Пълен протокол на разискванията

Понеделник, 16 септември 2019 г. - Страсбург

19. Едноминутни изказвания по въпроси с политическа значимост

  Elnök asszony. – A következő napirendi pont a fontos politikai kérdésekkel kapcsolatos egyperces felszólalások (az eljárási szabályzat 172. cikke).

  Tomislav Sokol (PPE). – Poštovana predsjedavajuća, prije trideset godina, otprilike u ovo vrijeme, malo kasnije, je pao Berlinski zid. I pad Berlinskog zida i pad zločinačkog komunističkog režima doista je otvorio nove perspektive za cijelu Europu, a pogotovo ovu srednju i istočnu Europu da se u punom smislu integriraju u Europsku uniju.

Veliki je napredak od tad postignut. I doista možemo reći da je Europska unija i njeno proširenje na istok doista bila puni uspjeh. Ono što je svakako tome doprinijelo su i europska kohezijska politika i europski fondovi. Utemeljena na načelu solidarnosti, sredstva iz europskih fondova iz europskog proračuna su doista omogućila da se zemlje srednje i istočne Europe u velikom smislu preobraze i da doista sustignu u razvoju velikim dijelom i one zapadne i sjeverne države članice.

Nažalost, mi smo sada u situaciji da se opet na neki način te razlike između istoka i zapada Europe naglašavaju. U situaciji smo da se govori o smanjenju i predlaže određeno smanjenje kohezijske politike. Mislim da ne bi trebalo ići u tome smjeru. Mislim da je kohezijska politika uspjeh Europske unije, mislim da je kohezijska politika ono što je omogućilo da doista i oni potrebiti, oni koji su najmanje razvijeni, dobiju adekvatna sredstva, da im se omogući jednaka šansa i mogućnost da se natječu i sa onima najrazvijenijima i mislim da u tom smislu treba ići dalje.

Nemojmo negirati kohezijsku politiku, radimo na jednakosti svih u Europskoj uniji, promovirajmo načelo solidarnosti jer bez njega Europska unija i europske integracije nemaju budućnosti.

  Juan Fernando López Aguilar (S&D). – Señora presidenta, en este verano del año 2019, en la primera quincena de agosto, una sucesión de pavorosos incendios ha tenido lugar en la isla en la que he nacido y resido, Gran Canaria. Con un coste incuantificable, pero que ha causado una devastación forestal en un medio protegido, parajes naturales absolutamente preciosos. Diez mil hectáreas calcinadas, seis mil personas desplazadas.

Y este es el momento de hacer una reflexión sobre las limitaciones del recientemente inaugurado Mecanismo de Protección Civil de la Unión Europea, con su Centro Europeo de Coordinación de la Respuesta a Emergencias, al que España ha contribuido generosamente con dos aeronaves del total de siete aeronaves y seis helicópteros puestos a disposición de este dispositivo.

Sin duda ninguna, el Gobierno de España ha mostrado prontitud en la respuesta. El Gobierno de España movilizó a la Unidad Militar de Emergencias, bregada en estas situaciones dificilísimas. Pero además hace falta una respuesta europea más flexible que la que permite hasta el momento el Fondo Europeo de Solidaridad, cuyo umbral cuantitativo para acceder a la ayuda y, sobre todo, cuya fecha de regulación, 2002, están pidiendo a gritos una actualización para que la Unión Europea muestre efectivamente una respuesta solidaria, temprana e inmediata cada vez que se produzca un incendio catastrófico como el que ha tenido lugar en Gran Canaria.

  Klemen Grošelj (Renew). – Spoštovana predsedujoča, ne glede na intenzivne napore Komisije in komisarja, odgovornega za širitev, da se presežejo napetosti na Zahodnem Balkanu, še posebej v Bosni in Hercegovini, pa se razmere v regiji ne umirjajo.

Še več, priča smo nadaljnji destabilizaciji regije in v tem kontekstu izstopajo, poleg institucionalne krize v Bosni in Hercegovini, odnosi med Republiko Srbijo in Kosovom, kjer se kosovsko ekonomsko prekomerne in neutemeljene carinske stopnje vse bolj izpostavljajo kot minski kamen vsakršnemu napredku v pogovorih med obema stranema in na poti k iskanju trajnejše rešitve tega za regijo in njeno prihodnost ključnega vprašanja.

