος όχι μόνο τις πολιτικής μου ομάδας αλλά και πολλών μη κυβερνητικών οργανώσεων –και ξέρω ότι και η Κομισιόν συμμερίζεται αυτή την έκκληση: Σας ζητώ να σταματήσετε τώρα τη βάρβαρη μεταφορά, με άθλιες συνθήκες, 70.000 προβάτων από τη Ρουμανία στον Περσικό Κόλπο, διότι αυτό παραβιάζει κάθε έννοια πολιτισμού, που πρέπει να σέβεται και τα ανθρώπινα δικαιώματα αλλά και τα δικαιώματα των ζώων.

  Jake Pugh (NI). – Mr President, we in the Brexit party like to expect that we’re going to be making the most unpopular speeches in this place, but I think the contributions from the gentlemen from Renew and the Greens have set a pretty high bar: trying to tell you, Madam Prime Minister, how you should be running your own country. Pretty remarkable.

But in the context of the outgoing Romanian Presidency, I would like to congratulate in particular Simona Halep on her stunning performance at Wimbledon on Saturday. It was a performance of poise, power and precision and, most importantly, she will have inspired millions of young girls at home and abroad to participate in sport.

Collective Romanian pride in her performance stems in part because it is a strong expression of identity and nationhood. Note I said ‘nationhood’, not ‘nationalism’. I was going to make the point to the Lib Dems but I note they’re not here. Romanian flags flew proudly over the weekend from Bucharest to Baia Mare, but I didn’t hear one rendition of the EU anthem. Sport can do more than almost anything else to bring people together. Tragically, in contrast, whatever the intentions of the European project, it divides more than it unites.

But at the conclusion of the Romanian Presidency, and coming back to the four pillars, you mentioned, Prime Minister, let’s judge it against its own priorities. Just two. You talked about convergence through economic growth and employment. Economic growth in the EU is now at the lowest it is been for the last three years. Youth unemployment in Romania is 16%; it is 20% in France; 30% in Italy and Spain; 40% in Greece. Entire generations of young people, their lives laid waste at the altar of the European ideal.

Secondly, developing the EU defence capability. So, having refused to pay for its share of European defence, the EU now wants its own army. That can only encourage those who wish to harm us and will undermine the security of Europe through NATO.

For those of you who will remain in this place when the UK leaves very shortly, you may look for more from the Finnish Presidency, but I suspect that will be a triumph of hope over expectation. So rather than celebrating the efforts of the Romanian Presidency, let’s celebrate the success of Simona Halep, a real symbol of Romanian pride, a far better use of our time and less damaging to the economy and security of Europe.

  Maroš Šefčovič, Vice-President of the Commission. – Mr President, I would like to thank the honourable Members of this Parliament for highlighting the challenges which we have to confront when we are going to build and strengthen our common and undivided European Union. I very much agree with the need to make more progress on our social pillar and I’m sure that the next Commission will take very seriously all questions related to the minimum wage or to the improvement of our social standards across the European Union, as it was suggested by Ms García Pérez. I would also like to thank the Members for highlighting the successes of the Romanian Presidency, as Mr Kovatchev did, especially in the listing all the important files which have been concluded thanks to the professionalism of Romanian negotiators and Romanian diplomats and ministers.

I would also like to recognise the good cooperation we had with the Romanian Presidency in completing and concluding all very important files on better tackling climate change.

A lot has been done, in record time. The Romanian Presidency was starting at the beginning of the very crucial transitional year, where the time for real legislative work was very, very short, but it was well spent, it was done very professionally. For that, I really would like to thank you and highlight the fact that you managed this very demanding work despite the fact that it was your first presidency. I know how much each new Member State gains in the form of experience, in the form of establishing good working contacts with other partners in the EU and with European institutions, and therefore I believe that it was not only investment into the future of the European Union but it will also translate into even more professional work by the Romanian civil service and I’m sure that all that experience and all that work, which was invested in Europe, will also be felt back in Romania.