Pozivam Komisijo, da se v luči prihajajočih volitev v obeh državah kar najaktivneje vključi v iskanje za obe strani sprejemljive rešitve, predvsem pa k umiku navedenih carin in s tem odprtjem možnosti za obnovitev dialoga in procesa pomiritve med obema stranema.

  François Alfonsi (Verts/ALE). – Madame la Présidente, en septembre 2013, notre Parlement a adopté quasiment à l’unanimité un rapport dont j’étais l’auteur sur les langues menacées de disparition au sein de l’Union européenne. En votant ce rapport, le Parlement s’adressait à la Commission, qui n’a rien fait depuis, ou si peu, à tel point que le multilinguisme ne figure plus dans aucune des lettres de mission des futurs commissaires européens.

Le Parlement s’adressait aussi aux États membres pour qu’ils favorisent l’essor de ces langues. Or, en France, six ans après, la charte européenne des langues régionales et minoritaires n’est toujours pas ratifiée. Pire, le ministre de l’éducation en poste depuis l’élection de M. Macron, M. Jean-Michel Blanquer, a engagé une politique ouvertement linguicide à l’égard de nos langues.

Il est arrivé à l’Union européenne d’intervenir en faveur du respect des droits de l’homme face aux manquements de certains États membres. Le respect du patrimoine européen que constituent nos langues et nos cultures est demandé par notre Parlement et par les traités européens. Je demande donc que soit officiellement rappelée à l’État français la position du Parlement adoptée par plus de 90 % des députés en septembre 2013, et j’attends de la Commission qu’elle fasse le nécessaire pour que ce patrimoine européen ne soit plus menacé de disparition.

  Aurelia Beigneux (ID). – Madame la Présidente, mes chers collègues, le rapport d’une association française, Générations futures, reconnue par le ministère de l’Environnement, faisait état d’une dangerosité sous-estimée des pesticides en Europe. Le rapport pointe notamment du doigt le fait que, je cite: «L’évaluation des pesticides ne prend pas en compte toutes les données scientifiques, bien que le règlement européen l’exige.»

Il faut admettre que, pour les consommateurs et citoyens européens, la confusion est totale et légitime. Il y a une profusion d’études contradictoires et l’étude de leurs commanditaires laisse à penser qu’elles sont orientées ou bien éludent délibérément certaines données.

Il y a urgence, enfin, à produire une vaste étude indépendante de tout intérêt financier ou idéologique et surtout de permettre aux consommateurs de s’y retrouver et d’être les plus informés possible. Il faut que cette étude soit la plus exhaustive possible, en l’élargissant évidemment aux perturbateurs endocriniens qui prolifèrent dans notre quotidien.

  Krzysztof Jurgiel (ECR). – Pani Przewodnicząca! Od 2 stycznia 2019 r. zostały zniesione wizy typu C „na zakupy” wydawane obywatelom Białorusi udającym się do Polski. W wyniku unijnych regulacji mogą oni korzystać z wiz turystycznych pod warunkiem spełnienia wielu wymagań formalnych: potwierdzenie rezerwacji hotelu, posiadanie określonej sumy pieniędzy. W efekcie znacznie spadła liczba Białorusinów z terenów przygranicznych przyjeżdżających na zakupy do naszego regionu – do województwa podlaskiego. Handel przygraniczny zapewnia liczne miejsca pracy, daje utrzymanie mieszkańcom – to jest obecnie zagrożone. Należy rozważyć przywrócenie wiz zakupowych lub uproszczenie formalności przy wizach turystycznych. Nowe rygory wizowe stoją ponadto w sprzeczności z duchem i zasadami Partnerstwa Wschodniego Unii Europejskiej.

  Henrik Overgaard Nielsen (NI). – Madam President, following the vote of 17.4 million Britons to leave the European Union, EU leaders stated that they would work to ensure Brexit was not a success. Could that be because if Brexit was a success then other EU members would follow suit?

If we asked the peoples of Europe whether they want a free trade agreement or a political superstate, there would be a massive majority for free trade. But why should the people be given a voice? Democracy is only respected when it gives the right answer.