Mr Prime Minister, thank you very much and congratulations on your excellent first presidency.

  Viorica Dăncilă, președintă în exercițiu a Consiliului. – Vreau să mulțumesc tuturor pentru aprecieri. Într-adevăr, România a deținut președinția rotativă într-o perioadă plină de provocări, pe care Uniunea Europeană nu le-a avut până acum. Mă refer la procesul Brexit, mă refer la faptul că au fost alegerile europarlamentare, ceea ce a făcut ca toată activitatea președinției rotative să se desfășoare în prima parte, în cele 100 de zile. E adevărat, ne-am fi dorit ca în 100 de zile să închidem 100 de dosare. Am închis doar nouăzeci, dar eu cred că România a făcut pași înainte și, într-adevăr, domnule vicepreședinte, pentru România este un motiv de sărbătoare. Este un motiv de sărbătoare pentru întregul popor, pentru toți cei care cred în România și cei care vor să reprezinte România cu demnitate.

Este adevărat că puteam să facem mai multe lucruri, că ne-am fi dorit să facem mai multe lucruri, dar nu este ușor să creezi consens între 28 de state membre în care prioritățile sunt diferite. Știm că pe timpul președinției rotative trebuie să fim un mediator foarte bun și un facilitator de consens și cred că acest lucru l-a făcut România și a reușit să obțină aceste rezultate.

Legat de cadrul financiar multianual, este adevărat, sunt convinsă că noul Parlament, că instituțiile europene vor obține rezultate în ceea ce privește proiecția financiară. Dar și în acest în capitol România a făcut pași importanți, și în ceea ce privește politica de coeziune, și în ceea ce privește politica agricolă comună. Proiectele pot continua, dar, bineînțeles, pentru ca un proiect să aibă eficiența pe care ne-o dorim cu toții, trebuie să fie dublat de o proiecție financiară corespunzătoare.

Am ales tema principală - coeziunea - pentru că noi credem că este nevoie de coeziune. Avem nevoie de unitate la nivelul Uniunii Europene, pentru că numai dacă vom da dovadă de coeziune vom putea face pași importanți și poate facem mai mari pași de unii singuri, dar sunt convinsă că vom face pași temeinici împreună. De aceea, cred că coeziunea este foarte importantă, nu numai pe timpul președinției rotative, dar coeziunea cred că trebuie să ghideze acțiunile instituțiilor europene și pe viitor.

Domnule Tudorache, o să vă răspund în mod special. Nu funcționarii și diplomații României au făcut, au realizat președinția. Președinția a fost condusă de guvernul României. La fiecare reuniune, ministrul a prezidat lucrările, a fost o foarte bună cooperare, pentru care i-am felicitat pe experții noștri, pe toți cei care s-au implicat, pe toți cei care au acționat cu adevărat pentru România și nu împotriva României.

Cu câteva minute înainte mă întreba cineva: „Credeți că eurodeputații români vor fi uniți în a aduce un plus de imagine României?” Și atunci am spus: „Da.” Acum plec dezamăgită, cu oameni ca dumneavoastră, nu vom aduce un plus României. Lăsați să rezolvați problemele acasă, nu veniți cu ele în Parlamentul European, pentru că aceste lucruri nu aduc un plus de imagine țării noastre. Mai mult, toată lumea a felicitat președinția României. Au fost și lucruri pe care unii dintre eurodeputați au crezut că le putem face mai bine, dar nu au criticat și n-o să vedeți aici, în Parlament, foarte mulți eurodeputați care își critică țara. Dar dumneavoastră ați făcut-o atunci când vicepreședintele Comisiei Europene a spus că România are un motiv de sărbătoare.