I come from a background where my father went underground for four years in the Second World War and was the voice of liberation on state radio when Monty liberated our country. I come from a background where my parents started the Danish Eurosceptic movement in the 1960s and I come from a background where I campaigned to halt the oppressive Maastricht Treaty, so I bow to no one in my belief in democracy, free speech and self-government. I urge this Chamber to live up to its initial purpose of being the democratic light-tower of the EU, by not only respecting the British people but respecting those beyond the privileged, unrepresentative, echo chamber of the European Parliament.

  Stanislav Polčák (PPE). – Paní předsedající, já bych se ve své jedné minutě chtěl věnovat kolosálnímu střetu zájmů českého premiéra a závěrům, k nimž dospěli evropští auditoři. Jak jistě víte, Evropská komise se zabývá střetem zájmů u českého premiéra, který je podle jejich předběžných zjištění zároveň vlastníkem velké společnosti, která rovněž čerpá evropské peníze z evropského rozpočtu prostřednictvím řady programů.

Již v prosinci loňského roku komisař Oettinger předběžně uvedl, že tyto programy nadále čerpá tato firma a je nadále také vlastněna českým premiérem. Dnes auditoři Evropské unie zjistili toto napojení na českého premiéra a zároveň identifikovali celou řadu problematických míst v tomto čerpání evropských peněz. Bohužel předběžné závěry odmítá česká vláda zveřejnit, a proto já bych poprosil Komisi, aby zveřejnila finální závěry, které budou vysloveny právě v případě auditu, které byly prováděny na vlastnictví českého premiéra vůči společnosti Agrofert.

  Rory Palmer (S&D). – Madam President, low-income groups will be disproportionately affected by any price rises in food. Not my words, but the words from the government’s own no-deal Brexit scenario document.

Now last week I attended a meeting of the Bassetlaw Food Bank trustees, where we received reports of demand going up month on month again, where we discussed holiday hunger, kids not getting enough food in the school summer holidays. Now no one in 2016 voted for higher prices at the supermarket checkouts. This is not scaremongering, this is the reality.

Now Prime Minister Johnson may or may not have enjoyed his lunch in Luxembourg today, but for families across Britain, the poorest families, those already struggling to make ends meet, his, Prime Minister Johnson’s, reckless careering towards a no deal will make it harder for those families to put food on their table.

Let’s be clear. No deal will push more families, more kids, below the bread line and for the sake of those parents going to the food banks, literally to beg for food for their kids, no deal cannot be allowed to happen.

  Vlad-Marius Botoş (Renew). – Stimați colegi, Uniunea Europeană, acest proiect minunat, acest proiect care, din punctul meu de vedere, este cel mai bun lucru care s-a întâmplat pe acest continent, vorbește de ani în șir de măsuri necesare pentru protecția mediului. Și totuși, una dintre cele mai importante măsuri pentru protejarea faunei și florei europene - infrastructura verde - stă în expectativă de ani buni. Există și soluții, soluții punctuale. Există numeroase ONG-uri specializate în acest domeniu. Există mii de specialiști pasionați care pot să se apuce de treabă. De mâine. Au experiență în implementarea multor proiecte din domeniul mediului și chiar experiența unor proiecte de succes realizate în parteneriat între mai multe state.

Nu mai putem aștepta să vedem cum dispar specii sau habitate. Nu mai putem aștepta crearea unor agenții sau instituții naționale. Este momentul să cerem Comisiei Europene să deschidă liniile de finanțare pentru aceste ONG-uri și să dea undă verde oamenilor să se apuce de treabă. Și trebuie să impunem de aici, din acest for, de la nivelul european, ca aceste fonduri să fie deschise cât mai repede pentru aplicarea de proiecte și să se adreseze tuturor actorilor din domeniul mediului, în egală măsură. Cred că a venit momentul să cerem mai puține discuții și mai multă acțiune.

  Catherine Rowett (Verts/ALE). – Madam President, after more than 30 years Japan has recently resumed its outrageous practice of commercial whaling, which is in breach of international law and undermines the protection of biodiversity and marine ecosystems. This Parliament has repeatedly called on the Commission to engage with Japan with a view to abolishing this practice, and it is deeply regrettable that the EU-Japan free trade agreement does not contain any specific provisions on whaling. However, we cannot stand back and allow the slaughter of whales for profit to continue.

For this reason, my party colleagues and I have written a letter to the Commissioner for Trade questioning whether Japan’s actions comply with the sustainable development chapter of the trade deal. If not, we call on her to initiate enforcement procedures immediately. We must stop celebrating trade deals when they clearly betray even the best of our environmental practices.

  Guido Reil (ID). – Frau Präsidentin, liebe Kolleginnen und Kollegen! Schön, dass wir uns mal kennenlernen. Ich bin neu hier, und ich wundere mich über einiges. Besonders gewundert hat mich, was ich in meiner Wohnung in Brüssel in einem Neubau gefunden habe: eine Glühbirne. Die Älteren von uns werden sich vielleicht noch daran erinnern: Genau vor zehn Jahren wurde die Glühbirne hier verboten. Vorher hat sie uns 130 Jahre lang mit ihrem warmen Licht erhellt, und wir haben sie verboten. Damals wollte man die Verbraucher zwingen, Energiesparlampen einzusetzen. Energiesparlampen sparen zwar tatsächlich Energie, da ist aber Quecksilber drin, und Quecksilber ist nicht unbedingt gut für die Umwelt.

Also die Brüsseler sind mir sympathisch; die haben einen gesunden Menschenverstand, das habe ich schon festgestellt. Die Brüsseler halten nicht so besonders viel von diesem Regulierungs- und Verbotswahn der Europäischen Union, und das finde ich gut so. Denn wir haben in Europa mündige, aufgeklärte Bürger, und diese mündigen und aufgeklärten Bürger sollten auch die Freiheit haben, selbst zu entscheiden, was sie kaufen und wie sie leben in einem freien Europa. Glück auf!

  Ангел Джамбазки (ECR). – Уважаема г-жо Председател, уважаема г-жо Комисар, уважаеми колеги, искам да Ви обърна внимание върху едно скандално намерение на германския концерн „Фолксваген“ да прави нови инвестиции на завода си в Турция. Това е същата Турция, която арестува и вкарва журналисти в затвора. Това е същата Турция, която не използва никакви екологични норми. Това е същата Турция, която нарушава споразумението си за асоцииране и предполага и предлага незаконна държавна помощ за този завод. Това е тази Турция, която заплашва и изнудва Европейския съюз с това, че ще пусне нелегалните мигранти.

В тази Турция германският концерн „Фолксваген“ иска да пренесе втория си по големина завод в Европа. Това е скандално, това е непочтено, това е нередно. Обръщам се и към Вас, и към комисаря, и към министър-председателя на провинция Долна Саксония и го питам кога е искрен. Тогава, когато ни говорят за правата, идват в София да адвокатстват на всякакви позорни сборища, или тогава, когато някъде се нарушават права, но концернът ще изнесе там пари.

Обръщам се и към сегашната Комисия, и към председателя Фон дер Лайен, и към бъдещия комисар по конкуренция и настоявам Европейската комисия да се произнесе и да не допусне тази сделка да се осъществи – европейски пари да бъдат изнесени в една ислямизираща се държава и да бъде финансиран режимът на Ердоган.

  Eugen Tomac (PPE). – Doamnă președintă, stimați colegi, vorbim în fiecare zi despre democrație și drepturile omului în Parlamentul European. Tocmai de aceea am ales astăzi să vorbesc despre locul în care respectul pentru acesta lipsește cu desăvârșire. Mă refer aici la autoproclamata regiunea transnistreană.

La mai puțin de 100 de kilometri de granița de est a Uniunii Europene, Federația Rusă duce un război împotriva drepturilor omului. Acolo, românii, majoritari fiind, sunt discriminați în mod flagrant. Vă pot spune asta pentru că am fost acolo de foarte multe ori. De altfel, sunt unul dintre puținii politicieni europeni cu interdicție de intrare în Federația Rusă. Tocmai pentru opiniile incomode pe care le-am exprimat la adresa liderilor ruși, care au ales să calce în picioare drepturile și libertățile fundamentale ale acestor cetățeni.

Acum, în calitate de membru al Parlamentului European, promotor indiscutabil al valorilor democratice, avem obligația de a nu-i abandona pe cetățenii din această zonă. Prin urmare, solicit Serviciului European de Acțiune Externă să documenteze și să elaboreze un raport temeinic privind nerespectarea drepturilor omului în această regiune ocupată ilegal de Federația Rusă, regiune-parte a Republicii Moldova. Vor descoperi foarte multe lucruri interesante.