Mai mult decât atât, vreau să vă spun că Uniunea Europeană, documentați-vă un pic înainte, nu are atribuții pe sănătate, educație și cultură. Vine cu proiecte. Deci, ați vorbit și de trei elemente pe care nu le cunoașteți. Și cred că nu știți nimic despre realizările Președinției române. Nu cunoașteți faptul că pe timpul președinției o țară nu poate interveni. Trebuie să fie un facilitator de consens. Asta a făcut România și m-aș fi bucurat dacă la acest proiect deosebit de important pentru țara mea, acest proiect destul de important și foarte important pentru toți cetățenii europeni, s-ar fi găsit consens, pentru că am găsit consensul la Comisia Europeană, am găsit consensul la Consiliul European, am găsit consens în rândul multor europarlamentari, am găsit consens la Președintele Parlamentului European, și toți am înțeles că Uniunea Europeană este într-un moment de cotitură și, dacă nu vom acționa uniți, nu vom da un sens bun construcției europene.

Am ascultat toate sfaturile și, împreună, am realizat aceste lucruri. Eu cred că acestea trebuie să ne ghideze și pe următoarea perioadă, să aducem plusvaloare. Cetățenii nu au nevoie de scandal. Cetățenii au nevoie de lucruri care să-i ajute în viața de zi cu zi, de politici mai apropiate de ei, nu de lucruri pe care să le aducem în spațiul public, crezând că avem mai multă însemnătate din punct de vedere politic.

Domnul Lamberts, îmi pare rău că a plecat, pe partea logistică, mi-a plăcut acest „Jos pălăria”, eu cred că România merită acest lucru. Pentru noi toate dosarele au fost importante, iar legat de GRECO, analizăm fiecare punct de la GRECO, dar cred că trebuie să se uite și la Belgia, țara din care face parte. Sunt 15 recomandări, din care a implementat doar una. Trebuie să lăsăm ca pe GRECO să nu intervenim noi și să intervină magistrații. Dacă, într-adevăr, vrem o independență a justiției, trebuie ca magistrații să găsească consensul, și nu să-l implementăm noi.

În final, vreau să mulțumesc tuturor. Vreau să mulțumesc tuturor celor care au avut încredere în noi, pentru că încrederea dumneavoastră nu a fost numai încrederea în guvernul României, nu a fost numai încrederea în experții noștri, în diplomații noștri, a fost încrederea într-o țară care a deținut pentru prima dată președinția Consiliului Uniunii Europene, o țară care și-a dat primul examen în această funcție și pe care eu consider, și am văzut că mulți dintre dumneavoastră considerați la fel, că l-a trecut cu brio.

Vă mulțumesc încă o dată pentru implicarea dumneavoastră, pentru sprijin, pentru modul în care am cooperat. Doresc, din nou, succes noului Parlament și sper să aveți aici, în acest for european foarte important, în care am activat nouă ani de zile, să aveți succes, pentru că succesul dumneavoastră este succesul întregii construcții europene.

  Presidente. – Grazie, la discussione è chiusa. Ringrazio tutti i colleghi che sono intervenuti, il vicepresidente Šefčovič, la Presidente Dăncilă, tutti i ministri che sono presenti e i loro collaboratori, complimenti per il vostro lavoro, per il vostro impegno, e domani apriremo un nuovo semestre. Grazie, la discussione è chiusa, la seduta è sospesa fino alle ore 18.00.

Dichiarazioni scritte (articolo 171)