  Carmen Avram (S&D). – Doamnă președintă, stimați colegi, în timp ce noi vorbim despre sustenabilitate și biodiversitate, Europa însăși se confruntă în prezent cu dispariția unor specii care ar putea fi salvate dacă am lua măsuri urgente. Una dintre cele mai afectate este sturionul de Dunăre. Pe porțiunea românească a fluviului, acest pește, care a supraviețuit dinozaurilor, dispare acum. El continuă să fie pescuit în mod agresiv de către pescarii ucraineni care nu se supun regulilor Uniunii Europene și e pus în pericol de schimbările climatice și de barajele care sunt construite în amonte.

Astfel, din cele șase specii pe care le-a avut România, două au dispărut, iar, în cazul celorlalte patru, la ultima numărătoare, exemplarele au fost înregistrate în numere neașteptat de mici. De exemplu, la unul dintre tipuri au fost înregistrați nouă masculi la o numărătoare și nicio femelă. Deși există numeroase convenții europene, ele nu par să funcționeze, iar pagubele economice și sociale sunt extrem de mari. Solicit, așadar, de urgență și Parlamentului și Comisiei Europene să ia în calcul măsuri mult mai dure pentru salvarea sturioului, finanțare și soluții suplimentare pentru perpetuarea acestei specii înainte de a fi prea târziu.

  Nicolae Ştefănuță (Renew). – Doamna președintă, lupta împotriva schimbărilor climatice depinde și de statul de drept și de respectarea lui. Și am să vă dau astăzi două exemple care arată că, uneori, chiar normele Uniunii Europene, normele secundare, nu respectă întru totul articolul 11 din tratat. Prin acest articol se prevede o obligație transversală pentru Uniune de a ține cont de impactul asupra mediului în toate politicile sale.

Primul exemplu este pachetul de mobilitate, care obligă la întoarcerea acasă a vehiculelor. Aceasta ar conduce la creșterea dramatică a curselor în gol. Conform Eurostat, 22 % din toate vehiculele care fac transport de marfă în Uniunea Europeană vor fi curse goale. Aceasta va însemna o creștere semnificativă a emisiilor de dioxid de carbon.

Al doilea exemplu, și acesta foarte important, iar colegul meu, Vlad Botoș, l-a evocat, Uniunea nu permite accesul la justiție în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru ONG-uri, în conformitate cu articolul 9 din Convenția de la Aarhus. Deci, dacă este să respectăm întru totul dezideratul nostru pentru oprirea efectelor schimbărilor climatice, trebuie să începem la noi acasă, inclusiv cu respectarea dreptului internațional.

  Diana Riba i Giner (Verts/ALE). – Señora presidenta, tres de los ocho jóvenes de Altsasu, en Euskal Herria, suman más de 1 000 días en la cárcel. Están en prisión por el simple hecho de verse involucrados en una pelea en la cual también participaron miembros de la Guardia Civil que estaban fuera de servicio. El fiscal afirmó que se trataba de un ataque terrorista y, aunque la Audiencia Nacional desestimó estos cargos, los condenó con severos delitos que van de dos a trece años de cárcel.

En 2017, cincuenta y dos eurodiputados solicitaron la intervención del presidente Juncker, y el vicepresidente Timmermans anunció que vigilarían de cerca el caso. Amnistía Internacional también señaló el riesgo de ambigüedad del cargo de terrorismo y expresó su preocupación por el hecho de que se esté discriminando a los acusados por su ideología. Pasado mañana se prevé una nueva audiencia y desde aquí pedimos a la nueva Comisión que siga el caso detenidamente y que tome las medidas necesarias si el Estado español no actúa conforme a la Carta de los Derechos Fundamentales de la Unión Europea.

  Silvia Sardone (ID). – Signora Presidente, onorevoli colleghi, mi rivolgo al Presidente Sassoli anche se, nonostante il suo incarico di Presidente del Parlamento, ora non è presente in Aula.

Ho però seguito con attenzione le sue dichiarazioni dall'inizio del suo insediamento e devo dire che ho colto una vera e propria ossessione per l'immigrazione. Ha detto prima di essere a favore delle ONG, senza considerare il fatto che facilitano, di fatto, gli scafisti; ha detto che è necessario accogliere gli immigrati, senza considerare che la maggior parte di loro, quelli che entrano in Italia, sono clandestini e non hanno alcun diritto di essere accolti; ha attaccato la politica dei porti chiusi, dopo anni in cui l'Italia, grazie alla sinistra, è diventata il campo profughi di tutta Europa. Dal Presidente mi sarei aspettata più moderazione, non un tifo pro-immigrazione senza alcun freno.

Stesso atteggiamento, devo dire, ho visto da parte della Presidente della Commissione. Ho sentito solo buonismo, parole vuote, spot, dopo anni di nulla assoluto da parte dell'Europa. Vogliamo semplicemente un'Europa meno concentrata a parlare di finta integrazione e più concentrata, invece, a difendere i propri confini, esattamente come fa Salvini in Italia.

Concludo dicendo che siamo stanchi di un'Europa che per mesi ha criticato l'Italia e che non ha minimamente aiutato il nostro paese.

(La Presidente toglie la parola all'oratrice)

  Traian Băsescu (PPE). – Doamna președintă, aș vrea să atrag atenția asupra unui lucru pe care îl știm toți, dar nu îl discutăm. Este vorba despre faptul că, în ultimii ani, Uniunea Europeană a devenit tot mai puțin relevantă în politica externă globală și în deciziile globale. Solicit lansarea unei dezbateri în Parlamentul European, în cadrul Comisiei pentru afaceri externe - AFET, în Comisia Europeană, o dezbatere cu privire la soluțiile prin care Uniunea Europeană să devină un pol de putere globală, așa cum poate să fie, alături de Statele Unite, China și Federația Rusă. În lipsa unui astfel de obiectiv, riscăm să devenim o zonă politică și economică care va recepționa efectele globalizării, fără să participe, în numele celor 500 de milioane de europeni, la deciziile privind direcția pe care urmează să o ia globalizarea. Din acest motiv, cred că avem obligația să răspundem intereselor celor 500 de milioane (Președinta a întrerupt vorbitorul)… de europeni, participând la deciziile care modelează procesul de globalizare în viitor.

  Maria Grapini (S&D). – Doamnă președintă, doamnă comisar, stimați colegi, astăzi doresc să trag un semnal de alarmă legat de traficul de persoane, traficul de minori, traficul de femei pentru prostituție. Sunt rețele transfrontaliere. De aceea, mi-am permis să fac o scrisoare Președintelui Parlamentului, dar cer și Comisiei să intervină urgent prin agențiile pe care le plătim din bugetul Uniunii Europene, așa cum este Europol, și să facă o anchetă în toate statele membre, pentru că nu va putea niciodată un singur stat să rezolve aceste rețele de trafic de persoane, de trafic de carne vie.

Trebuie să subliniez că Uniunea Europeană înseamnă și securitatea cetățenilor. Drepturile cetățenilor, drepturile omului înseamnă și securitate. Trebuie să mai spun că și drepturile copiilor nu sunt respectate și am un exemplu concret chiar în țara care deține președinția, Finlanda. Copiii instituționalizați nu au dreptul să își spună punctul de vedere, deși legea prevede că la doisprezece ani se pot prezenta în instanță. Este cazul doctoriței Simicală, cu doi copii. Se chinuie de trei ani. Trebuie, totuși, să ne gândim nu numai la dezvoltarea economică, nu numai la alte lucruri, ci și la apărarea drepturilor omului.

Trebuie să spun că respectarea drepturilor omului trebuie analizată nu numai în țările din est, pentru că traficul se face dinspre est în țările din vest. Așadar, solicit această anchetă în toate statele membre.

  Lívia Járóka (PPE). – Elnök Asszony! Soproni képviselőként engedjék meg, hogy mindenekelőtt most a Páneurópai Piknik 30 éves évfordulójáról szeretnék megemlékezni. Pont azért, hogy mi, soproniak, de egyébként a posztkommunista és nyugati országokból jövő képviselőtársaim is itt a teremben rengetegen részesülhettek abból a büszkeségből, hogy annak idején, 30 évvel ezelőtt részesei lehettünk a szabadság, az egység megteremtésének. Nagyon érdekes, hogy 30 évvel később ez az egység, a politikai, erkölcsi és társadalmi horizont, amit akkor megnyitottuk, a tolerancia, az egyenlőség és a szabadság egyre inkább eltűnni látszanak, és a szétszakadás felé tart az Európai Unió, ha másképp nem is, gazdaságilag mindenképpen. 120 millió szegény ember van, akik nem rendelkeznek lakhatáshoz szükséges alapvető higiéniai feltételekkel, olyan, mint a vécé, a csatornarendszer, vagy a tiszta ivóvíz, és én azt gondolom, hogy a Von der Leyen-Bizottság első száz napjába ez a kérdés bele kell, hogy illeszkedjen. Hisz a mai demokráciáinkban ha nem találunk orvoslatot az összeurópai szegénységre, akkor tulajdonképpen a mi demokráciáink fogatlan oroszlánok, akik nem tudnak kezdeni semmit az alapvető érdekeikkel a polgáraiknak. Arról nem is beszélve, hogy gazdaságilag is ez nagyon hátraveti az Európai Uniót. Nagyon köszönöm! Kérem, hogy a 30 évvel ezelőtti eszmékhez hűen tegyünk valamit a szegénység ellen Európában!