  Joachim Stanisław Brudziński (ECR), na piśmie. – Pragnę wyrazić swoje uznanie dla prezydencji rumuńskiej za jej cenne przewodnictwo w ostatnich miesiącach w posiedzeniach Rady Unii Europejskiej. Bardzo istotnym w moim odczuciu jest fakt, iż Prezydencja rumuńska podejmowała szereg działań ukierunkowanych na dalsze wzmacnianie unijnej architektury bezpieczeństwa wewnętrznego, w tym wdrażanie odnowionej Strategii Bezpieczeństwa Wewnętrznego UE. Polska była aktywnym uczestnikiem tego procesu, biorąc udział w dyskusjach na temat kierunków rozwoju poszczególnych inicjatyw, służących między innymi zwiększeniu zdolności państw członkowskich do zapobiegania i zwalczania poważnej przestępczości oraz terroryzmu. Działania prezydencji rumuńskiej w odniesieniu do problematyki ochrony granic, w świetle wciąż trwającego kryzysu migracyjnego były ukierunkowane na rzecz osiągnięcia porozumienia w sprawie projektu nowelizacji rozporządzenia o Europejskiej Straży Granicznej i Przybrzeżnej (ESGiP) oraz dyrektywy powrotowej. W ramach wymiaru wewnętrznego prezydencja rumuńska kontynuowała prace celem osiągnięcia postępu w zakresie reformy Wspólnego Europejskiego Systemu Azylowego (WESA). Polska postulowała, aby wszystkie proponowane rozwiązania systemowe jak i tymczasowe były podejmowane w oparciu o konsensus i gwarantowały suwerenność oraz poszanowanie kompetencji państw członkowskich.

  Lívia Járóka (PPE), írásban. – A jelenlegi európai romastratégia sajnos nem hozta meg a hozzá fűzött reményeket. Ennek a legfőbb oka az, hogy a Bizottság nem volt mindenben elkötelezett, hogy a Tanácsnak tovább vigye azokat a nagyon fontos pontokat, amelyek nélkül nem lehet ez a stratégia sikeres: a célszámokat, a jogi alapot, szankcionálási lehetőségeket.

A legfontosabb probléma viszont az, hogy igazándiból a romák nem tudnak részt venni ezekben a programokban, sem a tervezésükben, sem a kivitelezésükben. A csoportok között a legnagyobb kockázatnak a nők, gyermekek, fiatalok és kevésbé képzettek vannak kitéve. A szegénységben élők helyzete Európa-szerte romlik, a szegregáció fokozódik. A romák elleni atrocitások száma növekszik, erre „jó példa” Ukrajna és Románia esete.

A szegénység és kirekesztettség komplex problémáinak kezelése kizárólag megfelelő szakpolitikai eszközzel és az uniós források jobb felhasználásával lehetséges. Bár a tagállamok rendelkezésére állnak a források, a szaktudás, az infrastruktúra, de szükség van a politikai elköteleződésre is. Közös felelősségünk, hogy a legszegényebbek bevonásával azonnal elkezdődjön a szegények tiszta ivóvízhez, megfelelő munkalehetőséghez, lakhatáshoz és egészségügyi ellátáshoz juttatása.

  Loránt Vincze (PPE), írásban. – Románia soros uniós elnökségének vegyes a mérlege. Bár technikailag végigvitte azt a munkát, amelyet ilyenkor a soros országtól elvár az Unió, az elnökséget nem sikerült kihasználni számára fontos témák sikerre vitelére. Ilyen mulasztás a Schengen-övezethez való csatlakozás ügyének előmozdítása. Az elmúlt fél év kiváló lehetőség lett volna Románia számára, hogy pozitív döntést eszközöljön ki a Tanácsban. Az Európai Bizottság nem ellenezte a csatlakozást, és az Európai Parlamentben is meglett volna ennek a támogatottsága.

Jelenleg egy kettős mérce érvényesül: annak ellenére, hogy Románia már évek óta teljesíti a schengeni térséghez való csatlakozás technikai kritériumait, illetve hogy az EU-s határvédelmi feladatait is ellátja, az EU belügyminiszterei még mindig nem hagyták jóvá az övezet rá vonatkozó bővítését. Ezt a félévet fel kellett volna használni a még kétkedő országok meggyőzésére, hisz a jelenlegi helyzetben a román polgárok továbbra sem élvezhetik maradéktalanul az őket is megillető, határellenőrzések által nem akadályozott EU-n belüli szabad mozgáshoz való jogot.

(La seduta è sospesa alle 16.06)