  Sylwia Spurek (S&D). – Madam President, colleagues have probably heard of the smear campaign against judges critical of the Polish Government, the so—called Piebiak scandal. Łukasz Piebiak was Poland’s Deputy Minister of Justice, who resigned after a news portal published communications via WhatsApp and Facebook Messenger. These communications could be evidence of a campaign of intimidation, coordinated from within the Justice Ministry, against judges resisting government efforts to take control of the Polish judiciary. Nemo judex in causa sua, but the General Prosecutor is, at the same time, the Minister of Justice and supervises their proceedings. It is high time to set up a special inquiry committee within this Parliament in order to ensure independent proceedings in this matter.

  Juan Ignacio Zoido Álvarez (PPE). – Señora presidenta, España acaba de sufrir una de las peores inundaciones de toda su historia, que ha afectado a Andalucía, la Región de Murcia, la Comunidad Valenciana y Castilla-La Mancha. Las comunicaciones por tren, avión y carretera quedaron cortadas. Se han contabilizado cuantiosos daños materiales y pérdidas de cultivo. Miles de personas han tenido que ser evacuadas de sus viviendas y, lamentablemente, hemos sufrido la pérdida de vidas humanas.

Es ahora cuando Europa debe mostrar su solidaridad con los miles de españoles que han sufrido las consecuencias de las inundaciones. Quiero aprovechar este momento para manifestarles a todos ellos nuestro apoyo y mano tendida para solucionar las consecuencias. E igualmente, el reconocimiento a todos los que han intervenido en los distintos operativos.

Por ello, señora presidenta, llamo con urgencia a la activación del Fondo Europeo de Solidaridad. Europa debe contribuir con todos los recursos que están en su mano para paliar los daños de una situación verdaderamente dramática y ayudar a que todo vuelva a la normalidad en el menor plazo posible.

  Ibán Garcia Del Blanco (S&D). – Señora presidenta, la lucha contra el cambio climático o la sustitución de las energías tradicionales por energías renovables es, desde luego, una partida que la Unión Europea y la propia humanidad están jugando y en la que se juegan también su propia supervivencia. Pero no tiene sentido que esa partida sea solo soportada por algunas regiones de Europa. Hay muchos países —la mayoría de los países— que, de acuerdo con los planteamientos de la propia Unión, están realizando esta tarea y están acelerando además los procedimientos para ir haciendo esta sustitución. Y muchos de ellos también han planteado procedimientos de reconversión económica y social de esas propias regiones, pero la verdad es que hasta este punto no han sido especialmente exitosos.

Es ya hora de que la propia Unión Europea se implique mucho más, en complemento de los propios Gobiernos nacionales, y trate de aportar fondos, y no solo fondos económicos suficientes, sino también expertise, también asesoramiento para la aplicación de estos fondos. Creo que ha llegado ya el tiempo de que, en las próximas perspectivas financieras, la propia Unión aporte —como digo— fondos suficientes, y no solo meros parches. Desde luego que esta Unión Europea se industrializó y Europa se industrializó con el carbón. La Unión Europea, su germen, también vino alrededor del carbón; generaciones enteras de europeos y europeas han dejado su salud, han dejado su vida alrededor del carbón. Creo que estamos ante una cuestión no solo de justicia social, sino también de justicia con la historia.

  Robert Hajšel (S&D) – Vážená pani predsedajúca, mier považujeme v Európskej únii už za samozrejmosť a myslíme si, že ozajstná horúca vojna nám už nehrozí.

Nie je to ale tak. Pred 80 rokmi zachvátila Európu druhá svetová vojna, o ktorej sa hovorí, že bola v podstate po 20-ročnej pauze iba akýmsi pokračovaním tej prvej svetovej vojny, ktorej príčiny sa neodstránili. Napadnutie Poľska nacistickým Nemeckom 1. septembra 1939 sa považuje za začiatok druhej svetovej vojny, hoci už predtým sa bojovalo inde. Menej sa už hovorí o tom, čo napadnutiu Poľska predchádzalo. Nebol to iba odsúdeniahodný pakt Ribbentrop – Molotov, o ktorom budeme veľa hovoriť v nasledujúcich dňoch, a ktorý spôsobil veľa krvavých a negatívnych udalostí v Európe. Nezabúdajme však ani na Mníchovskú dohodu, na tzv. Mníchovský diktát, ku ktorému došlo necelý rok pred napadnutím Poľska, v rámci ktorého najväčšie európske demokracie Veľká Británia a Francúzsko uvoľnili ruky Hitlerovi, aby rozbil Československo a zabral veľký kus jeho územia. Odvtedy sa posilnenému Hitlerovi darilo pokračovať v jeho Drang nach Osten oveľa ľahšie. Bola to zrada a ani obetovanie demokratického Československa nezabránilo vojne.

Ja by som chcel povedať: majme to na pamäti, je to memento pre nás a na záver len chcem zdôrazniť, že dnes už vojna nie je ziskový biznis, ale iba to mier nám negarantuje. Musíme sa snažiť ďalej tento mier presadzovať a obhajovať.

  Λευτέρης Νικολάου-Αλαβάνος (NI). – Κυρία Πρόεδρε, σε ολόκληρη την Ευρωπαϊκή Ένωση οι κυβερνήσεις προχωρούν σε αντιδραστικές αλλαγές στους νόμους για τη λειτουργία των εργατικών συνδικάτων. Στην Ελλάδα, η κυβέρνηση της Νέας Δημοκρατίας προσπαθεί να επιβάλει συνδικαλιστικό νόμο, ο οποίος περιλαμβάνει ηλεκτρονικά μητρώα στα συνδικάτα – φακέλωμα των εργαζομένων. Καταστρατηγεί τα καταστατικά τους, εισάγει την ηλεκτρονική ψηφοφορία για την απεργία, χτυπώντας τις συλλογικές ζωντανές διαδικασίες, φέρνοντας την κατάργηση του απεργιακού δικαιώματος και συνεχίζοντας την αντιλαϊκή πολιτική της προηγούμενης κυβέρνησης, που άνοιξε τον δρόμο με εμπόδια στην απεργία.

Παρόμοια μέτρα εφαρμόζονται σε άλλα κράτη μέλη της Ευρωπαϊκής Ένωσης, όπως είναι η Ιταλία, η Βρετανία, το Βέλγιο και η Σουηδία. Η Ευρωπαϊκή Ένωση, το κεφάλαιο και οι κυβερνήσεις του δυναμώνουν την αντεργατική επίθεση. Ανησυχούν για το ενδεχόμενο μιας νέας καπιταλιστικής οικονομικής κρίσης. Προετοιμάζονται δυναμώνοντας την καταστολή εργατικών αγώνων, υπονομεύοντας τα συνδικάτα και τις αγωνιστικές διεκδικήσεις, προσπαθώντας να περάσουν τον επικίνδυνο για τους εργαζόμενους κοινωνικό εταιρισμό.

Οι εργαζόμενοι αντιστέκονται σε αυτές τις αντεργατικές μεθοδεύσεις. Οργανώνουν την πάλη τους, όπως γίνεται αυτή τη στιγμή στην Ελλάδα. Αντιπαρατίθενται, μαζικά, στην κυβερνητική πολιτική. Παλεύουν για αγωνιστικά συνδικάτα που θα υπερασπίζονται τα εργατικά δικαιώματα και θα συγκρούονται με τις δυνάμεις του κεφαλαίου και την εξουσία τους.

  Elnök asszony. – A következő ülésre holnap kerül sor: 2019. szeptember 17., kedd, 9.00–14.00 és 15.00–21.00

A napirendet közzétették, az Európai Parlament honlapján elérhető.

Az ülést berekesztem.